Anex

Ghid de proiectare pentru reabilitarea rosturilor de lucru i definitive,

la construciile hidrotehnice. Indicativ GP 126-2014
4

CUPRINS
1. Prevederi generale
1.1. Obiectul ghidului.
1.2. Domeniul de aplicare.
1.3. Scopul ghidului.
1.4. Potenialii utilizatori ai ghidului
2. Terminologie i definiii.
3. Rolul rosturilor de lucru i a celor definitive în construciile de beton.
4. Specificul rosturilor pentru construcii hidrotehnice.
4.1. Construcii hidrotehnice.
4.2. Rosturi pentru construciile hidrotehnice.
5. Cerinele de concepie i proiectare a rosturilor.
5.1. Observaii asupra variaiei deschiderii rosturilor.
5.2. Limea rosturilor de deformaie.
5.3. Distana dintre rosturile de defomaie.
5.4. Dimensionarea benzilor de rost din material plastic.
6. Sisteme de realizare a rosturilor.
6.1. Construcia rosturilor de deformaie.
6.2. Benzi metalice.
6.3. Benzi din cauciuc sau material plastic.
6.4. Benzi din material plastic cu prelungiri metalice.
6.5. Pan de etansare.
6.6. Umpluturi în rostul de deformaie.
6.7. Materiale utilizate pentru benzile din material plastic.
7. Execuia, întreinerea i repararea rosturilor.
7.1. Cauzele principale ale infiltrrii apei prin rosturi.
7.2. Execuia lucrrilor.
7.2.1. Controlul zonei suprafeei rostului.
7.2.2. Pregtirea execuiei.
7.2.3. Depozitarea, benzilor din material plastic.
7.2.4 Montajul benzilor de rost din material plastic.
7.2.5 Îmbinarea benzilor din material plastic.
7.2.6 Montajul benzilor de rost metalic.
7.2.7 Îmbinarea benzilor de rost metalice.
7.2.8 Montajul benzilor de rost la o construcie existent.
7.2.9 Etanarea colurilor.
7.2.10 Etanarea între panourile unui ecran.
8. Urmrirea comportrii în exploatare a rosturilor definitive. Lucrri de
întreinere i reparare.
8.1. Observaii vizuale i msuratori.
8.2. Intretinerea i repararea rosturilor.
9. Msuri privind protecia i igiena muncii.
 5

10. Msuri pentru prevenirea i stingerea incendiilor.

11. Anexa nr.1 - Studii de caz. Anex informativ.
12. Anena nr.2- Referine tehnice i legislative.
Lista figuri
Nr.crt. Denumirea
Figura nr.4.1. Tipuri de rosturi transversale – seciuni orizontale.
Figura nr.4.2. Poziionarea rosturilor transversale de contracie.
Figura nr.4.3. Baraj Eskaba – rosturi longitudinale de contracie.
Figura nr.4.4. Baraj de greutate cu pinteni amonte i aval – seciune transversal.
Figura nr.5.1. Variaia ciclic a deschiderii rosturilor.
Figura nr.5.2. Valori de calcul ale tasrii la cldirea nodului hidroenergetic Verhne –
Svirskoi.
Figura nr.5.3. Tasrile la Nodul Gorkovski.
Figura nr.5.4. Tasarea a dou secii adiacente.
Figura nr.5.5. Rosturi: a. Duble – lrgite, b. joantive poligonale c. joantive drepte.
Figura nr.5.6. Elemente tipice la un rost de contracie.
Figura nr.5.7. Distane între rosturi.
Figura nr.5.8. Rezultate teste.
Figura nr.5.9. Caracteristici band dispus intern.
Figura nr.6.1. Benzi metalice.
Figura nr.6.2. Benzi de rost din cauciuc sau material plastic.
(a1, a2, b, c)
Figura nr.6.3. Banda de material plastic cu prelungire metalic.
Figura nr.6.4. Pan pe conturul rostului de temperatur.
Figura nr.7.1.a. Depozitate în siguran a benzilor de rost.
Figura nr.7.1.b. Protejarea benzilor de rost de aciunea direct a razelor solare.
Figura nr.7.1.c. Depozitarea si manipularea benzilor de rost pe timp friguros.
Figura nr.7.2. Banda de rost montat orizontal.
Figura nr.7.3. Fixarea de cofraj a benzi de rost.
Figura nr.7.4. Tipuri de îmbinri.
Figura nr.7.5. Schema de îmbinare a doua benzi din material plastic.
Figura nr.7.6. Schema de dispunere a benzilor în cofrajul betonului aferent seciilor
alturate.
Figura nr.7.7. Îmbinarea a dou benzi metalice, dispuse orizontal (a) i vertical (b).
Figura nr.7.8. Montaj banda de rost.
6

Figura nr.7.9. Elemente tip col.

Figura nr.7.10. Etanarea între panourile prefabricate ale unui perete mulat.
Figura nr.8.1. Injectarea zonelor de beton care prezint o slab etaneitate.
Figura nr.8.2. Acoperirea conturului exterior al rostului.
Figura nr.8.3. Schema de repararea a unui rost de temperature – tasare.
Figura nr.8.4. Schema de reparare a unui rost de temperature – tasare la ecluza Verhne –
Svirsk.
Figura nr.8.5. Schema reparaiei rostului de temperature – tasare la ecluza nr.7 i 13 pe
canalul Volga – Don.

Anexe
1. Baraje
Nr. crt. Denumirea.
Figura nr.1.1. Pan din beton asfaltic.
Figura nr.1.2. Schema amenajrii rostului de temperatur la barajul nodului hidroenergetic
Bratsk.
Figura nr.1.3. Schema unui rost orizontal din asfalt.
Figura nr.1.4. Realizarea combinat a umpluturii unui rost de temperatur.
Figura nr.1.5. Realizarea umpluturii rostului de temperatur la un baraj fundat pe stânc
(nodul hidroenergetic Mamakansk).
Figura nr.1.6. Schema rosturilor de temperatur-tasare.
Figura nr.1.7. Rost la barajul Karser–Italia.
Figura nr.1.8. Rost de temperatur la barajul Ciniana.
Figura nr.1.9. Rost de temperatur la barajul Piastra.
Figura nr.1.10. Rost de temperatur la barajul Alpe Djera (Italia).
Figura nr.1.11. Rost de temperatur la barajul Ponte d’Avio (Italia).
Figura nr.1.12. Rost de temperatur la barajul cu contrafori Djinoveretto.
Figura nr.1.13. Rost de temperatur la barajul cu contrafori Miranda.
Figura nr.1.14. Rost de temperatur la barajul Grand Diksans.
Figura nr.1.15. Rost de temperatur la barajele Salanfe, Teleperro i Clezon.
Figura nr.1.16. Rost de temperatur la barajul Bela Iskar (Bulgaria).
Figura nr.1.17. Rost de temperatur la barajul Movoisin.
Figura nr.1.18. Rost de orizontal la barajul în arc El Generalisimo.
Figura nr.1.19. Rost de temperatur la barajul Meraie (Frana).
Figura nr.1.20. Rost de temperatur la barajele Roseland (Frana).
Figura nr.1.21. Schema unui rost de temperatur la un baraj cu contrafori.
 7

Figura nr.1.22. Rost de temperatur la barajul. Plan d’Amon (Franta) amplasat pe isturi
cristaline (a) i verzi (b).
Figura nr.1.23. Rost de temperatur la un baraj cu contrafori din Argentina.
Figura nr.1.24. Rost de temperatur la barajul Borisogleb.
Figura nr.1.25. Rost de temperatur la barajul Menjil (Iran).
Figura nr.1.26. Rost de temperatur la barajul cu contrafori Benmetir (Tumis).
Figura nr.1.27. Rost de temperatur la barajul Catilia (Italia).
Figura nr.1.28 Rost de temperatur la barajul cu contraforti Bai Mudjeris i Sabbion (Italia).
Figura nr.1.29. Rost de temperatur – tasare la barajul Sarran (Frana).
Figura nr.1.30. Racordarea benzilor metalice.
Figura nr.1.31. Schema de instalare a unei benzi din material plastic.

2. Ecluze.
Figura nr.2.1 Sasul unor ecluze gemene cu bajoaiere masive i radier cu rost.
Figura nr.2.2. Rosturi de temperatu – tasare la ecluze.
Figura nr.2.3. Sistem de bajoaier – radier în forma de caren.
Figura nr.2.4. Tipuri de rosturi.
Figura nr.2.5. Rost vertical în radier.
Figura nr.2.6. Rost vertical în bajoaier.

3. Docuri uscate.
Figura nr.3.1. Rost de dilatare la radierul docului uscat din Gdynia – Polonia.
Figura nr.3.2. Rost de dilatare la docul uscat din Gdynia – Polonia.
Figura nr.3.3. Obturarea rostului de dilatare la docul uscat din Hamburg – RFC.
Figura nr.3.4. Seciune transversal la docul uscat nr. 8 din Kiel – RFG.
Figura nr.3.5. Legtura articulat pentru radierul docului uscat nr.7 i nr.8 la Kiel – RFG.
Figura nr.3.6. Rosturi de deformaie a radierului docurilor uscate.
Figura nr.3.7. Amenajarea unui rost de temperatur-tasare.
Figura nr.3.8. Rosturi de lucru la docul uscat de reparaii de la antierul Naval Mangalia.
Figura nr.3.9. Rosturi definitive la docurile de la antierul Naval Mangalia.
Figura nr.3.10. Rosturi definitive în bajoaierul docului de la antierul Naval Mangalia.

Lista tabele
Nr. crt. Denumirea
Tabelul nr.5-1. Înclinarea construciei.
8

Tabelul nr.5-2. Deplasarea conturului lucrrii.

Tabelul nr.5-3. Rosturi de deformatie i deplasarea construciei pe terenuri compresibile.
Tabelul nr.5-4. Coeficientul de dilataie termic.
Tabelul nr.5–5. Amplasarea rosturilor la unele construcii hidrotehnice.
Tabelul nr.5–6. Elemente ale rosturilor definitive i comportarea acestora.
Tabelul nr.5–7. Deplasrile benzii de rost la diferite presiuni ale apei.
Tabelul nr.6-1A. Proprieti mecanice ale materialului plastic–pentru alctuirea benzilor de
rost.
Tabelul nr.6-1B. Proprieti mecanice ale unor materiale plastice pentru alctuirea benzilor de
rost.
Tabelul nr.6-2. Proprieti chimice ale materialelor plastice pentru alctuirea benzilor de rost.
 9

1. Prevederi generale.
1.1. Obiectul ghidului
(1) Ghidul are drept scop s trateze problematica rosturilor de lucru i a celor definitive la
construciile hidrotehnice privind:
a) alctuirea;
b) alegerea elementelor de etanare;
c) întreinerea;
d) reabilitarea;
(2) Se au în vedere cerinele de alctuire, tipul elementelor utilizate, materialele prevzute,
poziia rostului în cadrul lucrrii, precum i rolul lui, temporar sau permanent.
(3) Pentru proiectare trebuie luate în considerare caracteristicile tehnice ale materialelor
utilizate, cele ale structurii i ale terenului de fundare, regimul termic, presiunea hidrostatic,
necesitatea unor lucrri ulterioare de întreinere.
(4) În ghid se dau elemente pentru determinarea deschiderii rostului, a sistemului de etanare
a acestuia, a distanei dintre rosturi i dimensiunilor elementului de etanare. De asemenea, sunt date
i o serie de principii pentru realizarea rosturilor astfel ca s fie asigurat funcionalitatea i
durabilitatea acestora.

1.2. Domeniul de aplicare

(1) Ghidul va fi aplicat în principal pentru alctuirea rosturilor temporare (de lucru) i a celor
permanente (definitive), supuse presiunii apei, la construciile hidrotehnice, respectiv baraje, ecluze,
docuri uscate etc.
(2) Principiile cuprinse în acest ghid pot fi aplicate i la alte lucrri care sunt supuse presiunii
apei, ca de exemplu subsolurile unei cldiri, rezervor de ap, etc.

1.3. Scopul ghidului

(1) În domeniul lucrrilor hidrotehnice sunt realizate lucrri de o mare diversitate i
dimensiuni. Aceste lucrri se caracterizeaz printre altele de faptul c sunt supuse presiunii apei,
necesitând adoptarea de msuri tehnice care s asigure etaneitatea construciei.
(2) Ghidul are drept scop aplicarea de ctre utilizatori a cerinelor de baz privitoare la
proiectarea, execuia, întreinerea i reabilitarea rosturilor i definete cerinele specifice activitii de
monitorizare a evoluiei în timp a etanrii.

1.4. Utilizatori
(1) Prezentul ghid se adreseaz tuturor factorilor implicai în procesul investiional: proiectani,
verificatori de proiecte, experi tehnici, executani, responsabili tehnici cu execuia, investitori,
proprietari, administratori i utilizatori, personalului responsabil cu exploatarea obiectivelor,
operatori/ageni economici, din domeniul construciilor hidrotehnice i domeniul apelor precum i
10

autoritilor administraiei publice i organismelor de verificare i control (verificarea i/sau

expertizarea proiectelor, verificarea, controlul i/sau expertizarea lucrrilor).

2. Terminologie i definiii.
bajoaier: peretele lateral al unei ecluze sau al unui doc uscat;
band metalic cu compensator: banda metalic de rost profilat în zona centrala pentru a
prelua deformaii orizontale;
bief : tronson al cursului de apa delimitat de doua puncte caracteristice, de exemplu de
baraje;
bief amonte sau aval : tronson al cursului de ap aflat în amonte sau aval de lucrare;
banda de rost : fâie flexibil din metal sau material plastic de grosime mic având lungimea
mult mai mare decât laimea care se încastreaz în betonul construciilor adiacente unui rost;
camera docului: compartimentul pan la poarta, destinat operaiunilor la nave;
deschiderea rostului: distana între cele doua fee ale construciei, cu sau far element de
rost;
geometria rostului: dispunerea tuturor elementelor componente care contribuie la
funcionarea unui rost;
parament: faa exterioar a lucrrii;
parament aval sau amonte: faa exterioar a lucrrii dispus spre aval sau amonte;
pu de vizitare: gol pentru acces, intersectat de rost, pentru constatarea infiltraiilor i care
permite executarea interveniilor pentru etanari a rostului;
rost: - spaiu strâmt care separ dou construcii alturate pentru a permite deplasarea lor
relativ sub aciunea temperaturii sau a altor fore exterioare (cu sau far utilizarea unui element de
rost)
rost de contracie : rost prevzut pentru a se putea produce contracia betonului;
rost definitiv: rost care are durata de via cât i a construciei;
rost de deformaie: rost care permite micarea independent a construciilor adiacente;
rost de dilatare sau de temperatur: rost prevzut pentru a se putea produce dilatarea sau
contracia construciei sub efectul temperaturii;
rost de lucru sau de construcie: rost temporar între doua elemente care se betoneaz în
etape diferite, dar construcia va avea în final continuitate;
rost parial: rost care secioneaza parial construcia în special spre partea superioar;
rost de tasare: rost prevzut pentru ca tasarea construciilor adiacente s se poat face
independent;
rost total: rost care secioneaz construcia pe toat înlimea;
sas: compartiment al ecluzei în care sunt introduse navele în vederea ecluzrii acestora;
 11

3. Rolul rosturilor de lucru i a celor definitive în construciile de beton.

(1) Rolul rosturilor este acela ca s permit micrile libere a seciilor construciei care
trebuie s fie preluate fr pierdere de lichid i controleaz fisurarea i consumul de armtur în
condiia în care este asigurat impermeabilitatea lucrrii.
(2) Modul de alctuire a unui rost depinde de gradul posibil de micare a elementelor
adiacente.
(3) Condiiile naturale (temperatura, variaii de temperatur, umiditatea, atacul chimic i
mecanic, ultravioletele etc.) influeneaz radical alegerea materialului.
(4) În perioada de construcie i de exploatare a construciilor din beton, se produc
urmtoarele fenomene:
a) contracia betonului în timpul întririi;
b) deformaii din cauza variaiilor de temperatur care sunt cauzate de termicitatea betonului i
variaiile de temperatur a aerului i apei;
c) tasri inegale a diverselor pri ale construciei generate de neomogenitatea terenului de
fundare i de betonarea pe etape a lucrrii;
(5) Acestea conduc la apariia de eforturi în structur i pentru a limita valoarea lor se prevd
rosturi de deformaie. De fapt, rosturile sunt fisuri proiectate, localizate astfel încât s poat fi
controlate i tratate pentru a înltura orice efect negativ.
(6) Rosturile se clasific în:
a) permanente:
i. rosturi de temperatur în construciile fundate pe teren stâncos, care trebuie s
preia în principal deformaia orizontal (deschiderea i închiderea rostului).
ii. rosturi de temperatur–tasare pentru construciile fundate pe un teren
compresibil, care asigur deplasarea transversal i vertical independent a
diverselor pri ale construciei.
b) temporare:
i. rosturi de temperatur – tasare denumite i de lucru sau de construcie prin
care construcia se împarte în lamele, având în vedere volumul de beton ce se
poate turna fr întrerupere.
(7) Din punct de vedere constructiv, rosturile de deformaie permanente pot fi totale
prevzându-se pe înlimea întregii construcii pân la fundaie sau pariale, acestea fiind executate
pe o înlime limitat în partea superioar a structurii unde este posibil o variaie de temperatur a
aerului mai însemnat decât pe restul înlimii. Acestea din urm se realizeaz pentru orice teren de
fundare i sunt dispuse între rosturile de deformaie totale.
(8) Rosturile permanente trebuie s se acomodeze la micarea relativ dintre ploturile (secii)
adiacente ale structurii, având în vedere meninerea etaneitii. Micrile pot apare rapid i de aceea
banda de rost trebuie s aib proprieti elastice corespunztoare. Trebuie s se in seama de
dimensiunile transversale ale rostului, de care depinde alegerea calitii materialelor de umplere.
Trebuie asigurat o bun adeziune cu betonul. Dac pentru umplerea rostului se folosesc mai multe
straturi, acestea trebuie s aib proprieti compatibile cu cele ale stratului principal, în caz contrar,
pot s apar desprinderi. Micrile ploturilor sunt repetate i trebuie asigurat rezistena rostului la
12

ptrunderea de aluviuni sau deeuri. Elementele de rost trebuie s fie dimensionat pentru a rezista la
presiunea lichidului.
(9) Rosturile de temperatur – tasare creeaz o discontinuitate complet în armtur i beton.
Între dou ploturi adiacente trebuie creat un spaiu suficient pentru dilatarea sau contracia structurii.
De aceea, proprietile elementului de rost, a materialului de umplere i a celui de închidere a
rostului sunt eseniale.
(10) Rosturile de contracie ale construciilor pot seciona complet seciunea înc de la
execuie sau se poate menine o armtur de continuitate. Rosturile pot fi prevzute iniial sau
induse.
(11) În unele cazuri, rosturile pot avea rolul unei articulaii care dau posibilitatea deplasrii
pe orizontal a elementului de construcie.
(12) Rosturile constituie elemente importante ale unei lucrri i trebuie s aib o calitate
corespunztoare, inclusiv ca traseu sau la intersecii. Aceasta depinde în mare msur de simplitatea
soluiei. Lucrarea trebuie s fie durabil sa aib o durat de via mare i s necesite cheltuieli reduse
de întreinere.
(13) Elementele de rost se folosesc i pentru asigurarea unei legturi impermeabile între o
construcie veche i una nou construit.
 13

4. Specificul rosturilor pentru construcii hidrotehnice.

4.1. Construcii hidrotehnice
(1) Prezentul ghid se aplic pentru rosturile construciilor hidrotehnice care sunt supuse
presiunii apei pe durata de exploatare.
(2) În acest sens, principalele lucrri hidrotehnice la care se prevd rosturi, sunt nodurile
hidrotehnice cuprinzând în principal barajul, centrala i galerii, precum i ecluzele i docurile uscate.
(3) Un nod hidrotehnic este solicitat printre altele de presiunea apei din amonte i din aval
creat de nivelul variabil al apei.
(4) O ecluz sau un doc uscat sunt supuse presiunii apei din exterior i din interior. Aceaste
presiuni se pot manifesta în diverse combinaii, în funcie de situaia de exploatare.
(5) Sistemul de drenaj va fi conceput astfel ca s ofere posibilitatea msurrii debitelor
infiltrate prin rosturi.
(6) Este necesar ca în timpul exploatrii lucrrii s existe posibilitatea efecturii observaiilor
i a reparaiilor curente.
(7) Aceste lucrri sunt astfel concepute pentru a prezenta impermeabilitate în ambele sensuri,
respectiv apa s nu traverseze construcia prin rosturi sau corpul de beton.
4.2. Specificul rosturilor pentru construcii hidrotehnice
(1) Dimensiunile mari ale lucrrilor hidrotehnice, i în primul rând barajele i variaia lor
structural, impun împrirea construciei în secii (ploturi) a cror dimensiuni se determin pe
considerente de exploatare tehnologic, cât i de rezisten. Între acestea se realizeaz rosturi de
temperatur – tasare care au rol permanent. De asemenea, construcia va fi realizat în lamele, între
acestea prevzându-se rosturi de lucru care au caracter temporar.
(2) Elementele componente ale unui rost de contracie obinuit, de la paramentul amonte spre
aval, sunt urmtoarele: pana de beton armat, tola sau banda de etanare, puul de vizitare, zona
curent a rostului (figura nr. 4.1)

Figura nr. 4.1. Tipuri de

rosturi transversale –
a.
seciuni orizontale:
a.–Plane joantive (barajul
Guri); b –Frânte (barajul
Friant);
1.–banda PVC de etanare,
2.–mastic bituminos,
3.–tubaie de aer cald,
b. 4.–pu de vizitare;
5.–tola metalic de
etanare;
6.–rost frânt;
7.– rampa orizontal Ø1
½” de injecii;
8.–rampa vertical Ø 1” de
injecii.
14

(3) Aceste rosturi trebuie s aib o fundamentare tehnic adecvat i o execuie corect,
întrucât în caz contrar apar o serie de neajunsuri în exploatarea lucrrii i în primul rând se produc
infiltraii. Acestea pot apare în diverse zone ale construciei acolo unde rostul temporar nu a fost
tratat corespunztor i la rosturile definitive care pot fi degradate din cauza solicitrilor care nu au
fost prevzute. Pot apare astfel i antrenri de material care conduc în timp la slbirea fundaiei.
(4) Construciile hidrotehnice se caracterizeaz printr-o lung perioad de exploatare, astfel
c i rosturile trebuie s lucreze adecvat în acest timp, s fie durabile i s necesite lucrri de
reparaii cât mai puine.
(5) Aceste rosturi vor fi amplasate astfel pentru a preveni formarea de fisuri care pot apare la
schimbrile caracteristicilor mecanice ale rocilor din terenul de fundare sau existena unor
neregulariti geometrice în morfologia vii (Figura nr.4.2). Dispunerea rosturilor la distane prea
apropiate de versani abrupi cu muchii intrânde poate genera fisuri în beton. Este recomandabil s
fie prevzute rosturi în zona proeminenei sau în zona de pan.

Figura nr. 4.2. Poziionarea

rosturilor transversale de
contracie:
a.–în zonele de schimbare a
caracteristicilor mecanice ale
rocilor din terenul de fundare;
b.–în zonele cu proieminene
morfologice;
1.–rost de contracie;
2.– fisura;
3.–rost în zona proeminenei;
4.–pana de beton, rcit la
temperatura rocii;
5.–rost rece.

(6) În funcie de limea profilului transversal al unui baraj poate apare necesitatea unor
rosturi de contracie longitudinale în ploturile formate de rosturile de contracie transversal (figura
nr.4.3).
 15

Figura nr.4.3. Baraj Eskaba – rosturi longitudinale de contracie

(7) Rosturile se vor prevedea i pentru separarea centralei hidrotehnice de la piciorul aval al
barajului, de corpul barajului, precum i a conductelor de golire înglobate în corpul barajului care se
prelungesc în aval.
(8) Rosturile de lucru sau de construcie au caracter temporar i sunt prevzute din cauza
formei structurii care cuprinde atât pri orizontale cât i verticale ce se betoneaz în etape diferite i
care structural au continuitate. Între blocurile de beton adiacente, practi0c nu exist deplasri (figura
nr.4.4).

Figura nr. 4.4. Baraj de greutate cu pinteni amonte i aval – seciune transversal.
16

(9) În cazul unor volume mari de beton este necesar limitarea acestora la cantitatea ce poate
fi pus în oper fr întrerupere, împrind lucrarea în lamele. O lamel este delimitat prin rosturi
de lucru fa de cele adiacente la care betonarea se face ulterior.
(10) De asemenea, se va avea în vedere tasarea în timp a unei lamele care iniial nefiind
legat structural cu cele adiacente are o micare liber, ceea ce conduce la reducerea eforturilor i în
consecin a cantitii de armtur necesar. Betonarea ploturilor adiacente se va face ulterior dup
consumarea în cea mai mare parte a tasrilor.
(11) Între lamele trebuie asigurat etanarea necesar având în vedere deformaiile care apar
din contracia betonului ca urmare a timpului diferit de betonare.
(12) La alctuirea acestor rosturi se va ine seama de barele de armtur necesare pentru
asigurarea continuitii structurii i care perforeaz rostul.
(13) Dispunerea rosturilor de lucru va avea în vedere considerentele tehnologice i de
alctuire a structurii.
(14) Cofrarea rostului trebuie fcut astfel ca s nu apar scurgerea apei ce va antrena i
particulele fine de material (ciment, nisip), rezultând un beton poros în dreptul acestor rosturi. De
aceea nu se recomand utilizarea cofrajelor pierdute din plas de sârm sau tabl ambutisat care
conduc la aceast situaie pus în eviden prin cercetri specifice.
(15) Rostul de lucru are astfel rolul de a permite turnarea discontinu a unor mari volume de
beton, asigurând în acelai timp cerinele necesare pentru a realiza ulterior continuitatea structurii.
(16) Rosturile definitive, dintre tronsoanele structurii (ploturi sau secii), au rolul de a permite
deformaia i tasarea independent a acestora, de a asigura contracia i dilatarea liber a betonului
având în vedere gradientul de temperatur, natura terenului de fundare i modul de exploatare. Se va
ine seama de distana dintre rosturi în alctuirea elementului de rost. Soluia constructiv adoptat
trebuie s aib în vedere alctuirea structurii i durata de via a acesteia.
(17) Aceste rosturi pot fi de contracie, dilataie i de contur.
(18) Rosturile de contracie transversale compartimenteaz lucrarea hidrotehnic în ploturi
(secii) independente în planuri perpendiculare pe axul construciei prevenind astfel formarea de
fisuri. Aceste fisuri pot s apar din cauza contraciilor la întrirea betonului, variaii ale temperaturii
exterioare sau tasrilor inegale ale terenului de fundare. Aceste rosturi sunt verticale i se extind din
fundaie pân la coronament.
(19) Rosturile de dilatare se prevd în principal pentru a permite schimbri volumentrice în
structuri care apar din cauza variaiilor de temperatur i au rolul de a preveni transferuri de efort de
la o zon la alta a structurii. Astfel între aceste structuri nu se prevd legturi rigide.
(20) Rosturile de contur se afl la intersecia rostului de dilataie cu paramentul i
coronamentul structurii i pot fi de exterior sau interior. Cele de exterior au rolul de a proteja
rosturile de deformaie de ptrunderea apei, izbirea gheurilor i valurilor i de murdrire. Cele de
interior contureaz încperile, diverse galerii etc.
(21) Alctuirea rosturilor se poate face în diverse variante, soluia de principiu prevede
urmtoarele:
a) în amonte o pan din asfalt sau beton de ciment armat sau nearmat i mastic bituminos;
dimensiunile în plan a elementelor sunt de 0,6 m pân la 1,5 m;
 17

b) benzi din material plastic sau din metal.

(22) Pentru rosturile interioare se utilizeaz în special benzi din material plastic.
(23) Urmrirea comportrii în exploatare a unor rosturi a artat c utilizarea pentru pan a
elementelor din lemn d satisfacie în cazul în care se afl permanent sub nivelul apei. În zonele cu
nivel variabil al apei, elementele din lemn se distrug prin putrezire.
(24) Benzile din material plastic au o larg utilizare fiind foarte eficiente. Distana fa de
suprafaa betonului se va adopta de cca 0,5 m la elementele din beton simplu i de cca 0,2 m la cele
din beton armat.

5. CERINELE DE CONCEPIE I PROIECTARE A ROSTURILOR

5.1. Observaii asupra variaiei deschiderii rosturilor la baraje
(1) Pentru o proiectare corect a unui rost i o execuie corespunztoare a acestuia este
necesar s fie cunoscute viteza de deformaie a rostului, mrimea maxim a deformaiei i regimul
de temperatur a construciei. Acestea pot fi determinate prin calcul, dar o mare importan o are
culegerea informaiilor privind efectul temperaturii i lucrul rosturilor de temperatur–tasare pe baza
observaiilor în situ. Observaiile în natur asupra deformaiei rostului în perioadele de exploatare
normal a lucrrilor hidrotehnice arat c mrimea acestor deformaii în diversele zone ale
construciei este diferit. Exist diferene i în ceea ce privete caracterul deformaiei în construcie,
care are diferite condiii de fundare.
(2) Deformaia rosturilor depinde de regimul de temperatur a construciei, caracteristicile
fundaiei, distana dintre rosturi, tipul i dimensiunile construciei i locul de dispunere a rostului în
cadrul construciei.
(3) Deformaiile minime ale unui rost în perioada de exploatare se observ la lucrrile
hidrotehnice masive (baraje de greutate), dispuse pe un teren cu compresibilitate redus (roc
stâncoas).
(4) În perioada de exploatare, temperatura betonului variaz în limite reduse i se apropie de
valorile multianuale ale temperaturii zonei în care este amplasat lucrarea. Cu cât este mai izolat
partea median a construciei de aciunea mediului înconjurtor (aer, ap), cu atât aceasta este mai
stabil i în mic msur este expus modificrilor de temperatur i în consecin, limea rostului
de temperatur variaz în limite reduse în decursul unui an au.
(5) Deformaii mai mari se observ în zonele exterioare ale construciei, care se afl în
contact cu apa sau aerul atât în amonte cât i în aval. Variaia temperaturii apei în cursul unui an
depinde atât de condiiile climaterice ale amplasamentului, cât i de adâncimea apei din bieful
amonte. În toate cazurile, variaia anual de temperatur a apei lacului de acumulare la diferite
adâncimi poate fi diferit, iar mrimea deformaiilor din temperatur a paramentului este mai mare
decât cea din interiorul corpului construciei masive.
(6) De exemplu, în lacul de acumulare a Hidrocentralei Buhtarmink la adâncimea de cca. 55
m, temperatura apei în decursul unui an variaz în lunile de iarn cu 3,0oC–3,5oC pân la 8oC în
octombrie.
(7) O aciune mai intens a variaiilor de temperatur o va suporta partea construciei care
este dispus în aval. În legtur cu aceasta i deschiderea rosturilor în aceast zon va fi mai mare.
18

(8) În procesul de exploatare pe msura ce ne îndeprtm de fundaie, spre partea superioar

a construciei, asupra masivului de beton se manifest tot mai puternic variaiile de temperatur ale
apei i aerului. Ca urmare, are loc o variaie ciclic a deschiderii rosturilor de temperatur: valoarea
maxim este la coronament i practic neînsemnat la baza construciei (Figura nr.5-1). Temperatura
betonului se modific pe o adâncime mai mare în zonele care sunt supuse nemijlocit aciunii variaiei
anuale a temperaturii aerului înconjurtor.

Figura nr. 5.1. Variaia ciclic a deschiderii rosturilor.

1–Variaia temperaturii; 2.–Variaia limii rostului de la coronamentul construciei;
3.–Variaia limii rostului la baza construciei.
(9) În aprecierea influenei condiiilor climatice asupra lucrului rosturilor de temperatur,
trebuie avute în vedere urmtoarele:
a) în zonele cu climat aspru, înghearea betonului se propag pân la adâncimea de 3–5 m,
depind zona de dispunere a rostului, ceea ce conduce la dificulti în proiectarea
acestora;
b) necesitatea lurii în consideraie a unor particulariti privind dezvoltarea deformaiilor
betonului îngheat prin coborârea în acesta a temperaturii sub 0oC i apoi în perioada în
care se afl în stare îngheat.
(10) Experiena barajelor amplasate pe terenuri compresibile, arat c o parte însemnat a
tasrii (pân la 65 – 85 % din valoarea de calcul) se consum în perioada construciei, adic pân la
inundarea lacului. Intensitatea tasrilor în aceast perioad depinde, în principal, de grosimea
stratului compresibil i de caracteristicile terenului de fundare. Cu cât este mai mic grosimea
stratului compresibil i cu cât conine mai mult nisip, cu atât mai mult o parte mai însemnat a tasrii
se consum pe durata execuiei. De exemplu, la centrala hidroelectric Dubosari, dup turnarea
betonului în perioada unui an s-a consumat 85 % din tasarea de calcul. i la alte centrale
hidroelectrice fundate în condiii asemntoare, tasarea consumat în timpul execuiei a reprezentat
75 % – 85 % din mrimea de calcul a acesteia. Dup umplerea lacului în toate cazurile, intensitatea
tasrii s-a diminuat considerabil. În majoritatea cazurilor tasarea atinge valoarea de calcul în al
doilea sau al treilea an de exploatare. De exemplu, la cldirea masiv a nodului hidroenergetic
Verhne–Svirskoi, valorile de calcul ale tasrii pot ajunge la 230 mm din efectul greutii construciei.
 19

În realitate tasarea a atins 210 mm dup doi ani de exploatare, iar în continuare acestea au fost de
numai 2,0 – 2,2 mm (figura nr.5-2).

Figura nr. 5.2. Valori de calcul ale tasrii la cldirea nodului hidroenergeticVerhne – Svirskoi.

(11) Din observaiile realizate la construciile nodului hidrotehnic Votkiski s-a constatat c
modificarea tasrilor este neesenial, iar valorile sunt comparabile cu cele ale construciilor
asemntoare. Tasarea medie a unei secii a hidrocentralei este de 63–119 mm, a barajului deversor
de 79–110 mm, a ecluzei 73–91 mm. Intensitatea tasrilor se atenueaz apoi considerabil, ajungând
la 0-3 mm, practic stabizându-se.
(12) În direcia longitudinal, transversal cursului de ap, înclinarea construciei în direcia
malului stâng i drept, este prezentat în Tabelul nr.5-1.
Înclinarea construciei
Tabel nr.5-1
Nr. Denumirea Numrul Înclinarea (mm/m)
crt. construciei seciei mal drept mal stâng
1 0,09 -
Cldirea centralei 2 0,13 -
1 hidroelectrice 3 0,05 -
4 - 0,15
5 - 0,37
1 - 0,18
2 - 0,02
2 Baraj deversor 3 - 0,00
4 0,46 -
20

(13) Deplasarea conturului construciei este prezentat în Tabelul nr. 5-2

Deplasarea conturului lucrrii
Tabel nr.5-2
Nr. Deplasarea (mm)
Denumirea construciei
crt. aval amonte
1. Cldirea centralei 1,82 – 2,8 -
2. Baraj secia 1 0,86 -
secia 4 - 0,25

(14) Din observaiile asupra construciilor hidrotehnice la Nodul Gorkovski, s-a constatat c
în zona centralei i a barajului, tasrile sunt relativ uniforme fiind de cca. 40 mm, iar în seciile
marginale, care se racordeaz cu un baraj de pmânt, tasrile maxime sunt de 78 mm i respectiv 63
mm (Figura nr. 5.3).

Figura nr.5.3. Tasrile la Nodul Gorkovski

(15) Tasarea a dou secii adiacente este relativ vertical, cu excepia zonelor marginale sau
de racordare cu cldirea centralei unde deformaiile sezoniere pot atinge 3-7 mm (Figura nr. 5.4).
 21

a.

b.

Figura nr. 5.4. Graficul variaiei înclinrii construciei în partea malului din stânga sau a celui din
dreapta. a. –Nodul hidroelectric (NHE) Votchinski 1. Secia V - cldirea hidrocentralei NHE;
2.–Secia I -cldirea hidrocentralei NHE; 3.–Secia IV a barajului; 4. –Secia I a barajului.
b.–NHE Voliski – 1. –Secia I; 2. –Secia V; 3. –Secia X;
(16) Msurtorile confirm faptul c modificarea deschiderii rostului de deformaie în
construciile de beton este în strâns legtur cu variaia temperaturii mediului înconjurtor.
(17) Pentru nodul hidroenergetic Chevatkinski, deplasrile au fost urmtoarele:
a) la coronamentul barajului deversor din bieful amonte: 10 mm
b) la adâncimea de 32,3 m fa de coronament: 7 mm
c) la galerie i la barajul deversor la 36,0 m adâncime
i. – fa de coronament: 2,5 mm
ii. – la baza fundaiei: fr variaie
(17) Sistematizarea i observaiile fcute asupra comportrii unor noduri hidrotehnice arat
c la proiectarea rosturilor de deformaie la construciile amplasate pe terenuri compresibile relativ
uniforme (tabel nr.5-3), pot fi avute în vedere urmtoarele valori:
a ) limea rostului în radier 1 – 1,5 cm
b ) limea rostului la coronamentul construciei: 4 – 5 cm
c ) înclinarea unei secii din direcia biefului amonte
sau aval (în lungul cursului de ap): 0,08 mm/m înlime de
construcie
d ) înclinarea în sens longitudinal (transversal
cursului de ap): 0,8 – 1,0 mm/m înlime
de construcie
22

Rosturi de deformatie i deplasarea construciei pe terenuri compresibile

(Tabel nr.5-3)
Nr. Rosturi de Deschid

Inclinare longitudinala
deformatie erea
crt.
Constructia (cm) maxima Marime

Geologia
Nodul Inlimea a a

Tasare

mm/m
(mm)
Hidro (m) Latimea rostului deplasa
Distant
energetic rostului la rii
a intre
(cm) (mm)
rosturi coronam
(m) ent (mm)
1 Votkinski Hidrocentrala Argelite 46,0 54,5 1-24 93-119 dreapta 10,0 6
0,05-0,13
Baraj Alevrolite i 42,1 48,0 2-24 79-110 10,0 17
stânga
umpluturi de
Ecluza 38,0 31,0 4 73-91 0,15-0,37 12,0 7,6-
argila
dreapta 19,4
0,46
stânga
0,02+0,18
2 Gorkovki Hidrocentrala Nisip mic si 34,5 48,0 40-78 d 1,05 5,5 17-36
Baraj mare
s 1,08
3 Volga I Hidrocentrala Nisip 56,0 60,0 1-31 169 s 0,4 21,0 17,2
Baraj 43,0 52,0 3-20 164,5 11,6
Ecluza 29,0-31,0 40,0- 4 234,5 10,6
48,0
4 Volga II Hidrocentrala Depuneri 59,5 60,0 31 160÷33 s 0,058 10 34,5÷4
Baraj aluvionare 0 3,0
40,15 52,0- 4 d 0,72 11
Ecluza 61,0 142÷20
30,0-33,5 - -
0
30,0-
52,0
5 Kahovki Hidrocentrala Nisip fin din 35,2 50,0 2,0÷20,0 212 s 0,05 8÷11 1,8
Baraj cuart
33,2 47,0 2,0÷20,0 196- d 0,38 10÷12 12,6
Ecluza 256
26,5 26,4 2,0

5.2. Limea rosturilor

(1) Limea rosturilor de deformaie depinde de geologia amplasamentului, caracteristicile

geotehnice ale terenului de fundare, dimensiunile geometrice ale construciei i variaia temperaturii
mediului înconjurtor.
(2) La construciile fundate pe un teren stâncos solid, limea l1 a rostului de temperatur se
recomand s se determnine cu relaia
l1  l2
l1 =  x t x
2
unde:
 - coeficient al dilatrii liniare a betonului (1x10-5 – 1,2 x 10-5 /grad)
 23

t - variaia temperaturii mediului înconjurtor în perioada de execuie

i exploatare.
l1, l2 - dimensiunea a dou secii ale construciei adiacente rostului.
(3) La construciile amplasate pe terenuri compresibile, limea rostului de deformaie se
determin în funcie de caracteristicile terenului, care influeneaz tasarea construciei. Limea
rosturilor de temperatur – tasare trebuie s fie astfel adoptat pentru ca s fie evitat aciunea unei
pri asupra alteia, care poate apare în cazul unor tasri neuniforme. Aceast cerin poate fi
determinat orientativ cu relaia:
y1  y 2
l2 = ˜ hy , unde:
l
y1 i y2 – tasrile extremitilor unei secii de lungime ly, care se
determin prin calcul,
hy – înlimea masivului de beton al seciei.
Limea maxim total a unui rost devine:
l = l1 + l2 + l3
unde:
l1 - deformaie din temperatur;
l2 - deformaie difereniat a tronsoanelor separate prin rosturi;
l3 - lime de siguran din cauza aproximaiei calculelor.
(4) Pentru reducerea valorii înclinrii (l2) se recomand ca punerea în oper a betonului
ploturilor alturate s se fac cât mai uniform i s nu se creeze diferene mari de înlime între
secii.
(5) Pentru determinarea variaiilor de temperaturi climatologice ale zonei. Pentru calcule
preliminare vor fi considerate urmatoarele limite:
a) pentru construcii de beton i beton armat: +300 C....- 200 C
b) pentru construcii metalice +400 C....- 300 C
(6) Se va ine seama de temperatura aerului din timpul execuiei.
(7) Modul de considerare a variaiei de temperatura exterioar, pentru calculul elementelor de
rezisten se va stabili în funcie de prevederile reglementrile tehnice specifice, aplicabile, în
vigoare.
24

In tabelul nr.5-4 este dat valoarea coeficientului de dilatare termic a diferitelor materiale.
Coeficientul de dilataie termic
Tabel nr.5-4
Deplasarea de temperatur pentru 3 m
Coeficient de dilatare
(mm)
Material pentru
..0 C Dt=650 Dt=850

Calcar 4x10-6 1,0 1,3

Lemn 4 y 6x10-6 1,0 y 1,5 1,3 y 1,9
Caramid 5 y 8x10-6 1,3 y 2,0 1,6 y 2,5
Granit 8 y 10x10-6 20 y 2,6 2,5 y 3,2
Sticl 9 y 11x10-6 2,3 y 2,8 2,8 y 3,5
Beton 12x10-6 3,1 3,8
-6
Oel 12x10 3,1 3,8
Bronz 20x10-6 5,1 6,3
Aluminiu 24x10-6 6,1 7,6
Poliester 26=35x10-6 5,1 y 8,9 6,3 y 11,0
PVC 40-70x10-6 10,2 y 17,8 12,6 y 22,0
Policarbonat 60-70x10-6 15,3 y 17,8 18,9 y 22,0
Acrilic 50-90x10-6 12,8 y 23,0 15,8 y 28,3

(8) În practic, limea rostului se poate mri treptat de la valoarea din zona radierului la cea
de la nivelul coronamentului.
(9) În construciile care se realizeaz pe teren stâncos limea rostului de temperatur se poate
adopta astfel:
a) – pe feele laterale pe adâncime de:
i. – 2,5 – 3,5 m la paramentul amonte 1,0 cm
ii. – 4 – 6 m la paramentul aval: 1,0 cm
b) – în zona central a construciei: 0,3 – 0,5 cm
(10) În practica construciilor hidrotehnice pentru stabilirea mrimii rostului de temperatur –
tasare va fi luat în considerare i productivitatea pentru instalarea i extragerea cofrajelor. Pornind
de la aceast observaie, exist tendina de mrire a limii rosturilor la 10-30 cm sau chiar mai mult
(pân la 80 cm–100 cm), mult mai mare decât cea care rezult din calcule. Dac limea rostului este
pân la 5,0 cm apar dificulti la scoaterea cofrajelor.
(11) Variantele constructive de realizare a rosturilor sunt: duble–lrgite, joantive poligonale
i joantive drepte (Figura nr.5-5).
 25

Figura nr. 5.5.Rosturi: a. duble – lrgite, b. joantive poligonale c. joantive drepte

Rosturile duble-lrgite (figura nr.5.6) sunt prevzute cu suprafee renurate în vederea
asigurrii unei mai bune legturi între platuri, cu limea de 1,0 m – 1,5m. Ele au un efect favorabil
privind rcirea natural a betonului. Complicaiile tehnologice ulterioare i necesitatea cofrrii de
doua ori a aceluiai rost fac ca aceasta soluie s nu fie larg utilizat.
Aceste rosturi se închid dup ce caldur de hidratare a betonului s-a degajat în mare msura i
fenomenul de contracie s-a consumat în mare parte.
Prevederea acestui tip de rost impune asigurarea stabilitii fiecarui plot în parte în timpul
execuiei.
Rosturile simple joantive (figura nr. 5.7) are o larg aplicare datorit uurinei de execuie i
asigurrii rezemrii reciproce a ploturilor ceea ce permite realizarea de structuri de baraje economice
cu surplombe relativ pronunate. Rcirea betonului se face mai greu astfel ca la grosimi mri ale
barajului de peste 12 m, poate s apar necesitatea rcirii artificiale. Rosturile joantive pot avea o
form poligonal pe considerentul c se obine o conlucrare mai bun între platurile adiacente.
Muchiile sunt îns puncte de concentrri de eforturi i de posibile amorsri ale unor fisuri. In plus,
realizarea redanelor implic complicaii suplimentare. In câmp din cauza complicaiilor de execuie
cele mai frecvent folosite sunt rosturile joantive drepte.
La alctuirea unui rost se are în vedere modul de dispunere a sistemului de injectare. La
barajele în arc, injectarea este obligatorie pentru asigurarea conlucrrii între ploturi.

Figura nr. 5.6. Rosturi duble la baraje:
a.–Mareges, b.–Ross, 1.–plot; 2.–rost;
3.–tol de cupru; 4.–tub vertical de alimentare;
5.–ramp; 6.–manon de injectare; 7.–clapet.
Figura nr. 5.7. Rosturi joantive:
a.–cu contur poligonal – barajul Pacoima;
b.–cu fee riglate plane – barajul Vaiont; 1.–plot;
2. –rost; 3.–tola de cupru; 4.–tub vertical de
alimentare; 5–band Sika; 6.–tub de injectie;
7.–manon; 8.–clapet.
26

(12) Avand în vedere costurile i durata execuei se recomand rosturi joantive care asigur
înc din faza de construcie rezemarea reciproc a ploturilor, i deci adoptarea unor structuri. Rcirea
betonului se face îns în condiii mai grele, i la grosimi ale barajului mai mari de 12 ... 15 m poate
apare necesar rcirea artificial.
(13) Rosturile joantive poligonale (cu redane sau trepi) (figura nr.5.8) îi bazeaz concepia
pe asigurarea unei mai bune conlucrri între ploturile adiacente. Muchiile sunt îns puncte de
concentrri de eforturi i de posibile amorsri ale unor fisuri. În plus, realizarea redanelor implic
complicaii suplimentare.

Figura nr. 5.8. Elemente tipice la un rost de contracie:

1.– pan de beton armat;2.– band de etanare; 3.– pu de vizitare i drenaj;
4.– vopsea bituminoas i carton asfaltat; 5.– dop de asfalt; 6.– scri de acces în pu.

(14) Cele mai frecvent folosite în special pentru barajele arcuite cu dubla curbur sunt
rosturile joantive drepte.
(15) Dac limea rostului este pan la 5 cm apar dificulti la scoaterea cofragului.
(16) Se recomand s se realizeze rosturi înguste de temperatur – tasare la construciile
fundate pe terenuri compresibile, în radier având deschiderea de 1,0 – 1,5 cm, iar mai sus pân la
coronament de pân la 4-5 cm.
5.3. Distana dintre rosturi
(1) Mrimea distanei dintre rosturile construciei depinde de înlimea acesteia, felul
fundaiei i condiiile climatice, în primul rând de variaia temperaturii aerului (figura nr. 5.9).
 27

Figura nr. 5.9 Distane între rosturi

a. vedere, b. seciune
(2) Obinuit, rocile stâncoase caracterizeaz o valoare a coeficientului de frecare cu betonul
de 0,6 – 0,8. De aceea, la aceste fundaii trebuie ca separarea construciei prin rosturi de temperatur
s fie mai deas cu luarea în considerare a particularitilor constructive a fiecrei construcii: baraj,
centrala, ecluze .a.
(3) Astfel, de exemplu, în baraj se recomand ca rosturile de temperatur s fie prevzute la
fiecare deschidere. În afar de aceasta, rosturi care nu secioneaz toat construcia pot fi realizate la
fiecare 10-12 m. În cldirea centralei hidroelectrice se vor prevedea rosturi de temperatur dup
fiecare agregat, independent de distana dintre axul agregatelor. În anumite cazuri, fundamentat,
când se iau msuri la execuie (rcirea apei i pietrei sparte, alegerea mrcii i cantitii de ciment,
utilizarea adaosurilor plastifiante etc.) se poate prevedea împrirea cldirii masive a centralei
hidroelectrice prin rosturi de temperatur la fiecare al doilea agregat.
(4) Sasul unei ecluze sau camera unui doc uscat poate fi secionat prin rosturi de temperatur
la fiecare 20-30 m; rosturi în bajoaier, pân la radier, pot fi prevzute la 10-12,5 m.
(5) Prevederea rosturilor de temperatur are în vedere reducerea deplasrilor i eforturilor din
temperatur, care pot apare în corpul construciei mai ales atunci când fundaia este încastrat în
teren stâncos.
(6) În construciile amplasate pe terenuri necoezive, compresibile (nisipuri), distana dintre
rosturile de deformaie poate fi mrit considerabil. În astfel de cazuri, rosturile de temperatur pot fi
i de tasare. Mrirea distanei dintre rosturile de deformaie poate fi admis întrucât coeficientul de
frecare pe terenuri nisipoase este de 0,35 – 0,45 i la contactul radierului cu terenul de fundare apar
fore de frecare din deformaiile din temperatur i tasare care sunt de 1,5 ori mai reduse fa de un
teren stâncos. Pornind de la particularitile constructive ale fiecrei lucrri (baraj, central, ecluz
.a.) se poate recomanda distana dintre rosturi ca fiind de 35 – 40 m în baraj, de pân la 60 m în
central (la dou agregate) i la ecluze de pân la 40 m (vezi i Tabel nr.5-5).
(7) În unele tari, distana variaz între 9 i 24 m, iar pentru baraje de beton mai puin înalte,
distana dintre rosturi este cuprins între 9 i 15 m (Tabel nr.5-6).
(8) În construciile dispuse pe terenuri coezive compresibile omogene (argil) care se
caracterizeaz printr-o mrime a coeficientului de frecare de 0,30 – 0,35, distana între rosturile de
deformaie se poate lua ca i pentru terenuri de fundare nisipoase.
(9) Prin „coeficient de frecare” (tg M) se va înelege luarea în considerare a coeziunii,
determinându-se cu relaia:
28

c
tg M = f +
p
unde:
f - coeficientul de frecare,
c - coeziunea terenului,
p - presiunea pe terenul de fundare în diverse ipoteze de calcul.
(10) La valori mici de 0,20 + 0,25 ale coeficientului de frecare în cazul terenurilor
neomogene compresibile coezive pot apare i tasri neuniforme însemnate ale construciei. În acest
caz, numrul de rosturi de deformaie (temperatur – tasare) se recomand a fi mrit. O astfel de
soluie permite s se reduc pericolul apariiei de tasri neuniforme a diverselor pri ale construciei.
În ceea ce privete rosturile de temperatur care nu se realizeaz pe întreaga înlime a construciei,
acestea pot fi prevzute aa cum permite particularitatea constructiv a construciei (baraj, centrala,
ecluze etc.).
(11) În fosta URSS, la hidrocentrala Verhne–Svisc, barajul de 111,0 m lungime a fost
împrit în trei deschideri de 37,0 m, iar în fiecare deschidere au fost prevzute dou rosturi de
temperatur–tasare, iar la cldirea centralei de 117,0 m lungime nu au fost prevzute rosturi de
temperatur–tasare. În masivul de sub nivelul apei al centralei au fost prevzute numai rosturi de
temperatur, separând fiecare agregat. În lungul sasului ecluzei au fost realizate rosturi de
temperatur–tasare la intervale de 45,0 m, iar numai rosturi de temperatur la fiecare 15,0 m.
(12) Se menioneaz c la nodurile hidroenergetice Kaitacosk, Ianiscosk, Raiacosk .a., unde
construciile sunt fundate pe teren stâncos i sunt supuse unei presiuni a apei de 21,0 m la o
temperatur a aerului de pân la -35oC, distana dintre rosturile de temperatur a fost luat de 6-8 m
în baraj i 13-15 m la cldirea centralei. Distana relativ mic între rosturile de deformaie a dat
posibilitatea adoptrii unei grosimi a rosturilor de 1-2 cm.

5.4. Dimensionarea benzilor de rost din material plastic

(1) Alegerea corect a tipului de band de etanare pentru rosturile de dilatare i de
construcie depinde atât de modul de expunere, cât i de presiunea apei, deschiderea rostului i
alctuirea structurala.
(2) Dac pentru modul de expunere prevaleaz proprietile chimice ale benzii de rost pentru
celelalte aciuni care conduc la solicitri în elementul de material plastic este necesar dimensionarea
acestora inând seama de proprietile mecanice ale materialului.
(3) Având în vedere diversitatea tipurilor de band de rost este necesar ca furnizorul s
prezinte rezultatele testelor efectuate pentru tipurile propuse privind deplasrile înregistrate la
diverse presiuni ale apei pentru diverse deschideri ale rostului. În figura nr. 5.10 sunt date unele
exemple privind diagramele obinute luând în considerare elementele menionate mai sus.
 29

Figura nr. 5.10. Rezultate testelor

(4) De asemenea, se pot întocmi tabele care cuprind pentru diverse tipuri de band de rost,
presiunea apei, deplasarea care se produce la întindere i la forfecare având în vedere locul de
amplasare a benzii: intern sau extern (Tabel nr.5-7).
(5) Tipul de band de rost intern sau extern va fi caracterizat astfel prin elemente
geometrice ca de exemplu:
– banda dispus intern, lime total (a), limea prii extensibile (b), grosimea prii
extensibile (c), limea prii de fixare în beton (s), limea bulbului centrale (k), înlimea nervurilor
de fixare (f) (Figura nr. 5-11).

Figura nr. 5.11 Caracteristici banda dispusa intern– banda dispus exterior lime total (a), limea
prii extensibile (b), grosimea (c), înlimea nervurii de fixare (f), numrul nervurilor de fixare (N).
30

Amplasarea rosturilor la unele construcii hidrotehnice

Tabel nr.5-5
Temperaturi Distante ( m)
masurate 0C
Nodul Presiu Dimensiu
Nr. Cladire De la parament amonte
Hidroenergetic ne Geologie Ecluz ne pana
crt. Baraj central la umplutura rostului
HC statica min max a (cm)
a
Baraj Cladire
1. Bratsc 106,0 - - 22,0 - - 2,5 - 100x50
- 12,0
2. Buhtarminsk 67,0 gabrou +39,7 19,0 - 4,0-5,0 4,0 30x30
57,5 11,5
25
Usti- 14,0 22,0 si (12,5) 15x15
3. 37,0 gabrou -57 +40,0 0,8-1,8 2,3
Kamenogorsk 21,5 28,3 rost 20x20
partial
4. Mamakansk 46,5 gabrou -60 +37,0 15,0 14,5 - 2,5 - 25x25
30,0÷
32,0 100x80
5. Kremenciugsk 19,5 gabron -15 +25,0 19,5 50,0 5,0 3,5
15,0÷ 30x30
16,0
150x80
Nisip fin 7,3-Nmin
6. Kahovsk 17,0 -18 +32 47,0 50,0 49,07 15,9 150x80
si mediu 4,15Nmax
33x30
48,0
Argelite, (23,0-
120x80
7. Votkinsk 23,0 alevrolite -45 +30 12,5) 55,0 31,5 2,5 3,75
80x80
Argila rost
partial
170x140
8. Volga II 27,0 Nisip fin -28 +35 52,0 60,0 30,0 11,5 4,0-8,5 160x110
80x80
170x140
3,5 Nmax 11,4Nmax
9. Volga III 29.0 Aluviuni -38 +35 52,0 60,0 30,0 160x110
19,0Nmin 14,6 Nmin
72x72

Elemente ale rosturilor definitive i comportarea acestora

Tabel nr.5-6

Distana (m)
Tipul Temperatura
Între de la
Nr Nodul barajului medie Modul
rosturile paramentul Tipul
crt. hidroenergetic i anual de
0 de amonte la rostului
înlimea C lucru
deformaie rost
1. Alpe Gera Band
Ga/17,6 - 6,0 0 F.B
(Italia) metalic
2. Bowndari Band
A/119 + 10 16,0 - F.B
(SUA) metalic
3. Bai Mujeris
C/62 + 13,5 22,0 1,95 Pan asfalt F.B
(Italia)
4. Grand
Band de uoare
Diksance G/284 + 10,0 12÷15 4,0
cupru infiltraii
(Elveia)
 31

5. Dakan (Irak) Band de

A/116,5 + 20,0 18,0 0,3 F.B
cupru
6. Gioveretto Band de
C/87 + 10.0 18,0 1,55 F.B
(Italia) cauciuc
7. Marege Rost lrgit uoare
A/84 + 14.0 16,0 -
(Frana) i injectare infiltraii
8. Menjil (Iran) Band de
C/102 + 20,0 14,0 0,73 F.B
cauciuc
9. Movoisen Band de
A/237 + 10.0 16,0 1,2 B
(Elveia) cauciuc
10. Stvlian (SUA) Band de
C/30,4 - 15,2 1,5 polivinil B
chlorid
11. Sarran Pana
G/114,5 + 15,0 18,5 1,07 F.B
(Frana) asfaltic
12. Sanmans Band de
(China) G/100 + 28,0 18,0 0,8 cupru i F.B
injectare
13. Ponte d’Avio Pan
C/65 + 25,0 22,0 1,0 F.B
(Italia) asfaltic
14. Imperial Band de
G/13,5 B
(SUA) cauciuc
A – în arc; G- de greutate; C- contrafort, FB – foarte bine; B - Bine

Deplasrile benzii de rost la diferite presiuni ale apei

Tabel nr.5-7
Tipul benzii de rost i Presiunea apei Deplasarea (mm)
locul de instalare (m) întindere forfecare
A. Rosturi de dilatare
Intern
Tip band de rost X X X
X X X
X X X
Extern
Tip band de rost X X X
X X X
X X X
B. Rost de construcie
Intern
Tip band de rost X
X 0 – 3 mm
X
Extern
Tip band de rost X
X 0 – 3 mm
X
32

6. Sisteme de realizare a rosturilor.

6.1. Construcia rosturilor de deformaie.
(1) De regul, rosturile totale sau pariale sunt verticale. Uneori, rosturile de temperatur
totale pot avea o uoar înclinare pe o lungime limitat.
(2) Rosturile de temperatur pot avea în plan traseul frânt. În acest caz, în special, în cazul
fundrii pe roc au loc numai deplasri orizontale ale diferitelor pri ale construciei.
(3) Pentru asigurarea impermeabilitii rosturilor de deformaie se realizeaz benzi din metal,
cauciuc sau material plastic, dispuse vertical i orizontal, pene de asfalt, beton armat etc. Cele mai
rspândite sunt benzile din aram sau alam. În fosta URSS au fost intens utilizate penele din asfalt.
În ultimul timp se utilizeaz benzi din material plastic.
(4) Benzile de rost sunt utilizate pentru asigurarea etaneitii unei construcii împotriva
penetrrii apei freatice i a presiunii hidrostatice. În combinaie cu un beton impermeabil se asigur
impermeabilitatea întregii structuri.
(5) În afar de impermeabilitatea acestor „bariere” i a zonei de contact cu betonul, o mare
însemntate o prezint impermeabilitatea betonului din jur. De aceea trebuie prevzute msuri în
apropierea diafragmei care s previn infiltrarea apei.
(6) Pentru asigurarea posibilitii de control a modului de lucru a rostului de deformaie, se
prevd puuri de observare. Acestea pot fi utilizate, dac este necesar, pentru a lua msuri
suplimentare de etanare.
6.2. Benzi metalice
(1) Benzile din metal se utilizeaz pentru rosturile de temperatur ale construciilor fundate
pe teren stâncos (Figura nr. 6.1). Acestea trebuie s aib o rezisten însemnat la coroziune.

Figura nr. 6.1

Benzi metalice
a, b: cu compensator;
c- fr compensator

(2) În principal se folosete arama, alama sau oelul inoxidabil. Se menioneaz ca material i
plumbul protejat cu o vopsea bituminoas, dar numai la construciile de mic înlime unde nu sunt
de ateptat deformaii mari ale construciei.
 33

(3) Benzile metalice profilate vor fi executate în ateliere specializate. Îndoirea foilor de tabl
va fi fcut cu raza minim admis de cca. 1–1,5 ori grosimea. Pentru a nu se crea stri de tensiune
în zona îndoirii, profilarea se poate face cu o înclzire i rcire lent. Înclzirea se face la
temperatura de 500oC pentru oel, 480oC pentru alam i de 1100oC pentru oel inoxidabil.
Tehnologia va fi definitivat în uzin. Îndoirea i dezdoirea benzilor metalice la montaj nu se admite.
Benzile trebuie s fie curate de murdrie i depuneri care cad la o ciocnire uoar.
(4) În cazul utilizrii proteciei anticorozive de 0,15 – 0,2 mm la benzile de oel, acestea pot
fi utilizate numai ca o prim band de rost fr compensator, cu condiia s nu fie supuse la îndoiri
sau dezdoiri, întrucât se poate degrada protecia anticoroziv (zincare), i astfel banda metalic va fi
supus unei coroziuni intense.
(5) În cazul îmbinrii prin sudur, banda trebuie curat înainte iar dup sudur zona
afectat va fi protejat anticoroziv.
(6) Benzile de aram se folosesc în rosturile de temperatur.
(7) Alama prezint plasticitate, vâscozitate, etanând bine rostul. Prin adugarea unor
materiale se pot îmbunti proprietile anticorozive, ca de exemplu cositor.
(8) În general, construciile se etaneaz cu benzi de metal prevzute cu compensator în
forma de V, M, Z, care le permite preluarea contraciilor betonului fr afectarea funciei lor de
etanare, dup care urmeaz cimentarea rostului. O serie de baraje din SUA la care rosturile au fost
cimentate, temperatura medie anual a aerului este mai mare de +6oC.
(9) Pentru limitarea proteciei de asfalt dinspre parament, benzile metalice se prevd dup
aceasta. Cele mai raionale sunt benzile cu compensator la care ambele capete sunt încastrate în
beton în comparaie cu cele fr compensator la care se prevede încastrarea numai a unei ramuri, cea
de a doua fiind învelit într-un strat de bitum, ceea ce îi permite deplasarea.
(10) O mai bun siguran la rosturile de temperatur se obine prin instalarea a dou benzi
cu distana între acestea de 0,5 – 1,0 m. Benzile metalice se pot instala în construcii cu înlimea de
200,0 m sau mai mult. Materialele utilizate trebuie s rspund cerinelor prevzute mai jos. Benzile
metalice se dimensioneaz la presiunea ce apare în cazul tasrii umpluturii rostului. Astfel de benzi
se utilizeaz atât pentru alctuirea rosturilor verticale, precum i a celor orizontale.
(11) Prevederea benzilor metalice la rosturile de temperatur dup o perioad îndelungat de
funcionare s-a dovedit eficienta ca rezisten, asigurând în acelai timp impermeabilitatea rostului.
(12) Din experiena unor lucrri a rezultat c protecia cu material plastic a unei ramuri a
diafragmei (Figura nr.6.1c) necesit o deosebit grij pentru realizare, dar în timp, nu asigur
impermeabilitatea rostului i apare o curgere a masticului asfaltic. (Exemplu. Ecluzele de la
Novosbirsk).
(13) Distana de la umplutura asfaltic pân la banda metalic în fiecare parte trebuie mrit
în funcie de înlimea construciei, fiind de 0,3 –1,5 m. Grosimea diafragmei metalice care limiteaz
umplutura asfaltic cu compensator trebuie verificat la aciunea masticului la deschiderea maxim a
rostului. De regul ele se calculeaz la întindere în punctul cel mai de jos al rostului i în câteva
puncte intermediare pe înlimea rostului. Benzile metalice fr compensator cu un capt încastrat i
altul liber se calculeaz ca o bar cu dou reazeme cu deschiderea egal cu cea mai mare lime a
rostului de temperatur sau de temperatur–tasare, aflate sub presiunea cea mai mare a umpluturii i
deschiderea de calcul a rostului. Pe lâng verificarea la încovoiere, grosimea diafragmei se verific
la întindere având în vedere frecarea diafragmei pe stratul de asfalt care apare la mrirea rostului.
34

6.3. Benzi din cauciuc i materiale plastice

(1) Benzile de rost sunt de trei tipuri:
a)- exterioare: banda se monteaz pe extradosul suprafeei de beton a structurii. Acest tip de
band protejeaz rostul de ptrunderea impuritilor sau a altor substane (figura nr. 6-2.a). Aceast
band se întâlnete i la structura unde este necesar o mai mare siguran ca de exemplu la
centralele nucleare.
b)- interioare: banda se instaleaz la mijlocul rostului. Dac se produc micri ale celor dou
secii alturate, banda are un bulb central, care îi permite unele deplasri (figura nr.6.2.b).
c)- de expansiune: acestea se instaleaz atunci când betonul structurii este întrit. Rolul lor
este acela de a menine rostul curat, s nu permit ptrunderea depunerilor de praf care poate crea
disfuncionaliti (figura nr. 6.2.c ).

a1 a2

b c
Figura nr. 6.2. Benzi de rost din cauciuc sau material plastic.
a1, a2 - dispunere exterioar; b, c - dispunere interioar.
(2) Banda de rost trebuie s fie impermeabil, s prezinte o mare elasticitate i rezisten i o
bun comportare la aciunea agresiv a alcaliilor i acizilor, hidrocarburilor i uleiurilor minerale.
(3) Bulbul central trebuie s fie amplasat în afara masei de beton, indiferent dac se
instaleaz intern sau extern. Bulbul nu trebuie s fie înglobat nici mcar parial în laptele de ciment.
(4) Elasticitatea ridicat i bulbul conduc la o bun absorbie a eforturilor care pot s apar
din cauza variaiei de temperatur a deplasrilor i cea degajat la întrirea betonului.
(5) Benzile de material plastic se pot folosi la rosturi de lucru sau la cele permanente. Banda
se taie uor cu un cuit ascuit i se sudeaz prin cldur cu o instalaie adecvat chiar pe antier.
 35

(6) Astfel de benzi se utilizeaz în special la rosturile de temperatur i la cele înguste de

temperatur – tasare, de 4-5 cm, la toat construcia hidrocentralei, fiind supuse presiunii hidrostatice
i deplasrii dintre blocurile de beton. Înlimea barajului poate fi cuprins între 50,0 i 250,0 m.
(7) Impemeabilitatea rostului dintre elementele de beton se asigur prin încastrarea în acesta
a capetelor benzii.
(8) Cauciucul profilat trebuie dispus astfel ca s lucreze sub aciunea presiunii hidrostatice.
Cercetri în natur, în fosta Cehoslovacie privind benzile de cauciuc au artat c durabilitatea
acestora depinde de gradul de protecie la razele ultraviolete, ozon i ulei mineral. În toate cazurile,
benzile de cauciuc trebuie instalate astfel ca s fie ferite de aciunea direct a razelor soarelui i de
aciunea apelor agresive, acizi, alcalii i variaia rapid a temperaturii.
(9) Pentru astfel de benzi se utilizeaz neoprenul, vinilinul i alte materiale sintetice. Limea
unei benzi de rost este în general de 15 – 25 cm.
6.4. Benzi de material plastic cu prelungiri metalice vulcanizate.
(1) Când presiunea apei este mare i nu este permis infiltrarea acesteia, se prevd benzi
metalice vulcanizate de corpul de material plastic (figura nr.6.3 ). Betonul nu ader de cauciuc sau
mase plastice, dar are o bun adeziune cu benzile de metal asigurând astfel impermeabilizarea zonei.

Fig. 6.3 Banda de material plastic cu prelungire metalic.

(2) Banda de metal conduce la lungirea drumului apei i în consecin la reducerea
problemelor legate de scurgerea acesteia.
(3) Dac se utilizeaz i injectarea, se îmbuntete gradul de impermeabilitate a betonului.
În practic, fisurile i particulele se formeaz în beton la contracia acestuia, precum i din cauza
unor erori în procesul de turnare. În betonul din directa apropiere a elementului de etanare apar
scurgeri de ap chiar dac elementul de etanare este impermeabil. S-a constatat c cca.10 % din
rosturi prezint scurgeri prin beton.
(4) Pentru a elimina aceste scurgeri se poate prevedea injectarea direct cu rin sau similar
a extremitii benzii de rost.
6.5. Pan de etanare.
(1) Pana este destinat pentru umplerea rosturilor de temperatur i de temperatur–tasare ale
construciei amplasate pe orice fel de teren de fundare i pentru orice înlime. Se execut din beton
asfaltic sau din beton de ciment armat (Figura nr. 6.4).
(2) Ea este împins de presiunea hidrostatic din amonte pe umerii ploturilor adiacente
creand astfel o prim bariera în drumul de infiltrare a apelor. Pentru o bun etanare pe suprafeele
de contact ale penei de beton armat cu ploturile se aplic 2-3 straturi de carton bitumat sau pânz de
iut bitumat.
36

Figura nr. 6.4 Pan pe conturul

rostului de temperatur:
a.-pe paramentul amonte deasupra
nivelului mort;
b.-pe paramentul amonte sub
nivelul mort;
c.-pe paramentul aval în zona de
umplutur;
d.i e.-faa dinspre bieful amonte.
1.-pan din beton armat;
2.-foaie din zinc între straturi de
bitum;
3.-umplutura rostului;
4.-pan din lemn;
5.-ungere cu bitum fierbinte;
6.-pan din beton simplu;
7.-pan de ciment;
8.-frânghie gudronat sau pâsl;
9.-pan din mastic special.

6.6. Umpluturi în rostul de deformaie.

(1) Umplutura rosturilor de deformaie trebuie s asigure legtura cu conturul impermeabil al
acestora.
6.7. Materiale utilizate pentru benzile din material plastic
(1) Materialul utilizat pentru execuia benzilor de rost este cauciucul. Se poate aplica
urmtoarele tipuri de cauciuc: styren butandien (SBR), etilen-propilen monomeric (EPDM),
cauciuc cloropren (CR), cauciuc natural (NR) sau cauciuc nitrilic (NBR), etc..
(2) Având în vedere durata lung de via unei astfel de lucrri i faptul c o band de rost
practic nu poate fi înlocuit, materialul din care este confecionat banda de etanare trebuie s aib
o calitate foarte bun. Repararea rosturilor în care apar scurgeri necesit injectarea cu rini
epoxidice sau tehnologii asemntoare, reprezint o operaiune costisitoare, astfel c alegerea
corect a calitii materialului benzii de rost are o importan deosebit. Proprietile fizice ale
diferitelor variante de cauciucuri depinde de tipul de elastomer utilizat.
Proprieti mecanice
(3) În tabelul de mai jos sunt artate o serie de proprieti mecanice, cu caracter informativ
(Tabelele nr.6-1A i nr.6-1B).
 37

Proprieti mecanice ale materialului plastic –tip (SBR),

pentru alctuirea benzilor de rost, cu caracter de recomandare
(caracter informativ)

Tabel nr.6-1A
Nr. Proprietatea UM Valoarea
crt.
o
1. Duritate shore A 60 ± 5
2. Rezistena la rupere prin întindere N/mm2 t 17,1
3. Alungirea la rupere % t 37,5
4. Rezistena la sfâiere N t 31,1
5. Modificri dup 14 zile la 70oC
- rezistena la rupere prin întindere % d 25
- alungirea la rupere % d 30
o
- duritatea shore A d 8
6. Compresiunea dup 72 ore la 23o % d 10
2
7. Absorbia de ap gr/m d 30
8. Rezistena la ozon dup 120 ore/25 - nu apar fisuri
pphm /20o / 20 % sfâiere
9. Modificri ale duritaii la temperaturi
sczute shore A
- duritatea la 0o shore A d5
- duritatea la -10o d8

Proprieti mecanice ale unor materiale plastice pentru alctuirea benzilor de rost
(caracter informativ)
Tabel nr.6-1B
Sika
Nr. Tricosal
Waterbar
crt Proprietatea UM Tricosal Elastomer SBR
PVC
1. Rezistena la rupere prin N/mm2 t 10 t 10 t 10 t 17,1
întindere
2. Alungirea la rupere N/mm2 t 200 - - -
- pentru rosturi de t 300 t 350 t 380 t 375
construcie
- pentru rosturi de
temperatur
o
3. Duritatea shore
- tip normal 70 ± 5 67 ± 5 62 ± 5 60 ± 5
- tip întrit 70 ± 5 - - -
4. Rezistena la sfâiere N/mm2 - > 200 t 90
2
5. Alungirea la rupere la N/mm
temperatur de -20oC
6. Comportarea dup
meninerea în bitum 28 zile
la 70oC (14 zile)
38

Modificri:
- rezistena la rupere prin % ± 20 d 25
întindere ± 20 fr d 30
- alungirea la rupere ± 5,0 modificri -
o
- modul de elasticitate shore - d8
- duritatea
7. Adeziune la metal - - - rupere în
elastomer

Proprieti chimice
(4) În Tabelul nr.6-2 sunt prezentate pentru diferitele tipuri de cauciucuri variaia unor
proprieti la aciunea unor produse chimice. Datele prezentate sunt obinute pentru soluii
concentrate la temperatura de 20o.
Rezistena chimic a unor materiale plastice pentru alctuirea benzilor de rost
(caracter informativ)
Tabel nr.6-2
Nr.
Produsul SBR EPDM CR NR NBR
crt.
1. Gaz natural M M E M E
2. Petrol N N M N E
3. Amoniac lichid E E E E E
4. Benzin N N B N E
5. Ap E E E E E
6. Diesel N N B N E
7. Kerosen N N N N E
8. Aer de la ...oC la ...oC -15 ... 70 -20 ... 110 -10 ... 90 -40 ... 70 -20 ... 70
9. Ulei mineral N N B N E
10. Ulei de motor N N E N E
o
11. Ap pân la ... C 70 110 70 70 70
12. Ozon M E E M M
13. Ap de mare M E E M E
14. Hidrogen sulfurat N B M N B
E – excelent; B - bun; M – moderat; N – nu
6.8. Injectarea rosturilor de construcie
(1) Pentru etanarea i asigurarea rezistenei construciei rosturile de contracie, în special la
barajele în arc, se injecteaz. Se urmrete obinerea unei structuri monolite prin blocarea strii de
eforturi existente în structura nemonolitizat. Aa cum s-a artat, rosturile pot fi de doua tipuri: duble
(lrgite) i simple (joantive). Prin aceasta se asigur împrirea unei construcii masive în elemente
independente numite ploturi de cca.10–15mp, lime, cu fetele laterale orientate radial.
Monolitizarea ploturilor turnate independent se realizeaz prin injectarea rosturilor de contracie care
le separ.

(2) Rosturile sunt prevazute în amonte i în aval cu dispozitive de etanare care au rolul de a
opri infiltraiile i de a etan rosturile pentru lucrrile de injectare. Pentru acestea se prevd benzi de
cupru sau de material plastic. Rostul este astfel împrit în câmpuri de injectare (figura nr. 6.5) care
 39

are înlimea de 10.0m:20.0m. În rost se dispun rampele de injectare i dispozitivele de evacuare a

apei i aerului din rost în timpul injectrii.

Figura nr. 6.5 Câmpuri de injectare la baraj Negovanu:

1. –rost dublu; 2. – rost joantiv; 3. –etanare orizontal.
(3) Aplicandu-se pe feele radiale ale ploturilor presiunile de injectare de 4.0 atm:10.0 atm
razult o rezultant dirijat ctre amonte care poate pune în pericol stabilitatea ploturilor în special a
celor marginale, puternic surplombate, fiind necesare verificri adecvate.
(4) Intervalul minim care trebuie, s treac de la turnarea ploturilor i pan la închiderea
rosturilor este de 6-8 luni. Betonarea spaiului dintre ploturi i injectare trebuie fcute dup un
anotimp rece, atunci când betonul din ploturi a atins o temperatur cât mai coborât, situat cu 1ºC :
2ºC sub temperatura medie anual. Dupa betonare se efectueaz injectarea celor doua fee cu
suspensie de ciment.
(5) Injectarea se face cu ajutorul mansoanelor i clapetelor la care suspensia este adus prin
conducte de alimentare. Sistemul nu permite circulaia suspensiei din rost în afar. Se prevede un
manon sau o clapet pentru fiecare 5.0 :15.0m de rost (figura nr. 6.6).

Figura nr. 6.6. Dispozitive de injectare:

a.–manon; b.–clapet simpl; c.–clapet înglobat; d.–clapet cu traseu icant;
1.–eava 5.08 cm; 2.–eava 2.54 cm; 3.–cauciuc moale; 4.–orificii de difuzare; 5.–tol moale;
6. –aib cu urub de prindere; 7.–icana; 8.–bra de prindere; 9.–bulon.
40

(6) De regul conductele de alimentare cu suspensie (rampele), manoanele i clapetele se

dispun orizontal i injectarea se face de la paramentul aval (figura nr. 6.7 a,b). Va fi asigurat
circulaia continu a suspensiei de ciment, prevzând o pant spre aval pentru a face posibil
spalarea dupa injectare, în vederea unor eventuale reinjectari. Distana dintre rampele dispuse
orizontal este de 2.0 - 4.0m. La paramentul aval se prevd scri, pasarele fixe sau mobile pentru a
asigur accesul lucrtorilor la fiecare ramp.

Figura nr.6.7 Sistemul de dispunere a rampelor la barajele:

a.–Negovanu; b.–Teliuc; c.–Vidraru;
1.–etanare amonte; 2. –etanare aval; 3. –etanare orizontal; 4. –dren; 5.–ramp de umplere;
6.–manon; 7.–clapet.

(7) La barajele înalte unde injectarea de la paramentul aval devine dificil i periculoas, se
folosesc scheme de utilizare a rampelor de injectare din galerii (figura nr.6.7 c) sau din puuri
verticale care strbat rostul (figura nr. 6.8).

Figura nr. 6.8 Dispozitive de injectare la barajul Moiry

1.–pu de vizitare; 2.–galerie de acces; 3.–galerie de
picior; 4.–etanare amonte; 5.–etanare aval; 6.–etanare
orizontal; 7.–rampe cu manoane de injectare.
 41

(8) Conductele rampelor sunt metalice, cu diametrul de 25-45mm. Ele se amplaseaz pe

renuri lasate de la betonare i se fixeaz prin brari sau sudur.
(9) Dispozitivele pentru eliminarea apei i aerului din rost (drenuri de aer) debueaz la
paramentul aval. Acestea se realizeaz sub forma unor renuri (figura nr. 6.9 a) sau a unor goluri
cofrate cu un furtun de cauciuc (figura nr.6.9 b). Drenurile sunt dispuse de obicei la partea
superioar a câmpului de injectare (figura nr.6.7). Aceste drenuri pot fi realizate prin foraje
orizontale executate în planul rostului de pe paramentul aval sau din galerii.

Figura nr. 6.9. drenuri de aer

a.–simplu cofrat; b.–cu tub de cauciuc moale;
1.–conducta de evacuare; 2. –profil laminat;3.–tabla galvanizat;
4. –tub de cauciuc plin cu ap la betonare.

(10) Injectarea se execut pe câmpuri (etaje), începand cu cele inferioare i terminând cu cel
de pe coronament. Injectarea unui câmp cuprinde urmatoarele etape:
-punerea sub presiune cu apa i verificarea etanarii rosturilor;
-injectarea propriu-zisa;
-spalarea instalaiei pentru a face posibil reinjectarea.
(11) De regul se execut injectarea simultan a tuturor rosturilor dintr-un etaj. Rosturile care
nu pot fi injectate vor fi inute sub presiune cu ap, realizând aceleai presiuni ca i la rosturile care
vor fi injectate (figura nr. 6.10).
42

Figura nr. 6.10 etapele de injectare a rosturilor la barajul Negovanu

In acest caz injectarea pornete de la rosturile centrale ctre cele mrginale (figura nr. 6.11).

Figura nr. 6.11 Schema de injectare a unui baraj

A. –câmp neinjectat; B.–câmp în injectare; C–câmp injectat;
1. –rost de injectare; 2. –rost umplut cu ap.
 43

(12) Deschiderea minim a rosturilor pentru a putea fi injectate cu suspensii fine este de
min.4.0 mm.
Presiunea maxim de injectare se limiteaz la 7 atm (max 10 atm). Se recomand inerea sub
presiune cu apa a câmpului superior celui injectat pentru a impiedica într-o oarecare msur
pierderile de suspensie prin etanrile orizontale. Injectarea dureaz pân când se realizeaz refuzul,
adic un consum de 0,2 y 1,0 l /5 minute.
(13) Operaiunea de injectare cuprinde doua faze i anume umplerea cu suspensie a rostului,
operaiune executat cu pauze de 20:30 min. Pentru sedimentarea suspensiei i apoi injectarea pân
la obinerea refuzului. Suspensiile au succesiv urmtoarele trepte de consisten exprimate prin
raportul ap/ciment: 3/1, 2/1, 1/1.

(14) Când lacul se d în exploatare înainte de injectarea întregii structuri se va determina prin
calcul nivelul maxim admisibil la care deformata spre aval nu produce închiderea rosturilor
neinjectate, împiedicând astfel injectarea.

(15) Consumurile medii de ciment înregistrate pentru 1m de rost sunt de 4-5 kg. Cimenturile
utilizate pentru suspensii trebuie s aib o rezisten cât mai ridicat i o mare finee astfel încât
100% din granule s treac prin sita de 0,15mm i 0,5% prin sita de 0,08mm.

7. 7. Execuia, întreinerea i repararea rosturilor.

7.1. Cauzele principale ale infiltrrii apei prin rosturi
(1) Principalale cauze ale infiltrrii apei prin rosturile construciei sunt:
a) calitatea necorespunztoare a lucrrilor de construcii montaj la execuia rosturilor,
b) lipsa interveniilor pentru întreinere acolo unde se observ defecte,
c) vâscozitatea necorespunztoare a masticului penei asfaltice,
d) execuia necorespunztoare a umpluturii rostului,
e) execuia necorespunztoare a penelor de asfalt realizate din frânghie gudronat sau din
diafragme metalice fr compensator,
f) dispunerea incorect a umpluturii în rostul de deformaie. În acest caz, ptrunderea apei
poate avea loc prin aceast umplutur. Aceast situaie poate avea loc la instalarea
pieselor metalice înglobate ale stavilelor, grtarelor etc., în nie etc. În aceste cazuri,
ptrunderea apei poate avea loc prin betonul de monolitizare a pieselor înglobate.
(2) În timpul betonrii, nu trebuie s se scurg lapte de ciment prin îmbinrile cofrajului
prevenind formarea de goluri în beton i murdrirea benzii. Calitatea betonului în jurul benzii este
esenial pentru a asigura impermeabilitatea.
7.2. Execuia lucrrilor.
7.2.1. Controlul zonei suprafeei rostului.
(1) Controlul zonei rostului este esenial i trebuie s in seama de urmtorii factori.
a) înalimea rostului s fie conform specificaiilor tehnice specifice,
b) s fie permis asigurarea continuitii rostului,
c) operaiunile de montaj inclusiv cele care prezint dificultate s poata fi corect
executate,
44

d) lucrrile ascunse trebuie inspectate înainte de a fi acoperite,

e) dificultile i costurile mari pentru rectificare pe care le prezint unele
elemente.
7.2.2 Pregtirea execuiei.
(1) O pregtire inadecvat a suprafeei zonei rostului reprezint cauza principal a
defeciunilor care apar la sistemul de rosturi.
(2) Vor fi îndeprtate praful, particole depuse, umiditatea, uleiurile, grsimile i produsele
corodate. Suprafeele contaminate vor fi curaate. Protecia elementelor de rost vor fi îndepartate
numai înainte de punere în oper.
7.2.3. Depozitarea benzilor de material plastic.
(1) La livrare pe antier, banda de rost trebuie s fie descrcat cu atenie i inspectat
imediat în ceea ce privete cantitatea i integritatea, inclusiv forma i dimensiunile. Înainte de
instalare, benzile de rost trebuie depozitate în siguran, pe palei, platforme de beton etc. i
protejate de contaminare sau deteriorare (figura nr. 7.1. a).
(2) Benzile de rost vor fi protejate de aciunea direct a razelor solare, în special vara, prin
acoperire (figura nr. 7.1 b). Iarna, benzile de rost se depoziteaz în spaii acoperite, dac este posibil,
i transferate într-o camer înclzit unde sunt meninute cel puin o zi înainte de instalare, pentru ca
manipularea i instalarea s fie fcute mai uor, fiind astfel mai puin expuse degradrii (figura nr.
7.1 c).

a b

c
Figura nr.7.1. Depozitarea i protecia benzilor de material plastic.
a.–pe platform, b.–sub acoperi, c.–în magazie.
(3) Protecia benzilor de rost va fi îndepartat numai înainte de utilizare.
 45

7.2.4. Instalarea benzilor de rost din material plastic.

(1) Impermeabilitatea rostului este determinat i de modul de instalare a benzii. Aceasta este
foarte vulnerabil în timpul montajului.
(2) Este esenial s fie respectate indicaiile productorului i ale proiectului. Secvenele de
realizare a construciei vor fi astfel ealonate pentru a fi asigurat accesul la rost i eliminarea
interseciei cu oricare alte activiti.
(3) Benzile de rost nu trebuie instalate dac au suferit deformaii care fac improprie
funcionalitatea lor. Instalarea trebuie s fie fcut fr a crea încreituri sau distorsiuni. Deformaiile
pot apare în timpul depozitrii sau manipulrii. Acestea trebuie corectate prin întindere cu un
tratament termic. Instalarea se va face numai la temperaturi de peste 0oC, iar condiiile atmosferice
s nu afecteze instalarea sigur a întregului sistem de etanare.
(4) Instalarea trebuie s fie fcut în poziiile specificate, simetric fa de axul rostului i
astfel fixat ca poziia s nu se schimbe sau s se produc micri în timpul lucrrilor de betonare.
(5) Distana minim fa de armtur va fi de cel puin 20 mm.
(6) Este important s se asigure ca centrul benzii de rost s fie amplasat în centrul rostului i
c nu se va deplasa fa de axul rostului când betonul se pune în oper. Acest aspect ridic probleme
mai ales atunci când presiunea betonului este mare.
(7) Betonul de sub banda de rost trebuie s fie vibrat în timpul punerii în oper, în caz
contrar apar zone poroase, caviti, cuiburi, etc.
(8) Când banda de rost este montat orizontal, marginile trebuie ridicate pentru a preveni
captarea aerului (figura nr.7.2). Numrul de ridicturi longitudinale trebuie minimizate pentru a
reduce posibilitatea de captare a aerului de ctre band.

Figura nr. 7.2. Band de rost montat orizontal.

(9) Odat ce banda este fixat în beton pe o latur, cealalt trebuie s fie ulterior curat
pentru a ne asigura c sunt îndeprtate corpurile ascuite.
(10) Fixarea de cofraj se poate face cu întreruperea acestuia (Figura nr.7.3 a, b) sau fr
întrerupere acestuia (Figura nr. 7.3 c).
46

Figura nr. 7.3 Fixarea de cofraj din lemn a benzi de rost (dimensiuni în mm).
a, b–cu întreruperea cofrajului; c.–fr întreruperea cofrajului.
1.–sprijiniri metalice; 2.–elemente de cauciuc; 3.–band de rost; 4.–cofraj; 5.–foaie metalic;
6.–scândur; 7.–bitumare; 8.–colar.

(11) Benzile de rost cu benzi metalice vulcanizate au goluri care servesc la instalare.

7.2.5 Îmbinarea benzilor din material plastic.

(1) Cele dou extremiti ale benzii care trebuie sudate se vor pregti asigurându-ne c sunt
bine ajustate i prin splare cu ap sau cu solvent care nu conine ulei.
(2) Lama care se înclzete trebuie s fie curat i aezat în poziie sigur, care s-i permit
înclzirea.
(3) Lama înclzit trebuie pus în contact cu ambele suprafee care trebuie sudate i se
menine în aceast poziie cca. 20 sec. PVC trebuie topit local fr ardere sau carbonizare.
(4) Se îndeprteaz lama înclzit cu o micare în sus i se aduc în contact cele dou
suprafee în stare lichid. Se menine contactul timp de 20 sec., în timp ce se asigur presarea.
(5) Când zona ce trebuie sudat se rcete se poate testa sudura prin îndoirea benzii.
(6) Dac nu se execut alt sudur, se va cura lama cu o pânz cât timp este înc cald.
(7) În acest mod pot fi realizate diferite tipuri de intersecii: în L i T, plane i verticale, în
cruce: (Figura nr. 7.4.).
 47

Figura nr. 7.4 Tipuri de îmbinri

(8) Dac vulcanizarea se face prin suprapunerea capetelor benzii, este necesar tierea
marginilor sub un unghi de 20o lipirea cu o substan adecvat înclzit la 144o C i vulcanizat pe
loc. Condiia tehnic pentru îmbinare prin vulcanizare fierbinte este aceea ca rostul s reziste la
îndoire sub un unghi de 180o în jurul unei bare cu diametrul de 5,1 cm. În exemplul dat, limea
este de 50–70 mm. Teirea la 20o a capetelor care se îmbin se realizeaz astfel ca banda B s se
suprapun cu banda A (figura nr. 7.5)
(9) Îmbinrile benzilor de rost se fac de regul în ateliere specializate. Numai îmbinrile cap
la cap se pot face pe antier.

Figura nr. 7.5 Schema de îmbinare a doua benzi din material plastic.
48

7.2.6. Montajul benzilor de rost metalice.

(1) Benzile metalice cu compensator se fixeaz în ploturile construciei care se betoneaz
succesiv. Ele sunt eficiente dac la montaj se are în vedere modul de execuie a betonrii.
(2) Prima jumtate a benzii se încastreaz în betonul plotului care se toarn primul, iar
cealalt jumtate se menine în ateptare pentru încastrare în plotul adiacent (Figura nr. 7.6 ).

Figura nr. 7.6 Schema de dispunere a benzilor în cofrajul betonului aferent seciilor alturate.
a. – nerecomandat; b. –recomandat
(3) Pentru asigurarea posibilitii de cimentare prin injectare a rostului, în beton se monteaz
tubulatura prin care soluia de injectare va ptrunde în rost.
7.2.7. Îmbinarea benzilor metalice.
(1) În cazul în care benzile metalice sunt în prelungire, acestea se îmbin prin sudur
suprapunându-se pe min. 5,0 cm cu utilizarea de electrozi corespunztori.
(2) Îmbinarea a dou benzi metalice, dispuse orizontal (Figura nr.7.7 a) i vertical (Figura
nr.7.7 b), fiecare lucrând independent va fi fcut în unghi drept sau dup o raz.

Fig. 7.7 Îmbinarea benzilor metalice, dispuse orizontal i vertical (a) sau numai vertical (b)
1. –band vertical; 2– band orizontal; 3. –îmbinare sudat; 4. –band vertical cu compensator.
(3) Pentru aceasta este necesar o pies suplimentar pentru racordare. Aceast pies se
sudeaz de benzile metalice care trebuie unite.
 49

7.2.8. Montajul benzilor de rost la o construcie existent.

(1) Înainte de a monta clemele de rost vor fi avute în vedere urmtoarele:
a) prinderea sigur a bolurilor sau ancorelor în peretele existent,
b) verificarea lungimii bolurilor,
c) verificarea dac clema se potrivete,
d) curarea bolurilor i piulielor,
e) curarea suprafeei de montaj,
f) dac se utilizeaz cleme va fi marcat poziia bolurilor i vor fi executate gurile.
(2) Montajul are în vedere faptul c dispozitivul de etanare între dou construcii se va face
în linie dreapt (figura nr.7.8). Lungimea minim pentru a realiza conectarea este de 20,0 cm de
fiecare parte. Va fi avut în vedere urmtorul flux tehnologic:
a) montarea benzii de rost,
b) montarea benzii de col,
c) montarea altor benzi de la col spre centru,
d) fixarea piulielor aplicând un moment de strângere adecvat,
e) strângerea piulielor a doua zi cu un moment adecvat din cauza relaxrii cauciucului.

Figura nr. 7.8 Montajul benzii de rost la o construcie existent

(3) Alegerea tipului clemei depinde de presiunea apei, tipul benzii de etanare i deplasrile
acesteia. În general, clemele se utilizeaz pentru condiii grele întrucât nu se prevd goluri în
elementul de etanare, iar ancorarea se face la o distan relativ mare.
(4) Din cauza neregularitilor suprafeei pot s apar scurgeri de ap între suprafaa de beton
sau metal i elementul de rost din material plastic. Pentru a preveni aceasta, se va monta între
elementul de rost i suprafaa betonului sau metalului a unui material flexibil din cauciuc sau din
mas plastic.
50

7.2.9. Etanarea colurilor.

(1) Vor fi utilizate elemente de rost tip colar. Trebuie garantat o îndoire de 100 % (Figura nr. 7.9 ).

Figura nr. 7.9 Elemente de rost tip colar

7.2.10. Etanarea între panourile unui ecran.
(1) Pentru pereii mulai se poate folosi un dispozitiv de rost asemntor unei palplane care
se instaleaz la extremitatea unui panou. Extragerea acestui dispozitiv se face printr-o manipulare
lateral.
(2) Acest dispozitiv are trei funcii care conduc la îmbuntirea comportrii lucrrii:
a) ghidarea la execuie i conlucrarea panourilor;
b) cofrare pentru panoul la care se toarna betonul;
c) etaneitate prin posibilitatea de a instala cu usurin o banda de rost între doua panouri
adiacente.
(3) Prin instalarea dispozitivului de rost se asigur protecia mecanic a panoului existent în
timpul excavrii panoului adiacent. Prin aceasta se va obine o calitate i o geometrie bun a rostului
dintre panouri. Banda de rost va avea o lime de minim 15 cm.
(4) In cazul folosirii de panouri prefabricate, pentru etanarea rostului se utilizeaz o band
de rost în bulbi ce pot fi umplui prin injectare sub presiune (figura nr. 7.10).

Figura nr. 7.10

Etanarea între
panourile
prefabricate ale
unui perete mulat
 51

8. Urmrirea comportrii în exploatare a rosturilor definitive. Lucrri de întreinere i

reparare.
(1) Pentru efectuarea întreinerii este necesar s fie cunoscut în orice moment starea rostului
prin urmrirea comportrii în exploatare. Aceast urmrire trebuie s fie cuprins în instruciunile
care se elaboreaz pentru Urmrirea Comportrii Construciilor (UCC) elaborandu-se graficul de
inspectie.
8.1. Observaii vizuale i msurtori
(1) Aceasta activitate va avea în vedere urmatoarele:
a) starea betonului care limiteaz un rost: degradri, fisuri, crpturi, desprinderi de betoane,
striviri, etc.
b) continuitate (liniar sau curbilinie),
c) denivelare, forfecare, strivire,
d) refulare de material, depunere de calcit, prezena vegetaiei, depuneri organice,
e) evoluia limii rostului,
f) apariia infiltraiilor,
g) debite de ap care se scurg prin rost,
h) turbiditatea apei infiltrate,
i) starea penei asfaltice sau din beton.
(2) Vor fi specificate eventualele intervenii care au fost efectuate asupra rostului modalitatea
de lucru i eficiena acestora, precum i evoluia în timp a fenomenelor observate care va fi cuprins
în referatul de inspecie. Se vor identifica rosturile la care întreinerea a fost defectuaos.
(3) Efectuarea inspeciilor va avea loc semestrial (sezon cald, sezon rece) i obligatoriu dup
fiecare viitur.
(4) Inspeciile ocazionale vor fi fcute dup seisme, cu intensitatea în amplasament mai mare
de 5 grade pe scara MSK, viituri la care debitul a fost mai mare decât cel de calcul, incidente,
accidente sau avarii.
(5) Rezultatele i concluziile inspeciilor tehnice vor fi trecute în jurnalul evenimentelor care
se pstreaz la Cartea Construciei.
8.2. Intreinerea i repararea rosturilor
(1) Degradarea elementului de închidere a rostului conduce la penetrarea apei, cu efecte
distructive cunoscute. Cauzele generale ale degradrii acestor elemente, sunt:
a) proiectarea necorespunztoare a alctuirii,
b) grosime insuficient,
c) substrat necorespunzator,
d) adeziune slab,
e) elasticitate redus,
f) lipsa aderenei cu elementele alturate,
g) beton adiacent de clas redus,
h) îmbtrânirea în timp a unor elemente,
i) schimbarea condiiilor de exploatare.
(2) Pentru a îmbunti comportarea în exploatare se vor elabora instruciuni de întreinere.
52

(3) Lucrrile de întreinere presupun activiti prin care se intervine asupra rostului asigurând
pe cât posibil un acces simplu. Se întreprind aciuni de curire, înlocuirea materialelor degradate sau
îmbtrânite etc.
(4) Dac lucrrile de întreinere sunt mai complexe se va trece la repararea rostului.
(5) În special, în cazul în care se constat infiltraii de ap prin rosturi, trebuie întreprinse
lucrri de reparaii. În prealabil vor fi fcute investigaii prin care s fie puse în eviden cauzele
apariiei infiltraiilor.
(6) În exploatare pot apare diferite situaii care necesit adoptarea de soluii de reparare
adecvate:
a) –injectarea zonelor de beton care prezint o slab etaneitate; forajele pentru injectare vor fi
realizate i în afara zonei permeabile (figura nr. 8.1);

Figura nr. 8.1 Injectarea zonelor de beton care prezint o slab etaneitate
b)-acoperirea conturului exterior al rostului cu material de etanare elastic, prin astuparea acestuia;
(Figura nr.8.2);

Figura nr. 8.2 Acoperirea conturului exterior al rostului

 53

c)-astuparea rostului i injectarea masticului bituminos în pana de bitum; scurgerea acestuia prin rost
este astfel stopat (Figura nr.8.3);

Figura nr.8.3 Schema de repararea a unui rost de temperatur – tasare.

(ecluza de la nodul hidroelectric Volgograd) a.– situaia iniial; b.-dup reparaie.
1. –band de rost; 2.– pâsl; 3 – rost; 4.– gaur de 46 mm; 5. – beton; 6. – mastic asfaltic; 7. – band
de material plastic acoperit cu o plac metalic; 8.– boluri de ancoraj;
9. – band de cauciuc; plac metalic; aib din material plastic, cornier 75x50x5.
d)-realizarea unei noi etanri a rostului (Figura nr.8.4). În cazul în care exfiltraia apei prin rosturi a
condus i la antrenarea particulelor fine din terenul de fundare, acesta trebuie consolidat prin
injectare (Figura nr. 8.5).

Figura nr. 8.4

Schema de reparare a unui rost de
temperatur–tasare la ecluza
Verhne –Svirsk.
a.–situaie initiala;
b.–dup reparaie.
1.–band metalic; 2.–franghie;
3.–rost; 4.–band metalic;
5.–bitum;
6.–boluri de ancoraj;
7.–guri de foraj pentru ptrunderea
prin pompare a masticulului în
pana;
8.–idem în rost; 9 –scândur.
54

Figura nr. 8.5

Schema reparaiei rostului de
temperatur–tasare la ecluza nr.7 i
nr.13 pe canalul Volga – Don.
a.–vedere general;
b.–acoperirea rostului longitudinal;
c.–pan în dreptul rostului
longitudinal al radierului;
d.– injector de bitum;
1.– injector; 2.–compresor;
3.–cuv pentru înclzirea
bitumului;
4.–cuv pentru combustibilul
lichid;
5.–pompa pentru combustibil;
6.– evi pentru cuplarea la injector;
7.–rosturi transversale;
8.–rost longitudinal în radier;
9.–foraje pentru injectare;
10.–umplere cu mortar de ciment;
11.–foraje pentru silicatizarea
terenului de fundare;
12.–mastic asfaltic.

- completarea penei de mastic bituminos prin înclzire i injectare sub presiune (cca. 6
atm) de bitum fierbinte, meninând presiunea timp de 12-18 ore.

9. Msuri privind protecia i igiena muncii.

(1) Punerea în oper a bitumului i masticului asfaltic fierbinte i de asemenea cu diverse
substane corozive sau inflamabile, sau care conin solveni toxici, prezint, pentru lucrtori, un
pericol deosebit în special în ceea ce privete vtmarea pielii. Vor fi luate msuri tinând seama de
specificaiile productorului.
(2) Pentru depozitarea deeurilor sunt necesare locuri sigure respectând regulile specifice.
Este necesar asigurarea ventilrii i iluminarii spaiului, adoptarea unui echipament de protecie
adecvat i stabilirea de reguli de manipulare i montaj a elementelor de rost.
(3) De asemenea, îmbinarea prin vulcanizare sau sudur a benzilor necesit msuri adecvate
pentru protecia muncii.
(4) La elaborarea proiectelor pentru realizarea hidroizolaiilor vor fi alese utilajele
tehnologice care vor asigura cele mai sigure condiii de lucru.
(5) Documentaia trebuie s cuprind urmtoarele:
a) modul de realizare în siguran i fr vtmare a lucrrilor în toate poriunile i etapele i
în locurile de lucru izolate
 55

b) deservirea igienico-sanitare a lucrtorilor,

c) asigurarea condiiilor de lucru pe timp friguros,
d) realizarea unei iluminri suficiente a locurilor de lucru, încperilor, teritoriului,
e) prevederea utilajelor i echipamentelor specifice.
(6) Lucrrorii trebuie s aib îmbrcminte i înclminte adecvate, ochelari. De asemenea,
se va face instructajul privind protecia muncii cu caracter general i specific privind activitatea care
este desfurat.
(7) Vor fi tratate printre altele urmtoarele aspecte:
a) cauzele traumatismelor ce pot apare,
b) metode privind manipularea i punerea în oper a produselor,
c) reglementri tehnice specifice, aplicabile, în vigoare, privind protecia muncii la
pregtirea suprafeelor pe care se aplic hidroizolaia, execuia acesteia, lucrul cu
materiale corozive, fierbini, spume, gudron, etc.

10. Msuri pentru prevenirea i stingerea incendiilor.

(1) Incendiile se pot produce atât în baza de producie, cât i la lucrarea propriu-zis. De
aceea sunt necesare regulamente specifice. Regulamentele vor detalia i vor trata aspectele specifice
privind execuia sau repararea rosturilor cuprinzând i elemente general valabile pentru prevenirea
incendiilor. Se vor respecta actele normative i reglementrie tehnice specifice privind prevenirea i
stingerea incendiilor, aplicabile, în vigoare.
(2) În acest sesns va fi prevzut ca toate drumurile de pe teritoriul bazei de producie
destinate mainilor de pompieri trebuie s fie meninute libere i în stare bun.
(3) În încperile de lucru va fi un iluminat corespunztor, fr improvizaii.
(4) Toate lucrrile vor fi coordonate de persoane înstruite corespunztor în privina proteciei
contra incendiilor, acestea având obligaia s anune organele de pompieri în cazul apariiei unor
evenimente.
(5) Baza de producie va fi dotat cu legturi telefonice, semnale acustice i panouri PSI care
s cuprind dotrile minime pentru o prim intervenie în cazul apariiei unui incendiu.
(6) Materialele necesare unui rost sunt în general inflamabile i se va ine seama de acest
aspect la organizarea tehnologiei de execuie.
(7) Se va avea în vedere ca s nu fie permis accesul persoanelor strine. În cazul lucrului cu
materiale ce prezint pericol de aprindere, schelele se vor face din material incombustibil, se va
interzice aprinderea focului în apropiere, existena flcrilor deschise, fumatul i s fie asigurat o
ventilaie corespunztoare.
(8) Sudura nu se va face în locuri înguste, neaerisite. Uscarea cu flacra nu va fi admis.
56

11. Anexa nr.1 - Studii de caz. Anex informativ.

1. Baraje

Figura nr.1.1.–Pan din beton asfaltic

a.–Vedere general, b.–Profil de beton armat, c.–Izolator din azbociment.
1.–band metalic; 2.–bare pentru înclzire; 3.–protecie de 2-3 mm; 4. – izolator din asbociment;
5. – element de beton armat; 6. – frânghie gudronat sau pâsl.

Figura nr.1.2. Schema amenajrii rostului de temperatur la barajul nodului hidroenergetic Bratsk.
1.–element din beton armat; 2.–strat de asfalt turnat la rece; 3.–band de alam cu compensator;
4.–pan din asfalt; 5.–pu de observare; 6.–galerie; 7.–rost lrgit; 8.–ancoraje pentru susinerea
electrozilor; 9.–scar; 10.–electrozi pentru înclzire.
 57

Figura nr. 1.3. Schema unui rost orizontal din asfalt.

1.–umplutur din zgur cu liant asfaltic; 2.–element de susinere a izolatorului; 3.–mastic asfaltic;
4.–armtura; 5.–bitum; 6.–izolator; 7.–band metalic; 8.–electrod; 9.–asfalt turnat la rece.

Figura nr. 1-4 Realizarea combinat a umpluturii unui rost de temperatur.

1.–asfalt turnat la rece; 2.–band metalic fr compensator; 3.–mastic asfaltic; 4.–protecie cu
bitum; 5.–pan asfaltic; 6.–ancoraje metalice pentru band de cauciuc; 7.–construcia metalic
pentru susinerea benzii de cauciuc; 8.–band de cauciuc.
58

Figura nr. 1.5. Realizarea umpluturii rostului de temperatur la un baraj fundat pe stânc
(nodul hidroenergetic Mamakansk).
1.–pan asfaltic cu band metalic; 2.–band metalic; 3.–zon de cimentare prin injectare;
4.–foraje pentru drenaj.

Figura nr. 1.6 Schema rosturilor de temperatur-tasare.

a.–rost îngust; b.–rost cu lime mare; c.–rost mixt;
1.–band metalic; 2.–canale pentru injectarea iniial; 3.–supap pentru o a doua injectare;
4.–sistem de conducte; 5.–umplutur de contur; 6.–supape pentru repetarea injectrii.
 59

Figura nr. 1.7. Rost la barajul Karser – Italia.

1.–tencuial pe baz de ciment; 2.–plac din beton armat; 3.–frânghie gudronat;
4.–torcret; 5.–band de cupru; 6.–ancoraje; 7.–dren I 20 cm; 8.–rost.

Figura nr. 1.8. Rost de temperatur la barajul Ciniana.

1.–plac de beton armat; 2.–hidroizolaie; 3.–ancoraje; 4.–band din cupru;
5.–pu de observare ; 6–rost.
60

Figura nr. 1.9. Rost de temperatur la barajul Piastra.

1.– element din beton-armat; 2.–mastic asfaltic; 3.–pu de observare;4.–band de cupru.

Figura nr. 1.10 Rost de temperatur la barajul Alpe Djera (Italia).

1.–foaie metalic 1,4 x 6 m; 2.–cornier 120 x 80 x 12; 3.–ancoraje;
4.–band metalic în grosime de 3 mm.

Figura nr. 1.11. Rost de temperatur la barajul Ponte d’Avio (Italia).

1.–pan din beton armat; 2.–suprafa curit; 3.–pânz cu sticl în trei straturi; 4.–pan de asfalt;
5.–bare pentru înclzire electric; 6.–dren;7. –eav I 10 cm pentru introducerea bitumului; 8.–van;
9. –eav pentru evacuarea apei din dren; 10.–band de zinc fr compensator.
 61

Figura nr. 1.12. Rost de temperatur la barajul cu contrafori Djinoveretto.

1.–pan din beton, 2.–band de cauciuc; 3.–eav din cauciuc; 4. –dren; 5.–past.

Figura nr. 1.13. Rost de temperatur la barajul cu contrafori Miranda.

1.–band de cupru cu compensator; 2.–supap; 3.–tub I 127 mm pentru introducerea bitumului.
62

Figura nr. 1.14. Rost de temperatur la barajul Grand Diksans.

1.–pan din beton armat; 2.–vopsire cu bitum; 3.–placare cu bitum;
4. –foaie metalic între plcile de bitum; 5. –band de cupru cu compensator.
6.–band de oel cu compensator; 7.–pu de observare; 8. –dren; 9. –scar.

Figura nr. 1.15. Rost de temperatur la barajele Salanfe, Teleperro i Clezon.

1.–band de cupru cu compensator; 2.–pan de asfalt I 15 cm; 3.–dren;
4. –galerie de legtur de 60 cm lime, cu dren; 5.–pu de observare.
 63

Figura nr. 1.16. Rost de temperatur la barajul Bela Isker (Bulgaria).

1. –tol de cupru; 2.- pan de asfalt; 3.- protecia paramentului amonte; 4.–band de cupru; 5.–dren;
6.–pu de observare.

Figura nr. 1.17. Rost de temperatur la barajul Movoisin.

a .– plan rost, b. – detaliu.
1.–zona amonte; 2.–band de oel; 3. – band din cauciuc; 4. – canal pentru execuia umplerii;
5– band de cauciuc; 6– pu de observare; 7– scar; 8– rost.
64

Figura nr. 1.18. Rost de orizontal la barajul în arc El Generalisimo (Spania)

1. –band de oel; 2. – plci de azbociment; 3. –strat de asfalt; 4. –tuburi din azbociment umplute cu
mortar.

Figura nr. 1.19. Rost de temperatur la barajul Meraie (Frana).

1.–band metalic; 2.–band din cauciuc; 3.–rost; 4.–dren; 5.–robinet;6.–pu de observare.

Figura nr. 1.20. Rost de temperatur la barajele Roseland (Frana).

1.–pan de asfalt; 2.–band de cupru cu compensator; 3.–pu deobservare; 4.–band de cupru;
5.–band de cauciuc.
 65

Figura nr. 1.21. Schema unui rost de temperatur la un baraj cu contrafori

1.–pan din beton armat; 2.–tencuial din mortar de ciment; 3.–pânz din fibr de sticl;
4. –protecie din asfalt armat cu pânz de sticl; 5. –tencuial asfaltic;
6. –înclzire electric; 7. –band din cupru; 8. –evi pentru introducerea masticului; 9. –dren.

Figura nr. 1.22. Rost de temperatur la barajul.

Plan d’Amon (Frana) amplasat pe isturi cristaline (a) i verzi (b).
1.–band de cauciuc; 2.–pan asfaltic; 3.– umplerea rostului cu mastic asfaltic; 4.– band de cupru;
5.– band de cauciuc de profil întrit;
66

Figura nr. 1.23. Rost de temperatur la un baraj cu contrafori din Argentina.

1.– band de cupru; 2.– pan asfaltic; 3.– dren; 4.– plci cauciucate.

Figura nr. 1.24. Rost de temperature la barajul Borisogleb.

a.- plan b.-întrirea diafragmei metalice.
1.–band de cauciuc; 2.–umplutura de contur; 3.–umplerea rostului; 4.–ancore; 5.–grind de lemn;
6.–scândur; 7.–rost de temperatur.
 67

Fig. 1.25. Rost de temperature la barajul Menjil (Iran).

1.–band de cupru; 2.–band de cauciuc; 3.–dren;

Figura nr.1.26. Rost de temperatur la barajul cu contrafori Benmetir (Tunis).

1.–pan din beton armat; 2.–pan asfaltic;
3.–pan asfaltic înclzit cu aburi; 4.–dren.
68

Figura nr. 1.27. Rost de temperature la barajul Catilia (Italia).

1.–pan din beton armat; 2.–strat de beton; 3.–band de cupru; 4.–dren.

Figura nr.1.28. Rost de temperature la barajul cu contrafori Bai Mudjeris i Sabbion (Italia).
1.–pan de beton armat; 2. – asfalt armat cu panz cu sticl; 3.– tencuial din mortar de ciment;
4. –pan asfaltic cu înclzire electrica; 5.–band din cupru; 6.–dren; 7.– tub pentru mastic;
8.–van; 9. –tub de ieire din dren.
 69

Figura nr. 1.29. Rost de temperatur – tasare la barajul Sarran (Frana).

a.–vedere general a rostului; b.– detaliu umplerii rostului la parametrul amonte.
1.– pan de beton armat; 2.–pan din asfalt cu înclzire electrica; 3. –ungere cu bitum;
4.–drenaj; 5.–umplutura din beton (umplutura dup 6–8 luni pentru consumarea tasrii seciilor
adiacente); 6. –tencuial cu mortar de ciment.

Figura nr. 1.30. Racordarea benzilor metalice

1.– cutie de tabl de 2-3 mm; 2.–band metalic cu compensator; 3. – îmbinare prin sudur;
4.–axul rostului de temperatur; 5.–colar din tabl de 2 mm.
70

Figura nr. 1.31. Schema de instalare a unei benzi din material plastic.
a, b – cu strpungerea cofrajului; c – fr strpungerea cofrajului;1.–bar metalic; 2.–evi; 3.–band
din material plastic; 4. –cofraj; 5.–foraje metalice ; 6.–grind de lemn; 7.–bitum; 8.–colar.

2. Ecluze

Figura nr. 2.1. Sasul unor ecluze gemene cu bajoaiere masive i radier cu rost.
a.–seciune transversal; b. –construcia rostului
1.–dop bitumat; 2.–bitum cu nisip; 3.–dulapi de lemn bitumai; 4.– dou straturi de bitum.
 71

Figura nr. 2.2. Rosturi de temperatur – tasare la ecluze.

a.–Seciune longitudinal; b.–Rosturi intermediare de temperatur.
1.–cap amonte; 2.–rosturi de temperatur – tasare; 3.–sas; 4.–cap aval; 5.–rost de temperatur;
Lc –lungimea unei secii a sasului.

Figura nr. 2.3. Sistem de bajoaier - radier în form de caren cu rosturi.

72

Figura nr.2.4. Tipuri de rosturi.

1.–pu bitumat; 2.–scândura 4 cm; 3.–scândura 2 cm; 4.–tol de oel
=0,6 cm; 5.–mastic bituminos;
6.– pâsl; 7.– suport de beton; 8.–cornier 150x100x10 mm; 9.– cauciuc; 10.–tol de strîngere.

Figura nr.2.5. Rost vertical în radier.

1.– mastic bituminous; 2. – rogojin bituminoas; 3.–scândur 6x20 cm; 4.–strat de asfalt; 5.–placaj

= 0,5 cm; 6.–dou foi de tabl din oel inoxidabil
= 0,1 cm; 7.–strat de bitum dizolvat în benzin.
 73

Figura nr. 2.6. Rost vertival în bajoaier.

a.–faa dinspre teren; b.–faa dinspre sas.
1.–scândura; 2.–strat de bitum dizolvat în benzin; 3.–rogojin bituminoas; 4. –dou foi de tabl din
oel inoxidabil
= 0,1 cm; 5.–mastic bituminos; 6.–pâsl gudronat; 7.–placa din beton armat;
8.–bulon de acelment; 9.–placu de oel 66x5x2,5 cm; 10.–funie gudronat; 11.–oel lat
= 0,6 cm;
12.–bulon; 13.–ancoraj.

3. Docuri uscate

Figura nr. 3.1. Rost de dilatare la radierul docului uscat din Gdynia – Polonia.
1.–dou straturi de asfalt; 2.–armare de consolidare 3/8 mm; l=380 mm; 3.–beton impermeabil;
4.–asfalt; 5.–plac metalic 280 x 5 mm; 6.–asfalt de 15 mm; 7.–asfalt de 5 mm; 8.–ancore I 12,
l=350 mm la 50 mm distan; 9.–dou straturi de gudron; 10.–band de cupru 450 x 2 mm.
74

Fig. 3.2. Rost de dilatare la docul uscat din Gdynia – Polonia.

1. –capul evii; 2. –eava metalic I 33/38; 3. –umplutur; 4. –frânghie din cânep; 5.–brar 30 x 3
mm la interval de 2,7 m pentru prinderea evilor; 6.–band de cupru 2 x 450 m;
7.–eav de oel 33/38 pentru ventilaie.

Figura nr. 3.3. Obturarea rostului de dilatare la docul uscat din Hamburg Germania.
1.–umplutur; 2.–band metalic de 4 mm; 3.–carton bitumat; 4. –band de cauciuc 7 mm;
5.–band de metal 7 mm; 6.–band de cupru 1,5 mm; 7.–frânghie I 80 mm
 75

Figura nr. 3.4. Seciune transversal la docul uscat nr. 8 din Kiel – Germania.
1.–beton de egalizare 6,0 cm; 2.–plac continu 500 x 2 mm; 3.–drenaj;
4.–piloi Frank I 0,5 m l=11 m.

Figura nr.3.5. Legtura articulat pentru radierul docului uscat nr.7 i nr.8 la Kiel – Germania.
1. –etanare 20 mm;
2. –band de etanare tip Tricosal 4 x 320 mm
3. –band de etanare tip Tricosal 7 x 320 mm;
4. –dou straturi de gudron;
5. –beton de egalizare;
6.–umplutur asfaltic
76

Figura nr. 3.6. Rosturi de deformaie a radierului docurilor uscate

a.–rost triunghiular; b.–rost trapezoidal; c.–rost vertical;
1.–secie a camerei docului; 2.–rost umplut; 3.–dop din ciment;
4.–band profilat din material plastic; 5.–band metalic; 6.–band împotriva infiltraiilor.
 77

Figura nr. 3.7. Amenajarea unui rost de temperatur-tasare.

1.–frânghie din cânep gudronat; 2.–element din beton armat; 3.–mastic asfaltatic;
4.–band metalic; 5.–umplutur rostului; 6.–ancor; 7. –electrozi pentru înclzirea masticului;
8. –înveli din bitum; 9. –band din material plastic; 10. –câli; 11.–dop de ciment;
12.–boluri de ancoraj; 13.–plas de armtur; 14.–estur pentru armare; 15.–mastic turnat la rece;
16.–band de material plastic; 17.–mastic asfaltic cu estur; 18.–strat din bitum.
78

Figura nr. 3.8. Rosturi de lucru la docul uscat de reparaii de la antierul Naval Mangalia.

Figura nr. 3.9. Rosturi definitive la docurile de la antierul Naval Mangalia.

Figura nr. 3.10. Rosturi definitive în bajoaierul docului din antierul Naval Mangalia.