Sunteți pe pagina 1din 391

I. Kim~ N, Tetr..

Gh~Col~fn~
A. Vasif'e

"

Seria Practica .• Automll.tica • Informatica • .Electronica

lUanagemcnt

Samul : Tehnlca regiiirif. Mannal practic Bajureall11, s.a.: Elomento ~i ststeme automate pneumattee Florea: Practtoa programarf! calcnlatoarelor G. Shinsney: Praetlca slstemelor .le reglaro automat .. J. McCart!! s.a. Slstemele integrate de prolucraro a dat~19r. in conducoroa actlvih\tll eeonomlce M. Dumitl·e.sw, P. Isa.c, P. Tt,rw, M. Ene (coordonator): Organlsnrea couducerU, produejlel ~i muuctl C. Simbotin .~iCI. Tanasiciuc: Comutatia st·atlct\ tn automatic .. M. K. SLQ.rr: Condllceroa produetlel, Sistemo ,I sintoze V. Cr(tCiunoiu s.a., Elemente do e xecuue A. Vlddescu s.a.: Radlureeepteare M. Maye)': G. M~!tgeil: Tlrlstoarolo in practlc& vol, I, '}i U. L. Zamfiresclt $; i. Oprescu . Au~omatizaroll cupteureloe i>tjustl'ial~ I. Papadacila: Automattca aplicatll, Editta I ~i a II-a .51. Alexand)'u: Automatlzurea procoselor tellnologice in lndnstrla lomnulul Lisicikin V .• 1. : Prognoza tohnlcll-~tlintificii in rumurtle Illdllst~iale G. Raymmd: 'l'ehnlc:l tolovlziunll in culort J. J .. Samu,eli, s.a.. Instrurnentatla olectronlc1> in flzica nucl~!lri T. Homos : Capacltatca lie produejle tn constructla de ma,;,.l S. Radu, D. Filoti: Centrale teleroutcc automate R. Slere s.a.. 'l'ranzlstoaro cu efeet do chnp D. N. l5apiro: Prolectarou mil.ioroceptollrelor V. AnlonesC!L, M. Popol)ici: Ghid pentru control ill statiistlc al C:llita~l! V. Baltac $.a.: ClllcuJlltorul FELIX C - 256. Structur& st programare G. Sonea, Siie!clli M.: Cre,terea planificatll a productlvitilj,ii mundi R. L. Mol'iss: Proieetaroa cu elrentte integrate TTL A. BI'Wianlov: Oalculul ,l coustruojta tolevlzollrelor portu!)1l9 Kaoru lskil~awa: Controlul do calltate psntru mnstnl ~i ~er; ,II) erhlpo Magnus Radke: 222 masurt pentru roducerea costurilor I. Sidneioiu: Ellclenta oconomici\ II Ilslmllirli de utilajo noi G. Laiuia: Protectaroa rejelolor do teleeomunleatll VtlUi$escu, A. s.a.: DI3pozitivo semlcondncto:tre. i\lanual practtc CII. Jones: Design: i\Iotodo ~l apliclltll E. S. Buffo» Comluesrsa modorn .. a productlel, vol, I ~I II D. ~V. Davies, s.a.r r Ratele do lnterccnectarea calcula!ol\relor Gh; Ba~titL1'ea: Comanda numertca a maslnllor-unelta L. W·. Crum: AnAliza vnlorll P. Foia$: Automattea ,i Informatica in procosolo oditorial-pollgratico P. Vezeanu, :;;1. Pdtra$cu: Mlisurarea temperaturll in tehnle" T. Peneseu, ~T. Pell'escu: i\lQSlUaroa preslunll in tehnlc" P. Popescu, P. Ninortlea: i\Iiisnraroa debituilli in tohnlc& P. Vezeanu: i\Iiisurarea nivelulul in tohnlcl A. Nadolo: i\lusuraroa volumulul ~l cantltil~li llchldolor tu Industrle C. Ilido$. P. Lsac (coordonatorl): Studlul muncll, I-VIII Iiido$, C.: Analiza ~I proloetar~a clrcuitolor InrorlUa~iollale Pisdu Gh., I.: Ela!)orarea ~l Implomentarea slstemelor inrormatic(> P. Colnsanlineseu, V. iVegoi'd: Sistemelo Inrormatlce, modele ale conducerlt ,I slstemelor conduse V. Penescu, s.a.: FI~lcre, baze ~i b.\ncl de date I. Ceau$u s.a.. SDV. Organlzllrea eoncoptlel, fabrlcatiei, g~stlunli S. Brebenel: Practlca transtorulul international de telmologle P. Conslcmtinescu s.a.. Anallzli, declzle, control A. Vcltd~escu s.a, Olroulte tntegrate Ilnrare, vol 1 ~i 2 S. Maiacn Sistema numertce eu ctreutte integrate

E. S. I. F. Eo

;ng. I. Ristea

ing. Gh. Constantinescu


ing. A. Vasile lng. N. Tetcll

Manualul muncitorului electronist

Editura. tehnidi
Bucuj-esti

Redactor: ing Smaranda Dimitriu Tehnorcdactor ilIa.ia Trasnea Copcrta serlel Cons tuntln Gulu!:i B un
de

------------------ Intreprtnderea

tipar : 24.10.1980 Coli de tip ar : 24,50 C.Z. 621.38(0l57,f;;


poligr:lfi~;;'
.,13 Decembrie 1913", Tip3.rul executat sub coman-ra nr. 12iO str. Grlgore P..iexanctrescu nr, 3·)-1)7 Bucurcs ti,

Tabla de m.aterii
Parlea I-a
Introducere 1.1. Clasificarea produselor 1.2. Tendlnte de dezvoltare industrlel electron ice. . . . . . • . . . In Iabricatla produseJor elee13 15

tronice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Parlea 11-a Componente eleetronlee pasive ......................•...


1. Rczistoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.1. Definitie ~i slmboluri grafice " " .. . 1.2. Clasificare 1.3. Caracteristici princlpale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . •• •. . • . 1.3.1. Rezlstenta nominal a .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.3.2. Puterea norntnala de dlsipatie 1.3.3. Tensiunea nominala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.3.4. Reztstenta 'reztstorulut in curent alternatrv 1.3.5. Tensiunea de zgomot 1.3.6. Stabilitatea .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.3.7. Siguranta in Iunctionare . .. .. .. .. .. .. .. . 1.4. Codul culorilor " .. " . . . . . . . . . . .. . . .. . . . 1.5. Rezistoare cu pelicula .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.5.1. Rezistoare ell pellcula de carbon. . . .. . . .. .. .. .. .. . 1.5.2. Rezistoare cu peliculu metalica ., . . . . . . . . . . . . . . . . 1.5.3. Rezistoare cu pelicula de oxlzl metallci . . . . . . . . . . . . 1.5.4. Rezistoarc eu pellcula din materiale scmiconductoare 1.5.5. Rezistoare eu pelicula metal-cerarnica 1.6. Rezistoare de volum 1.7. Rezistoare bobinate 1.8. Potentiometre 1.8.1. Potentlornetre bobinate 1.8.2. Potentiometre chimice . .... .. .. .. .. .. .. .... .... . 2. Condensatoare 2.1. Deflnitie ~i simboluri grafice " ............. 2.2. Clasificare 2.3. Caracteristici principa!e .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 2.3.1. Capacitatea nornlnala ~i toleranta ............•.•. 2.3.2. Rigiditalca dlelectrica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.3.3. Rczistcnta de izolat!e ........•................... 2.3.4. Inductanta proprie ,.............. 2.3.5. Tangenta unghiului dc pierdert " . . . . .• .. • 2.3.6. Absorbtia dtclcctrtca . .. .. .. ... , 2.3.7. Stabilitatea .... . .. . . . . .. . . . . .. .. . . . . .. .. . . .. . . . 2.3.8. Slguranta In functtonare .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.4. Condensatoare cu hirtie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.5. Condcnsatoare cu pelicule din material plastic " .. . 2.6. Condeusatoar e cu mlca 2.7. Condesatoar e ceramice 2.8. Condcnsatoare electrollt ice , . . .. .••. . . . . . 2.8.1. Condcnsatoare eleetro!itice en aluminiu 2.8.2. Condensatoarc electrolitice cu tantal 2.9. Condensatoare cu capacitate variabilii .. 2.10. Condensatoare cu capacitate serrrircglahlla

17
26 26 26

2"
31 31 32' 33

34
35

36
38 38

38 4()
4(} 41 41 41 42

37

44
45 46

46
4648 5() 5() 51 52

52 54

55 55 55 56 57 58 51) 59 60 66 61 63

TABLA

DE

MATERIl

3. Bobine elect rice 3.1. Deflnltie ~i slmboluri gratice .....•................ 3.2. Clasificare 3.3. Caracterlstici principale .......•...•.••.•..•........ 3.3.1. .Iuductanta 3.3.2. Factorul de calitate ..............•............. 3.3.3. Capacitatea proprie 3.3.4. Stabilitatea 3.3.5. Slguranta 111Iunctiouare .......•................ 3.4. Constructie 3.5. Bobine cu miez 3.6. Bobine ecranut e 3.7. Bobine plate ...................••.. " 3.8. Socuri de lnalt a Irecventa 3.9. Varia metre
4. Transtormatoare 4.1. Deilnitie ~i soeurl de -allmentare

64

. . . . . . . .
. .

64 65
65

65 66 66 66 67 70 70
71 72

72 73 73 73
'7~ 74

sl shuboluri grafice 4.2. Claslficare 4.3. Constructia transforrnatoarelor 4.3.1. Tipuri constructive de miezuri magnetice 4.3.2. Tipurt constructive de bobinaje 4.4. Transformatoare pentru tehnica ctrcuitclor

. . . . . integrate .. .

75 76

74

5. Comutatoare 5.1. Deflnitie ~i clasifieare 5.2. Caracteristici principale 5.3. Tipuri constructive 6. Conectoare .,

76
76 77 78 79 7~ 8u 82

. . .

6.L Definitie ~i clasiflcare , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6.2. Tipuri constructrves " .. . 7. Relee 7.1. Definitie ~i claslflcare
7.2. Tipuri constructive 8. CablnJe Imprhnate ," , , ".

" ....................•..••.........

82 83 84 85 86 88

8.1. 8.2. 8.3. 8.4. 8.5.

Clasificare .......................................• Matcriale pentru realizarca suportului plaeat Metode de reallzare a eablajelor imprimatc Regull de realizare a cablajelor imprimate . Realizarea cablajelor imprimate simplu ~i dublu strat prin
corodare ..•.••. " , ..•• " ••.. " .

89
93 93

8.5.1. Reallzarea originalului , 8.5.2. Realizarea fihuului fotografic 8.5.3. Transpunerea imaginii cablajului pe suportul 8.5.4. Corodarea ......................•...••.......... 8.6. Realizarea cablajelor imprimate mnltistrat 9. Compooente paslve peotrn microunde 9.2. Tipuri constructive ...•.........•..•...............

. . placat . .

94
94 96
00

98
98

TABLA

DE MATERII

7 . 101 101 102 102 102 104 105


106 lOS lOS 110

Paries 11I-IJ

Componente

electronlce

semleonductoare

10. Mat eriale semiconductoare .. .. .. . 10.1. Prcprietatl ale matertalelor semiconctuctolll'e........ 10.1.1. Matertale scmiconductoare intrinscci . .. . . .. . . . 10.1.2. Materialc semiconductoare extl'inseci............ 10.2. Mater lale semiconductoare foiosite la Iabricarea componeutelor scmiconductoare •. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10.3. Cresterea monocrlstalelor de germanin ~i siliciu..... . 10.4. Prcgatirea plachetelor din gerrnanlu ~i slllciu 11. Jonepunea
p-n ...................................•

11.1. Defmitle 11.2. Capacitatea electrlca a [onctlunil p-n 11.2.1. Capacitatea de barierii 11.2.2. Capacitatea de diluzre ......................•..• 11.3. Fenomene de strapungere In [onctiunea p-ti •...•..• 11.4. l\Ietode de realizare a [onctiunilor P-l1 • • . . • • • • • • . • 11.4.1. Realizarea [onctiunllor prin Iormarea electrlca a contactului punctiform .... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11.4.2. Realizarea [onctiunllor prin tragere 11.'1.3. ReaJizarea jonctiunllor prin aliere 11.4.4. Realizarea [onctluntlor prin difuzie 11.4.5. Reallzarea jonctturulor prin epitaxie . .. . . . . . . . • . . . 11.4.6. Reallzarea [onctlunilor prin implantare ionicii....... 12. Diode semiconductoare 12.1. Definitie ~i slmboluri grafice 12.2. Clasifical'e........................................ 12.3. Caracteristici princlpale ale diodelor semiconductoare 12.4. Diode redresoare 12.4.1. Parametri limitii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12.4.2. Tlpuri constructive ..............•............. 12.4.3. UtiIizari .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12.5. Diode stabilizatoare 12.5.1. Deflnlt.ie ~i caracterlstlci 12.5.2. Utiliziiri .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12.6. Diode varactor (varicap) " .. " ". 12.6.1. Definltle ~i caracterrstici 12.6.2. Utilizarl " ". 12.7. Diode de Inaltli Irecvcnta 12.8. Diode pentru microunde " .•...... " .. . . . 12.8.1. Clasificare..... . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . 12.8.2. Dioda IMPATT 12.8.3. Dioda PIN ', ". 12.8.4. Dioda Gunn ., " " " .. .. . . . 12.8.5. Dioda tunel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13. Tranzistoare bipolnre 13.1. Deflnltie ~i clasificare 13.2. Principiu de function are ........................•• 13.3. Tipuri constructive ~i tehnologice de rcalizare...... 13.3.1. Tranzistoare bipolare cu jonctiuni obtmute prin aliere 13.3.2. Tranzlstoare bipolare cu [onctlunl obtlnut e prin difuzic-epitaxie .......................• " .. .. . . .. . 13.4. Moduri de conectare In circuite electrice 13.5. Caracteristici electrlce ale tranzistoarelor bipolare. . . . 13.5.1. Regimul static " .. . 13.5.2. Regimul dinamic .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13.6. Scheme echivalente ..................•..........•

110 111 111 112 112 11:3 113 114 116 118 118 119 120 122 122 123 12'1 127 127 128 129 129 1:,0 131 133 l33 133 1:34 1:34 135 136 137 13!) 140 140 1,12 150 152 152 152 153
118

TABLA

DE

lIlATERII

13.7. Utiliziiri ale tranzistoarelor bij cl ire . " ". 13.7.1. Amplificatoare de curent continuu . 13.7.2. Amplificatoare de curent alternativ . 13.7.3. Oscilatoar e cu tranzistoare bipolare . 13.7.4. Schlmbatoar e de Irecventa . 13.7.5. Circuite modulatoare "" " .. " . 13.7.6. Circuite demodulatoare . 13.7.7. Ut illzarea tranz lstoarelor bipolare in circuite de alimentare . 14. Tranzfstoare monopolare 14.1. Deflnit ii ~i clasificare . 14.2. Principiu de Iunctlonarc ~i caracteristici statice . 14.2.1. Tranzistorul cu efect de clmp cu poartii [onctiune 14.2.2. Tranzistor MOS cu canal indus . 14.2.3. Tranzistorul MOS cu canal initial . 14.3. Circuite de polarizare in curent continuu ale tranzistoarelor cu efect de clmp . 14.4. Dependenta de temperatura a caructertsttcilor electrice statice . 14.5. Utiliziiri ale tranzlstoarelcr monopolare . 14.6. Mauipularea tranzlstoarelor MOS . 14.7. Tranzistoare cu efect de clrnp, de putere . 15. Tranzistoare 15.1. 15.2. 15.3. 15.4. 15.5. 16.1. 16.2. 16.3. 16.4. 16.5. unijouctlune . . . . . . . . . ". . Defmltte ~i simbol grafic Constructie Functionare 'I'ranzlstorul unijonctiune programabil Apllcatil ale tranzlstoarelot unijonctiune Deflnltle ~i functlonare Caracteristici statlce Parametri Ilmlta Caracteristici dina mice Proccdee de aprindere

154 154 155 164 166 168 170 173 179 179 180 180 182 182 183 184. 184 187 187 189 189 190 190 191 191 193 193 196 197 197 1£;9 202 202 203 205 206 206 207

16. Tiristoare

" "

17. Triaeul 17.1. Deiinltie ~i simbol grafic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17.2. Caracterlstica tensiune-curent a triacuiui............ 17.3. Circuite de comanda pcntru triac.................. 18. Diaeul 18.1. Definitie sl simbol grafic.......................... 18.2. Utilizare In scheme 19. Circuite integrate semtcenduetoare logice..... .. .. .. .. .

...

209 209 212 212 214 216 216 219 220 221 221

19.1. Clasificarea clrcultelor integrate sernlconductoare . . . . 19.2. Reallzar ea componentelor de circuit monolitice. .. .. . 19.2.1. Tehnici de izolare folosite In Iabricatia CI monolitic 19.2.2. Realizarea tranzistoarelor bipolare................ 19.2.3. Realizarea diodelor . .. . . . . .. . . .. .. .. .. . . . 19.2.4. Realizarea rezistoarelor . . . . . .. . . . . . . .. . . .. .. .. . . . 19.2.5. Realizarea condensatoarelor . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19.2.6. Realizarea inductantelor 19.3. Clasificarea circuitelor integrate logice............ 19.4. Circuite logice de baza .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

TABLA

DE MATERIJ

9 223 223 224 224 225 226 229 229 231 232 233 235 236 237 238 238 239 241 247 247 248 248 249 250 251 251 253 254 254 255 256 257 257 257 258 262 264 267 268 269 272
278

19.5. Familii tehnologice de CI bipolare 19.5.1. Circuite RTL 19.5.2. Circuite RCTL .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19.5.3. Circuite DCTL .. . .. . . . . . . . . .. . . . . .. .. .. . . . . . . . 19.5.4. Circuite DTL 19.5.5. Circuite TTL 19.5.6. Circuite TTL cu diode Schottky ., . . . . . . . . . . . . . . 19.5.7. Circuite ECL -.. " .. .. .. .. . . .. .. . 19.5.8. Clrcuite PL . .. .... .. .. .. .. .. .. .... .. .. .. .. .. . 19.6. Familii tehnologice de CI-MOS . . . . . . . . . . . .. . . . . . 19.6.1. Circuite integrate :.\lOScu canal n ~i p . .. .. .. .. . 19.6.2. Circuite integrate cu tranzistoare MOS cornplemeutare 19.6.3. Dispozitive cuplate prin sarcina. . . . . . . . . . . . . . . . . . 20. elI'cuite basculante . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20.1. Circuite bascnlante bistabile 20.1.1. Deflnit ie ~i cIasificare 20.1.2. Circuitul basculant tip R-S 20.1.3. Circuite basculante bistabile sincronizate.......... 20.2. Circuite basculante monostabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20.3. Circuite basculante astabile .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21. Registre 21.1. Detlnitie ~i clasiitcare 21.2. Prlncipiu de functionare 21.3. Structura unui reglstru de deplasare 21.4. Registre de deplasarc in tehnologia MOS 21.4.1. Registre realizate en lntrerupatoare 21.4.2. Registre de deplasare dinarnice cu tranzrstoare 22. Numaratoare 22.1. Numaratoare 22.2. Numaratoare asincrone sincrone semleonduetoare , .. . JiIli:uC............

MOS

23. Circuite integrate

23.1. Clasificare..... .. .. .... .... .... .. ...... .. .. .. .. ... 23.2. Amplificatoare opcratlonale .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23.2.1. Detmitte 23.2.2. Schema de priuciplu a unui ampllficator operational integrat 23.2.3. Parametri princlpall 23.2.4. Tipuri de amplificatoare operationale 23.2.5. Alimentarea amplificatoarelor operationale ,.. 23.2.6. Metode de protectie 23.3. Aplicatli ale amplificatoarelor operatlonale . . . . . . . . . . 23.4. Comparatoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23.5. Stabilizatoare de tensiune integrate .............. 24. Memorii semiconduetoare 24.1. Introdueere...................................... 24.2. Detlnltle ~i parametri 24.3. Clasificarc................................. .. .. ... 24.4. Mernorii numai citeste (ROM) . .. .... .. .. .. .. .. . 24.4.1. Definltle 24.4.2. Mod de adresare .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24.4.3. Memorie ROM In tehnologia MOS . . . . . . . . . . . . . . 24.4.4. Memorie ROM cu diode 24.4.5. Memorie ROM ell tranztstoare bipolare

283 283 284 286 287 287 287 288 290 290

10

TABLA

DE ~IATERII

24.5. Memor ii ROi\I programabile (PROM, REPROM) 24.5.1. Tehnici de r ealizar e .... :....................... 24.5.2. Mcmorh PRO!\! bipolare . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . 24.5.3. Memorii REPROM de tip l\WS . .. . . . . . . .. . . . . . . . 24.6. Memoril RAM .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24.6.1. Caracterist icl .... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24.6.2. Tipuri de celule de memorie RAM 25. Converteare
•• 0 ••••••••• 0 •••••••••••••••••• · ••••• 0.

292 292 292 293 952 295 295 297 297 298 298 299 300 300 300
302

25.1. Introducere . .. .. .... .. .. .. .... .. .. .. .. .. .... .. .. . 25.2. Convcrtoare D/A 25.2.1. Definltle ~i parametri 25.2.2. Scheme de comvcrtoare D/A ••........•.......•. 25.3. Convertoare AID 25.3.1. Dcfinitte ~i parametri 25.3.2. Scheme de convcrtoare AID 26. Mlcroproeesoare
. .. .... .. .. .. .... .. .. .. .. .. .. .. .. .•.

26.1. Structura de baza a unui microprocesor '" . . . . . . .. . 26.2. Clasificarea micrcprocesoarelor 26.2.1. Clasificarea dupa tipul unitatii de control. . . . . . . . . . 26.2.2. Clasif'lcarca dupa capacitatea de prelucrare a infor26.2.3. Clasificarea dupa tehnologia de realizare..... .. .. . 26.2.4. Clasificarea dupa anul de aparitte. .. .. . . . . . . . . . . . . . 26.3. Functionarea unui sistem cu microrproceso!'........ 26.3. Functlonarea unui sistem eu microproeesor . .. .. .. .. . 26.4. Clasificarea lnstruetiunllor 26.5. Microsisterne cu microprocesor 27. Dispozitive eptoeleetrontee 27.1. Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .. . . . . .• 27.2. Surse de lumina .. . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27.2.1. Laserul 27.2.2. Dioda electroluminiscenta .. . .. .. .. . . .. . . . . .. .. 27.3. Dispozitive Iotoreceptoar e 27.3.1. Fotodioda " . . .. . . . . . . .. . . . . . . . . . . 27.3.2. Fototranzistorul ..............................•. 27.3.3. Fototiristorul .........•........................ 27.5. Elemente de aflsare 27.5.1. Elemente de afisare cu semlconductoare 27.5.2. Elcmente de afisare cu cristale lichide. . . . . . . . . . . . . 27.6. Cuploare optoelectronice 27.7. Aplicat.ii ale dispozitivelor optoelectronice 27.7.1. Apllcati! ale fototranzistoarelor 27.7.2. Aplicatit ale fotodiodelor ......•................. 27.7.3. Apllcatri ale optocuploarelor •.•................. 28. Cireulte
blbride Integrate . • . . . matiei .....................•.•................

304 30.) 305 308 308 3.10 311 31431'~ ,1l7 320 320 321 32,1 324 327 328 328 :327 330 333 333 .335 336 338 339 339 340 341 342 343 345 345 346 346
332 325 :122

28.1. Circuite integrate hihrlde eu straturi subttrl , . ; . . . . . . . 28.1.1. Analiza schemei electrlce de principiu... .• .... .. .• . 28.1.2. Elaborarea structurli tehnologice a circuitului...... 28.1.3. Realizarea masttlor ..................•.......•. 28.1.4. Depunerea componentelor pasive ~i a eonexiunilor 28.1.5. Dispunerea componentelor discrete................ 28.1.6. Legarea conexiunilor 28.2. Circuite integrate hibride cu straturi groase........ 28.2.1. Implantarea schemei . . . .. .. •. •. .. •. . . .. . . .• .• • 28.2.2. Realizarea ecranelor (mii.~tilor)..................

TABLA

DE

MATERII

II 3,l6 347 348 348 348 349 350 351 353 355 356 357 358 362 363 367 367 369 372 373 374 374 375 376 376 377 378 378 380 381 382
385

28.2.3. Realizarea componentelor prin serigrafic.......... 28.2.4. Miisurarea ~i ajustarea reztstoarelor , ., , . .. .. .. .. .. . 28.2,5. Atasarea componentelor discrete ~i a terminalelor.. 28,3. Aleger ea substratulul .. ,'.,',.................... 28.4. Incapsularea ,..... .... Perlea IV-a. Tehnltlogiu de Iahrieajle a eehlpameatelor electronice .

29. Caraeteristici eonstruettv e ~I tehuologlce ale ecllipamentelor electronice ....................................••.. 29.1. Siguranta In Iunctlonare a echlpameutelor electronice 29.2. Intluenta mediului Incoujurator asupra echipamentelor electronice 29.3. Constructia partilor mocanice ale echipamentelor electronice ...........................•...•••........ 29.3.1. Ansarnbluri mecauice .. . . . .. •• .• .. .. .• .• . . .• •. . 29.3.2. Elaborarea const ruct ivii a echipamentelor electronice 29.3.3. Constructia modulara a eclilpamentelor electronice 29.3.4. Montarea componentelor pe sasiu 29.4. Realizarea montajului electric , " " .. .. .. .. .. . 29.4.1. Tehnologia Iipirii conductoarelor................ 29.4.2. Montajul de cablaj imprimat , ,....... 29.5. Reallzarea echipamentelor electron icc cu circulte integrate 29.6. Controlul ~i reglajul echlpnmentclor electronice. . . . . . 30. Proeese de evaeuarea ciildUl·jj (raeirea).............. 30.1. Sisterue de rucire 30.1.1. Sisteme de racire priu conductie 30.1.2. Sisteme de rucire cu aer 30.1.3. Sisteme de riicire cu Iichide... .. .. .. .. .. .. ..

31. Surse de perturlJatli. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • • .. 31.1. Surse de perturbatu interne. . . . . . . . . .. . . . . . . . . .. .. . 31.2.SlIrse de perturbat ii ext erne 31.3. Masuri constructive de protectle .. ~.. . . . . . . . . .. .. . 31.3.1. Ecranarea eIectrostaticil. ,............... 31.3.2. Ecranarea magnetostaticii . . . . . . . .. . . . . . . .. . 31.3.2. Ecranarea electromagnet lea •........ .... .. .. ...
Blbllogrufie... .. .. .. .. .. .. .. .. •. .. •• •. •. .• .. .• •• •• •. .• •

AneIa.................................................

387

Par

tea

I-a

Introducere

Hamura de virf a industriei, industria electronica a cunoscut si cunoaste o evolutie extraordinara, cu multiple implicatii economico-socials. ' Electronica este azi principalul "generator" de progrss tehnic, in contextul industrial al tarilor dezvoltate, contribuind in mod hot arttor la eresterea productivit.at.ii muncii, la ridicarea calitatii produselor, la introducerea in Iabricatie a tehnologiilor noi, la perfectionarea metodelor de conducere ~i de organizare a productiei etc. In acest context trebuie subliniat faptul ca politica ~tiintifica a partidului nostru de continuare a industrializarii urrnareste cresterea cu prioritate a ramurilor industriale purtatoare ale progresului tehnic, a acelor "industrii mot.rice", in cadrul carora se detaseaza in mod deosebit electronica, care are un rol important in lnfaptuirea revolutie st.iintifice ~i tehnice in tara noastra, Se poate afirma cu certitudine ca electronica lmpreuna cu automatica fji "inteligenta art ificiala" VOl' contribui la infaptuirea celei de a doua revolutii industriale (prima, fiind datorat.a, dupa cum se cunoaste, masinismului). De remarcat totodata faptul ca in perioada 1966-1977 productia industriei electrotehnice ~i electronice a inregistrat un ritm mediu anual de cre~tere de 17,1%, superior mediei pe ramura industriei constructiilor de masini, productia industriei electrot.ehnice ~i electronice din anul 1977 a fost de 8,6 ori mai mare declt cea din anul 1965; productia de televizoare ce revine la 1000 de locuitori in aceeasi perioada a fost de 4,4 ori mai mare, iar cea de aparate de radio de 2 ori: . Privind atit retrospectiv cit ~i in perspective dezvoltarea dinamica, ascendenta, a calor doua mari ramuri ale industriei electronice - Iabricatia de componente fji fabricatia de echipamente elect.ronice - asistam la un profund ~i complex proces de transforrnari care releva multiple mut.atii care au avut loc in structura industriei electron ice, tendinta evolutiv-istorica pe parcursul diferitelor etape de dezvoltare fiind ca Iahricantul de cornponente electronice sa preia din ce tn ce mai multe sarcini ale fabricantului de echipamente. In mod firesc int.re cele doua ramuri ale industriei electronice exist.a o strtnsa int.erdependenta, evolutia Iiecaruia influentind ~i fiind influentata la rindul ei de evolutia celeilalte. Structura si nivelul calitat iv al productiei de componente electronics va determina ni~elul calit.ativ ~i periorrnantele -echipamentelor electronice ~i reciproc, structura ~i calitatea productiei de echipamente va determina 0 anumita structura (fji calit.ate) a cererii de componente electronice.

14

IXTRODUCERE

Principalele etape in evolutia com ponentelor electronice sint: 1. Tuburile electronice, 2. Tranzistoarele (1948), 3. Circuitele integrate (1961), 4. SubsistemeleJsistemele integrate (1971- ... ). Etapele 2, 3 ~i 4 corespund domeniului de dezvoltare al microelectronicii. Se poate considera ca industria rr m aneasca de ccmponente electronice a depasit etapele 2 ~i 3 de dezvoltare, avanslnd rapid spre atingerea obiectivelor etapei a patra. In domeniul echipamentelor electronice principalele etape de dezvoltare stnt : 1. Introducersa sistemului de montare al echipamentelor in casete cu la~imea 482 mm (19")*. 2. Asigurarea conditiilor tehnice militare in perioada razboiului 1939-1945 (tropicalizarea, miniaturizarea, cresterea Iiabilitatii etc.). 3.' Aparitia cablajelor imprimate ~i a metodelor de montaj automat a componentelor. 4. Introducerea tranzistoaeelor, 5. Introducerea circuitelor ~i a sistemelor integrate. In acest context general, sarcini deosehite revin industriei noastre de componente ~i echipamente electronice in directiile: 1. consolidarea §i diversificarea familiilor de componente electronice aflate in Iabricatie, 2. abordarea de noi familii de componente electronice ~ide noi tehnologii In acest domeniu, 3. realizarea de echipamente electronice standardizate ~i nestandardizate. Corespunzator acestor obiective, va trebu i sa se Iorrneze ~i un personal tehnico-muncitoresc, cu 0 pregatire adecvata, capabil sa abordeze un domeniu attt de larg ca domeniul industriei elect.ronice, atit in ceea ce privest e pregat irea lui profesionala ~i orizontul de cultura, cit ~i al deprinderilor practice pe care trebuie sa le posede. Complexitatea problematicii tehnicii ~i tehnolcgiei industriei electronice conduce la cresterea ponderii elementelor intelectuale in munca desfsIjurata de personalul direct productiv, ceea ce atrage dupa sine §i 0 modif'icare profunda a functiilor de munca ale lucratorului electronist. In acest scop, se impune cu acuitate 0 permanents perf'ectionare a pregatir-ii profesionale a muncitoriIor din industria electronica, obiectiv caruia incearca sa-i raspunda §i prezenta lucrare care se adreseaza nemijlocit personalului muncitor care se ocupa de Iabricatia produselor electronics.
• toll, ell simbolul (")

r.

1. CLASIFICAREA

PROD USE LOR INDUSTRlEl

ELECTRONICE

15

1.1. Olasiflcarea produselor Industrlel eleetronlee


Capitolul de fa~a ofel'a 0 privire de ausamblu asupra domeniului I ronicii pornind de la dezvoltarea acestuia pe dona mari directii: • componente electronice, • echipamente electronice elec-

Componente electronice, Componentele electronice apartin categoriei de produse de serie mare din industria electronica, a carer productie ~i nom elldatura se largeste an de an intr-un ritm deosebit de rapid. Ineereind 0 elasifieare din punet de vedere functional ~i t.ehnologic * dom eniul, foarte divers al componentelor electron ice se imparle in urrn at oarele categorii (tabelul L1.): - componente electronice pasive, - tuburi electronice, - componente electronice semiconductoare, - circuit.e hibride.

Echipamente electronlce, Diversitatea tipurilor de echipamente electronics Iahrioat e in prezent impune clasifiearea lor dupa m ai multe orit.erii. In cele ce urmeaza se propune 0 clasificare a echipamentelor electronice Iolosind in principal urrnatoarele criterii: destinatia, particularit.atile constructive ~i conditiile de exploatare a echipamentelor. Dupa destinatie, echipamentele se Impart in doua m ari cat.egor-ii: • echipamente profesionale, utilizate in industria, In laboratoare de vercet.are, in t ehnica de calcul, in medicina, in aviatia civila ~i flota maritima, in Iortele armate etc, Aceast a categorie de eehipamente, in rnarea majoritate a cazurilor, reprez inta constructii complexe realizate in serii m ici. La r-indul lor eehipamentele profesionale pot fi de doua tipuri: 1) deservite de «peratori ~i 2) cu Iunctionare automata (de exemplu eehipamente ce echipeaza .;;atelitii, sondele spatiale etc) ; • echipamente de larg consum din categoria carora fae parte receptoarele i-adio ~i televiziune, magnetofoanele ~i alte echipamente care sint destinate pentru Iolosinta populatiei, Dupa conditiile de exploatare, echipament.ele se clasifica in: • echipamerue stationare, earaeterizate prin aceea ca functioneaza in eit.uatii in care dif'erenta intre conditiils de exploatare ~i cele de realizare ,·,stll minima. Din aceasta cauza, eu excsptia echipament.elor care lucreaza in "d1dit,ii de mediu nociv (din punct de vedere chimic), acestor echipamente ,IU li se cer caracteristici deosebite de prot.ectie la actiunea mediului ambiant. In aceast a categorie pot fi incluse, de pilda, statiile de radioemisie-receptie I destinate sa functioneze in tncaperi elimatizate), receptoarele de radio ~i ! deviziune, unele tipuri de echipamente de m asurare ~i indust.riale,
.. in literatura de specialitate se tuttlnesc rnulte criterii de clasificare. Alegerea criteriut:: functional ~i tehnologic corespunde Intr-o mal buna m.isurii subiectulul lucriirii de lata.

16

INTRODUCERE

.;
0;

.,

§ '"
::>

oS !I
e ...

...

= ~

w u Z
0

§
<.i tU

eo u
W
...J W

., ...
01

>--

z
Q_

~J.~

"' e
e,'!

~
....; ....;

0 0 u
-c

"-.:

0: 0 >--

-s

.c

.~
-" c:

.., ....

Q 15 u

~
P 0)

<

;::::
U -:» :.J...J

.u <:
L')

Q
...J W

?1

n:
0:

~
,7)

;J.!

~ ~ >--

~
=,

<t

t3 ~ tx

0 >-c'l

c.r:
U

=' <t is

a: :::>
,_

0:

u :'!

"-' >W

8
0 rf-

[5

5 :_; n: U

~
(/)

is

rr

u,

~
w
Z
W

> 7l

w
>-

.....

l? ;::

!£! N w cr:

a
0:

:.:....: 0:

-.::

<1

0 ,_

~
U

~ :;;: S ~

<

W .D
0::

§2
0

~ >:::J z 0
U

..;: 0

0:
U

>-

< 0

ui

0:

w ..J w

g:
W

~ ~ ~
:;;r
..J

0 z; :::J

§
z
W

b u

z z

>-

m « u

0 0.. 0

;:: u

I. 2. TENDINTE

DE DEZVOLTARE

17

• echlpamcnte destinate sa [unctioneze pc mijloace mobile. In functie de conditiile de lucru aceste echipamente sint supuse unor actiuni climatice (temperatura, presiune, umiditate) ~i mecanice variate. Dupa mijlocul de transport pe care functioneaza, aceste echipamente se clasitica in: - echipamenie de bard, destinate sa functioneze pe obiective aero-cosmice (avioane, helicoptere, rachete, sateliti). Deoarece acest gen de echipamente pot limita posibilitatile mijloacelor de zhor prin greutate ~i gabarit, la realizarea lor se are in vedere in primul rind reducerea acestor parametri *, - echipamente marine, destinate sa Iunctioneze pe vapoare si corabii, geamanduri etc. Acest gen de echipamente se caract.erizeaza prin aceea ca functioneaza in conditii de mediu marin sarat ** (salinitatea apei oceanelor atinge 35 g sare 1a 1 I de apa) ~i socur i mecanice, - echipamente de tercn. Constituie 0 categorie de echipament.e ext rem de diversificat a. Cuprinde echipamente portabile si echipamente insta1ate pe mijloace de transport de teren. Caracterist.ic acestei categorii de echipamente este necesitatea protejarii lor de actiunea prafu1ui, umiditatii, vibratiilor ~i a socurilor mecanice in conditii de presiune atrnosf'erica norinala. Nsajunsul acestor echipamente ll constituie necesitatea utilizarii surselor de alimentare (baterii, acumulatoare) care Ie m areste greutatea~i gabaritu1. Tabelul I.2. prezinta 0 c1asificare a principalelor tipuri de echipamente electronics.

I.2. Tendlnta de dezvoltare in fabricapa. produselor electronice***


Domeniul componentelor pasive. Dezvoltarea microelectronicii a deschis perspectiva realizarii elementelor cern ponente ale unor scheme functionale complete intr-un singur proces tehnologic. Cu toat.a acsast.a dezvoltare, dsosebit de accelerata la ora actuala, componentele electronice pasive i~i vor pastra inca mult a vreme importanta pe care 0 au in momentul de fata §i de aceea vor fi in permanenta supuse rnodernizarii ~i Imbunatatirilor t.ehnologice. * Este normal sa nu se mlnimallzeze nici couditttle climatice extrem de variate in care pot Iunctiona aceste echipamente; de exemplu: -:- temperatura corpului avioanelor variaza in limite extrem de largi; - vara pe aeroport poate ajungc la peste + 40°C; - in zbor la inaltimi de peste 10 kill atinge - 50°C; In cazul zboruriJor de mare vitezii In piiturile dense ale atmosferei poate atinge + 150°C; -i- presiunea la inaltimi de 25 km seade ptna la aproxirnatlv 5 mm coloana de mercur, ** In aceste conditii are loc 0 activizare a proceselor fizico-chimice de distrugere care apare ca urmare a urnlditatll asupra matertalelor metalice ~i izolatoare care intrii In cornponentele echipamentelor; de aici necesitatea ca acest gen de echipamente sa fie protejate de actlunea distrugiitoare a coroziunii ~i a mucegalului ~i sii excluda actiunea directii a apei sau stropilor de apa. *." Dezvoltarea rapidii a electronicii a Infhtentat In acceasi masura ~i limbajul tehnic. Din mctivul acesta In anexa 1 se prezintii 0 serie de denumiri intllnitc de electronist attt In lucrarea de fatu ctt ~i In aIte publicatll ; termenii netnttlnltt in carte, dar care Iigureaza In anexii, se dau nurnai cu titln de informare.
2Manualul muncitorului electronist c. 1270

18

l~TRODVCERE

S3::JO~d 30 3 ~'v'OlI11n::Jl'v'::J . 3::JI00ll1NI1 3<1110l111n::J 111::J 3::J1<l3WnN 3<1110':'111n::J111::J ·<l1::J3133N - 3::1<1.:.:1313lOOllW ·I<I\lW 113<111<1nSI1fol m:i~N3c

3d'<;'O::JSO"Jj ::JSO 1l:J\I::J<l3::JNi 30 i,W,ONV1S

311.\111\'1

.~

:::

,.

\tNI<I'1W

31\1CJ3.:l

IV::J

1N3WV1V<l1

3Z310Hd

\fZONOVIC

010.:l

V<ln1VtlVdV

3 1\1::J1 ZnWOtll:l313 31N3Wn<l15NI 3::JINO<llJ313

3<1VOZI.~3'31 IS 010'0<1

1. 2. TENDINTE

DE' DEZVOLTARE

19

Hezistoare. Se constat a 0 crest.ere neta atit a productiei cit si a vinzarii de rezistoare cu straturi metalice' ~i 0 diminuare corespunzatoar~ a rezistoarelor cu pelicule de carbon. Rezistoarele se f'abrica pe linii automate, iar ajustarea lor se realizeaza prin procedee electronice moderne (de exempu cu raze laser) pentru ca spiralarea sa Ii se repartizeze uniform pe toatii lungimea corpului. Precizia rezistoarelor cu pelicule metalice se situeaza in gama de ...L 0,5% 9i ±2,5%, iar la cerere ±0,1 %. Rezistoarele ajustabile folosesc din ce in ce mai mult ca straturi rezistive, cermeturile. Condensatoare. Se f'abrica 0 gama large. de condensatoare, alit pentru aplicatii de larg consum cit ~i pentru aplicatii prof'esicnale. Condensatoarele cu pelicule de mylar se Iabrica in eant.itati tot mai mari datorit.a unor caracteristici importante pe care ele Ie au: volum redus, rezistenta de izolatie ridicata, gama de temperatmi de Iunctionare larga (- 55°C la 125°C). Dvm:niul ccindensatoarelor ceramics de asemenea este in progreso Se remarca, pe linga tipurile clasice de condensatoare ceramice (tubulare, disc etc) condensatonrele multistrat utilizate pentru realizarea circuitelor integrate hibride. Condensatoarele electrolitice se realizeaza atft in variant a cu alu, miniu cit ~i in varianta cn tantal. Se remarca in acest domeniu fab.r~cat~a de condensatoare electrolitice cu aluminiu cu electrolit solid, mult mal left In decit condensatorul similar cu tantal, dar cu un volum mai mare.

Domeniul componentelor semiconductoare. Principala tendinta ce se profileaza in evolutia structurii productiei de componente electronics 0 constituie cresterea rapida a ponderii componentelor semiconductoare in dauna componentelor pasive. Printre com ponentele discrete semiconductoare bipolare, t.ranzistoarele de putere cunosc de citiva ani, 0 evolut ie t.ehnologica concretizata in : . - posibilitat.ea Iunctionarii directs la reteaua de 220V ~i 380 V, prin crest.erea tensiunilor de colector peste 800 V, - cresterea vitezei de comut.are ; posibilitatea comut arii in curent pin a la cit.eva sute de arnperi ~i In putere plna la citeva zeci de kilowati (se mentioneaza elaborarea de tranzistoare ptna la 550 V §i 350 A, exemplu tipul WT 5600, WT 5700, West.inghause). In domeniul tranzistoarelor cu efect de clmp se remarca tehnologia V -~VIOS cu ajutorul careia pot fi realizate tranzistoare de putere (s-au realizat modele cu tensiuni de 400 V ~i curenti plna la 10 A). In domeniul componentelor semiconductoare integrate productia evolueaza in sensul cresterii ponderii circuitelor integrate (CI) §i a scaderii corespunzatoare a ponderii componentelor semiconductoare discrete; ponderea componentelor optoelectronice (in general discrete) este de asemenea in or69tere. CI reprez int.a grupa cea mai dinamica a prcductiei de ccmponente semiconductoare, atit ca volum cit 9i ca structura ; In structura productiei de CI cresterea porider-ii CI lcgice este important a. In cazul CI lcgice se manifestii orient.area spre circuite cu grad mare de integrare cum stnt memoriile semiconductoare ~i m icroprocesoarele, in timp ce ponderea circuitelor cu grad mic §i mediu de integrare scade.

20

I. INTRODUCERE

Cele mai recente cercetari atesta cil microprocesoarele slnt pe cale sa realizeze transformari esentiale in prcductia de componente de unde ~i eresterea puternica a ponderii lor in totalul de CI logice. In domeniul memoriilor semiconductoare, in momentul de fat a memoriiIe de 4 biti '" domina inca in productia de serie, ins a ponderea lor scade continuu, astiel incit din anul 1980 memoriile de 16 K biti vor fi prsponderente, iar cele de 64 K biti vor detine 0 pondere insemnat.a ~i in continua crest ere. Nivelul de integrare va cunoaste 0 dinamica spectaculoasa. Potrivit unor estirnjlri, inca din ann I 1980 nivelul considerat avansat va atinge la 1 milion componente pe "cip" ajunglnd in 1985 la 33 milioane componente pe "cip". Dezvoltarea CI a fost posibila numai in conditiile unor continuie perIectionari a tehnologiilor existente ~i mai ales a asimilarii de noi tehnologii, datorita evolutiei ce a avut loc ca urmare a afirmarii plenare a revolutiei st iintifice 9i tehnice pe plan mondial. Domeniul echipamentelor. In domeniul echipamentelor electronice se pun trei probleme de baza pe care constructorii de echipamente trebuie sa Ie rezolve: Iabricatia de aparate 9i instruments care sa contribuie la cresterea productivit atii muncii, cresterea sigurantei in Iunctionare §i reducerea gabarit.elor,

Toat e aceste deziderate se rezolva prin utilizarea m ijloacelor oferite de microelectronica ; de exemplu, folosirea circuitelor integrate reduce numarul total al componentelor schemelor de sute de ori contribuind prin aceasta la scaderea manoperei la montaj, la reducerea gabaritului echipamentului 9i 1a cresterea sigurantei lui in Iunctionare. Corespunzator ultimelor doua etape de evolutie a microelectronicii (circuitele integrate 9i subsistemelefsistemele integrate) s-au dezvoltat §i se dezvolta categorii specifice de tehnici in cadrul echipamentelor 9i anume: 1) corespunzator etapei circuitelor integrate s-au asimilat tehnicile de interconectare a componentelor electronice pe suport placat multistrat, s-au perIectionat rnetodele de realizare a echipamentelor, s-au unificat schemele 9i s-a desavirsit calificarea personalului tehnico-muncitoresc 9i 2) corespunzator etapei actuale de dezvoltare a microelectronicii s-a realizat apropierea intre constructorii de subsisteme/sisterne integrate (in general constructori de componente electronics) 9i constructori de echipamente electronice, astfel inott inca de acurn asistam la 0 ident ificare a celor douii specialitati, Domeniul tuburilor prin controlul pe electronilor de la limiteaza la a IlU uncle posibilitatea electronice. Tuhurile electronice, in vid, curentului electric catodul tncalzit la anod. In cazul diodei permite trecerea curentului decit intr-un realizarii redresoarelor.
cane-I exercit a asupra

se caracterizeaza datorat trecerii acest control se singur sens, de

" bilul este unitatca de m,lsura binarii a cantttatu de Inrormattc. Aceasta unitatc sc utilizeaza in calculul cantitatli de lntorrnatlc cu care se alirncnteaza calculatoarele numerice (digitalc) sau in calculul eficacitiltii sisternelor de transmisiuni de orice fel (telefonie, radlodifuziunc,
televiziune etc) 1 K bit = 1000 bit i.

1. 2. TENDINTE DE DEZVOLTARE

21

In cazul triodei ~i al pentodei controlul curentului se realizeaza prin tensiunea de cornanda aplicata lntre grila ~i catod. Aceasta proprietate permite utilizarea acestor tuburi ca amplificator de semnale electrice. Inceplnd cu anul 1920, aceste tuburi au avut nenumarate aplicatii in radiot.ehnica, telefonie la mare distanta, elect.roacustica, tehnica masurarii etc. Prcprietatile tranzistorului bipolar au permis acestuia sa indeplineasca aceleasi Iunctii ca lli tubul electronic, cu 0 serie de avantaje ale tranzistorului msntionate in tabelul I.3.
Ta'ielul 1.3. Citeva caracleristici
Caracteristiea Tubul genernle electronic ale Iranzlstoarelor ~i ole tuburilor eleetroniee. Factor

Tranzistorui

Dirnensiuni

5 em
lW

5 mm 1 mW Osee peste 100000

101 103

Putere consumata Timp intrare


Duratii In Iunctlune

5 sec (tncalzire ca tod)


1000-10000

de vialil. (ore)

Avind in vedere aceste avantaje, primele utilizari ale tranzistoarelor au fost in lnlocuirea tuburilor cu vid in toate aplicatiile in care nu se cereau puteri mario In paralel cu introducerea tranzistoarelor in electronica, utilizarea diodelor semiconductoare a condus la disparitia aproape tot.ala a diodelor cu vid , Cu toate acestea trebuie ariitat., ca expansiunea rapid a a componentelor semiconductoare a condus la coneluzia potrivit careia este inutil sa se mai dezvolte dcmeniul tuburilor electronice. Tuburile electronics permit obtinerea de puteri superioare celei furnizate de tranzistoare ~i pot Iunctiona la frecvente mai mari declt componentele semiconductoare; datorit.a acestui fapt ele ramin stiipine pe aplicatiile speciale ~i anume: - la nivele m ari de putere: emitiitoal'e de mare put ere ~i generatoare industrials de lnalta Irecventa, . - la aplicatii in cercetarea ~tiintifica, uncle se lucreazji eu tensiuni ~i puteri mari, - in unele aplicatii speciale in tehnica m asurarii curentilor foarte mici la nivele scazut.e de zgornot. In continuare se prezint.a pe scurt categoria tuhurilor catodice care in prezent au largi apl icatii in multe domenii ale tehnicii ~i se Iabrica ~i in tara. Tuburile catodice se incadreaza in categoria tuburilor electron ice speciale, destinate pentru vizualizarea pe ecran a imaginilor optice; Iunctionarea lor

22

1. INTRODUCERE

se bazeaza pe miscarea coman data din exterior a unui fascicul foarte subtire de electroni, care bombardeaza ecranul pe care se obtin imagini. In functie de modul in care se electueaza Iocalizarea si devierea fasciculului de electroni, tuburile catodice se impart in: ' • tuburi cu comandii electrostatica, in care fasciculul electronic se Iocalizeaza ~i se deviaza prin intermediul unui cimp electric, • tuburi cu comanda electromagnetica, in care fasciculul se Iocalizeaza ~I 5e deviaza printr-un cimp magnetic, • tuburi cu sistem de com anda mixtii. Dupa destinatie tuhurile catodice se impart in urrnatoarele grupe: • tuburi pentru osciloscoape, utilizate pentru vizualizarea semnalelor electrice. Aceste tuburi se ut ilizeaza in special in echipamente de masurare, • tuburi indicatoare, destinate pentru inregistrarea semnalelor electrice in echipamentele de radiolocatie ~i radionavigatie, • tuburi cinescoape, destinate pentru transform area semnalelor electrice de televiziune in imagini luminoase, • tuburi cu memorie, utilizate pentru inscrierea ~i pastrarea informatiilor in special in echipamentele de calcul. Tuburi catodice pentrti osciloscoape. Acest tip de tuburi se utilizeaza, In primul rind, pentru osciloscoapele electronice ~i pentru unele aparate de m asurare destinate vizualizarii pe un ecran a proceselor electronice. Elementele componente ale acestui tub catodic sint reprezentate in figura 1.1. • tunul electronic. Este sistemul utilizat pentru obtinerea ~i focalizarea fasciculului electronic. EI consta din cotod (1), electrodul de comanda (2) ~i cei doi anozi (3, 4). Primul anod (3) este un cilindru in care sint practicate doua diafragme. Cel de-al doilea anod (4) are de asemenea forma unui cilindru ~i se termina cu 0 diafragma. Pe primul anod se aplicao tensiune reglahila prin intermediul unui potentiom etru in limitele 250-1200 V. La eel £Ieal doilea anod se aplica 0 tensiune pozit iva mai ridicat a, de ordinul a cltorva kilovolti, • sistemul de deviere. In tubul msntionat se ut ilizeaza sistemul de deviere eJectrostatic a fasciculului electronic; in acest scop t.ensiunea de analizat se aplica pe placile de deflexie (x, x ~i y, y, in figura 1.1.), print.re care trece fasciculul £Ie electroni, • ecranul. Este 0 parte importanta a tubului cat-odic, deoarece caracteristicile lui influienteaza calitateaimaginilor obtiluminozilole nute. Pentru cresterea randarnentului luminos pe supralata scranuFig. 1.1. Tub catodic pentru cinescoape.

1. 2. TENDINTE DE DEZVOLTARE

23

lui se depun substante luminiscente ca de exemplu sulfura de zinc. Tuburi catodice indicatoare. In principiu ca tuburi indicatoare pot fi utilizate tuburile catodice cu deviatia electrostatica, cele ce se f'olosesc ~i la realizarea osciloscoapslor ; cu toate acestea, ca tuhuri indicatoare in echipamentele de radiolocatie ~i radionavigatie se A2 ut ilizeaza tuburile catodice cu deviatie magFig. 1.2. Tub catodic cu cornanda netica, deoarece asigura 0 mai buna claritate magnetlca. a ilurninarii ecranulu i si 0 focalizare mai buna a fasciculului electroni~. Schema de principiu a tubului catodic cu focalizare ~i deviatie magnstica folosit in acest scop este reprezentat a in figura 1.2. Caracteristica acestui tip de tub este sistemul de cornanda a fasciculului electronic cu ajutorul cimpului magnetic. Bobinele de deviatie ~i focalizare slnt asezat.e doua cite doua, perpendicular unele fata de altele; curentii ce parcurg bobinele creiaza cimpul magnetic sub actiunea caruia se deplaseazs fasciculul de electrcni. Bobinele de deviatie au 0 constructie de forma speciala pentru a asigura proportionalitatea intre deplasarea spotului ~i valoarea curentului ce deterrnina aceast.a deplasare. Tuburi cinescoape. Tubul cinsscop se utilizeaza pentru redarea imaginilor de t.eleviziune. Ele transform a variatiile unui semnal electric in variatii ale lum inozit.atii unui spot luminos, prin a carui deplasare pe un ecran se obtina imaginea corespunz atoare semnalului. . In principiu cinescopul const a dintr-un tub catodic in care fasciculul de electroni produs de tunul electronic ~i modulat in intensitate de semnalul electric incident, baleaza ecranul luminiscent. Fasciculul electronic este concentrat pe ecran cu un sistem de focalizare electrostatics ~i un sistem de deviere electrornagnetica. Dimensiunile imaginii slnt determinate de rn arimea diametrului ecranului, care la rlndul sau det.ermina dimensiunile tubului cinescop; dimensiunile standard ale diagonalei tubului cinescop slnt 31, 50,61,67 cm. Definitia imaginii, adica nurnarul de linii in care e descompusa, este, in cazul unei imagini bune, de ordinul a 500 ... 800 de linii (ohisnuit 625). Ecranul luminiscent al cinescopului este constituit dintr-o emulsie cu care se acopera partea inferioara a sticlei ecranului; calitatile sale deterrnina in cea mai mare parte culoarea imaginii, luminozitatea sa, contrastul etc. Tuburile-cinescop utilizate pentru redarea imaginii de televiziune in culori prezint a part.icularit ati deosebite de cele ale cinescoapelor obisnuit.e. Constructia tubului cinescop este legat.a de urmatoarele procese f'izice care stau la baza televiziunii in culori: - descompunerea imaginilor optice in trei culori de baze * ro§u, verde ~l albastru,

* Este cunoscut din fizica principiul ca oricare culoare poate fi obttnutn prin amestecul a trei culori de bazl!: rosu, verde, albastru.

24

I.

INTRODUCERE

- transform area celor trei culori de baza in trei semnale electrice corespunzatoare, - transmiterea celor trei semnale pe linii de teleeomunicatii (procesul de emisie}, - transform area celor t.rei semnale electrice corespunzatoare imaginilor optice, in trei culori: rosu, verde, albastru (procesul se produce la receptie), - "amestecul" sau compunerea celor trei culori pentru obtinerea de imagini mult icolore (proces ce se realizeazii ill tubul cinescop). Tubul cinescop este destinat sa realizeze ultimile doua procese din cele mentionate mai inainte. In figura 1.3. se prezinta schema de principiu a unui tub cinescop de tipul tricrom. In interiorul tubului sint dispuse trei tunuri electronice independente, la 120 care emit simultan fascicule de elootroni. In planul de intersectie al celor trei fascicule (4) se gase~te masca (4) sealizat.a dintr-o folie metalica foarte usoara de forma conca va; in masca sint prevazut.e un mare numar de gauri, de exemplu 400000-600000 (in cazul unui cinescop cu diagonale 61 crn ) realizate prin procedee de Iotogravura (similare cu cele utilizate in tehnologia componentelor semiconductoare). De precizia de dispunere a gaurilor depinde precizia imaginii ~i definitia culo0 ,

i-ilor.
Tunun electrcnice / ReqioJul de purit?'e a cu'or» ,_ Boblnelc corvergen,o . ____.. Iasc Iculelcr a »> ~8obr.ee ce devic'ie . ,/ d~ foscicule I~asca p~r~ora:u (I.)

AL:"':STRU

\"RO: ='.-"-~:::-'
-'-~,,""-."-j

ce

fiGS.: L -.

~---c.

Fig. 1.3. Tub cinescop color.

I.

2. TENDINTE

DE DEZVOLTARE

25

Ecranul tubului cinescop (5) const.a dintr-un foarte mare nurnar de grupe de cite trei supraiete luminiscente colorate in rosu , verde, albastru. Numarul acestor grupe este egal cu num arul gaurilor din masca ; in cazul de faFt, numarul suprafetelor luminiscente este cuprins intre 1.200.000 ~i 1.800.000. Fasciculele electronice emise (ell intensit ati luminoase inegale) de cele trei tunuri electronics (1), (2), (3), se Iccalizeaza pe suprafata rnastii ~i trecind prin gaurile acesteia, din nou se ramified ~i cad pe ecranul tubului; distanta dintre rnasca ~i ecran este aleasa in asa Iel inclt dupa trecerea lor prin gauri fasciculele cad pc cele trei suprafete luminoase de pe ecran. Ochiul nu va sesiza decit culoarea compusa. , Cum cele trei fascicule stnt baleiate pe ecranul tubului, fiecare din ele nu cade dec1t pe suprafata luminiscent a corespunzatoare culorii sale (rosu, sau verde, sau albastru).

Parte

a II

Componente

electronice pasive

Productia de componente pasive detine in prezent aproximativ 50% din valoarea productiei mondiale de componente electronice, ceea ce justifica consacrarea unui spatiu rnai amplu pentru expunerea principalelor lor caracteristici ~i limitari in exploatare. In cele ce urmeazii se prezint a citeva detalii de functioriare, constructie ~i tehnologie de realizare a unor tipuri de componente pasive §i in special a acelora cu 0 Irecventa mai mare de utilizare in practica, -astf'el tnctt utilizatorul sa Ie cunoasca intr-o mai mare masura perf'ormantele Iunctionale. Prezentarea care urrneaza se ref'era la clasificarea data in tabelul 1.1., partea referitoare la componentele pasive.

1. Rezistoare

1.1. Delinitie

~i simbolnri gra.fice

Rezistorul este componenta electronics de circuit cu doua borne, care are proprietatea potrivit careia tntre tensiunea la bornele lui ~i curentul care-l parcurge, exist a relatia cunoscut.a sub denumirea de lege a lui Ohm

u= Ri
unde R este rriarimea rezistentei in ohmi (0.), sau relatia: ' rezistorului m asurata (in sistemul I\lKS)

I:=GU unde G = 1JR, este conductivitatea rezistorului miisurata in siemens (S). Se mentioneaza ca., in mod curent, in practica, in locul denumirii de rezistor se Joloseste denumirea de rezist.enta .
.. Met ru-Kilogram-Secundii.

1. REZISTOARE

27

Relatia de definitie a rezist.entei electrice este: R in care:


=--

U I

U este dif'erenta de potential (tensiune) constants continua aplicat a la capetele rezistorului, 1 - curentul constant care strabate rezistorul. Caract.erist.ica "tensiune-curent" corespunzatoare relatiei de mai sus ~i representat.a in figura 1.1 este 0 linie dreapt a Care trece prin originea axelor de coordonate: panta acestei ·drepte este egala cu 11R. Rezistorul a carui caracterist ica "tensiune-curent" este 0 linie dreapt.a se numeste resistor liniar. In scheme electrice rezistoarele se reprezinta ca in figura 1.2. Valorile rezist.entelor de la 1 la 999Q se noteaza cu numere intregi corespunzatcare valorii rezist.entei in ohmi (fig. 1.2. a, c). Valorile rezistentelor de la 1 kQ la 99 kQ se noteaza cu cifre, care indica numarul de kilohmi, urrnate de simbolul K (fig. 1.2. b). Toate rezistentele care au valori mai mari se exprima in megohmi; daca valoarea rezist.entei corespunde unui numar lntreg de megohmi dupa valoarea acesteia se pune virgula ~i zero (fig. 1.2. d). In unele cazuri practice, cind trebuie sa se arate ca valoarea rezistentei este de Iractiuni de ohm, de exemplu zecimi de ohm, sutimi de ohm etc, se va pune dupa valoarea numerica simbolul Q (exernplu 2,7 Q).

1.2. Clasilieare
Rezistoarele de diverse t ipuri 9i constructii pot fi grupate in Iuuctie de caracteristicile lor principals, conform tabelului 1.1. Dupa caracterist ica tensiune-curent se deosebesc doua categorii de rezistoare: - rezistoare liniare, din care fac parte aUt rezistoarele cu rez.ist.enta fixa cit ~i rezistoarele cu rezistenta reglahila care au caracterist ica "tensiunecurent" liniara,

fli

lr--1,--'------.r-~

PANTAVR

1io

R1

47~

~
u2 c
Ll

R2R3rR'r ~
22 1,0 b

ul

flu Fig. 1.1. Caracteristlca "tensiune-curent" a rezislorului.

Fig. 1.2. Simboluri grafice pentru rezlstoare: a - rezlstor cu rezlstenta fixil; b - reztstor eu priza mtermedtara: c - reztstor cu rez ist enti!.
reglabila (reostat): d - potenttometru,

28

II. COMPONE);TE

ELECTRONICE

PASIVE

Tabelul

1.1. Claslflearea rezlstoarelo:

"'N

'" B
<1\

~ 0
E

'N

ii1

~ 8

'" .B

'8 "
9
.~

._§
"0

'"

~ ~
"5 v

.9
'"

~ v .j ~
;f ~
.~
:J

"0 a:; E

.!d

'" '" 'E

e
'5 ~ ~
a, 'N

~$ "EB
Q

'" ~
~

QE

~.8

§~ cE
",.-

-'" :; .9 '" <ij. gE


~
\l

- rezistoare neliniare, din care fac parte rezistoarele cu caracteristica "tensiune-curent" neliniara (termorezistoarele, Iotorezistoarele}, Dupa modul constructiv, rezistoarele se impart in doua subfarnilii: - rezistoare cu rezistenta Iixa. Sint rezistoare la care valoarea rezistentei se stabileste in procesul de Iabricatie ~i ramine constant a pe intreaga lor durata de Iunctionare. In tabelul 1.2. sint prezentate citeva tipuri de rezistoare din aceasta categorie lrnpreuna cu principalele lor proprietati,
Tabelul

1.2. Tipul'i de rezlstoare


Caracteristici princlpalc

ell

rezlstelltu fixii
sttuatta

Tipu! reztstorulut

in tara

Rezistoare
ell

peJieuHi
(peliculare)

de carbon (dur)

- se realizeaza Intr-o gama largii de vavalori: 1 n -;-10 M n, - all caracteristlcl elcctrlce ~i de exploatare bune putlud fi utllizate In echipamente de larg consum ~i in echipamente semiprofesionale, - au pret de cost relativ cobortt, - stnt rczistoare ell caraeteristici imbuniitatite (stabilitatc buna, zgomot redus, eoeficient de temperatura mie etc) fata de tipul precedent, - pot fi utiJizate ~i in uncle tipuri de echtpamente profcsionale.

se fabric a tntr-o garna larga de valori st tipuri (v, Catalogul IPEE Electro-Argos)

de carbon (bor)

nil se Iabrica in tara

1. REZrSTOARE

29

Tabelul 1.2 (continuare) Tipul rezistorului


I

Caractcristici
principale

Situatla in tar:'!.

metallca

i
1

- se realizeazii "lntr-o gamli larga de valori: 1 0 .;- 1 M 0, - prczintli 0 buna stabilitate a parametrilor electricl, dar slnt mai putin stabile in regim de impulsuri, - se utilizcazllin cchipamente profcsionale.

se realizeaza in tara la lPEE Electro-Argos I (v, Catalogul intreI

prinderit).

Rezistoare cu
pelicula

din oxid mctalic

- se reallzeaza tntr-o gamii relativ larg1i de valori de rezistenta 10 0 -e- 1 M 0, - sint rezistoare de Ioarte mare prccizie ~i stabilitate indicate pentru a fi utilizatc In aparatura profcsionala ; pot Iuncttona tntr-o gama largii de temperaturi: - 60°C + 200°C, - se realizeaza lntr-o gama Ioarte largii. de valori : 10 0 -;100 G 0, - au caracteristici electrlce ncpretentloase, din care motiv se utilizeaza In echipamente nepretentioase, stnt componente ieftine, in cazul unor produc til marl.

nu sc Iabrica

in t....

(peliculare)

---------- ------------------1--------Rezistoare de velum nu se Iabrtca In l:arii

____
Rezistoare bobinate

I I

1- ---

- se realizeazii. in game de valorl cuprlnse Intre Iractlunl de 0 !ii sute de K 0, - se ut illzeaza in echipamcnte de larg consum, In special In aplicatthe care impun puteri nominale marl.

se Iabrtca

In tara

Rezistoare bobinate

- sc realizeaza

de regula intr-un

stra t,

sc pot selectrona din tipurile precedente prin sortare,

- slnt recornandatc pentru profesionale, ca etaloane pretentloase etc.


----

echlparnente in circuitele

------------------!.---------

de Inalt a
Irecventa

slnt rezistoare speciale realizate mici (in special de constructorul


parnente).

In serii de echi-

30

II. COMPONENTE

ELECTRO:-!ICE

PASIVE

- rezistoare cu rezistent.a reglabila ; sint rezistoare a carol' constructie perrnit.e modificarea valorii rezistentei, in_ limite stabilite, prin deplasarea pe elementul rezistiv a unui contact * . In tabelul 1.3. se prezint.a dteva t.ipuri de rezistoare cu rezistenta variahila,
T'abelul Tipul 1.3. Tipuri de rezlstoare eu rezistenta \'ariabiJa

Caracteristici de uz general de pl'ccizie- se realizeaz a ClI pelicule de carbon, - se II tilizeaza In echipamente de larg consum. se rcalizeaza cu pelicule de carbon si bobinate .tntr-o multitn dine de variante constructive, - sc llLili:r.eazii In eclilpamente profesionale.

Rezistoare ell rezlsstenta reglabila

Rezistoare ell rezlsstenIa semireglablla

- sc ut lllzcaza at it In aparatura de larg cousurn cit ~i In cchlpamente profcsionulc, - se realizcaza in varianta monotura sau mulutura.

Dupa modul de realizare a elementului rezistiv se disting trei categorii rezistoare: - rezistoare bobinate. Sint construite pi-in infa~ural'ea unui fir metalic (conductor) de mare rezistivitate pe un suport izolator, - rezistoare cu pelicule. Au elementul rezist.iv format dintr-o pelicula subtire de material conductor depusa pe un suport izolant , - rezistoare de oolum. Au elementul rezistiv constituit din intregul corp al .rezistorului. In Iunctie de tipul materialului utilizat ]a realizarea elementului rezistiv, rezistoarele se trn part In urm atoarele gru pe: - rezistoare cu pelicule de carbon ~i bo r-carhon , - rezistoare cu pelicule din metale sau din ox izi, metalici, - rezistoare de volum, cu elementul conductor realizat dintr-un amestee neomogen a mai multor componente, din care una este componenta conductoare, - rezistoare bobinate, realizate ell elementul conductor suh forma de sh-ma , - rezistoare cu elementul rezist.iv realizat din mat.eriale semiconductoare. In Iunctie de modul de protejare al elementului conductor, rezistoarele

ue

se clasifica

rezistoare rezistoare rezistoare rezistoare

in:

neprotejate, protejate cu lac, protejate in m ateriale plastice, ermetizate,

" Aceste reztstoare au eel PU!i1l trei borne: doua corespund extremitatllor elernentulul rezistiv ~i una corespunde contactulul mobil (numit cursor); din aceasta categoric Iac parte potcntlometrele.

1.

REZISTOARE

31

Du pa destinatie se Impart in: rezistoare de uz general ~i in rezistoare speciale (profesionale). ,. - rezistoarele de uz general se folosesc in aparatura electron ica de uz general (radiorcceptoare, televizoare etc), unde nu se cer caract eristici si performante deosebite, ca rezistente de sarcina (in circuitulanodic al t.uhurilor eleetronice, in circuitul de colector al tranzistoarelor etc), ca divizoare de tensiune in circuitele de alimentare, ca elemente de reglaj de ton etc. Gama de valori a rezistentei lor se lntinde de la 10 0 la 10 MO, iar puterea nominal a de Ia 0,125 W la 10 W sau chiar la 100 W (in functie de utilizare), - rezistoarele cu destinatie speciala, caracterizate prin parametri §i performante deosebite, se impart la rlndul-Ior in urrnatoarele tipuri: • rezistoare de preeizie : se utilizeazii in aparatura de masura de precizie, in calculatoare electronice, in telefonie etc. Se caracterizeaza prin precizia lnalta §i prin stahilitatea ridicata a parametrilor lor. Gama de valori a rezist.entei lor se lntinde intre 10 §i HI0, iar puterea lor de dis ipatie nu depi'i~e§te 2 \'\1, • rezistoare de rezistenta ridicata: au rezistenta mai mare de 10100 si se ut.ilizeaza in aparatura de masurara a curentilor Ioarte mic i; pentru aceste rezistoare nu se indica puterea de disipatie ci numai tensiunea de functionare, care in general nu depaseste 300-500 V, • rszistnare de inalta t ensiune (de 10-50 kV); so utiliz eazii ca divizoare de tensiune sau atenuatoare in echipamentul de inalta tensiune; rezistenta lor nominala se ext inde ptna la 101J 0, i • rezistoare de tnalta frecventa ; sint destinate pentru echip amente electronice care functioneaza la frecvente ridicate (de regula peste 10 MHz); stnt utilizate ca atenuatoare, sarcini de adaptare, antene echivalente etc. Ele se caract.erizeaza prin capacitate proprio ~i inductanta proprie extrem de mici. In cazul in care sint racite artificial, puterea lor nom in a Ia poate fi extinsa la 5, 20, 50 kW, • rezistoare miniaturii; stnt destinate pentru echipamentele de gabarit redus si pentru m mtajul pe cablaje imprimate. Puterea lor de disipatie nu depa~e9te 0,125 VV, 9i se realizeaza la valori de 0,1 0-1 .:\IQ .

1.3. Caraeterlstiel principale


In cele ce uemsaza se prezint.a citeva elemente principale terizeaza din punct de vedera electric un resistor. care carac-

1.3.1. Bezfstenta nominali


Este miirimea rezist entei indicate (in clar sau codul culorilor) p~e corpul rezistorului ; ei i se asociaza si t~leran~a exprimata in procent, I n Iunctie de toleranta, marimea rezistentei nominate este normalizata prin rae omandari

32

II. CO)lPONENTE

ELECTRONICE

PASIVE

internationale in serii de valori nominale. in tabelul 1.4. slnt mentionate aceste valori in cazul seriilor E6; E12 ~i E24 din recomandarilo csr *. Pentru rezistoare de precizie se recomanda seriile E48 (..l_ 2%),' E96 (+ 1%) E192 (± 0,5%) Valorile nominale ale rezistentei, calculate conform seriilor mentionate, for-mead siruri zecimale ,
Tabelul 1.4. Serli de vaiori pentru eomponente eleetroniee pasive, dupi eEl
Seria

E61

Seria

EIZI

Seria

EZ-I.]
1

Seria

E61

seria

E121
I

Seria

E241

Seria

Esl
I

Scria

Ei2

Seria

E2.~

±20%

I I!
I

I i

±10%

±5%
1

±20%

+100{,
-

I ±5%

I
1-

:t.23~o

1,1 2,2 1,2 1,2 1,3

II

2'> ,-

i
1

±10%

±5% 4,7

2,2 2,4

-1,7 4,7 2,7


3

!
2,7 I

II
I

--5,6

5,1 5,6

---I

I
1,5

1,5

I
I

!
I

6,2

1,5 3,3 1,6 3,3 1,8

3,9

I--~
II I
3,9 4,3

::l,a

1 6,8

I ,

I
6,8

6,8 7,5 8,2 9,1

I I ;
! ;
!

I
I I

I
!

1,8 2

r i

I
I

8,2

1.3.2. Pnterea nomtnala de disipatie


Este puterea maxima (in curent continuu sau in curent alternativ) pe care o poate disipa rezistorul in conditii de mediu exterior determinate (aer cald, T = +25°C), timp indelungat, fara ca rezist.enta nominala: sa se modifice in afara prevederilor din norme sau standarde. Puterea nominala depinde de dimensiunile rezistorului, de constructia ~i de materialele utilizate pentru elementul conductor ~i stratul de protectie, ~ide conditiile in care el se race~te. Dacii rezistorul este supus la puteri mai mari decit puterea nominal a sint de asteptat fenomene ca: variatia inadrnisibila a parametrilor sai, reducerea durat ei de function are sau (chiar) distrugerea elemcntului rezistiv.
* Comitetul Elcclrotchnic
International

1. REZISTOARE

33

Fig. 1.3. Mod de notare in schema a puterilor de dislpatie pentru rezistoare.

Rezistoarele utilizate cel mai frecvent in echipamentele electronice au puterea de disipatie cuprinsa in limitele: - rezistoarele cu rezistenta fi.'{ii: 0,1 j 0,125 j 0,2; 0,25 ;0,3; 0,5; 1,0; 2; 5 ~i 10 W, - rezistoare cu rezistentii variabila; 0,5 j 1, ~i 2 W. Valorile nominale ale puterii rezistentelor de la 0,25 pina la 10 W se noteaza pe scheme electrice asa cum se arata in figura 1.3.

1.3.3. Tensiunea nomtnala


Reprezinta tensiunea care poate fi aplicatii la bornele rezistorului in conditii normale ale mediului inconjurator fara ca rezistorulsa se distruga. Marimea tensiunii nominale depinde de dimensiunea §i constructia rezistorului, de proprietatile elementului rezistiv ~i de puterea sa nominala. In practica cele mai uzuale valori pentru tensiunea nominal a sint: 150; 200; 250; 350; 500; 750; 1000 V. Psntru rezistoare de mica rezistenta, tensiunea nominal a se limiteaza de procesul de Incalzire care apare in rezistor cind prin el trece curent electric. Pentru rezistoare cu valori relativ mari ale rezistentei electrice, care lucreaza in aer, influenta prineipala asupra tensiunii de lucru 0 are strapungerea care poate apare Intre terminalele rezistorului ~i chiar intre spirele alaturate ale elementului conductor. Tensiunea corespunziitoare puterii nominale de disipatie p~ poate .fi determinata cu relatia: U =../PnRn unde R; este rezistenta nominal a a rezistorului, In figura 1.4 se 'prezinta 0 diagrama cu ajutorul careia pot fi calculate u §or valorile curentilor si tensiunilor corespunzatoare puterii nominale de disipatie. Diagrama se f010seste in modul urmator: se presupun cunoscute R,. = 10 KQ; . Pn - t W si se cere sii se determine curentul admisihil I si tensiunea U. Pentru rezol','ru'e, din punctul corsspunzator valorii de 10 KQ se duce 0 perpendiculara pe axa orizontala, ptna la int.srsectia cu linia corespunzatoare Pn' , 1 W (a treia linie oblica de jos in sus tndreptata catre stinga) ; pe scara dill stinga se citeste curentul 1= 10 rnA. Continuind perpendiculara ptna lalinia corespunzatoare acsleiasi puteri, Insa indreptata spre dreapta, se citestevpe scara din dreapta tensiunea U = 100 V.
3Manualul muncitorului electronist c. 1270

34

IT. COMPONEr\TE

ELECTRONICE

PASIVE

(=!f R
500 .... 200
100
<I">.l :
<,

,
I

c.......

~
"-

<,

.r- "2.......
1'---..
~
O~
,/

InW

/'
~

./ ./

--1. \.--'>
~
.~

7<;y

i I

, I......... " V H ---r----r~+

V Vi I i.-H' ':- i
. i 1\ , --

/'

V; l-"Ll I
1
j
i I

111

200
1co
::>

50 20

><

,V
5 2V
1

»:
.........

,/'" ......... ,/'" /,' .........


1

><

<,

L ?<-, ?
.........-.., t

.......
I

~r-+H
<;
<,

r-

v-- -

r-. ,~,~·_ri'lli:
"

l". II ill

! I I iii

I
\

1 : Ii I I I rI1 ,
lj!

1o 5 2 1

i --- ,
I
I

,
<,
I

,/

V
20 50

tt .':
llJ III
1 2

--

r-,:':--. I

' I':

r-J! I
50

<, <,

II
OJ

"- ~_]

l'!-. I N T.
0.5 ,

()

100 200

500

10 20

0.2
M!l

K!l RE'z:istE'nla

fTg. 1.4. Valorile curentilor ~i tensiunilor corespunzatoare puterii nominale de disipatle,

Tensiunea la care se Incearca rezistoarele tensiunea nominala ; de ohicei :


Uprobtl = (1,5 -

UprolJ4,

este mai mare decit

2) U;

1.3.4. Rezistenta rezistorului in eurent alternativ


In curentul alternativ marimea rezistentei rezistorului difera de valoarea masurata in curent continuu datorita: 1) prezentei capacitatii ~i inductantei distribuite pe lungimea elementului rezistiv, 2) efectelor de suprafa~a ~i 3) pierderilor dielectrics in suportul (carcasa) rezistorului ~i in straturile de protcctie. Din aeest motiv rezistenta totala a_ rezistorului in curent alternativ, ~i in special la frecvente inalte, are un caracter complex ~i variazii eu modificarea Irecventei, rezistorul real comportindu-se in acestnaz in parte ca 0 inductanta §i in parte ca 0 capacitate. Figura 1.5. prezinta schema electrica echivalenta a unui rezistor real ~i variatia rezist.entei sale, rnasurata in curent continuu, cu variatia Irecventei. Rezistoarele bobinate se caracterizeaza prin valori mari ale capacitatii ~i inductantei ~i din acest mot.iv, chiar ~i la frecvente de ordinul kilohertilor rezistenta lor totala scade semnificativ; pentru aceste rezistoare, marimile capacitatii proprii ~i a inductantei proprii depind de modul de bobinare, numarul spirelor, precum ~i de forma ~i constructia bobinei. Cum se va vedea mai departe, exista modalitati de micsorare a acestor influonte

1. REZISTOARE

35'
.:.

100~---""';;----

Rp

O~
0.01

o.o

~
1.0

-L~

__

10

100

fl MHzl x RIM n.l Fig. 1.5. Schema eehivalenta a unui rezistor real: R - rezistenta rezistorului; R» - rezistenta ecntvalenta de pierderi; L -indue tanta proprie; C - capasltatea proprie ~ivanatta rezlstentet lui nominate eu rrecventa.

Rezistoarele nebobinate au valor! mult mai miei pentru capacitatea ~i inductanta lor proprie §i de aeeea ele pot fi utilizate Ia frecvente mult mai mari (de ordinul sutelor ~i miilor de MHz). Inductanta lor totala se compune din inductanta elementului rezistiv ~i din inductanta eonexiunilor. Inductanta elementului rezistiv depinde de forma §i dimensiunile lui; ea este eu atlt mai marc cu cit lungimea rezistorului este mai mare ~i cu cit diametrul lui este mai mie. Spiral area elementului rezistiv conduce la cre~terea induct.antei proportional cu patratul numarului de spire. Induetanta t.errninalelor va fi eu attt mai mica cu cit lungimea lor este mai mica l}i cu cit terminalele sint mai grease. Din aeeste considerente, rezistoarele utiJizate in tehniea freeventelor Inalte, carora Ii se eel' induct.ante foarte mici, nu sint prevazute eu t.errninale obisnuite din slrma ei au contacte plane (sub forma de benzi) prin intermediul carora se lipese nemijloeit in eireuitul de inalta frecvent.a, Capacitat.ea proprie depinde de forma ~i dimensiunile rezistorului ~i de permitivitatea dielectrics 8. careasei ~i a stratului de protectie, Cu cit rezistorul este mai lung si diametrul lui mai mie ~i cu cit permitivitatea dielectrics a eareasei §i' a stratuJui de protectie este mai mica, cu atit capacitatea distrihuita va fi mai mica ; orientativ se poate eonsidera cil. pentru rezistoare uzuale, ea este in limitele 0,05-0,15 pF pe 1 em lungime.

1.3.5. Tensiunea de zgomot


Tensiunea de zgomot este valoarea efieace a t.ensiunii aleatoare (intimplatoare) care apare la bornele rezistorului parcurs de un curent continuu.

36

II. COMPONENTE

ELECTRONICE

PASIVE

Aparitia tensiunii de zgomot este datorita mieearii term ice * a electronilor ~i trecerii fluctuante a curentului electric prin particulele materialului conductor. Haportul dintre tensiunea de zgomot ~i tensiunea de curent continuu aplicata la bornele rezistorului defineste factorul de zgomot al rezistorului care se exprima in p.V /V sau in decibeli (dB). Factorul de zgomot al rezistoarelor peliculare utilizatc in eehipamentele eleetronice se gasest!3 in limitele 1-5 (J.VIV pentru rezistoarele de' uz general ~i sub 1 p.V IV pentru rezist.oarele speciale. Faetorul de zgomot depinde ~i de ealitatea contaetului intre elementul rezis~iv§i terminalele rezistorului precum ~i de calitatea contactului mobil in cazul rezistoarelor reglabile (potentiometrelor),
I'

1.3.6. Stabilitatea
Hezistenta rezistoarelor poate varia sub influenta temperaturii, umiditatii, Imbatrinirii, a tensiunilor aplicate precum ~i sub influenta altar factori. Aceste modificari de rezistenta electrica se exprima de obicei in procenre pentru1 000 ore de Iunctionare. 0 examinare succinta a actiunii factorilor mentionati maisus asupra stabilit.atii rezistentei electriee a rozistoarelor pune in svidenta urmatoarele aspecte: . 'Temperatura. Sub influenta temperaturii pot apare variatii reversibile sau nereversihile a rezistentei rezistorului. ~.: .Variatiile reversibile al~ rezistentei electrice se pun in evidenta prin coeficientul de temperatura al rezistentei CXR, a carui marime se calculeaza eu rslatia:
CXR

= _! RT -

u, n, T2 - r,

[%tC]

uride R; ~i Ro sint reaistentele rezistorului la temperaturile T2, respectiv T1 • . Coeficientul de temperatura al rezistoarelor bobinate este foarte mic, In ·timp ce coeficientul de temperatura al rezistoarelor nebobinate este relativ mare; valori tipiee pentru rezistoare free vent utilizate in montaje electronics sint: - pentru rezistoare bobinate + (07 2)10-4 WC, - pentru rezistoare nebobimte ± (27 20)' 10-4 ltc. .' Variatiinereversibile a resistentei rezistorului pot apare dupa ce rezistorul a fast supus timp 1ndelungat aotiunii temperaturii sau dupa ce rezistorul a fost supus mai multor cicluri de temperatura.' * Valoarca acestei componente a tensiunii de zgomot, numitii impropriu zgornotul termic, este proporttonala eu trecventa ~i temperatura. Pentru rezistoare de mare rezfstenta electrica, zgomotul termic poate fi mai mare dectt zgomotul amplificatoarelor ~i Intlu ent eaza semniflcativ asupra sensibllitatit cchipamentelor eleetronice. -

1. REZISTOARE

37

Majoritatea rezistoarelor nebobinate actuale functioneaza in game .largi de temperatura: -60°C pina la 100+ 200°C. Rezistoarele bobinate pot functiona §i la temperaturi mai ridicate. .~... . Tensiunea, Unele tipuri de compozitii rezistive l§i modifica .rezistenta elect rio a sub actiunea tensiunii aplicate. Aceasta variatie a rezistentei rezistorului sub influenta tensiunii aplicate la borne se apreciaza prin coeficientul de tensiune:

s; = ..!. . R2 -

s,

Rl
U1

U2-

unde Rl §i R2 reprezinta valorile rezistentelor masurate la tensiunile Ul __:_ = 0,1 U,. ~i U2 = U,.; se mascara in %fV. . '. 1mbiitrfnirea. In decursul timpului apar modiiicari ale rezistsntei rezistorului, provccate de variatia structurii elementului rezistiv pe seama unor procese chimice produse in acesta §i pe seama modificiirii caracteristicilor contactelor. Acest fenomen se numeste tmbatrtnire, Procesele de Imbatrtnire se accelereazii la temp.eraturi §i umiditate ridicata, ca §i la functionarea in sarcina a rezistorului. Rezistoarele nebobinate sint mai influentate de acest fenomen (variatii ale rezistentei de citeva procente) fat a de rezistcarele bohinate la care fenomenul de imbatrinire practic nu produce mcdificari de rezistenta, Umiditatea. Daca asupra rezistorului actioneaza apa sau aerul umed se intensifies procesele electrcchimice care conduc la mcdificiiri nereversibile a rezistentei rezistorului. Rezistoarele bobinate sint pufin influentate de acest fenomen tnsa rezistoarele nebobinate sint foarte sensibile (variatii de citeva prccente). Pentru protectia rezistoarelor de actiunea umiditatii se utilizeaza diverse prccedee de acoperire cu lacuri, emailurietc; gratio acestor masuri, rezistoarele actuale pot function a normal ptna la 90-98% umiditats relativa'~\1
I .

1.3.7. Sigoranja in functionare


Deoarece in echipamentele electronics rezistoarele se utilizeaza ln proportie de aproape 50% din numarul component.elor schemelor, aproape un sfert din defect arile acestor echipamente se datoreste defectarii rezistoarelor, Cele mai frecvente cauze de defectare a rezistoarelor stnt.: Intreruperea lji deteriorarea contactelor (> 50%), supraincalzirea (arderea) rezistoarelor (35 ..... 40%) §i modificarea rezistentei (8-10%).: .' Defectarile rezistoarelor slnt provocate attt de constructia §itehnolcgia de realizare insuficient stapinite, cit ~i de exploatarea lor.necorespunzatoare in montaje (suprasarcini electrice, supratncalzire de Ia mediul taccnjurator, montaje inghesuite etc). Pentru cresterea sigurantei in Iunctionare a rezistcarelcr, se utilizeaza regimuri de lucru (putere §i tensiune) care sa Ie asigure 0 racireconvenabila. Hacirea rezistoarelor in echipamentele electronice seasigura prin dispunerea lor rational a in montaj. De exemplu se recomanda ca: 1) rezistoareledeputere sa se dispuna vertical; 2) la montarea unui grup de rezistoare, distanta

38

II. COMPONENTE

ELECTRONICE

PASlVE

. dintredoua rezistoare vecine sa nu fie mai mica decit diametrul lor; 3) sa nu se monteze impreuna rezistoare de putere cu rezistoare de mica putere; 4) rezistorul sa nu fie Incarcat cu puteri mai mari de 30-7-80% din puterea .lui nominala. Din punct de vedere al sigurantei in Iunctionare principalele tipuri de rezistoare utilizate in practice se prezinta dupa cum urmeaza: 1) cea mai mare siguran ta In Tunctionare 0 poseda rezistoarele fixe de vol urn , chiar fa functionare in conditii climatice dificile; 2) siguranta in funotionare ridicata prezinta rezistoarele cu pelicula de carbon ~i cu pelicula metalica ; 3) rezistoarele de rezistenta electrioa mare au 0 siguranta in functionare redusa si de aceea nu se recomanda sa se utilizeze frecvent rezistoare cu rezistenta ~ai mare de 1 Mn; 4) rezistoarele bobinate au siguranta in functionare redusa ~i aceasta cu cit sirma conductoare este mai subtire,

t.4. Oodul eulorilor


Se utilizeaza pentru marc area marimii rezistentei nominale ~i a toleran~ei pe rezistoare miniatura, pe care aceste marimi nu se pot scrie in clar, Ta.belul 4.5. prezinta modul de utilizare al codului culorilor la rezistoare.

1.5. Rezistoare en pelieula


Rezistoarele din' aceasta categorie au elementul rezistiv realizat ·sub forma unui strat subtire de material (metal, oxid, semiconductor), depus pe un suport izolator, caruia i se ataseaza contacte ~i fire de conexiune numite terminale. . In functie de modul de realizare al elementului rezistiv in practice se utilizeaza 0 mare varietate de rezistoare peliculare asa cum rezulta din tabelul 1.1. Elementul rezistiv se realizeaza: 1) fie sub forma unei pelicule subtiri (O,1...;-10p.) dintr-un material omogenca de exemplu carbonul, unele metale ~ialiaje .sau oxizi; 2) fie sub forma unei pelicule (mai) groase (pina la 50 fJ.) in alcarei continut se intilnesc metale pretioase ca de exemplu: platina, .paladiu, argiritul ~i ruteniul in amestec cu (unele) materiale izolatoare. Tirund seama de modul de realizare al elementului rezistiv pelicular in practica se intilnesc ctteva tipuri de rezistoare peliculare. t.5.1. Rezistoare en pelieula de carbon

Slnt rezistoare de tip pelicular al carui element conductor este realizat printr-o pelicula de carbon pirolitic, obtinuta prindescompunerea metanului la temperatura ridicat.a, in vid sau in mediu de gaz inert.

J. REZISTOARE

'" ~g
--<:
til
<.>

~:;

I I I
=>

I
I,
I

I I I
=>

--.... <:

'"

I -I-I I
0 0

..

0 N

+I

+I

,....
0

~~ +I
I I I I I I I

;e

--

<:

I-0
C)

J I

I I I
0 ~

00

I
I-

00

I
I
i
!
I

.!i
G>

..!!i oS

~ .. .... .. .. .s::
01
Q

"$."$. on III co. <

~.~

toI

NN

g:,.

"

II'

.Wl:::J

~ --r:::

-'" <~ -'" -... "


"

:;
;...

r-

r;
<0

I
i

.,_
L~

i
I

I
I

C)

I
I
I

L?

<0

I
I
i \

0 ,....

I i
I

'3

Ii

j.;1

;3
.£E
--

-'"

'"

-e

.".

0 '" ,....,

'" -; ..,
Q

....
] .,
<:$

"" .,;

o
CD

a
(..)
,~

I I· I I <t_CO (..) a

e·~

"'·0 ~~

:::.." ~

~d
tr»

.~

i .. I
,
i
:'-1

~ ,....
0 '" .....

I
I

" co

.c

-E--<

<t

<t u:

a:

t
ILI_
X

'" -~

.. '"
'" Eo
0>

I
i

....
0

....
I
;

,I

I
I

-'-l
,....,

,....,

r---

-t-l I

--

z;

I
'0= '0=

:0 ,....,

~i r:::
<: <:
;::>

r=< p::

" 5

'" '" "" .:: ·5


·c
~

5I c
E

r:::

... II '" ... '" I


~
I

'" ::

" '" I '" ,'" "0 .:: ~ .~ _, J:: ::I '" I '" 0
"0

i5
~

! I

l ?ftr:::
c.;

'0
E-<

..
;;

<: I
13alIlO(IlA

""
0

--

;;
<;
I-<

i
-(

'"

I
i

III

40

II. COMPONENTE ELECTRONICE PASIVE

Utilizarea larga a acestor rezistoare in echipamentele electronics se datoreste urmatoarelor lor proprietati: stabilitate ridicata a parametrilor, rezistenta Ia suprasarcini in impuls, nivel cohorit de zgomot, coeficient cobortt de temperatura, dependents mica a rezistentei de tensiune §i frecventa, pre] de cost scazut. Stratul rezistiv este realizat din carbon depus prin piroliza pe un suport ceramic. Grosimea stratului de carbon detsrmina proprietatile rezistorului: eu cit este mai subtire acest strat, cu atit este mai mare reziatenta, dar in acelasi timp mai instabila, Se realizeaza in gama de rezistente de 10 0-10 M.Q la puteri de fractiuni de watt pin a la kilowati (in cazul racirii artificiale). Prin adaugarea in compozitia stratului de carbon a unei mici cantitati de bor (2 ... 5%) se obtin rezistoarele cu pelicula de hor-carbon foarte stabile in Iunctionare.

1.5.2. Rezistoare eu pelieula metaliea


Rezistoarele cu pelicula metalica, rata de cele cu policula cu carbon au coeficient de tensiune ~i factor de zgomot mai mici, masa ~i gabarit reduse, stabilitate termica ridicata §i caracteristici de frecventa mai bune; principaluI lor neajuns este rezistenta mica la suprasarcini in im puls (in general nu trebuie sa se depaseasca in impuls puterea lor"nominala eu mai mult de 10%). Stratul lor rezistiv se roalizeaza sub forma de pslicula de 'diverse metale sau aliaje de mare razistivitate, depuse prin evaporate in vid pe un suport izolator, Cele mai utilizate metale pentru aeest strat sint : cromul, wolframul, tantalul sau aliaje ale diverselor metale eu cromul (de exemplu cromnichel). Hezistoarele cu pelicula metalica se realizeaza in limitele 10.0 ... 10 M.Q Ia puteri nominale de disipatie ptna la 2 W. In comparatie cu rezistoarele eu pslicula de carbon ele pot Iunctiona plna la +120°C §i la aceeasi putere nominala au dimensiuni de gabarit de 2 ... 3 ori mai mici.

1.5.3. Rezistoare en peIieuIe din oxizi metaIiei


Acest tip de rezistor reprezinta unul din tipurile cele mai de perspective deoarece: 1) stabilitatea termica a peliculei lor conductoare este mult mai ridicata fa~a de cea a' peliculelor metalice ~i 2). procesul tohnclogic de realizare al peliculei lor conduetoare se preteaza Ia fluxuri tehnologice continui, automatizate, Stratul lor conductor se realizeaza prin depunerea pe un suport izolator (de obicei ceramica) fie a unor metale (staniu, tantal, aluminiu) ~i oxidarea lor (termic sau anodic), fie a unor oxizi. In practica se realizeaza rezistoare eu pelicule din bioxid de staniu, cu rezistente cuprinse in limitele 1 .0 ... 100 .0 la puteri de Ia 0,1 W la ctteva sute de watt.

1. REZISTOARE

41

1.5.4. Rezisroare

co. pelicuIe din materiale

semiconduetoare

In acest caz stratul rezistiv este realizat dintr-un semiconductor de tip n sau p, - de ohicei siliciul * - pe un suport. Acsste rezistoare sint> stabile, au tensiune de zgomot mica, sint capabile sii suporte suprasarciai de scurta durata mari ~i se preteazii la 0 productis de mare serie fiind compatihile cu tehnologia de realizare a circuitelor integrate. . 1-5.5. Rezistoare eu pelieule metal-eeramfee In ultima vreme se fabricii rezistoare cu pelicule realizate din compusi metalici caracterizate prin 1) stabilitate ridicata a parametrilor intr-o gamii larga de temperaturi; 2) coeficient de temperatura reglabil in limite largi in Iunctie de componentii peliculei conductoare; 3) gama larga a rezistentei (unita.~i de ohm plna la cttiva megaohmi) la dimensiuni relativ mici ale elementului conductor; 4) se realizeaza la tolerante extrem de mici (subunitare). Ca element conductor aceste rezistoare utilizeaza metale care nu se oxideaza precum ~i alte componente; un exemplu de compozitie pentru aceste rezistoare este cea care cuprinde: sticla, aurul, paladiul, rodiul. Metalul in aceste arnesteeuri se gase~te sub forma. coloidala, Prin Incalzire compusii metaloorganici se dsscompun ~i partilculele metalice riimin dispersate in sticla, Compozitia rezist.iva se depune pe suport (de obicei ceramic) prin metode serigrafice. Procesul tehnologic poate fi automatizat. Grosimea peliculei conduetoare este in limitele 0,01 •.. 0,1 mm. Rezistoa.rele din aceasta categorie pot Iunctiona la frecvente ridioate

1.6. Bezlstonre de volum


In rezistentele de volum (Iigura ·1.6), elementul. rezisitiv 1 este realizat sub forma uae bare obtinuta prin presarea unei compozitii speciale. La capetele acestei bare so fixeaza con.tactele (terminalele) 3 §i intregul sistem se tnglobeaza intr-o masa plastiea 2.

Fig. 1.6. Rezistor

de volum.
0

* In ultiraul timp .se.utmzeaza pe scara largii rezistoarele Ia care stratul rezlstiv este peliculii de slllclupelicriatalln depusa pe un substrat de siliciu oxidat.

42

II. COMPONENTE

ELECTRONICE

PASIVE

Compozitia elementului rezistiv poate fi: carhon-ceramica, metal-ceramica, lac-negru de fum *. Rezistoarele de volum au dimensiuni mici, se fabric a u~or, sint ieftine, admit suprasarcini de scurta durata ~i au 0 siguranta in Iunctionare ridicata chiar in conditii climatice dificile. . Rezistoarele de velum pot functiona in circuite de- curent continuu, de curent alterantiv ~i in impulsuri. Se realizeaza Intr-o gama largii de rezistente (10 il ... 10 Mil) la puteri de 0,25; 0,5; 1 ~i 2 W.

1.7. Bezlstoare bobinate


Rezistoarele bobinate se clasifica dupa destinatie in: 'I) rezistoare de uz general; 2) rezistoare de precizie ~i 3) rezistoare de inalta frecventa. o buna parte din rezistoarele bobinate, se realizeaza in productia de masa ; sint Insa multe alte tipuri de rezistoare bobinate, care, deoarece li se cer conditii tehnice concrete, se realizeaza chiar de constructorul de echipamente electronice. Elementul rezistiv al acestor rezistoare este un conductor (izolat sau neizolat), din aliaje de mare rezistivitate. Acest conductor trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: 1) coeficient de temperatura mic; 2) temperatura de functionare ridicata ; 3) stabilitate in timp; 4) rigiditate mecanica ; 5) pret de cost scazut . . In practica se utilizeaza 0 mare varietate de aliaje dintre care se mentioneaza in primul rind: manganina, constantanul, crom-nichelul. Diametrul conductorului se determina din considerente: 1) tehnologice; 2) densitate de curent; 3) siguranta in function are ~i 4) cost. In general conductoarele foarte subtiri (diametrul de 0,03-0,05 mm) au costul ridicat., se bobineaza greu ~i prezinta siguranta in functionare redusa. Constructiv rezistorul bobinat consta dintr-o carcasa cilindrica sau plata cu contacte pentru terminale, pe care se bobineaza elementul rezistiv in unul sau mai multe straturi. Pentru protectia (mecanica ~i climatica), intregul ansamblu se acopera cu lac, se emaileaza sau se ermetizeaza cu diverse rii~ini. In figura 1.7 se prezinta schematic constructia unui rezistor bobinat de putere. Se mentioneaza ctteva valori uzuals pentru parametrii principali ai acestor rezistoare: - rezistenta nominala are valori in limite largi: de la fractiuni de ohm la sute dekiloohmi (valori mai mari, de ordinul Megohmilor, se intilnesc mai rar deoarece utilizarea conductorilor foarte subtiri pentru realizarea, elementului rezistiv, pune atit probleme tehnologice cit ~i probleme de exploatare),
.. 0 categorie aparte a rezistoarclor de volum 0 constituie rezistoarele realizate din materiale semiconductoare, la care elementul rezistrv este constituit dintr-o bara de material semi-· conductor (exemplu siliciul). .

1. REZISTO .... E R

43

o
Fig. 1.7. Rezistoare bobinate:(lprotelate ; b - neprotejate.

- tolerante + 0,05-7 ± 0,5% pentru rezistoare de precizie ~i ±5-7-7-±20% pentru rezistoare de uz normal, - coeficient de temperatura +(2-8)10-"tC. Deoarece in practica apare foarte frecvent necesitatea realizarii, pentru diverse mont.aje electronice, a unor tipuri de rezistoare bobinate, in cele ee urrneaza se prezinta pe etape citeva elemente de proiectare ale acestora: - se precizeaza parametrii electrici ~i conditiile de exploatare ale rezistorului. . - se alege carcasa. Frecvent carcasa are forma cilindrica sau plata. Ea trebuie sa fie simpla, rigida din punct de vedere mscanic ~i sa permita bobinarea fara dificultati. Carcasele plane prezinta. suprafete mari de riicire dar ingreuneaza bobinarea ~i creaza psricolul deterioriirii izolatiei conduetorului din eauza razei mici la muchii. Carcasa cilindrica este indicata pentru bobinajul Intr-un strat, - se alege conductorul rezistiv. Pentru rezistoare de mare precizie ~i mare stabilitate se alege conductor din manganina sau constantan. Pentru rezistoare de Ia care nu se cer conditii deosebite se poate alege conductorul din aliaj Ni-Cr. Diametrul conductorului se determina din- densitatea de eurent cu relatia :

de unde:

d=

1,2}I

in care: diametrul conductorului se exprima ill mm, densitatea de curent J in Ajmm2 ~i curentul I in A. Valoarea rezultata se rotunjeste in plus ptna Ia marimea tipizata. Alegerea densitatii de curent este conditionata de Incalzirea admisa, diametrul conductorului ~i de conditiile de racire ale rezistorului. De exemplu: • pentru rezistoare stabile care in general nu trebuie sa se (supra)incalzeasca, densitatea de curent nu trebuie sa depaseasca 1- 2 Ajmm2, • pentru rezistoare de uz eurent, la care se pot adm ite tncalziri, pot fi alese valori cuprinse in limitele 5~10 Ajmm2.

II. CmlPONENTE

ELECTRONICE

PASl\'E

In ambele situatii valorile cele mai mari ale densitatii de curent corespund diametrului minim al conductorului. In cazul unorccnditii suplimentare de racire, densitatea de curent poate fi rnarita, - determinarea lungimii ccnductorului ; cunoscind diametrul ~i rezistivitatea, rezulta din relatia: L=
san cunoscind rezistenta

dR
Ro (Q/m),

1,27 p pc metru Iiniar a ccnductorului

-Ro unde L este lungimea ccnductorului in m, p, rezistivitatea in Q mm2jm; d, diametrul ccnductorului in mm, R, rezistenta in Q ~i Ro, rezistenta pe metru (data in tabele) in Q/m. Rezistoarele realizate ccnfcrm celcr de mai sus nu pot functiona in circuite de inalta Irecventa, deoarece au induct.anta proprie lJi capacitate proprie ridicate. Pentru reducerea inductantei se realizeaza bobinaje speciale, asa cum rezulta din tabelul 1.6.
Tabelul

L= R

1.6. Tipur! de bobmaje utilizate pentru redueerea eleetulni Induetantet


Caractcrlstici

Denumirea $i tlpul 1nf1L5urarii

Un snigur strat de sirmii izolata se infii~oarii pe 0 banda izolatoare subtire ; dupa aceea, pe acceasi banda, se Infa~oara in sens invers, In Intervalele dintrc spire, 0 a doua tntasurare, Cele doua infa~urari se lcaga In paralel, Acest tip de 1nf:4urare are inductanta mica si capacitate mica.

bifilarii

Se executa eu slrrna luata In dona, In lungtme. Arc inductanta mica tnsa capacitatea marc. Se utilizeaza In special in audiofrecventa.

sectionata

Bobinajul se Imparte In cHeva sectluni, Infaliurate In sensurl opuse ~i legate apoi In serie. Se utllizeaza la valori mari ale rezistentei, Are Inductanta foarte mica ~i capacitate rela tiv mica.

1.8. Potentiometre
Pot entiom etrul este 0 componentii care indeplineste Iunctia de element de reglaj in circuitele in care este necesar un rezistor cu rezistent-a variahila.

1. REZISTOARE

45

ABC
'/~

~\:~~:.

Fig'- 1.8. Potentiometru simplu cu tntretupator,

Fig. 1.9. Potentlometru

dublu,

Constructiv, potentiometrul este realizat dintr-un rezistor pe care alunee a un cursor ; el are eel putin trei horne de legatura ; doua corespund capetebr elementului rezistiv ~i una cursorului. . Dupa m idul de variatie a rezisteatei in Iunctie de unghiul de rotatie .al axului, p itentiometrele se impart in: liniare, logaritmiee §i exponantiale. D:lpa constructie pobentiometrele pot fi: simple, dubIe, tandem §i miniatura, Fiecare din aeeste tipuri poats fi cu sau fara Intrerupator, Potentiornetrele simple (figura ·1.8), contin un singur element rezistiv. Poteutiom etrele duble (figura 1.9) stnt previizute cu doua elementa rezistive ale caror axe not fi aetionare independent unul de oeliilalt. Intra cele doua elemente rezistive trebuie sa ex:iste un eeran metalie, pentru'-a se evita influentele reeiproee de natura electrica intre cele doua potontiometre. Potentiomstrele tandem, slnt potentiomatre duble (sau cu mai multe sectiuni) comandate de un singur ax pe care stnt fixate cursoarele. Ele sa utilizeazii pentru reglarea aimultana in doua sau mai multe circuite. Potentiomstrele miniatura au dimensiuni mici §i se utilizeaza ca rezistoare eeglabile in apa.ratura miniaturizata, Din punct de vedere al realizarii elementului rezistiv, se deosebesc doua categorii de p)ten~iometre: bobinate §i chimice (v, tabelul 1.1). 1..8.1. Potenjlometre

bobinate

Potentiometrele hobinate sint realizate prin infii~urarea unui 'conductor metalie * de mare rezistivitate pe un suport izolant. Suportul poate fi din pertinax (in cazul potsntiornetrelor de put ere mica) ceramica sau din aluminiu oxidat. Bobinarea conductorului pe suport trebuie exeoutata foarte regulat §i uniform. .
• Conductorul este din slrma de constantan in cazul valorilor mici ale rezlstentei electricesau din nichel-crom in cazul valorilor marl ale rezistentelor,

46

II. CO:'IPOXENTE

ELECTROXICE

P.-I.SIVE '

1.B.2. Potentiometre chimice


Potentiometrele chimice sint realizate prin depunerea elementului Conductor (0 pasta sau 0 pelicula met.alica) pe un suport izolant din pertinax. Forma lor constructive este circular-a san liniara ; performantele potentiometrelor chimice depind de modul ~i de at entia cu care se realizeaza elernentul rezistiv, denumit §i "potcoava". Pentru legatura cu hornele de contact capetele rezistentei se acopera eu o epasta speciala de argint. Cursorul, care trehuie sa nu uzeze pelicula rezistiva, sa faca un contact sigur pe aceast a ~i sa nu se oxideze in timp, se realizeaza din bronz Icsfcrcs.

2. <:ondensatoare

2.1. Definipe §i simboluri grafiee


Condensatorul electric este un dispozit.iv compus din conductoare (armaturi) despartit.e printr-un dielectric: el are proprietatea de a acumula sarcini electrice, La conectarea condensatorului sub tensiune de curent cont.inuu, pe armaturi apar sarcini de valori egale si de semn contrar, care ramin ~i dupa deconectarea lui. Principala caracteristica a eondensatorului este capacitatea sa. Cant itatea de electricitate care se acumuleaza pe armaturile unui condensator-, cind acest.a se supune unei diferents de potential, depinde de dimensiunile geometrice ale condensatorului §i de tensiunea aplicata. Se numeste capacitate C raportul dintre cantitatea de electricitate Q ~i dilerenta de potential U:

linitatea de masura a capacitatii este faradul (F), definit ca fiind capacitatea condensatorului care, la 0 diferenta de potential de 1 volt acumuleaza o cantitate de electricitate de un coulomb (C). F aradul este 0 unitate de masura foarte mare si se utilizeaza foarte Tar; eel mai frecvent se folosesc submultiplii faradului: microfaradul (p.F), nanofaradul (nF) ~i picofaradul (pF) 1F

= 106 p.F = 109 iiF = 1012 pF


1 [J.F = 103 nF 1 nF
= =

1()6 pF

103 pF

2. CONDENSATOARE

47

-d

C=O,08B,,-

£A

orrndturi

Fig.

2.1. Condensator plan.

Capacitatea unui condensator plan In vid depinde siunile sale geometries §i este data de relatia:

numai

de dimen-

C=0,0884unde: C A

A
d

este capacitatea condensatorului, in pF, - suprafata activa a armaturilor, in em>, d - distanta dintre armaturi, in cm. Daca intre armaturile condensatorului se introduce un dielectric (figura 2.1) se constata cii la aceeasi diferenta de potential, ca §i'in cazul condensatorului in vid, se obtine 0 cantitate de electricitate mai mare intre armaturi, deci capacitatea condensatorului creste. Raportul dintre capacitatea condensatorului cu dielectric intre armaturi, C §i capacitatea condensatorului in vid, C.. . se numeste permitivitatea dielectricului sau constanta u dielectrica, notatii prin g. Capacitatea condensatorului plan eu un dielectric oarecare se poate calcula cu relatia: C = 0,0884 €A d

In scheme electrice condensatoarele se noteazii prin simbolurile mentionate in figura 2.2. Capacitatea eondensatoarelor de Ia 1 pina la 9999 pF se noteaza de ohicei prin cifre ce corespund capacitatii, fara nici un alt simbol (de exemplu, C1 470). Capacitatea condensatoarelor .de la 10.000 pF in sus se ex prima in microfarazi fara a se lnscrie unitatea fLF (exsmplu 0,015); in cazul ctnd capacitatea este egala cu un numar intreg de microfarazi, dupii cifra semnficativa se pune 0 virgula §i zero (de exemplu, C2 2,0). In cazul clnd capacitatea S6

48

II. CO:MPONE)lTE

ELECTRONICE

PASIVE

1 T
a

t
b h

T
c

_L

t
d

,:1" t'f
J

"I I
'

'

T
9

zf:--f ...
.1 •

.-

"
condon-

Fig. 2.2. Slmboluri utilizatc

pcntru rcprezcntarea satoarelor In scheme:

a - slmbol general al capacttatll sau al condensatorului fix; bcondensator cu capacitate variabill!.; c, d - condensator ajustabil (trimer); e, f, g - eondensator eleetrolltle; h - bloc de condensatoare en capacitate varlablll!. (condensatoare varlabile dublej , i - condensator de trecere.

exprima in fractiuni de picofarad sau printr-un numar ce reprezinta zecimi de picofarad, dupa valoarea numerics se scriu literele pF (de exemplu C3 1,8 pF). '

2.2. Clasilicare
Condensatoarele utilizate in echipamentele electrcnice se impart in condensatoare cu capacitate fixa, condensatoare cu capacitate variahila ~i condensatoare cu capacitate semireglahilii (tabelul 2.1). Condensatoarele cu capacitate fixii, sint componente cu 0 utilizare larga in circuitele electronice. Din acest motiv, in prezent se Iabrica in prcductie de masa 0 mare varietate de ccndensatcare standard (tahelul 2.2.).
Tabelul 2.1. ClasHiearea eondensatoarelor
U CAPJlCIl"ATE F IXA

CU AER SI G~=E CONOENSATOARE CU CAPJlCITATE vAAlA8ILA •

CU AER CU CAPACiTATE SEMilEGLABlA CU DRECTRIC SOLlD

2. CONDENSATOARE,

49

N a:
<,

gz ..,,0
~~

:.ll§

<C<
ZL
~.~

~~

---'

~g:

'<t~ (/) .-~

0 ... --

3d
0
Q

Qu z; l..i..l

6;=

U::i 0 (':

..

;::

,= >'i .s = = '" = '" ...

L'_I -'

;§ .,
:.
-,

.s .,

.. §
= ... ., = = f


a:<.:!

IUl

-w:z
-

uo
_J

<>:C!:: 00

~l!...

!« (fl'::!
70: W~ ClU

."! ;;

.,

6::1 uW

a: X
::::J

~ >u

(!'j-e: <>: w-' -' >WW _CL Q;

,___w z'___

0
:J

i32 :32
I-

~
.::1

..
= -=
.,i "il

.. u

~u--'
(L'

.,.;

"" t-t.

c')

!:!
W~

'" ~~ 8U
~g:
1--

!;{W (flZ Z

::t~ 00 ~
U

«
«
lLI

u .~
0:

~fi O_.J

80
~ U

ZlJJ

~!:! Ze: 01UU

«
!:!
(fl
I_J

<l:

.2)

~
<:

:::.
_J

w
W
::::J
_J

W u

<t-

,,' ,

<i C!:: w

u,

U ;:=

<1: -'
If)

.n

u i=

(5

4-

Manualul muncitorului electronist -

c. 1270

50

II. CO~IPONENTE

ELECTRON ICE PASIVE

Condensatoarele eu capacitate variabila se utilizeaza in primul rind pentru acordul fin al cireuitelor oscilante, Acests eondensatoare nu sint complot standardizate. Condensatoarele cu capacitate semireglahila se ul.ilizeaza in circuitele care necesita capacitati fixate la valori exacte 0 data pentru totdeauna sau necesita reglarea periodic a a capacitatii. Unele tipuri de condensatoare din aceasta categorie. sint standardizate ~i se fabrica in productie de serie. Din punct de vedere al dielectricului utilizat se deosebesc condensatoare cu dielectric gazos, cu dielectric lichid ~i cu dielectric solid; 0 grupa separate o formeaza condensatoarele cu dielectric din oxizi (condensatoarele electroIitice), Condensatoarele cu dielectric solid ~i condensatoarele 9u dielectric "vid" ~i umplute cu gaz, au in general utilizari limitate la echipamentele. electronice in "care intervin puteri reactive mario Condensatoarele cu capacitate fixa de obicei se realizeaza cu dielectric solid (ceramica, hirtie, pelicule sintetice, mica), iar condensatoarele cu capacitate variabila audielectricul aer ~i materiale plastice.

2.3. Caracteristici principale


Proprietatile coridensatoarelor sint cat.acterizate prin urmiitorii parametri principali: capacitatea nominala ~i toleranta; rigiditatea dielectrica ; rezistenta de izolatie ; pierderile dielectrice, inductanta proprie; stabilitatea ~i siguranta in Iunctionare. 2.3.1. Capacitatea nominali ~i toleranta Reprezinta capacitatea marcata pe condensator. Valoarea numerrca a capacitatii norninale (in pF, nF sau flF) se determinii din seriile E6, E12 ~i E24 pentru tolerante ~5; ± 10; ~20% ~i din seriile E48, E96 I?i E192 pentru tolerantele sub 5%. Pentru condensatoare cu capacitate variabila~i semireglabilii nu s-au stabilit serii de capacitati nominale. Toleranta asupra capacitatii reprezinta abaterea maxima de la valoarea capacitatii nominale la temperatura, frecventii ~itensiune normale; se exprimii in procente sau in unitiiti de capacitate in cazul condensatoarelor de capacitate mica (sub 10 pF). In cazul condensatoarelor cu gabarite mici, miirimea capacitatii nominale ~i a tolerantei semarcheaza in codul culorilor (tabelul 2.3). Pentru aprecierea dimensiunilor diverselor condensatoare se utilizeaza raportul dintre capacitatea nominala ~i volumul condensatorului, care raport se numeste capacitate specifica (f.LFfcm3). Cea mai mare capacitate specificii o au oondensatoarele electrolitice, iar cea mai mica, condensatoarele cu aero

2. CO~DE:>:SATOARE

51

Tabelul 2.·1. wdul

eulorllor

la eondensatoare

9((( ((p
1.

1 23

45

56

1 - zeci; 2 - unltatl : 3 - factor de mulliplicare; Ieranta : 5 - eocficientul de temperatura; 6de lucru

4 - totensiunea

Capaeitatea Dominala pF CULOARRA citra


I

faetorul . multipli· I eare

tensiunea de lucru In V de
1

I I.
!
I

Capaeitatea 'nomlnala pF CVLO.\REA

.egru
Iaro Ro*u

0 1

1 10
I

250
500

I albastru
violet
ccnusiu alb
1 :

_._-

I Iactorul cUra de multtplicare

tensiunea de lueru In V

----.-- ! ,
i
I

1=_=, :-1-07-1 3~
, 8 9

Portocaliu Galben
Yerde Albastru

---I
, .

2
·3 4

102 103

I
1

108

----

5000 7000

i-II
1_'I I5 1-6

1000 1500
.-----.[

i
1 __

I
'

104 105
106

________

aurin
arginliu

°_,1 _ _
0,01

2000 250
I

--------: ---i--~----I

desehis

natural (nevopstt)

2.3.2. Rigiditatea dielectrica


Se caracterizeazii prin tensiunea nominata, tensiunea de incercare ~i tensiunea de strapungere. - tensiunea norninala este valoarea maxima a tensiunii * care poate fi aplicata permanent condensatorului fara ca acesta sa se strapunga. In cazul in care condensatorul functioneaza la tensiuni mai mari decit tensiunea nominala, durata sa de viatase reduce,
tului

alternatlv,

Tenslunea de curent continuu sau tensiune in impuls sau valoarea amplitudinii


.

curen-

52

II. COMPONENTE

ELECTRONICE

PASI\"E

- tensiunea de incercare, este tensiunea maxima care poate fi aplicata condensatorului intr-un interval scurt de timp (de Ia clteva secunde Ia citeva minute), fara ca el sa se strapunga. Ea caracterizeaza rigiditatea dielectric a a condensatorului la functionarea sa in suprasarcina de sourta durata, - tensiunea de strapungere, este tensiunea minima la care se produce strapungerea dielectricului. Raportul in care se gasesc aceste tensiuni oaracterizeaza tipul dielectricului. De exemplu, pentru condensatoare ceramics ~i condensatoare cu hlrtie, U;ncercare = (2 -7- 3) U iar pentru condensatoare cu hlrtie metalizata U.ne.reare = (1,5 -7- 2) U_. L~ functionarea condensatoarelor in circuite cu tensiune pulsatorie, suma dintre tensiunea de eurent continuu ~i amplitudinea componentei alternative aplicate condensatorului, nu trebuie sa depaseasca tensiunea nominala ,
fllJrtJ'

2.3.3. Itezistenta de izolape Rezistenta de izolatie Intre armaturile condensatorului ~i intre armaturi ~i carcasajcorpul condensatorului, oaracterizeaza calitatea dielectricului condensatorului, Daca rezistenta de izolatie are valori coborite, prin eondensator tree curenti irnportanti (acesti curenti se numesc curenti de scurgere sau, pentru condensatoare electrolitice, cureati de fuga), care influenteaza negativ functionarea schemelor electrice care contin eondensatoare . . Valoarea cea mai mare a rezistentei de izolatie 0 au eondensatoarele cu )elicule sintetice, iar cea mai mica, condensatoarele electrolitice, Pentru condensatoarele de capacitate mare, calitatea dielectrieului se apreciaza prin produsul dintre rnarimea rezistentei de izolatie (in 3Hl) ~i capacitatea condensatorului (in flF); aceast a marime se numeste constanta de timp lJise ma30ara in secunde, Constanta de timp a condensatoarelor actuale este de mii de secunde. Rezistenta de izolatis depinde de temperatura. §i de· umiditate; la cresterea aces tor marimi, rezistenta de izolatie scade rapid. 2.3.4. Indnetanta proprie Pe ling a capacitate, condsnsatorul poseda ~i inductanta, formata din inductan]a (propria a) condesnsatorului §i din inductanta conexiunilor. Inductanta proprie a ~onden3atorului' depinde de dimensiunile elementului capacitiv (de exemplu bobina in cazul condensatoarelor cu armaturi

z
[1\

U\
J
1.

[\
~
\

1I~

o.5
o.2
.

,I
~

0.1 02051 2 5 10
frecvenjc .D [MHz]

a Fig. 2.3. Schema eleclridi eehi.... alenta sirnplificata a condensatorului (a) si vartatta Impedantei lui cu frecventa (b).

bobinate), de dispunerea acestuia in raport cu corpul metalic (cazul ccndensatcarelor Inchise in cutii metalice) ~i de modul de conectare a terminalelor de armaturi ; cu cit sint mai mici dimensiunile condensatorului §i cu cit terminalele .stnt mai scurte ~i mai groase, eu attt inductanta proprie a ccndensatorului este mai mica. . Existenta inductantei modifica marimea capacitatii (echivalente), conduce la dependenta ei de Irecventa §i' la aparitia fencmenului de rezcnanta in condensator. Toate aceste efecte influentsaza comportarea normala a condensatorului in circuit. In figura 2.3 a se prezinta achema electrica echival€ntii simplificata a eoIidensatorului. La rezonanta, adica la frecventa fo
=

2,. ./LC

,impedanta

acestui circuit este minima ~i egala cu rezistenta activa de pierderi; in afara frecventei .de rezonanta impedanta (condensatorului) este mai mare §i are un caracter reactiv (figura 2.3 b) ; lafrecvente (mai) joase capacitiv §i la freevente (mai) inalte inductiv. Condensatoarele trebuie utilizate la frecvente mult mai mici decit frecventa lor proprie de rezonanta (frecventa de lucru sa fie de 2-3 ori mai mica declt frscventa de rezonanta), dcmeniu in care are ccmportare de ccndensator. Cunoasterea frecventei .maxime de lucru a celor mai utilizate tipuri de condensatoare este esentials. pentru electronist; pentru aceasta, in tabelul 2.4 se prezinta frecventele maxime pina la care pot fi utilizate unele tipuri de condensatoare fabricate in tara noastra. Micsorarea inductantei ccndensatorului se realizeaza prin: 1) reducerea dimensiunilor de gabarit ale condensatorului; 2) realizarea terminalelor din benzi §i nu din sirma ~i 3) scurtarea lungimii terminalelor.

54

II. CO~!PONENTE ELECTRON!CE

PASl\'E

Tabelul 2.4. Freevente maxlme ptna ta care se pot ulillza unele lIpuri de eendensatoare

TIPL'L

COKDEXSATORULUI

~IAXDIA DE LUCRU [MHz]

l<'RECVENTA

Condensatoare cu capacitate variabila (de gabarit redus) Condensatoare


ClI

300-4eo 50-100 1-2 10 50-100 50-100 150-200 200-500 . 2000-3000

capacitate variabila (de gabaril rnedlu)

Condensatoare cu hirtie (de mare capacitate) Condensatoare cu blrtie cu dimensiuni medii (corp cilindric) Condensatoare cu hirtie cu dimensiuni mid (corp cilindric) Condensatoare ceramice tubulare (degabarit mediu) Condensatoare ceramice tubulare (de gabarit mic) Condensatoare eeramice disc (de gabarit mediu) Condensatoare ceramice disc '(de gaberit mic) Condensatoare electrolitice eu aluminiu Condensatoare electrolttlce cu tantal

1-2

2.3.5. Tangenta

unghiului

de pierderi

Este raportul dintre pierderile de putere act iva in condensator ~i puterea lor reactive. Marimea inversa tg ~ defineste faetorul de ealitate al eondensatorului:

Asupra marimii pierderilor 0 influentji semnilicativa 0 au temperatura, umiditatea ~i Irecventa ; cu cresterea acestor faetori, pisrderile in condensator cresco Condensatoarele aetuale (ell exceptia eondensatoarelor eleetrolitiee) au pierderi foarte mici: tg ~ = (1 0,1)%; Qc = 100 -7- 1000.

2. CONDENSATOARE

55

2.3.6. Absorbpa dleleetriea


La scurtcircuitarea de scurt.a durata ' a armaturilor unui condensator lncarcat., tensiunea la bornele lui scade la zero, tnsa dupa inlaturarea scurtcircuitului, tensiunea pe condensator poate sa se restahileasca ptna la 0 anumita valoare. Fenomenul acesta, nurnit ahsorbtie, poate produce: 1) tensiuni periculoase, in cazul condensatoarelor de .forta (de putere) si 2) blocarea amplificatoarelor, comutarea circuitelor logice etc, in cazul condensatoarslor de midi put ere.

2.3.7. Stabilitatea
Stabilitatea condensatorului se caract.erizeaza prin variatia principalilor sal parametri, in primul rind a capacitatii ~i a factorului de calitate, sub intluenta temperaturii, umiditatii etc. • temperatura. Sub influenta temperaturii se modified dimensiunile armaturilor, distanta dintre armaturi ~i valoarea permitivitatii dielectrice. Ea poate provoca variatii reversibile (in unele cazuri nereversibile) ale capacitalii condensatorului. Variatiile reversibile se caracterizeaza prin coeficientul de temperatura al capacita~ii 0Cc, care reprezinta variatia capacitatii pe grad Celsius, exprimata in procente. Variatiile nereversibile ale capacitatii apar in cazul cind materialele folosite pentru dielectric sint de calitate proasta, iar tehnologia de realizare a condensatorului este necorespunzatoare. Sub influenta temperaturii se rnodifica Q-ul condensatorului. • umiditatea. Sub actiunea umiditatii se modifica permitivitatea dielectricului, rezistenta de izolatie ~i pierderile, Protectia condensatoarelor Impot.riva umidit.atii se asigura fie de calea utilizarii un or dielectrici nehigroscopici, fie prin ermetizarea condensatoarelor; de exemplu: condensatoarele Inglebate in ra~ini sau mase plastice pot functiona Ia 0 umiditate a mediului am.biant de 60-70%, in timp ce condensatoarele ermetizate special pot functiona la peste 95% umiditate relat.iva. • presiunea atmosfericii. In cazul in care echipamentele electronice functioneaza in conditii de altitudine (munti Inalti, avioane, rachete), deci in conditii de presiune atmosferica scazut.a, capacitatea §i rigiditatea dielectrica a condensatoarelor scad.

2.3.8. Sigurant;a in tunetionare


Principalele cauze de defectare a condensatoarelor sint: striipungerea dielectricului §i conturnarea intre armaturi. Ele slnt provocate de realizarea neingrijitii a condensatorului sau de defecte ascunse, care con due la micsorarea rigiditatii electrice. Pentru cresterea sigurantei in Iunctionare a condensatoarelor se recomanda: 1) utilizarea lor la tensiuni sub tensiunea nominalii §i 2) evitarea lncalzirii lor. Practica arata ca numarul defectarilor condensatoarelor se dubleaza pentru fiecare 1O-15°C crest.ere a temperaturii inediu-

56

II. COMPONENTE

ELECTRONICE

PASIVE

lui in care acesta Iunctioneaza. Foarte sensibile Ia variatia temperaturii sint condensatoarele electrolitice, pentru care Ia cresterea temperaturii eu clte 10-15°C Ii se reduce durata de function are de 5-10 ori. ,

2.4. Condensatoare en hirtie


Hirtia este unul din eei mai utilizati dielectrici la Iahricarea condensatoarelor, Ia care nu se renun~ii datorita eostului redus §i a simplitatii procesului tehnologic. Procedeele de Iabricatis existente permit realizarea eondensatoarelor cu hirtie eu capacitati ale carer valori variaza de la 100 pF Ia 100 fLF, eu tolerante ale capacitatii nominale de ± 20%; ±. 10% ~i ~5%; mai rar se fabric a eondensatoare eu hirtie eu tolerants sub ± 5%. Condensatoarele cu hlrtie se Iabrica pentru 0 gama foarte mare de tensiuni nominale, Incepind eu 25 V §i ajungind la zeci de kilovolti. Ele nu se comport a identic sub actiunea unui eurent eontinuu ~i sub actiunea unui eurent alternativ. Condensatoarele (este yorba de condensatoarele de putere) sestinate sa lucreze in curent continuu pot suporta 0 componenta de tensiune culsatorie nu prea mare; de exemplu, pentru 0 frecverita de 50 Hz se admite o valoare de virf egala cu eel mult 20%, iar Ia 100 Hz aceasta valoare nu trebuie sa depa!;leaseii 15% din tensiunea nominala, Se admit, de asemenea, pulsatii corespunzatoars Irecventei de 1000 Hz ~i 10.000 Hz, eu conditia ca valoarea de virf a tensiunii sa nu depaseasca 3% ~i respectiv 1% din tensiunea nominala, Aceste limitari sint impuse in special de faptul ea in eurent alternativ apare 0 inciilzire suplimentara datorita pierderilor in dielectric §i in armaturi. Hozistenta de izolatie a eondensatoarelor eu hirtie nu este prea mare; ea are valori euprinse intre 1000 M.QfLF §i 5000 M.QfLF. Tangenta unghiului de pierderi este de (3-10) .10-3 ~i depinde de materialele folosite ca armaturi, de densitatea hirtiei, de suhstanta de im pregnare si de modul in care se face uscarea ~i impregnarea bobinelor eondensatorului. , Condensataarele cu hirtie slnt destinate sa functioneze intr-o gama de temperaturi destul de mare; temperaturile extreme de lucru pot atinge valorile -55°C §i +100°C. Condensataarele cu hirtie se realizeaza in doua variante tehnologiee: condensatoare eu hirtie impregnate in dielectric solid (cerezina, parafinii) .§i eondensatoare eu hirtie impregnate in dielectric Iichid sau semilichid (ulei mineral, ulei de condensator, vaselina), Candensatoarele eu hirtie se realizeaza prin bohinarea a doua falii de aluminiu pur §i a mai multor straturi de hirtie. Operatia de bobinare este deosebit de importanta deoarece de modul cum se realizeaza depinde in huna parte calitatea condensatorului. Exista dona mod uri de bobinare: eu annaturi deealate sau neinductiv (figura 2.4 a) ~i cu armaturi suprapuse sau induetiv (figura 2.4.b).

2. CONDENSATOARE

57

Fig. 2.4. Dispunerea hirtlel sl a foliei de aluminiu tntr-un condensator en hlrtlc neinducttv (a) sl Inductiv (b): 1 - hirtie ; - folie; 3 - contacte.

CaIitatea condensatorului cu hirtie este influentata ~i de operatia de impregnare a bobinelor uscate in prealabil; impregnarea se realizeaza in autoclave, in vid inaintat. Temperatura impregnantului se alege astfel Incit vlscozitatea sa-i permit a., pe de 0 parte, introducerea u~oara in porii hirtiei, iar pe de alta parte, sa se evite oxidarea sau descompunerea lui termica, Folosind hirtia de condensator sa realizeaza 0 gam a larga de condensatoare (v. catalogul IPRS "Condensatoare"), prin care se msntioneaza: condensatoarele antiparazitare, condensatoarele starter, eondensatoarele pentru imbunatatirea factorului de put ere in retelele eu lampi fluorescente, condensatoare utilizate in montaje electronics (cuplare, decuplare, filtre). Condensatoarele cu hirtie metalizatii se deosebesc de eondensatoarele obisnuits cu hirtie tmpregnata prin aceea ca in locul foliei metalice utilizeaza un strat suhtire de metal (aluminiu sau zine) depus pe hirtie, in vid.
,

2.5. Condensatoare en pelieule

din material

plastic

Principalele proprietati ale condensatoarelor peliculare sint date in tabeluI 2.5. Aceste condensatoare sint formate din dona benzi de aluminiu, intre care se gasesc citeva pelicule de material plastic. Intregul ansamblu este infa~urat sub forma de bobina ca in eazul condensatoarelor eu hirtie. Gabaritul aeestor eondensatoare poate fi micsorat daca se utilizeaza pelieule din material plastic metalizate.

58

II. COMPO:-\E:-JTE ELECTRONICE PASIVE Tabelul 2.5. Caracteristici ale unor tipqri de condensatoare en peIicnle din material plastic TOLERANTA ASUPRA CAPACITATII NO)IINALE
[%]

TIPUL CONDENSATORULUI PELICULAR . i


I

GAMA DE CAPACITATE
[nF]

REZISTENTA DE IZOLATIE
[M 0]

DOMENIUL TE:MPERATURILOR DE I FUNCTIONARE

I
i

[C]

Cu pelicula din pollstiren Cu pelicula din mylar Cu pcliculii din teflon

0,047...100

± 2; ± 5; ±10; ±20

102••• 105

I I

10...2200 0,047...100

i
I

ii

-10 ... + 70

±10; ±20 ±10; ±20

102••• 104 105

j,
1

-40 ...+150 -60 ...+200

In functie de natura ~i caracteristicile peliculei de material plastic se realizeaza urmatoarele tipuri de condensatoare: • condensatoare cu polistireti tara protectie. Au bobinele neacoperite. Tsnsiunea lor variaza intre 25 V ~i 1000 V, in Iunctie de grosimea foliei de material plastic; este indicat ca la bohinare sa se Ioloseasca doua pelicule suprapuse in loc de una mai groasa, pentru ca in acest caz probabilitatea ca doua puncte slahe din pelicula sa se suprapuna este mai mica. Stabilitatea in functionare a acestor condensatoare, este mult mai buna in comparatie eu a eondensatoarelor cu hirtie, la aceleasi regimuri de temperatura, umiditate §i presiune atmosfericiL tuburi sau cutii metalice. Au aceleasi caracteristici ca si cele neprotejate, avtnd in plus 0 stabilitate mai mare cu temperatura §i umiditatea. • condensatoare cu politetrafloretilena (teflon). Se caracterizeaza prin temperaturi de lucru ridicate (200-250°C), celelalte caracteristici fiind in general asemanatoare cu ale condensatoarelor cu polistiren. • condensatoare cu polietilen tereftalat (mylar). Pot lucra la temperaturi de 125-150°C.
• condensatoare cu polistireri inglobaie in materi.al plastic

~i inchise in

2.6. Condensatoare en mica


Condensatoarele din aceast.a grupa se caracterizeaza prin pierderi mici, stabilitate foarte mare, posibilitate de fabricatie in productie de masa §i pret de cost scazut. Ca dielectric aceste condensatoare folosesc placi din midi (tip muscovit) cu grosimea 0,02-;.-0,6 mm. Condensatorul consta dintr-un pachet in care placile din mica alterneaza eu armaturile metalice. Pachetul * se prinde in scoabe speciale pe care se fixeaza terminalele.
* Din punet de vedere a1 protectiel fata de actiunea mediului exterior, condensatoarele eu mica se tmpart tn condensatoare de tip desehis, condensatoare inglobate in mase plastice ~j condensa toare ermetlza teo

2. CONDENSATOAR£

59

Condensatoarele cu mica pot fi folosite la temperaturi cuprinse in intervalul -60 ptna la +80°C §i umiditate relativa a mediului pina Ia 98%. Condensatoarele cu terminale scurte (subiO mm) pot fi utilizate in gama de frecventa 50-100 MHz.

2.7. Condensatoare cera mice


Condensatoarele ceramice slnt formate dintr-un suport 'ceramic argintat pe doua fete prevazute cu doua terminale din strm a de cupru argintata, sudate pe pelicula de argint, intregul ansamblu fiind acoperit cu un strat protector de rasiniL E'xista 0 mare varietate constructiva, de condensatoare ceramics. Astfel, dupa natura ceramicii utilizate, se disting condensatoare cu permitivitate dielectrica joasa,' numite ~i condensatoare ceramics de tip I ~i condensatoare cu permitivitate dielectrica inaltasau condensatoare ceramice de tip II. Dupa forma suportului ceramic, condensatoarele pot Ii: tubulare, plachete, discuri, pastile §i perle pentru mica put ere ~i discuri, oale, farfurii, tuburi, pentru mare put ere. • condensatoare ceramice de tip I. Se fabric a din ceramica cu pierderi dielectrico mici §i permitivitate relativ stabila cu temperatura, dar de valori relativ coborite (5-220); coeficientul de temperatura al acestor condensatoare este determinat (definit). Se realizeaza sub forma de"disc, de plaoheta, de perla In cazul condensatoarelor de put ere mica ~i sub forma tubulara ~i farfurie in cazul condensatoarelor de putere, la capacitati cuprinse in gama 1,5 pF ... 1000 pF. Tensiunea lor nominala are valori intre 500 V §i 5 KV. • condensatoare ceramice de tip II. Se fabric a din ceramic a eu pennitivitate dielectric a foarte mare (1500-15000) ceea ee permite ohtinerea unei eapacitati speeifice mult mai maridectt in cazul condensatoarelor ceramice de tip I; capacitatea lor poate avea valori in domeniul 220 pF §i100.000 pF in eazul eondensatoarelor simple, de forma tubulara, disc sau placheta, sau poate ajunge la valori de 2 IJ-Fin cazul condensatoarelor multistrat. Valorile tensiunii nominale la care se realizeaza aceste condensatoare se gasesc in limitele 30 V (pentru condensatoarele placheta §i multistrat) §i 500-3000 V (pentru condensatoarele disc). Dezavantajele principale ale condensatoarelor de tip II in comparatie cu cele de tip I, sint: instabilitatea eoeficientului de temperatura al capacitatii §i valoarea mare a tangentei unghiului de pierderi (3. 10-3fata de 1. 10-3 pentru condensatoarele de tip I).

2.8. Condensatoare electroIitice


Condensatoarele eleotrolitice se clasifica dupa cum urrneaza: • dupa materialul utilizat la conf'ectionarea armaturilor: condensatoare cu aluminiu, cu tantal, cu niobiu etc;f

60

. II. COlviPONENTE

ELECTRONICE

PASIVE

• dupa tipul constructiv: condensatoare cu electrolit lichid, semiuscat, cu electrolit solid; • dupa modu1 de utilizare in cireuite: condensatoare polarizate, semipolarizate !iii nepo1arizate.
~l

2.8.1. Condensatoare eleetrolitlee en alnmlniu


• condensatoare electrolit ice cu aluminia cu electrolit lichid. Este primu1 condensator e1ectro1itic, aparut inca la sfir~itul seco1ului trecut; el consta dintr-un tub metalic cilindric din aluminiu (armstura de catcd) in care se introduce anodul din a1uminiu oxidat §i eleetrolitul lichid constituit dintr-o solutio de acid boric. • condensatoare electrolit ice cu aluminiu cu electrolit semiuscat. Se obtin prin bobinarea urmatoarelor e1emente: . , - folie de aluminiu (groasa de 50... 150 fJ.m),care este armat.ura pczitiva sau anodul, pe care este fermata pelicula de oxid de aluminiu-dielectrieul ; - una sau mai multe benzi de htrtie impregnat a in electrclit (de obicei solutio apoasa de acid boric ~i glicolstilsna), care ccnstituie catcdul; - a doua folie de aluminiu, care realizeaza contactul cu electrclitu1contactul catodului. Anodul condensatorului se .realizeaza din felie de aluminiu cu suprafata neteda, sau cu suprafata marita artificial, sau asperizatii. Condensatoarele electrolitice cu folie anodic a din aluminiu neasperizat prezint a perfcrmante slectrice superioare celor care folosesc folie asperizat.a (au tangenta unghiului de pierderi mica ~i suporta bine temperaturile extreme), tnsa au capacitatea specified mult mai mica. In fabricatia condensatcarelor electrolit.ice Iclosesc, folii din a1uminiu asperizate. 0 folie este asperizata atunci elnd suprafata sa, initial neteda, este t.ransformata tntr-o suprafata care prezint a un microrelief. Factorul care caracterizeaza gradul de asperizare se numeste coeficient de asperizare ; acest coeficient, are valori cuprinse intre 4 ~i 20 §i depinde de marimea tensiunii de oxidare (valorile mai mici corespund tensiunilor mari de oxidare). Bobinele condensatcrului se impregneaza in autoclave speciale in vid; electrolitul de impregnare, caracterizat printr-o rezistenta specific a mica, esce 0 solutie de acid boric, glicoletilena §i hidroxid de amcniu. Deoarece in timpul operatiilor pregatitcare (bobinare, impregnare, montaj), pelicula de oxid de aluminiu se deterioreaza, condensatoarele se supun unei operatii de form are care consta in montinerea lor la 0 tensiune u~or superioara tensiunii ncminals, un timp determinat.

sa

2.8.2. C6ndensatoare eleetrolitiee en tantal


Fata de condensatoarele electrolitiee eu aluminiu, condensatoarele cu tantal pot Iunctiona Ia temperaturi mai coborite §i Intr-o gama mai larga de frecvente, au 0 durata mare de functionare ~i stocare ~i un curent de fuga

-_.

__ ._._ _

2. CONDENSATOARE .. .._-----_-----+

61

Fig. 2.5. Condcnsator clcctrolitlc eu liehid eu anod din tantal sinteriza t:


1a-nod sinterizat; 2 - electrolit; 3 - corp. teflon; 5 - terminalc
1- ~aiba din

2 3

-5

iii Meso
~ Izolcnt

2inte,izGta

o Electrolit
ext rem de mic. Se realizeaza in doua variante constructive: condensatoare bobinate si condensatoare cu anozi sintcrizati . • coWlensatoarelebobinate sint. similaro din punct de vedere construetiv eu condensatoarele semiuscate eu aluminiu.Oxidarea foliei de tantal (groasa de 12... 15 f.Lm) eu suprafata netedii sau asperizata - se realizeaza in eleetroliti pe baza de acid boric ~i borax. Pentru eatod se Ioloseste folia de tantal neoxidat. Ca material de impregnare se utilizeaza hirtia subtire din celuloza. Ca electroliti de impregnare se folosese solutii de glicoletilena cu saruri neutre ale unor acizi cu de exemplu clorura de litiu ; acesti electrol iti au 0 Inalta conductibilitate electrica . • condensatoarele cu tarual cu anozi sinterizasi stnt cele mai utilizate. Anodul lor este un bloc, de obicei cilindric, din pulbere de tantal presata ~i sinterizata ; in functie de finetea pulberii ~i de conditiilo de presare ~i sinterizare, se realizeaza suprafete mari pe unitatea de volum a anodului (putind atinge valori de ordinul 1 m2jcm3). Sinterizarea se realizeaza in vid inaintat, la temperaturi peste 2000°C. Anozii sinterizati se oxideaza dupa care se incapsuleaza. In Iunctie de electrolitul utilizat aceste eondensatoare se reaIizeaza in doua variante constructive: cu electrolit lichid (figura 2.5) ~i eu electrolit solid (figura 2.6). Ca electrolit lichid de impregnare se utilizoaza solutii de acid fosforic sau sulfuric ~i de clorura de litiu. Electrolitul solid este constituit dintr-un strat de bioxid de mangan obtinut prin impregnarea anodului dintr-o solutie apoasa de azotat de mangan 50% ~i incalzirea lui timp de citeva minute la 0 temperatura. de 350-400°C. Contactul de catcd in acest caz se obtine prin depunerea pe stratul de bioxid de mangan a unui strat de grafit coloidal eu rezistenta electrica mica.

2.9. Oondensatoare eu capacitate variabila


Condensatoarele eu capacitate variabila (cu comanda m ecanica *) cont stau din doua sisteme de placi paralele, din care unul se poate misca in rapercu celalalt si in acest fel se modifica suprafata active. ~i deci, capaeitatea eondensatorului. Sistemul fix se numeste stator, iar eel mobil rotor.
* Diodele varicap a carer capacitate depinde de tcnsiunea aplicata la borncIc lor, in unele publicatll se numese condensatoare ell capacitate variabilli eu comanda electrica,

62

II. CO)1PONENTE

ELECTRONICE

PASIVE

1,

c 2

:3

1,

S
/

9
/

b
Fig. 2.6. Condensator cJectrolitic en tantal
ell

electrolit

a - anodul din sirma ; b tnvelts de protecne (tub); 2 - ana) de lip!t; 3 - strat de argint : 4 - oxid de tantal (Ta,O,); :; - strat (semiconductor) din bioxid de mangan )1nO,; G - strat Intermedlar; 7 - tantal; 8 - terminale ; 9 - capac.

solid: anodul stntertzat 1-

Condensatoarele cu capacitate variabila se pot clasifica din doua puncte de vedere: , • Dupii dielectricul utilizat, se clasifica in condensatoare cu dielectric -aer §i in condensatoare cu dielectric solid. - condensatoarele cu dielectric aer, cele mai frecvent utilizate in practica, se caract.erizeaza prin pierderi dielectrice mici ~i printr-o mare stabilitate, - condensatoarele cu dielectric solid au dimensiuni mid ~i in general slnt mai. putin stabile. Din aceste considerente se utilizeaza in circuite de joasa frecventa ~i in receptoare radio de dimensiuni reduse . • Dupii unghiul de rot ire al sistemului mobil se impart in: condensatoare cu unghi normal de rotire (egal cu 180°), cu unghi de rotire miirit (mai mare de 180°) si cu unghi de rotire redus (ega! cu 90°). Condensat oarele cu unghi de rot ire miirit se ut.ilizeaza (in special) in blocul de unde ultra scurte al receptoarelor radio.

.2. CONDENSATOARE

6~ ,

Condensatoarele cu capacitate variahila se folosesc ca elemente de acord sa Ii se cunoasca modul de variatie a capacitatii cu unghiul de rotire, mod care deterrnina caracterul variatiei frecventei circuitului acordat. Din acest punet de vedere aceste condensatoare variabile se impart in: • Condsnsatoare cu capacitate variabila Iiniar cu unghiul de rotire al sistemului mobil; ele au 0 scala de acord neliniara ~i se folosesc numai pentru I!eglare, • Condensatoare care realizeaza in domeniul de acord variatia linearii a freeventei Cll unghiul de rotire. Aceste eondensatoare se Iolosesc in radioreceptoare §i emitatoare, in echipamente de masurare sau in alte echipamente un de este nscesara variatia Iineara a frecventei in gama de reglare. • Condensatoare care realizeaza variatia lineara a lungimii de unda a circuitelor acordate, proportional eu In!l{iitJUde rot ire al axului; aceste condensatoare 5e utilizeaza in tehnica de masurare, • Condensatoare care realizeaza variatia logaritmica a capacitatii cu unghiul de rotire al axului.
in circuite oscilante; in acest caz este important

2.10. Condensatoare en capacitate semireglabili


Una din caracteristicile cele mai importante pe care trebuie sa Ie posede aceste condensatoare (pe ling a cele mentionate in paragraful 2.3) 0 constituie stabilirea lina a capacitatii §i rnentinerea (fixarea) ei sigura ; ele se utilizeaza in special in eircuite oscilante. . in functie de dielectricul ce-l utilizeaza, se impart in eondensatoare cu dielectric aer §i condensatoare cu dielectric solid. In practica se intilnesc urmatoarele tipuri de condensatoare cu capacitatea semireglahila (condensatoare trimer): .. condensatoare ajustabile CZl aero Ele constau dintr-un suport ceramic pe care este fixat statorul ~i rotorul. Acest condensator prezinta caracteristici electrice bune, Insa se realizeaza greu; din acest motiv se utilizeaza numai in echipamentele eleetronice speciale. • condensatoare ajustabile cilindrice. Realiza.te la valori relativ mici (sub 20 pF), aceste condensatoare constau dintr-un stator sUDforma de tub §i dintr-un rotor cilindric care se poate deplasa in interiorulstatorului prin intermediul unei spirals de pas mare. Pentru valori de capacitate rnai mare, aceste condensatoare au rotorul si statorul sub forma amai multor cilindri coaxiali. ' • condensatoare ajustabile disc. Sint condensatoare de uz curent, ieltine ~i au caracteristici corespunzatoare la dimensiuni relativ mici, Ele constau dintr-un suport ceramic, statorul, pe care este fixat rotorul constituit dintr-un disc ceramic. Armaturile sint realizate dintr-un strat de argint depus pe rotor §i pe stator.

64

II. COMPONENTE

ELECTRONICE

PASIVE

• condensatoare ajustabile bobinate. Se utilizeaza in echipamente electronice simple. Ele constau dintr-un tub de ceramica (a carui metalizare interioara constituie armatura fixa) pe care este bobinat.a 0 slrma izolata eu diametrul de 0,2-;-0,3 mm. Pe masura ce se scot spire capacitatea scade. Este destul de dificil sa se puna ina poi spirele ~i din aceasta cauza capacitatea nu poate fi reglata declt intr-un singur sens (descrescdtor) ceea ce constituie un dezavantaj al acestui tip de condensator.

3. Bobine electrice

3.1. Dofini~ie §i simbolnri grafiee


, Bobinele electrice slnt componente electronice constituite dintr-un sistem de spire in serie, care tnlantuiesc acelasi circuit magnetic, fie pentru a produce o anumita tensiune magnetomotoare (cind spirele sint parcurse de curent electric), fie pentru a fi sediul unei tensiuni electromotoare induse (clnd circuitul magnetic e strahatut de flux magnetic variabil in timp). AUt tensiunea magnetomotoare produsa in bohina la curent electric dat, cit §i tensiunea electromotoare indusa in hobina la variatia in timp data de fluxul ei magnetic, sint proportionale cu numarul de spire ale bobinei. Constanta de proportionalitate se numeste inductanta * bobinei, se noteaza prin litera L ~i se defineste cu relatia:
ip

=L i

unde cP este fluxul magnetic, i - curentul electric. Unitatea de masura a inductantei se num este Henry (H); in practice se folosesc §i unitatile milihenry (mIt = lO-3H), microhenry (l!lH = lO-~H) §i nanohenry (lnH = 10-9 H). . In scheme electrice bobinele se noteaza ca in Figura 3.1.

Fig. 3.1. Simboluri foJosite in scheme pentru hobine.

'" L se mai numeste

si autoinductanta

sau inductanta

propric.

3. BOBINE ELECTRICE

115

3.2. Clasificare
Dupa natura circuitului magnetic se deosebesc bobine far a miez §i bobine cu miez magnetic . • Bobina fara. miez este asoeiata cu un circuit magnetic care nu contine materiale feromagnetice. In forma cea mai simpla, ea se realizeaza cu un conductor bobinat tntr-un singur strat pe suprafata unui cilindru circular drept §i se numsstasolanoid . • Bobina cu miez este asociata unui circuit magnetic care contine materiale feromagnetice: fier moale, otel aliat; aliaj de nichel sau cobalt, ferite etc. .' Dupa forma ~i dupa asezarea spirelor se deosebesc ; bobine plate, bobirie toroidale, bobine fagure, bobine in galeti sau sectionate etc. Dupa frecventele de lucru bobinele se clasifica in: bobine de frecventa industriala, bobine de joasa Irecventa, hobine de Inalt.a frecventa. . Dupa numiirul de straturi ale infa~uriirii se deosebesc bobine cu un strat ~ibobine cu mai multe straturi.

3.3. Caracteristici principale,


In continuare se prezinta citeva din principalele caracteristici ale bobinelor electrice.

3.3.1. Inductania
in Iunctie de utilizare inductanta bobinelor folosite in echipamente electronice variaza in limite Iargi, de la citiva nanohanry Ia zeci §i sute de .milihenry. Precizia de realizare a inductantei depinde de destinatia bobinei ; de efemplu, precizia bobinelor destinate circuitelor acordate trebuie sa fie in jurul a 1 % ~i 2% sau mai mult in timp ce precizia bobinelor de cuplaj, sau a bobinelor de Inalta frecventa care. lucreaza la frecvente mult diferite de frecventa de rezonanta, poate fi in jurul a 10-20%. Pentru calculul induetantsi se folosesc formule sau grafice. Pentru orient are in cele ce urmeaza se dau citeva relatii simple de calcul.~Inductanta unei bobine de lungime l (lungimea este de 20-30 ori mai mare decit diametrul), cu sectiunea S, este data cu pr ecizie de 1-2% de relatia :

unde

realitate Iungimea bobinei este ccmparabila eu diametrul ei (D); prin aceasta cimpul magnetic la capetele bcbinei se curbeazii ~i un numar
ii -

In

7t:-:-

3,14 §i Neste numarul de spire al bobinci.

Manualul

muncitorului

electronist

c. 1270

66

II. COMPONENTE

ELECTRON ICE P.\SIVE

mai mic de spire este Inlantuit de fluxul magnetic, fapt care conduce la reducerea inductantei ; pentru acest caz relatiile de calcui sint complicate §i de aceea pentru simplificare in formula practicii de calcul mentionat.a mai sus se introduce coeficientul a, a carui valoare depinde de raportul lll), in acest caz formula de calcul a inductantei devine: L
=

alV2Dl0-3

undc L se obtine in fLH §i D in em, iar valoarea coeficientului a se gaseste in tabele. .

3.3.2. Factorul de ealltate

In majoritatea cazurilor Iactorul de calitate QL deterrnina proprietatile de rezonantji ~i randamentul circuitului; el rezulta din relatia ;

QL=ll

CiJ·L

in care R este rezistenta activ5. a bobinei, compusa din rezistenta electric a a conductorului in curent de Inalta frecved\;a* , rezistenta corespunzatoare pierderilor in dielectricul carcasei, rezistenta corespunzatoare pierderilor In eeranul bobinei, rezistenta corespunzatoare pierderilor in rniezul bobinei etc. La Irecvento joase (domeniul undelor lungi) rezistenta bobinei se determina in principal prin rezistenta conductorului la frscventa respectiva (se tine searna de efectul de sllpl'afala) iar la frecvente tnalte (domeniul undelor scurt.e) influenta primordial a avlnd-o pierderile in dielectric, rezistenta corespunde acestor pierderi. Bobinele actuale ubilizate in echipamente electronics au factorul de calitate cuprins in limitele 50-300.

3.3.3. Capacitatea proprle


Este const.ituit.a din capacitatea distribuit.a intre spirele bobinei §i capacitatea intre bobina ~i corpul (masa) echipamentului. Cu cit dimensiunile bobinei slnt mai mari cu atit capacitatea proprie a bobinei este mai mare: ea depinde de constructia bohirrei §i are valori cuprinse intre unitati de picofarad §i sute de picofarazi. Frecventa la care se realizeaza acordul inLre inductanta bobinei ~i capacitatea sa proprie se numesto frccventa proprie a bobinei. Capacitatea proprie are 0 influenta negativii deoarece ea contribuie la reducerea stabilit.atii bobinei ~i Ia rnicsoraraa factorului sau de calitate. * La tnalta trecventa reztsteuta conductorului este mal mare datorita efectului pclicular sau de supratata ; acest fenomen secxplicii prin fapt,a ca pe masura ce Irecventa creste fenomenul de inductte propric devine important In interiorul conductorului ~i curentul tncepe sa circule numai pe supratata lui.

3. BOBINE

ELECTRICE

67

3.3.4. Stabilitatea
Se delineate prin variatia parametrilor (caract oristicilor) bcbinei in timp la influenta temperaturii, umiditatii, vibratiilor etc. Variatia inductantei cu temperatura se caracterizeaza prin coeficientul de tempera lUra al inductantei /XL' determinat de modul de realizare al -bobinajului ~i de ca!itatea dielectricului carcasei; coeficientul de temperatura al bobinslor utilizate in eleetronica are valori cuprinse in limitele (20...300)10-6tC. Influenta tcmperaturii asupra factorului de calitate ~i inductanta este ccnditionat.a de variatia rezistentei conductorului; pentru conductnare din cupru Q[, scade cu aproximativ 10% la cresterea temperaturii cu cite 30°C. La t emperaturi ridicate apar fenomene suplimentare care conduc la scaderea QL ca urmare a cresterii pierderilor dielectrics in carcasa bobinei. Fenomenul de imbatrtnire al bobinei apare in cazul Iolcsirii carcaselor organice (hirtie, materiale plastice etc.) ~i praetic nu apare Ia fc.Iosirea carcaselor eeramiee. Umiditatea provoaca cresterea capacitati] proprii §i a pierderilor dielectrice ~i reduce stabilitatea bobinei. In practice bobinele se protejeaza de umiditate prin ermetizare sauprin impregnare ; In acest caz scade QL §i cre§te capaeitatea proprie. - Sub actiunea ~octirilor ~i vibratiilor pot _ apare deplasari de spire care in final conduc la modificarea inductantei bobinei.
<'"

3.3.5. Signran!a in funetlonare


Cauza cea mai frecventa a unei slabe sigurante in functionare a hcbinelor 0 constituie tmbatrtnirea dieleetricului §i materialelor magnetics, detericrarea izolatiei dintre spire §i fata de carcasa, Intreruperea ~i suprainciilzirea conductoarelor, protectia slaba Ia umiditate etc.

3. '1:, Oonstruetie
1

La realizarea bobinelor se tine seama de valoarea nominala a induct anlei, gama freoventelor de functionare, stabilitatea, curentul prin bohina ~i tensiunea la care este supusji, posibilitati tehnclcgice; in tabelul 3.1 se prezinta schematic procesul t.ehnologic de realizare a elementelor bcbinate. Elementele componente ale- unei bobine sint: carcasa, Inf'asurarea, miezul ~i ecranul. . Carcasa serveste ca suport pentru infa~urare ~i in majoritatea cazurilcr are forma cilindrica cu suprafata lina sau cu nervuri. Se realizeaza din materiale usor prelucrabile (de obicei materiale plastics), ieftine, eu ealitati izola-. toare deosebit de hune. Infa~urarea se caracterizeazii prin numarul de spire, pas, num arul de straturi ~i sectiuni etc.

68

II. COMPONENTE

ELECTRONICE

PASIVE

Tubelul 3.1. Etape tehnololJIIl0 principale pentm realizarea Etape prinetpale In rea1izarea. bobinajelor Pregiitirea ma lerialelor Inltiale Ce se urrnareste

boblnclor

Ce se controleaza geometrice ale con-

I•

eliminarea postbilitattlor de rebutare a bobinelor din cauza u tiliziiriigre~ite a rnateria1elor initiale, • cresterea ca1iUi\ii bobinajelor, • cresterea productivitatii.

• dimensiunile ductorilor ;

• dimensiunile ~i calitatea materialelor de izolare (hlrLie, materiale plasttce), • conductoarele de Iegatura. • geometria (dimensiunile) carcasel, • aspectul vizual, • cosele pentru firele exterioare. • maslna de bobinat,

PregiiLirea carcasrlor

Bobinarea

---

• asigurarea rlgldttatit mecanice a carcasei, • asigurarea caracteristicilor electrice, • elimlnarea rebuturilor. • realizarea bobinei la dimensiunile geometrice !ii caracteristicile "electrice dorite.

Realizarea firelor de Iegatura Impregnarea

• obtlnerea unui contact electric sigur inlre bobina si firele cxterioare.

• curatlrea Iocului de 1ipire a terminalelor .

Uscarea

crcsterea rezlstentel Ia tncalzire, umiditate, strapungerc, la actiuni chimiee.

• uscarea preliminarii a bobinei pentru tndepartarea tuturor urmelor de umiditate. • aspectul vizua1, • rigiditatea elcctrieii

• asigurarca polimerizlirii impregnatului in scopul obtinerii unci pelicule de lac stabile.

La bobinele intr-un strat, spirele slnt dispuse pe 0 carcasa ~ilindrica spira linga spira (figura 3.2.a) sau stnt dispuse la 0 oarecare distan~a una de alta (fig. 3.2.b). Bobinele intr-un strat cu spire distantate au un factor de

a
Fig. 3.2. Bobinc tntr-un strat.

3. BOBINE ELECTRICE

69

calitate ridicat (150-400) §i slnt decsebit de stabile; deaceea ele se ut.ilizsaza (in special) ca bobine de tnalta frecventa. Pentru cresterea preciziei de bobinare, se utilizeaza carcase cilindrice spiralate. In acest caz, prin patrunderea conductorului in materialul carcasei, scade lntrucitva factorul de calitate §i stabilitatea bohinei .. Pentru bobine de mare stabilitate, la bobinare se iau precautiispeciale de bobinare strlns *, pe carcass nespiralate, sau conductorii se realizeaza prin depunere ** (in vid sau termic). Bobinele intr-un singur strat asigura inductante' pina la 200-300 (LH. Pentru realizarea de bobine eu induct.ante mai mari de 200-300 (LH se utilizeaza bobinele eu mai multe straturi (fig. 3.3.): - figura 3.3 a prezintii 0 bobina simpla, la care bobinarea pe carcasa se realizeaza uniform *** strat peste strat. 0 astfel de bobina prezintii caracteristici electrice slabe (factor de calitate redus, stabilitate mica, capacitate proprie ridicata) §i necesita 0 carcasa speciala,

b.

Fig. 3.3. Bobine

Cll

mai multe straturi.

c * Pentru a se obtine un bobinaj rigid (strlns) bobinarea se"poaLe realiza cu conductor lnciilzit (lJ 100-120°C); dupa racire bobinajul se stringc pe carca"Sii,asigurmdu-se astfel stabilitatea bobinel. ** Grosimea stratului depus este de 0,01-0,03 mill. Aceastll boblna, de~i are Q-uI mai mic, se caracterlzeaza printr-un !nalt grad de stabilitate. *** Exlsta ~i bobine cu mai multe straturi (in special cele realizate de amatori) la care bobinarea se facc neunilorm sau »Ingrami!ditii".

70

U. COMPONENTE ELECTRONICE PASlVE

- figura 3.3.b prezint a 0 hobina cu mai multe straturi, spirele formind o piramida (trunchi de piramida), Acest tip de bobina are 0 mate rigiditate .dielectrica ~i capacitate proprie mica; se utilizeaza ca bobina de inalta freeven~a in echipamentele electronice de putere, ' - figura 3.3c prezinta 0 bohina cfi mai m'uite straturi, sectionata sau in galeti, Se caracterizeaza printr-un factor de calitate ridicat '(150-200) ~i prin capacitate proprio mica. Se realizeaza usor ~i se utilizeaza in echipamente de radioreceptie in gama undelor Iungi ~i medii. o varianta a hobinelor cu mai muite straturi, Iarg utilizatii in practiea, esLe cea care Ioloseste bobinarea universala. La bobinarea universala, spirele slnt aranjate paralel una cu cealalta, dar sedispun alternativ de Iii un capat la celalalt al carcasei, intersectindu-se sub un unghi. Acest mod de dispunere a spirelor confera bobinei 0 huna rigiditate rnecanica fara utilizarea unei carcass speciale, un factor de calitate ridicat ~i capacitate proprie redusa.

3.5. Bobine en miez


Majoritatea bobinelor utilizate in electronica au in coinponenta lor un miez magnetic sau un miez nemagnetic. Miezurile magnetice se realizeaza din materiale magnetodielectriee * Iji din ferite. Intluenta miezului asupra inductantei bobinei este caracterizata de permeabilitatea efectivii fL., astfel ca inductanta unei bobine eu miez poate fi dsterminata eu aproximatie cu relatia:

in care Lo este inductanta bchinei fara miez. Din punetde vedere constructiv miezurile bobinelor sint de dona feluri: miezuri Inchise ~i miezuri scctionate (netnchise). Miezurile nelnchise sint de obicei de forma cilindrica sau tub. Constructia acest.or miezuri permite modificarea inductantei prin simpla lor deplasare in Iungul bobinei. Miezurile inchise se realizeaza de obicei sub forma toroidala ~i au avantajul cala dimensiuni m ici asigudi valori m ari pentru inductanta hobine i. Miezurile nemagnetice SB realizeaza din alamii sau cupru ~i se .utilizeaza in special pentru bobine care functioneaza in domeniul undelor scurte sau ultrascurte.
* Pentru obtinerea gtaterialelor magnetodielcctrtcc se utlllzeaza fie pulbcrea din fier, fie aliajul alsifer (Al-Si-Fe) sub forma de granule cu dimcnsiuni de ctteva zed de niicroni. Pulberea aceasta se arnesteca eu un dielectric lii se preseaza. Fiecare parttcula a pulberii se tnveleste tntr-un strat de dielectric. cu cit estc mai mic diarnetrul granulei cu atit stnt mai mici picrderile In miez ~i cu alit mai bine poate fi utilizat miczul Ia trecvente mai ridlcate. Se are in vedere '~i faptul cii la mic.~orarcadimensiunilor granulelor se mlcsoreaza ~i pcrmeabllitatea rnagneticii a materialului. .

3. BOBINE ELECTRICE

71

3.6. Bobine eeranate


Pentru inlaturarea cuplajelor parazit.e, produse de clmpuri electromagnet.ice exterioare, bobina se ecraneaza, adica se introduce in interiorul unei cutii metalice inchise, conectat.a la masa. Efectul de ecranare se caracterizeaza prin raportul dintre intensitatea cimpului electric al bobinei in prezenta ecranulu i ~i intensitatea acsluiasi elm p in absenta ecranului. Pentru un ecran de clasa medie, rea1izat de exem plu sub forma unei cutii de aluminiu, acest raport este de aproximativ 1/100-1/20, ceea ee inseamna un raport suficicnt de mare'pentru 0 parte a. aplicatiilor practice. Pentru-cresterea acestui raport in practica se realizeaza doua sau chiar trei ecrane. Ecranul influenteaza ~ ~i asupra parametrilor electrici ai bobinoi contribuind la scaderea inductantsi, cresterea rezistentei ~i a capacitatii proprii ~i la reducerea Iaotorului de ealitate al bobinei. Stabilitatea bobinelor ecranate este mai slaba decit a celor neecranate deoarece sub influenta factorilor cat'e modifica stabilitatea (temperatura, de exemplu) semodificii ~i dimensiunile geometrice ~i rezistenta ecranului. Influenta ecranului asupra paramet.rilor bobinei se manifesta cu atit mai put.ernie eu cit peretii sai sint mai apropiati de bobina. Pentru ca inductanta ~i factorui de calitate al bobinei sa nu scada cu mai mult de 10% datorita prezentei ecranului S9 recomandii un raport intre diametrul ccranului DE ~i diametrul bobinei,D,1n jurul aDE/D = 1,5 2,5. Fentru ca sa slaheasca influonta. ecranului se poate plasa un cilindru din ferita intre ecran ~i bohina ; 0 astfel de dispunere slabests elm pill magnetic exterior al bobinei ~i cuplajul sau cu ecranul ceea ce in final conduce la posibilitatea reducerii dirnensiunilor exterioare ale bobinelor ecranate. in majoritatea cazurilcr un astfel de cilindru din ferita creeaza un efect de ecranare suficient pentru ea sa nu mai fie necesar .ecranul metalic. Acest sistem se ut.ilizeaza in bobinele de dimensiuni mici, care pentru ecranare se introduc in cilindri sau oale de ferita. . . Utilizarea ecranelor magnetics conduce la crestsrea inductantei bobinei (cu cca. 10%) ~i la miesorarea corespunzatoare a Iactorului ei de calitate. Ecranele se realizeaza sub forma de cutii cilindrice sau sub forma de cutii paralslipipedice din aluminiu, cupru sau alama ; grosimea peretelui ecranului depinde de materialul ales ~i de frecventa de functionare a bobinei. De exemplu, pentru frecvente de 100 MHz, grosirnea in mm a acestor pereti este de 30 [1.pentru cupru, rcspectiv 40[1. pentru aluminiu. Deoarece aluminiul este mai ieftin decit cuprul eoranele se realizeazii de obicei din aluminiu. Pentru a permite 0 dispunere sconomica a bobinelor tntr-un echipament se construiesc ecrane, sub forma paralolipipedica .

.* Varlatia acestor parametri siuntle ecranului,

depinde de raportul dintre dimensiunile bobinei l?i dimen~

72

II. COMPONENTE

ELECTRONICE

PASlVE

3.7. Bobine plate


Bobinele plate se realizeaza cu ajutorul tehnologiei cablajelor imprimate sub forma unor spirale (de forma circulara) sau dreptunghiulara) plate. Induetanta acestor bobine este relativ mica (0,1...10 fJ.H). Factorul de calitate al unei astjel de bobine este cuprins intre 50 ~i 200, el depinzlnd 'de calitatea suportului izolant ~i de rezistivitatea conductorului.

3.8. ~ocuri de Inalta Ireeventa


Soourile de Inalta Irecventa sint bobine de inductanta utilizate pentru cresterea rezistentei electrice in circuite de hlalta frecven\a, permrcmd rn acelasi timp trecerea curentului continuu sau a curentului alternativ de joasa freeventa. Ele se utilizeaza in special in echipamente de emisie radio §i televiziune * pentru alimentarea etajelor de amplificare, respectiv corectarea oaracteristioilor amplitudine-frecventa ale amplifioatoarelor video. Deoarece acest tip de bobina prezinta capacitati parazite importarite, ele trebuie sa fie utilizate la Irecvente mult mai mici decit frecventa lor propria de rezonanta, clnd roactanta are un caracter inductiv, In cirouite de unde scurte (US) ~i ultra seurte (UUS) se utilizeaza socur i de tnalta frecventa Intr-un strat, cu pas variabil (figura 3.4.a); capatul bobinei corespunzator partii eu pas mare, se leaga la partea de malta frecveniT'"a schemei, deC)arece capacitatea proprie intre spire ~i aceastji parte a bobinei este minima.

a-

Fig. 3.4. Tipuri de socurl de tnalta rrecventa: pcntru UUS eu pas variabil; b - pentru unde
lung!

* In cazul clnd socurlle de InaIta Irecventa se u tlllzeaza in circuite de Incalzire ale tuburilor electronice, ele constituie filtre ~i "opresc" trecerea curentllor de lnaWi frecventa in circuitul de lnciilzire.

4. TRANSFORMATOARE

$1 $OCURI DE AUMENTARE

73

3.9. Variometre
Variometrele sint bobine a carer constructie permite variatia continua in limite largi a inductantei in procesul de exploatare al unui echipament electronic. Variatia continua a inductantei in variometre se poate realiza in doua moduri: • prin deplasarea unui c~rsor pe spirele unei hobine de forma cilindriea • prin rotirea unei bobine in raport cu cealalta, in care caz varioraetrul este constitait din doua bobine concentrice §i coaxiale (rotorul §i statorul], Caracteristica principala a variometrelor 0 constituie gama de variatie a induotantoi, dilinita prin rap irtul dintre inductanta maxima §i.miniraa.. K
L ·

Lmax. Lmin

4. Transformatoare de aliment are

sl socurl

4.1. Definipe §i simboluri gratlee


In circuitele de joasa frecventa !}ide frecventa industriala ale echipamentelor electronics au 0 larga utilizare bobinele ou induotanta mare {de ordinul zecilor sau chiar sutelor de henry), prin care tree curenti importanti. Aceste bobine, realizate cu miez magnetic (cteleleotrotehnic, Ierita, permalloy etc) pentru a nu avea dimensiuni mari, slnt socurile de alimentare §i transfermatoarele. Socurile de alimentare slnt bohins de mare inductantii destinate Iunctionarii in gama frecventelor jJasif (plna la citeva zeci de' kiloherti). Se utilizeaza in Iiltre de aliment are in filtre de [oasa frecventa., in stabilizatoare ~i regulatoare de tensiuns (asa numitele pcuri saturate sau socuri comandate). In scheme eleotrice §Jcul de alimentare se notoaza ca in figura 3.1.b. Transformatoarele sint componente (statics) elsctromagnetice bazate pe Ienomenul de inductie eleotrornagnetica, cmstruits pentru a primi puterea .alectrica sub intensitatea Ip §i tensiunsa Up aplicata unui circuit zis primal' ·~ia 0 reda sub 0 tensiune U, !}i 0 intensitate I,Ia bornele unui circuit secundar, In scheme electriee transformatoarele se reprezinta ca in Iiguea 4.1.

74

II. COMPONENTE ELECTRONICE

PASH'E

4.2.. Clasificare
In functie de destinatie, transformatoarele se impart in transformatoare de alimentare si transformatoare de semnal.· . • Transform atoarele (autotransformatoarele) de alimentare se utilizeaza in blocuri 0-de redresare pentru ohtinerea de tensiuni de Fig. 4'~~a~~~~~e~t~:~er:~ansforvalori diferite. De la aceste transformatoare se alimenteaza circuitele de incalzire a filamentelor tuburilor electronice, electromotoarele etc. in general transformatoarele . de alimentare functioneaza la frecvente joase *: 50 Hz (frecventa retelei) ; 400 Hz (frecventa retelelor de bord) . • Transformatoarele de semnal se utilizeaza intr-o gama (mai) larga de frecvente, de la cttiva herti la citeva sute de kiloherti. In categoria acestor transformatoare pot fi incluse: . - transformatoarele de adaptare, folosite pentru modificarea impedantei circuitelor (de intrare, de iesire ~i de cuplaj), - transformatoarele de impulsuri, destinate transmiterii impulsurilor in circuitele unde apare necesitatea unei izolari galvanice tntre circuite. In practice. se utilizeaza 0 gama larga de transformatoare ~i socuri de alimentare normalizatejstandardizate. Cu toate acestea II!... realizarea echipamentelor electronice apare adesea neeesitatea eonstruirii unor tipuri de transformatoare ~i socuri de alimentare speciale, In cele ce urmeaza se prezint a destul de succint numai transformatoarele ~i socurile de alimentare de medie tensiune ~i de mica put ere (citeva sute de volti ~iciteva sute de voltiamperi).

"\

4.3. Oonstruetla transformatoarelor


Oricare tip de transformator l}i §ocde alimentare const.a din circuit magnetic (sau miez magnetic), bobina ~i armaturi de fixare. . .

4.3.1. Tipuri constructive de miezuri magnetice


In mod curent se utilizeaza trei configuratii de miezuri (figura 4.2): in manta, eu coloane, toroidale. In functie de tehnologia de executie, miezurile se realizeaza din tole ~tantate, din benzi §i presate.

* Pentru reducerea volumului i]i masei transformatoarelor de alimentare, in ultimii ani se utilizeazii tot mai mult sistemelede conversie a energiei electrice la Irecvente relativ ridicate (20...40 KHz).

4. TRANSFOR.JllATOAllli ~I ~OCURI DE ALIMENTARE

75

a
a_"';;- ell coloane , b -

.Fig. ·1.2. Tipuri de mlezuri magneticc: in manta; c - toroidale

• Miezuri din tole stantate. Tolele stantate se pot impacheta fie prin tesere (miezuri intretesute), fie pe 0 singura parte (miezuri cuintre£ier reglabill. Socurile de alimentare se realizeaza, de obicei, cu intrefier reglabil, COnstituit dintr-o foaie izolanta introdusa intre cele doua parti ale circuitului magnetic. Transformatoarele de alimentare au miszuri intretesute. Configuratia cea mai rasptndita de miez magnetic este cea in manta, alcatuit.a dintr-o tola E si 0 tola I. • At iezuri din bandii. Sint utilizate pe scara larga datorita calitatilor deosebite pe care le priezintii. .Miezurile se executa dintr-o banda Ingusta de otel electrotehnic sau dintr-un aliaj special ~i se realizeaza cu coloane, in manta ~itoroidale. Aceste miezuri se Iabrica tn prezent in serie tipizata pentru puteri de la citiva amper-volti la sute de amper-volti, . . • Miezuri presate. Slnt de tipul miezurilor magnetodielectrice. Au configuratii variate: cu. coloane, in manta, toroidale, in forma de oala ietc.

'4.3.2. Tipuri , constructive de bobinaje


Constructia bobinajului este deterrninata de: tipul conductorului folosit, tipul carcasei, inodul de dispunere al diverselor infa~urari, izolatia utilizata, modul de scoatere a capetelor infa~urai'ilor din bobinaj. , Pentru realizarea bobinajului se utilizeaza conductoare de cupru (eel mai frecvent) ~i aluminiu cu sectiunea rotunda sau dreptunghiulara * izolate cu email, bumbac sau matase ; in cazuri speciale se utilizeaza combinatiile email-matase.. omail-bumbac etc. '
• Conductoarele dreptunghiulare sub forma de ~ina sau banda se utilizeazii la transfermatoarcle cu putcri ma_imari de 5{)OVA cu num1ir mle de spire.

76

II. COMPONENTE

ELECTRONICE

PASlVE

Bobinajul se executa pe un suport numit carcasa, care trebuie sa permita montarea usoara la locul de utilizare, scoaterea comoda a capeteler infa~urarilor ~i bobinarea in conditii optime. Materialul carcasei trebuie sa prezint.e o buna rigiditate dielectrics ~i rezistenta mecanica. Materialele cele rna 1 utilizate sint: prespanul, pertinaxul, textolitul, polietilena etc. Bobinarea se poate face in doua feluri: instraturi (fig. 3.3.a) ~i neregulat. Cel mai frecvent se folosest.e hobinarea in straturi deoarece este mai sigura 'iii mai economica. Bobinarea neregulat.a const.a in infa§urarea, fara 0 ordine anumita, a conductorului pe carcasa ptna la obtinerea numarului de spire dorit. Ordinea in care se bobineaza diversele infa§uriiri esteimportanta. Pentru a asigura conditii bune de racire, se bobineaza spre exterior infa~uriirile parcurse de eurenti mari. Pentru protectia climatica. §i pentru cresterea rigidit atii dielectrice, bobinele transformatoaralor se impregneazii.

4.4. Transformatoare

pentrn tehniea eircultelor integrate

Transformatoarele §i sccurile de alimenLare sint componentele cele mai grele I]i mai voluminoase din echipamentele electronice ; practic ele ccupa plna Ia 20% din volumul echipamentului I]i pina la 30...40% din -masa sa. Este normal ca prin reducerea dimensiunilor I]i masei lor sa se micsoreze I]i dimensiunile I]i masa echipamentelor electronice, . Realizarea de transformatoare de dimsnsiuni mici este Iavorizat.a §i de faptul ca echipamentele electronice de gabarite mici sint construite cu tranzistoare I]i circuite integrate carora Ie stnt caracteristice curenti mici la funotionare I]i tensiuni coborite, de alimentare. Reducerea dimensiunilor transformatoarelor I]i I]ocurilor de alimentare utilizate in aceste echipamente esteposibila prin utilizarea de materiale cu permeabilitate magnetica mare, miezuri .cu forme netraditionale I]i conductoare pentru bobinaje cu sectiune mica (d ~ 50 fl.) cu strat de izolatie subtire intre spire I]i prin folosirea de carcase (pentru bobine) cu grosimi minime. Pentru astfel de transformatoare de obicei se utilizeaza tole toroidale I]isub forma de benzi .

5. Comutatoare

5.1. Definitie §iclasificare


Ccmutatoarele sint componente mecanice de circuit, folosite pentru schimbarea Isgaturilor unor portiuni de circuit prin altele sau pentru modificarea succesiva a conexiunilor unuia sau ale mai multor circuite. _ Comutatoarele se caracterizeaza prin tensiunea nominala, curentul nomina], numarul de contacte, modul de action are (rotative, hasculante, prin

5. COMUTATOARE

77

apasare etc) ~i se construiesc de obicei pentru action are manuala la tensiuni relativ coborite (sub 500 V). Comutatoarele se clasifica : • dupa marimea puterii pe care 0 comuta, in comutatoarede mica putere (sub 50 VA), comutatoare de medie put ere (de la 60 la 500 VA) ~i comutatoare de put ere (peste 500 VA), . • dupa felul curentului pe care-I comut.a, in comutatoare de curent continuu, comutatoare de eurent alternativ etc; • dupa tipul construotiv, in comutatoare rotative, comunatoare tip olaviatura etc., • dupa gabarit, comutatoare normale ~i comutatoare miniatura. In tabelul 5.1 se prezinta structura tipurilor actuale de comutatoare.
Tabelul 5.1. Familli de eemutatoare crt.
Nr.

Subfamilii de comutatoare Intrerupatoarc basculante

Tipuri de comunatoare ce compun familia - de retea, - mlnlatura pentru cablaje conventlonale. - de retea, - minlatura,
submlniatura,

1.

imprimate

sau

-2 lntrerupatoare prin apasare

-3

Comutatoarc

rotative

- normale ~i miniaturii eu fixare pe sasiu, - mtntatura pentru implantare pe eabJaj imprimat. - eu c1ape cu ~i fara zavorlre mecanica, - cu taste ell ~i fara zavor - pentru eabJaje. trnprlrnate cu doua pozitii - pentru eabJaje imprimate cu 4~12 pozitil, - pentru cabJaje conventionale Cod Iestre:
-' zccimal.
.

Comutatoare

tip claviatura

-5

Comutatoare cu translatie

-6

--Comutatoare
!}i afisare

cu iesiri codificate

(Thumbwheel)

- octal, - binar .

5.2. Caracteristici prineipale


. In echipamentele electronice comutatoarele trebuie sa aiba 0 influenta minima. asupra semnaielor electrice pe care Ie comuta. Pentru aceasta ele trebuie sa tndeplineasca urmatoarele caracteristici: • capacitate intre contaete mica. In comutatoarele de inalta frecventa capacitatea aceasta nu trebuie sa depa~easc~ 0,5 ...3 pF,

78

n.

CO!dPONENTE

ELECTRONICE

PASIVE

• rezistenta de izolatie maxima intre contacte; aceasta caracterist ica prezinta 0 importanta deosebita in special in cazul utilizarii comutatoarelor in circuite de mare rezistenta electrica §iin circuite de Inaltii frecvsnta, • viteza de comutare ridicat.a ; importanta acestui parametru rezultii ,din necesitatea stingerii arcului (electric) care se Iormeaza la intreruperea contactului §i din necesitatea micsorarii scinteierii la inchidereaJdeschiderea contactului. In comutatoarele utilizate 18. curenti mari, se folosesc circuite, pentru stingerea arcului, realizate din condensatoare montate in paralel pe contacte, " • contactele comutatorului nl! trebuie sa creieze surse de potential de contact. . ~ntactele comutatoarelor slnt de doua feluri: fixe si mobiIe.Contaetele fixe sint conectate la elementele electrice ale schemei (terrninalele rezistoarelor, hobinelor, condensatoarelor etc), iar contactele mobile sint fixate pe reglete mobile action are cu ajutorul butoanelor sau clapelor exterioare. Prin aceasta actionare contactele mobile se deplaseazii fata de cele fixe, stabilind sau intrerupind circuitele electrice respective.

5.3. Tipul'i constructive


In echipamentele electronics se unilizeaza 0 gamcl larga de comutatoare (tabelul 5.1), dintre care etteva se prezinta in cele ce urmsaza: • comutatoarele basculante, slnt destinate pentru comutarea circuitelor de curent continuu §i curent alternativ cu puteri de ordinul sutelor de voltamperi. Ele au utilizari largi in circuitele de alimentare ale aparaturii electronice; in tabelul 5.1. se prezinta clteva variante constructive, • comutatoarele prin apasars (citeva forme constructive sint mentionate in tabelul 5.1) sint destinate pentru cornutarea de scurta durata a circuitelor de eurent continuu §i de curent alternativ de joasa frecventa, • comutatoarele rotative (cu galeti) sint destinate pentru comutarea cirouitelor de inalta Irecventa, de joasa frecventa. §i a cireuitelor de curent. continuu cuputeripina la 60 VA. Acest tip de comutator (figura5.1) 23 consta din galetul 1, suportul 2 §i stiftul decomanda prin rotire 3, solidar cu axul. Cu ajutorul suruburilor 4 ~i coloanelor 5 se poate fixa numarul dorit de galeti, Fiecare galet (figura 5.1. b) const.a dintr-o parte fixa, statorul 6 ~i 0 parte mobila, rotorul 9. Pe stator sint prevazute doua gaur! pentru fixarea galetului pe coloanele 5 4. 5 ale comutatorului §i douaspreFig. 5.1. Comutator rotativ eu galetl: zece contacte arcuite dispuse la a - montat , .b - galet

6.CONECTOARE

79

300 pe circonferinta. Pe rotor este fixata placa 8 sub forma unui inel cu 0 proieminenta ; la rotirea rotorului aceasta proerninenta face legatura cu unul din celelalte unsprezece contacte areuite de pe stator 7. Contactullung 10 este comun pentru placa 8. Cu galetul mentionat se poate obtine comutarea a unsprezece circuite pe 0 singura directie (11 pozitii X 1), • comutatoare tip claoiatura, sint destinate pentru comutarea circuitelor elect rice de curent continuu ~i de curent alternativ hl aparatura de masurare sids larg consum. Spre deosebire de eomutatoarele eu galeti comutatoarele claviatura utilizate in aparatura de radio slnt prevazute eu suporturi speciale pentru fixarea bobinajelor; datorita lor se micsoreaza lungimea conductoarelor de legatura "contaete-bobine" ~i in consecinta cuplajele parazite, • comutatoarele cu afisare se caracterizeaza printr-o schema complex a de comutare a iesirilor ~i se realizeaza cu cablaje imprimate. Ele constau din discuri care transformii unghiul de rot ire intr-un cod binar, zecimal etc.

6. Conectoare

6.1. Definitie ~i elasificare


Coneetoarele sint componente electronice de circuit utilizate pentru -, realizarea unor legaturi electrice conductoare demontabile Intre hlnouri, subansamble, cabluri etc. Legatura electrica in conectoare se asigura prin pereehi de contacte de tip "mama-tata" care constau dintr-un ~tift (pin) ~i dintr-un contact elastic, fixate intr-un suport izolator a carui forma confera conectorului tipul .constructiv (tabelul 6.1). In functie de tensiunea ~i Irecventa curentului ce trece prin perechea de contacte, oonectoarele se clasifica in conectoare de joasa frecventa (de tensiuno mica ~i tensiune mare) ~i in conectoare de lnalta frecventa. Dupa modul de conectare a conductoarelor la contactele conectoarelor . (tipurile 1, 2, 5, 6 din tabelul 6.1) deosebim: concctoare prin Iipire, prin rulare (cunoscuta sub denumirea de wrapare de la cuvintul englez wire wrapping) ~i prin sertizare. Dupa felulzonei de contact deosebim: conectoare cu contacte punctiforme, cu contacte liniare §i cu contacte de suprafata. Dupanumarul de elemente care realizeaza acelasi contact deosebim conectoare: cu un element de contact, cu doua elemente de contact §i cu mai multe elemente de contact.

II. CO)IPONENTE

ELECTRONICE

~ASIVE

Tabelul 6.1. Famllii de coneetoare crt. 1 2


3 Nr. Familia de

eoneetoare

.I

Tipul conectorulut

Conectoare pentru circuitc imprimate Concctoare tip rack si de panou Concetoare cilindrice - standard, - miniatura, - subminlatura - standard, - miniatura - pentru frecvente foarte Inalte, - pentru medii cu agresivilate chlrnlca ridl- rezistente la so1icitare termtca - eu etanseizare a contactelor - eu asigurare mecanica

-4-1
j
5

Conectoare coaxiale \

Conectoare pentru apliea'[il speciale

cata,

ridieatii,

Socluri pentru cornponcnte de circuit

.-

pcntru eireuite integrate, pcntru tranzistoare, pentru relee, pentru erlstale, pentru tubuli eleetroniee

Conectoarele trebuie sa. tndeplineasca urmatoarele caracteristici: rezistenta de contact mica (de ordinul a 10-3.0), siguranta mare in functionare, efort rriic la asamblare ~i posibilitate usoara de demontare etc.

6.2. Tipnri constructive


• Conectoare pentru circuite imprimatc. Au 0 pondere important a in prezent datorita utiliziirilor lor in echipamentele industriale, tehnicii de calcul etc. Probahil ca pe masura ce se va extinde utilizarea in constructia de echipamente electronice a circuitelor integrate pe scara larga ~i a. circuitelor hibride, ponderea acestor conectoare va scadea ; citeva caracteristici ale acestui tip de conector s1nt urmatoarele ; - tensiune de lucru 160-330 V./I - rezist.enta de contact < 15· 10-3, - rezisterrtii de izolatie >5· 109, - capacitate' <3 pF.

6.CONEqOARE

81

• Conectoare de .panou. Se utilizeaza pentru interconectarea blccurilor functionale. Ca rezultat al extinderii sistemelor modulare de realizare a echipamentelor ca ~i al tipizarii functicnale a acestora, se prevede 0 crestere ~i o diversificare a tipurilor constructive. . • Conectoare cilindrice. Ca urmare a tendintei de miniaturizare a echipameritelor electronice, se constata cresterea tipurilor de conectoare cilindrice miniaturii * ~i subminiatura. Se utilizeaza psntru diverse conexiuni de cabluschipament in echipamente station are etc. Carcasa lor este realizata din aliaj de aluminiu eloxat iar corpul izolant din bachelita sau material plastic. Ccntactele sint din aliaj de cupru argintate. . .Conectoare coaxiale. Datorita t.endintei generale de crestere a Irecventalor de lucru in echipamentele electronice, conectcarele ccaxiale au §i VOl' avea utilizari mari in viitor; de exemplu se pot utiliza la conectarea cablurilor coaxiale pentru frecven1e inalte, radiofrecvento ~i circuit.e video ptna la 10 GIIz. Corpul si contaetele lui slnt realizate din aliaje de cupru, aeoperite pentru protsctie, cu argint. Materialul izclant este din teflcn. Partea fixa care se dispune pe echipament, este prsvazuta cu' 0 flan§a patrata de prindere. Partes de cahlu-libera, are raeordul drep.t sau cotit pentru prinderea cablului .. Cuplajul perechii se realizeaza prin insuruhare, Principalele lui caracteristici sint urmiitoarele: - impedanta 50 '.0, - freoventa 1 -7- 10 GHz, - rigiditate dielectrica > 1500 V. - rezistenta de izolatie > 109.0. " • Conectoarepentrti aplicaiii speciale. Utilizarca aeestor ecnectoare este in crestere datoritii folosirii tot mai accentuate a echipament.elor eleetrcnice in conditii de lueru difidle (de exemplu in mediul submarin etc). De ohicei tipurile de conectoare din aceast a Iarnilie se pot realiza ca variante constructive ale tipurilor menticnato mai sus', prin accentuarea gradului lor de profesionaJizare. • Socluri. Fabricatia de socluri pentru diverse tipuri de componenLe cunoaste '0 dezvoltare mare. Scclurile sint clemente de conectare prin intermediul carora terminalele ("picioru§ele") ccmpcnentelcr electrcnice (tranzistoare, eircuite integrate, tuburi electrr nice, relee etc) se conecteaza in circuitele lor Iuncticnale. Un soclu este alcatuit., in principal din suport (din bachelita sau material plastic) ~i contacte eleastice (alia'jdin cupru, argintat sau aurit). *
6Tipul de conector "standard" tinzlnd muncitorului .electronist -,

sa

fie utilizat numai pentru puteri relativ mario c. 1270

Manualul

7. Relee

7.1. Definijle ~i clasificare


Releele sint componente electronice de circuit utilizate pentru realizarea unor functiuni logice *; pe miisuradezvoltiirii ~i .perfectionarii circuitelor semiconductoare logice, ~i a dispozitivelor optoelectronice, exista tendinta inlocuirii lor; ele continua insasa fie folosite mai ales la separarea unor blocuri care funcj.ioneaza la tensiuni §i puteri mult diferite, ~i in circuit.ele in care conditiile de circuit Inchis sau deschis slnt severe. . . Cel mai folosit tip de releu este releul electromagnetic, Exista mai multe tipuri de relee electromagnetice, utilizate pentru comanda unor puteri variind intre zecimi de volt-amperi ~i sute de volt-amperi. Releul electromagnetic, destinatpentru comutarea circuitelor electrice in echipamente electronice, aparatur a de automatizare etc, consta din trei parti principale: electromagnetul, arrnatura ~i contactele eleotr-ice., Curentul care poate trece prin contactul releului est.e limitat psntru fiecare tensiune de lucru, pentru a proteja contactele impotriva arderii sau tmbatrinirii premature. Deoarece in int.ervalul de comutatie se produc variatii hruste ale curentului prin contaete, pentru ca acestea sa nu se deterioreze, tntre contacte se leaga un condesator de aproxirnativ 0,1 p.F in serie, eu un rezistor de aproximat.iv 100 o. Releele (electromagnetice) se clasifica : • dupa felul curentului de comanda, deosebirn relee de curent continuu (polarizate ~i nepolarizate) ~i relee de curent alternativ. Functionarea releelor nepolarizate (sau neutre) nu depinde de sensu I curentului in bobina de comanda, in timp ce la cele polarizate depinde, • dupa marimea puterii consumate, se impart in relee foarte sensibile (pina la 1/100 W), in relee sensibile (pina Ill. 1/10 W) §i in relee normals (peste 1/10 W), • in Iunctie de Limpul de action are (timpul de atragere ~i eliberare al armaturii) se deosebesc relee Ioarte rapide (pina la 5 msec), relee rapide (pina /Ia 50 msec), relee normale (ptna la 150 msee) ~i relee lente (ptna la 1,2 see), • dupa marimea puterii pe Care 0 comuta, releele sint de mica put ere (pina la 50 VA in curent continuu sau 120 VA.in curent alternaliv) de medie put ere (peste 150 W in curent continuu sau 500 VA in eurent alternativ) ~i de putere, numite ~i contactoare( comuta puteri peste 500 VA).
* releul stabileste sau intrerupe 0 serie de circuil.e prin actionarea unui numar de contacte care se inchid sau se deschid sub acttunea Iort elor exercttate asupra partti mobile (armature).

7. RELEE

83

7.2. TipUli eonstructive


Heleul electromagnetic de curent continua. Schema sa de principiu reste prezentata in figura 7.1. a. La trecerea curentului I prin bohina 1 se creeaza fluxul magnetic <D, care se lnchide prin miezul 2, circuitul magnetic .3, armatura 5 ~i prin intrefierul a. Deoarece Iorta de atragere a armaturii este proportionala cu patratul cnrentulu], care trcce prin bobina releului, ea nu depinde de sensul curentului. 'Sub acjiunea Iortei de atractie, armatura 5' este atrasii si contactele 4 se tnohid. , Releul electromagnetic de curent alternatio, In Iigura 7.1.b este prezentat.a schema de principiu a acestui releu. Pentru micsorarea pierderi1cr ill circuitul magnetic 3, in armiitura 5 ~i in miezul 2, acest.ea se executa din tole de otel electrotehnic. Cind bobina este parcursa de un curent alternativ, In mcmentele trecerii curentului prin zero, Iorta de atractie a arm aturii electrcmagnetului devine nula ; in acest caz armatura se elibereaza de m iez ~i din ncu este atrasa. Daca nu se iau rnasuri speciale, arm atura ~i deci contactele 4 ale releului, VOl' vibra. Pentru a inlaturancest efect, pe miezul 2, catre capatul dins pre tntrefier se realizeaza 0 crest.atura (asa cum 'se arata in Iigura) in care se introduce 0 spira in seurt-circuit. FJuxul electromagnetic care trece prin miez produce in spira aceasta 0 tensiune electromotoare ~i deci un curent electric, al carui flux magnetic local, Q[, nu mai permite eliberarea armaturii inmomentele cint curentul prin bobina trece prin zero. Heleul electromagnetic polarizat. in cazul releului polarizat (figura 7.2) pozitia armaturii mobile 5 depinde de sensul curentului electric prin bobina 1. Prin circuitul magnetic al releului 2 tree doua fluxuri:unul constant 00 creat de un magnet permanent 3 ~i unul de comanda 00 creat de curentul electric care trece prin bobina 1. Fluxul magnetic 00 creat de magnetul permanent

J
I

.,
ade curent

/
3 2 1

Fig. 7.1. Releu electromagnetic: conunuu , b - de curent aJternativ

II. COMPONENTEELECTRONICI' PASI""

Fig. 7.2. Heleu electromagnetic

polarizat,

Fig. 7.3. Heleu cu contacte ermetizate.

se divide in doua fluxuri 001 ~i 002 egale ~i de sensuri opuse; unul din aceste fluxuri coincide ca sens eu Iluxul de comanda 0 c asa cum rezulta din figura. In final armatura mobila 5 va Inchide unul din contactele 4 ale releului. Relee cu comandii princlmp magnetic. Pentru cresterea duratei de Iunctionare contactele releelor * pot fi introduse in tuburi din sticla asa cum se arata in figura 7.3. Contactele 4 ~i 5 se realizeaza din covar (aliaj cupru, nichel, Iier) acoperit cu cupru; aceste.contacte se dispun la 0 distan!a de aproximativ 1 mrn unul de celalalt, Tubul de sticla 3 se umple cu gaze inerte (azot de exemplu) sau sevideaza. Comanda contactelor se realizeaza prin intermediul cimpului magnetic creat de bobina 2 prin care trece un curent electric. Avantajele acestui tip de releu stnt : constructie simpla ; rezistenta de contact stahila si sulioient de mica. (0,1...0,03 Q); timp de basculare foartemic. Dezavantajele acestui releu sint : puterea mica pe care 0 comuta (sub 15 W); tensiunea mica de strapungere intre contaote ; rezistenta scazuta la vibratii ~i gabarit relativ mare .


8. Cablaje imprimate
Utilizarea cablajelor imprimate constituie la ora actual a 0 tehnica universala de (inter) conectare a componentelor electronics atit in echipamentele electronice profesionale, cit ~i in cele de Iarg consum. Productia cablajelor imprimate a crescut an de an deoarece ele au avantajele urmatcare: ' - permit reducerea volumului ~i masei echipamentelor prin cresterea densitatii de montaj a comp:::mentelor electronice,
* La majoritatea releelor electromagnctice contactele slnt supuse actiunii mediului tnconjurator astfel ci"iin cazul unui mediu nociv, eontactcle se deterloreaza relativ repede,

8. CABLAJE

IMPRIMATE

85

- contribuie la cresterea sigurantei in Iunctionare a echipamentelor prin micsorarea numarului Iirelor de legatura intre ecmpc nentele electron ice, - contrihuie la simplificarea operatiilor de asamblare, la reducerea duratei lor de executie ~i permit automatizarea lor incazul unei productii de (mare)
serre ,
.'

::- concura la redueerea cazurilor de me ntare srr nat a a ccmpcnsntelor electronice in scheme ~i asigura 0 buna reprcduetibilitate a mcntajelor, - asigura mcntaje eu 0 buna ecmportare la actiuni ·mecanice (vibratii, ~ocuri) ~i climatice (caldura, umiditate), - contribuie la miniaturizarea montajelor electronice ~i deci a eehipamentelor in ansamblu, - fac posibila unificarea ~i standardizarea constructiei blccurilor. electronice Iunctionale care intra in cern ponenta echipamentelor electrcnice ~i asigura interconeetarea usoara a acestor,

8.1.Clasifieare
in functie de numsrul straturilor metalice (ccnductcare) depuse, cablajelor imprimate se impart in cablaje simplu , dublu §i multistrat. • Cablajele irnprimate sirnplu strat slnt cablaje care i~i mentin pc nderea datorita pretului IC'r scazut care permits folcsirea lor mai ales in echipamente electrc nice de larg ccnsum unde ccmpactitatea are un rd secundar, Cu tcate aeestea, in ccntextul cresterii pcnderii echipamentelor elecfrcnice prcfesionale in ansamblu prcductiei de echipamente electrcnice, se apreciaza ea treptat eererea pentru acest.e cablaje va scadsa, urmind ca psntru acest g€n de eehipamcnte ele. ~a fie inkeuite eu alte eategcrii de cablaje imprimate ; ele se VOl' fr lcsi inca mult timp PELtI'U bunurile de larg censum. • Cablajele imprimate dublu strat au pcnder€a cea mai mare in productia de eablaje decarece ele asigura 0 densitate ridicat a a ccmpenentelor la un pret de ccst relativ ccberit. Cu toate ea se constat.a in ecntinuare eresterea aeestui tip de cablaj, prcbabil ca in viitor el va fi Inlocuit treptat prin eablajul imprirnat multistrat. . • Cablajele imprimate multistrat stnt destinate pentru mcntarea pe ele a circuitelr r integrate cu multe terminale in cazul in care acest lucru nu este pcsibil pe cablaje imprimate dublu strat, Numarul de straturi se determina prin impartirea schemei el€ctrice (de implantat.) pe retele de cireuite Iunctic nale, astfel tncit Iiecare circuit functional sa fie dispus peun strat ea de exempJu, stratul cu eircuite de alimentare, stratul cu potential nul, stratul eu eircuite de semnal etc. Evitarea influentei reciprcce Intra straturi se realizeaza prin dispunerea rationale a straturilor, unul fata de altul, sau prin introdueerea de straturi eeran. Grosimea cablajului imprimat multistrat se alege in Iunctie de conditiile mecanice de rigiditate ee se cer placii, cit ~i de numarul de straturi ales. .

86

II. COMPONEl'ITE ELECTRONICE PASIVE

Dupa tipul suponului izolant, cablajele imprimate se impart in cablaje rigide ~i cahlaje imprimate flexibile. Datorita multiplelor avantaje pe care Ie au ~i anume: - reducerea greutatii §i volumul cu cca. 50-:--85%, - disiparea termica imbuniitiitita, - reducerea costului, ,. .cablajele imprimate flexibile tind sa tnlocuiasca attt Iormele de cablu filare care fac legatura intre diversele blocuri ale echipamentelor electronice, cit ~i cahlajele imprimate rigide. Productia de cablaje imprimate flexibile utilizate Ia echipamentele eIec~ tronice profesionale depii~e~te in prezent productia cablajelor imprimate simplu strat iar pentru urmatoarele decenii se prsconizeaza 0 crestere a acestei productii. Grosimea cablajelor imprimate flexibile de obicei nu depaseste 0,5 mm; ele se utilizeaza de regula in echipamentele de tehnicii de calcul sau in echipamente eleetronice industriale, in special olnd se doreste sa se elimine eablarea interblocuri cu fire de legatura. Cablajele imprimate flexibile permit nu numai sa se realizeze 0 constructie mai compacta si mai fiabila, ci contribuie In buna inasura la micsorarea, sau chiar eliminarea, reactiilor reciproce care apar in firelc de legiitura utilizate in cablarea clasics. Se mentioneaza, eu caracter de informare general a, §i posibilitatea reaIizarii de cablaje imprimate pe suporturi ruetalice, Avantajele acestor cablaje sint importante §i anume: 0 mai buna evacuare a eiildurii dezvoltate in cablaj ; au 0 mare rigiditate rnecanica, permit 0 Iixare mai sigura a componentelor . electronics. In astfel de cazuri se ut ilizeaza ca suport placi din aluminiu oxidat.

8.2. Matcrialc pentru realizarea supnrtnlui placat


Materialul semifabricat utilizat pentru realizarea cablajelor imprimate este supnrtul sau stratificatul 'pIacat cu cupru. EI se realizeaza prin lipirea unei folii de cupru pe un suport izolant , cu ajutorul unui adeziv. Placarea cu cu.pru se poato face pe ofata sau ~ ambele fete ale suportului. pe Caracteristici ale suportului placat. Dimensiunile suportului placat eu cupru- sint diferite de la fabric a Ia fabric a ; in practice se Intflnesc mai freevent valorile 900 X 900 sau 900 X 1800 mm. Grosimea placatului este reglemsntata prin norme sau standarde ; in tabelul 8.1. se prez.int.a valorile uzuale. Suportul placat cu cupru trebuie sa tndeplineasca 0 serie de conditii mecanice ~i termice ~i anume: - aderenta Ioliei pe suport nu t rehuie sa fie influentata de diversele tratamente termiee sichimice impuse detshnologia de realizare a cablajului imprimal ; in general rQzisten~a mecaniea Ia deslipire este de aproximativ 2-2,5 Kg/cm2,

I
fl.

CABLAJE

IMPRI).B.TE

87

- rezistenta la sOCtermic trebuie sa fie mare. Pentru incercare se introduce un esantion intr-o baie de sudura cu temperatura de 230°C, timp de 10 seeunde; dupa proba esantionul nu trebuie sa prezinte umflaturi sau portiuni de folie de eupru dezlipite. Conditiile electrice pe care trebuie sa le satisfaca suportul placat se refera la: - rezistenta electrica superficiala a supoi:tului, aproximativ 5· 101oQ/cm2 - rezistenta lui de volum are valori de 1011_1012 Q cm,
Tabelul 8.1. Grosimi uzuale ale placatului ell eupru

Grosimea

suportului

TotaUi. a

(mm)

pJacat

Toleranta (mm)

0,15-0,30 0,30-0,80
0,81,6

±0,05 ±0,075 ±0,1 ±O,2· ±0,3 ±O,3

2?4 . 3,2

Suportul izolanl. Ca material dielectric pentru suportul placat se utilizeaza freevent pertinaxul ~i steclotoxtolitul. La alegerea unui anum it tip de material izolant pentru placare cu cupru se are in vedere r , - materialul utilizat ca suport sa aiba 0 rezistenta mecanica suficienta pentru a sustine componentele montate pe el ~i pentru a rezista la ~oeurile mecanice ce se ivesc la utilizare, - materialul utilizat cll suport so. aiba pierderi dieleetrice mici la frecventa de lucru a eehipamentului ~i sa aiba rezistenta de izolatie ~i rezistenta de suprafata ridicate. _ .' Adezioi. La lipirea euprului pe suport trebuie sa se tina seama de coeficientul de dilatare al cuprului ~i al suportului; adezivul trebuie sa preia diferenta dintre cci doi cosficienti de dilatare ~i din acest punct de vedere e1 trebuie sa fie elastic. Adezivii utilizati la placarea stratificatelor placate cu cupru sint ra~ini epoxidice plastifiante, cauciucuri etc. .~ Metalul de placare. Cel mai utilizat material conductor pentru placarea stratificatului este cuprul de Inalta puritate (>99,5% cu grosimea de 0,035 mm, 0,050 mm ~i 0,070 mm. Pentru aplicatii speciale se folosese ~i alte metale pentru placare ca de exemplu niehelul, nichel-cromul ~i argintul.

88

II. COMPONENTE

ELECTRONICE

PASIVE

8.3. Metode de realizare a eablajelor imprimate


Exista multe metode de fabricare a cablajelor imprimate, carese, deosebesc intre ele prin modul de realizare a stratului conductor pe stratificat; aceste metode pot fi grupate in dopa categorii: • metode de corodare, in care conductoarele imprimate se obtin prin cnrodarea foliei conductoare deja depuse pe suportul izolant, • metode de depunere, in care conductoarele imprimate se obtin prin depunsrea cuprului electrolitic pe un suport izo1ant. . Actualmsnts, pentru realizarea cablajelor imprimate predomina metodele de corodare, dar exista ~i tendinta.extinderii procedeelor de depunere, tendinta care este legata in primul rind de necesitatea reducerii consumului de metal (cupru) in conditiile crizei de materii prime. . Melode de corodare. Metodele de realizare a cablajelor imprimate prin corodare sint metode chimice care constau in (fig. 8.1.): • realizarea desenului de cablaj Ia 0 scars marita (2-7-10 ori) , • realizarea filmului fotografic, in marime naturale, • transpunerea (imprimarea) imaginii cablajului de pe filmul fotografic pe suportul placat cu cupru. In practica se utilizeaza doua procedee de im primare ~i anume: - procedeul fotografic. Acest procedeu are avantajul realizarii, cu un utilaj necostisitor, aunor trasee de cablaj fine ~i are dezavantajul unor costuri ridicate, productivitats sciizutii, fiind convenabil pentru Iabricatii de serie mica, de precizie, - procedeul serigrafic. Este indicat pentru productii de serie mare. Merode de depunere. In acest caz se pleaca de la suportul izolant neacoperit cu metal ~i se urmareste realizarea cablajului imprimat dorit prin depunerea mstalizarilor corespunzatoare dssenului de cablaj. Depunerea poate fi real izat a galvanic sau prin pulverizarea metalului printr-o mas ca,

8.4. Bsguli da realizare a eablajelor imprimate


Pentru simplificarea .montajului componentelor se recomanda ca placile cu cablajul imprimat sa fie patrate sau dreptunghiulare en raportul intre laturile placii cuprins in Iimitele: 1/1; 1/2; 2/3; 2/5. Dimensiuaile recoman date pentru placile ell circuit imprimat nu trebuie sa depa§eascif 240 x 330 mrn * pentru cablajul simplu ~i duhlu placat ~i 200 x x 240 mm pontru cablajul multistrat.

* Nu sint indicate dimcnsiuni mai marl deoareee: 1) rigiditatea mecanieii a suportului este mica; 2) .cablajul se realizeaza tp. condltlt dificile; 3) lipirea componentelor (efectuatii de obieci prin cufundare tntr-o baie de aliaj de lipjt) se face neunitorma.

8. CABLAJE

IMPRIMATE

~9

REAUZAREA CABlAJELOR M'RIMATE PRIN CORODARE

prln

totoqrcfiere

ccooer. reo de protectie

prelucrdri

rnecco.ce

Fig. 8.1. Etape ale fabrlcatlel cablajelor imprimate prin corodare,

9.0

II. CO!llPO);E!'TE

ELECTRONICE

PASIVE

Fig. 8.2. Portlunc de cablaj imprimat pe care se reprczinlii pasul rctclei de coordonate,

Pasul retelei deeoordonate determina densitatea de montaj pe cablajul imprimat (figura 8,2). Conform recomandarilor CEI acest pas este de 2,54 mm (1/10"). Totusi foarte muite tari au adoptat pasul 2,5 mm*, care.est e compatibil cu sistemul metric. Diametrele ~inime ale gaurilor pentru fixare ~i pentru eoneetarea componentelor determinii in mare rniisurii densitatca de montaj pe cablaj ; ele trebuie sa fie in concordanta cu diametrul terminalelor componsntelor ~i cu grosimea suportului. In tabelul 8.2. se prezintii dimensiunile gaurilor pentru conectarea eomponentelor in functie de diametrul terminalelor. Centrele gaurilor de fixare §i de conectare ca §i suprafetele de conLactare (ochiuri) trehuie sa se dispuna in nodnrile rete1ei de coordonate. In practica,
,. Pasul se poate alege ~i din urmatoarele considercnte: daca dlstanta dintrc terminalele componentclor cu mai multe terminalc (exemplu clrcuitele integrate) estc de 2,5 mm, atunci si pasul retelet de coordonate cste de 2,5 mm; datil. accasta distanta este 1,25 mm ~i pasul este de 1,25 mm.

8. CABLAJE IMPRIMATE

91

Tabelul 8.2. Dimensinni uzuaIe ale giuriIor in eablaj pentru fixarea terminalelor eemponen1elor eleetroniee
Dtametrul
(mm)

Diametrul giturii
nemetalizate
(mm)

terminatulut
cornponentel

/ metaltzate
(mm)

0,4

----O-,O------,----(l-,-S----r-'-1,1

0,6

0,6

-0,8
1,0 1,2 1,5 1,0 -1,3 1,5 1,8

I
1
1

1,3
--

1 ____

1,5

1,8
2,0

---

cu douii sau mai multe terminale pot apare urmatoarele situatii: - centrele gaurilor care corsspund pasului (sau unui multiplu al pasuIui) retelei se Iixeaza in nodurile retelei, -iar centrele celorlalte gauri se dipun asa cum se arata in figura 8.3 a, - pentru componente cu terminale a carer distanta dintre ele nu este multiplu al pasului retelei de coordonato, se va fixa in unul din nodurile retelei de coordonate centrul gaurii ce se ia ca haza, _iar centrele celorlalte gauri se dispun pe liniile orizontale ~iverticale ale retelei, ca in figura 8.3.h. Conductoarele imprimate se dispun pe Iiniile retelei de coordonate. Cu cit Hitimea conductoarelor imprimate este mai mica cu atit densi-. tatea de montaj pe cablaj va fi mai mare, iar procesul de realizare al acestor trasee prin corodare va fi mai dificil. ' De regula conductoarele, imprimate se realizeaza sub forma drepL-~ unghiulara ; se admit, de la caz la 17-'=0 ::i : caz ~i alte configuratii. in cahlajele II imprimate simplu §i dublu strat §i ) ;... II ~ , in uncle cazuri §i in cele multistrat, \ ~,._ ~-~ -~ latimea conductoarelor trebuie sa f'ie " uniform a pe toata lungimea lor. La treeerea prin portiuni ingustate, se c_ b. admite reducerea Iiitimii conductoFig. 8.3. Dispunerea gaurilor de fixare pe rerului pin a la 0 valoare minima. 1eaua de coordonate .

in cazul componentelor

It-

- J-

.".

92 ._--

H. COMPONENTE

ELECTRONICE

PASIVE

Fig. 8.4. Mod de dispunere a cablajului.

Fig. 8.5. Mod de conectare Ia cablaj.

Distanta intre conductoarele de lucru astfel:

imprimate

se alege in Iunctie de tensiunile

U [V] 50 75 100 125 150 175 200 250 300 400 500 S [mm] 0,3 0,40,50,60,7 0,80,9 11,2 1,5 2,5 La dispunerea conductoarelor imprimate pe cablaj trebuie pe cit posibil, sa se evite ramificatiile conductoarelor (figura 8.4). Capetele conductoarelor imprimate, destinate conectarii cablajului, se recomanda sa se realizeze in a~a fel in cit sa permita legarea comoda eu diverse sisteme de coneetare (figura 8.5). Conduetoarele circuitelor sensibile trebuie sa se faOO pe cit posibil seurte ~i sa nu fie dispuse in apropierea circuitelor de alimentare ~i de ie~ire sau sa se separe prin conductoare ecran sau ecrane imprimate . . Ecranele, realizate pe suprafata exterioara a eablajelor sau in intsriorul lor (in cazul cablajelor multistrat), se utilizeaza pentru micsorarea ~i stahilizarea capacitatilor parazite ale-montajului ; ele trebuie sa fie. de forma dreptunghiulara, ovala, circular a (figura 8.6 a.b.) sau sub forma de retea (figura 8.6.c). . . Suprafata decuparilor in €Crane nu trebuie sa fie mai mare de 50% din suprafata totala a ecranului. Daca in zona ecranului se intilnesc gauri, este necesar ca in jurullor sa se prevada zone nemetalizate pe distants de 1-1,5 mm de marginea gaurilor. .

8. CADLAJE nrPRIMATE

93

a
Fig. 8.6. Cablaj ecranat,

8.5. Beallzarea cablajelor imprimate simplu ~i dublu strat prin corodare


In cele ce urmeaza se prezintii pe scurt etapele cele mai importante fabricatiei cablajelor imprimate, prin corodare (fig. 8.1.). ale

8.5.1. Realizarea originalului


Pentru realizarea configuratiei dorite a cablajului imprimat sint necesare filme fotografice, numite mast.i, care se obtin dupa desene originale. Prin original se Intelege configuratia cablajului imprimat realizatii la scara miirita (2/1...4/1), pe suport special nedeformabil * in vederea obtinerii m&~tii sau filmului, prin fotografiere, Originalul se realizeaza prin mai multe metode; citeva din acestea se descriu in continuare . • Realizarea originalului prin desenare. Este 0 metoda inca Iolcsita, care se desfa§oarii astfel: la inceput se deseneaza suprafetele de contact·in nodurile retelei de coordonate, apoi conductoarele imprimate §i ecranale, dupa care celelalte clemente ~i notatiile. Desenele se realizeaza cu mtna sau (semi) automatizat. Se ut.ilizeaza hlrtie ciocan sau carton, pe care se marcheaza reteaua de coordonate, care, dupa fotografiere nu mai apare pe film (masca). Deoarece aUt hirtia ciocan cit ~i cartonul au 0 suprafata aspra, iar calitatea ~i precizia desenului nu sint satiSfaciitoare, ele nu se utilizeaza decit pentru realizarea cablajelor din clasa A, care nu necesita 0 precizie prea mare .
.. IDrtie cloean, material plastic (de exemplu rubiliLh) etc.

94

II. COMPOXENTE

ELECTRONICE

PASIVE

La desenarea cu mina configuratia cahlajului depinde exclusiv de pregatirea ~i experienta profesionala a proiectantului. In cazul desenului (semi) automatizat se utilizeaza instalatii speciale de trasare in coordonate (coordonatografe) prevazute cu dispozitive speciale de trasare §i masurare. . • Realizarea originalului prin lip ire de benzi. In acest caz desenul original al cablajului se realizeaza din fragmente de banda adeziva opaca (de diverse culori) care se lipesc pe un suport transparent (celuloid, sticla etc) pe care este transpusa reteaua de coordonate. . Metoda aceasta este sufieient de buna pentru realizarea de desene originale cu densitate mica de montaj, utilizate pentru executarea modelelor experimentale de cahlaje mono, dublu ~i multistrat . • Healizarea originalului priti tiiiere. Desenul original in acest caz se executa pe un material plastic format din doua straturi: unul opac la lumina ~i celalalt transparent, numit ruhilith. Pe acest material configuratia ca+lajului se deseneaza prin zgirierea stratului opac, dupa care se Inlatura anumite portiuni din acest strat pentru ca in final sa se obtinii imaginea dorita a cablajului. Operatia se executa pe 0 instalatia-speciala numita coordinatograf formats dintr-o masa care permite rotirea l1idcplasarea pe directii perpendiculare a unui cursor in care este fixat cutitul de taiat, Dimensiunile mesei sint de minimum 1 X 1 m". ., Metoda aceasta de realizare aoriginalelor cablajului permite sa se obtina precizii foarte mari si se utilizeaza pentru .eahlaje de calitate ridicata. Ea prezintasi dezavantajul ca suportul plastic (deoarece se poate electriza in timpul lucrului) atrage din mediul tnconjurator praf care inrauUi~e§te calitatea desenului.

8.5.2. Realizarea filmului fotografie


Indilereht de procedeul adoptat pentru fabricarea cablajului imprimat (fotografiere san serigrafie), este necesar ca,in primul rind, sa se obtina pe un film fotografic, negativul originalului cablajului imprimat. Acest film. trebuie sa prezinte un foarte bun contrast pentru ca operatiile ult.erioare sa se execute in bune conditii. Se realizeaza de ohicei doua tipuri de filme: unul de control ~i until de lucru. Filmul de control se ohtine prin contact §i se pastreazs in arhiva ca etalon, Ia 0 temperatura ccnstanta (20°C± 5°C) ~i umiditate 65%. 8.5.3. Transpunerea imaginii eablajnlui pe suportul placat Operatia aceasta arc scopul de a forma pe suprafata suportului placat o rnasca (0 serie de opacit.ati) in vederea corodarii selective ale acelor portiuni de pe folia de cupru nemascate (neopacizate). Pentru imprimare se Ioloseste metoda fotografiea §i metoda serigrafica.

s.
~

CABLAJI,>

DIPRIMA

TE

95

Surso

de lumina

___

C:::::J

IIlIIII _ _

=:::::J

-Cliseu

o
(' ~ _

S·s:;S S S> 'S »S '" ;;S:;


b
_"

'- '- '- 7 -'

2 '-

7/

J '- YJ

S$$

) ? ~.

s:•

Slro! fotosensiba Folie 'Cu Suporl. izolcr1t l strct folosensibi( develope!)

~~~~£:Z::Zl.=+~~~~~~....,J...JZ::Z:ZI~~L..-~~;--MascQ bSS S SSS S S \ . S S S SSS<S S SI) [

Fig. 8.7. Schema pentru obtinerea cablajului i~primat prin fotografiere .

• ilfeloda fotograficii sau [otograoura. Prin acest procedeu masca de pe suprafata suportului placat se realizeaza cu ajutorul unei subst.ante fotosensihile rezistenta la actiunea unor corodanti chimici; de obicei se foloseste fotorezistul sau 0 solutie de alcool polivinilic sensibilizat cu bicromat de potasiu. Pelicula fotosensibila se depune tntr-un strat uniform pe \mprafata cupruiui. Depunerea se face prin centrifugare. Peste suportul placat acoperit eu pelicula Iotosensibila se aplica filmul fotografic ~i apoi se expun Iao sursa de lumina put ernica (figura 8.8) furnizata de 0 lampa cu arc sau cu va pori de mercur. Prin developare intr-o solutie specifica peliculei fotosensibile folosite, stratul fotosensibil 'care nu a fost expus (de sub partile opace ale filmului fotografic) se dizolva ramlntnd In final configuratia din figura 8.7.b. Placa se introduce apoi Intr-un fixator pentru a se mari aderenta peliculei Iotosensibile pe folia de cupru corsspunzator zonelor transparente ale filmului fotografic. Deoarece rnasca obtinuta este incolora, pentru a se putea urmari mai u~or lraseele cablajului, placa se coloreaza, apo i so usuca la 100°C timp de ctteva ore. .• Metoda fotografica de realizare a cablajelor imprimate asigura 0 foarte buna precizie de imprimare ~i nu necesita utilaje complexe. Dezavantajele ei s:int: cons urn mare de solutie Iotosensibila, ciclu lung de Iabricatie (productivitate scazuta ~i necesita personal cu califieare ridicata. Se ut.ilizeaza de ohicei pentru realizarea seriilor mici de cablaje (experimentale sau de precizie) . • Metoda serigraficii. Prin metoda aceasta, pentru realizarea mastii pe suportul placat , se Ioloseste 0 pasta speciala numita csrneala serigrafica rezistentii Ia actiunea de corodare a unor substante chimice, Aceasta cerneala se depune pe suprafata cuprului numai pe anumit.e regiuni (in Iunctie de configuratia cablajului de realizat) prin intermediul unui ecran numit sitii serigrafica, . Sit.a serigrafica este 0 tesatura de m atase sau nailon cu ochiuri foarte mici, bine intinsa pe un cadru din lemn. Cu 'cit numarul de ochiuri al sitei este mai mare (100-200 fire/cm) cu attt precizia de realizare a cablajului este mai mare.

96

------------------------------------------------------------

II. COMPONENTE

ELECTRONICE

PASlVE

In regiunile in care cerneala serigrafica nu trebuie sa se aplice pe folia de cupru, ochiurile sitei se obtureaza. Pentru aceasta este necesar ca -desenul cablajului sa se imprime pe sita serigrafica, Pentru imprimare, se folosesc solutii fotosensibile similare cu cele utilizate la metoda fotografioa. Unul din procedeele utilizate pentru im prim area desenului cablajului pe sita serigrafica consta in urmatoarele: solutia de alcool polivinilic sensihilizata cu bicromat de potasiu se intinde cu 0 psnsula sau prin centrifugare pe sita serigrafica, deja Iixata pe cadrul de lemn. Dupa uscare, prin intermediul cliseului pozitiv al cablajului sita se expune la lumina unei lampi cu arc. Developarea se face in apa calda, In regiunile care nu au fost expuse solutia depusa pe sita se dizolva, in timp ee in celelalte regiuni ea devine insolubila, Dupa uscare, sablonul poate fi folosit pentru depunerea pe folia de cupru a eernelei serigrafice. Opsratia aceasta se realizeaza cu ajutorul unei raclete ; viteza de deplasare ~i presiunea racletei pe sita serigrafica trebuie sa fie uniforme. Pentru usurinta imprimarii, cerneala serigrafica se dilueaza la viscozitatea necesara cu un diluant. Cerneala depusa pe plaoat trebuie sa reprezinte corect imaginea in relief a desenului cablajului. pupa imprimare, placile se usuca dupa care se supun operatiei de corodare. Pentru evitarea astup8.rii ochiurilor prin uscarea cernelii, sita trebuie cura~ata periodic eu un solvent care indeparteaza resturile de cerneala, dar care nu ataca desenul imprimat. 8.5.4. Corodarea Prin corodare se urrnareste tndepartarea cuprului din regiunile neacoperite cu cernealii serigraficii. Pentru corodare -se Iolosest.e clorura Ierica sau clorura cuprica. Procesul de corodare se desfa§oara in instalatii speciale in care clorura ferica este Improscata pe pliicile imprimate. Viteza de corodare (mai mare in solutii pruaspete) depinde de temperatura baii. Corodarea se considerii terminatii atunci cind apare suportul izolant. Pentru neutralizarea urmelor de clorura ferica, placile corodate sint trecute printr-o serie de bai hazice §i sint spalate in apa curgatoare rece, Cerneala de pot.ectie se indepiirteaza in tricloretilena sau in hili de degresare alcaline,

8.6. Realizarea cablajelor Imprimate multistrat


In prezent se cunosc 0 multime de metode de obtinere a cablajelor imprimate multistrat, care difera Intre ele prin modul in care se realizeaza conexiunile electrice intre straturi. In practica sint rasptndite doua direotii de realizare a cablajelor multistrat: 1) utilizarea de process chimice (de galvanizare] pentru realizarea conectiirii straturilor §i 2) utilizarea sudurilor §i lipiturilor pentru realizarea eoneotarii straturilor.

8. CABLAJE

IMPRIMATE

97

In cele ce urmeaza se prezintil. fabricatia cablajelor multistrat prin metoda realizarii gaurilor de trecere (prima metoda). Procesul tehnologic de realizare a cablajelor imprimate multistrat prin aceasta metoda se caracterizeaza prin aceea eil.legaturile (conexiunile) Intre straturile cablajului se realizeazii prin intermediul giiurilor metalizate care fae punti de legatura intre straturile exterioare ~i interioare ale cablajului. Metoda, cu opsratiile descrise in figura 8.8, consta in urmatoarele: - alcatuirea pachetului cu stratificate placate §i straturi dielectrice intermediare; straturile interioare au deja realizate configuratiile de cablaj d.orite (figura 8.8. a, b, e),
I

kkxXXxxxjxS8i!iiygjXljQ

&2WW*W&WWWiWH

f'2S:tWYS&YYYWXYSS?)NS(

Wit

I
i
f I
1

WWQ9WQW**929§§22

seA Xl

NVVWVYSM2V9YVS6/ShNSN:sJ

M*88k&§W9§

kYYYY29R*YYYSYYXjgvxjXN

'92§S QOgA

,
I

::.c
y,_

b
r------,

~ ~
i!IOOOo<X5<5M<YXXX5()()()(§\&Vyy

S3§33xwmvnt?'i'@

I I
h
J<.l

I
I

"

e
Fig. 8.8. Etape ale procesului de realizare a cablajelor imprimate multistrat. c. 1270

7-

Manualul

muncitorulul

electronist

98

II. COMPONENTE ELECTRONICE PASIVE

- pres area simultana a tuturor straturilor Impreuna cu unele materiale de umplutura sau ra§ini (figura 8.9. d). Se utilizeaza de obicei procedee de pres are la "caId" §i la "rece". Operatia aceasta trebuie efeotuata cu multa atentie pentru a nu deforma placilo in contact, - gaurirea pachetului §i depunerea galvanic a a unui strat de cupru (figura 8.8. e, i). Pentru 0 metalizare de calitate este necesar ca diametrul gaurilor sa nu fie mai mic de 1/2 din grosimea suportului izolator.

9. Componente pasive pentru microunde


Tehnica Irecventelor foarte inalte, (adica a undelordecimetrice, centimetrice §i milimetrice), cuprinse in gama 0,3-300 gigaherti (GHz) a capatat in ultima vreme 0 dezvoltare rapida, gasindu-si aplicare In cele mai diverse domenii ale tehnicii: in radiocomunicatiile prin radiorelee §i prin sateliti artificiali, in radiolocatie, radionavigatie, in radioastronomie, in industria, biologie, msdicina, in calculatoarele electron ice etc. Dupa cum se cunoaste, in tehnica frecventelor relativ joase circuitele slnt formate din rezistoare, bobins ~i condensatoara, caracterizate prin parametrii R, L §i C; astfel de circuite se numesc circuite cu constante concentrate, deoarece in bobina sau in condensator este concentrat ctmpul electric §i magnetic. La frecvente inalte §i foarte inalte, clnd lungimea de unda, este mult mai mica declt lungimea circuitului, se poate considera ca cirouitul are constantele electrice R, L, C repartizate pe lungimea cireuitului, Componentele electronice ca §i eohipamentele folosite in tehnica frecven~elor foarte inalte se caracterizeaza prin conditii de Iucru deosebite, motiv pentru care este nu numai necesara dar §i dsosehit de importantii tipizarea §i standardizarea acestor components .§i echipamente. Componentele electronics utilizate in tehnica freoventelor foarte malta (microundelor) se impart in componente pasive §i in componente active. In cele ce urmeaza se va face 0 scurtii trecere in revist a a componentelor pasive pentru miorounde.

9.1. Tipuri constructive


Dupa proprieta1ile electrice, familia coriiponentelor pasive pentru microunde sa divide in: - components reciproce (ghiduri, atenuatoare, filtre, circuite de adaptare, defazori etc). - componente nereciproee (izolatori, circulatori, giratori).

9. COMPO:!<'"ENTE PASlVE PENTRU MICRONDE

99

d b

c
Fig. 9.1. Ghiduri de unda.

Constructiv aceste componente se realizeaza in urmatoarele variante tehnologice: - ghiduri metalice, - componente cu pelicule subtiriaau groase, - componente cu constante concentrate. Ghiduri de unda. Ghidurile de unda stnt tub uri din material conductor folosite la transmiterea undelor electromagnetice; tehnologia lor de realizare se hazeaza tn principal pe mecanica fina. Ghidurile de unda se clasifica in ghiduri uniforms ~i in ghiduri de unda neuniforme. , Ghidurile de unda uniforme au sectiunile transversale identice in orice punct pe directia de propagare (fig. 9.( a, b, c). Ghidurile de unda care nu Indeplinesc aceasta conditie sint neuniforme (fig. 9.1., d, e, f). Caviti!i rezonante, Circuitele rezonante formate din inductante §i capacitati nu pot fi folosite in microunde, deoarece, in acest domeniu, inductanta si capacitatea necesare pentru ohtinerea Irecventei de rezonanta dorita, au valori atit de mici, Inert nu pot fi realizate practic sub forma de bobina ~i condensator. Acest dezavantaj a condus Ja realizarea unor componente pasive specifice dispozitivelor rezonante in domeniul microundelor, numite cavitiiti rezonante. Cavitatea rozonanta este 0 suprafata metalica tnchisa, in interiorul eareia se genereaza un cimp electromagnetic. c Cavitatile rezonante au fie forme paralelipipedice, cilindrice sau coaxiale, atunci cind provin din portiuni de ghid de unda inchise prin pereti transversali fie forme sferice. Atennatoarc. Au rolul de a reduce valoarea puterii trnsmise prin ghiduri . ~i pot fi Iolosite pentru micsorarea influentei sarcinii asupra functionarii generatoarelor. Principalele tipuri de atenuatoare pentru microunde slnt.: atenuatoare cu ghid (ghidul atenuator se deplaseaza in ghidul principal), atenuatoare rezistive (atenuarea se realizeaza eu ajutorul unui mediu cu pierderi), atenuatoare cu ferita (se realizeaza prin introducerea unor placi subtiri de lerita,

100

II. COMPONENTE

ELECTRONICE

PASlVE

de exmplu, tntr-un ghid dreptunghiular paralel eu peretii laterali; unda electromagnet.ica, pe masura ce parcurge aceasta portiune de ghid, se atenueaza datorita pierderilor in Ierita), Filtre. Se utilizeaza pentru separarea diferitelor canale in sisteme de comunicatii din domeniul mieroundelor, clnd antenele acestor sisteme (exemplu liniile de radioreleu) au 0 banda larga de frecventa, pentru a transmite sau receptions simu1tan programul pe toate eanalele prevazute In spectrul de frecventa. Construetiv se realizeaza filtre eu linii *, filtre cu ghiduri ~i filtre eu cavit.ati rezonante. , Un interes deosebit prezinta tehnologia de realizare a Iiltrelor eu linii cu benzi care permite realizarea microminiaturizarii, cresterea sigurantei in functionare, deci constructia de subsisteme profesionale eu larga aplicare in tehnica t.elecomunicatiilor, tehnica militara ~i tehnica spatiala. Aceasta tehnologie este aplicabila pentru subsisteme de put ere mica, de ordinul watilor ~i pentru frecvente mai mari de 4 G Hz. Aceste componente pot fi realizate ~i in tehnica constantelor concentrate, introdusa in ultimii ani ca urmare a posibilitatilor tehnologice de obtinere a unor componente de dimensiuni ext rem de reduse astfel Inert chiar in un de centimetrice aceste dimensiuni sint mult inferioare lungimii de unda. Avantajul principal comparativ cu tehnologia eu pelieule (subtiri §i grease) consta in reducerea dimensiunilor Intrucit in tehnologia "stripe-line" circuitele acordate trebuie sa fie de ordinul 1../4, iar componentele concentrate reprezint.a o fractiune mult mai mica din lungimea de unda .

• Realizate in tehnologia pelieulelor suhtlrt sau grease (strip-line), pentru 0 garna larga de subsisteme pentru microunde, ea de exemplu: segmente de linie, cuploare directionale, divizoare de Irecventa, rezonatori, transrorrnatoare de Irnpedanta,