Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de inginerie
Proiect M.I.I.A.
Indrumător:
Sef lucrari dr. ing.Mosnegutu Emilian
Student,
Duhalm Aurel
Grupa 851
2008
TEMA DE PROIECT
2
Cuprins
3
1.SCURTA DESCRIERE A UTILAJULUI PROIECTAT
4
Morile cu tambur rotativ cu corpuri de măcinare libere realizează grade
de mărunţire mari fiind utilizate pentru obţinerea de pulberi sau paste.
Particulele obţinute au dimensiuni mici de ordinul zecilor de micrometri.
În funcţie de particularităţile constructive se deosebesc următoarele tipuri de
mori:
-cu funcţionare discontinuă;
-cu funcţionare continuă;
-cu alimentarea şi evacuarea printr-o singură gură amplasată pe tamburul
morii;
-cu alimentarea printr-un fus şi evacuarea prin celălalt fus al morii;
-cu tambur cilindric (raportul dintre lungimea şi diametrul tamburului
L / D =1);
-cu tambur tubular (L / D =3...6);
-cu tambur cu secţiune constantă;
-cu tambur cu capete tronconice;
-cu o cameră de măcinare despărţite între ele prin diafragme;
-cu măcinare uscată;
-cu măcinare umedă;
-cu circuit închis;
-cu circuit deschis.
Într-un circuit deschis, spre deosebire de cel închis, produsul final nu
este trecut printr-un separator dinamic si nu se mai întoarce la alimentarea
morii, motiv pentru care este nevoie de încă o camera in tamburul morii.
Fig.1
5
Moara este alcatuita din :
1. tambur
2. capace ce inchid tamburul
3. fusuri tubulare ce se sprijinã pe lagãre
4. lagãre
5. corpuri de mãcinare
A-alimentarea morii cu materialul de mãcinat
E-evacuarea produsului
6
separa camerale morii , impiedicand amestecarea corpurilor de macinare
intre camere si jocã rolul de organ de clasare , materialul supus mãcinãri
vor putea trece pri orificiile peretelui doar dupa atingerea unui anumit grad
de finite .
Diafragmele- sufera cele mai dese avarii , de aceea s-a recurs la
realizarea ei din elemente ale caror dimensiuni permit trecerea lor prin
fus,pentru efectuarea inlocuirii si in acelasi timp sa fie manevrabile fara
dispozitiv de ridicare .
Lagarele de alunecare-la inceputul funcţionari morii, ele
funcţioneaza in regim hidrostatic , apoi trecand in regim de ungere
hidrodinamic .
Dispozitivul de alunecare-materilul e introdus in alimentator pintr-
o conducta de alimentare legatã la un buncar . Materilul este introdus in
moarã de cãtre o nervura spiralã care lucreazã la un transportor melc .
Dispozitiv de descãrcare-la morile cu funcţionare continua ,
evacuarea se face prin unul din fusurile unde poate exista sau nu o
diafragma .
7
3. Calculul proiectului
3.1. Adoptarea dimensiunilor principalelor elemente componente ale morii
R = 0,22D [m]
R = 0,704 [m]
2. S1 - grosimea capacului tronconic în zona de racordare cu
fusul;
S1 = (15+0,52LD2)10-3 [m]
S1 = 0,073 [m]
S2 = 0,01D [m]
S2 = 0,032 [m]
8
4. S3 – grosimea peretelui tamburului;
S3 = (16+0,12LD2)10-3 [m]
S3 = 0,03 [m]
S4 = 0,058 [m]
Du = D − 2 ⋅ S 4
L şi D în [m]
2. Lungimile camerelor:
Camera I:
L1 =0,4·Lu [m]
L1 = 0,4·10,7 [m]
9
L1 = 4,28 [m]
Camera II:
L2 =0,6·Lu [m]
L2 = 0,6·10,7 [m]
L2 = 6,42 [m]
42 ,3
ncr = Du [rot. / min.]
42 ,3
ncr = 3,086 [rot. / min.]
ncr = 24,171 [rot. / min.]
K
nf = 3.086
[rot. / min.]
28
nf = 3.086
nf = 16 [rot. / min.]
10
3.4. Stabilirea dimensiunilor corpurilor de măcinare şi a gradului de umplere a
tamburului
Dimensiunea maximă:
d b , max = 28 ⋅ 3 Dmax [mm]
d b ,max = 28 ⋅ 3 30 [mm]
Dmax=30 [mm]
11
în care φi =0,28…0,45 pentru bile
φi =0,25…0,33 pentru cilindri
.
Pentru utilizarea eficientă a energiei de măcinare trebuie să existe un
anumit raport între încărcătura de corpuri de măcinare şi cantitatea de material
supus măcinării. Acest raport influenţează fineţea de măcinare.
G cm
U= G = 8 … 10
mat
Aleg U= 10
πDui2
Gcmi = ϕi Lui ρcmi g [kN]
4
ρ cm1 = ϕ 11 ρ 11 + ϕ 12 ρ 12 [kg]
ρ cm1 = 0,7·4760 + 0,3·4850 [kg]
ρ cm1 =4787 [kg]
ρ cm2 = ϕ 21 ρ 21 + ϕ 22 ρ 22 [kg]
ρ cm2 = 0,7·5300 + 0,3·5250 [kg]
ρ cm2 = 5285 [kg]
12
Diametrul Masa unei bile de Numărul de bile Masa unui m3
bilei oţel cuprins în 1000 de bile de oţel
(mm) (kg) kg (kg/m3)
70 1,410 709 4640
90 2,994 334 4590
Cilindri
Ø 28x28 - - 5200
Ø 20x20 - - 5300
Camera I
π ⋅ 3,086 2
Gcm1 = 0,3 ⋅ ⋅ 4.28 ⋅ 4787 ⋅ 9,81
4
Gcm1 = 450,7 [KN]
Camera II:
π ⋅ 3,086 2
Gcm2 = 0,3 ⋅ ⋅ 6,42 ⋅ 5285 ⋅ 9,81
4
Gcm2 = 746,4 [KN]
Camera I:
Gm1 = 450,7/10 [KN]
Gm1 = 45,07 [KN]
Camera II:
Gm2 = 746,4/10 [KN]
Gm2 = 74,64 [KN]
13
Ni = Ci mi Dui [KW]
Camera I:
N1 = 6,8·45,9 3,086 [KW]
N1 = 546 [KW]
Camera II:
N2 = 6,8·76,1 3,086 [KW]
N2 = 905 [KW]
mi = Gcmi/g [t]
Camera I:
m1 = 450,7 /9,81 [t]
m1 = 45,9 [t]
Camera II:
m2 = 746,4/9,81 [t]
m2 =76,1 [t]
Aleg:
C1 = 6,8
C2 = 6,8
Puterea de acţionare a morii este:
3
Nt = ∑
i =1
Ni [kW]
Nt =546+905 [kW]
Nt = 1451 [kW
14
1451
Nf = 0,96 ⋅ 0,89 [kW]
Nf = 1707 [kW
Nmot = 1877[kW]
Q = 77.942 [t/h]
15
c – coeficient care ţine seama de tipul morii şi de modul de funcţionare
al morii:
pentru circuit deschis, cu 2 camere, c = 1,3.
Du – diametrul util al morii [m];
Vu – volumul util al morii [m3]:
π ⋅ D 2u
Vu = ⋅ Lu [m3]
4
Vu = 78,662 [m3]
nmot
itot = = ireductor ⋅ i pinioncoro ana
nf
Aleg itot= 81
16
Notez i pinion coroană cu i p c
Din STAS 822-61 (Organe de Maşini ,Paizi Gh), aleg modulul ambelor
roti din angrenajul pinion – coroana dinţată:
mp = mr = m = 35 [mm]
a)Numarul de dinţi:
Zc ipc .
Zp
[dinţi]
Zc=172,21 [dinţi]
17
Dc = 5,12 [m]
- Diametrul pinionului
Dc
Dp = i pc [m]
Dp = 0,505 [m]
β = ψm m [mm]
β = 16·50 [mm]
β = 800 [mm]
- pinion:
Ddp = m Zp [mm]
- coroană:
Ddr = m Zr [mm]
18
-Unghiul profilului cremalierei in sectiune frontala
tgα0f=tgα0n/cos β0=tg20/cos30
tgα0f=0,36/0,86
tgα0f=0,41
Distanta axiala
mn .
zp zc
A
2.
cos ( 30)
50.
( 17 172.21)
A
2.
0.86
A=5500 mm
-Inaltimea dintilor
h=(2·fon+won)·mn
h=(2·1+0,25)·50
h=112,5 mm
Dd1=58,13·17
Dd1=988,21
Dd2=mf·zc
Dd2=58,13·172,21
Dd2=10010,56
19
Db1=58,13·17cos 22
Db1=909,15
Db2=mf·zccos α0f
Db2=58,13·172,21cos 22
Db2=9209,72
Dr1=Dd1
Dr2=Dd2
-Diametrele cercurilor de fund (interioare)
Di1=mf·(zp-2fof-2wof)
wof=woncos 30
wof=0,21
Di1=58,13·(17-2·0,86-2·0,21)
Di1=863,81
Di2=mf·(zc-2fof-2wof)
Di2=58,13·(172,21-2·0,86-2·0,21)
Di2=9886,16
De1=mf·(zp+2fof)
De1=58,13·(17+2·0,86)
De1=1088,19
De2=mf·(zc+2fof)
20
De2=58,13·(172,21+2·0,86)
De2=10110,55
Sd1f=πmf/2
Sd1f=3.14·58,13/2
Sd1f=91,26
Sd2f=Sd1f
pf=182,52
3.10. Forţele care apar în timpul funcţionării morii datorate încărcăturii (corpurilor
de măcinare + material supus măcinării)
ψ = 0,615
Nr =59,756 [%]
G1 = 46460 [kN]
21
G2 = 47690 [kN]
r1 = 1,284·10-5 [m]
r2 = 1,12·10-5 [m]
R1 = 46460 [kN]
R2 = 47690 [kN]
RiH = Ricos δ
R1H=46460·0,99
22
R2H=47690·0,99
RiV = Risinδ
R1V=46460·0,01
R2V=47690·0,01
R1V=464.6 [kN]
R2V =476.9[kN]
F
δ = arccos R sin β
ci
i
i
δ 1 = 2,16·10-6[rad]
δ 2 = 1,884·10-6 [rad]
β= 45 [grad]
RiV
- în plan vertical: FciV = L [kN/m]
i
23
Fig 2. Forţele ce apar în timpul funcţionării morii in camera 1
Du1
n
f
R
0
R r α
1H β 1
=
Fc 4
G
δ 5
1
1 β i
1
R
1V
R
1
n
f
R
0
R r α
2H β 2
=
Fc 4
G
δ 5
2
2 β i
2
R
2V
R
2
24
3.11. Calculul de dimensionare şi verificare pentru elementele componente ale morii
tubulare cu bile
- Ft – forţa tangenţială;
- Fr – forţa radială;
- Fa – forţa axială;
-
În cazul acţionării centrale sau a celor cu motor inelar sincron aceste forţe
nu există.
Cazuri particulare
25
G4 = greutatea rotorului electric în cazul acţionării cu motor inelar
sincron;
G2 şi G5 – capacele morii se realizează împreună cu fusurile de susţinere prin
turnare, materialul de construcţie fiind oţel turnat OT 500 (STAS 600 – 80) cu
ρ = 7800 (kg/m3).
S
2 R
S S
D
1
S
r
R
d f
1
f h
6 R
r 7,
5
l
f
h
26
1,
2 0,
528
h
tg67 ,
5 [m]
h = 0,731[m]
R = D/2[m]
R = 3,2/2[m]
R = 1,6[m]
r = rf = R1+S1[m]
rf = 0,778[m]
Ru = 3,085/2[m]
Ru = 1,542[m]
df = 2· rf
df = 2 ·0,778
df = 1,555
lf = 0,5· 2· rf
lf = 0,778
G3 – greutatea diafragmelor:
G3 = Gdiafragmă [kN]
G3 = 261,6[kN] Di
27
d = 0,5 m
Fig. 6 Diafragma
Du 2 d 2
V1/2 = π ⋅ − h1 / 2 [m3]
2 2
V1/2 =2,942[m3]
h1/2 = 0,37[m]
G2/3=Vc2/3·ρ·g
h23=50mm
G2/3=30.78[kN]
2 2
D
. d .
Vc23 π h23
2 2
Vc2/3=0,392[m3]
G3=G1/2+G2/3
G3=261.6 [kN]
28
G4 - greutatea coroanei dinţate.
Dc
Di
G4 = Vc ρ g [kN]
G4 = -3425 [kN]
Dc 2 Di 2
Vc = − ⋅ β
π ⋅ [m3]
2 2
2 2
5.12 9.886 .
Vc 3.14. 0.8
2 2
Vc = -44,914[m3]
- Forţa tangenţială
2M t
Ft = Dd
[N]
F
29
a
În care: Dd – diametrul de rostogolire al danturii (Dd =4,849 [m]);
Mt – momentul de torsiune necesar acţionării tamburului:
N mot
Mt = 9500
η f [N m]
Mt =1,283·106[N m]
Dd=8,611 [m]
zc=17·8,149=172,21
Forţa radială
tgα 0
Fr = Ft cos β [N]
0
Fr = 1,248·105 [N]
Forţa axială
30
Fa = Ft tg β0[N]
Fa=1,699·105[N]
Dd
M = Fa [N m]
2
M =7,316·105[N m]
FV =2,96·105 [N]
FH = Ft cosγ+Frsinγ [N]
FH = 1,213·105 [N]
γ=45 o
31
Gtamb i = Vtamb i ·ρ ·g [N]
Vtamb = 0,251[m3]
ρ = 8000 [kg/m3]
Gdiv =1895[N]
- Greutatea blindajului
Gb1 =0 [N]
Gb2 =1 [N]
32
Fig.10 Modul de aşezare al plăcilor de blindaj
Numărul de plăci pe lungimea utilă a tamburului:
NrL = Lu/0,55[bucăţi]
NrL = 19,136[bucăţi]
2πRu
Ntl = 0,35
[bucăţi]
Camera I:
Si1 = 2 π Ru Lu1 [m2]
Camera II:
Si2 = 2 π Ru Lu2[m2]
33
N p i = Sii/Splacă [bucăţi]
N p 1 =Si1/Splaca=211,947 [bucăţi]
N p 2 = Si2/Splaca=317,921 [bucăţi]
Greutatea blindajului:
Gb = Ntot plăci iGplacă [N]
Gb =4,609·105 [N]
Gb 2 =2,766·105 [N]
Vp = 0,011 [m3]
Gp = 869,889 [N]
- În plan vertical:
- În plan orizontal:
34
PiHtot = Fc1H [N]
1. În plan vertical
1/3
2/3 Gtr
lf h
Gf
35
Fig. 11 Diagrama forţelor verticale
lf 2
l1 = + h [m]
2 3
l1 =0,636 [m]
l2 = h/3 [m]
l2 = 0,124 [m]
Σ M7 = 0 ⇒
V1 = 9,027·105[N]
Σ M1 = 0 ⇒
36
G2l1 + P1VtotLu1(l1+l2+(Lu1/2)) + G3 ½(l1+l2+Lu1) + P2VtotLu2(l1+l2+(Lu2/2)+Lu1)+ +
G4(l1+l2+Lu) + M + FV(l1+l2+Lu) + G5(l1+2l2+Lu) – V7(2l1+2l2+Lu) = 0
V7=1,286·106[N]
T2-8=V1=9,027·105
T2+8=T2-8-G2=8,695·105
T4-8=T2+8-P1Vtot·LuI=1,997·105
T4+8=T4-8-G1/2=-3,114·104
T5-8=T4+8-P2Vtot·LuII=-8,054·105
T5+8=T5-8-G2/3=-8,362·105
T6-8=T5-8+Fv-G4=-1,287·106
T6+8=T6-8-G5=-1,32·106
T7=T6+8=-1,32·106
M2=V1·l1=5,36·105
M3=V1·(l1+l2)-G2·l2=6,819·105
37
M4=V1·(l1+l2+LuI)-G2·(l2+LuI)+P1Vtot(LuI)2/2=5,752·106
M5=V1(l1+l2+Lu1+Lu2)-G2(l2+Lu1+Lu2)-P1VtotLu1(Lu2+Lu1/2)-G31/2Lu2-P2Vtot(Lu2)2/2
M5 = 2,91·105
M7 = 0
M6 = V8l1=8,183·105
38
dM 45
=0⇒
dx
V1-G2-P1VtotLu1-G3 ½-P2Vtot(xv-(l1+l2+Lu1) = 0
V1 − G 2 − G 31 / 2 − P1Vtot
xv = l1+l2+Lu1+ =8,881 m
P2Vtot
P2Vtot
[ x v − ( l1 + l 2 + L u 1 ) ] 2
2
Mmax =1,873·106
2. În plan orizontal
Se reprezintă grinda cu forţele corespunzătoare.
FH – componenta orizontală a rezultantelor forţelor din angrenare;
M1 = 0 ⇒
P1HtotLu1(l1+l2+(Lu1/2))+P2HtotLlu2(l1+l2+Lu1+(Lu2/2))-FH(l1+l2+Lu)-H5(2l1+2l2+Lu) = 0
Fvetrical = 0 ⇒
H1+H5+FH = P1HLu1+P2HLu2+P3HLu3 ⇒ H1=5,04·107
T1=H1=T2=5,04·107
T3=H1-P1Htot·(l1+l2+LuI)=-3,894·106
T4=T3-P2Htot·LuII=-5,111·107
T5=-H5=2,316·107
39
Diagrana de momente încovoietoare
M1 = 0
M2 = H1(l1+l2)=3,83·107
M3 = H1(l1+l2+Lu1)-P1H(Lu1)2/2=1,537·108
M4 = H1(l1+l2+Lu1+Lu2)-P1HLu1((Lu1/2)+Lu2)-P2H (Lu2)2/2=3,244·107
M5 = 0
40
T4 = T3-P2H(xH-(l1+l2+Lu1)) = 0
T3
XH = +l1+l2+Lu1=4,449m
P2 H
Momentul maxim încovoietor în plan orizontal este dat de relaţia:
MiHmax = H1xH+P1HLu1(xH-(l1+l2+(Lu1/2))-P2H
( x H − ( l1 + l 2 + Lu1 ) ) 2
2
MiHmax=1,504·108
♦
♦ Regimul 8: R8 = V82 + H 62 =4,27·107 (N)
♦
Momentul de încovoiere rezultat în fiecare punct este:
MI = 2
M iH + M iV2 =1.504·108 (Nm)
sau
MI max = 2
M iH max + M iV ( x H )
2
=1,504·108 (Nm)
Dacă MiH este maxim pentru xH momentul echivalent maxim este dat de relaţia:
8
Mech = M i2max + M t2 = 1,504·10 (Nm)
41
N 6
în care Mt = 9550 =1,283·10 (Nm)
n
π ( De4 − Di4 )
W= (m3)
32 De
W=0,24 (m3)
Secţiunea este:
Fig. 19
σef max=7,847·108
Condiţia de verificare a rezistenţei tamburului este:
42
σef max ≤ σa
σa = σ-1 / c
M i Rs − r f
0,87
σr max = π 2 R s r f =3,103·1010
S1
6
M i Rs + r f
σ tmax = 0,13
π 2 Rs r f
S1
6
Di De
Rs = + S3 sau Rs =
2 2
43
σt max=1,31·1010 Rs
=1.63
σ ech . max . = σ echiv . min . = σ r2. max +σ t2. max −σ r . max σ t . max =2,698·1010
σv = σmax = σmin
σ −1
Rezultă că σa =
c
44
♦ întindere datorată forţei de prestrângere (strângere iniţială) Po,
realizată la montaj;
♦ torsiune datorită momentului de frecare dintre spirele piuliţei şi
spirele şurubului în timpul prestrângerii;
♦ întindere datorată forţei din exploatare care variază între
valoarea 0 şi o valoare maximă P (ciclu pulsativ);
♦ forfecare datorită forţelor tăietoare şi forţelor transversale
produse de momentul de torsiune de acţionare a morii;
Calculul şuruburilor
13.1 Se stabileşte numărul de şuruburi în funcţie de condiţiile constructive şi de
posibilităţile de montare şi se adoptă materialul din care se realizează şuruburile şi
piuliţele.
Se pot alege 14 – 18 şuruburi (în funcţie de diametrul nominal dat în tema de
proiect). Materialul este un oţel aliat superior 33 Mo Cr 11, conform STAS 791 – 80
cu caracteristicile: - rezistenţa la tracţiune Rm = 980 – 1180 (N/m2)
- rezistenţa la oboseală σ-1 = 49 107 (N/m2)
Mi
P= = 1,023·109 (N)
0,75iD s
13.3 Se apreciază rezerva de prestrângere P01 necesară după aplicarea sarcinii din
exploatare:
P1 = (0,5 – 0,6)P=5,114·108 (N)
45
Forţa totală care încarcă şurubul:
Pt = P+P01=1,534·109 (N)
πd 12 Pt
As = = c =2,168 (m2)
4 1,15σ c
πd s2 Pt
As1 = = c ⇒ d s =1,782
4 σc
Deci se adoptă şurubul cu cap hexagonal M__x50 (60) conform STAS 920 – 69.
46
S=17 mm
D=18,7 mm
K=7 mm
l=50 mm
d1=10 mm
ds=12,2 mm
1 1 i
L si 1 i
L si
=
Cs Es
∑A
1
=
Es
∑ πd
1
2
si 1
4
π EF L F .1 + L F .2
2
CF = S + − d g2
4 L F .1 + L F .2 2
π.
d1
2
Cs Es .
4.
Ls1
Cs=6,344·108
CF=3,275·109
47
DI - diametrul porţiunii I a şurubului (m);
LF.1 şi LF.2 – grosimea primei şi a celei de-a doua flanşe (m);
S – deschiderea cheii utilizate pentru strângerea piuliţei (m);
Dg – diametrul găurii din flanşe în care este montat şurubul (m);
CS
λ =
CS +CF
6.344.
8
10
λ
6.344.
10 3.275.
8 9
10
λ
0,
162
48
4.BIBLIOGRAFIE
49