EXECUTAREA TERASAMENTELOR

DRUMURILOR FORESTIERE
 Drumuri forestiere

 Prin lucrări de terasamente se înţeleg

lucrările de pământ care constau din
săpături, deplasări şi umpluturi, în vederea
realizării platformei drumului, corespunzător
profilelor de debleu, de rambleu sau mixte
din proiectul de execuţie.
 În construcţia drumurilor forestiere, lucrările de
terasamente reprezintă 20...30%, iar în terenuri
grele chiar 40% din costul total al lucrărilor.
 Drumuri forestiere

 Metodele de lucru folosite la execuţia

terasamentelor (în pământ sau în stâncă), depind
de condiţiile de teren, de utilajul folosit şi de forţa
de muncă disponibilă. In construcţia drumurilor
forestiere, ţinând cont de dotarea actuală a
agenţilor specializaţi, executarea terasamentelor în
terenuri pământoase se face cu buldozere,
autogredere sau excavatoare deservite de mijloace
de transport. în terenurile stâncoase se recurge la
derocări cu ajutorul explozivilor.
 Drumuri forestiere

 De regulă terasamentele se execută cu un an

înainte de consolidarea părţii carosabile. Aceasta
pentru a se putea tasa pe cale naturală şi a se
observa modul lor de comportare în timp, pe
parcursul unei perioade de îngheţ-dezgheţ. În
acelaşi timp eventualele deformaţii şi degradări
care apar pot fi corectate înainte de execuţia
suprastructurii drumului.
 În principal, tehnologiile folosite la execuţia
terasamentelor drumurilor forestiere cu buldozerul
au în vedere următoarele principii:
 Drumuri forestiere

- folosirea, pe cât posibil, în primul an, a unui singur utilaj,

care să execute atât lucrările pregătitoare cât şi
terasamentele propriu-zise, fără să se mai introducă pe
şantier şi alte tipuri de utilaje;
- executarea lucrărilor să se desfăşoare pe tronsoane scurte
şi să aibă un caracter complet (platformă, taluzuri, şanţuri,
bombament), pentru ca într-un interval de timp scurt să se
asigure evacuarea rapidă a apelor din precipitaţii;
- compactarea terasamentelor, cu utilaje specifice, să se
realizeze în al doilea an, înainte de aşternerea
suprastructurii, evitându-se în acest mod aducerea pe
şantier de două ori a aceloraşi utilaje.
 Drumuri forestiere

 Principiile enunţate derivă din experienţa practică a

şantierelor, prilej cu care s-a constatat faptul că, de
regulă, drumurile forestiere sunt scurte şi au un
mare grad de dispersitate.

 În prezent se urmăreşte extinderea în

construcţia drumurilor forestiere a
excavatorului, ca utilaj de bază, ţinând seama că
acesta prezintă evidente avantaje ecologice.
 Drumuri forestiere

Cerinţe ecologice la executarea

terasamentelor drumurilor forestiere

 Execuţia drumurilor, prin tehnologia pe care o

urmează, trebuie să răspundă atât condiţiilor
tehnico-economice şi de calitate, cât şi unor
cerinţe ecologice.
 Întrucât drumurile forestiere, prin traseul care-l
urmează, parcurg zone de o frumuseţe aparte, o
cerinţă ce trebuie luată în consideraţie o constituie şi
aceea de valorificare a potenţialului turistic al
zonelor forestiere.
 Drumuri forestiere

 Împlinirea acestor deziderate presupune o modificare

de concepţie în tehnica de execuţie a terasamentelor
drumurilor forestiere. Până în prezent, la noi în ţară,
utilajul de bază, devenit tradiţional în lucrările de
terasamente, a fost buldozerul, drumurile realizate fiind
rezultatul principal al acţiunii acestui utilaj. Alături de
buldozere, se acţionează după caz, cu autogredere,
excavatoare, cilindri compactori etc. În terenurile
stâncoase, s-au practicat derocările cu explozivi, ale căror
urmări distructive şi de durată asupra mediului
înconjurător sunt realităţi care, din păcate, se remediază
cu dificultate, neconstituind încă un obiect de preocupare
majoră pentru proiectanţii şi constructorii forestieri.
 Drumuri forestiere

 În ţările europene (Austria, Elveţia, Germania,

Finlanda etc.) utilajul de bază în execuţia
terasamentelor este actualmente excavatorul,
care s-a dovedit a fi mai potrivit, mai "ecologic".
 În concluzie, pe linia împlinirii cerinţelor ecologice şi
de estetică, alături de criteriile tehnico-economice şi
de valorificare a peisajului, la noi în ţară se
preconizează înlocuirea treptată a
buldozerului şi extinderea excavatorului, ca
utilaj de bază în realizarea terasamentelor
drumurilor forestiere.
 Drumuri forestiere

Lucrări pregătitoare

 Execuţia terasamentelor este întotdeauna precedată de

unele lucrări pregătitoare, care constau în:
- reambularea traseului şi restabilirea pe teren a
amplasamentului lucrărilor de artă;
- curăţirea terenului din zona traseului de arbori, cioate şi
tufişuri;
- îndepărtarea stratului vegetal de pe suprafaţa amprizei
drumului;
- asanarea zonei drumului;
- profilarea traseului şi pichetarea lucrărilor de artă;
- pregătirea amprizei drumului.
 Drumuri forestiere

 Practic, în cazul profilelor mixte (fig. 3.12) se

marchează:
- piciorul taluzului de rambleu (R1);
- creasta (muchia) taluzului de debleu (R2);
- punctul de cotă zero (R3a);
- reperul martor de pe versant (R3b);
- nivelul liniei de cotă zero transmisă pe arbori (R3c);
- nivelul ochilor buldozeristului faţă de linia de cotă
zero, atunci când acesta este aşezat în poziţie de
lucru (R4).
 Drumuri forestiere

Fig. 3.12 – Profilarea traseului

 Drumuri forestiere

 Ţăruşul R3a permite atacarea corectă a săpăturii, iar

ţăruşii R1 şi R2 delimitează ampriza drumului. Ţăruşul
martor R3b, amplasat în amonte şi reperul R3c, marcat
cu vopsea galbenă sau roşie pe un arbore din aval,
permit reconstituirea liniei de cotă zero. Reperul R3c
indică nivelul liniei de cotă zero, iar pe ţăruşul R3b,
plantat în afara amprizei drumului, dar în acelaşi plan
transversal cu ţăruşul de cotă zero R3a, se înscrie
distanţa 3a - 3b.
 Reperul R4, pe care se înscrie numărul pichetului şi
distanţa până la axa drumului, este o şipcă care se bate
la o înălţime de 2,3...2,5m mai sus de marcajul cu
vopsea.
 Drumuri forestiere

 În acest fel buldozeristul este în măsură să

aprecieze mai uşor dacă şenilele sau lama
buldozerului se găsesc la nivelul proiectat al
platformei.
 În terenurile plane sau cu înclinare transversală
redusă se marchează limitele amprizei şi cota zero
transmisă în afara amprizei. În lipsa unor arbori
potriviţi, marcările se fac pe stâlpi de lemn, bătuţi
în afara amprizei drumului, astfel încât să nu fie
acoperiţi cu pământul rezultat din săpături.
 Drumuri forestiere

 Odată cu profilarea traseului se pichetează şi

limitele camerelor de împrumut, ale depozitelor şi
conturul lucrărilor de artă. în ce priveşte zidurile de
sprijin, profilarea lor se face cu ajutorul unor şipci,
care indică înălţimea şi înclinarea zidului.
 Drumuri forestiere

Executarea terasamentelor

Executarea terasamentelor cu excavatorul

 Excavatoarele cu cupă dreaptă (fig. 3.13) sunt

indicate în lucrări cu un volum mare de săpături
concentrate şi unde pământul este îndepărtat cu
mijloace speciale de transport.
 Randamentul lor este scăzut la realizarea de
săpături în pământurile lipicioase şi umede.
 Drumuri forestiere

Fig. 3.13 – Excavatorul cu cupă dreaptă

 Drumuri forestiere

 Capacitatea cupei se alege în funcţie de volumul de

pământ ce trebuie săpat şi încărcat în mijlocul de
transport. În mod obişnuit se utilizează excavatoare
cu o capacitate a cupei de 0,25 … 1,0 m3.
 Înălţimea de excavaţie poate ajunge până la 5m şi
depinde de înălţimea necesară pentru umplerea
cupei.
 Fronturile a căror înălţime depăşeşte înălţimea
maximă de tăiere a excavatorului se fracţionează,
săpătura făcându-se în trepte.
 Drumuri forestiere

 La executarea debleurilor, excavatoarele cu cupă

dreaptă lucrează prin două procedee:
- longitudinal (fig. 3.14 a,b şi c) adică prin curse
longitudinale consecutive, efectuate pe întreaga
lungime a debleului, executând, conform razei sale
de acţiune, săpături frontale şi laterale şi încărcând
pământul în vehicule de transport, care se
deplasează lateral, pe una din marginile sau în
interiorul viitorului debleu, paralel cu mişcarea
excavatorului;
 Drumuri forestiere

- frontal (fig. 3.14 d), respectiv prin săparea directă

pe întreaga secţiune a profilului transversal, în care
caz vehiculele de transport vin pe la spatele
excavatorului şi staţionează la acelaşi nivel cu
acesta.
 Drumuri forestiere

Fig. 3.14 – Executarea

debleurilor cu excavator cu
cupă dreaptă

a, b, c – prin curse longitudinale;

d – prin săpare frontală
 Drumuri forestiere

 Excavatoarele cu cupă întoarsă (fig. 3.16) a

căror caracteristică este aceea că sapă, de
preferinţă, sub nivelul platformei de staţionare a
utilajului, se întrebuinţează la săparea şanţurilor,
drenurilor, tranşeelor etc. Maşina lucrează foarte
bine atât în terenuri nisipoase, cât şi în terenuri
argiloase neîngheţate.
 Adâncimea de săpare este de 3...5m sub nivelul de
staţionare, iar descărcarea pământului excavat se
face fie în depozite, fie în vehicule de transport.
 Drumuri forestiere

Fig. 3.16 – Excavatorul cu cupă întoarsă

 Drumuri forestiere

 În locul excavatoarelor pe şenile, în zonele mai puţin

accidentate se preferă excavatoarele mobile pe pneuri
(fig.3.17), deplasarea în teren a acestora fiind mai uşoară.
 În terenuri consistente cu versanţi înclinaţi, excavatorul cu
cupă întoarsă se utilizează uneori şi pentru realizarea
profilelor mixte (fig.3.18), obţinându-se o platformă stabilă.
 Astfel, materialul rezultat din săpătura în debleu este lăsat
să se rostogolească în partea de rambleu, în acest fel
procedând la o compensare optimă a terasamentelor
(jumătate săpătură, jumătate umplutură).
 Cu acest prilej, se realizează şi finisarea taluzurilor
respective la înclinarea dorită.
 Drumuri forestiere

Fig. 3.17 – Excavator mobil pe pneuri

 Drumuri forestiere

Fig. 3.18 – Săpătură

în profil mixt cu
excavatorul cu cupă
întoarsă
(după Schlaghamersky,
1997)
 Drumuri forestiere

 În cazul în care excavatorul cu cupă întoarsă a fost

deja adus pe şantier, pentru execuţia
terasamentelor, el poate ajuta şi la evacuarea
materialului doborât şi a cioatelor rămase în
culoarul defrişat pentru viitorul drum (fig.3.19).
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

 Este, de asemenea, de reţinut şi posibilitatea

acestui tip de excavator de a realiza tranşee şi
gropi lungi de fundaţie. In consecinţă extensia în
construcţiile forestiere a lucrărilor cu acest utilaj ar
putea avea în vedere utilizarea sa în viitor la
realizarea de şanţuri, respectiv la îngroparea
podeţelor, a drenurilor etc. (fig.3.20).
 Un loc deosebit de important în execuţia
terasamentelor cu excavatoarele îl ocupă
organizarea transportului pământului.
 Drumuri forestiere

 Acesta presupune: alegerea tipului de vehicul de

transport; amenajarea căilor de transport;
asigurarea numărului necesar de vehicule;
organizarea circulaţiei continue a vehiculelor de
transport.
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

Executarea terasamentelor cu buldozerul

 Buldozerele, ani în şir, au reprezentat, la noi în

ţară, utilajul de bază în construcţia drumurilor
forestiere. Cu ele se execută săpături în toate
categoriile de pământuri (uşoare, mijlocii, tari,
foarte tari) şi se realizează platforma drumului în
profile mixte, în debleuri şi în rambleuri.
 Drumuri forestiere

 În vederea asigurării unei productivităţi cât mai

ridicate este necesar ca stâncile şi cioatele (care nu
pot fi scoase direct cu buldozerul) de pe ampriza
drumului să fie dislocate în prealabil cu explozivi,
pentru ca buldozerul să poată trece direct la
îndepărtarea lor şi la realizarea platformei drumului.
 La executarea terasamentelor drumurilor forestiere,
buldozerul poate lucra singur, executând întreg
ansamblul de lucrări, sau în asociaţie cu alte
utilaje terasiere.
 Drumuri forestiere

 Astfel, săpăturile concentrate se execută cu

excavatorul şi deplasarea pământului cu buldozerul;
o altă variantă presupune săparea platformei brute
cu buldozerul iar taluzările şi săparea şanţurilor cu
autogrederul.
 Din motive economice, actualmente este practicată
curent tehnologia de lucru cu buldozerul, acesta
realizând singur terasamentele atât în profil mixt,
cât şi în profilele de debleu sau de rambleu.
 Drumuri forestiere

Executarea terasamentelor
în profil mixt

 Se organizează în mai multe faze de lucru (fig.

3.22) şi anume:

 Faza I. Se creează o cale de acces pe o lungime

optimă de lucru (300 … 800m) şi având o lăţime de
circa 3m, necesară asigurării stabilităţii
buldozerului.
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

 Calea de acces se amplasează cu circa 2,5m sub cota

reperului care marchează creasta taluzului de debleu,
ceea ce permite ca în faza următoare să se poată
executa săparea taluzului, cu lama buldozerului
ridicată la maximum.
 Faza a II-a. Se execută săpături spre versant pentru
realizarea taluzului de debleu, conform profilului
prevăzut. Pentru a se putea ajunge cu lama până la
linia crestei taluzului, pământul provenit din săpare nu
se îndepărtează imediat ci rămâne pe loc pentru a
constitui o rampă de urcare pentru buldozer
(fig.3.23).
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

 Faza a III-a. Se continuă săparea pe întreaga

lăţime a căii de acces, în straturi, respectându-se
înclinarea taluzului de debleu, până se realizează
platforma drumului, la nivelul marcat prin reperele
de pe arborii sau stâlpii laterali.
 Faza a IV-a. Se nivelează platforma drumului şi se
execută şanţul (fig.3.25). În acest scop, după
nivelarea platformei, dintele lateral al
scarificatorului se introduce în sol (la circa 50cm de
piciorul taluzului de debleu) şi prin înaintarea
buldozerului, se execută mobilizarea pământului pe
direcţia şanţului (fig.3.26).
Drumuri forestiere
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

 Prin 3...4 treceri succesive se obţine un şanţ cu profil

triunghiular supradimensionat.
 Faza a V-a. Se profilează platforma, cu lama
buldozerului uşor înclinată (tildozer) spre versant, se
sapă, prin câteva treceri succesive, în partea de
platformă aşezată în debleu şi se împinge pământul în
zona debleului cu o înclinare transversală de circa 6%
(pentru o mai bună scurgere a apelor), iar în zona
rambleului cu o înclinare de circa 4% (fig. 3.27). În
continuare, prin tasarea rambleului pe cale naturală,
prin circulaţia pe şantier şi prin compactare, se ajunge
la bombardamentul cu două pante.
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

Executarea debleurilor

 În general respectă aceeaşi tehnologie ca pentru

profilele mixte, cu următoarele deosebiri:
- săpătura se execută în straturi succesive, iar
pământul rezultat se transportă în rambleu sau în
afara amprizei drumului;
- taluzările şi şanţurile se execută de ambele părţi ale
platformei;
- bombamentul se obţine prin treceri în cadrul cărora
lama este înclinată simetric (fig.3.28).
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

Executarea rambleurilor

 Dacă rambleul nu se realizează prin transportul

longitudinal, atunci buldozerul lucrează pe o direcţie
perpendiculară pe axul drumului, utilizând pământul
din gropile de împrumut laterale (fig. 3.29).
 Pământul săpat se aşterne cu lama, în straturi
uniforme, până la obţinerea profilului proiectat.
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

Acoperirea cu pământ a podeţelor tubulare

 Se execută după ce pământul a fost adus de

buldozer, din ambele părţi, astfel încât să vină doar
în contact cu podeţul tubular. După ce înălţimea
stratului de pământ este mai mare decât diametrul
tubului, se procedează la acoperirea podeţului.
Trecerea cu buldozerul peste podeţ este permisă
doar după ce tubul a fost acoperit cu un strat de
pământ de cel puţin 0,5m grosime.
 Drumuri forestiere

 Eficacitatea utilizării acestor maşini depinde de lungimea

frontului de lucru şi de schema de lucru adoptată. Astfel, se
recomandă ca frontul de lucru să nu fie mai scurt de 500m,
iar tăierea, deplasarea şi aplanarea pământului să se execute
prin treceri separate, a căror succesiune şi caracter sunt
determinate de categoria terenului, relief etc.
 Finisarea taluzurilor cu autogrederul presupune
echiparea acestuia cu un taluzor sau lucrul cu lama scoasă în
afară de cadru.
 În construcţia drumurilor forestiere autogrederele se folosesc
în terenuri cu pante până la 20%, fără cioate şi cu condiţia
ca, pe baza unei analize prealabile, să se concluzioneze că
lucrările se vor executa integral cu acest utilaj.
 Drumuri forestiere

Compactarea terasamentelor

 Compactarea trebuie să realizeze în corpul

terasamentelor o anumită stare de îndesare, astfel
încât sub acţiunea sarcinilor permanente şi mobile,
precum şi a factorilor hidro-termici, să nu se
producă deformaţii PeRmanente. Starea de
îndesare a pământului, într-un caz dat, se exprimă
prin greutatea sa volumică.
 Drumuri forestiere

 Prin definiţie, gradul de compactare al unui

pământ (sau material) pus în operă reprezintă
raportul dintre starea de îndesare în care se
află acesta, exprimată prin greutatea
volumică în stare uscată şi starea sa de
îndesare maximă ce poate fi obţinută în
laborator:

u
K 100 [%] (3.1.)
 max
 Drumuri forestiere

 Inginerul american Proctor a fost cel care a

demonstrat că există o umiditate optimă care
asigură o îndesare maximă, în funcţie de mijloacele
de compactare utilizate.

 Starea de îndesare maximă se defineşte prin

greutatea volumică în stare uscată maximă γumax şi
se exprimă în kN/m3.
 Drumuri forestiere

Modalităţi de compactare a terasamentelor

 La drumurile forestiere, de regulă, terasamentele

de pământ nu se compactează cu utilaje specifice
în prima fază de execuţie, decât doar în cazuri
excepţionale.
 Prin circulaţia maşinilor rutiere şi a vehiculelor
pentru diverse transporturi de şantier precum şi
prin tasarea naturală a pământului se obţine un
oarecare grad de compactare.
 Drumuri forestiere

 Utilajele speciale implicate în compactarea finală a

terasamentelor se încadrează în următoarele
categorii:

- maşini care exercită o presiune statică;

- maşini de bătătorit, care aplică lovituri repetate;
- maşini vibratoare.
 Drumuri forestiere

 Cilindri compactori cu tamburi netezi

acţionează asupra stratului de pământ prin apăsare
şi rulare, cu un efect de compactare care se
resimte pe o adâncime de 20...30cm.
 Cilindri compactori cu picioare de oaie
acţionează asupra stratului de pământ prin apăsare,
rulare şi frământare, efectul de compactare
resimţindu-se pe o adâncime de 25...50cm.
 Cilindri compactori cu pneuri acţionează atât
prin apăsare şi rulare, cât şi prin frământare,
datorită deformării cauciucurilor pneumatice.
 Drumuri forestiere

 Efectul de compactare se resimte pe o adâncime

mai mare decât la ceilalţi cilindri compactori, ceea
ce permite sporirea grosimii stratului care se
compactează la 40...60cm.

Compactarea cu maşini de bătătorit

 Utilajele care lucrează prin bătătorire sunt plăcile

bătătoare şi maiurile.
 Drumuri forestiere

 Plăcile bătătoare nu sunt utilizate în construcţia

drumurilor forestiere şi în general folosirea lor
poate fi luată în considerare numai în situaţii
excepţionale, deoarece imobilizează un utilaj greu
(excavator, macara).
 Maiurile (autopropulsate, acţionate pneumatic sau
electric, cu explozie etc.) sunt indicate în special
pentru compactarea terasamentelor din spatele
culeelor, a zidurilor întoarse sau aripilor, la
umpluturi deasupra lucrărilor de artă şi, în general,
în locuri accesibile cilindrilor compactori.
 Drumuri forestiere

Compactarea cu maşini vibratoare

 Maşinile care compactează prin vibrare (plăci
vibratoare, vibrocompactoare, cilindri compactori
vibratori) transmit pământului oscilaţii de frecvenţă
mare şi amplitudine mică, sub acţiunea cărora
granulele încep să se mişte liber unele faţă de
altele, granulele mici pătrunzând în spaţiile dintre
granulele mari, iar pământul, prin aceasta, capătă o
structură mai compactă.
 Drumuri forestiere

 Procedeul prin vibrare se aplică în special

pământurilor necoezive sau cu o coeziune redusă şi
cu o umiditate mai mică sau cel mult egală cu
umiditatea optimă.
 Compactarea prin vibrare este mai profundă, având
efect chiar până la 2m adâncime.
adâncime
 Drumuri forestiere

Controlul compactării

 Se utilizează ca procedee:
- determinarea greutăţii volumice în stare uscată şi a
umidităţii pământului din terasamente;
- sondajul dinamic.

 Primul procedeu presupune existenţa unui laborator

de şantier, iar determinările se fac, pe probe
netulburate.
 Drumuri forestiere

 Cel de-al doilea procedeu, sondajul dinamic, constă în

determinarea la faţa locului a numărului de lovituri
necesare a fi aplicate şaibei S (fig.3.35) de către
greutatea G, lăsată să cadă liber de la înălţimea h,
până când lungimea I a tijei metalice pătrunde în
stratul de pământ. Deoarece rezultatele determinării nu
oferă valori fizice ci numai cifre comparative, este
necesar să se cunoască numărul de lovituri care
corespunde unui strat compactat conform prescripţiei.
 Procedeul sondajului dinamic prezintă avantajul că este
expeditiv şi oferă indicaţii sigure asupra porţiunilor
insuficient compactate şi care urmează să fie refăcute.
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

Executarea săpăturilor în stâncă

 În construcţia drumurilor forestiere, derocările se

execută obişnuit cu explozivi, însă în unele situaţii
se utilizează buldozerul.

 Productivitatea buldozerului la executarea

săpăturilor în stâncă este de circa 15m3/h.
 Drumuri forestiere

Derocări cu ajutorul explozivilor

 După acţiunea lor asupra terenului înconjurător,

substanţele explozive se împart în:
- explozivi brizanţi, cu acţiune puternică de
sfărâmare şi azvârlire, cum sunt explozivii din grupa
dinamitelor şi trotilul;
- explozivi cu brizanţă redusă (amonitele,
oxilicviţii);
- explozivi fuzanţi, care au doar o acţiune de
fisurare (pulberea neagră).
 Drumuri forestiere

 În construcţia drumurilor forestiere se folosesc

nitramonul şi astralita, care fac parte din grupa
amonitelor, precum şi explozivii din grupa
dinamitelor.
 Ca materiale auxiliare în lucrările cu explozivi se
utilizează capsele detonante, fitilul inflamabil
(fitilul Bickford sau amorsa electrică) şi fitilul
detonant.
 Aprinderea capsei detonante se face fie prin
intermediul fitilului Bickford (a cărui viteză de
ardere, numită deflagraţie, este de 1cm/s), fie cu
ajutorul amorsei electrice (filament metalic învelit
într-o substanţă uşor inflamabilă, care se aprinde la
trecerea curentului electric).
 Drumuri forestiere

 Capsa detonantă împreună cu fitilul Bickford,

introdus şi fixat în ea (operaţie numită sertizare)
se numeşte tub de amorsaj, iar dacă este unită
cu amorsa electrică poartă numele de detonator
electric.

 Pentru a face ca mai multe încărcături să explodeze

simultan, acestea se leagă între ele prin intermediul
fitilului detonant, a cărui viteză de ardere este
5000...7000m/s.
 Drumuri forestiere

 Pentru ca efectul explozivilor să fie eficient, spaţiul

în care se introduc trebuie să fie cât mai redus şi
cât mai bine închis. In acest scop se execută, în
funcţie de condiţiile locale, găuri de mină, găuri de
sondă sau carboniere amenajate.
 Intensitatea exploziei, la suprafaţă, se apreciază
prin intermediul coeficientului de azvârlire n dat de
relaţia: r
n
w (3.4.)
în care r este raza pâlniei formate în stâncă în urma
exploziei;
 Drumuri forestiere

w - anticipanta (distanţa dintre încărcătura

explozivă şi cea mai apropiată suprafaţă liberă).

 Dacă:
n < 1, atunci explozia are efect redus (de
fisurare);
n = 1, explozia este normală;
n > 1, explozia este cu efect întârziat (de
azvârlire).
 Drumuri forestiere

 Lucrările cu explozivi comportă următoarele

operaţii:
- procurarea utilajului şi materialelor necesare şi
organizarea depozitului de explozivi;
- forarea găurilor de mină sau a găurilor de sondă,
respectiv amenajarea carbonierelor;
- încărcarea şi burarea găurilor sau a carbonierelor;
- explodarea încărcăturilor;
- sfărâmarea secundară a blocurilor de stâncă mari
obţinute în urma exploziilor;
 Drumuri forestiere

- evacuarea materialului rezultat;

- rănguirea taluzurilor şi politura platformei.

 Manipularea substanţelor explozive şi provocarea

exploziilor se vor face numai de către persoane
autorizate, special pregătite în acest sens
(artificieri).
 Drumuri forestiere

Derocări cu explozivi amplasaţi

în găuri de mină

 Găurile de mină au diametrul mic (25...75mm) se

pot utiliza în toate categoriile de roci, dacă
înălţimea frontului de lucru nu depăşeşte 7m.
 Găurile se forează cu perforatoare pneumatice, iar
amplasarea lor depinde de înălţimea frontului de
lucru, de numărul feţelor libere şi de configuraţia
masivului stâncos.
 Drumuri forestiere

 Astfel ele pot fi verticale, înclinate sau orizontale,

pot fi amplasate longitudinal (fig.3.38) sau
transversal (fig.3.39) faţă de axul drumului şi pot
fi aşezate, după necesităţi, pe un singur şir (fig.
3.40) sau pe două şiruri (fig.3.41).
 Înainte de aşezarea încărcăturii, gaura de mină
trebuie curăţată de praful (detritusul) rezultat la
foraj, ceea ce se face prin suflare cu aer
comprimat sau cu ajutorul lingurii de curăţat
(dârg).
Drumuri forestiere
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

 Încărcarea găurilor de mină cu astralită sau

dinamită se face pe 1/3...2/3 din adâncimea
găurii, iar în cazul nitramonului încărcătura va
ocupa 2/3 din adâncime. După aşezarea
substanţei explozive de bază se introduce cartuşul
armat, preparat, cu astralită sau dinamită, chiar la
punctul de lucru. Amorsarea nitramoniului se face
cu astralită sau dinamită, în proporţie de 5...10%
din cantitatea acestuia. Porţiunea dintre
încărcătură şi gura găurii de mină se astupă
ermetic cu un material inert (amestec de argilă
uscată cu nisip, praf de rocă etc.) operaţie numită
buraj.
 Drumuri forestiere

Derocări cu explozivi amplasaţi

în găuri de sondă

 Procedeul găurilor de sondă se utilizează în zonele

cu stâncă compactă şi volume concentrate de rocă
dură sau foarte dură şi cu înălţimi ale frontului de
lucru de peste 7m.
 În cazul drumurilor forestiere găurile de sondă se
forează cu ajutorul forezelor rotopercutante, având
diametrul de 100...125mm şi adâncimea de
7...12m.
 Drumuri forestiere

 Întrucât acţionarea uneltei de foraj se face electric

pentru mişcarea sa de rotaţie şi pneumatic pentru
mişcarea sa de percuţie, foreza lucrează, pe
şantiere, în asociaţie cu un grup electrogen şi cu
un motocompresor, care o alimentează cu energia
necesară.
 Găurile de sondă pot fi forate orizontal, vertical
sau puţin înclinate faţă de aceste direcţii.
 Se preferă găurile de sondă verticale sau uşor
înclinate faţă de verticală.
 Drumuri forestiere

 În cazul găurilor de sondă

verticale (fig.3.45) se deschide
iniţial o cale de acces la partea
superioară a taluzului de debleu,
prin intermediul explozivilor
amplasaţi în găuri de mină
normale;
 avansul frontului de execuţie al
accesului, faţă de lucrările de
derocare propriu-zise va fi de
250m.
 Drumuri forestiere

Derocări cu explozivi amplasaţi

în carboniere amenajate

 Carbonierele amenajate sunt camere de

explozie de mică adâncime, care se practică în
special în cazul rocilor semidure şi dure, fisurate
sau compacte.
 Amenajarea carbonierelor se face fie cu mijloace
manuale, dacă stânca este friabilă sau prezintă
fisuri, ce pot fi adâncite, fie cu ciocane perforatoare
şi explozii cu efect redus, dacă stânca este
compactă (fig.3.46.)
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

Sfărâmarea secundară a blocurilor mari

rezultate din explozii
 Atunci când în urma exploziei rezultă blocuri de stâncă de
dimensiuni mari, a căror evacuare este dificilă, se
procedează la o sfărâmare secundară a acestora, tot cu
ajutorul explozivilor.
 Încărcătura explozivă se amplasează fie în găuri de mină
scurte, forate în interiorul blocului (fig. 3.47 a), fie sub
forma unei încărcături deschise, aplicată cu ajutorul unui
dop de argilă plastică pe una din feţele vizibile (fig.3.47 b)
sau introdusă în găuri special amenajate sub blocuri
(fig.3.47 c).
 Ca substanţe explozive se folosesc dinamita şi astralita.
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

Evacuarea materialului rezultat din derocări

 Procedeele utilizate pentru evacuarea materialului

provenit din derocări, în vederea degajării
platformei drumului, depind de destinaţia acestuia.
 Când materialul derocat se deplasează în rambleu
sau se depozitează, ca excedent de debleu,
evacuarea se face prin împingere cu lama
buldozerului, pe distanţa de până la 30m.
 Drumuri forestiere

 Pentru a împiedica rostogolirea bolovanilor pe

versant şi degradarea arborilor situaţi în aval de
ampriza drumului, se execută parapeţi din lemn
(fig. 3.48).
 Dacă materialul derocat este destinat lucrărilor de
artă, apărare-consolidare, suprastructură etc., el
se încarcă, cu ajutorul excavatoarelor sau
încărcătoarelor, în mijloacele de transport şi se
deplasează la locul de utilizare sau la staţia de
concasare.
Drumuri forestiere