LUCRĂRI DE ARTĂ

Drumuri forestiere

Definiţii, noţiuni generale, terminologie

 Prin lucrări de artă se înţeleg podurile,

podeţele şi tunelele care asigură
continuitatea căii la traversarea sau
străpungerea unor obstacole naturale sau
artificiale cum ar fi: cursurile de apă, viroage, văi
adânci, canale, alte căi de comunicaţii (drumuri,
căi ferate etc.), zone de teren instabile, masive
stâncoase etc.
 Drumuri forestiere

 Trecerile prin vad se admit numai în cazul

drumurilor provizorii, ele fiind amenajate prin
lucrări ce se execută în albie pe bază de
documentaţie, având întotdeauna "Aviz OGA" şi
"Acord de mediu".
 Podurile, respectiv podeţele, se execută din diferite
materiale de construcţie (lemn, piatră, beton, oţel
etc.) pentru durate limitate sau nelimitate şi sunt
alcătuite din infrastructură (picioarele podului) şi
suprastructură (construcţia orizontală care se
sprijină pe infrastructură şi susţine calea deasupra
obstacolului).
 Drumuri forestiere

 Atât în cazul podurilor de lemn cât şi de zidărie,

distanţa dintre axele reazemelor ia aceeaşi grindă
se numeşte deschidere. Distanţa dintre feţele
zidăriilor sau piloţilor, măsurată la nivelul apelor
mari, se numeşte lumină. Spaţiul liber dintre
nivelul apelor celor mai mari şi partea cea mai de
jos a suprastructurii podului se numeşte înălţime
liberă sub pod.
 Mărimea deschiderii constituie un element
important în clasificarea podurilor.
 Drumuri forestiere

 Astfel, la noi în ţară sunt considerate poduri numai

acele poduri care au o deschidere mai mare de 6m. în
caz contrar, ele sunt denumite, convenţional,
podeţe.
 Din datele statistice rezultă că pe drumurile forestiere
se construiesc 15...20m de poduri şi podeţe, pentru
fiecare kilometru de drum.
 Podurile se proiectează şi se construiesc ca obiecte
separate, pe când podeţele fac parte integrantă din
proiectele de drum. în consecinţă, în cele ce urmează
se vor prezenta principalele probleme care vizează
execuţia podeţelor de pe drumurile forestiere.
 Drumuri forestiere

 Lucrările de artă, în viziunea proiectării

drumurilor forestiere, cuprind podeţele
prevăzute pentru traversarea cursurilor de
apă sau pentru evacuarea apelor colectate de
şanţurile de scurgere.
 Frecvenţa podeţelor fiind destul de mare,
proiectarea şi execuţia lor au fost tipizate în cea
mai mare parte. În mod curent, execuţia unui
podeţ presupune adaptarea la teren a proiectului
tip.
 Drumuri forestiere

 Amplasarea podeţelor de traversare se face în baza

datelor culese de pe teren şi a studiului apelor din
precipitaţii.
 Tipul constructiv şi deschiderea acestora se
stabilesc în baza unui calcul hidraulic care se
cuprinde în documentaţia ce se înaintează Oficiului
pentru Gospodărirea Apelor (OGA), pentru
obţinerea avizului corespunzător, precum şi
Ministerului Mediului, pentru obţinerea acordului de
mediu.
 Drumuri forestiere

 Podeţele de evacuare a apelor colectate de şanţurile

laterale devin necesare când nu există podeţe pentru
traversare sau când distanţa dintre acestea este mai
mare de 300m, în cazul şanţurilor trapezoidale şi de cel
mult 150...200m, în cazul celor triunghiulare.
 La drumurile forestiere se folosesc pentru evacuarea
apelor din şanţurile laterale, de regulă, podeţe tubulare
cu deschideri mici (0,6...0,8m); diametrul de 0,6m se
adoptă pentru cazul secţiunilor de şanţ triunghiulare cât
şi al celor trapezoidale, dar cu adâncimi mici
(0,30...0,35m), iar diametrul de 0,8m se adoptă numai
în cazul secţiunilor trapezoidale cu adâncime mare
(0,40...0,50m).
 Drumuri forestiere

Tipuri uzuale de podeţe folosite

pe drumurile forestiere şi execuţia acestora
 Principalele tipuri de podeţe ce se utilizează pe
drumurile forestiere sunt: tubulare, dalate, boltite şi
ovoidale. La stabilirea tipurilor de podeţe care se adoptă,
se au în vedere o serie întreagă de factori, cum ar fi:
natura terenului şi condiţiile geomorfologice din zona de
amplasament, mărimea debitului de apă al pârâului
traversat, înălţimea de construcţie disponibilă, categoria
drumului, eficienţa tehnico-economică, sursele de
materiale locale, protecţia mediului înconjurător,
încadrarea în peisaj şi scurtarea duratei de punere în
funcţiune a drumului.
 Drumuri forestiere

Podeţe tubulare
 Au secţiunea de scurgere circulară si se execută,
din beton sau beton armat şi mai rar din tole de
oţel.
 Obişnuit la drumurile forestiere se folosesc tuburi
cu diametrul interior de 0,6...1,5m. în general,
adoptarea unor podeţe cu diametrul mai mic de
0,80m nu se recomandă, chiar dacă debitul apei
ce trebuie evacuată este redus, din cauza
înfundării frecvente a tubului şi a greutăţilor de
curăţire a lui.
 Drumuri forestiere

 Tuburile utilizate la podeţele tubulare sunt uzinate,

de tipul PREMO sau BUCOV; tipul PREMO din
beton precomprimat cu diametre de 0,6; 0,8 şi 1 m,
iar tipul BUCOV din beton armat cu diametre de
0,7; 1,1 şi 1,4m. Ambele tipuri pot fi utilizate
pentru orice înălţime a umpluturii de deasupra
podeţului.
 Podeţele tubulare se aşează în corpul rambleului pe
o fundaţie de balast pilonat sau din beton.
 Drumuri forestiere

 Fundaţia din balast (tip F1) se aplică în terenuri uşor

compresibile, terenuri argiloase, precum şi în
terenurile nisipoase numai la pante transversale
(panta tubului) sub 10%. Fundaţia din beton (tip
F2) se aplică în terenuri stâncoase, pe umpluturile
din piatră, precum şi în toate cazurile în care panta
tubului este mai mare de 10% (tipul F2a pentru
tuburi cu înclinare <10%; tipul F2b pentru tuburi cu
înclinări între 11...20% şi F2c pentru tuburi cu
înclinări între 21...30%).
 Drumuri forestiere

 Panta maximă sub care se poate aşeza tubul este

de 30% pentru tuburile cu diametrul sub 1m şi de
20% pentru cele cu diametre mai mari, având grijă
ca înălţimea umpluturii de deasupra să fie de cel
puţin 0,50m, pentru a amortiza şocurile din
circulaţie.
 Datorită încărcării inegale a tubului în lungul lui şi a
neomogenităţii terenului, podeţul tubular nu se
execută dintr-o singură bucată, ci din tronsoane
care se asamblează.
 Drumuri forestiere

 Lungimea unui element de tub este de 2,5m pentru

cele de tip BUCOV şi de 5m pentru cele de tip
PREMO (acestea din urmă se pot fragmenta la
punerea în operă, la lungimi de 2; 2,5 şi 3m).
 Lungimea podeţului este limitată, din considerente
de întreţinere, la maximum 12m, în cazul tuburilor
cu diametrul de 0,6...0,8m, la 18m, în cazul celor
cu diametrul de 1m, fiind nelimitată pentru tuburile
cu diametre mai mari.
 Drumuri forestiere

 Conform proiectelor tip, podeţul se racordează la

terasamente prin elemente de construcţie specială
numite racordări, acestea constituind, în realitate,
elementul de sprijin şi de legătură a tubului cu
terasamentele şi având totodată şi rolul de a
proteja terenul, la intrarea şi la ieşirea apei din tub,
împotriva afuierilor.
 El se execută, de regulă, din beton, din beton cu
mortar de ciment sau din zidărie de piatră brută cu
mortar de ciment.
 Drumuri forestiere

 După rolul şi poziţia lor în raport cu tubul se

deosebesc două tipuri de racordări: tip R5 şi tip
R6. La rândul lor racordările tip R5 sunt
diversificate, pe de o parte în raport cu poziţia lor
faţă de tub, iar pe de altă parte în funcţie de panta
tubului.
 Racordările tip R6 se amplasează întotdeauna la
capătul din amonte al tubului, îndeplinind rolul de
legătură, prin intermediul camerei de cădere, dintre
şanţ şi tub.
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

 Principalele elemente constructive ale

racordărilor tip R5, redate în figura 6.4, sunt:
- timpanul, ca element de rezistenţă al racordării;
- aripile;
- sferturile de con, ca elemente de legătură cu
terasamentele şi de protecţie împotriva căderii de
pământ în faţa sau în spatele tubului;
- pereul uscat;
- pintenul, ca element de protecţie a terenului
împotriva afuierilor.
 Drumuri forestiere

 Elementele constructive ale racordărilor de tip R6,

redate în figura 6.5, sunt: timpanul, camera de priză (de
cădere) şi pereul.
 Dimensiunile elementelor constructive ale racordărilor diferă
în raport cu diametrul tubului, poziţia lor faţă de tub şi cu
panta tubului, fiind redate în cataloagele de podeţe tubulare
întocmite în baza normativelor în vigoare.
 În situaţiile în care panta terenului depăşeşte panta admisă
pentru tub, racordarea de tip R5, din aval, se înlocuieşte cu
un zid de sprijin la piciorul căruia se execută un pereu (fig.
6.6). După cum se observă, în aceste cazuri între teren şi
fundaţia tubului se execută o umplutură din piatră aşezată
cât mai compact.
Drumuri forestiere
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

Podeţe dalate

 Acest tip de podeţe au lumina (distanţa L dintre

feţele interioare ale culeelor) de 1, 2, 3, 4 şi 5m şi
pot fi utilizate pentru diverse înălţimi de
construcţie. La ele apar, în mod distinct,
infrastructura, formată din culei şi racordări şi
suprastructura, alcătuită din tablier (fig. 6.7).
 Culeele, după cum se observă în figura 6.8, sunt
alcătuite din fundaţie şi elevaţie.
Drumuri forestiere
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

 La rândul său elevaţia cuprinde: elevaţia propriu-

zisă, zidul de gardă, cuzineţii şi zidurile întoarse
(când nu sunt construcţii separate).
 Fundaţia se execută frecvent, în cazul drumurilor
forestiere, din beton ciclopian clasa BC5 (B75).
Lăţimea ei se determină prin calcul sau se adoptă
constructiv, fiind, de regulă, cu 0,10...0,15m mai
mare decât lăţimea elevaţiei. Adâncimea de
fundare, faţă de cota terenului la nivelul superior al
fundaţiei, este de 1,2...1,5m (sub adâncimea de
îngheţ şi sub nivelul afuierilor).
 Drumuri forestiere

 Elevaţia se execută din zidărie cu mortar de ciment,

iar cuzinetul din beton clasa BC20 (C16/20).
Înălţimea elevaţiei variază, în raport cu deschiderea
podeţului şi condiţiile de amplasare, între
0,5...4,5m, fiind de:
- 0,5...1,5m pentru podeţele cu deschidere L =
0,5m;
- 1,0...3m pentru podeţele cu deschidere L= 1...2m;
- 1,5...4,5m pentru podeţele cu deschidere L =
3...4m.
 Drumuri forestiere

 Lăţimea culeii la coronament şi la talpa fundaţiei se

stabileşte prin calcul, ea variind între 0,4...0,6m la
coronament şi între 0,6...0,9m, la rostul cu
fundaţia.
 Racordarea culeii cu terasamentele se
realizează, în mod frecvent prin ziduri întoarse şi
sferturi de con sau prin aripi.
 Drumuri forestiere

 Tablierul suprastructurii este alcătuit din:

- dale sau chesoane, ca element de rezistenţă;
- cale;
- borduri;
- parapeţi.
 Elementul de rezistenţă este format din beton
monolit sau din elemente prefabricate (dale sau
chesoane). Dalele se folosesc la deschideri până la
2m şi se aşează pe culei fără solidarizare
transversală în câmp.
 Drumuri forestiere

 Chesoanele se utilizează pentru deschideri mai mari

(3...6m) şi se solidarizează în câmp, prin beton
monolit BC30(B400) turnat între elementele
prefabricate şi pe reazeme, prin antretoaze de
monolitizare BC15 (B200).
 Tablierul cu elementul de rezistenţă din beton
monolit se foloseşte în cazul podeţelor amplasate în
curbe cu raze mici sau când oblicitatea podeţului
este mare (α<60°).
 Calea se execută din beton de ciment, grosime de
6cm sau din macadam de 12cm grosime.
 Drumuri forestiere

 Bordurile se execută din beton armat monolit,

BC15 (B200), fiind prevăzute pe ambele părţi ale
podeţului şi pe toată lungimea acestuia.
 Parapeţii, alcătuiţi din stâlpi şi lise din beton
prefabricat BC20 (B250), sunt prevăzuţi la podeţele
cu înălţimi mai mari de 2,5m.
 Dimensiunile elementelor constructive ale podeţelor
dalate sunt redate, în funcţie de deschidere şi alte
elemente specifice, în cataloagele de podeţe dalate
întocmite în baza normativelor în vigoare.
 Drumuri forestiere

Podeţe boltite

 Se adoptă, de regulă, în cazul rambleurilor mai

înalte, de peste 5m, când execuţia unui podeţ
dalat ar necesita culee foarte înalte şi deci
neeconomice, iar un podeţ tubular nu ar putea
asigura debitul ce trebuie evacuat.
 Suprastructura lor este constituită dintr-un arc de
lăţime suficientă, pentru asigurarea unei stabilităţi
transversale proprii, numit boltă (fig.6.13).
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

 Aceasta se execută din zidărie de piatră, beton simplu sau

beton armat.
 Suprafaţa de rezemare a bolţii pe infrastructură se
numeşte naştere, iar secţiunea cea mai îndepărtată de
linia naşterilor este denumită cheie.
 Racordarea podeţului cu terasamentele se face cu ziduri de
sprijin masive: timpane, ziduri întoarse sau aripi (fig.6.14).
 Pentru drumurile forestiere s-a tipizat numai bolta cu
deschideri din metru în metru, de la 1 la 6m, grosimea
umpluturii la cheie, inclusiv calea, fiind de 50cm. Pentru
deschiderile de 1...5m s-a întocmit şi proiectul tip al unui
"podeţ înecat", cu grosimea la cheie până la 2,5m.
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

Podeţe ovoidale

 Sunt podeţe tubulare cu secţiuni transversale

ovoidale, aplicabile în cazul văilor adânci sau
rambleurilor mari (fig.6.15). Asigură debite de
scurgere mai mari decât podeţele tubulare şi
având o înălţime mai mare decât acestea se
întreţin mai uşor.
 Se execută din zidărie de piatră, din beton simplu,
din beton armat monolit sau elemente
prefabricate.
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

Prevederi normative cu privire la

execuţia podeţelor

 Normativul departamental PD67/80 (reactualizat în

1999) privind proiectarea drumurilor forestiere
pentru circulaţia autovehiculelor aduce
următoarele precizări cu privire la execuţia şi
amplasarea podeţelor:
 1. Construcţia podeţelor, respectiv executarea
fundaţiilor, executarea elevaţiilor infrastructurii,
executarea suprastructurii şi lucrările auxiliare
 Drumuri forestiere

 (poduri de serviciu, schele, cintre etc.), se

desfăşoară concomitent cu lucrările de terasamente
sau înaintea acestora.
 2. Gabaritul podeţelor (fig.6.16) se stabileşte în
funcţie de lăţimea drumului. Astfel:
- în cazul podeţelor amplasate în aliniament,
lăţimea podeţului (B) depinde de lăţimea platformei
drumului (P) şi de lăţimea bordurii (o) fiind:
B = P, pentru drumuri cu B ≥ 4m; (6.1)
B = 3,70 + 2b, pentru drumuri cu B < 4m (6.2)
 Drumuri forestiere

- în cazul podeţelor amplasate în curbă,

gabaritul este egal cu cel din aliniament, la acesta
adăugându-se supralărgirea respectivă, precum şi
săgeata formată de tablier, când acesta nu este
prevăzut a se realiza curb.
 3. Amplasarea podeţelor se face normal ori de
câte ori este posibil. Se evită amplasarea podeţelor
la confluenţe, ştiut fiind faptul că în aceste zone se
produc depuneri.
 Drumuri forestiere

 4. Terenul de fundare pentru podeţe

presupune necesitatea, în cazul podeţelor boltite,
ovoidale şi tubulare, a unui teren cu rezistenţă
sporită (teren foarte tare, terenuri stâncoase,
conglomerate cimentate etc.).
 Adâncimile de fundare pentru podeţe se stabilesc
pe baza unor studii geotehnice speciale şi în funcţie
de adâncimea de îngheţ şi de afuiere.
 În terenurile cu panta transversală mare, de peste
10%, fundaţiile pentru podeţe se execută în trepte.
 Drumuri forestiere

 5. Pantele longitudinală şi transversală a

podeţelor se menţin în general, egale cu cele de la
îmbrăcămintea drumului.
 6. Podeţele provizorii şi semi-permanente se
adoptă la drumuri provizorii; se pot adopta, în
cazuri justificate şi la drumurile definitive la
solicitarea beneficiarului ca soluţii de provizorat.
 Drumuri forestiere

Tuneluri

Consideraţii generale
 Tunelurile sunt construcţii subterane care permit
drumurilor să străbată, în condiţii optime, masive
muntoase sau locuri inaccesibile, care nu pot trece pe
la suprafaţa terenului.
 Execuţia unui tunel poate să apară necesară şi
avantajoasă în următoarele cazuri:
- la traversarea unei culmi înguste şi înalte, când prin
executarea unui tunel cu o lungime relativ redusă se
obţine o scurtare apreciabilă a lungimii traseului şi se
evită un urcuş greu;
 Drumuri forestiere

- când culmea este în cea mai mare parte a anului

blocată de zăpadă şi deci exploatarea drumurilor
executate la suprafaţa solului este împiedicată;
- când, în apropierea culmii, versanţii au declivităţi
mari şi realizarea unui drum în teren deschis este
legată de cheltuieli mari pentru ziduri de sprijin;
- când se urmăreşte evitarea unor terenuri
alunecătoare sau a unor surpări.
 Profilul transversal al tunelurilor trebuie să respecte
gabaritele obişnuite de 6,5...7m lăţime şi 4,5m
înălţime.
 Drumuri forestiere

 Chiar dacă drumul se execută cu o singură bandă

de circulaţie, se recomandă ca tunelul să aibă două
benzi de circulaţie; în caz contrar este necesară
reglementarea circulaţiei în tunel, pentru a se
preveni ştrangulările de circulaţie datorate
eventualelor defecţiuni ale vehiculelor.
 Nu se recomandă amplasarea tunelurilor în curbă,
deoarece, în acest caz, se înrăutăţesc condiţiile de
circulaţie, de vizibilitate şi de iluminare, iar volumul
de săpătură creşte datorită supralărgirilor.
 Drumuri forestiere

Elemente constructive

 În principiu elementele constructive ale unui tunel

sunt:
- tranşeele de acces;
- portalele;
- inelele de zidărie.

 Tranşeele de acces racordează tunelul, la ambele

capete, cu restul drumului.
 Drumuri forestiere

 Portalele sunt construcţiile de zidărie executate la

capetele de tunel, prin care se urmăreşte
consolidarea terenului în aceste zone, asigurarea
unei forme arhitectonice la intrările şi ieşirile din
tunel, precum şi legarea tunelului cu tranşeele de
acces.
 Inelele de zidărie reprezintă căptuşeala tunelului.
Ele sunt formate din picioare drepte, boltă şi
radier (fig. 6.25).
Drumuri forestiere
 Drumuri forestiere

 Porţiunea de inel situată deasupra liniei naşterilor

bolţii se numeşte calotă, iar cea de sub această
linie se numeşte stross. Suprafaţa exterioară a
bolţii se numeşte extrados, iar suprafaţa interioară
intrados.
 Lungimea unui inel depinde de natura terenului. în
cazul terenurilor slabe, lungimea inelului este
redusă până la 2m, iar în terenuri tari ajunge la
10...12m.
 Drumuri forestiere

 Tipurile de căptuşeli depind şi ele de calitatea şi

stabilitatea rocii străpunse. În mod obişnuit se
executa din piatra, din beton sau din beton armat.
Dimensionarea lor se face prin calcul.
 Drumurile forestiere, în general, ocolesc
obstacolele, construcţia tunelurilor nefiind
necesară. Există însă situaţii prin care s-a pătruns
cu platforma drumului mai adânc în versantul
stâncos (fig.6.27), rezultând un profil transversal în
formă de semitunel (exemplu: Cheile Olteţului).
Drumuri forestiere