Curs Probleme Speciale de Fundatii

Pagina 1 din 1

SPRIJINIRI CU PALPLANSE. ELEMENTE CONSTRUCTIVE SI TEORII DE CALCUL Elemente constructive Palplansele sunt elemente de constructie utilizate pentru realizarea unor lucrari de sustinere rezistente si etanse. Sub protectia peretilor verticali din palplanse se pot realiza excavatii adnci sub nivelul apei subterane. Din punct de vedere al materialului din care sunt alcatuite palplansele pot fi de lemn, beton armat sau metal. De regula lucrarile realizate din palplanse au un caracter provizoriu, dupa realizarea lucrarilor de fundatii fiind recuperate putnd fi refolosite. Exista nsa si situatii cnd palplansele (de regula din beton armat) ramn ca elemente definitive n cadrul unor lucrari cum sunt: constructiile portuare (cheiuri, moluri, debarcadere), fundatii de poduri si fundatii directe (pentru asigurarea protectiei mpotriva afuierii respectiv pentru cresterea capacitatii portante a terenului de fundare foarte compresibil), ecrane de etansare sub baraje (pentru interceptarea infiltratiilor si marirea lungimii liniilor de curent (fig.1).
Suprastructura

Elevatie pila Al 3-lea rand de cadre Nivel apa Nivel apa Fundatie Nivel teren

SECTIUNE VERTICALA Palplanse

Corniere Piloti principali PLAN

Dulap distantier

Incinta de palplanse

Umplutura Nivel apa Cablu de ancoraj Radier

Radier

Fundul albiei Perete de palplanse Piloti

Perete de palplanse Piloti de ancorare

c
Stalp Nivel apa Baraj

Fundatie Incinta de palplanse Pamant foarte compresibil Suprafete de cedare potentiale

Nivel teren

Linii de curent Perete de palplanse

Fig.1 Exemple de lucrari provizorii sau definitive realizate din palplanse a, lucrare de sustinere complexa cu palplanse si cadre din lemn b, protectie definitiva mpotriva afuierii c si d, Perete de palplanse definitiv n cadrul cheiurilor e, Incinta de palplanse definitiva pentru asigurarea capacitatii portante n cazul unei fundatii directe pe pamnt foarte compresibil f, perete de palplanse definitiv utilizat la un baraj pentru reducerea volumului de exfiltratii

Curs Probleme Speciale de Fundatii

Pagina 2 din 2

Palplansele din lemn se utilizeaza n cazul incintelor de dimensiuni reduse, cu adncimi pna la 4.05.0 m. Se realizeaza din brad sau stejar sub forma de dulapi cu grosimea de 610cm sau grinzi cu sectiune pna la 20x25 cm. Lemnul trebuie sa fie sanatos, fara noduri sau crapaturi. Este neindicata folosirea lemnului uscat, ntru-ct n contact cu apa, dupa introducerea n teren s -ar umfla si s-ar ncovoia, pierzndu-si etanseitatea. La lucrari mici, dulapii pot fi joantivi (alaturati) sau pe doua rnduri, cu suprapunere partiala; de obicei nsa se realizeaza mbinari etanse de diferite forme (fig.2): n coada de rndunica, a, n jumatatea lemnului, b, cu lamb si uluc, c. Ulucul se face putin mai strmt dect lambul pentru ca acesta sa intre fortat.

d>6cm

d>6cm

d>10cm

Fig.2 Tipuri de mbinari n cazul palplanselor din lemn a, coada de rndunica b, n jumatatea lemnului c, cu lamb si uluc

Introducerea n teren se face prin batere sau vibrare. Pentru a nu se degrada capetele palplanselor se protejeaza cu o bratara metalica. Vrful se teseste n partea cu lamb si se protejeaza cu un sabot din tabla de fier. nfigerea palplanselor din lemn se face cu lambul nainte; datorita tesiturii de la vrf n aceasta zona se dezvolta o mpingere care preseaza ulucul palplansei n lambul celei precedente, curatindu-l totodata de pamnt. Pentru batere palplansele se solidarizeaza doua cte doua cu ajutorul unor scoabe. nainte de nfigerea n teren se introduc piloti de ghidaj din lemn, la colturi si la schimbarile de directie ale peretelui de palplanse, precum si n lungul acestuia, la cel mult 4.0-5.0 m. Pilotii au sectiune patrata si sunt prevazuti cu uluce, n care patrund lambii palplanselor marginale (fig.3).

minim 5cm

Fig.3 Realizarea colturilor incintelor din palplanse din lemn ntre piloti se prevad clesti sau moaze de ghidaj din dulapi de lemn paraleli, prinsi cu scoabe si separati initial prin pene si distantieri. nfigerea se face n pachete de cte 8-10 palplanse cuprinse ntre doi piloti succesivi. Pentru ca panourile sa-si pastreze directia baterea se face n scara, cu trepte de cel mult 1.0 m asa cum se poate vedea n fig.4. Dupa ce a ajuns la capatul pachetului, utilajul revine si introduce n continuare si celelalte palplanse.

Curs Probleme Speciale de Fundatii

Pagina 3 din 3

II

III

IV

Fig.4 Schema de batere n pachete ntre doi piloti si n trepte a palplanselor din lemn Pentru batere se folosesc berbeci manuali sau sonete usoare, eventual vibratoare, la fel ca pentru pilotii din lemn. Greutatea berbecului nu depaseste n general 2 kN. La terminarea lucrarii palplansele se extrag din teren cu ajutorul unor trolii sau vinciuri si se curata cu grija, apoi se depoziteaza n stive la adapost de soare, spre a fi refolosite ntr-o proportie ct mai mare. Daca ramn definitiv n teren ca elemente ale constructiei se reteaza n dreptul nivelului minim al apei. Avantajele palplanselor din lemn constau n usurinta confectionarii, manevrarii si baterii, precum si n costul relativ redus; n schimb, ele au inconvenientul lungimii limitate la 6.0-8.0m, al recuperarii numai partiale si al degradarii la nfigerea n terenuri tari. Palplansele de beton armat (fig.5) sunt ntrebuintate n general numai ca elemente integrate definitiv n constructie, ntru-ct extragerea din teren este extrem de dificila datorita greutatii proprii foarte mari.

55

15

100 55

Fig.5 Sectiuni de palplanse din beton armat Profilele si dimensiunile palplanselor sunt variate n functie de necesitati, fiind limitate doar de posibilitatile de manevrare de pe santier. Sectiunile sunt patrate, dreptunghiulare cu dimensiunile pna la 50x60 cm, sau cu forma asemanatoare dulapilor din lemn cu grosimi de 10-20 cm si latimi pna la 1.0 m. La fel ca palplansele din lemn, sunt prevazute cu lamb si uluc pentru mbinare iar la baza se tesesc spre a asigura continuitatea peretilor. Introducerea n teren se face cu sonete mecanice sau cu vibrosonete. n terenurile nisipoase ndesat, nfigerea poate fi asigurata prin spalarea la baza cu jeturi de apa trimise prin tevi nglobate nca de la turnare n corpul palplanselor. Lungimea totala a palplanselor poate ajunge pna la 18.0-20.0 m. Palplansele din beton armat au avantajul masivitatii, stabilitatii, durabilitatii si al rezistentei fata de agentii externi, daca sunt confectionate din beton de calitate corespunzatoare. Pe de alta parte nsa, realizarea lor este complicata, necesitnd utilaj special, materiale selectionate si manopera foarte calificata. La introducerea n t ren se pot rupe sau ntepenii si n acest caz se extrag foarte greu. De e aceea, aplicarea lor s-a restrns n prezent fiind nlocuite n tot mai multe situatii prin pereti ngropati. Palplansele metalice sunt confectionate ntr-o gama larga de forme si dimensiuni ale sectiunii transversale si tipului de mbinare. n fig.6 sunt prezentate cteva tipuri de sectiuni transversale de palplanse metalice confectionate n Statele Unite, Anglia, Suedia si Germania.

Curs Probleme Speciale de Fundatii

Pagina 4 din 4

b0

b0 hx dF b0 b0 d st LARSSEN dF hx dst b0 dst dF hx DE WEDEL d st dF hx dF hx hx KRUPP "Z" dF

dst

d st

KRUPP "U"

b0

KRUPP

Fig.6 Sectiuni de palplanse metalice de diferite tipuri Din punct de vedere al pozitiei mbinarii fata de axa neutra a peretelui exista 4 tipuri de sectiuni transversale de palplanse (fig.7): palplanse n U la care mbinarile se gasesc pe axa peretelui la fiecare intersectie ntre axa si perete (fig.7, a), palplanse n S la care mbinarile se gasesc pe axa peretelui din doua n doua puncte de intersectie ntre axa si perete (fig.7, b), palplanse n Z la care mbinarile se afla n afara axei peretelui alternnd pe o parte si pe alta (fig.7, c), palplanse liniare la care profilul palplansei este o linie dreapta n lungul axei peretelui si mbinarile se afla pe axa peretelui (fig.7, d).

max a max b max c d max

Fig.7 Tipuri principale de sectiuni de palplanse a, U, b, S, c, Z, d, liniare Dispunerea mbinarilor influenteaza rigiditatea peretelui. Astfel palplansele n U la care mbinarile (care permit lunecari n lungul axului lor vertical)m se afla n zona de eforturi tangentiale maxime provenite din ncovoiere, sunt mai putin rigide dect palplansele n Z la care mbinarile se afla n fibra extrema unde eforturile tangentiale sunt nule. Cele mai flexibile palplanse sunt cele liniare, la care si capacitatea de a rezista la momente ncovoietoare este mica, datorita modulului lor de rezistenta redus. n cele mai multe cazuri peretele din palplanse se realizeaza din baterea acestora cu ajutorul unor berbeci cu abur sau Diesel suspendati n crligul unei macarale. La palplansele metalice nchiderea rostului (a mbinarii) pentru etanseizarea peretelui se realizeaza daca palplansa n curs de batere trage de rostul cu palplansa batuta. Din aceasta cauza ordinea de batere se stabileste astfel nct reactiunea terenului pe tesitura de la baza palplansei care se bate s -o ndeparteze, n timpul baterii, de palplansa vecina gata batuta.

Curs Probleme Speciale de Fundatii

Pagina 5 din 5

Berbec

Ultima pereche

Prima pereche

Palplanse batute

Baterea palplanselor se face n panouri: prima pereche de palplanse este ridicata si introdusa prin batere pe o lungime suficienta pentru a se mentine la verticala. Se adauga 6-12 perechi de palplanse care se ridica si se asambleaza la prima pereche, ntreg panoul fiind sustinut de cadrul de ghidaj (fig.8). Se ncepe apoi cu baterea partiala a ultimei perechi de palplanse din panou si se continua cu perechi din ce n ce mai apropiate de prima pereche.

Panou in curs de batere Ghidajul a fost omis pentru claritate

Peretii din palplanse metalice pot atinge lungimi de 30.0 m. n tara noastra palplansele metalice se procura din import si, ca atare, se folosesc n lucrari deosebite.

Fig.8 Schema de batere a palplanselor n panouri Calculul peretilor de palplanse Calculul peretilor de palplanse autoportanti n pamnturi necoezive n cazul peretilor de palplanse metodele de calcul utilizate de regula considera ca deplasarile sunt suficient de mari att pentru mobilizarea mpingerii active ct si a rezistentei pasive. Se admite schema simplificata de calcul din fig.9 conform careia:
A h D REZISTENTA PASIVA IMPINGEREA ACTIVA Ra

a Rp Df C C z C R 0.2Df0 B a b c zc

Fig.9 Calculul peretelui autoportant pamnturi necoezive presiunile de deasupra punctului de rotatie sunt mpingerea activa, n spatele peretelui si rezistenta pasiva n fata peretelui, centrul de rotatie, C, se afla la cca. 0.2t0 de la baza peretelui, presiunile ce se dezvolta sub centrul de rotatie sunt nlocuite cu o rezultanta R care actioneaza n centrul de rotatie. Adncimea la care mpingerea activa egaleaza rezistenta pasiva, sub cota excavatiei este:

Curs Probleme Speciale de Fundatii

Pagina 6 din 6

a=

D Ka Ka =D Ka K p K p Ka

(1)

Fisa t0 necesara rezulta din echilibrul de momente fata de punctul C:

Ra ( D + a + t 0 h )
3 t0 3 t0

K p Ka = 0

(1)

n care Ra este rezultanta presiunilor pe portiunea AO.

6 Ra 6 Ra t0 (D + a h ) = 0 (K p Ka ) (K p K a )

(2)

Radacina reala a ecuatiei (2) reprezinta fisa necesara t0 . Fisa totala rezulta ca:
t = t 0 + a + 0 .2 t 0

(3)

Momentul maxim apare n sectiunea n care forta taietoare se anuleaza:

Ra z2 K p K a = 0 2
2 Ra K p Ka

(4)

de unde:
z=

(5)

iar momentul maxim are valoarea:

z M max = Ra H + a + z h K p K a 6

(6)

Un caz particular de perete autoportant este cel liber la partea superioara (fig.10).

P h

a)

z0 Mmax R O

Fig.10 Calculul unui perete de palplanse liber la partea superioara Din conditia de echilibru pe orizontala rezulta ecuatia de gradul 3 de mai jos:
3 t0

6P 6P t0 h =0 K p Ka K p Ka

(k

t0

-k

(7)

a carei solutie se stabileste prin ncercari. Pentru prima ncercare valorile t0 pot fi luate orientativ din tabelul 1 n functie de valoarea unghiului de frecare interna .

Curs Probleme Speciale de Fundatii

Pagina 7 din 7

Tabelul 1 Valori aproximative pentru t0 20 t0 1.6h

25 1.2h

30 0.9h

35 0.7h

40 0.5h

n practica pentru asigurarea unei ncastrari suficiente n teren fisa palplanselor t se determina prin majorarea cu 20% a fisei de calcul t0 : t = 1 .2 t 0 (8) Pentru dimensionarea sectiunii palplanselor se determina valoarea momentului maxim de ncovoiere cu relatia:
M max = P (h + z 0 ) 1 3 K p K a z0 6

(9)

unde:
z0 = 2 P K p Ka

(10)

Calculul peretilor de palplanse autoportanti n terenuri pur coezive

-2c A

Teoretic diagrama de mpingere activa prezinta, la partea superioara a peretelui, o zona de tensiuni (fig.11).
h Ra
q = D

Rp Df

0 Df0 C B 4c u -q R 0.2D f0

n general, din cauza altor fenomene care pot duce la cresterea mpingerii active, ca de exemplu umplerea fisurilor cu apa, n proiectare se admite o diagrama de presiuni din mpingerea activa, pna la nivelul excavatiei, calculata ca pentru o umplutura fictiva de material necoeziv cu =20.

Fig.11 Calculul peretelui autoportant pamnturi coezive Din echilibrul de momente n jurul punctului C rezulta:
t2 Ra (D + t 0 h ) 0 (4 cu q ) = 0 2

(11) (12) (13) (14) (15)

sau:

2 t 0 (4 cu q ) 2 Ra t 0 Ra (H h ) = 0

Rezolvarea ecuatiei anterioare conduce la determinarea fisei necesare:

t = 1 .2 t 0

Momentul maxim apare n sectiunea z n care forta taietoare se anuleaza:

Ra z (4c u q ) = 0

de unde:
z= Ra (4cu q )

Curs Probleme Speciale de Fundatii

Pagina 8 din 8

Calculul peretilor de palplanse ancorati Ca si n cazul peretilor autoportanti modelele de calcul ale peretilor ancorati considera fie ca deplasarile sunt suficient de mari pentru a se atinge starea limita de eforturi n teren, fie ca peretii pot fi considerati ncastrati elastic n teren, presiunile de contact fiind, n acest caz, proportionale cu deplasarile laterale. Considerarea starii limita de eforturi n teren Calculul peretilor ancorati cu considerarea starii limita de eforturi n teren se face, n general, cu doua grupuri de metode, depinznd de lungimea fisei peretelui si de rigiditatea terenului de sub cota excavatiei. Daca lungimea fisei peretelui este mica sau terenul de sub cota excavatiei este deformabil (nisipuri afnate, argile moi), atunci peretele se deformeaza ca n fig.12, a, si se admite ca el este liber sa se roteasca si sa se deplaseze n teren, sub cota excavatiei, terenul oferindu-i o simpla rezemare. Daca lungimea fisei este mare sau terenul de sub cota excavatiei este rigid (nisip ndesat, argile tari) atunci peretele de poate fi considerat fixat n teren si n zona de sub excavatie apar doua reactiuni de semn contrar care asigura fixarea peretelui n teren (fig.12, b).

Fig.12 Considerarea eforturi n teren

starii

1. Metoda peretelui liber n fig.13 sunt prezentate diagramele de presiuni, momente si deplasari n cazul peretelui liber.
Fa y y' h3 Ra y Ra y Mmax
q = D

Df

a x

Rp

Rp

( p Ka ) x K

Ka (D + Df )

4 c q

Fig.13 Metoda peretelui liber Distanta a poate fi calculata ca adncimea la care presiunea neta se anuleaza:
a= pa K p Ka

(16)

Ecuatia de moment fata de punctul de ancorare este:

y'R p = y Ra

(17)

nlocuind rezistenta pasiva cu:

Rp = K p Ka

x2 2

(18)

Curs Probleme Speciale de Fundatii

Pagina 9 din 9

si:
y' = h3 + a + 2 x 3

(19)

obtinem din ecuatia (17):

y Ra = K p K a

x2 2

2 h3 + a + x 3
+ a ) Ra y = 0

(20)

sau:
x3

K p Ka 3

) + x 2 (K p K a ) (h
2

(21) (22)

Rezolvarea ecuatiei anterioare conduce la aflarea distantei x si deci a fisei peretelui:

Df =a + x

Forta de ancoraj poate fi apoi dedusa din ecuatia de echilibru de forte orizontale: (23) n cazul n care terenul este pur coeziv iar diagrama de mpingeri este ajustata la o diagrama standard cu = 20, c = 0 kPa, sau n cazul n care avem o succesiune de strate: nisip necoeziv pna la cota excavatiei si argila pur coeziva sub cota excavatiei, rezistenta pasiva a terenului este data numai de coeziune si ecuatia (20) devine:
Df =0 Ra y D f (4 cu q ) h3 + 2

Fa = Ra R p

(24)

sau:
D 2 + 2 D f h3 f 2 y Ra =0 4 cu q

(25)

care, dezvoltata, conduce direct la valoarea fisei peretelui. Forta din ancoraj poate fi calculata cu relatia (23). Din expresia rezistentei pasive se poate constata ca, n cazul terenurilor pur coezive, peretele d evine instabil daca 4 cu q = 0 (26) sau:
c 0 .25 D

(27)

Metoda peretelui liber este recomandata n cazurile n care fisa peretelui este mica sau penetreaza n materiale deformabile: nisipuri afnate, argile moi. 2. Metoda peretelui fixat Contra-rezistenta terenului este nlocuita cu o forta concentrata, Rb, (fig.14) care actioneaza la distanta 0.2 y de la baza peretelui. Metoda consta n alegerea unei distante y, calculul lui Rb din echilibru static si apoi se traseaza diagrama de momente. Distanta y trebuie sa corespunda cu punctul de anulare al momentului de la partea de jos a peretelui. Daca aceasta conditie nu este ndeplinita se alege ca nou y distanta pna la punctul de anulare a momentului si calculul se reia. O varianta simplificata a acestei metode este metoda grinzii echivalente (fig.14).

Curs Probleme Speciale de Fundatii

PRESIUNI Fa D MOMENTE GRINDA ECHIVALENTA Fa

Pagina 10 din 10

Pa a Df Y Rb 0.2Y Y-a x Rb Pb a-x Rb Y-x Pb R'b

Fig.14 Metoda grinzii echivalente face uz de faptul ca distanta x, de la cota excavatiei pna la punctul de anulare al momentului (O n fig.14) este o functie de unghiul de frecare interna (Blum, 1931, Verdeyen si Roisin, 1961). n fig.15 se prezinta variatia distantei x cu unghiul al terenului sub cota excavatiei.
40

30 - 0 -

20

10

0 0 0.1 - x/D 0.2 0.3 0.4 0.5

Fig.15 Relatia din fig.15 a fost stabilita admitnd ca coeficientul rezistentei pasive este Kp = 2/K a. Odata stabilita distanta x rezolvarea grinzii echivalente superioare ne conduce la aflarea reactiunii Rb. Pentru grinda echivalenta inferioara se scrie ecuatia de momente fata de punctul de aplicatie al fortei Rb si se obtine distanta necunoscuta y apoi valoarea lui Rb rezulta din ecuatia de proiectie:
ax x K p K a ( y a ) ( y a )2 ax a x ' pb y x =0 + Rb 2 3 2 3 pb = pa

(28) (29)

de unde rezulta y.
D f = 1 .2 y .

Forta Fa este preluata fie de cabluri fixate n teren prin injectare fie prin intermediul placilor de ancorare. Pentru cele prevazute cu placa se analizeaza doua probleme si anume: - stabilirea pozitiei placii n raport cu palplansa si cu suprafata terenului, - dimensionarea placii.

Curs Probleme Speciale de Fundatii

Pagina 11 din 11

Placa se aseaza n general la o adncime foarte mica astfel nct cablul de ancoraj sa fie practic orizontal. Este necesar ca pozitionarea placii sa se faca ntr-o zona n care terenul este asigurat spre a se putea conta pe rezistenta pasiva a terenului. Examinnd sectiunea din fig.16 se constata urmatoarele:
h +t tg 450 2

0 tg 45 2
III I
450 2

zA

II

LA
2

450 +

Fig.16 - daca palplansa ar ceda pe toata naltimea, n spatele ei s-ar desprinde un masiv de alunecare marginit de un plan (I) nclinat cu unghiul 45 +
fata de orizontala; prin urmare nu este admisibil 2

ca plac sa se aseze n interiorul acestui masiv, - daca palplansa ar ceda, desprinzndu-se complet de teren, acesta ar ramne cu un taluz liber (II) nclinat cu unghiul , pornind de la nivelul fundului excavatiei, deci placa nu poate fi situata nici n masivul situat la stnga acestui taluz, - n sfrsit, pentru a se putea conta pe ntreaga rezistenta pasiva, planul (III) nclinat cu unghiul
45 pornind de la baza placii (adncimea zA) nu trebuie sa ntretaie planul (I) de mpingerea 2
h+t tg 45 + 2 + zA tg 45 2

activa, cu alte cuvinte se cere ca

LA >

zA

(30)

sau
L A > (h + t ) tg 45 + z A tg 45 + 2 2

(31)

n care LA este distanta orizontala ntre palplansa si placa de ancorare. Zona optima de amplasare a placii este deci cea hasurata n figura 16. Pentru calculul placii se au n vedere urmatoarele situatii: - daca placa este asezata la suprafata terenului, n fata sa se mobilizeaza rezistenta pasiva iar n spate mpingerea activa a pamntului, ambele cu distributie triunghiulara, mpingerea activa avnd acelasi sens cu forta de ancoraj (fig.17, a).

Curs Probleme Speciale de Fundatii

Pagina 12 din 12

zA

PAp

PAa

P'Ap

P'Aa

a
Fig.17 Daca placa are naltimea zA rezistenta pe care o opune este data de relatia:
R A = PAp PAa = 1 1 1 z2 K p z2 Ka = z2 K p Ka A A A 2 2 2

(31)

daca placa este asezata cu latura superioara la adncimea zA (fig.17b), diagramele mpingerilor au distributii trapezoidale si se poate scrie:
R A = P ' Ap P' Aa = 1 z 2 z '2 K p K a A A 2

)(

(32)

Punctul de prindere a cablului sau barei de ancorare trebuie sa fie n dreptul centrului de greutate al trapezelor. Valoarea rezistentei RA trebuie sa depaseasca pe cea a fortei din ancoraj TA. n mod curent se admite:
TA 1 z 2 z '2 A A 2

) K p K a F
s

(33)

unde coeficientul de siguranta Fs = 1.52. Calculul de mai sus s-a facut pentru un metru liniar din peretele de palplanse. n cazul cnd placile de ancorare au latimea bA si se aseaza la distantele dA ntre axe, relatia anterioara devine:
TA d A 1 z 2 z' 2 A A 2

) K p K a bA F

(34)

De fapt, n situatia placilor discontinue problema nu mai este p lana ci spatiala ntru-ct fiecare placa va antrena n cedare un masiv de pamnt marginit si de suprafete laterale pe care se dezvolta frecari interne. Pentru cazurile curente se accepta nsa relatia (34). n unele cazuri, la lucrari mari, ancorajul se realizeaza, n loc de placi, cu piloti, folosindu-se doi piloti nclinati, cu capetele solidarizate ntr-un bloc de beton (fig.18).

zA

Kp

Ka

Kp

Ka

z'A

Curs Probleme Speciale de Fundatii

Pagina 13 din 13

TA

P2

P1

Pilot 2

Pilo t1

Fig.18 Pilotul 1 este solicitat la compresiune iar cel de-al doilea la smulgere. Valorile fortelor respective se pot obtine grafic sau analitic cu relatiile:
cos 2 sin ( 1 + 2 ) cos 1 P2 = T A d A sin ( 1 + 2 ) P = TA d A 1

(35) (36)

3. Calculul hidraulic al peretilor de palplanse Asa cum s-a aratat la nceputul acestui paragraf referitor la calculul palplanselor, adncimea fisei trebuie sa asigure si stabilitatea fata de antrenarea hidrodinamica fenomen care se manifesta mai ales n nisipuri fine, relativ uniforme, nisipuri prafoase, prafuri sau prafuri nisipoase, atunci cnd evacuarea apei se face direct din excavatie. Daca se considera schema din fig.19 se observa ca, pentru o diferenta de nivel piezometric H, traseul minim al liniei de curent are lungimea H + 2t iar gradientul efectiv maxim rezulta:
Pompa Palplansa Nivelul apei subterane

Sorb t l

Fig.19

Curs Probleme Speciale de Fundatii

Pagina 14 din 14

ief =

H H +2t
icr Fs _ af

(37)

Pentru asigurarea stabilitatii la afuiere se pune conditia:

i ef =

(38)

n care Fs_af este un coeficient de siguranta care, n cazurile curente, se ia egal cu 2. Pe de alta parte, se stie ca gradientul critic de antrenare hidrodinamica este dat de relatia:
icr =

n care este greutatea volumica n stare submersata, n este porozitatea pamntului, s greutatea specifica a particulelor (scheletului) din pamnt iar w este greutatea specifica a apei. Admitnd pentru cazurile obisnuite n=40%, s=26.5kN/m3 si w~10 kN/m3 rezulta icr~1. Cu aceasta valoare egalnd expresiile (37) si (38) se obtine valoarea fisei t care sa asigure stabilitatea la afuiere:
t= H Fs _ af 1 2

(1 n ) ( s w ) = w w

(39)

(40)
H . 2

Daca se ia Fs_af = 2 rezulta t =

Cu notatiile din fig.19 debitul Q m3 /ora care trebuie evacuat prin epuisment direct dintr-o sapatura sprijinita cu palplanse poate fi calculat cu relatia: Q = q H k U (m3 /ora) (41) n care H este dat n metri, k n m/ora, U este perimetrul sapaturii(lungimea totala a peretelui de palplanse) n metri iar q este un debit specific stabilit n hidraulica subterana n functie de rapoartele
H +t H si unde l este naltimea totala a stratului de apa deasupra patului impermeabil (fig.20). l H +t

Valoarea q poate fi obtinuta si din graficul din fig.20.

1.4 1.2 1.0 0.8 0.6 H = 0. 50 H+t 0.4 H = 0.0 H+t 0.2 0 0 0.2 0.4 0.6
H =1 H+t H = 0.75 H+t

0.8

1.0

1.2

Fig.20