Amenajarea unui drum forestier

Generalitati

Drumul forestier este compus dintr-un complex de constructii si amenajari destinate circulatiei

vehiculelor care transporta materialul lemnos.
Infrastructura drumurilor forestiere este formata din: terasamente, lucrari de consolidare-
asanare-protectie.
Suprastructura drumurilor forestiere este formata de amenajarea speciala a partii superioare a
acestora.

Alegerea traseului se realizeaza in functie de urmatoarele considerente: sa asigure incarcarea

usoara a materialului lemnos; sa fie cat mai scurt; sa aiba un numar redus de curbe; sa evite
terenurile cultivabile, terenurile predispuse la alunecare, rampele pierdute si declivitatile
exceptionale; volum redus de terasamente.

Planificarea/proiectarea drumului forestier (retelei)

Obiectivele planificarii/proiectarii si constructiei drumului forestier (sau a retelei) trebuie sa

serveasca unor scopuri multiple precum:

Disponibilitatea resurselor naturale (punerea lor in valoare)

Gospodarirea durabila a resurselor naturale
Protectia zonelor sensibile, a habitatelor, a biotopurilor
Intretinerea zonelor impadurite
Accesibilitatea in caz de dezastre (incendii, atacuri de insecte etc.)
Locuri de munca pentru populatie
Asigurarea securitatii muncii la padure, a accesibilitatii in caz de accidente
Turism si recreere
Vanatoare si pescuit
Accesibilitate pentru cercetare, educatie si scopuri stiintifice ce apar din motive speciale.

1
Amenajarea unui drum forestier

Clasificarea drumurilor

In concordanta cu normativul de proiectare exista trei categorii de drumuri forestiere clasificate

in functie de suprafata deservita, de volumul anual de masa lemnoasa exploatata, de viteza de
proiectare, de partea carosabila, de raza minima si de rampa maxima la mersul in plin, insa in
majoritatea tarilor vest-europene, exista o singura diferenta in clasificarea drumurilor forestiere
in functie de suprafata de rulare, daca ea este consolidata sau nu (drumuri impietruite –
drumuri de pamant).
Se recomanda ca si pentru Romania sa existe o singura latime a platformei, care ar trebui sa fie
cuprinsa intre 5,5 si 7,0m, doar in zonele stancoase ar fi necesara reducerea ei la 4,0 – 4,5 m.

Elementele drumurilor forestiere

Platforma

La drumurile forestiere, platforma reprezinta limita de utilizare a terasamentelor. In concordanta

cu conditiile geologice, aceasta poate fi in cadrul terasamentelor in stanca sau in cadrul
terasamentelor de pamant. Limita terasamentelor propriu-zise constituie ampriza drumului.
Tinand cont de sistemul rutier, fiecare drum forestier necesita un strat de fundatie si un strat de
imbracaminte. Daca exista posibilitatea de a excava material de constructie de-a lungul zonei
drumului, atunci aceste puncte pot servi ulterior pentru realizarea supralargirilor sau a statiilor de
incrucisare sau pot sa ramana in continuare pentru a fi folosite la intretinerea drumului. In
concordanta cu capacitatea portanta a platformei, grosimea imbracaminttii rutiere trebuie sa fie
intre 300 si 500 mm. Materialul este transportat cu camioane si cu autogrederul este imprastiat,
nivelat si se realizeaza si bombamentul, iar in final este compactat cu cilindrii vibratori. in profil
transversal, partea carosabila a drumului trebuie sa aiba forma de bombament sau sa aiba pante
de 3-4%.

2
Amenajarea unui drum forestier

Drenajul

Apa este unul dintre adversarii importanti ai drumurilor forestiere. Daca scurgerea nu este bine
realizata din proiectare, constrctie si intretinere, atunci drumul se va deteriora rapid. Exista trei
categorii de drenaj necesare, prima referitoare la apa de pe partea carosabila, a doua referitoare la
apa care se scurge de pe versanti, pentru prelucrarea careia se amenajeaza santuri de scurgere cu
descarcare la podete, iar a treia se refera la apa subterana care se colecteaza spre santuri prin
drenuri de acostament sau casiuri.
A doua cerinta pentru drenaj se refera la scurgerea apelor ce vin de pe versanti. De-a lungul
versantilor, santurile se realizeaza in general cu autogrederul. Panta maxima la transportul in plin
nu trebuie sa depaseasca 9%, iar la transportul in gol nu trebuie sa depaseasca 12%, pe distante
mici putand ajunge la 15%. Panta maxima in serpentina este de pana la 6%.

Lucrari efectuate si utilaje folosite

LUCRARILE DE DEFRISARE A TERENULUI

Defrisarea e operatia de curatare a terenului de vegetatie pe toata suprafata unde se va amplasa

constructia. Pentru taierea arbustilor si a tufisurilor cu diametrul tulpinii ≤10cm, in cazul
defrisarii pe suprafete mari se foloseste un echipament special (DEFRISOR), montat pe un
tractor cu senile.

Fig.1-Defrisor
1=cormana, 2=cutite de taiere, 3=brate de prindere pe tractor, 4=brida de sustinere+ articulatie.

3
Amenajarea unui drum forestier

Pentru indepartarea resturilor vegetale mai mari cum ar fi arbusti cu grosimea de peste 10 cm sau
chiar a arborilor si a cioatelor se pot folosi asa numitele freze forestiere.
Freza forestiera este actionata de la priza de putere a unui tractor cu putere de 260 – 400 CP. 
Avand latimi de lucru de 2000 mm, toaca radacinile si frezeaza solul pana la adancimi de 50 cm.
Aplicatii:-tocarea arbustilor,arborilor si a eventualelor cioate
-lucrari de stabilizare a solului
-optional poate avea si un cilindru de compactare

Fig.2-Freza forestiera

Lucrari de terasament

Dupa eliberarea terenului de vegetatie, daca e cazul se executa operatia de scarificare. Aceasta
are rolul de a afana terenurile compacte pentru a asigura o productivitate normala pt utilajele care
urmeaza sa execute operatiile de sapare.

4
Amenajarea unui drum forestier

Scarificatoarele au organe de lucru sub forma de dinti. Ele pot fi tractate sau purtate.
Scarificatorele purtate sunt utilizate mai mult datorita manevrabilitatii superioare si greutatii mai
reduse. Scarificatorul hidrauluic montat pe un tractor cu senile e alcatuit din urmatoarele parti
componente:

Fig.3-Scarificator
1-tractorul 2-cadru 3-dinti pt scarificare 4-sist hidraulic 5-articulatie

Masa aprox. 3tone. Pt a reduce timpul consumat cu intoarcerile neproductive la capetele traseului
se recomanda ca scarificarea sa se realizeze pe sectoare cat mai lungi. Scarificarea se relizeaza
prin mai multe etape (treceri).Dintii au posibilitatea de a se apropia sau indeparta functie de
natura terenului, dintii pot fi in nr de 3 sau 5. Productivitatea variaza in limite largi, fiind
cuprinsa orientativ intre 500-2000 m3/ora pt lungimile traseului de lucru,100-500m, functie de
natura terenului si puterea tractorului.

La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile, standardele si normele in vigoare, in

conformitate cu specificatia tehnica.
Lucrarile vor fi controlate si supervizate pentru obtinerea gradului de compactare cerut , in
conformitate cu criteriile stabilite.

5
Amenajarea unui drum forestier

Materialele pentru terasamente vor fi transportate din zona de sapaturi sau din groapa de
imprumut cu autocamioanele basculante (15 m.c ) direct in zona de umplutura si vor fi
imprastiate uniform cu buldozere (175-370 CP) si nivelate cu autogredere (150 – 215 CP).
Compactorii vibratori (10 – 17 tone) vor executa un numar de treceri peste pamantul imprastiat
pana se ajunge la compactitatea stabilita.

Autobasculanta Excavator Buldozer Rulou Compactor

Fig.4-Procesul de executare a terasamentelor

Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea o grosime de compactare optima, va fi plana si
cu o inclinatie transversala de 3-5% inspre exterior.
Umplerea si compactarea trebuie realizate la continutul optim de umezeala. De aceea, se vor lua
toate masurile potrivite pentru a aduce continutul umezelii aproape de optim , fie prin
intreruperea si amestecarea solului cu umiditate excesiva si lasarea acestui la uscat in aer sau
tratarea lui cu var pentru reducerea continutului de umezeala, sau prin scarificarea, ruperea,
imprastierea si apoi udarea solului.

6
Amenajarea unui drum forestier

Fig.5-Shema de lucru cu autogrederul in procesul de nivelare

7
Amenajarea unui drum forestier

Utilaje folosite in lucrarile de terasament

Camionul
In fiecare zona de constructie, camioanele sunt necesare pentru transportul materialelor pentru
realizarea imbracamintilor, a tuburilor, bustenilor, blocurilor mari de piatra, pietrii de râu etc.
Cele mai folosite camioane sunt cele cu trei sau cu patru axe, cu bena autobasculanta, având
uneori atasat un brat pentru a mari eficienta operatiunilor incarcare descarcare.
Autogrederul
Autogrederul preia balastul sau piatra sparta, descarcate in gramezi si utilizate ca materiale
pentru suprastructura drumului si realizeaza o asternere intr-un strat uniform de 10-12 cm
grosime. In mod curent, acest utilaj se utilizeaza pentru nivelarea platformei, scarificare si
reprofilarea partii carosabile si curatirea santurilor la drumurile existente.
Cilindrul compresor-vibrator

Cilindrul compresor-vibrator se utilizeaza atât pentru compactarea terasamentelor cât si pentru

compactarea materialelor pietroase dure.
Controlul greutatii acestor utilaje este foarte important si se obtine prin reglarea presiunii in
pneuri si prin lestarea cilindrului lis, iar la cresterea gradului de compactare o contributie
substantiala o aduce si amplitudinea vibratiei si frecventa rotatiei masei excentrice.
Aceste utilaje sunt folosite si pentru intretinere, impreuna cu camioanele, daca mai este necesara
imprastierea de material suplimentar.

Buldozerul si excavatorul au in principiu acelasi rol: imprastie pamantul pentru a fi mai tarziu
nivelat de autogreder, cu spacificatia ca excavatorul datorita constructiei sale poate sa si incarce
pamant in autobasculanta.

Lucrari de drenaj (realizarea santurilor alaturate drumului)

Realizarea santurilor alaturate drumului pentru colectarea apei se poate face atat cu grederul cat
si cu masini special pentru sapat santuri.
In cazul in care se foloseste grederul exista 2 metode:
8
Amenajarea unui drum forestier

Fig.6-executarea santurilor cu grederul prin metoda fasiilor paralele

Fig.7-Executarea santurilor cu grederul prin metoda evantai

Suprastrutura drumului
Reprezentata de straturile superioare ale drumului, stratul cel mai important fiind banda de
rulare, care poate fi pietruita,betonata,asfaltata.
In cazul drumurilor forestiere banda de rulare este in general pietruita.

9
Amenajarea unui drum forestier

Lucrari de intretinere si protectie a drumurilor

Avand in vedere uzura la care sunt supuse drumurile forestiere datorita circulatiei utilajelor grele
acestea au nevoie de intretinere constanta.
Lucrarile de intretinere se fac in functie tipul drumului,gradul de degradare si constau in
refacerea suprastructurii prin adios de piatra si tasarea acesteia mentinand inclinarea benzii de
rulare.
Tot la lucrari de intretinere intra si curatarea periodica a santurilor pentru asigurarea unui bun
drenaj.

Intretinerea si protectia taluzurilor impotriva eroziunii

Taluzurile sunt cele mai expuse actiunii factorilor climaterici (actiunea inghetdezghetului,
variatii de temperatura, vânt, scurgerea apelor din precipitatii etc.). Din acest
motiv taluzurile sunt cele care beneficiaza de principalele masuri de consolidare si protejare a
terasamentelor. Aceste lucrari, constau in principal, in:
- colectarea si evacuarea apelor;
- consolidarea si protejarea taluzurilor;
- sprijinirea masivelor de pamânt
Impotriva acestor factori agresivi, se executa o serie de lucrari de consolidare a
Taluzurilor, una dintre cele mai eficiente fiind plantarea de arbusti.

10
Amenajarea unui drum forestier

Bibliografie

Giurgiu, Victor (2007), Compozitii optime pentru padurile României, Editura Ceres, Bucuresti.

Iancu, Ioan (1981), Mica enciclopedie a Padurii, Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti.

Milescu, Ioan (2002), Cartea silvicultorului, Editura ALL, Bucuresti.

HYPERLINK "http://www.forestier.ro" www.forestier.ro

HYPERLINK "http://www.rnpdsbacau.ro/proiecte.php" http://www.rnpdsbacau.ro/proiecte.php

HYPERLINK "http://www.schweighofer.ro/romania/forstwirtschaft/ro_forststrassen.html"

http://www.schweighofer.ro/romania/forstwirtschaft/ro_forststrassen.html

HYPERLINK "http://www.maap.ro/pages/page.php?catid=02" http://www.maap.ro/pages/page.php?

catid=02

11