Licenta Nou

Capitolul I
Consideratii introductive
Obiectul prezentei lucrări îl constituie amenajarea fondului forestier de 349,5 ha ce

aparţine Statului Român și este administrat de O.S. Lunca Timișului.
Prezentul proiect de amenajament al suprafeţei păduroase aflate în posesia Statului
Român şi administrat de Ocolul Silvic Lunca Timișului, urmăreşte asigurarea continuităţii
funcţiilor de protecţie şi de producţie, astfel încât să se asigure în mod permanent condiţii
normale de mediu şi valorificarea superioară a materialului lemnos, cu respectarea strictă a
regimului silvic. În acest fel, pădurea luată în studiu este tratată ca o unitate de producţie şi
protecţie (echivalentă celor existente în structura R.N.P.), pentru care reglementarea procesului
de bioproducţie şi bioprotecţie se face în mod similar.
Planurile de exploatare şi cultură au fost întocmite pentru următorii 10 ani iar proiectul
conţine prevederi ce asigură continuitatea funcţională şi în viitor.
1. SITUAŢIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ
1.1 Elemente de identificare a unităţii de producție

Unitatea de producție U.P. VIII Banloc face parte din Ocolul Silvic Lunca Timișului şi
are o suprafaţă de 349,5 ha, fiind situată în partea de sud-vest în cadrul Ocolului.
Din punct de vedere geografic unitatea de producție este situată în câmpie .
Localitatea în raza căreia se află fondul forestier studiat este: Banloc U.P. VIII.
1.2. Vecinătăţi, limite, hotare
Unitatea de productie UP VIII Banloc, are limitele, hotarele şi vecinătăţile prezentate în

tabelul de mai jos:
Tabelul 1.2.1.
Puncte Vecinătăţi Limite pădure Hotare unitate
card Felul Denumirea Natura Denumirea
Nord O.S. Timișoara Artificială Canal Bega Naturale Liziera pădurii
UP VII Lighed Drumul Judeșțean Sânmartinu Paraul Birda
Maghiar Pârâul Bârzava
Sud Serbia Artificială Granița de stat Naturale Liziera pădurii
UP IX Clopodia Drumul Județean Denta- Râul Bârzava
Șemlacu Mare Râul Timișul Mort
Ogașul Dolat
Est UP V Bacova Artificială Drum Județean Berini – Naturale Liziera pădurii
O.S. Bocșa Tormac
Română Limita O.S.
Vest Serbia Convențional Granița de stat Naturale Liziera pădurii
ă
Limitele fondului forestier cu terenurile vecine sunt marcate cu vopsea roşie. Marcajul s-a
executat de către personalul de teren al Ocolului Silvic Lunca Timișului .
1.3. Administrarea fondului forestier
Fondul forestier proprietate publică a statului din U.P. VIII Banloc este administrat de
REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA prin Direcţia Silvică Timiș, respectiv
Ocolul Silvic Lunca Timișului, din cadrul acesteia.
Cap 2. ORGANIZAREA TERITORIULUI
2.1Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului. Borne
Situaţia constituirii parcelarului şi subparcelarului la amenajarea actuală este prezentată în

următorul tabel:
Tabelul 2.1.1.
Anul Nr. Nr. Întinderea minimă Întinderea maximă Media Nr.
ame- par- u.a. Parcela Subparcela Parcela Subparcela Parc. U.A. borne
naj. cele nr ha nr ha nr ha nr ha ha ha
2020 25 168 43 7,1 38C1 0,0 26 42,6 26 A 24,5 14,0 2,1 0
Suprafaţa medie a subparcelei la amenajarea actuală este de 2,1 ha.

Fondul forestier proprietate publică a statului din U.P. VIII Banloc este constituit din 25
parcele. Delimitarea şi materializarea parcelarului a fost efectuată de către personalul de teren al
Ocolului Silvic Lunca Timișului şi corespunde cerinţelor de ordin tehnic impuse de normele
tehnice în vigoare.
2.2 Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea

planurilor de bază.
Pentru determinarea suprafeţelor şi întocmirea hărţilor s-a folosit un singur plan la

scara1:5000 , cu echidistanţa curbelor de nivel – foi volante - , editat de I.G.F.C.O.T. în anul
1974 și 1983. Planurile de bază utilizate la actuala amenajare au fost folosite şi la amenajarea
precedentă şi se află depozitate în arhiva I.N.C.D.S. Bucureşti.
2.3. Suprafaţa fondului forestier
Suprafaţa fondului forestier din această unitate de producție este de 349,5 ha.
Determinarea suprafeţelor s-a făcut prin vectorizarea planurilor de bază şi a
ortofotoplanurilor după următoarea metodologie de lucru, impusă de necesitatea controlului
riguros al măsurătorilor:
- vectorizarea elementelor de sprijin (văi, culmi, drumuri, liziere, etc) pe care au fost
materializate în teren limitele de O.S, U.P. sau de parcelă;
- materializarea prin vectorizare a parcelarului şi subparcelarului sprijinită pe o reţea de
puncte fixe (uşor de identificat în teren dar şi pe planuri şi ortofotoplanuri), determinate prin
măsurători, folosite pentru suprapunerea ortofotoplanurilor pe planurile de bază cu curbe de
nivel, ambele aduse la scara 1:1.000;
- compensarea suprafeţelor parcelare (determinate pe planurile de bază asamblate la scara
1:1.000) pe trapeze;
- determinarea suprafeţelor pe unităţi amenajistice;
- compensarea suprafeţelor u.a. pe parcele sau grupuri de parcele.
Vectorizările şi compensările s-au executat în cadrul toleranţelor admise de instrucţiunile
în vigoare.
Suprafeţele au fost determinate cu o precizie de „metrii pătraţi” dar înscrierile în fişele de
descriere parcelară s-au făcut rotunjite la 0,1 ha aşa cum prevăd normele tehnice de amenajare în
vigoare.
2.3.1 Utilizarea fondului forestier
Utilizarea fondului forestier al U.P. VIII Banloc este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 2.3.1.1.
Categorii de folosinţă Suprafaţa
HA %
A. Păduri şi terenuri destinate împăduririi, din care: 309,4 88,53
- Păduri, regenerări nat. cu reuş. def., plantaţii 303,1 86,72
-Regenerări nat. sau artif. Fără reuș. def. 3,9 1,12
-Rachitări 2,4 0,69
B. Terenuri afectate gospodăririi pădurilor, din care: 25,8 7,38
- Linii de vânătoare şi terenuri de hrană pt vânat 18,7 5,35
- Pepiniere, plantații semincere și culture de plante mamă 0,6 0,17
- Clădiri, curţi şi depozite permanente 0,6 0,17
- Culoare pentru linii electrice de înaltă tensiune 3,3 0,94
-Terenuri cultivate pentru nevolie administrației 2,6 0,74
C. Terenuri neproductive: stâncarii, nisipuri, sărături, mlaștini, etc. 14,3 4,09
Total B+C 40,1 11,47
TOTAL U.P. 349,5 100
Repartiţia suprafeţelor pe categorii de folosinţă forestieră şi grupe funcţionale este

prezentată în subcapitolele 2.3.2., 2.3.3. precum şi în fişa indicatorilor de bază .
2.3.2. Evidenţa fondului forestier pe destinaţii şi deţinători
Tabelul 2.3.2.1.
Nr. Denumirea Indicatorilor Total
Crt. HA
1. FONDUL FORESTIER TOTAL (P ) 349,5
1.1. Terenuri acoperite cu pădure (PD ) 309,4
1.1.1. - Răşinoase (PDR) -
1.1.2. - Foioase (PDF) 307,0
1.1.3. - Răchitării (cultivate şi naturale) (PDS) 2,4
1.2. Terenuri care servesc nevoilor de cultură (PC ) 0,6
1.2.1. - Pepiniere (PCP) 0,6
1.2.2. - Plantaje (PCJ) -
1.2.3. - Colecţii dendrologice (PCD) -
1.3. Terenuri care servesc nevoilor de producţie silv. (PS ) 18,7
1.3.1. - Arbuşti fructiferi (culturi specializate) (PSZ) -
1.3.2. - Terenuri pentru hrana vânatului (PSV) 18,7
1.3.3. - Ape curgătoare (PSR) -
1.3.4. - Ape stătătoare (PSL) -
1.3.5. - Păstrăvării (PSP) -
1.3.6. - Fazanerii (PSF) -
1.3.7. - Crescătorii animale cu blană fină (PSB) -
1.3.8. - Centre fructe de pădure (PSD) -
1.3.9. - Puncte achiziţii fructe, ciuperci (PSU) -
1.3.10. - Ateliere de împletituri (PSI) -
1.3.11. - Secţii şi puncte apicole (PSA) -
1.3.12. - Uscătorii şi depozite seminţe (PSS) -
1.3.13. - Ciupercării (PSC) -
1.4. Terenuri care servesc nevoilor de admin. forest. (PA ) 6,5
1.4.1. - Spaţii de producţie silvică şi cazare pers. silv.(PAS) 0,6
1.4.2. - Căi ferate forestiere (PAF) -
1.4.3. - Drumuri forestiere (PAD) 2,8
1.4.4. - Linii de pază contra incendiilor (PAP) 15,0
1.4.5. - Depozite forestiere (PAZ) -
1.4.6. - Diguri (PAG) -
1.4.7. - Canale (PAC) -
1.4.8. - Alte terenuri (PAA) 5,9
1.5. Terenuri afectate împăduririi (PT ) -
1.5.1. - Clasa de regenerare (PTR) -
1.5.2. - Terenuri intrate legal în fond forestier (PTF) -
1.6. Terenuri neproductive (PN ) 14,3
1.6.1. - Stâncării, abrupturi (PNS) -
1.6.2. - Bolovănişuri, pietrişuri (PNP) -
1.6.3. - Nisipuri (zburătoare şi marine) (PNN) -
1.6.4. - Râpe - Ravene (PNR) -
1.6.5. - Straturi cu crustă (PNC) -
1.6.6. - Mocirle - Smârcuri (PNM) 14,3
1.6.7. - Gropi de împrumut şi depuneri sterile (PNG) -
1.7. Fâşie frontieră (PF ) -
1.8. Terenuri scoase temporar din fond forest. nereprimite (PT ) -
2.3.3. Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii
Tabelul 2.3.3.1.
Nr. Denumirea Indicatorilor Total
Crt. HA
1. FONDUL FORESTIER TOTAL (rând 2+33) 349,5
2 Suprafaţa pădurilor Total (rând 3+10) 309,4
3 RĂŞINOASE -
4 Molid -
5 - din care: în afara arealului -
6 Brad -
7 Duglas -
8 Larice -
9 Pini -
10 FOIOASE (rând 11+12+15+21) 307,0
11 Fag -
12 Stejari 150,7
13 - pedunculat 141,9
14 - gorun -
15 DIVERSE SPECII TARI 151,1
16 - salcâm 44,7
17 - paltin -
18 - frasin 20,7
19 - cireş 0,7
20 - nuc 3,0
21 DIVERSE SPECII MOI 5,2
22 - Tei -
23 - Plop 4,6
24 - din care: plopi euramericani 3,4
25 - Sălcii 0,1
26 - din care: în Lunca şi Delta Dunării -
27 ALTE TERENURI - TOTAL 40,1
28 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURĂ 0,6
SILVICĂ
29 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE 18,7
PRODUCŢIE SILVICĂ
30 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE 6,5
ADMINISTRARE FOREST.
31 TERENURI AFECTATE ÎMPĂDURIRII -
32 - din care: în clasa de regenerare -
33 TERENURI NEPRODUCTIVE 14,3
34 FÂŞIE FRONTIERĂ -
35 TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL -
FORESTIER
2.3.4 FIŞA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER
Folosinţe Suprafaţa (ha)

Grupa I Grupa II Total
A Păduri şi terenuri destinate împăduririi şi reîmpăduririi 307,0 - 307,0
A1 Păduri şi terenuri destinate împăduririi şi reîmpăduririi pentru care se 278,8 - 278,8
reglementează recoltarea de produse principale (Total rând A1.1.-A1.7.) din
care:
A1.1 - Păduri, plantaţii cu reuşită definitivă, regenerări pe cale artificială sau 278,8 - 278,8
A1.3 naturală cu reuşită parţială
A1.4 Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, a doborâturilor de vânt sau a - - -
altor cauze
A1.5 Poieni sau goluri destinate împăduririi - - -
A1.6 Terenuri degradate prevăzute a se împăduri - - -
A1.7 Răchitării naturale sau create prin culturi - - -
A2 Păduri şi terenuri destinate împăduririi şi reîmpăduririi pentru care nu se 28,2 - 28,2
reglementează recoltarea de produse principale (Total rând A2.1-A2.5)
A2.1 - Păduri, plantaţii cu reuşită definitivă, regenerări pe cale artificială sau 28,2 - 28,2
A2.2 naturală cu reuşită parţială
A2.3 Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, a doborâturilor de vânt sau a - - -
altor cauze
A2.4 Poieni sau goluri destinate împăduririi - - -
A2.5 Terenuri degradate prevăzute a se împăduri - - -
B Terenuri afectate gospodăririi silvice - - 25,8
C Terenuri neproductive (stâncării, nisipuri, sărături, mlaştini, râpe, ravene) - - 14,3
D Terenuri scoase temporar din fond forestier - - -
D1 Terenuri transmise prin acte normative altor organizaţii - - -
D2 Ocupaţii şi litigii - - -
Total 349,5
Enclave - 24,1
Repartiţia suprafeţelor din grupa I pe subgrupe şi categorii funcţionale

Categoria 2I 3A 4B 3H- - - - Total
Suprafaţa 24,5 180,1 98,7 3,7 - - - 307,0
Subunităţi de gospodărire
SU.P. A M Q V T.D.S. Total
Supr.(ha) 2,4 62,0 28,2 41,4 175,4 40,1 349,5
Ciclu (ani) - 120 - 35 110 -
Densitatea reţelelor de drumuri Accesibilitatea fondului forestier

Publice Industriale Forestiere Căi ferate Total La începutul La sfârşitul În perspectivă
forest. deceniului deceniului
m/ha % din suprafaţă
0 - 0,0 - 0,0 86 86 100
INDICATORUL SPECII
Total ST SC JU DT FR AR CA STR ULM DM
Păduri pentru care se reglementează GR I 278,8 119,9 42,1 27,4 18,7 18,5 16,5 14,6 8,8 7,1 5,2
recoltarea de produse principale (ha) GR II - - - - - - - - -
Total A1 GR I + GR II (ha) 278,8 119,9 42,1 27,4 18,7 18,5 16,5 14,6 8,8 7,1 5,2
TOTAL A1+A2 (ha) 307,0 141,9 44,7 27,4 21,2 19,6 16,5 14,6 8,8 7,1 5,2
Proporţia speciilor A1 100 43 15 10 7 7 6 5 3 2 2
% 100 46 15 9 7 6 5 5 3 2 2
Clasa de producţie medie A1 II8 II6 III1 II7 II8 II6 II6 III6 III0 III1 II6
II9 II8 III1 II7 II9 II6 II6 III6 III0 III1 II6
Consistenţa medie A1 0,80 0,76 0,92 0,77 0,81 0,81 0,79 0,84 0,81 0,83 0,79
0,79 0,75 0,89 0,77 0,80 0,79 0,79 0,84 0,81 0,83 0,79
Vârsta medie A1 46 64 14 47 32 44 40 52 8 35 32
ani 47 64 13 47 34 42 40 52 8 35 32
Fond lemnos total A1 45616 26549 3078 3844 2049 3680 1396 2296 131 717 1876
(mc) 50350 31033 3102 3844 2245 3710 1396 2296 131 717 1876
Volum lemnos pe ha A1 164 221 73 140 110 199 85 157 15 101 361
(mc/ha) 164 219 69 140 106 189 85 157 15 101 361
Indice de creşt crt. (mc/an/ha) A1 4,5 4,3 6,4 1,9 4,8 6,2 1,0 5,8 1,4 7,0 11,9
Pos. anuală din produse princ. mc/an 968 410 130 122 46 31 21 22 - 4 182
Pos. anuală din produse secundare mc/an 191 47 38 22 15 19 14 24 1 5 6
din care rărituri mc/an 171 46 28 21 11 17 14 23 - 5 6
Indici de recoltare Principale Secundare Total
(mc/an/ha) 3,15 0,62 3,77
Lucrări de Lucra- Degajări Curăţiri Rărituri Tăieri de igienă Lucrări de conservare

îngrijire rea ha ha mc ha mc ha mc ha mc
şi conser- Total 1,4 56,2 194 132,7 1715 103,0 826 - -
vare Anual 0,1 5,6 19 13,3 172 103,0 83 - -
STRUCTURA PE CLASE DE VÂRSTĂ

Clasa de vârstă I (1-20) II (21-40) III (41-60) IV (61-80) V (81-100) VI (>100) Total
Păduri(A11-A13) 74,7 27 66,5 24 42,0 15 36,6 13 29,1 10 29,9 11 278,8 100
Păduri(A21-A22) 3,7 13 - - - - 24,5 87 - - - - 28,2 100
Total (A11-A22) 78,4 25 66,5 24 42,0 15 61,1 20 29,1 9 29,9 10 307,0 100
OS: Ocolul Silvic Lunca Timișului
U.P. VIII Banloc
SU.P.: „A” - codru regulat - sortimente obişnuite
Ciclul: 120 ani
INDICATORUL SPECII
Total ST FR PLX CA DT SC MA FRA DM AR
recoltarea de produse principale (ha) GR II - - - - - - - - - - -
Total (ha) 62,0 41,0 10,1 3,4 1,6 1,3 1,1 1,1 1,1 1,0 0,3
Proporţia speciilor % 100 66 16 5 3 2 2 2 2 2 -
Clasa de producţie medie - II3 II2 II2 II6 III3 III0 II9 II1 I0 II2 II0
Consistenţa medie - 0,79 0,79 0,78 0,79 0,73 0,74 0,68 0,95 0,90 0,69 0,80
Vârsta medie ani 58 61 57 27 79 54 74 3 50 58 60
Fond lemnos total (mc) 17173 11323 2776 1401 393 211 265 25 381 363 35
Volum lemnos pe ha (mc/ha) 277 276 275 412 246 162 241 23 346 363 117
Indice de creşt crt. (mc/an/ha) 6,2 5,8 89 14,4 5,0 3,8 2,7 0,9 14,5 4,0 0,0
Indice de creşt indicatoare. (mc/an/ha) 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Pos. anuală din produse princ. mc/an 304 82 17 165 15 6 2 - - 17 -
Indice de recoltare produse principale 4,90
STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

Clasa de vârstă I II III IV V VI VII şi peste Total
Suprafaţa (ha) 10,2 2,7 17,5 26,6 1,8 - 3,2 62,0
% 17 4 28 43 3 - 5 100
Volumul (mc) 426 1356 4783 8944 725 - 939 17173
% 2 8 28 52 4 - 6 100

U.P. VIII Banloc
SU.P.: „M” - păduri supuse regimului de conservare deosebită
INDICATORUL SPECII
Total ST SC DT FR
Păduri pentru care nu se reglement. GR I 28,2 22,0 2,6 2,5 1,1
recoltarea de produse principale (ha) GR II - - - - -
Total (ha) 28,2 22,0 2,6 2,5 1,1
Proporţia speciilor % 100 78 9 9 4
Clasa de producţie medie - III5 III6 II7 IV0 II0
Consistenţa medie - 0,67 0,70 0,50 0,70 0,50
Vârsta medie ani 53 61 4 50 10
Fond lemnos total (mc) 4734 4484 24 196 30
Volum lemnos pe ha (mc/ha) 168 204 9 78 27
Indice de creşt crt. (mc/an/ha) 5,8 6,4 2,7 4,8 4,5
Pos. anuală din tăieri de conservare. mc/an - - - - -
Indice de recoltare tăieri de conservare -
Suprafaţa (ha) 3,7 - - 24,5 - - - 28,2
% 13 - - 87 - - - 100
Volumul (mc) 54 - - 4680 - - - 4734
% 1 - - 99 - - - 100

U.P. VIII Banloc
SU.P.: „Q” – crâng simplu - salcâm
Ciclul: 35 ani
INDICATORUL SPECII
Total SC FR PLA JU AR DT
Păduri pentru care se reglementează GR I 41,4 39,3 1,0 0,8 0,2 0,1 -
recoltarea de produse principale (ha) GR II - - - - - - -
Total (ha) 41,4 39,3 1,0 0,8 0,2 0,1 -
Proporţia speciilor % 100 95 2 2 1 - -
Clasa de producţie medie - III1 III1 II1 III0 II0 III0 -
Consistenţa medie - 0,92 0,93 0,88 0,90 0,70 0,70 0,00
Vârsta medie ani 12 12 15 20 45 45 0
Fond lemnos total (mc) 2915 2662 97 112 21 8 15
Volum lemnos pe ha (mc/ha) 70 68 97 140 105 80 0
Indice de creşt crt. (mc/an/ha) 6,3 6,5 8,0 11,3 0,0 0,0 0,0
Pos. anuală din produse princ. mc/an 132 127 - - 2 1 2

Suprafaţa (ha) 21,3 14,5 4,6 - 1,0 - - 41,4
% 52 35 11 - 2 - - 100
Volumul (mc) 652 1093 1004 - 166 - - 2915
% 22 38 34 - 6 - - 100
U.P. VIII Banloc
SU.P.: „V” – păduri de interes cinegetic
Ciclul: 110 ani
INDICATORUL SPECII
Total ST JU AR CA DT STR FR ULC NUA ARA
recoltarea de produse principale (ha) GR II - - - - - - - - - - -
Total (ha) 175, 78,9 27,2 16,1 13,0 12,2 8,8 7,4 7,1 2,7 2,0
Proporţia speciilor % 100 45 16 9 7 7 5 4 4 2 1
Clasa de producţie medie - II9 II8 II8 II6 III6 III0 III0 III3 III1 III4 III0
Consistenţa medie - 0,77 0,74 0,77 0,79 0,86 0,80 0,81 0,84 0,83 0,94 0,70
Vârsta medie ani 50 66 47 40 49 35 8 30 35 19 10
Fond lemnos total (mc) 25528 15226 3823 1353 1903 1351 131 807 717 135 82
Volum lemnos pe ha (mc/ha) 146 193 141 84 146 111 15 109 101 50 41
Indice de creşt crt. (mc/an/ha) 3,5 3,5 1,9 1,1 5,9 4,8 1,4 6,2 7,0 5,6 1,5
Pos. anuală din produse princ. mc/an 532 327 120 21 7 39 - 14 4 - -

Suprafaţa (ha) 43,2 49,3 19,9 10,0 26,3 24,0 2,7 175,4
% 25 28 11 6 15 14 1 100
Volumul (mc) 954 5666 3512 2233 6827 5546 790 25528
% 3 22 14 9 27 22 3 100
Capitolul 3
STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI FORESTIERE
3.1 Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren
În cadrul lucrărilor de teren au fost culese informaţii referitoare la relief, staţiune,

vegetaţie şi factori perturbatori de mediu. Culegerea datelor de teren s-a făcut în conformitate cu
îndrumările şi normele tehnice în vigoare (Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, ediţia
1986, 2000), prin măsurători şi estimări. Aceste informaţii au fost înregistrate codificat în fişe de
descriere parcelară. Conţinutul acestora a fost inclus în capitolul 15.1. Semnificaţia codurilor
folosite în descrierea parcelară privitoare la tipuri de sol, tipuri de staţiune, tipuri de pădure şi
subunităţi de gospodărire se găsesc în subcapitolele:
-3.2.5 „Soluri”;
- 4.4. „Tipuri de staţiune”;
- 4.5.1. „Tipuri naturale de pădure”;
- 5.1.3. „Subunităţi de producţie şi protecţie constituite”.
Adoptarea soluţiilor de amenajament s-a bazat pe studiul amănunţit al staţiunii, în cadrul
lucrărilor de cartare staţională. Acestea au constat în amplasarea unei reţele de profile principale
de sol şi executarea de profile de control în fiecare unitate amenajistică.
Determinarea elementelor taxatorice ale arboretelor s-a făcut prin măsurători în pieţe de
probă uniform răspândite în cadrul unităţilor amenajistice, astfel încât valorile determinărilor să
caracterizeze arboretele respective.
Evaluarea fondului lemnos s-a realizat prin calcul pe baza elementelor taxatorice
determinate în teren.
3.2. Elemente generale privind cadrul natural al unităţii
.2.1. Geomorfologie
U.P. VIII Banloc este situată în Câmpia de Vest, în luncile râului Timiș, pâraielor
Bârzava și Birda.
Ea acoperă suprafețe aparținând zonei de câmpie, altitudinea sa variind de la 80 la 90 de
metrii.
Formele de relief din cuprinsul U.P VIII Banloc sunt:
-luncă joasă(1%)
-câmpie joasă(94%)
-depresiune(4%)
-albie părăsită(1%)
Prezintă următoarea configurație:
-plană(99%)
-ondulată(1%)
Din punct de vedere altitudinal, situaţia este următoarea:

1 - 200 m – 349,5 ha (100%)
Altitudinea minimă, întâlnită în cadrul acestei unităţi este de 80,0 m (u.a. 43 B ), iar cea
maximă este de 90,0 m (u.a. 26 A ).
Distribuţia arboretelor pe categorii de înclinare se prezintă astfel :
sub 16° - 349,5 ha (100%)
Expoziţia este diversă, atât datorită dispersării trupurilor de pădure cât şi variaţiilor de
relief. Situaţia pe categorii de expoziţii, este următoarea:
-expoziţie însorită – 349,5 ha (100%)
3.2.2 Geologie – litologie
Substratul geologic este format din marne argiloase, în miocen, și a celor nisipoase, din
pliocen, cu alternanțe mari și nisipuri cu argilă și pietrișuri. Aceste depozite sunt acoperite cu
aluviuni propriuzise de loess sau aluviuni loessoide.
Colmatarea incompletă a depresiunilor, face a se menține îndelungat un exces de apă, ce
influențează vegetația forestieră.
Substratul parental a dat naștere la soluri brune eumezobazice, aluvial gleizate și
vertisoluri gleice profunde, bine structurate, fertile, care oferă condiții în general bune și foarte
bune de vegetație.
3.2.3 Hidrologie
Rețeaua hidrografică permanentă este formată din râul Timiș, pârâul Birda și Bârzava.
Râurile specificate anterior au un debit permanent cu creșteri mai însemnate primăvara și
toamna.
Rețeau hidrografică din cuprinsul U.P. VIII Banloc este de densitate medie, influențând
pozitiv vegetația forestieră în zonele în care este prezentă.
3.2.4 Climatologie
Din punct de vedere climatic teritoriul se află, dupa clasificarea Koppen, în provincia
climatică D.f.a (climat continental umed cu veri toride). El reprezintă tipul de climat de tranziție
mediteranean – temperat continental, care se caracterizează prin ierni mai blânde, veri călduroase
și variații anuale de temperaturi mici.
Pentru caracterizarea climatică a U.P. VIII Banloc s-au folosit date înregistrate la stația
meteorologică Timișoara, situată la o distanță medie de 30 km de U.P. și o altitudine de 86 m.
S-au înregistrat următoarele valori privind regimul termic:
-temperatura medie anuală -------------15,0 ℃
-temperatura medie primăvara----------11,3 ℃
-temperatura medie vara-----------------25,3 ℃
-temperatura medie toamna ------------15,0 ℃
-temperatura medie iarna----------------7,0 ℃
Cele mai friguroase luni sunt ianuarie(-4℃) și februarie(-8℃), iar cele mai călduroase
luni sunt iulie(41℃) si august(40℃).
Pentru regimul pluviometric s-au înregistrat următoarele valori:
-precipitații medii anuale-------------50 mm
-precipitații medii primăvara--------51 mm
- precipitații medii vara--------------65 mm
- precipitații medii toamna----------53 mm
- precipitații medii iarna-------------33 mm
Din datele statistice a rezultat faptul că luna cea mai bogată în precipitații este iulie, în
timp ce luna cu cel mai mic regim pluviometric este martie.
Mișcările de aer din cuprinsul unității studiate urmează cu precădere direcțiile N și S.
Vânturile predominante sunt austrul și foehnul. Viteza medie a vântului este de 2-4 m/s.
Din datele statistice analizate a rezultat că, în general, climatul este favorabil dezvoltării
vegetației forestiere.
3.2.5 Solurile
Pentru identificarea corectă a tipurilor de staţiuni şi păduri, în cadrul lucrărilor de teren au

fost executate cartări staţionale la scară mijlocie având drept scop identificarea tipurilor şi
subtipurilor de soluri (unul din factorii determinanţi ai tipului de staţiune).
Au fost executate 4 profile principale de sol (un profil la 87 ha) şi profile de control în
fiecare u.a. Amplasarea şi studiul profilelor de sol s-a făcut concomitent cu descrierea vegetaţiei
forestiere.
În cuprinsul U.P. VIII Banloc au fost identificate următoarele tipuri şi subtipuri de soluri:
Tabelul 4.3.1.
CLASA DE SOLURI TIPUL ȘI SUBTIPUL DE SOL CODUL SUCCESIUNEA SUPRAFAȚA
ORIZONTURILOR ha %
Molisoluri Cernoziom tipic 1201 Am-A/C-C 121,5 39
Total clasă - - - 121,5 39
Soluri Hidromorfe Lacoviste cambica 6102 Am-BvGo-Gr 25,7 8
Soluri Hidromorfe Gleic mlăștinos 6205 Ao-Go-Gr 6,1 2
Total clasă - - - 31,8 10
Soluri neevoluate, trunchiate Aluvial tipic 9501 Ao-C 90,9 29
sau desfundate
Soluri neevoluate, trunchiate Aluvial gleizat 9506 Ao-Go 65,2 21
sau desfundate
Total clasă - - - 156,1 50
TOTAL - - - 309,4 100
Alte terenuri 40,1
TOTAL GENERAL 349,5
Solurile identificate sunt în totalitate soluri evoluate cât și soluri neevoluate din clasele :
-Molisoluri
-Soluri Hidromorfe
-Soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate
Clasa molisoluri, cuprinde soluri care au un orizont de diagnostic Am, urmat de un
orizont de tranziție AC sau AB. Orizontul Am se caracterizează printr-un conținut de humus
ridicat, de tip mul calcic, cu o grosime de cel puțin 20-25 cm și o structură glomerulară dine
formată. S-au format în zone mai calde și mai uscate, pe roci bogate în elemente bazice.
Clasa solurilor hidromorfe cuprinde soluri cu orizont de diagnoză Go si Gr. Aceste
soluri sunt intrazonale formate în condițiile unui exces permanent sau temporar de umiditate.
Existența lor este legată de condițiile locale de rocă și relief specifice, care favorizează excesul
de apă, la o adâncime mică.
Clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate cuprinde soluri azonale, cu
orizonturi slab dezvoltate, care au la suprafață ce mult un orizont A ocric (Ao), datorită timpului
scurt în care, în general, materialul parental a fost supus solidificării. Formarea acestor soluri nu
este legată de condițiile bioclimatice, ci de un complex de factori specifici formării lor.
3.3 Tipuri de staţiune
Din analiza datelor privind geomorfologia, geologia, hidrologia, climatologia, pedologia

şi a corelaţiilor dintre acestea, pentru fiecare unitate amenajistică în parte s-a stabilit, conform
sistematicii în vigoare, tipul de staţiune.
Evidenţele detaliate privind tipurile de staţiune sunt prezentate în tabelul 3.3.1.1 .
3.3.1. Evidenţa tipurilor de staţiune
În tabelul următor sunt prezentate, pe etaje fitoclimatice, tipurile de staţiuni întâlnite în

cuprinsul pădurii proprietate privată luată în studiu, cu indicarea categoriei de bonitate:
Tabelul 3.3.1.1
Codul Diagnoza tipului de staţiune Suprafaţa Categorii de bonitate
ha % Sup. Mijl. Inf.
Câmpie forestieră (CF)
8332 Câmpie forestieră de stejăret Bi(m), pseudogleic-podzolic edafic 31,8 10 - - 31,8
submijlociu, cu Poa pratensis
8335 Câmpie forestieră joasă de stejărete Bm,pseudogleic podzolic, cu 59,7 19 - 59,7 -
floră higrofilă
8336 Câmpie forestieră joasă de stejaro-șleau Bs, brun podzolit 212,4 69 212,4 - -
semigleic, edafic mare
8511 Câmpie forestieră, lunca de șleau Bm, brun freatic umed gleizat 5,5 2 - 5,5 -
sau semigleic, edafic mijlociu mare
Total Ha 309,4 100 212,4 65,2 31,8
% 100 69 21 10
Alte terenuri 40,1
TOTAL GENERAL 349,5
Se observă că staţiunile de bonitate superioară au răspândirea cea mai mare (%), fapt
reflectat şi în productivitatea arboretelor (clasa de producţie medie fiind II9), una din cauze fiind
suprafața prea mică a arboretelor natural fundamentale.
3.4. Vegetaţia forestieră
3.4.1. Tipuri naturale de pădure
Evidenţa tipurilor de pădure (pe tipuri de staţiuni), în raport cu caracterul actual, este
explicitată în tabelul următor unde este prezentată şi repartizarea tipurilor de pădure pe formaţii
forestiere şi categorii de productivitate naturală.
Tabelul 3.4.1.1.
Formaţia Codul Denumirea tipului Suprafaţa Productivitatea naturală
forestieră Tip Tip Natural ha % sup. mijl. inf.
staţiune pădure
Stejărete pure de 8336 6111 Stejăret de câmpie înaltă de 114,7 37,1 114,7 - -
stejar productivitate superioară (s)
Stejărete pure de 8335 6112 Stejăret de câmpie de divagație 28,8 9,3 - 28,8 -
stejar (m)
Şleauri de deal şi de 8332 6155 Stejăret de câmpie cu 95 32,1 95 - -
câmpie de ST productivitate superioară (s)
Şleauri de deal şi de 8335 6223 Stejăreto-şleau de câmpie cu 30,9 10.0 - 30,9 -
câmpie de ST productivitate mijlocie (m)
Şleauri de deal şi de 8332 6224 Stejăreto-şleau de depresiune 30,0 9,7 - - 30,0
câmpie de ST cu productivitate inferioară (i)
Șleauri de luncă 8511 6324 Stejăreto-şleau de luncă cu 3,9 1,3 - 3,9 -
productivitate mijlocie (m)
Șleauri de luncă 8511 6123 Stejăreto-şleau de luncă cu 1,6 0,5 1,6 - -
productivitate superioară (s)
Total Ha 304,9 100 211,3 63,6 30,0
% 100 69 21 10
Alte terenuri 40,1
TOTAL GENERAL 349,5
Aşa cum rezultă din tabelul prezentat anterior, predomină tipurile naturale de pădure de
productivitate superioară (69 %), în corelaţie cu tipurile de staţiuni.
Cea mai răspândită formaţie forestieră este „Şleauri de deal şi de câmpie de ST”
(51,8%).
3.4.2. Formaţii forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure
În continuare este prezentată structura vegetaţiei pe formaţii forestiere şi în raport cu

caracterul actual al tipului de pădure:
Tabelul 3.4.2.1.
Caracterul actual al tipului de pădure Total Tere-
Formaţia forestieră Natural Fundamental Derivat Artificial de Nede- pădure nuri
de productivitate Sub- Parţial Total (de productiv) productiv. finit goale TOTAL
Sup. Mij. Inf. prod. Sup. Mij. Inf. Sup.+ Inf.
Mij.
ha ha ha ha ha Ha ha ha ha ha ha ha ha ha %
Terenuri fără staţiune 40,1 40,1 11
100 100
61- Stejărete pure de stejar 38,6 26,4 1,8 1,2 - 16,7 8,6 8,3 24,8 9,5 11,0 146,9 - 146,9 42
% 26 18 2 1 - 11 6 6 17 6 7 100 - 100
62-Şleauri de deal şi de 21,0 27,3 3,3 0,5 0,8 12,2 13,2 7,7 19,7 26,2 24,3 156,2 2,4 158,6 45
câmpie de ST
13 17 2 0 1 8 8 5 12 17 15 98 2 100
63- Șleauri de luncă - - - - - 1,1 0,2 - 2,6 - - 3,9 - 3,9 1
- - - - - 28 5 - 67 - - 100 - 100
Total 59,6 53,7 5,1 1,7 0,8 30,0 22,0 16,0 47,1 35,7 35,3 307,0 42,5 349,5 100
% 17 15 1 0 0 9 6 5 13 10 10 88 12 100
TOTAL 118,4 1,7 0,8 68,0 82,8 35,3 307,0 42,5 349,5 100
% 34 0 0 19 24 10 88 12 100
Din datele de mai sus se observă că majoritatea arboretelor (34 %) şi-au păstrat caracterul
natural fundamental, restul fiind:
-parțial derivate (0%)
-total derivate (19%)
-artificiale (24%)
-nedefinite (10%)
3.4.3. Arborete provizorii, slab productive şi necorespunzătoare funcţional
În cuprinsul acestei unităţi nu există arborete provizorii, necorespunzătoare funcţional sau

slab productive.
3.4.4. Evidenţa arboretelor brăcuite şi a suprafeţelor de fond forestier neregenerate
În interiorul fondului forestier din U.P. VIII Banloc există suprafețe neregenerate sau
regenerate parțial(cu consistenţa mai mică de 0,7), ce ocupă 35,9 ha.
Evidența lor este prezentată în tabelul de mai jos:
Tabelul 3.4.4.1
U.A. Supraf. Compoziţia Vârsta Consistenţa Lucrări propuse
(ha) (ani)
26E 1,5 4JU 4AR 1ULC 1ST 40 0,6 T. rase împăduriri
29A 4,7 8ST 1JU 1AR 100 0,6 T. igienă(T. progres. dec.II)
29C 0,6 4ST 3JU 3AR 100 0,4 T. progresive(pun. lum., racord.), împăd.
31C 1,8 9ST 1DT 105 0,6 T. progresive( racord.), împăd.
33C 1,6 8ST 1CA 1JU 110 0,6 T. progresive(racord.), împăd.
34E 0,2 10 STR 1 06 Îngrijirea culturilor
34J 0,5 7ST 2JU 1FR 95 0,6 T. progresive(pun. lum., racord.), împăd.
37A 7,9 6ST 3JU 1DT 110 0,6 T. progresive(racord.), împăd.
38A 2,8 7ST 2JU 1DT 110 0,6 T. progresive(pun. lum., racord.), împăd.
38C 1,8 7ST 2JU 1 AR 110 0,6 T. progresive(racord.), împăd.
38H 1,8 10ST 100 0,3 T. progresive(pun. lum., racord.), împăd.
41B 0,3 4ST 3JU 3AR 90 0,4 T. progresive(pun. lum., racord.), împăd.
42E 1,2 7ST 1SC 2PLA 140 0,6 T. progresive(racord.), împăd.
43B 0,4 10PLX 15 0,4 T. rase împăduriri
45D 2,6 10SC 4 0,5 Îngrijirea culturilor, completări
45E 1,1 10FR 10 0,5 Completări
46G 1,4 8ST 2FR 60 0,5 T. progresive(pun. lum., racord.), împăd.
46I 0,1 9FR 1DT 10 0,5 Completări
47C 0,4 6PLX 4FR 15 0,6 T. rase împăduriri
48C 0,2 4SC 2SA 3FR 1DT 60 0,6 T. igienă(T. rase benzi alăt. dec.II)
48D 0,8 9ST 1DT 130 0,5 T. progresive(pun. lum., racord.), împăd.
49C 1,2 5ST 4CA 1DT 140 0,6 T. progresive(pun. lum., racord.), împăd.
49E 0,2 6SA 4ARA 20 0,5 T. rase împăduriri
50B 0,2 6FR 2PLA 2PLT 80 0,6 T. rase împăduriri
U.A. Supraf. Compoziţia Vârsta Consistenţa Lucrări propuse
(ha) (ani)
50D 0,2 10PLX 30 0,4 T. rase împăduriri
Total 35,9 - - - -
Arboretul este prins în planul de recoltare a produselor principale, procesul de regenerare

al acestuia urmând a fi realizat prin aplicarea tratamentelor.
3.4.5. Structura fondului forestier
În sinteză, structura fondului forestier se prezintă astfel:
Tabelul 3.4.5.1.
Suprafaţa Cons Clp Vârsta Volum Crest Provenienţa (%)
S Total Grupa Compoziţia med. med. med. med. crt. Vitalitatea (%)
U. I II Clasa de producţie mc/an/ Săm. Plant. Lăst.
P. ha ha % ha % ani mc/ha ha Vig. Norm. Slab.
A 62,0 62,0 100,0 - - 66ST 16FR 5PLX 3CA 2DT 0,79 2,3 58 277 6,2 - - -
2FRA 2MA 2SC 2DM - - -
II2 II2 II6 III3 III0 I0 II1 II9 II2
M 28,2 28,2 100,0 - - 78ST 9SC 9DT 4FR 0,67 3,5 53 168 5,8 - - -
III6 II7 IV0 II0 - - -
Q 41,4 41,4 100,0 - - 95SC 2FR 2PLT 1JU 0,92 3,1 12 70 6,6 - - -
III1 II1 III0 II0 - - -
V 175,4 175,4 100,0 - - 45ST 16JU 9AR 7CA 5STR 0,77 2,9 50 146 3,5 - - -
7DT 4FR 4ULC 2NUA 1ARA - - -
II8 II8 II6 III6 III0 III0 III3 III1 III4
III0
U.P. 307,0 307,0 100 0,0 0 46ST 15SC 9JU 7DT 6FR 5AR 0,79 2,9 47 164 4,7 14,7 17,0 68,4
5CA 3STR 2ULC 2DM 5,6 89,7 4,6
Din analiza datelor prezentate se concluzionează că structura fondului forestier luat în

studiu este corespunzătoare din punct de vedere al productivităţii (clasa de producţie medie II9,
este conformă cu potenţialul staţional mijlociu spre superior existent) . Din punct de vedere al
compoziţiei nu este corespunzătoare (din cauza proporţiei prea mici a arboretelor natural
fundamentale) şi nici al consistenţei (aceasta având valoarea medie de 0,79).
Predomină arboretele relativ echiene, amestecate, modul de regenerare al acestora fiind
majoritar din lăstari, în proporţie de 68%. Vitalitatea este normală pentru 90% din arborete.
Evidenţa sintetică a indicatorilor de caracterizare a structurii fondului forestier este
prezentată în tabelul următor (pe grupe principale de specii):
Tabelul 3.4.5.2
S Grupa Suprafaţa Clasa de vârstă Clasa de producţie
U. de
P. specii ha % I II III IV V VI VII-> I II III IV V
A FA - - - - - - - - - - - - - -
A RĂŞ - - - - - - - - - - - - - -
A QV 41,0 66 6,2 - 13,4 17,8 1,4 - 2,2 2,9 26,5 10,6 1,0 -
A DT 16,6 27 3,2 - 4,1 8,1 0,4 - 0,8 2,2 7,7 5,7 1,0 -
S Grupa Suprafaţa Clasa de vârstă Clasa de producţie
U. de
P. specii ha % I II III IV V VI VII-> I II III IV V
A DM 4,4 7 0,8 2,7 - 0,7 - - 0,2 0,1 3,1 0,5 0,4 0,3
Total A 62,0 100 10,2 2,7 17,5 26,6 1,8 - 3,2 5,2 37,3 16,8 2,4 0,3
M FA - - - - - - - - - - - - - -
M RĂŞ - - - - - - - - - - - - - -
M QV 22,0 78 - - - 22,0 - - - - - 9,8 12,2 -
M DT 6,2 22 3,7 - - 2,5 - - - - 1,9 1,8 2,5 -
M DM - - - - - - - - - - - - - -
Total M 28,2 100 3,7 - - 24,5 - - - - 1,9 11,6 14,7 -
Q FA - - - - - - - - - - - - - -
Q RĂȘ - - - - - - - - - - - - - -
Q QV - - - - - - - - - - - - - -
Q DT 40,6 98 21,3 13,7 4,6 - 1,0 - - 0,3 7,3 23,5 8,0 1,5
Q DM 0,8 2 - 0,8 - - - - - - - 0,8 - -
Total Q 41,4 100 21,3 14,5 4,6 - 1,0 - - 0,3 7,3 24,3 8,0 1,5
V FA - - - - - - - - - - - - - -
V RĂȘ - - - - - - - - - - - - - -
V QV 87,7 50 24,5 15,0 5,9 5,2 19,0 16,3 1,8 1,9 23,8 46,6 15,1 0,3
V DT 87,7 50 18,7 34,3 14,0 4,8 7,3 7,7 0,9 0,4 28,4 34,1 22,6 2,2
V DM - - - - - - - - - - - - - -
Total V 175,4 100 43,2 49,3 19,9 10,0 26,3 24,0 2,7 2,3 52,2 80,7 37,7 2,5
Total U.P. 307,0 100 78,4 66,5 42,0 61,1 29,1 24,0 5,9 7,8 98,7 133,4 62,8 4,3
3.4.6. Arborete afectate de factori destabilizatori şi limitativi
În tabelul următor este prezentată o sinteză a factorilor destabilizatori şi limitativi:
Tabelul 3.4.6.1.
Natura % Din Suprafaţa afectată
factorilor suprafaţa Grade de manifestare
cu pădure Total slabă (1) moderată (2) puternică (3) f. puternică (4) excesivă (5)
Denumire 307,4 ha ha % ha % ha % ha % ha % ha %
USCARE 47 146,3 100 143,6 98 3,1 2 - - - - - -
ÎNMLĂȘTINARE 9 27,0 100 0,2 1 26,8 99 - - - - - -
TULPINI NESĂNĂTOASE T1-A 65 200,0 - - - - - - - - - - -
din care 10-20% T1-3 64 197,2 - - - - -- - - - - - -
30-50% T3-5 1 2,8 - - - - - - - - - - -
>60% T6-A - - - - - - - - -- - - - -
POLUARE CU COMPUSI DE N 1 3,7 100 - - - - 3,7 100 - - - -
Din analiza datelor prezentate se poate observa că, suprafeţele afectate sunt însemnate
(122 % din suprafaţa fondului forestier, procent ce rezultă prin însumarea cumulată a tuturor
suprafeţelor afectate de factori destabilizatori), iar intensitatea vătămărilor este în marea
majoritate slabă, fiind datorate unor condiţii staţionale particulare şi influenţei izolate a factorilor
antropici perturbatori.
Cel mai important factor destabilizator din punct de vedere al ponderii arboretelor
afectate este reprezentat de tulpinile nesănătoase. Acest factor apare pe o suprafaţă de 200 ha.
Al doilea factor destabilizator ca şi pondere este reprezentat de uscare. Acest factor apare
pe o suprafaţă de 146,3 ha.
În cursul lucrărilor de regenerare şi îngrijire prevăzute, se va avea în vedere ca arborii

afectaţi să fie extraşi cu prioritate.
Se poate concluziona că factorii destabilizatori şi limitativi nu prezintă o problemă pentru
gospodărirea fondului forestier din această unitate de producție.
3.4.7. Concluzii privind condiţiile staţionale şi de vegetaţie forestieră
Din analiza datelor prezentate în subcapitolele precedente se poate concluziona că

vegetaţia forestieră din această unitate de producție găseşte condiţii favorabile dezvoltării.
Deşi condiţiile sunt favorabile productivitatea arboretelor, în unele cazuri, este sub
potenţialul staţional, datorită arboretelor total derivate şi parţial derivate care au o compoziţie
necorespunzătoare motiv pentru care trebuie acordată o atenţie deosebită modului de conducere a
acestor arborete pentru a se putea îmbunătăţi compoziţia lor.
Prin executarea lucrărilor propuse la fiecare arboret în parte, se vor realiza compoziţii
corespunzătoare tipurilor de pădure natural-fundamentale şi se va permite valorificarea optimă a
condiţiilor staţionale. În acest fel, arboretele şi pădurea în ansamblul ei vor putea îndeplini în
condiţii optime funcţiile de protecţie şi producţie atribuite.
Capitolul 4 ACTIVITATI TEHNICO ECONOMICE
5.1. Stabilirea bazelor de amenajare
5.1.1. Generalităţi
Pentru realizarea obiectivelor stabilite prin amenajament în condiţii corespunzătoare,

structura arboretelor şi a fondului de producţie trebuie dirijată către o structură optimă. Cadrul
general prin care se poate realiza această structură este definit de bazele de amenajare şi anume:
- regimul
- compoziţia ţel
- tratamentul
- exploatabilitatea
- ciclul
5.1.2. Regimul de gospodărire
Ţinând cont că regimul defineşte modul în care se asigură regenerarea unei păduri şi
având în vedere obiectivele şi funcţiile social - economice atribuite arboretelor, starea acestora şi
structura actuală şi de perspectivă a fondului forestier, pentru pădurile acestei unităţi de s-a
adoptat regimul codru.
În cazul acestei unităţi de producţie, regimul codrului se adoptă pentru arboretele de cer,
stejar (şi amestecuri dintre acestea) care pot fi conduse până la vârste suficient de mari, când
fructifică abundent şi regenerarea naturală din sămânţă devine posibilă.
Pentru arboretele de salcâm din prima sau a doua generație, în mod provizoriu s-a adoptat
regimul crângului.
5.1.3. Compoziţia ţel
Compoziţia ţel reprezintă asocierea şi proporţia speciilor din cadrul unui arboret care
îmbină în modul cel mai favorabil exigenţele biologice ale speciilor cu cerinţele social -
economice. Ea s-a stabilit în raport cu ţelurile de gospodărire şi condiţiile ecologice din fiecare
u.a. şi este redată (comparativ cu cea actuală) în tabelul următor:
Tabelul 5.1.3.1
Tip Tip Suprafaţa Compoziţia ţel - Specii
(cu suprafeţele în ha)/Procente(%)
staţiune pădure ha ST SC JU DT FR AR CA STR ULC DM
8332 6155 95,0 80,23 - - 7,47 - - - 2,45 - 4,85
80 - - 10 - - - 3 - 7
8332 6224 30,0 17,05 6,00 4,3 2,65 - - - - - -
60 20 15 5 - - - - - -
8335 6112 28,8 20,53 2,80 2,80 - 1,40 - - - - 1,27
80 7 7 - 5 - - - - 1
8335 6223 30,9 20,3 5,64 3,2 - - - 1,76 - - -
80 10 7 - - - 3 - - -
8336 6111 114,7 80,75 10,8 6,75 1,9 3,2 1,6 4,7 2,5 1,6 0,9
80 7 5 0,5 2 0,5 3 1 0,5 0,5
8511 6123 1,6 0,9 - - - 0,4 - - - 0,3 -
60 - - - 20 - - - 20 -
8511 6324 3,9 2,5 1,0 - - 0,4 - - - - -
75 15 - - 10 - - - - -
Total 304,9 222,26 26,24 17,05 12,02 5,4 1,6 6,46 4,95 1,9 7,02
Compoziţia Ţel % 60 15 9 7 5 1 1 1 0 1
Compoziţia actuală 46ST 15SC 9JU 7DT 6FR 5AR 5CA 3STR 2ULC 2DM
Se face observaţia că în tabelul de mai sus este calculată compoziţia ţel optimă
(compoziţia corespunzătoare condiţiilor ecologice date şi ţelurile majore urmărite prin
gospodărire), pentru fiecare tip de pădure în parte.
În arboretele exploatabile, compoziţia ţel se realizează prin tăierile de regenerare
prevăzute, urmate după caz de completări prin împăduriri artificiale (în suprafeţele neregenerate)
şi apoi prin lucrări de întreţinere şi de îngrijire. În arboretele preexploatabile şi în special la cele
neexploatabile, compoziţia actuală se va îmbunătăţi prin tăierile de îngrijire prevăzute în
amenajament.
Ameliorarea compoziţiei în scopul creşterii randamentului funcţional se va face prin:
- introducerea speciilor indigene valoroase pentru revenirea la tipul natural fundamental
de pădure;
- introducerea în proporţie mai mare a speciilor valoroase, fără a se renunţa la speciile de
amestec;
- introducerea speciilor rezistente în condiţii grele de vegetaţie;
- introducerea de specii repede crescătoare, care să ajungă la vârsta exploatabilităţii în
perioade scurte şi să satisfacă nevoile gospodăreşti ale micilor proprietari;
- promovarea, prin tăieri de îngrijire, a speciilor valoroase în arboretele tinere.
5.1.4. Tratamentul
Tratamentul, ca ansamblu de măsuri silviculturale aplicate pe întreaga durată de existenţă

a arboretului în scopul realizării unei structuri corespunzătoare a acestuia, presupune:
- realizarea unor compoziţii optime, prin obţinerea de regenerări naturale în proporţie cât
mai mare şi completarea lor doar în golurile neregenerate;
- aplicarea tăierilor localizate, cu o perioadă medie de regenerare, pentru realizarea de
structuri relativ pluriene sau relativ echiene;
- aplicarea sistematică a tuturor lucrărilor de îngrijire a arboretelor.
Alegerea tratamentelor s-a făcut conform normelor în vigoare, avându-se în vedere
formaţiile forestiere, tipurile de categorii funcţionale, starea actuală a structurii şi productivităţii
arboretelor şi dinamica procesului de regenerare.
În arboretele luate în studiu, tratamentul adecvat speciilor naturale de bază ( stejar) este
cel al tăierilor progresive, cu perioada medie de regenerare 15-25 ani.
Tratamentul tăierilor rase, este aplicat în arboretele total derivate și artificiale(marimea
maximă a parchetului anual este de 3 ha).
Organele silvice au obligaţia de a corela tăierile de regenerare cu perioadele de
fructificaţie a speciilor principale, astfel încât şansele instalării seminţişurilor naturale să fie cât
mai mari, iar suprafeţele de împădurit să se reducă la minimum.
5.1.5. Exploatabilitatea
Exploatabilitatea defineşte structura arboretelor sub raport dimensional şi se exprimă prin

vârsta exploatabilităţii. Ea s-a stabilit numai pentru arboretele la care s-a reglementat procesul de
producţie, în funcţie de specii, productivitate, condiţiile de regenerare şi zonarea funcţională.
Pentru arboretele cu funcţii de producţie şi protecţie (din tipul VI funcţional), se adoptă
exploatabilitatea tehnică.
Pentru arboretele cu rol de protecţie şi producţie (din tipul III şi IV funcţional),
exploatabilitatea adoptată este cea de protecţie pentru funcţii multiple.
Pentru principalele specii întâlnite în U.P. VIII Banloc, vârsta standard a exploatabilităţii
tehnice în funcţie de specie, clasa de producţie şi sortimentul ţel principal este prezentată în
tabelul de mai jos:
Tabelul 5.1.5.1.
Clasa de producţie
I II III IV V
Specii Sortimentul ţel principal (lemn pentru)
Cherestea Cherestea Cherestea Cherestea alte Celuloză,
sortimente construcţii
Stejar(s) 130 130 120 110 110
Stejar (l) 110 100 100 90 80
Carpen 60 60 50 40 40
Salcâm 35 30 25 25 20
Pentru arboretele cu funcţii speciale şi exclusive de protecţie, excluse de la reglementarea

procesului de producţie, nu s-au stabilit vârste ale exploatabilităţii, ele urmând să fie supuse
regimului de conservare deosebită.
Vârsta exploatabilităţii medii pentru SU.P. „A” este de 115 ani, pentru SU.P „Q” este de
31 ani, pentru SU.P. „V” este de 100 ani .
5.1.6. Ciclul
Pe baza vârstei exploatabilităţii medii stabilită pentru fiecare SU.P. separat, ciclul adoptat
pentru:
- SU.P.„A” codru regulat - sortimente obişnuite, este de 120 ani;
- SU.P.„Q” crâng simplu- salcâm, este de 35 ani;
- SU.P.„V” păduri de interes cinegetic, este de 110 ani.
Capitolul 6
REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ ŞI MĂSURI

DE GOSPODĂRIRE PENTRU ARBORETELE CU FUNCŢII SPECIALE DE
PROTECŢIE SLAB PRODUCTIVE ŞI AFECTATE DE FACTORI DESTABILIZATORI
Recoltarea masei lemnoase din pădurile unităţii se face astfel:

- pentru arboretele cu funcţii de producţie şi protecţie - (tipul IV şi VI de categorii
funcţionale) - se reglementează procesul de producţie stabilindu-se posibilitatea de produse
principale (subcapitolul 6.1.);
- pentru arboretele cu funcţii exclusiv de protecţie supuse regimului de conservare
deosebită (tipul II de categorii funcţionale) se dau orientativ prevederi privind recolta de lemn
posibil de realizat (subcapitolul 6.2.)
6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale
Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale s-a făcut pentru arboretele

din tipul IV şi VI de categorii funcţionale:
- SU.P.„A” codru regulat - sortimente obişnuite;
- SU.P.„Q” crâng simplu- salcâm;
- SU.P.„V” păduri de interes cinegetic.
6.1.1. SU.P. „A” Reglementarea procesului de producţie
Reglementarea procesului de producţie lemnoasă cuprinde:

- stabilirea posibilităţii de produse principale;
- întocmirea planurilor de recoltare a produselor principale: evidenţa arboretelor din care
urmează să se recolteze posibilitatea decenală de produse principale pe urgenţe de regenerare şi
planul decenal de recoltare a produselor principale.
6.1.1.1. SU.P. „A” Stabilirea posibilităţii de produse principale

Stabilirea cuantumului posibilităţii de produse principale s-a făcut atât prin intermediul
suprafeţelor cât şi al volumelor, aplicându-se următoarele procedee:
- prin intermediul creşterii indicatoare;
- după criteriul claselor de vârstă.
Valorile parametrilor şi indicatorilor luaţi în considerare sunt prezentate în paragrafele
6.1.1.1.1. şi 6.1.1.1.2.
6.1.1.1.1. SU.P. „A” Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul

creşterii indicatoare
Pentru determinarea indicatorului de posibilitate corespunzător creşterii indicatoare au

fost luate in calcul următoarele valori:
Ci = creşterea indicatoare : 197,10mc;

VD = masa lemnoasă care ar putea fi exploatată în primul deceniu, inclusiv creşterea la
jumătatea intervalului : 2932,00 mc;
VE = masa lemnoasă care ar putea fi recoltată în primii 20 ani, inclusiv creşterea la
VF = masa lemnoasă care ar putea fi recoltată în primii 40 ani, inclusiv creşterea la
VG = masa lemnoasă care ar putea fi recoltată în primii 60 ani, inclusiv creşterea la
Q = parametru ce exprimă raportul dintre volumele de masă lemnoasă exploatabile în
intervalele de timp considerate şi volumele care ar fi necesare pentru recoltarea anuală şi
continuă a unei posibilităţi egale cu creşterea indicatoare (Q = 0,26);
În cazul acestei subunităţi avem Q= 0,26 < 1 (SU.P. deficitară în arborete exploatabile),
iar indicatorul de posibilitate prin intermediul creşterii indicatoare depinde de de minima
valorilor (r'): VD/10, VE/20, VF/40, VG/60, egala cu 110,25 mc.
VD/10= 293,2
VE/20= 155,65
VF/40= 110,25
VG/60= 114,52
r'= 110,25
6.1.1.1.2. SU.P. „A” Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă
Pentru stabilirea acestui indicator este util a se face o analiză a structurii pe clase de
vârstă prezentată în graficul următor:
Graficul 6.1.1.1.2.1.
SU.P. „A” Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de
vârstă
Nivelul actual Nivelul normal
55
45
35
25
15
5
I(1-20) II(21-40) III(41-60) IV(61-80) V(81-100) VI(>=100)
Nivelul actual 43.2 49.3 19.9 10 26.3 26.7
Nivelul normal 31.9 31.9 31.9 31.9 31.9 15.9
După cum se poate remarca din graficul de mai sus, distribuţia suprafeţelor pe clase de
vârstă nu este normală. Clasele de vârstă I, II, V, şi VI sunt deficitare comparativ cu suprafaţa
normală iar restul sunt excedentare.
Se vor avea în vedere perioadele de timp în care s-au efectuat tăieri în trecut, fapt ce a
generat structura actuală pe clase de vârstă.
- clasa actuală de vârstă I - provine din tăieri efectuate între anii: 2020 - 2001
- clasa actuală de vârstă II - provine din tăieri efectuate între anii: 2000 - 1981
- clasa actuală de vârstă III - provine din tăieri efectuate între anii: 1980 - 1961
- clasa actuală de vârstă IV - provine din tăieri efectuate între anii: 1960 - 1941
- clasa actuală de vârstă V - provine din tăieri efectuate între anii: 1940 - 1921
- clasa actuală de vârstă VI - provine din tăieri efectuate între anii: 1920 - 1901
6.1.1.1.3. SU.P. „A” Adoptarea posibilităţii
Deoarece valorile indicatorilor de posibilitate, sunt diferite, în vederea adoptării mărimii

posibilităţii au fost analizate amănunţit starea şi structura actuală şi de perspectivă a fondului
forestier, exigenţele funcţionale şi de asigurare a continuităţii a acesteia, stadiul regenerarii
naturale, etc.
Astfel posibilitatea adoptată de 304 mc/an, este egală cu valoarea indicatorului de
posibilitate calculat prin intermediul creşterii indicatoare.
Posibilitatea adoptată asigură şi repartizarea în viitor a masei lemnoase precum şi
începerea normalizarii în timp a structurii claselor de vârstă.
6.1.1.2. SU.P. „A” Recoltarea posibilităţii de produse principale

Evidenţa arboretelor din care urmează să se recolteze posibilitatea decenală de produse
principale şi planul decenal de recoltare a produselor principale pentru SU.P. „A” sunt redate în
capitolul 9.
Încadrarea arboretelor în suprafaţa decenală s-a făcut ţinând cont de urgenţele de
regenerare, accesibilitate şi cuantumul posibilităţii.
În tabelul următor sunt prezentate unităţile amenajistice din care se va recolta
posibilitatea de produse principale, pe categorii de consistenţă:
Tabelul 6.1.1.2.1.
Categoria de Unităţi amenajistice Suprafaţa Volumul de extras
consistenţă ha mc %
<0,5 43B, 50D 0,6 77 3
0,5-0,6 42E, 46G, 47C, 48D, 49C, 49E, 50B 5,8 1414 47
0,7-0,8 46D 0,2 18 1
>0,8 44C 2,5 1530 50
Total 9,1 3039 100
Aplicându-se tratamentele specificate, va rezulta un volum de masă lemnoasă de extras,

pe specii, după cum urmează:
Tabelul 6.1.1.2.2.
Tratamente Supraf. de Volum de Volum de extras pe specii (mc)
parcurs extras
(ha) (mc) ST SC JU DT FR AR CA STR ULC DM
Tăieri 4,6 1158 825 22 - 49 34 - 151 - - 77
progresive
Tăieri rase 4,5 1881 - - - 7 136 - - - - 1738
Total general 9,1 3039 825 22 - 56 170 - 151 - - 1815
Indicele de recoltare pentru SU.P „A” este de 4,9 mc/an/ha.
Deoarece față de posibilitatea adoptată(304 mc), pentru anul în curs s-au pus în valoare 0
mc, în restul de 19 ani se vor extrage în medie:
P’= (3039-0)/19=3039/19=160 mc.
Tăierile vor fi corelate cu anii de fructificație.
6.1.2. SU.P. „Q” Reglementarea procesului de producţie

6.1.2.1. SU.P. „Q” Stabilirea posibilităţii de produse principale
6.1.2.1.1. şi 6.1.2.1.2.
6.1.2.1.1. SU.P. „Q” Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul



VD/10= 293,2
VE/20= 155,65
VF/40= 110,25
VG/60= 114,52
r'= 110,25
6.1.2.1.2. SU.P. „Q” Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă
Graficul 6.1.2.1.2.1.
SU.P. „Q” Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul
claselor de vârstă
55
45
35
25
15
5
I(1-20) II(21-40) III(41-60) IV(61-80)
Nivelul actual 43.2 49.3 19.9 10
Nivelul normal 31.9 31.9 31.9 31.9
După cum se poate remarca din graficul de mai sus, distribuţia suprafeţelor pe clase de vârstă nu
este normală. Clasele de vârstă III, IV și peste, sunt deficitare comparativ cu suprafaţa normală
iar restul sunt excedentare.
6.1.2.1.3. SU.P. „Q” Adoptarea posibilităţii

naturale, etc.
Astfel posibilitatea adoptată de 132 mc/an, valoare apropiat[ de valoarea indicatorului
obținut dupș criteriul claselor de vârstă.
6.1.2.2. SU.P. „Q” Recoltarea posibilităţii de produse principale

capitolul 12.
Tabelul 6.1.1.2.1.
0,7-0,8 38D 0,8 114 9
>0,8 42D, 48B 4,2 1204 91
Total 5,0 1318 100

Tabelul 6.1.1.2.2.
parcurs extras
Tăieri în 5,0 1318 - 1274 21 15 - 8 - - - -
crâng
Total general 5,0 1318 - 1274 21 15 - 8 - - - -
Indicele de recoltare pentru SU.P „Q” este de 3,2 mc/an/ha.
P’= (1318-0)/19=1318/19=69,4 mc.
6.1.3. SU.P. „V” Reglementarea procesului de producţie

6.1.3.1. SU.P. „Q” Stabilirea posibilităţii de produse principale
6.1.3.1.1. şi 6.1.3.1.2.
6.1.3.1.1. SU.P. „Q” Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul



VD/10= 293,2
VE/20= 155,65
VF/40= 110,25
VG/60= 114,52
r'= 110,25
6.1.3.1.2. SU.P. „Q” Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă
Graficul 6.1.3.1.2.1
SU.P. „Q” Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de
vârstă
55
45
35
25
15
5
I(1-20) II(21-40) III(41-60) IV(61-80) V(81-100) VI(>=100)
Nivelul actual 43.2 49.3 19.9 10 26.3 26.7
Nivelul normal 31.9 31.9 31.9 31.9 31.9 15.9
După cum se poate remarca din graficul de mai sus, distribuţia suprafeţelor pe clase de vârstă nu
este normală. Clasele de vârstă III, IV și V sunt deficitare comparativ cu suprafaţa normală iar
restul sunt excedentare.
- clasa actuală de vârstă V - provine din tăieri efectuate între anii: 1940 - 1921
- clasa actuală de vârstă VI - provine din tăieri efectuate între anii: 1920 - 1901
6.1.3.1.3. SU.P. „V” Adoptarea posibilităţii

naturale, etc.
Astfel posibilitatea adoptată de 532 mc/an, este egală cu valoarea indicatorului de
posibilitate calculat prin intermediul creşterii indicatoare.
6.1.3.2. SU.P. „V” Recoltarea posibilităţii de produse principale

capitolul 12.
Tabelul 6.1.1.2.1.
<0,5 29C, 38H, 42F 2,3 247 10
0,5-0,6 26E,27E, 31C, 47C, 48D, 49C, 49E, 50B 9,2 2061 25
0,7-0,8 26B, 30D, 38E, 40D, 48E, 49A, 49B, 50A 16,7 3010 65
Total 28,2 5318 100

Tabelul 6.1.1.2.2.
parcurs extras
Tăieri 21,8 4242 2994 - 787 296 20 54 73 - 18 -
progresive
Tăieri rase 6,4 1076 276 - 410 93 123 151 - - 23 -
Total general 28,2 5318 3270 - 1197 389 143 205 73 - 41 -
Indicele de recoltare pentru SU.P „A” este de 3,0 mc/an/ha.
P’= (5318-0)/19=5318/19=280 mc.
6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii speciale de protecţie
Măsurile de gospodărire pentru arboretele cu funcţii speciale de protecţie s-au stabilit în

mod diferenţiat de la arboret la arboret luându-se în considerare funcţia prioritară dar s-a ţinut
seama şi de necesitatea exercitării celorlalte funcţii îndeplinite.
6.2.1. SU.P. „M” - Măsuri de gospodărire a arboretelor
Arboretele situate pe staţiuni cu condiţii grele de vegetaţie, au fost grupate în SU.P. „M” -
Păduri supuse regimului de conservare deosebită, cu suprafaţa de 28,2 ha. Funcţiile acestor
arborete au fost specificate la subcapitolul 5.1.2.
Având în vedere rolul polifuncţional al arboretelor şi faptul că sunt supuse regimului de
conservare, măsurile de gospodărire prezintă două aspecte:
- măsuri de gospodărire de ordin general, care urmăresc conservarea pădurilor, adică
menţinerea lor într-o stare sanitară corespunzătoare prin executarea lucrărilor de îngrijire şi de
igienă, precum şi a tăierilor de conservare în arboretele mature;
- măsuri de gospodărire specifice funcţiilor atribuite, urmărindu-se realizarea cu
precădere a funcţiilor prioritare, care garantează şi realizarea funcţiilor secundare.
Practic, cele două categorii de măsuri de gospodărire nu se pot separa, ele constituind un
complex de măsuri care trebuie aplicate corect, la timp şi cu continuitate. În vederea realizării
funcţiei prioritare, în arborete se vor aplica măsuri diferenţiate de gospodărire, urmărindu-se
menţinerea sau realizarea de arborete cu structuri cât mai apropiate de cele ale pădurii naturale
sub aspectul compoziţiei, distribuţiei pe verticală şi desimii arborilor la hectar.
Justificarea economică a gospodăririi acestor arborete în regim de conservare rezultă din
efectele de protecţie realizate. Nu poate fi stabilit un echivalent valoric al acestor servicii, dar
binefacerile lor sunt evidente şi justifică pe deplin gospodărirea în regim natural a acestor păduri.
Tăierile de igienă şi tăierile de conservare ce se vor executa în arboretele mature constau
într-un ansamblu de intervenţii ce se aplică arboretelor cu vârsta înaintată scoase definitiv din
circuitul economic. Aceste intervenţii au scopul de a păstra nealterată sau de a ameliora starea
fitosanitară a arboretelor, asigurarea permanenţei pădurii şi îmbunataţirea funcţiilor de protecţie
şi a potenţialului silvoproductiv ale acestora, prin realizarea în bune condiţii a procesului de
regenerare naturală a arboretelor.
În tabelul următor este prezentată situaţia suprafeţelor de parcurs cu tăieri de conservare,
precum şi volumul de extras :
Tabelul 6.2.1.1.
Suprafaţa (ha) Volum (mc)
SU.P De extras
Totală De parcurs Total
% mc
M 28,2 14,3 3520 10 352
6.3. Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor
Lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor sunt primele intervenţii care se fac în

viaţa arboretelor, după ce acestea au închis starea de masiv. Aplicarea corectă şi la timp a
lucrărilor de îngrijire are o importanţă deosebită în dezvoltarea ulterioară a arboretelor, în
realizarea structurii optime a acestora sub aspectul compoziţiei, distribuţiei spaţiale şi repartiţiei
pe categorii dimensionale a arborilor. Ele s-au stabilit pentru toate arboretele care la data
descrierii parcelare îndeplinesc condiţiile de consistenţă, vârstă, funcţie atribuită, regim, etc.,
precum şi pentru cele care vor realiza aceste condiţii în cursul perioadei de amenajare, indiferent
de compoziţie şi se vor executa ţinându-se seama de următoarele considerente:
- variabilitatea de cultură de la un loc la altul, astfel încât în cadrul aceleiaşi subparcele
se pot executa concomitent, pe anumite porţiuni rărituri iar pe altele curăţiri sau chiar degajări;
- promovarea exemplarelor din sămânţă sau drajoni;
- acolo unde există, subetajul va fi menţinut şi se va proteja subarboretul;
- modul de executare a lucrărilor de îngrijire va fi diferit, în raport de structură şi funcţia
arboretelor şi dacă acestea au fost sau nu parcurse la timp cu asemenea lucrări;
- ca planificare, degajările şi curăţirile se vor executa cu prioritate, indiferent de eficienţa
economică de moment, de executarea lor depinzând în mare măsură evoluţia ulterioară a
arboretelor;
- prin tehnologiile de recoltare şi colectare a lemnului se va urmări reducerea
prejudiciilor aduse arborilor rămaşi pe picior.
- reducerea numărului de arbori din cuprinsul unui arboret se va realiza, de regulă, prin
metode selective.
Selecţionarea şi punerea celor mai valoroşi arbori din arboret în condiţii cât mai
favorabile de vegetaţie se va face prin extragerea celor din specii necorespunzătoare, rău
conformaţi, vătămaţi etc., fără a se crea goluri în coronamentul arboretului.
Structura masei lemnoase prevăzute a se recolta din lucrări de îngrijire şi conducere, pe
categorii de lucrări este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 6.4.1.
Suprafaţa de
Volum de extras
parcurs
Natura lucrării
Total Anual Total Anual
(ha) (ha) (mc) (mc)
Rărituri 132,7 13,3 1715 172
Curăţiri 56,2 5,6 194 19
Total prod. sec. 188,9 18,9 1909 191
Degajări 1,4 0,1 - -
Tăieri de igienă 103,0 103,0 826 83
Degajările se vor executa în arborete tinere, după închiderea stării de masiv, urmărindu-se
promovarea speciilor valoroase, cu provenienţa din sămânţă, în detrimentul celor mai puţin
valoroase, cu provenienţa din lăstari sau drajoni. Tehnica de execuţie a acestora constă în tăierea
cu cosorul sau ruperea vârfului la exemplarele din speciile care trebuie eliminate, executându-se
o selecţie interspecifică.
Curăţirile se execută în arboretele tinere care au ajuns în stadiul de nuieliş - prăjiniş, cu
consistenţa 0,9-1,0, extrăgându-se arborii rău conformaţi, răniţi, rupţi sau bolnavi, fără a se
reduce consistenţa sub 0,8, deoarece ar putea apare pericolul de înierbare şi degradare a
arboretelor.
Periodicitatea şi intensitatea curăţirilor se vor stabili de personalul silvic, în funcţie de
situaţia concretă a fiecărui arboret. La stabilirea exemplarelor de viitor şi a celor de extras se vor
avea în vedere:
- starea de vegetaţie a arborilor şi modul de regenerare;
- compoziţiei - ţel;
- creşterea stabilităţii arboretelor prin îmbunătăţirea structurii acestora şi a capacităţii de
realizare a funcţiilor care le-au fost atribuite, printr-o selecţie corespunzătoare, atât interspecifică
cât şi intraspecifică.
Răriturile se execută în arboretele aflate în stadiile de dezvoltare de păriş sau codrişor, cu
consistenţă 0,9-1,0, având un caracter de selecţie individuală a arborilor.
Periodicitatea şi intensitatea acestor lucrări se vor stabili în raport cu vârsta, vigoarea de
creştere, consistenţa şi structura arboretelor, cu respectarea normelor tehnice în vigoare.
Dintre obiectivele urmărite prin efectuarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor se reţin:
- realizarea compoziţiei optime a arboretelor;
- păstrarea şi ameliorarea stării de sănătate a arboretelor;
- creşterea gradului de stabilitate şi rezistenţa a arboretelor la acţiunea agresivă a
factorilor externi şi interni destabilizatori (vânt, zăpadă, boli, dăunători, poluare etc.);
- creşterea productivităţii arboretelor şi a pădurii în ansamblul său, precum şi creşterea
calităţii lemnului produs;
- intensificarea efectelor de protecţie şi creşterea calităţii factorilor de mediu (protecţia
solului, purificarea aerului, menţinerea peisajului natural etc.);
- mărirea capacităţii de fructificaţie a arboretelor şi ameliorarea condiţiilor de regenerare;
- recoltarea masei lemnoase în vederea valorificării ei, etc.
În legătură cu aplicarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor prevăzute prin
amenajament se fac următoarele precizări:
- suprafeţele de parcurs cu lucrări de îngrijire a arboretelor şi volumele de extras,
planificate prin amenajament, au caracter orientativ. Personalul silvic va analiza anual situaţia
concretă a fiecărui arboret şi în raport de aceasta va stabili suprafaţa de parcurs şi volumul de
extras anual, pentru fiecare lucrare în parte;
- pot fi parcurse cu lucrări de îngrijire şi alte arborete decât cele prevăzute de
amenajament, dacă în cursul deceniului acestea ajung să aibă condiţiile necesare aplicării
lucrărilor respective. De asemenea, pe parcursul aplicării amenajamentului se poate renunţa la
executarea lucrărilor de îngrijire în arboretele care din diferite motive nu mai îndeplinesc
condiţiile prevăzute de normele tehnice pentru astfel de lucrări;
- cu tăieri de igienă se vor parcurge toate arboretele, după necesităţile impuse de starea
acestora, indiferent dacă au fost parcurse sau nu în anul anterior cu lucrări de îngrijire.
6.4. Produse lemnoase posibil de recoltat prin tăieri de regenerare, conservare şi

din lucrări de îngrijire a arboretelor
În tabelele următoare este prezentată posibilitatea de masă lemnoasă din U.P. VIII Banloc
pe diferite criterii:
Tabelul 6.4.1.
Supraf. Volum Volume decenale de extras pe specii
de de ST FR JU CE DT AR ULC PA
Specificări
parc. extras
(ha) (mc)
Produse principale 32,0 3290 1024 486 451 1291 38 - - -
Tăieri de conservare 14,3 511 511 - - - - - - -
Total 1 (pr + conservare) 46,3 3801 1535 486 451 1291 38 - - -
Produse secundare 37,4 1496 1411 26 - - 18 - - 41
Total 2 (pr+conservare.+sec) 83,7 5297 2946 512 451 1291 56 - - 41
Tăieri de igienă 131,4 1055 699 149 117 5 65 19 - 1
TOTAL GENERAL 215,1 6352 3645 661 568 1296 121 19 - 42
% 100 58 10 9 20 2 - - 1
Tabelul 6.4.2.
Posibilitatea Indici de recoltare
Natura lucrării
(mc/an) (mc/an/ha)
Principale + conservare, din care 380 1,74
- principale 329 1,50
- conservare 51 0,23
Secundare 150 0,68
Igiena 105 0,48
Total 635 2,90
Indicele de creştere curentă U.P. 5,8
Observăm că indicele de recoltare total pe (2,90 m.c./an/ha) este mai mic decât indicele
de creştere curentă 5,8 mc/an/ha, ceea ce înseamnă că în următorii 10 ani se va produce o
acumulare a masei lemnoase valorificabilă ulterior.
Prin aplicarea prevederilor prezentului studiu de amenajament silvic, în viitor, se poate
acumula un substanţial volum de lemn:
Va = (Icr-Ir) X St = (1280 / 219,0 mc/an/ha – 635 / 219,0 mc/an/ha) X 219,0 ha = 645
mc/an.
Va – volum acumulat.
6.5. Lucrări de regenerare şi împădurire
Prin executarea lucrărilor de împădurire se urmăreşte:

- împădurirea la zi a suprafeţelor goale şi a terenurilor parcurse cu lucrări de regenerare
incomplet regenerate;
- promovarea în compoziţia arboretelor a speciilor naturale de bază (gorun, cer, fag etc);
- introducerea speciilor principale de amestec (paltin de munte, cireş, etc) în proporţii
corespunzătoare;
- asigurarea densităţii optime a arborilor la hectarul de pădure;
- anterior lucrărilor de împădurire în completarea regenerărilor naturale se va stabili
compoziţia, densitatea şi vitalitatea seminţişurilor instalate natural, modul de răspândire şi
posibilităţile de utilizare a acestuia în compoziţia viitorului arboret.
Se vor executa lucrări de împăduriri pe 0,0 ha, cu specii valoroase, fiind necesari 0,0 mii
puieţi. Puieţii speciilor forestiere necesari înfiinţării culturilor vor fi procuraţi de la structurile
zonale ale Regiei Naţionale a Pădurilor, sau vor fi extraşi din seminţişurile valoroase viguroase
existente.
Regenerarea completă a suprafeţei se va realiza în maximum 2 ani de la lichidarea
vechilor arborete, iar din anul plantării se vor declanşa lucrările de îngrijire a culturilor
(descopleşiri), 1-2/an, timp de 4-5 ani, până la reuşita definitivă (închiderea stării de masiv).
Capitolul 7
7. ACTIVITĂŢI CONEXE GOSPODĂRIRII FONDULUI FORESTIER

7.1. Recoltarea şi valorificarea produselor nelemnoase
7.1.1. Vânatul
Pentru hrana vânatului au fost rezervate următoarele unităţi amenajistice: 29C, 26E, 37D
cu o suprafaţă totală de 2,7 ha.
Pentru buna gospodărire a fondului de vânătoare, toate instalaţiile existente (hrănitori,
sărării, observatoare) se vor verifica şi se va completa numărul lor astfel încât să asigure condiţii
bune dezvoltării vânatului.
În scopul optimizării efectivelor de vânat se recomandă următoarele măsuri:
- prevenirea şi combaterea braconajului;
- combaterea dăunătorilor vânatului;
- prevenirea îmbolnăvirii vânatului;
- selecţionarea vânatului şi proporţionalizarea sexelor;
- asigurarea hranei suplimentare pentru vânat în sezonul rece;
- reglementarea trecerilor prin pădure;
- interzicerea păşunatului, cu deosebire în zonele de refugiu şi concentrare a
vânatului.
7.1.2. Pescuitul
Pe suprafaţa fondului forestier al nu sunt constituite fonduri de pescuit.
7.1.3. Alte produse
Din fondul forestier de pe raza se mai pot recolta, în cantităţi şi condiţii care nu
prejudiciază starea şi structura arboretelor, următoarele produse:
-fructe de pădure;
-semințe forestiere;
-ciperci comestibile;
-plante medicinale și aromatice.
Ocolul silvic va analiza cu operativitate, pe tot parcursul anului, toate posibilităţile de
recoltare şi valorificare a produselor nelemnoase ale pădurii.
Cpaitolul 8.
PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER, CONSERVAREA ŞI

AMELIORAREA BIODIVERSITĂŢII
8.1. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER
Menţinerea şi creşterea eficacităţii funcţionale a ecosistemului forestier impune adoptarea

de măsuri pentru protecţia împotriva diverşilor factori biotici şi abiotici, dăunători, măsuri
prezentate în continuare.
8.1.1. Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă
Având în vedere structura actuală a pădurii şi caracteristicile geoclimatice, teritoriul

studiat prezintă riscuri (minore) din punct de vedere al doborâturilor şi rupturilor de vânt şi de
zăpadă, în prezent fiind semnalate aceste fenomene pe 0,01% din suprafaţă, dar intensitatea
fenomenelor este în totalitate slabă, fenomenele apărând numai izolat.
Ca măsuri de prevenire a riscurilor apariţiei doborâturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă
se amintesc:
- menţinerea sau refacerea structurilor diversificate spaţial;
- executarea sistematică a tăierilor de îngrijire;
- igienizarea permanentă a arboretelor prin tăieri de igienă şi conservare;
- introducerea speciilor de amestec în arborete tinere cu structura echienă sau
relativ echienă;
- executarea sistematică a tăierilor de îngrijire.
8.1.2. Protecţia împotriva incendiilor
Arboretele din cuprinsul unităţii studiate nu au suferit incendieri recente.

Pentru evitarea unor viitoare incendii se recomandă:
- întreţinerea şi extinderea reţelei de locuri de odihnă şi fumat, mai ales de-a
lungul drumurilor şi în preajma traseelor de tranzit;
- dotarea cu materiale de intervenţie de calitate corespunzătoare a pichetelor
pentru paza contra incendiilor;
- limitarea circulaţiei în pădure;
- intensificarea propagandei de prevenire a incendiilor şi extinderea reţelei de
panouri de avertizare;
- efectuarea de patrulări intense în perioadele şi în zonele expuse.
8.1.3. Protecţia împotriva poluării industriale
Datorită amplasării geografice şi structurii fondului forestier, zona studiată nu este expusă
decât influenţei poluării generale a atmosferei.
Singura recomandare generală se referă la necesitatea păstrării sau refacerii structurii
naturale a fiecărui arboret în parte, această structură asigurând rezistenţa la acest factor.
De asemenea se va urmări evitarea poluării izolate, datorată activităţilor curente (cu
carburanţi, lubrifianţi, pesticide, etc).
8.1.4. Protecţia împotriva bolilor şi altor dăunători
Nu s-au semnalat în ultimii ani atacuri masive de dăunători (aceştia există endemic şi
provoacă anual pagube de intensităţi variabile, fără a avea caracter de atac de masă).
În scop profilactic se recomandă:
- conservarea arboretelor de tip natural etajate şi amestecate, cu densităţi normale,
cu subarboret bogat, parcurse susţinut cu lucrări de îngrijire şi tăieri de igienă;
- diminuarea pagubelor produse de alţi factori dăunători (vânt, zăpadă, vânat,
exploatare);
- protejarea entomofaunei folositoare;
8.1.5. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală
Pentru prevenirea apariţiei şi extinderii fenomenului de uscare prematură se recomandă:

- extragerea cu prioritate, în cadrul lucrărilor de îngrijire, de conservare şi de
regenerare, a arborilor uscaţi sau în curs de uscare;
- menţinerea subarboretului;
- folosirea la lucrările de împădurire a puieţilor de provenienţă locală.
8.1.6. Măsuri de prevenire a alunecărilor şi eroziunilor
Structura actuală a fondului forestier nu favorizează apariţia acestor fenomene.

Ca măsură preventivă, tratamentele adoptate urmăresc evitarea dezgolirii solului, prin
promovarea regenerării naturale şi completarea golurilor neregenerate, măsura fiind considerată
suficientă pentru prevenirea vătămărilor.
8.1.7. Măsuri în cazul apariţiei unor calamităţi naturale
În cazul apariţiei unor calamităţi naturale (doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă,
incendii, uscare în masă, atacuri de dăunători, etc,) în care intensitatea fenomenelor depăşeşte
prevederile amenajamentului, efectele neputând fi înlăturate prin aplicarea lucrărilor propuse în
prezentul amenajament, se vor aplica prevederile „Ordinului nr. 3814 din 06.11.2012 pentru
aprobarea Normelor tehnice privind modificarea prevederilor amenajamentelor silvice si
schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor din fondul forestier”. În cazul în care apar
modificări legislative în ceea ce priveşte apariţia unor calamităţi se vor respecta prevederile
legale în vigoare de la data apariţiei fenomenului.
Principalele soluţii/măsuri optime, care se pot lua în cazul apariţiei unor calamităţi
naturale (doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă, incendii, uscare în masă, atacuri de
dăunători, etc,), în vederea eliminării cât mai rapide a efectelor negative a acestora şi a stopării
extinderii fenomenelor, sunt următoarele:
- În cazul fenomenelor dispersate este necesară inventarierea cât mai rapidă a arborilor
afectaţi în vederea determinării volumului rezultat, pentru a stabili dacă este necesară
modificarea prevederilor amenajamentului (dacă volumul arborilor afectaţi este mai mare de
20% din volumul arboretului existent la data apariţiei fenomenului);
- În cazul fenomenelor concentrate este necesară determinarea cât mai rapidă şi exactă a
suprafeţei afectate pentru a stabili dacă este necesară modificarea prevederilor amenajamentului
(dacă arborii afectaţi, dintr-un arboret sunt concentraţi pe o suprafaţă de peste 5.000 m2);
- În cazul în care este necesară modificarea prevederilor amenajamentului se impun
următoarele:
a) Convocarea, cât mai rapidă a persoanelor care trebuie să participe la efectuarea
analizei în teren: şeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, expertul
C.T.A.P., un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care
raspunde de silvicultură, un reprezentant al structurii de administrare/custodelui ariei naturale
protejate, un reprezentant al autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului;
b) Întocmirea cât mai rapidă, de către ocolul silvic care asigură administrarea sau
serviciile silvice, a documentaţiei necesare în conformitate cu prevederile ordinului
3814/06.11.2012 (sau a legislaţiei în vigoare la data apariţiei fenomenului);
- Punerea în valoarea a arborilor afectaţi;
- Extragerea arborilor afectaţi cât mai repede cu putinţă pentru a evita extinderea
fenomenelor s-au apariţia altor fenomene (ex: în cazul arborilor de răşinoase, afectaţi de
doborâturi, neextragerea acestora cât mai urgent posibil poate duce la deprecierea lemnului şi
apariţia atacurilor de ipidae, etc.);
8.2 CONSERVAREA ŞI AMELIORAREA BIODIVERSITĂŢII
8.2.1. Măsuri în favoarea conservării biodiversităţii
Conservarea biodiversităţii este unul dintre obiectivele de gospodărire prioritare avute în

vedere la amenajarea tuturor pădurilor. El răspunde cerinţelor unei gospodăriri durabile a
pădurilor, contribuind la conservarea speciilor şi habitatelor naturale.
Conservarea biodiversităţii vizează realizarea mai multor obiective ce conduc la
adoptarea următoarelor tipuri de măsuri:
a) măsuri generale favorabile biodiversităţii, urmărite la nivelul fiecărui arboret, oricare
ar fi funcţiile atribuite pe care acesta le îndeplineşte, respectiv unitatea de gospodărire din care
face parte;
b) măsuri specifice, urmărite la nivelul pădurilor cu rol de ocrotire a genofondului şi
ecofondului forestier.
8.2.2 Măsuri generale în favoarea conservării biodiversităţii
Măsurile generale sunt măsuri menite să asigure conservarea diversităţii biologice la

nivelul tuturor ecosistemelor forestiere în vederea maximizării funcţiei ecoproductive prin
conservarea diversităţii genetice şi specifice.
În acest sens, în gospodărirea pădurilor din U.P. VIII Banloc se au în vedere următoarele:
- se va promova cu prioritate regenerarea naturală a arboretelor cu prilejul aplicării
tratamentelor silviculturale;
- pentru împăduriri, materialul genetic pentru fiecare specie trebuie să fie din
provenienţele locale, populaţia locală fiind unitatea de bază în raport cu care se stabileşte
strategia de management;
- se va menţine un amestec bogat de specii la nivelul fiecărui arboret, prin promovarea
tuturor speciilor adaptate condiţiilor locale, potrivit tipului natural fundamental de pădure, în
proporţii corespunzătoare ecologic şi economic, ce păstrează din punct de vedere al bogăţiei de
specii, caracterul natural al ecosistemelor;
- cu prilejul efectuării intervenţiilor silvotehnice, se va păstra subarboretul existent, cu
excepţia situaţiilor în care acesta afectează mersul regenerării în arboretele cuprinse în planul
decenal de recoltare a produselor principale sau dezvoltarea arboretelor tinere;
- se vor proteja arbuştii în culturile înfiinţate pe terenurile degradate, în lizierele sau
luminişurile din cuprinsul pădurii, unde speciile de animale găsesc hrană şi adăpost;
- se vor păstra luminişuri, poieni şi terenuri pentru hrana faunei sălbatice, în vederea
conservării biodiversităţii păturii erbacee;
- se pot păstra arbori morţi („pe picior” şi „la sol”) până la un anumit procent (1-2%), cu
prilejul efectuării tăierilor de regenerare şi a lucrărilor de îngrijire şi conducere;
- se vor păstra „arbori pentru biodiversitate” - buchete, grupe de arbori sau porţiuni şi mai
mari, reprezentative sub raportul biodiversităţii. Pot fi aleşi, în acest scop, arbori care prezintă
putregai, scorburi, arbori cu lemn aflat într-un stadiu avansat de descompunere. Nu se pune
problema menţinerii acestor arbori în arborete afectate de factori destabilizatori (cu intensitate a
atacului de cel puţin slabă) în care există deja arbori uscaţi, atacaţi de insecte, vătămaţi de vânt şi
zăpadă;
- se va urmări realizarea unei structuri echilibrate pe clase de vârstă, fiecare clasă de
vârstă fiind însoţită de un anume nivel al biodiversităţii;
- se vor conduce arboretele la vârste mari, potrivit exploatabilităţii tehnice, care să
favorizeze adoptarea de cicluri de producţie lungi. Faptul că într-o unitate de gospodărire cu
structură pe clase de vârstă echilibrată există arborete exploatabile cu vârste înaintate, denotă un
nivel ridicat al biodiversităţii.
8.2.3. Măsuri specifice în favoarea conservării biodiversităţii
Măsurile specifice în favoarea conservării biodiversităţii sunt măsuri menite să asigure

conservarea şi protecţia valorilor de biodiversitate (obiectivelor de conservare), pentru care
pădurilor respective li s-au atribuit funcţii prioritare de protecţie (subgrupa funcţională 1.5).
Amenajamentele dispun de mijloace de identificare, descriere şi inventariere a
biodiversităţii la diferite niveluri ale acesteia. Elemente ale biodiversităţii sunt cuprinse în
descrierea parcelară, cu referiri şi la tipologia staţională şi la tipologia habitatelor naturale.
Capitolul9
PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ
9.1. Planuri de recoltare a produselor principale
9.1.1. SU.P. „A” - Planuri de recoltare a produselor principale

9.1.1.1. SU.P. „A” - Evidenţa arboretelor din care se recoltează posibilitatea
decenală de produse principale pe urgenţe de regenerare
Unit. Suprafaţa Cons Urg Prm Interv Volum la Felul tăierii Volum %
mijlocul
Amenaj. HA Total În deceniului de extras (mc)
dec (mc)
42E 1,2 0,6 27 10 2 2 374 T. progresive (racord.), împăd. 374 100
43B 0,4 0,4 24 5 1 1 31 T. rase împăduriri 31 100
44C 2,5 0,9 24 5 1 1 1530 T. rase împăduriri 1530 100
46D 0,2 0,7 24 5 1 1 18 T. rase împăduriri 18 100
46G 1,4 0,5 13 10 1 1 194 T. progresive (pun. lum. ,racord.), împăd. 194 100
47C 0,4 0,6 24 5 1 1 37 T. rase împăduriri 37 100
48D 0,8 0,5 27 10 1 1 211 T. progresive (pun. lum. ,racord.), împăd. 211 100
49C 1,2 0,6 27 10 2 2 379 T. progresive (pun. lum. ,racord.), împăd. 379 100
49E 0,2 0,5 27 5 1 1 23 T. rase împăduriri 23 100
50B 0,6 0,6 24 10 1 1 196 T. rase împăduriri 196 100
50D 0,2 0,4 24 5 1 1 46 T. rase împăduriri 46 100
Total 9,1 3039 3039 100
Recapitulaţie pe urgenţe
1.4 13 194 194 7
4.3 24 1858 1858 61
3.4 27 987 987 32
Total 9.1 3039 3039 100
9.1.1.2. SU.P. „A” - Planul decenal de recoltare a produselor principale
Unit. Tip Cons. Dst. Elem. Supr. Vâr- Clp % Vo- 5xCrs Volum Lucrări Volum %
Amenaj Func Col. Arb. Elem sta Arb. lum + 5xCrs propuse în dec. I de Extr.
Recoltat
HM HA ANI lucru M.C. M.C. M.C. M.C. dec.
42E - - - ST 0,9 140 4 75 270 5 275 T. progresive (racord.), împăduriri; 275
- - - SC 0,1 50 3 80 22 0 22 ajutorarea regenerării naturale; 22
- - - PLA 0,2 50 3 75 72 5 77 îngrijirea seminţişului, completări 77
3 0,6 9 - 1,2 140 4 76 374 10 374 374
Compoziţie ţel: 5ST 4STR 1DT - 50
Seminţiş naturall : 6ST 4FR/0,2S Intim şi grupat - -
43B - - - PLX 0,4 15 4 60 21 10 31 T. rase împăduriri; 31
3 0,4 7 - 0,4 15 4 60 21 10 31 îngrijirea culturilor, completări; 31
44C - - - PLX 2,5 30 2 85 1315 215 1530 T. rase împăduriri; 1530
Compoziţie ţel: 7ST 2FR 1DT - 100
46D - - - PLX 0,1 15 5 45 10 5 15 T. rase împăduriri; 15
- - - FR 0,1 15 3 60 3 0 3 îngrijirea culturilor, completări; 3
3 0,7 8 - 0,2 15 5 50 16 5 18 18
46G - - - ST 1,1 60 3 70 140 20 160 T. progresive (punere în lum, racord.), 160
împăduriri;
3 0,5 9 - 1,4 60 3 67 169 25 194 194
Compoziţie ţel: 10 STR - 100
Recoltat
47C - - - PLX 0,2 15 5 40 14 10 24 T. rase împăduriri; 24
3 0,6 9 - 0,4 15 5 42 22 15 37 37
48D - - - ST 0,7 130 3 80 194 5 199 T. progresive (punere în lum, racord.), 199
- - - DT 0,1 70 3 60 12 0 12 împăduriri; 12
Compoziţie ţel: 9ST 1DT - 100
49C - - - ST 0,6 140 3 80 186 5 191 T. progresive (punere în lum, racord.), 191
- - - CA 0,5 120 4 60 146 5 151 împăduriri; 151
- - - DT 0,1 50 4 55 37 0 37 ajutorarea regenerării naturale; 37
3 0,6 4 - 1,2 140 3 70 379 10 379 îngrijirea semințișului, completări; 379
Seminţiş naturall : 7FR 3ST/0,2S Intim şi grupat - -
49E - - - SA 0,1 20 3 60 11 5 16 T. rase împăduriri; 16
- - - ARA 0,1 20 1 65 7 0 7 îngrijirea culturilor; 7
3 0,5 5 - 0,2 20 3 62 18 5 23 23
Compoziţie ţel: 10FR - 100
50B - - - FR 0,4 80 2 85 115 5 120 T. rase împăduriri; 120
- - - PLA 0,1 80 2 90 38 0 38 îngrijirea culturilor; 38
- - - PLT 0,1 80 1 90 38 0 38 38
3 0,6 2 - 0,6 80 2 87 191 5 196 196
50D - - - PLX 0,2 30 3 85 41 5 46 T. rase împăduriri; 46
3 0,4 1 - 0,2 30 3 85 41 5 46 îngrijirea culturilor; 46
Compoziţie ţel: 10 STB - 100
Total suprafaţă 9,1 ha. Volum= 2729 MC Volum+5xCrs=3039MC Volum de recoltat=3039MC 334 MC/ha
9.1.1.3. SU.P. „A” - Recapitulaţia posibilităţii de produse principale pe grupe

funcţionale, specii şi tratamente
PLAN DECENAL Posibilitate

Suprafaţa Volum 5 CR Total Supraf. Volum
Specificări % %
HA % MC MC MC HA M.C.
A. Specii
ST 3,4 37 790 35 825 27 3,4 825 27
FR 0,9 9 155 15 170 5 0,9 170 5
PLX 3,5 38 1401 245 1646 54 3,5 1646 54
CA 0,5 5 146 5 154 5 0,5 151 5
DT 0,3 3 56 - 56 2 0,3 56 2
SC 0,1 1 22 - 22 1 0,1 22 1
DM 0,6 7 159 10 169 6 0,6 169 6
B. Tratamente
Tăieri 4,6 50 1108 50 1158 38 4,6 1158 38
progresive
Tăieri rase 4,6 50 1621 260 1881 62 4,5 1881 62
C. Grupe funcţionale
Grupa 1. 9,2 100 2729 310 3039 100 9,2 3039 100
Total 9,2 100 2729 310 3039 100 9,2 3039 100
9.1.2. SU.P. „Q” - Planuri de recoltare a produselor principale

9.1.2.1. SU.P. „Q” - Evidenţa arboretelor din care se recoltează posibilitatea
mijlocul
dec (mc)
38D 0,8 0,7 31 10 1 1 114 Crâng- tăiere în căzănire 114 100
42D 0,2 0,9 24 5 1 1 72 Crâng- tăiere în căzănire 72 100
48B 4,0 0,9 24 10 1 1 1132 Crâng- tăiere în căzănire 1132 100
Total 5,0 1318 1318 100
4,2 24 1204 1204 91
0,8 31 114 114 9
Total 5,0 1318 1318 100
9.1.2.2. SU.P. „Q” - Planul decenal de recoltare a produselor principale
Recoltat
38D - - - SC 0,5 45 3 60 70 15 85 Crâng- tăiere în căzănire; 85
- - - JU 0,2 45 2 50 21 0 21 ajutorarea regenerării naturale; 21
- - - AR 0,1 45 3 50 8 0 8 8
3 0,7 1 - 0,8 45 3 57 99 15 114 114
Compoziţie ţel: 8SC 2DT - 100
42D - - - SC 0,2 50 2 90 52 5 57 Crâng- tăiere în căzănire; 57
3 0,9 6 - 0,2 50 2 84 67 5 72 72
Compoziţie ţel: 10SC - 100
48B - - - SC 4,0 30 2 90 952 180 1132 Crâng- tăiere în căzănire; 1132
3 0,9 3 - 4,0 30 2 90 952 180 1132 ajutorarea regenerării naturale; 1132
Compoziţie ţel: 10SC - 100
Total suprafaţă 5,0 ha. Volum= 1318 MC Volum+5xCrs=1318MC Volum de recoltat=1318MC 264MC/ha
9.1.2.3. SU.P. „Q” - Recapitulaţia posibilităţii de produse principale pe grupe

Specificări % %
A. Specii
SC 4,6 94 1074 200 1274 97 4,6 1274 97
JU 0,2 3 21 - 21 1 0,2 21 1
AR 0,1 2 8 - 8 1 0,1 8 1
DT 0,0 1 15 - 15 1 0,0 15 1
B. Tratamente
Tăieri în 5,0 100 1118 200 1318 100 5,0 1318 100
crâng
Grupa 1. 4,9 100 1118 200 1318 100 4,9 1318 100
Total 4,9 100 1118 200 1318 100 4,9 1318 100
9.1.3. SU.P. „V” - Planuri de recoltare a produselor principale

9.1.3.1. SU.P. „V” - Evidenţa arboretelor din care se recoltează posibilitatea
mijlocul
dec (mc)
26B 1,2 0,7 31 15 3 2 302 T. progresive (însăm., pun. lumină) 145 48
26E 1,5 0,6 24 10 1 1 153 T. rase împăduriri 153 100
30D 4,9 0,8 24 10 2 2 923 T. rase benzi alterne, împăduriri 923 100
31C 1,8 0,6 27 10 2 2 433 T. progresive (racord.), împăd. 433 100
33C 1,6 0,6 32 10 2 2 422 T. progresive (racord.), împăd. 422 100
34A 1,5 0,8 32 20 3 1 513 T. progresive (însăm., pun. lumină) 154 30
34J 0,5 0,6 27 10 2 2 96 T. progresive (pun. lum. ,racord.), împăd. 96 100
37A 7,9 0,6 27 10 2 2 1766 T. progresive (racord.), împăd 1766 100
38A 2,8 0,6 27 10 2 2 611 T. progresive (pun. lum. ,racord.), împăd. 611 100
38H 1,8 0,3 13 10 1 1 232 T. progresive (pun. lum. ,racord.), împăd. 232 100
41B 0,3 0,4 27 10 1 1 19 T. progresive (pun. lum. ,racord.), împăd. 19 100
Total 28,2 5834 5318 91
1,8 13 232 232 4
6,4 24 1076 1076 20
15,7 27 3289 3289 62
1,2 31 302 145 3
3,1 32 935 576 11
Total 28,2 5834 5318 100
9.1.3.2. SU.P. „V” - Planul decenal de recoltare a produselor principale
Recoltat
26B - - - ST 0,5 150 4 80 118 0 118 T. progresive (racord.), împăduriri; 47
- - - ST 0,2 120 5 80 67 0 67 ajutorarea regenerării naturale; 7
- - - CI 0,2 90 3 85 65 0 65 îngrijirea seminţişului, completări 39
- - - JU 0,1 60 3 60 17 0 17 17
- - - ULC 0,1 60 3 65 13 5 18 18
- - - CA 0,1 60 4 60 17 0 17 17
3 0,7 20 - 1,2 150 4 76 297 5 302 145
Compoziţie ţel: 6ST 2CI 1ULC 1DT - 50
Semințiș natural: 8ST 2DT/0,2S Intim și grupat - -
26E - - - JU 0,5 40 2 60 62 5 67 T. rase împăduriri; 67
- - - AR 0,6 40 3 50 38 0 38 îngrijirea culturilor, completări; 38
- - - ULC 0,2 40 2 80 18 5 23 23
- - - ST 0,2 40 2 80 20 5 25 25
3 0,6 21 - 1,5 40 2 59 138 15 153 153
Compoziţie ţel: 6ST 2STR 2FR - 100
împăduriri;
- - - JU 0,2 80 3 60 15 0 15 îngrijirea culturilor, completări; 15
- - - AR 0,2 80 3 50 13 0 13 13
3 0,4 21 - 0,6 100 3 65 67 0 67 67
Compoziţie ţel: 7 ST 2 STR 1DT - 100
Semințiș natural: 10ST/0,1S Intim și grupat - -
30D - - - AR 1,0 50 2 50 108 5 113 T. rase benzi alterne, împăduriri; 113
- - - JU 1,9 50 2 60 323 20 343 îngrijirea culturilor, completări; 343
- - - ST 1,0 50 2 80 216 35 251 251
- - - FR 0,5 50 3 80 108 15 123 123
- - - DT 0,5 50 2 60 78 15 93 93
3 0,8 12 - 4,9 50 2 64 833 90 923 923
Compoziţie ţel: 6ST 3STR 1 FR - 50
-
Semințiș natural: 6ST 4FR/0,1S Intim și grupat -
31C - - - ST 1,1 105 3 80 248 10 158 T. progresive (racord.), împăduriri; 258
- - - DT 0,2 70 3 60 20 5 25 îngrijirea seminţişului, completări 25
3 0,6 14 - 1,8 105 3 80 408 25 433 433
33C - - - ST 0,7 110 3 90 190 5 195 T. progresive (racord.), împăduriri; 195
- - - CA 0,2 60 3 55 51 5 56 îngrijirea seminţişului, completări 56
- - - JU 0,2 60 2 55 46 0 46 46
3 0,6 14 - 1,6 110 3 83 402 20 422 422
Semințiș natural: 4ST 6FR /0,2S Intim și grupat - -
34A - - - ST 0,6 130 4 85 264 10 274 T. progresive (punere în lum, racord.), 82
Recoltat
- - - ST 0,5 130 3 85 158 5 163 împăduriri; 41
- - - FR 0,2 80 3 85 29 5 34 ajutorarea regenerării naturale; 10
- - - JU 0,2 80 3 60 42 0 42 îngrijirea semințișului, completări 21
3 0,8 1 - 1,5 130 3 83 493 20 513 154
Compoziţie ţel: 5ST 2STR 2FR 1NUA - 100
Semințiș natural: 9ST 1FR /0,1S Intim și grupat - -
34J - -- - ST 0,1 130 4 85 24 0 24 T. progresive (punere în lum, racord.), 24
- - - ST 0,2 95 4 85 49 0 49 împăduriri; 49
- - - FR 0,1 80 3 80 10 0 10 îngrijirea semințișului, completări 10
3 0,6 3 - 0,5 95 4 80 96 0 96 96
Compoziţie ţel: 7ST 2STR 1FR - 50
Semințiș natural: 6ST 3FR 1DT/0,2S Intim și grupat - -
37A - - - ST 4,7 110 3 80 1090 35 1125 T. progresive (racord.), împăduriri; 1125
- - - DT 0,8 60 3 60 150 15 165 îngrijirea seminţişului, completări 165
3 0,6 13 - 7,9 110 3 72 1706 60 1766 1766
Semințiș natural: 4ST 6FR/0,3S Intim și grupat - -
38A - - - ST 1,9 110 3 75 400 15 415 T. progresive (punere în lum, racord.), 415
- - - JU 0,6 90 3 50 129 0 129 împăduriri; 129
3 0,6 1 - 2,8 110 3 68 591 20 611 îngrijirea semințișului, completări 611
Compoziţie ţel: 7ST 1STR 1NUA 1FR - 50
- - - JU 0,4 70 4 50 65 0 65 împăduriri; 65
- - - AR 0,2 70 4 50 38 0 38 îngrijirea semințișului, completări 38
3 0,5 1 - 1,8 110 4 68 292 5 297 297
38H - - - ST 1,8 100 4 85 232 0 232 T. progresive (punere în lum, racord.), 232
3 0,3 1 - 1,8 100 4 85 232 0 232 împăduriri; 232
Compoziţie ţel: 10STR îngrijirea semințișului, completări - 100
41B - - - ST 0,1 90 5 70 11 0 11 T. progresive (punere în lum, racord.), 11
- - - JU 0,1 60 4 65 5 0 5 împăduriri; 5
- - - AR 0,1 60 4 55 3 0 3 ajutorarea regenerării naturale; 3
3 0,4 18 - 0,3 90 5 64 19 0 19 îngrijirea semințișului, completări 19
Semințiș natural: 7FR 3ST/0,3S Intim și grupat - -
Total suprafaţă 28,2 ha. Volum= 5574MC Volum+5xCrs=5834MC Volum de recoltat=5318MC 189MC/ha
9.1.3.3. SU.P. „V” - Recapitulaţia posibilităţii de produse principale pe grupe

Specificări % %
A. Specii
ST 15,8 57 3570 145 3715 64 15,8 3270 61
JU 6,5 24 1183 35 1218 24 6,5 1197 23
AR 2,0 7 200 5 205 3 2,0 205 4
CA 0,3 1 68 5 73 1 0,3 73 1
DT 2,0 7 375 40 415 7 2,0 389 7
FR 0,7 3 147 20 167 3 0,7 143 3
ULC 0,3 1 31 10 41 1 0,3 41 1
B. Tratamente
Tăieri 21,8 77 4603 155 4758 82 21,8 4242 80
progresive
Tăieri rase 6,4 23 971 105 1076 18 6,4 1076 20
Grupa 1. 27,5 100 5574 260 5834 100 27,5 5318 100
Total 28,2 100 5574 260 5834 100 28,2 5318 100
9.2. Recapitulaţia posibilităţii de masă lemnoasă rezultată din lucrări de

îngrijire a arboretelor
Rărituri Curăţiri Degajări Igienă Total

Posibilitatea 132,7ha 1715 mc 56,2 ha 194 mc 1,4 ha 103,0 ha 826 mc 2735
decenală
ST 458 mc 18 mc - 586 mc 1062
DT 115 mc 32 mc - 58 mc 205
JU 212 mc 8 mc - 56 mc 276
ULC 47 mc 0 mc - 16 mc 63
CA 232 mc 9 mc - 32 mc 273
AR 137 mc 0 mc - 22 mc 159
FR 165 mc 30 mc - 38 mc 233
STR 3 mc 5 mc - 2 mc 10
SC 285 mc 92 mc - 16 mc 393
DM 60 mc 0 mc - 0 mc 60
Posibilitatea 13,3 ha 172 mc 5,6 ha 19 mc 0,1 ha 103,0 ha 83 mc 274
anuală
9.3. Planul lucrărilor de regenerare şi împădurire
Lucrări Unităţi amenajistice în care se execută lucrări Suprafaţa Suprafaţa

totală efectivă
-ha- -ha-
A1. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale
A.1.2. Înlăturarea păturii vii 26B, 29A, 31A, 31C, 33A, 34A, 34J, 37A, 41A, 42E, 49C 44,0 4,5
sau a litierei groase
A.1.3. Îndepărtarea 33C, 34A, 34J, 37A, 38D, 41A, 41B,49C 24,1 11,7
subarboretului, a
seminţişului şi a tineretului
neutilizabil
Total A1 68,1 16,2
A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale
A.2.1. Descopleşirea 26B, 31A, 31C, 33A, 33C, 34A, 34J, 37A, 41B, 42E, 49C 29,3 6,2
seminţişurilor
A.2.2. Receparea 31A, 31C, 37A 17,8 0,5
seminţişului vătămat,
îndepărtarea lăstarilor care
copleşesc seminţişurile şi
drajonii
Total A2 47,1 6,7
D. Îngrijirea (întreţinerea) culturilor
D1. Îngrijirea culturilor 34E, 44D, 46A 3,7 3,3
tinere existente
D2. Îngrijirea culturilor 26B, 26E, 27A , 29A, 29C, 30D, 31A, 31C, 33A, 33C, 34A, 110,6 88,1
tinere nou create 34J, 37A, 37B, 38A, 38C, 38H, 39D, 39E, 40C, 40E, 40G,
40I, 41B, 42E, 43B, 44C, 45D, 45E, 46D, 46G, 46I, 47C,
48D, 49C, 49E, 50B, 50D
Total D 114,3 91,4
TOTAL GENERAL 229,5 114,3
Unitatea T.S. Compoziţia ţel Indice Suprafaţa Suprafaţa efectivă de împădurit - ha
amenajistică Formula de împădurire de efectivă SPECII
Nr.Supraf T.P. Compoziţia seminţişului acoperire ha ST CI ULC DT STR FR NUA SC STB

utilizabil
B. Lucrări de regenerare şi împădurire
B.1. Suprafețe de parcurs integral cu lucrări de împădurire
B1.2. Împăduriri în terenuri parcurse cu tăieri de regenerare
B1.2.3. Împăduriri în suprafețe parcurse cu tăieri rase
43B 0,4 8336 7ST 2STR 1DT - 0,4 0,3 - - - 0,1 - - - -
8ST 2STR
6221 -
44C 2,5 8336 7ST 2FR 1DT - 2,6 1,8 - - 0,3 - 0,5 - - -
7ST 2FR 1DT
6221 -
46D 0,2 8335 6ST 3FR 1DT - 0,2 0,1 - - - - 0,1 - - -
5ST 5FR
Nr. Supraf T.P. Compoziţia seminţişului acoperire ha ST CI ULC DT STR FR NUA SC STB
utilizabil
6112 -
47C 0,4 8336 7ST 2FR 1DT - 0,4 0,3 - - - - 0,1 - - -
8ST 2FR
6111 -
50D 0,2 8332 10STB - 0,2 - - - - - - - - 0,2
10STR
6224 -
Total B1.2.1 3,8
B1.2.3. Împăduriri pentru înlocuirea arboretelor derivate(substituiri)
26E 1,5 8336 6ST 2STR 2FR - 1,5 0,9 - - - 0,3 0,3 - - -
6ST 2STR 2FR
6221 -
30D 4,9 8336 6ST 3STR 1FR - 4,4 2,6 - - - 1,5 0,3 - - -
6ST 3STR 1FR
6111 -
49D 0,2 8511 10FR - 0,2 - - - - - 0,2 - - 0,2
10FR
6324 -
50B 0,6 8336 9STR 1DT - 0,6 - - - 0,1 0,5 - - - -
8 STR 2DT
6221 -
Total B1.2.3 6,7
Total B1.22 10,5
Total B1 10,5
B.2. Suprafețe parcurse cu tăieri de regenerare sub adăpost sau incomplet regenerate
B.2.3. Împăduriri în completarea regenerpării naturale după tăieri progresive
29C 0,6 8336 7ST 2STR 1DT - 0,5 0,3 - - 0,1 0,1 - - - -
6ST 2STR 2DT
6221 -
31C 1,8 8335 9ST 1DT - 1,3 1,2 - - 0,1 - - - - -
9ST 1DT
6112 -
33C 1,6 8335 9ST 1DT - 1,5 1,3 - - 0,2 - - - - -
9ST 1DT
6223 -
34J 0,5 8335 7ST 2STR 1FR - 0,5 0,3 - - - 0,1 0,1 - - -
6ST 2STR 2FR
6223 -
37A 7,9 8335 9ST 1DT - 7,0 6,2 - - 0,8 - - - - -
9 ST 1DT
6112 -
38A 2,8 8335 7ST 1STR 1NUA 1FR - 2,7 1,8 - - - 0,3 0,3 0,3 - -
7ST 1STR 1NUA 1FR
6112 -
38C 1,8 8332 9ST 1DT - 1,4 1,3 - - 0,1 - - - - -
utilizabil
9ST 1DT
6224 -
38H 1,8 8332 10STR - 1,8 - - - - 1,8 - - - -
10STR
6155 -
41B 0,3 8332 7ST 2STR 1DT - 0,3 0,2 - - - 0,1 - - - -
7ST 3STR
6224 -
42E 1,2 8336 5ST 4STR 1DT - 1,1 0,5 - - 0,1 0,5 - - - -
5ST 5STR
6111 -
46G 1,4 8511 10 STR - 1,4 - - - - 1,4 - - - -
10STR
6123 -
48D 0,8 8335 9ST 1DT - 0,8 0,7 - - 0,1 - - - - -
9ST 1ST
6112 -
49C 1,2 8335 9ST 1DT - 1,1 1,0 - - 0,1 - - - - -
9 ST 1DT
6112 -
Total B2.3. 21,4
Total B.2. 21,4
Total B 31,9
C. Completări în arboretele care nu au închis starea de masiv
C.1. Completări în arboretele tinere existente
26B 1,2 8332 6ST 2CI 1ULC 1DT - 0,9 0,5 0,2 0,1 0,1 - - - -- -
6ST 2CI 1ULC 1DT
6224 -
26E 1,5 8336 6ST 2STR 2FR - 1,5 0,9 - - - 0,3 0,3 - - -
6ST 2STR 2FR
6221 -
27A 11,1 8336 7ST 2STR 1FR - 3,1 1,6 - - - 0,4 1,1 - - -
5ST 1STR 4FR
6221 -
29A 4,7 8335 9ST 1DT - 4,7 4,2 - - 0,5 - - - - -
9ST 1DT
6223 -
29C 0,6 8336 7ST 2STR 1DT - 0,5 0,3 - - 0,1 0,1 - - - -
6ST 2STR 2DT
6221 -
30D 4,9 8336 6ST 3STR 1FR - 4,4 2,6 - - - 1,5 0,3 - - -
6ST 3STR 1FR
6111 -
31A 8,1 8335 6ST 2STR 2FR - 6,5 4,3 - - - 1,6 1,6 - - -
7ST 2STR 1FR
6223 -
utilizabil
31C 1,8 8335 9ST 1DT - 1,3 1,2 - - 0,1 - - - - -
9ST 1DT
6112 -
33A 4,0 8335 7ST 2STR 1FR - 3,7 2,5 - - - 0,8 0,4 - - -
7ST 2STR 1FR
6223 -
33C 1,6 8335 9ST 1DT - 1,5 1,3 - - 0,2 - - - - -
9ST 1DT
6223 -
34A 1,5 8335 5ST 2STR 2FR 1NUA - 1,5 0,7 - - - 0,3 0,3 0,2 - -
5ST 2STR 2FR 1NUA
6223 -
34J 0,5 8335 7ST 2STR 1FR - 0,5 0,3 - - - 0,1 0,1 - - -
6ST 2STR 2FR
6223 -
37A 7,9 8335 9ST 1DT - 7,0 6,2 - - 0,8 - - - - -
9ST 1DT
6112 -
37B 1,2 8336 7STR 3ST - 0,3 0,2 - - - 0,1 - - - -
3STR 7 ST
6221 -
38A 2,8 8335 7ST 1STR 1NUA 1FR - 2,7 1,8 - - - 0,3 0,3 0,3 - -
7ST 1STR !NUA 1FR
6112 -
38C 1,8 8332 9ST 1DT - 1,4 1,3 - - 0,1 - - - - -
9ST 1DT
6224 -
38H 1,8 8332 10STR - 1,8 - - - - 1,8 - - - -
10STR
6155 -
39D 2,4 8336 6ST 3STR 1DT - 0,3 0,2 - - - 0,1 - - - -
7ST 3STR
6111 -
39E 2,2 8336 5STR 4ST 1DT - 0,4 0,4 - - - - - - -- -
10ST
6111 -
40C 0,6 8336 7ST 2STR 1DT - 0,2 0,1 - - 0,1 - - - - -
5ST 5DT
6111 -
40E 0,6 8336 6ST 3STR 1DT - 0,4 0,2 - - 0,1 0,1 - - - -
5ST 3STR 2DT
6111 -
40G 0,6 8336 6ST 3STR 1DT - 0,4 0,2 - - 0,1 0,1 - - - -
5ST 3STR 2DT
6111 -
40I 0,6 8336 7ST 2STR 1DT - 0,3 0,2 - - 0,1 - - - -- 0,2
utilizabil
7ST 3DT
6111 -
41B 0,3 8332 7ST 2STR 1DT - 0,3 0,2 - - - 0,1 - - - -
7ST 3STR
6224 -
42E 1,2 8336 5ST 4STR 1DT - 1,1 0,5 - - 0,1 0,5 - - - -
5ST 5STR
6111 -
43B 0,4 8336 7ST 2STR 1DT - 0,4 0,3 - - - 0,1 - - - -
8ST 3STR
6221 -
44C 2,5 8336 7ST 2FR 1DT - 2,6 1,8 - - 0,3 - 0,5 - - -
10STR
6221 -
45D 2,6 8511 10SC - 2,2 - - - - - - - 2,2 -
10SC
6324 -
45E 1,1 8511 10FR - 0,5 - - - - - 0,5 - - -
10FR
6324 -
46G 1,4 8511 10STR - 1,4 - - - - 1,4 - - - -
10STR
6123 -
46I 0,1 8335 9FR 1DT - 0,1 - - - - - 0,1 - - -
10FR
6112 -
47C 0,4 8336 7ST 2FR 1DT - 0,4 0,3 - - - - 0,1- - - -
8ST 2FR
6111 -
48D 0,8 8335 9ST 1DT - 0,8 0,7 - - 0,1 - - - -- -
9ST 1DT
6112 -
49C 1,2 8335 9ST 1DT - 1,1 1,0 - - 0,1 - - - - -
9ST 1DT
6112 -
Total C1 56,2
C.2. Completări în arboretele tinere nou create (20%)
Total C.2. 6,4
Capitolul 10 EVIDENȚE PRIVIND DESCRIEREA PARCELARĂ

10.1 Descrierea parcelară
26 A 24,5 HA GF:1-4B SUP:M TS:8332 TP:6224 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: 6102 Depresiune plan, EXPOZ.:
ÎNCLINAREA : 0 G, ALTITUDINE: 90,0 M. ARB R RE STA D H L ES AG NIENŢA TA --- MC/ MC/ MC/
LIT: cont. norm. TIP FL: Arum pulmonaria
Artificial de prod. super. echien P GE ANI CM M P TE AJ LI CONS HA UA HA
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 9ST 1DT ST 5 IA 70 32 20 4 6 NEC N 0,35 110 2695 2,8
COMPOZIŢIA ŢEL: 9ST 1DT ST 4 IA 50 24 18 3 M 5 NEC N 0,28 73 1789 2,9
SORT: ST F. gros, cherest., furnire VÂRSTA EXP: DT 1 IN 50 14 12 4 M 5 RN N 0,07 8 196 0,5
SEM UTIL:
SUBARB:Păd., L. câinesc, Corn, Sânger, Porumbar/0,3 pe
0,3S mixt
DATECOMP: Uscare slabă, Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.: 2005 – T. accidentale; 2008- T.accidentale
LUCRĂRI PROP.: T. igienă
Total 70 4 0,7 191 4680 6,2
26B 1,2 HA GF:1-4B SUP:V TS:8332 TP:6224 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: 6102 Câmpie joasă plan, EXPOZ.:
LIT: subţ. într. TIP FL: Arum pulmonaria
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 5ST 2CI 1JU 1ULC 1CA ST 3 IN 150 56 25 4 I 5 RN N 0,21 98 118 0,2
COMPOZIŢIA ŢEL: 6ST 2CI 1ULC 1DT ST 2 IN 120 48 23 5 I 5 RN N 0,14 56 67 0,4
SORT: ST F. gros, cherest., furnire VÂRSTA EXP:120 ani CI 2 IN 90 48 23 3 I 5 RN N 0,14 54 65 0,2
JU 1 LT 60 24 17 3 I 4 RN N 0,07 14 17 0,1
SEM UTIL: 8ST 2DT /0,2S, mixt ULC 1 LT 60 16 14 3 M 2 RN S 0,07 11 13 0,5
SUBARB:Păd., L. câinesc, Sânger,/0,3 pe 0,3S mixt CA 1 LT 60 28 17 4 M 4 RN S 0,07 14 17 0,4
DATECOMP: Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.: T. progresive (racord.),
împăduriri; ajutorarea regenerării naturale;
îngrijirea seminţişului, completări Total 150 4 0,7 247 297 1,8
26 C 1,3 HA GF:1-4B SUP:V TS:8335 TP:6223 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
Artificial de prod. mijl. echien P GE ANI CM M P TE AJ LI CONS HA UA HA
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 7CA 3ST CA 2 IN 90 36 20 4 M 6 RN N 0,16 40 52 0,7
COMPOZIŢIA ŢEL: 6ST 3STR 1FR CA 5 LT 60 24 17 4 6 RN N 0,40 80 104 2,5
SORT: ST Gros şi mijlociu, cherest. VÂRSTA EXP:100 ani ST 2 LT 140 52 24 4 I 6 RN N 0,16 66 86 0,3
ST 1 IN 90 38 22 3 I 6 RN N 0,08 30 39 0,6
SEM UTIL:
SUBARB:Păd., Inp., Sânger /0,7 pe 0,6S pâlc. mari
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.: 2007 – T. accidentale; 2009- T.accidentale
Total 60 4 0,8 216 281 4,1
26E 1,5 HA GF:1-4B SUP:A TS:8336 TP:6221 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 4JU 4AR 1ULC 1ST JU 4 LT 40 22 15 2 I 3 RN N 0,24 41 62 0,8
COMPOZIŢIA ŢEL: 6ST 2STR 2FR AR 4 LT 40 20 11 3 M 2 RN N 0,24 25 38 0,3
SORT: ST Gros şi mijlociu, cherest. VÂRSTA EXP:40 ani ULC 1 LT 40 22 16 3 M 3 RN N 0,06 12 18 0,5
ST 1 LT 40 24 17 2 I 4 RN N 0,06 13 20 0,6
SEM UTIL:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.: 2002 – T. igienă; 2005- T. igienă
LUCRĂRI PROP.: T. rase împăduriri; îngrijirea culturilor,
completări; Total 40 2 0,6 91 138 2,2
26F 5,5 HA GF:1-4B SUP:A TS:8336 TP:6221 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
LIT: cont. subţ. TIP FL: Arum pulmonaria
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 5ST 4FR 1NUA ST 5 P 15 6 4 4 3 NEC N 0,40 11 61 1,2
COMPOZIŢIA ŢEL: 6ST 3FR 1NUA FR 4 P 15 10 5 4 FS 3 NEC N 0,32 9 50 1,3
SORT: ST F. gros, cherest., furnire VÂRSTA EXP:120 ani NUA 1 P 15 8 5 3 FS 3 NEC N 0,08 2 11 0,5
SEM UTIL:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.: 2005 curățiri
Total 15 4 0,8 22 122 3,0
26G 3,50 HA GF:1-4A SUP:M TS:8336 TP:6221 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
Nat. fundam. de prod. super. echien P GE ANI CM M P TE AJ LI CONS HA UA HA
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 8STR 2FR STR 8 P 15 10 5 4 3 NEC N 0,72 30 96 2,2
COMPOZIŢIA ŢEL: 8STR 2FR FR 2 P 15 10 5 4 FS 3 NEC N 0,18 5 16 0,8
SORT: VÂRSTA EXP:120 ani
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP: Alte date compl.
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.: 2004 curățiri
LUCRĂRI PROP.: curățiri, rărituri pe 0,5S
Total 15 4 0,9 35 112 3,0
26H 0,7 HA GF:1-4A SUP:M TS:8335 TP:6221 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 9ST 1DT ST 9 P 15 8 4 4 3 NEC N 0,72 20 14 2,2
COMPOZIŢIA ŢEL: 9ST 1FR DT 1 P 15 10 5 4 M 3 NEC N 0,08 2 1 0,4
SEM UTIL:
SUBARB:Păd., Inp., Sânger /0,7 pe 0,7S mixt
DATECOMP: Uscare slabă,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.: curățiri
Total 15 4 0,8 22 15 2,6
26I 1,0 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
P GE ANI CM M P TE AJ LI CONS HA UA HA
COMPOZIŢIA ACTUALĂ:
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
26N 0,2 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
26V 1,7 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
27A 11,1 HA GF:1-3A SUP:V TS:8336 TP:6221 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
LIT: cont. norm. TIP FL: Rubus caesius - Aegopodium
Tânăr nedefinit echien P GE ANI CM M P TE AJ LI CONS HA UA HA
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 7ST 2STR 1DT ST 7 P 7 0 1 3 I NEC N 0,56 2 22 1,2
COMPOZIŢIA ŢEL: 2ST 2STR 1FR STR 2 P 7 0 1 3 FS 1 NEC N 0,16 0 0 0,3
SORT: VÂRSTA EXP:130 ani DT 1 IN 7 0 3 3 FS 1 RN N 0,08 1 11 0,3
SEM UTIL:
DATECOMP: Alte date compl.
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.: 2013 T. rase
LUCRĂRI PROP.: îngrijirea culturilor
Total 7 3 0,8 3 33 1,8
28A 2,7 HA GF:1-4B SUP:A TS:8335 TP:6223 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
Nat. fundam. de prod. mijl. rel. plurien P GE ANI CM M P TE AJ LI CONS HA UA HA
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 6ST 2FR 1JU 1DT ST 1 IN 140 50 26 4 M 5 RN S 0,07 35 560 0,1
COMPOZIŢIA ŢEL: 6ST 2FR 2DT ST 5 LT 70 34 21 3 6 RN N 0,35 114 1824 2,0
SORT: VÂRSTA EXP:120 ani FR 2 LT 70 30 20 3 M 6 RN N 0,14 44 704 1,3
JU 1 LT 70 18 17 3 M 5 RN N 0,07 14 224 0,4
SEM UTIL: DT 1 LT 70 24 18 3 M 5 RN N 0,07 15 240 0,4
SUBARB:Păd., L. câinesc, Sânger /0,7 pe 0,7S fâşii
DATECOMP: Uscare slabă, Doborâturi izolate,
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 70 3 0,7 222 3552 4,2
28B 6,4HA GF:1-4B SUP:A TS:8335 TP:6223 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 10ST ST 10 P 50 28 18 3 5 NEC N 0,90 235 235 9,2
COMPOZIŢIA ŢEL: 10ST
SEM UTIL:
DATECOMP: Doborâturi izolate, Uscare slabă,
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.: rărituri
Total 50 3 0,9 235 235 9,2
28C 1,4HA GF:1-4B SUP:A TS:8335 TP:6223 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 6ST 3FR 1DT ST 6 P 15 8 7 3 0 NEC N 0,54 37 111 2,5
COMPOZIŢIA ŢEL: 5ST 3FR 2DT FR 3 P 15 8 7 2 M 0 NEC V 0,27 18 54 1,6
SORT: VÂRSTA EXP:120 ani DT 1 P 15 6 6 3 M 0 NEC N 0,09 3 9 0,7
SEM UTIL:
SUBARB:Păd., L. câinesc, Sânger, Corn /0,3 pe 0,3S mixt
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.: curăţiri
Total 15 3 0,9 58 174 4,7
28V 3,0 HA GF:1-4B SUP:A TS:8335 TP:6223 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 5ST 2CE 2FR 1DT ST 5 IN 110 48 27 3 6 RN N 0,35 188 564 1,8
COMPOZIŢIA ŢEL: 5ST 2CE 2FR 1DT CE 2 IN 110 44 27 2 M 7 RN V 0,14 65 195 0,5
DT 1 LT 65 20 18 3 M 5 RN N 0,07 15 45 0,5
SEM UTIL:
SUBARB:Păd., L. câinesc, Sânger /0,7 pe 0,6S pâlc. mari
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.: T. igienă (T. progres. dec. II)
Total 110 3 0,7 320 960 4,1
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 4ST 2CE 3FR 1DT ST 2 IN 140 54 27 4 M 6 RN S 0,14 75 1410 0,2
SORT: VÂRSTA EXP:120 ani FR 1 IN 140 48 28 3 M 7 RN N 0,07 40 752 0,1
ST 2 LT 65 32 22 3 M 6 RN N 0,14 49 921 0,9
SEM UTIL: 4ST 3FR 1DT /0,2 S, mixt FR 2 LT 65 30 21 3 M 6 RN N 0,14 48 902 1,4
SUBARB:Păd., Inp., Sânger /0,7 pe 0,6S pâlc. mari DT 1 LT 65 24 20 3 M 5 RN N 0,07 18 338 0,5
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.: T. progresive (însăm.)
ajutorarea regenerării naturale îngrijirea seminţişului Total 140 3 0,7 320 6015 3,4
29B 0,2 HA GF:1-4B SUP:A TS:8430 TP:6221 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 10ST ST 10 P 65 30 25 2 7 NEC V 0,90 420 8652 10,5
SEM UTIL:
SUBARB:Păd., L. câinesc, Sânger, Porumbar, Soc negru/0,7
pe 0,6S pâlc. mari
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 65 2 0,9 420 8652 10,5
29C 0,6 HA GF:1-4B SUP:A TS:8430 TP:6221 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 10FR FR 10 P 65 30 24 2 7 NEC V 0,70 303 182 8,2
COMPOZIŢIA ŢEL: 10FR
SEM UTIL:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 65 2 0,7 303 182 8,2
29D 2,8HA GF:1-4B SUP:A TS:8335 TP:6223 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
Nat. fundam. de prod. mijl. echien P GE ANI CM M P TE AJ LI CONS HA UA HA
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 5ST 3FR 2JU ST 5 IN 85 38 25 3 7 RN N 0,40 187 355 3,2
COMPOZIŢIA ŢEL: 5ST 3FR 2DT FR 3 IN 85 40 26 2 M 7 RN V 0,24 120 228 2,3
SORT: VÂRSTA EXP:120 ani JU 2 IN 85 20 18 3 M 6 RN N 0,16 35 67 0,8
SEM UTIL:
SUBARB:Păd., L. câinesc, Sânger /0,7 pe 0,4S grupe
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 85 3 0,8 342 650 6,3
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:Păd., L. câinesc, Sânger, Corn, Măceş/0,3 pe
0,3S mixt
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
30 A 8,0 HA GF:1-4B SUP:A TS:8430 TP:6221 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 10ST ST 10 IN 90 40 27 2 7 RN V 0,70 376 865 6,1
SEM UTIL:
SUBARB:Păd., L. câinesc, Sânger /0,7 pe 0,5S pâlc. mici
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 90 2 0,7 376 865 6,1
30 B 1,5 HA GF:1-4B SUP:A TS:8430 TP:6221 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 7ST 2PA 1FR ST 7 P 55 30 24 1 6 NEC FV 0,63 273 1092 9,5
COMPOZIŢIA ŢEL: 7ST 2PA 1FR PA 2 P 55 24 21 3 M 5 NEC N 0,18 61 244 1,9
SORT: VÂRSTA EXP:130 ani FR 1 P 55 28 23 2 M 6 NEC V 0,09 36 144 1,1
SEM UTIL:
SUBARB:Păd., L. câinesc, Sânger, Corn /0,7 pe 0,8S fâşii
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 55 1 0,9 370 1480 12,5
30 C 1,7 HA GF:1-4B SUP:A TS:8430 TP:6221 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 9FR 1ST FR 3 P 70 32 24 1 M 0 NEC FV 0,24 104 135 3,1
COMPOZIŢIA ŢEL: 8FR 2ST FR 6 LT 70 30 23 2 0 RN V 0,48 193 251 5,4
SORT: VÂRSTA EXP:130 ani ST 1 P 70 30 23 2 M 0 NEC V 0,08 32 42 0,9
SEM UTIL:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 70 2 0,8 329 428 9,4
30 D 4,9 HA GF:1-4B SUP:A TS:8430 TP:6221 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
LIT: cont. subţ. TIP FL: Arum pulmonaria
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 7ST 2PA 1DT ST 7 P 45 24 20 1 6 NEC FV 0,63 197 256 10,3
COMPOZIŢIA ŢEL: 7ST 2PA 1DT PA 2 P 45 16 15 1 M 6 NEC FV 0,18 35 46 2,9
SORT: VÂRSTA EXP:130 ani DT 1 P 45 22 19 1 M 6 NEC FV 0,09 21 27 1,0
SEM UTIL:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 45 1 0,9 253 329 14,2
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 7ST 3FR ST 7 P 5 2 2 2 0 NEC V 0,56 18 70 0,5
COMPOZIŢIA ŢEL: 7ST 3FR FR 3 P 5 2 2 2 M 0 NEC N 0,24 8 31 0,2
SEM UTIL:
SUBARB:Porumbar, L. câinesc, Măceş, Corn, Sânger/0,4 pe
0,6S mixt
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.: degajări
îngrijirea culturilor, completări Total 5 2 0,8 26 101 0,7
31B 5,0 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
Artificial de prod. super. rel. echien P GE ANI CM M P TE AJ LI CONS HA UA HA
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 8ST 1JU 1DT ST 7 P 90 40 27 2 7 NEC V 0,56 301 3943 4,9
COMPOZIŢIA ŢEL: 8ST 2DT ST 1 IN 65 34 25 2 M 7 RN V 0,08 37 485 0,9
SORT: VÂRSTA EXP:130 ani JU 1 IN 65 24 20 2 M 6 RN V 0,08 20 262 0,6
DT 1 IN 65 30 24 2 M 7 RN V 0,08 26 341 0,6
SEM UTIL:
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 90 2 0,8 384 5031 7,0
Artificial de prod. super. rel. plurien P GE ANI CM M P TE AJ LI CONS HA UA HA
COMPOZIŢIA ŢEL: 7ST 2JU 1DT JU 2 IN 60 20 16 3 M 6 RN N 0,14 26 333 1,0
SORT: VÂRSTA EXP:130 ani DT 1 IN 60 36 25 2 M 7 RN V 0,07 24 307 0,6
SEM UTIL:
SUBARB:Păd., L. câinesc, Sânger, Corn, Porumbar/0,7 pe
0,7S mixt
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 95 2 0,7 313 4006 5,5
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 8ST 1JU 1DT ST 8 IN 70 38 24 2 7 RN V 0,56 243 3135 6,3
COMPOZIŢIA ŢEL: 8ST 2DT JU 1 LT 70 20 16 3 M 6 RN N 0,07 13 168 0,4
SORT: VÂRSTA EXP:130 ani DT 1 LT 70 32 22 3 M 6 RN N 0,07 20 258 0,4
SEM UTIL:
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 70 2 0,7 276 3561 7,1
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 5ST 2FR 2JU 1AR ST 3 IN 110 46 25 4 M 6 RN S 0,21 98 1215 0,9
COMPOZIŢIA ŢEL: 5ST 3FR 2DT ST 2 LT 60 28 23 3 M 6 RN N 0,14 53 657 0,9
SORT: VÂRSTA EXP:120 ani FR 2 LT 60 30 25 2 M 7 RN V 0,14 65 806 1,7
JU 2 LT 60 20 18 3 M 6 RN N 0,14 30 372 1,0
SEM UTIL: AR 1 LT 60 20 18 3 M 6 RN N 0,07 15 186 0,5
SUBARB:Păd., Inp., Sânger /0,7 pe 0,7S fâşii
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 60 3 0,7 261 3236 5,1
COMPOZIŢIA ŢEL: 3ST 3FR 3JU 1DT ST 1 LT 60 30 23 3 M 6 RN N 0,07 27 362 0,5
JU 3 LT 60 20 18 3 M 5 RN N 0,21 45 603 1,5
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 60 3 0,7 248 3323 4,8
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 10ST ST 10 IA 90 46 25 2 7 NEC V 0,70 326 326 6,1
SEM UTIL:
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 90 2 0,7 326 326 6,1
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 9FR 1DT FR 9 P 70 28 24 2 6 NEC V 0,72 312 374 8,1
COMPOZIŢIA ŢEL: 9FR 1DT DT 1 P 70 22 21 3 M 5 NEC N 0,08 22 26 0,5
SEM UTIL:
DATECOMP: Doborâturi izolate, Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 70 2 0,8 334 400 8,6
33D 0,7 HA GF:1-4B SUP:A TS:8430 TP:6221 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 9ST 1FR ST 9 IN 100 48 28 2 7 RN V 0,63 361 650 4,7
COMPOZIŢIA ŢEL: 9ST 1FR FR 1 IN 100 44 26 2 M 7 RN V 0,07 35 63 0,5
SEM UTIL:
0,4S pâlc. mici
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 100 2 0,7 396 713 5,3
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 3ST 3CE 2JU 2FR ST 2 IN 140 54 26 4 M 5 RN S 0,12 60 792 0,1
COMPOZIŢIA ŢEL: 5ST 3CE 2DT CE 3 IN 140 60 28 3 M 7 RN N 0,18 89 1175 0,4
SORT: VÂRSTA EXP:120 ani JU 2 LT 60 24 20 3 M 6 RN N 0,12 30 396 0,9
FR 2 LT 60 30 24 2 M 7 RN V 0,12 52 686 1,5
SEM UTIL: 4FR 2ST 3CE 1DT /0,5 S, mixt ST 1 LT 60 28 23 3 M 6 RN N 0,06 23 304 0,4
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.: T. progresive (pun. lumină)
îngrijirea seminţişului Total 140 3 0,6 254 3353 3,3
34B 7,0 HA GF:1-4A SUP:M TS:8335 TP:6223 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 3ST 3CE 2FR 1JU 1ULC ST 3 IN 150 65 28 3 M 7 RN N 0,21 120 1716 0,4
COMPOZIŢIA ŢEL: 5ST 3FR 2DT CE 3 IN 150 70 29 3 M 7 RN N 0,21 112 1602 0,5
SORT: VÂRSTA EXP: FR 2 IN 90 48 27 2 M 7 RN V 0,14 75 1073 1,2
JU 1 LT 65 22 17 3 M 6 RN N 0,07 14 200 0,5
SEM UTIL: ULC 1 LT 65 28 20 3 M 6 RN N 0,07 21 300 0,4
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.: T. conservare
ajutorarea regenerării naturale Total 150 3 0,7 342 4891 3,0
34C 0,6 HA GF:1-4A SUP:M TS:8335 TP:6223 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 6ST 2FR 2JU ST 4 IN 160 56 26 4 M 6 RN S 0,28 140 462 0,3
SORT: VÂRSTA EXP: FR 2 LT 70 30 23 3 M 6 RN N 0,14 56 185 1,3
JU 2 LT 70 22 18 4 M 5 RN S 0,14 30 99 0,8
SEM UTIL:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 70 3 0,7 284 937 3,2
34D 0,4 HA GF:1-4A SUP:M TS:8335 TP:6223 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SORT: VÂRSTA EXP: FR 5 LT 70 32 24 3 6 RN N 0,40 173 952 3,8
JU 1 LT 70 24 19 3 M 5 RN N 0,08 19 105 0,5
SEM UTIL:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 70 3 0,8 338 1860 5,4
FR 2 LT 60 30 24 2 M 7 RN V 0,12 52 686 1,5
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
34F 2,0 HA GF:1-4A SUP:M TS:8335 TP:6223 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
JU 1 LT 65 22 17 3 M 6 RN N 0,07 14 200 0,5
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
JU 2 LT 70 22 18 4 M 5 RN S 0,14 30 99 0,8
SEM UTIL:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 70 3 0,7 284 937 3,2
34H 0,9HA GF:1-4A SUP:M TS:8335 TP:6223 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
JU 1 LT 70 24 19 3 M 5 RN N 0,08 19 105 0,5
SEM UTIL:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 70 3 0,8 338 1860 5,4
FR 2 LT 60 30 24 2 M 7 RN V 0,12 52 686 1,5
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
JU 1 LT 65 22 17 3 M 6 RN N 0,07 14 200 0,5
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
34I 0,3 HA GF:1-4B SUP:A TS:8335 TP:6223 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
FR 2 LT 60 30 24 2 M 7 RN V 0,12 52 686 1,5
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
34J 0,5 HA GF:1-4A SUP:M TS:8335 TP:6223 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
JU 1 LT 65 22 17 3 M 6 RN N 0,07 14 200 0,5
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
34A1 1,3 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
34C1 0,2 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
35A 3,6 HA GF:1-4A SUP:M TS:8335 TP:6223 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
JU 2 LT 70 22 18 4 M 5 RN S 0,14 30 99 0,8
SEM UTIL:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 70 3 0,7 284 937 3,2
35B 2,2HA GF:1-4A SUP:M TS:8335 TP:6223 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
JU 1 LT 70 24 19 3 M 5 RN N 0,08 19 105 0,5
SEM UTIL:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 70 3 0,8 338 1860 5,4
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
35V 1.3 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
36A 0.6HA GF:1-4B SUP:A TS:8335 TP:6223 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 6ST 3FR 1DT ST 6 P 15 8 7 3 0 NEC N 0,54 37 111 2,5
COMPOZIŢIA ŢEL: 5ST 3FR 2DT FR 3 P 15 8 7 2 M 0 NEC V 0,27 18 54 1,6
SORT: VÂRSTA EXP:120 ani DT 1 P 15 6 6 3 M 0 NEC N 0,09 3 9 0,7
SEM UTIL:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.: curăţiri
Total 15 3 0,9 58 174 4,7
DT 1 LT 65 20 18 3 M 5 RN N 0,07 15 45 0,5
SEM UTIL:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 110 3 0,7 320 960 4,1
ST 2 LT 65 32 22 3 M 6 RN N 0,14 49 921 0,9
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
36V 1.0 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
37A 7,9 HA GF:1-4A SUP:M TS:8335 TP:6223 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
JU 2 LT 70 22 18 4 M 5 RN S 0,14 30 99 0,8
SEM UTIL:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 70 3 0,7 284 937 3,2
JU 1 LT 70 24 19 3 M 5 RN N 0,08 19 105 0,5
SEM UTIL:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 70 3 0,8 338 1860 5,4
FR 2 LT 60 30 24 2 M 7 RN V 0,12 52 686 1,5
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
FR 2 LT 60 30 24 2 M 7 RN V 0,12 52 686 1,5
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
38E 0,5 HA GF:1-4A SUP:M TS:8335 TP:6223 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
JU 1 LT 65 22 17 3 M 6 RN N 0,07 14 200 0,5
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
38F 2,1 HA GF:1-4A SUP:M TS:8335 TP:6223 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
JU 2 LT 70 22 18 4 M 5 RN S 0,14 30 99 0,8
SEM UTIL:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 70 3 0,7 284 937 3,2
JU 1 LT 70 24 19 3 M 5 RN N 0,08 19 105 0,5
SEM UTIL:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 70 3 0,8 338 1860 5,4
38A 0,3 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
38P 0,6 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
38R 0,9 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
38V1 0,5 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
COMPOZIŢIA ŢEL: 3ST 3FR 3JU 1DT ST 1 LT 60 30 23 3 M 6 RN N 0,07 27 362 0,5
JU 3 LT 60 20 18 3 M 5 RN N 0,21 45 603 1,5
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 60 3 0,7 248 3323 4,8
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 10ST ST 10 IA 90 46 25 2 7 NEC V 0,70 326 326 6,1
SEM UTIL:
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 90 2 0,7 326 326 6,1
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 9FR 1DT FR 9 P 70 28 24 2 6 NEC V 0,72 312 374 8,1
COMPOZIŢIA ŢEL: 9FR 1DT DT 1 P 70 22 21 3 M 5 NEC N 0,08 22 26 0,5
SEM UTIL:
DATECOMP: Doborâturi izolate, Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 70 2 0,8 334 400 8,6
COMPOZIŢIA ACTUALĂ: 9ST 1FR ST 9 IN 100 48 28 2 7 RN V 0,63 361 650 4,7
COMPOZIŢIA ŢEL: 9ST 1FR FR 1 IN 100 44 26 2 M 7 RN V 0,07 35 63 0,5
SEM UTIL:
0,4S pâlc. mici
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 100 2 0,7 396 713 5,3
39E 2,2 HA GF:1-4A SUP:M TS:8335 TP:6223 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
JU 1 LT 70 24 19 3 M 5 RN N 0,08 19 105 0,5
SEM UTIL:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 70 3 0,8 338 1860 5,4
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
DT 1 IN 65 30 24 2 M 7 RN V 0,08 26 341 0,6
SEM UTIL:
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 90 2 0,8 384 5031 7,0
SEM UTIL:
0,7S mixt
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 95 2 0,7 313 4006 5,5
SEM UTIL:
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 70 2 0,7 276 3561 7,1
JU 2 LT 60 20 18 3 M 6 RN N 0,14 30 372 1,0
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 60 3 0,7 261 3236 5,1
DT 1 LT 65 20 18 3 M 5 RN N 0,07 15 45 0,5
SEM UTIL:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 110 3 0,7 320 960 4,1
40F 0,5 HA GF:1-4B SUP:A TS:8335 TP:6223 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
ST 2 LT 65 32 22 3 M 6 RN N 0,14 49 921 0,9
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
40G 0.6 HA GF:1-4B SUP:A TS:8430 TP:6221 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
DT 1 IN 65 30 24 2 M 7 RN V 0,08 26 341 0,6
SEM UTIL:
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 90 2 0,8 384 5031 7,0
40H 0.6 HA GF:1-4B SUP:A TS:8430 TP:6221 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SEM UTIL:
0,7S mixt
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 95 2 0,7 313 4006 5,5
40I 0.6 HA GF:1-4B SUP:A TS:8430 TP:6221 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SEM UTIL:
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 70 2 0,7 276 3561 7,1
40J 0.3 HA GF:1-4B SUP:A TS:8335 TP:6223 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
JU 2 LT 60 20 18 3 M 6 RN N 0,14 30 372 1,0
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 60 3 0,7 261 3236 5,1
40K 0,6 HA GF:1-4B SUP:A TS:8430 TP:6221 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SEM UTIL:
0,7S mixt
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 95 2 0,7 313 4006 5,5
40L 0,6 HA GF:1-4B SUP:A TS:8430 TP:6221 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
SEM UTIL:
Alte date compl.,
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
Total 70 2 0,7 276 3561 7,1
40M 0,6 HA GF:1-4B SUP:A TS:8335 TP:6223 ELM P M. VIR C AM EL PROVE- VI DENS VOLUM CRES
JU 2 LT 60 20 18 3 M 6 RN N 0,14 30 372 1,0
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
SOL: -, EXPOZ.:
LIT: - TIP FL: -
COMPOZIŢIA ŢEL:
SORT: VÂRSTA EXP:
SEM UTIL:
SUBARB:
DATECOMP:
POL.: ERZ:
LUCRĂRI EXEC.:
LUCRĂRI PROP.:
Total 0 0 0,0 0 0 0,0
10.2. Evidenţa arboretelor inventariate
U.A. Suprafața Felul Nr. Suprafața % De Inv. Serii de

(ha) inventarierii cercuri Invent. volume
(ha)
29C 0,6 integral 0,6 100
29D 2,8 integral 2,8 100
33A 4,0 cercuri 500mp 0,0 0
33C 1,6 integral 1,6 100
34A 1,5 integral 1,5 100
37A 7,9 cercuri 500mp 0,0 0
38A 2,8 integral 2,8 100
38C 1,8 integral 1,8 100
41A 10,3 cercuri 500mp 0,0 0
42D 0,2 integral 0,2 100
43C 0,3 integral 0,3 100
46G 1,4 integral 1,4 100
48B 4,0 cercuri 500mp 0,0 0
48C 0,2 integral 0,2 100
49C 1,2 integral 1,2 100
Total 40,6 - 14,4 35
10.3. Evidenţa arboretelor puse în valoare de ocol
Suprafaţa Volum de
U.A. Extras Felul tăierii
(ha) mc
38H 1,8 232 T.progresive(pun. lum., racord.) împăduriri
Total 1,8 232 -
10.4. Evidenţa pe u.a. a arboretelor cu preexistenţi
În cadrul fondului forestier studiat nu există preexistenţi.

Licenta Nou

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licenta Nou

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul I

Obiectul prezentei lucrări îl constituie amenajarea fondului forestier de 349,5 ha ce

1. SITUAŢIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ

1.1 Elemente de identificare a unităţii de producție

1.2. Vecinătăţi, limite, hotare

Unitatea de productie UP VIII Banloc, are limitele, hotarele şi vecinătăţile prezentate în

1.3. Administrarea fondului forestier

Cap 2. ORGANIZAREA TERITORIULUI

2.1Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului. Borne

Situaţia constituirii parcelarului şi subparcelarului la amenajarea actuală este prezentată în

Suprafaţa medie a subparcelei la amenajarea actuală este de 2,1 ha.

2.2 Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea

Pentru determinarea suprafeţelor şi întocmirea hărţilor s-a folosit un singur plan la

2.3. Suprafaţa fondului forestier

2.3.1 Utilizarea fondului forestier

Repartiţia suprafeţelor pe categorii de folosinţă forestieră şi grupe funcţionale este

Folosinţe Suprafaţa (ha)

Repartiţia suprafeţelor din grupa I pe subgrupe şi categorii funcţionale

Densitatea reţelelor de drumuri Accesibilitatea fondului forestier

Lucrări de Lucra- Degajări Curăţiri Rărituri Tăieri de igienă Lucrări de conservare

STRUCTURA PE CLASE DE VÂRSTĂ

STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

OS: Ocolul Silvic Lunca Timișului

OS: Ocolul Silvic Lunca Timișului

STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI FORESTIERE

3.1 Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren

În cadrul lucrărilor de teren au fost culese informaţii referitoare la relief, staţiune,

Din punct de vedere altitudinal, situaţia este următoarea:

3.2.2 Geologie – litologie

Pentru identificarea corectă a tipurilor de staţiuni şi păduri, în cadrul lucrărilor de teren au

3.3 Tipuri de staţiune

Din analiza datelor privind geomorfologia, geologia, hidrologia, climatologia, pedologia

În tabelul următor sunt prezentate, pe etaje fitoclimatice, tipurile de staţiuni întâlnite în

3.4. Vegetaţia forestieră

3.4.1. Tipuri naturale de pădure

3.4.2. Formaţii forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure

În continuare este prezentată structura vegetaţiei pe formaţii forestiere şi în raport cu

3.4.3. Arborete provizorii, slab productive şi necorespunzătoare funcţional

În cuprinsul acestei unităţi nu există arborete provizorii, necorespunzătoare funcţional sau

3.4.4. Evidenţa arboretelor brăcuite şi a suprafeţelor de fond forestier neregenerate

Arboretul este prins în planul de recoltare a produselor principale, procesul de regenerare

3.4.5. Structura fondului forestier

În sinteză, structura fondului forestier se prezintă astfel:

Din analiza datelor prezentate se concluzionează că structura fondului forestier luat în

În tabelul următor este prezentată o sinteză a factorilor destabilizatori şi limitativi:

În cursul lucrărilor de regenerare şi îngrijire prevăzute, se va avea în vedere ca arborii

3.4.7. Concluzii privind condiţiile staţionale şi de vegetaţie forestieră

Din analiza datelor prezentate în subcapitolele precedente se poate concluziona că

5.1. Stabilirea bazelor de amenajare

Pentru realizarea obiectivelor stabilite prin amenajament în condiţii corespunzătoare,

5.1.2. Regimul de gospodărire

5.1.3. Compoziţia ţel

Tratamentul, ca ansamblu de măsuri silviculturale aplicate pe întreaga durată de existenţă

Exploatabilitatea defineşte structura arboretelor sub raport dimensional şi se exprimă prin

Pentru arboretele cu funcţii speciale şi exclusive de protecţie, excluse de la reglementarea

REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ ŞI MĂSURI

Recoltarea masei lemnoase din pădurile unităţii se face astfel:

6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale

Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale s-a făcut pentru arboretele

6.1.1. SU.P. „A” Reglementarea procesului de producţie

Reglementarea procesului de producţie lemnoasă cuprinde: