Monitorul Oficial Partea I Nr. 266bis

PARTEA I
Anul 192 (XXXVI) — Nr. 266 bis LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Joi, 28 martie 2024
SUMAR
Pagina
Anexa la Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor

nr. 323/2024 pentru aprobarea amenajamentului silvic
al fondului forestier proprietate publică a statului,
administrat de Regia Națională a Pădurilor —
Romsilva, prin Ocolul Silvic Firiza, Direcția Silvică
Maramureș ................................................................ 3–1108
Volumul 1
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 266 bis/28.III.2024
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
ORDIN
pentru aprobarea amenajamentului silvic al fondului forestier
proprietate publică a statului, administrat de Regia Națională
a Pădurilor — Romsilva, prin Ocolul Silvic Firiza,
Direcția Silvică Maramureș*)
Având în vedere Referatul de aprobare nr. R/27.770 din 16.01.2024 al Direcției
generale păduri și strategii în silvicultură,
în conformitate cu Avizul Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură din
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 213 din 10.10.2023 și ținând cont
de Avizul de mediu nr. 25 din 6.09.2023, emis de Ministerul Mediului, Apelor
și Pădurilor,
în temeiul prevederilor art. 22 alin. (12) din Legea nr. 46/2008 — Codul silvic,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 57 alin. (1), (4) și (5)
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ,
cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea
Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului,
Apelor și Pădurilor, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul mediului, apelor și pădurilor emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate
publică a statului, administrat de Regia Națională a Pădurilor — Romsilva, prin
Ocolul Silvic Firiza, Direcția Silvică Maramureș, prevăzut în anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Direcția generală păduri și strategii în silvicultură din cadrul
Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor transmite prezentul ordin Regiei Naționale
a Pădurilor — Romsilva, care răspunde de aplicarea și respectarea prevederilor
acestuia.
Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor,

Ionuț Sorin Banciu,
secretar de stat
București, 14 februarie 2024.

Nr. 323.
*) Ordinul nr. 323/2024 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din
28 martie 2024 și este reprodus și în acest număr bis.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 266 bis/28.III.2024 3

MINISTERUL CERCETRII INOVRII I DIGITALIZRII

INSTITUTUL NAIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE
ÎN SILVICULTUR “MARIN DRCEA”
AMENAJAMENTUL
Ocolului Silvic Firiza
Direcia Silvic Maramure
U.P. I Baia Mare
Director tehnic...........ing. Achim Florin

ef proiect ………….ing. apo Dnu
Proiectant...................ing. Popovici Breje Pavel
Exemplarul 3
2022
CUPRINS
Proces verbal CTE
Fi a indicatorilor de caracterizare a fondului forestier 7
PARTEA I - MEMORIU TEHNIC 15
0. INTRODUCERE. ELEMENTE DEFINITORII ALE PROIECTULUI 17

1. SITUAIA TERITORIAL-ADMINISTRATIV 19
1.1. Elemente de identificare a unitii de producie i producie 19
1.2. Vecinti, limite, hotare 35
1.3. Trupuri de pdure (bazinete) componente 35
1.4. Administrarea fondului forestier 34
1.4.1. Administrarea fondului forestier proprietate public a statului 34
1.4.2. Administrarea fondului forestier aparinând altor proprietari 34
1.5. Terenuri acoperite cu vegetaie forestier situate în afara fondului forestier 35
2. ORGANIZAREA TERITORIULUI 37
2.1. Constituirea unitii de producie 37
2.2. Constituirea i materializarea parcelarului i subparcelarului 37
2.2.1. Mrimea parcelelor i subparcelelor 38
2.2.2. Situaia bornelor 38
2.2.3. Corespondena între parcelarul i subparcelarul din amenajamentul
precedent i cel actual 39
2.3. Planuri de baz utilizate. Ridicri în plan folosite pentru reambularea planurilor
de baz 40
2.3.1. Planuri de baz utilizate 40
2.3.2. Ridicri în plan folosite pentru reambularea planurilor de baz 41
2.4. Suprafaa fondului forestier 41
2.4.1. Determinarea suprafeelor 41
2.4.2. Tabelul 1E 46
2.4.3. Utilizarea fondului forestier 54
2.4.4. Evidena fondului forestier pe destinaii i deintori 56
2.4.5. Suprafaa fondului forestier pe categorii de folosin i specii 57
2.5. Enclave 58
2.6. Organizarea administrativ (districte, brigzi, cantoane) 58
2.7. Ocupaii i litigii 59
3. GOSPODRIREA DIN TRECUT 64

3.1. Istoricul i analiza modului de gospodrire a pdurilor din trecut pân la intrarea
în vigoare a amenajamentului expirat 64
3.1.1. Evoluia proprietii i a modului de gospodrire a pdurilor înainte de anul 1948 64
3.1.2. Modul de gospodrire a pdurilor dup anul 1948 pân la intrarea în vigoare
a amenajamentului expirat 62
3.1.2.1. Evoluia constituirii U.P. i a bazelor de amenajare pân la amenajarea
anterioar 64
3.1.2.2. Evoluia reglementrii produciei 65
3.1.2.3. Aplicarea prevederilor amenajamentelor anterioare (celui precedent) 67
3.2. Analiza critic a amenajamentului expirat 71
3.3. Concluzii privind gospodrirea pdurilor 75
3.3.1. Evoluia structurii pdurii 75
4. STUDIUL STAIUNII I AL VEGETAIEI 77

4.1. Metode i procedee de culegere i prelucrare a datelor de teren 77
4.2. Elemente privind cadrul natural, specifice unitii de producie i protecie 80
4.2.1. Geologie 80
4.2.2. Geomorfologie 81
4.2.3. Hidrologie 82
4.2.4. Climatologie 83
4.2.4.1. Regimul termic 83
4.2.4.2. Regimul pluviometric 84
4.2.4.3. Regimul eolian 86
4.2.4.4. Indicatorii sintetici ai datelor climatice 87
4.2.4.5. Date fenologice 88
4.3. Soluri 88
4.3.1. Evidena i rspândirea teritorial a tipurilor de sol 89
4.3.2. Descrierea tipurilor i subtipurilor de sol 90
4.3.3. Buletin de analiz 92
4.3.4. Lista unitilor amenajistice pe tipuri i subtipuri de sol 93
4.4. Tipuri de staiuni 94
4.4.1. Evidena i rspândirea teritorial a tipurilor de staiune 94
4.4.2. Descrierea tipurilor de staiuni cu factori limitativi i msurile
de gospodrire impuse de ace ti factori 96
4.4.3. Lista unitilor amenajistice pe tipuri de staiune 100
4.4.4. Lista unitilor amenajistice pe tipuri de staiune i sol 101
4.5. Tipuri de pdure 102
4.5.1. Evidena tipurilor naturale de pdure 102
4.5.2. Lista unitilor amenajistice pe tipuri de staiuni i pduri 103
4.5.3. Lista u.a. în raport cu caracterul actual al tipului de pdure 104
4.5.4. Formaii forestiere i caracterul actual al tipului de pdure 105
4.6. Structura fondului de producie i de protecie 106
4.7. Arborete slab productive i provizorii 108
4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori i limitativi 109
4.8.1. Situaia sintetic a factorilor destabilizatori i limitativi 109
4.8.2. Evidena arboretelor (u.a.) afectate de factori destabilizatori i limitativi 110
4.9. Starea sanitar a pdurii 112
4.10. Concluzii privind condiiile staionale i de vegetaie 113
5. STABILIREA FUNCIILOR SOCIAL - ECONOMICE ALE PDURII

I A BAZELOR DE AMENAJARE 115
5.1. Stabilirea funciilor social-economice i ecologice ale pdurii 115
5.1.1. Obiective social-economice i ecologice 115
5.1.2. Funciile pdurii 116
5.1.3. Subuniti de producie sau de protecie constituite 124
5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor i ale pdurii 126
5.2.0. Generaliti 126
5.2.1. Regimul 126
5.2.2. Compoziia el 127
5.2.3. Tratamentul 129
5.2.4. Exploatabilitatea 130
5.2.5. Ciclul 130
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCIE LEMNOAS

I MSURI DE GOSPODRIRE A ARBORETELOR CU FUNCII
SPECIALE DE PROTECIE 131
6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale 131
6.1.1. Reglementarea procesului de producie la SUP "A" codru regulat-
sortimente obi nuite 131
6.1.1.1. Stabilirea posibilitii de produse principale 131
6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul cre terii indicatoare 132
6.1.1.1.1.1. Posibilitatea dup procedeul cre terii indicatoare 133
6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate dup criteriul claselor de vârst 133
6.1.1.2. Adoptarea posibilitii 136
6.1.1.3. Recoltarea posibilitii de produse principale 137
6.1.1.4. Prognoza posibilitii 139
6.2. Msuri de gospodrire a arboretelor cu funcii speciale de protecie 139
6.2.1. Msuri de gospodrire a arboretelor din tipul I de categorii funcionale 139
6.2.2. Msuri de gospodrire a arboretelor din tipul II de categorii funcionale 140
6.2.3. Msuri de gospodrire a arboretelor din situri Natura 2000 141
6.3. Lucrri de îngrijire i conducere a arboretelor 143
6.4. Volumul total posibil de recoltat produse principale + conservare +
produse secundare+ tieri de igien 145
6.5. Lucrri de ajutorare a regenerrii naturale i împduriri 145
6.6. Refacerea arboretelor slab productive i substituirea celor
cu compoziii necorespunztoare 148
6.7. Msuri de gospodrire a arboretelor afectate de factori destabilizatori 149
6.8. Procedura derogrii de la prevederile amenajamentului 150
7. VALORIFICAREA SUPERIOAR A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI

FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI 157
7.1. Potenial cinegetic 157
7.2. Potenial salmonicol 158
7.3. Potenial fructe de pdure 159
7.4. Potenial ciuperci comestibile 160
7.5. Resurse melifere 161
7.6. Semine forestiere 161
7.7. Materii prime pentru împletituri 161
7.8. Alte produse 162
7.8.1. Producia de plante medicinale 162
8. PROTECIA FONDULUI FORESTIER 163

8.0. Generaliti 163
8.1. Protecia împotriva doborâturilor i rupturilor de vânt i zpad 163
8.2. Protecia împotriva incendiilor 164
8.2.1. Riscul de iniiere a incendiilor în fondul forestier 165
8.2.2. Cauzele incendiilor din fondul forestier 165
8.2.3. Manifestarea/evoluia incendiilor din fondul forestier 166
8.2.4. Msuri pentru reducerea riscului de incendiu în fondul forestier i de stingere
a incendiilor de pdure 167
8.2.4.1. Msuri pe linie preventiv 167
8.2.4.2. Msuri pe linie operativ 168
8.2.5. Constatri, concluzii 170

8.3. Protecia împotriva polurii industriale 172
8.4. Protecia împotriva bolilor i a altor duntori 173
8.5. Msuri de gospodrire a arboretelor cu uscare anormal 175
8.6. Msuri de gospodrire împotriva altor factori limtativi 175
9. CONSERVAREA I AMELIORAREA BIODIVERSITII 177

9.1. Elemente de biodiversitate 177
9.2. Aciuni în favoarea biodiversitii 179
9.2.1. Msuri în favoarea conservrii biodiversitii 179
9.2.2. Msuri specifice favorabile biodiversitii 180
9.3. Efectul aplicrii prevederilor amenajamentului asupra biodiversitii 192
9.4. Concluzii privind biodiversitatea 192
9.5. Certificarea pdurilor 194
9.6. Pduri cu valoare ridicat de conservare 197
9.6.1. Conceptul de Pduri cu Valoare Ridicat de Conservare – PVRC 197
9.6.2. Categorii de Pduri cu Valoare Ridicat de Conservare 197
9.6.3. Pduri cu valoare ridicat de conservare în cuprinsul unitii de producie 198
10. INSTALAII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE

I CONSTRUCII SILVICE 201
10.1. Instalaii de transport 201
10.1.1. Instalaii de transport existente i necesare 201
10.1.2. Accesibilitatea fondului de producie i a posibilitii 202
10.1.3. Corespondena între situaia real din teren a instalaiilor forestiere
de transport i evidenele contabile ale O.S. FIRIZA 204
10.1.4. Situaia drumurilor forestiere 205
10.2. Tehnologii de exploatare 206
10.3. Construcii silvice 211
11. ANALIZA EFICACITII MODULUI DE GOSPODRIRE

A PDURILOR 213
11.1. Realizarea continuitii funcionale 213
11.2. Dinamica dezvoltrii fondului forestier 214
11.2.1. Indicatori cantitativi 214
11.2.2. Indicatori calitativi 216
12. D I V E R S E 219
12.1. Data intrrii în vigoare a amenajamentului. Durata de valabilitate a acestuia 219
12.2. Recomandri privind inerea evidenei lucrrilor executate pe parcursul duratei
de valabilitate a amenajamentului 219
12.3. Indicarea hrilor anexate amenajamentului 219
12.4. Colectivul de elaborare 220
12.5. Bibliografie 221
PARTEA A II-A - PLANURI DE AMENAJAMENT 223
13. PLANURI DE RECOLTARE I CULTUR 225

13.1. Planuri decenale de recoltare a produselor principale 225
13.1.1. Planul decenal de recoltare a produselor principale - SUP "A" codru regulat 225
13.1.1.1. Evidena arboretelor din care se recolteaz posibilitatea decenal

de produse principale 225
13.1.1.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale – S.U.P.”A”- codru 227
13.1.2. Recapitulaia posibilitii de produse principale 229
13.1.3. Planul lucrrilor de conservare 231
13.1.3.1. Recapitulaia tierilor de conservare pe specii 233
13.2. Planul lucrrilor de conducere i îngrijire a arboretelor 235
13.2.1. Planul lucrrilor de îngrijire a arboretelor 235
13.2.2. Recapitulaia posibilitii decenale pe specii 239
13.3. Planul lucrrilor de regenerare i împdurire 241
14. PLANURI PRIVIND INSTALAIILE DE TRANSPORT

14.1. Planul instalaiilor de transport 245
14.1.1. Lista drumurilor i a unitilor amenajistice deservite 245
14.1.2. Suprafaa i volumul deservit de drumurile necesare i calculul investiiei specifice 246
14.2. Planul construciilor silvice 246
15. PROGNOZA DEZVOLTRII FONDULUI FORESTIER 247

15.2. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârst 251
PARTEA A III-A - EVIDENE DE AMENAJAMENT 253
16. EVIDENE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER 254

16.1. Evidene privind descrierea unitilor amenajistice 255
16.1.1. Descrierea parcelar 255
16.1.2. Evidena pe u.a. a datelor complementare 255
16.1.3. Evidena arboretelor inventariate 321
16.1.4. Evidena arboretelor marcate 321
16.1.5. Evidena pe u.a. a arboretelor cu preexisteni 322
16.2. Evidene privind mrimea i structura fondului forestier 323
16.2.1. Repartiia suprafeelor pe categorii de folosin forestier i grupe funcionale 323
16.2.2. Repartiia suprafeelor pe categorii funcionale 325
16.2.3. Situaia sintetic pe specii 329
16.2.4. Structura i mrimea fondului forestier pe grupe, subgrupe i categorii funcionale 331
16.2.5. Structura i mrimea fondului forestier pe grupe funcionale i specii 333
16.2.6. Structura i mrimea fondului forestier pe specii 335
16.2.7. Structura i mrimea fondului forestier pe grupe funcionale i specii
pentru fondul productiv 337
pentru fondul neproductiv 339
16.2.9. Structura i mrimea fondului forestier pe subuniti de producie/ protecie
dup vârst, grupe funcionale i specii 341
16.2.10. Structura i mrimea fondului forestier productiv pe U.P./S.U.P.,
clase de exploaabilitate. i specii 365
16.3. Evidene privind condiiile naturale i de vegetaie 373
16.3.1. Evidena tipurilor de staiune i a tipurilor de pdure 373
16.3.2. Recapitulaie formaii forestiere 377
16.3.3. Repartiia suprafeelor pe formaii forestiere, altitudine, înclinare i expoziie 379
16.3.4. Repartiia suprafeelor pe etaje fitoclimatice, înclinare i expoziie 381
16.3.5. Evidena arboretelor slab productive 383

16.3.6. Repartiia suprafeelor în raport cu eroziunea i înclinarea terenului 385
16.3.7. Repartiia suprafeelor în raport cu natura i intensitatea polurii 389
16.4. Evidene ajuttoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a procesului
de producie lemnoas 391
16.4.1. Repartiia arboretelor exploatabile pe subuniti, urgene de regenerare i specii 391
16.4.2. Repartiia speciilor în raport cu exploatabilitatea i participarea în amestec 393
16.4.3. Stabilirea vârstei medii a exploatabilitii i a ciclului 397
16.4.4. Lista unitilor amenajistice exploatabile i preexploatabile 399
16.5. Evidene privind accesibilitatea fondului forestier i a posibilitii de produse
principale i secundare 401
16.5.1. Accesibilitatea fondului forestier i a posibilitii decenale de produse principale
i secundare în raport cu drumuri/distana de colectare 401
PARTEA A IV-A - APLICAREA AMENAJAMENTULUI 403
17. EVIDENE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI 404

17.1. Evidena i bilanul aplicrii anuale a prevederilor amenajamentului 405
17.2. Evidena dinamicii procesului de regenerare natural 406
ANEXE
MINISTERUL CERCETRII, INOVRII I DIGITALIZRII

ÎN SILVICULTUR „MARIN DRCEA”
STAIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE I EXPERIMENTARE-
PRODUCIE ORADEA
Oradea, str. Radu Enescu, nr. 28, judeul Bihor
ICAS Cod potal 410238, Tel/fax: 0259-418879

http://www.icas.ro; e_mail: icas@icas.ro; oradea@icas.ro
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub numarul 36421
Se aprob,
Director general
dr. ing. DAVIDESCU ERBAN
PROCES VERBAL C.T.E. Nr. 350

Avizare de recepie din 13.05.2022
A. OBIECTUL AVIZRII :
Amenajamentul U.P I Baia Mare din Ocolul silvic Firiza, Direcia silvic Maramure.
x Tipul de activitate: dezvoltare tehnologic
x Faza de proiectare: redactare în concept
x Beneficiar: R. N. P. – ROMSILVA
x Contract: nr. 172/4319/2021
x Tipul sursei de finanare: naional – R. N. P. – ROMSILVA
x Domeniul de cercetare-dezvoltare i inovare: bioeconomie
x Bugetul, cu evidenierea distinct a cheltuielilor corespunztoare veniturilor din salarii i
asimilate salariilor aferente personalului încadrat în proiect: conform devizului postcalcul
întocmit în baza Anexei nr. 2 din contractul nr. 172/4319/2021
B. PARTICIPANI :
x Director Tehnic i expert C.T.A.P.: ing. ACHIM FLORIN .............................…………...........
x Director staiune: ing. BÎRLE LUCIAN…………………………………….........…………......
x ef proiect: ing. APO DNU .…………………………………………......…….................
x Proiectant: ing. POPOVICI BREJE PAVEL .............……………………..................................
x Reprezentant D.S. Maramure: dr. ing. BÎRDA MARCIAN .......................................................
8
C. CONCLUZII I CONSTATRI:
Din analiza documentaiei i a discuiilor purtate au rezultat urmtoarele:
Amenajamentul U.P. I Baia Mare a intrat în vigoare la data de 01.01.2022 i are o perioad de
valabilitate de 10 ani, adic pân la 31.12.2031.
Scopul amenajamentului este asigurarea modului de gestionare a fondului forestier proprietate
public a statului din UP I Baia Mare, administrat de Regia Naional a Pdurilor - ROMSILVA, prin
Ocolul Silvic Firiza, din cadrul Direciei Silvice Maramure, cu respectarea regimului silvic.
Având în vedere scopul principal, s-au stabilit urmtoarele obiective tiinifice i tehnice:
- studiul staiunii i al vegetaiei forestiere;
- stabilirea obiectivelor social-economice i ecologice ale pdurilor;
- stabilirea elurilor de gospodrire definite prin caracteristicile structurale ale
arboretelor;
- stabilirea posibilitii pdurilor i elaborarea planurilor de recoltare i cultur.
Suprafaa total a unitii de producie este de 308,69 ha i este împrit în 55 parcele i 128
subparcele rezultând o suprafa medie a parcelei de 5,61 ha i a subparcelei de 2,41 ha.
În grupa I au fost încadrate 274,44 ha cu urmtoarele categorii funcionale:
- 1.1A Arboretele situate în perimetrele de protecie a izvoarelor, a zcmintelor i
surselor de ap mineral i potabil (T II) 0,90 ha;
- 1.2A Arboretele situate pe stâncrii, pe grohoti uri i pe terenuri cu eroziune în
adâncime i pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fli
(facies marnos, marno-argilos i argilos), nisipuri, pietri uri i loess, precum i
cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate
litologice (T II) 14,92 ha;
- 1.4B Arboretele din jurul localit ilor, precum i arboretele din intravilan (T III) 70,42 ha;
- 1.4H Arboretele din pduri care protejeaz obiective speciale (T II) 1,60 ha;
- 1.5C Arboretele cuprinse în rezervaii naturale, cu regim strict de protecie (Arboretele
de castan comestibil de la Baia Mare) (T I) 102,61 ha;
- 1.5H Arboretele constituite ca rezervaii seminologice (T II) 5,23 ha;
- 1.5P Arboretele incluse în pduri naturale seculare de valoare deosebit (T II) 6,65 ha;
- 1.5U Arboretele din ecosisteme forestiere rare, ameninate sau periclitate (T II) 72,11 ha.
În grupa a II-a au fost încadrate 19,65 ha în categoria funcional 2.1C – arboretele destinate s
produc, în principal, lemn pentru cherestea (T VI).
Din punct de vedere fitoclimatic, pdurile unitii de producie fac parte din etajul de
vegetaie: FD.3 - Deluros de gorunete, fgete i goruneto-fgete (294,09 ha-100%)
9
Solurile identificate în urma efecturii celor 6 profile principale de sol aparin claselor
Luvisoluri (83%), Cambisoluri (17%) i Protisoluri (0,29 ha, sub 1%), predominante fiind
urmtoarele tipuri i subtipuri de sol:
luvosol tipic – 53%;
districambosol tipic – 16%;
preluvosol litic – 15%.
S-au determinat 13 tipuri de pdure, majoritare fiind:
423.1 – Fget de dealuri cu Rubus hirtus (m) – 13%;
515.1. – Gorunet cu Luzula luzuloides (i) – 15%;
513.1. – Gorunet de coast cu graminee i Luzula luzuloides (m) – 23%;
523.1. – Goruneto – fget cu Festuca drymeia (m) – 17%.
S-au identificat 9 tipuri de staiuni, predominante fiind urmtoarele:
5.1.3.1. – Deluros de gorunete Pi, podzolit i podzolic, edafic mic, cu Vaccinium calluna – 15%;
5.1.3.2. – Deluros de gorunete Pm, podzolit i podzolic argiloiluvial, cu flor de tip mezofit cu
graminee – 40%.
Principalele caracteristici structurale (total arborete) sunt urmtoarele:
Specificri GO FA CAS CA PI STR MO DR DT DM UP
Compoziia (%) 32 29 20 6 3 2 2 2 3 1 100
Clasa de producie III3 II9 III7 III3 II3 III1 II8 II6 III1 III5 III2
Consistena 0,71 0,65 0,83 0,84 0,81 0,89 0,84 0,78 0,80 0,71 0,74
Vârsta medie (ani) 99 118 53 55 55 43 53 54 55 98 87
Cr. curent (mc/an/ha) 3,4 3,8 4,9 6,5 7,6 8,3 11,8 7,6 3,3 3,0 4,5
Volum unitar (mc/ha) 244 330 152 153 355 237 420 377 195 240 253
Clasele de vârst I - 1%; II - 18%; III - 29%; IV - 2%; V - 6%; VI+ - 44%.
Pentru gospodrirea difereniat a fondului forestier i reglementarea procesului de producie

s-au constituit urmtoarele subuniti de gospodrire:
- S.U.P."A" - codru regulat, sortimente obi nuite - 90,07 ha;
- S.U.P."E" - rezervaii pentru ocrotirea integral a naturii - 102,61 ha;
- S.U.P."K" - rezervaii de semine - 5,23 ha;
- S.U.P."M" - pduri supuse regimului de conservare deosebit - 96,18 ha.
La reglementarea procesului de produc ie s-au avut în vedere prevederile codului silvic
actualizat i „Normele tehnice pentru amenajarea pdurilor“ în vigoare.
Bazele de amenajare adoptate sunt urmtoarele:
a) Regimul: în funcie de modul de regenerare al arboretelor, s-a adoptat regimul codru pentru
arboretele de fag, gorun, amestecuri dintre acestea i alte specii care pot fi conduse pân la
vârste mari, când fructific abundent i pot realiza regenerarea pe cale natural din smân;
b) Compoziia-el: corespunztoare tipurilor natural fundamentale de pdure ameliorat cu specii
valoroase de amestec (paltin, frasin, cire etc.);
10
c) Tratamentele: Pentru recoltarea posibilit ii de produse principale, s-a prevzut tratamentul

tierilor progresive în fgete i amestecuri de fag cu gorun;
d) Exploatabilitatea – de protec ie pentru arboretele din grupa I func ional i tehnic pentru cele
din grupa a II-a;
e) Ciclul: 120 ani pentru arboretele din SUP A.
Posibilitatea de produse principale este de 318 m3/an, (din SUP A) i asigur un indice de
recoltare din totalul arboretelor de 1,1 m3/an/ha.
Din arboretele mature încadrate la S.U.P. M se poate extrage prin tieri de conservare un
volum maxim de 2 m3/an, de pe o suprafa de 0,08 ha/an.
Posibilitatea de produse secundare (curiri + rrituri) este de 141 m3/an, din care rrituri
136 m3/an.
Suprafaa de parcurs cu lucrri de îngrijire este urmtoarea:
- cur iri ……………………. 2,22 ha/an, recoltându-se 5 m3/an;
- rrituri …………………….5,78 ha/an, recoltându-se 136 m3/an;
- tieri de igien …………….97,23 ha/an, recoltându-se 82 m3/an.
Lucrri de împdurire se prevd (pentru perioada de aplicare a amenajamentului) pe o
suprafa de 5,33 ha din care completri 0,89 ha.
Densitatea actual a reelei de transport este de 115,97 ml/ha, asigurând o accesibilitate a
fondului forestier de 87%. Pentru accesibilizarea integral a fondului forestier s-a propus construirea
a 2,00 km drumuri forestiere.
Caracterul de noutate al amenajamentului UP I Baia Mare const în:
- tratarea aspectelor referitoare la conservarea i ameliorarea biodiversitii;
- introducerea noiunilor i abordarea aspectelor privind certificarea pdurilor;
- calculul volumului de lemn nerecoltat ca urmare a instituirii msurilor de protecie conform adresei
secretarului de stat nr. 20595/27.10.2017 pentru pdurile încadrate în grupa I funcional, pentru care
nu se reglementeaz procesul de producie lemnoas (calculul volumului pentru care se acord
compensaii conform HG nr. 447/30.06.2017);
- implementarea msurilor aferente Pdurilor cu valoare ridicat de conservare;
- analiza arboretelor în vederea identificrii pdurilor virgine i cvasivirgine i zonarea funcional
corespunztoare a acestora.
Principalii indicatori de rezultat definii în urma elaborrii amenajamentului UP I Baia Mare
din cadrul OS Firiza sunt:
- caracterizarea factorilor geomorfologici i a celor edafici din teritoriul studiat;
- descrierea principalelor caracteristici ale arboretelor;
- stabilirea posibilitii pdurilor (produse principale, secundare);
- elaborarea planurilor de recoltare i cultur;
11
- indicarea modalitilor de valorificare superioar a altor produse din fondul forestier în afara
lemnului;
- stabilirea msurilor de protecie a fondului forestier împotriva: doborâturilor i rupturilor de
vânt i zpad, incendiilor, polurii industriale, bolilor i altor duntori, eroziunii i atenuarea
extremelor climatice .a.;
- stabilirea msurilor de gospodrire a arboretelor slab productive i provizorii i a celor
afectate de factori destabilizatori;
- conservarea i ameliorarea biodiversitii;
- studiul i analiza eficacitii modului de gospodrire a pdurilor.
C.T.E. avizeaz favorabil documentaia în forma prezentat.
12
D.S. MARAMURE Anul aplicrii: 2022

O.S. FIRIZA
U.P. I BAIA MARE
FIA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE
FONDULUI FORESTIER
13
Suprafaa (ha)
FOLOSINE TOTAL INDICATORUL U.M
Grupa I Grupa II
PDURI I TERENURI DESTINATE Pduri pentru care se reglementeaz Gr. I ha
A 274,44 19,65 294,09 recoltarea de produse principale
IMPDURIRII I REIMPDURIRII Gr. II ha
Total A1 (grupa I+II) ha
PDURI I TERENURI DESTINATE IM-
PDURIRII PENTRU CARE SE REGLE- Total U.P. (A1 + A2) ha
A1 MENTEAZ RECOLTAREA DE PRODUSE 70,42 19,65 90,07
A1
PRINCIPALE (Total rând A11-A17) din care: Proporia speciilor %
U.P.
A11 Pduri, plantaii cu reu it definitiv, regenerri A1
- A13 pe cale artificial sau natural cu reu it parial 70,42 19,65 90,07 Clasa de producie medie
U.P.
Terenuri de reîmpdurit în urma tierilor rase, A1
A14
a doborâturilor de vânt sau a altor cauze
- - - Consistena medie
U.P.
A15 Poieni sau goluri destinate împduririi A1
Vârsta medie ani
A16 Terenuri degradate prevzute a se împduri - - - U.P.
A17 Rchitrii naturale sau create prin culturi - - - A1
Fond lemnos total m3
U.P.
PDURI I TERENURI DESTINATE
IMPDURIRII PENTRU CARE NU A1
Volum lemnos la ha m3
A2 SE REGLEMENTEAZ RECOLTAREA 204,02 - 204,02 U.P.
DE PRODUSE PRINCIPALE
(Total rând A2.1 - A2.5) din care: Indice de cre tere curent A1 m3/an/ha
Posibilitatea anual din produse principale m3/an
Pduri, plantaii cu reu it definitiv, Posibilitatea anual din produse secundare din care m3/an
A21-
terenuri împdurite pe cale natural sau 204,02 - 204,02 rrituri m3/an
A22
artificial cu reu it parial m3/an
Indici de recoltare
Terenuri de împdurit în urma /ha
A23
doborâturilor de vânt sau a altor cauze
- - -
A24 Poieni sau goluri destinate împduririi - - - LUCRRI DE ÎNGRIJIRE I

A25 Terenuri degradate destinate împduririi - - - CONSERVARE
TERENURI AFECTATE
B - 8,13* 8,13
GOSPODRIRII SILVICE
TERENURI NEPRODUCTIVE LUCRRI DE ÎMPDURIRE
C - 4,76* 4,76
(nisipuri, srturi, mla tini, râpe, ravene) ha
TERENURI SCOASE TEMPORAR
D - 1,71* 1,71
DIN FONDUL FORESTIER
D1 Transmise prin acte normative - - - Clasa de vârst (ani)
D2 Ocupaii i litigii - 1,71* 1,71 Pduri A 1.1. - A 1.3.
TOTAL U.P. 274,44 34,25 308,69 Pduri A 2.1. - A 2.2. ha / %
ENCLAVE 1,47 Pduri A 1.1. - A 2.2.
REPARTIIA SUPRAFEELOR DIN GRUPA I PE CATEGORII FUNCIONALE
Categoria 1A 2A 4B 4H 5C 5H 5P 5U - TOTAL
Suprafaa - ha 0,90 14,92 70,42 1,60 102,61 5,23 6,65 72,11 - 274,44
UNITI DE GOSPODRIRE
Unitatea „A” „M” „K” „E” - - TOTAL
Suprafaa - ha 90,07 96,18 5,23 102,61 - - 294,09
Ciclu 120 - - - - - -
DENSITATEA REELELOR DE DRUMURI ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER
Publice Forestiere Total La începutul deceniului La sfâr itul deceniului În perspectiv
m/ha %
19,76 115,97 135,73 87 99 100
* Încadrate convenional în grupa a II-a
14
SPECII
TOTAL
GO FA CAS CA PI STR MO DR DT DM
70,42 12,46 37,28 - 3,15 5,15 1,34 5,75 2,86 2,30 0,13
19,65 1,94 17,49 - - - - - - 0,22 -
90,07 14,40 54,77 - 3,15 5,15 1,34 5,75 2,86 2,52 0,13
294,09 94,20 84,41 57,47 17,24 8,89 7,20 5,91 5,53 10,19 3,05
100 16 62 - 3 6 1 6 3 3 -
100 32 29 20 6 3 2 2 2 3 1
II6 II8 II7 - III1 I7 II0 II8 II0 II1 III0
III2 III3 II9 III7 III3 II3 III1 II8 II6 III1 III5
0,64 0,49 0,61 - 0,87 0,79 0,90 0,84 0,76 0,75 0,77
0,74 0,71 0,65 0,83 0,84 0,81 0,89 0,84 0,78 0,80 0,71
105 111 123 - 53 56 55 53 58 65 36
87 99 118 53 55 55 43 53 54 55 98
28029 2249 18107 - 592 1951 648 2408 1373 687 14
74410 23006 27867 8754 2631 3157 1704 2485 2083 1992 731
311 156 331 - 188 379 484 419 480 273 108
253 244 330 152 153 355 237 420 377 195 240
4,5 2,3 3,5 - 7,0 8,3 11,2 11,8 8,4 3,2 -
318 29 289 - - - - - - - -
141 20 10 23 54 6 8 9 4 4 3
136 19 6 23 54 6 8 9 4 4 3
Principale Secundare Total
1,1 0,5 1,6
Degajri Curiri Rrituri Tieri de igien Lucrri de conservare
Lucrarea
ha ha m3 ha m3 ha m3 ha m3
Total - 22,21 48 57,81 1356 97,23 817 0,81 20
Anual - 2,22 5 5,78 136 97,23 82 0,08 2
Specia TOTAL FA GO PAM - - - - -
Integrale 4,44 2,67 1,33 0,44 - - - - -
Completri 0,89 0,53 0,27 0,09 - - - - -
Total 5,33 3,20 1,60 0,53 - - - - -
STRUCTURA PE CLASE DE VÂRST
I (1-20) II (21-40) III (41-60) IV (61-80) V (81-100) VI i o TOTAL

- - 0,29 - 30,85 35 2,21 2 3,60 4 53,12 59 90,07 100
2,39 1 54,29 27 53,48 26 3,67 2 13,21 6 76,98 38 204,02 100
2,39 - 54,58 19 84,33 29 5,88 2 16,81 6 130,10 44 294,09 100
PROGNOZA POSIBILITII DE PRODUSE PRINCIPALE (S.U.P. „A”)
Nivel de Suprafaa în Volumul arboretelor expl. în Volumul arboretelor expl. în Posibilitatea anual
prognoz producie dec.I (VD) - mii m3 dec.I-II (VE) -mii m3 – m3/an
2022-2031 90,07 6 14 318
2032-2041 90,07 11 20 343
2042-2051 90,07 16 17 361
2052-2061 90,07 14 17 374
15
O.S. FIRIZA
U.P. I – BAIA MARE
S.U.P. “A”- codru regulat – sortimente obinuite
Ciclu – 120 ani
Nr. U. Total SPECIA

Indicatorul
crt. M. S.U.P FA GO MO PI CA PAM STR DR DT DM
Pduri
pentru care grupa 70,42 37,28 12,46 5,75 5,15 3,15 1,68 1,34 2,86 0,62 0,13
se I
reglementea
ha
1. z recoltarea grupa 19,65 17,49 1,94 - - - - - - - -
de produse II
principale
Total 90,07 54,77 14,40 5,75 5,15 3,15 1,68 1,34 2,86 0,62 0,13
(A11-A13)
Proporia
2. % 100 62 16 6 6 3 2 1 3 1 -
speciilor
Clasa de
3. - II6 II7 II8 II8 I7 III1 I4 II0 II0 III5 III0
producie medie
Consistena
4. - 0,64 0,61 0,49 0,84 0,79 0,87 0,76 0,90 0,76 0,71 0,77
medie
5. Vârsta medie ani 105 123 111 53 56 53 57 55 58 83 36
6. Fond lemnos total mc 28029 18107 2249 2408 1951 592 488 648 1373 199 14
Volum mediu la mc/
7. 311 331 156 419 379 188 290 484 480 237 107
ha ha
mc/
Indici de cre tere
8. an/ 4,5 3,5 2,3 11,8 8,3 7,0 3,6 11,2 8,4 2,4 -
curent
ha
mc/
Indici de cre tere
9. an/ 3,1 3,0 1,7 5,6 4,7 2,5 3,6 6,7 5,2 2,4 -
indicatoare
ha
Posibilitatea de
mc/
10. produse 318 289 29 - - - - - - - -
an
principale
Posibilitatea de
mc/
11. produse 52 10 7 9 - 23 - 2 1 - -
an
secundare
mc/
12. din care rrituri 47 6 6 9 - 23 - 2 1 - -
an
Total rând mc/
13. 370 299 36 9 - 23 - 2 1 - -
(10+11) an
mc/ Principale Secundare Total
14. Indici de recoltare an/
3,5 0,6 4,1
ha
STRUCTURA SUPRAFEELOR I VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRST
CLASA DE VÂRST Total I II III IV V VI VII

Suprafaa
90,07 - 0,29 30,85 2,21 3,60 30,91 22,21
- ha -
% 100 - - 35 2 4 34 25
Volum
28029 - 42 10254 433 1342 14980 978
- mc -
% 100 - - 37 2 5 53 3
16
O.S. FIRIZA
U.P. I - BAIA MARE
S.U.P. “M”- pduri supuse regimului de conservare deosebit
Nr. U. Total SPECIA

Indicatorul
crt. M. S.U.P GO CAS CA FA STR PI ML DR DT DM
Pduri pentru grupa 35,6 31,2
96,18 8,58 5,56 4,03 2,95 2,84 1,93 1,37 2,03
care nu se I 4 5
reglementeaz
grupa
recoltarea de ha - - - - - - - - - -
1 II
produse
principale (A21- 35,6 31,2
Total 96,18 8,58 5,56 4,03 2,95 2,84 1,93 1,37 2,03
A23) 4 5
2 Proporia speciilor % 100 38 32 9 6 4 3 3 2 1 2
Clasa de producie
3 - III7 III7 IV0 III3 III7 III5 III2 III9 III6 II6 III1
medie
4 Consistena medie - 0,80 0,74 0,83 0,87 0,72 0,90 0,87 0,89 0,87 0,84 0,72
5 Vârsta medie ani 69 88 55 52 99 43 53 44 47 53 93
6 Fond lemnos total mc 18734 7627 4961 1170 1543 764 964 410 514 315 466
mc/
7 Volum mediu la ha 195 214 159 136 278 190 327 144 266 230 230
ha
mc/
Indici de cre tere
8 an/ 4,5 3,5 4,5 6,9 4,0 7,7 6,8 1,1 6,7 5,8 3,9
curent
ha
mc/
Indici de cre tere
9 an/ - - - - - - - - - - -
indicatoare
ha
Volum de recoltat din mc/
10 2 - 2 - - - - - - - -
tieri de conservare an
Posibilitatea de mc/
11 89 13 23 31 - 6 6 4 3 - 3
secundare an
mc/
12 din care rrituri 89 13 23 31 - 6 6 4 3 - 3
an
mc/
13 Total rând (10+11) 91 13 25 31 - 6 6 4 3 - 3
an
mc/ Tieri de conservare Secundare Total
14 Indici de recoltare an/
- 0,9 0,9
ha
CLASA DE VÂRST Total I II III IV V VI VII

Suprafaa
96,18 2,39 29,08 34,84 1,51 9,80 3,37 15,19
- ha-
% 100 2 30 36 2 10 4 16
Volum
18734 258 4266 5706 426 2221 1177 4680
- mc -
% 100 1 23 31 2 12 6 25
17
O.S. FIRIZA
S.U.P. – ,,K"- rezervai de semine
Nr. Total SPECIA

Indicatorul U.M.
crt. S.U.P GO
Pduri pentru care nu se grupa I 5,23 5,23
reglementeaz recoltarea
de grupa II ha - -
1
produse principale (A21-
A23) Total 5,23 5,23
2 Proporia speciilor % 100 100
3 Clasa de producie medie - II0 II0
4 Consistena medie - 0,70 0,70
5 Vârsta medie ani 160 160
6 Fond lemnos total mc 2312 2312
7 Volum mediu la hectar mc/ha 442 442
8 Indici de cre tere curent mc/an/ha 2,5 2,5
9 Indici de cre tere indicatoare mc/an /ha - -
Volum de recoltat din tieri de
10 mc/an - -
conservare
11 Posibilitatea de produse secundare mc/an - -
12 din care rrituri mc/an - -
13 Total rând (10+11) mc/an - -
Principale Secundare Total
14 Indici de recoltare mc/an/ha
- - -
CLASA DE VÂRST Total I II III IV V VI VII-->

Suprafaa 5,23 - - - - - - 5,23
-ha-
% 100 - - - - - - 100
Volum 2312 - - - - - - 2312
- mc -
% 100 - - - - - - 100
18
O.S. FIRIZA
S.U.P. – ,,E"- rezervaii pentru ocrotirea integral a naturii
Nr. Total SPECIA

Indicatorul U.M.
crt. S.U.P GO CAS FA CA STR PI TE DR DT DM
Pduri pentru grupa
102,61 38,93 26,22 24,08 5,51 1,83 0,79 0,66 0,90 3,46 0,23
care nu se I
reglementeaz grupa
- - - - - -
recoltarea de II ha
1
produse
principale (A21- Total 102,61 38,93 26,22 24,08 5,51 1,83 0,79 0,66 0,90 3,46 0,23
A23)
2 Proporia speciilor % 100 38 26 23 5 5 1 1 1 3 -
Clasa de producie
3 - III2 III2 III5 III0 III5 II9 II9 V0 II5 III2 III0
medie
5 Vârsta medie ani 83 96 49 111 60 34 55 140 55 57 55
6 Fond lemnos total mc 25335 10818 3793 8217 869 292 242 190 273 580 61
Volum mediu la
7 mc/ha 247 278 145 341 158 160 306 288 303 168 265
hectar
Indici de cre tere
8 mc/an/ha 4,5 3,8 5,3 4,3 5,6 7,7 6,3 1,5 7,8 4,3 -
curent
Indici de cre tere
9 mc/an /ha - - - - - - - - - - -
indicatoare
Volum de recoltat din
10 mc/an - - - - - - - - - - -
tieri de conservare
Posibilitatea de
11 mc/an - - - - - - - - - - -
produse secundare
12 din care rrituri mc/an - - - - - - - - - - -
13 Total rând (10+11) mc/an - - - - - - - - - - -
Tieri de conservare Secundare Total
14 Indici de recoltare mc/an/ha
- - -
CLASA DE VÂRST Total I II III IV V VI VII-->

Suprafaa
102,61 - 25,21 18,64 2,16 3,41 28,07 25,12
-ha-
% 100 - 25 18 2 3 28 24
Volum
25335 - 4408 3731 322 884 8076 7914
- mc -
% 100 - 17 15 1 3 33 31
19
PARTEA I
MEMORIU TEHNIC
20
0. INTRODUCERE. ELEMENTE DEFINITORII ALE PROIECTULUI

1. SITUAIA TERITORIAL ADMINISTRATIV
2. ORGANIZAREA TERITORIULUI
3. GOSPODRIREA DIN TRECUT A PDURILOR
4. STUDIUL STAIUNII I AL VEGETAIEI
5. STABILIREA FUNCIILOR SOCIAL – ECONOMICE ALE PDURII I BAZELE
DE AMENAJARE
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCIE LEMNOAS I MSURI
DE GOSPODRIRE A ARBORETELOR CU FUNCII SPECIALE DE PROTECIE
7. VALORIFICAREA SUPERIOAR A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER
ÎN AFARA LEMNULUI
8. PROTECIA FONDULUI FORESTIER
9. CONSEVAREA I AMELIORAREA BIODUVERSITII
10. INSTALAII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE I CONSTRUCII
FORESTIERE
11. ANALIZA EFICACITII MODULUI DE GOSPODRIRE A PDURILOR
12. DIVERSE
21
0. INTRODUCERE
ELEMENTE DEFINITORII ALE PROIECTULUI
Scopul amenajamentului: asigurarea modului de gestionare a fondului forestier proprietate

public a statului din U.P. I Baia Mare, administrat de Regia Naional a Pdurilor – Romsilva,
prin Ocolul silvic Firiza, din cadrul Direciei silvice Maramure , cu respectarea regimului silvic.
Domeniul de cercetare-dezvoltare i inovare: bioeconomie.
Obiective tiinifice i tehnice:
arboretelor;
Perioada de desfurare: elaborarea amenajamentului silvic pentru U.P. I Baia Mare este
cuprins între 20.04.2021 i 2.12.2022 (cu excepia documentaiilor de mediu, care se elaboreaz,
de regul i dup aceast perioad) i cuprinde mai multe faze/activiti desf urate: teren,
redactare, definitivare, GIS, analize sol, documentaii de mediu etc.
Tipul sursei de finanare: naional – R. N. P. – Romsilva.
Bugetul, cu evidenierea distinct a cheltuielilor corespunztoare veniturilor din salarii i
întocmit în baza contractului 172/4319/2021.
Caracterul de noutate al amenajamentului UP I Baia Mare const în:
- abordarea aspectelor referitoare la conservarea i ameliorarea biodiversitii;
- analiza arboretelor în vederea identificrii pdurilor virgine i cvasivirgine i
zonarea funcional corespunztoare a acestora;
- se supune evalurii de mediu ori evalurii impactului asupra mediului, dup caz, iar
evaluarea adecvat a efectelor poten iale asupra ariilor naturale protejate de interes
comunitar i avifaunistic (Situl Natura 2000 – ROSCI0003 – Arboretele de castan
comestibil de la Baia Mare) face parte integrant din acesta;
- calculul volumului de lemn nerecoltat ca urmare a instituirii msurilor de protecie
conform adresei secretarului de stat nr. 20595/27.10.2017 pentru pdurile încadrate
în grupa I funcional, pentru care nu se reglementeaz procesul de producie
22
lemnoas (calculul volumului pentru care se acord compensaii conform HG nr.

447/30.06.2017).
Principalii indicatori de rezultat definii în urma elaborrii amenajamentului UP I Baia
Mare sunt:
- stabilirea posibilitii pdurilor (de produse principale, secundare);
- indicarea modalitilor de valorificare superioar a altor produse din fondul
forestier în afara lemnului;
- stabilirea msurilor de protecie a fondului forestier împotriva: doborâturilor i
rupturilor de vânt i zpad, incendiilor, polurii industriale, bolilor i altor
duntori, eroziunii i atenuarea extremelor climatice .a.;
- stabilirea msurilor de gospodrire a arboretelor slab productive i provizorii i a
celor afectate de factori destabilizatori;
23
1. SITUAIA TERITORIAL-ADMINISTRATIV
1.1. Elemente de identificare a unitii de producie i protecie
Unitatea de producie i protecie I – Baia Mare, în suprafa total de 308,69 ha, este
situat în partea sudic a Munilor Igni , în bazinul râului Ssar, afluent de dreapta al râului Lpu ,
din bazinul râului Some . Pdurile U.P. sunt puternic frâmiate, ca urmare a retrocedrilor de
fond forestier în baza legilor fondului funciar. Unitatea de producie i protecie sus menionat
este administrat de ctre Regia Na ional a Pdurilor – Romsilva prin Ocolul Silvic Firiza, din
cadrul Direciei Silvice Maramure i cuprinde trupuri de pdure dispersate, situate în raza
Municipiului Baia Mare i oraului Tuii Mgheru .
Suprafaa pduroas a U.P. este format din trupuri de pdure dispersate în trupuri mici i
pâlcuri de pdure proprietate public a statului.
Repartizarea fondului forestier pe comune (orae)

tab. 1.1.1.
Nr. Municipiu/ Suprafaa
Judeul Parcele aferente
crt. Ora ha
1, 2%, 4, 5%, 6%, 10, 11, 24N, 43 - 47, 61, 62, 73C, 77 - 79,
1. Baia Mare 85, 86, 88 - 90, 98, 99, 100P, 110, 114C, 204, 217, 218, 230, 281,82
Maramure 236, 238, 269, 270, 289C, 290S, 291D - 306D
Tu ii
2. 2%, 5%, 6% 26,87
Mgheru
TOTAL 308,69
Amplasamentul fondului forestier proprietate public a statului din U.P.I Baia Mare, în cea
mai mare parte se suprapune cu situl Natura 2000 „Arboretele de castan comestibil de la Baia
Mare - ROSCI 0003.
Pentru a localiza din punct de vedere geografic unitatea de producie i protecie, precum i
pentru o u oar analiz a suprapunerii acesteia pe ampalasamentul diferitelor arii protejate, se
precizeaz în tabelul urmtor, coordonatele în sistem „STEREO 70”.
24
Coordonatele Stereo 70 pentru fondul forestier proprietate public a statului
Nr.crt X Y
1 685148.0342 393069.4395
2 685155.0577 393107.2791
3 685097.5541 393097.1169
4 685099.0413 393072.8265
5 685132.7502 393074.8095
6 685134.4852 393066.1343
7 693093.8604 393480.4116
8 692881.5745 393694.4751
9 692815.1965 393597.4135
10 692760.1634 393670.2001
11 692696.8681 393632.5983
12 692888.0699 393386.4832
13 692692.2546 394909.1753
14 692663.8987 394615.6521
15 692566.4460 394557.8752
16 692567.2543 394442.3303
17 692393.6254 394170.7233
18 692350.7850 394087.5630
19 692364.1200 394049.1454
20 692330.2104 393999.7301
21 692369.9740 393958.3534
22 692382.3264 393871.1984
23 692325.7004 393721.5727
24 692262.9961 393641.1571
25 692285.8246 393552.3040
26 692367.5180 393514.5373
27 692443.8379 393634.6935
28 692650.7988 393633.5512
29 692778.5205 393702.8084
30 693090.0914 394029.9700
31 693196.1304 393974.8503
32 693257.0600 393938.0193
33 693343.1332 393952.9427
34 693361.8658 393915.1602
35 693491.3813 393853.6397
36 693703.6916 393559.5550
37 693830.8194 393616.2506
38 693906.6208 393572.7489
39 694057.8944 393761.2667
40 694089.2944 394020.1196
41 694269.2571 394049.0781
42 694359.5881 393996.2627
43 694463.0472 394139.0854
44 694553.1755 394079.3741
45 694617.0597 394071.9893
46 694657.9911 393879.5804
47 694723.8725 393846.5074
48 694764.4490 393876.8272
25
Nr.crt X Y
49 694883.4665 393655.5580
50 694971.1178 393592.0331
51 695020.3653 393378.4874
52 694982.0655 393293.9370
53 694974.5569 393106.4509
54 694897.7855 392945.9348
55 691494.6107 393725.4413
56 691659.7492 393865.0249
57 691808.3909 393980.8447
58 691818.8055 394080.1377
59 691737.5230 394229.6009
60 691785.5943 394332.2602
61 691782.4494 394488.6814
62 691832.9617 394633.1621
63 692046.2985 394770.7907
64 692006.4015 394937.6540
65 691990.4045 394994.0424
66 691834.9387 394978.3865
67 691686.4469 395149.1491
68 691605.2196 395390.0527
69 691291.4798 395412.1094
70 691171.6580 395527.2909
71 691270.4412 395604.2390
72 691231.8565 395666.6311
73 691349.5313 395715.1442
74 691425.4261 395770.3480
75 691501.5204 396012.6009
76 691483.3301 396242.4765
77 691564.5108 396275.4481
78 691820.9200 396225.0570
79 691857.2269 396264.4848
80 691985.5990 396211.8724
81 692063.8675 396074.0763
82 692159.6151 396054.3518
83 690274.3757 397105.7632
84 690275.9270 397132.9210
85 690242.3162 397150.1439
86 690221.8914 397115.8199
87 692113.5911 396175.4928
88 692153.3217 396253.7405
89 692142.9972 396308.7502
90 692160.5880 396349.0000
91 692002.0940 396379.7727
92 691854.7798 396486.6245
93 691775.8585 396508.2429
94 691776.0859 396574.0019
95 691693.2083 396553.8451
96 691615.4323 396564.6783
97 691622.8055 396449.8643
98 691632.1312 396448.6609
99 691633.9362 396423.0904
100 691755.7970 396425.4428
26
Nr.crt X Y
101 691863.4036 396379.2952
102 691917.3610 396293.3311
103 692010.9014 396303.3285
104 693884.5202 395195.3377
105 693887.9015 395259.4395
106 693957.5870 395297.0558
107 693958.0646 395336.8242
108 694117.6188 395317.2358
109 694292.4015 395355.3973
110 694357.7957 395324.3477
111 694361.7923 395353.5939
112 694229.6800 395400.1680
113 694146.8489 395367.7276
114 694142.5180 395403.3120
115 694066.4380 395412.3480
116 694071.9020 395378.1300
117 693964.6390 395419.8160
118 693938.6048 395433.6353
119 693874.9750 395417.5970
120 693834.4430 395417.7620
121 693833.6700 395326.7800
122 693882.4668 395316.9675
123 693828.6792 395263.6766
124 693771.0661 395272.2296
125 693777.7661 395171.4668
126 692610.9487 395295.3653
127 692610.4989 395343.9581
128 692307.2893 395707.1494
129 692179.4155 395546.6174
130 692109.9183 395332.2489
131 692144.5475 395317.4034
132 692171.5312 395249.9239
133 692510.0868 395278.4847
134 692516.9665 395292.5652
135 696978.7840 396176.1710
136 696984.6360 396216.7530
137 696777.8300 396074.1070
138 687819.4624 395415.6618
139 687744.5998 395515.0590
140 687705.2247 395480.4988
141 687645.9424 395507.2792
142 687666.2141 395605.1117
143 687549.0879 395587.4859
144 687536.8610 395555.7202
145 687695.6243 395412.2939
146 689694.0288 395668.4051
147 689577.7972 395947.0772
148 689428.2599 396100.5531
149 689255.6603 396165.7895
150 689181.1373 396592.9581
151 689103.9231 396511.3281
152 689137.8745 396030.3654
27
Nr.crt X Y
153 689371.6139 395763.2647
154 689476.6923 395728.6102
155 689586.8638 395666.0727
156 687637.6407 394864.9761
157 687621.7592 395016.2148
158 687706.9924 395149.5764
159 687675.7972 395222.9631
160 687451.5942 395401.0456
161 687337.7592 395382.6763
162 687340.5695 395340.5098
163 687176.9297 395297.2512
164 687177.5873 395393.9781
165 687045.1485 395440.6757
166 687015.2595 395290.3189
167 686938.9170 395328.1315
168 686927.6571 395374.7201
169 686785.3971 395320.7545
170 686747.2814 395379.5128
171 686812.6901 395362.1065
172 686891.2556 395454.1673
173 686817.1195 395555.2797
174 686677.2374 395546.9080
175 686663.5893 395527.5653
176 686695.4928 395481.3182
177 686656.8526 395482.3408
178 686642.8406 395614.5490
179 686559.6851 395620.9873
180 686522.8234 395490.7162
181 686423.5277 395513.1975
182 686418.6325 395391.4852
183 686463.3341 395381.1449
184 686470.0789 395319.8379
185 686814.4853 395116.2315
186 686891.4417 395145.4157
187 687085.2189 395002.6327
188 687182.3872 395027.9557
189 687320.1336 394922.7544
190 687537.9646 394977.7107
191 687589.6239 395042.3820
192 687502.9477 395281.8876
193 687434.4913 395315.1744
194 687405.0170 395258.7455
195 687207.4365 395512.5865
196 687314.8905 395562.0329
197 687299.5211 395632.5709
198 687307.8504 395681.1439
199 687346.8116 395847.5920
200 687080.6349 395947.4881
201 687023.3129 395979.5560
202 686978.5146 396017.6073
203 686968.3500 395965.1215
204 686854.1411 395885.7513
28
Nr.crt X Y
205 686803.9022 395918.2373
206 686851.3112 395957.1356
207 686733.2532 395993.2336
208 686649.7363 395944.7747
209 686836.6772 395625.3812
210 686970.6863 395607.5361
211 687047.9022 395656.8505
212 688493.6579 395233.2260
213 688078.3388 395330.4595
214 687794.7777 395257.3743
215 687561.0685 395337.1417
216 687220.5821 395446.3562
217 687024.6582 395504.7694
218 686893.2898 395509.2428
219 686663.8906 395594.7850
220 686682.0522 395749.4410
221 686631.9112 395749.5986
222 686624.2736 395855.6608
223 688466.1346 394591.5925
224 688490.5599 394771.2408
225 688405.7896 394650.5172
226 688320.5402 394609.3178
227 687252.8731 394028.2901
228 687343.5896 394371.0671
229 687279.5739 394529.1880
230 687265.0705 394695.5043
231 687212.5569 394699.2755
232 687215.1884 394664.6726
233 687010.6343 394674.0123
234 687005.1143 394790.2248
235 686897.6636 394790.2248
236 686861.4197 394746.5754
237 686787.0928 394760.8522
238 686768.3561 394706.9221
239 686716.1119 394667.3239
240 686490.3543 394598.7355
241 686544.0922 394602.2483
242 686552.2061 394580.2669
243 686615.1927 394596.9215
244 686810.2258 394599.8884
245 686728.7477 394528.7178
246 686758.4210 394489.1825
247 686725.5498 394421.9383
248 686746.7560 394419.6230
249 686776.9920 394488.4740
250 686833.4863 394463.5192
251 686802.3214 394352.6994
252 686766.8338 394331.8661
253 686760.3566 394280.0334
254 686727.2118 394245.8944
255 686758.8280 394200.5099
256 686749.8099 394162.4488
29
Nr.crt X Y
257 686757.4465 394119.2051
258 686719.4154 394055.5885
259 686629.8270 394079.4260
260 686651.0643 394116.5109
261 686619.8875 394111.8064
262 686595.5864 394093.6976
263 686573.4855 394045.1202
264 686683.2486 394021.2621
265 686905.9468 394198.5406
266 687159.9531 394348.0590
267 687186.7453 394263.5388
268 687135.2077 394162.1391
269 686527.2053 393737.6606
270 686784.2827 393778.6835
271 686965.8498 393771.5661
272 686937.3339 393691.0734
273 687173.6953 393621.7932
274 687379.2902 393712.5673
275 687393.6179 393657.2583
276 687579.6468 393720.9997
277 687798.3072 393779.9702
278 687971.5960 393918.2278
279 688158.4475 393953.5804
280 687052.8357 392497.1537
281 687031.1219 392611.4241
282 686930.4990 392726.8901
283 686925.9501 392680.6677
284 686847.4115 392747.7994
285 686818.6305 392845.7876
286 686761.3327 392849.2211
287 686721.1978 392773.6831
288 686888.9886 392650.7901
289 686935.2707 392538.9543
290 686968.9321 392496.7423
291 689720.0992 392774.0683
292 689666.9829 392798.2236
293 689607.0100 392736.6876
294 689637.8917 392737.8457
295 689680.8800 392771.8877
296 688487.3555 393540.0222
297 688445.3396 393538.3137
298 688438.8466 393450.5000
299 688481.2068 393445.7163
300 688535.6249 393054.5872
301 688503.7905 393057.3474
302 688505.7018 393200.9675
303 688385.3611 393200.6044
304 688387.5691 393312.7482
305 688324.9523 393400.5042
306 688309.7878 393369.4085
307 688274.9098 393350.4476
30
Nr.crt X Y
308 688255.9542 393294.3237
309 688227.5209 393281.0513
310 688225.1185 393160.6379
311 688240.7085 393135.3480
312 688228.6006 393105.1933
313 688274.3141 393083.9367
314 688317.4298 393101.3947
315 688320.2224 393010.1670
316 688292.8581 392968.4034
317 688347.1448 392942.5749
318 687697.3425 393346.8652
319 687671.9565 393350.8910
320 687673.8141 393286.4793
321 687596.6867 393255.4014
322 687649.0065 393185.7254
323 687717.4249 393277.6977
324 687708.7972 393334.7880
325 687526.6003 392713.3648
326 687540.0085 392866.3848
327 687471.5013 392883.4697
328 687495.7185 392917.7440
329 687522.7696 392895.5817
330 687489.2999 393092.3456
331 687243.1794 393061.8802
332 687136.7583 393010.1943
333 687204.3353 393009.2511
334 687253.4355 392928.3900
335 687368.7244 392937.0176
336 687461.8070 392884.2992
337 687442.0221 392834.5040
338 687474.5852 392802.4216
339 687461.5016 392762.8407
340 687491.2134 392738.2016
341 687518.7905 393135.6077
342 687525.8703 393310.6204
343 687416.2215 393308.9382
344 687416.4835 393272.5986
345 687445.9222 393281.7382
346 687448.0587 393237.9944
347 687488.1017 393201.7213
348 687498.2416 393136.1559
349 687520.3906 393380.2319
350 687476.8272 393453.6801
351 687442.8531 393430.6590
352 687455.4563 393376.1209
353 687384.3834 393267.3071
354 687365.7181 393299.5562
355 687266.5724 393274.4179
356 687259.3287 393315.1455
357 687221.6589 393353.8443
358 687232.8666 393191.8187
31
Nr.crt X Y
359 687171.1016 393073.6856
360 687183.2434 393092.6428
361 687281.2154 393162.7527
362 687283.0336 393219.8279
363 687327.7089 393229.2873
364 687346.7135 393227.5901
365 686981.5948 393119.8652
366 687008.3937 393156.5863
367 687034.0405 393158.5603
368 687006.8746 393262.4804
369 687099.3249 393323.0491
370 687111.2299 393369.0603
371 687112.3869 393476.8289
372 687057.2161 393473.8704
373 687035.5567 393435.3134
374 686973.1485 393461.0180
375 686887.8350 393455.8768
376 686902.6911 393393.9572
377 686931.7361 393377.6518
378 686912.1393 393296.3527
379 686875.3883 393285.6801
380 686764.2721 393315.4821
381 686721.8500 393265.8937
382 686773.5114 393215.5616
383 686813.4314 393097.0286
384 686746.5555 393168.7987
385 686685.4533 393125.9843
386 686745.6250 393054.6269
387 686761.3870 393473.7381
388 686738.2715 393599.3672
389 686709.7624 393612.8550
390 686704.7540 393473.3528
391 692410.5691 391249.0393
392 692202.7495 391462.6982
393 692170.0244 391406.6844
394 691971.2731 391463.5348
395 691745.6598 391659.8639
396 691507.6732 392149.5624
397 691358.5195 391821.4676
398 691148.5708 392056.0732
399 691064.3696 392116.4689
400 691084.9939 392162.9578
401 690967.2223 392216.9378
402 690943.4814 392314.1420
403 690764.9036 392362.1457
404 690638.7146 392359.9262
405 690594.6789 392485.2896
406 690571.2777 392401.7656
407 690505.6948 392360.0283
408 690576.2272 392184.3403
409 690541.9771 392131.0398
410 690473.4527 392160.7058
32
Nr.crt X Y
411 690325.9327 392259.8367
412 690052.3555 392399.8516
413 690220.8956 392373.4414
414 689747.5017 392763.3298
415 689885.4876 392875.7052
416 690134.1345 392897.1067
417 689362.9586 392657.2452
418 689333.8939 392664.9665
419 689262.9832 392628.1943
420 688935.3614 392719.4236
421 688877.9634 392788.5150
422 688774.9346 392804.5707
423 688721.6519 392812.7478
424 688637.7962 392830.5575
425 688595.5756 392850.8409
426 688560.7107 392837.0819
427 688250.9156 392969.5372
428 688046.9387 392913.1877
429 686895.3241 390563.1969
430 686913.6445 390477.4475
431 686988.0075 390443.0721
432 686980.1743 390506.1321
433 687116.9063 390513.1279
434 687143.9242 390749.1409
435 687204.2173 390768.5184
436 687221.5323 390824.8530
437 687399.9405 390635.9306
438 687424.3668 390400.5755
439 687546.2678 390287.4155
440 687818.7836 390485.0015
441 687680.3577 390663.3415
442 687632.7967 390853.4769
443 687508.1678 390973.4305
444 687303.9810 391240.7398
445 687330.8454 391354.9834
446 687238.9655 391484.4845
447 687181.5041 391788.9941
448 687089.4211 391822.7156
449 686884.1829 391926.8597
450 686891.4419 391846.2967
451 686861.7144 391825.5509
452 686849.9617 391920.6359
453 686732.9680 391982.7940
454 686610.1782 391825.1064
455 686634.2546 391795.4675
456 686705.3133 391868.6042
457 686755.9983 391740.7860
458 686873.3674 391788.5375
459 686913.8138 391783.7447
460 686909.4369 391738.0819
461 686689.8568 391615.8065
462 686851.7857 391326.3470
33
Nr.crt X Y
463 686803.5380 391311.8106
464 686812.4141 391257.8416
465 686769.8408 391236.1942
466 686826.8182 391169.8908
467 686962.2726 391142.9500
468 686925.6728 391227.9866
469 687055.9299 391402.4032
470 687042.3815 391242.8650
471 687055.6360 391154.7712
472 686983.4488 391097.2027
473 687043.0441 391022.8875
474 687140.9168 390962.8125
475 687110.6359 390904.9873
476 686857.4212 391100.8702
477 686685.6364 391049.3907
478 686791.4073 390921.1587
479 686750.6173 390827.3331
480 686854.7907 390751.4785
481 686941.5931 390747.7344
482 687008.7974 390576.2840
483 686590.7133 391267.4643
484 686576.1698 391278.9321
485 686667.1320 391354.0423
486 686734.4984 391281.0450
487 686567.2705 391826.8345
488 686574.1880 391932.4300
489 686475.9617 391956.9752
490 686452.0680 391824.4584
491 687263.7653 391913.4172
492 687257.3629 391984.3770
493 687214.6194 392023.6677
494 687303.9879 392326.7983
495 687430.2175 392343.5825
496 687154.1444 392495.8872
497 687144.2694 392428.0706
498 687076.7709 392483.8628
499 687062.4245 392467.5186
500 687082.1429 392404.5641
501 687131.3039 392395.3777
502 687158.1731 392333.7891
503 687225.1967 392364.3524
504 687256.5505 392307.8488
505 687158.4392 392248.9889
506 687214.2965 392148.9089
507 687176.5831 392126.0185
508 687152.6751 392092.2107
509 687171.1221 392030.4354
510 687124.0107 392015.9575
511 687151.8234 392001.4795
512 687151.5397 391948.1097
513 687060.3312 391888.6903
514 687158.6674 391895.5117
34
Nr.crt X Y
515 687233.1145 391949.1863
516 687273.6633 391902.9000
517 687563.6735 391918.6971
518 687730.3691 391932.9746
519 687921.8315 391732.7587
520 688298.5636 391414.1426
521 688792.1755 391047.1841
522 689232.1187 391122.6531
523 688126.5187 392202.9238
524 688243.6771 392383.2781
525 688438.9001 392414.5631
526 688401.3119 392462.5192
527 688587.4257 392399.6384
528 686033.7895 388501.5298
529 686109.7342 388482.0425
530 686218.8699 388543.5397
531 686234.6000 388621.3500
532 686006.3040 388661.6332
533 686526.3852 388404.4562
534 686535.0396 388421.2559
535 686562.0936 388426.0558
536 686601.3531 388483.6229
537 686505.5129 388528.8357
538 686436.1990 388412.8046
539 686758.1968 387792.1882
540 686992.3682 387797.9664
541 687018.5034 387962.0124
542 686753.1544 388048.7473
543 686760.0215 387924.2925
544 687801.8521 387382.1517
545 687754.7795 387383.8911
546 687777.6278 387494.5197
547 687895.9506 387466.3007
548 687907.9112 387425.0354
549 687838.1334 387424.2956
550 687953.1911 387380.2535
551 687960.7552 387392.9568
552 688052.4167 387352.4848
553 688098.0271 387388.8006
554 688248.5767 387397.6342
555 688251.1888 387411.9499
556 688265.3558 387413.2143
557 688267.8301 387431.9110
558 688158.8953 387441.8644
559 687979.1851 387403.1836
560 688363.0783 387293.4501
561 688434.1743 387380.7624
562 688479.5298 387362.7867
563 688499.7909 387390.6942
564 688430.7648 387615.4739
565 688364.4385 387599.6532
566 688354.7410 387582.2597
35
Nr.crt X Y
567 688410.6397 387441.3066
568 688365.8883 387392.5050
569 688330.2323 387309.7048
570 688010.5610 387511.8173
571 687955.0918 387527.7435
572 687974.0952 387604.2917
573 688039.3228 387665.9411
574 687995.7339 387707.7133
575 687948.8721 387822.2967
576 687863.3930 387762.7160
577 687870.6167 387892.5491
578 688043.7975 388009.8771
579 688058.5330 388067.2650
580 688303.3640 387945.8560
581 688263.4669 387883.1899
582 688161.7260 387921.0674
583 687963.4674 388151.7523
584 688049.6548 388208.5081
585 688034.5720 388246.8244
586 687958.9186 388207.7897
587 687873.4177 388696.5286
588 687740.9583 388867.0044
589 687786.6057 388903.1174
590 687599.7550 389078.8570
591 687561.2718 389047.4771
592 687565.4411 388934.9730
593 687658.3304 388784.4096
594 687782.1908 388706.5588
595 687355.5833 389378.7765
596 687214.8749 389332.2438
597 687221.0083 389366.0795
598 687099.0480 389319.2682
599 687198.2385 389181.6857
600 689182.4143 387550.9276
601 689316.7979 387650.1617
602 689666.1420 387658.1779
603 689867.8643 387736.4163
604 689843.0463 387918.9692
605 689886.9121 388166.1739
606 689735.9932 388196.5235
607 689707.3593 388223.0172
608 689616.3978 388212.6582
609 689566.9152 388234.0318
610 689477.0907 388033.6568
611 689447.0210 387827.2663
612 689498.7527 387817.7042
613 689483.2895 387744.8658
614 689333.3629 387702.3300
615 689318.3357 387753.5297
616 689292.7508 387768.9976
617 689207.7391 387712.1599
618 689028.4916 387667.4101
36
Nr.crt X Y
619 689893.3863 389226.5725
620 689796.8801 389310.9562
621 689720.3180 389276.6107
622 689761.3027 389217.6097
623 691519.4666 390001.5171
624 691326.1274 389794.6239
625 691316.6675 389553.5049
626 691187.2492 389348.9866
627 691056.6003 389255.7645
628 690905.3333 389084.7454
629 690813.2559 389084.2668
630 690759.7204 389157.7706
631 690638.8710 389090.0942
632 690419.3597 389180.6306
633 690138.7392 389152.7447
634 690029.6806 389244.1307
635 689697.0442 389341.3730
636 689641.1209 389430.5258
637 689287.5049 389477.3673
638 688856.8412 389307.7615
639 688702.3233 388948.1424
640 688332.5170 388623.5391
641 688175.3565 388577.0009
642 688011.7764 388465.7227
643 688715.1897 389538.4932
644 688708.4659 389645.6706
645 688838.0665 389860.7526
646 688844.3887 390140.0975
647 688786.3610 390195.5706
648 688557.3075 390232.1528
649 688620.4071 390148.2598
650 688562.3251 390053.3957
651 688276.4960 389927.3364
652 688152.5355 389925.9984
653 689691.7073 389447.2942
654 689845.5193 389617.4589
655 689988.3982 389737.3206
656 690040.1508 389818.4420
657 690054.1208 389897.9759
658 690102.7111 389918.4007
659 690163.7902 389985.8833
660 690464.6491 390088.9525
661 690806.0270 390313.6850
662 690863.2959 390533.8942
663 691105.2964 390948.4167
664 691164.9408 390969.6362
665 691205.8569 391139.6446
666 691367.8733 391240.1996
667 686547.2350 388056.9378
668 686524.8844 388076.1497
669 686534.5945 388099.6831
670 686553.4828 388094.0815
37
1.2. Vecinti, limite, hotare
În tabelul de mai jos sunt prezentate vecintile, limitele i hotarele unitii de producie i
protecie I –Baia Mare.
tab. 1.2.1.
Puncte Felul Natura
Vecinti Hotare
cardinale Limitei limitei
- borne amenajistice
NORD U.P. III Clmar Natural Dealul Crivei
- liziera pdurii
U.P. IV Blidar
Pârâul Firiza - borne amenajistice
EST U.P. V Valea Neagr Natural
Lacul de acumulare Firiza - liziera pdurii
U.P. VI Limpedea
O.S. Baia Sprie Artificial D.J. Baia Mare – Scl eni - borne amenajistice
SUD
O.S. omcuta Mare Natural Pârâul Lpu - liziera pdurii
Pârâul Ssar
Culmea Frumu eaua -borne amenajistice
VEST O.S.Tuii Mgheru Natural
Culmea Baia Mare - liziera pdurii
Piciorul lui Vasile
Majoritatea limitelor sunt evidente i stabile. În interiorul limitelor, pdurile se

învecineaz, cu fond forestier proprietate a persoanelor juridice sau private, cu terenuri arabile,
p uni i fânee, hotarele dintre pdure i acestea fiind delimitate de liziera pdurii, anuri i borne
amenajistice.
1.3.Trupuri de pdure (bazinete) componente
Situaia suprafeelor pe trupuri de pdure, parcele i distanele pân la ocol, comun i gara
C.F.R. cea mai apropiat sunt prezentate în tabelul urmtor:
tab.1.3.1.
Denumirea Distana în km pân la...
Ora/Comuna
Nr trupului de Parcele Suprafaa
în raza creia Gara
crt pdure componente (ha) Ocol Comun
se afl CFR
(bazinetului)
1, 2%, 4, 5%, 6%,
10, 11, 24N, 43, 44,
28,15 Baia Mare 12 9 7
Valea 99, 100P,
1.
Borcutului 291D-294D
Tuii
2%, 5% 6% 26,87 12 9 7
Mgheru
45, 46, 47, 61,
2. Valea Ro ie 87,07 Baia Mare 7 4 8
295D, 296D
Valea 62, 73C, 77, 78, 79,
3. 28,80 Baia Mare 7 4 8
Usturoiului 297D-300D
38
tab.1.3.1. (continuare)
Ora/Comuna
Nr trupului de Parcele Suprafaa
în raza creia Gara
crt pdure componente (ha) Ocol Comun
se afl CFR
(bazinetului)
4. Sf. Ioan 85, 86, 88, 301D 29,97 Baia Mare 6 3 7
89, 90, 98, 110,
5. Vicleanul 56,47 Baia Mare 3 5 5
302D
204, 217, 218, 230,
6. Firiza 238, 269, 270, 45,41 Baia Mare 5 9 3
289C, 290S, 303D
7. Valea Roman 236, 304D-306D 5,79 Baia Mare 9 12 5
8. Ssar 114C 0,16 Baia Mare 4 2 4
Total U.P. 308,69 - - - -
Unitatea de producie i protecie este deservit de staia C.F.R. din Baia Mare.
1.4. Administrarea fondului forestier
1.4.1. Administrarea fondului forestier proprietate public a statului
Întreaga suprafa a fondului forestier proprietate public a statului constituit în U.P. I –

Baia Mare este administrat de ctre Regia Naional a Pdurilor-Romsilva prin Ocolul Silvic
Firiza, din cadrul Direciei Silvice Maramure , cu sediul în localitatea Tuii de Jos, judeul
Maramure .
1.4.2. Administrarea fond forestier aparinând altor proprietari decât statul
Pân la 31.12.2011, în raza teritorial a unitii de producie i protecie au fost retrocedate

5526,97 ha de pdure în baza legilor fondului funciar, respectiv 126,84 ha în baza Legii 18/1990,
5022,96 ha în baza Legii 1/2000, 70,99 ha în baza Legii 247/2005, iar în perioada 2012-2021 au
fost retrocedate 0,10 ha în baza Legii 18/1990 i 306,08 ha în baza Legii 247/2005. Aceste pduri
sunt în proprietatea unor persoane fizice, primrii, composesorate i sunt administrate pe baz de
contract, de ctre Ocolul Silvic Municipal Baia Mare.
Proprietarii acestor suprafee, conform Codului Silvic, sunt obligai s le gospodreasc în
conformitate cu regimul silvic, pe baza de amenajamente silvice, prin structuri proprii sau pe baz
de contracte de administrare cu structuri silvice autorizate.
39
1.5. Vegetaia forestier situat pe terenuri din afara fondului forestier
În afara fondului forestier mai exist suprafee acoperite cu vegetaie forestier, format
din p uni cu arbori sau arbori izolai.
Suprafeele cu vegetaie forestier situat pe terenuri din afara fondului forestier
sunt gospodrite de proprietarii acestora.
40
2.1. Constituirea unitii de producie
Unitatea de producie i protecie I Baia Mare este constituit din vechea U.P. I Baia
Mare, conform temei de proiectare întocmit de Ocolul Silvic Firiza, analizat i avizat de
Conferina I de amenajare, din 22.04.2021, unde s-a stabilit c actuala unitate de producie i
protecie î i pstreaz vechile limite teritoriale, denumirea avut i numrul.
2.2. Constituirea i materializarea parcelarului i subparcelarului
Unitatea este constituit în prezent din 55 parcele numerotate astfel: 1, 2, 4, 5, 6, 10, 11, 24,
43-47, 61, 62, 73, 77-79, 85-86, 88-90, 98-100, 110, 114, 204, 217, 218, 230, 236, 238, 269, 270,
289, 290S, 291D-306D, fiind identice ca numerotare cu cele de la amenajarea precedent, cu
excep ia drumurilor forestiere care au fost renumerotate pe tronsoane, conform cu eviden ele
ocolului (inventarul mijloacelor fixe). Corespondena dintre parcelarul vechi i cel nou este
prezentat în tabelul de la paragraful 2.2.3.(tabelul 2.2.3.1.).
În cadrul parcelarului menionat mai sus s-au constituit 128 uniti amenajistice.
Parcelarul a fost materializat cu vopsea ro ie de ctre personalul de teren al ocolului silvic,
iar subparcelarul de ctre proiectant tot cu vopsea ro ie, în raport cu situaia existent în teren i în
conformitate cu normele tehnice de amenajare a pdurilor. Limitele de parcel au fost pstrate cele de
la amenajarea precedent.
Suprafeele retrocedate în baza legilor fondului funciar au fost materializate în teren de
ctre personalul O.S. Firiza, împreun cu reprezentanii comisiilor locale pentru aplicarea legilor
fondului funciar, odat cu punerea în posesie.
Ocolul Silvic are obligaia de a întreine în stare corespunztoare toate limitele amenajistice
(subparcel, parcel, fond forestier) i bornele pe întreaga perioad de aplicare a prevederilor
actualului amenajament.
41
2.2.1. Mrimea parcelelor i subparcelelor
Comparativ cu amenajrile anterioare, situaia actual a parcelarului i subparcelarului se

prezint astfel:
Tab. 2.2.1.1.
Amenaja- Suprafaa Parcele Subparcele
mentul din fondului Suprafaa [ha] Suprafaa [ha]
Nr. Nr.
anul... forestier maxim medie minim maxim medie minim
2002 5937,6 206 75,1 28,8 0,20 384 71,3 15,4 0,20
2012 615,20 63 62,65 9,77 0,07 136 60,75 4,52 0,07
2022 308,69 55 56,45 5,61 0,07 128 22,21 2,41 0,07
NOT: La suprafaa minim, atât în cazul parcelei cât i a subparcelei, nu s-au luat în considerare suprafeele
cu destinaie special.
Subparcelarul a fost pstrat în ansamblu, suferind modificri doar în msura în care situaia
din teren a impus înfiinarea/desfiinarea de subparcele i în u.a.- urile retrocedate parial (%) în
baza legilor fondului funciar.
Se observ o scdere a numrului de parcele i subparcele deoarece din cadrul unitii de
producie i protecie I Baia Mare a fost retrocedat în baza legilor fondului funciar o suprafaa de
306,08 ha, dar au fost i situaii în care s–au delimitat noi subparcele.
Cea mai mic parcel este 1 cu 0,07 ha iar cea mai mare parcel este 47 cu 56,45 ha, de
asemenea subparcela cu cea mai mic suprafa este 1 cu 0,07 ha, iar cea mai mare este 47D cu
22,21 ha.
2.2.2. Situaia bornelor
Bornele au fost revopsite i refcute cele deteriorate, de ctre personalul de teren al

ocolului silvic, pstrându- i în general aceia i numerotare. În teren exist un numr de 35 borne
numerotate astfel: 12, 12bis, 14, 15, 16bis, 17, 20, 22, 24, 37, 40, 41, 77, 91bis, 93, 96, 99, 104,
106, 107, 119bis, 173, 174, 179, 190bis, 202bis, 203bis, 204, 206, 207, 208, 209, 226, 234bis, 240.
Cu ocazia actualei amenajri, având în vedere mi crile de suprafa din ultimii 10 ani i
reanalizându-se situaia bornelor existente la amenajarea precedent, au mai fost amplasate pe
hart un numr de 89 borne noi, numerotate astfel: 250-338.
Bornele existente în teren sunt confecionate din beton armat, având o stare
corespunztoare, iar cele amplasate la amenajarea actual urmeaz a se confec iona i amplasa în
locurile indicate pe arborii martori.
Aceste borne se regsesc doar pe harta amenajistic, urmând ca personalul ocolului silvic
s le amplaseze în teren conform hrii amenajistice. Recondiionarea sau înlocuirea bornelor se va
face de ctre personalul de teren al ocolului silvic.
42
În tabelul urmtor este prezentat situaia bornelor pe trupuri de pdure.

tab. 2.2.2.1.
Nr Denumirea trupului Nr. de Felul Parcelele unde sunt
Numerotarea bornelor
crt. de pdure borne bornelor amplasate
1, 2, 4, 5, 6, 10, 11,
12, 12bis, 14, 15, 17, 20, 22, 24, 93, 24N, 43, 44, 99,
1 Valea Borcutului 31
16bis, 234bis, 250-268, 338 100P,
291D-294D
45, 46, 47, 61, 295D,
2 Valea Ro ie 96, 99, 104, 106, 107, 269-290 27
296D
62, 73C, 77, 78, 79,
3 Valea Usturoiului 174, 179, 173, 291-313 26
beton armat 297D-300D
4 Sfântu Ioan 204, 119bis, 202bis, 314-318 8 85, 86, 88, 301D
5 Vicleanul 206, 207, 209, 226, 240 12 89, 90, 98, 110, 302D
204, 217, 218, 230,
37, 40, 41, 77, 208, 190bis, 203bis,
6 Firiza 15 238, 269, 270, 289C,
326-328, 333-337
290S, 303D
7 Valea Roman 91bis, 329-332 5 236, 304D-306D
8 Ssar - - 114C
Total 124 -
2.2.3. Corespondena între parcelarul i subparcelarul precedent i cel actual
Corespondena parcelarului i subparcelarului precedent i actual este prezentat în tabelul

urmtor:
tab. 2.2.3.1.
Numrul parcelei din amenajamentul întocmit în anul …
2012 2022 2012 2022 2012 2022 2012 2022
1 1 11 11 53A LEG 77H 77G
2A 2A 24N 24N 53B LEG 77I 77H
2C 2C 26A LEG 53C LEG 77J 77I
4 4 26B LEG 55 LEG 77K 77J
5A+%B 5A 26C LEG 56A LEG 77C%+A% 77C
5B% 5N 26D LEG 56B LEG 78A 78A
5A_LEG 5B 38 LEG 60A LEG 78D 78B
6A 6A 43A% LEG 60B LEG 78E 78C
6B 6B 43A% 43A 61%+61LEG% 61 78F 77D
6C 6C 43B 43B 61% LEG 78G 77E
6D%+E%+J% 6D 44 44 62A 62A 78H 78F
6E% 6E 45A+B%+LEG% 45A 62B 62B 78J 78G
6F+G%+E% 6F 45B% 45B 62C LEG 78I% 78H
6G% 6G 45B_LEG% 45D 62D 62C 78I% 78M1
6H+G% 6H 45C+B% 45C 63 LEG 78I% 78M2
6I%+J% 6I 46A%+46A_LEG% 46A 73C 73C 78I% 78M3
6J%+E% 6J 46B+46B_LEG% 46B 76 LEG 78I% 78I
6K+J%+I% 6K 46C 46C 77A%+C% 77A 79 79
10A 10A 47A% 47A 77B 77B 83 LEG
10B 10B 47B 47B 77C 77C 84 LEG
10C 10C 47C+D%+A% 47C 77D 77D 85 85
10D 10D 47D% 47D 77E 77E 86A% 86A
10E 10E 47E 47E 77F+G 77F 86B%+LEG% 86B
86A% LEG 89 89 98B 98B 98E 98E
86B% LEG 90 90 98C 98C 98F 98F
88 88 98A 98A 98D 98D 98G 98G
43
tab. 2.2.3.1. (continuare)

Numrul parcelei din amenajamentul întocmit în anul …
2012 2022 2012 2022 2012 2022 2012 2022
98H 98H 204 204 269C 269C 105D 295D
98I 98I 213 LEG 269C 269C 115D 296D
99C 99C 214 LEG 270A 270A 106D% 297D
99P% 99P2 217 217 270B+%N 270B 106D% 298D
99P% 99P1 218 218 270C% 270C1 106D% 299D
100P 100P 230% 230 270C% 270C2 106D% 300D
110A 110A 230% LEG 270N% 270N 107D 301D
110B 110B 236A 236A 289C 289C 111D 302D
110C 110C 236N 236N 290S 290S 287D 303D
110D% 110D 238 238 102D 291D 288D% 304D
110D% 110M 250 LEG 103D 292D 288D% 305D
113C LEG 269A 269A 108D% 293D 288D% 306D
114C 114C 269B 269B 108D% 294D
Not: În tabelul de mai sus u.a.-urile notate LEG reprezint suprafe e retrocedate în baza
legilor fondului funciar.
Facem precizarea c pe hrile amenajistice realizate prin tehnici GIS, la indicativul u.a. –
urilor afectate gospodririi pdurilor a fost dublat litera (ex. 2C este 2CC).
2.3.Planuri de baz utilizate. Ridicri în plan folosite pentru reambularea planurilor

de baz.
2.3.1 Planuri de baz utilizate
În scopul determinrii suprafeelor i întocmirii hrilor de amenajament, s-au folosit

planuri de baz cu curbe de nivel la scara 1:5000, pentru întreaga suprafa a unitii de producie
i protecie. Echidistana curbelor de nivel este de 2,5 m, având ca plan de referin Marea Neagr.
Aceste planuri au fost întocmite de O.J.O.C.C. Maramure dup aerofotografierea din anul
1973, reperajul executat în anul 1975 de O.J.O.C.C. Bucure ti, la fel i descifrarea. Originalele au
fost întocmite de O.J.O.C.C. Bucure ti în anul 1976.
Planurile de baz fac parte din urmtoarele trapeze:
tab. 2.3.1.1.
Nr. Parcele Suprafaa
Planuri de baz Scara Observaii
crt. componente f.f. -ha-
1. L-34-11-D-d-4-II 1:5000 Fr fond forestier proprietate public a statului - Foaie volant
2. L-34-11-D-d-4-IV 1:5000 5% 0,76 Foaie volant
3. L-34-12-C-a-2-III 1:5000 Fr fond forestier proprietate public a statului - Foaie volant
4. L-34-12-C-a-4-I 1:5000 Fr fond forestier proprietate public a statului - Foaie volant
5. L-34-12-C-a-4-II 1:5000 Fr fond forestier proprietate public a statului - Foaie volant
6. L-34-12-C-a-4-III 1:5000 Fr fond forestier proprietate public a statului - Foaie volant
7. L-34-12-C-a-4-IV 1:5000 290S 0,76 Foaie volant
8. L-34-12-C-c-1-II 1:5000 Fr fond forestier proprietate public a statului - Foaie volant
9. L-34-12-C-c-1-III 1:5000 291D% - Foaie volant
10. L-34-12-C-c-1-IV 1:5000 291D%, 292D% - Foaie volant
11. L-34-12-C-c-2-I 1:5000 305D, 306D - Foaie volant
12. L-34-12-C-c-2-II 1:5000 238, 269 5,01 Foaie volant
44

Nr. Parcele Suprafaa
Planuri de baz Scara Observaii
crt. componente f.f. -ha-
13. L-34-12-C-c-2-III 1:5000 236, 299D%, 300D, 304D%, 305D 5,79 Foaie volant
14. L-34-12-C-c-2-IV 1:5000 230, 270, 303D, 304D% 19,82 Foaie volant
15. L-34-12-C-c-3-I 1:5000 6, 24, 291D%, 292D%, 293D% 24,49 Foaie volant
16. L-34-12-C-c-3-II 1:5000 292D%, 293D%, 295D%, 299D% - Foaie volant
17. L-34-12-C-c-3-III 1:5000 1, 2, 4, 5%, 10, 11, 43, 44, 100P, 291D% 26,98 Foaie volant
45, 46, 47, 61%, 293D%, 294D, 295D%,
18. L-34-12-C-c-3-IV 1:5000 82,61 Foaie volant
296D%
19. L-34-12-C-c-4-I 1:5000 73C, 296D%, 297D, 298D, 299D% 0,26 Foaie volant
20. L-34-12-C-c-4-II 1:5000 217, 218 17,49 Foaie volant
61%, 62, 77, 78, 79, 85, 86, 296D%, 297D%,
21. L-34-12-C-c-4-III 1:5000 45,44 Foaie volant
301D
22. L-34-12-C-c-4-IV 1:5000 86, 88, 89, 90, 98, 110, 204, 302D 76,16 Foaie volant
23. L-34-12-C-d-1-III 1:5000 Fr fond forestier proprietate public a statului - Foaie volant
24. L-34-12-C-d-3-I 1:5000 289C 0,15 Foaie volant
25. L-34-12-C-d-3-III 1:5000 Fr fond forestier proprietate public a statului - Foaie volant
26. L-34-23-B-b-2-II 1:5000 Fr fond forestier proprietate public a statului - Foaie volant
27. L-34-23-B-b-2-III 1:5000 Fr fond forestier proprietate public a statului - Foaie volant
28. L-34-23-B-b-2-IV 1:5000 Fr fond forestier proprietate public a statului - Foaie volant
29. L-34-23-B-b-4-I 1:5000 Fr fond forestier proprietate public a statului - Foaie volant
30. L-34-23-B-b-4-II 1:5000 Fr fond forestier proprietate public a statului - Foaie volant
31. L-34-24-A-a-1-I 1:5000 99 2,81 Foaie volant
32. L-34-24-A-a-1-II 1:5000 Fr fond forestier proprietate public a statului - Foaie volant
33. L-34-24-A-a-1-III 1:5000 Fr fond forestier proprietate public a statului - Foaie volant
34. L-34-24-A-a-1-IV 1:5000 Fr fond forestier proprietate public a statului - Foaie volant
35. L-34-24-A-a-2-I 1:5000 114C 0,16 Foaie volant
37. L-34-24-A-a-2-III 1:5000 Fr fond forestier proprietate public a statului - Foaie volant
38. L-34-24-A-a-3-I 1:5000 Fr fond forestier proprietate public a statului - Foaie volant
Total U.P. * * 308,69 *
2.3.2. Ridicri în plan folosite pentru reambularea planurilor de baz
Cu ocazia actualei amenajri s-au efectuat msurtori cu tehnologia G.P.S. în lungime de

64,00 km cu 1280 puncte, care prin raportri grafice s-au transpus pe planurile de baz.
Hrile de amenajament la scara 1:20000 s-au executat prin tehnologia GIS.
2.4. Suprafaa fondului forestier

2.4.1. Determinarea suprafeelor
Suprafaa actual a U.P. I Baia Mare este de 308,69 ha. Determinarea acestei suprafee s-a
fcut analitic prin tehnologia G.I.S, planurile de baz fiind scanate, georefereniate i vectorizate,
pentru poligoanele astfel rezultate extrgându-se suprafeele aferente (u.a., parcele, enclave, etc.).
Modificrile de suprafee la amenajarea actual fa de cea precedent sunt redate
centralizat în tabelul urmtor:
45
48
Tab. 2. 4. 1. 1.
Diferene Justificri
+ -
Diferen e rezultate Diferen e rezultate
Corectare Corectare
în urma în urma
limit fond Intrri în fond limit fond Acte de
determinrii determinrii
forestier pe forestier cu acte forestier pe retrocedare
Suprafaa la Suprafaa la analitice a analitice a
baz de legale (Sentin a baz de neidentificate
amenajarea amenajarea suprafeelor prin suprafeelor prin
+ - msurtori, civil nr. msurtori, i neoperate la Legea
precedent actual tehnologia G.I.S., Total tehnologia G.I.S., Total
conform 3091/20.03.2013 i conform amenajrile 247/2005
msurtori cu GPS msurtori cu GPS
situa iei din Protocol predare- situa iei din anterioare
i utilizarea i utilizarea
teren primire nr. teren (Legea
imaginilor aeriene imaginilor aeriene
(pichetaj 1568/22.03.2021) (pichetaj 18/1991)
recente recente
fcut de OS) fcut de OS)
(ortofotoplanuri) (ortofotoplanuri)
615,20 308,69 2,19 308,70 0,46 0,43 1,30 2,19 1,07 1,45 0,10 306,08 308,70
Toate categoriile de justificri prezentate în tabelul 2.4.1.1. au fost discutate i avizate în cadrul Conferin ei a II a de amenajarea pdurilor.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 266 bis/28.III.2024
46
Modificrile de suprafee ale fondului forestier se regsesc în u.a.:

Tabel. 2.4.1.2.
Suprafaa la
Diferene Justificri
u.a./parcela amenajarea
precedent actual + - + -
Acte de retrocedare
113C 0,10 - - 0,10
neidentificate i neoperate la
-
amenajrile anterioare
Total 0,10 - - 0,10
(Legea 18/1991)
230 0,17 - - 0,17
214% 10,65 - - 10,65
26A 6,75 - - 6,75
26B 1,67 - - 1,67
26C 1,90 - - 1,90
26D 6,08 - - 6,08
38 26,61 - - 26,61
43A 23,06 - - 23,06
53A 60,75 - - 60,75
53B 1,52 - - 1,52
53C 0,38 - - 0,38
55 1,20 - - 1,20
Retrocedri în baza
56A 1,58 - - 1,58 -
Legii 247/2005
56B 1,56 - - 1,56
60A 5,34 - - 5,34
60B 4,99 - - 4,99
62C 21,68 - - 21,68
63 1,39 - - 1,39
76 46,19 - - 46,19
83 1,37 - - 1,37
84 21,87 - - 21,87
250 36,91 - - 36,91
213 16,41 - - 16,41
214% 6,05 - - 6,05
Total 306,08 - - 306,08
Intrri în fond forestier cu
5A 2,49 3,79 1,30 - acte legale (Sentin a civil nr.
3091/20.03.2013 i Protocol -
Total 2,49 3,79 1,30 - predare-primire nr.
1568/22.03.2021)
6 23,41 23,42 0,01 -
10 8,88 8,94 0,06 -
24 1,00 1,07 0,07 - Diferen e rezultate în urma
44 1,24 1,25 0,01 - determinrii analitice a
suprafeelor prin tehnologia
73 0,20 0,26 0,06 - -
G.I.S., msurtori cu GPS i
78 9,55 9,60 0,05 - utilizarea imaginilor aeriene
79 0,62 0,63 0,01 - recente (ortofotoplanuri)
204 2,00 2,16 0,16 -
Total 46,90 47,33 0,43 -
89 14,11 14,09 - 0,02 Diferen e rezultate în urma
110 25,18 25,14 - 0,04 determinrii analitice a
230 13,51 13,42 - 0,09 suprafeelor prin tehnologia
-
236 5,80 5,79 - 0,01 G.I.S., msurtori cu GPS i
11 0,49 0,46 - 0,03 utilizarea imaginilor aeriene
77 13,51 13,49 - 0,02 recente (ortofotoplanuri)
47
Tabel. 2.4.1.2. (continuare)

Suprafaa la
Diferene Justificri
u.a./parcela amenajarea
90 1,50 1,32 - 0,18 Diferen e rezultate în urma
determinrii analitice a
114C 0,20 0,16 - 0,04 suprafeelor prin tehnologia
-
218 10,00 9,36 - 0,64 G.I.S., msurtori cu GPS i
utilizarea imaginilor aeriene
Total 84,30 83,23 - 1,07 recente (ortofotoplanuri)
269 3,43 3,62 0,19 - Corectare limit fond
78B - 0,11 0,11 - forestier pe baz de
msurtori, conform -
290 0,60 0,76 0,16 - situa iei din teren (pichetaj
Total 4,03 4,49 0,46 - fcut de OS)
86 24,85 24,38 - 0,47 Corectare limit fond
78B 0,11 - - 0,11 forestier pe baz de
100P 1,20 1,14 - 0,06 - msurtori, conform
270 7,22 6,41 - 0,81 situa iei din teren (pichetaj
Total 33,38 31,93 - 1,45 fcut de OS)
TOTAL
477,28 170,77 2,19 308,70 - -
GENERAL
În ceea ce prive te diferenele constatate între suprafeele predate efectiv în teren i cele
înscrise în procesele verbale de punere în posesie, situaia este urmtoarea:
Tabel. 2.4.1.3.
Suprafaa din Procesul Diferene
Suprafaa predat efectiv
verbal de punere în
u.a./parcela în teren sau ocupat ilegal plus – se minus –
posesie sau alte acte legale
- ha- constituie "M" urmeaz a fi
- ha-
(ocupaie) cedate
Acte de retrocedare neidentificate i neoperate la amenajrile anterioare (Legea 18/1991)
113C 0,10 0,10 - -
Total 0,10 0,10 - -
Legea 247/2005
230 0,17 0,17 - -
214% 10,65 10,65 - -
26A 6,75 6,75 - -
26B 1,67 1,67 - -
26C 1,90 1,90 - -
26D 6,08 6,08 - -
38 26,61 26,61 - -
43A 23,06 23,06 - -
53A 60,75 60,75 - -
53B 1,52 1,52 - -
53C 0,38 0,38 - -
55 1,20 1,20 - -
56A 1,58 1,58 - -
56B 1,56 1,56 - -
60A 5,34 5,34 - -
60B 4,99 4,99 - -
62C 21,68 21,68 - -
63 1,39 1,39 - -
48
Tabel. 2.4.1.3.
Suprafaa predat efectiv
u.a./parcela în teren sau ocupat ilegal plus – se minus –
posesie sau alte acte legale
- ha- constituie "M" urmeaz a fi
- ha-
(ocupaie) cedate
76 46,19 46,19 - -
83 1,37 1,37 - -
84 21,87 21,87 - -
250 36,91 36,91 - -
213 16,41 16,41 - -
214% 6,05 6,05 - -
Total 306,08 306,08 - -
Total
306,18 306,18 - -
general
49
52
2.4.2. TABELUL 1E
EVIDEN A MICRILOR DE SUPRAFA DIN FONDUL FORESTIER
Scopul modificrii Modificri în suprafaa Scoateri temporare din

Documentul de aprobare
efectuate, denumirea fondului forestier fondul forestier
Defri ri
unitii de la care Scoateri
Unitile fr
Nr. provine terenul sau Intrri def. din SOLD Supraf.
amenajistice/ Data scoatere
crt. Felul docu- beneficiarul scoaterii f.f.
Nr. Data parcele Termen repri- din fond
mentului definitive sau
de ocol silvic
mirii forestier
temporare din fond
Semntura efului
ha
forestier
Suprafa a fondului forestier la 01.01.2012 615,20 - - -
Acte de retrocedare neidentificate i neoperate la amenajrile anterioare (Legea 18/1991)
Titlu proprietate 40300/86 23.11.1993

1 Vasco Ioszef 113C - 0,10 615,10 - - - -
Proces verbal
8840 31.07.2014
licita ie
Total acte de retrocedare neidentificate i neoperate la amenajrile anterioare
- 0,10 615,10 - - - -
(Legea 18/1991)
Legea 247/2005
Proces Verbal de
2 292 21.09.2015 Brezian Ioan 230 - 0,17 614,93 - - - -
punere în posesie
Proces Verbal de Primaria Municipiului
3 772 19.05.2014 214% - 10,65 604,28 - - - -
punere în posesie Baia Mare
4 772 19.05.2014 26A - 6,75 597,53 - - - -
5 772 19.05.2014 26B - 1,67 595,86 - - - -

6 772 19.05.2014 26C - 1,90 593,96 - - - -
50
Defri ri
Unitile fr
de ocol silvic
mirii forestier
temporare din fond
Semntura efului
ha
forestier
7 772 19.05.2014 26D - 6,08 587,88 - - - -
8 772 19.05.2014 38 - 26,61 561,27 - - - -
9 772 19.05.2014 43A - 23,06 538,21 - - - -
10 772 19.05.2014 53A - 60,75 477,46 - - - -
11 772 19.05.2014 53B - 1,52 475,94 - - - -
12 772 19.05.2014 53C - 0,38 475,56 - - - -
13 772 19.05.2014 55 - 1,20 474,36 - - - -
14 772 19.05.2014 56A - 1,58 472,78 - - - -
15 772 19.05.2014 56B - 1,56 471,22 - - - -
16 772 19.05.2014 60A - 5,34 465,88 - - - -

17 772 19.05.2014 60B - 4,99 460,89 - - - -
53
51
54

Defri ri
Unitile fr
de ocol silvic
mirii forestier
temporare din fond
Semntura efului
ha
forestier
18 772 19.05.2014 62C - 21,68 439,21 - - - -
19 772 19.05.2014 63 - 1,39 437,82 - - - -
20 772 19.05.2014 76 - 46,19 391,63 - - - -
21 772 19.05.2014 83 - 1,37 390,26 - - - -
22 772 19.05.2014 84 - 21,87 368,39 - - - -
23 772 19.05.2014 250 - 36,91 331,48 - - - -
Proces Verbal de Eparhia greco catolic
24 781 27.05.2014 213 - 16,41 315,07 - - - -
Proces Verbal de Eparhia greco catolic
25 781 27.05.2014 214% - 6,05 309,02 - - - -
Total Legea 247/2005 - 306,08 309,02 - - - -
Total retrocedat - 306,18 309,02 - - - -
Sentin a civil 3091 20.03.2013 - - - -
26 Butean Gheorghe 5A 1,30 - 310,32
Protocol predare
1568 22.03.2021 - - - -
primire
Total 1,30 - 310,32 - - - -
52
Defri ri
Unitile fr
de ocol silvic
temporare din fond mirii forestier

Semntura efului
ha
forestier
Diferen e rezultate în urma determinrii analitice a suprafeelor prin tehnologia G.I.S., msurtori cu aparatul GPS i utilizarea imaginilor aeriene recente
(ortofotoplanuri)
89 - 0,02 310.30 - - - -
110 - 0,04 310.26 - - - -
230 - 0,09 310.17 - - - -
Diferen e rezultate în urma determinrii analitice a suprafeelor prin tehnologia 236 0,01 310.16
G.I.S., msurtori cu aparatul GPS i utilizarea imaginilor aeriene recente 11 - 0,03 310.13 - - - -
(ortofotoplanuri) 77 - 0,02 310.11 - - - -
90 - 0,18 309.93 - - - -
114C - 0,04 309.89 - - - -
218 - 0,64 309.25 - - - -
Total - 1,07 309,25 - - - -
6 0,01 - 309,26 - - - -
10 0,06 - 309,32 - - - -
24 0,07 - 309,39 - - - -
Diferen e rezultate în urma determinrii analitice a suprafeelor prin tehnologia 44 0,01 - 309,40 - - - -
G.I.S., msurtori cu aparatul GPS i utilizarea imaginilor aeriene recente
(ortofotoplanuri) 73 0,06 - 309,46 - - - -
78 0,05 - 309,51 - - - -
79 0,01 - 309,52 - - - -
204 0,16 - 309,68 - - - -
Total 0,43 - 309,68 - - - -
Corectare limit fond forestier pe baz de msurtori, conform situa iei din teren 86 - 0,47 309,21 - - - -
(pichetaj fcut de OS) 78B - 0,11 309,10 - - - -
55
53
56

Defri ri
Unitile fr
de ocol silvic
mirii forestier
temporare din fond
Semntura efului
ha
forestier
Corectare limit fond forestier pe baz de msurtori, conform situa iei din teren 100P - 0,06 309,04 - - - -
(pichetaj fcut de OS) 270 - 0,81 308,23 - - - -
Total - 1,45 308,23 - - - -
269 0,19 - 308,42 - - - -
Corectare limit fond forestier pe baz de msurtori, conform situa iei din teren
78B 0,11 - 308,53 - - - -
(pichetaj fcut de OS)
290 0,16 - 308,69 - - - -
Total 0,46 - 308,69 - - - -
TOTAL GENERAL 2,19 308,70 308,69 - - - -
Recapitulaie
INTRRI
0,46 - 615,66 - - - -
Diferen e rezultate în urma determinrii analitice a suprafeelor prin tehnologia G.I.S., msurtori
0,43 - 616,09 - - - -
cu aparatul GPS i utilizarea imaginilor aeriene recente (ortofotoplanuri)
Intrri în fond forestier cu acte legale (Sentin a civil nr. 3091/20.03.2013 i Protocol predare-
1,30 - 617,39 - - - -
primire nr. 1568/22.03.2021)
TOTAL INTRRI 2,19 - 617,39 - - - -
IE IRI
- 1,45 615,94 - - - -
Diferen e rezultate în urma determinrii analitice a suprafeelor prin tehnologia G.I.S., msurtori
- 1,07 614,87 - - - -
cu aparatul GPS i utilizarea imaginilor aeriene recente (ortofotoplanuri)
Acte de retrocedare neidentificate i neoperate la amenajarile anterioare (Legea 18/1991) - 0,10 614,77 - - - -
Legea 247/2005 - 306,08 308,69 - - - -

TOTAL IE IRI - 308,70 308,69
TOTAL GENERAL 2,19 308,70 308,69 - - - -
Suprafaa fondului forestier la 01.01.2022 308,69 - - - - -
54
Situaia mi crilor de suprafee din fondul forestier pe parcursul aplicrii amenajamentului precedent, ce cuprinde toate informaiile necesare
(felul actului, numrul i data emiterii, u.a. i suprafa) este confirmat, sub raportul legalitii, prin semntura efului de ocol i a fost analizat i
avizat în Conferina a II-a de amenajare a pdurilor.
Modificri în suprafaa Scoateri temporare din fondul

Documentul de aprobare Scopul modificrii efectuate, Defri ri
fondului forestier forestier
denumirea unitii de la care fr Semntura
Nr. Unitile Scoateri
provine terenul sau beneficiarul scoatere efului de
crt. Felul docu- amenajistice/parcele Intrri def. din SOLD Supraf.
Nr. Data scoaterii definitive sau temporare Termen
Data repri- din fond ocol silvic
mentului din fond forestier f.f. mirii forestier
Ha
57
55
58

Ha
56
Ha
59
57
2.4.3. Utilizarea fondului forestier
În tabelul de mai jos sunt redate suprafeele dup destinaia terenurilor i folosina lor.
tab.2.4.3.1.
Suprafaa
Simbol Categoria de folosin
ha %
A Pduri i terenuri destinate împduririi sau reîmpduririi 294,09 95
Pduri i terenuri destinate împduririi sau reîmpduririi în care este i va fi
A1 90,07 29
admis i posibil recoltarea masei lemnoase
A11 Pduri inclusiv plantaii cu reu ita definitiv 90,07 29
A12 Terenuri împdurite pe cale artificial care nu au realizat reu ita definitiv - -
A13 Regenerri pe cale natural cu reu it parial - -
A14 Terenuri de reîmpdurit în urma tierilor rase, a doborâturilor de vânt sau a altor cauze - -
A15 Poieni sau goluri destinate împduririi - -
A16 Terenuri degradate prevzute a se împduri - -
A17 Rchitrii naturale ori create prin culturi - -
Pduri i terenuri destinate împduririi sau reîmpduririi în care este
A2 204,02 66
interzis sau nu este posibil recoltarea de mas lemnoas
A21 Pduri inclusiv plantaii cu reu it definitiv 204,02 66
A22 Terenuri împdurite pe cale natural ori din plantaii, care nu au realizat înc reu ita definitiv - -
A23 Terenuri de reîmpdurit în urma doborâturilor de vânt sau altor cauze - -
A25 Terenuri degradate destinate împduririi - -
B Terenuri afectate gospodririi pdurilor 8,13 2
B1 Linii parcelare principale - -
B2 Linii de vântoare i terenuri pentru hrana vânatului - -
B3 Instalaii de transport forestier: drumuri, ci ferate, funiculare permanente - -
B4 Cldiri, curi i depozite permanente 3,77 1
B5 Pepiniere i plantaii semincere 3,60 1
B6 Culturi de arbu ti fructiferi, de plante medicinale i melifere etc. - -
B7 Terenuri cultivate pentru nevoile administraiei - -
Terenuri cu fazanerii, pstrvrii, centre de prelucrare a fructelor de pdure, usctorii de
B8 0,76 -
semine
B9 Ape care fac parte din fonduri forestiere - -
B10 Culoare pentru linii electrice de înalt tensiune - -
B11 Fâ ii de frontier i instalaii aferente - -
C Terenuri neproductive: stâncrii, nisipuri, srturi, mlatini, ravene, etc. 4,76 2
D Terenuri scoase temporar din fondul forestier 1,71 1
Transmise prin acte legale în folosin temporar unor organizaii sau
D1 întreprinderi pentru instalaii electrice, petroliere, hidrotehnice, cariere, depozite - -
etc.
Deinute de persoane fizice sau juridice fr aprobrile legale necesare:
D2 1,71 1
ocupaii i litigii
Total U.P. 308,69 100
58
Situaia pe categorii de folosin forestier dup indicatorii forestieri este prezentat în

tabelul de mai jos:
tab. 2.4.3.2.
Nr. Suprafaa – ha -
Simbol Categoria de folosin forestier
crt. Total Grupa I Grupa II
0 1 2 3 4 5
1 P. Fond forestier total 308,69 274,44 34,25
1.1. P.D. Terenuri acoperite cu pdure 294,09 204,02 90,07
1.2. P.C. Terenuri care servesc nevoile de cultur 3,60 - 3,60
Terenuri care servesc nevoile de producie
1.3. P.S. 0,76 - 0,76
silvic
Terenuri care servesc nevoile de administraie
1.4. P.A. 3,77 - 3,77
forestier
1.5. P.I. Terenuri afectate împduririi - - -
1.6. P.N. Terenuri neproductive 4,76 - 4,76
Terenuri scoase temporar din fondul forestier i
1.7. P.T. - - -
neprimite
1.8. P.O. Ocupaii i litigii 1,71 - 1,71
Not: Terenurile afectate au fost trecute convenional în grupa a II-a.
Din tabelele de mai sus reiese c 95% din suprafaa unitii de producie i protecie este
ocupat de pdure în producie i protecie, 2% sunt terenuri afectate gospodririi silvice, 2% sunt
terenuri neproductive, iar 1% sunt ocupaii i litigii.
Indicele de utilizare a fondului forestier este de 95%, mai mic decât cel de la amenajarea
precedent cu 3%, datorit retrocedrilor care au afectat suprafa a UP.
59
2.4.4. EVIDENTA FONDULUI FORESTIER PE DESTINATII SI DESTINATARI

DS:Maramures OS: Firiza UP: 1 Pag.: 1
FF DENUMIREA INDICATORILOR ALTI

COD TOTAL M.A.P.D.R. DE TINATORI
FONDUL FORESTIER - TOTAL (P ) 308.69 308.69
1 TERENURI ACOPERITE CU PADURE (PD ) 294.09 294.09
101 RASINOASE (PDR) 20.33 20.33
102 FOIOASE (PDF) 273.76 273.76
103 RACHITARII (CULTIVATE SI NATURALE) (PDS)
2 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA (PC ) 3.60 3.60
201 PEPINIERE (PCP) 3.60 3.60
202 PLANTAJE (PCJ)
203 COLECTII DENDROLOGICE (PCD)
3 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA (PS ) 0.76 0.76
301 ARBUSTI FRUCTIFERI (CULTURI SPECIALIZATE) (PSZ)
302 TERENURI PENTRU HRANA VANATULUI (PSV)
303 APE CURGATOARE (PSR)
304 APE STATATOARE (PSL)
305 PASTRAVARII (PSP) 0.76 0.76
306 FAZANERII (PSF)
307 CRESCATORII ANIMALE CU BLANA FINA (PSB)
308 CENTRE FRUCTE DE PADURE (PSD)
309 PUNCTE ACHIZITIE FRUCTE, CIUPERCI (PSU)
310 ATELIERE DE IMPLETITURI (PSI)
311 SECTII SI PUNCTE APICOLE (PSA)
312 USCATORII SI DEPOZITE DE SEMINTE (PSS)
313 CIUPERCARII (PSC)
4 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADM. FORESTIERA (PA ) 3.77 3.77
401 SPATII DE PRODUCTIE SILVICA SI CAZARE PERS. SILVIC (PAS) 3.77 3.77
402 CAI FERATE FORESTIERE (PAF)
403 DRUMUIR FORESTIERE (PAD)
404 LINII DE PAZA CONTRA INCENDIILOR (PAP)
405 DEPOZITE FORESTIERE (PAZ)
406 DIGURI (PAG)
407 CANALE (PAC)
408 ALTE TERENURI (PAA)
5 TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI (PI )
501 CLASA DE REGENERARE (PIR)
502 TERENURI INTRATE CU ACTE LEGALE IN F. FORESTIER (PIF)
6 TERENURI NEPRODUCTIVE (PN ) 4.76 4.76
601 STANCARII, ABRUPTURI (PNS) 4.76 4.76
602 BOLOVANISURI, PIETRISURI (PNP)
603 NISIPURI (ZBURATOARE SI MARINE) (PNN)
604 RAPE - RAVENE (PNR)
605 SARATURI CU CRUSTA (PNC)
606 MOCIRLE - SMARCURI (PNM)
607 GROPI DE IMPRUMUT SI DEPUNERI STERILE (PNG)
701 FASIE FRONTIERA (PF )
801 TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN F. FORESTIER SI NEREPRIMITE (PT ) 1.71 1.71
60
2.4.5.. SUPRAFATA FONDULUI FORESTIER PE CATEGORII DE FOLOSINTA SI SPECII

DS:Maramures OS:Firiza UP: 1 Pag.: 1
NR.
DENUMIREA INDICATORILOR TOTAL M.A.P.D.R. ALTI
CRT.
1 FONDUL FORESTIER TOTAL (RIND 2+33) 308.69 308.69
2 S U P R A F A T A P A D U R I L O R TOTAL (RIND 3+10) 294.09 294.09
3 RASINOASE 20.33 20.33
4 MOLID 5.91 5.91
5 - DIN CARE : IN AFARA AREALULUI
6 BRAD 0.11 0.11

7 DUGLAS
8 LARICE 1.18 1.18

9 PINI 9.97 9.97
10 FOIOASE (RIND 11+12+15+21) 273.76 273.76
11 FAG 84.41 84.41
12 STEJARI 101.40 101.40
13 - PEDUNCULAT
14 - GORUN 94.20 94.20

15 DIVERSE SPECII TARI 81.44 81.44
16 - SALCAM 0.57 0.57
17 - PALTIN 2.40 2.40
18 - FRASIN
19 - CIRES 0.56 0.56

20 - NUC
21 DIVERSE SPECII MOI 3.05 3.05

22 - TEI 2.44 2.44
23 - PLOPI
24 - DIN CARE : PLOPI EURAMERICANI
25 - SALCII 0.09 0.09

26 - DIN CARE IN LUNCA SI DELTA DUNARII
33 A L T E T E R E N U R I TOTAL 14.60 14.60

34 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA 3.60 3.60
35 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA 0.76 0.76
36 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINISTRATIE FORESTIERA 3.77 3.77
37 TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI
38 - DIN CARE : IN CLASA DE REGENERARE
39 TERENURI NEPRODUCTIVE 4.76 4.76

40 FASIE FRONTIERA
41 TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER 1.71 1.71
61
2.5. Enclave
În raza unitii de producie i protecie I Baia Mare exist dou enclave în suprafa de
1,47 ha. Situaia comparativ cu amenajarea anterioar este prezentat în tabelul urmtor i nu se
observ nici o diferen.
Tab.2.5.1.
Anul amenajrii
2012 2022 Parcele
Nr. Supraf. Nr. Supraf. limitrofe
Deintor Folosin Deintor Folosin
vechi ha nou ha
Lupa Tiberiu Lupa Tiberiu
E1 1,28 cas+curte E1 1,28 cas+curte 110
Cosma Ioan Cosma Ioan
E2 0,19 Cosma Maria cas+curte E2 0,19 Cosma Maria cas+curte 110
Total 1,47 * * * 1,47 * * *
La Conferin a a II-a de amenajare s-a hotrât repozi ionarea enclavei E2 (fr ca

suprafa a acesteia s se modifice) din parcela 110, conform situa iei din teren, pe baza
msurtorilor primite de la Direc ia silvic.
2.6. Organizarea administrativ (districte, brigzi, cantoane)
Arondarea pe districte i cantoane, a parcelelor aferente fondului forestier proprietate

public a statului este prezentat în tabelul de mai jos.
tab. 2.6.1.
Districtul Cantonul
(brigada) Parcele componente Suprafaa
Nr. Denumire
1, 2, 4, 5, 6, 10, 11, 24, 26, 38, 61, 62, 63, 73, 76, 77,
78, 79, 83, 84, 85, 86, 88, 89, 90, 98, 110, 113, 114,
1 Frumuaua 216,28
204, 217, 218, 230, 236, 238, 269, 270, 289, 290,
I Baia Mare 291D – 306D
2 Vl. Borcutului 43, 44, 45, 46, 47, 99, 100 92,41
TOTAL U.P. 308,69
Se apreciaz c actuala arondare a unitii de producie i protecie este bun i se propune

meninerea ei i pe viitor.
2.7. Ocupaii i litigii
La amenajarea anterioar nu au existat ocupaii i litigii.

La amenajarea actual s-au constituit patru ocupa ii, prezentate în tabelul urmtor:
62
tab.2.7.1
Anul amenajrii
2012 2022
Supraf. Supraf.
u.a. Observaii u.a. Observaii
ha ha
Ocupa ie fix. Drum, o parte asfaltat,
78I% - - 78M1 0,27
iar o parte este pietruit.
78I% - - 78M2 0,30 Ocupa ie fix. Fânea
78I% - - 78M3 0,42 Ocupa ie fix. Fânea
Ocupa ie fix. Teren împrejmuit cu
110D% - - 110M 0,72 gard de sârm. În interiorul ei exist o
construc ie.
Total - * * 1,71 *
Cu ocazia parcurgerii terenului, proiectantul a constatat c:

- în parcela 78 (u.a. 78I) exist un drum, o parte asfaltat i o parte pietruit, iar în stânga i
dreapta drumului sunt dou fâne e. Acest aspect a fost sesizat i men ionat în Nota de verificare a
lucrrilor de amenajarea pdurilor nr. 6784/15.12.2021;
- în parcela 110 exist un teren împrejmuit cu gard de sârm i o construc ie în interior.
Înainte de Conferin a a II-a de amenajare, proiectantul (SCDEP Oradea) a transmis ctre
beneficiar prin adresa nr. 121/23.02.2022, situaia suprafeelor încadrate ca ocupa ii i litigii,
iar la Conferin a a II-a a prezentat situa ia spre analiz.
În urma analizei efectuate, Conferina a II-a de amenajare a adoptat urmtoarele
soluii:
se constituie ca ocupa ie u.a. 78M1 cu suprafa a de 0,27 ha, având în vedere c pe planul
de baz utilizat la amenajare, suprafa a respectiv este descifrat ca pdure, iar în teren exist un
drum (o parte asfaltat i o parte pietruit);
de baz utilizat la amenajare, suprafa a respectiv este descifrat ca pdure, iar în teren exist o
fânea regenerat par ial cu fag, mesteacn i carpen;
de baz utilizat la amenajare, suprafa a respectiv este descifrat ca pdure, iar în teren exist o
fânea regenerat par ial cu fag, mesteacn i carpen;
se constituie ca ocupa ie (litigiu) u.a. 110M cu suprafa a de 0,72 ha, având în vedere c pe
planul de baz utilizat la amenajare, întreaga parcel 110 este descifrat cu vegeta ie forestier, iar
terenul este împrejmuit cu gard de sârm, în interior existând o cas, format din parter i mansard;
ocolul silvic a întocmit acte de infrac iune pentru ocupare ilegal a fondului forestier.
Ocolul silvic Firiza i Direcia Silvic Maramure vor face toate demersurile necesare
pentru lichidarea în cel mai scurt timp a ocupaiilor.
63
3. GOSPODRIREA DIN TRECUT
3.1. Istoricul i analiza modului de gospodrire a pdurilor din trecut pân la

intrarea în vigoare a amenajamentului expirat
3.1.1. Evoluia proprietii i a modului de gospodrire a pdurilor înainte de anul 1948
3.1.1. Evoluia proprietii i a modului de gospodrire a pdurilor

înainte de anul 1948
Se disting trei etape în gospodrirea pdurilor de-a lungul timpului i anume:

- etapa de dinainte de 1859, când aceste pduri au aparinut unor latifundiari locali. In acea
perioad nu a existat nici o îngrdire privind modul de folosire a acestor pduri, ca atare au fost
folosite pentru vântoare, p unat i lemn recoltat la voia întâmplrii, dup necesiti - pentru
foc i construcii rurale;
- etapa 1859-1921, când a aprut codul silvic ungar (1859) care a reglementat, într-o
oarecare msur, folosirea acestor pduri, acestea fiind folosite în continuare pentru vântoare i
p unat, dar tierile sunt reglementate prin diferite dispoziiuni de tiere care, de cele mai multe
ori, nu au fost respectate. In anul 1885 s-a întocmit un amenajament sumar, urmat de altele mai
complete în anii 1889, 1899 i 1909. Aceste amenajamente prevedeau ca fgetele s fie tiate ras,
gorunul rmânând într-o proporie mai mare, pentru asigurarea regenerrii naturale. În aceast
perioad circa 80% din pduri aparineau marilor latifundiari;
- etapa 1921-1948, caracterizat prin aplicarea în pduri (acum în proprietatea statului
român) a codului silvic român, cod elaborat în 1910, cu modificrile lui ulterioare. În aceast a
treia etap au existat amenajamente i reguli de tiere sumare care, din cauza manifestrii celui de-
al doilea rzboi mondial nu au fost puse în aplicare, în marea lor majoritate. Astfel s-au exploatat
iraional suprafee imense, mai ales cele din locurile u or accesibile, fr a se interveni cu
împduriri. Datorit îns capacitii mari de regenerare a fagului, acesta s-a instalat natural în
suprafeele de unde a fost exploatat. Pe alocuri s-a intervenit cu completri cu r inoase, în special
molid, îns ulterior acesta a fost cople it de fag. În aceast perioad existau, în aceast zon,
urmtoarele categorii de pduri:
- 89% pduri ale statului, provenite prin aplicarea legii de reform agrar din 1921, din
proprietile marilor latifundiari (fosta U.P. II i U.P. III);
- 7% pduri composesorate - Mocira, Satu Nou de Sus, Ferneziu, situate în fostele U.P. I
i parte din U.P. II;
64
- 1% pduri comunale, constituite prin aplicarea acelea i legii de reform agrar din 1921 -
Mocira, Satu Nou, Ferneziu – situate în fostele U.P. I i U.P. II;
- 2% pduri ale instituiilor (biserici, coli), obinute prin donaii;
- 1% pduri particulare, provenite prin mo tenire sau cumprare.
3.1.2. Modul de gospodrire al pdurilor dup 1948 pân la intrarea în vigoare

a amenajamentului expirat
În anul 1948, dup naionalizarea din 13 aprilie, toate pdurile au trecut în proprietatea
statului iar ulterior prin HCM 2315/1954 o parte au fost date în folosina Consiliilor Populare,
pduri care în 1986, au trecut, în baza Decretului 328, înapoi în proprietatea statului.
Concepia de amenajare a fost împrirea pdurilor în M.U.F.B. (Mari Uniti Forestiere
Bazine) i U.P.-uri (uniti de producie), având în vedere bazinele hidrografice în care se situau
pdurile.
Pân în anul 1948 când a intrat în vigoare primul amenajament pdurile în studiu au fost
gospodrite pe baza unor studii sumare de exploatare.
Prima amenajare tiinific a pdurilor ce formeaz obiectul studiului s-a fcut în anul
1948, prevederile sale cuprinzând o perioad de 14 ani. Au urmat apoi amenajamentele din 1962,
1972, 1982, 1992, 2002 i 2012.
Amenajamentul din 1948 s-a întocmit pentru U.P. I Baia Mare i U.P. II Ferneziu, pentru
care nu sunt date.
Acest amenajament a avut o perioad de aplicare de 14 ani.
Amenajamentul din 1962 s-a întocmit la nivel de U.P. I Baia Mare i U.P. II Ferneziu,
având la baz studii aprofundate asupra condiiilor staionale i structurii arboretelor pe o suprafa
de 5443,90 ha.
Principalele prevederi ale amenajamentului din 1962 au fost: regimul codru, tratamentul
tierilor combinate, progresive i sucesive, exploatabilitatea tehnic, metoda de amenajare a
claselor de vârst pentru S.U.P. „A” ciclu de 110 ani.
Amenajamentul din 1972 s-a întocmit la nivel de U.P. I Baia Mare i U.P. II Ferneziu,
având la baz studii aprofundate asupra condiiilor staionale i structurii arboretelor pe o suprafa
de 5627,00 ha.
tierilor combinate, sucesive i tieri rase, exploatabilitatea tehnic, metoda de amenajare a
claselor de vârst pentru S.U.P. „A” ciclu de 110 ani.
65
S-a inut cont de asemenea în reglementarea produciei de arboretele cu funcii speciale de

protecie (S.U.P. „H”), în care s–au executat numai lucrri speciale de conservare i tieri de
igien.
Amenajamentul din 1982 s-a întocmit pentru U.P. I Baia Mare i U.P. II Ferneziu, având
la baz studii aprofundate asupra condiiilor staionale i structurii arboretelor pe o suprafa de
5679,20 ha.
tierilor combinate, succesive, rase de substituire i jardinatorii (S.U.P. „A”), ciclu 110 ani,
exploatabilitatea tehnic i de protecie, metoda de amenajare a claselor de vârst i cre terii
indicatoare.
protecie (S.U.P. „H”), în care s–au executat numai lucrri speciale de conservare i tieri de
igien.
6037,90 ha.
tierilor progresive, succesive i rase (S.U.P. „A”), ciclu 130 ani, exploatabilitatea tehnic i de
protecie, metoda de amenajare a claselor de vârst i cre terii indicatoare.
protecie (S.U.P. „M” i „K”), în care s–au executat numai lucrri speciale de conservare i tieri
de igien.
5937,60 ha.
tierilor progresive pentru S.U.P. „A”, ciclu 130 ani, exploatabilitatea tehnic i de protecie,
metoda de amenajare a claselor de vârst i cre terii indicatoare.
protecie (S.U.P. „M”), în care s–au executat numai lucrri speciale de conservare, S.U.P. „K” –
rezervaii de semine în care s-au executat numai tieri de igien.
66
În tabelele urmtoare se prezint evoluia bazelor de amenajare, a reglementrii produciei,

aplicarea prevederilor amenajamentelor i dinamica procesului de regenerare pentru toate
amenajamentele întocmite din 1962 pân în prezent. Metodele de amenajare dup care s-a stabilit
volumul au fost metoda claselor de vârst i a cre terii indicatoare, începând din anul 1976.

anterioar (inclusiv)
Tabelul 3.1.2.1.1.
Amenaja- Suprafaa U.P. Subuniti de Exploatabilit.
mentul [ ha ] gospodrire Compoziia vârsta medie Ciclul
Regimul Tratamentul
din anul Supraf. el de realiz. a ei [ ani ]
Total Gr. I Denumire %
... ... ... [ ha ] [ ani ]
T.succesive
A - Codru tehnic 110
5312,2 100 codru - T. progresive
1962 5443,90 - regulat T. combinate - (I, II)
Total 5312,2 100 - - - - -
T.combinate
A - Codru de protecie 120 ( I)
5073,3 92 codru - T.succes.
regulat T.rase - 110 (II)
1972 5627,00 5572,80 H-
de
Protecie 460,6 8 codru - T. igien -
protecie
absolut
Total 5533,9 100 - - - - -
T.combinate
A - Codru de protecie 110
4841,6 86 codru - T.succes, rase
regulat T. jardinatorii - (I, II)
1982 5679,20 5616,90 H-
de
Protecie 749,4 14 codru - T. igien -
protecie
absolut
Total 5591,0 100 - - - - -
T.progresive
A - Codru de protecie 120 (I)
2637,9 45 codru - T.succes.
regulat T.rase - 130 (II)
K-
Rezervaii 152,8 3 codru - T. igien -
1992 6037,90 5933,00 de semie
de protecie
M–
conserv. 3109,7 52 codru - T. conserv. -
deosebit
Total 5900,4 100 - - - - -
73FA12PA
A - Codru M T.rase de protecie 120 (I)
2824,4 49 codru 10GO4CAS T.progresive
regulat 125(U.P.II) 130 (II)
1DR1TE
K-
2002 5937,60 5894,4 Rezervaii 104,9 2 codru - T. igien de protecie -
de semie
M–
de
conserv. 2893,9 49 codru - L.conserv. -
protecie
deosebit
Total 5823,2 100 - - - - -
67
continuare tabelul 3.1.2.1.1.

Amenaja- Suprafaa U.P. Subuniti de Exploatabilit.
mentul [ ha ] gospodrire Compoziia vârsta medie Ciclul
Regimul Tratamentul
din anul Supraf. el de realiz. a ei [ ani ]
Total Gr. I Denumire %
... ... ... [ ha ] [ ani ]
50FA25GO6
A - Codru PAM4FR5CI 120
231,05 38 codru 6MO3TE1P
T.progresive de protecie
regulat (I + II)
A
K-
Rezervaii 34,37 6 codru - T.igien de protecie -
de semie
2012 615,20 601,00 M–
Conserv. 125,69 21 codru - L. conservare de protecie -
deosebit
E - Ocrotire
integral a 209,89 35 codru - - de protecie -
naturii
Total 601,00 100
În evoluia bazelor de amenajare, de la prima amenajare i pân la amenajarea din 1992, nu

sunt schimbri semnificative. La amenajarea din 2012, datorit retrocedrilor masive de suprafe e
în baza legilor fondului funciar, UP I Baia Mare s-a unit cu UP II Ferneziu, suprafa a sczând la
615,20 ha.
3.1.2.2. Evoluia reglementrii produciei
Evoluia posibilitii de produse principale pe deceniile de aplicare este redat în tabelul de

mai jos.
tab.3.1.2.2.1.
Arborete exploatabile Arborete preexploatabile Cre-
Indice Ind.de Ind.de
Anul terea Posibi-
SUP de crestere cretere
amena- Supra- Volum Vol/ha Supra- Volum Vol/ha indicatoa litatea
denumire recoltare indicatoare curent
jrii faa-ha mii m3 m3/ha faa-ha mii m3 m3/ha re m3/an
3 m3/an/ha m3/an/ha m3/an/ha
m
1962 A-codru - - - - - - - 700 0,3 - 6,5
1972 A-codru - - - - - - - 9690 1,9 - 6,1
1982 A-codru 660,50 219 332 - 531 - 18763 10748 2,2 3,9 6,4
1992 A-codru - 658 - - 190 - 9157 3243 1,2 3,5 6,9
2002 A-codru 350,20 144 411 256,60 114 444 10824 5605 2,0 3,8 7,1
2012 A-codru 119,51 53 443 210,18 86 409 914 1300 5,6 4,0 6,4
Din datele prezentate în tabelele de mai sus se desprind urmtoarele:

¾ dac la prima amenajare pdurilor nu l-i s-au atribuit decât funcii de producie,
începând din 1972 s-au stabilit i funcii de protecie. Suprafaa pdurilor cu funcii de protecie
fiind în prezent de 274,44 ha, din care 102,61 ha fiind numai cu funcii de protecie absolut.
68
¾ bazele de amenajare stabilite au fost în mare msur acelea i cu ocazia celor ase
amenajri, respectiv regimul codru, exploatabilitatea tehnic, ciclul de 110 de ani la amenajarea
din 1962, 1972, 1982, 2012, iar la cea din 1992 i 2002 a fost de 120-130 de ani, tratamentul
tierilor progresive, combinate, tierilor rase de refacere (substituire) i jardinatorii. În arboretele
cu funcii speciale de protecie, s-au executat lucrri speciale de conservare i tieri de igien.
¾ reglementarea procesului de producie cu ocazia fiecrei amenajri în parte a inut cont
de raportul existent între mrimile reale ale claselor de vârst cu arborete exploatabile i
preexploatabile i mrimea unei clase de vârst normal, adoptându-se posibiliti de produse
principale care s urmreasc normalizarea treptat a structurii fondului de producie pe clase de
vârst, în condiiile asigurrii continuitii recoltrii de mas lemnoas. Astfel existena de-a
lungul timpului, a unui deficit de arborete exploatabile, a condus la adoptarea unor posibiliti mult
sub nivelul cre terii indicatoare pân la amenajarea din 2002, indicii de recoltare pentru produse
principale fiind de 0,3 – 5,6 m3/an/ha fa de indicii de cre tere curent care au fost de 5,6 – 7,1
m3/an/ha .
Adoptarea acestor posibilitii (sub nivelul indicilor de cre tere indicatoare) au permis, pe
de o parte asigurarea continuitii recoltrii de mas lemnoas, pe de alt parte prin acumularea de
mas lemnoas, normalizarea treptat a structurii fondului forestier pe clase de vârst.
69
72
3.1.2.3. Aplicarea prevederilor amenajamentelor anterioare celui precedent
În ce prive te amenajamentele anterioare celui precedent situaia se prezint astfel:

Tab. 3.1.2.3.1.
Prevederi Împdu- Produse Tieri de Tieri de Indici Indice de
Anul Degajri Curiri Rrituri Accidentale II Accidentale I
P riri principale conservare igien de cre tere
amena-
Realizri recoltare curent
jrii ha/an ha/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an
R m3/an/ha m3/an/ha
P 7,23 69,45 94,91 72 209,85 476 - - 84,40 9690 - - - - - 1300 3,1
1972 R 10,40 31,93 22,46 9 30,06 105 - - 65,80 8476 - 213 - - - 3131 4,5 6,1
% 144 46 24 12 14 22 - - 78 87 - - - - - 241 145
P 10,12 24,61 6,26 44 33,88 1127 - - 54,50 10748 - - - - 1853,50 1381 5,3
1982 R 3,62 11,28 16,08 77 12,31 214 - - 52,00 7086 - - - - 3008,00 7313 3,1 6,4
% 36 46 257 176 36 19 - - 95 66 - - - - 162 530 0,6
P 8,00 13,40 54,30 37 227,60 8697 - - 20,70 3243 - - - - 2169,50 1828 2,4
1992 R 5,50 16,30 46,10 35 46,70 1327 - 131 16,70 1907 - 514 - - - 1018 1,7 6,9
% 69 122 85 94 21 15 - - 81 59 - - - - - 56 71
P 16,33 18,40 32,30 139 197,30 6342 - - 27,50 5605 - - 69,30 3802 2360,00 2162 3,1
2002 R 0,07 - - - 6,58 321 - 1475 - 336 - 68 - - - - 0,5 7,1
% 1 - - - 3 5 - - - 6 - - - - - - 16
70
Lucrrile de împdurire - sunt redate în tabelul de mai jos:
tab.3.1.2.3.2.
Prevederi Specii
Anul -P- -ha-
Total
amenajrii Realizri
Foioase Rinoase
-R-
P * * 72,30
1972 R * * 104,00
% * * 144
P * * 101,20
1982 R * * 36,20
% * * 36
P * * 80,00
1992 R * * 55,00
% * * 69
P 134,00 29,30 163,30
2002 R 0,60 0,10 0,70
% - - -
Din analiza datelor privitoare la aplicarea prevederilor amenajamentului, date prezentate

sintetic în tabelul 3.1.2.3.1. i tabelul 3.1.2.3.2., se desprind urmtoarele:
¾lucrri de împduriri – la aceste lucrri realizrile au dep it prevederile doar la
amenajarea din 1972, când regenerarea natural s-a produs cu dificultate. Nerealizarea prevederilor
se explic prin ponderea mai mare a regenerrii naturale fa de cât era estimat, cât i prin
neparcurgerea cu tieri definitive a întregii suprafee prevzute în planul decenal.
În ceea ce prive te speciile folosite, pentru perioada 1972-2001 nu s-au gsit date certe, iar
la amenajarea din 2002 s-au introdus în mare parte specii de rinoase i în mai mic msur
foioase, realizrile fiind în propor ie neînsemnat (sub 1%) fa de prevederi.
¾degajri- la aceast categorie de lucrri, realizrile nu au depit prevederile, datorit
faptului c nici lucrrile de împdurire nu au fost realizate, iar regenerarea natural nu a fost cea
scontat.
¾curiri-rrituri- la curiri realizrile nu au dep it prevederile, cu excep ia amenajrii
din 1982, când, datorit parcurgerii unor arborete cu mai multe interven ii, realizrile au depit cu
mult prevederile. Nerealizrile din celelalte perioade de amenajare se pot explica prin valoarea
economic redus a lemnului rezultat, dar i prin lipsa fondurilor necesare efecturii acestor lucrri.
Aceea i situaie o regsim i la rrituri unde realizrile nu au dep it prevederile.
Principalul motiv al nerealizrilor a fost interesul sczut fa de masa lemnoas rezultat în
urma acestor lucrri.
¾ tierile de igien- realizrile în perioada 1972-1991 au depit cu mult prevederile din
cauza apari iei unor fenomene de uscare la castanul comestibil.
71
Având în vedere c suprafaa prevzut a fost parcurs parial cu lucrri denot faptul, c nu
au existat fenomene duntoare care s necesite extragerea de mas lemnoas prin aceste lucrri în
perioada 1992-2002.
¾tieri de produse principale – la aceast categorie de lucrri realizrile nu au depit
prevederile. Nerealizarea este cauzat de amânarea de la tiere a unor arborete prevzute cu tieri
rase, fiind parcurse cu rrituri i tieri de igien, dar i neparcurgerea cu lucrri a tuturor arboretelor
din plan. Neparcurgerea integral a arboretelor prevzute cu tieri progresive a fost oarecum
compensat prin lichidarea lor pe anumite poriuni din suprafa, regenerarea permiând acest lucru
în unele cazuri. Amânarea unor arborete în deceniul doi a constituit o premis a cre terii posibilitii
în deceniile urmtoare.
Tratamentele au fost executate destul de corect, respectându-se atât numrul i intensitatea
interveniilor la tierile combinate, jardinatorii i progresive, cât i suprafaa maxim a parchetelor
rase (3,00 ha).
¾ tierile de conservare – nu s-au executat în deceniul 2002-2011 datorit în principal
accesibilit ii mai reduse a arboretelor din planul decenal. Se observ c nu se acord atenie
suficient acestei categorii de lucrri.
¾ produse accidentale – s-au extras prin tieri accidentale I 795 m3/an, în perioada 1972-
2011, iar prin tieri accidentale II s-au extras 1606 m3/an, în perioada 1992-2011. Produsele
accidentale I au fost precomptate din produsele principale.
Comparând indicii de recoltare realizai cu indicii de cre tere curent se observ c s-a
produs o acumulare de mas lemnoas în medie de 0,8-1,9 m3/an/ha, necesar în vederea
normalizrii structurii fondului forestier pe clase de vârst.
Situaia deosebit din ultimul deceniu se va trata mai amnunit la analiza critic a aplicrii
ultimului amenajament.
Instalaii de transport i construcii forestiere
Instalaiile de transport s–au construit de-a lungul perioadelor de amenajare, fiind date în
folosin dup cum se arat în tabelul urmtor:
Tab. 3.1.2.3.3.
Nr. Lungime Anul drii în
Denumirea
crt. -km- folosin
1 Pr.Viclean Berar 4,82 1972
2 Bartosa 2,77 1968
3 Pr. Neamtului 1,75 1975
4 Pr. Nutului 0,18 1980
5 Vl. Rosie I 2,37 1976
6 Vl Lunga 1,18 1977
72
Tab. 3.1.2.3.3. (continuare)

Nr. Lungime Anul drii în
Denumirea
crt. -km- folosin
7 Usturoi I 1,63 1965
8 Usturoi II D 0,65 1970
9 Plescioara I 2,45 1982
10 Plescioara 2 2,78 1984
11 Sf. Ioan 2,00 1962
12 Pr. Viclean 2,35 1981
13 Vl Varticior Varatec 4,52 *
14 Vl Romana 2,30 1976
15 Ostre I 1,83 1976
16 Ostre II 2,22 1977
Total * 35,80 *
Dup cum se poate observa din tabelul de mai sus, drumurile forestiere Bartosa, Usturoi I,
Usturoi IID i Sf. Ioan (în lungime total de 7,05 km) au fost date în folosin în perioada 1962-
1971, drumurile Plescioara 1 i Plescioara 2 (în lungime total de 5,23 km) au fost date în folosin
în perioada 1982-1991, în timp ce restul drumurilor (majoritatea – 23,52 km) au fost date în
folosin în deceniul 1972-1981.
În ce privete construc iile forestiere, nu s-au gsit date certe legate de anul construirii sau
drii în folosin .
73
76
3.2. Analiza critic a amenajamentului expirat
Situaia realizrilor în comparaie cu prevederile, în ultimul deceniu, se prezint mai jos:

tab.3.2.1.
Prevederi Împdu- Produse Tieri de Tieri de Indice de
Anul Degajri Curiri Rrituri Accidentale II Accidentale I Indici de
P riri principale conservare igien cretere
amena- recoltare
Realizri curent
jrii ha/an ha/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an m3/an/ha
R m3/an/ha
P 1,12 - 1,41 12 4,47 101 - - 5,89 1300 - - 0,76 51 265,05 234 2,8
2012 R 0,35 - 1,00 8 2,75 67 - - 4,24 605 9,19 70 - - 53,33 105 1,4 6,4
% 31 - 71 67 62 66 - - 72 47 - - - - 20 45 50
Lucrrile de împdurire - sunt redate în tabelul de mai jos, pe specii.
tab.3.2.2.
Specii
Anul Prevederi - P
-ha- Total
amenajrii
Realizri -R GO PAM CAS FA TE
P 4,90 4,69 1,36 0,17 0,12 11,23
2012 R 1,00 1,00 0,47 1,00 - 3,47
% 20 21 35 588 - 31
74
În ceea ce prive te modul de gospodrire a pdurilor în ultimul deceniu se pot spune

urmtoarele:
Amenajamentul din 2012 s-a întocmit pentru U.P. I Baia Mare, având la baz studii
aprofundate asupra condiiilor staionale i structurii arboretelor pe o suprafa de 615,20 ha.
tierilor progresive pentru fgete, gorunete i amestecuri ale acestora cu alte specii (S.U.P. „A”),
ciclu 120 ani, exploatabilitatea tehnic i de protecie, metoda de amenajare a claselor de vârst i
cre terii indicatoare.
protecie (S.U.P. „M”), în care s–au executat numai lucrri speciale de conservare, S.U.P. „K” –
rezervaii de semine în care s-au executat numai tieri de igien i S.U.P. „E” – rezervaia natural
„Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare”, în care nu s-au executat niciun fel de lucrri.
Analizând tabelele 3.2.1 i 3.2.2. se pot trage urmtoarele concluzii:
¾ lucrrile de împduriri - la aceste lucrri realizrile nu au dep it prevederile datorit
ponderii mai mari a regenerrii naturale fa de cât era estimat;
¾ degajri - aceast categorie de lucrri nu au fost prevzute în deceniul expirat;
¾ la curiri realizrile în suprafa i volum au fost sub prevederi. Nerealizrile la curiri
s-ar putea explica prin executarea lucrrilor cu intensiti mai mici decât cele prevzute.
¾ la rrituri realizrile au fost mai mici decât prevederile atât în suprafa cât i ca volum.
Nerealizrile se pot justifica prin faptul c multe arborete au fost parcurse cu intensiti mai slabe.
Se poate spune c lucrrile de îngrijire au fost executate destul de corect fapt ce rezult i
din compoziia arboretelor, consistena acestora i clasele de producie.
Principalul motiv al nerealizrii lucrrilor de îngrijire a fost interesul sczut fa de masa
lemnoas rezultat în urma acestor lucrri, cât i parcurgerea unor u.a. cu intensiti mult sub cele
propuse. Aceste nerealizri vor determina apariia unor arborete care vor fi necorespunztoare din
punct de vedere al compoziiei i a consistenei, ce împiedic acumularea de biomas i care vor fi
vulnerabile la doborâturi i rupturi de vânt i zpad.
¾ la tierile de igien realizrile nu au dep it prevederile ceea ce denot starea bun de
sntate a arboretelor, fenomenele de uscare reprezentând doar 13% din suprafa .
¾ la tierile de produse principale prevederile nu au fost dep ite nici în suprafa (72%),
dar nici în volum (47%). Nerealizrile sunt motivate prin intensit i mai mici fa de cele propuse,
dar i prin precomptarea produselor accidentale I (70 m3/an) din posibilitatea de produse principale,
acestea survenind în urma unor doborâturi de vânt.
75
De men ionat faptul c arboretul din u.a. 47D nu a fost parcurs cu tierile de regenerare
propuse, iar celelalte dou unit i amenajistice au fost retrocedate în anul 2014, tierile de
regenerare fiind fcute doar par ial.
¾ tierile de conservare - aceste lucrri speciale nu au fost executate.
¾ produse accidentale - au fost recoltai 70 m3/an prin accidentale I, acestea survenind în
urma doborâturilor de vânt.
Toate aceste nerealizri în ceea ce privete lucrrile silvotehnice propuse în amenajamentul
precedent trebuiesc interpretate i prin prisma diminurii suprafe ei unit ii de produc ie ca urmare a
aplicrii legilor fondului funciar.
Indicele total de recoltare pe ansamblul U.P. (curiri+rrituri+igien+accidentale+princi-
pale+conservare) a fost de 1,4 m3/an/ha, mai mic fa de cel planificat (2,8 m3/an/ha) i mai mic
decât indicele de cre tere curent (6,4 m3/an/ha), ceea ce a dus la o acumulare de mas lemnoas
(5,0 m3/an/ha) necesar în vederea normalizrii structurii fondului forestier pe clase de vârst.
76
Dinamica procesului de regenerare natural în ultimul deceniu de aplicare a amenajamentului
tab.3.2.3.
Elemente de caracterizare a arboretului i a seminiului
Su- Nr. Lucrri de
Amenajamentul din 2012 Amenajamentul din 2022
u.a. u.a. pra- Tratamentul de împdurire
Arboret matur Semini utilizabil Arboret matur Semini utilizabil
vechi nou faa aplicat inter-
-ha- Vârsta- Vârsta Compozi- venii
Compoziia Cons. Compoziia %S Supr. Compoziia Cons. %S Supr. Specia %S Supr.
ani- ani ia
47D 47D 22,21 120 8FA2GO 0,4 10FA 70 15,55 130 7FA3GO 0,1 6FA3GO1PAM 80 17,77 - - - - -
213 - Retrocedat în baza legilor fondului funciar - - - - -
214 - Retrocedat în baza legilor fondului funciar - - - - -
Total - 22,21 - - - - - 15,55 - - - - - 17,77 - - - - -
79
77
3.3. Concluzii privind gospodrirea pdurilor

3.3.1. Evoluia structurii pdurilor
Evoluia claselor de vârst
Evoluia claselor de vârst pe decenii de aplicare este prezentat în urmtorul tabel:
tab. 3.3.1.1.
Suprafaa cu Clasa de vârst (%)
Anul
pdure
amenajrii I II III IV V VI VII Total
ha
1962 5312,20 17 18 30 7 8 19 1 100
1972 5533,90 19 21 19 20 5 10 6 100
1982 5591,00 15 19 22 17 9 7 10 100
1992 5900,40 6 6 45 23 12 2 6 100
2002 5823,20 5 9 31 35 5 8 7 100
2012 601,00 6 26 14 8 17 29 - 100
2022 294,09 - 19 29 2 6 44 - 100
De i decalajul între clasele de vârst se menine, se observ o fragmentare a structurii

claselor de vârst, urmrindu-se ca în viitor s se reduc acest fenomen pentru o echilibrare cât mai
aproape de clasa de vârst normal. Se poate observa c arboretele din clasa I de vârst lipsesc.
Evoluia compoziiei
Evoluia compoziiei este prezentat în urmtorul tabel:

tab. 3.3.1.2.
Anul. Proporia speciilor
amenaj. FA GO CA DR DT ME DM CAS MO STR PI Total
1962 68 20 8 - 3 - - 1 - - - 100
1972 62 16 4 7 7 2 - 2 - - - 100
1982 63 16 4 7 4 3 - 3 - - - 100
1992 71 9 6 3 3 8 - - - - - 100
2002 75 8 4 3 3 6 - 1 - - - 100
2012 44 24 7 6 3 - 2 14 - - - 100
2022 29 32 6 2 3 - 1 20 2 2 3 100
Modificri importante în deceniu au aprut în proporia speciilor datorit retrocedrilor. Au

crescut proporiile gorunului, castanului comestibil, molidului, stejarului rou i pinului, dar în
schimb, au sczut propor iile fagului, carpenului i a diverselor rinoase, acest fenomen datorându-
se unei mai bune gospodriri a pdurilor.
78
Evoluia claselor de producie
Pe parcursul deceniilor de amenajare evoluia claselor de producie se prezint astfel:
tab.3.3.1.3.
Anul Supr. cu pdure Clase de producie (%)
amenajrii ha I. II. III. IV. V.
1962 5312,20 * * * * *
1972 5533,90 * * * * *
1982 5591,00 * * * * *
1992 5900,40 - 29 60 9 2
2002 5823,20 7 47 41 4 -
2012 601,00 - 25 58 10 7
2022 294,09 1 14 60 16 9
Not: pentru perioada 1962-1991 nu s-au gsit date certe.
Evoluia densitii arboretelor
Densitatea arboretelor pe decenii de amenajare se prezint astfel:
tab.3.3.1.4.
Categorii de consisten
Suprafaa cu pdure
Anul amenajrii %
-ha-
sub 0,4 0,4-0,6 peste 0,6
1962 5312,20 * * *
1972 5533,90 * * *
1982 5591,00 * * *
1992 5900,40 1 6 93
2002 5823,20 1 3 96
2012 601,00 - 8 92
2022 294,09 8 11 81
Not: pentru perioada 1962-1991 nu s-au gsit date certe.
Modificrile fa de deceniul anterior se explic prin faptul c în cursul deceniului expirat au
aprut fenomene de uscare i doborâturi de vânt, care au condus la scderea consisten ei sub 0,4.
Scderea procentului arboretelor cu consisten a peste 0,6 se datoreaz retrocedrilor efectuate, prin
aplicarea legilor fondului funciar.
79
4. STUDIUL STAIUNII I AL VEGETAIEI FORESTIERE
4.1. Metode i procedee de culegere i prelucrare a datelor de teren
Datele din amenajament s-au cules i prelucrat în conformitate cu Normele tehnice pentru
amenajarea pdurilor, a Îndrumarului pentru amenajarea pdurilor – 1984 i cu recomandrile
Conferinei I de amenajare.
Prelucrarea acestor date s-a fcut în cea mai mare parte automatizat folosind calculatoarele
electronice din S.C.D.E.P. – Oradea, dup un program întocmit de Colectivul INFO - ICAS
Timi oara, programul „AS” din 17.09.2009.
În vederea prelucrrii automatizate a datelor culese din teren în anul 2020, a fost necesar
utilizarea unor formulare tipizate pentru a asigura cuprinderea tuturor informaiilor i pentru a
facilita operaia de transpunere a lor pe suportul de informaii utilizat de calculator.
În ce prive te studiul arboretelor, descrierea parcelar a avut caracter de revizuire
aprofundat, fcându-se msurtori i estimri directe în teren.
În ce prive te studiul staiunilor acesta s-a fcut în condiiile prevzute de instruciuni, cu
cartri la scar mijlocie. Datele pentru identificarea i caracterizarea tipurilor de staiuni i a
tipurilor de sol, s-au cules atât din teren prin executarea de profile principale de sol, cât i din
buletinul rezultat în urma analizelor efectuate în laboratorul de pedologie forestier din cadrul
S.C.D.E.P. – Bra ov.
În cadrul U.P. s-au executat un numr total de 6 profile principale de sol în u.a. 6H, 45C,
47D, 77B, 85, 230, iar dintr-un profil (u.a. 230), s-au recoltat probe în vederea analizrii la
laboratorul de pedologie din cadrul S.C.D.E.P.–Bra ov. Date referitoare la modul de amplasare al
profilelor de sol, subparcelele în care acestea s-au executat i nominalizarea pe profile a probelor
(e antioanelor) trimise la laboratorul de pedologie sunt artate în cadrul capitolului 4.3.–Soluri–
din prezentul amenajament.
În descrierea parcelar i în alte evidene din amenajament, tipurile de staiune i de
pdure s-au redat prin indici de clasificare zecimal. Semnificaia acestor indici se regsete în
tabelele 4.4.1.1. i 4.5.1.1. De asemenea în Descrierea parcelar, tipurile de soluri sunt redate sub
forma unor indici, semnificaia (decodificarea) acestora regsindu-se în tabelul 4.3.1.1.
Clasa de producie la arboretele cu vârste sub 20 de ani s-a apreciat pe teren în funcie de
starea de vegetaie i potenialul productiv al staiunilor.
În descrierea parcelar la fiecare u.a. cu arboret s-a notat subunitatea de gospodrire din
care face parte: S.U.P. - „A”, „E” „K” i „M”.
Pentru arboretele luate în studiu s-a redat vârsta exploatabilitii de protecie i tehnice.
80
Tipurile de sol au fost identificate folosind datele privind substratul geologic, clima,
microrelieful, orizonturile de diagnostic, prezena apei freatice, caracteristici fizico–chimice ale
solului (separarea orizonturilor, tranziia între orizonturi, culoare, coninut de humus, textur,
structur, schelet, pseudogleizare, gleizare, compactitate) corelate apoi cu analizele de laborator
(Ph, grad de saturaie în baze, coninutul de azot).
Tipurile de staiune au fost stabilite în funcie de datele fizico-geografice (poziie
geografic, clim, altitudine, substrat litologic, microrelief, regim hidric), date privind
caracteristicile solului, tipul de flor i tipul de pdure natural fundamental.
Tipul de pdure natural fundamental a fost stabilit în corelaie cu tipul de staiune dar i în
funcie de datele culese cu privire la arboret (specii, compoziie, provenien, productivitate, flor).
Prin corelarea datelor de teren i completarea lor cu analizele de laborator s-au stabilit
tipurile definitive de sol, staiune i pdure pentru elaborarea unei scheme ecotipologice coerente,
care s prezinte cât mai fidel realitatea.
Volumele pe uniti amenajistice au fost în cea mai mare parte determinate de calculatorul
electronic prin metoda simplificat, în funcie de caracteristicile arboretului (productivitate,
densitate i compoziie).
În cadrul arboretelor exploatabile, pentru o determinare mai exact a volumelor acestora,
s-au executat inventarieri statistice în cercuri de 500 mp, însumând o suprafa total de 3,30 ha
efectiv inventariat. Pe 5,50 ha arboretele au fost marcate de ocol cu tieri progresive de racordare.
4.1.1. Metoda de lucru în tehnologia G.I.S. (Geografical Informational Sistem)
Având în vedere c suprafeele i hrile amenajistice au fost obinute în sistem GIS, cu

ajutorul calculatorului electronic i a unor programe adecvate, vom prezenta în continuare metoda
de lucru utilizat. S-au eliminat astfel gre elile i erorile de planimetrare ce apar la metoda clasic
de determinare a suprafeelor i s-a scurtat timpul de obinere a hrilor amenajistice. Baza de date
GIS astfel va servi la urmtoarea amenajare pentru determinarea suprafeelor i elaborarea hrilor
cu o mare acuratee i rapiditate iar în perioada de aplicare a amenajamentului va putea servi la
inerea evidenelor la zi i la obinerea rapid a situaiilor necesare prin metodele de analiz GIS.
Planurile vechi la scara 1:5000 echipate prin transpunerea detaliilor amenajistice i cu
modificrile rezultate în urma msurtorilor topografice au fost scanate (color indexat cu o
rezoluie suficient de mare i dintr-o singur trecere) la scanerul cartografic cu programul
WideImage, obinând baza cartografic în format digital. Pentru unele planuri mai murdare sau
deteriorate este necesar i o curare suplimentar a imaginilor cu ajutorul unor soft-uri adecvate
pentru prelucrarea imaginilor.
81
Dup scanare rasterele (imaginile) rezultate se georefereniaz (adic se trec în sistemul de

coordonate utilizat la restituirea planurilor de baz) prin geopoziionarea colurilor trapezelor,
acestea având coordonate cunoscute. Aceast operaie se efectueaz cu VP Raster pe platforma
AutoCad Map i cu un program specializat care genereaz coordonate de coluri de trapez.
Datorit faptului c elementele bazei cartografice pot avea mai multe culori i deoarece
fi ierele raster color au dimensiuni foarte mari, fiind dificil de rulat pe majoritatea computerelor,
pentru u urarea vectorizrii este util extragerea straturilor pe culorile corespunztoare. Se obin
astfel în mod obi nuit fisiere raster de dimensiuni mai mici, diferite pentru stratul de planimetrie,
hidrografie i altimetrie, care pot fi utilizate i pentru vectorizare semiautomat. Aceast operaie
s-a efectuat cu programul VP Raster.
Dac dispunem de computere puternice se pot folosi direct fi ierele raster color, având
astfel la dispoziie simultan toate detaliile planului de baz sau chiar se pot uni toate planurile de
baz în acela i proiect, eliminând astfel erorile de neînchidere dintre planurile de baz . Îns în
acest caz nu avem acces la funciile de vectorizare semiautomat.
Pentru realizarea unei baze de date GIS este necesar trecerea din format imagine în format
vectorial prin operaia de vectorizare (digitizarea pe ecranul computerului a contururilor
elementelor cartografice). În funcie de soft-ul utilizat se vectorizeaz pe straturi separate curbele
de nivel, hidrografia i elementele de planimetrie. În acest caz s-a folosit AutoCad Map, care are
un aparat perfecionat i rapid pentru vectorizare.
Odat cu vectorizarea se introduc i codurile ce definesc fiecare element cartografic în parte
(curbe de nivel, hidrografie i elemente de planimetrie) în funcie de standardele existente i de
elementele urmrite. Pentru a avea cît mai puine erori de neînchidere este bine ca vectorizarea s
se fac atent, utilizând funciile de închidere Snap.
În urma vectorizrii se obin date de tip punct (bornele amenajistice) i de tip linie (limite
de parcel, subparcel, unitate de producie, ocol silvic, ape, drumuri, limite administrativ
teritoriale, limite de localiti, curbe de nivel).
Dup vectorizare se unific vectorii rezultai de pe toate planurile de baz în acela i proiect
i se fac coreciile de neînchidere între planurile de baz. Apoi se face o corecie automat a
neînchiderilor. În final se face defalcarea pe uniti de producie.
Pentru u urina folosirii i interogrii bazelor de date spaiale se realizeaz exportul spre
forma accesibil softurilor dedicate ArcInfo i ArcView (din format .dwg în format .shp).
Ulterior se transform datele din format .shp în fi iere de tip coverage pentru coreciile finale i
construirea topologiei. Aceste corecii finale se realizeaz cu ArcInfo.
82
Urmtoarea operaie este construirea topologiei cu ArcInfo, adic stabilirea de relaii

spaiale între elementele vectorizate. În urma acestei operaii rezult clase de elemente de tip linie
sau poligon, acestea din urm având determinate i suprafeele.
Pentru a realiza o legtur între poligoanele rezultate i datele amenajistice este necesar
introducerea atributelor acestora, prin care li se atribuie o denumire comun pe baza creia se pot
transfera informaii între cele dou baze de date, deocamdat separate. În cazul nostru s-au
introdus numrul de parcel i indicativul de subparcel cu ArcView.
Pentru alte poligoane rezultate se introduc atribute caracteristice pentru identificare (Legea
nr.18/1991, Legea 1/2000, Legea 247/2005, p uni, poieni, enclave, lacuri, localiti, etc.).
Acum se pot extrage suprafeele poligoanelor pentru a fi intoduse în programul AS prin
exportul în format .dbf accesibil unor programe uzuale din Microsoft Office, cum este Excel.
Dup prelucrarea datelor din AS, acestea trebuiesc aduse tot în format .dbf pentru a fi
recunoscute de ArcView. Având o baz de date în format digital a informaiilor amenajistice, se
face legarea cu baza de date spaial pe seama coloanei comune care este indicativul de unitate
amenajistic.
Faza urmtoare este realizarea hrilor amenajistice în format digital. Se obin hrile
tematice cerute (harta general, harta arboretelor i harta lucrrilor propuse) folosind datele
amenajistice. Aceasta se face prin realizarea unui proiect în programul ArcView în care se aduc
toate straturile de tip punct, linie i poligon rezultate i interogarea acestora.
Folosind datele amenajistice din tabele se face etichetarea i colorarea conform legendelor
create dup STAS-urile în vigoare.
Dar pot fi obinute multe alte hri tematice în funcie de necesiti. Operaia de pregtire
pentru tiprire este destul de laborioas, necesitând multe corecturi i aranjri în pagin a
elementelor grafice. Hrile finale se ploteaz, se împart în formate i se multiplic .
Dac dispunem de date cu privire la altimetrie putem construi i modelul tridimensional al
terenului, putem face analiza i vizualizarea configuraiei terenului, putem obine date cu privire la
înclinare, expoziie, altitudine, putem suprapune hrile tematice prin draparea peste modelul
tridimensional al terenului pentru a vedea rspândirea vegetaiei în funcie de aceste elemente etc.
4.2. Elemente privind cadrul natural specifice unitii de producie i protecie

4.2.1. Geologie
Formaiunile geologice din aceast zon dateaz din perioada Neogenului, având ca
substrat litologic depozite de andezite i anume andezite cuarifere, andezite bazaltice i andezite
cu amfiboli, iar insular apar argile marnoase, gresii micacee i pietri uri.
83
Din punct de vedere al rezistenei la aciunea apei, rocile din zon sunt relativ rezistente, în
U.P. fenomenele de alunecare sau de eroziune fiind izolate.
Pe aceste formaiuni geologice cu pant divers s-au format soluri diverse i anume:
luvisoluri, cambisoluri i izolat protisoluri (aluviosol).
Din punct de vedere staional intereseaz în mod deosebit stratul superior al formaiunilor
geologice care influeneaz direct geneza i proprietile fizico-chimice ale solului.
4.2.2. Geomorfologie
Din punct de vedere geografic, unitatea de producie în studiu este situat în inutul
Carpailor Orientali, Subinutul Munilor Vulcanici, Districtul Oa -Gutîi-Vratec (grupa de nord).
Unitatea de producie cuprinde prelungirile sud – estice ale Munilor Igni , parte integrant a
Munilor Gutâi (Gutin). Conurile vulcanice i craterele sunt în mare parte distruse de eroziune.
Muntele Igni reprezint un fragment dintr-un mare crater, o cldare care avea centrul la Bia.
Unitatea geomorfologic predominant este versantul. Cea mai larg categorie o formeaz
versanii întregi, nedifereniai, apoi versanii mijlocii i superiori.
Configuraia terenului este, în general, ondulat i, numai rar i izolat, plan sau frmântat.
Configuraia plan apare numai la terenurile destinate pentru nevoile administrative.
Relieful este de tip deluros, cu culmi domoale i vi puin adânci, unitatea geomorfologic
predominant fiind versantul cu configuraie ondulat mai puin plan.
Datorit a ezrii fizico-geografice i a energiei de relief, expoziia este echilibrat, astfel:
însorit (29%), parial însorit (32%) i umbrit (39%).
Prezentm, sumar, repartiia suprafeei fondului forestier pe altitudine, înclinare i expoziie
(în partea a III-a aceste date sunt prezentate tabelar i detaliat):
¾ Altitudinea:
- 210 – 400 …………….. 182,28 ha …………….….59 %

- 401 – 600 …………….. 121,41 ha ………………..39 %
- 601 – 800 …………….......5,00 ha …………….…...2 %
Total…………………..308,69 ha …..………......100 %
Altitudinea minim este de 210 m (u.a. 99C) iar cea maxim este de 900 m (u.a. 45C).
84
¾ Expoziia:
- însorit………………....88,32 ha …………...29 %
- parial însorit……….....97,25 ha……………32 %
- umbrit………………..123,12 ha …………...39 %
Total ………………...308,69 ha ………….100 %
¾ Înclinarea terenului:
- moderat (< 160) ………..….....73,24 ha ……..……24 %
- repede (160 – 300) …………....168,13 ha ………….55 %
- foarte repede (310 – 400) …........47,65 ha ………….15 %
- abrupt (> 400 )………...............19,67 ha………….. .6 %
Total …………………......308,69 ha …...…....100 %
Datorit acestei localizri geomorfologice, arboretele din U.P. I vegeteaz într-un singur
etaj de vegetaie (FD3), în care au fost identificate 7 tipuri de sol, 9 tipuri de staiuni i 13 tipuri
naturale de pdure.
Relieful prin caracteristicile sale (expoziie, pant, altitudine) influeneaz distribuia
vegetaiei. Astfel pe platouri i pe versani însorii i parial însorii s-au instalat arborete de gorun,
fag i castan în amestec, iar pe versani umbrii i parial însorii, în doline, arborete de fag, carpen,
gorun, i amestecuri dintre acestea.
4.2.3. Hidrologie
Teritoriul U.P. se afl situat în bazinul râului Lpu , afluent de dreapta al Some ului.
Principalul afluent al Lpu ului în teritoriul U.P. este râul Ssar ce- i are izvoarele în Munii
Gutâi, în afara teritoriului în studiu. Râul Ssar prime te aici urmtorii aflueni de dreapta: Valea
Borcutului, Valea Fercaga, Valea Usturoiului i pr. Firiza, acesta din urm fiind principalul
colector din cadrul ocolului. Principalii aflueni ai Firizei sunt: Valea Vicleanului, Valea Vrtici,
Valea Roman, Valea Vini, Valea Seicina, Valea Ro ie, Valea Sonioca i ali aflueni de mai
mic importan.
De remarcat existena lacului de acumulare Firiza – limitrof U.P..
Regimul hidrologic al apelor din U.P. este de tipul „I” care se caracterizeaz prin ape mari
primvara, provenite din topirea zpezilor, peste care se suprapun ploile de primvar. Foarte
frecvente sunt i viiturile de scurt durat din timpul verii. Densitatea reelei hidrografice este de
cca. 0,8 km/km2.
85
Alimentarea acestor pâraie este atât nival cât i pluvial. Apele subterane prezint reele
locale neînsemnate pentru vegetaia forestier.
4.2.4. Climatologie
Prin poziia sa geografic, teritoriul U.P. în studiu se încadreaz în zona climatic temperat
- continental, sectorul de provincie climatic IV - cu influene baltice, inutul climatic al munilor
de înlime mic i mijlocie, subinutul Carpailor Orientali, districtul de pdure i paji ti
montane, cu topoclimate complexe.
Dup Köppen, teritoriul studiat face parte din provincia climatic D.f.b.k., caracterizat prin
ierni relativ reci, cu precipitaii în tot timpul anului, cu temperaturi medii sub 220 C în luna cea
mai cald a anului.
Pe fondul climatului local, sub influena reliefului, local se difereniaz topoclimate
caracteristice ce au influenat direct rspândirea speciilor forestiere.
În caracterizarea condiiilor climatice s-au folosit datele furnizate de staia meteorologic
Baia Mare (altitudine 194 m), adaptate la situaia concret a unitii de producie I Baia Mare.
În continuare se prezint, sintetic, principalele elemente ce caracterizeaz climatul
din aceast zon (se menioneaz c s-a folosit „Atlasul climatologic al României”) datele
rezultând prin interpolare, suprapunând teritoriul studiat pe izotermele valorice din Atlas.
Datele climatice urmtoare au fost culese din lucrrile: “Atlas R.S.R.” i “Monografia
geografic a R.P.R.” de la staia meteo Baia Mare.
4.2.4.1. Regimul termic
Temperatura medie anual este de circa 8,0 0C i scade pân la 7 0C la altitudini ridicate,
media pentru zona cu vegetaie forestier fiind de circa 7,50C. Temperatura medie a lunii celei mai
reci (ianuarie) este de – 4,0 0 C, iar a celei mai calde (iulie) este de 18,0 0C. Temperatura maxim
absolut a fost de 39,20 C i cea minim de – 30,00 C. Media temperaturilor pe sezonul de
vegetaie este de circa 15,0 0C.
Data medie a apariiei primului înghe este la 1 octombrie, iar a ultimului înghe este 1
mai.
Începutul perioadei bioactive (temperaturi medii diurne egale sau mai mari de 00 C) este la
21 februarie, iar sfâr itul ei la 11 decembrie. Durata medie a perioadei bioactive este de circa 294
zile.
86
Începutul perioadei de vegetaie (temperaturi medii diurne egale sau mai mari de 100 C)
este la 21 aprilie, iar sfâr itul ei la 11 octombrie. Durata, medie a perioadei de vegetaie este de
circa 174 zile.
În tabelul urmtor se prezint, sintetic, principalele valori (date) referitoare la regimul

termic din aceast zon.
Principalele valori (date) referitoare la regimul termic
Tabelul 4.2.4.1.1.
Nr. Valori
Specificri
crt. (date)
Temperatura aerului - medii I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

1
lunare i anuale [ oC ] -4,0 -2,0 3,0 9,0 13,0 17,0 18,0 18,0 13,0 9,0 3,0 -1,0 8,0
Amplitudinea temperaturilor
2 22,0
medii anuale [ oC ]
Temperatura maxim abs.
3 39,2 (22.08.1943)
[oC]
Temperatura minim abs.
4 - 30,0 (10.02.1928)
[oC]
Temperatura medie pe Perioada de
Iarna Primvara Vara Toamna
5 anotimpuri i în perioada de vegetaie
vegetaie [oC] - 2,3 8,3 17,7 8,3 15,0
Începutul, sfâr itul, durata Durata medie Suma temp. cu
Începutul Sfâr itul
medie, i suma temperaturii (zile) medii 00 C
6
medii 00 C (perioada
21.II 11.XII 294 3200
bioactiv)
Începutul, sfâr itul, durata Durata medie Suma temp.
medie, i suma temperaturii (zile) medii 100 C
7
medii 100 C (perioada de
21.IV 11.X 174 2800
vegetaie)
Data medie i datele extreme
8 Data medie : 01.X Datele extreme : 28.IX - 30.XI
ale primului înghe
Data medie i datele extreme
9 Data medie : 01.V Datele extreme : 17.III - 03.VI
ale ultimului înghe
Datele ce caracterizeaz regimul termic prezentate anterior, favorizeaz cele dou specii
principale din zon: gorunul i fagul. De remarcat c sub influena Depresiunii Baia Mare climatul
limitrof are o nuan mai blând care favorizeaz dezvoltarea castanului comestibil.
O mare influen asupra datelor termice o are expoziia. Pe expoziii însorite amplitudinile
termice sunt mai mari. Aici procentul gorunului cre te, iar fagul cantoneaz cu precdere
expoziiile umbrite.
4.2.4.2. Regimul pluviometric
Datorit uniformitii orografice, cantitatea anual de precipitaii atmosferice variaz, în

teritoriul U.P. I Baia Mare, în limite foarte strânse.
87
Cantitatea medie anual de precipitaii este în jur de 1000 mm, ceea ce indic o clas de
favorabilitate ridicat i foarte ridicat pentru speciile forestiere de baz. Pe durata perioadei de
vegetaie cantitatea de precipitaii se situeaz în jurul a 640 mm, ceea ce asigur condiii optime
pentru vegetaia forestier.
Umezeala relativ prezint valori medii lunare cuprinse între 73– 84%, iar valoarea medie
anual este de 80%.
Repartiia precipitaiilor în cursul anului este în general neuniform, în sensul c cele mai
mari cantiti cad în lunile mai – iunie, iar cele mai mici în lunile de iarn sub form de zpad.
În tabelul urmtor sunt prezentate principalele valori (date) referitoare la regimul
pluviometric.
Principalele valori ( date ) referitoare la regimul pluviometric
Tabelul 4.2.4.2.1.
Valori
Nr.
crt.
Specificri
(date)
Anu-
Precipitaiile atmosferice me- I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1 al
dii lunare i anuale [ mm ]
60 50 70 80 100 120 100 100 80 90 70 80 1000
Precipitaii medii pe anotim- Iarna Primvara Vara Toamna Perioada de vegetaie
2
puri i în per. de veget. [ mm ] 190 250 320 240 640
Data medie a primei i Prima ninsoare Ultima ninsoare
3
ultimei ninsori 15.X 15.IV
Data medie a primului i Primul strat de zpad Ultimul strat de zpad
4
ultimului strat de zpad 20.XI 10.IV
Iarna Primvara Vara Toamna Umiditatea anual
5 Umiditatea atmosferic (%)
84 80 73 78 80
Precipitaiile atmosferice sunt influenate de direcia aproximativ perpendicular a culmilor

fa de direcia vânturilor predominante, acestea acionând în general ca un paravan în calea
maselor de aer umed. Ca urmare a influenei reliefului, precipitaiile au o repartiie teritorial
neuniform, în sectoarele cu altitudine mai ridicat precipitaiile fiind mai bogate.
Media precipitaiilor lunare este foarte variat, înregistrând un maxim în lunile mai –
august i un minim în lunile ianuarie i februarie. Anotimpul cel mai secetos este iarna, când cad
19% din precipitaiile anuale, iar cel mai ploios este vara, cu 32% precipitaii. Pe durata perioadei
de vegetaie, cantitatea de precipitaii însumeaz mai mult de jumtate din totalul anual (64%),
aspect favorabil dezvoltrii vegetaiei forestiere.
Din cantitatea anual de precipitaii, cca 20 – 40% (200 – 400 mm) cad sub form de
zpad. Primele ninsori s-au semnalat la jumtatea lunii octombrie (15 X), iar ultimele pot ajunge
pân în luna aprilie ( 15.IV ).
88
Numrul mediu anual de zile cu ninsoare este de 28 - 32 zile, iar numrul anual de zile cu strat
de zpad este 75 - 85, în funcie de expoziia versanilor.
Situaia evapotranspiraiei poteniale

Tabelul 4.2.4.2.2.
Evapo- Lunile Medie
transpiraie anual
potenial I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII [mm]
Medie
lunar - - 3 40 80 102 113 100 67 34 1 - 540
[ mm ]
Prin diferena dintre suma anual a precipitaiilor (intrri) i suma dintre intercepia anual
(stocarea în litier), scurgerile de la suprafaa solului i evapotranspiraia anual (ie iri), rezult un
disponibil pentru freatic de 300-350 mm, astfel se formeaz un stoc de rezerve fr de care
alimentarea constant i cu continuitate a izvoarelor i pâraielor din zon ar fi imposibil.
4.2.4.3.Regimul eolian
Direciile predominante ale vânturilor sunt cele din sectoarele vestic i nord-estic, deoarece
regimul eolian din ara noastr este determinat de dou centre de mare presiune din nordul
continentului i de deasupra insulelor Azore i de centrele de depresiune situate în Islanda i în
Marea Adriatic.
Vânturile sunt, în general, calde i aductoare de precipitaii abundente, care ridic gradul
de umiditate al solului, reducând prin aceasta rezistena speciilor forestiere la doborâturile produse
de vânturile puternice, mai ales pe terenuri cu pant mai mare i soluri scheletice. În timpul iernii
îns cele mai frecvente sunt vânturile de nord-est i est. Datorit fragmentrii mari a
reliefului, direciile principale ale vânturilor sunt modificate local.
Principalele valori (date) referitoare la regimul eolian
Tabelul 4.2.4.3.1.
Valori
Nr. crt. Specificri
(date)
Direcia i frecvena N NE E SE S SV V NV Calm

1
vânturilor dominante [ % ] 3,5 9,8 9,4 8,4 3,1 8,5 29,7 5,6 28,0
Viteza medie anual a
2 3,0
vântului dominant [ m/s ]
Conform datelor din tabel, regimul eolian nu prezint o periculozitate deosebit pentru
vegetaia forestier din zon. Cu toate acestea, de-a lungul timpului s-au manifestat doborâturi
89
i/sau rupturi, acestea provocate de vânturi excepionale - foarte puternice, cu viteze mari i foarte
mari, turbionare, uneori coroborate cu o perioad de umiditate a solului sau cderi abundente de
zpad.
De obicei vânturile periculoase – cele care provoac doborâturi i/sau rupturi – sunt
fenomene destul de rare. i caracteristicile speciilor din cuprinsul U.P. (lemn cu rezisten
mecanic mare, înrdcinri profunde, pivotante, etc.), minimalizeaz doborâturile i/sau rupturile
de vânt, acestea manifestându-se, în general, izolat sau cu intensitate redus. Vânturile care produc
doborâturi au viteze de peste 30 – 40 m/s, dar în anumite situaii, doborâturile i rupturile apar
i la viteze sub 30 m/s.
4.2.4.4. Indicatorii sintetici ai datelor climatice.
Tabelul 4.2.4.4.1.
În sezonul
Indicatori sintetici Primvara Vara Toamna Anual
de vegetaie
Indicele de umiditate
R = P/T
120 72 115 125 78
Indicele de ariditate
Ia = P / (T + 10)
55 46 52 56 47
Indicii din tabelul 4.2.4.4.1. s-au calculat astfel :

- indicele de umiditate (R), cu relaiile :
§ P· § Px4 ·
¨R ¸ ¨R ¸
© T ¹ (anual) i © T ¹ (pe anotimpuri)
- indicele de ariditate „de Martonne” (Ia), cu formulele :

§ P · § Px4 ·
¨ Ia ¸ ¨ Ia ¸
© T 10 ¹ (anual) i © T 10 ¹ (pe anotimpuri)
în care : P = precipitaiile medii lunare [ mm ] ;
T = temperaturi medii lunare [ 0 C ].
Indicele de ariditate „de Martonne” anual are valori mai mari de 42, ceea ce relev un
excedent de ap din precipitaii, fa de evapotranspiraia potenial.
Sub aspect climatic, dup „Monografia Geografic a R.P.R.”, teritoriul unitii
de gospodrire este situat în sectorul de clim de munte, clima munilor mijlocii, favorabil
pdurilor (IV C), caracterizat printr-un regim mai moderat al oscilaiilor temperaturii
aerului, umiditate relativ ridicat în timpul verii i precipitaii abundente, repartizate îns
diferit pe pantele opuse ale munilor.
Provincia climatic dup Köppen este D.f.b.k. , unde :
D – climat ploios, boreal, cu ierni reci, temperatura lunii celei mai reci este
sub -3 0 C, iar în luna cea mai cald este mai mare de 10 0 C ;
f – precipitaii suficiente pe tot parcursul anului - zon permanent umed ;
90
0
b – temperatura în cea mai cald lun mai mic de 22 C i în cel puin 4 luni
s înregistreze peste 10 0 C ;
k – iarn rece, temperatura medie anual pân la 80 C, temperatura lunii celei
mai calde între 18 – 22 0 C.
Conform clasificrii climatelor dup Köppen, teritoriul în studiu este caracterizat
prin: climat temperat, umed, cu ierni reci, cu precipitaii în tot cursul anului, cu
temperaturi sub 220 C în luna cea mai cald a anului.
Încadrarea climatic dup Köppen, are un caracter general, aceasta necaracterizând în
totalitate particularitile locale ale regimului climatic.
4.2.4.5. Date fenologice
Analizând datele referitoare la cadrul natural i în special, cele referitoare la condiiile

climatice specifice unitii de producie i protecie, cu ierni relativ scurte i blânde, relativ srace
în precipitaii i veri relativ clduroase i cu precipitaii moderate, se constat c solurile care s-au
format în aceste condiii sunt luvosoluri, districambosoluri, preluvosoluri, eutricambosoluri i
aluviosoluri. Au fost identificate un numr de 9 staiuni forestiere, situate într-un singur etaj de
vegetaie i anume Etajul deluros de gorunete, fgete i goruneto-fgete (FD3).
În ce prive te periodicitatea fructificaiei normale, pentru speciile principale aceasta este
urmtoarea:
- fagul fructific normal la 4 – 6 ani;
- gorunul fructific normal la 3 – 4 ani;
- paltinul fructific normal la 4 – 6 ani;
- carpenul fructific normal la 2 – 3 ani, uneori anual;
tab. 4.2.5.1.
Perioada de manifestare
Specia
înflorirea înfrunzirea coacerea fructelor cderea frunzelor
Fag 15.IV.- 1.V. 15.IV.- 15.V. 10.X. – 1.XI. 1.XI. – 1.XII.
Gorun 1.V.-15.V. 15.IV.- 15.V. 10.IX. – 15.X. 1.XI. – 1.XII.
Paltin 15.IV.- 30.IV. 15.IV.- 20.V. 10.IX. – 10.X. 1.XI. – 10.XII.
Carpen 25.IV. – 5.V. 21.IV. – 10.V. 15.VIII. – 1.IX. 1.XI. – 10.XII.
4.3. Soluri
Zonalitatea condiiilor fizico-geografice a impus ca teritoriul U.P., de i redus ca suprafa

s aib un înveli de sol destul de variat.
91
inând seama de factorii pedogenetici, pe acest teritoriu se întâlnesc ase tipuri de sol i
anume: luvosoluri, districambosoluri, preluvosoluri, eutricambosoluri i aluviosoluri.
În scopul cunoa terii repartiiei tipurilor i subtipurilor de sol din fondul forestier, a
caracteristicilor fizico-chimice ale acestora i pentru identificarea i caracterizarea tipurilor de
staiuni, în cadrul U.P. s-au executat i studiat în teren un numr de 6 profile de sol.
Amplasarea în teren a acestor profile s-a fcut în a a fel încât s cuprind toate aspectele
din U.P. referitoare la: formele de relief, expoziii, compoziia i productivitatea arboretelor i
desf urarea etajelor bioclimatice pe altitudine.
Executarea profilelor pe etajul bioclimatic s-a fcut în raport de suprafaa arboretelor
ocupat în cadrul acestui etaj i productivitatea arboretelor.
În ce prive te bonitatea staiunilor i productivitatea arboretelor se observ c profilele
sunt executate în staiuni de bonitate mijlocie i superioar.
În vederea obinerii de date analitice s-au analizat la laboratorul de pedologie forestier
din cadrul S.C.D.E.P. Bra ov, probe (e antioane) de sol dintr-un profil, executat în u.a. 230.
4.3.1. Evidena i rspândirea teritorial a tipurilor de sol
Tipurile i subtipurile de sol întâlnite în fondul forestier al U.P. determinate dup Sistemul
român taxonomic de soluri (2003) sunt artate în tabelul de mai jos.
tab. 4.3.1.1.
Suprafaa Loc de
Nr. Clasa de Tipul de Subtipul Succesiunea
Cod Identificare
crt. soluri sol de sol orizonturilor ha %
(u.a)
Aluviosol eutric 0402 Ao.eu-Ceu 0,29 - -
1. Protisoluri
Total aluviosol - - 0,29 - -
Total Protisoluri - - 0,29 - -
Preluvosol tipic 2101 Ao-Bt-C 19,66 7 -
2.
Total preluvosol - - 19,66 7 -
3. Luvisoluri tipic 2201 Ao-El-Bt-C 157,58 53 -
4. Luvosol stagnic 2212 Ao-Elw-Btw-C 23,03 8 -
5. litic 2214 Ao-El-Bt-Rli 44,21 15 -
* Total luvosol - - 224,82 76 -
Total Luvisoluri - - 244,48 83 -
6. Eutricambosol tipic 3101 Ao-Bv-C(R) 3,24 1 -
* Total eutricambosol - - 3,24 1 -
Cambisoluri
7. Districambosol tipic 3201 Ao-Bv-C/R 46,08 16 230
* Total districambosol - - 46,08 16 -
Total Cambisoluri - - 49,32 17 -
Total U.P. 294,09 100 -
Not : Diferena de 14,60 ha fa de suprafaa total a unitii de producie i protecie o constituie
terenurile afectate gospodriri silvice.
92
Din tabelul de mai sus se observ c în cadrul U.P. se întâlnesc trei clase de sol, cea mai
reprezentativ fiind clasa luvisoluri ce reprezint 83%, urmat de cambisoluri 17%, iar protisoluri
sunt sub 1%.
Condiiile specifice din teritoriul în studiu i mai ales substratul preponderent argilos,
înclinarea relativ mic i precipitaiile relativ abundente au avut ca rezultat formarea luvisolurilor
i cambisolurilor.
Dup cum rezult din tabelul de mai sus, se poate observa c preponderent este tipul de sol
luvosol tipic, urmat de districambosol tipic, luvosol litic, luvosol stagnic i preluvosol tipic.
Rspândirea tipurilor de sol în cadrul staiunilor forestiere din teritoriul U.P., este artat la
capitolul 4.4.1. (tabel 4.4.1.1.) i 4.4.4.
Pe lâng faptul c în descrierea parcelar la fiecare u.a. (subparcel) este menionat tipul
de sol prin codul acestuia, la capitolul 4.3.4. s-a întocmit în sintez o list cu repartiia unitilor
amenajistice pe tipuri i subtipuri de sol.
4.3.2. Descrierea tipurilor i subtipurilor de sol
1. Luvosol tipic – cod 2201, ocup 53% din suprafaa U.P. acoperit cu vegetaie
forestier cu profil Ao-El-Bt-C; format pe luturi, alternane de luturi cu gresii, isturi sericitoase
.a. pe versani cu expoziii frecvent umbrite i pante reduse uneori platouri, este puternic acid la
slab acid, cu aciditate mai mare în orizontul podzolit El i pân la slab acid în profunzime (Bt),
slab humifer, mijlociu aprovizionat în azot total, luto-nisipos la suprafa (El) i luto-argilos în
profunzime (Bt), de bonitate superioar i mijlocie pentru gorun i fag. Bonitatea superioar se
realizeaz la volumul edafic util mare al solului iar bonitatea mijlocie la volum edafic mijlociu la
care se mai adaug elementul staional determinat de expoziie, unde pe versanii umbrii
umiditatea solului este mai mare fa de expoziia însorit a versantului.
2. Luvosol stagnic – cu codul în descrierea parcelar 2212, ocup 8% din suprafaa
pduroas a U.P., având profilul Ao–Elw–Btw–C, format pe luturi, pe versani slab înclinai cu
expoziii diverse, puternic la moderat acid, slab humifer, oligomezobazic în orizontul podzolit El i
oligomezobazic la mezobazic în Bt, slab la mijlociu aprovizionat în azot total, nisipo-lutos la luto-
argilos de bonitate superioar i mijlocie pentru gorun, fag, carpen. Bonitate solului se reduce la
mijlocie când volumul edafic util este mijlociu, acesta datorit argilizrii i compactizrii
orizonatului Bt când devine i greu permeabil cu condiii de anaerobioz, determinat i de procesul
de de podzolire (de migrare a a argilei din El în Bt). Pe solurile luvice puternic podzolite unde
93
regimul de umiditate prezint variaii mari în sezonul de vegetaie se recomand cultura stejarului
pedunculat, iar gorunul numai pe cele slab podzolite unde regimul alternant de umiditate este slab.
3. Luvosol litic – cu codul în descrierea parcelar 2214, ocup 15% din suprafa
pduroas a U.P., având profilul Ao-El-Bt-Rli, este format pe versani foarte repezi unde solul este
superficial când roca masiv se afl între 20 – 50 cm adâncime, foarte puternic acid, foarte
humifer, cu un grad de saturaie în baze V>53%, foarte bine aprovizionat în azot total, luto-
nisipos, de bonitate inferioar pentru fag, gorun i carpen. Bonitatea inferioar este determinat de
volumul edafic mic ca urmare a superficialitii solului ca grosime i a scheletului de pe profil.
4. Districambosol tipic – cod 3201, ocup 16% din suprafaa U.P. acoperit cu vegetaie
forestier i prezint urmtoarele succesiuni de orizonturi: Ao-Bv-C/R, format pe versani cu
expoziii i pante diverse, este foarte puternic acid la acid cu ph = 4,03-4,69, intens humifer cu un
coninut de humus pe grosimea de 0-5 cm de 15,509%, bine aprovizionat în azot total (0,065-
0,795g%), oligomezobazic cu un grad de saturaie în baze V=36,95-40,42%, luto-nisipos la
suprafa i lutos în profunzime, de bonitate superioar i mijlocie pentru fag, gorun i carpen.
Bonitatea superioar este determinat de volumul edafic util mare al solului, iar cea mijlocie de
volumul edafic mijlociu al solului, acesta din cauza prezenei scheletului pe profil s-au poziionrii
solului pe versani însorii puternic înclinai. În prezent pe acest tip de sol vegeteaz arborete de
fag cu vârste variate. Acest tip de sol a fost identificat în u.a. 230.
5. Eutricambosol tipic – cod 3101, ocup 1% din suprafaa pduroas a U.P cu profil Ao-
Bv-C(R); format pe roci bogate în minerale calcice i feromagneziene, calcare tectonice, marne,
dolomite, gresii calcaroase etc., pe versani cu expoziii i pante diferite; acid la slab acid, slab
humifer la foarte humifer, mezobazic la eubazic, mijlociu la foarte bine aprovizionat cu azot total,
luto-prfos la argilos, de bonitate superioar pentru fag i gorun dac solul are volum edafic mare
i dac solul este bine aprovizionat cu ap. Aceasta din urm depinde de poziionarea solului pe
versant umbrit sau însorit. Pe versani umbrii se recomand promovarea fagului i a carpenului iar
pe cei însorii a gorunului. În prezent pe acest sol se afl arborete de fag, carpen i gorun,
amestecuri dintre acestea de productivitate superioar, mijlocie, mai rar inferioar (arborete
derivate).
6. Preluvosol tipic, cu codul în descrierea parcelar 2101, ocup 7% din suprafaa U.P.
acoperit cu vegetaie forestier i prezint urmtoarele succesiuni de orizonturi: Ao-Bt-C. Este
format pe luturi, pe versani cu expoziii i pante diverse, este foarte puternic acid la acid, slab la
moderat humifer, mijlociu la slab aprovizionat în azot total, mezobazic, luto-nisipos la luto-argilos,
de bonitate superioar i mijlocie pentru fag i gorun.
94
7. Aluviosol eutric – cu codul în descrierea parcelar 0402, ocup sub 1% din suprafaa
pduroas a U.P., având profilul Ao.eu-Ceu.
Orizontul Ao (ocric), în grosime de 20-25 cm, de culoare brun cenu iu-închis sau brun -
negricioas, are un coninut normal la foarte bogat în humus de tip mull, lutos, afânat, fr schelet.
4.3.3. Buletin de analiz

tab. 4.3.3.1.
Capaci-
U.a. Grad de
tatea
Tip i subtip de Umi- Baze satu- Azot
Ori- Ca H de total Tex-
Nr sol Nivel di- Humus de raie în total
zon- pH CO3 schimb de tura
crt Arboret: cm tate % schimb baze g %
turi % Me/% schimb
compoziie- % me/% me/%
me/%
prod.
* * * * * * * * * * * * * *
1 u.a. 230 Ao 0-5 4,53 4,03 15,509 - 7,50 12,80 20,30 36,95 0,795 n
2 Districambosol Bv 6-50 5,56 4,69 1,277 - 7,30 10,76 18,06 40,42 0,065 n-c
- tipic - - - - - - - - - - - -
10FA, smân, - - - - - - - - - - - -
- 115 ani, Pm
* * * * * * * * * * * * * *
95
4 . 3 . 4 . LISTA UNITATILOR AMENAJISTICE PE TIPURI SI SUBTIPURI DE SOL

DS: Maramures OS: Firiza UP: 1 Pag.: 1
S O L U R I S I U N I T A T I A M E N A J I S T I C E
2C 5N 24N 73C 77C 78M1 78M2 78M3 99C 99P1 99P2 100P 110M 114C 236N
269C 270C1 270C2 270N 289C 290S 291D 292D 293D 294D 295D 296D 297D 298D 299D
300D 301D 302D 303D 304D 305D 306D
Total subtip sol : 37 UA 14.60 HA
Total tip sol : 37 UA 14.60 HA
04 Aluviosol (AS)
0402 eutric
269 B
21 Preluvosol (EL)
2101 tipic
43 A 62 A 77 A 77 D 77 E 77 F 77 G 77 I 77 J 78 A 78 C 78 F 78 G 78 I
22 Luvosol (LV)
2201 tipic
2A 5A 5B 6A 6B 6C 6E 6F 6G 6H 6I 6J 6K 10 C 11
44 45 A 45 B 45 D 46 A 46 C 47 A 47 B 47 C 62 B 77 B 77 C 78 B 78 D 78 E
78 H 85 88 89 98 A 98 B 98 F 98 I 110 A 110 B 110 C 110 D 204 217 218
2212 stagnic
1 4 6D 10 A 10 D 61 98 C 98 D 98 E 98 G
2214 litic
43 B 45 C 46 B 47 E 79 86 A 86 B 98 H 236 A
31 Eutricambosol (EC)
3101 tipic
10 E 90 238
32 Districambosol (DC)
3201 tipic
10 B 47 D 62 C 77 H 230 269 A 269 C 270 A 270 B
TOTAL UP 128 UA 308.69 HA
96
4.4. Tipuri de staiune

4.4.1. Evidena i rspândirea teritorial a tipurilor de staiune
Factorul hotrâtor în localizarea etajelor de vegetaie i a staiunilor forestiere este

zonalitatea climato-edafic. Aceasta se realizeaz în mod natural prin rspândirea formaiilor
vegetale i este determinat de factorii climatici.
În cadrul acestei zonaliti, în condiii de pant, expoziii i altitudini diferite, se creeaz un
topoclimat care condiioneaz prin coresponden armonic staiune-arboret localizarea speciilor în
cadrul teritorial al U.P. Astfel se observ c fondul forestier din aceast unitate este situat numai
în zona de dealuri având un singur etaj fitoclimatic (de vegetaie) i anume Etajul deluros de
gorunete, fgete i goruneto-fgete - FD.3.
În cadrul etajului FD.3 se disting dou subdiviziuni:
¾ versani umbrii cu staiuni de fgete i fgeto- leauri denumite deluros de fgete;
¾ versani însorii i semiînsorii cu staiuni de gorunete i goruneto-fgete denumit
deluros de gorunete;
Cadrul general climato-edafic împreun cu substratul litologic împletit cu particularitile
de relief (pant i expoziie) determin caracteristicile difereniale ale tipurilor de staiuni.
În funcie de factorii ecologici principali (temperatur, umiditate, troficitate i lumin)
staiunile determin localizarea vegetaiei atât sub raportul compoziiei cât i a capacitii
competitive în cazul arboretelor amestecate. Rezult în primul rând o grupare a tipurilor de staiuni
pe etaje de vegetaie iar în cadrul acestora o difereniere a categoriilor de favorabilitate pentru
speciile existente. Astfel se observ c în etajul FD.3 se întâlnesc un numr de 9 staiuni forestiere.
La stabilirea tipurilor de staiune pe lâng sol i vegetaia forestier (compoziie) s-a inut
cont i de productivitatea arboretelor, de flora indicatoare cât i de alte elemente care au furnizat
date de difereniere i caracterizare cum sunt: formele de relief, poziia pe versant, înclinarea,
expoziia, coninutul de schelet i altele.
Pe baza acestor elemente în cadrul teritorial al U.P. s-au identificat un numr total de 9
tipuri de staiuni din care 3 de bonitate superioar, 5 de bonitate mijlocie i 1 de bonitate
inferioar. Staiunile de bonitate inferioar se explic prin volumul fiziologic redus al solului
datorit pantei i coninutului mare de schelet. Staiunile de bonitate mijlocie prezint un regim
aerohidric dezechilibrat fa de staiunile de bonitate superioar care pe lâng volumul fiziologic
mare au o textur superioar i un coninut mult mai bogat în humus.
În tabelul urmtor sunt prezentate tipurile de staiune identificate, suprafaa ocupat pe
categorii de bonitate i tipuri de sol.
97
Evidena tipurilor de staiuni

tab. 4.4.1.1.
Tip i
Categoria de bonitate
Nr Tipul de staiune Suprafaa subtip
– ha -
crt. de sol
Codul Diagnoza ha % Codul sup. mijl. inf.
Etajul deluros de gorunete, fgete i goruneto-fgete ( FD.3)
Deluros de gorunete Pi, puternic
1. 5.1.3.1. podzolit edafic submijlociu i mic cu 44,21 15 2214 - - 44,21
Luzula albida
Deluros de gorunete Pm, mediu podzolit
2. 5.1.3.2. i podzolic argiloiluvial cu flor de tip 118,60 40 2201 - 118,60 -
mezofit cu graminee
Deluros de gorunete Pm, podzolit
3. 5.1.4.2. 23,03 8 2212 - 23,03 -
pseudogleizat, cu Carex pilosa
Deluros de gorunete Pm, brun slab-
4. 5.1.5.2. 14,43 5 2101 - 14,43 -
mediu podzolit edafic mijlociu
Deluros de gorunete Ps, brun edafic 5,23 2 2101 5,23 - -
5. 5.1.5.3.
mare, cu Asarum-Stelaria 3,98 1 3201 3,98
Deluros de fgete Pm, mediu podzolit,
6. 5.2.3.2. 38,98 13 2201 - 38,98 -
edafic submijlociu, cu Rubus hirtus
Deluros de fgete Pm, brun edafic 3,24 1 3101 - 3,24 -
7. 5.2.4.2.
mijlociu cu Asperula-Asarum 19,89 7 3201 - 19,89 -
Deluros de fgete Ps, brun edafic mare
8. 5.2.4.3. 22,21 8 3201 22,21 - -
cu Asperula-Asarum
Deluros de goruneto-fgete Ps, brun
9. 5.2.5.6. 0,29 - 0402 0,29 - -
aluvial intens humifer, în lunc joas
Total FD.3 294,09 100 - 31,71 218,17 44,21
TOTAL U.P. 294,09 100 - 31,71 218,17 44,21
% 100 - - 11 74 15
Tipurile de staiuni cu ponderea cea mai mare în cadrul U.P. sunt: 5.1.3.2. – Deluros de
gorunete Pi, puternic podzolit edafic submijlociu i mic cu Luzula albida - 40%, 5.1.3.1. –
Deluros de gorunete Pi, puternic podzolit edafic submijlociu i mic cu Luzula albida - 15% i
5.2.3.2. – Deluros de fgete Pm, mediu podzolit, edafic submijlociu, cu Rubus hirtus - 13%.
Bonitatea staiunilor la nivel de U.P. se prezint astfel:
- superioar ……………….…… 11%;
- mijlocie ………………………...74%;
- inferioar ……………………...15%;
Repartiia pe etaje fitoclimatice se poate urmri la capitolul 16 din partea a III-a a
amenajamentului în paragraful 16.3.4.
98
4.4.2. Descrierea tipurilor de staiuni cu factori limitativi i msurile de gospodrire impuse de aceti factori
tab. 4.4.2.1
Msuri de gospodrire impuse
Tipul natural de factorii ecologici i riscuri
Factori i determinani
Indicativul de clasificare i descrierea concis a de pdure Compoziia optim
ecologici limitativi,
tipului de staiune i
Etajul
riscuri Compoziia de Trata
Recomandri
fitoclimatic
productivitatea împd. în terenuri ment
acestuia goale
Sol superficial cu
pietri uri i
5.1.3.1. Deluros de gorunete Pi, puternic podzolit edafic submijlociu Meninerea
bolovni uri la
i mic cu Luzula albida: Se gse te pe versani fr stâncrie aparent tipului natural
515.1.-Gorunet suprafa. Troficitate
sau cu rare iviri de stânci, divers înclinai, cu luvosoluri litice, fundamental de
cu Luzula potenial sczut.
superficiale, semischeletice i scheletice. Bonitate inferioar pentru pdure 8GO2DT
luzuloides (i) Plus de cldur i
gorun i fag. Meninerea 7GO2PAM1DT
lumin i minus de
T.progresive
consistenei
T. de conservare
umiditate.Ap
pline
accesibil permanent
fgete i goruneto-fgete
în accentuat deficit.
FD.3 - Etajul deluros de gorunete,

101
99
102
continuare tab. 4.4.2.1

Factori i
de factorii ecologici i riscuri
Tipul natural de determinani
Indicativul de clasificare i descrierea concis a Compoziia optim
pdure ecologici
tipului de staiune
Etajul
i productivitatea limitativi, Compoziia de Trata
Recomandri
fitoclimatic
acestuia riscuri împd. în terenuri ment
goale
513.1. – Gorunet de Solul pe

coast cu graminee i alocuri 8GO2DT
5.1.3.2. Deluros de gorunete Pm, mediu podzolit i podzolic Când solul
Luzula luzuloides (m) înelenit. 7GO2PAM1DT
argiloiluvial cu flor de tip mezofit cu graminee; Se gse te pe versani
este înelenit
predominant moderat înclinai cu luvosoluri tipice, uneori chiar sla Uneori ap
pseudogleizate, mijlociu profunde, slab scheletice la scheletice, cu se vor executa
accesibil
mobilizri 6GO3FA1DT
T.progresive
graminee. Bonitatea mijlocie pentru gorun i fag. 523.1 – Goruneto-fget mai puin în
T. de conservare
6GO2FA1DT
cu Festuca drymeia (m) timpul verii.
512.1 - Gorunet normal 8GO2DT

5.1.4.2. Deluros de gorunete Pm, podzolit pseudogleizat, cu Carex cu Carex pilosa (m) 7GO1PA2DT
Substanele
pilosa: Se gse te pe versani slab înclinai, însorii sau parial însorii, Meninerea
nutritive,
consistenei
platouri, cu luvosoluri stagnice, moderat la puternic pseudogleizat, cu aciditate
pline, tieri de
activ,
volum edafic mijlociu i flor de tip Carex pilosa. Bonitate mijlocie regenerare
temperatura
T.progresive
repetate.
T. de conservare
Etajul deluros de gorunete, fgete i goruneto-fgete

pentru gorun i fag. 522.1 – Goruneto-fget solului 6GO3FA1DT
cu Carex pilosa (m) 5GO3FA2DT
FD.3 -
100
Factori i de factorii ecologici i riscuri
pdure ecologici
tipului de staiune
Etajul
Recomandri
fitoclimatic
goale
Meninerea
5.1.5.2. – Deluros de gorunete Pm, brun slab-mediu podzolit edafic tipului natural
mijlociu: Se gse te pe versani predominant mijlocii, mai rar superiori, fundamental
531.4 – leau de deal moderat
cel mult slab ondulai, cu expoziii însorite sau parial însorite, înclinri de pdure, i
cu gorun i fag de limitativi: 4GO3FA1CAS1TE1DT
moderate pân la repezi i foarte repezi, pe substrate litologice foarte introducerea 4GO3FA2CAS1TE
productivitate mijlocie - aciditatea
diferite. Preluvosolurile tipice, cu mull i mull-moder, mijlociu profunde, pân la 20% a
(m) solului
lipsite de schelet, cu volum edafic mijlociu, troficitate mijlocie spre castanului
ridicat. Bonitatea mijlocie pentru gorun, fag i specii de amestec. comestibil
5.1.5.3.-Deluros de gorunete Ps, brun edafic mare, cu Asarum-Stelaria: 511.1 – Gorunet

8GO2DT
Se gse te pe versani mijlocii i superiori, cu expoziii însorite, cu normal cu flor de mull
Meninerea 7GO1PA2DT
înclinare 20g-30g, pe substrate variate. Prezint un u or plus de cldur i (s)
tipului natural
minus de umiditate. Preluvosoluri tipice sau districambosoluri tipice, slab -
fundamental
plseudogleizate, bogate în humus i substane nutritive, fr schelet sau 521.1 - Goruneto-fget 6GO3FA1DT
de pdure
slab scheletice, cu un volum edafic mare i troficitate ridicat. Bonitatea cu flor de mull (s) 5GO3FA2DT
T.progresive
mijlocie pentru gorun, fag i specii de amestec.

T. de conservare
5.2.3.2. - Deluros de fgete Pm, mediu podzolit, edafic submijlociu, cu Meninerea

Rubus hirtus: Se gse te pe versani cu înclinri diferite, cu luvosoluri tipice 423.1. Fget de dealuri Volum edafic tipului natural 8FA2DT
(moderat podzolite), mijlociu profunde, slab la semischelete. Bonitatea cu Rubus hirtus – (m) mijlociu fundamental 7FA2PAM1DT
mijlocie pentru fag. de pdure
FD.3 -
103
101
104

Factori i
de factorii ecologici i riscuri
pdure ecologici
tipului de staiune
Etajul
Recomandri
fitoclimatic
goale
421.2 – Fget de
5.2.4.2. Deluros de fgete Pm, brun edafic mijlociu cu Asperula-Asarum.
deal pe soluri Uneori pietri 8FA2DT
Se gse te pe versani cu expoziii i înclinri diverse, cu configuraie
schelete cu flor de i bolovni la 7FA2PAM1DT
ondulat, mai rar plan sau frmântat. La altitudini mai mari se localizeaz Meninerea
mull (m) suprafaa
în partea superioar a versanilor, iar la altitudini mai mici, la poale. tipului natural
431.2 – Fgeto- solului
Eutricambosoluri tipice i districambosoluri tipice, pe substraturi de calcare, fundamental
crpinet cu flor de Apa accesibil
gresii i coglomerate, mijlociu profunde i profunde, slab scheletice i de pdure 7FA2CA1DT
mull de Volum edafic
semischeletice, cu un volum edafic mijlociu. Bonitate:mijlocie pentru fgete 6FA3CA1DT
productivitate mijlociu
i fget-crpinete.
mijlocie (m)
5.2.4.3. Deluros de fgete Ps, brun edafic mare cu Asperula-Asarum Se
gse te pe versani cu expoziii i înclinri diverse, cu configuraie ondulat, 421.1 –Fget de
pe locuri a ezate, vi largi, fr curs de ap. Districambosoluri tipice, deal cu flor de mull 8FA2DT
- -
formate pe substraturi de gresii i conglomerate, profunde i foarte profunde, (s) 7FA2PAM1DT
T.progresive
T. de conservare
fr schelet sau slab scheletice, cu un volum edafic mare la foarte mare i
troficitate ridicat. Bonitate:mijlocie pentru fgete i fget-crpinete.
972.2. - Anin negru

5.2.5.6. – Deluros de goruneto-fgete Ps, brun aluvial intens humifer, în pur de Meninerea

lunc joas. Se gse te într-o lunc joas, cu aluviosol eutric, moderat productivitate Nivelul apei tipului natural 8ANN2FR
humifer, semischeletic, mijlociu profund. Bonitate superioar pentru anin superioar din fretice fundamental 7ANN2FR1DT
negru i frasin. regiunea de dealuri de pdure
(s)
FD.3 -
102
4.4.3. LISTA UNITATILOR AMENAJISTICE PE TIPURI DE STATIUNI

TS U N I T A T I A M E N A J I S T I C E
300D 301D 302D 303D 304D 305D 306D
TOTAL TS 37 UA 14.60 HA
5131 43 B 45 C 46 B 47 E 79 86 A 86 B 98 H 236 A
5132 2A 5A 5B 6F 6G 6H 6I 10 C 11 44 45 A 45 B 45 D 46 A 46 C
47 A 47 B 62 B 77 B 77 C 78 B 78 D 78 E 78 H 85 88 89 98 A 98 B 98 F
98 I 110 A 110 B 110 C 110 D 204
5142 1 4 6 D 10 A 10 D 61 98 C 98 D 98 E 98 G
5152 62 A 77 A 77 D 77 E 77 F 77 G 77 I 77 J 78 A 78 C 78 F 78 G 78 I
5153 43 A 62 C 77 H
5232 6A 6B 6C 6E 6J 6 K 47 C 217 218
5242 10 B 10 E 90 230 238 269 A 269 C 270 A 270 B
5243 47 D
5256 269 B
103
4.4.4. LISTA UNITATILOR AMENAJISTICE PE TIPURI DE STATIUNI SI SOL

TS SOL U N I T A T I A M E N A J I S T I C E
300D 301D 302D 303D 304D 305D 306D
TOTAL SOL 37 UA 14.60 HA
5131 2214 43 B 45 C 46 B 47 E 79 86 A 86 B 98 H 236 A
5132 2201 2A 5A 5B 6F 6G 6H 6I 10 C 11 44 45 A 45 B 45 D 46 A 46 C
47 A 47 B 62 B 77 B 77 C 78 B 78 D 78 E 78 H 85 88 89 98 A 98 B 98 F
98 I 110 A 110 B 110 C 110 D 204
5142 2212 1 4 6 D 10 A 10 D 61 98 C 98 D 98 E 98 G
5152 2101 62 A 77 A 77 D 77 E 77 F 77 G 77 I 77 J 78 A 78 C 78 F 78 G 78 I
5153 2101 43 A
3201 62 C 77 H
5232 2201 6A 6B 6C 6E 6J 6K 47 C 217 218
5242 3101 10 E 90 238
3201 10 B 230 269 A 269 C 270 A 270 B
5243 3201 47 D
5256 0402 269 B
104
4.5. Tipuri de pdure
4.5.1. Evidena i rspândirea teritorial a tipurilor naturale de pdure
Rspândirea tipurilor de pdure pe staiuni forestiere i productivitatea natural a acestora

este prezentat în tabelul de mai jos:
tab. 4.5.1.1.
Nr. Tip de Tip de pdure Suprafaa Productivitatea natural
crt staiune Codul Diagnoza ha % Sup. Mijl. Inf.
Etajul deluros de gorunete, fgete i goruneto-fgete ( FD.3)
1. 5.1.3.1. 515.1. Gorunet cu Luzula luzuloides (i) 44,21 15 - - 44,21
Gorunet de coast cu graminee i Luzula
2. 513.1. 69,52 23 - 69,52 -
5.1.3.2. luzuloides (m)
3. 523.1. Goruneto-fget cu Festuca drymeia (m) 49,08 17 - 49,08 -
4. 512.1. Gorunet normal cu Carex pilosa (m) 17,24 6 - 17,24 -
5.1.4.2.
5. 522.1. Goruneto-fget cu Carex pilosa (m) 5,79 2 - 5,79 -
leau de deal cu gorun i fag de
6. 5.1.5.2. 531.4. 14,43 5 - 14,43 -
productivitate mijlocie (m)
7. 511.1. Gorunet normal cu flor de mull (s) 5,23 2 5,23 - -
5.1.5.3.
8. 521.1 Goruneto-fget cu flor de mull (s) 3,98 1 3,98 - -
9. 5.2.3.2. 423.1. Fget de dealuri cu Rubus hirtus (m) 38,98 13 - 38,98 -
Fget de deal pe soluri schelete cu flor de
10. 421.2. 20,55 7 - 20,55 -
mull (m)
5.2.4.2.
Fgeto-crpinet cu flor de mull de
11 431.2. 2,58 1 - 2,58 -
productivitate mijlocie(m)
12. 5.2.4.3. 421.1. Fget de deal cu flor de mull (s) 22,21 8 22,21 - -
Anin negru pur de productivitate superioar
13. 5.2.5.6. 972.2. 0,29 - 0,29 - -
din regiunea de dealuri (s)
Total FD.3 294,09 100 31,71 218,17 44,21
TOTAL U.P. 294,09 100 11 74 15
% 100 - 11 74 15
Din tabelul de mai sus se desprind urmtoarele aspecte:

¾ În ansamblul pdurilor din U.P. s-au identificat un numr de 13 tipuri de pdure din
care cele mai rspândite sunt: 513.1. – Gorunet de coast cu graminee i Luzula luzuloides (m) –
23%, 523.1. – Goruneto-fget cu festuca drymeia (m) – 17%, 423.1. - Fget de dealuri cu
Rubus hirtus (m) – 13%, i 515.1. – Gorunet cu Luzula luzuloides (i) – 15%. Celelalte tipuri de
pdure analizate, individual reprezint între 1% i 8% din suprafaa pduroas a U.P.
¾ Repartiia arboretelor în funcie de productivitatea natural se prezint astfel:
- productivitate superioar ….………………….…...31,71 ha…….………….11%
- productivitate mijlocie………………...….….…...218,17 ha…….…..…..….74%
- productivitate inferioar……………….……….…..44,21 ha……………..…15%
Total U.P. ………………………………………….294,09 ha………………100%
În lista 4.5.2. este redat repartiia arboretelor pe tipuri de staiune i pdure la nivel de u.a.
iar în lista 4.5.3. se prezint repartiia u.a. în raport cu caracterul actual al tipului de pdure.
105
4.5.2. LISTA UNITATILOR AMENAJISTICE PE TIPURI DE STATIUNI SI PADURI

TS TP U N I T A T I A M E N A J I S T I C E
300D 301D 302D 303D 304D 305D 306D
TOTAL TP 37 UA 14.60 HA
5131 5151 43 B 45 C 46 B 47 E 79 86 A 86 B 98 H 236 A
5132 5131 10 C 11 44 45 A 45 B 45 D 46 A 46 C 47 A 47 B 62 B 77 B 77 C 78 B 78 D
78 E 78 H 88 98 A 98 B 98 F 98 I 110 B 110 C 204
5231 2A 5A 5B 6F 6G 6H 6I 85 89 110 A 110 D
5142 5121 1 4 10 A 10 D 61 98 C 98 D 98 E 98 G
5221 6D
5152 5314 62 A 77 A 77 D 77 E 77 F 77 G 77 I 77 J 78 A 78 C 78 F 78 G 78 I
5153 5111 43 A
5211 62 C 77 H
5232 4231 6A 6B 6C 6E 6J 6K 47 C 217 218
5242 4212 90 230 238 269 A 269 C 270 A 270 B
4312 10 B 10 E
5243 4211 47 D
5256 9722 269 B
106
4.5.3. LISTA UNITATILOR AMENAJISTICE IN RAPORT CU CARACTERUL ACTUAL

AL TIPULUI DE PADURE
CRT U N I T A T I A M E N A J I S T I C E
300D 301D 302D 303D 304D 305D 306D
TOTAL CRT 37 UA 14.60 HA
Natural fundamental prod. sup.
43 A 47 D 77 H
Natural fundamental prod. mij.
1 6 A 10 B 11 44 45 A 45 B 45 D 46 C 47 A 61 62 A 77 A 77 C 77 J
78 A 78 B 78 D 78 F 78 G 78 I 89 98 D 98 F 110 B 110 C 204 217 218 230
238
Natural fundamental prod. inf.
43 B 45 C 46 B 47 E 79 86 A 86 B 98 H 236 A
Partial derivat
2A 6I 6J 47 C 77 B 78 C 78 H
Total derivat d e prod. mij.
4 5 B 78 E 88
Total derivat d e prod. inf.
10 E
Artificial de prod. sup.
6B 6F 6G 6H 6K 10 A 62 C 77 E 77 F 269 A 269 C 270 A
Artificial de prod. mij.
5A 6C 6D 6E 10 C 10 D 46 A 47 B 62 B 77 D 77 I 90 98 C 98 E 269 B
270 B
Artificial de prod. inf.
77 G 85 98 A 98 B 98 G 98 I 110 A 110 D
107
4.5.4. Formaii forestiere i caracterul actual al tipului de pdure
Pdurile în studiu se grupeaz în 6 formaii forestiere. Ponderea cea mai mare o au gorunete pure
(44%), fgetele pure de dealuri (26%), goruneto-fgete (19%), leauri de deal cu gorun (5%),
fgete amestecate (1%), anini uri de anin negru (sub 1%), iar terenurile goale reprezint 5%.
Analizând caracterul actual al tipului de pdure redat pe formaii forestiere, tipuri de staiune i tipuri
de pdure în partea a III-a a amenajamentului, la paragraful 16.3.1. i 16.3.2., dar i din tabelul 4.5.4.1., se
constat c 65% din pduri sunt natural fundamentale. Restul pdurilor sunt artificiale (27%), parial derivate
(7%), total derivate ( 1% de productivitate mijlocie), iar 5% sunt terenuri fr vegetaie forestier.
Procentul sczut de pduri total derivate denot faptul c la ora actual mai sunt puine arborete pure
de carpen, care vor fi înlocuite treptat pe msur ce vor deveni exploatabile. Cele parial derivate, prin
msurile silviculturale propuse, vor fi aduse la o compoziie corespunztoare tipului natural fundamental pân
la vârsta exploatabilitii.
Lista formaiunilor forestiere în raport cu caracterul actual al tipului de pdure este redat în tabelul
4.5.4.1.
tab. 4.5.4.1.
Caracterul actual al tipului de pdure
Natural fundamental Derivat Artificial Nede- Tere-
Formaia Total
fi- nuri Total
forestier de productivitate total de product. de productiv. pdure
sub- par- nit goale
(cod– sup.+
sup. mijl. inf. prod. ial sup. mijl. inf. inf.
denumire) mijl
ha %
- - - - - - - - - - - - 14,60 14,60
01 5
- - - - - - - - - - - - 100 100
42 22,21 34,26 - - 10,97 - - - 14,30 - - 81,74 - 81,74

Fgete
26
pure
de dealuri 27 43 - - 13 - - - 17 - - 100 - 100
- 2,06 - - - - - 0,52 - - - 2,58 - 2,58

43 Fgete
1
amestecate
- 80 - - - - - 20 - - - 100 - 100
51 5,23 58,70 44,21 - 2,01 - 2,90 - 18,50 4,65 - 136,20 - 136,20

Gorunete 44
pure 4 44 32 - 1 - 2 - 14 3 - 100 - 100
52 1,44 14,09 - - 7,25 - 1,30 - 14,00 20,77 - 58,85 - 58,85

Goruneto- 19
fgete 2 24 - - 12 - 2 - 24 36 - 100 - 100
108

Natural fundamental Derivat Artificial Nede- Tere-
Formaia Total
fi- nuri Total
forestier de productivitate total de product. de productiv. pdure
sub- par- nit goale
(cod– sup.+
sup. mijl. inf. prod. ial sup. mijl. inf. inf.
denumire) mijl
ha %
53 leauri - 5,87 - - 1,52 - - - 6,06 0,98 - 14,43 - 14,43
de deal cu 5
gorun - 41 - - 11 - - - 41 7 - 100 - 100
97 - - - - - - - - 0,29 - - 0,29 - 0,29

Anini uri
-
de anin
negru - - - - - - - - 100 - - 100 - 100
28,88 114,98 44,21 - 21,75 - 4,20 0,52 53,15 26,40 - 294,09 14,60 308,69
100
10 40 15 - 7 - 1 - 18 9 - 95 5 100
TOTAL
U.P. 188,07 - 21,75 4,72 79,55 - 294,09 14,60 308,69
100
65 - 7 1 27 - 95 5 100
4.6. Structura fondului de producie i protecie
Structura fondului forestier pe subuniti de producie i protecie, grupe de specii, clase de

vârst i clase de producie este prezentat în tabelul de mai jos.
tab. 4.6.1
Grupa Clase de vârst Clase de producie
Suprf
SUP de
ha I II III IV V VI VII I II III IV V
specii
Querc. 15,74 - - 4,64 2,21 2,23 - 6,66 - 8,66 4,87 - 2,21
”A”
DR 13,76 - 0,20 13,56 - - - - 1,52 7,22 5,02 - -
Codru
Fag 54,77 - - 7,16 - 1,15 30,91 15,55 - 16,70 38,07 - -
regulat-
DT 5,67 - - 5,45 - 0,22 - - 1,02 0,66 3,63 0,01 0,35
sortimen-
te obi nuite DM 0,13 - 0,09 0,04 - - - - - - 0,13 - -
Total 90,07 - 0,29 30,85 2,21 3,60 30,91 22,21 2,54 33,24 51,72 0,01 2,56
Querc. 39,67 0,41 8,47 13,85 1,40 3,99 1,12 10,43 - 0,59 21,32 8,96 8,80
„M”
DR 4,88 - - 4,88 - - - - - 0,65 1,71 2,52 -
Pduri supuse
Fag 5,56 - 0,48 1,52 - 0,39 1,72 1,45 - - 3,09 1,00 1,47
regimului de
DT 44,04 1,98 19,65 14,43 0,11 5,29 0,31 2,27 - 0,48 18,39 14,83 10,34
conserva-re
DM 2,03 - 0,48 0,16 - 0,13 0,22 1,04 - - 1,74 0,29 -
deosebit
Total 96,18 2,39 29,08 34,84 1,51 9,80 3,37 15,19 - 1,72 46,25 27,60 20,61
”E” Querc. 40,76 - 7,38 4,24 0,65 3,00 14,94 10,55 - 0,23 32,17 8,09 0,27
rezervaii DR 1,69 - 0,17 1,52 - - - - - 0,90 0,45 0,34 -
pentru Fag 24,08 - 2,62 3,11 0,43 0,41 6,24 11,27 - - 23,65 0,43 -
ocrotirea DT 35,19 - 15,04 9,54 1,08 - 6,89 2,64 - 0,23 21,81 10,81 2,34
integral a DM 0,89 - - 0,23 - - - 0,66 - - 0,23 - 0,66
naturii Total 102,61 - 25,21 18,64 2,16 3,41 28,07 25,12 - 1,36 78,31 19,67 3,27
109
tab. 4.6.1 (continuare)

Grupa Clase de vârst Clase de producie
Suprf
SUP de
ha I II III IV V VI VII I II III IV V
specii
Querc. 5,23 - - - - - - 5,23 - 5,23 - - -
DR - - - - - - - - - - - - -
„K” Fag - - - - - - - - - - - - -
rezervaii de
semine
DT - - - - - - - - - - - - -
DM - - - - - - - - - - - - -
Total 5,23 - - - - - - 5,23 - 5,23 - - -
Querc. 101,40 0,41 15,85 22,73 4,26 9,22 16,06 32,87 - 14,71 58,36 17,05 11,28
DR 20,33 - 0,37 19,96 - - - - 1,52 8,77 7,18 2,86 -
Fag 84,41 - 3,10 11,79 0,43 1,95 38,87 28,27 - 16,70 64,81 1,43 1,47
TOTAL
DT 84,90 1,98 34,69 29,42 1,19 5,51 7,20 4,91 1,02 1,37 43,83 25,65 13,03
U.P.
DM 3,05 - 0,57 0,43 - 0,13 0,22 1,70 - - 2,10 0,29 0,66
Total 294,09 2,39 54,58 84,33 5,88 16,81 62,35 67,75 2,54 41,55 176,28 47,28 26,44
- 100 1 18 29 2 6 21 23 1 14 60 16 9
Din tabelul de mai sus rezult urmtoarele:

¾ structura pe clase de vârst este dezechilibrat, clasele II, III, VI i VII având pondere
mai mare (91%), astfel c pe viitor se va putea face mai u or normalizarea clasele de vârst;
¾ cea mai mare parte a arboretelor este în clasa III-a de producie (60%), ceea ce denot c
arboretele valorific la maximum potenialul staional;
Structura fondului forestier total din punct de vedere al compoziiei, clase de producie,
consisten, vârst medie, cre teri curente i volum (total i pe ha) se prezint astfel:
tab. 4.6.2.
Specii Total
Specificri
GO FA CAS CA PI STR MO DR DT DM U.P.
Compoziia % 32 29 20 6 3 2 2 2 3 1 100
Clasa de producie III3 II9 III7 III3 II3 III1 II8 II6 III1 III5 III2
Consistena 0,71 0,65 0,83 0,84 0,81 0,89 0,84 0,78 0,80 0,71 0,74
Vârsta medie 99 118 53 55 55 43 53 54 55 98 87
Cre t. crt. mc/an/ha 3,4 3,8 4,9 6,5 7,6 8,3 11,8 7,6 3,3 3,0 4,5
Volum mediu
244 330 152 153 355 237 420 377 195 240 253
mc/ha
Volum total mc 23006 27867 8754 2631 3157 1704 2485 2083 1992 731 74410
Indicatorii din tabelul de mai sus (4.6.2.) se refer la fondul forestier total i reflect
urmtoarele:
¾proporia speciilor este aproape corespunztoare tipurilor natural fundamentale de
pdure, carpenul participând cu pondere mic, dar apare DT i DM;
¾clasele de producie II, III i IV, arat c arboretele care populeaz teritoriul U.P. sunt
aproape corespunztoare potenialului staional;
¾clasa de producie medie este III2, ceea ce denot c arboretele au o stare de vegetaie
bun i valorific la maximum potenialul staional;
110
¾ consistena medie de 0,74, este peste normal (0,7), dar este justificat de faptul c 47%
din arborete sunt în clasele de vârst II i III;
¾indicele de cre tere curent este aproape de cel normal, influenat de clasa de vârst VI+,
dar i de consistena sczut a arboretelor;
¾volumul mediu la hectar este necorespunztor cu clasele de producie la o vârst medie
de 87 de ani, fiind influenat în mare msur de consistena sczut a arboretelor i de ponderea
destul de mare a carpenului.
4.7. Arborete slab productive i provizorii
Repartiia arboretelor slab productive în funcie de caracterul actual

tab. 4.7.1.
Nr. Suprafaa
Caracterul actual al tipului de pdure Uniti amenajistice
crt. ha %
Natural fundamental de productivitate 43B, 45C, 46B, 47E, 79, 86A, 86B, 98H,
1. 44,21 59
inferioar 236A
2. Total derivat de productivitate mijlocie 4, 5B, 78E, 88 4,20 5
3. Total derivat de productivitate inferioar 10E 0,52 1
4. Artificial de productivitate inferioar 77G, 85, 98A, 98B, 98G, 98I, 110A, 110D 26,40 35
TOTAL U.P. - 75,33 100
Analizând datele trecute în tabelul de mai sus se desprind urmtoarele aspecte:

Suprafaa ocupat de arboretele slab productive, de 75,33 ha, reprezint 24% din fondul
forestier al unitii de producie i protecie. În funcie de caracterul actual al tipului de pdure,
aceste arborete sunt:
¾ 44,21 ha, arborete natural-fundamentale de productivitate inferioar sunt formate în
principal din arborete de fag, gorun i amestecuri de fag cu gorun i carpen, de diferite vârste cu
consistena de 0,7-0,8 situate pe staiuni (versani) cu înclinri medii, având un potenial productiv
inferior;
¾ 4,72 ha, total derivate reprezint arborete provizorii, cele mai multe fiind arborete
crpinizate, care la vârsta exploatabilitii vor fi înlocuite;
¾ 26,40 ha artificiale de productivitate inferioar sunt reprezentate de arborete de castan
care vegeteaz pe staiuni de productivitate mijlocie, iar aceste arborete nu mai valorific la maxim
potenialul staional;
Ritmul i etapele de înlocuire a arboretelor slab productive sunt prezentate la paragraful
6.6. în prezentul amenajament al U.P.
111
4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori i limitativi

4.8.1. SITUATIA SINTETICA A FACTORILOR DESTABILIZATORI SI LIMITATIVI
Suprafata afectata
NATURA FACTORILOR Total Grade de manifestare
Slaba Moderata Puternica F. puternica Excesiva
% Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % Ha %
Doboraturi de vant (V1 - 4) 3 8.91 100 8.91 100
Uscare (U1 - 4) 14 41.32 100 12.59 30 28.10 68 0.63 2
Atacuri de daunatori (I1 - 3) 7 20.53 100 20.53 100
Incendieri (K1 - 3)
Rupturi de zapada si vant (Z1 - 4)
Vatamari de exploatare (E1 - 4)
Vatamari produse de vanat (C1 - 4)
Poluare ( 1 - 4)
Alunecari (A1 - 4)
Inmlastinari (M1 - 3) 1 2.27 100 2.27 100
Eroziune in suprafata (S1 - 4) 5 14.67 100 14.67 100
Eroziune in adancime (A1 - 5)
Eroziune total ( 1 - 5) 5 14.67 100 14.67 100
Roca la suprafata total (R1 - A) 12 34.24 100 13.73 40 2.65 8 17.86 52
din care pe:0.1-0.2S (R1 - 2) 6 16.38 100 13.73 84 2.65 16
0.3-0.5S (R3 - 5) 17.86 100 17.86 100
>=0.6S (R6 - A)
Tulpini nesanatoase total (T1 - A) 18 53.71 100 1.52 3 0.07 17.29 32 18.81 35 16.02 30
din care: 10-20% (T1 - 2) 1 1.59 100 1.52 96 0.07 4
30-50% (T3 - 5) 13 37.45 100 17.29 46 18.81 50 1.35 4
>=60% (T6 - A) 5 14.67 100 14.67 100
Suprafata fondului forestier : 294.09 Ha
Analizând datele sintetizate în tabelul 4.8.1, se constat c pe raza unitii de producie i

protecie în studiu exist o suprafa total de 98,06 ha afectat de factori destabilizatori, care prin
aciunea lor duc la destabilizarea unor arborete (sau anumitor specii, elemente din cadrul
arboretelor) afectându-le dezvoltarea normal.
Astfel, exist 8,91 ha afectate de doborâturi de vânt, la care gradul de manifestare este slab.
Doborâturile de vânt au avut caracter izolat i s-au produs într-un arboret de fag, gorun,
carpen cu vârste de peste 120 ani.
Uscarea se manifest pe 41,32 ha din care pe 12,59 ha (30% ) din suprafa este slab, pe
28,10 ha (68%) moderat, iar pe 0,63 ha (2%) puternic. Sunt afectate în special arboretele de
castan i gorun cu vârste variate.
Pentru reducerea în continuare a intensitii fenomenului de uscare se vor urmri
executarea la timp i corect a lucrrilor de îngrijire în special a rriturilor (cu alegerea i
însemnarea arborilor de viitor) care vor trebui s fie de intensiti mai mici (8–9%) i cu
periodiciti mai mici (6–7 ani).
Mai exist 20,53 ha cu arborete care sufer din cauza atacului de duntori cu intensitate moderat.
O serie de arborete sufer din cauza condiiilor staionale în care vegeteaz, solul fiind
expus la roc, eroziune i îml tinri.
112
Ace ti factori limitativi afecteaz o suprafa total de 51,18 ha dup cum urmeaz:
¾ roc la suprafa pe 0,1/S din suprafa – 13,73 ha (40%);
¾ îml tinri pe 2,27 ha, care 100% sunt permanente;
¾ eroziune în suprafa pe 14,67 ha, moderat;
Ace ti factori destabilizatori acioneaz fie singular fie cumulat (de cele mai multe ori) cu grad de
manifestare diferit i în funcie de acesta afecteaz dezvoltarea normal a arboretelor respective.
Un alt factor destabilizator care influeneaz negativ dezvoltarea normal a arboretelor este
cel determinat de tulpini nesntoase cu procent de 10-60%, pe o suprafa total de 53,71 ha. La
acest grad de vtmare s-a ajuns datorit vârstei înaintate a arboretelor, cât i a rocii la suprafa.
Efectele determinate de acest factor se activeaz pe msura înaintrii în vârst a
arboretelor, favorizând uscarea predilect a exemplarelor provenite din cioate lbrate,
scorburoase, îmbtrânite i diminuând simitor cre terile i acumulrile de biomas.
113
4.8.2. LISTA UNITATILOR AMENAJISTICE PE FACTORI DESTABILIZATORI, LIMITATIVI

Natura Intensitate U N I T A T I A M E N A J I S T I C E
(V1 - 4) izolate 47 C
Total V1 1 UA 8.91 HA
Total (V1 - 4) Doboraturi de vant 1 UA 8.91 HA
(U1 - 4) slaba 6C 6D 43 A 43 B
Total U1 4 UA 12.59 HA
mijlocie 11 45 A 45 C 47 A 98 B
puternica 79
Total (U1 - 4) Uscare 10 UA 41.32 HA
(I1 - 3) mediu 45 A 47 A
Total I2 2 UA 20.53 HA
Total (I1 - 3) Atacuri de daunatori 2 UA 20.53 HA
(M1 - 3) permanenta 10 A
Total M3 1 UA 2.27 HA
Total (M1 - 3) Inmlastinari 1 UA 2.27 HA
(S1 - 4) puternica 86 B
Total S2 1 UA 14.67 HA
Total (S1 - 4) Eroziune in suprafata 1 UA 14.67 HA
(R1 - 2) /0,1S 46 A 47 C
Total R1 2 UA 13.73 HA
/0,2S 44 238
Total (R1 - 2) Roca la suprafata pe 0.1-0.2S 4 UA 16.38 HA
(R3 - 5) /0,3S 46 B 77 F 86 B
(T1 - 2) 10% 78 C
Total T1 1 UA 1.52 HA
20% 1
Total (T1 - 2) Tulpini nesanatoase 10-20% 2 UA 1.59 HA
(T3 - 5) 30% 45 B 45 D 78 B 110 C
40% 47 A
50% 98 G
(T6 - A) 60% 86 B
Total (T6 - A) Tulpini nesanatoase >=60% 1 UA 14.67 HA
Total UP 25 UA 98.06 HA
Arboretele în care s-au manifestat factorii destabilizatori i limitativi prezentai în

subcapitolul anterior sunt prezentate în tabelul 4.8.2 pe grad de intensitate i u.a. afectate.
114
4.9. Starea sanitar a pdurii
Pentru ca funciile atribuite arboretelor s fie îndeplinite cu maximum de eficien, trebuie

ca acestora s li se asigure o stare sanitar corespunztoare. În general starea sanitar a pdurilor
este dependent de aciunea direct a factorilor biotici i abiotici i indirect a factorului antropic.
În deceniul de aplicare a amenajamentului expirat, starea sanitar a pdurilor, în general, a
fost destul de bun, nu au fost semnalate atacuri evidente de duntori care s produc pagube
însemnate fondului forestier.
În continuare organele silvice vor ine sub observaie i combate la timp eventualele apariii
ale unor duntorii (defoliatori), deoarece la începutul sezonului de vegetaie nu s-a produs o
defoliere vizibil (din informaiile personalului de teren).
Dintre factorii biotici cu influene negative asupra strii sanitare a pdurilor se menioneaz
vânatul mare, în special mistreul i cpriorul care prin zdrelirea cojii i tulpinilor arborilor tineri,
prin roaderea lujerilor terminali a speciilor din plantaii i regenerri naturale, produc uneori
pagube slbind vitalitatea arborilor i creând focare pentru ali duntori, în special vegetali.
În funcie de reducerea aparatului foliar, gradul de vtmare a arboretelor poate fi apreciat
ca sntos.
Întrucât uscarea înc mai persist, în scopul reducerii acestui fenomen i meninerea unei
stri sanitare bune a pdurilor se fac urmtoarele recomandri:
¾ extragerea imediat a arborilor uscai sau în curs de uscare în vederea stingerii focarelor
de infestare;
¾ cu ocazia lucrrilor de exploatare se vor reduce la minimum zdrelirile i rnirile
arborilor rma i, în special a celor de-a lungul cilor de adunat, scos i apropiat lemnul,
protejându-se ace ti arbori cu lonjeroane, man oane de cauciuc, învelitori de fascine, etc.;
¾ în cadrul tierilor de îngrijire se vor extrage cu prioritate arbori uscai i în curs de
uscare, precum i reducerea treptat a numrului arborilor provenii din lstari;
¾ meninerea sub observaie atent a dinamicii dezvoltrii duntorilor în vederea
combaterii lor la timp i cu maxim eficien;
¾ promovarea într-un ritm mai susinut a combaterii biologice i reducerea la maximum a
combaterii chimice;
¾ întemeierea i conservarea arboretelor de tip natural, amestecate i pe cât posibil etajate,
mult mai rezistente la diverse atacuri;
¾ efectuarea la timp a combaterilor preventive stabilite prin programele anuale;
¾ interzicerea p unatului în pdure;
115
¾ intensificarea aciunii de propagand i educaie silvic, în special a tinerilor, pentru

formarea unei atitudini etice fa de pdure i de foloasele acesteia pentru via;
¾ msuri de prevenire i combaterea incendiilor;
¾ efectuarea instructajelor de protecia muncii cu toi cei care muncesc în pdure (inclusiv
cu achizitorii de fructe i ciuperci).
4.10. Concluzii privind condiiile staionale i de vegetaie
În tabelul de mai jos este prezentat corelaia dintre bonitatea staiunilor i productivitatea
arboretelor din cadrul unitii de producie i protecie.
tab. 4.10.1.
Bonitatea staiunilor Productivitatea arboretelor Diferene (%)
Categoria Supr. (ha) % Categoria Supr. (ha) % + -
Natural fundamental de prod. superioar 28,88 10
Parial derivat de productivitate superioar - -
Total derivat de productivitate superioar 4,20 2
Superioar 31,71 11 7 -
Artificial de productivitate superioar 18,48 6
Nedefinite - -
Total 51,56 18
Natural fundamental de prod. mijlocie 114,98 39
Parial derivat de productivitate mijlocie 21,75 7
Total derivat de productivitate mijlocie - -
Mijlocie 218,17 74 - 16
Artificial de productivitate mijlocie 34,67 12
Nedefinite - -
Total 171,40 58
Natural fundamental de prod. inferioar 44,21 15
Natural fundamental subproductiv - -
Parial derivat de productivitate inferioar - -
Inferioar 44,21 15 Total derivat de productivitate inferioar 0,52 - 9 -
Artificial de productivitate inferioar 26,40 9
Nedefinite - -
Total 71,13 24
Total 294,09 100 Total general 294,09 100 - -
În cadrul unitii de producie i protecie s-au identificat 9 tipuri de staiune încadrate în 6

( ase) formaii forestiere bonitatea acestora fiind superioar (11%), mijlocie (74%) i inferior
(15%).
Vegetaia forestier instalat pe aceste staiuni s-a încadrat în 13 tipuri naturale de pdure,
tipuri care se încadreaz într-un singur etaj fitoclimatic (Etajul deluros de gorunete, fgete i
goruneto-fgete - FD.3).
Vegetaia forestier este relativ corespunztoare condiiilor staionale, dar exist i 75,33 ha
arborete necorespunztoare (slab productive i provizorii), care în timp vor fi înlocuite sau aduse la
productiviti mai bune. Corespondena tip de staiune–productivitate arborete este urmtoarea :
116
- pentru 11% staiuni de bonitate superioar corespund 10% arborete de tip natural fundamental
de productivitate superioar i 8% arborete artificiale sau total derivate de productivitate
superioar;
- pentru 74% staiuni de bonitate mijlocie corespund 39% arborete de tip natural fundamental de
productivitate mijlocie i 19% arborete artificiale sau par ial derivate de productivitate
mijlocie.
Analizând cele artate în paragrafele anterioare, dar mai ales datele referitoare la staiuni,
soluri, tipuri de pdure, precum i elementele privind cadrul natural specifice unitii de producie,
se poate trage concluzia c teritoriul prezint grade ridicate de favorabilitate pentru instalarea i
cre terea speciilor forestiere indigene de valoare i în special a fagului i gorunului dar i a
speciilor de amestec (paltin, cire).
În ceea ce prive te fondul forestier actual se prezint mai jos o analiz a structurii actuale
în raport cu caracteristicile de baz ale arboretelor, compoziie, clase de vârst i clase de
producie.
a) Compoziia arboretelor - este urmtoarea:
¾ la nivel de S.U.P. “A” = 62FA 16GO 6MO 6PI 3CA 2PAM 1STR 3DR 1DT
¾ la nivel de S.U.P. “E” = 38GO 26CAS 23FA 5CA 2STR 1PI 1TE 1DR 3DT
¾ la nivel de S.U.P. “K” = 100GO
¾ la nivel de S.U.P. “M” = 38GO 32CAS 9CA 6FA 4STR 3PI 3ML 2DR 1DT 2DM
¾ la nivel de U.P. = 32GO 29FA 20CAS 6CA 3PI 2STR 2MO 2DR 3DT 1DM
Se observ c arboretele din S.U.P. “A” au o compoziie pe specii destul de echilibrat,
pentru etajul de vegetaie în care se afl i poate fi condus la vârste mari. În mare msur se va
pune baz pe scderea proporiei speciilor de amestec cu valoare economic redus care vor fi
înlocuite cu specii valoroase (cire , paltin, frasin, etc.).
Speciile de carpen i diversele tari, în unele staiuni vor fi meninute pentru protecia
solului, iar în restul staiunilor unde apar i diversele moi vor fi înlocuite prin msurile prevzute
de actualul amenajament, în special prin substituirea arboretelor provizorii i executarea
operaiunilor culturale, prin care se va urmri diminuarea proporiei carpenului i eliminarea în
întregime a diverselor moi.
b) Clasele de vârst pentru fondul productiv sunt urmtoarele:
I - 0%; II - 0%; III - 35%; IV - 2%; V - 4%; VI+ – 59%;
c) Clasele de producie pentru fondul productiv sunt urmtoarele:

I – 3%; II - 37%; III - 57%; IV - 0%; V – 3%.
117
5.STABILIREA FUNCIILOR SOCIAL-ECONOMICE ALE PDURII

I A BAZELOR DE AMENAJARE
5.1. Stabilirea funciilor social- economice i ecologice

5.1.1. Obiective social- economice i ecologice ale pdurii
Pentru arboretele în studiu se preconizeaz urmtoarele obiective generale :

¾ asigurarea unor efecte de protecie pe care le ofer pdurea, vizând meninerea
echilibrului ecologic, protejarea i dezvoltarea pdurilor din zona de deal i munte, asigurarea
proteciei mediului ambiant i a solului.
¾ producerea de lemn în cantiti i de dimensiuni cât mai mari, din care s rezulte o gam
variat de sortimente industriale (furnire, cherestea, lemn pentru construcii, celuloz, etc.) în
funcie de potenialul staional i structura arboretelor.
Aceste obiective generale pentru arboretele în studiu se regsesc materializate în zonarea
funcional a arboretelor, reactualizat conform normelor în vigoare, pe grupe i categorii
funcionale.
Pentru arboretele din U.P. I Baia Mare obiectivele social-economice i ecologice sunt
prezentate în tabelul urmtor:
tab. 5.1.1.1.
Nr.
Grupa de obiective i servicii Denumirea obiectivului de protejat sau a serviciilor de realizat
crt
1. Hidrologice (de protecie a apelor) - perimetrul sursei de ap potabil a municipiului Baia Mare
2. Protecia terenurilor i a solurilor - terenurile cu pant mare.
- crearea i meninerea unui aspect peisagistic i de recreare din
jurul municipiului Baia Mare
3. Servicii de recreare - crearea i meninerea cadrului natural în vederea asigurrii
proteciei unor obiective speciale (obiectivul militar ce pze te
barajul lacului Firiza)
- conservarea genofondului i ecofondului forestier din rezervaia
natural „Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare”
Servicii tiinifice i de ocrotire a - producerea de semine forestiere pentru specia gorun
4.
genofondului i ecofondului forestier - meninerea i conservarea pdurilor seculare
- meninerea i conservarea ecosistemelor forestiere rare,
ameninate sau periclitate
- lemn de gorun i fag pentru cherestea
5. Produse lemnoase
- lemn pentru celuloz, construcii rurale i alte utilizri.
Alte produse în afara lemnului i a - Vânatul, fructe de pdure, ciuperci comestibile, plante medicinale
6.
serviciilor i aromate etc.
118
5.1.2.Funciile pdurii
În tabelul urmtor sunt prezentate categoriile funcionale atribuite arboretelor cu suprafaa

aferent:
tab.5.1.2.1.
Grupa, subgrupa i categoria funcional Suprafa
Cod Denumire ha %
Grupa I
Arboretele situate în perimetrele de protecie a izvoarelor, a zcmintelor i surselor
1A 0,90 -
de ap mineral i potabil (T II)
Arboretele situate pe stâncrii, pe grohoti uri i pe terenuri cu eroziune în adâncime
i pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fli (facies marnos,
2A 14,92 5
marno-argilos i argilos), nisipuri, pietri uri i loess, precum i cele situate pe
terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (T II)
4B Arboretele din jurul localit ilor, precum i arboretele din intravilan (T III) 70,42 24
4H Arboretele din pduri care protejeaz obiective speciale (T II) 1,60 1
Arboretele cuprinse în rezervaii naturale, cu regim strict de protecie (Arboretele
5C 102,61 35
de castan comestibil de la Baia Mare) (T I)
5H Arboretele constituite ca rezervaii seminologice (T II) 5,23 2
5P Arboretele incluse în pduri naturale seculare de valoare deosebit (T II) 6,65 2
5U Arboretele din ecosisteme forestiere rare, ameninate sau periclitate (T II) 72,11 24
Total grupa I 274,44 93
Grupa II
1C Arboretele destinate s produc, în principal, lemn pentru cherestea (TVI); 19,65 7
Total grupa a II a 19,65 7
Total general 294,09 100
Cu caracter de noutate, pentru amenajamentul U.P. I Baia Mare s-a fcut analiza
arboretelor în vederea identificrii pdurilor virgine i cvasivirgine i zonarea funcional
corespunztoare a acestora, constatându-se c în cuprinsul unitii de producie nu exist pduri
virgine i/sau cvasivirgine.
119
122
Analiza arboretelor din U.P. I – BAIA MARE, O.S. FIRIZA prin prisma Ordinului 3397/2012
Criterii i indicatori
u.a.
Vârsta
Suprafaa
Compoziia
Consistena
Pduri virgine Pduri cvasivirgine
Rezultatul analizei
Consistena + roca la suprafa

Volum la hectar extras în ultimii 30 ani
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
1.8.
1.9.
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
1.8.
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
43A 160 0,7 0,7 - DA DA DA DA DA DA DA NU NU NU DA DA DA NU DA DA DA DA DA NU DA NU NU DA DA DA DA
5,23
10GO
2TE
43B 150 0,6 0,6 - DA DA DA DA DA DA DA NU NU NU DA DA DA NU DA DA DA DA DA NU DA NU NU DA DA DA DA
0,88
4CAS 4GO
44 170 0,6 0,6 - DA NU DA DA DA DA DA DA NU NU NU DA DA NU DA NU DA DA DA NU DA DA NU DA DA DA DA
2TE
1,25
8GO
Nu îndeplinesc criteriile i indicatorii, pentru
a fi încadrate ca pduri virgine i cvasivirgine
120
u.a.
Vârsta
Suprafaa
Compoziia
Consistena
Rezultatul analizei

1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
1.8.
1.9.
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
1.8.
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
40
45C 0,9 0,9 4 DA DA DA DA DA DA DA NU NU NU DA DA DA NU DA DA DA DA DA NU DA NU NU DA DA DA DA
4,83
140
46B 0,7 1,0 - DA DA DA DA DA DA DA NU NU NU DA DA DA NU DA DA DA DA DA NU DA NU NU DA DA DA DA
1,32
5TE 3GO 2CA 6CAS 4GO
120
47C 0,6 0,7 - DA DA DA DA DA DA DA NU NU NU DA DA DA NU DA DA DA DA DA NU DA NU DA DA DA DA DA
8,91
încadrate ca pduri virgine i cvasivirgine
130
47D 0,1 0,1 - DA DA DA DA DA NU DA NU NU NU DA DA DA NU DA DA DA DA DA NU DA NU DA DA DA DA DA
22,21
Nu îndeplinesc criteriile i indicatorii, pentru a fi
7FA 3GO 7FA 2GO 1CA

123
121
124
u.a.
Vârsta
Suprafaa
Compoziia
Consistena
Rezultatul analizei

1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
1.8.
1.9.
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
1.8.
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
90
61 0,8 0,8 29 DA DA DA DA DA DA DA NU NU NU NU DA DA NU DA DA DA DA DA NU DA NU NU NU DA DA DA
5,96
77A 160 0,6 0,6 - DA DA DA DA DA DA DA NU DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA NU DA NU NU DA DA DA DA
1,54
4GO3TE3CA 6CAS 4GO
77C 160 0,8 0,8 - DA DA DA DA DA DA DA DA NU NU DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA NU DA DA DA DA
1,83
10GO
78D 160 0,6 0,6 - DA DA DA DA DA DA DA DA NU NU DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA NU DA DA DA DA
1,95
9GO
1CAS
122
u.a.
Vârsta
Suprafaa
Compoziia
Consistena
Rezultatul analizei

1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
1.8.
1.9.
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
1.8.
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
78G 170 0,7 - - DA DA DA DA DA DA DA DA NU NU DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA NU DA DA DA DA
1,17
CAS
3FA2GO3CA
78I 170 0,5 - - DA DA DA DA DA DA DA NU DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA NU DA NU NU DA DA DA DA
0,19
10FA
79 190 0,6 - - DA DA DA DA DA DA DA DA NU NU DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA NU DA DA DA DA
0,63
4GO
6CAS
86A 160 0,8 - - DA DA DA DA DA DA DA DA NU NU DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA NU DA DA DA DA
9,71
9GO
1CAS
125
123
126
u.a.
Vârsta
Suprafaa
Compoziia
Consistena
Rezultatul analizei

1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
1.8.
1.9.
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
1.8.
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
89 180 0,7 - - DA DA DA DA DA DA NU NU NU DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA NU DA DA NU DA DA DA DA
1DT
14,09
8FA1GO
204 100 0,7 0,7 - DA DA DA DA DA DA DA NU NU NU DA DA DA NU DA DA DA DA DA NU DA NU NU DA DA DA DA
2,16
9GO 1DT
8,13
10FA
9,36
10FA
124
u.a.
Vârsta
Suprafaa
Compoziia
Consistena
Rezultatul analizei

1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
1.8.
1.9.
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
1.8.
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
230 115 0,8 0,8 - DA DA DA DA DA DA NU NU NU DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA NU DA DA NU DA DA DA DA
13,42
10FA
236A 150 0,7 0,7 - DA DA DA DA DA DA NU NU NU DA DA DA DA DA DA DA DA DA DA NU DA DA NU DA DA DA DA
5,00
8GO2FA
În tabelul anterior au fost trecute doar u.a.-urile cu biodiversitate ridicat, inclusiv sub raportul dimensiunilor i vârstei arborilor, unii dintre
ace tia având vârste apropiate de limita longevitii, respectiv cu elemente de arboret cu vârste de peste 150 de ani, având frecvent structur plurien i
relativ plurien, conform criteriului 1 – naturalitate, indicatori de la punctul 1.3. din ordinul menionat anterior.
127
125
Au fost analizate toate arboretele din cadrul unitii de producie, constatându-se c niciun
arboret nu îndepline te cumulativ criteriile i indicatorii prevzui în Ordinul Ministerului
Mediului i Pdurilor nr. 3397 din 2012.
Potrivit obiectivelor social economice generale preconizate mai sus, amenajamentul a
atribuit urmtoarele funcii:
a) pduri cu funcii speciale de protecie- în care sunt incluse dou categorii, i anume:
1. pduri pentru care nu se reglementeaz procesul de producie i în care se vor executa
numai lucrri de igien i conservare adecvate sau sunt excluse de la orice intervenie
silvicultural. Aceste pduri se încadreaz în grupa I funcional categoriile: 1A – Arboretele
situate în perimetrele de protecie a izvoarelor, a zcmintelor i surselor de ap mineral i
potabil (TII) – 0,90 ha (sub 1%%), categoria 2A - Arboretele situate pe stâncrii, pe grohoti uri
i pe terenuri cu eroziune în adâncime i pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 de grade pe
substrate de fli (facies marnos, marno-argiloaos i argilos), nisipuri, pietri uri i loess, precum i
cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (TII) – 14,92
ha (5%), categoria 4H - Arboretele din pduri care protejaz obiective speciale (TII) – 1,60 ha
(1%), categoria 5C – Arboretele cuprinse în rezervaii naturale, cu regim strict de protecie
(Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare) (TI) – 102,61 ha (35%), categoria 5H –
Arboretele constituite ca rezervaii seminologice (TII) – 5,23 ha (2%), categoria 5P - Arboretele
incluse în pduri naturale seculare de valoare deosebit (TII) – 6,65 ha (2%) i categoria 5U -
Arboretele din ecosisteme forestiere rare, ameninate sau periclitate (TII) – 72,11 ha (24%).
Suprafaa total a acestor pduri este de 204,02 ha (69%).
2. pduri în care se reglementeaz procesul de producie. Aceste pduri se încadreaz în
grupa a I-a funcional, categoria 4B – Arborete din jurul localitilor, precum i arboretele din
intravilan (TIII) – 70,42 ha (24%). Suprafaa total a acestor pduri este de 70,42 ha (24%).
Suprafaa total a pdurilor încadrat în grupa I funcional este de 274,44 ha (93%).
b) pduri cu funcii de producie i protecie – pduri în care prioritar este elul de
producie, urmrindu-se obinerea unor sortimente de lemn în cantiti cât mai mari i mai
valoroase, concomitent cu realizarea efectelor de protecie pe care le poate oferi pdurea. Aceste
pduri se încadreaz în grupa a II-a funcional, categoria 1C – arboretele destinate s produc, în
principal, lemn pentru cherestea (TVI) – 19,65 ha (7%). Suprafaa total a acestor pduri este de
19,65 ha (7%).
Pe ansamblul unitii de producie i protecie au fost zonate în grupa I funcional 274,44
ha (93%) din aborete, iar în grupa a II-a funcional 19,65 ha (7%) din total arborete.
Pe tipuri funcionale situaia se prezint astfel:
126
tab.5.1.2.2.
Tipul de categorie Categorii eluri de Suprafaa
funcional funcionale gospodrire ha %
TI 5C protecie absolut 102,61 35
TII 1A, 2A, 4H, 5H, 5P, 5U conservare deosebit 101,41 34
TIII 4B protecie i producie 70,42 24
TVI Grupa a II a – 1C producie i protecie 19,65 7
Total U.P. * * 294,09 100
5.1.3. Subuniti de producie i protecie constituite
Potrivit obiectivelor social-economice, structurii actuale a pdurilor i funciilor atribuite, se

impune constituirea a patru subuniti, una de producie i protecie i trei de protecie.
Subunitatea de producie i protecie “A”- codru regulat – sortimente obi nuite, în
suprafa de 90,07 ha (29% - din total pdure), aparinând grupei funcionale I, categoria 4B(TIII)
i grupei funcionale a II-a, categoria 1C (TVI).
Subunitatea de protecie “M”- pduri supuse regimului de conservare deosebit, din care
nu se recolteaz lemn, în care se vor executa numai lucrri de conservare i în care sunt incluse
arborete aparinând în întregime grupei I funcionale categoriile 1A, 2A, 4H, 5P, 5U, având tipul
funcional TII. Întreaga subunitate are o suprafa de 96,18 ha (31% - din total pdure ).
Subunitatea de protecie de tip “K”- rezervaii de semine, în care se vor executa numai
lucrri de igien i în care sunt incluse arborete aparinând în întregime grupei I funcionale
categoria 5H (TII). Întreaga subunitate are o suprafa de 5,23 ha (2% - din total pdure).
Subunitatea de protecie de tip “E”- rezervaii pentru ocrotirea integral a naturii, din care
nu se recolteaz lemn, în care nu s-au prevzut lucrri silvotehnice i în care sunt incluse arborete
aparinând în întregime grupei I funcionale categoria 5C (TI). Întreaga subunitate are o suprafa
de 102,61 ha (33% - din total pdure).
Constituirea subunitilor de gospodrire este prezent în tabelul 5.1.3.1.
127
5 . 1 . 3 . 1 . CONSTITUIREA SUBUNITATILOR DE GOSPODARIRE

DS:Maramures OS:Firiza UP 1 Pag.: 1
SUP U N I T A T I A M E N A J I S T I C E
2C 5N 24N 73C 77C 78M1 78M2 78M3 99C
99P1 99P2 100P 110M 114C 236N 269C 270C1 270C2
270N 289C 290S 291D 292D 293D 294D 295D 296D
297D 298D 299D 300D 301D 302D 303D 304D 305D
306D
Total Suprafata 14.60 HA Nr. de UA-uri 37
A 1 4 5A 6A 6B 6D 6F 6G 6H
6I 6J 6K 47 D 62 C 77 D 77 E 77 F 77 H
98 H 204 217 218 230 269 A 269 B 269 C
E 6C 6E 10 A 10 B 45 B 46 B 47 A 47 B 47 C
77 I 77 J 85 86 A 88 89 90 98 A 98 B
98 C 98 D 98 F 98 G 110 A 110 C
K 43 A
M 2A 5B 10 C 10 D 10 E 11 43 B 44 45 A
45 C 45 D 46 A 46 C 47 E 61 62 A 62 B 77 A
77 B 77 C 77 G 78 A 78 B 78 C 78 D 78 E 78 F
78 G 78 H 78 I 79 86 B 98 E 98 I 110 B 110 D
236 A 238 270 A 270 B
T o t a l UP Suprafata 308.69 HA Nr. de UA-uri 128
5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor i ale pdurii
5.2.0. Generaliti
Amenajamentul are sarcin ca prin msurile organizatorice stabilite s aduc, apoi s

menin pdurile la o structur i o stare în care funciile atribuite atât arboretelor luate individual
cât i pdurii în ansamblul ei, s poat fi îndeplinite cu maximum de eficien. Aceast structur
normal (optim) se caracterizeaz printr-o repartiie echilibrat a arboretelor pe clase de vârst,
proporia speciilor cea mai indicat în raport cu condiiile staionale, cu o consisten i o
productivitate corespunztoare.
Structura actual a arboretelor din U.P., atât luate individual, cât i fondul productiv în
ansamblul su, în care se regsesc efectele prevederilor amenajamentelor precedente dar mai ales
efectul modului de aplicare a acestora, nu îndepline te normele specifice unei structuri optime.
Pân la atingerea acestei structuri ideale se va derula un proces complex, pe parcursul unei
perioade lungi de timp i acesta va avea caracter de specificitate pentru arboretele din fiecare
subunitate de producie sau de protecie constituite în fiecare unitate de producie. În concluzie, se
va tinde spre o anumit specializare a arboretelor pentru ca acestea s- i poat îndeplini la
parametri maximi funciile i rolul atribuit.
Pân la realizarea structurii optime a arboretelor acestea vor trece printr-o serie de structuri
intermediare.
128
Cile de dirijare a arboretelor i a pdurii în ansamblul su de la actuala structur ctre cea
normal, cât i ctre cea corespunztoare diferitelor etape intermediare sunt: regimul, compoziia-
el, exploatabilitatea, tratamentul i ciclul.
Aceste elemente se intercondiioneaz reciproc i reprezint bazele de amenajare.
5.2.1. Regimul
Regimul sau modul general în care se asigur regenerarea unei pduri (din smân sau pe
cale vegetativ) define te structura pdurii din acest punct de vedere.
inând seama de obiectivele social-economice fixate, de funciile atribuite i de structura
actual a fondului productiv i protectiv al unitii de producie i protecie, în care ponderea este
deinut de fag, gorun, castan comestibil i carpen, de necesitile folosirii cât mai eficiente a
capacitii de producie i protecie se adopt regimul codrului.
Aceste regimuri corespund atât sub aspectul meninerii ecosistemelor naturale cât i din
punct de vedere al funciilor de producie i de protecie atribuite arboretelor din U.P.
129
132
5.2.2.Compoziia el
În tabelul de mai jos (5.2.2.1.) s-au trecut compoziiile optime pentru fiecare tip natural fundamental de pdure.
tab.5.2.2.1.
Tip Tip Suprafaa Suprafaa pe specii -ha-
S.U.P Compoziia-el
staiune pdure ha GO FA CAS TE ANN FR CA PI DR STR DM DT
5.1.3.1. 515.1. 8GO 2DT 2,21 1,77 - - - - - - - - - - 0,44
513.1. 8GO 2DT 2,16 1,73 - - - - - - - - - - 0,43
5.1.3.2.
523.1. 5GO 4FA 1DT 7,34 3,67 2,94 - - - - - - - - - 0,73
512.1. 8GO 2DT 0,44 0,35 - - - - - - - - - - 0,09
5.1.4.2.
522.1. 6GO 3FA 1DT 5,79 3,47 1,74 - - - - - - - - - 0,58
4GO 3FA 1CAS 1TE
“A” 5.1.5.2. 531.4. 3,89 1,56 1,17 0,39 0,39 - - - - - - - 0,38
1DT
5.1.5.3. 521.1. 6GO 3FA 1DT 3,98 2,39 1,19 - - - - - - - - - 0,40
5.2.3.2. 423.1. 8FA 2DT 26,43 - 21,14 - - - - - - - - - 5,29
5.2.4.2. 421.2. 8FA 2DT 15,33 - 12,26 - - - - - - - - - 3,07
5.2.4.3. 421.1. 8FA 2DT 22,21 - 17,77 - - - - - - - - - 4,44
5.2.5.6. 972.2 8ANN 2FR 0,29 - - - - 0,23 0,06 - - - - - -
TOTAL S.U.P.”A” ha 90,07 14,94 58,21 0,39 0,39 0,23 0,06 - - - - - 15,85
Compoziia el S.U.P. “A” (%) 100 17 65 - - - - - - - - - 18
Compoziia actual: 62FA 16GO 6MO 6PI 3CA 2PAM 1STR 3DR 1DT
5.1.3.1. 515.1. 8GO 2DT 30,97 24,78 - - - - - - - - - - 6,19
513.1. 8GO 2DT 23,18 18,54 - - - - - - - - - - 4,64
5.1.3.2.
523.1. 5GO 4FA 1DT 19,51 9,76 7,80 - - - - - - - - - 1,95
5.1.4.2. 512.1. 8GO 2DT 10,14 8,11 - - - - - - - - - - 2,03
“M”
4GO 3FA 1CAS 1TE
5.1.5.2. 531.4. 7,96 3,18 2,39 0,80 0,80 - - - - - - - 0,79
1DT
421.2. 8FA 2DT 3,90 - 3,12 - - - - - - - - - 0,78
5.2.4.2.
431.2. 7FA 2CA 1DT 0,52 - 0,36 - - - - 0,10 - - - - 0,06
TOTAL S.U.P.”M” ha 96,18 64,37 13,67 0,80 0,80 - - 0,10 - - - - 16,44

Compoziia el S.U.P. “M” (%) 100 67 14 1 1 - - - - - - - 17
Compoziia actual: 38GO 32CAS 9CA 6FA 4STR 3PI 3ML 2DR 1DT 2DM
130
tab.5.2.2.1. (continuare)
Tip Tip Suprafaa Suprafaa pe specii -ha-
S.U.P Compoziia-el
staiune pdure ha GO FA CAS TE ANN FR CA PI DR STR DM DT
“K” 5.1.5.3. 511.1. 10GO 5,23 5,23 - - - - - - - - - - -
TOTAL S.U.P.”K” ha 5,23 5,23 - - - - - - - - - - -
Compoziia el S.U.P. “K” (%) 100 100 - - - - - - - - - - -
Compoziia actual: 100GO
5.1.3.1. 515.1. 8GO 1CAS 1TE 11,03 9,14 - 1,23 0,66
- - - - - - -
513.1. 5GO 4CAS 1FA 44,18 21,76 2,78 16,79 -
- - 2,17 0,18 - - 0,50
5.1.3.2. 5FA 2CAS 1GO 1CA
523.1. 22,23 3,04 11,61 5,36 - - - 0,34 - - - - 1,88
1DT
„E” 5.1.4.2. 512.1. 3CAS 2GO 2STR 1PI
6,66 1,24 - 1,64 - - - - 0,62 0,90 1,43 0,23 0,60
1DR 1DT
5.1.5.2. 531.4. 3FA 3CAS 3CA 1DT 2,58 - 0,84 0,87 - - - 0,65 - - - - 0,22
5.2.3.2. 423.1. 6FA 2GO 2CA 12,55 2,51 7,83 0,07 - - - 2,14 - - - - -
421.2. 3FA 3STR 2CAS 2DT 1,32 - 0,40 0,26 - - - - - - 0,40 - 0,26
5.2.4.2.
431.2. 6GO 3FA 1CA 2,06 1,24 0,62 - - - - 0,20 - - - - -
TOTAL S.U.P.”E” ha 102,61 38,93 24,08 26,22 0,66 - - 5,51 0,79 0,90 1,83 0,23 3,46
Compoziia el S.U.P. “E” (%) 100 38 23 26 1 - - 5 1 1 2 - 3
Compoziia actual: 38GO 26CAS 23FA 5CA 2STR 1PI 1TE 1DR 3DT
TOTAL U.P. ha 294,09 123,47 95,96 27,41 1,85 0,23 0,06 5,61 0,79 0,90 1,83 0,23 35,75
Compoziia el U.P. (%) 100 42 33 9 1 - - 2 - - 1 - 12
Compoziia actual: 32GO 29FA 20CAS 6CA 3PI 2STR 2MO 2DR 3DT 1DM
133
131
Pentru fiecare arboret în parte, amenajamentul a stabilit o compoziie corespunztoare

tipului natural fundamental de pdure, condiiilor staionale, funciilor social-economice atribuite,
precum i strii de fapt actuale a acestuia. Compoziia el în descrierea parcelar este redat
difereniat dup cum urmeaz:
¾ compoziia el la exploatabilitate – este redat pentru arboretele preeexploatabile i
neexploatabile, reprezentând cea mai favorabil compoziie la care trebuie s ajung arboretele la
vârsta exploatabilitii, în raport cu compoziia lor actual i cu posibilitile de modificare a ei
prin interveniile posibile a se executa.
¾ compoziia el de regenerare- este redat numai pentru arboretele exploatabile în prezent
i pentru cele care devin exploatabile în cursul primei perioade de amenajare. La stabilirea
acesteia, s-a inut cont de compoziia corespunztoare tipului natural fundamental de pdure, de
“Îndrumri tehnice pentru compoziii, scheme i tehnologii de regenerare a pdurilor “ ediia 1987,
precum i de “ Norme tehnice pentru alegerea i aplicarea tratamentelor” ediia 1988.
¾ compoziia el optim- este compoziia stabilit pentru fiecare tip de pdure în parte,
reprezentând compoziia el optim corespunztoare tipului natural fundamental de pdure. Prin
lucrrile propuse de amenajament, se va urmri realizarea compoziiei optime.
5.2.3. Tratamentul
Tratamentele fixate reprezint principalele ci prin care arboretele pot fi dirijate spre
structura optim. Acestea sunt considerate ca un ansamblu de msuri silvotehnice de regenerare,
conducere, protecie i de exploatare, indicate a se aplica în sistem integrat de-a lungul existenei
arboretelor în scopul creerii celor mai bune condiii ecologice i structurale pentru ca pdurile s- i
poat îndeplini funciile atribuite cu maximum de randament i eficien.
La alegerea tratamentelor s-a inut seama de urmtoarele considerente:
¾ asigurarea permanenei pdurilor prin evitarea interveniilor care s dezgoleasc solul pe
suprafee mari, în vederea exercitrii de ctre acestea a funciilor de protecie;
¾ conducerea pdurilor spre structuri diversificate, capabile s îndeplineasc funcii
multiple de protecie i de producie;
¾ compoziia actual a arboretelor exploatabile;
¾ luarea în considerare a condiiilor ecologice, a funciilor atribuite fiecrui arboret i a
cerinelor social-economice respective.
Desigur c pe lâng aceste considerente de ordin general în alegerea tratamentelor s-a inut
cont în primul rând de structura actual i în special de compoziia i starea arboretelor
respectându-se prevederile normativelor în vigoare.
132
inând cont de cele de mai sus, în special de structura arboretelor, formaiile forestiere,
zonarea funcional, respectiv tipurile de categorii funcionale, s-a adoptat tratamentul tierilor
progresive (în ochiuri).
5.2.4. Exploatabilitatea
Define te structura arboretelor sub raport dimensional i se exprim în cazul structurilor de

codru regulat (cazul în spe), prin vârsta exploatabilitii.
Exploatabilitatea adoptat este cea tehnic pentru arboretele încadrate în grupa a II-a
funcional. Exploatabilitatea tehnic reprezint momentul când cre terea medie a volumului
corespunztor sortimentului fixat ca el de producie este maxim. În descrierea parcelar vârsta
exploatabilitii este redat pentru fiecare arboret (u.a.) în funcie de specia majoritar (elementul
majoritar), proveniena i clasa de producie a acesteia.
Pentru arboretele încadrate în grupa I funcional, exploatabilitatea s-a definit pentru
fiecare arboret în parte, prin vârsta exploatabilitii de protecie. În descrierea parcelar vârsta
exploatabilitii de protecie este redat pentru fiecare arboret în funcie de specia majoritar
(elementul majoritar), proveniena i clasa de producie a acesteia i de intensitatea funciei de
protecie.
Pentru arboretele cu funcii speciale de protecie excluse de la reglementarea procesului de
producie nu s-au stabilit vârste ale exploatabilitii, acestea urmând s fie gospodrite în regim de
conservare prin lucrri speciale de conservare.
Pentru arboretele din tipul I funcional, încadrate în SUP “E” nu s-au adoptat vârste ale
exploatabilitii de protecie, acestea urmând s fie gospodrite în regim natural, fr niciun fel de
interven ie.
Vârsta medie a exploatabilitii pentru arboretele din S.U.P. „A” este de 107 ani.
5.2.5. Ciclul
Ca principal baz de amenajare, ciclul determin mrimea i structura pdurii în

ansamblul ei, în raport cu vârsta arboretelor componente.
Ciclul s-a adoptat avându-se în vedere media vârstei exploatabilitii la principalele specii
de baz din cadrul subunitii de codru regulat (fag, gorun, molid), aceasta rezultând prin
prelucrarea datelor la calculator.
inând cont de starea actual a arboretelor, de formaiile forestiere existente în cadrul
unitii de producie i protecie (gorunete pure, fgetele pure de dealuri, goruneto-fgete, leauri
de deal cu gorun, fgete amestecate, anini uri de anin negru), de vârsta medie a exploatabilitii i
de ciclul adoptat la amenajarea anterioar, s-a stabilit un ciclu de 120 de ani pentru SUP „A”.
133
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCIE

LEMNOAS I MSURI DE GOSPODRIRE A ARBORETELOR
CU FUNCII SPECIALE DE PROTECIE
Reglementarea procesului de producie în vederea recoltrii de produse principale s-a fcut

în cadrul a dou subuniti de producie i protecie i anume subunitatea „A” - codru regulat –
sortimente obi nuite în suprafa de 90,07 ha. Reglementarea procesului de producie se realizeaz
prin stabilirea posibilitii i prin elaborarea planului de recoltare i cultur. Prin reglementarea
procesului de producie se urmre te:
¾ optimizarea structurii arboretelor în raport cu condiiile ecologice i cerinele social-
economice;
¾ realizarea unui fond de producie care s permit exercitarea cu continuitate pe termen
lung a funciilor de producie i protecie ale pdurii i cre terea stabilitii ecologice i
eficacitii funcionale a acesteia;
¾ crearea cadrului adecvat pentru aplicarea unei culturi silvice intensive i respectarea
pân la nivel de arboret a reglementrilor de ordin silvicultural.
6.1.1. Reglementarea procesului de producie în S.U.P. “A” - codru regulat, sortimente

obinuite
Reglementarea procesului de producie lemnoas se concretizeaz prin:

¾ stabilirea posibilitii de produse principale;
¾ elaborarea planului decenal de recoltare a produselor principale – codru;
Printre piesele elaborate pentru primul deceniu, se amintesc:
¾ ,,Evidena arboretelor din care urmeaz s se recolteze posibilitatea decenal de produse
principale".
¾ ,,Planul decenal de recoltare a produselor principale - codru".
6.1.1.1. Stabilirea posibilitii de produse principale
În vederea stabilirii posibilitii de produse principale s-au calculat indicatorii dup metoda
cre terii indicatoare i dup metoda claselor de vârst.
134
6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate dup metoda creterii indicatoare
Pentru stabilirea indicatorului de posibilitate dup metoda cre terii indicatoare este necesar a
se indica mrimea elementelor: VD/10, VE/20, VF/40, VG/60 i Ci, acestea reprezentând:
¾Ci - cre terea indicatoare;
¾VD - volumul arboretelor exploatabile în deceniul I, plus cre terile pe 5 ani;
¾VE - volumul arboretelor exploatabile în primii 20 ani, plus cre terile pe 10 ani;
¾VF - volumul arboretelor exploatabile i preexploatabile în primii 40 ani, plus cre terile pe
20 ani;
¾VG - volumul arboretelor ce vor deveni exploatabile în urmtorii 60 ani, plus cre terile pe
30ani;
În calculul acestor volume se ine cont de tratamentele adoptate i perioadele de regenerare.
Valorile volumelor de mai sus s-au obinut prin prelucrarea automat a datelor la
calculatorul electronic i sunt urmtoarele:
Ci = 283 m3 ; VD = 6230 m3 ; VE = 13757 m3 ; VF = 23781 m3 ; VG = 31717 m3;
Ci este cre terea curent a produciei principale calculat în raport cu compoziia, clasele
de producie i consistenele reale ale arboretelor la o structur (simulat) normal.
Deci: VD/10 = 623 m3; VE/20 = 688 m3;
VF/40 = 595 m3; VG/60 = 529 m3;
Precizând c valoarea parametrului Q este 2,20 acesta exprimând raportul dintre volumele
reale de mas lemnoas exploatabil în primii 60 de ani i volumele care ar fi necesare pentru
recoltarea anual i continu, în acela i interval, a unei posibiliti egale cu cre terea indicatoare,
se deduce c subunitatea „A” - codru regulat, sortimente obi nuite – prezint deficit de mas
lemnoas exploatabil. În acest caz indicatorul de posibilitate se calculeaz cu formula
P = m x Ci, unde m este factor modificator, i rezult din:
m = min {VD/ 10Ci, VE/ 20Ci, VF/ 40Ci, VG/ 60Ci};
Astfel indicatorul de posibilitate pentru cazul în spe este: P = 318 m3.
Valoarea parametrului Q a fost determinatã prin relaia:
20Ci Dm
Q= , în care Dm reprezint minima dintre diferenele
20Ci
VD - 10 Ci; VE - 20 Ci; VF - 40 Ci; VG - 60 Ci.
135
6.1.1.1.1.1. - POSIBILITATEA DUPA PROCEDEUL CRESTERII INDICATOARE
DS: MARAMURE O.S.FIRIZA U.P. I SUP: A tab.6.1.1.1.1.1.1.

Specia FA GO MO PI CA PAM STR DR DT DM TOTAL
CI 162 25 32 24 8 6 9 15 2 283
VD 6230
VD1 701 296 997
VD2
VD3 15700 15700
VD4
VE 13757
VE1 712 302 559 391 25 713 123 2825
VE2 15700 636 61 16397
VE3
VF 17696 1294 594 2138 53 373 1423 210 23781
VG 19681 2673 3095 2392 556 610 848 1616 227 19 31717
DD1 6809
DD2 8106
DD3 12478
DD4 14764
DM 6809
Q 2,20
VD/10 623
VE/20 688
VF/40 595
VG/60 529
POSIB. 318
A: 0,8950 M: 1,126
CICLUL 120 ani
SUPRAFAA TOTAL 90,07 ha
SUPRAFAA ÎN GR.I FUNCIONAL 70,42 ha
SUPRAFAA ÎN GR.II FUNCIONAL 19,65 ha
6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate dup criteriul claselor de vârst

a) Analiza structurii claselor de vârst
Pentru a avea o vedere de ansamblu asupra repartiiei arboretelor pe clase de vârst în

raport cu mrimea unei clase de vârst de întindere medie, se red mai jos aceast situaie:
tab.6.1.1.1.2.1.
Clase de vârst Clasa de
Specificri
I II III IV V VI+ Total vârst normal
Suprafaa –ha- - 0,29 30,85 2,21 3,60 53,12 90,07 15,01
% - - 34 2 4 60 100 17
Din compararea claselor de vârst cu clasa de vârst normal, calculat în raport cu ciclul
de 120 ani, se constat lipsa arboretelor din clasa I de vârst, deficitul de arborete din clasele II, IV
i V, precum i excedentul de arborete din clasele III i VI+ de vârst.
136
Conform celor prezentate mai sus, se poate observa c structura arboretelor este
dezechilibrat, astfel c normalizarea claselor de vârst se va putea face când va scdea clasa III i
VI+ de vârst.
b) Constituirea suprafeelor periodice
Pentru stabilirea indicatorului de posibilitate dup metoda claselor de vârst (PI i PD) s-a
fcut în prealabil o analiz a structurii fondului de producie i protecie pe clase de vârst i s-au
constituit suprafeele periodice (S.P.).
La constituirea acestor suprafee periodice s-a inut seama de vârsta actual a arboretelor i
cea a exploatabilitii lor, de urgenele de regenerare i perioadele de regenerare specifice
formaiunilor forestiere existente.
inând cont de ciclul adoptat (120 ani), de perioadele de regenerare, s-au constituit patru
suprafee periodice cu lungimea de 30 de ani.
Suprafaa periodic normal (SPN) a fost determinat cu relaia:
S
SPN = u n = 22,52 ha
r
SPN - suprafaa periodic normal a unei clase de vârst;
S - suprafaa real a fondului de producie;
r - ciclul adoptat
n - nr. de ani pe perioad.
tab.6.1.1.1.2.2.
Crete- SP I SP II Suprafaa
Clasa de
V+ 5Cr periodic
vârst
S V rea Volum
S 35xCr Total
curent S Vi Vk Vj actual III IV
ha mc mc ha mc mc mc ha mc mc mc ha ha
I - - - - - - - - - - - - -
II 0,29 42 2 - - - - - - - - - 0,29
III 30,85 10254 262 - - - - 5,75 2057 3527 5584 1,56 18,73
IV 2,21 433 6 - - - - - - - - 2,21 -
V 3,60 1342 13 - - - - - - - - 3,60 -
VI 30,91 14980 113 4,81 2525 - - 19,25 9122 11642 20764 11,66 -
VII 22,21 978 8 22,21 - - 1033 - - - - - -
Total 90,07 28029 404 27,02 2525 - 1033 25,00 11179 15169 26348 19,03 19,02
Normal S.P. Normal 22,52 22,52 22,52 22,51
Diferene - +4,50 +2,48 -3,49 3,49
Aceast repartiie pe perioade s-a fcut inând cont i de faptul c în deceniile urmtoare
unitatea de producie i protecie va avea deficit de arborete exploatabile în deceniul II, iar
începând cu deceniul III, va cunoa te o u oar cre tere.
137
c.) Încadrarea arboretelor în suprafee periodice în funcie de urgena de regenerare
Având în vedere faptul c exist excedent de arborete exploatabile (Q= 2,20), suprafaa
periodic în rând s-a încadrat cu 27,02 ha (120% fa de S.P. normal), existând posibilitatea ca i
celelalte perioade s fie aproape egale cu S.P. normal.
tab.6.1.1.1.2.3.
PRM 10 PRM 15 - 20 PRM 25 - 30 PI
% teren
C U
Crestere
Crestere
Crestere
Volum
Volum
Volum
Volum
u.a. S (ha) N R LP Total Total Total
S G (Vol+ (Vol+ (Vol+
5Cr) 5Cr) 5Cr)
URGENA I
47D 22,21 0,1 15 P5 978 11 1033 - - - - - - 100 1033
Total
22,21 - - - 978 11 1033 - - - - - - 100 1033
URG I
URGENA III
230% 4,81 0,8 34 P1 - - - - - - 2425 20 2525 35 884
Total
4,81 - - - - - - - - - 2425 20 2525 35 884
URG III
Total
27,02 - - - 978 11 1033 - - - 2425 20 2525 - 1917
general
1033 - 2525
Pd= + + = 187
10 20 30
SP. Normal(20ani) = 90,07 ha x 30 : 120 = 22,52 ha

SP.I = 27,02 ha
Ciclul = 120 ani
Perioada = 30 ani
PD = 187 mc
PI = 1917/10 = 192 mc
d) Calculul indicatorului de posibilitate
Procedeul deductiv
Calculul indicatorului de posibilitate dup metoda claselor de vârst, prin procedeul

deductiv este urmtorul:
PD
¦ PRM10 ¦ PRM15 20 ¦ PRM 25 30
10 20 30
PD = 187 m3/an
în care:
PRM 10 reprezint volumul arboretelor cu perioada de regenerare de 10 ani
PRM 15–20 reprezint volumul arboretelor cu perioada de regenerare de 15–20 ani
138
Prin acest procedeu s–a obinut un indicator de posibilitate de 187 m3/an.
Procedeul inductiv
Procedeul inductiv - bazat pe însumarea volumelor posibil de extras în primul deceniu din
arborete încadrate provizoriu în suprafaa periodic în rând conduce la o valoare a posibilitii de
192 m3/an.
A adar, prin procedeul claselor de vârst s-au obinut urmtoarele valori: procedeul
inductiv (PI) = 192 m3/an i procedeul deductiv (PD) = 187 m3/an, semnificativ fiind valoarea cea
mai mic, adic PD = 187 m3/an.
6.1.1.1.2.4. - POSIBILITATEA DUP PROCEDEUL CLASELOR DE VÂRSTA

DS: MARAMURE O.S. FIRIZA U.P. 1 tab.6.1.1.1.2.4.1.
SUP: A Suprafaa total: 90,07
Ciclul: 120
SFM1: 63,97 ST6: 19,65 SU1: 22,21 SU2:
SP1P: 24,00 SP1D: 24,00
M: 24,00 E: Q: 1,00
VG1: 8655 VG2: VG3: VG4:
NR. LP1 SP1 LP2 SP2 LP3 SP3 LP4 SP4 LP5 SP5 LP6 SP6 LP7 SP7 LP8 SP8
4 30 68,54 30 19,47 30 2,06 20
PI: 192 PD: 187
6.1.1.2. Adoptarea posibilitii de produse principale

tab. 6.1.1.2.1.
Metoda de calcul
Prin intermediul creterii indicatoare Dup criteriul claselor de vârst
Elemente de calcul Valori Elemente de calcul Valori
Ci (m3) 283 SP normal (ha) 22,52
Vd/10 (m3) 623 Perioada I (ani) 30
Ve/20 (m3) 688 SP I (ha) 27,02
Vf/40 (m3) 595 Perioada a II-a (ani) 30
Vg/60 (m3) 529 SP II (ha) 25,00
Q 2,20 Volumul arb. exploatabile (m3/ha) 307
m 1,126 P. inductiv (m3) 192
q - P. deductiv (m3) 187
P1 = 318 m3/an P2 = 187 m3/an
Posibilitatea adoptat P = 318 m3/an
Pentru deceniul 2022-2031 s-a adoptat o posibilitate de produse principale de 318 m3/an,
valoare egal cu cea a indicatorului de posibilitate dup metoda cre terii indicatoare.
139
S-a adoptat aceast posibilitate inându-se cont de perioada de regenerare adoptat pentru
fiecare arboret în parte, funcie de situaia regenerrii naturale, de starea actual a fiecrui arboret
(în special consistena sczut), hotrâtoare fiind urgena de regenerare.
În aceast situaie Conferina a II-a de amenajare a avizat adoptarea unei posibiliti de 318
m3/an. Se consider c aceast posibilitate asigur continuitatea produciei de lemn în concordan
cu necesitatea regenerrii arboretelor i îmbuntirii funciilor de protecie i producie.
Posibilitatea anual –S.U.P. “A”

tabel 6.1.1.2.2.
Posibilitatea (m3/an)
Anul Recoltat anterior
Calculat
amenajrii Adoptat
Dup Ci Dup clase de vârst m3/an %
2012 966 1309 1300
2022 318 187 318 675* 52
% 33 14 25
*NOT: - la volumul recoltat din produse principale (605 m3/an) s-a mai adugat volumul recoltat din
produse accidentale I (70 m3/an), volum care a fost precomptat din posibilitatea de produse principale.
6.1.1.3. Recoltarea posibilitii
În tabelul care urmeaz sunt nominalizate u.a. încadrate în deceniul I, pe urgene de

regenerare:
tab.6.1.1.3.1.
Arborete încadrate în planul decenal de recoltare a produselor principale
Suprafaa Volum total Volum de extras
Urg. u.a.
ha m3 m3
URGENA I
15 47D 22,21 978 978
TOTAL URGENA I 22,21 978 978
URGENA III
34 230 13,42 6992 2202
TOTAL URGENA III 35,63 6992 2202
TOTAL U.P. 35,63 7970 3180
În vederea recoltrii posibilitii de produse principale s-au întocmit:

¾ Evidena arboretelor din care se recolteaz posibilitatea decenal de produse principale, pe
urgene de regenerare;
¾ Planul decenal de recoltare a produselor principale;
Aceste evidene i planuri se gsesc în partea a II-a a amenajamentului, capitolul 13. În
evidena arboretelor sunt trecute arboretele exploatabile din cadrul U.P, pe urgene de regenerare,
destinate a face obiectul tierilor pe urmtorii 10 ani. În planul decenal de recoltare sunt trecute
acelea i arborete, cu volumul de extras în penultima coloan, indicându-se totodat felul
tratamentului de aplicat i modul de regenerare al viitorului arboret.
140
Pentru recoltarea posibilitii în condiii avantajoase din punct de vedere gospodresc i

cultural, propunerea lucrrilor de regenerare s-a fcut în raport de:
¾ starea arboretelor, trecându-se în primul deceniu arboretele cu consisten redus;
¾ asigurarea regenerrii naturale, prin introducerea la tiere a arboretelor parcurse cu tieri,
care prezint consisten redus i semini utilizabil existent;
¾ instalaiile de transport existente.
Tratamentul tierilor progresive a fost propus în fgete i amestecuri de fag cu gorun care
pot fi dirijate spre tipul natural fundamental de pdure. Tratamentul se va executa pe o suprafa
total de 35,63 ha, preconizându-se un volum de extras de 3180 mc (40% din cel total).
Intensitatea interveniei este de 89 mc/an. Perioada de regenerare adoptat este de 10-25 de ani, în
funcie de procentul de semini utilizabil instalat i de consisten. La u.a-urile prevzute cu acest
tratament s-au propus i lucrri de îngrijirea semini ului.
Procentul mediu de extras per total tratament este de 40%.
În funcie de starea arboretelor i stadiul regenerrii s-au propus urmtoarele tipuri de
tieri:
¾ tieri progresive de însmânare pentru arboretul cu consistena de 0,8, cu semini
utilizabil instalat pe 20%, în u.a. 230, cu suprafa a de 13,42 ha, cu 2202 mc de extras. În acest u.a.
se vor executa i lucrri de ajutorare a regenerrii naturale. Procentul de extras este de 31%.
¾ tieri progresive de racordare pentru arboretul cu consistena 0,1, cu semini ul instalat
pe 80% din suprafa, în u.a. 47D, cu suprafa a de 22,21 ha, cu 978 mc de extras. În acest u.a. se
vor executa lucrri de îngrijirea semini ului i curiri. Procentul volumului de extras este de
100%.
Pentru a indica structura viitorului arboret, în ceea ce prive te compoziia, a fost precizat
compoziia el de regenerare pentru fiecare arboret în parte, inclus de asemenea în planul decenal.
Indicele de recoltare ce va rezulta în urma recoltrii posibilitii de produse principale
S.U.P. „A”, preconizat de actualul amenajament este de 3,53 m3/an/ha (318 m3/an : 90,07 ha).
În tabelul urmtor se prezint posibilitatea de produse principale pe grupe funcionale,
tratamente i specii.
tab.6.1.1.3.2.
Suprafaa de parcurs Volum de extras Posibilitatea pe specii
Tratamentul G.F. (ha) (mc) mc/an
Total Anual Total Anual FA GO
I 35,63 3,56 3180 318 289 29
T. progresive
II - - - - - -
Total I+II 35,63 3,56 3180 318 289 29
I 35,63 3,56 3180 318 289 29
Total U.P. II - - - - - -
I+II 35,63 3,56 3180 318 289 29
141
6.1.1.4. Prognoza posibilitii
În tabelul de mai jos este redat calcul posibilitii pentru actualul deceniu i urmtoarele
trei decenii.
tab.6.1.1.4.1.
Actuala amenajare Dup 10 ani Dup 20 ani Dup 30 ani
Elemente Valori Elemente Valori Elemente Valori Elemente Valori
Ci 283 Ci 286 Ci 301 Ci 312
VD 6230 VD 10577 VD 16481 VD 13561
VE 13757 VE 19911 VE 17171 VE 17284
VF 23781 VF 24324 VF 25108 VF 24834
VG 31717 VG 31874 VG 29678 VG 26068
Q 2,2 Q 3,1 Q 3,0 Q 2,6
m 1,1 m 1,2 m 1,2 m 1,2
P 318 P1 343 P2 361 P3 374
Dup cum se poate observa, posibilitatea va crete peste 10 ani, 20 de ani, respectiv peste
30 de ani, urmând ca în viitor, pe msura normalizrii treptate a structurii fondului de producie pe
clase de vârst, posibilitatea de produse principale va fi egal cu cre terea indicatoare.
6.2. Msuri de gospodrire a arboretelor cu funcii speciale de protecie

6.2.1. Msuri de gospodrire a arboretelor de tipul I de categorii funcionale
Arboretele încadrate în tipul I de categorii funcionale sunt cele care constituie subunitatea
de protecie S.U.P. E – rezervaii pentru ocrotirea integral a naturii (rezervaia natural
„Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare”), în suprafa de 102,61 ha.
Gospodrirea acestor pduri se va face în mod natural, deoarece în aceste pduri sunt
interzise, prin lege, recoltarea de mas lemnoas, inclusiv tierile de igien i lucrrile de îngrijire,
precum i alte activiti care ar putea deregla echilibrul ecologic.
Eventualele lucrri de împdurire, pentru care se obin aprobrile legale, se vor efectua
numai cu material de împdurire de provenien local. Accesul turi tilor în aceast subunitate se
permite doar pe potecile turistice marcate corespunztor. Din considerentele de mai sus, se va
acorda o atenie deosebit pazei i proteciei acestor pduri luându–se msuri severe împotriva
celor care încalc prevederile regimului de protecie integral.
Rezervaia natural „Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare” a fost constituit în
baza Legii nr. 5/2000 actualizat, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional
– Secia a III-a – zone protejate, 2.0 rezervaii i monumente ale naturii.
Rezerva ia este încadrat în categoria a IV-a IUCN i are ca scop protejarea popula iei
spontane de castan comestibil din depresiunea Baia Mare, situat la limita nordic natural a
arealului de rspândire a speciei din Europa.
142
Rezerva ia se situeaz pe marginea sudic a mun ilor Igni, în zona sa central, pân la
zona de racord cu depresiunea Baia Mare. Vegeta ia corespunztoare acestei zone este: castanul
comestibil - Castanea sativa, stejar - Quercus robur, paltin -Acer pseudoplatanus, tei argintiu -
Tilia tomentosa, cires - Cerasus avium, alun - Corylus avellana, paducel - Crataegus sp., afin
vanat - Vaccinium uliginosum, iarba neagra - Calluna vulgaris, muschi de turba - Polytricum sp.
Rezervaia natural „Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare”, nu are plan de
management aprobat.
6.2.2. Msuri de gospodrire a arboretelor de tipul II de categorii funcionale
În cadrul unitii de producie i protecie exist arborete cu funcii speciale de protecie din
tipul II - categoria funcional 1A în suprafa de 0,90 ha, categoria funcional 2A în suprafa de
14,92 ha, categoria funcional 4H în suprafa de 1,60 ha, categoria funcional 5P în suprafa de
16,55 ha i categoria funcional 5U în suprafa de 62,21 ha, acestea fcând obiectul subunitii
de protecie „M” - pduri supuse regimului de conservare deosebit în suprafa total de 96,18 ha,
în care se vor executa numai lucrri speciale de conservare, tieri de igien i rrituri. Arboretele
din grupa I, categoria funcional 5H, în suprafa de 5,23 ha, fac obiectul subunitii de protecie
„K” – rezervaii de semine, în care se vor executa tieri de igien.
Parte din aceste arborete se regsesc în planul lucrrilor de îngrijire i conducere, prezentat
la paragraful 6.3., iar parte din ele se gsesc în planul lucrrilor de conservare prezentat la capitolul
13.
Se face meniunea c volumele de extras prin tieri de conservare din aceste arborete, au
caracter orientativ i c acestea nu vor fi incluse în cuantumul posibilitii de produse principale,
luându-se în considerare numai la întocmirea bilanului de folosire a masei lemnoase.
Având în vedere c tuturor acestor arborete li s-au atribuit funcii de protecie, gospodrirea
lor se va face inând seama de acest fapt.
Astfel interveniile din cadrul lucrrilor de îngrijire a arboretelor (rrituri) se vor executa cu
intensiti mai mici decât pentru restul arboretelor pentru a evita scderea consistenei.
De asemenea în cazul tierilor de igien, cantitile de lemn ce se vor extrage nu vor dep i
0,5-1,0 m3/an/ha, cu excepia unor calamiti sau a altor situaii extreme.
Pentru c obiectivele îndeplinite de aceste arborete sunt de protecie, ele vor fi conduse
spre vârste înaintate, când prin lucrri de conservare, vor fi regenerate treptat, de-a lungul
timpului.
Procentul de extras prevzut în arboretele din S.U.P. „M”, propuse a fi parcurs cu tieri de
conservare, în funcie de condiiile reale, concrete i de elurile urmrite, sunt de 10% în u.a. 78I i
143
de 12% în u.a. 79, fiind arborete de castan comestibil cu gorun i arborete de gorun cu fag, cu
vârste înaintate (170, respectiv 190 ani).
De asemenea s-au propus lucrri de ajutorarea regenerrii naturale pentru favorizarea
instalrii semini ului (mobilizarea solului) în u.a. 78I sau lucrri de îngrijire a semin iului deja
instalat (recepri i descopleiri) în u.a. 230.
În tabelul care urmeaz este redat volumul anual de extras pe specii din tieri de
conservare:
tab.6.2.2.1.
Posibilitatea anual pe specii
Suprafaa -ha- Volum -m3-
S.U.P. m3/an
Total Anual Total Anual CAS
“M” 0,81 0,08 20 2 2
Total 0,81 0,08 20 2 2
Extragerea materialului lemnos se va face doar cu mijloace hipo, interzicându-se categoric

traciunea mecanic. De asemenea în aceste arborete se va interzice p unatul.
6.2.3. Msuri de gospodrire a arboretelor din situri Natura 2000
Limitele UP I Baia Mare se suprapun parial peste limitele sitului Natura 2000:
ROSCI0003 Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare, suprafeele suprapuse peste limitele
sitului respectiv fiind zonate în grupa I funcional, categoria 5Q. Prin suprapunerea limitelor u.a.-
urilor existente pe planurile de baz 1:5000 utilizate la amenajare cu limitele preluate de pe site-ul
MMAP se constat unele diferen e ca urmare a utilizrii a dou seturi de date ce au precizii
diferite. Deoarece situl amintit mai sus nu are plan de management aprobat, prin adresa nr.
12/05.01.2022 SCDEP Oradea a solicitat ANANP – ST Maramure msurile minime de
conservare. ANANP – ST Maramure a transmis efului de proiect prin e-mail în data de
27.01.2022 obiectivele de conservare specifice sitului ROSCI0003 Arboretele de castan comestibil
de la Baia Mare, care constau din men inerea sau îmbunt irea strii de conservare a habitatelor i
speciilor existente în sit.
Obiectivele amenajamentului silvic al U.P. I Baia Mare coincid cu obiectivele generale ale
reelei Natura 2000, respectiv cu obiectivele de conservare a speciilor i habitatelor de interes
comunitar. Planul de amenajament are ca obiectiv asigurarea continuitii pdurii, promovarea
tipurilor natural fundamentale de pdure, meninerea funciilor ecologice i economice ale pdurii
a a cum sunt stabilite ele prin încadrarea în grupe funcionale i subuniti de gospodrire.
Obiectivele asumate de amenajamentul silvic pentru pdurile studiate sunt conforme i
susin integritatea reelei Natura 2000 i conservarea pe termen lung a habitatelor forestiere
identificate în zona studiat.
144
În continuare sunt prezentate msurile de gospodrire luate în arboretele situate în ariile

naturale protejate de interes comunitar în vederea realizrii obiectivelor asumate de amenajamentul
silvic al UP I Baia Mare:
¾ realizarea lucrrilor de îngrijire i conducere prin care se urmre te meninerea
i îmbuntirea strii de sntate, a stabilitii i biodiversitii naturale;
¾ executarea lucrrilor de îngrijire la timp;
¾ o atenie sporit se va acorda arboretelor din grupa I funcional, de protecie,
prin cre terea stabilitii ecosistemice i asigurarea permanenei pdurii în
spaiu i timp;
¾ respectarea normelor de exploatare a masei lemnoase i evitarea pe cât posibil a
rnirii arborilor rma i pe picior sau a semini ului în cazul tratamentelor;
¾ ameliorarea permanent a strii fitosanitare a arboretelor i luarea msurilor
necesare pentru prevenirea incendiilor;
¾ recoltarea raional i ecologic a ciupercilor i fructelor de pdure comestibile
i a speciilor de plante medicinale;
¾ în msura în care normele tehnice o permit, perioada de executare a lucrrilor
silvotehnice s nu se suprapun cu perioada de reproducere a speciilor de
animale existente în situl menionat în paragrafele anterioare.
În plus, în arboretele ce fac parte din situl Natura 2000 – ROSCI 0003 – „Arboretele de
castan comestibil de la Baia Mare” nu s-au propus urmtoarele:
- realizarea de construcii forestiere;
- utilizarea, stocarea, transportul, manipularea sau producerea de substane, materiale,
de euri solide, noxe sau aerosoli care ar putea afecta speciile din situl amintit;
- realizarea unor activiti care s devieze cursuri de ap, care s genereze poluare fonic,
luminoas, atmosferic sau prin care s se exploateze diverse zcminte minerale de suprafa sau
subteran (inclusiv ape);
- realizarea de defri ri pentru schimbarea categoriei de folosin a terenului;
- efectuarea unor activiti care s determine deteriorarea sau pierderea unor habitate a
speciilor de interes comunitar;
- inundarea de terenuri;
- activiti sau lucrri care s afecteze direct sau indirect zonele de hrnire, reproducere
sau migrare a speciilor de interes comunitar;
- crearea unor bariere care s duc la izolarea reproductiv a vreunei specii de interes
comunitar.
145
6.3. Lucrri de îngrijire i conducere a arboretelor
În baza situaiei de fapt constatat cu prilejul descrierii parcelare i potrivit “Normelor

tehnice pentru îngrijirea i conducerea arboretelor”, s-a întocmit planul lucrrilor de îngrijire i
conducere al arboretelor, plan prezentat în partea a II-a a amenajamentului paragraful 13.2.1.
inând cont de tipurile de pdure în care se încadreaz arboretele prevzute în planul
lucrrilor de îngrijire, precum i de indicii de recoltare realizai în perioada anterioar de aplicare a
amenajamentului, de indicii de recoltare pentru rrituri din normele tehnice mai sus amintite,
pentru fiecare arboret în parte s-au stabilit indicii de recoltare adecvai precum i numrul de
intervenii în deceniu.
Importana practic a acestor lucrri se reflect în: ameliorarea compoziiei în raport cu
proporia speciilor i a indicilor de calitate, sporirea volumului de mas lemnoas pentru circuitul
economic, ameliorarea factorilor staionali prin modificri favorabile ale regimului de lumin,
cldur i umiditate, cu efecte importante în intensificarea proceselor biochimice, care, la rândul
lor, duc la sporirea rezervelor nutritive asimilabile.
Curirile se vor executa pe o suprafa total de 22,21 ha, cu un volum de extras de 48
m3/deceniu. Intensitatea interveniei la curiri pe ansamblu este de 2,3 m3/an/ha. Periodicitatea
medie la curiri este de 3-5 ani.
Rriturile se vor executa pe o suprafa total de 57,81 ha, cu un volum de extras de 1356
m3/deceniu. Intensitatea interveniei la rrituri pe ansamblu este de 23,5 m3/an/ha. Periodicitatea
medie la rrituri este de 5-8 ani.
În arboretele cu consisten variabil (0,8-0,9), care sunt propuse a se parcurge cu rrituri
sau curiri, proiectantul, pe baza experienei locale a ocolului silvic, a propus lucrarea pe întreaga
suprafa, iar procentele de extras sunt mai mici cu 20-50% din procentele orientative recomandate
de normele tehnice.
Degajri nu au fost propuse în actualul deceniu, dar aceste lucrri se pot executa în
arboretele nou înfiin ate sau în regenerrile naturale din UP.
inând cont de periodicitate precum i de meniunea de mai sus, recapitulaia posibilitii
anuale în suprafa i volum pe natur de lucrri se prezint dup cum urmeaz:
146
tab. 6.3.1.
Tipul Supraf.aa
Volum ( mc) Posibilitatea anual pe specii (m3/an)
Specificri funcio- ( ha )
nal Total Anual Total Anual GO FA CAS CA PI STR MO DR DT DM
II - - - - - - - - - - - - - -
Degajri III - VI - - - - - - - - - - - - - -
Total - - - - - - - - - - - - - -
II - - - - - - - - - - - - - -
Curiri III - VI 22,21 2,22 48 5 1 4 - - - - - - - -
Total 22,21 2,22 48 5 1 4 - - - - - - - -
II 40,52 4,05 885 89 13 - 23 31 6 6 - 3 4 3
Rrituri III - VI 17,29 1,73 471 47 6 6 - 23 - 2 9 1 - -
Total 57,81 5,78 1356 136 19 6 23 54 6 8 9 4 4 3
Total II 40,52 4,05 885 89 13 - 23 31 6 6 - 3 4 3
produse III - VI 39,50 3,95 519 52 7 10 - 23 - 2 9 1 - -
secundare Total 80,02 8,00 1404 141 20 10 23 54 6 8 9 4 4 3
T. de igien Total 97,23 97,23 817 82 29 23 11 3 5 1 2 3 4 1
Se recomand urmtoarele:
¾ anticipat parcurgerii arboretelor cu curiri se va realiza accesibilizarea acestora, prin
deschiderea de poteci de colectare a lemnului ce va rezulta, limea acestora fiind de 1-1,5 m.
¾ executarea curirilor în sezonul de vegetaie, sezon în care proporia amestecurilor se
realizeaz mai u or.
¾ colectarea lemnului care rezult din curiri se va face folosindu-se numai mijloace de
traciune animal, iar în cazul rriturilor se va interzice categoric folosirea tractoarelor forestiere.
¾ pentru evitarea rnirii arborilor de viitor aflai de-a lungul cilor de colectare a lemnului
rezultat din rrituri, acestea se vor proteja cu man oane i lonjeroane.
La executarea lucrrilor de îngrijire se va acorda prioritate curirilor i rriturilor
prevzute în arboretele cu consisten plin neparcurse anterior cu astfel de lucrri. Potrivit
Codului Silvic, suprafaa arboretelor prevzute în amenajamentul silvic a fi parcurse cu lucrri de
îngrijire i conducere este minimal, iar volumul prevzut prin amenajamentul silvic pentru
extragere prin lucrrile de îngrijire i conducere, este orientativ i se recolteaz cu respectarea
prevederilor normelor tehnice specifice i în funcie de starea arboretelor.
În situaiile în care arboretele ce nu au fost propuse de actualul amenajament cu lucrri de
îngrijire, dar ajung în decursul deceniului s îndeplineasc condiiile corespunztoare executrii
acestor lucrri, organele silvice au obligaia s realizeze degajri, curiri sau rrituri i în aceste
arborete.
De asemenea în cazul apariiei unor fenomene naturale care produc calamiti arboretelor
(doborâturi de vânt sau rupturi de zpad) se vor executa toate lucrrile necesare în arboretele
respective, chiar dac nu sunt prevzute în plan, anticiparea unor astfel de fenomene fiind
imposibil. Produsele accidentale se recolteaz integral.
147
În partea a II-a a amenajamentului la paragraful 13.2.2. în finalul planului de îngrijire a

arboretelor, este redat recapitulaia posibilitii pe specii i structura posibilitii pe specii.
6.4. Volumul total posibil de recoltat (produse principale+conservare+produse

secundare+tieri de igien)
În tabelul de mai jos este prezentat posibilitatea total pe natur de tieri, grupe
funcionale i specii, evideniindu-se volum total i anual de recoltat în deceniu.
tab. 6.4.1.
Tip. Supraf. ( ha ) Volum ( m3) Posibilitatea anual pe specii (m3/an)
Specificri
fc. Total Anual Total Anual GO FA CAS CA PI STR MO DR DT DM
II - - - - - - - - - - - - - -
Produse
III-VI 35,63 3,56 3180 318 29 289 - - - - - - - -
Principale
Total 35,63 3,56 3180 318 29 289 - - - - - - - -
Tieri de II 0,81 0,08 20 2 - - 2 - - - - - - -
conservare Total 0,81 0,08 20 2 - - 2 - - - - - - -
II 40,52 4,05 885 89 13 - 23 31 6 6 - 3 4 3
Produse
III-VI 39,50 3,95 519 52 7 10 - 23 - 2 9 1 - -
secundare
Total 80,02 8,00 1404 141 20 10 23 54 6 8 9 4 4 3
II 41,33 4,13 905 91 13 - 25 31 6 6 - 3 4 3
Total III-VI 75,13 7,51 3699 370 36 299 - 23 - 2 9 1 - -
Total 116,46 11,64 4604 461 49 299 25 54 6 8 9 4 4 3
Tieri de
II-VI 97,23 97,23 817 82 29 23 11 3 5 1 2 3 4 1
igien
Total U.P. II-VI 330,15 108,87 5421 543 78 322 36 57 11 9 11 7 8 4
Indicele de recoltare total este:

Itotal= 318 m3 + 2 m3 + 141 m3 + 82 m3 = 1,8 m3/an/ha.
294,09 ha
Comparând acest indice total de recoltare (1,8 m3/an/ha), cu indicele de cre tere curent pe
unitatea de producie i protecie (4,5 m3/an/ha), se poate observa o acumulare de mas lemnoas
de 2,7 m3/an/ha, ceea ce va contribui în viitor la cre terea volumului de mas lemnoas i la
normalizarea structurii fondului de producie i protecie.
6.5. Lucrri de ajutorare a regenerrii naturale i împduriri
Lucrrile de regenerare preconizate a se executa în cursul deceniului sunt sistematizate în

planul lucrrilor de regenerare din partea a II-a a amenajamentului, paragraful 13.3. La elaborarea
acestui plan, inând cont de condiiile staionale, exigenele biologice ale speciilor i cerinele
social-economice ale pdurii, s-au folosit compoziiile de regenerare prevzute în “Îndrumri
tehnice pentru compoziii, scheme i tehnologii de regenerarea pdurilor”, corespunztor grupelor
ecologice în care se încadreaz suprafeele ce urmeaz a fi propuse cu lucrri de regenerare.
Pe ansamblul lucrrilor de regenerare proporia speciilor ce se vor introduce este:
148
60FA 30GO 10PAM

Ponderea în compoziia de regenerare este deinut de fag i gorun, specii valoroase
autohtone. Ca specie principal de amestec s-a preconizat a se introduce paltinul de munte, de
asemenea specie valoroas.
Din planul lucrrilor de regenerare rezult c în cursul deceniului se vor executa lucrri de
regenerare dup cum urmeaz:
¾ lucrri de ajutorarea regenerrii naturale (mobilizarea solului) pe o suprafa de 0,06 ha.
¾ lucrri de îngrijire a regenerrii naturale (receparea semini ului, descople iri) pe o
suprafa de 90,10 ha, în unitile amenajistice prevzute în subcapitolul “A2” al planului de
regenerare i împdurire. La aceast categorie de lucrri se adaug în cursul deceniului arboretele
nou create artificial sau natural în urma aplicrii tratamentelor. Aceste lucrri constau în receparea
semini ului i tineretului vtmat i descople irea acestora.
¾lucrri de regenerare în suprafee ce se vor parcurge cu tieri de regenerare sub adpost
incomplet regenerate natural, pe o suprafa efectiv de 4,44 ha. Aceste lucrri de împduriri
(completri în regenerrile naturale) s-au prevzut a se executa în arboretul care urmeaz a fi
parcurs cu tieri progresive, urmate de împduriri pe poriunile neregenerate sau regenerate slab,
prin aplicarea în cursul deceniului a ultimei tieri, completrile prevzute urmrind îmbuntirea
în special a compoziiei dar i a consistenei viitorului arboret.
Compoziia de regenerare este: 60FA 30GO 10PAM.
La aceste lucrri de regenerare s-a inut cont i de semini ul utilizabil existent în arboretul
respectiv, care prin aplicarea tratamentului propus se va proteja, pe cât posibil.
Compoziia de regenerare adoptat urmrete realizarea compoziiei el stabilite (inând
cont de situaia existent), îmbuntirea compoziiei i consistenei actuale.
Pe unitatea de producie i protecie, în cursul deceniului vor fi parcurse cu împduriri 4,44
ha, la care se adaug completrile necesare ca urmare a unor pierderi naturale (20%), 0,89 ha,
rezultând o suprafa total de 5,33 ha. Se indic orientativ ca numrul de puiei la hectar s fie de
5 mii.
Pentru reu ita lucrrilor de regenerare se recomand urmtoarele:
¾ pregtirea terenului înc din toamna premergtoare anului de execuie a plantaiilor;
¾ executarea plantaiilor în perioada optim, care pentru unitatea în studiu este intervalul
martie-aprilie;
¾ parcurgerea cu lucrri de îngrijire a plantaiilor i regenerrilor naturale ori de câte ori
este necesar;
¾ interzicerea categoric a p unatului în aceste suprafee.
149
La sfâr itul planului de regenerare i împdurire s-a indicat orientativ ordinea de execuie a
lucrrilor prevzute în acest plan. Unitatea silvic are obligaia înregistrrii evidenelor privind
aplicarea amenajamentului, a provenienei materialului de împdurit folosit pentru fiecare u.a.
parcurs cu lucrri de regenerare.
Se red mai jos o centralizare a planului lucrrilor de regenerare.
tab.6.5.1.
Supraf.
Simbol Categoria de lucrri
ha
A. LUCRRI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENERRII NATURALE 90,16
A.1. Lucrri de ajutorarea regenerrii naturale 0,06
A.1.1. Strângerea i îndeprtarea litierei groase -
A.1.2. Îndeprtarea humusului brut -
A.1.3. Distrugerea i îndeprtarea pturii vii -
A.1.4. Mobilizarea solului 0,06
A.1.5. Extragerea subarboretului -
A.1.6. Extragerea semini ului i tineretului neutilizabil -
A.1.7. Provocarea drajonrii la arboretele de salcâm -
A.2. Lucrri de îngrijire a regenerrii naturale 90,10
A.2.1. Receparea semini urilor sau tinereturilor vtmate 5,80
A.2.2. Descople irea semini urilor 84,30
A.2.3. Înlturarea lstarilor care cople esc semini urile i drajonii -
B. LUCRRI DE REGENERARE 4,44
B.1. Împduriri în terenuri goale din fondul forestier -
B.1.1. Împduriri în poieni i goluri -
B.1.2. Împduriri în terenuri degradate -
B.1.3. Împduriri în terenuri dezgolite prin calamiti naturale (incendii, doborâturi de vânt sau -
zpad, uscare etc. i alte cauze)
B.1.4. Împduriri în terenuri parcurse anterior cu tieri rase, neregenerate -
B.2. Împduriri în suprafee parcurse sau prevzute a fi parcurse cu tieri de regenerare 4,44
B.2.1. Împduriri dup tieri grdinrite -
B.2.2. Împduriri dup tieri cvasigrdinrite -
B.2.3. Împduriri dup tieri progresive 4,44
B.2.4. Împduriri dup tieri succesive -
B.2.5. Împduriri dup tieri de conservare -
B.2.6. Împduriri în golurile din arboretele parcurse sau prevzute a fi parcurse cu tieri în crâng -
B.2.7. Împduriri dup tieri rase la molid i PL.E.A. -
B.3. Împduriri în suprafee parcurse sau prevzute a fi parcurse cu tieri de înlocuire a -
arboretelor necorespunztoare
B.3.1. Împduriri pentru înlocuirea arboretelor derivate (substituiri) -
B.3.2. Împduriri pentru înlocuirea arboretelor slab productive (refacere) -
B.3.3. Împduriri dup înlocuirea arboretelor necorespunztoare din punct de vedere staional -
B.3.4. Împduriri pentru ameliorarea compoziiei i consistenei (dup reconstrucie ecologic) -
C. COMPLETRI ÎN ARBORETE CARE NU AU ÎNCHIS STAREA DE MASIV 0,89
C.1. Completri în arborete tinere existente -
C.2. Completri în arborete nou create (20%) 0,89
D. ÎNGRIJIREA CULTURILOR TINERE 26,64
D.1. Îngrijirea culturilor tinere existente -
D.2. Îngrijirea culturilor tinere nou create 26,64
E. ÎMPDURIRI ÎN TERENURI CU CONDIII EXTREME -
E.1. Împduriri în terenuri srturate -
E.2. Împduriri pe terenuri poluate cu reziduuri din iei -
E.3. Împduriri pe terenuri nisipoase (plaje, dune etc.) -
E.4. Împduriri pe terenuri situate la limita vegetaiei forestiere -
E.5. Împduriri pe terenuri ml tinoase -
E.6. Împduriri pe crovuri -
E.7. Împduriri pe terenuri cu înclinare mare, sol superficial, vulnerabile la eroziune -
150
6.6. Refacerea arboretelor slab productive i substituirea celor cu compoziii

necorespunztoare
Evidena arboretelor slab productive i de tip provizoriu nominalizate la nivel de u.a. i în

funcie de caracterul actual al tipului de pdure, este redat i în cadrul capitolului 4 al studiului,
unde sunt evideniate i arboretele natural fundamentale de productivitate inferioar, care nu fac
obiectul refacerii i substituirii.
Dinamica i modalitatea de refacere-substituire a arboretelor slab productive este artat în
tabelul ce urmeaz:
Dinamica refacerii arboretelor slab productive

tab. 6.6.1.
Arboretele din tipurile III - VI de categorii funcionale Arborete de tipul II
Caracterul Tieri cu regenerare Arbo-
Tieri rase de Tieri de
actual Supraf. natural din Tieri în crâng Tieri rete
refacere-substituire conserv.
al tipului ha smân de din
de pdure Dec. Dec. Alte Dec. Dec. Alte Dec. Dec. Alte Dec. Alte igien tipul I
I II dec. I II dec. I II dec. I dec.
Total derivat de
productivitate 4,20 - - 0,37 - - - - - - - 1,67 - 2,16
mijlocie
Total derivat de
productivitate 0,52 - - - - - - - - - - 0,52 - -
inferioar
Artificial de
productivitate 26,40 - - - - - - - - - - 12,63 1,16 12,61
inferioar
TOTAL U.P. 31,12 - - 0,37 - - - - - - - 14,82 1,16 14,77
Dinamica propus privind refacerea sau substituirea arboretelor necorespunztoare a avut

în vedere în primul rând arboretele a cror meninere nu este justificat datorit strii lor de
vegetaie (consisten sczut, compoziie necorespunztoare, productivitate sczut).
Exist în cadrul U.P. o suprafa de 31,12 ha ocupat de arborete slab productive i
provizorii, care pot fi aduse la o stare mai bun, dintre care 0,37 ha se vor parcurge cu tieri de
regenerare în alte decenii, 14,82 ha se vor parcurge cu tieri de conservare în alte decenii, 1,16 ha
se vor parcurge cu tieri de igien, iar 14,77 ha nu vor fi parcurse cu nici un fel tiere fiind
încadrate în tipul I func ional.
Încadrarea pe decenii i pe natur de tieri s-a fcut în raport cu specia majoritar, vârsta
actual i vârsta exploatabilitii fiecrui arboret. Prin aceste lucrri se va urmri refacerea acestor
arborete i readucerea lor la o stare calitativ i fiziologic mai bun.
151
6.7. Msuri de gospodrire a arboretelor afectate de factori destabilizatori
La paragraful 4.8.1. i 4.8.2. din partea I a studiului este prezentat ,,Evidena arboretelor
afectate de factori destabilizatori i limitativi", cu nominalizare pe u.a., pe natur i grad de
afectare.
În tabelul care urmeaz sunt artate lucrrile prevzute în aceste arborete pentru deceniul I:
tab. 6.7.1.
Lucrri prevzute
Tieri progresive
Tieri de igien
Tieri în crâng
(completri)
Fr lucrri
Împduriri
conservare
Tieri rase
Supraf.
Natura i
Tieri de
Degajri
Rrituri
Curiri
(SUP E)
Uniti
Total
ha
gradul de
amenajistice
afectare
Doborâturi
47C 8,91 - - - - - - - - - 8,91 8,91
- izolate
- Total V * 8,91 - - - - - - - - - 8,91 8,91
Uscare
6C, 6D, 43A, 43B 12,59 - - - - 6,11 - - 5,79 - 0,69 12,59
- slab
11, 45A, 45C, 47A,
-mijlocie 28,10 - - - - 0,46 - - 6,55 - 21,09 28,10
98B
-puternic 79 0,63 - 0,63 - - - - - - - - 0,63
Total U * 41,32 - 0,63 - - 6,57 - - 12,34 - 21,78 41,32
Atac de
duntori 45A, 47A 20,53 - - - - - - - 1,72 - 18,81 20,53
- 20%
Total I * 20,53 - - - - - - - 1,72 - 18,81 20,53
Înmlti-
nare
10A 2,27 - - - - - - - - - 2,27 2,27
permanen-
t
Total M * 2,27 - - - - - - - - - 2,27 2,27
Eroziune
în
86B 14,67 - - - - 14,67 - - - - - 14,67
suprafa
- puternic
Total S * 14,67 - - - - 14,67 - - - - - 14,67
152
tab. 6.7.1. (continuare)

Lucrri prevzute
Tieri progresive
Tieri de igien
Tieri în crâng
(completri)
Fr lucrri
Împduriri
conservare
Tieri rase
Supraf.
Natura i
Tieri de
Degajri
Curiri
Rrituri
(SUP E)
Uniti
Total
ha
gradul de
amenajistice
afectare
Roc la
suprafa 46A, 47C 13,73 - - - - - - - 4,82 - 8,91 13,73
- 10%
- 20% 44, 238 2,65 - - - - 2,65 - - - - - 2,65
- 30% 46B, 77F, 86B 17,86 - - - - 16,54 - - - - 1,32 17,86
Total R * 34,24 - - - - 19,19 - - 4,82 - 10,23 34,24
Tulpini
nesn-
78C 1,52 - - - - 1,52 - - - - - 1,52
toase
- 10%
- 20% 1 0,07 - - - - 0,07 - - - - - 0,07
45B, 45D, 78B,
- 30% 17,29 - - - - 1,76 - - - - 15,53 17,29
110C
- 40% 47A 18,81 - - - - - - - - - 18,81 18,81
- 50% 98G 1,35 - - - - - - - - - 1,35 1,35
- 60% 86B 14,67 - - - - 14,67 - - - - - 14,67
Total T * 53,71 - - - - 18,02 - - - - 35,69 53,71
Factorii destabilizatori care afecteaz arboretele din cadrul unitii de producie i protecie
sunt: doborâturi de vânt (8,91 ha), uscare (41,32 ha), atac de duntori (20,53 ha), tulpini
nesntoase (53,71 ha), factori destabilizatori, iar factorii limitativi sunt înml tinri (2,27 ha),
eroziune în suprafa (14,67 ha), roc la suprafa (34,24 ha). Toi ace ti factori au intensit i de la
slab la excesiv, afectând, în marea lor majoritate, un procent sczut din suprafaa arboretelor
respective. Dintre aceste u.a., multe sunt afectate de 2-3 factori destabilizatori i limitativi.
Prin aceste lucrri se va urmri reducerea efectelor negative ale acestor factori prin
extragerea exemplarelor rnite, fr a diminua consistena arboretelor sub 0,75 i se va evita
creerea de goluri în arboretele respective care ar putea duce ulterior la înelenirea solului.
6.8. Procedura derogrii de la prevederile amenajamentului
Pe parcursul aplicrii prevederilor amenajamentului, arboretele pot fi afectate, în diferite

grade de intensitate, de factori destabilizatori biotici i abiotici: incendii, doborâturi de vânt,
rupturi de zpad, inundaii, secet, atacuri de duntori, uscare anormal etc.
În vederea gospodririi durabile a fondului forestier este necesar extragerea materialului
lemnos si valorificarea acestuia. Recoltarea materialului lemnos se va realiza cu respectarea
prevederilor legislaiei silvice în vigoare si va consta in:
153
- extragerea integral a materialului lemnos - în arboretele afectate integral de factori

biotici i abiotici si in cele care, prin extragerea arborilor afectai, se determin încadrarea
arboretelor în urgena I de regenerare;
- extragerea arborilor afectai - în arboretele afectate parial de factori biotici i abiotici.
Volumul rezultat se va încadra ca:
- produse accidentale I - volumul provenit din arboretele afectate integral de factori biotici
i abiotici precum i cel din arboretele afecatate parial de factori biotici cu vârsta mai mare de 1/2
din vârsta exploatabilitii tehnice;
- produse accidentale II – volumul provenit din arboretele cu vârste sub 1/2 din vârsta
exploatabilitii tehnice, afectate parial de factori biotici i abiotici.
Masa lemnoas care se recolteaz ca produse accidentale I se precompteaz ca produse
principale, numai dac aceasta provine din subuniti de gospodrire pentru care se reglementeaz
procesul de producie, celelalte produse accidentale I, precum i produsele accidentale II, nu se
precompteaz.
Precomtarea masei lemnoase recoltat din produse accidentale I se va face conform
metodologiei în vigoare.
Se disting urmtoarele aspecte:
1) Masa lemnoas posibil a fi afectat de factori destabilizatori (prezentat exclusiv
pentru procedura de evaluare strategic de mediu a amenajamentului silvic)
Pentru amenajamentului precedent (2012-2021), volumul mediu anual recoltat din produse
accidentale I a fost de 70 m3/an, în timp ce volume recoltate din produse accidentale II nu au fost.
inând cont c de i la amenajarea actual suprafaa unitii de producie în studiu a sczut,
ajungând la 308,69 ha, fa de suprafaa existent la amenajarea anterioar de 615,20 ha,
considerm c i volumul mediu anual rezultat din produse accidentale, dac factorii
destabilizatori se vor manifesta la fel de puternic, va rmâne practic la acela i nivel.
2) Lucrrile prevzute în arboretele afectate de factori destabilizatori
Aici se disting dou situaii:
a) factorii destabilizatori afecteaz în grad redus (intensitate slab), caz în care se va
proceda la recoltarea “materialului afectat”, respectiv extragerea arborilor afectai de factorii
destabilizatori;
b) factorii destabilizatori afecteaz în grad mare (intensitate puternic i foarte puternic),
caz în care se va proceda la recoltarea integral a materialului lemnos din unitatea amenajistic
afectat.
154
3) Compoziia de regenerare a arboretelor afectate de factori destabilizatori
Compoziia de regenerare stabilit, va fi cea corespunztoare tipului natural fundamental

de pdure, similar arboretelor aflate la exploatabilitate i care necesit a fi regenerate, iar în cazul
arboretelor afectate de uscare anormal i alunecri de teren, va fi stabilit în baza studiilor
pedostaionale avizate de comisia tehnic de avizare pentru silvicultur din cadrul autoritii
publice centrale care rspunde de silvicultur.
În vederea obinerii derogrii de la prevederile amenajamentului (dac va fi cazul), se vor
respecta întocmai prevederile actelor normative în vigoare.
Conform prevederilor legale în vigoare la data intrrii în vigoare a amenajamentului,
modificarea prevederilor amenajamentului silvic în vigoare se face în urmtoarele situaii:
¾arborii afectai de factori destabilizatori, biotici sau abiotici, dintr-un arboret sunt
concentrai pe o suprafa compact mai mare de 0,5 ha sau în situaia în care extragerea arborilor
afectai de factori destabilizatori, biotici sau abiotici, amintii anterior, determin încadrarea
arboretelor în urgena 1 de regenerare. Încadrarea arboretelor în urgena 1 de regenerare se
stabile te de ctre proiectant. Pentru suprafeele de peste 0,5 ha necesare realizrii instalaiilor de
scos-apropiat nu este necesar modificarea prevederilor amenajamentului silvic;
¾semini ul utilizabil corespunztor compoziiei de regenerare este instalat pe cel puin
30% din suprafaa arboretelor situate în zonele de step, silvostep i câmpie forestier,
exploatabile în primii 10 ani, neincluse în planul decenal de recoltare a produselor principale, în
care proporia speciilor de stejari este de cel puin 40%;
¾este necesar schimbarea soluiilor de gospodrire a pdurilor i/sau regenerarea
artificial a terenurilor forestiere, i anume: schimbarea compoziiei de regenerare cu alte specii
decât cele prevzute în amenajament sau în cadrul tipului natural fundamental de pdure,
suspendarea pe perioada aplicrii amenajamentului, a regenerrii artificiale a unor terenuri
temporar neproductive;
¾arborii afectai de factori destabilizatori, biotici sau abiotici, fac parte din arborete
încadrate în tipul I funcional;
¾volumul de recoltat prin lucrri de conservare la nivel de arboret dep e te cu peste
50% volumul de extras stabilit prin amenajamentul silvic.
Modificarea prevederilor amenajamentului silvic se face în baza documentaiei care
cuprinde urmtoarele:
¾memoriul justificativ prin care se prezint cauzele care determin necesitatea
modificrii prevederilor amenajamentului silvic i se justific soluiile tehnice propuse;
155
¾informaiile tehnice (date referitoare la posibilitate, date referitoare la prevederile

amenajamentului silvic, unitile amenajistice din care se va precompta volumul propus a se
extrage);
¾studiul de specialitate avizat de Comisia tehnic de avizare pentru silvicultur din
cadrul autoritii publice centrale care rspunde de silvicultur;
¾actul administrativ emis în acest scop de autoritatea teritorial pentru protecia
mediului.
Documentaia prezentat mai sus se va întocmi de ctre ocolul silvic care asigur
administrarea sau serviciile silvice pentru arboretele respective, pe baza unei analize pe teren la
care particip: eful de proiect i expertul care asigur controlul tehnic pentru lucrrile de
amenajare a pdurilor din cadrul unitii specializate autorizate pentru lucrri de amenajarea
pdurilor care a întocmit amenajamentul silvic (în cazul în care acest lucru nu este posibil, poate
participa un alt ef de proiect sau expert atestat în lucrri de amenajarea pdurilor), un reprezentant
al structurii teritoriale de specialitate a autoritii publice centrale care rspunde de silvicultur în a
crei raz teritorial se afl ocolul silvic în cauz (în cazul în care arboretele afectate sunt încadrate
în subunitatea de gospodrire de tip „K“, particip i personalul împuternicit pentru controlul
materialelor forestiere de reproducere din cadrul structurii teritoriale de specialitate a autoritii
publice centrale care rspunde de silvicultur), eful ocolului silvic care asigur administrarea sau
serviciile silvice pentru arboretul/arboretele afecatat/afectate, reprezentanii structurilor ierarhice
superioare, în cazul fondului forestier proprietate public a statului. Pentru situaiile în care
terenurile forestiere sunt situate în arii naturale protejate, la analiza pe teren vor fi invitaii i un
reprezentant al structurii de administrare/custodelui ariei naturale protejate, precum i un
reprezentant al autoritii teritoriale pentru protecia mediului.
Documentaia astfel întocmit, însu it de persoanele enumerate mai sus, i însu it de
avizul favorabil al conductorului structurii teritoriale de specialitate a autoritii publice centrale
care rspunde de silvicultur, se va înainta spre aprobare autoritii publice centrale care rspunde
de silvicultur (de ctre direcia silvic, prin Regia Naional a Pdurilor – Romsilva, în cazul
fondului forestier proprietate public a statului, precum i al fondului forestier al altor deintori,
administrat sau pentru care presteaz servicii silvice un ocol silvic de stat; de ctre ocolul silvic
care administreaz fondul forestier sau presteaz servicii silvice pentru acesta).
Masa lemnoas afectat de factori destabilizatori, biotici i/sau abiotici, care se recolteaz
din arboretele încadrate în subunitatea de gospodrire pentru care se reglementeaz procesul de
producie i care se încadreaz ca produse accidentale I, în conformitate cu prevederile legale în
vigoare, se precompteaz ca produse principale. În cazul în care masa lemnoas afectat de factori
destabilizatori biotici i/sau abiotici se recolteaz din arborete încadrate în subunitile de
156
gospodrire de tip „E”, „K”, i „M”, pentru care nu se reglementeaz procesul de producie
lemnoas, precum i în subunitile de gospodrire de tip „G“, nu se precomteaz.
Precomptarea nu se realizeaz de regul din arboretele încadrate în urgena I de regenerare,
i nici din arboretele de specii de stejari din zonele de step, silvostep i câmpie forestier
parcurse cu tieri de regenerare. Precomptarea se face, de regul, în ordinea descresctoare a
urgenelor de regenerare.
Masa lemnoas afectat de factori destabilizatori biotici i/sau abiotici care se încadreaz
ca produse accidentale II, nu se precompteaz.
În cazul fondului forestier proprietate public a statului, aprobarea actelor de punere în
valoare, pentru produse accidentale care nu implic modificare prevederilor amenajamentului
silvic, se face, de ctre eful de ocol silvic de stat sau de ctre directorul direciei silvice în
structura creia se afl ocolul silvic în cauz.
eful ocolului silvic care asigur administrarea sau serviciile silvice are urmtoarele
obligaii:
¾s efectueze precomptri în condiiile normelor tehnice i ale legislaiei în vigoare;
¾s urmreasc încadrarea volumului propus a se recolta în posibilitatea stabilit prin
amenajament.
Schimbarea categoriei de folosin forestier se face în baza unei documentaii care
cuprinde:
¾solicitarea proprietarului, în cazul terenurilor proprietate public a unitilor
administrativ-teritoriale i al terenurilor proprietate privat, respectiv a administratorilor prevzui
de lege, în cazul terenurilor forestiere proprietate public a statului; schimbarea categoriei de
folosin a terenurilor din fondul forestier necesare constituirii culoarului de frontier i fâ iei de
protecie a frontierei de stat, precum i cele destinate realizrii unor obiective din cadrul Sistemului
integrat de securizare a frontierei de stat se face la solicitarea Ministerului Administraiei i
Internelor;
¾memoriu tehnic întocmit de câtre ocolul silvic care asigur administrarea sau serviciile
silvice;
¾avizul emis de structura teritorial de specialitate a autoritii publice centrale care
rspunde de silvicultur
¾actul administrativ al autoritii teritoriale pentru protecia mediului;
¾fi a tehnic privind schimbarea categoriei de folosin forestier;
¾dovada plii taxei;
157
¾acordul proprietarului, în cazul terenurilor proprietate public a unitilor

administrativ-teritoriale i al terenurilor proprietate privat sau avizul Regiei Naionale a Pdurilor
-Romsilva pentru terenurile forestiere proprietate public a statului;
¾documentele, în copie, privind dovada proprietii;
¾planul de situaie al terenului, executat în sistemul de proiecie Stereo 70, însoit de o
copie de pe harta amenajistic, cu indicarea amplasamentului terenului forestier, vizat de ocolul
silvic care asigur administrarea sau serviciile silvice;
¾documentul emis de ctre unitatea elaboratoare prin care a avizat proiectul tehnic sau
studiul de fezabilitate; nu se solicit acest document în cazul terenurilor necesare constituirii
culoarului de frontier i fâ iei de protecie a frontierei de stat, precum i pentru cele destinate
realizrii unor obiective din cadrul Sistemului integrat de securizare a frontierei de stat
În cazul drumurilor forestiere, împdurirea taluzurilor se face în conformitate cu
prevederile proiectului tehnic privind execuia acestuia.
În scopul asigurrii condiiilor privind sigurana circulaiei, vegetaia forestier instalat pe
taluzurile drumurilor forestiere se exploateaz în regimul produselor accidentale.
În cazul construirii culoarului de frontier i a fâ iei de protecie a frontierei de stat,
schimbarea categoriei de folosin se face numai dac terenul respectiv aparine fondului forestier
proprietate public a statului.
Evaluarea de mediu pentru documentaia de modificare a prevederilor amenajamentului nu
mai este necesar, datele respective (evidena habitatelor de interes comunitar existente în fondul
forestier proprietate public a statului analizat, lucrrile silvotehnice propuse, msuri în favoarea
conservrii biodiversitii, msuri specifice, etc.) se regsesc în capitolul 9.”Conservarea
Biodiversitii”.
158
7.VALORIFICAREA SUPERIOAR A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI

FORESTIER ÎN AFARA LEMNUL
Pe lâng producia de lemn care constituie elul principal al gospodririi silvice, alturi de
funciile de protecie, fondul forestier mai furnizeaz i o serie de alte produse valoroase, dup
cum urmeaz:
7.1.Potenialul cinegetic
Teritoriul unitii de producie i protecie se suprapune peste fondul cinegetic (F.C.) nr. 32
Ssar, având o suprafa de 13524,00 ha, fond gestionat de AJVPS Maramure . Acest fond
cuprinde pduri, p uni, terenuri arabile i alte terenuri.
Vânatul principal este reprezentat de cerbul comun (Cervus elaphus) i urs
(Ursus arctos), iar cel secundar de cprior (Capreolus capreolus) i mistre (Sus scrofa).
Biotopul corespunztor vânatului principal îl constituie pdurile întinse, bogate în specii,
strbtute de ape i întrerupte de poieni. Unitatea de producie i protecie constituie un spaiu
foarte potrivit deoarece cuprinde multe arborete tinere i de vârste mijlocii care produc fructe i
ofer un loc bun pentru adpost. Condiiile naturale sunt prielnice, cu excepia perioadei de iarn,
când stratul de zpad este gros i acoperit cu crust.
Alte specii de interes vântoresc întâlnite în U.P. în studiu sunt: vulpea
(Vulpes vulpes), lupul (Canis lupus), iepurele comun (Lepus europeus), jderul de copac
(Martes martes), jderul de piatr (Martes foina), nevstuica (Mustela nivalis), bizamul,
râsul (Felis lynx), pisica slbatic (Felis silvestris), viezurele (Meles meles), dihorul (Putorius
putorius), vidra (Lutra lutra) i ieruncile (Tetrastes bonasia).
Compoziia actual a arboretelor este corespunztoare cerinelor de hran ale
speciilor de vânat.
Vtmrile produse de vânat (roaderi ale scoarei i mâncarea mugurilor
terminali ai exemplarelor tinere – provocate de ctre cervide i decojirile produse de urs)
s-au produs, cu precdere, asupra exemplarelor tinere de molid din regenerrile naturale
i artificiale.
Hrnitorile existente pe raza unitii de producie nu reu esc s asigure, decât
parial, necesarul de hran pe perioada iernii.
Un potenial pericol pentru vânat îl reprezint braconajul i câinii de la stânile
din zon.
159
Instalaiile cinegetice, în trecut, au fost bine reprezentate, dar în momentul de fa multe
observatoare au fost devastate, distruse i anumite componente furate. În vederea reglementrii
situaiei acestor efective ctre nivelul optim i meninerea lor în continuare, se impun o serie de
msuri din care enumerm:
¾ paza eficient a vânatului;
¾ asigurarea lini tei vânatului;
¾ urmrirea evoluiei efectivelor de vânat;
¾ combaterea duntorilor vânatului;
¾ asigurarea unui inventar minim de instalaii de vântoare;
¾ asigurarea hranei suplimentare a vânatului;
¾ respectarea cu strictee a sezonului i condiiilor de vântoare stabilite de lege.
Studiul general al amenajamentului la nivel de ocol conine o analiz mai amnunit asupra
întregii organizri a produciei cinegetice i a msurilor necesare pentru optimizarea ei.
7.2.Potenialul salmonicol
Reeaua hidrografic din raza U.P. este foarte bine reprezentat i face parte din
fondurile de pescuit nr. 2 Firiza, nr. 29 Lacul Bodi – Ferneziu i nr. 30 Lacul Firiza.
Lungimea total a apelor populate cu pstrv este de 23 km (F.P. 2 Firiza), din care
cca. 8 km în U.P. în studiu. Suprafa a luciului de ap la F.P. 29 este de 1,60 ha i la F.P. 30 este de
110 ha, din care 55,00 ha în U.P. în studiu. În întreg fondul de pescuit exist 236 metri liniari de
cascade i 300 m2 de topli e.
Valea Firiza, cu principalii si aflueni, are ape bune pentru cre terea salmonidelor,
îndeplinind urmtoarele condiii:
¾ sunt limpezi, în cea mai mare parte i strbat zone cu roci tari;
¾ debitul este în general constant, apele sunt reci, cu o temperatur ce nu
trece de 220C;
¾ au 5-7 cm3 de oxigen disolvit la un litru de ap. Aceste ape î i câ tig
oxigen disolvat prin izbirea de pietre, de maluri, trecerea peste arbori, bolovani;
¾ asigur hran suficient pstrvilor;
¾ vile au locuri bune pentru ascunzi (bolovani mari, stânci, scobituri în mal,
arbori czui în ap).
Afluenii secundari ai vii Firiza ar putea fi populai cu salmonide deoarece apele
sunt curate, nepoluate sau foarte puin poluate, bine oxigenate i cu intervale scurte de
turbiditate ridicat.
160
În apele din U.P. în studiu întâlnim: pstrvul indigen (Salmo trutta fario),
porcu orul (Gobio gobio), lipanul (Thymallus thymallus), cleanul (Leuscius cephalus cephalus),
mreana (Barvus barbus barbus), moioaga (Barbus meridionalis petenyi), iar dintre pe tii
secundari: cleanul (Leuciscus cephalus) i alte specii de pe ti de o valoare piscicol mai
redus: zglvoaca (Cottus gobio), boi teanul (Phoxinus phoxinus), grindelul (Noemacheilus
barbatulus), etc.
În ultimele perioade efectivul de salmonidae a sczut sistematic, mai ales, din
cauza braconajului, practicat în tot timpul anului, dar mai ales în perioada de înmulire
„btaia pstrvului” (15 septembrie - 15 octombrie), când capturarea pstrvului este u oar.
Pentru a spori efectivul de salmonidae, deoarece cel existent nu reflect potenialul
salmonicol al acestor ape, se impune a se lua o serie de msuri pentru mrirea capacitii biogene,
astfel:
¾ combaterea braconajului;
¾ exploatrile forestiere s se efectueze în a a fel încât s se evite târârea
materialului lemnos prin albiile minore ale pâraielor, distrugând mediul specific, ,,ascunztorile”
salmonidelor;
¾ reducerea polurii, în special cu rumegu i cu produsele petroliere
utilizate la utilejele folosite la exploatarea lemnului;
¾ întreinerea corespunztoare a cascadelor, pragurilor i construirea de „pinteni”
cu rol de protejare a pe tilor în timpul viiturilor mari;
¾ popularea cu puiei din toplie special amenajate;
¾ intensificarea msurilor de paz.
7.3.Potenialul de fructe de pdure
Condiiile geografice i pedoclimatice din U.P. permit dezvoltarea unor specii din flora
spontan forestier, a cror fructe au fcut i mai pot face obiectul recoltrii i valorificrii pe plan
local sau la export.
161
Dintre speciile din flora spontan care ar putea face obiectul recoltrii fructelor de pdure,
mai importante, datorit frecvenei cu care se întâlnesc, sunt urmtoarele: afinul (Vaccinium
myrthillus), zmeurul (Rubus idaeus), murul (Rubus hirtus), meriorul (Vaccinium vitis-idaea),
socul (Sambucus nigra), socul rou (Sambucus racemosa), mceul (Rosa canina), alunul
(Corylus avellana), etc.
Pe baza cantitilor de fructe de pdure recoltate în ultimii ani din cuprinsul
unitii de producie, se preconizeaz c, pe viitor, se pot recolta cantiti destul de însemnate
de fructe de pdure.
Factorii care influeneaz producia anual de fructe de pdure sunt urmtorii :
¾ condiiile staionale;
¾ potenialul biologic al speciei;
¾ gradul de luminare;
¾ dezvoltarea speciilor forestiere în suprafeele respective;
¾ frecvena unor fenomene climatice nefavorabile (îngheuri târzii, secete
prelungite, etc.).
În condiiile actualei economii de pia, apariia competitorilor particulari a determinat
reducerea substanial a cantitilor de fructe de pdure. Orientarea culegtorilor de fructe de
pdure ctre întreprinztorii particulari este determinat de preurile mai convenabile i plata
imediat a serviciilor.
7.4. Potenialul de ciuperci comestibile
Având în vedere condiiile staionale specifice U.P. în studiu, ciupercile ar putea constitui o
important surs de venit pentru ocol, unul dintre principalele inconveniente fiind variabilitatea
mare a recoltelor de la an la an, variabilitate condiionat de factorii climatici. Dintre speciile mai
cunoscute i care ar putea face obiectul recoltrilor, menionm urmtoarele: ghebele (Armillaria
mellea), hribii (Boletus edulis), glbiorii (Cantharellus cibarius), ciupercile de blegar (Psalliota
campestris), piciorul cprioarei (Microlepiota procera), care se întâlne te prin p unile din jurul
pdurilor. Destul de des întâlnite, dar fr importan economic, mai amintim : iuarii (Lactarius
piperatus), vinecioarele/vineelele/pâini oarele (Russula sp.), creasta coco ului (Clavaria botrytis),
bureii de rou (Marasmius oreades), etc.
i aici putem vorbi de fluctuaii foarte mari a cantitilor de ciuperci, deoarece
exist ani când recoltele sunt aproape inexistente, dar i ani când sunt din abunden.
Fiecare specie de ciuperci prefer anumite zone - culegtorii de ciuperci sunt
cei care cunosc aceste locuri. În ultimii ani ocolul nu a mai organizat recoltri de ciuperci,
162
limitându-se s obin o cot parte din câ tigurile unor firme. Sunt recoltate cantiti
mari de ciuperci de ctre persoane particulare, care fie le valorific la aceste firme, fie le
consum sau le valorific pe cont propriu. Culesul este efectuat necorespunztor, ciupercile
fiind smulse, ceea ce va afecta producia în viitor.
7.5. Resurse melifere
Speciile melifere de cea mai mare importan din cadrul unitii de producie sunt :
zmeurul (Rubus idaeus) i zburtoarea (Chamaenerion angustifolium) care cresc în „tieturi”, dar
i alte specii ce se dezvolt în fondul forestier. O alt surs melifer o reprezint iarba din fânee
i din culturile agricole (trifoi, lucern), limitrofe pdurii.
În cuprinsul U.P. nu exist stupi de albine proprietate a ocolului silvic. Avînd în vedere
diversitatea speciilor melifere existente în raza U.P. în studiu, considerm c se poate asigura
pastoralul (în zona fondului forestier i, mai ales în afara acestuia - în p unile i fâneele
limitrofe fondului forestier) pentru cca. 150 - 200 de familii de albine.
7.6. Semine forestiere
În cadrul U.P.-ului exist o unitate amenajistic (43A) cu suprafaa de 5,23 ha, constituit
ca rezervaie de semine.
Se prezint în tabelul 7.6.1. speciile pentru care s-a constituit rezervaia de semine precum
i codul rezerva iei.
Tabel.7.6.1.
U.P. u.a. Suprafaa Indicativul din catalog Specia
I 43A 5,23 GO – A150-3 gorun
Total 5,23 - -
Seminele se culeg din semincerii ale i conform instruciunilor tehnice, arbori de regul
situai în etajul dominant, care prin însu irile lor fenotipice denot un genotip superior.
Acest arboret va fi parcurs doar cu tieri de igien i va fi condus pân la vârsta
exploatabilitii fiziologice, când va fi exploatat prin lucrri de conservare.
7.7. Materii prime pentru împletituri
În cadrul U.P. în prezent nu exist rchitrii i nici terenuri apte pentru astfel de culturi.
163
7.8. Alte produse

7.8.1. Producia de plante medicinale
Flora spontan este foarte bogat în plante medicinale, în zon existând peste 50 de specii
de plante medicinale. Dintre speciile mai des întâlnite se pot aminti: suntoarea (Hypericum
perforatum), ovârvul (Origanum vulgare), urzica (Urtica dioica), intaura (Centarium
umbellatum), coada calului (Equisetum sp.), menta (Menta piperita), cimbri orul (Thymus
serpillum).
De asemenea trebuie menionat pufulia (Epilobium hirsutum), o plant medicinal de
zone umede foarte valoroas. Datorit colectrii intense i deseori din rdcini numrul acestor
plante a sczut drastic în ultimii ani.
164
8.0. Generaliti
Asigurarea unei stri fitosanitare corespunztoare a pdurilor, protecia acestora împotriva

incendiilor, polurii, a bolilor i a diver ilor duntori, indiferent de natura lor, constituie o
obligaie deosebit a personalului de specialitate din cadrul ocolului.
Prin Codul silvic sunt reglementate activitile economice i sociale cu impact asupra
mediului, pdurea fiind cel mai important element al acestuia, efectele i influenele ei pozitive
fiind covâr itoare.
Cunoa terea în timp i spaiu a situaiei, precum i interpretarea corect a tuturor datelor
privind starea sanitar a pdurii presupune instituirea la nivel de ocol a unui sistem informaional
adecvat.
În acest sens, personalul silvic de teren are obligaia s semnaleze la timp apariia,
înmulirea i rspândirea duntorilor sau a altor factori ce afecteaz pdurea i starea ei normal.
Se vor avea în vedere, în primul rând, msurile preventive de protecie, efectele acestora fiind
superioare atât din punct de vedere economic cât i fitosanitar.
Paza fondului forestier se face de ctre pdurarii titulari de cantoane sub îndrumarea
direct a efului de district.
Pentru buna desf urare a activitii de pazã, periodic i planificat, se vor efectua controale
pariale i de fond de ctre personalul tehnic al ocolului silvic sau direciei silvice.
În vederea exercitrii eficacitii funcionale a pdurilor este necesar, a se lua unele msuri
în vederea asigurrii stabilitii ecologice a fondului forestier, iar în cazul constatrii unor
deteriorri importante s se prevad aciuni de reconstrucie ecologic.
8.1. Protecia împotriva doborâturilor i rupturilor de vânt i zpad
Cu ocazia efecturii descrierii parcelare s-a urmrit stabilirea gradului de periclitare a

arboretelor datorit acestor fenomene. Din datele înregistrate de ocol, informaii ale personalului i
constatrile în teren, rezult c aceste fenomene au afectat unitatea de producie i protecie în
studiu în suprafa de 8,91 ha cu intensitate slab.
Factorii bine cunoscui care favorizeaz daunele produse de vânt i zpad sunt: compoziia
arboretelor, structura vertical, consistena arboretelor, starea solului, poziia arboretelor pe
versani, starea fitosanitar a arboretelor, productivitatea arboretelor, înlimea medie a arboretelor
i caracteristicile formei arborilor.
165
Totu i, pentru a preîntâmpina sau a reduce efectul vânturilor puternice i a furtunilor, în

viitor se recomand urmtoarele msuri:
- respectarea compoziiei el recomandate de amenajament;
- aplicarea la timp a lucrrilor de îngrijire, (mai ales curirile), pentru a realiza un
coeficient de zveltee corespunztor în arboretele tinere;
- parcurgerea obligatorie a suprafeelor prevzute cu lucrri de îngrijire;
- asigurarea unei stri fitosanitare corespunztoare a pdurilor prin executarea la timp a
tierilor de igien;
- crearea de arborete amestecate;
- formarea unor arborete pluriene i relativ pluriene, bi sau multietajate i conservarea
acestor arborete;
- formarea de liziere rezistente la aciunea vânturilor.
În cazul apariiei doborâturilor de vânt izolate se vor extrage exemplarele afectate, iar în
cazul doborâturilor concentrate extragerea integral a materialului lemnos va fi urmat obligatoriu
de împdurirea suprafeelor dezgolite cu specii autohtone de mare valoare.
8.2. Protecia împotriva incendiilor
Având în vedere c, exceptând apele ce fac parte din fondul forestier (râuri, lacuri etc.),
întreg ecosistemul forestier este combustibil (are însu irea de a arde), este evident c este imperios
necesar protejarea acestuia, îndeosebi a pdurii, de foc.
Conform Legii privind aprarea împotriva incendiilor, „aprarea împotriva incendiilor
reprezint ansamblul integrat de activiti specifice, msuri i sarcini organizatorice, tehnice,
operative, cu caracter umanitar i de informare public, planificate, organizate i realizate în scopul
prevenirii i reducerii riscurilor de producere a incendiilor i asigurrii interveniei operative pentru
limitarea i stingerea incendiilor, în vederea evacurii, salvrii i proteciei persoanelor periclitate,
protejrii bunurilor i mediului împotriva efectelor situaiilor de urgen determinate de
incendii”.
Potrivit aceleia i legi, „Aprarea împotriva incendiilor constituie o activitate de interes
public, naional, cu caracter permanent, la care sunt obligate s participe, autoritile administraiei
publice centrale i locale, precum i toate persoanele fizice i juridice aflate pe teritoriul
României”, totodat „Persoanele fizice i juridice rspund, potrivit legii, de stabilirea i aplicarea
msurilor de aprare împotriva incendiilor, precum i de consecinele producerii incendiilor.”.
166
8.2.1. Riscul de iniiere a incendiilor în fondul forestier
Riscul mare de iniiere a incendiilor în fondul forestier este datorat constituirii acestuia din
cantiti uria e de material combustibil, sub diverse forme i stri, fiecare cu un mod specific de
comportare în prezena focului. Arborii (constituienii pdurii - principala component a
ecosistemului forestier afectabil de incendii), se difereneaz ca fiind:
- esene pirofile (cu simpatie ctre o iniiere u oar a incendiului) – r inoasele în general, ale
cror însu iri (r in, densitate redus, esene) favorizeaz iniierea i propagarea incendiilor;
- esene pirorezistente (cu antipatie ctre o u oar iniiere a incendiului) – stejarul, castanul,
ale cror caracteristici (lipsa r inii, densitatea mare, scoara groas) le favorizeaz rezistena la
incendii.
Factorii riscului de incediu în fondul forestier, sunt:
- factori naturali (vegetaia forestier, condiiile climatice, relieful, solul, reeaua
hidrologic);
- factori antropici (forma i tipul de proprietate/administrare/exploatare a pdurii, activitatea
uman în zona fondului silvic);
- factori determinani (factorii climatici, compoziia i structura arboretelor, relieful,
activitatea uman în zona fondului silvic, profilul psiho-social al populaiei i starea economic a
acesteia) - cei ce fac posibil iniierea unui incendiu: combustibilul, gazul care întreine arderea i
sursa de aprindere;
- factori conjuncturali (forma de proprietate/administrare a fondului forestier, condiiile de
acordare a subveniilor pentru terenul agricol) - cei ce favorizeaz declan area i propagarea unui
incendiu, prin influena pe care o pot avea asupra elementelor ce determin iniierea incendiilor.
8.2.2. Cauzele incendiilor din fondul forestier
Cauzele ce duc la incediu în fondul forestier, pot fi:

- cauze naturale (trsnetul, autoaprinderea de natur biologic) - cele care sunt consecina
manifestrii unor factori declan atori care se manifest indiferent de voina sau prezena direct sau
indirect a omului;
- cauze tehnice (scântei de la liniile electrice aeriene, propagarea incendiilor de la
construciile existente în, sau limitrof fondului forestier, scântei de la locomotivele cu aburi, scântei
mecanice sau scurtcircuit de la ma inile i utilajele cu care se acioneaz în fondul forestier pe
timpul activitilor economico-sociale;
167
- cauze antropice (aciunile umane fcute, cu intenie sau din neglejen, fr respectarea
regulilor minimale de prevenire a incendiilor.
8.2.3. Manifestarea/evoluia incendiilor din fondul forestier
Un incendiu de pdure poate evolua sub diferite forme, fiecare fiind condiionat i
determinat de caracteristicile vegetaiei forestiere i influena factorilor naturali (în principal fora
i direcia vântului) în arealul respectiv. Astfel, se disting:
- incendii de litier (unde ard straturile joase ale vegetaiei de pe solul pdurii, stratul de iarb
i exemplarele lemnoase pitice), care se dezvolt cu flacr la vedere, se propag, prin radiaie i
conducie, cu vitez mare (1 km/or), puternic influenate de factorii naturali (vânt, precipitaii),
sub influena vântului se dezvolt rapid i pot surprinde forele de intervenie;
- incendii de subteran sau sub ptura de frunzi (unde arde materia organic coninut în
litier, humus sau turb, rdcinile copacilor), care nu dezvolt flacr, se propag, prin conducie,
cu vitez mic (1 km/24 ore), greu de observat la început, poate degenera în incendiu de litier;
- incendii de coronament (unde arde partea superioar a arborilor), care se dezvolt cu flacr
la vedere, manifestându-se ca o coroan, un zid, un val sau o minge de foc, se propag prin
convecie i radiaie, cu vitez foarte mare (de la 8 la peste 25 km/or), puternic influenate de
factorii naturali (vânt, precipitaii), degaj cantiti mari de cldur, de cele mai multe ori atac i
litiera, prin modul violent de manifestare pot surprinde forele de intervenie;
- incendii de doborâturi - nu sunt definite separat în literatura de specialitate, dar se manifest
diferit fa de cele anterior prezentate (la incendiile de doborâturi ard suprafeele/exemplarele
afectate de doborâturi i rupturi produse de vânt i/sau zpad, neexploatate/neextrase imediat); se
dezvolt cu flacr la vedere, sub forma unui foc de tabr sau a unui rug, puternic influenate de
factorii naturali (vânt, precipitaii); masa solid incendiat elibereaz particole arzânde, u or purtate
de vânt care produc „salturi de incendiu”; concentrarea mare pe unitatea de suprafa de
mas combustibil, conduce la dezvoltarea rapid a incendiului i la dificulti în apropierea
personalului de intervenie de locul incendiului ; a ezarea neorganizat a arborilor doborâi face ca
atacarea incendiului s se fac cu mare dificultate;
- incendii mixte - incendiile care, în manifestarea lor, prezint însumarea caracteristicilor a
minimum dou din cele 4 tipuri de incediu anterior descrise;
8.2.4. Msuri pentru reducerea riscului de incendiu în fondul forestier i de stingere a

incendiilor de pdure
168
Msurile pentru reducerea riscului de incendiu în fondul forestier sunt de dou feluri, astfel:
8.2.4.1. Msuri pe linie preventiv
Activitatea de prevenire a incendiilor în fondul forestier trebuie s fie conceput, organizat

i implementat astfel încât s rspund la dou deziderate majore, astfel:
- reducerea riscului de izbucnire a incendiilor;
- crearea condiiilor de limitare a incendiilor izbucnite, cât mai aproape de limitele iniiale.
Simultan cu realizarea celor dou deziderate, este necesar luarea în considerare a unor
msuri specifice, care vizeaz:
- crearea de zone de protecie fa de fondul forestier i de limita acestuia, prin respectarea
instruciunilor de prevenire a incendiilor la realizarea construciilor (silvice, turistice, economice,
de cult etc.) în fondul forestier sau limitrof acestuia;
- desf urarea activitilor antropice în perimetrul imediat limitrof fondului forestier;
- crearea i dotarea corespunztoare a locurilor de repaus, campare pentru turi ti, limitrofe
sau în interiorul pdurii;
- accesibilizarea fondului forestier;
- realizarea reelei de drumuri forestiere la o densitate corespunztoare necesarului dat de
caracteristicile fondului forestier, gospodrirea acestuia, oportunitile turistice i, nu în cele din
urm, de necesitile operative de intervenie în caz de incendiu;
- realizarea accesului la sursele de ap permanent a tehnicii de intervenie;
Msuri tehnico - operative:
- crearea i operaionalizarea structurii proprii de intervenie la nivelul ocoalelor i direciei
silvice, autoritilor publice locale i operatorilor economici din zon;
- întocmirea „hrilor de risc” la incendiu;
- întocmirea „planurilor de analiz i acoperire a riscurilor”, cu cooptarea agenilor
economici specializai din zon, posesori de utilaje grele (buldozere, TAF-uri, camioane grele,
autovehicule de teren etc.);
- întocmirea „protocoalelor de acces” la resurse materiale (rezerve de scule de mân,
carburani, lubrifiani etc.), dar i la alimente i ap pentru forele de intervenie;
- crearea, în fondul forestier sau în apropierea acestuia, a unor rezerve de ap, accesibile
tehnicii de intervenie terestre i aviatice;
- realizarea, cu vecinii României, a unor canale de comunicaii fluente, pe linia proteciei la
foc a pdurilor de frontier;
- realizarea unui sistem de monitorizare prin GPS a fondului forestier;
169
- implementarea unor msuri instructiv - educative eficiente, pe categorii de ceteni.
8.2.4.2. Msuri pe linie operativ
a. Strategii i cerine în tactica stingerii incendiilor de pdure

Organizarea interveniei
În abordarea procesului de stingere a incendiilor de pdure se porne te de la elementele
„triunghiului de foc”: materialul combustibil, aportul de oxigen i sursa de aprindere. Orice
procedeu de stingere s-ar adopta, acesta este îndreptat spre suprimarea unuia din cele trei elemente
enumerate.
În literatura de specialitate sunt specificate opt strategii de stingere a incendiilor
de pdure, astfel:
- izolarea flcrii fa de combustibil;
- izolarea flcrii fa de oxigenul din aer;
- condensarea puternic a aerului din mediul înconjurtor flcrii;
- rcirea combustibilului incendiat i adiacent flcrii;
- rcirea aerului înconjurtor incendiului;
- inhibarea omogen a reaciei chimice de oxidare;
- inhibarea eterogen a reaciei chimice de oxidare;
- suflarea sau ruperea flcrii cu ajutorul curenilor puternici de aer.
O intervenie operativ i eficient pentru stingerea incendiilor de pdure (manifestate, mai
ales pe relief muntos), necesit realizarea unor cerine operaionale fundamentale:
- observarea i anunarea oportun a incendiului;
- confirmarea incendiului, în timp util, de ctre administraia local, sau de ctre silvicultori
(în cazul locaiilor izolate, aflate la distan);
- mobilizarea în timp oportun a forelor i mijloacelor necesare primei intervenii, în scopul
localizrii incendiului;
- cunoa terea zonei, din punct de vedere al accesibilitii, existenei surselor de ap i a
barierelor naturale în calea incendiului, vecintii fondului forestier incendiat;
- mobilizarea în timp oportun a forelor i mijloacelor de intervenie complementare, în cazul
incendiilor de durat;
- adaptarea mijloacelor de intervenie mobilizate la locul incendiului, la caracteristicile
terenului;
- stabilirea sectoarelor de intervenie i a responsabilitilor, potrivit competenelor;
170
- monitorizarea permanent a locului incendiului i a vecintilor, în vederea prevenirii

surprinderii forelor, precum i pentru identificarea, în timp oportun, a „salturilor de incendiu”;
- cooperarea între forele participante;
- legtura permanent între e aloane, cu societatea civil i mass-media;
- conducerea unic a interveniei;
- monitorizarea zonei incendiate i dup încheierea operaiunilor de intervenie, de la câteva
ore la câteva zile, în funcie de amploarea incendiului.
b. Concepia de aciune
Observarea i anunarea la timp a incendiilor de pdure sunt hotrâtoare în derularea

aciunilor de intervenie.
La realizarea managementului aciunilor de intervenie este necesar realizarea/respectarea
unor direcii de aciune, astfel:
- recunoa terea continu a zonei de intervenie, în vederea lurii hotrârilor în cuno tin de
cauz;
- identificarea i cuantificarea surselor de ap pe care se poate conta i gsirea soluiilor de
aducere a apei la locul interveniei;
- identificarea i diagnosticarea pericolului de propagare a incendiului pe direciile
principale;
- monitorizarea permanent a curenilor de aer (vitez i direcii de manifestare);
- monitorizarea parcelelor/u.a. din frontul curenilor de aer, în vederea preîntâmpinrii
propagrii incendiului prin „salturi”;
- stabilire misiuni pentru „vântorii de scântei”;
- limitarea i localizarea incendiului, cât mai aproape de limitele între care a fost gsit;
- realizarea proteciei fa de zonele limitrofe;
- supravegherea zonei incendiate i dup lichidarea operaiunilor de intervenie;
- protecia personalului i a tehnicii de intervenie în vederea evitrii surprinderii;
- protecia personalului de intervenie împotriva animalelor slbatice, reptilelor ( erpilor),
intoxicrii cu fum i gaze toxice, arsurilor, accidentelor provocate de doborârea arborilor i de
intervenia pe teren accidentat;
- cooperarea, comunicarea i colaborarea între forele de intervenie participante;
- schimbul de informaii permanent între factorii de decizie de la locul interveniei, cu
e aloanele superioare i mass-media;
171
- pregtirea rezervei de fore, mijloace i materiale pentru intervenie - în cazul incendiilor de

durat.
c. Planul de intervenie la incendiu
Planul de intervenie la incendiu se întocme te, pentru fiecare ocol silvic, de ctre
responsabilul cu paza i protecia, se aprob de ctre eful de ocol i se avizeaz de ctre
Inspectorul ef al I.S.U.J. (Inspectoratul pentru Situaii de Urgen Judeean).
8.2.5. Constatri, concluzii
Fiind constituit, în cea mai mare parte, din mas combustibil, fondul forestier este
continuu ameninat de posibilitatea izbucnirii unui incendiu.
Incendiile pot fi cauzate, pe de o parte, prin faptul c fondul forestier se învecineaz cu
terenurile cu folosin agro-zootehnic (un permanent pericol prin lucrrile ce se fac în scopul
curirii p unilor, fâneelor i terenurilor agrare), iar pe de alt parte, datorit faptului c pdurea
i zona limitrof acesteia sunt frecvent vizitate de localnici i de numero ii turi ti, atra i de
splendoarea peisajelor, de puritatea aerului i apelor, acestea în contrast cu poluarea existent în
localiti i în împrejurimile acestora.
Aciunile silvicultorilor, legate de prevenirea i combaterea incendiilor, vor viza:
- înmulirea patrulrilor pdurarilor în cantoane, mai ales în perioadele secetoase din timpul
verii, în vederea identificrii cât mai rapide a iniierii unui eventual incendiu, a anunrii urgente a
prezenei i locaiei acestuia la ocolului silvic i la unitatea teritorial-administrativ pe raza crora
s-a produs;
- întreinerea în bune condiii de funcionare a observatoarelor existente i construirea altora
noi, în punctele cele mai înalte din canton/ocol, în vederea identificrii de la distan i cât mai
rapide a iniierii/dezvoltrii unui eventual incendiu, în vederea anunrii urgente a prezenei i
locaiei acestuia i a demarrii aciunii de izolare/stingere primar (aceasta, în cazul incendiilor
restrânse ca intensitate i spaiu de manifestare;
- executarea la timp i ori de câte ori este nevoie, a tierilor de igien, prin care se vor
extrage arborii uscai - cei care sunt primii posibil a fi afectai de foc;
- amplasarea unor locuri special amenajate pentru fumat, mai ales în zonele cele mai
frecventate de ctre localnici i de ctre cei ce practic turismul;
172
- extragerea i eliminarea din suprafaa afectat a doborâturilor i/sau rupturilor de vânt

i/sau zpad, curarea parchetelor de resturile de exploatare care, prin uscare în timp i în anumite
condiii, sunt primele din suprafeele respective ce pot fi incendiate ca urmare a diverselor cauze;
- realizarea unei bune accesibilizri a fondului forestier, crearea, întreinerea i pstrarea unei
reele de linii parcelare deschise;
- realizarea construciilor silvice, inclusiv a celor utilizate pe perioade scurte (cabanele
sezoniere pentru muncitorii forestieri) cu respectarea tuturor instruciunilor de prevenire i
combatere a incendiilor;
- crearea, dotarea corespunztoare i întreinerea în condiii bune de funcionare a
„punctelor/spaiilor PSI”.
În cazul izbucnirii unui incendiu (suprateran, subteran sau mixt), se vor avea în vedere
urmtoarele:
- se va identifica i se va transmite, de urgen, la ocolul silvic i la unitatea teritorial-
administrativ localizarea exact a zonei unde s-a iniiat/dezvoltat incendiul constatat i primele
evaluri referitoare la intensitatea acestuia;
- se vor lua primele msuri de izolare (prin benzi perimetrale) i eventuala stingere a
acestuia, în situaia când incendiul este restrâns ca spaiu i intensitate. Dac nu poate fi stins
imediat, se vor crea condiii pentru deplasarea în zona incendiat a echipelor de intervenie;
- în perioada activitii de stingere a incendiului, se va asigura, prin personalul de teren, o
permanen în zon (o supraveghere permanent), pân la înlturarea total a acestuia;
- supravegherea zonei se va asigura i dup stingerea incendiului înc o zi sau mai multe, în
funcie de mrimea i intensitatea incendiului considerat stins;
- dup stingerea incendiului, se va proceda la curarea suprafeei respective, prin înlturarea
arborilor i celorlalte materiale vegetale parial arse sau uscate.
Toate aciunile de prevenire, depistare sau stingere a incendiilor se vor realiza în
concordan cu legislaia în vigoare, precum i cu toate actele normative i instruciunile referitoare
la prevenirea i stingerea incendiilor.
De fiecare dat când se ive te ocazia, personalul ocolului trebuie s duc o aciune
permanent i organizat de instruire i lmurire a populaiei din zon, a muncitorilor ce lucreaz la
pdure, a culegtorilor de fructe de pdure i ciuperci comestibile, a ciobanilor, turi tilor etc.,
despre importana cunoa terii i respectrii întocmai a regulilor de prevenire i stingere a
incendiilor.
Cu toate c zona în care se afl unitatea de producie nu este expus perioadelor mai lungi
de uscciune, în perioada de var-toamn (mai secetoas), se pot isca incendii prin neglijena
omului (pstori, lucrtori forestieri, turi ti, localnici etc.).
173
Punctele cele mai periclitate sunt cele cu arborete tinere din apropierea drumurilor i cele de
la liziera pdurii. În ultimii ani nu s-au semnalat incendii în cuprinsul unit ii de produc ie. Cu toate
acestea, se recomand câteva msuri de protecie:
- constituirea în punctele mai ridicate de observatoare care s permit depistarea la timp a
incendiilor;
- amenajarea unor locuri de fumat în zonele frecventate, unde s se expun i o serie de
materiale de propagand i atenionare;
- pichetele de incendiu existente s fie verificate i meninute în perfect stare de funcionare;
- intensificarea pazei contra incendiilor în perioadele secetoase, prin patrulri susinute;
- s se duc o munc susinut de educare a populaiei privind pericolul incendiilor. Trebuie
atras atenia mai ales asupra aruncrii de igri aprinse i asupra aprinderii focului în pdure i la
liziera pdurii. În acest scop se vor amenaja vetre de foc fixe pentru turi ti, se va interzice
aprinderea focurilor la întâmplare i se va face instruirea ciobanilor i muncitorilor forestieri
privind regulile de comportare în pdure, controlându-se i aplicarea acestora.
În cazul apariiei unor incendii, se vor extrage exemplarele afectate i se va asigura
refacerea densitii arboretului afectat prin completri (în cazul arboretelor cu vârste de pân la 10-
15 ani) sau prin împduriri (în cazul arboretelor cu vârste mai mari de 15-20 ani). Împduririle se
vor face cu material genetic din proveniene locale.
8.3. Protecia împotriva polurii industriale
Arboretele unitii de protecie i producie nu sunt afectate de noxe industriale, neexistând

surse poluante decât la distane mari astfel c influena acestora nu a avut pân în prezent efecte
vizibile asupra vegetaiei forestiere din cadrul unitii de producie i protecie.
În viitor, pentru reducerea surselor de poluare care pot afecta fondul forestier, se vor lua
urmtoarele msuri:
¾ eliminarea, în limita posibilitilor, a surselor majore de poluare;
¾ extragerea exemplarelor afectate;
¾ în cazul în care poluarea afecteaz suprafee întinse, concomitent cu extragerea materialului
lemnos se va asigura regenerarea natural sau artificial a suprafeelor dezgolite;
¾ limitarea propagrii polurii, prin msuri luate împreun cu alte instituii abilitate în acest
sens.
Amenajamentul actual a inut cont de toate aceste msuri i pornindu-se de la zonarea
funcional a fiecrui arboret în conformitate cu Normele tehnice în vigoare, a propus prin planurile
sale soluiile cele mai potrivite în vederea combaterii polurii.
174
8.4. Protecia împotriva bolilor i a altor duntorilor
Pe teritoriul U.P. au fost semnalate fenomene de gradaii în deceniul de aplicare a

amenajamentului precedent pe o suprafa de 20,53 ha, iar pentru prevenirea unor atacuri masive,
principala sarcin a personalului silvic este supravegherea duntorilor. Supravegherea este
operaia prin care se urmre te dezvoltarea, evoluia (dinamica) agenilor patogeni i a insectelor
duntoare. Prin aceast operaie se culeg i se prelucreaz datele caracteristice dinamicii înmulirii
în mas a duntorilor adic gradaia acestora, pentru prevenirea atacurilor (prognoz).
Cu toate acestea unele arborete pot fi mai vulnerabile la atacuri de ipidae, în special cele cu
doborâturi de vânt, dac nu se extrag arborii doborâi la timp.
Pentru prevenirea extinderii acestora i a unor atacuri masive de duntori ai speciilor
forestiere se recomand ca msuri preventive urmtoarele:
¾ conservarea arboretelor de tip natural, amestecate;
¾ promovarea provenienelor autohtone, a formelor genetice rezistente;
¾ meninerea arboretelor la densiti normale, protejarea subarboretului i la nevoie
introducerea acestora;
¾ efectuarea în mod corespunztor a lucrrilor de îngrijire a arboretelor;
¾ protejarea psrilor folositoare i a furnicilor din genul Fornica;
¾ convertirea la codru a arboretelor cu provenien din lstari.
Dac aceste sarcini sunt duse la îndeplinire în mod curent i con tient i prin lucrri de
igienizare se asigur o stare fitosanitar corespunztoare, se realizeaz i protecia pdurilor în
acest domeniu. Aceast obligaie s-a realizat întocmai de personalul de teren, fapt ilustrat i de lipsa
acestor atacuri în ultimul deceniu.
Meninerea sub observaie atent a arboretelor în vederea depistrii focarelor de duntori i
a agenilor patogeni este o obligaie a personalului tehnic din cadrul ocolului silvic, observaii în
urma crora pe baza prognozelor apariiei i dezvoltrii duntorilor i agenilor patogeni, s se
poat interveni la momentul cel mai potrivit, cu maxim eficien a combaterii represive.
Pentru valorificarea eficient a funciilor multiple ale pdurii i asigurarea viabilitii
economice, a beneficiilor de mediu i sociale, este necesar meninerea unei stri de sntate
corespunztoare a arboretelor. Microorganismele patogene i insectele vtmtoare sunt prezente în
ecosistemele forestiere sub o mare diversitate specific, spaial i temporal i, de cele mai multe
ori, aciunea lor are efecte negative atât asupra arborilor gazd cât i asupra întregului ecosistem.
175
În vederea evitrii pierderilor economice i a atenurii efectelor ecologice ca urmare a

aciunii negative a acestor organisme vtmtoare, este necesar s se adopte unele msuri de
protecie care s se integreze în managementul general al ecosistemelor forestiere.
În cadrul msurilor de protecie menionate, metodele de combatere integrat trebuie s
ocupe un loc important, având în vedere atât eficacitatea i caracterul lor preventiv i curativ, cât i
impactul redus asupra mediului i echilibrului ecosistemelor forestiere. In funcie de
susceptibilitatea i vulnerabilitatea arboretelor la vtmri produse de organismele vtmtoare, de
speciile depistate i de intensitatea infectrilor/infestrilor, conceptul de combatere integrat se
bazeaz pe aplicarea, dup caz, a metodelor de combatere consacrate (fizico-mecanic, chimic,
biologic), la care se adaug o serie de msuri silviculturale, menite s creasc vitalitatea arborilor
i, în acest fel, s pun în valoare mecanismele naturale de rezisten ale arborilor la atacul
duntorilor forestieri. Aceste msuri trebuie s aibe un caracter permanent i s fie aplicate de la
faza de regenerare a arboretelor, cât i pe parcursul dezvoltrii lor, pân la exploatarea acestora.
Folosirea materialelor de regenerare cu caracteristici genetice superioare, din speciile
forestiere autohtone, adaptate condiiilor locale de mediu, aplicarea lucrrilor de întreinere,
parcurgerea periodic a arboretelor tinere cu tieri de îngrijire, prevenirea vtmrilor arborilor în
procesul de exploatare, constituie laturi importante ale luptei integrate. In acela i timp, prin
lucrrile efectuate în arborete (promovarea structurilor mixte cu flor erbacee i arbustiv adecvat)
sau prin culturile înfiinate pentru cre terea vânatului, pe liniile parcelare sau somiere, trebuie
create condiii pentru stimularea dezvoltrii organismelor folositoare (mamifere insectivore, psri,
insecte entomofage, parazite i prdtoare), cu rol deosebit în meninerea echilibrului lanurilor
trofice.
În lupta integrat, nu sunt excluse în totalitate nici procedeele chimice, îns va trebui
respectat întocmai legislaia naional i european din domeniu cât i cerinelor FSC, legate de
folosirea pesticidelor, selective, biodegradabile. Pentru pdurile certificate sau în curs de
certificare, se va pune accent pe promovarea unor produse biologice din categoria biopreparatelor
entomopatogene (bacterii, viru i, ciuperci) i doar excepional, se vor folosi insecticide chimice,
doar dintre cele agreate de organismele CEE i FSC.
Tot ca pri importante ale combaterii integrate, aplicate cu caracter permanent, trebuie
considerate i lucrrile de depistare, semnalare i prognoza duntorilor precum i aplicarea
msurilor de carantin forestier.
176
8.5. Msuri de gospodrire a arboretelor cu uscare anormal
În cadrul unitii de producie i protecie în studiu, fenomenul de uscare a fost semnalat pe

41,32 ha, din care cu intensitate slab 12,59 ha, 28,10 ha cu intensitate mijlocie i 0,63 ha cu
intensitate puternic.
La modul general fenomenul de uscare apare mai rar i necunoscând în mod concret
evoluia în viitor a acestui fenomen, amenajamentul, pe lâng msurile de protecie amintite
anterior, recomand urmtoarele:
¾asigurarea lini tii în pdure;
¾eliminarea cauzelor de ordin antropic (rniri de arbori, p unat abuziv, extrageri pe alese, etc.);
¾utilizarea în lucrri de împduriri a genotipurilor locale rezistente la condiiile de stres
nutritiv i deficit temporar de ap;
¾eliminarea treptat a arborilor din lstari;
¾reducerea treptat a combaterilor integrale a duntorilor i trecerea la combaterea
exclusiv biologic.
Se consider c aceste msuri vor duce la prevenirea fenomenului de uscare, condiie ca
pdurile s- i îndeplineasc în bune condiii rolul atribuit.
8.6. Protecia împotriva fenomenelor de eroziune i alunecare
În cadrul unitii de producie s-au semnalat fenomene de eroziune în suprafa de 14,67 ha.
Una din cauzele care determin eroziunea i alunecarea solului, mai ales în zonele
accidentate, este înlturarea vegetaiei forestiere în zonele respective. Vegetaia forestier are rolul
de a atenua efectul picturilor de ploaie care ajung la sol i astfel aciunea mecanic a acestora este
mult diminuat. În zonele împdurite, litiera dar i vegetaia forestier specific solului pdurilor,
sunt capabile s absoarb importante cantiti de ap pe o perioad de timp suficient de
îndelungat, ceea ce nu permite formarea torenilor. De asemenea, prin evapotranspiraie vegetaia
forestier pune în circuitul atmosferic mari cantiti de ap, împiedicând astfel stagnarea apei în
sol, în zonele cu substrat argilos, lucru care ar putea declan a fenomene de alunecare.
Astfel, se fac urmtoarele recomandri:
¾ meninerea vegetaiei forestiere pe terenurile respective;
¾ împdurirea suprafeelor neregenerate;
¾ introducerea speciilor cu capacitate mare de fixare a solului;
¾ stoparea p unatului.
177
9. CONSERVAREA I AMELIORAREA BIODIVERSITII
Conservarea biodiversitii este unul dintre obiectivele de gospodrire prioritare avute în

vedere la amenajarea pdurilor i a constituit permanent un deziderat de prim ordin în elaborarea
amenajamentului, începând de la principiile amenajamentului i adoptarea bazelor de amenajare i
pân la stabilirea msurilor de gospodrire de detaliu, necesare fiecrui arboret, indiferent de
funcia prioritar pe care o îndepline te acesta. De altfel, unul dintre principiile de baz ale
amenajrii pdurilor este principiul conservrii i ameliorrii biodiversitii, care urmre te
conservarea i ameliorarea biodiversitii la cele patru niveluri ale acesteia (intraspecific,
interspecific, ecosistemic i al peisajelor), în scopul maximizrii stabilitii i a potenialului
polifuncional al pdurilor.
9.1. Elemente de biodiversitate
Starea de conservare a habitatelor forestiere naturale existente în U.P. I Baia Mare se

apreciaz a fi în general bun. Precizm, totu i, c fondul forestier al U.P. I Baia Mare este afectat
de factori destabilizatori i limitativi: doborâturi de vânt – 3% (8,91 ha), uscare – 14% (41,32 ha),
atacuri de duntori - 7% (281,60 ha), tulpini nesntoase - 18% (53,71 ha), îml tinare – 1%
(2,27 ha), eroziune în suprafa 5% (14,67ha) i roc la suprafa 12% (34,24ha), situaia acestora
fiind detaliat în capitolul 6.7.
În momentul elaborrii prezentului amenajament, suprafaa U.P. I Baia Mare se suprapune
parial peste situl de importan comunitar Natura 2000 – ROSCI 0003 - „Arboretele de castan
comestibil de la Baia Mare” i peste aria natural protejat de interes na ional RONPA 0598 –
„Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare”. (tabelul 9.1.1.).
Situaia suprafeelor de fond forestier din U. .P. I Baia Mare incluse în

ROSCI 0003 - „Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare” i în RONPA 0598-
„Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare”
Tabelul 9.1.1.
Suprafaa, ha
Aria protejat Parcele componente Pdure (inclusiv clasa
Alte folosine Total
de regenerare)
ROSCI 0003 - Arboretele
45-47, 61-62, 73, 77A-J, 85, 86,
de castan comestibil de 173,54 0,98 174,52
88, 89, 110
la Baia Mare
6C, E, 10A, B, 45B, 46B, 47A,
RONPA 0598 - Arboretul B, C, 77I, J, 85, 86A, 88, 89,
102,61 - 102,61
de castan comestibil de 90, 98A, B, C, D, F, G, 110A,
la Baia Mare 110C
Total UP - 276,15 0,98 277,13
178
NOT: - la rubrica total s-au însumat suprafe ele aferente celor dou arii protejate.
U.a. 45B, 46B, 47A, B, C, 77I, J, 85, 86, 88, 89, 110A i 110C (94,64 ha) fac parte din
ambele arii protejate. Prin urmare suprafa a ocupat de arii protejate din cadrul U.P. I Baia Mare
este de 182,49 ha.
Situl de importan comunitar ROSCI 0003 - „Arboretele de castan comestibil de la Baia
Mare” a fost desemnat prin Ordinul Ministrului Mediului i Dezvoltrii Durabile nr. 1964/2007
privind instituirea regimului de arie natural protejat a siturilor de importan comunitar, ca
parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 în România.
Situl ROSCI 0003 - „Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare” nu are plan de
management aprobat, din acest motiv, prin adresa nr. 12/05.01.2022 SCDEP Oradea a solicitat
ANANP – ST Maramure msurile minime de conservare. ANANP – ST Maramure a transmis
efului de proiect prin e-mail în data de 27.01.2022 obiectivele de conservare specifice sitului
ROSCI0003 Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare, care constau din men inerea sau
îmbunt irea strii de conservare a habitatelor i speciilor existente în sit.
Fiind sit de interes comunitar se urmre te conservarea habitatelor i a speciilor, cu
urmtoarele obiective de management:
- asigurarea biodiversitii prin conservarea habitatelor naturale, a faunei i a florei slbatice;
- meninerea sau restabilirea, într-o stare de conservare favorabil, a habitatelor naturale, a
speciilor din flora i fauna slbatic de interes comunitar;
- aplicarea doar msurilor care in seama de exigenele economice sociale i culturale, ca i
de particularitile regionale locale;
- implementarea aciunilor conservative;
- educarea i con tientizarea comunitilor locale;
- promovarea msurilor de dezvoltare durabil, a soluiilor de valorizare alternativ a capitalului
natural i susinerea unor ci durabile de dezvoltare social.
Din cele 3 habitate Natura 2000 enumerate în Formularul Standard al sitului ROSCI0003 Arboretele
de castan comestibil de la Baia Mare, pe teritoriul U.P. I Baia Mare au fost identificate dou tipuri de
habitate, respectiv 9130 – Pduri de fag de tip Asperulo – Fagetum i 9170 - Pduri de stejar cu carpen
de tip Galio-Carpinetum.
Corespondena acestora cu habitatele dup clasificarea naional i cu tipurile de pdure
fundamentale descrise în amenajament dup clasificarea zecimal (Pa covschi i Leandru, 1958)
completat s-a fcut conform lucrrii „Habitatele din România“ (Doni, N. .a., 2005) i este
prezentat în tabelul 9.1.2.
179
Rezervaia natural „Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare” a fost constituit în

baza Legii nr. 5/2000 actualizat, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional
– Secia a III-a – zone protejate, 2.0 rezervaii i monumente ale naturii.
Rezerva ia este încadrat în categoria a IV-a IUCN i are ca scop protejarea popula iei
spontane de castan comestibil din depresiunea Baia Mare, situat la limita nordic natural a
arealului de rspândire a speciei din Europa.
Rezervaia natural „Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare”, nu are plan de
management aprobat.
Gospodrirea acestor pduri se va face în mod natural, deoarece în aceste pduri sunt
interzise, prin lege, recoltarea de mas lemnoas, inclusiv tierile de igien i lucrrile de îngrijire,
precum i alte activiti care ar putea deregla echilibrul ecologic.
Tabelul 9.1.2.
Tip habitat Natura Suprafaa
Tip habitat românesc Tip pdure
2000 Ha %
R4118.Pduri dacice de fag
9130. Pduri de fag
(Fagus sylvatica) i carpen 421.1 –Fget de deal cu
de tip Asperulo – 22,21 75
(Carpinus Betulus) cu Dentaria flor de mull (s)
Fagetum
bulbifera
U.P. Total 22,21 75
I 9170. Pduri de R4123.Pduri dacice de gorun 512.1 - Gorunet cu Carex
stejar cu carpen de 5,96 20
(Quercus petrea), fag (Fagus pilosa (m)
tip Galio- sylvatica) i carpen (Carpinus 521.1 - Goruneto-fget cu
Carpinetum Betulus) cu Carex pilosa 1,44 5
flor de mull (s)
Total 7,40 25
Total habitate de interes comunitar la nivelul sitului 29,61 100
Total habitate de interes national la nivelul sitului - -
Total habitate de interes comunitar si national la nivelul sitului 29,61 100
9.2. Aciuni în favoarea biodiversitii
Conservarea biodiversitii se realizeaz prin msurile de gospodrire adoptate, i anume:

- msuri generale favorabile biodiversitii, acestea fiind urmrite la nivelul fiecrui
arboret, oricare ar fi funciile atribuite, pe care trebuie s le îndeplineasc, respectiv unitatea de
gospodrire din care face parte;
- msuri specifice, ce vizeaz atât pdurile cu funcii speciale pentru conservarea i
ocrotirea biodiversitii, cât i pdurile de interes tiinific, de ocrotire a genofondului i
ecofondului forestier, precum i altor ecosisteme cu elemente naturale de valoare deosebit.
9.2.1. Msuri generale favorabile biodiversitii

Msurile generale favorabile biodiversitii sunt acele msuri menite s asigure
conservarea diversitii biologice la nivelul tuturor ecosistemelor forestiere în vederea
maximizrii funciei ecoprotective prin conservarea diversitii genetice i specifice.
180
În pdurile unitii de producie în studiu se vor avea în vedere urmtoarele msuri pentru
asigurarea biodiversitii:
- promovarea cu prioritate a regenerrii naturale a arboretelor, cu prilejul aplicrii
tratamentelor silviculturale;
- utilizarea de material genetic de provenien local, în situaia în care se recurge la
regenerare artificial;
- conservarea ecotipurilor climatice, edafice i biotice prin msurile propuse;
- meninerea strii de sntate i vitalitate a ecosistemelor de pdure prin utilizarea unor
practici raionale de gospodrire;
- la lucrrile de împdurire se vor utiliza specii adecvate staiunii, conform tipului natural
fundamental de pdure;
- extragerea speciilor alohtone cu ocazia aplicrii interveniilor silvotehnice, atunci când
acestea devin invazive;
- adoptarea de tratamente, tehnici de recoltare i transport al materialului lemnos care s
reduc la minim degradarea arborilor i/sau a solului;
- monitorizarea activitii utilajelor forestiere pentru eliminarea pierderilor de carburani i
lubrefiani;
- utilizarea la lucrrile de combatere a duntorilor forestieri numai a metodelor biologice,
pentru întrirea mecanismelor naturale de reglare a ecosistemelor;
- exploatarea pe principiul durabilitii a produselor lemnoase i nelemnoase ale pdurii;
- realizarea i meninerea unei infrastructuri forestiere adecvate pentru asigurarea unor
servicii eficiente i reducerea la minim a impactului asupra mediului, acordându-se o atenie
deosebit speciilor ameninate i evitând fragmentarea habitatelor;
- meninerea unui amestec optim de specii la nivelul fiecrui arboret, prin promovarea tuturor
speciilor principale adaptate condiiilor staionale locale, potrivit tipului natural de ecosistem;
- meninerea terenurilor pentru hrana faunei slbatice, în vederea conservrii biodiversitii
speciilor de plante ierboase, respectiv meninerea unei suprafee mozaicate, din punct de vedere al
categoriilor de habitate;
- pstrarea unor arbori mori (sau în curs de uscare) "pe picior" i "la sol", cu prilejul
efecturii tierilor de regenerare i a lucrrilor de îngrijire i conducere;
- realizarea unei structuri echilibrate pe clase de vârst, întrucât fiecare clas de vârst este
însoit de un anumit nivel al biodiversitii;
- conducerea arboretelor la vârste mari, care s menin un nivel ridicat al biodiversitii, în
special la nivelul descompuntorilor;
181
- în cuprinsul arboretelor se vor pstra a a numiii ”arbori pentru biodiversitate”, constituii

în buchete, grupe de arbori sau poriuni mai mari, reprezentative sub aspectul biodiversitii. În
acest scop pot fi selectai arbori care prezint putregai, scorburi, arbori cu lemn aflat într-un stadiu
avansat de descompunere, dar nu în arborete afectate de factori destabilizatori sau vulnerabile din
acest punct de vedere.
9.2.2. Msuri specifice favorabile biodiversitii
Aceste msuri sunt cele menite s asigure conservarea i/sau protecia valorilor de
biodiversitate (obiectivelor de conservare) pentru care pdurilor i terenurilor de împdurit
respective li s-au atribuit funcii prioritare de protecie (subgrupa 1.5 - pduri de interes tiinific,
de ocrotire a genofondului i ecofondului forestier i a altor ecosisteme cu elemente naturale de
valoare deosebit).
Elemente ale biodiversitii sunt cuprinse în descrierea parcelar, cu referiri la tipologia
staional i la tipologia habitatelor naturale.
Dup cum s-a prezentat anterior, suprafaa de fond forestier din UP I Baia Mare se
suprapune partial cu situl de importan comunitar ROSCI 0003 - „Arboretele de castan
comestibil de la Baia Mare”.
Prin amenajament, arboretelor incluse în aceast arie protejat li s-au atribuit funcii
corespunztoare noilor obiective de protejat, fiind încadrate la categoria 1.5Q - Arborete din
pduri/ecosisteme de pdure cu valoare protectiv pentru habitate de interes comunitar i specii
de interes deosebit incluse în arii speciale de conservare/situri de importan comunitar în
scopul conservrii habitatelor (din reeaua ecologic Natura 2000- SCI) – TIV.
Încadrarea funcional a arboretelor incluse în ROSCI 0003 - „Arboretele de castan comestibil
de la Baia Mare”
tabelul 9.2.2.1.
Arie Categoria funcional Tip Suprafaa
S.U.P.
protejat Cod Denumirea categoriei funcionale funcional - ha -
Arboretele situate pe stâncrii, pe grohoti uri i
pe terenuri cu eroziune în adâncime i pe
terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe
2A4B5Q substrate de fli (facies marnos, marno-argilos II M 4,08
ROSCI i argilos), nisipuri, pietri uri i loess, precum i
0003 – cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de
Arboretele 35 grade, pe alte substrate litologice (T II)
de castan Arborete din jurul localitilor, precum i
4B5Q III A 30,08
comestibil arboretele din intravilan
de la Baia Arboretele cuprinse în rezervaii naturale, cu
Mare 5C5P2A5Q regim strict de protecie (Arboretul de castan I E 1,32
comestibil de la Baia Mare) (T I)
Arboretele cuprinse în rezervaii naturale, cu
5C5P4B5Q regim strict de protecie (Arboretul de castan I E 34,15
182
tabelul 9.2.2.1. (continuare)

Arie Categoria funcional Tip Suprafaa
S.U.P.
protejat Cod Denumirea categoriei funcionale funcional - ha -
5C5U2A5Q regim strict de protecie (Arboretul de castan I E 14,09
5C5U5Q regim strict de protecie (Arboretul de castan I E 18,81
ROSCI Arboretele cuprinse în rezervaii naturale, cu
0003 – 5C5U4B5Q regim strict de protecie (Arboretul de castan I E 14,44
Arboretele comestibil de la Baia Mare) (T I)
de castan
Arboretele incluse în pduri naturale seculare
comestibil 5P2A5Q II M 1,08
de valoare deosebit
de la Baia
Mare Arboretele din ecosisteme forestiere rare,
5U2A4B5Q II M 16,39
ameninate sau periclitate.
Arboretele din ecosisteme forestiere rare,
5U5Q II M 16,39
Arboretele din ecosisteme forestiere rare,
5U4B5Q II M 22,71
TOTAL ROSCI 0003 - Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare - - 173,54
Alte terenuri - - 0,98
Se poate constata c prin aplicarea criteriilor de zonare funcional arboretelor li s-au

atribuit funcii multiple, funcia prioritar fiind luat în considerare la stabilirea msurilor de
gospodrire i la constituirea subunitilor de producie/protecie.
Astfel categoria funcional 1.5Q în care au fost zonate arboretele din ROSCI 0003 -
„Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare” este secundar pentru toate arboretele (173,54
ha).
Din punct de vedere al msurilor de gospodrire, arboretele au fost încadrate atât în
subuniti în care se reglementeaz procesul de producie S.U.P. "A" – codru regulat, sortimente
obi nuite, cât i subuniti în care nu se reglementeaz procesul de producie S.U.P. "M" - pduri
supuse regimului de conservare deosebit i S.U.P. "E" - rezervaii pentru ocrotirea integral a
naturii. Amenajamentul actual permite aplicarea unor lucrri silvotehnice, obiectivele principale
fiind asigurarea stabilitii i continuitii vegetaiei forestiere cu realizarea regenerrii
corespunztoare a arboretelor.
Lucrrile prevzute a se executa în arboretele incluse aria natural protejat: ROSCI 0003 -
„Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare, sunt prezentate în tabelul 9.2.2.2.
183
Lucrri silvotehnice prevzute în arboretele din situl de importan comunitar

ROSCI 0003 - „Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare”
tabelul 9.2.2.2.
Arie protejat
Lucrri propuse ROSCI 0003 - Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare
Suprafaa %
Îngrijirea semini ului 22,21 10
Curiri 22,21 10
Rrituri 28,96 13
Tieri de igien 39,56 18
Tieri din produse principale din
22,21 10
care:
-tieri progresive 22,21 10
Fr lucrri (SUP E) 84,00 39
Total 219,15 100
Not: unele arborete (u.a.) sunt prevazute cu mai multe categorii de lucrri, iar unele arborete au fost
încadrate cu conservare absolut, fiind excluse de la orice fel de lucrare silvicultural, de aceea totalul din tabelul
anterior referitor la suprafee nu reflect obiectiv realitatea, unele suprafee fiind înregistrate de dou ori, în funcie de
lucrrile propuse pentru fiecare arboret.
Lucrrile silvotehnice propuse în amenajamentul U.P. I Baia Mare au ca principal scop

meninerea stabilitii i biodiversitii ecosistemelor locale.
Aciunile de management vor fi orientate spre meninerea sau refacerea strii favorabile de
conservare a habitatelor i speciilor, respectiv gestionarea ecosistemelor astfel încât s fie
îmbuntite caracteristicile naturale i serviciile de mediu în zon.
Arboretele care vegeteaz în aceste habitate de interes comunitar vor fi parcurse conform
reglementrilor prezentului amenajament silvic cu: lucrri de îngrijire i conducere a arboretelor
(îngrijirea semini ului, curiri, rrituri, tieri de igien) i tieri progresive.
Lucrrile silvotehnice propuse în amenajamentul U.P. I Baia Mare au ca principal scop
Aciunile de management vor fi orientate spre meninerea sau refacerea strii favorabile de
conservare a habitatelor i speciilor, respectiv gestionarea ecosistemelor astfel încât s fie îmbuntite
caracteristicile naturale i serviciile de mediu în zon.
Arboretele care vegeteaz în habitatele de interes comunitar vor fi parcurse conform
(degajri, curiri, rrituri, tieri de igien), tieri progresive sau cu lucrri de conservare. Pe lâng
lucrrile silvotehnice menionate se vor mai executa i lucrri de îngrijire a culturilor, completri,
lucrri de ajutorarea regenerrii naturale i de împdurire.
În continuare vor fi prezentate succint lucrrile silvotehnice propuse în habitatele de interes
comunitar aceasta pentru estimarea efectelor acestor lucrri asupra habitatelor menionate:
184
1. Lucrri de îngrijire i conducere a arboretelor
Prin îngrijirea i conducerea pdurii se înelege sistemul de lucrri i intervenii

silvotehnice prin care se dirijeaz cre terea i dezvoltarea pdurii de la întemeierea ei pân în
apropierea termenului exploatrii sale în vederea îndeplinirii obiectivelor fixate. Ele acioneaz
asupra pdurii în urmtoarele direcii principale:
¾ Amelioreaz permanent compoziia i structura genetic a populaiilor, calitatea
arboretului, starea fitosanitar a pdurii;
¾ Reduc convenabil consistena, astfel încât spaiul de nutriie dintre arborii valoro i
s creasc treptat oferind astfel condiii optime pentru cre terea arborilor în
grosime i înlime;
¾ Amelioreaz treptat mediul pdurii conducând la intensificarea funciilor
productive i protectoare a acesteia;
¾ Regleaz raporturile inter- i intraspecifice la nivelul arboretului i între diferitele
etaje de vegetaie ale pdurii;
¾ Permit recoltarea unei cantiti de mas lemnoas ce se valorific sub forma de
produse secundare etc.
Lucrrile de îngrijire propuse în arboretele din UP I Baia Mare care fac parte din situl
Natura 2000 ROSCI0003 se difereniaz în funcie de structura pdurii, de stadiul de dezvoltare,
de obiectivele urmrite prin aplicare în: curiri, rrituri, tieri de igien.
a. Curiri
Curirile sunt lucrri silviculturale ce se aplic arboretelor aflate în faza de nuieli i
prjini în scopul înlturrii exemplarelor necorespunztoare ca specie i conformare.
i în cazul celor dou stadii de dezvoltare arboretul prezint o desime mare, ca urmare i
competiia inter- i intraspecific este foarte intens, ceea ce face ca i eliminarea natural s fie
deasemenea intens i adesea s se desf oare în contradicie cu elurile fixate. Întervenia
omului, în cazul curirilor, const în grbirea i dirijarea procesului de eliminare i selecie
natural, în scopul obinerii unui arboret sntos, bine proporionat i spaiat în care cre terea
arborilor remaneni s fie cât mai susinut.
Lucrarea are un caracter de selecie în mas, cu caracter negativ, atenia fiind îndreptat
nu spre exemplarele valoroase, ci spre cele cu o valoare redus, care urmeaz s fie extrase.
Obiectivele urmrite prin aplicarea curirilor sunt urmtoarele:
185
¾ Continuarea ameliorrii compoziiei arboretului în concordan cu

compoziia-el fixat. Acest lucru este realizabil prin înlturarea
exemplarelor cople itoare din speciile nedorite;
¾ Îmbuntirea strii fitosanitare a arboretului, prin eliminarea treptat a
exemplarelor uscate, rupte, vtmate, defectuoase, preexistente, a lstarilor,
având grij s nu se întrerup în nici un punct starea de masiv;
¾ Reducerea desimii arboretelor, pentru a permite regularizarea cre terii în
grosime i înlime, precum i a configuraiei coroanei;
¾ Ameliorarea mediului intern al pdurii, cu efecte favorabile asupra
capacitii productive i protectoare, ca i a stabilitii generale a acesteia;
¾ Valorificarea masei lemnoase rezultate;
¾ Meninerea integritii structurale (consistena 0,8).
Periodicitatea curirilor variaz în general între 3 i 5 ani, în funcie de natura speciilor,
de starea arboretului, de condiiile staionale i de alte lucrri executate anterior.
Sezonul de execuie al curirilor depinde de speciile existente precum i de condiiile de
vegetaie. Astfel în arboretele amestecate se recomand ca însemnarea arborilor de extras s se
realizeze doar în perioada de vegetaie, aceast restricie eliminându-se în arboretele pure sau în
amestecurile cu puine specii, când lucrarea se poate executa i în repausul vegetativ, primvara
devreme înaintea apariiei frunzelor sau toamna târziu dup cderea acestora.
b. Rrituri
Rriturile sunt lucrri executate repetat în fazele de pri , codri or i codru mijlociu, care
se preocup de îngrjirea individual a arborilor, în scopul de a contribui cât mai activ la ridicarea
valorii productive i protectoare a pdurii cultivate.
Lucrarea are un caracter de selecie individual pozitiv, preocuparea de baz fiind
îndreptat asupra arborilor valoro i care rmân în arboret pân la termenul exploatrii i nu a celor
extra i prin intervenia respectiv. Rriturile devin astfel cele mai pretenioase, mai complexe i
mai intensive lucrri de îngrijire, cu efecte favorabile atât asupra generaiei existente cât i asupra
viitorului arboret.
Obiectivele urmrite prin aplicarea rriturilor sunt urmtoarele:
¾ Ameliorarea calitativ a arboretelor, mai ales sub raportul compoziiei, al calitii
tulpinilor i coroanelor arborilor, al distribuiei lor spaiale, precum i al însu irilor
tehnologice ale lemnului acestora;
¾ Ameliorarea structurii genetice a populaiilor arborescente;
186
¾ Activarea cre terii în grosime a arborilor valoro i, ca urmare a rririi treptate a

arboretului, fr îns a afecta cre terea în înlime i producerea elagajului natural;
¾ Luminarea mai pronunat a coroanelor arborilor de valoare din speciile de baz,
cu ocazia ultimelor rrituri, pentru a crea condiii mai favorabile pentru
fructificaie i deci, pentru regenerarea natural a pdurii;
¾ Mrirea rezistenei pdurii la aciunea vtmtoare a factorilor biotici i abiotici,
meninerea unei stri fitosanitare cât mai bune i a unei stri de vegetaie cât mai
active a arboretului rmas;
¾ Modelarea eficient a mediului intern a pdurii;
¾ Recoltarea i valorificarea complet a arborilor care trebuie s ,,cad” din pdure.
Periodicitatea rriturilor depinde de caracteristicile arboretului (compoziie, consisten,
vârst, clas de producie etc.), de intensitatea lucrrilor precum i de condiiile staionale, aceasta
variind între 4 i 6 ani.
c. Tieri de igien
Aceste lucrri urmresc asigurarea unei stri fitosanitare corespunztoare a arboretelor,
obiectiv ce se realizeaz prin extragerea arborilor uscai sau în curs de uscare, czui, rupi sau
doborâi de vânt sau zpad, puternic atacai de insecte sau ciuperci , cu vtmri mecanice,
precum i a arborilor – curs i de control folosii în lucrrile de protecia pdurilor fr ca prin
aceste lucrri s se restrâng biodiversitatea pdurilor.
Tierea arborilor care fac obiectul lucrrilor de igien se poate face tot timpul anului, cu
excepia r inoaselor afectate de gândaci de scoar, care este de preferat s se extrag înainte de
zborul adulilor.
Prin aplicarea tierilor de igien se vor respecta cerinele impuse de managementul
“lemnului mort”. Aceste cerin e sunt:
Definire
"Lemnul mort" se define te prin:
a) Bu teni doborâi sau pe picior în curs de descompunere;
b) Arbori foarte btrâni ajun i la limita fiziologic de vârst;
c) Arbori ce prezint: crpturi, putregai, scorburi, fenomene de uscare;
d) Nu se vor considera “lemn mort”: crengile, ramurile, resturile de exploatare, frunzele sau
litiera pdurii.
187
Scop
O parte din lemnul mort (doborât sau pe picior) trebuie sa rmân pe loc, pentru a asigura
continuitatea în timp i spaiu a tuturor elementelor lanului trofic i astfel, particip la conservarea
biodiversitii, respectiv meninerea unor ecosisteme forestiere sntoase, stabile.
Importana
Lemnul mort aflat în diferite stadii de descompunere reprezint medii de via pentru o
serie de specii forestiere:
(i) habitate de reproducere (ex: zone de cuibrire, culcu uri, bârloage);
(ii) habitate de hibernare (oferind izolaie termic pe timp de iarn);
(iii) zone de refugiu (ex: amfibieni pe timp secetos);
(iv) habitate de adpost, hrnire i vântoare.
O parte din lemnul mort (doborât sau pe picior) trebuie s rmân pe loc, pentru a
îndeplini, de asemenea, alte funcii ecologice importante:
a) Contribuie la meninerea unei stri fitosanitare favorabile;
b) Meninerea potenialului productiv al pdurilor;
c) Asigur condiii de regenerare a pdurilor în condiii grele de vegetaie;
d) Îmbuntirea regimului hidrologic;
e) Rol antierozional.
Proceduri de lucru
a) parte din lemnul mort: arbori uscai, scorburo i pe picior (circa 4-5 arbori/ha în arboretele
de pân la 80 de ani i 2-3 arbori/ha în arboretele de peste 80 de ani), se selecteaz pentru a
fi pstrai în teren.
Ori de câte ori este posibil, lemnul mort se va gestiona în cadrul unor suprafee denumite „insule
de îmbtrânire” (cu suprafee de 0.1-0,2 ha), desemnate ca zone de neintervenie (T1), în care vor
fi inclu i i ali „arbori pentru biodiversitate”. Desemnarea acestor suprafee se va realiza de ctre
administratorul pdurii, în habitate forestiere cu structuri reprezentative/caracteristice, apropiate de
cele naturale, cu arbori btrâni i compoziii diverse, aflate pe cât posibil în stare favorabil de
conservare. Aceste suprafee se vor delimita pe teren cu însemne speciale standardizate.
b) În afara „insulelor de îmbtrânire” (acolo unde nu este oportun/necesar stabilirea acestor

zone), arborii ce se vor desemna ca „lemn mort” se înseamn cu litera “M”, cu vopsea de
culoare ro ie.
c) Alegerea arborilor de biodiversitate i a lemnului mort se face cu ocazia punerii în valoare
a masei lemnoase i se localizeaz pe schia parchetului:
188
i. în cazul produselor secundare (curiri, rrituri) se vor alege, cu precdere, arbori pe

picior din esene moi, cu diametrul de minim 20 cm i/sau arbori preexisteni (care se
pot secui dac împiedic dezvoltarea noului arboret).
ii. în cazul produselor principale, se vor alege, cu precdere, grupe de arbori doborâi sau
iescari (care nu prezint pericol din punct de vedere SSM), arbori foarte btrâni ajun i
la limita fiziologic, arborii valoro i din punct de vedere al biodiversitii (cu crpturi,
scorburo i, prezena cuiburilor, surse de hran pentru psri).
iii. „arbori de sacrificiu” - arborii limitrofi cilor de scos apropriat, prejudiciai în urma
recoltrii materialului lemnos, vor fi lsai în parchet, atât pentru a proteja arborii pe
picior rma i cât i pentru a îndeplini, pe viitor rolul de arbori pentru biodiversitate.
d) Desemnarea “Insulelor de îmbtrânire” i lemnul mort au un caracter permanent. Numai în
situaii excepionale (reprezint pericol din punct de vedere al SSM) se pot înlocui prin
suprafee/exemplare echivalente.
e) “Insulele de îmbtrânire” se pot utiliza i ca zone martor în procesul de monitorizare al
habitatelor forestiere de interes comunitar.
f) Volumul i distribuia lemnului mort se vor corela i cu cerinele de conservare impuse de
asigurarea strii favorabile de conservare a speciilor de interes comunitar.
2. Tratamente
Tratamentul cuprinde un sistem de msuri biotehnice prin care se pregte te i se
realizeaz, în cadrul unui regim dat, trecerea arboretelor de la o generaie la alta.
Gospodrirea intensiv, raional i multifuncional a fondului forestier impune
adoptarea unei game largi de tratamente, dând prioritate celor bazate pe regenerarea natural a
speciilor autohtone valoroase, în cadrul unor perioade lungi sau continue de regenerare, pentru
meninerea acoperirii corespunztoare a solului.
Prin tratament se înelege modul special cum se face exploatarea i se asigur regenerarea
unei pduri în cadrul aceluia i regim, în vederea atingerii unui anumit scop.
Masa lemnoas care rezult în urma aplicrii tratamentelor este încadrat în grupa
produselor principale iar tierea prin care se realizeaz poart numele de tiere de produse
principale.
Tratamentul cel mai indicat de aplicat într-o pdure dat va fi acela care permite
recoltarea produselor principale cu cele mai reduse cheltuieli i pierderi, dar care reu e te în
acela i timp s asigure îndeplinirea integral a obiectivelor de gospodrire i mai ales regenerarea
mai valoroas i mai ieftin prin care s se realizeze cât mai sigur structura el fixat pentru fiecare
arboret i ansamblu de arborete.
189
La alegerea tratamentului aplicabil la o pdure se va ine seama de o serie de criterii i

recomandri dintre care:
¾ Alegerea tratamentului se face pe baza analizei particularitilor ecologice, a strii
arboretelor respective, a funciilor social-economice ale acestora, a accesibilitii
lor actuale i de perspectiv, precum i în raport de condiiile tehnice i economice
existente, prioritar fiind tratamentul cel mai intensiv.
¾ Se va da prioritate regenerrii naturale care va conduce la realizarea cu cheltuieli
mai reduse a unor arborete capabile s conserve diversitatea genetic local, care
sunt mai bine adaptate ecologic i deci mai valoroase;
¾ Promovarea de câte ori este posibil ecologic i justificat economic a arboretelor
amestecate, divers structurate i valoroase;
¾ Se vor promova tratamentele prin care se evit întreruperea brusc a funciilor
ecoprotective pe care trebuie s le exercite pdurea respectiv, evitând astfel
declan area unor fenomene toreniale, a eroziunii, a alunecrilor de teren, a
fenomenului de înml tinare etc.;
¾ În cazul pdurilor cu rol de protecie deosebit, la alegerea tratamentelor se acord
prioritate considerentelor de ordin cultural care conduc tot mai categoric la
adoptarea tratamentelor intensive bazate pe regenerarea sub masiv i cu perioad
lung de regenerare. În pdurile cu rol de protecie se pot adopta i la alte tipuri
de intervenii, respectiv lucrri speciale de conservare sau tieri de igien.
¾ Trecerea de la o generaie la alta este necesar s se fac fr întreruperi pentru a nu
reduce din capacitatea bioecologic de regenerare a pdurii respective i a nu se
întrerupe nici chiar pentru perioade mai scurte de timp rolul su protector sau
estetic;
¾ În pdurile situate în condiii extreme (pduri de limit, cele de pe terenuri
degradate, cu pante de peste 35 grade etc.) se va acorda prioritate asigurrii
continuitii pdurii, renunându-se chiar la aplicarea tratamentelor. Se vor executa
dup caz, lucrri speciale de conservare sau numai lucrri de igien.
a. Tratamentul tierilor progresive

Acest tratament const în aplicarea de tieri repetate neuniforme, concentrate în anumite
ochiuri, împr tiate neregulat în cuprinsul arboretelor exploatabile, urmrindu-se instalarea i
dezvoltarea semini ului natural sub masiv, pân ce se va constitui noul arboret.
În principiu, tierile progresive urmresc realizarea obiectivului regenerrii naturale sub
masiv prin dou modaliti:
190
- punerea treptat în lumin a semini urilor utilizabile existente precum i a celor

instalate artificial prin semnturi sau plantaii sub masiv sau în margine de masiv;
- provocarea însmânrii naturale prin rrirea sau deschiderea arboretului acolo unde
nu s-a produs.
Pentru realizarea acestor obiective se disting în cadrul tratamentului menionat trei genuri
de tieri: tieri de deschidere de ochiuri sau de însmânare, tieri de lrgire a ochiurilor sau de
punere în lumin precum i tieri de racordare. În cadrul UP I Baia Mare în arboretele din situl
Natura 2000 ROSCI0003 au fost propuse doar tieri de rcordare.
Tierile de racordare constau în ridicarea printr-o ultim tiere a arborilor rma i în
ochiurile regenerate. Aceste tieri se execut de regul dup ce s-a regenerat i poriunea dintre
ochiuri sau când semini ul ocup cel puin 70% din suprafa i are o înlime de 30-80 cm.
Dac îns regenerarea este îngreunat sau semini ul instalat este puternic vtmat tierea
de racordare se poate executa fiind îns urmat imediat de completri în poriunile neregenerate.
În arboretele parcurse cu acest tip de tratament perioada general de regenerare a fost
adoptat la 25 ani.
Tratamentul tierilor progresive rspunde din punct de vedere al biodiversitii genetice
actualelor i viitoarelor cerine, de asemenea posed aptitudini pentru conservarea i ameliorarea
structurii pe specii a arboretelor (diversitate ecosistemic). Calitatea deosebit a acestui tratament
rezid din faptul c ideea regenerrii în ochiuri este preluat din procesul de regenerare a pdurii
naturale.
3. Lucrrile pentru asigurarea dezvoltrii semini ului
Lucrrile pentru asigurarea dezvoltrii semini ului se execut în semini urile naturale
din momentul instalrii pân când arboretul realizeaz starea de masiv i constau din:
¾ descople irea semini ului
¾ receparea semini ului de foioase rnit i extragerea exemplarelor de r inoase
vtmate prin lucrrile de exploatare
¾ înlturarea lstarilor
¾ împrejmuirea suprafeelor.
Msuri necesare refacerii strii de conservare favorabil
În situaiile în care structura habitatelor este degradat, fie din cauze antropice (e.g.
gospodrirea inadecvat, tieri în delict, extrageri de mas lemnoas efectuate necorespunztor),
191
fie din cauze naturale (e.g. doborâturi de vânt, rupturi de zpad), sunt necesare msuri pentru
refacerea strii de conservare favorabil.
a) Gospodrirea trebuie s urmreasc meninerea /refacerea tipului natural de pdure;
b) Acolo unde regenerarea natural se realizeaz greu (e.g. inelenirea terenului), se
vor realiza lucrri de ajutorare a regenerrii naturale;
c) Suprafeele afectate se vor împdurii prin plantaii, luând în considerare i
potenialul natural de regenerare. Se va utiliza doar material de provenien local sau din
ecotipuri identice, din speciile edificatoare;
d) Atunci când, din cauze naturale sau antropice, anumite specii ajung s domine sau
s elimine anumite specii edificatoare sau de amestec valoroase, compoziia va fi reglat prin
msuri silviculturale adecvate (în funcie de stadiul de dezvoltare): descople iri, degajri, curiri,
rrituri, tieri de regenerare, semnturi, plantaii, ajutorarea regenerrii naturale (Tudor et al,
2009).
Alte msuri necesare meninerii strii favorabile de conservare
a) Se va monitoriza starea habitatului, pentru a nu se crea dezechilibre pe termen lung;

b) Pentru suprafeele care adpostesc specii rare (plante sau animale) sau zonele care
îndeplinesc un rol ecologic deosebit, se vor respecta cerinele specifice de conservare ale acestora,
restriciile suplimentare, precum i msurile de monitorizare, vor fi incluse în autorizaia de
exploatare;
c) În situaia p unilor împdurite (vegetaia forestier în afara fondului foretier
naional), habitatele identificate se vor include în fondul forestier naional, putând fi astfel aplicat,
în mod eficient, regimul silvic;
d) Subparcelarea distinct a habitatelor;
e) Cu ocazia punerii în valoare a masei lemnoase este recomandat efectuarea unei evaluri
de mediu, de ctre personalul silvic care s urmreasc identificarea ( i delimitarea) efectiv pe
teren a habitatului (atunci când într-o unitate amenajistic sunt incluse i alte tipuri de habitate),
dac se impun soluii tehnice/silvice diferite;
f) Respectarea cerinelor impuse de managementul “lemnului mort” (Anexa 1.
Managementul “lemnului mort”);
g) Interzicerea p unatului, mai ales pentru suprafeele aflate în curs de regenerare;
h) Aprinderea focului se va permite, doar în locurile special amenajate, în afara habitatelor
forestiere;
192
i) Se va evita construirea de noi drumuri prin habitat. Drumurile existente care afecteaz
stabilitatea/structura habitatelor se vor închide;
j) Lucrrile de prevenire i combatere a duntorilor naturali vor evita, pe cât posibil
aplicarea substanelor chimice;
k) Se va interzice abandonarea resturilor de exploatare i a de eurilor de orice natur.
Msuri cu caracter general pentru conservarea habitatelor:

- evaluarea periodic a strii de conservare a habitatelor de interes comunitar prin
monitorizarea acestora;
- promovarea regenerrilor naturale în habitatele forestiere;
- limitarea tierilor în habitatele forestiere;
- interzicerea plantrii sau completrii cu specii aflate în afara arealului lor natural, în zonele
neregenerate din habitatele forestiere;
- limitarea amenajrii de drumuri forestiere în habitatele forestiere;
- interzicerea accesului turmelor de animale în habitatele forestiere;
- controlul i limitarea folosirii de substane chimice, îngr minte chimice;
- identificarea surselor de ape uzate i interzicerea deversrii apelor uzate i aagenilor
poluani în habitatele acvatice;
- limitare interveniilor asupra habitatelor umede prin activiti de desecare, drenare i altele
asemenea;
- controlul i interzicerea arderii vegetaiei;
- controlul i interzicerea depozitrii de eurilor în habitatele de interes comunitar;
- managementul reelei hidrografice astfel încât s fie asigurate condiiile necesare
conservrii habitatelor;
- meninerea habitatelor forestiere cel puin la suprafeele actuale;
- meninerea habitatelor învecinate celor forestiere cu scopul meninerii aspectului mozaicat
natural;
- meninerea unor zone reprezentative, cu pduri mai btrâne, cât mai apropiate ca structur
i funcii de pdurile fr intervenii antropice sau cu intervenii minime;acestea vor constitui
rezerve de material semincer i vor asigura existena unor specii de faun dependente de pdurile
mature;
- pstrarea lemnului uscat/mort în cantitate de 5-10 arbori/ha; ace tia trebuie s fie din toate
speciile lemnoase existente în pdure, de vârste diferite, cu grad diferit de degradare, arbori
singulari sau în grupuri amenajate.
193
9.3. Efectul aplicrii prevederilor amenajamentului asupra biodiversitii
Primul amenajament elaborat pe baze tiinifice moderne i unitare, pentru pdurile acestui
ocol a fost cel care a intrat în vigoare în anul 1962, în momentul actual ajungându-se la a asea
revizuire. Se poate astfel aprecia, inând cont de cele peste ase decenii de gospodrire durabil, c
meninerea integritii pdurilor i a biodiversitii naturale a fost unul din principalele obiective
ale managementului asigurat de personalul silvic, în baza amenajamentelor silvice. Acestea,
departe de a fi simple regulamente de exploatare, au încorporat cuno tine i analize
pluridisciplinare. De aceea subliniem faptul c rolul amenajamentului este unul benefic, pentru
meninerea strii favorabile de conservare a habitatelor i speciilor i c fr reglementrile pe care
le implementeaz, împreun cu alte acte legislative ale sectorului silvic, anumite componente i
conexiuni ale ecosistemelor protejate ar fi putut fi grav perturbate.
9.4. Concluzii privind biodiversitatea
La dezbaterile care au avut loc la conferinele de avizare a soluiilor tehnice s-a pus
accentul ca la întocmirea amenajamentului s se adopte msuri care s creeze premize pentru
conservarea biodiversitii pdurilor, din cadrul U.P. I Baia Mare. Dintre msurile respective sunt
de menionat:
1. atribuirea arboretelor incluse în siturile de importan comunitar : ROSCI 0003 - „Arboretele
de castan comestibil de la Baia Mare” de categorii funcionale corespunztoare în concordan cu
prevederile legislative în vigoare (1.5Q);
2. promovarea regenerrii naturale, prin aplicarea de tratamente compatibile cu aciunea de
conservare a biodiversitii.
Cu cât este mai mare numrul de specii i uniti intraspecifice, cu atât mai mare este
biodiversitatea i stabilirea ecosistemului.
În perioada de aplicare a amenajamentului, cu prilejul lucrrilor de îngrijire i regenerare
i a tierilor de igien, este necesar s fie meninut lemn mort pe picior (arbori uscai, iescari,
arbori scorburo i etc) i czut.
Fcându-se o sintez a subcapitolelor anterioare se pot formula urmtoarele concluzii
privind biodiversitatea:
1. Obiectivele amenajamentului silvic coincid cu obiectivele generale ale reelei Natura
2000, respectiv cu obiectivele de conservare a speciilor i habitatelor de interes comunitar. În
cazul habitatelor, planul de amenajament are ca obiectiv asigurarea continuitii pdurii,
194
promovarea tipurilor fundamentale de pdure, meninerea funciilor ecologice i economice ale

pdurii a a cum sunt ele stabilite prin încadrarea în grupe funcionale i subuniti de producie;
2. Obiectivele asumate de amenajamentul silvic pentru pdurile studiate sunt conforme i
3. Lucrrile silvotehnice propuse nu afecteaz negativ semnificativ starea de conservare
a habitatelor forestiere de interes comunitar pe termen mediu i lung.
4. Prevederile amenajamentului silvic nu conduc la pierderi de suprafa din habitatele de
interes comunitar.
5. Unele dintre lucrri precum completrile, curirile i rriturile au un caracter de ajutor
în meninerea sau îmbuntirea dup caz a strii de conservare.
6. Aplicarea corect i la timp a lucrrilor de îngrijire conduc la modificarea fizionomiei
fitocenozelor forestiere, în sensul ca acestea s corespund ca structur cu cea a habitatelor
forestiere de interes comunitar putând fi incluse ulterior în aceast categorie.
7. Amenajamentele unitilor vecine au fost realizate în conformitate cu normele tehnice
i au inut cont de realitatea din teren ca urmare impactul cumulat al acestor amenajamente
asupra siturilor Natura 2000, existente în limitele teritoriale ale U.P. I Baia Mare, este unul
nesemnificativ.
8. Gospodrirea fondului forestier nu cauzeaz modificri fundamentale în ceea ce
prive te starea de conservare a populaiilor de mamifere.
9. Ansamblul de lucrri silvotehnice prevzute în amenajament nu va conduce la
degradarea habitataelor sau dereglarea populaiilor de specii pentru care s-au declarat siturile
Natura 2000, acestea reu ind s se pstreze într-o stare bun de conservare. La aceast reu it
contribuind i reeaua foarte bogat de habitate disponibile pentru aceste specii.
10. Impactul lucrrilor silvotehnice prevzute în prezentul plan pentru speciile de pe ti de
interes comunitar este nesemnificativ.
11. i impactul asupra cre terii i dezvoltrii populaiilor speciilor de nevertebrate, de
interes comunitar, a prevederilor amenajamentului este unul nesemnificativ.
12. Speciile de plante de interes comunitar nu sunt caracteristice habitatelor forestiere, ca
urmare lucrrile silvotehnice nu vor avea nici un impact asupra acestora, reu ind astfel s- i pstreze
statutul de conservare.
13. Managementul forestier adecvat, propus în amenajament, este în msur s conserve
suprafeele ocupate la ora actual de pdure i p une ca tipuri majore de ecosisteme precum i s
pstreze conectivitatea în cadrul habitatelor ce vor putea astfel asigura perpetuarea în timp a
biocenozelor naturale.
195
14. Reglementrile i msurile propuse de amenajamentul silvic în studiu nu implic un

impact negativ asupra sitului Natura 2000 ROSCI 0003 - „Arboretele de castan comestibil de la
Baia Mare” existent în limitele teritoriale ale U.P. I Baia Mare.
9.5 Recomandri privind certificarea pdurilor
Ideea de certificare a managementului forestier, a aprut în contextul preocuprilor majore

legate de gospodrirea pdurilor, înscriindu-se în ideea global de certificare a sistemelor i
performanelor, aplicabil în cele mai diverse domenii de activitate. Certificarea managementului
forestier, cunoscut mai ales sub denumirea de certificarea pdurilor, î i are originile în îngrijorrile
societii, aprute odat cu defri rile masive de pduri tropicale de la începutul anilor ’80-’90.
În urma Conferinei Naiunilor Unite pentru Mediu i Dezvoltare ce a avut loc la Rio de
Janeiro în 1992, s-a identificat necesitatea unei strategii de dezvoltare durabil a pdurilor din întrega
lume, cu o larg consultare a tuturor factorilor interesai. Pornind de la aceast idee, în octombrie
1993, a fost semnat acordul oficial privind lansarea FSC (Forest Steward-ship Council), o schem de
certificare la care interesele economice, sociale i de mediu au drepturi egale.
FSC este o organizaie independent, neguvernamental i nonprofit, înregistrat în Mexic ca o
asociaie de membri - Association Civil. Organizaia opereaz la nivel internaional i ofer servicii
prin intermediul centrului FSC International, situat în Bonn, Germania, precum i prin intermediul
unei reele internaionale de Iniiative Naionale. FSC ofer un program de acreditare internaional
pentru organisme de certificare independente i o schem de etichetare pentru produsele pdurii, ce
serve te ca o garanie credibil c produsele provin dintr-o pdure bine gospodrit, în conformitate
cu standardele FSC, a a numitele Principii i Criterii.
Certificarea managementului forestier în sistem FSC este un proces prin care, în urma unui
audit, o organizaie independent confirm faptul c o anumit suprafa forestier este gospodarit în
conformitate cu un standard agreat.
Standardul dup care se face auditul este împrit în 10 Principii i 56 Criterii.
Principiile FSC pentru certificarea modului de gospodrire a pdurilor sunt:
- Principiul 1: Conformitatea cu legislaia naional i internaional i principiile FSC
- Principiul 2: Dreptul de proprietate sau folosin i responsabilitile aferente
- Principiul 3: Drepturile populaiilor indigene (neaplicabil în România)
- Principiul 4: Relaiile cu comunitile i drepturile angajailor
- Principiul 5: Beneficiile multiple ale pdurii
- Principiul 6: Impactul asupra mediului
- Principiul 7: Planul de management
196
- Principiul 8: Monitorizarea i evaluarea

- Principiul 9: Pduri cu Valoare Ridicat de Conservare
- Principiul 10: Plantaii.
Aceste 10 principii, ce sunt detaliate în 56 de criterii, au un caracter general i pentru o mai
bun aplicare a lor se face adaptarea acestora la condiiile specifice fiecrei ri, de ctre
Iniiativele Naionale FSC sau de ctre organismele de certificare acreditate, care deruleaz
procesul de audit.
Certificarea managementului forestier este continuat de a a numita certificare a lanului de
custodie, prin care se urmre te s se elaboreze mecanisme de urmrire a produselor lemnoase sau
nelemnoase care provin din pdurile certificate de la surs pân la consumator. Certificarea
lanului de custodie se refer la companiile care exploateaz, proceseaz sau comercializeaz
material lemnos certificat FSC i care doresc s eticheteze aceste produse cu numele sau eticheta
FSC.
Certificarea lanului de custodie în sistem FSC permite companiilor:
- s identifice i s controleze sursele de material lemnos atât certificat FSC cât i sursele de
material lemnos recuperat/reciclat;
- s le demonstreze clienilor c îndeplinesc cerinele FSC în ceea ce prive te controlul
materialului lemnos necertificat FSC;
- s utilizeze mrcile înregistrate i etichetele comerciale ale FSC pentru a- i promova
produsele.
În prezent, mii de companii de prelucrare i comercializare a lemnului, în special din
Europa de Vest i America de Nord, impun clienilor lor obinerea certificatului FSC, fiind
interesate s cumpere i s lucreze cu produse certificate în acest sistem. În cazul acestor companii,
certificarea reprezint o dovad pentru clienii lor i pentru publicul larg c lemnul provine din
pduri bine gospodrite.
197
Pe scurt paii în vederea certificrii FSC sunt:

- aplicarea pentru certificare: certificarea este un proces voluntar i poate fi demarat numai la
cererea companiei. Lista organismelor de certificare acreditate FSC se regse te pe site-ul
Asociaiei pentru Certificare Forestier (www.certificareforestiera.ro).
- preevaluarea: are drept scop familiarizarea companiei cu cerinele standardului de certificare i
identificarea de ctre auditor a conformitilor i neconformitilor cu standardul.
- evaluarea principal: reprezint vizita organismului de certificare în urma cruia se colecteaz
informaii suficiente pentru a determina acordarea sau neacordarea de ctre organismul de
certificare a certificatului FSC.
- acordarea certificatului: certificatul este acordat cu condiia îndeplinirii cerinelor standardului,
pe o perioad de 5 ani.
- monitorizarea: dup acordarea certificatului se fac vizite de monitorizare anuale.
- recertificarea: o nou reevaluare se deruleaz înainte de expirarea certificatului, pentru a se pstra
statutul de certificare, rezultând în eliberarea unui nou certificat.
Certificarea forestier poate aduce beneficii atât deintorilor de certificat FSC cât i
consumatorilor, comunitilor locale, muncitorilor i organizaiilor neguvernamentale cu specific
de mediu sau social.
În prezent certificarea este un mecanism de pia; exist cerere i ofert pentru lemnul
certificat FSC i implicit un interes crescut în producerea i comercializarea produselor certificate.
În principal, decizia de intrare în procesul de certificare este în general legat de obinerea unor
avantaje cum ar fi accesul pe noi piee a lemnului certificat sau meninerea pe pieele existente. Pe
lâng acestea se pot obine urmtoarele beneficii:
- îmbuntirea sistemelor de management, incluzând aici mecanismele de planificare,
monitorizare, evaluare i raportare;
- îmbuntirea proceselor de gestiune a firmei i a eticii de afaceri;
- firmele pot rspunde la cererea de produse de origine controlat;
- îmbuntirea proceselor productive.
Un motiv în plus pentru certificare îl reprezint cel economico-financiar. Pe lâng accesul pe piee
noi sau meninerea pe cele deja existente, uneori companiile pot beneficia i de preuri mai mari
pentru produsele ce poart sigla FSC. În ce msur i cu câte procente va avea loc aceast cre tere
nu poate fi decis decât de piaa liber, cea care dicteaz preul. De reinut îns c acest lucru nu se
întâmpl foarte des, ci doar acolo unde cererea este foarte mare.
198
9.6. Pduri cu valoare ridicat de conservare

9.6.1. Conceptul de Pduri cu Valoare Ridicat de Conservare – PVRC
Pdurile îndeplinesc funcii de protecie dintre cele mai diverse, asigurând inclusiv servicii
de natur social indispensabile comunitilor umane, pe scurt, pdurea prezint multiple valori.
Acolo unde aceste valori sunt considerate a fi de o importan excepional sau critic, pdurea
poate fi definit ca o pdure cu valori ridicate de conservare.
Deci, pdurile cu valoare ridicat de conservare sunt acele pduri care au o importan
critic din perspectiva protejrii mediului, a conservrii biodiversitii i a valorilor culturale i
religioase ale comunitilor locale.
Conceptul de "pduri cu valoare ridicat de conservare (PVRC)“ a fost definit prima dat
de Forest Stewardship Council (www.fsc.org) i se regse te în cadrul principiului nr. 9 din
standardul de certificare FSC, publicat prima dat în anul 1999. Considerat separat de certificare
forestier, acest concept s-a dovedit a fi un mod efectiv de a dovedi sau verifica managementul
responsabil al resurselor forestiere (gestionarea durabil a pdurilor). Ca ur-mare, el este folosit
independent în multe domenii, cum ar fi: conservarea i gestionarea resurselor naturale, elaborarea
politicilor de achiziii în cadrul companiilor care prelucreaz i valorific produse forestiere i
chiar în elaborarea politicilor ageniilor guvernamentale.
Exemple de pduri cu valoare ridic de conservare pot fi:
- o pdure care protejeaz unica surs de ap potabil pentru o localitate;
- suprafee forestiere care adpostesc specii endemice sau ameninate cu dispariia sau
ecosisteme rare;
- pduri legate de srbtori tradiionale sau care adpostesc monumente istorice, locuri de
pelerinaj, uniti de cult de care este legat identitatea comunitilor respective;
- o pdure care adposte te un sit arheologic important;
- pduri care asigur anumite produse pentru comuniti locale dependente de acest fel de
resurse, etc.
Pdurile cu valori ridicate de conservare trebuie gestionate astfel încât s se menin i chiar s
creasc valorile ridicate de conservare identificate în cuprinsul acestora.
9.6.2. Categorii de Pduri cu Valoare Ridicat de Conservare
Pdurile cu valoare ridicat de Conservare (PVRC) sunt clasificate conform Ghidului de

identificare a Pdurilor cu Valoare ridicat de Conservare i a principiului 9 din standardul FSC în
urmtoarele categorii:
199
• VRC 1 - Suprafee forestiere care conin zone cu biodiversitate ridicat de importan global,
local sau regional cu urmtoarele subcategorii:
- VRC1.1 - Arii protejate
- VRC1.2 - Specii rare, ameninate, periclitate i endemice
- VRC1.3 - Utilizarea sezonal critic
• VRC 2 - Suprafee forestiere extinse de importan global, regional sau naional.
• VRC 3 - Suprafee forestiere care sunt localizate în/sau conin ecosisteme rare, ameninate sau
periclitate.
• VRC 4 - Suprafee forestiere care asigur servicii de baz in situaii critice cu urmtoarele
subcategorii:
- VRC 4.1 - Pduri de importan deosebit pentru surse unice de ap potabil, bazine hidrografice
i captri de ap
- VRC 4.2 - Pduri critice pentru controlul procesului de eroziune
- VRC 4.3 - Zone forestiere cu impact critic asupra terenurilor agricole sau piscicole
• VRC 5 - Suprafee forestiere ce satisfac nevoi de baz pentru comunitile locale
• VRC 6 - Suprafee forestiere a cror valoare este esenial pentru pstrarea identitii culturale a
unei comuniti sau a unei zone.
9.6.3. Pduri cu valoare ridicat de conservare în cuprinsul unitii de producie i

protecie
În cuprinsul U.P. I Baia Mare exist un numr de 42 uniti amenajistice în suprafa de

169,62 ha certificate ca pduri cu valoare ridicat de conservare. Evidena acestora este redat în
continuare, în tabelul 9.6.3.1.
tabel 9.6.3.1.
Grupa i
Supraf. Subcateg.
u.a. categoria S.U.P. VRC Descriere VRC
(ha) VRC
funcional
4 0,37 1-4B A 1 1.1
6B 1,22 1-4B A 1 1.1
6C 0,69 1-5C5U4B E 1 1.1
6D 5,79 1-4B A 1 1.1
6E 2,95 1-5C5U4B E 1 1.1
10A 2,27 1-5C5U2I E 1 1.1
10B 2,06 1-5C5U4B E 1 1.1 Arii protejate
10C 2,93 1-5U4B M 1 1.1
10D 1,16 1-5U4B M 1 1.1
43A 5,23 1-5H4B5Q K 1 1.1
45A 1,72 1-5U2A4B M 1 1.1
45B 9,48 1-5C5P4B E 1 1.1
45C 4,83 1-5U5Q M 1 1.1
200
tabel 9.6.3.1. (continuare)

Grupa i
Supraf. Subcateg.
(ha) VRC
funcional
46A 4,82 1-5U5Q M 1 1.1
46B 1,32 1-5C5P2A E 1 1.1
46C 1,78 1-5U5Q M 1 1.1
47A 18,81 1-5C5U5Q E 1 1.1
47B 1,56 1-5C5U4B E 1 1.1
47C 8,91 1-5C5P4B E 1 1.1
77I 2,17 1-5C5U4B E 1 1.1
77J 0,41 1-5C5U4B E 1 1.1
78A 0,76 1-5P M 1 1.1
85 3,43 1-5C5U4B E 1 1.1
86A 9,71 1-5C5P4B E 1 1.1
86B 14,67 1-5U2A4B M 1 1.1
88 2,16 1-5C5U5B E 1 1.1
89 14,09 1-5C5U2A E 1 1.1 Arii protejate
90 1,32 1-5C5U4B E 1 1.1
98A 0,84 1-5C5U4B E 1 1.1
98B 2,28 1-5C5P4B E 1 1.1
98C 1,65 1-5C5P4B E 1 1.1
98D 1,39 1-5C5U4B E 1 1.1
98E 3,02 1-5U4B M 1 1.1
98F 3,00 1-5C5P4B E 1 1.1
98G 1,35 1-5C5P4B E 1 1.1
98H 2,21 1-4B A 1 1.1
110A 4,71 1-5C5U4B E 1 1.1
110C 6,05 1-5C5P4B E 1 1.1
110D 12,63 1-5U4B5Q M 1 1.1
Total 165,75 - - - -
44 1,25 1-2A5B5Q M 4 4.2A Pduri situate pe stâncrii, grohotiuri,
62A 1,08 1-5P2A5Q M 4 4.2A pe terenuri cu eroziune evident i pe terenuri
77A 1,54 1-2A4B5Q M 4 4.2A cu pant mare ( 35o pe orice fel de substrat
Total 3,87 - - - - litologic, 30o pe substrate de fli i 25o pe
substrate de nisipuri i pietriuri).
Total
169,62 - - - - -
UP
Msurile de gospodrire ale acestor suprafee sunt prezentate detaliat în amenajament la

fiecare unitate amenajistic în parte, conform normelor tehnice în vigoare.
201
10.INSTALAII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE

EXPLOATARE I CONSTRUCII SILVICE
10.1.Instalaii de transport
10.1.1.Instalaii de transport permanente existente
Unitatea de producie I Baia Mare este deservit de 4 (patru) drumuri publice i 16 drumuri
forestiere, dup cum urmeaz:
tab.10.1.1.1.
Lungime (km.)
În În afara
Indicativ perimetrul perimetrul Volumul
Nr. Denumirea Suprafaa
ul terenurilor terenurilor deservit
crt. drumului Total deservit
drumului cu cu mc.
destinaie destinaie
forestier forestier
Drumuri existente
Drumuri publice
Baia Mare - Valea
1. DP.001. - 2,20 2,20 65,21 635
Borcutului
Baia Mare - Valea
2. DP.002. 0,50 0,80 1,30 64,19 1158
Fercaga
Baia Mare - Valea
3. DP.003. - 1,40 1,40 16,85 150
Usturoiului
Baia Mare - Firiza -
4. DP.004. 1,10 0,10 1,20 39,17 2459
Blidari
TOTAL PUBLICE 1,60 4,50 6,10 185,42 4402
Drumuri forestiere
DAF PR. VICLEAN-
5. FE001 0,20 4,62 4,82 - -
BERAR
6. FE002 DAF BARTOSA - 2,77 2,77 - -
7. FE003 DAF PR. NEAMTULUI - 1,75 1,75 - -
8. FE004 DAF PR. NUTULUI - 0,18 0,18 - -
9. FE005 DAF VL. ROSIE I - 2,37 2,37 - -
10. FE006 DAF VL. LUNG - 1,18 1,18 - -
11. FE007 DAF USTUROI I 0,12 1,51 1,63 7,91 46
12. FE008 DAF USTUROI II D - 0,65 0,65 - -
13. FE009 DAF PLESCIOARA I - 2,45 2,45 - -
14. FE010 DAF PLESCIOARA 2 - 2,78 2,78 - -
15. FE011 DAF SF.IOAN - 2,00 2,00 4,06 12
16. FE012 DAF PR. VICLEAN 0,40 1,95 2,35 55,75 311
VL. VARTICIOC
17. FE013 4,52 4,52 - -
(VARATEC) -
18. FE014 DAF VL. ROMAN - 2,30 2,30 5,00 40
19. FE015 DAF OSTRE I 0,07 1,76 1,83 - -
20. FE016 DAF OSTRE II - 2,22 2,22 - -
TOTAL FORESTIERE 0,79 35,01 35,80 72,72 409
TOTAL EXISTENTE 2,39 39,51 41,90 258,14 4811
Drumuri necesare
21. FN.001. Frumu aua 1,52 0,48 2,00 35,95 610
TOTAL NECESARE 1,52 0,48 2,00 35,95 610
TOTAL GENERAL 3,91 39,99 43,90 294,09 5421
Not: La suprafaa deservit nu sunt incluse terenurile afectate în suprafa de 14,60 ha.
202
În tabelul de mai sus volumul deservit se refer la volumul total prevzut a se recolta în
deceniu.
Men ionm faptul c suprafa a tuturor drumurilor forestiere a fost retrocedat în baza
legilor fondului funciar la amenajrile anterioare. Din acest motiv, în amenajament drumurile
forestiere sunt trecute fr suprafa , aa cum apar ele în eviden ele ocolului.
De asemenea, se observ c doar drumurile FE007 (Usturoi I), FE011 (Sf. Ioan), FE012
(Pr. Viclean) i FE014 (Vl. Romana) deservesc fondul forestier proprietate public a statului din
UP I Baia Mare.
Drumul forestier FE013 – Vl. Varticioc (Varatec) nu apare în Registrul mijloacelor fixe ale
ocolului silvic i nici în Inventarul bunurilor din domneniul public al statului. Acest drum exist în
teren, fiind trecut i în Tema de proiectare (întocmit de ctre ocolul silvic) la Capitolul 9.1
Eviden a drumurilor forestiere iar în amenajamentul precedent apare ca parcela 287D.
În prezent unitatea de producie i protecie dispune de o reea de drumuri forestiere de
35,80 km i 6,10 km drumuri publice i drumuri de exploatare ale altor sectoare. Pe lâng
drumurile permanente artate mai sus, în interiorul pdurii se mai gsesc o serie de drumuri
nepermanente (drumuri de pmânt) care pot fi utilizate pentru nevoile de recoltare în perioadele de
secet, ele fiind nepietruite. Aceste drumuri nu s-au luat în calculul indicelui de densitate a
instalaiilor de transport.
Densitatea actual a instalaiilor de transport este de 135,73 ml/ha (41,90 km/308,69ha),
din care drumuri forestiere 115,97 ml/ha iar publice 19,76 ml/ha. În prezent actuala accesibilitate,
distan medie de colectare i densitatea reelei instalaiilor de transport, sunt bune, rezult c
accesibilitatea total a unitii de producie i protecie este asigurat în proporie de 87%.
10.1.2.Accesibilitatea fondului de producie i a posibilitii
Accesibilitatea actual i la sfâr itul deceniului este redat în tabelul de mai jos:
tab. 10.1.21..
Accesibilitatea actual Accesibilitatea la sfâritul deceniului
Specificri
(%) (%)
Accesibilitatea fondului forestier total 87 99
Accesibilitatea fondului productiv total 78 78
din care –exploatabil 100 100
-preexploatabil 100 100
-neexploatabil 29 41
Accesibilitatea posibilitii totale 87 98
din care –principale 100 100
-secundare 54 65
-conservare 94 94
-igien 100 100
Accesibilitatea medie –km- 0,75 0,55
203
Accesibilitatea fondului forestier productiv i a posibilitii cu o distan de colectare pân

la 1,2 km este asigurat în proporie de 78% în suprafa, respectiv 87% în volum.
Deoarece un procent de 13% din suprafa (41,48 ha) este inaccesibil, a fost propus
construirea de unui drumu forestier. În viitor, accesibilizarea unitii de producie se poate face
doar în msura în care Ocolul Silvic Firiza va convinge ceilali proprietari de pdure din raza U.P.
I Baia Mare de necesitatea construirii unor drumuri forestiere, prin aceasta realizându-se i
accesibilizarea fondului forestier aparinând proprietarilor respectivi.
204
10.1.3. Corespondena între situaia real din teren a instalaiilor forestiere de transport i evidenele contabile ale O.S. FIRIZA
tab.10.1.3.1.
Amenajament Evidene O.S. FIRIZA (fia individual a mijlocului fix, registrul numerelor de inventar al mijloacelor fixe)
Ampla- Anul Lime Supra- Punct de Punct final u.a. prin
Nr. Lun- Supra- Cate-
sament Nr. de inventar drii în Lun- plat- faa racordare la drum care Lucrri Panta
crt Indicativ Denumire gime faa Denumire gime gorie
U.P. folo- form reeaua existent U.P./u.a./ trece de art maxim
- km - - ha - - km - drum
/u.a. RNP MFP sin - m - - ha - U.P./u.a. /borna borna drumul
1 2 3 4 5 6 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
DAF PR. DAF PR.
I/23/în
1 FE001 I/291D VICLEAN- 4,82 - VICLEAN- 29333 2623 1972 * * - I/11leg/b26 * * * *
apropiere b.46
BERAR BERAR
DAF DAF I/39leg/amonte
2 FE002 I/292D 2,77 - 29028 2599 1968 2,90 * - I/24/b.53 * * * *
BARTOSA BARTOSA b.83
DAF PR. DAF PR. I/39leg/amonte
3 FE003 I/293D 1,75 - 29316 2620 1975 1,29 * - I/36leg/b72 * * * *
NEAMTULUI NEAMTULUI de b.83
DAF PR. DAF PR. I/39leg/amonte I/39leg/amonte
4 FE004 I/294D 0,18 - 29317 2621 1980 * * - * * * *
NUTULUI NUTULUI de b.83 de b.83
DAF VL. DAF VL.
5 FE005 I/295D 2,37 - 29513 2639 1976 * * - I/61/b.136 I/53leg/b117 * * * *
ROSIE I ROSIE I
DAF VL. DAF VL.
6 FE006 I/296D 1,18 - 29488 2637 1977 * * - I/60leg/b.123 I/59leg * * * *
LUNGA LUNGA
DAF DAF I/62leg/aval de
7 FE007 I/297D 1,63 - 29445 2633 1965 * * - I/64leg/b.143 * * * *
USTUROI I USTUROI I b.240
DAF DAF
8 FE008 I/298D 0,65 - 29446 2634 1970 0,76 * - I/69leg/b.143 I/69leg/b.146 * * * *
USTUROI II D USTUROI II D
DAF DAF
9 FE009 I/299D PLESCIOARA 2,45 - PLESCIOARA 29293 2617 1982 * * - I/68leg/b.143 I/67leg * * * *
I I
DAF DAF
10 FE010 I/300D PLESCIOARA 2,78 - PLESCIOARA 29292 2616 1984 0,34 * - I/67leg I/20leg * * * *
2 2
DAF SF. I/83leg/aval de
11 FE011 I/301D 2,00 - DAF SF. IOAN 29391 2628 1962 1,40 * - I/79leg/b.200 * * * *
IOAN b.194
207
205
208
continuare tab.10.1.3.1.
Amenajament Evidene O.S. FIRIZA (fia individual a mijlocului fix, registrul numerelor de inventar al mijloacelor fixe)
Nr. Ampla- Anul Lime Supra- Punct de Punct final u.a. prin
Lun- Supra- Cate-
sament Nr. de inventar drii în Lun- plat- faa racordare la drum care Lucrri Panta
crt Indicativ Denumire gime faa Denumire gime gorie
U.P. folo- form reeaua existent U.P./u.a./ trece de art maxim
- km - - ha - - km - drum
/u.a. RNP MFP sin - m - - ha - U.P./u.a. /borna borna drumul
1 2 3 4 5 6 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
DAF PR. DAF PR. I/90leg/aval de
12 FE012 I/302D 2,35 - 29327 2622 1981 2,70 * - I/98A/b.1 * * * *
VICLEAN VICLEAN b.214
VL. VL.
I/229leg/aval de I/231leg/amont
13 FE013 I/303D VARTICIOC 4,52 - VARTICIOC * * * * * - * * * *
b.208 e de b.209
(VARATEC) (VARATEC))
DAF VL. DAF VL. I/235leg/b.184
14 FE014 I/304D 2,30 - 29512 2638 1976 3,67 * - I/236leg/b.79 * * * *
ROMANA ROMANA bis
I/243leg/amont
15 FE015 I/305D DAF OSTRE I 1,83 - DAF OSTRE I 29248 2611 1976 * * - I/235leg/b.184bis * * * *
e de b.118
I/243leg/amonte
16 FE016 I/306D DAF OSTRE II 2,22 - DAF OSTRE II 29249 2612 1977 2,97 * - I/246leg/b.248 * * * *
de b.118
Total - 35,80 - - - - - 16,03 - - - - - - - -
206
NOT: numerele de inventar sunt preluate din eviden ele contabile ale ocolului.
* - Pentru aceste cazuri nu s-au gsit date în fi a individual a mijlocului fix din evidena
ocolului sau în registrul mijloacelor fixe.
La amenajarea actual drumurile forestiere au fost msurate de ctre proiectant, personalul

ocolului silvic indicând punctul de racordare a drumurilor forestiere la re eaua existent i punctul
final al drumurilor, iar lungimea drumurilor a fost determinat prin tehnologia G.I.S. în urma
echiprii planurilor de baz inând cont de msurtorile din teren i de imaginile aeriene recente
(ortofotoplanuri).
De asemenea a fost corectat în amenajament denumirea drumurilor forestiere, astfel încât
aceasta s corespund cu denumirea înregistrat în evidenele R.N.P.
10.1.4. Situaia drumurilor forestiere

Tabel 10.1.4.1.
Inventarul mijloacelor fixe de Inventarul bunurilor din domeniul
Amenajamentul silvic
Nr. la O.S. Firiza public al statului
crt Indicativ Nr.
u.a Denumirea Nr. inventar Denumirea Denumirea
drum inventar
DAF PR. DAF PR.
1 I/291D FE 001 29333 2623 DRUM FORESTIER PR.VI
VICLEAN-BERAR VICLEAN-BERAR
2 I/292D FE 002 DAF BARTOSA 29028 DAF BARTOSA 2599 LISTDRUM FORESTIER B
DAF PR. DAF PR.
3 I/293D FE 003 29316 2620 DRUM FORESTIER PR.NE
NEAMTULUI NEAMTULUI
DAF PR. DAF PR.
4 I/294D FE 004 29317 2621 DRUM FORESTIER PR.NU
NUTULUI NUTULUI
5 I/295D FE 005 DAF VL. ROSIE I 29513 DAF VL. ROSIE I 2639 DRUM FORESTIER VL.RO
6 I/296D FE 006 DAF VL. LUNGA 29488 DAF VL. LUNGA 2637 DRUM FORESTIER VL.LU
7 I/297D FE 007 DAF USTUROI I 29445 DAF USTUROI I 2633 DRUM FORESTIER USTUR
DAF USTUROI II DAF USTUROI II
8 I/298D FE 008 29446 2634 DRUM FORESTIER USTUR
D D
DAF DAF
9 I/299D FE 009 29293 2617 DRUM FORESTIER PLESC
PLESCIOARA I PLESCIOARA I
DAF DAF
10 I/300D FE 010 29292 2616 DRUM FORESTIER PLESC
PLESCIOARA 2 PLESCIOARA 2
11 I/301D FE 011 DAF SF. IOAN 29391 DAF SF. IOAN 2628 DRUM FORESTIER SF.IO
DAF PR. DAF PR.
12 I/302D FE 012 29327 2622 DRUM FORESTIER PR.VI
VICLEAN VICLEAN
VL. VARTICIOC VL. VARTICIOC
13 I/303D FE 013 * * -
(VARATEC) (VARATEC)
DAF VL. DAF VL.
14 I/304D FE014 29512 2638 DRUM FORESTIER VL.RO
ROMANA ROMANA
15 I/305D FE015 DAF OSTRE I 29248 DAF OSTRE I 2611 DRUM FORESTIER OSTRE
16 I/306D FE016 DAF OSTRE II 29249 DAF OSTRE II 2612 DRUM FORESTIER OSTRE
În amenajament, denumirile drumurilor forestiere au fost corectate, astfel încât acestea s

corespund cu denumirile înregistrate în evidenele R.N.P., la date complementare fiind înscris
atât denumirea din eviden ele ocolului, cât i cea din eviden ele Ministerului Finan elor Publice.
207
10.2. Tehnologii de exploatare
Adoptarea tehnologiilor de recoltarea lemnului are la baz în primul rând caracteristicile

de pant ale terenului i pe cele ale tratamentelor de aplicat. În condiiile de teren specifice unitii
de producie în studiu, pentru scosul i apropiatul materialului lemnos se vor folosi tractoarele
articulate T.A.F., iar în locurile cu înclinare mare se vor folosi atelaje hipo.
Indiferent de mijloacele folosite, atenia principal va fi acordat ocrotirii semini urilor
utilizabile instalate, evitrii rnirii arborilor de viitor i degradrii solului.
În concordan cu prevederile planului decenal de recoltare a masei lemnoase se impune
adoptarea unor tehnologii adecvate de recoltare, colectare i transport a lemnului. În acest sens se
vor respecta cu strictee prevederile cuprinse în “Normele tehnice pentru alegerea i aplicarea
tratamentelor” i cele privind punerea în valoare a masei lemnoase. De asemenea se vor respecta
“Instruciunile privind termenele, modalitile i epocile de recoltare i transport a materialului
lemnos din pduri”.
În scopul protejrii semini urilor ce vor crea viitorul arboret, a arborilor rma i pe picior
i a solului se vor avea în vedere urmtoarele considerente:
¾ la emiterea autorizaiei de exploatare s se pun accent pe materializarea în teren a
limitelor parchetului, a zonelor regenerate i a cilor de scos–apropiat a materialului lemnos cu
indicarea întregului traseu de parcurs pân la baza de colectare;
¾ s se stabileasc corect epocile i termenele de tiere i scoatere a materialului lemnos;
¾ pentru fiecare parchet se va preciza tehnologia de exploatare în raport cu tratamentul
fixat;
¾ doborârea arborilor s se fac în afara ochiurilor cu semini utilizabil, evitându-se
zdrelirea arborilor rma i pe picior;
¾ colectarea arborilor ce se exploateaz s se fac cu tractorul sau cu atelaje sub form de
arbori secionai în trunchiuri i catarge fiind interzis colectarea arborilor întregi;
¾ colectarea materialului s se fac numai pe traseele stabilite cu ocazia predrii
parchetelor spre exploatare;
¾ la terminarea lucrrilor de exploatare este obligatoriu evacuarea în totalitate a
materialului lemnos i curirea integral, corespunztoare a parchetului;
¾ reprimirea parchetului se va face în mod obligatoriu la termenele i în condiiile stabilite
prin autorizaia de exploatare.
208
Exploatarea lemnului sub form de trunchiuri i catarge
Aceast tehnologie presupune extragerea pieselor de lungime mare, rezultate prin curirea
de crci a arborilor doborâi. Trunchiul este partea din arborele de foioase cuprins între seciunea
rezultat la doborâre i seciunea de sub prima crac groas, având lungimea, la vârsta de
exploatabilitate mai mare de 12 m. Catargul este partea din arborele de r inoase cuprins între
seciunile de doborât i de tiere (înlturare) a vârfului.
Metoda const în doborârea i curarea manual a crcilor, urmat de secionarea vârfului
sau a trunchiului la un anumit diametru minim, urmat de tragerea pieselor astfel rezultate în tblii
în cadrul parchetului sau al platformei primare spre fasonare în sortimente de lemn brut. Odat
fasonate, aceste sortimente pot fi sortate i transportate la locul de încrcare în camioane, pe
categorii.
Metoda nu este folosit în cazul crângurilor, datorit caracteristicilor dimensionale i
calitative ale lemnului care nu permit obinerea de trunchiuri din care s se poat fasona sortimente
de lemn brut.
Principiile de baz privind ecotehnologizarea în exploatrile forestiere
Metodele ecotehnologice de exploatare forestier se caracterizeaz prin (Horodnic 2014):

¾ raionalizarea utilizrii tractoarelor;
¾ extinderea instalaiilor cu cablu ca utilaje de baz;
¾ dezvoltarea unor reele optime de transport pentru a reduce distanele de colectare;
¾ folosirea atelajelor în tandem cu utilaje performante care realizeaz colectarea lemnului
în arboretele tinere;
¾ aplicarea metodelor de exploatare în sortimente cu lungimi reduse („Shortwood
Harvesting System”) i a tehnologiei („Forwarding”).
Tehnologia de exploatare cu impact ecologic redus poate fi definit ca o modalitate de
organizare a activitii bazat pe o planificare atent i verificarea strict a implementrii acelor
operaii de exploatare a lemnului corelate cu o sistem de ma ini modern care s evite astfel
efectele negative ce se pot manifesta în cazul sistemelor convenionale de exploatare (Horodnic
2014).
Caracteristicile comune ale ecotehnologiilor sunt:
¾ stabilirea unui ritm optim al interveniilor în arboret în scopul asigurrii unei perioade
suficient de lungi pentru regenerare i a unei rate a cre terii în volum i calitate a arborilor rma i
(intervenЮiile dese cresc riscul producerii prejudiciilor);
209
¾ minimizarea prejudiciilor asupra arboretului rmas sau asupra mediului su de

dezvoltare;
¾ minimizarea limii cilor de colectare i a suprafeei pe care se desf oar;
¾ desf urarea activitЮii în condiЮii favorabile de munc prin adaptarea tehnologic la
starea terenului i a vremii;
¾ proiectarea lucrrilor trebuie s includ variante alternative pentru condiii diferite de
lucru pe aceea i suprafa exploatat;
¾ reducerea presiunii asupra solului prin folosirea unor sisteme de rulare cu pneuri de
joas presiune i/sau suprafaЮ mare de contact;
¾ instruirea corespunztoare a muncitorilor i a coordonatorilor activitilor de exploatare;
în multe situaii muncitorii forestieri sunt slab pregtii i insuficient pltii, ceea ce duce la un
impact negativ asupra mediului i la pierderi economice; sunt necesare programe de instruire a
personalului de toate gradele pentru îmbuntirea condiiilor de munc, programe în care s se
implice i comunitile locale din care provine fora de munc;
¾ asigurarea echipamentului de protecie i a mecanismelor i utilajelor cu caracteristici
ergonomice îmbuntite; cheltuielile indirecte suplimentare în cazul unor accidente de munc pot
fi de pân la 6 ori mai mari decât costurile directe de exploatare i acestea se repercuteaz asupra
modului de realizare a unor operaii de remediere a prejudiciilor sau asupra posibilitilor de
investiie în instruire i în dotare tehnic modern;
¾ realizarea i întreinerea corespunztoare a drumurilor forestiere prin: asigurarea unui
profil adaptat zonei, întreinerea permanent a stratului de uzur i a sistemului de scurgere a
apelor din precipitaЮii, evitarea colectrii prin târâre sau semitârâre pe drumurile auto forestiere;
¾ doborârea direcionat a arborilor, inându-se cont i de modul de realizare a colectrii;
în situaЮia adunatului cu cablul de sarcin prin târâre (trolii independente sau montate pe asiul
tractorului forestier) este preferabil o direcionare a cderii oblic în raport cu calea de apropiat;
¾ amplasarea corect a suprafeelor de depozitare (platforme primare); este preferabil s
se utilizeze marginea drumului pe o lungime mai mare decât s se creeze o singur suprafa
extins în interiorul arboretului;
¾ evaluarea postexploatare este deosebit de important atât pentru firma de exploatare cât
i pentru administratorul suprafeei de pdure pentru c pot fi stabilite msuri de îmbuntire a
activitii de exploatare; aceast evaluare include i cuantificarea daunelor asupra arboretului i
solului în costuri de remediere, precum i analiza productivitii realizate în condiiile aplicrii
colectrii cu impact redus;
¾ reabilitarea terenului degradat în urma colectrii lemnului i remedierea prejudiciilor
asupra arboretului afectat prin impactul negativ al unor operaii de exploatare este obligatorie;
210
¾ colectarea cu impact redus determin costuri mai mari (cu aproximativ 20%), din cauza
activitii de proiectare i organizare care implic timp i efort în plus fa de sistemul
convenional.
Folosirea în tandem a utilajelor i realizarea unui lucru integrat pe baza unor tehnologii
ecoproductive înseamn respectarea unor principii i obinerea unor rezultate economice i
ecologice superioare. Funicularele, forwarderele, skidderele pot lucra foarte bine în mod
individual, dar pot genera productiviti spectaculoase cu o reducere proporional a impactului
asupra solului dac sunt folosite în mod integrat. Prin mod integrat de lucru se înelege asocierea
optim a utilajelor pentru exploatarea în condiii specifice de teren i masa lemnoas de extras din
pdure (Dima 2013). Lucrul integrat se justific cu atât mai mult cu cât infrastructura de drumuri
este cu mult sub optimul necesar dar i de calitate proast, iar accesibilitatea fondului forestier
naional acoper doar 65% din pdurile noastre, fiind chiar mai mic în zona arboretelor
exploatabile.
Acest concept benefic atât din punct de vedere economic dar i ecologic se bazeaz pe
urmtoarele:
¾ Introducerea pe scar larg a funicularelor mai ales c sunt utilaje ecologice.
Funicularele moderne cu grupuri de acionare puternice i cu crucioare ce pot transporta pân la 4
tone de sarcin este o soluie ce se preteaz condiiilor din România (Iona cu et al 1999). Aceste
utilaje pot fi folosite la adunat mas lemnoas în tandem cu atelaje sau trolii independente, dar cu
precdere la scos i apropiat pân la distana de 1000 m unde pot realiza o productivitate medie de
100 mc în fiecare zi (www.wyssen.com).
¾ Transportul în aval al lemnului trebuie realizat cu skiddere moderne de mare capacitate,
care s poat fi folosite i la colectarea lemnului de pe poalele versanilor prin operaia de scos i
apropiat (www.irum.ro) i care conform experimentelor pot ajunge la o productivitate de 1000
mc/lun. Folosirea numai a acestora, la productivitatea funicularelor de mai sus într-o sptmân,
drumul de acces la platforma primar este înfundat cu lemn i lucrul înceteaz din cauza crerii de
locuri înguste în tandemul utilajelor neprevizionate s lucreze integrat. Alternativa la skiddere în
mare cot parte o constituie forwarderele de 12, 14 sau 18 tone, capacitate care s transporte
lemnul suspendat în platforma primar (Pulkki 2013). Productivitile atinse în România de acest
gen de utilaje în condiiile colectrii lemnului de fag la deal i munte sunt de peste 3000 mc/lun.
¾ În condiiile unei producii de 2500-3000 mc/lun, în platforma primar în funcie de
natura lemnului exploatat pot fi folosite capuri processoare fie pentru r inoase, fie pentru foioase
adaptate, astfel încât lemnul s fie secionat i msurat în cel mai scurt timp. În platforma primar,
lemnul, indiferent de specie, tratament i intervenie se sorteaz în: lemn rotund gros, lemn rotund
subire, lemn de steri i crci (sortimente primare de lemn brut). Msurarea acestui lemn în
211
condiiile în care este sortat i secionat de ctre processoare se face automat. Gestiunea masei
lemnoase se realizeaz în platforma primar, iar partida se descarc de gestiune în sortimentele
mai sus menionate cunoscându-se algoritmii de transformare a masei lemnoase pe picior, în
materiale lemnoase fasonate, inându-se cont de consumurile tehnologice i de eurile de punere în
valoare evideniate în procesul de exploatare (putregaiul, zoburile etc.) (Chisli 2014).
¾ Recoltarea masei lemnoase (doborât, secionat i curat de crci) se va realiza cu
fierstraiele mecanice moderne (Stihl, Husqvarna, Dolmar, Jonsered etc.). Acolo unde condiiile de
specie i relief permit, se folosesc harvesterele care realizeaz productiviti verificate în România
de cca. 200 mc/zi (Oprea et al 2004).
Liniile tehnologice îmbuntite, cele permanent propuse dar neimplementate
corespunztor i datorit unor ambiguiti în norme i legislaie dar i în mecanismul capitalizrii
firmelor, în concepЮia actual se bazeaz pe tractorul forwarder la apropiat spre deosebire de cele
clasice care se bazeaz doar pe tractorul skidder în procesul integral de exploatare.
Aceste linii tehnologice moderne au marele avantaj al productivitii i al caracterului
ecologic (tehnologii ecoproductive, ecotehnologii, sisteme tehnologice cu impact redus) presupun
urmtoarele:
¾ folosirea tractorului tip skidder numai la adunat cu troliul montat pe tractor precum i la
scos prin semitârâre pe distane scurte i pe trasee dificile în interiorul parchetului;
¾ apropiatul masei lemnoase folosind tractorul forwarder care are o productivitate mult
mai mare decât skidderul, nu distruge traseele de coectare pe care circul, în consecin reduce
costurile de exploatare concomitent cu îmbuntirea impactului asupra mediului. Tractorul
forwarder se poate deplasa i pe drumurile forestiere unde datorit strii lor sunt impracticabile
autovehiculelor de transport specializate. Deplasarea tractoarelor forwarder în parchet, de i trebuie
s se fac pe trasee amenajate mai pretenios, nu încarc costurile de exploatare semnificativ fa
de celelalte avantaje enunate mai sus;
¾ utilizarea funicularelor, de asemenea numai în interiorul parchetului pe trasee cu pante
inconvenabile tractorului, iar pe distana de apropiat care excede suprafaa parchetului se recurge
la tractorul forwarder;
¾ studiile i experimentrile întreprinse au relevat urmtoarele diferene între liniile
tehnologice bazate pe tehnica actual de lucru în exploatrile forestiere din ara noastr, respectiv
cu tractor skidder la apropiat i liniile tehnologice îmbuntite (propuse) bazate pe tractorul
forwarder la apropiat. Observaii s-au fcut pe tractoarele TAF 650 i tractorul forwarder John
Deere (Oprea et al 2004);
¾ cre teri de productivitate a muncii prin introducerea liniilor tehnologice îmbuntite de
20-53%;
212
¾ productiviti ale tractorului forwarder de pân la 2 ori mai mari decât ale tractorului
skidder, pentru acelea i distane de apropiat, ca urmare a sarcinii i vitezelor de deplasare
superioare la tractoarele forwarder (www.interforst.at);
¾ diminuri ale costului forei de munc prin introducerea liniilor tehnologice
îmbuntite, de 28-34% ca urmare a randamentului productiv superior i tractorului forwarder fa
de tractorul skidder;
¾ cheltuieli de întreinere–funcionare mc/lemn colectat la tractorul forwarder fa de
tractorul skidder, cu 15-23% mai mici (pentru distanele cuprinse între 1000 – 2000 m).
Evoluiile de la sistemul actual al tehnologiilor de exploatare la sistemele tehnologice cu
impact redus asupra mediului se realizeaz prin retehnologizare, prin lucrul realizat integrat în
exploatrile forestiere, concomitent cu reducerea impactului asupra mediului care devine o
consecin dat fiind faptul c ecologia se realizeaz în prezena unei economii puternice.
10.3.Construcii silvice
Pe teritoriul unitii de producie i protecie în studiu exist în prezent 10 construcii

silvice, numerotate astfel:
¾ 2C – Punct achiziie fructe de pdure;
¾ 73C – Caban muncitori;
¾ 77C – Canton silvic Usturoi;
¾ 99C – Canton silvic Valea Borcutului;
¾ 114C – Sediu Direcia Silvic Maramure ;
¾ 269C – Canton silvic Vâlcele;
¾ 270C1 – Locuin canton Corneasa;
¾ 270C2 – Depozit material lemnos;
¾ 289C – Canton silvic Hija;
¾ 290S – Pstrvria Firiza;
Planul acestor construcii se afl la capitolul 14.2.
213

A PDURILOR
11.1. Realizarea continuitii funcionale
Se poate observa în tabelul de mai jos, evoluia suprafeelor pe grupe i categorii funcionale
în ultimele dou perioade de amenajare.
tab.11.1.1.
Grupa a-II-a. Categorii funcionale
Grupa I-a. Categorii funcionale (ha)
(ha)
Anul Tipul funcional
ame- - I II III VI
najrii Total Total
vechi 5C 1A 2A 4K 5G 5H 5J 3I 4B 1B
Grupa I Grupa II
nou 5C 1A 2A 4H 5G 5H 5P 5U 3I 4B 1C
2012 - 209,89 0,49 13,27 0,99 6,44 54,96 83,91 90,15 140,90 601,00 - -
2022 - 102,61 0,90 14,92 1,60 - 5,23 16,55 62,21 - 70,42 274,44 19,65 19,65
Se poate observa c la actuala amenajare apar diferene datorate urmtoarelor cauze:

a fost reanalizat zonarea precedent, conform Normelor Tehnice în vigoare, inând cont
de ordinul M.A.P. nr. 766/2018;
mici diferene sunt datorate i determinrii analitice a suprafeelor prin tehnologia G.I.S.
i modificrii limitelor U.P-lui.
Comparativ cu amenajamentul din 2012 zonarea pe categorii funcionale a suferit
modificri la actuala amenajare datorit în principal modificrii suprafe ei unit ii de produc ie, dar
i reanalizrii zonrii func ionale prin prisma Normelor Tehnice în vigoare, inând cont de ordinul
M.A.P. nr. 766/2018.
Astfel, modificrile de suprafa ale categoriilor func ionale se datoreaz atât retrocedrilor
cât i determinrii analitice a suprafe elor prin tehnologia GIS.
În urma reanalizrii zonrii func ionale prin prisma Normelor Tehnice în vigoare, inând
cont de ordinul M.A.P. nr. 766/2018, categoria func ional 4K a devenit categoria 4H, iar categoria
5J a devenit 5P. Precizm c arboretele încadrate la amenajarea anterioar în categoria 5J – pduri
seculare de valoare deosebit, precum i por iunile de pdure cu specii forestiere rare (tis, zîmbru,
castan comestibil, alun turcesc, liliac .a) delimitate ca atare de Ministerul Silviculturii, la actuala
amenajare au fost încadrate astfel:
- cele cu vârste de cel pu in 110 ani au fost încadrate la categoria 5P - arboretele incluse în
pduri naturale seculare de valoare deosebit;
- cele cu vârste mai mici de 110 ani au fost încadrate la categoria 5U - arboretele din
ecosisteme forestiere rare, ameninate sau periclitate (în cazul de fa arboretele pe baz de castan
comestibil).
214
Se consider c actuala zonare funcional a arboretelor preconizat de actualul

amenajament este corespunztoare, obiectivelor economice i sociale propuse, asigurând totodat
continuitatea funcional a arboretelor.
Asigurarea continuitii funcionale a pdurilor presupune în general dou aspecte:
asigurarea continuitii produciei i asigurarea continuitii proteciei. Pentru realizarea
continuitii funcionale a pdurilor au fost atribuite funcii pentru fiecare arboret, amenajamentul
prevzând modaliti specifice de gospodrire, prin care se urmre te o anumit specializare a
arboretelor în vederea asigurrii continuitii i exercitrii la maximum a funciilor atribuite.
Gruparea arboretelor în raport cu funciile atribuite i elurile de gospodrire urmrite s-a
fcut în cadrul a patru subuniti de producie i protecie i anume, S.U.P. „A”, S.U.P. „E”, S.U.P.
„M” i S.U.P. „K”.
Din suprafaa total a unitii de producie i protecie de 308,69 ha, pdurile ocup 294,09
ha (95%), 2% sunt terenuri afectate gospodririi silvice, 2% sunt terenuri neproductive, iar 1%
sunt ocupaii i litigii.
11.2.Dinamica dezvoltrii fondului forestier
Din datele prezentate în dinamica dezvoltrii fondului forestier se desprind o serie de

aspecte care pot fi analizate în cadrul a dou grupe principale de indicatori: indicatori cantitativi i
indicatori calitativi.
11.2.1. Indicatori cantitativi
În tabelul de mai jos sunt redai indicatorii cantitativi:

tab. 11.2.1.1.
Nr.
Indicatori cantitativi U. M. Valoarea
crt.
1 Ponderea pdurilor în suprafaa total a fondului forestier % 95
2 Volumul lemnos pe picior - total mc 74410
3 Volumul lemnos pe picior - mediu mc/ha 253
4 Clasa de producie medie - III2
5 Cre terea curent total mc 1310
6 Cre terea curent medie mc/an/ha 4,5
7 Cre terea curent total - fond productiv mc 404
8 Cre terea curent medie - fond productiv mc/ha 4,5
9 Cre terea indicatoare – total mc/an 283
10 Cre terea indicatoare – medie mc/an/ha 3,1
11 Posibilitatea din produse principale – total mc/an 318
12 Posibilitatea din principale - la hectar mc/ha 89
13 Posibilitatea de produse secundare - total mc/an 1404
14 Posibilitatea de produse secundare - la hectar mc/ha 18
215
Analizând datele de mai sus precum i cele din paragraful 15.1. din partea a II-a, se
constat urmtoarele aspecte:
1.Suprafaa fondului productiv a suferit fluctuaii datorit celor prezentate la capitolul 3.
Analiza s-a fcut în ipoteza (puin probabil) meninerii suprafeei fondului productiv în
urmtoarele decenii.
2.Consistena actual pentru S.U.P.”A” este de 0,64 cu mult sub cea optim (0,90). Se
estimeaz c aceasta va cre te treptat peste zece ani ajungând la 0,70, peste douzeci de ani la 0,71
urmând ca în viitor s ajung la 0,90.
3.Clasa de producie medie a fondului productiv va ajunge în viitor la II4, fa de II6 cât
este în prezent.
Aceast clas de producie medie este în concordan cu potenialul staional pe de o parte,
iar pe de alt parte cu msurile preconizate de amenajament (ameliorarea compoziiei arboretelor
prin introducerea speciilor principale de baz i amestec, etc.).
4.Fondul lemnos productiv i volumul mediu la hectar vor cunoa te cre teri de la o etap
la alta, cre teri ce se explic prin ameliorarea treptat a compoziiei, consistenei i a clasei de
producie medii.
Fondul lemnos productiv actual pentru S.U.P.”A” (28029 m3) precum i volumul mediu la
hectar (311 m3) sunt aproape de potenialul productiv al S.U.P. care în condiii optime poate avea
în mod susinut cca. 26 mii m3 adic un volum mediu la hectar de 289 m3. Cauzele acestui fapt
aparent paradoxal sunt: structura dezechilibrat pe clase de vârst (59% din suprafa este ocupat
de arborete peste 100 de ani i compoziia necorespunztoare a arboretelor).
5.Creterea curent total i indicele de cre tere curent pentru S.U.P.”A”, vor cre te i ele
înregistrând un spor de productivitate de sub 1% dup primul deceniu i de 7% dup al doilea.
Fondul forestier optim este cu 64% mai productiv decât cel actual datorit eliminrii carpenului i
a diverselor moi dar i a introducerii speciilor de amestec (PA/FR/CI/TE). Cre terea curent în
viitor pentru S.U.P. „A”, va fi de 665 m3 i un indice de 7,4 m3/ha/an.
6.Posibilitatea va urma o curb ascendent, lucru explicabil prin tendina de normalizare a
fondului forestier i prin faptul c U.P. va avea excedent de arborete exploatabile în urmtoarele
trei decenii. Posibilitatea de produse secundare va scdea în urmtorii 10, 20, 30 de ani. Aceasta
datorit faptului c în urmtoarele decenii se va cunoa te o u oar normalizare a claselor de vârst.
Indicii de recoltare vor fi sub indicii de cre tere curent permiând acumularea masei
lemnoase.
7.Creterea indicatoare va înregistra un spor de 3% dup primii zece ani. Dup douzeci
de ani aceasta va înregistra un spor de 6% fa de cre terea indicatoare actual, pentru ca în viitor
s înregistreze un spor de 58%.
216
În condiii optime (compoziie optim, structur echilibrat, consisten optim , regenerare

din smân 100%) cre terea curent total a fondului productiv (S.U.P.”A”, va fi de cca. 665 m3,
iar cre terea indicatoare de 443 m3, astfel putându-se recolta anual cca. 443 m3 din produse
principale i 222 m3 din produse secundare.
11.2.2. Indicatori calitativi
Structura fondului forestier productiv pe specii i proveniene va cunoa te o evoluie în

concordan cu msurile de gospodrire preconizate în vederea atingerii obiectivelor social-
economice i ecologice.
Prin tratamentele recomandate i prin introducerea speciilor corespunztoare tipului natural
fundamental de pdure, ponderea speciilor slab valoroase va cunoa te o scdere simitoare în
urmtoarele decenii.
Reducerea ponderii speciilor slab valoroase se va face în favoarea speciilor de valoare (fag,
gorun) i a speciilor de amestec valoroase (paltin, cire , frasin, tei).
Proveniena din lstari a arboretelor are o pondere foarte mare (22%), ceea ce denot c
potenialul staional nu asigur condiii optime pentru regenerarea din smân, care la ora actual
este de 59%, astfel c pentru 19% s-au introdus speciile de amestec prin completri în regenerrile
naturale i plantaii pentru înlocuirea arboretelor derivate.
Unul din principalii indicatori calitativi ai structurii fondului de producie i protecie este
compoziia arboretelor. Aceasta poate fi modificat în sensul dorit prin modul de gospodrire
(tratamente, lucrri de îngrijire, împduriri). Se preconizeaz ca în viitor proporia speciilor în
compoziia arboretelor s cunoasc îmbuntiri majore, atingându-se chiar compoziia el optim
65FA 17GO 18DT pentru S.U.P. „A”, iar ponderea provenienei din lstari va disprea, la fel
diversele moi, iar carpenul va fi redus pân la procentul optim, fiind înlocuite cu specii valoroase
de baz i amestec.
Se prezint mai jos principalii indicatori calitativi ai fondului de producie i protecie:
a) Structura fondului de producie pe specii se prezint astfel:
¾ S.U.P. “A” = 62FA 16GO 6MO 6PI 3CA 2PA 1STR 3DR 1DT
¾ S.U.P. “E” = 38GO 26CAS 23FA 5CA 2STR 1PI 1TE 1DR 3DT
¾ S.U.P. “K” = 100GO
¾ S.U.P. “M” = 38GO 32CAS 9CA 6FA 4STR 3PI 3ML 2DR 1DT 2DM
¾ U.P. = 32GO 29FA 20CAS 6CA 3PI 2STR 2MO 2DR 3DT 1DM
b) Ponderea speciilor cu valoare ridicat pentru S.U.P. „A” este de 78% (FA, GO).
c) Ponderea arboretelor naturale cu structuri pluriene. În cadrul unitii de producie i
protecie nu exist arborete cu structur plurien.
217
d) Structura fondului forestier în raport cu modul de regenerare:

- regenerare din smân…………………..........…………..59%
- regenerare din lstari……………………….........………..22%
- regenerare din plantaii………………………........………19%
e) Suprafaa pdurilor destinate s produc lemn de calitate superioar (lemn pentru
furnire, lemn de rezonan)
În cadrul unitii de producie nu sunt pduri destinate s produc arbori de calitate
superioar, în vederea obinerii de lemn pentru furnire estetice i tehnice sau lemn de rezonan i
claviatur.
Ali indicatori calitativi sunt:
- clasa de producie medie a arboretelor din U.P. este III2, urmând ca pe msur ce vor fi
aplicate prevederile amenajamentelor acestea s cunoasc îmbuntiri.
- productivitatea arboretelor se prezint astfel:
-productivitate superioar………….........15%
-productivitate mijlocie………..…….......60%
-productivitate inferioar………...............25%
- vitalitatea arboretelor pe ansamblul unitii de producie i protecie se prezint astfel:
- viguroas…………………………….............1%
- normal…………………………........……..69%
- slab…………………………….......………30%
- consistena arboretelor se prezint astfel:
- 0,1 – 0,3 ………………….....8%
- 0,4 – 0,6 …………………...11%
- 0,7 – 1,0 …………………...81%.
218
12. DIVERSE
12.1. Data intrrii în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicare a acestuia
Prezentul amenajament intr în vigoare la 1 ianuarie 2022 i are o durat de aplicare de 10

ani, urmând ca revizuirea lui s se fac în anul 2031 (faza teren).
12.2. Recomandri privind inerea evidenei lucrrilor executate pe parcursul duratei

de valabilitate a amenajamentului
Conform instruciunilor în vigoare, ocolul silvic are sarcina permanent de a ine la zi

evidena tuturor lucrrilor ce se execut în perioada aplicrii amenajamentului, fie c au fost sau
nu propuse în studiu. În evidenele anuale se vor înregistra, pe baza realizrilor din anul respectiv
sprijinite pe acte legale, elemente privind:
¾mi crile de suprafa din fond forestier;
¾suprafaa arboretelor parcurse cu tieri de regenerare i volumul de mas lemnoas rezultat
în urma acestor tieri;
¾suprafaa arboretelor slab productive, parcurse cu tieri de refacere i substituire i volumul
de mas lemnoas recoltat;
¾suprafaa arboretelor parcurse cu lucrri de îngrijire i volumul de mas lemnoas rezultat;
¾volumul de mas lemnoas recoltat din produse accidentale, precum i precomptarea lui pe
seama posibilitii de produse principale;
¾suprafee efectiv realizate cu lucrri de regenerare i împduriri;
¾suprafee efectiv realizate cu culturi speciale;
¾realizri în dotarea cu drumuri forestiere i cldiri silvice;
¾realizri în deschiderea de linii parcelare i poteci de vântoare.
La finele fiecrui an de aplicare se vor totaliza pe U.P. elementele acumulabile înregistrate în
evidena anual. Evidena decenal a aplicrii amenajamentului este un centralizator pe ani a
categoriilor de lucrri executate în U.P., unde se acumuleaz diferenele în plus sau în minus dintre
cantitile planificate i cele realizate.
12.3. Indicarea hrilor anexate amenajamentului
¾Harta arboretelor la scara 1:20.000;

¾Harta lucrrilor de cultur i exploatare, la scara 1:20.000;
219
12.4. Colectivul de elaborare
Faza de teren: ¾descrieri parcelare ¾ ing. Cadar Florin

¾msurtori cu tehnologia GIS ¾ ing. Cadar Florin
¾inventarieri arborete ¾ ing. Cadar Florin
¾ ing. Martin Cristian
¾ ing. Popovici-Breje Pavel-Gabriel
¾raportri grafice ¾ ing. Cadar Florin
Faza birou: ¾redactarea amenajamentului ¾ ing. Popovici-Breje Pavel-Gabriel
¾calcul cubaje ¾ tehn. Popa Nicolae
¾calcul suprafee ¾ ing. Achim Viorica – GIS. I.N.C.D.S.”Marin Drcea”
Bucure ti
¾tehnoredactarea amenajamentului ¾ ing. Popovici-Breje Pavel-Gabriel
Îndrumare i control : ¾ ing. Achim Florin - director tehnic I.N.C.D.S.”Marin Drcea” Bucure ti
- expert CTAP
¾ ing. Bîrle Lucian - director S.C.D.E.P.Oradea
¾ ing. apo Dnu - ef proiect
¾ Colaionat: ¾ ing. Popovici-Breje Pavel-Gabriel
220
12.5. Bibliografie
¾ I.C.A.S. Staiunea Bistri a – Amenajamentul U.P.I – Baia Mare – ediia 2012

¾Norme tehnice pentru amenajarea pdurii
¾Norme tehnice pentru îngrijirea i conducerea arboretelor
¾Norme tehnice pentru alegerea i aplicarea tratamentelor
¾Norme tehnice pentru compoziii, scheme i tehnologii de regenerarea pdurilor
¾Îndrumar pentru amenajarea pdurilor – ediia 1984
¾Dr. ing. N.Rucreanu, Dr. ing. I.Leahu – Amenajarea pdurilor – ediia 1982
¾Dr. ing. F.Carcea –Metoda de amenajare a pdurilor
¾Dr. ing. C.Chiri i colaboratorii – Staiuni forestiere – ediia 1975
¾Dr. ing. C.Chiri i colaboratorii – Solurile României – ediia 1967
¾Dr. ing. A.Beldie i dr. ing. C.Chiri – Flora indicatoare din pdurile noastre – ediia 1967
¾Dr. ing. V.Giurgiu i colaboratorii – Biometria arborilor i arboretelor din România- ediia 1972
¾Academia R.S.R. ¾Monografia geografic a R.S.R
¾Geografia fizic – ediia 1960
¾Atlas R.S.R.
¾Dr. ing. St. Purcelean i S.Pa covschi – Cercetri tipologice de sintez asupra tipurilor
fundamentale de pdure din România.
¾ Burlui I. - Incendiile de pdure, cauze, manifestare, stingere – Ed. Lidana, Suceava, 2014.
221
PARTEA A II-A
PLANURI DE AMENAJAMENT
222
13. PLANURI DE RECOLTARE I CULTUR

I CONSTRUCIILE FORESTIERE
15. PROGNOZA DEZVOLTRII FONDULUI FORESTIER
223
13.1. Planuri decenale de recoltare a produselor principale
13.1.1.Planul decenal de recoltare a produselor principale S.U.P. “A” – codru regulat,

sortimente obi nuite
13.1.1.1.Evidena arboretelor din care se recolteaz posibilitatea decenal de produse
principale - S.U.P. A
Tabel 13.1.1.1.1.
P Nr. de
Supraf. Vol. Vol. de
u.a. R intervenii
Cons. Urg. Semini utilizabil Felul tierii
ha +5Cr. extras
M
Tot. În dec.
Urgena I
47D 22,21 978 0,1 15 6FA3GO1PAM 10 1 1 T.progresive (racordare) 978
Total 22,21 978 X X X X X X X 978
Urgena III
T. progresive
230 13,42 6992 0,8 34 25 3 1 2202
(însmân are)
Total 13,42 6992 X X X X X X X 2202
Recapitula ie pe urgen e
Urgena I
X 22,21 978 X 15 X X X X X 978
Total 22,21 978 X X X X X X X 978
Urgena III
X 13,42 6992 X 34 X X X X X 2202
Total 13,42 6992 X X X X X X X 2202
TOT.
35.63 7970 X X X X X X X 3180
GEN.
224
13.1.1.2. PLANUL DECENAL DE RECOLTARE A PRODUSELOR PRINCIPALE

CODRU
DS:Maramures OS: Firiza UP 1 SUP:A Pag.: 1
UA/ Dist. Elm.Supr. Varsta Volum+ Lucrari propuse Volum de %
% Arb. Volum 5*CR
Tip CNS col. arb. elm. CLP 5*CR in deceniul I recoltat Extr.
luc.
func. Hm Ha Ani Mc Mc Mc
47 D FA 6.66 160 2 75 289 289 T.PROGRESIVE(racordare) 289

FA 8.89 130 2 85 400 400 INGRIJIREA SEMINTISULUI 400
GO 6.66 150 2 90 289 289 CURATIRI 289
3 0.1 11 22.21 130 2 84 978 978 ÎMPDURIRI cu FA,GO,PAM pe 4,44 HA 978 100
Compozitie tel 6F A 3GO 1PAM
Semintis natural 6FA 3GO 1PAM /15 ani 0.8S mixt
230 FA 5.37 160 3 70 2684 60 2744 T.PROGRESIVE(insamintare) 1674
FA 6.71 115 3 90 3342 150 3492 AJUTORAREA REG NATURALE 384
FA 1.34 85 3 85 711 45 756 144
3 0.8 4 13.42 115 3 82 6737 255 6992 2202 31
Compozitie tel 8F A 2PAM
Semintis natural 8FA 2PAM / 5 ani 0.2S mixt
Total supr.SUP: 35.63 Ha Volum: 7715 Mc Vol.total: 7970 Mc V.rec.: 3180 Mc 89 Mc/Ha
225
13.1.2. RECAPITULATIA POSIBILITATII DE PRODUSE PRINCIPALE

PLAN DECENAL POSIBILITATE
UP/TIP/SUP Specificari Suprafata Actual nxCR Total Suprafata Volum
Ha % Mc Mc Mc % Ha Mc %
UP A. Specii
FA 28.97 81 7426 255 7681 96 28.97 2891 91
GO 6.66 19 289 289 4 6.66 289 9
B. Tratamente
Taieri progresive
FA 28.97 81 7426 255 7681 96 28.97 2891 91
GO 6.66 19 289 289 4 6.66 289 9
Total 35.63 100 7715 255 7970 100 35.63 3180 100
C. Gr. functionale
Gr.1 35.63 100 7715 255 7970 100 35.63 3180 100
TOTAL 35.63 100 7715 255 7970 100 35.63 3180 100
Codru A. Specii
FA 28.97 81 7426 255 7681 96 28.97 2891 91
GO 6.66 19 289 289 4 6.66 289 9
B. Tratamente
Taieri progresive
FA 28.97 81 7426 255 7681 96 28.97 2891 91
GO 6.66 19 289 289 4 6.66 289 9
Total 35.63 100 7715 255 7970 100 35.63 3180 100
C. Gr. functionale
Gr.1 35.63 100 7715 255 7970 100 35.63 3180 100
TOTAL 35.63 100 7715 255 7970 100 35.63 3180 100
SUP:A A. Specii
FA 28.97 81 7426 255 7681 96 28.97 2891 91
GO 6.66 19 289 289 4 6.66 289 9
B. Tratamente
Taieri progresive
FA 28.97 81 7426 255 7681 96 28.97 2891 91
GO 6.66 19 289 289 4 6.66 289 9
Total 35.63 100 7715 255 7970 100 35.63 3180 100
C. Gr. functionale
Gr.1 35.63 100 7715 255 7970 100 35.63 3180 100
TOTAL 35.63 100 7715 255 7970 100 35.63 3180 100
226
13.1.3. PLANUL LUCRARILOR DE CONSERVARE

(TAIERI DE CONSERVARE SI ALTE LUCRARI)
DS:Maramures OS: Firiza UP 1 SUP:M Pag.: 1
UA/ Dist. Volum+ Lucrari propuse Volum de %
Elm. Varsta
Tip SPR CNS col. arb. PRP CLP Volum 5*CR in deceniul I recoltat Extr.
func. Hm Ani Mc Mc
78 I GO 5 170 3 40 40 TAIERI DE CONSERVARE 4
FA 5 170 3 37 37 AJUTORAREA REG NATURALE 4
2 0.18 0.7 4 170 3 77 77 8 10
Compozitie tel 5FA 5GO
Semintis natural 6FA 4GO / 5 ani 0.2S mixt
79 GO 3 120 3 45 45 TAIERI DE CONSERVARE
CAS 2 190 4 23 23 INGRIJIREA SEMINTISULUI 12
CAS 2 130 4 21 21
CAS 1 60 4 6 6
GO 1 25 3 3 3
CAS 1 25 3 3 3
0 0.63 0.6 3 190 4 101 101 12 12
Compozitie tel 4CAS 4TE 1PA M 1GO
Semintis natural 4GO 4CAS 2 TE / 5 ani 0.3S mixt
227
13 .1.3 .1. RECAPITULATIA TAIERILOR DE CONSERVARE PE SPECII

Suprafata Volum actual Volum la mij.dec. Volum de extras

Specia
ha mc mc % mc
GO 0.34 88 88 5 4
FA 0.09 37 37 11 4
CAS 0.38 53 53 23 12
TOTAL 0.81 178 178 11 20
228
13.2. PLANUL LUCRRILOR DE ÎNGRIJIRE I CONDUCERE A ARBORETELOR
13.2.1. PLANUL LUCRARILOR DE INGRIJIRE A ARBORETELOR
RARITURI CURATIRI D E G A J A R I I G I E N A Total

Supra- Volum Nr. SPR Vol.de Supra- Volum Nr. SPR Vol.de Supra- Supra-Vol.de vol.de
Drum UA VarstaCNS Crest. UA VarstaCNS UA Varsta
fata actual in. parcurs extras fata actual in. parcurs extras fata fata extras extras
Ha Ani Mc Mc Ha Mc Ha Ani Mc Ha Mc Ha Ani Ha Mc Mc
DP001 2A 5.58 30 1.0 586 46 1 5.58 146
45 A 1.72 50 0.9 366 11 1 1.72 33
45 C 4.83 40 0.9 1034 22 1 4.83 175
46 A 4.82 30 1.0 478 38 1 4.82 73
Total drum 16.95 35 1.0 2464 117 16.95 427 25.59 208 635
DP002 47 E 4.96 35 0.9 803 29 1 4.96 66 47 D 22.21 130 0.1 978 1 22.21 48
Total drum 4.96 35 0.9 803 29 4.96 66 22.21 130 0.1 978 22.21 48 7.74 66 180
DP003 78 H 0.99 20 0.9 73 7 1 0.99 14
Total drum 0.99 20 0.9 73 7 0.99 14 15.68 128 142
DP004 269 B 0.29 25 0.8 42 2 1 0.29 4
270 A 0.90 60 0.9 383 9 1 0.90 34
Total drum 1.19 51 0.9 425 11 1.19 38 24.56 219 257
Total cat. drum 24.09 35 0.9 3765 164 24.09 545 22.21 130 0.1 978 22.21 48 73.57 621 1214
FE007
Total drum 5.33 46 46
FE012 98 H 2.21 65 0.9 433 6 1 2.21 33
110 D 12.63 45 0.9 2110 66 1 12.63 243
Total drum 14.84 48 0.9 2543 72 14.84 276 4.23 35 311
FE014
Total drum 5.00 40 40
Total cat. drum 14.84 48 0.9 2543 72 14.84 276 14.56 121 397
Total grupa 38.93 40 0.9 6308 236 38.93 821 22.21 130 0.1 978 22.21 48 88.13 742 1611
FN001 6A 1.95 55 0.9 527 16 1 1.95 57
6B 1.22 45 0.9 371 15 1 1.22 40
6D 5.79 55 0.9 2096 57 1 5.79 178

6F 0.42 55 0.9 167 6 1 0.42 14
6H 1.68 55 0.9 734 17 1 1.68 43
6I 1.67 60 0.9 526 13 1 1.67 48
6J 2.06 50 0.9 465 18 1 2.06 54
10 C 2.93 40 0.9 550 22 1 2.93 80
10 D 1.16 25 0.9 134 8 1 1.16 21
Total drum 18.88 50 0.9 5570 172 18.88 535 9.10 75 610
Total cat. drum 18.88 50 0.9 5570 172 18.88 535 9.10 75 610
231
229
232
PLANUL LUCRARILOR DE INGRIJIRE A ARBORETELOR


Total grupa 18.88 50 0.9 5570 172 18.88 535 9.10 75 610
Total UP 57.81 43 0.9 11878 408 57.81 1356 22.21 130 0.1 978 22.21 48 97.23 817 2221
230
13.2.2. RECAPITULATIA POSIBILITATII DECENALE PE SPECII

UP/SUP RARITURI CURATIRI DEGAJARI IGIENA TOTAL

Pos. dec. 57.81 Ha 1356 Mc 22.21 Ha 48 Mc 97.23 Ha 817 Mc 2221 Mc
GO 187 Mc 14 Mc 295 Mc 496 Mc
FA 57 Mc 34 Mc 227 Mc 318 Mc
CAS 227 Mc 113 Mc 340 Mc
CA 542 Mc 25 Mc 567 Mc
PI 57 Mc 53 Mc 110 Mc
STR 85 Mc 11 Mc 96 Mc
MO 93 Mc 19 Mc 112 Mc
DR 39 Mc 27 Mc 66 Mc
DT 39 Mc 36 Mc 75 Mc
DM 30 Mc 11 Mc 41 Mc
Pos. anuala 5.78 Ha 136 Mc 2.22 Ha 5 Mc 97.23 Ha 82 Mc 222 Mc
Pos. dec. 17.29 Ha 471 Mc 22.21 Ha 48 Mc 37.15 Ha 324 Mc 843 Mc
A FA 56 Mc 34 Mc 188 Mc 278 Mc
GO 61 Mc 14 Mc 28 Mc 103 Mc
MO 93 Mc 17 Mc 110 Mc
PI 1 Mc 43 Mc 44 Mc
CA 231 Mc 4 Mc 235 Mc
PAM 14 Mc 14 Mc
STR 21 Mc 21 Mc
DR 6 Mc 22 Mc 28 Mc
DT 8 Mc 8 Mc
DM 2 Mc 2 Mc
Pos. dec. 5.23 Ha 42 Mc 42 Mc
K GO 42 Mc 42 Mc
Pos. anuala 5.23 Ha 4 Mc 4 Mc
Pos. dec. 40.52 Ha 885 Mc 54.85 Ha 451 Mc 1336 Mc
M GO 126 Mc 225 Mc 351 Mc
CAS 227 Mc 113 Mc 340 Mc
CA 311 Mc 21 Mc 332 Mc
FA 1 Mc 39 Mc 40 Mc
STR 64 Mc 11 Mc 75 Mc
PI 56 Mc 10 Mc 66 Mc
ML 37 Mc 2 Mc 39 Mc
DR 33 Mc 7 Mc 40 Mc
DT 2 Mc 12 Mc 14 Mc
Pos. anuala 4.05 Ha 89 Mc 54.85 Ha 46 Mc 134 Mc
231
13.3. Planul lucrrilor de regenerare i împdurire
Tabel 13.3.1
Unitatea Supraf.
Tipul de Compoziia-el Suprafaa efectiv de împdurit
amenajistic Ind. efectiv
staiune Grupa Formula de Specii
Supr. de (împdu.
i tipul ecolo- împdurire
Nr. aco ajut. FA GO PAM
de gic Comp. sem.
ha per. regen,
pdure utilizabi ha ha ha
îngrijiri)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
A.Lucrri necesare pentru asigurarea regenerrii naturale
A1.Lucrri de ajutorarea regenerrii naturale

A.1.4. Mobilizarea solului
u.a.: 78I
Suprafaa total: 0,18 ha
Suprafaa efectiv: 0,06 ha.
Suprafaa de parcurs anual: 0,01 ha.
TOTAL A.1.
Suprafaa total: 0,18
Suprafaa efectiv: 0,06
Suprafaa de parcurs anual: 0,01
A2. Lucrri de îngrijirea a regenerrii naturale
A.2.1. Receparea seminiurilor i tineretului vtmat
u.a.:47D, 79 i 230
Suprafaa total:36,26 ha
Suprafaa efectiv: 5,80 ha
Suprafaa de parcurs anual: 0,58 ha
A.2.2. Descopleirea seminiului

u.a.: 79 i 230
Suprafaa anual: 8,43 ha
TOTALA.2.
Suprafaa total: 50,31 ha.
TOTAL A.
B.Lucrri de regenerare
B.2. Împduriri în suprafee parcurse sau prevzute a fi parcurse cu tieri de regenerare
B.2.3. Împduriri dup tieri progresive
6FA3GO1PAM 1,0
5.2.4.3.
47D 22,21 G.E-38 60FA30GO10PAM 0,2 4,44 2,67 1,33 0,44
421.1
6FA3GO1PAM 0,8
Total 22,21 * * * * 4,44 2,67 1,33 0,44
Total
22,21 * * * * 4,44 2,67 1,33 0,44
B
C. Completri în arboretele care nu au închis starea de masiv
C.2. Completri în arboretele nou create (20%)
Total
22,21 * * * * 4,44 2,67 1,33 0,44
B
C.2. (20% din total B) 0,89 0,53 0,27 0,09
Total
22,21 0,89 0,53 0,27 0,09
C
232
Unitatea Supraf.
Supr. de (împdu.
Nr. aco ajut. FA GO PAM
de gic Comp. sem.
ha per. regen,
pdure utilizabi ha ha ha
îngrijiri)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
D. Îngrijirea culturilor tinere
D.2. Îngrijirea culturilor tinere nou create (plantaii care se vor executa în dec. I)
u.a.: 47D.
Suprafa a anual: 2,66 ha
TOTAL D
Suprafa a anual: 2,66 ha
Recapitulaie
A. Lucrri necesare pentru asigurarea regenerrii naturale
A1 0,18 Lucrri de ajutorare a regenerrii naturale 0,06
A2 50,31 Lucrri de îngrijire a regenerrii naturale 90,10
Total A 50,49 - 90,16
B. Lucrri de regenerare
Împduriri în suprafee parcurse sau
B2 22,21 4,44 2,67 1,33 0,44
prevzute a fi parcurse cu tieri de reg.
Total B 22,21 * 4,44 2,67 1,33 0,44
C2 22,21 0,89 0,53 0,27 0,09
Total
22,21 * 0,89 0,53 0,27 0,09
C
ha 5,33 3,20 1,60 0,53
Total suprafa de împdurit (B+C)
% 100 0,60 30 10
Necesar de puiei (mii buci /ha) 5 5 5 5
Total necesar de puiei (mii buci) 26,85 16 8 2,65
Ordinea de executare a lucrrilor de regenerare
-Lucrri de ajutorare a regenerrii naturale A1;
-Împduriri în suprafee parcurse cu tieiri de regenerare B2;
-Lucrri de îngrijire a regenerrii naturale A2;
-Completri în arborete tinere nou create C2;
-Îngrijirea culturilor tinere nou create D2.
Aceast ordine este orientativ, urmând ca la aplicare, organele silvice s in cont da starea fiecrui arboret în
parte.
La Conferina a II-a de amenajare au fost analizate compoziiile pentru terenurile care

urmeaz a fi împdurite i nu au fost constatate aspecte care contravin normelor tehnice în vigoare.
Suprafeele prevzute a se împduri sunt suprafee estimate de proiectant, iar ocolul silvic va
putea executa regenerarea artificial în funcie de ponderea regenerrii naturale la momentul
respectiv. De asemenea, la u.a.-urile la care norma tehnic nr. 1 prevede, în funcie de formaia
forestier i situaia terenului de împdurit, mai multe scheme de împdurire respectiv mai multe
variante privind numrul de puiei/ha, ocolul silvic va opta pentru una din situaiile prevzute de
normele tehnice, corespunztoare situaiei de fapt din teren.
233
Suprafaa efectiv de împdurit va fi suprafaa maxim ce se va împduri. Luând în

considerare procesul de regenerare natural, ocolul silvic va împduri diferena de suprafa pe care
nu s-a instalat semini ul natural.
Lucrrile de ajutorare a regenerrii naturale, lucrrile de îngrijire a regenerrii naturale,
lucrrile de regenerare, completrile i lucrrile de îngrijire a culturilor vor fi efectuate în funcie de
evoluia concret a situaiilor din teren, suprafeele pe care se vor executa în perioada de aplicare a
actualului amenajament putând diferi de suprafeele din tabel.
234

I CONSTRUCIILE SILVICE
14.1.Planul instalaiilor de transport
14.1.1. Lista drumurilor i a unitilor amenajistice deservite
Unitatea de producie i protecie I Baia Mare este deservit de 4 drumuri publice i 4

drumuri forestiere, prezentate în tabelul urmtor:
235
14.1.1. LISTA DRUMURILOR SI A UNITATILOR AMENAJISTICE DESERVITE

Cat. DRM Drum U N I T A T I A M E N A J I S T I C E
300D 301D 302D 303D 304D 305D 306D
TOTAL DRUM 37 UA 14.60 HA
TOTAL CAT 37 UA 14.60 HA
DP001 1 2A 4 11 43 A 43 B 44 45 A 45 B 45 C 45 D 46 A 46 B 78 D 86 A
86 B 88
DP002 46 C 47 A 47 B 47 C 47 D 47 E 61
DP003 62 A 62 B 62 C 77 A 77 B 77 C 77 G 78 A 78 B 78 C 78 E 78 F 78 G 78 H 78 I
DP004 204 217 218 230 238 269 A 269 B 269 C 270 A 270 B
DP TOTAL CAT 49 UA 185.42 HA
FE007 77 D 77 E 77 F 77 H 77 I 77 J
FE011 79 85
FE012 89 90 98 A 98 B 98 C 98 D 98 E 98 F 98 G 98 H 98 I 110 A 110 B 110 C 110 D
FE014 236 A
FE TOTAL CAT 24 UA 72.72 HA
FN001 5A 5B 6A 6B 6C 6D 6E 6F 6G 6H 6I 6J 6K 10 A 10 B
10 C 10 D 10 E
FN TOTAL CAT 18 UA 35.95 HA
236
14.1.2. Instalaii de transport (drumuri) prevzute a se realiza în urmtorii 10 ani
La actuala amenajare s-a propus construirea unui drum forestier în deceniul urmtor datorit
faptului c 13% din suprafaa unitii de producie (41,48 ha ) este inaccesibil.
Tabel 14.1.2.1.
Indicativul Supraf. Posibilitatea anual (mc)
Denumirea Lungime
drumului deserv. Prod. Prod. T. Tieri de Total mc/an/km
drumului (km)
necesar (ha) principale secundare conserv. igien
FN001 Frumu aua 2,00 35,95 - 54 - 7 61 31
TOTAL - 2,00 35,95 - 54 - 7 61 -
Drumul forestier necesar, cu lungimea de 2,00 km, accesibilizeaz 12% din suprafaa
pdurilor i terenurilor destinate împduririi i 11% din volumul total posibil de recoltat.
Ocolul silvic, în baza unor studii care s fundamenteze eficiena economic a acestor
investiii, va propune msuri concrete de accesibilizare integral a fondului forestier.
14.2. Planul construciilor silvice

tab.14.2.1.
Materiale Valoa-
u.a. în din care sunt cldite Valoarea Tipul rea
Supraf.
NATURA care Starea cheltuieli cld. constr.
cldit
CONSTRUCIEI se afl cldirii reparaii de proiec-
mp Fundaia Pereii Acoperi
constr. (lei) constr. tate
(lei)
A. CONSTRUCII EXISTENTE
Punct achiziii fructe
2C 40 beton crmid azbociment mediocr - - -
de pdure
Caban muncitori 73C 40 piatr crmid azbociment mediocr - - -
Canton silvic foarte
77C 82 piatr crmid igl - - -
Usturoiu bun
Canton silvic Valea
99C 96 piatr crmid tabl bun - - -
Borcutului
Sediul D.S. foarte
114C 120 beton crmid igl - - -
Maramure bun
Canton silvic
269C 160 beton crmid azbociment bun - - -
Vâlcele
Locuin canton
270C1 110 beton crmid igl bun
Corneasa
Depozit bu teni 270C2 110 - - - - - - -
Canton silvic Hija 289C 300 beton crmid igl bun - - -
Pstrvria Firiza 290S 320 beton lemn igl bun - - -
B. CONSTRUCII PROPUSE
Nu sunt necesare
Pentru estimarea costurilor pe care le implic renovarea sau construcia cldirilor silvice se
impune efectuarea unor studii de fezabilitate.
Deoarece personalul de teren are condiii de cazare în localitile din raza unitii de
producie, pentru deceniul urmtor nu se propune construirea altor cldiri.
237

15.1. Dinamica dezvoltrii fondului forestier
238
Suprafaa
Terenuri Vârsta
de medie
Anul
Denumirea împdurit
ame- Total Pduri Proporia speciilor
(U.P.) Alte
naj- Clasa de producie
(S.G.) terenuri din Consis-
rii
fond for. tena
ha medie
0 1 2 3 4 5 6
S.U.P.,,A” - 83FA 9GO 4CA 2MO 1PI 1STR 94

231,05 231,05
codru regulat - II6 II5 III0 II2 II1 II0 0,81
S.U.P.,,M”
- 34GO 32CAS 7CA 7FA 4PI 4STR 3MLA 5DR 3DT 1DM 64
conservare 105,10 105,10
deosebit - III6 IV1 III4 III5 II5 III6 IV0 II8 II4 III1 0,77
S.U.P.,,E”
- 28FA 26GO 22CA 12MO 3PI 3STR 1PIS 3DR 2DT 59
2012 protec ie 209,89 209,89
- III2 III0 IV0 III5 III0 III0 II9 II9 III3 0,83
integral
S.U.P.,,K”
- 82GO 17FA 1CA 141
rezervaii de 54,96 54,96
semine - II0 II7 II0 0,72
-
45FA 27GO 13CAS 7CA 1PI 1PAM 1PIS 2DR 3DT 81
TOTAL UP 615,20 601,00
14,20 II7 II8 IV0 III3 II4 II7 II8 II7 III3 0,80
S.U.P.,,A” - 62FA 16GO 6MO 6PI 3CA 2PAM 1STR 3DR 1DT 105
- 90,07
codru regulat - II7 II8 II8 I7 III1 I4 II0 II0 III5 0,64
S.U.P.,,M”
- 38GO 32CAS 9CA 6FA 4STR 3PI 3ML 2DR 1DT 2DM 69
conservare - 96,18
- III7 IV0 III3 III7 III5 III2 III9 III6 II6 III1 0,80
deosebit
2022
S.U.P.,,E”
protec ie - 102,61 - 38GO 26CAS 23FA 5CA 2STR 1PI 1TE 1DR 3DT 83
integral - III2 III5 III0 III5 II9 II9 V0 II5 III2 0,77
S.U.P.,,K”
- 100GO 160
rezervaii de - 5,23
- II0 0,70
semine
- 32GO 29FA 20CAS 6CA 3PI 2STR 2MO 2DR 3DT 1DM 87
TOTAL UP 308,69 294,09
14,60 III3 II9 III7 III3 II3 III1 II8 II6 III1 III5 0,74
2032 90,07 90,07 - II7 II8 II8 I7 III0 I4 II0 II0 II7 0,70
codru regulat
2042 90,07 90,07
codru regulat - II7 II7 II7 I7 II9 I4 II0 II0 II7 0,71
S.U.P.,,A” - 65FA 17GO 18DT 60

el 90,07 90,07
codru regulat - II4 II4 II4 0,90
239
Posibilitatea Volum mediu

Fondul Creterea Terenuri de reîmpdurit Densita-
anual recoltat anual
lemnos curent tea ree- Indicele
Produse Produse Sporul
total total Produse Produse lei insta- de
3 3 princ. sec. din care produc-
(mii m ) (m ) 3 3 princi- secun- laiilor cretere
m /an m /an Total tivitii
pale dare de trans- indica-
Volum Indicele de Indicele de Indicele de cu ri- în arborete port pdurilor
toare
mediu crete- recol- recol- noase de refcut %
m3 m3 m m3/an/ha
la ha re curent tare tare
% % ha ha
(m3) m3/an/ha m3/an/ha m3/an/ha
7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
91 1471 1300 55 - -
- - - - 4,0 -
394 6,4 5,6 0,2 - -
16 446 - 43 - -
- - - - - -
155 4,2 - 0,4 - -
34 1193 - - - -
- - - - - -
163 5,7 - - - -
22 157 - 15 - -
- - - - - -
401 2,9 - 0,3 - -
163 3267 1300 113 675* 75

- - - 51,30 4,0 -
272 5,4 2,2 0,2 52 66
28 404 318 52 - -
- - - - 3,1 -
311 4,5 3,5 0,6 - -
19 429 - 89 - -
- - - - - -
195 4,5 - 0,9 - -
25 464 - - - -
- - - - - -
247 4,5 - - - -
2 13 - - - -
- - - - - -
442 2,5 - - - -
74 1310 318 141 - -

5,33 - - 135,73 3,1 -
253 4,5 1,1 0,5 - -
28 408 343 19 - -
- - - 142,21 3,2 3
305 4,5 3,8 0,2 - -
28 429 361 1 - -
- - - 142,21 3,3 6
311 4,8 4,0 - - -
26 665 443 222 - -

- - - 145,78 4,9 58
289 7,4 4,9 2,5 - -
* din care 70 m3/an accidentale I.
240
Deoarece unitatea de producie s-a constituit la amenajarea precedent din por iuni din dou
foste uniti, din care a fost retrocedat o suprafa însemnat, datele referitoare la amenajrile
anterioare nu mai pot fi comparate cu cele actuale, deci nu mai poate fi analizat o dinamic a
dezvoltrii fondului forestier de la prima amenajare pân în prezent. De aceea se prezint dinamica
fondului forestier doar la amenajarea precedent, cea actual i în perspectiv (peste 10 ani, 20 de
ani i respectiv în viitor).
241
15.2. DINAMICA STRUCTURII ARBORETELOR PE CLASE DE VÂRST
Amenajamentul anterior Noul amenajament

Suprafaa (ha): 601,00 Suprafaa (ha): 308,69
Pdure în producie S.U.P. „A” 231,05 ha Pdure în producie S.U.P. „A” 90,07 ha
Terenuri destinate împduririi 0,00 ha Terenuri destinate împduririi 0,00 ha
TOTAL 231,05 ha TOTAL 90,07 ha
Scara 1cm = 14,91 ha Scara 1cm = 6,00 ha
GRAFICUL I
Situaia claselor de vârst la amenajarea precedent
Clasa I II III IV V VI+
Suprafaa 136,44 207,44 148,23 270,10 73,74 40,85
GRAFICUL II
Clasele de vârst actuale
Clasa II III IV V VI+

0,29
Suprafaa 30,85 2,21 3,60 53,12
GRAFICUL III
Clasele de vârst dup expirare a 20 ani
Clasa I III IV V VI+

0,29
Suprafaa 35,63 30,85 2,21 21,09
GRAFICUL IV
Clasele de vârst normale
Clasa I II III IV V VI+
Suprafaa 15,02 15,01 15,01 15,01 15,01 15,01
OCOLUL SILVIC: FIRIZA U.P. I Baia Mare
242
PARTEA A III-A
EVIDENE DE AMENAJAMENT
243
16. EVIDENE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER

16.1. Evidene privind descrierea unitilor amenajistice
16.1.1. Descrierea parcelar

16.1.2. Evidena pe u.a. a datelor complamentare
16.1.3. Evidena arboretelor inventariate de proiectant
16.1.4. Evidena pe u.a. a arboretelor cu preexisteni
244
DESCRIERE PARCELARA
DS:Maramures OS:Firiza UP: 1
DESCRIEREA STATIUNII SI ARBORETULUI
DENS V O L U M CRES
1 0.07 HA GF: 1 - 4B SUP: A TS: 5142 TP: 5121 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 2212 Versant mijlociu ondulat EXPOZITIE: SE R RE STA L MES AG TA
INC: 10 G ALTITUDINE: 240 M ARB CM M NIENTA MC/ MC/ MC/
P GE ANI P TEC AJ LI CONS
LITIERA: continua-subtire TIP FLORA: Carex pilosa HA UA HA
Natural fundamental prod. mij. relativ-echien
COMP.ACTUALA: 3 GO 2 CA 5 TE GO 3 LT 60 20 16 3 M .4 RN S 0.21 44 3 1.3
COMP.TEL: 6GO 2 TE 2 DT CA 2 LT 60 18 16 4 M .4 RN S 0.14 25 2 0.9
SORT: GOS Gros si mijlociu,cherestea VARSTA EXPL.: 110 ani
TE 5 LT 60 24 17 3 .4 RN N 0.35 91 6 3.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET: Alun Corn Pad. /0.3 PE 0.4S mixt
DATE COMPL.: 20% tulpini nesanat. Alte date complement.
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.: T.IGIENA

TOTAL 60 3 0.7 160 11 5.8

DENS V O L U M CRES
2A 5.58 HA GF: 1 - 5U 4B SUP: M TS: 5132 TP: 5231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 2201 Versant superior ondulat EXPOZITIE: NE R RE STA L MES AG TA
INC: 15 G ALTITUDINE: 260 - 290 M ARB CM M NIENTA MC/ MC/ MC/
LITIERA: intrerupta-subtire TIP FLORA: Festuca heterophylla HA UA HA
Partial derivat relativ-echien
COMP.ACTUALA: 5 GO 2 CAS 3 CA GO 5 IN 30 14 10 3 .1 RN N 0.50 46 257 3.8
COMP.TEL: 7GO 3 DT CAS 2 P 30 16 10 3 M .1 NEC N 0.20 19 106 1.6
SORT: GOS Gros si mijlociu,cherestea VARSTA EXPL.:
CA 3 IN 30 14 13 3 M .1 RN N 0.30 40 223 2.9
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.: Alte date complement.
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.: 2012-Curatiri
2014-Curatiri
LUCRARI PROP.: RARITURI
TOTAL 30 3 1.0 105 586 8.3

DENS V O L U M CRES
2C 0.02 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: framintat EXPOZITIE: R RE STA L MES AG TA
INC: ALTITUDINE: 280 M ARB CM M NIENTA MC/ MC/ MC/
LITIERA: continua-groasa TIP FLORA: HA UA HA
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
4 0.37 HA GF: 1 - 4B SUP: A TS: 5142 TP: 5121 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
Total derivat de prod. mij. relativ-echien
COMP.ACTUALA: 6 CA 3 GO 1 CI CA 6 LT 55 24 20 3 .3 RN N 0.42 106 39 3.2
COMP.TEL: 3CA 6 GO 1 CI GO 3 IN 55 34 21 3 M .4 RN N 0.21 71 26 1.6
CI 1 IN 55 34 23 3 M .5 RN N 0.07 27 10 0.3
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 55 3 0.7 204 75 5.1
245
1 Date complementare Variaii de date taxatorice. Arboret ru conformat.

Aplicarea amenajamentului
2A Date complementare S-a extras 30 mc. Diseminat PLT,FA. Variaii de date taxatorice.
2C Date complementare Fost punct de achiziie. Fundaie din beton, perei din crmid, acoperi cu
azbociment. Se compune din: 2 camere, hol i subsol. Necesit reparaii.
4 Date complementare Diseminat FA,CA. Variaii de date taxatorice.

246
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
5A 2.29 HA GF: 1 - 4B SUP: A TS: 5132 TP: 5231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 2201 Versant inferior ondulat EXPOZITIE: E R RE STA L MES AG TA
LITIERA: continua-subtire TIP FLORA: Festuca heterophylla HA UA HA
Artificial de prod. mij. relativ-echien
COMP.ACTUALA: 4 FA 4 MO 2 GO FA 4 LT 55 20 16 3 M .4 RN N 0.28 61 140 2.9
COMP.TEL: 4FA 4 MO 2 GO MO 4 P 55 24 18 3 M .3 NEC N 0.28 106 243 3.8
GO 2 LT 55 20 17 3 M .4 RN N 0.14 33 76 0.9
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.: 2018-Rarituri

TOTAL 55 3 0.7 200 459 7.6

DENS V O L U M CRES
5B 1.30 HA GF: 1 - 2A 4B SUP: M TS: 5132 TP: 5231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 3 FA 5 CA 1 GO 1 ANN FA 3 IN 90 36 26 3 M .5 RN N 0.21 98 127 1.7
COMP.TEL: 3FA 5 CA 1 GO 1 ANN CA 5 IN 90 24 21 4 .5 RN N 0.35 95 124 1.4
GO 1 IN 90 36 22 3 M .5 RN N 0.07 26 34 0.4
SEM.UTIL: ANN 1 IN 90 32 26 4 M .5 RN N 0.07 32 42

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 90 3 0.7 251 327 3.5

DENS V O L U M CRES
5N 0.20 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
INC: ALTITUDINE: 380 - 400 M ARB CM M NIENTA MC/ MC/ MC/
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
6A 1.95 HA GF: 1 - 4B SUP: A TS: 5232 TP: 4231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
LITIERA: continua-subtire TIP FLORA: Vaccinium-Luzula HA UA HA
COMP.ACTUALA: 6 FA 3 CA 1 PI FA 6 IN 55 24 20 3 .5 RN N 0.54 167 326 5.6
COMP.TEL: 7FA 2 CA 1 PI CA 3 LT 55 20 18 3 M .5 RN N 0.27 59 115 2.0
SORT: FA Gros si mijl.,cherestea VARSTA EXPL.: 110 ani
PI 1 P 55 32 24 3 M .5 NEC N 0.09 44 86 0.7
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 55 3 0.9 270 527 8.3
247
5A Date complementare S-a extras 26 mc. Un pâlc de FA cu dimensiuni mai mari. Diseminat ANN,
CAS,TE,CA. MO grupat în aval iar FA în amonte.
5B Date complementare Variaii de date taxatorice.

5N Date complementare Stâncrie i pant pe 50% din suprafa, acoperit i cu grohoti .

6A Date complementare S-a extras 71 mc. Diseminat GO,CAS,CI,PAM. Pinul grupat sub forma unei
benzi, în amonte. Variaii de date taxatorice.
248
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
6B 1.22 HA GF: 1 - 4B SUP: A TS: 5232 TP: 4231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 2201 Versant mijlociu ondulat EXPOZITIE: E R RE STA L MES AG TA
LITIERA: intrerupta-subtire TIP FLORA: Vaccinium-Luzula HA UA HA
Artificial de prod. sup. relativ-echien
COMP.ACTUALA: 5 MO 3 FA 2 CA MO 5 P 45 24 20 2 .5 NEC N 0.45 197 240 7.8
COMP.TEL: 6MO 3 FA 1 DT FA 3 LT 45 20 18 3 M .5 RN N 0.27 71 87 2.7
SORT: MO Gros si f.gros,cherestea VARSTA EXPL.: 100 ani
CA 2 LT 45 18 17 3 M .5 RN N 0.18 36 44 1.5
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 45 2 0.9 304 371 12.0

DENS V O L U M CRES
6C 0.69 HA GF: 1 - 5C 5U 4B SUP: E TS: 5232 TP: 4231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 6 FA 2 GO 1 CAS 1 CA FA 6 IN 50 22 20 3 .4 RN N 0.54 167 115 5.5
COMP.TEL: 6FA 2 GO 2 CAS GO 2 IN 50 24 20 3 M .3 RN N 0.18 56 39 1.4
SORT: FA Gros si mijl.,cherestea VARSTA EXPL.:
CAS 1 LT 45 24 18 3 M .3 RN FS 0.09 22 15 0.7
SEM.UTIL: CA 1 IN 50 20 17 3 M .3 RN N 0.09 18 12 0.7

SUBARBORET:
DATE COMPL.: Uscare slaba Alte date complement.
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL 50 3 0.9 263 181 8.3

DENS V O L U M CRES
6D 5.79 HA GF: 1 - 4B SUP: A TS: 5142 TP: 5221 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 2212 Versant superior ondulat EXPOZITIE: SE R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 5 MO 2 FA 1 CA 2 GO MO 5 P 55 28 23 3 .5 NEC N 0.45 240 1390 6.0
COMP.TEL: 6MO 2 FA 2 GO FA 2 LT 55 24 21 3 M .5 RN N 0.18 60 347 1.9
SORT: MO Gros,cherestea VARSTA EXPL.: 100 ani
CA 1 LT 55 22 18 3 M .5 RN N 0.09 20 116 0.7
SEM.UTIL: GO 2 LT 55 24 17 3 M .5 RN N 0.18 42 243 1.2

SUBARBORET:
DATE COMPL.: Alte date complement. Uscare slaba
POL: ERZ:

TOTAL 55 3 0.9 362 2096 9.8

DENS V O L U M CRES
6E 2.95 HA GF: 1 - 5C 5U 4B SUP: E TS: 5232 TP: 4231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 4 FA 4 CA 2 GO FA 4 LT 55 24 20 3 M .4 RN N 0.36 111 327 3.7
COMP.TEL: 6FA 3 GO 1 DT CA 4 LT 55 20 18 3 M .5 RN N 0.36 78 230 2.7
GO 2 LT 55 24 19 3 M .5 RN N 0.18 51 150 1.2
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL 55 3 0.9 240 707 7.6
249
6B Date complementare S-a extras 32 mc. Diseminat CI,PI. Variaii de date taxatorice.
6C Date complementare Uscare la CAS. Diseminat CI,PAM.

6D Date complementare S-a extras 234 mc. Diseminat CAS,CI,PAM. Variaii de date taxatorice.
6E Date complementare 5 fire castan în picioare, cu vârful uscat, restul cazut la pmânt i putred.
Variaii de date taxatorice.
250
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
6F 0.42 HA GF: 1 - 4B SUP: A TS: 5132 TP: 5231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 2201 Versant superior plan EXPOZITIE: S R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 6 LA 2 GO 2 CA LA 6 P 55 32 25 2 .5 NEC N 0.54 303 127 8.5
COMP.TEL: 7LA 2 GO 1 DT GO 2 LT 55 24 20 3 M .5 RN N 0.18 56 24 1.2
SORT: LA Gros,cherestea VARSTA EXPL.: 100 ani
CA 2 LT 55 20 18 3 M .5 RN N 0.18 39 16 1.4
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.: 2014-T.igiena

TOTAL 55 2 0.9 398 167 11.1

DENS V O L U M CRES
6G 1.28 HA GF: 1 - 4B SUP: A TS: 5132 TP: 5231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 2201 Versant superior plan EXPOZITIE: SV R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 5 PIS 3 FA 2 GO PIS 5 P 55 40 28 2 .5 NEC N 0.40 254 325 4.2
COMP.TEL: 5PIS 2 GO 3 FA FA 3 LT 55 24 22 3 M .5 RN N 0.24 86 110 2.5
SORT: PIS Gros,cherestea,celuloza VARSTA EXPL.: 80 ani
GO 2 LT 55 26 21 3 M .5 RN N 0.16 54 69 1.1
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 55 2 0.8 394 504 7.8

DENS V O L U M CRES
6H 1.68 HA GF: 1 - 4B SUP: A TS: 5132 TP: 5231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 8 STR 1 GO 1 CA STR 8 P 55 32 27 2 .5 NEC N 0.72 386 648 9.1
COMP.TEL: 9STR 1 GO GO 1 IN 55 24 21 3 M .5 RN N 0.09 31 52 0.7
SORT: STS F gros,cherestea,furnire VARSTA EXPL.: 110 ani
CA 1 LT 55 20 18 3 M .5 RN N 0.09 20 34 0.7
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 55 2 0.9 437 734 10.5

DENS V O L U M CRES
6I 1.67 HA GF: 1 - 4B SUP: A TS: 5132 TP: 5231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 5 FA 4 GO 1 CA FA 5 IN 60 26 23 3 .5 RN N 0.45 173 289 4.5
COMP.TEL: 5FA 4 GO 1 DT GO 4 IN 60 28 21 3 M .5 RN N 0.36 122 204 2.6
CA 1 IN 55 20 18 3 M .5 RN N 0.09 20 33 0.7
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 60 3 0.9 315 526 7.8
251
6F Date complementare S-a extras 1 mc. Diseminat FA,PIS. Variaii de date taxatorice i de consisten
între 0,8-0,9.
6G Date complementare S-a extras 48 mc. Diseminat CA,DU,STR. Variaii de date taxatorice i de
consisten între 0,7-0,8.
6H Date complementare S-a extras 77 mc. Diseminat PAM,CI. Variaii de date taxatorice.
6I Date complementare S-a extras 45 mc. Diseminat PAM,STR. Variaii de date taxatorice i de
252
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
6J 2.06 HA GF: 1 - 4B SUP: A TS: 5232 TP: 4231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 2201 Versant inferior ondulat EXPOZITIE: SE R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 6 FA 4 CA FA 6 LT 55 22 19 3 .6 RN N 0.54 154 317 5.6
COMP.TEL: 8FA 2 CA CA 4 LT 50 18 17 3 M .6 RN N 0.36 72 148 2.9
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 50 3 0.9 226 465 8.5

DENS V O L U M CRES
6K 3.71 HA GF: 1 - 4B SUP: A TS: 5232 TP: 4231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 6 PI 3 FA 1 GO PI 6 P 55 28 23 2 .4 NEC N 0.48 220 816 5.0
COMP.TEL: 6PI 3 FA 1 GO FA 3 LT 55 22 20 3 M .5 RN N 0.24 74 275 2.5
SORT: PI Gros,cherestea,celuloza VARSTA EXPL.: 80 ani
GO 1 LT 55 24 20 2 M .5 RN N 0.08 25 93 0.7
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2014-T.igiena
TOTAL 55 2 0.8 319 1184 8.2

DENS V O L U M CRES
10 A 2.27 HA GF: 1 - 5C 5U 2I SUP: E TS: 5142 TP: 5121 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 2212 Platou plan EXPOZITIE: R RE STA L MES AG TA
LITIERA: continua-subtire TIP FLORA: Rubus hirtus HA UA HA
COMP.ACTUALA: 2 PI 2 LA 1 CI 1 STR 2 EX 1 ANN 1 DT PI 2 P 55 34 22 2 M .5 NEC N 0.14 60 136 1.5
COMP.TEL: 4PI 2 LA 1 CI 1 STR 1 EX 1 DT LA 2 P 55 32 23 2 M .5 NEC N 0.14 69 157 2.2
SORT: PI Gros,cherestea,celuloza VARSTA EXPL.:
CI 1 P 55 36 22 2 PC .5 NEC N 0.07 26 59 0.3
SEM.UTIL: STR 1 P 55 42 24 2 PC .5 NEC N 0.07 30 68 0.9

SUBARBORET: EX 2 P 55 24 20 3 PC .5 NEC N 0.14 51 116 1.1
DATE COMPL.: Inmlast. permanenta Alte date complement.
ANN 1 IN 55 36 23 3 M .5 RN N 0.07 27 61 0.2
POL: ERZ: DT 1 P 55 36 22 3 M .5 NEC N 0.07 20 45 0.5
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL 55 2 0.7 283 642 6.7

DENS V O L U M CRES
10 B 2.06 HA GF: 1 - 5C 5U 4B SUP: E TS: 5242 TP: 4312 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 3201 Versant inferior ondulat EXPOZITIE: SV R RE STA L MES AG TA
LITIERA: continua-subtire TIP FLORA: Asperula-Asarum HA UA HA
Natural fundamental prod. mij. relativ-plurien
COMP.ACTUALA: 6 GO 3 FA 1 CA GO 5 LT 60 26 20 3 .5 RN N 0.45 139 286 2.8
COMP.TEL: 7GO 3 FA FA 1 LT 60 24 19 3 M .5 RN N 0.09 26 54 0.9
GO 1 IN 25 12 10 3 M .2 RN N 0.09 8 16 0.6
SEM.UTIL: FA 2 IN 25 12 9 3 M .2 RN N 0.18 16 33 1.3

SUBARBORET: CA 1 IN 25 10 8 3 M .2 RN N 0.09 6 12 0.8
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL 60 3 0.9 195 401 6.4
253
6J Date complementare S-a extras 46 mc. Diseminat DU,FR,PIS,GO,MO. Variaii de date taxatorice i
de consisten între 0,8-0,9.
6K Date complementare S-a extras un volum de 5 mc. Diseminat CA,LA. Variaii de date taxatorice i
10 A Date complementare Balta lui Pokol. Teren ml tinos pe 0,5S. Exemplare de Catalpa, Tsuya,
Phellodenrom aurus, Chomocyparis, Taxodium desyclum. Diverse tari = CAS,
AR. PI = PIS,PI,PIN.
10 B Date complementare Diseminat CAS - uscat. Variaii de date taxatorice i de consisten între
0,8-0,9.
254
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
10 C 2.93 HA GF: 1 - 5U 4B SUP: M TS: 5132 TP: 5131 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 2201 Versant mijlociu ondulat EXPOZITIE: SV R RE STA L MES AG TA
LITIERA: continua-subtire TIP FLORA: Poa p.-Carex c. HA UA HA
COMP.ACTUALA: 5 CA 4 GO 1 CAS CA 5 LT 40 18 16 3 .5 RN N 0.45 82 240 4.0
COMP.TEL: 6GO 4 CA GO 4 LT 40 22 17 3 M .5 RN N 0.36 84 246 2.8
CAS 1 P 40 24 18 4 M .4 NEC N 0.09 22 64 0.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 40 3 0.9 188 550 7.4

DENS V O L U M CRES
10 D 1.16 HA GF: 1 - 5U 4B SUP: M TS: 5142 TP: 5121 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 2212 Versant mijlociu plan EXPOZITIE: NE R RE STA L MES AG TA
Artificial de prod. mij. relativ-plurien
COMP.ACTUALA: 7 CAS 3 CA CAS 7 LT 25 16 13 3 .2 RN N 0.63 91 106 4.7
COMP.TEL: 9CAS 1 DT CA 3 LT 25 12 10 3 M .2 RN N 0.27 24 28 2.5
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 25 3 0.9 115 134 7.2

DENS V O L U M CRES
10 E 0.52 HA GF: 1 - 2A 4B SUP: M TS: 5242 TP: 4312 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 3101 Versant inferior ondulat EXPOZITIE: V R RE STA L MES AG TA
Total derivat de prod. inf. relativ-echien
COMP.ACTUALA: 6 CA 3 AN 1 FA CA 6 LT 60 24 18 4 .5 RN N 0.42 91 47 2.6
COMP.TEL: 6CA 3 AN 1 FA AN 3 IN 60 28 20 4 M .5 RN N 0.21 69 36 0.4
FA 1 IN 60 26 21 3 M .5 RN N 0.07 23 12 0.7
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 60 4 0.7 183 95 3.7

DENS V O L U M CRES
11 0.46 HA GF: 1 - 2A 4B SUP: M TS: 5132 TP: 5131 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 10 GO GO 10 LT 75 30 21 3 .5 RN N 0.80 269 124 4.0
COMP.TEL: 10GO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.: Uscare mijlocie Alte date complement.
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 75 3 0.8 269 124 4.0
255
10 C Date complementare Castanul este uscat. Diseminat FA. Variaii de date taxatorice.
10 D Date complementare S-a extras 11 mc. CAS este btrân, czut i putred.
10 E Date complementare Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,7-0,8.

11 Date complementare Diseminat CA,PAM,CAS. Uscare la GO.

256
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
43 A 5.23 HA GF: 1 - 5H 4B 5Q SUP: K TS: 5153 TP: 5111 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 2101 Versant superior ondulat EXPOZITIE: S R RE STA L MES AG TA
LITIERA: continua-subtire TIP FLORA: Asarum-Stellaria HA UA HA
Natural fundamental prod. sup. relativ-echien
COMP.ACTUALA: 10 GO GO 10 IN 160 54 30 2 .6 RN N 0.70 442 2312 2.5
COMP.TEL: 10GO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2019-T.igiena
TOTAL 160 2 0.7 442 2312 2.5

DENS V O L U M CRES
43 B 0.88 HA GF: 1 - 5P 2A 5Q SUP: M TS: 5131 TP: 5151 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 2214 Versant mijlociu ondulat EXPOZITIE: S R RE STA L MES AG TA
LITIERA: continua-subtire TIP FLORA: Luzula albida HA UA HA
Natural fundamental prod. inf. relativ-echien
COMP.ACTUALA: 4 CAS 4 GO 2 TE CAS 4 IN 150 56 20 5 M .3 RN FS 0.24 71 62 0.2
COMP.TEL: 4CAS 4 GO 2 TE GO 4 IN 150 44 23 4 M .4 RN S 0.24 95 84 0.5
TE 2 IN 150 46 24 3 M .5 RN N 0.12 49 43 0.4
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 150 5 0.6 215 189 1.1

DENS V O L U M CRES
44 1.25 HA GF: 1 - 2A 4B 5Q SUP: M TS: 5132 TP: 5131 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 8 GO 2 TE GO 8 IN 170 44 22 3 .6 RN N 0.48 177 221 1.2
COMP.TEL: 8GO 2 TE TE 2 IN 30 16 14 3 M RN N 0.12 24 30 1.2
SEM.UTIL: 10GO 15 ani 0.4S mixt

SUBARBORET: Alun Corn Mcs. /0.3 PE 0.3S mixt
DATE COMPL.: Roca la suprafata/0,2S Alte date complement.
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 170 3 0.6 201 251 2.4
257
24 N Date complementare Fost carier de piatr.

43 A Date complementare Cod rezervaie GO - A150-14. Diseminat FA,CAS. Fagul este grupat spre
pârâu. S-a extras 33 mc.
43 B Date complementare Castan doborât i putred. Diseminat CA.

44 Date complementare
258
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
45 A 1.72 HA GF: 1 - 5U 2A 4B SUP: M TS: 5132 TP: 5131 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 2201 Versant superior ondulat EXPOZITIE: SV R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 7 CAS 3 GO CAS 7 IN 50 20 18 3 .3 RN FS 0.63 156 268 4.7
COMP.TEL: 7CAS 3 GO GO 3 P 50 18 16 4 M .3 NEC S 0.27 57 98 1.8
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.: Uscare mijlocie Atac mediu-daunatori
Alte date complement.
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 50 3 0.9 213 366 6.5

DENS V O L U M CRES
45 B 9.48 HA GF: 1 - 5C 5P 4B SUP: E TS: 5132 TP: 5131 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
LITIERA: continua-normala TIP FLORA: Poa p.-Carex c. HA UA HA
COMP.ACTUALA: 9 GO 1 CAS GO 9 IN 110 42 26 3 .5 RN N 0.63 310 2939 3.0
COMP.TEL: 9GO 1 CAS CAS 1 IN 110 44 23 4 M .3 RN FS 0.07 27 256 0.1
SEM.UTIL: 9GO 1 CAS 10 ani 0.4S mixt

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2019-T.igiena
LUCRARI PROP.:
TOTAL 110 3 0.7 337 3195 3.1

DENS V O L U M CRES
45 C 4.83 HA GF: 1 - 5U 5Q SUP: M TS: 5131 TP: 5151 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
Natural fundamental prod. inf. relativ-plurien
COMP.ACTUALA: 6 CAS 1 GO 3 GO CAS 1 P 200 68 24 5 I .3 NEC FS 0.09 37 179 0.1
COMP.TEL: 6CAS 4 GO CAS 1 P 140 44 22 5 I .4 NEC FS 0.09 32 155 0.1
CAS 4 IN 40 24 17 4 I .4 RN S 0.36 81 391 2.3
SEM.UTIL: GO 1 IN 140 50 27 3 M .5 RN S 0.09 47 227 0.2

SUBARBORET: GO 3 IN 30 12 8 3 M .3 RN N 0.27 17 82 2.1
DATE COMPL.: Uscare mijlocie Alte date complement.
POL: ERZ:
2018-T.igiena
TOTAL 40 4 0.9 214 1034 4.8

DENS V O L U M CRES
45 D 0.71 HA GF: 1 - 2A 4B 5Q SUP: M TS: 5132 TP: 5131 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 9 GO 1 CA GO 9 IN 110 42 26 3 .5 RN N 0.63 310 220 3.0
COMP.TEL: 9GO 1 CA CA 1 IN 110 26 22 4 M .3 RN FS 0.07 20 14 0.2
SEM.UTIL: 9GO 1 CAS 5 ani 0.4S mixt

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 110 3 0.7 330 234 3.2
259
45 A Date complementare Diseminat FA,CA.

45 B Date complementare Diseminat TE,CI,PAM,FA.

45 C Date complementare Rezervaie de semine CAS - A- 150-3. Arboretul btrân e putred, czut la
pmânt. Arboretul de castan este afectat de uscare. S-a extras 12 mc.
46 D Date complementare Diseminat TE,CI,PAM,FA.

260
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
46 A 4.82 HA GF: 1 - 5U 5Q SUP: M TS: 5132 TP: 5131 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 2201 Versant mijlociu ondulat EXPOZITIE: NE R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 4 CAS 2 GO 2 CA 1 FA 1 TE CAS 4 LT 30 16 12 3 M RN N 0.40 51 246 3.1
COMP.TEL: 5CAS 3 GO 1 FA 1 DT GO 2 IN 30 14 10 3 M RN N 0.20 19 92 1.5
CA 2 IN 25 10 8 3 M RN N 0.20 12 58 1.8
SEM.UTIL: FA 1 IN 25 10 8 3 M RN N 0.10 7 34 0.7

SUBARBORET: TE 1 IN 25 10 8 3 M RN N 0.10 10 48 0.9
POL: ERZ:

TOTAL 30 3 1.0 99 478 8.0

DENS V O L U M CRES
46 B 1.32 HA GF: 1 - 5C 5P 2A SUP: E TS: 5131 TP: 5151 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
LITIERA: intrerupta-subtire TIP FLORA: Poa p.-Carex c. HA UA HA
COMP.ACTUALA: 2 CAS 5 TE 3 GO CAS 2 LT 170 60 20 5 M .5 RN FS 0.14 42 55 0.2
COMP.TEL: 4CAS 4 TE 2 GO TE 5 IN 140 52 24 5 .5 RN S 0.35 144 190 1.0
GO 3 IN 140 50 25 4 M .5 RN S 0.21 97 128 0.4
SEM.UTIL: 7TE 3 GO 5 ani 0.1S mixt

SUBARBORET: Alun Mcs. Corn /0.6 PE 0.2S grupe
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL 140 5 0.7 283 373 1.6

DENS V O L U M CRES
46 C 1.78 HA GF: 1 - 5U 5Q SUP: M TS: 5132 TP: 5131 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 4 GO 6 CAS GO 1 IN 140 56 27 3 M .5 RN N 0.08 42 75 0.2
COMP.TEL: 6MO 4 CAS GO 3 IN 30 16 14 3 M .1 RN N 0.24 40 71 1.8
CAS 6 LT 40 20 16 3 .2 RN N 0.48 97 173 3.8
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 30 3 0.8 179 319 5.8

DENS V O L U M CRES
47 A 18.81 HA GF: 1 - 5C 5U 5Q SUP: E TS: 5132 TP: 5131 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 6 CAS 1 FA 3 GO CAS 6 LT 30 20 14 3 .2 RN N 0.48 78 1467 3.7
COMP.TEL: 5CAS 3 GO 2 FA FA 1 LT 110 40 27 3 M .5 RN S 0.08 40 752 0.5
GO 2 IN 25 14 12 3 M .2 RN N 0.16 20 376 1.2

SUBARBORET:
DATE COMPL.: 40% tulpini nesanat. Uscare mijlocie
Atac mediu-daunatori Alte date complement.
POL: ERZ:
2019-T.igiena
LUCRARI PROP.:
TOTAL 30 3 0.8 183 3441 5.7
261
46 A Date complementare S-a extras 43 mc. Variaii de date taxatorice.

46 B Date complementare Diseminat CA,FA,JU,PAM. Variaii de date taxatorice.

46 C Date complementare S-a extras 8 mc. Diseminat CA,FA.

47 A Date complementare Rezervaie de semine CAS - A - 150 -3. Diseminat CAS de 140 ani, restul
castanului este uscat, czut i putred la pmânt. Diseminat CA,CI. Variaii de
vârst la CAS i la GO între 20-40 ani.
262
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
47 B 1.56 HA GF: 1 - 5C 5U 4B SUP: E TS: 5132 TP: 5131 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 2201 Versant inferior ondulat EXPOZITIE: NE R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 4 CAS 3 FA 3 CA CAS 4 P 45 24 16 3 M .4 NEC N 0.36 73 114 2.7
COMP.TEL: 9CAS 1 DT FA 3 IN 40 18 14 3 M .4 RN N 0.27 48 75 2.7
CA 3 IN 40 16 14 3 M .4 RN N 0.27 40 62 2.4
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL 45 3 0.9 161 251 7.8

DENS V O L U M CRES
47 C 8.91 HA GF: 1 - 5C 5P 4B SUP: E TS: 5232 TP: 4231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 2201 Versant mijlociu ondulat EXPOZITIE: N R RE STA L MES AG TA
Partial derivat relativ-plurien
COMP.ACTUALA: 7 FA 2 GO 1 CA FA 1 IN 180 60 32 3 M .6 RN S 0.06 40 356 0.1
COMP.TEL: 7FA 3 GO FA 6 IN 120 46 30 3 .6 RN N 0.36 214 1907 1.8
GO 2 LT 120 46 29 3 M .6 RN N 0.12 69 615 0.4
SEM.UTIL: 10FA 15 ani 0.6S mixt CA 1 IN 120 40 26 4 M .5 RN N 0.06 22 196 0.2

SUBARBORET:
DATE COMPL.: Roca la suprafata/0,1S Doborituri izolate
POL: ERZ:
2018-T.igiena
LUCRARI PROP.:
TOTAL 120 3 0.6 345 3074 2.5

DENS V O L U M CRES
47 D 22.21 HA GF: 1 - 4B 5Q SUP: A TS: 5243 TP: 4211 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
Natural fundamental prod. sup. relativ-plurien
COMP.ACTUALA: 7 FA 3 GO FA 3 IN 160 62 30 2 M .6 RN N 0.03 13 289 0.1
COMP.TEL: 6FA 3 GO 1 PAM FA 4 IN 130 46 29 2 .6 RN N 0.04 18 400 0.2
SORT: FA F.gros,cher. sup.,derulaj VARSTA EXPL.: 120 ani
GO 3 IN 150 52 29 2 M .6 RN N 0.03 13 289 0.1
SEM.UTIL: 6FA 3 GO 1 PAM 15 ani 0.8S mixt

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.: T.PROGRESIVE(racordare)IMPAD

INGRIJIREA SEMINTISULUI CURATIRI TOTAL 130 2 0.1 44 978 0.4

DENS V O L U M CRES
47 E 4.96 HA GF: 1 - 5U 5Q SUP: M TS: 5131 TP: 5151 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 8 CAS 2 CA CAS 8 LT 35 20 16 4 .3 RN N 0.72 146 724 4.5
COMP.TEL: 10CAS CA 2 LT 20 12 10 3 M .3 RN N 0.18 16 79 1.5
SORT: FA F.gros,cher. sup.,derulaj VARSTA EXPL.:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 35 4 0.9 162 803 6.0
263
47 B Date complementare Rari preexisteni de CAS. Diseminat PAM,GO.

47 C Date complementare Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,6-0,7.

47 D Date complementare Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,1-0,2. Gorunul grupat în
amonte. Diseminat CA,PAM,CAS,JU. Variaii de vârst a semini ului între
5-20 ani.
47 E Date complementare S-a extras 4 mc. Rari preexisteni de CAS de 150 i 200 ani, uscai. Variaii de
date taxatorice. Diseminat GO,FA,CI,PAM.
264
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
61 5.96 HA GF: 1 - 5U 4B 5Q SUP: M TS: 5142 TP: 5121 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 6 CAS 2 GO 2 GO CAS 3 IN 90 36 23 5 M .4 RN S 0.24 92 548 0.5
COMP.TEL: 5CAS 5 GO CAS 2 P 25 14 10 3 M .3 NEC N 0.16 16 95 1.2
CAS 1 LT 15 8 6 3 M .3 RN N 0.08 4 24 0.5
SEM.UTIL: GO 2 IN 25 12 9 3 M .3 RN N 0.16 12 72 1.2

SUBARBORET: GO 2 IN 160 42 27 3 M .5 RN S 0.16 84 501 0.4
POL: ERZ:
2020-T.igiena
TOTAL 90 3 0.8 208 1240 3.8

DENS V O L U M CRES
62 A 1.08 HA GF: 1 - 5P 2A 5Q SUP: M TS: 5152 TP: 5314 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
LITIERA: intrerupta-subtire TIP FLORA: Festuca altissima HA UA HA
COMP.ACTUALA: 4 GO 1 CAS 2 TE 3 FA GO 4 IN 120 46 27 3 M .5 RN N 0.24 126 136 0.9
COMP.TEL: 4GO 4 FA 1 CAS 1 TE CAS 1 LT 120 46 20 4 M .4 RN FS 0.06 18 19 0.1
TE 2 IN 120 48 29 3 M .5 RN N 0.12 63 68 0.5

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2020-T.igiena
TOTAL 120 3 0.6 302 326 2.4

DENS V O L U M CRES
62 B 1.09 HA GF: 1 - 5U 4B 5Q SUP: M TS: 5132 TP: 5131 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 5 CT 3 EX 1 BR 1 CAS CT 5 P 55 34 20 3 .4 NEC S 0.40 119 130 2.8
COMP.TEL: 5CT 3 EX 1 DR 1 CAS EX 3 P 50 26 18 3 M .4 NEC N 0.24 74 81 2.1
BR 1 P 45 30 21 2 M .4 NEC N 0.08 38 41 1.3
SEM.UTIL: CAS 1 P 45 24 17 3 M .4 NEC N 0.08 18 20 0.6

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 55 3 0.8 249 272 6.8

DENS V O L U M CRES
62 C 2.54 HA GF: 1 - 4B 5Q SUP: A TS: 5153 TP: 5211 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
LITIERA: continua-subtire TIP FLORA: Asarum-Stellaria HA UA HA
COMP.ACTUALA: 6 PI 4 PAM PI 6 P 55 36 25 1 .3 NEC N 0.48 252 640 6.1
COMP.TEL: 6PI 4 PAM PAM 4 P 55 38 25 1 M .5 NEC N 0.32 122 310 1.7
SORT: PI Gros,cherestea VARSTA EXPL.: 80 ani
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 55 1 0.8 374 950 7.8
265
61 Date complementare S-a extras 80 mc. Rare exemplare de CAS de 180 ani uscate i o parte din GO
de 150 ani este uscat. Variaii de date taxatorice.
62 A Date complementare S-a extras 11 mc. Variaii de date taxatorice. Diseminat CA,CI,JU.
62 B Date complementare Diverse r inoase = LA, PIS. Variaii de date taxatorice i de consisten între
0,7-0,8.
62 C Date complementare S-a extras 7 mc. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,7-0,8.
Diseminat GO,CA,SC.
266
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SORT: PI Gros,cherestea VARSTA EXPL.:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
77 A 1.54 HA GF: 1 - 2A 4B 5Q SUP: M TS: 5152 TP: 5314 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
LITIERA: continua-subtire TIP FLORA: Festuca altissima HA UA HA
COMP.ACTUALA: 3 TE 4 GO 3 CA TE 3 IN 160 56 28 3 M .7 RN N 0.18 91 140 0.5
COMP.TEL: 5GO 4 TE 1 CA GO 4 IN 170 56 29 3 I .7 RN N 0.24 143 220 0.6
CA 2 IN 160 40 23 5 I .5 RN S 0.12 37 57 0.2
SEM.UTIL: 10GO 15 ani 0.3S mixt CA 1 IN 50 20 14 4 M .5 RN S 0.06 9 14 0.4

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2020-T.igiena
TOTAL 160 3 0.6 280 431 1.7

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 7 GO 2 CA 1 CAS GO 7 IN 85 34 23 3 .6 RN N 0.56 223 227 3.3
COMP.TEL: 7GO 2 CA 1 DT CA 2 LT 80 24 21 3 M .5 RN N 0.16 43 44 0.9
CAS 1 IN 80 32 23 3 M .4 RN N 0.08 31 32 0.4
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2020-T.igiena
TOTAL 85 3 0.8 297 303 4.6

DENS V O L U M CRES
77 C 1.83 HA GF: 1 - 2A 4B 5Q SUP: M TS: 5132 TP: 5131 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 2201 Versant mijlociu ondulat EXPOZITIE: V R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 10 GO GO 10 IN 160 50 28 3 .7 RN N 0.80 449 822 2.1
COMP.TEL: 8GO 2 DT
SEM.UTIL: 8GO 2 FA 15 ani 0.6S mixt

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 160 3 0.8 449 822 2.1
267
73C Date complementare Caban pentru muncitori Foremal. Fundaie din piatr, perei din crmid,
acoperi cu azbociment. Necesit reparaii.
77 A Date complementare S-a extras 36 mc. Variaii de date taxatorice. Diseminat FA,CAS,PAM,SB,JU.
77 B Date complementare S-a extras 43 mc. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,7-0,8.
Diseminat CAS. Castanul este uscat i doborât.
77 C Date complementare Variaii de date taxatorice. Diseminat CA,FA.

268
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
77 D 1.34 HA GF: 1 - 4B 5Q SUP: A TS: 5152 TP: 5314 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 6 MO 2 PI 1 CA 1 DT MO 6 P 55 32 23 3 .4 NEC N 0.48 256 343 6.4
COMP.TEL: 7MO 2 PI 1 DT PI 2 P 55 32 20 2 M .4 NEC S 0.16 58 78 1.7
CA 1 IN 55 20 18 5 M .4 RN S 0.08 17 23 0.5
SEM.UTIL: DT 1 IN 55 28 21 3 I .4 RN N 0.08 22 29 0.6

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2020-T.igiena
LUCRARI PROP.: T.IGIENA(T.rase,benzi decII)
TOTAL 55 3 0.8 353 473 9.2

DENS V O L U M CRES
77 E 0.68 HA GF: 1 - 4B 5Q SUP: A TS: 5152 TP: 5314 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 2101 Versant mijlociu plan EXPOZITIE: SV R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 7 LA 1 CI 2 CA LA 7 P 60 34 29 2 .4 NEC N 0.56 390 265 8.4
COMP.TEL: 7LA 2 CI 1 CA CI 1 IN 60 28 20 3 M .5 RN N 0.08 26 18 0.3
CA 2 IN 50 20 17 3 M .5 RN N 0.16 32 22 1.3
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2020-T.igiena
TOTAL 60 2 0.8 448 305 10.0

DENS V O L U M CRES
77 F 1.87 HA GF: 1 - 4B 5Q SUP: A TS: 5152 TP: 5314 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 2101 Versant mijlociu plan EXPOZITIE: SV R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 2 PIS 6 EX 1 JU 1 DT PIS 2 IN 60 42 30 2 M .4 RN N 0.14 100 187 1.3
COMP.TEL: 6EX 2 PIS 1 JU 1 DT EX 6 P 60 32 27 2 .4 NEC N 0.42 251 469 4.0
SORT: PIS Gros,cherestea,celuloza VARSTA EXPL.: 70 ani
JU 1 IN 60 26 22 3 M .5 RN N 0.07 22 41 0.1
SEM.UTIL: DT 1 IN 60 36 24 3 M .5 RN N 0.07 23 43 0.5

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 60 2 0.7 396 740 5.9

DENS V O L U M CRES
77 G 0.98 HA GF: 1 - 5U 4B 5Q SUP: M TS: 5152 TP: 5314 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 2101 Versant superior plan EXPOZITIE: NV R RE STA L MES AG TA
Artificial de prod. inf. relativ-echien
COMP.ACTUALA: 10 CAS CAS 7 P 50 26 17 5 .4 NEC FS 0.49 110 108 2.4
COMP.TEL: 10CAS CAS 3 LT 70 40 8 3 M .3 RN N 0.21 15 15 1.2
SORT: PIS Gros,cherestea,celuloza VARSTA EXPL.:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 50 4 0.7 125 123 3.6
269
77 D Date complementare S-a extras 72 mc. Diverse tari = CI,CAS,GO,FA. PI = PI+PIN+PIS. Diseminat
TE.
77 E Date complementare S-a extras 33 mc. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,7-0,8.
77 F Date complementare S-a extras 64 mc. Variaii de date taxatorice. Diverse tari = ULM,CI,GO,CAS.
Bolovani pe 0,3S. Diseminat LA,PAM. Arboret afectat de doborâturi de vânt.
77 G Date complementare
270
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
77 H 1.44 HA GF: 1 - 4B 5Q SUP: A TS: 5153 TP: 5211 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 3201 Versant superior ondulat EXPOZITIE: V R RE STA L MES AG TA
LITIERA: continua-normala TIP FLORA: Asarum-Stellaria HA UA HA
COMP.ACTUALA: 8 FA 2 GO FA 8 IN 95 38 30 2 .6 RN N 0.64 380 547 5.4
COMP.TEL: 8FA 2 GO GO 2 IN 95 40 28 2 M .6 RN N 0.16 90 130 1.0
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 95 2 0.8 470 677 6.4

DENS V O L U M CRES
77 I 2.17 HA GF: 1 - 5C 5U 4B SUP: E TS: 5152 TP: 5314 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 2101 Versant mijlociu ondulat EXPOZITIE: NV R RE STA L MES AG TA
LITIERA: continua-normala TIP FLORA: Festuca altissima HA UA HA
COMP.ACTUALA: 4 CAS 3 CA 2 FA 1 CI CAS 2 LT 80 42 20 5 M .4 RN FS 0.18 54 117 0.5
COMP.TEL: 5PIS 3 FA 1 CA 1 CI CAS 2 IN 50 24 15 4 M .3 RN S 0.18 33 72 1.1
CA 3 IN 50 20 16 4 M .5 RN N 0.27 49 106 1.9
SEM.UTIL: FA 2 LT 60 24 18 3 M .5 RN N 0.18 47 102 1.8

SUBARBORET: CI 1 IN 80 28 23 3 M .5 RN N 0.09 35 76 0.1
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL 50 3 0.9 218 473 5.4

DENS V O L U M CRES
77 J 0.41 HA GF: 1 - 5C 5U 4B SUP: E TS: 5152 TP: 5314 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 2101 Versant mijlociu plan EXPOZITIE: NV R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 10 FA FA 10 LT 95 38 27 3 .6 RN N 0.70 349 143 5.2
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL 95 3 0.7 349 143 5.2

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
271
77 H Date complementare S-a extras 5 mc. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,7-0,8.
Diseminat PAM,CI,CA.
77 I Date complementare S-a extras 5 mc.

77 J Date complementare Variaii de date taxatorice. Diseminat GO,CA,CI.

77C Date complementare Canton silvic Usturoiu (locuin de serviciu). Fundaie din piatr i beton,
perei din crmid, acoperi cu igl. Se compune din sufragerie, baie i dou
dormitoare. Stare bun. Anexe.
272
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
78 A 0.76 HA GF: 1 - 5P SUP: M TS: 5152 TP: 5314 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 4 GO 2 CA 2 TE 2 CAS GO 4 IN 125 46 27 3 M .5 RN N 0.28 147 112 1.0
COMP.TEL: 4CAS 4 GO 2 TE CA 2 IN 140 40 23 5 M .5 RN N 0.14 43 33 0.3
TE 2 IN 140 44 30 3 M .5 RN N 0.14 77 59 0.5
SEM.UTIL: 6CAS 4 GO 15 ani 0.3S grupe CAS 2 IN 105 36 23 4 M .4 RN S 0.14 54 41 0.3

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 125 3 0.7 321 245 2.1

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 9 GO 1 DT GO 9 LT 75 26 22 3 .6 RN N 0.72 263 276 3.6
COMP.TEL: 9GO 1 DT DT 1 LT 75 28 23 3 M .5 RN N 0.08 25 26 0.5
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 75 3 0.8 288 302 4.1

DENS V O L U M CRES
78 C 1.52 HA GF: 1 - 5U 4B SUP: M TS: 5152 TP: 5314 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 5 GO 3 CA 2 CAS GO 5 IN 85 34 22 3 .5 RN N 0.35 129 196 2.1
COMP.TEL: 6GO 4 CAS CA 3 IN 85 30 20 3 M .5 RN N 0.21 53 81 1.1
CAS 2 IN 85 36 22 3 PM .4 RN N 0.14 49 74 0.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 85 3 0.7 231 351 3.8

DENS V O L U M CRES
78 D 1.95 HA GF: 1 - 5P 4B SUP: M TS: 5132 TP: 5131 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 9 GO 1 CAS GO 9 IN 150 52 29 3 .6 RN N 0.54 322 628 1.5
COMP.TEL: 9GO 1 CAS CAS 1 IN 180 60 24 4 M .5 RN S 0.06 25 49
SEM.UTIL: 8GO 2 CA 15 ani 0.4S intim

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2020-T.igiena
TOTAL 160 3 0.6 347 677 1.5
273
78 A Date complementare Variaii de date taxatorice.

78 B Date complementare Variaii de date taxatorice.

78 C Date complementare Variaii de date taxatorice. Uscare la castan.

78 D Date complementare Variaii de date taxatorice. Uscare la castan.

274
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
78 E 0.37 HA GF: 1 - 5U 4B SUP: M TS: 5132 TP: 5131 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
Total derivat de prod. mij. relativ-plurien
COMP.ACTUALA: 4 SC 3 CAS 3 GO SC 4 LT 5 4 5 3 M NEC N 0.32 6 2 2.2
COMP.TEL: 5GO 4 CAS 1 DT CAS 2 LT 5 4 4 3 M RN N 0.16 4 1 0.4
CAS 1 LT 30 12 8 3 M RN N 0.08 6 2 0.6
SEM.UTIL: GO 3 IN 5 2 3 M RN N 0.24 1 0.4

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 5 3 0.8 17 5 3.6

DENS V O L U M CRES
78 F 0.73 HA GF: 1 - 2A 4B SUP: M TS: 5152 TP: 5314 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 7 PI 1 PIN 2 GO PI 7 PP 55 22 23 3 .5 NEC N 0.49 224 164 4.0
COMP.TEL: 6PI 2 PIN 2 GO PIN 1 LT 55 34 24 3 M .4 NEC N 0.07 34 25 0.5
GO 2 55 24 18 4 M .5 RN N 0.14 36 26 0.7
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 55 3 0.7 294 215 5.2

DENS V O L U M CRES
78 G 1.17 HA GF: 1 - 5P 4B SUP: M TS: 5152 TP: 5314 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 2101 Versant inferior ondulat EXPOZITIE: N R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 3 FA 2 GO 3 CA 2 CAS FA 3 IN 170 56 30 3 M .6 RN S 0.21 125 146 0.5
COMP.TEL: 4FA 4 GO 2 CAS GO 2 IN 170 50 30 3 M .6 RN N 0.14 88 103 0.4
CA 3 IN 160 40 27 4 M .6 RN S 0.21 81 95 0.5
SEM.UTIL: CAS 2 IN 160 38 26 5 M .5 RN N 0.14 67 78

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 170 3 0.7 361 422 1.4

DENS V O L U M CRES
78 H 0.99 HA GF: 1 - 5U 4B SUP: M TS: 5132 TP: 5131 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 3 CAS 5 CA 2 GO CAS 3 IN 20 14 10 3 M .1 RN N 0.27 26 26 1.9
COMP.TEL: 6CAS 4 GO CA 5 IN 20 12 9 3 .1 RN N 0.45 33 33 3.8
GO 2 IN 20 12 9 3 M RN N 0.18 14 14 1.1
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 20 3 0.9 73 73 6.8
275
78 E Date complementare Variaii de date taxatorice. Diseminat FA.

78 F Date complementare
78 G Date complementare Variaii de date taxatorice. Diseminat TE.

78 H Date complementare Variaii de date taxatorice. Diseminat TE.

276
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
78 K 0.18 HA GF: 1 - 2A 4B SUP: M TS: 5152 TP: 5314 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 5 GO 5 FA GO 5 IN 170 54 30 3 M .6 RN N 0.35 221 40 0.9
COMP.TEL: 5FA 5 GO FA 5 IN 170 56 30 3 M .6 RN N 0.35 208 37 0.9
SEM.UTIL: 6FA 4 GO 5 ani 0.2S mixt

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.: TAIERI DE CONSERVARE

AJUTORAREA REG NATURALE TOTAL 170 3 0.7 429 77 1.8

DENS V O L U M CRES
78M1 0.27 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
277
78 K Date complementare Variaii de date taxatorice.

78M1 Date complementare Ocupaie fix -drum de acces spre locuine (drum asfaltat i o parte împietruit).
78M2 Date complementare Ocupaie fix - fânea regenerat parial cu FA,ME i SAC.
78M3 Date complementare Ocupaie fix - fânea regenerat parial cu FA,ME i GO.
278
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
79 0.63 HA GF: 1 - 5P 4B SUP: M TS: 5131 TP: 5151 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 4 GO 6 CAS GO 3 IN 120 48 23 3 M .5 RN N 0.18 72 45 0.7
COMP.TEL: 4CAS 4 TE 1 PAM 1 GO CAS 2 LT 190 66 20 4 M .5 RN FS 0.12 36 23
CAS 2 LT 130 48 19 4 M .5 RN S 0.12 33 21 0.2
SEM.UTIL: 4GO 4 CAS 2 TE 5 ani 0.3S mixt CAS 1 LT 60 26 13 4 M .4 RN S 0.06 9 6 0.3

SUBARBORET: GO 1 IN 25 12 8 3 M RN N 0.06 4 3 0.4
DATE COMPL.: Uscare puternica Alte date complement.
CAS 1 LT 25 14 8 3 M RN N 0.06 4 3 0.4
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

INGRIJIREA SEMINTISULUI TOTAL 190 4 0.6 158 101 2.0

DENS V O L U M CRES
85 3.43 HA GF: 1 - 5C 5U 4B SUP: E TS: 5132 TP: 5231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 2201 Versant inferior ondulat EXPOZITIE: NV R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 6 CAS 2 GO 1 FA 1 CA CAS 6 P 35 18 14 4 .4 NEC S 0.54 88 302 3.4
COMP.TEL: 6CAS 2 GO 1 FA 1 CA GO 2 IN 35 18 14 3 M .5 RN N 0.18 30 103 1.4
FA 1 IN 35 16 14 3 M .5 RN N 0.09 16 55 0.9

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL 35 4 0.9 147 505 6.5

DENS V O L U M CRES
86 A 9.71 HA GF: 1 - 5C 5P 4B SUP: E TS: 5131 TP: 5151 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 9 GO 1 CAS GO 6 IN 160 50 25 4 .5 RN S 0.48 221 2146 1.0
COMP.TEL: 9GO 1 CAS CAS 1 IN 170 52 20 5 M .4 RN FS 0.08 24 233 0.1
GO 3 IN 25 14 8 3 M .2 RN N 0.24 15 146 1.7
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2020-T.igiena
LUCRARI PROP.:
TOTAL 160 4 0.8 260 2525 2.8

DENS V O L U M CRES
86 B 14.67 HA GF: 1 - 5U 2A 4B SUP: M TS: 5131 TP: 5151 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 2214 Versant mijlociu framintat EXPOZITIE: E R RE STA L MES AG TA
LITIERA: intrerupta-subtire TIP FLORA: Luzula albida HA UA HA
COMP.ACTUALA: 6 GO 3 CAS 1 FA GO 6 LT 60 20 15 5 .3 RN S 0.36 68 998 1.3
COMP.TEL: 6GO 3 CA 1 FA CAS 3 P 55 22 14 5 M .3 NEC S 0.18 29 425 0.8
FA 1 LT 55 18 13 5 M .3 RN S 0.06 10 147 0.4
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.: 60% tulpini nesanat. Roca la suprafata/0,3S
POL: ERZ: supraf. puter.

LUCRARI EXEC.:

TOTAL 60 5 0.6 107 1570 2.5
279
79 Date complementare Castan uscat. Variaii de date taxatorice.

85 Date complementare Variaii de date taxatorice.



280
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SOL: 2201 Versant inferior framintat EXPOZITIE: V R RE STA L MES AG TA
Total derivat de prod. mij. relativ-plurien
COMP.ACTUALA: 5 CA 2 FA 3 GO CA 5 LT 70 26 20 4 .5 RN N 0.30 76 164 1.7
COMP.TEL: 3GO 5 CA 2 FA FA 2 LT 50 20 16 4 M .5 RN N 0.12 26 56 1.0
GO 3 IN 50 26 18 3 M .5 RN N 0.18 47 102 1.4
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL 70 3 0.6 149 322 4.1

DENS V O L U M CRES
89 14.09 HA GF: 1 - 5C 5U 2A SUP: E TS: 5132 TP: 5231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 8 FA 1 GO 1 DT FA 2 IN 180 60 31 3 M .5 RN S 0.14 88 1240 0.3
COMP.TEL: 8FA 1 GO 1 DT FA 4 IN 130 48 30 3 M .5 RN N 0.28 166 2339 1.1
FA 2 IN 60 24 20 3 M .5 RN N 0.14 43 606 1.4

SUBARBORET: DT 1 IN 60 22 18 3 M .5 RN N 0.07 15 211 0.5
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL 180 3 0.7 356 5016 3.5

DENS V O L U M CRES
SOL: 3101 Versant superior ondulat EXPOZITIE: E R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 2 CAS 3 STR 3 FA 2 PAM CAS 2 P 40 16 13 3 M .4 NEC N 0.18 26 34 1.4
COMP.TEL: 4FA 2 PAM 2 CAS 2 STR STR 3 P 40 20 14 3 M .5 NEC N 0.27 47 62 2.7
FA 3 IN 45 20 13 3 M .5 RN N 0.27 43 57 2.7
SEM.UTIL: PAM 2 IN 45 22 15 3 M .5 RN N 0.18 31 41 0.6

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL 40 3 0.9 147 194 7.4

DENS V O L U M CRES
98 A 0.84 HA GF: 1 - 5C 5U 4B SUP: E TS: 5132 TP: 5131 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 5 SC 2 CAS 2 PI 1 ML SC 5 LT 50 26 18 4 .3 NEC S 0.35 56 47 1.8
COMP.TEL: 5SC 2 CAS 2 PI 1 ML CAS 2 P 50 24 17 3 M .3 NEC FS 0.14 31 26 1.0
PI 2 P 55 30 20 4 M .2 NEC S 0.14 51 43 0.8
SEM.UTIL: ML 1 P 50 18 15 4 M .2 NEC S 0.07 13 11 0.1

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL 50 4 0.7 151 127 3.7
281
88 Date complementare Rari preexisteni de GO. Castanul czut la pmânt i putrezit.

89 Date complementare Diverse tari = CA,CI,PAM,CAS. Diseminat CAS. Variaii de date taxatorice.
90 Date complementare Variaii de date taxatorice.


282
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
98 B 2.28 HA GF: 1 - 5C 5P 4B SUP: E TS: 5132 TP: 5131 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
Artificial de prod. inf. relativ-plurien
COMP.ACTUALA: 6 CAS 4 GO CAS 3 P 120 56 20 5 M .3 NEC N 0.21 63 144 0.3
COMP.TEL: 6CAS 4 GO GO 4 IN 120 44 25 4 M .4 RN S 0.28 129 294 0.9
CAS 3 LT 20 14 8 3 M .2 RN S 0.21 15 34 1.5
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.: Uscare mijlocie
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL 120 4 0.7 207 472 2.7

DENS V O L U M CRES
LITIERA: intrerupta-subtire TIP FLORA: Carex pilosa HA UA HA
COMP.ACTUALA: 5 CAS 4 STR 1 PI CAS 2 P 25 12 8 3 M .4 NEC N 0.18 13 21 1.3
COMP.TEL: 5CAS 4 STR 1 PI STR 3 P 25 16 10 3 M .3 NEC N 0.27 28 46 1.9
PI 1 P 55 34 22 4 M .4 NEC N 0.09 38 63 0.5
SEM.UTIL: CAS 2 IN 120 50 24 4 M .4 RN FS 0.18 74 122 0.3

SUBARBORET: STR 1 P 15 6 6 3 M A15014 N 0.09 5 8 0.4
CAS 1 P 15 6 6 3 M A1502 N 0.09 5 8 0.5
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL 25 3 0.9 163 268 4.9

DENS V O L U M CRES
98 D 1.39 HA GF: 1 - 5C 5U 4B SUP: E TS: 5142 TP: 5121 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 6 GO 1 CAS 1 PAM 2 STR GO 6 IN 60 26 20 3 .4 RN S 0.54 168 234 3.9
COMP.TEL: 5GO 2 CAS 2 STR 1 PAM CAS 1 P 55 20 17 4 M .5 NEC S 0.09 20 28 0.5
PAM 1 P 55 26 20 3 M .4 NEC S 0.09 24 33 0.3
SEM.UTIL: STR 2 P 55 30 22 3 M .4 NEC S 0.18 67 93 1.9

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL 60 3 0.9 279 388 6.6

DENS V O L U M CRES
98 E 3.02 HA GF: 1 - 5U 4B SUP: M TS: 5142 TP: 5121 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 2212 Versant superior plan EXPOZITIE: NE R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 7 CAS 3 STR CAS 4 IN 120 50 16 5 M RN FS 0.36 73 220 0.4
COMP.TEL: 7CAS 3 STR CAS 3 P 25 12 8 3 M NEC N 0.27 19 57 2.0
STR 3 P 25 14 10 3 M NEC N 0.27 28 85 1.9
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 25 3 0.9 120 362 4.3
283
98 B Date complementare Variaii de date taxatorice. Uscare la castanul btrân de 120 ani.
98 C Date complementare Pinul grupat în amonte. Variaii de date taxatorice.

98 D Date complementare
98 E Date complementare Variaii de date taxatorice.

284
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
98 F 3.00 HA GF: 1 - 5C 5P 4B SUP: E TS: 5132 TP: 5131 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 2201 Versant mijlociu ondulat EXPOZITIE: V R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 10 GO GO 8 IN 100 44 24 3 .5 RN S 0.56 240 720 2.9
COMP.TEL: 10GO GO 2 IN 20 8 7 3 M .3 RN N 0.14 7 21 0.9
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL 100 3 0.7 247 741 3.8

DENS V O L U M CRES
98 G 1.35 HA GF: 1 - 5C 5P 4B SUP: E TS: 5142 TP: 5121 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 3 GO 5 CAS 2 STR GO 2 IN 120 40 22 5 M RN RN FS 0.16 59 80 0.4
COMP.TEL: 4CAS 4 STR 2 GO CAS 5 LT 20 14 10 3 A15014 FS 0.40 39 53 2.8
STR 2 P 15 8 7 3 M RN N 0.16 11 15 0.7
SEM.UTIL: GO 1 IN 10 4 4 3 M N 0.08 1 1 0.3

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL 120 5 0.8 110 149 4.2

DENS V O L U M CRES
98 H 2.21 HA GF: 1 - 4B SUP: A TS: 5131 TP: 5151 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 10 GO GO 8 LT 65 24 15 5 .4 RN S 0.72 135 298 2.4
COMP.TEL: 10GO GO 2 IN 110 40 21 5 M .4 RN FS 0.18 61 135 0.5
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 65 5 0.9 196 433 2.9

DENS V O L U M CRES
98 I 0.18 HA GF: 1 - 5P 4B SUP: M TS: 5132 TP: 5131 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 7 CAS 3 GO CAS 3 P 120 44 20 5 M .4 NEC FS 0.21 63 11 0.3
COMP.TEL: 8CAS 2 GO GO 3 IN 120 44 22 4 M .4 RN S 0.21 77 14 0.7
CAS 4 LT 20 14 10 3 M .3 RN N 0.28 27 5 2.0
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 110 4 0.7 167 30 3.0
285
98 F Date complementare Variaii de date taxatorice.

98 G Date complementare Variaii de date taxatorice. Diseminat FA,CA,PAM.

98 H Date complementare Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,8-0,9.

98 I Date complementare Variaii de date taxatorice.

286
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
99P1 0.19 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
99P2 2.27 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
100P 1.14 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
287
99C Date complementare Canton silvic Valea Borcutului. Construcie cu etaj - fundaie din piatr, perei
din crmid i bolari, acoperi cu tabl ondulat. La parter - anexe.
99P1 Date complementare Pepinier silvic - Valea Borcutului.

99P2 Date complementare

100P Date complementare Pepinier - Valea Borcutului II.

288
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
110 A 4.71 HA GF: 1 - 5C 5U 4B SUP: E TS: 5132 TP: 5231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
LITIERA: intrerupta-subtire TIP FLORA: Festuca heterophylla HA UA HA
COMP.ACTUALA: 7 CAS 2 GO 1 DT CAS 7 P 55 18 12 4 .4 NEC S 0.63 80 377 3.7
COMP.TEL: 7CA 2 GO 1 DT GO 2 LT 55 20 13 4 M .4 RN S 0.18 27 127 0.9
DT 1 P 55 20 13 4 M .4 NEC S 0.09 12 57 0.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL 55 4 0.9 119 561 5.2

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 6 CAS 1 GO 3 ML CAS 2 IN 145 46 20 5 M .4 RN FS 0.16 48 49 0.1
COMP.TEL: 6CAS 2 GO 2 ML GO 1 IN 135 42 23 4 M .5 RN S 0.08 32 33 0.2
CAS 4 LT 20 16 12 3 G .5 RN N 0.32 41 42 2.2
SEM.UTIL: ML 3 IN 40 22 17 3 M .3 RN N 0.24 54 56 0.3

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 20 3 0.8 175 180 2.8

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 5 GO 4 CAS 1 CA GO 3 IN 120 44 25 3 M .4 RN S 0.24 110 666 0.9
COMP.TEL: 5GO 4 CAS 1 CA GO 2 IN 45 18 14 3 M .4 RN S 0.16 27 163 1.3
CAS 4 IN 45 18 14 3 M .3 RN S 0.32 52 315 2.4
SEM.UTIL: CA 1 LT 20 10 10 3 M .1 RN N 0.08 7 42 0.7

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL 120 3 0.8 196 1186 5.3

DENS V O L U M CRES
110 D 12.63 HA GF: 1 - 5U 4B 5Q SUP: M TS: 5132 TP: 5231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 2201 Versant inferior ondulat EXPOZITIE: S R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 3 CAS 2 STR 2 ML 1 PI 1 GO 1 DR CAS 3 P 45 20 13 4 M .4 NEC S 0.27 39 493 1.7
COMP.TEL: 3CAS 2 STR 2 ML 1 PI 1 GO 1 EX STR 2 P 45 24 15 4 M .4 NEC S 0.18 35 442 1.4
ML 2 P 45 18 13 4 M .4 NEC S 0.18 28 354 0.2
SEM.UTIL: PI 1 P 45 28 17 4 M .4 NEC S 0.09 25 316 0.6

SUBARBORET: GO 1 IN 45 20 15 4 I .4 RN S 0.09 17 215 0.6
DR 1 P 45 24 16 4 M .4 NEC N 0.09 23 290 0.6
POL: ERZ:

TOTAL 45 4 0.9 167 2110 5.1
289
110 A Date complementare Diverse tari = MLA,FA,STR,SC,PAM. Variaii de date taxatorice.

110 B Date complementare

110 C Date complementare Diseminat MLA,FA. Variaii de date taxatorice.

110 D Date complementare S-a extras 41 mc. Diverse r inoase = MO. PI=PI+PIN. Variaii de date
taxatorice.
290
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
110M 0.72 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
204 2.16 HA GF: 2 - 1C SUP: A TS: 5132 TP: 5131 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 9 GO 1 DT GO 3 LT 150 54 26 3 M .4 RN S 0.21 102 220 0.5
COMP.TEL: 9GO 1 DT GO 6 LT 100 36 24 3 .4 RN S 0.42 179 387 1.3
SORT: GOL Mijlociu si gros,cherestea VARSTA EXPL.: 110 ani
DT 1 LT 150 56 27 5 M .4 RN S 0.07 27 58 0.1
SEM.UTIL: 6GO 3 CAS 1 PAM 5 ani 0.1S mixt

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.: T.IGIENA(T.progresive decII)

TOTAL 100 3 0.7 308 665 1.9

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 10 FA FA 4 IN 155 60 31 3 M .6 RN N 0.32 222 1805 0.9
COMP.TEL: 7FA 1 MO 2 GO FA 6 IN 115 42 29 3 .6 RN N 0.48 283 2301 2.6
SEM.UTIL: 10FA 5 ani 0.2S mixt

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2020-T.igiena
TOTAL 115 3 0.8 505 4106 3.5
291
110M Date complementare Ocupaie fix. Teren împrejmuit cu gard de sârm, în interior exist o cas
compus din parter i mansard.
114C Date complementare Sediul D.S. Maramure . Anexe i garaj.

204 Date complementare Diseminat FA,CA. Diverse tari = CAS,PAM. Variaii de date taxatorice.
217 Date complementare Diseminat CA,GO,MO. Variaii de date taxatorice i de consisten între
0,8-0,9.
292
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SOL: 2201 Versant ondulat EXPOZITIE: NE R RE STA L MES AG TA
COMP.TEL: 7FA 1 MO 2 GO FA 6 IN 110 42 29 3 .6 RN N 0.48 254 2377 2.8

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2020-T.igiena
TOTAL 110 3 0.8 442 4137 3.7

DENS V O L U M CRES
230 13.42 HA GF: 1 - 4B 1B SUP: A TS: 5242 TP: 4212 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
LITIERA: continua-normala TIP FLORA: Asperula-Asarum HA UA HA
COMP.TEL: 8FA 2 PAM FA 5 IN 115 44 31 3 .6 RN N 0.40 249 3342 2.2
FA 1 IN 85 28 25 3 M .6 RN N 0.08 53 711 0.7
SEM.UTIL: 8FA 2 PAM 5 ani 0.2S mixt

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.: T.PROGRESIVE(insamintare)


DENS V O L U M CRES
236 A 5.00 HA GF: 1 - 2A 1C SUP: M TS: 5131 TP: 5151 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 2214 Versant superior framintat EXPOZITIE: SE R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 8 GO 2 FA GO 8 IN 150 42 23 4 .5 RN S 0.56 223 1115 1.2
COMP.TEL: 8GO 2 FA FA 2 IN 150 52 27 4 M .5 RN S 0.14 70 350 0.3
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 150 4 0.7 293 1465 1.5

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
293
218 Date complementare Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,7-0,8. Diseminat CA,GO.
230 Date complementare Diseminat PAM,CA. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,8-0,9.
236 A Date complementare Diseminat MO,PAM. Variaii de date taxatorice.

236N Date complementare Carier de piatr.

294
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
238 1.40 HA GF: 1 - 2A 4B 1B SUP: M TS: 5242 TP: 4212 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 10 FA FA 7 IN 120 46 29 3 .5 RN N 0.56 314 440 2.8
COMP.TEL: 10FA FA 3 IN 85 28 25 3 M .5 RN N 0.24 105 147 2.0
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2017-T.igiena
TOTAL 120 3 0.8 419 587 4.8

DENS V O L U M CRES
269 A 0.83 HA GF: 1 - 4B 1B SUP: A TS: 5242 TP: 4212 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 2 PI 8 PAM PI 2 P 60 32 23 2 M .5 NEC V 0.14 64 53 1.3
COMP.TEL: 2PI 8 PAM PAM 8 P 60 30 25 2 .5 NEC V 0.56 214 178 2.2
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2017-T.igiena
TOTAL 60 2 0.7 278 231 3.5

DENS V O L U M CRES
269 B 0.29 HA GF: 1 - 4B 1B SUP: A TS: 5256 TP: 9722 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 0402 Lunca inalta ondulat EXPOZITIE: R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 7 MO 3 SAC MO 7 P 25 18 12 3 .2 NEC N 0.56 117 34 7.0
COMP.TEL: 7MO 3 PAM SAC 3 IN 25 20 13 3 M .2 RN N 0.24 27 8 0.7
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 25 3 0.8 144 42 7.7

DENS V O L U M CRES
269 C 1.08 HA GF: 1 - 4B 1B SUP: A TS: 5242 TP: 4212 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 7 PI 3 MO PI 7 P 60 38 25 2 .5 NEC V 0.49 257 278 4.7
COMP.TEL: 7PI 3 MO MO 3 P 60 32 28 2 G .5 NEC V 0.21 146 158 3.2
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 60 2 0.7 403 436 7.9
295
238 Date complementare Diseminat CA,PAM. Circa 30% din exemplare provin din lstari. Variaii de
date taxatorice.
269 A Date complementare Diseminat GO,PAM.


269 C Date complementare Diseminat CI,TE,CA,LA,GO,CA,ANN. Spre osea gard viu de MO.
296
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SORT: MO Gros si f.gros,cherestea VARSTA EXPL.:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
270 A 0.90 HA GF: 1 - 1A 4F SUP: M TS: 5242 TP: 4212 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 6 PI 3 STR 1 DT PI 6 P 60 34 24 2 .4 NEC N 0.54 265 239 5.2
COMP.TEL: 5PI 3 STR 1 PAM 1 DT STR 3 P 60 30 26 2 M .5 NEC V 0.27 135 122 3.3
DT 1 IN 60 28 21 3 I .5 RN N 0.09 24 22 0.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2017-Rarituri
TOTAL 60 2 0.9 424 383 9.1

DENS V O L U M CRES
270 B 1.60 HA GF: 1 - 4H SUP: M TS: 5242 TP: 4212 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 3201 Versant ondulat EXPOZITIE: E R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 4 PI 2 STR 2 PAM 1 MO 1 DT PI 4 P 60 32 22 3 M .5 NEC N 0.36 153 245 2.7
COMP.TEL: 4PI 2 STR 2 PAM 2 MO STR 2 P 60 30 23 2 M .5 NEC N 0.18 72 115 2.2
PAM 2 P 60 28 22 2 M .5 NEC N 0.18 56 90 0.7
SEM.UTIL: MO 1 P 60 28 23 3 M .5 NEC N 0.09 48 77 1.2

SUBARBORET: DT 1 P 60 28 23 2 M .5 NEC N 0.09 28 45 0.7
POL: ERZ:
2017-T.igiena
TOTAL 60 3 0.9 357 572 7.5

DENS V O L U M CRES
270C1 0.76 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
297
269C Date complementare Canton silvic Vâlcele. Cldire cu parter i etaj. Fundaie din beton, perei din
crmid, acoperi cu azbociment. Anexe: depozit pentru lemn de foc. Spre
lac o ciuperc înconjurat de MO,CI,TE,DU,CA,CT.
270 A Date complementare Diverse tari = FA,CA,GO,PAM. Diseminat CAS,CT,MO. Variaii de date
consisten între 0,8-0,9. S-a extras 4 mc.
270 B Date complementare Diverse tari = CA,FA. Diseminat CT,PIS,DU. Variaii de date taxatorice.
270C1 Date complementare Exist dou construcii: una cu 3 camere ( din crmid acoperit cu onduline )
i garaj i una cu 3 camere i un beci. Depozit de bu teni. Spre nord, un pâlc de
MO de 35 ani. Rare exemplare de PIS.
298
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
270C2 0.45 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
290S 0.76 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
299
270C2 Date complementare

270N Date complementare Prin unitatea amenajistic trece fostul drum de acces spre satul Firiza. Zon de
protecie total a celor de la baraj. Exist mai multe construcii i un baraj mai
mic. MO i PIN de 40 ani pe 40% din suprafa.
289C Date complementare Canton silvic Hija. Se compune din 1 camer + dependine.
290S Date complementare Pstrvria Firiza. Cldire cu etaj i bazin pentru pe te.
300
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
291D HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
301
291D Date complementare Drum forestier Pr. Viclean - Berar în mijloacele fixe ale O.S. i drum
forestier Pr. Vi în inventarul bunurilor domeniului public. ine de la 11 LEG
borna 26 pân la parcela 23 LEG borna 46. Lungime = 4,81 km, lime = 6 m.
Suprafaa retrocedat pân la intersecia cu FE003 drumul este asfaltat pân la
borna 72. În mijloacele fixe ale O.S. se regse te doar partea investiional.
292D Date complementare Drum forestier Bartosa în mijloacele fixe ale O.S. i listdrum forestier B în
inventarul bunurilor domeniului public. Porne te din 24 LEG borna 53 pân în
amonte de borna 44 parcela 23. Lungime = 2,77 km, lime = 6 m. Suprafa
retrocedat iar componenta investiional a rmas la O.S.
293D Date complementare Drum forestier Pr. Neamului în mijloacele fixe ale O.S. i drum forestier
Pr. Ne în inventarul bunurilor domeniului public. ine de la intersecia cu
FE001 borna 72 unitatea amenajistic 35, pân la 300 m în amonte de borna
83 unitatea amenajistic 39. Lungime = 1,75 km, lime = 6 m.
294D Date complementare Drum forestier Pr. Nuului în mijloacele fixe ale O.S. i drum forestier Pr. Nu
în inventarul bunurilor domeniului public. ine de la prelungirea drumului
forestier FE003 pân la 486 m în amonte de borna 83. Lungime = 0,19 km,
lime = 6 m.
302
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
303
295D Date complementare Drum forestier Vl. Roie I în mijloacele fixe ale O.S. i drum forestier Vl. Ro
în inventarul bunurilor domeniului public. ine de la 61 borna 136 pân în
unitatea amenajistic 53 LEG borna 117. Lungime = 2,36 km, lime = 6 m.
296D Date complementare Drum forestier Vl. Lung în mijloacele fixe ale O.S. i drum forestier Vl. Lu
în inventarul bunurilor domeniului public. Porne te din 60 LEG borna 123
pân în parcela 59 LEG. Lungime = 1,18 km, lime = 6 m.
297D Date complementare Drum forestier Usturoi I în mijloacele fixe ale O.S. i drum forestier Ustur în
inventarul bunurilor domeniului public. ine de la 62 LEG în aval de borna
240 pân în 64 LEG borna 143. Lungime = 1,63 km, lime = 6 m.
298D Date complementare Drum forestier Usturoi II în mijloacele fixe ale O.S. i drum forestier Ustur în
inventarul bunurilor domeniului public. ine de la borna 143 pân la borna
146. Lungime = 0,65 km, lime = 6 m.
304
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
305
299D Date complementare Drum forestier Plescioara I în mijloacele fixe ale O.S. i drum forestier Plesc
în inventarul bunurilor domeniului public. Porne te de la borna 143 pân în
parcela 67 LEG. Lungime = 2,44 km, lime = 6 m.
300D Date complementare Drum forestier Plescioara 2 în mijloacele fixe ale O.S. i drum forestier Plesc
în inventarul bunurilor domeniului public. Prelungire la Plescioare I parcela 67
la parcela 28 LEG. Lungime = 2,78 km, lime = 6 m.
301D Date complementare Drum forestier Sf. Ioan în mijloacele fixe ale O.S. i drum forestier Sf. Io în
inventarul bunurilor domeniului public. ine de la borna 200 pân în aval de
borna 194. Lungime = 2,00 km, lime = 6 m.
302D Date complementare Drum forestier Pr. Viclean în mijloacele fixe ale O.S. i drum forestier Pr. Vi
în inventarul bunurilor domeniului public. ine de la borna 1 pân în aval de
borna 214. Lungime = 2,35 km, lime = 6 m.
306
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
307
303D Date complementare Drum forestier Vl. Varticioc ( Vratec ). ine de la intersecia cu drumul
public în aval de borna 208 pân în apropiere de borna 231. Lungime = 4,52
km, lime = 6 m. Nu s-a gsit nr. de inventar în registrul mijloacelor fixe ale
O.S. i nici în inventarul domeniului public.
304D Date complementare Drum forestier Vl. Roman în mijloacele fixe ale O.S. i drum forestier Vl. Ro
în inventarul bunurilor domeniului public. ine de la intersecia cu dr. public
borna 79 pân la borna 184 bis. Lungime = 2,31 km, lime = 6 m.
305D Date complementare Drum forestier Ostre I în mijloacele fixe ale O.S. i drum forestier Ostre în
inventarul bunurilor domeniului public. ine de la borna 114 bis pân în
unitatea amenajistic 243 în apropierea bornei 118. Lungime = 1,83 km,
lime = 6 m.
306D Date complementare Drum forestier Ostre II în mijloacele fixe ale O.S. i drum forestier Ostre în
inventarul bunurilor domeniului public. ine de la prelungirea Ostre I pân la
unitatea amenajistic 238. Lungime = 2,21 km, lime = 6 m.
308
16.1.3. Evidena arboretelor inventariate de proiectant

16.1.3.1. Evidena arboretelor inventariate statistic de ctre I.N.C.D.S.
În cadrul U.P. I Baia Mare au fost inventariate statistic 3 uniti amenajistice, de

ctre I.N.C.D.S. MARIN DRCEA – S.C.D.E.P. ORADEA, în suprafee de prob
(cercuri cu raza variabil în funcie de înclinarea terenului) de 500 de m2 delimitate cu
ajutorul cablului.
tabel 16.1.3.1.
Suprafaa - ha - Supr.
% de Volum Deceniul în
u.a. cercului Densit.
Total Inventariat inventariere mc/ha care se taie
-mp-
217 8,13 1,00 12 500 0,88 505 II+III
218 9,36 1,05 11 500 0,77 442 II+III
230 13,42 1,25 9 500 0,89 502 I+II+III
Total 30,91 3,30 - - - - -
16.1.3.2. Evidena arboretelor inventariate integral de ctre I.N.C.D.S.
În cadrul U.P. I Baia Mare nu au fost arborete inventariate integral de ctre

I.N.C.D.S. MARIN DRCEA – S.C.D.E.P. ORADEA.
16.1.3.3. Evidena arboretelor inventariate integral de ctre personalul O.S.

FIRIZA.
Personalul Ocolului silvic Firiza nu a inventariat nici o unitate amenajistic din

cadrul UP I Baia Mare.
16.1.4. Evidena arboretelor puse în valoare de ocol
Personalul Ocolului Silvic Firiza a pus în valoare (marcat) un arboret, dup cum
se arat în tabelul de mai jos:
tabel 16.1.4.1
Suprafaa Anul Volum
u.a. Felul tierii
ha exploatrii m3
47D 22,21 Tieri progresive de racordare 2022 980
TOTAL 22,21 - - 980
Volumul la hectar s-a obinut prin raportarea volumului primit de la O.S. Firiza
la suprafaa u.a.-ului. Se constat o diferen de 2 mc între volumul primit de la ocol i
309
volumul din planul decenal de recoltare a produselor principale, diferen datorat

prelucrrii automate a datelor cu ajutorul calculatorului electronic.
Arboretul prezentat în tabelul 16.1.4.1. a fost inventariat i marcat de ctre
personalul O.S. Firiza, iar responsabilitatea pentru corectitudinea volumului rezultat din
inventariere aparine în exclusivitate personalului O.S. Firiza.
Deoarece numrul preexistenilor este mic i structura arboretelor este în general

relativ echien nu s-a calculat volumul lor, eventuala prezen a acestora fiind semnalat
la date complementare.
În deceniul de aplicare al amenajamentului actual, prin lucrrile propuse în u.a.-
urile respective, aceste exemplare se vor extrage.
310
16.2. EVIDENE PRIVIND MRIMEA I STRUCTURA FONDULUI FORESTIER

16.2.1. Repartiia suprafeelor pe categorii de folosin forestier i grupe funcionale
Suprafata (Ha)
CATEGORIE DE FOLOSINTA GRF. I GRF. II Total
A - Paduri si terenuri destinate impaduririi sau reimpaduririi 274.44 19.65 294.09
A1 - Paduri si terenuri destinate impaduririi pentru care se reglementeaza 70.42 19.65 90.07
recoltarea de produse principale
A11 - Paduri inclusiv plantatii cu reusita definitiva 70.42 19.65 90.07
1 4 5A 6A 6B 6D 6F 6G 6H 6I 6J 6K 47 D 62 C 77 D
77 E 77 F 77 H 98 H 204 217 218 230 269 A 269 B 269 C
A12 - Regenerari pe cale artificiala cu reusita partiala
A13 - Regenerari pe cale naturala cu reusita partiala
A14 - Terenuri de reimpadurit in urma taierilor rase, a doboriturilor de vint
sau a altor cauze
A15 - Poieni sau goluri destinate impaduririi
A16 - Terenuri degradate prevazute a se impadurii
A17 - Rachitarii naturale ori create prin culturi
A2 - Paduri si terenuri destinate impaduririi pentru care nu se reglementeaza 204.02 204.02
A21 - Paduri inclusiv plantatii cu reusita definitiva 204.02 204.02
2A 5B 6C 6 E 10 A 10 B 10 C 10 D 10 E 11 43 A 43 B 44 45 A 45 B
45 C 45 D 46 A 46 B 46 C 47 A 47 B 47 C 47 E 61 62 A 62 B 77 A 77 B 77 C
77 G 77 I 77 J 78 A 78 B 78 C 78 D 78 E 78 F 78 G 78 H 78 I 79 85 86 A
86 B 88 89 90 98 A 98 B 98 C 98 D 98 E 98 F 98 G 98 I 110 A 110 B 110 C
110 D 236 A 238 270 A 270 B
A22 - Terenuri impadurite pe cale naturala sau artificiala
cu reusita partiala
A23 - Terenuri de reimpadurit in urma doboriturilor de vint sau a altor cauze
A25 - Terenuri degradate destinate impaduririi
B - Terenuri afectate gospodaririi silvice 8.13
B1 - Linii parcelare principale
B2 - Linii de vinatoare si terenuri pentru hrana vinatului
B3 - Instalatii de transport forestier: drumuri, cai ferate
si funiculare permanente
291D 292D 293D 294D 295D 296D 297D 298D 299D 300D 301D 302D 303D 304D 305D
306D
B4 -Cladiri, curti si depozite permanente 3.77
2C 73C 77C 99C 114C 269C 270C1 270C2 289C
B5 -Pepiniere si plantatii seminciere 3.60
99P1 99P2 100P
B6 - Culturi de arbusti fructiferi, de plante medicinale si melifere, etc
B7 -Terenuri cultivate pentru nevoile administratiei
B8 - Terenuri cu fazanerii, pastravarii, centre de prelucrare a 0.76
fructelor de padure, uscatorii de seminte, etc.
290S
B9 -Ape care fac parte din fondul forestier
B10 -Culoare pentru linii de inalta tensiune
B11- Fasii de frontiera si instalatii aferente (G)
C - Terenuri neproductive: stincarii, saraturi, mlastini, ravene, etc. 4.76
5N 24N 236N 270N
D - Terenuri scoase temporar din fondul forestier 1.71
D1 - Transmise prin acte normative in folosinta temporare a unor organizatii pt.
instalatii electrice,petroliere sau hidrotehnice,pentru cariere,depozite, etc.
D2 - Detinute de persoane fizice sau juridice fara aprobarile legale 1.71
necesare, ocupatii si litigii
78M1 78M2 78M3 110M
TOTAL : A + B + C + D 274.44 19.65 308.69
311
16.2.2. REPARTITIA SUPRAFETELOR PE CATEGORII FUNCTIONALE

GF FCT1 FCT U N I T A T I A M E N A J I S T I C E
300D 301D 302D 303D 304D 305D 306D
Total FCT : 37 UA 14.60 Ha
Total FCT1 : 37 UA 14.60 Ha
Total GF 0 : 37 UA 14.60 Ha
1 1A 1A4F 270 A
Total FCT : 1A4F 1 UA 0.90 Ha
Total FCT1 :1A 1 UA 0.90 Ha
2A 2A1C 236 A
Total FCT : 2A1C 1 UA 5.00 Ha
2A4B 5B 10 E 11 78 F 78 I
Total FCT : 2A4B 5 UA 3.19 Ha
2A4B1B 238
Total FCT : 2A4B1B 1 UA 1.40 Ha
2A4B5Q 44 45 D 77 A 77 C
Total FCT : 2A4B5Q 4 UA 5.33 Ha
4B 4B 1 4 5A 6A 6B 6D 6F 6G 6H 6I 6J 6K 98 H
Total FCT : 4B 13 UA 24.72 Ha
4B1B 230 269 A 269 B 269 C
Total FCT : 4B1B 4 UA 15.62 Ha
4B5Q 47 D 62 C 77 D 77 E 77 F 77 H
Total FCT : 4B5Q 6 UA 30.08 Ha
Total FCT1 :4B 23 UA 70.42 Ha
4H 4H 270 B
Total FCT : 4H 1 UA 1.60 Ha
Total FCT1 :4H 1 UA 1.60 Ha
5C 5C5P2A 46 B
Total FCT : 5C5P2A 1 UA 1.32 Ha
5C5P4B 45 B 47 C 86 A 98 B 98 C 98 F 98 G 110 C
Total FCT : 5C5P4B 8 UA 42.43 Ha
5C5U2A 89
Total FCT : 5C5U2A 1 UA 14.09 Ha
5C5U2I 10 A
Total FCT : 5C5U2I 1 UA 2.27 Ha
5C5U4B 6C 6E 10 B 47 B 77 I 77 J 85 88 90 98 A 98 D 110 A
Total FCT : 5C5U4B 12 UA 23.69 Ha
5C5U5Q 47 A
Total FCT : 5C5U5Q 1 UA 18.81 Ha
Total FCT1 :5C 24 UA 102.61 Ha
5H 5H4B5Q 43 A
Total FCT : 5H4B5Q 1 UA 5.23 Ha
5P 5P 78 A
Total FCT : 5P 1 UA 0.76 Ha
5P2A5Q 43 B 62 A
Total FCT : 5P2A5Q 2 UA 1.96 Ha
5P4B 78 D 78 G 79 98 I
Total FCT : 5P4B 4 UA 3.93 Ha
Total FCT1 :5P 7 UA 6.65 Ha
5U 5U2A4B 45 A 86 B
Total FCT : 5U2A4B 2 UA 16.39 Ha
5U4B 2A 10 C 10 D
78 C 78 E 78 H 98 E
Total FCT : 5U4B 7 UA 15.57 Ha
5U4B5Q 61 62 B 77 B 77 G 78 B 110 B 110 D
Total FCT : 5U4B5Q 7 UA 23.76 Ha
5U5Q 45 C 46 A 46 C 47 E
312
REPARTITIA SUPRAFETELOR PE CATEGORII FUNCTIONALE

Total FCT : 5U5Q 4 UA 16.39 Ha
Total FCT1 :5U 20 UA 72.11 Ha
Total GF 1 : 88 UA 274.44 Ha
2 1C 1C 204 217 218
Total FCT : 1C 3 UA 19.65 Ha
Total FCT1 :1C 3
UA 19.65 Ha
TOTAL UP : 128 UA 308.69 Ha
313
316
16.2.3 SITUATIA SINTETICA PE SPECII

Consistenta
SUPRAFATA VOLUM Crestere Varsta Clp Productivitate Amestec Mod regenerare Vitalitate
0.1 0.4 0.7
Specia TOTAL Grupa I TOTAL Totala - - - SM PL LS vig. nor. slb.
medie med. sup. mijl. inf. med. 0.3 0.6 1.0 <50 50-80 >80
Ha % Ha % Mc % Mc Mc/Ha Ani % % % % % % % % % % % % % % %
GO 94.20 33 92.26 98 23006 31 319 3.4 99 3.3 13 60 27 71 7 17 76 47 23 30 76 1 23 59 41
FA 84.41 29 66.92 79 27867 37 317 3.8 118 2.9 20 77 3 65 18 10 72 66 32 2 87 13 90 10
CAS 57.47 20 57.47 100 8754 12 279 4.9 53 3.7 47 53 83 9 91 56 37 7 23 37 40 47 53
CA 17.24 6 17.24 100 2631 4 112 6.5 55 3.3 72 28 84 14 86 76 24 48 52 94 6
PI 8.89 3 8.89 100 3157 4 68 7.6 55 2.3 67 15 18 81 100 37 63 100 10 71 19
STR 7.20 2 7.20 100 1704 2 60 8.3 43 3.1 30 35 35 89 100 81 19 100 4 57 39
MO 5.91 2 5.91 100 2485 3 70 11.8 53 2.8 16 84 84 100 24 76 100 5 95
DT 3.01 1 2.79 93 536 1 16 5.3 66 3.2 5 72 23 75 100 100 60 29 11 77 23
ML 2.92 1 2.92 100 421 1 3 1.0 45 3.9 11 89 89 100 100 11 89 11 89
TE 2.44 1 2.44 100 584 1 9 3.7 108 3.5 73 27 72 45 55 71 29 98 2 73 27
PAM 2.40 1 2.40 100 652 1 8 3.3 56 1.7 83 17 80 100 72 28 11 89 28 66 6
EX 1.90 1 1.90 100 666 1 11 5.8 57 2.4 59 41 72 100 41 59 100 100
DR 1.26 1.26 100 290 8 6.3 45 4.0 100 90 100 100 100 100
LA 1.18 1.18 100 549 1 15 12.7 57 2.0 100 79 100 38 62 100 100
PIS 1.01 1.01 100 512 1 7 6.9 57 2.0 100 76 100 37 63 37 63 100
SC 0.57 0.57 100 49 3 5.3 38 3.7 26 74 72 100 26 74 100 26 74
CI 0.56 0.56 100 163 1 1.8 65 2.6 41 59 80 100 100 59 41 100
CT 0.54 0.54 100 130 3 5.6 55 3.0 100 80 100 100 100 100
ANN 0.36 0.36 100 103 68 3.4 64 36 69 100 100 100 100
JU 0.19 0.19 100 41 60 3.0 100 68 100 100 100 100
AN 0.16 0.16 100 36 60 4.0 100 69 100 100 100 100
BR 0.11 0.11 100 41 1 9.1 45 2.0 100 82 100 100 100 100
SAC 0.09 0.09 100 8 25 3.0 100 78 100 100 100 100
PIN 0.07 0.07 100 25 55 3.0 100 71 100 100 100 100
TOT 294.09 100 274.44 93 74410 100 1310 4.5 87 3.2 15 60 25 74 8 11 81 58 30 12 59 19 22 1 69 30
SUPRAFATA TOTALA : 308.69 HA NR. PARCELE : 55 SPF. MEDIE PARCELA : 5.61 HA NR. UA : 128 SPF. MEDIE UA : 2.41 HA
314
1 6 . 2 . 4 . STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE GRUPE, SUBGRUPE SI CATEGORII FUNCTIONALE
Clasa de productie TOTAL Var- Cls. Consistenta
GrSubgr FCT Suprafata Volum Crestere sta pr.
I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
Ha Ha Ha Ha Ha Ha % %K Mc % Mc/Ha Mc Mc/Ha Ani med Ha Ha Ha
1 1 1A 0.81 0.09 0.90 100 90 383 100 426 9 10.0 60 2.1 0.90
0.81 0.09 0.90 90 383 1 426 9 10.0 60 2.1 0.90
T. subgr.
90 % 10 % 100 % 100 %
2 2A 7.99 6.62 0.31 14.92 100 71 4628 100 310 40 2.7 130 3.5 2.79 12.13
7.99 6.62 0.31 14.92 5 71 4628 7 310 40 2.7 130 3.5 2.79 12.13
T. subgr.
54 % 44 % 2% 100 % 19 % 81 %
4 4B 2.54 33.24 32.29 0.01 2.34 70.42 98 59 19121 97 272 338 4.8 99 2.5 22.21 48.21
4H 0.80 0.80 1.60 2 90 572 3 358 12 7.5 60 2.5 1.60
2.54 34.04 33.09 0.01 2.34 72.02 26 60 19693 30 273 350 4.9 98 2.5 22.21 49.81
T. subgr.
4% 47 % 46 % 3% 100 % 31 % 69 %
5 5C 1.36 78.31 19.67 3.27 102.61 54 77 25335 62 247 464 4.5 83 3.2 11.07 91.54
5H 5.23 5.23 3 70 2312 6 442 13 2.5 160 2.0 5.23
5P 4.34 1.53 0.78 6.65 4 63 1990 5 299 9 1.4 140 3.5 4.54 2.11
5U 0.11 33.03 19.45 19.52 72.11 39 83 11161 27 155 359 5.0 51 3.8 14.67 57.44
6.70 115.68 40.65 23.57 186.60 69 78 40798 62 219 845 4.5 74 3.4 30.28 156.32
T. subgr.
4% 61 % 22 % 13 % 100 % 16 % 84 %
2.54 41.55 156.85 47.28 26.22 274.44 93 73 65502 88 239 1244 4.5 84 3.2 22.21 33.07 219.16
Total grupa
1% 15 % 57 % 17 % 10 % 100 % 8% 12 % 80 %
2 1 1C 19.43 0.22 19.65 100 79 8908 100 453 66 3.4 127 3.0 19.65
19.43 0.22 19.65 100 79 8908 100 453 66 3.4 127 3.0 19.65
T. subgr.
99 % 1% 100 % 100 %
19.43 0.22 19.65 7 79 8908 12 453 66 3.4 127 3.0 19.65
Total grupa
99 % 1% 100 % 100 %
2.54 41.55 176.28 47.28 26.44 294.09 100 74 74410 100 253 1310 4.5 87 3.2 22.21 33.07 238.81
TOTAL 1% 14 % 60 % 16 % 9% 100 % 8% 11 % 81 %
315
317
318
16.2.5. STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE GRUPE FUNCTIONALE SI SPECII


Gr. Specia Suprafata Volum Crestere sta pr.
I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
1 GO 12.55 53.91 14.52 11.28 92.26 34 71 22399 34 243 315 3.4 99 3.3 6.66 15.63 69.97
FA 16.70 47.32 1.43 1.47 66.92 24 60 19624 30 293 255 3.8 115 2.8 15.55 8.46 42.91
CAS 27.27 17.98 12.22 57.47 21 83 8754 13 152 279 4.9 53 3.7 5.44 52.03
CA 12.48 4.17 0.59 17.24 6 84 2631 4 153 112 6.5 55 3.3 2.43 14.81
PI 1.52 4.42 1.35 1.60 8.89 3 81 3157 5 355 68 7.6 55 2.3 8.89
STR 2.16 2.51 2.53 7.20 3 89 1704 3 237 60 8.3 43 3.1 7.20
MO 0.93 4.98 5.91 2 84 2485 4 420 70 11.8 53 2.8 5.91
DR 3.42 0.85 1.26 5.53 2 78 2083 3 377 42 7.6 54 2.6 5.53
DT 1.02 1.37 4.08 3.50 9.97 4 81 1934 3 194 34 3.4 53 3.0 9.97
DM 2.10 0.29 0.66 3.05 1 71 731 1 240 9 3.0 98 3.5 1.11 1.94
2.54 41.55 156.85 47.28 26.22 274.44 93 73 65502 88 239 1244 4.5 84 3.2 22.21 33.07 219.16
Total grupa
1% 15 % 57 % 17 % 10 % 100 % 8% 12 % 80 %
2 GO 1.94 1.94 10 70 607 7 313 4 2.1 117 3.0 1.94
FA 17.49 17.49 89 80 8243 92 471 62 3.5 128 3.0 17.49
DT 0.22 0.22 1 68 58 1 264 150 5.0 0.22
19.43 0.22 19.65 7 79 8908 12 453 66 3.4 127 3.0 19.65
Total grupa
99 % 1% 100 % 100 %
2.54 41.55 176.28 47.28 26.44 294.09 100 74 74410 100 253 1310 4.5 87 3.2 22.21 33.07 238.81
TOTAL 1% 14 % 60 % 16 % 9% 100 % 8% 11 % 81 %
316
16.2.6. STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE SPECII

Specia Suprafata Volum Crestere sta pr.
I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
GO 12.55 55.85 14.52 11.28 94.20 32 71 23006 31 244 319 3.4 99 3.3 6.66 15.63 71.91
FA 16.70 64.81 1.43 1.47 84.41 29 65 27867 37 330 317 3.8 118 2.9 15.55 8.46 60.40
CAS 27.27 17.98 12.22 57.47 20 83 8754 12 152 279 4.9 53 3.7 5.44 52.03
CA 12.48 4.17 0.59 17.24 6 84 2631 4 153 112 6.5 55 3.3 2.43 14.81
PI 1.52 4.42 1.35 1.60 8.89 3 81 3157 4 355 68 7.6 55 2.3 8.89
STR 2.16 2.51 2.53 7.20 2 89 1704 2 237 60 8.3 43 3.1 7.20
MO 0.93 4.98 5.91 2 84 2485 3 420 70 11.8 53 2.8 5.91
DR 3.42 0.85 1.26 5.53 2 78 2083 3 377 42 7.6 54 2.6 5.53
DT 1.02 1.37 4.08 3.50 0.22 10.19 3 80 1992 3 195 34 3.3 55 3.1 10.19
DM 2.10 0.29 0.66 3.05 1 71 731 1 240 9 3.0 98 3.5 1.11 1.94
2.54 41.55 176.28 47.28 26.44 294.09 100 74 74410 100 253 1310 4.5 87 3.2 22.21 33.07 238.81
TOTAL 1% 14 % 60 % 16 % 9% 100 % 8% 11 % 81 %
317
319
320
16.2.7. STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE GRUPE FUNCTIONALE SI SPECII PENTRU FONDUL PRODUCTIV
Gr. Specia I II III IV V Suprafata Volum Crestere sta pr. < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
1 GO 7.32 2.93 2.21 12.46 18 46 1642 9 132 29 2.3 110 2.8 6.66 5.80
FA 16.70 20.58 37.28 54 52 9864 52 265 129 3.5 120 2.6 15.55 21.73
CA 3.01 0.01 0.13 3.15 4 87 592 3 188 22 7.0 53 3.1 3.15
PI 1.52 3.43 0.20 5.15 7 79 1951 10 379 43 8.3 56 1.7 5.15
STR 1.34 1.34 2 90 648 3 484 15 11.2 55 2.0 1.34
MO 0.93 4.82 5.75 8 84 2408 13 419 68 11.8 53 2.8 5.75
DR 2.86 2.86 4 76 1373 7 480 24 8.4 58 2.0 2.86
DT 1.02 0.66 0.62 2.30 3 75 629 3 273 8 3.5 57 1.8 2.30
DM 0.13 0.13 77 14 108 36 3.0 0.13
2.54 33.24 32.29 0.01 2.34 70.42 78 59 19121 68 272 338 4.8 99 2.5 22.21 48.21
Total gr.
4% 47 % 46 % 3% 100 % 32 % 68 %
2 GO 1.94 1.94 10 70 607 7 313 4 2.1 117 3.0 1.94
FA 17.49 17.49 89 80 8243 92 471 62 3.5 128 3.0 17.49
DT 0.22 0.22 1 68 58 1 264 150 5.0 0.22
19.43 0.22 19.65 22 79 8908 32 453 66 3.4 127 3.0 19.65
Total gr.
99 % 1% 100 % 100 %
GO 7.32 4.87 2.21 14.40 16 49 2249 8 156 33 2.3 111 2.8 6.66 7.74
FA 16.70 38.07 54.77 62 61 18107 65 331 191 3.5 123 2.7 15.55 39.22
CA 3.01 0.01 0.13 3.15 3 87 592 2 188 22 7.0 53 3.1 3.15
PI 1.52 3.43 0.20 5.15 6 79 1951 7 379 43 8.3 56 1.7 5.15
STR 1.34 1.34 1 90 648 2 484 15 11.2 55 2.0 1.34
MO 0.93 4.82 5.75 6 84 2408 9 419 68 11.8 53 2.8 5.75
DR 2.86 2.86 3 76 1373 5 480 24 8.4 58 2.0 2.86
DT 1.02 0.66 0.62 0.22 2.52 3 75 687 2 273 8 3.2 65 2.1 2.52
DM 0.13 0.13 77 14 108 36 3.0 0.13
2.54 33.24 51.72 0.01 2.56 90.07 100 64 28029 100 311 404 4.5 105 2.6 22.21 67.86
TOTAL
3% 37 % 57 % 3% 100 % 25 % 75 %
318
16.2.8. STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE SPECII PENTRU FONDUL NEPRODUCTIV

I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
GO 5.23 50.98 14.52 9.07 79.80 39 75 20757 44 260 286 3.6 97 3.3 15.63 64.17
FA 26.74 1.43 1.47 29.64 15 71 9760 21 329 126 4.3 108 3.1 8.46 21.18
CAS 27.27 17.98 12.22 57.47 28 83 8754 19 152 279 4.9 53 3.7 5.44 52.03
CA 9.47 4.16 0.46 14.09 7 83 2039 4 145 90 6.4 55 3.4 2.43 11.66
PI 0.99 1.15 1.60 3.74 2 84 1206 3 322 25 6.7 53 3.2 3.74
STR 0.82 2.51 2.53 5.86 3 89 1056 2 180 45 7.7 40 3.3 5.86
MO 0.16 0.16 88 77 481 2 12.5 60 3.0 0.16
DR 0.56 0.85 1.26 2.67 1 81 710 2 266 18 6.7 49 3.3 2.67
DT 0.71 3.46 3.50 7.67 4 82 1305 3 170 26 3.4 52 3.4 7.67
DM 1.97 0.29 0.66 2.92 1 71 717 2 246 9 3.1 101 3.6 1.11 1.81
8.31 124.56 47.27 23.88 204.02 100 78 46381 100 227 906 4.4 78 3.4 33.07 170.95
TOTAL 4% 61 % 23 % 12 % 100 % 16 % 84 %
319
321
322
16.2.9. STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE SUBUNITATI DE PRODUCTIE/PROTECTIE DUPA CLASE DE VARSTA,
GRUPE FUNCTIONALE SI SPECII
DS:Maramures OS: Firiza UP: 1 SUP: A Pag.: 1
Cl. Clasa de productie TOTAL Var- Cls. Consistenta

vrt. I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
2 1 MO 0.20 0.20 69 80 34 81 170 2 10.0 25 3.0 0.20
DM 0.09 0.09 31 78 8 19 89 25 3.0 0.09
T.gr. 0.29 0.29 100 79 42 100 145 2 6.9 25 3.0 0.29
100 % 100 % 100 %
2 T MO 0.20 0.20 69 80 34 81 170 2 10.0 25 3.0 0.20
DM 0.09 0.09 31 78 8 19 89 25 3.0 0.09
T.cl. 0.29 0.29 79 42 145 2 6.9 25 3.0 0.29
vrt. 100 % 100 % 100 %
3 1 FA 7.16 7.16 24 85 1891 18 264 64 8.9 55 3.0 7.16
GO 0.37 2.93 3.30 11 84 790 8 239 20 6.1 56 2.9 3.30
MO 0.93 4.62 5.55 18 84 2374 24 428 66 11.9 54 2.8 5.55
PI 1.52 3.43 0.20 5.15 17 79 1951 19 379 43 8.3 56 1.7 5.15
CA 3.01 0.01 0.13 3.15 10 87 592 6 188 22 7.0 53 3.1 3.15
PAM 1.02 0.66 1.68 5 76 488 5 290 6 3.6 57 1.4 1.68
STR 1.34 1.34 4 90 648 6 484 15 11.2 55 2.0 1.34
DR 2.86 2.86 9 76 1373 13 480 24 8.4 58 2.0 2.86
DT 0.62 0.62 2 73 141 1 227 2 3.2 59 3.0 0.62
DM 0.04 0.04 75 6 150 60 3.0 0.04
T.gr. 2.54 9.59 18.58 0.01 0.13 30.85 100 83 10254 100 332 262 8.5 55 2.5 30.85
8% 31 % 61 % 100 % 100 %
3 T FA 7.16 7.16 24 85 1891 18 264 64 8.9 55 3.0 7.16
GO 0.37 2.93 3.30 11 84 790 8 239 20 6.1 56 2.9 3.30
MO 0.93 4.62 5.55 18 84 2374 24 428 66 11.9 54 2.8 5.55
PI 1.52 3.43 0.20 5.15 17 79 1951 19 379 43 8.3 56 1.7 5.15
CA 3.01 0.01 0.13 3.15 10 87 592 6 188 22 7.0 53 3.1 3.15
PAM 1.02 0.66 1.68 5 76 488 5 290 6 3.6 57 1.4 1.68

STR 1.34 1.34 4 90 648 6 484 15 11.2 55 2.0 1.34
DR 2.86 2.86 9 76 1373 13 480 24 8.4 58 2.0 2.86
DT 0.62 0.62 2 73 141 1 227 2 3.2 59 3.0 0.62
DM 0.04 0.04 75 6 150 60 3.0 0.04
T.cl. 2.54 9.59 18.58 0.01 0.13 30.85 34 83 10254 37 332 262 8.5 55 2.5 30.85
vrt. 8% 31 % 61 % 100 % 100 %
4 1 GO 2.21 2.21 100 90 433 100 196 6 2.7 74 5.0 2.21
320
STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE SUBUNITATI DE PRODUCTIE/PROTECTIE DUPA CLASE DE VARSTA,

vrt. I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
T.gr. 2.21 2.21 100 90 433 100 196 6 2.7 74 5.0 2.21
100 % 100 % 100 %
4 T GO 2.21 2.21 100 90 433 100 196 6 2.7 74 5.0 2.21
T.cl. 2.21 2.21 2 90 433 2 196 6 2.7 74 5.0 2.21
vrt. 100 % 100 % 100 %
5 1 FA 1.15 1.15 80 80 547 81 476 8 7.0 95 2.0 1.15
GO 0.29 0.29 20 79 130 19 448 1 3.4 95 2.0 0.29
T.gr. 1.44 1.44 40 80 677 50 470 9 6.3 95 2.0 1.44
100 % 100 % 100 %
5 2 GO 1.94 1.94 90 70 607 91 313 4 2.1 117 3.0 1.94
DT 0.22 0.22 10 68 58 9 264 150 5.0 0.22
T.gr. 1.94 0.22 2.16 60 70 665 50 308 4 1.9 120 3.2 2.16
90 % 10 % 100 % 100 %
5 T FA 1.15 1.15 32 80 547 41 476 8 7.0 95 2.0 1.15
GO 0.29 1.94 2.23 62 71 737 55 330 5 2.2 114 2.9 2.23
DT 0.22 0.22 6 68 58 4 264 150 5.0 0.22
T.cl. 1.44 1.94 0.22 3.60 4 74 1342 5 373 13 3.6 110 2.7 3.60
vrt. 40 % 54 % 6% 100 % 100 %
6 1 FA 13.42 13.42 100 80 6737 100 502 51 3.8 130 3.0 13.42
T.gr. 13.42 13.42 43 80 6737 45 502 51 3.8 130 3.0 13.42
100 % 100 % 100 %
6 2 FA 17.49 17.49 100 80 8243 100 471 62 3.5 128 3.0 17.49
T.gr. 17.49 17.49 57 80 8243 55 471 62 3.5 128 3.0 17.49
100 % 100 % 100 %
6 T FA 30.91 30.91 100 80 14980 100 485 113 3.7 129 3.0 30.91
T.cl. 30.91 30.91 35 80 14980 53 485 113 3.7 129 3.0 30.91
vrt. 100 % 100 % 100 %
7 1 FA 15.55 15.55 70 10 689 70 44 6 0.4 143 2.0 15.55
GO 6.66 6.66 30 10 289 30 43 2 0.3 150 2.0 6.66
T.gr. 22.21 22.21 100 10 978 100 44 8 0.4 145 2.0 22.21
100 % 100 % 100 %
7 T FA 15.55 15.55 70 10 689 70 44 6 0.4 143 2.0 15.55
GO 6.66 6.66 30 10 321 289 30 43 2 0.3 150 2.0 6.66
323
324


vrt. I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
T.cl. 22.21 22.21 25 10 978 3 44 8 0.4 145 2.0 22.21
vrt. 100 % 100 % 100 %
T 1 FA 16.70 20.58 37.28 54 52 9864 51 265 129 3.5 120 2.6 15.55 21.73
GO 7.32 2.93 2.21 12.46 18 46 1642 9 132 29 2.3 110 2.8 6.66 5.80
MO 0.93 4.82 5.75 8 84 2408 13 419 68 11.8 53 2.8 5.75
PI 1.52 3.43 0.20 5.15 7 79 1951 10 379 43 8.3 56 1.7 5.15
CA 3.01 0.01 0.13 3.15 4 87 592 3 188 22 7.0 53 3.1 3.15
PAM 1.02 0.66 1.68 2 76 488 3 290 6 3.6 57 1.4 1.68
STR 1.34 1.34 2 90 648 3 484 15 11.2 55 2.0 1.34
DR 2.86 2.86 4 76 1373 7 480 24 8.4 58 2.0 2.86
DT 0.62 0.62 1 73 141 1 227 2 3.2 59 3.0 0.62
DM 0.13 0.13 77 14 108 36 3.0 0.13
TOTAL 2.54 33.24 32.29 0.01 2.34 70.42 78 59 19121 68 272 338 4.8 99 2.5 22.21 48.21
4% 47 % 46 % 3% 100 % 32 % 68 %
T 2 FA 17.49 17.49 89 80 8243 92 471 62 3.5 128 3.0 17.49
GO 1.94 1.94 10 70 607 7 313 4 2.1 117 3.0 1.94
DT 0.22 0.22 1 68 58 1 264 150 5.0 0.22
TOTAL 19.43 0.22 19.65 22 79 8908 32 453 66 3.4 127 3.0 19.65
99 % 1% 100 % 100 %
T T FA 16.70 38.07 54.77 62 61 18107 64 331 191 3.5 123 2.7 15.55 39.22
GO 7.32 4.87 2.21 14.40 16 49 2249 8 156 33 2.3 111 2.8 6.66 7.74
MO 0.93 4.82 5.75 6 84 2408 9 419 68 11.8 53 2.8 5.75
PI 1.52 3.43 0.20 5.15 6 79 1951 7 379 43 8.3 56 1.7 5.15
CA 3.01 0.01 0.13 3.15 3 87 592 2 188 22 7.0 53 3.1 3.15
PAM 1.02 0.66 1.68 2 76 488 2 290 6 3.6 57 1.4 1.68
STR 1.34 1.34 1 90 648 2 484 15 11.2 55 2.0 1.34

DR 2.86 2.86 3 76 1373 5 480 24 8.4 58 2.0 2.86
DT 0.62 0.22 0.84 1 71 199 1 237 2 2.4 83 3.5 0.84
DM 0.13 0.13 77 14 108 36 3.0 0.13
TOTAL 2.54 33.24 51.72 0.01 2.56 90.07 100 64 28029 100 311 404 4.5 105 2.6 22.21 67.86
3% 37 % 57 % 3% 100 % 25 % 75 %
322
DS:Maramures OS: Firiza UP: 1 SUP: E Pag.: 4

vrt. I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
2 1 GO 6.33 6.33 25 81 1325 30 209 34 5.4 57 3.0 6.33
CAS 12.05 2.39 14.44 58 82 1954 44 135 87 6.0 33 3.2 14.44
FA 2.62 2.62 10 83 864 20 330 16 6.1 90 3.0 2.62
CA 0.34 0.34 1 91 45 1 132 3 8.8 35 3.0 0.34
STR 1.05 1.05 4 90 116 3 110 8 7.6 29 3.0 1.05
PI 0.17 0.17 1 88 63 1 371 1 5.9 55 4.0 0.17
DT 0.26 0.26 1 88 41 1 158 1 3.8 45 3.0 0.26
T.cl. 22.65 2.56 25.21 100 82 4408 100 175 150 6.0 45 3.1 25.21
vrt. 90 % 10 % 100 % 100 %
2 T GO 6.33 6.33 25 81 1325 30 209 34 5.4 57 3.0 6.33
CAS 12.05 2.39 14.44 58 82 1954 44 135 87 6.0 33 3.2 14.44
FA 2.62 2.62 10 83 864 20 330 16 6.1 90 3.0 2.62
CA 0.34 0.34 1 91 45 1 132 3 8.8 35 3.0 0.34
STR 1.05 1.05 4 90 116 3 110 8 7.6 29 3.0 1.05
PI 0.17 0.17 1 88 63 1 371 1 5.9 55 4.0 0.17
DT 0.26 0.26 1 88 41 1 158 1 3.8 45 3.0 0.26
T.cl. 22.65 2.56 25.21 25 82 4408 17 175 150 6.0 45 3.1 25.21
vrt. 90 % 10 % 100 % 100 %
3 1 GO 2.79 0.94 3.73 20 90 852 23 228 21 5.6 56 3.3 3.73
CAS 0.86 3.87 0.43 5.16 27 90 749 20 145 26 5.0 55 3.9 5.16
FA 3.11 3.11 17 90 706 19 227 28 9.0 49 3.0 3.11
CA 1.93 0.66 2.59 14 90 422 11 163 18 6.9 48 3.3 2.59
STR 0.23 0.28 0.51 3 80 161 4 316 5 9.8 55 2.5 0.51
PI 0.45 0.17 0.62 3 71 179 5 289 4 6.5 55 2.5 0.62
DR 0.45 0.45 0.90 5 71 273 7 303 7 7.8 55 2.5 0.90
DT 0.23 0.59 0.97 1.79 10 79 328 9 183 7 3.9 57 3.4 1.79
DM 0.23 0.23 1 70 61 2 265 55 3.0 0.23

T.cl. 1.36 10.24 6.61 0.43 18.64 100 87 3731 100 200 116 6.2 53 3.3 18.64
vrt. 7% 56 % 35 % 2% 100 % 100 %
3 T GO 2.79 0.94 3.73 20 90 852 23 228 21 5.6 56 3.3 3.73
CAS 0.86 3.87 0.43 5.16 27 90 749 20 145 26 5.0 55 3.9 5.16
FA 3.11 3.11 17 90 706 19 227 28 9.0 49 3.0 3.11
CA 1.93 0.66 2.59 14 90 422 11 163 18 6.9 48 3.3 2.59
STR 0.23 0.28 0.51 3 80 323 161 4 316 5 9.8 55 2.5 0.51
PI 0.45 0.17 0.62 3 71 179 5 289 4 6.5 55 2.5 0.62
325
326


vrt. I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
3 T DR 0.45 0.45 0.90 5 71 273 7 303 7 7.8 55 2.5 0.90
DT 0.23 0.59 0.97 1.79 10 79 328 9 183 7 3.9 57 3.4 1.79
DM 0.23 0.23 1 70 61 2 265 55 3.0 0.23
T.cl. 1.36 10.24 6.61 0.43 18.64 18 87 3731 15 200 116 6.2 53 3.3 18.64
vrt. 7% 56 % 35 % 2% 100 % 100 %
4 1 GO 0.65 0.65 30 60 102 32 157 3 4.6 50 3.0 0.65
FA 0.43 0.43 20 60 56 17 130 2 4.7 50 4.0 0.43
CA 1.08 1.08 50 60 164 51 152 4 3.7 70 4.0 1.08
T.cl. 0.65 1.51 2.16 100 60 322 100 149 9 4.2 60 3.7 2.16
vrt. 30 % 70 % 100 % 100 %
4 T GO 0.65 0.65 30 60 102 32 157 3 4.6 50 3.0 0.65
FA 0.43 0.43 20 60 56 17 130 2 4.7 50 4.0 0.43
CA 1.08 1.08 50 60 164 51 152 4 3.7 70 4.0 1.08
T.cl. 0.65 1.51 2.16 2 60 322 1 149 9 4.2 60 3.7 2.16
vrt. 30 % 70 % 100 % 100 %
5 1 GO 3.00 3.00 88 70 741 84 247 12 4.0 84 3.0 3.00
FA 0.41 0.41 12 71 143 16 349 2 4.9 95 3.0 0.41
T.cl. 3.41 3.41 100 70 884 100 259 14 4.1 85 3.0 3.41
vrt. 100 % 100 % 100 %
5 T GO 3.00 3.00 88 70 741 84 247 12 4.0 84 3.0 3.00
FA 0.41 0.41 12 71 143 16 349 2 4.9 95 3.0 0.41
T.cl. 3.41 3.41 3 70 884 3 259 14 4.1 85 3.0 3.41
vrt. 100 % 100 % 100 %
6 1 GO 13.48 0.92 0.27 14.67 53 71 4758 59 324 48 3.3 107 3.1 1.78 12.89
CAS 3.76 0.95 0.68 5.39 19 76 802 10 149 24 4.5 60 3.4 5.39
FA 6.24 6.24 22 60 2263 28 363 17 2.7 129 3.0 6.24

CA 0.61 0.89 1.50 5 68 238 3 159 6 4.0 79 3.6 0.89 0.61
STR 0.27 0.27 1 81 15 56 1 3.7 15 3.0 0.27
T.cl. 24.36 2.76 0.95 28.07 100 70 8076 100 288 96 3.4 100 3.2 8.91 19.16
vrt. 87 % 10 % 3% 100 % 32 % 68 %
6 T GO 13.48 0.92 0.27 14.67 53 71 4758 59 324 48 3.3 107 3.1 1.78 12.89
CAS 3.76 0.95 0.68 5.39 19 76 802 10 149 24 4.5 60 3.4 5.39
FA 6.24 6.24 22 60 2263 28 363 17 2.7 129 3.0 6.24
324
CA 0.61 0.89 1.50 5 68 238 3 159 6 4.0 79 3.6 0.89 0.61

vrt. I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
6 T STR 0.27 0.27 1 81 15 56 1 3.7 15 3.0 0.27
T.cl. 24.36 2.76 0.95 28.07 28 70 8076 33 288 96 3.4 100 3.2 8.91 19.16
vrt. 87 % 10 % 3% 100 % 32 % 68 %
7 1 GO 4.32 6.23 10.55 42 78 3040 38 288 31 2.9 125 3.6 10.55
CAS 1.23 1.23 5 78 288 4 234 1 0.8 170 5.0 1.23
FA 11.27 11.27 44 70 4185 53 371 39 3.5 125 3.0 11.27
TE 0.66 0.66 3 70 190 2 288 1 1.5 140 5.0 0.66
DT 1.41 1.41 6 70 211 3 150 7 5.0 60 3.0 1.41
T.cl. 17.00 6.23 1.89 25.12 100 74 7914 100 315 79 3.1 124 3.4 25.12
vrt. 67 % 25 % 8% 100 % 100 %
7 T GO 4.32 6.23 10.55 42 78 3040 38 288 31 2.9 125 3.6 10.55
CAS 1.23 1.23 5 78 288 4 234 1 0.8 170 5.0 1.23
FA 11.27 11.27 44 70 4185 53 371 39 3.5 125 3.0 11.27
TE 0.66 0.66 3 70 190 2 288 1 1.5 140 5.0 0.66
DT 1.41 1.41 6 70 211 3 150 7 5.0 60 3.0 1.41
T.cl. 17.00 6.23 1.89 25.12 24 74 7914 31 315 79 3.1 124 3.4 25.12
vrt. 67 % 25 % 8% 100 % 100 %
T 1 GO 30.57 8.09 0.27 38.93 38 76 10818 44 278 149 3.8 96 3.2 2.43 36.50
CAS 16.67 7.21 2.34 26.22 26 82 3793 15 145 138 5.3 49 3.5 26.22
FA 23.65 0.43 24.08 23 71 8217 32 341 104 4.3 111 3.0 6.67 17.41
CA 2.88 2.63 5.51 5 78 869 3 158 31 5.6 60 3.5 1.97 3.54
STR 0.23 1.60 1.83 2 86 292 1 160 14 7.7 34 2.9 1.83
PI 0.45 0.34 0.79 1 75 242 1 306 5 6.3 55 2.9 0.79
TE 0.66 0.66 1 70 190 1 288 1 1.5 140 5.0 0.66
DR 0.45 0.45 0.90 1 71 273 1 303 7 7.8 55 2.5 0.90
DT 0.23 2.26 0.97 3.46 3 76 580 2 168 15 4.3 57 3.2 3.46

DM 0.23 0.23 70 61 265 55 3.0 0.23
TOTAL 1.36 78.31 19.67 3.27 102.61 100 77 25335 100 247 464 4.5 83 3.2 11.07 91.54
1% 77 % 19 % 3% 100 % 11 % 89 %
T T GO 30.57 8.09 0.27 38.93 38 76 10818 44 278 149 3.8 96 3.2 2.43 36.50
CAS 16.67 7.21 2.34 26.22 26 82 3793 15 145 138 5.3 49 3.5 26.22
FA 23.65 0.43 24.08 23 71 8217 32 341 104 4.3 111 3.0 6.67 17.41
CA 2.88 2.63 5.51 5 78 869 3 158 31 5.6 60 3.5 1.97 3.54
STR 0.23 1.60 1.83 2 86 325 292 1 160 14 7.7 34 2.9 1.83
327
328


vrt. I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
T T PI 0.45 0.34 0.79 1 75 242 1 306 5 6.3 55 2.9 0.79
TE 0.66 0.66 1 70 190 1 288 1 1.5 140 5.0 0.66
DR 0.45 0.45 0.90 1 71 273 1 303 7 7.8 55 2.5 0.90
DT 0.23 2.26 0.97 3.46 3 76 580 2 168 15 4.3 57 3.2 3.46
DM 0.23 0.23 70 61 265 55 3.0 0.23
TOTAL 1.36 78.31 19.67 3.27 102.61 100 77 25335 100 247 464 4.5 83 3.2 11.07 91.54
1% 77 % 19 % 3% 100 % 11 % 89 %
326
DS:Maramures OS: Firiza UP: 1 SUP: K Pag.: 8

vrt. I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
7 1 GO 5.23 5.23 100 70 2312 100 442 13 2.5 160 2.0 5.23
T.cl. 5.23 5.23 100 70 2312 100 442 13 2.5 160 2.0 5.23
vrt. 100 % 100 % 100 %
7 T GO 5.23 5.23 100 70 2312 100 442 13 2.5 160 2.0 5.23
T.cl. 5.23 5.23 100 70 2312 100 442 13 2.5 160 2.0 5.23
vrt. 100 % 100 % 100 %
T 1 GO 5.23 5.23 100 70 2312 100 442 13 2.5 160 2.0 5.23
TOTAL 5.23 5.23 100 70 2312 100 442 13 2.5 160 2.0 5.23
100 % 100 % 100 %
T T GO 5.23 5.23 100 70 2312 100 442 13 2.5 160 2.0 5.23
TOTAL 5.23 5.23 100 70 2312 100 442 13 2.5 160 2.0 5.23
100 % 100 % 100 %
327
329
330

DS:Maramures OS: Firiza UP: 1 SUP: M Pag.: 9

vrt. I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
1 1 GO 0.31 0.10 0.41 17 85 47 18 115 1 2.4 44 3.2 0.41
CAS 0.82 0.21 1.03 43 83 120 46 117 4 3.9 45 3.4 1.03
CA 0.49 0.49 21 90 33 13 67 4 8.2 20 3.0 0.49
ML 0.31 0.31 13 81 56 22 181 40 3.0 0.31
DT 0.15 0.15 6 80 2 1 13 1 6.7 5 3.0 0.15
T.cl. 2.08 0.10 0.21 2.39 100 85 258 100 108 10 4.2 36 3.2 2.39
vrt. 87 % 4% 9% 100 % 100 %
1 T GO 0.31 0.10 0.41 17 85 47 18 115 1 2.4 44 3.2 0.41
CAS 0.82 0.21 1.03 43 83 120 46 117 4 3.9 45 3.4 1.03
CA 0.49 0.49 21 90 33 13 67 4 8.2 20 3.0 0.49
ML 0.31 0.31 13 81 56 22 181 40 3.0 0.31
DT 0.15 0.15 6 80 2 1 13 1 6.7 5 3.0 0.15
T.cl. 2.08 0.10 0.21 2.39 2 85 258 1 108 10 4.2 36 3.2 2.39
vrt. 87 % 4% 9% 100 % 100 %
2 1 GO 7.56 7.56 26 94 1050 25 139 50 6.6 41 3.0 7.56
CAS 5.85 6.20 2.16 14.21 48 91 2421 56 170 78 5.5 50 3.7 14.21
CA 5.44 5.44 19 95 628 15 115 47 8.6 30 3.0 5.44
FA 0.48 0.48 2 100 34 1 71 3 6.3 25 3.0 0.48
STR 0.91 0.91 3 90 85 2 93 6 6.6 25 3.0 0.91
DM 0.48 0.48 2 100 48 1 100 4 8.3 25 3.0 0.48
T.cl. 20.72 6.20 2.16 29.08 100 93 4266 100 147 188 6.5 42 3.4 29.08
vrt. 72 % 21 % 7% 100 % 100 %
2 T GO 7.56 7.56 26 94 1050 25 139 50 6.6 41 3.0 7.56
CAS 5.85 6.20 2.16 14.21 48 91 2421 56 170 78 5.5 50 3.7 14.21
CA 5.44 5.44 19 95 628 15 115 47 8.6 30 3.0 5.44
FA 0.48 0.48 2 100 34 1 71 3 6.3 25 3.0 0.48

STR 0.91 0.91 3 90 85 2 93 6 6.6 25 3.0 0.91
DM 0.48 0.48 2 100 48 1 100 4 8.3 25 3.0 0.48
T.cl. 20.72 6.20 2.16 29.08 30 93 4266 23 147 188 6.5 42 3.4 29.08
vrt. 72 % 21 % 7% 100 % 100 %
3 1 GO 1.93 8.80 10.73 32 65 1337 23 125 31 2.9 58 4.8 8.80 1.93
CAS 1.60 3.79 5.09 10.48 30 75 1329 23 127 45 4.3 51 4.3 4.40 6.08
CA 0.31 0.31 1 71 47 1 152 1 3.2 60 4.0 0.31
FA 0.05 1.47 1.52 4 61 328 159 3 105 6 3.9 55 4.9 1.47 0.05

vrt. I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
3 1 STR 0.59 2.53 3.12 9 90 679 12 218 25 8.0 48 3.6 3.12
PI 0.54 1.15 1.26 2.95 8 87 964 17 327 20 6.8 53 3.2 2.95
ML 2.53 2.53 7 90 354 6 140 3 1.2 45 4.0 2.53
DR 0.11 0.56 1.26 1.93 6 87 514 9 266 13 6.7 47 3.6 1.93
DT 0.48 0.63 1.11 3 85 287 5 259 6 5.4 58 2.6 1.11
DM 0.16 0.16 69 36 1 225 60 4.0 0.16
T.cl. 1.72 3.99 13.77 15.36 34.84 100 76 5706 100 164 150 4.3 53 4.2 14.67 20.17
vrt. 5% 11 % 40 % 44 % 100 % 42 % 58 %
3 T GO 1.93 8.80 10.73 32 65 1337 23 125 31 2.9 58 4.8 8.80 1.93
CAS 1.60 3.79 5.09 10.48 30 75 1329 23 127 45 4.3 51 4.3 4.40 6.08
CA 0.31 0.31 1 71 47 1 152 1 3.2 60 4.0 0.31
FA 0.05 1.47 1.52 4 61 159 3 105 6 3.9 55 4.9 1.47 0.05
STR 0.59 2.53 3.12 9 90 679 12 218 25 8.0 48 3.6 3.12
PI 0.54 1.15 1.26 2.95 8 87 964 17 327 20 6.8 53 3.2 2.95
ML 2.53 2.53 7 90 354 6 140 3 1.2 45 4.0 2.53
DR 0.11 0.56 1.26 1.93 6 87 514 9 266 13 6.7 47 3.6 1.93
DT 0.48 0.63 1.11 3 85 287 5 259 6 5.4 58 2.6 1.11
DM 0.16 0.16 69 36 1 225 60 4.0 0.16
T.cl. 1.72 3.99 13.77 15.36 34.84 36 76 5706 31 164 150 4.3 53 4.2 14.67 20.17
vrt. 5% 11 % 40 % 44 % 100 % 42 % 58 %
4 1 GO 1.40 1.40 93 80 400 94 286 6 4.3 75 3.0 1.40
DT 0.11 0.11 7 82 26 6 236 1 9.1 75 3.0 0.11
T.cl. 1.51 1.51 100 80 426 100 282 7 4.6 75 3.0 1.51
vrt. 100 % 100 % 100 %
4 T GO 1.40 1.40 93 80 400 94 286 6 4.3 75 3.0 1.40
DT 0.11 0.11 7 82 26 6 236 1 9.1 75 3.0 0.11

T.cl. 1.51 1.51 2 80 426 2 282 7 4.6 75 3.0 1.51
vrt. 100 % 100 % 100 %
5 1 GO 3.99 3.99 41 78 1030 46 258 16 4.0 90 3.0 3.99
CAS 2.19 1.79 3.98 41 79 773 35 194 14 3.5 59 3.9 3.98
CA 0.66 0.65 1.31 13 72 249 11 190 5 3.8 87 3.5 1.31
FA 0.39 0.39 4 69 127 6 326 2 5.1 90 3.0 0.39
DM 0.13 0.13 1 69 42 2 323 90 4.0 0.13
329
331
332


vrt. I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
T.cl. 7.23 0.78 1.79 9.80 100 77 2221 100 227 37 3.8 77 3.4 9.80
vrt. 74 % 8% 18 % 100 % 100 %
5 T GO 3.99 3.99 41 78 1030 46 258 16 4.0 90 3.0 3.99
CAS 2.19 1.79 3.98 41 79 773 35 194 14 3.5 59 3.9 3.98
CA 0.66 0.65 1.31 13 72 249 11 190 5 3.8 87 3.5 1.31
FA 0.39 0.39 4 69 127 6 326 2 5.1 90 3.0 0.39
DM 0.13 0.13 1 69 42 2 323 90 4.0 0.13
T.cl. 7.23 0.78 1.79 9.80 10 77 2221 12 227 37 3.8 77 3.4 9.80
vrt. 74 % 8% 18 % 100 % 100 %
6 1 GO 1.07 0.05 1.12 33 67 370 31 330 3 2.7 114 3.0 0.43 0.69
CAS 0.08 0.11 0.05 0.24 7 71 35 3 146 87 3.9 0.11 0.13
CA 0.07 0.07 2 71 14 1 200 110 4.0 0.07
FA 1.72 1.72 51 76 690 59 401 8 4.7 111 3.0 0.32 1.40
DM 0.22 0.22 7 59 68 6 309 1 4.5 120 3.0 0.22
T.cl. 3.09 0.23 0.05 3.37 100 72 1177 100 349 12 3.6 111 3.1 1.08 2.29
vrt. 92 % 7% 1% 100 % 32 % 68 %
6 T GO 1.07 0.05 1.12 33 67 370 31 330 3 2.7 114 3.0 0.43 0.69
CAS 0.08 0.11 0.05 0.24 7 71 35 3 146 87 3.9 0.11 0.13
CA 0.07 0.07 2 71 14 1 200 110 4.0 0.07
FA 1.72 1.72 51 76 690 59 401 8 4.7 111 3.0 0.32 1.40
DM 0.22 0.22 7 59 68 6 309 1 4.5 120 3.0 0.22
T.cl. 3.09 0.23 0.05 3.37 4 72 1177 6 349 12 3.6 111 3.1 1.08 2.29
vrt. 92 % 7% 1% 100 % 32 % 68 %
7 1 GO 6.08 4.35 10.43 68 68 3393 73 325 17 1.6 153 3.4 3.97 6.46
CAS 0.06 0.67 0.58 1.31 9 64 283 6 216 143 4.4 0.93 0.38
CA 0.50 0.46 0.96 6 67 199 4 207 2 2.1 140 4.5 0.46 0.50
FA 0.45 1.00 1.45 10 70 533 11 368 3 2.1 156 3.7 1.45
DM 1.04 1.04 7 63 272 6 262 3 2.9 124 3.0 0.89 0.15
T.cl. 7.63 6.52 1.04 15.19 100 67 4680 100 308 25 1.6 150 3.6 6.25 8.94
vrt. 50 % 43 % 7% 100 % 41 % 59 %
7 T GO 6.08 4.35 10.43 68 68 3393 73 325 17 1.6 153 3.4 3.97 6.46
CAS 0.06 0.67 0.58 1.31 9 64 283 6 216 143 4.4 0.93 0.38
CA 0.50 0.46 0.96 6 67 199 4 207 2 2.1 140 4.5 0.46 0.50
FA 0.45 1.00 1.45 10 70 330 533 11 368 3 2.1 156 3.7 1.45

vrt. I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
7 T DM 1.04 1.04 7 63 272 6 262 3 2.9 124 3.0 0.89 0.15
T.cl. 7.63 6.52 1.04 15.19 16 67 4680 25 308 25 1.6 150 3.6 6.25 8.94
vrt. 50 % 43 % 7% 100 % 41 % 59 %
T 1 GO 20.41 6.43 8.80 35.64 38 74 7627 42 214 124 3.5 88 3.7 13.20 22.44
CAS 10.60 10.77 9.88 31.25 32 83 4961 26 159 141 4.5 55 4.0 5.44 25.81
CA 6.59 1.53 0.46 8.58 9 87 1170 6 136 59 6.9 52 3.3 0.46 8.12
FA 3.09 1.00 1.47 5.56 6 72 1543 8 278 22 4.0 99 3.7 1.79 3.77
STR 0.59 0.91 2.53 4.03 4 90 764 4 190 31 7.7 43 3.5 4.03
PI 0.54 1.15 1.26 2.95 3 87 964 5 327 20 6.8 53 3.2 2.95
ML 0.31 2.53 2.84 3 89 410 2 144 3 1.1 44 3.9 2.84
DR 0.11 0.56 1.26 1.93 2 87 514 3 266 13 6.7 47 3.6 1.93
DT 0.48 0.89 1.37 1 84 315 2 230 8 5.8 53 2.6 1.37
DM 1.74 0.29 2.03 2 72 466 2 230 8 3.9 93 3.1 1.11 0.92
TOTAL 1.72 46.25 27.60 20.61 96.18 100 80 18734 100 195 429 4.5 69 3.7 22.00 74.18
2% 48 % 29 % 21 % 100 % 23 % 77 %
T T GO 20.41 6.43 8.80 35.64 38 74 7627 42 214 124 3.5 88 3.7 13.20 22.44
CAS 10.60 10.77 9.88 31.25 32 83 4961 26 159 141 4.5 55 4.0 5.44 25.81
CA 6.59 1.53 0.46 8.58 9 87 1170 6 136 59 6.9 52 3.3 0.46 8.12
FA 3.09 1.00 1.47 5.56 6 72 1543 8 278 22 4.0 99 3.7 1.79 3.77
STR 0.59 0.91 2.53 4.03 4 90 764 4 190 31 7.7 43 3.5 4.03
PI 0.54 1.15 1.26 2.95 3 87 964 5 327 20 6.8 53 3.2 2.95
ML 0.31 2.53 2.84 3 89 410 2 144 3 1.1 44 3.9 2.84
DR 0.11 0.56 1.26 1.93 2 87 514 3 266 13 6.7 47 3.6 1.93
DT 0.48 0.89 1.37 1 84 315 2 230 8 5.8 53 2.6 1.37
DM 1.74 0.29 2.03 2 72 466 2 230 8 3.9 93 3.1 1.11 0.92
TOTAL 1.72 46.25 27.60 20.61 96.18 100 80 18734 100 195 429 4.5 69 3.7 22.00 74.18
2% 48 % 29 % 21 % 100 % 23 % 77 %
331
333
334
16.2.10. STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PRODUCTIV PE UP/SUP, CLASE DE EXPLOATABILITATE SI SPECII
DS:Maramures OS: Firiza UP: 1 UP Pag.: 1
Clasa Clasa de productie TOTAL Var- Cls. Consistenta
de Specia I II III IV V Suprafata Volum Crestere sta pr. < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
expl. Ha Ha Ha Ha Ha Ha % %K Mc % Mc/Ha Mc Mc/Ha Ani med Ha Ha Ha
1 GO 6.66 6.66 13 10 289 2 43 2 0.3 150 2.0 6.66
FA 15.55 30.91 46.46 87 57 15669 98 337 119 2.6 134 2.7 15.55 30.91
Total 22.21 30.91 53.12 59 51 15958 57 300 121 2.3 136 2.6 22.21 30.91
cl. expl. 42 % 58 % 100 % 42 % 58 %
2 GO 1.94 1.94 30 70 607 26 313 4 2.1 117 3.0 1.94
CA 0.13 0.13 2 77 23 1 177 1 7.7 55 5.0 0.13
PI 1.03 1.03 16 73 356 15 346 7 6.8 59 2.0 1.03
MO 0.32 0.81 1.13 18 77 501 22 443 12 10.6 56 2.7 1.13
DR 1.49 1.49 23 70 656 29 440 9 6.0 60 2.0 1.49
DT 0.51 0.22 0.73 11 70 171 7 234 2 2.7 86 3.6 0.73
Total 2.84 3.26 0.35 6.45 7 72 2314 8 359 35 5.4 79 2.7 6.45
cl. expl. 44 % 51 % 5% 100 % 100 %
3 GO 0.66 0.26 0.92 10 80 292 9 317 5 5.4 68 2.3 0.92
FA 1.15 1.49 2.64 29 80 932 28 353 20 7.6 72 2.6 2.64
PI 1.52 2.23 3.75 43 80 1456 44 388 34 9.1 55 1.6 3.75
DR 0.64 0.64 7 80 325 10 508 5 7.8 55 2.0 0.64
DT 1.02 1.02 11 80 310 9 304 4 3.9 55 1.0 1.02
Total 2.54 4.68 1.75 8.97 10 80 3315 12 370 68 7.6 61 1.9 8.97
cl. expl. 28 % 52 % 20 % 100 % 100 %
4 CA 0.14 0.14 21 79 22 7 157 1 7.1 50 3.0 0.14
DR 0.47 0.47 69 81 265 87 564 6 12.8 60 2.0 0.47
DT 0.07 0.07 10 86 18 6 257 60 3.0 0.07
Total 0.47 0.21 0.68 1 81 305 1 449 7 10.3 58 2.3 0.68
cl. expl. 69 % 31 % 100 % 100 %
5 GO 1.24 2.21 3.45 40 90 700 26 203 14 4.1 67 4.3 3.45
FA 1.16 1.16 13 90 347 13 299 11 9.5 55 3.0 1.16
CA 0.66 0.66 8 89 132 5 200 5 7.6 55 3.0 0.66
MO 3.09 3.09 35 89 1424 51 461 37 12.0 53 3.0 3.09

DR 0.26 0.26 3 88 127 5 488 4 15.4 55 2.0 0.26
DM 0.09 0.09 1 78 8 89 25 3.0 0.09
Total 0.26 6.24 2.21 8.71 10 89 2738 10 314 71 8.2 59 3.5 8.71
cl. expl. 3% 72 % 25 % 100 % 100 %
6 GO 1.43 1.43 14 81 361 12 252 8 5.6 57 3.0 1.43
FA 3.27 3.27 33 84 842 30 257 29 8.9 55 3.0 3.27
CA 1.39 0.01 1.40 14 86 267 9 191 9 6.4 53 3.0 1.40
PI 0.17 0.20 0.37 4 81332 139 5 376 2 5.4 57 2.5 0.37
STR 1.34 1.34 13 90 648 22 484 15 11.2 55 2.0 1.34
STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PRODUCTIV PE UP/SUP, CLASE DE EXPLOATABILITATE SI SPECII
6 MO 0.61 0.92 1.53 15 78 483 16 316 19 12.4 51 2.6 1.53
DT 0.66 0.04 0.70 7 70 188 6 269 2 2.9 60 2.1 0.70
DM 0.04 0.04 75 6 150 60 3.0 0.04
Total 2.78 7.29 0.01 10.08 11 83 2934 10 291 84 8.3 55 2.7 10.08
cl. expl. 28 % 72 % 100 % 100 %
7 FA 1.24 1.24 60 90 317 68 256 12 9.7 55 3.0 1.24
CA 0.82 0.82 40 90 148 32 180 6 7.3 50 3.0 0.82
Total 2.06 2.06 2 90 465 2 226 18 8.7 53 3.0 2.06
cl. expl. 100 % 100 % 100 %
2.54 33.24 51.72 0.01 2.56 90.07 100 64 28029 100 311 404 4.5 105 2.6 22.21 67.86
TOTAL 3% 37 % 57 % 3% 100 % 25 % 75 %
333
335
336

1 FA 15.55 30.91 46.46 87 57 15669 98 337 119 2.6 134 2.7 15.55 30.91
GO 6.66 6.66 13 10 289 2 43 2 0.3 150 2.0 6.66
Total 22.21 30.91 53.12 59 51 15958 57 300 121 2.3 136 2.6 22.21 30.91
cl. expl. 42 % 58 % 100 % 42 % 58 %
2 GO 1.94 1.94 30 70 607 26 313 4 2.1 117 3.0 1.94
MO 0.32 0.81 1.13 18 77 501 22 443 12 10.6 56 2.7 1.13
PI 1.03 1.03 16 73 356 15 346 7 6.8 59 2.0 1.03
CA 0.13 0.13 2 77 23 1 177 1 7.7 55 5.0 0.13
DR 1.49 1.49 23 70 656 29 440 9 6.0 60 2.0 1.49
DT 0.51 0.22 0.73 11 70 171 7 234 2 2.7 86 3.6 0.73
Total 2.84 3.26 0.35 6.45 7 72 2314 8 359 35 5.4 79 2.7 6.45
cl. expl. 44 % 51 % 5% 100 % 100 %
3 FA 1.15 1.49 2.64 29 80 932 28 353 20 7.6 72 2.6 2.64
GO 0.66 0.26 0.92 10 80 292 9 317 5 5.4 68 2.3 0.92
PI 1.52 2.23 3.75 43 80 1456 44 388 34 9.1 55 1.6 3.75
PAM 1.02 1.02 11 80 310 9 304 4 3.9 55 1.0 1.02
DR 0.64 0.64 7 80 325 10 508 5 7.8 55 2.0 0.64
Total 2.54 4.68 1.75 8.97 10 80 3315 12 370 68 7.6 61 1.9 8.97
cl. expl. 28 % 52 % 20 % 100 % 100 %
4 CA 0.14 0.14 21 79 22 7 157 1 7.1 50 3.0 0.14
DR 0.47 0.47 69 81 265 87 564 6 12.8 60 2.0 0.47
DT 0.07 0.07 10 86 18 6 257 60 3.0 0.07
Total 0.47 0.21 0.68 1 81 305 1 449 7 10.3 58 2.3 0.68
cl. expl. 69 % 31 % 100 % 100 %
5 FA 1.16 1.16 13 90 347 13 299 11 9.5 55 3.0 1.16
GO 1.24 2.21 3.45 40 90 700 26 203 14 4.1 67 4.3 3.45
MO 3.09 3.09 35 89 1424 51 461 37 12.0 53 3.0 3.09
CA 0.66 0.66 8 89 132 5 200 5 7.6 55 3.0 0.66

DR 0.26 0.26 3 88 127 5 488 4 15.4 55 2.0 0.26
DM 0.09 0.09 1 78 8 89 25 3.0 0.09
Total 0.26 6.24 2.21 8.71 10 89 2738 10 314 71 8.2 59 3.5 8.71
cl. expl. 3% 72 % 25 % 100 % 100 %
6 FA 3.27 3.27 33 84 842 30 257 29 8.9 55 3.0 3.27
GO 1.43 1.43 14 81 361 12 252 8 5.6 57 3.0 1.43
MO 0.61 0.92 1.53 15 78 483 16 316 19 12.4 51 2.6 1.53
PI 0.17 0.20 0.37 4 81334 139 5 376 2 5.4 57 2.5 0.37
CA 1.39 0.01 1.40 14 86 267 9 191 9 6.4 53 3.0 1.40
6 PAM 0.66 0.66 7 70 178 6 270 2 3.0 60 2.0 0.66
STR 1.34 1.34 13 90 648 22 484 15 11.2 55 2.0 1.34
DT 0.04 0.04 75 10 250 55 3.0 0.04
DM 0.04 0.04 75 6 150 60 3.0 0.04
Total 2.78 7.29 0.01 10.08 11 83 2934 10 291 84 8.3 55 2.7 10.08
cl. expl. 28 % 72 % 100 % 100 %
7 FA 1.24 1.24 60 90 317 68 256 12 9.7 55 3.0 1.24
CA 0.82 0.82 40 90 148 32 180 6 7.3 50 3.0 0.82
Total 2.06 2.06 2 90 465 2 226 18 8.7 53 3.0 2.06
cl. expl. 100 % 100 % 100 %
2.54 33.24 51.72 0.01 2.56 90.07 100 64 28029 100 311 404 4.5 105 2.6 22.21 67.86
TOTAL 3% 37 % 57 % 3% 100 % 25 % 75 %
335
337
338
16.3. EVIDENE PRIVIND CONDIIILE NATURALE I DE VEGETAIE
16.3.1. EVIDENTA TIPURILOR DE STATIUNE SI A TIPURILOR DE PADURE

CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PADURE

Tip Tip Natural fundamental de prod. Partial Total derivat de prod. Artificial de prod. Tanar Total Terenuri TOTAL
statiune padure Sup. Mij. Inf. Subprod. derivat Sup. Mij. Inf. Sup.+Mij. Inf. nedefinit padure goale
Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha %
0 0 14.60 14.60 100
TOTAL 14.60 14.60 5
% 100 100
5131 5151 44.21 44.21 44.21 100
TOTAL 44.21 44.21 44.21 14
% 100 100 100
5132 5131 51.28 2.01 2.53 10.40 3.30 69.52 69.52 59
5231 14.09 7.25 1.30 5.67 20.77 49.08 49.08 41
TOTAL 65.37 9.26 3.83 16.07 24.07 118.60 118.60 39
% 55 8 3 14 20 100 100
5142 5121 7.42 0.37 8.10 1.35 17.24 17.24 75
5221 5.79 5.79 5.79 25
TOTAL 7.42 0.37 13.89 1.35 23.03 23.03 7
% 32 2 60 6 100 100
5152 5314 5.87 1.52 6.06 0.98 14.43 14.43 100
TOTAL 5.87 1.52 6.06 0.98 14.43 14.43 5
% 41 11 41 7 100 100
5153 5111 5.23 5.23 5.23 57
5211 1.44 2.54 3.98 3.98 43
TOTAL 6.67 2.54 9.21 9.21 3
% 72 28 100 100
5232 4231 19.44 10.97 8.57 38.98 38.98 100
TOTAL 19.44 10.97 8.57 38.98 38.98 13
% 50 28 22 100 100
5242 4212 14.82 5.73 20.55 20.55 89
4312 2.06 0.52 2.58 2.58 11

TOTAL 16.88 0.52 5.73 23.13 23.13 7
% 73 2 25 100 100
5243 4211 22.21 22.21 22.21 100
TOTAL 22.21 22.21 22.21
% 100 100 100
5256 9722 0.29 0.29 0.29 100
336
EVIDENTA TIPURILOR DE STATIUNE SI A TIPURILOR DE PADURE

TOTAL 0.29 0.29 0.29
% 100 100 100
TOTAL UP 28.88 114.98 44.21 21.75 4.20 0.52 53.15 26.40 294.09 14.60 308.69 100
% 10 40 15 7 1 18 9 95 5 100
337
339
340
16.3.2. RECAPITULATIE FORMATII FORESTIERE

Formatia Natural fundamental de prod. Partial Total derivat de prod. Artificial de prod. Tanar Total Terenuri TOTAL
forestiera Sup. Mij. Inf. Subprod. derivat Sup. Mij. Inf. Sup.+Mij. Inf. nedefinit padure goale
00 14.60 14.60 5
100 100
42 FAGETE PURE 22.21 34.26 10.97 14.30 81.74 81.74 26
DE DEALURI 27 43 13 17 100 100
43 FAGETE 2.06 0.52 2.58 2.58 1
AMESTECATE 80 20 100 100
51 GORUNETE 5.23 58.70 44.21 2.01 2.90 18.50 4.65 136.20 136.20 44
PURE 4 44 32 1 2 14 3 100 100
52 GORUNETO- 1.44 14.09 7.25 1.30 14.00 20.77 58.85 58.85 19
FAGETE 2 24 12 2 24 36 100 100
53 SLEAURI DE 5.87 1.52 6.06 0.98 14.43 14.43 5
DEAL CU GORUN 41 11 41 7 100 100
97 ANINISURI 0.29 0.29 0.29
DE ANIN NEGRU 100 100 100
TOTAL UP 28.88 114.98 44.21 21.75 4.20 0.52 53.15 26.40 294.09 14.60 308.69 100
% 10 40 15 7 1 18 9 95 5 100
188.07 21.75 4.72 79.55 294.09 14.60 308.69 100
% 64 7 2 27 95 5 100
338
16.3.3. REPARTITIA SUPRAFETELOR PE FORMATII FORESTIERE, ALTITUDINE, INCLINARE SI EXPOZITIE
Forma- CATEGORII DE INCLINARE TOTAL

tia Categ. de < 16 G. 16 - 30 G 31 - 40 G > 40 G
forest. altitudine Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Total
Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha
02 - 04 12.79 12.79 12.79
04 - 06 1.81 1.81 1.81
14.60 14.60 14.60
TOTAL 100 % 100 % 100 %
42 02 - 04 8.87 8.12 8.13 1.40 18.39 8.13 26.52
04 - 06 1.32 53.90 1.32 53.90 55.22
8.87 9.44 62.03 1.40 19.71 62.03 81.74
TOTAL 100 % 13 % 87 % 100 % 24 % 76 % 100 %
43 02 - 04 2.06 0.52 2.06 0.52 2.58
2.06 0.52 2.06 0.52 2.58
TOTAL 100 % 100 % 80 % 20 % 100 %
51 02 - 04 18.13 1.16 10.17 5.52 8.95 25.19 1.32 2.29 14.67 24.97 27.07 35.36 87.40
04 - 06 6.95 9.99 12.32 9.71 19.27 19.70 38.97
06 - 08 4.83 5.00 4.83 5.00 9.83
18.13 1.16 10.17 17.30 18.94 25.19 13.64 12.00 19.67 49.07 51.77 35.36 136.20
TOTAL 61 % 4% 35 % 28 % 31 % 41 % 53 % 47 % 100 % 36 % 38 % 26 % 100 %
52 02 - 04 5.79 10.29 12.63 8.26 1.30 12.63 15.35 10.29 38.27
04 - 06 5.05 1.44 14.09 5.05 1.44 14.09 20.58
5.79 10.29 17.68 9.70 1.30 14.09 17.68 16.79 24.38 58.85
TOTAL 36 % 64 % 65 % 35 % 8% 92 % 30 % 29 % 41 % 100 %
53 02 - 04 2.55 1.39 1.34 4.45 0.73 2.62 1.35 4.62 8.46 1.35 14.43
2.55 1.39 1.34 4.45 0.73 2.62 1.35 4.62 8.46 1.35 14.43
TOTAL 65 % 35 % 23 % 77 % 16 % 55 % 29 % 32 % 59 % 9% 100 %
97 02 - 04 0.29 0.29 0.29
0.29 0.29 0.29
TOTAL
100 % 100 % 100 %

02 - 04 33.76 17.21 20.46 21.55 29.78 33.32 2.05 8.13 1.35 14.67 57.36 69.79 55.13 182.28
04 - 06 1.81 12.00 12.75 53.90 12.32 9.71 14.09 26.13 22.46 67.99 116.58
06 - 08 4.83 5.00 4.83 5.00 9.83
35.57 17.21 20.46 38.38 42.53 87.22 14.37 17.84 15.44 19.67 88.32 97.25 123.12 308.69
TOTAL UP 49 % 23 % 28 % 23 % 25 % 52 % 30 % 38 % 32 % 100 % 29 % 32 % 39 % 100 %
TOTAL 73.24 168.13 47.65 19.67 308.69
CAT. INCL. 24 % 55 % 15 % 6% 100 %
339
341
342
16.3.4. REPARTITIA SUPRAFETELOR PE ETAJE FITOCLIMATICE, INCLINARE SI EXPOZITIE

Etaje CATEGORII DE INCLINARE TOTAL

< 16 G. 16 - 30 G 31 - 40 G > 40 G
fitoclimatice Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Total
14.60 14.60 14.60
100 % 100 % 100 %
5 FD3 20.97 17.21 20.46 38.38 42.53 87.22 14.37 17.84 15.44 19.67 73.72 97.25 123.12 294.09
36 % 29 % 35 % 23 % 25 % 52 % 30 % 38 % 32 % 100 % 25 % 33% 42 % 100 %
TOTAL 35.57 17.21 20.46 38.38 42.53 87.22 14.37 17.84 15.44 19.67 88.32 97.25 123.12 308.69
49 % 23 % 28 % 23 % 25 % 52 % 30 % 38 % 32 % 100 % 29 % 32% 39 % 100 %
340
16.3.5. EVIDENTA ARBORETELOR SLAB PRODUCTIVE

43 B 45 C 46 B 47 E 79 86 A 86 B 98 H 236 A
4 5 B 78 E 88
Total derivat d e prod. inf.
10 E
77 G 85 98 A 98 B 98 G 98 I 110 A 110 D
341
16.3.6. REPARTITIA SUPRAFETELOR IN RAPORT CU EROZIUNEA

SI INCLINAREA TERENULUI
Natura si Padure cu consistenta Total
Categoria de Teren gol
intensitatea 0.1 - 0.4 0.5 - 0.7 0.8 - 1.0
eroziunii inclinare Ha Ha Ha Ha Ha
Fara eroziune 0 - 15 14.60 7.51 51.13 73.24
16 - 25 7.30 65.93 73.23
26 - 30 22.21 24.98 47.71 94.90
31 - 35 9.48 9.71 19.19
> 35 29.77 3.69 33.46
Total 36.81 79.04 178.17 294.02
Er.in adincime 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Slaba 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Moderata 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Puternica 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
F. puternica 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Excesiva 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Total
Er.in suprafata 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35 14.67 14.67
Slaba 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Moderata 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35 14.67 14.67
Puternica 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
342
REPARTITIA SUPRAFETELOR IN RAPORT CU EROZIUNEA

intensitatea 0.1 - 0.4 0.5 - 0.7 0.8 - 1.0
Puternica > 35
F. puternica 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Excesiva 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Total 14.67 14.67
T o t a l UP 0 - 15 14.60 7.51 51.13 73.24
16 - 25 7.30 65.93 73.23
26 - 30 22.21 24.98 47.71 94.90
31 - 35 9.48 9.71 19.19
> 35 44.44 3.69 48.13
36.81 93.71 178.17 308.69
343
16.3.7. REPARTITTIA SUPRAFETELOR IN RAPORT CU

NATURA SI INTENSITATEA POLUARII
Natura Arborete afectate cu intensitatea poluarii Total

poluarii Slaba Moderata Puternica Foarte puternica Ha
Compusi sulf si pulberi metal:
PB, ZN, CD, CU, FE
Compusi azot si gaze pulberi
industria lemnului si chimica
Pulberi si gaze emise
de la termoficare
Reziduuri lichide si solide
din industrie si zootehnie
Pulberi fabrice ciment
Diversi factori poluanti
T o t a l poluare
Fara poluare vizibila 308.69
T o t a l UP 308.69
344
PARTEA A IV -A
APLICAREA AMENAJAMENTULUI
345
17. EVIDENE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI
17.1. Evidena i bilanul aplicrii anuale a prevederilor amenajamentului

cu privire la exploatri i împduriri
17.2. Evidena dinamicii procesului de regenerare natural
346
O.S. FIRIZA
U.P. I BAIA MARE
17.1. EVIDENA I BILANUL

aplicrii anuale a prevederilor amenajamentului cu privire la exploatri i împduriri
Produse din:
(2+4+6+7+8)
conservare
Lucrri de
Tieri de
împdurire
Degajri
Tieri de
Total
igien
Tieri de
Rrituri Curiri
regenerare
Specificri
ha m3 ha m3 ha m3 m3 m3 m3 ha ha
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.
Sarcina anual 3,56 318 5,78 136 2,22 5 82 2 542 - 0,53
Sarcina pe deceniu
2022/2031 35,63 3180 57,81 1356 22,21 48 817 20 5421 - 5,33
Realizat în anul I
(2022/2023)
Rmas de realizat
în restul de 9 ani
Realizat în anul II
(2023/2024)
Rmas de realizat
în restul de 8 ani
Realizat în anil III
(2024/2025)
Rmas de realizat
în restul de 7 ani
Realizat în anul IV
(2025/2026)
Rmas de realizat
în restul de 6 ani
Realizat în anul V
(2026/2027)
Rmas de realizat
în restul de 5 ani
Realizat în anul VI
(2027/2028)
Rmas de realizat
în restul de 4 ani
Realizat în anul VII
(2028/2029)
Rmas de realizat
în restul de 3 ani
Realizat în anulVIII
(2029/2030)
Rmas de realizat
în restul de 2 ani
Realizat în anul IX
(2030/2031)
Rmas de realizat
în restul de 1 an
Realizat în anul X
(2031/2032)
Realizat în total
pe deceniu
Rmas de realizat
din sarcina decenal
Realizat în plus
fa de prevederi
Realizat în minus
faa de prevederi
347
350
O.S. FIRIZA
U.P. I BAIA MARE
17.2. EVIDENA DINAMICII PROCESULUI DE REGENERARE NATURAL
t.
Consistena arb. i SITUAIA REGENERRII NATURALE ÎN ANUL:
u.a.
descrier. semini.
Suprafaa Specificri
utiliz. în anul 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031
Compoziia el
amenajrii
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.
Fructificaia
0,1 Felul tierii
47D
6FA 3GO 1PAM Completri la regenerri naturale
22,21
Îngrijirea semini ului
6FA 3GO 1PAM 0,8S/Mixt Descr. sem. Compoziia
Înlimea Rspândirea
Fructificaia
230 0,8 Felul tierii
8FA 2PAM Completri la regenerri naturale
13,42 Îngrijirea semini ului
8FA 2PAM 0,2S/Mixt Descr. sem. Compoziia
Fructificaia
Felul tierii
Completri la regenerri naturale
- - Îngrijirea semini ului
Descr. sem. Compoziia
Fructificaia
Felul tierii
Fructificaia
Felul tierii

348
AMENAJAMENTUL
Direcţia Silvică Maramureș
U.P. III Călămar

Şef proiect ………….ing. Țapoș Dănuț
Proiectant...................ing. Tărcăiet Alexandru
Exemplarul 3
2022
CUPRINS
Proces verbal CTE
Fişa indicatorilor de bază 7

1. SITUAŢIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ 17
1.1. Elemente de identificare a unităţii de producţie 17
1.2. Vecinătăţi, limite, hotare 20
1.3. Trupuri de pădure (bazinete) componente 20
1.4.1. Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului 21
1.4.2. Administrarea fondului forestier aparţinând altor proprietari decât statul 21
1.5. Vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier naţional 21
2.1. Constituirea unităţii de producţie 23
2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului 23
2.2.1. Mărimea parcelelor şi subparcelelor 23
2.2.2. Situaţia bornelor 24
2.2.3. Corespondenţa între parcelarul și subparcelarul din amenajamentul precedent
şi cel actual 25
2.3. Planuri de bază utilizate. Măsurători topografice folosite pentru
reambularea planurilor de bază 25
2.3.1. Planuri de bază utilizate 25
2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază 26
2.4. Suprafaţa fondului forestier 26
2.4.1. Determinarea suprafeţelor 26
2.4.4. Evidenţa fondului forestier pe destinaţii şi destinatari 40
2.4.5. Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii 41
2.5. Enclave 42
2.6. Organizarea administrativă (districte, brigăzi, cantoane) 42
2.7. Ocupaţii şi litigii 42
3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT 43

3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut
până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat 43
3.1.1. Evoluţia proprietăţii şi a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948 43
3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după 1948 44
3.1.2.1. Evoluţia constituirii U.P. şi a bazelor de amenajare până
la amenajarea anterioară (inclusiv) 44
3.1.2.2. Evoluţia reglementării producţiei 45
3.1.2.4. Lucrări de împădurire 49
3.1.2.5. Instalaţii de transport şi construcţii forestiere 49
3.2. Analiza critică a aplicării amenajamentului expirat 51

3.2.1. Produse principale, secundare, accidentale, igienă, împăduriri (medii anuale) 51

3.2.2. Lucrări de împăduriri 51
3.2.3. Dinamica procesului de regenerare naturală în ultimii 10 ani de aplicare a
amenajamentului 53
3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor 54
3.3.1. Evoluţia structurii pădurilor 54
4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI 57

4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren 57
4.1.1.Metoda de lucru în sistem G.I.S. (Geografical Informational Sistem) 57
4.2. Elemente privind cadrul natural, specifice unităţii de producţie 59
4.2.1. Geologie 59
4.2.5. Zone și etaje bioclimatice 64
4.3. Soluri 64
4.3.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol 65
4.3.2. Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol 65
4.3.3. Buletin de analiză 66
4.3.4. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri şi subtipuri de sol 66
4.4. Tipuri de staţiuni 67
4.4.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiune 67
4.4.2. Descrierea tipurilor de staţiuni cu factori limitativi şi măsurile
de gospodărire impuse de aceşti factori 68
4.4.3. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiuni 71
4.4.4. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiuni şi sol 72
4.5. Tipuri de pădure 73
4.5.1. Evidenţa tipurilor naturale de pădure 73
4.5.2. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiuni şi păduri 74
4.5.3. Lista u.a. după caracterul actual al tipului de pădure 75
4.5.4. Formaţii forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure 76
4.6. Structura fondului de producţie şi protecţie 77
4.7. Arborete slab productive şi provizorii 78
4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori şi limitativi 78
4.8.1. Situaţia sintetică a factorilor destabilizatori şi limitativi 79
4.8.2. Lista unităţilor amenajistice pe factori destabilizatori şi limitativi 80
4.9. Starea sanitară a pădurii 81
4.10. Concluzii privind condiţiile staţionale şi de vegetaţie 81
5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL - ECONOMICE ALE PĂDURII

ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE 85
5.1. Stabilirea funcţiilor social-economice şi ecologice ale pădurii 85
5.1.1. Obiective social-economice 85
5.1.2. Funcţiile pădurii 85
5.1.3. Subunităţi de producţie şi protecţie constituite 88
5.1.3.1. Constituirea subunităţilor de gospodărire 89
5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor şi ale pădurii 89

5.2.1. Regimul 89
5.2.2. Compoziţia ţel 89
5.2.5. Ciclul 91
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ

ŞI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR
CU FUNCŢII SPECIALE DE PROTECŢIE 93
6.1.1. Reglementarea procesului de producţie la SUP "A" codru regulat, sortimente
obişnuite 93
6.1.1.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale la S.U.P. ,,A” – codru regulat,
sortimente obişnuite 93
6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creşterii indicatoare 94
6.1.1.1.1.1. Posibilitatea după procedeul creşterii indicatoare 95
6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă 96
6.1.1.1.2.1. Posibiliatea după procedeul claselor de vârstă 98
6.1.1.2. Adoptarea posibilităţii de produse principale 98
6.1.1.3. Recoltarea posibilităţii 99
6.1.1.4. Prognoza posibilităţii 101
6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii speciale de protecţie 101
6.2.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul I de categorii funcţionale 101
6.2.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul II de categorii funcţionale 101
6.2.3. Măsuri de gospodărire în arboretele situate în situri Natura 2000 102
6.3. Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor 102
6.4. Volumul total posibil de recoltat (produse principale + conservare +
produse secundare) 104
6.5. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi împăduriri 104
6.6. Refacerea arboretelor slab productive şi substituirea
celor cu compoziţii necorespunzătoare 107
6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori 108
6.8. Procedura derogării de la prevederile amenajamentului 108
7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE

ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI 113
7.1. Potenţialul cinegetic 113
7.2. Potenţialul salmonicol 113
7.3. Potenţial fructe de pădure 114
7.4. Potenţial ciuperci comestibile 115
7.6. Seminţe forestiere 115
7.8.1. Producţia de plante medicinale 115
8. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER 117
8.1. Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă 117

8.2. Protecţia împotriva incendiilor 118
8.2.1. Riscul de iniţiere a incendiilor în fondul forestier 118

8.2.3. Manifestarea/evoluţia incendiilor din fondul forestier 119
8.2.4. Măsuri pentru reducerea riscului de incendiu în fondul forestier şi de stingere
a incendiilor de pădure 120
8.2.4.1. Măsuri pe linie preventivă 120
8.2.4.2. Măsuri pe linie operativă 121
8.2.5. Constatări, concluzii 124
8.3. Protecţia împotriva poluării industriale 125
8.4. Protecţia împotriva bolilor şi a altor dăunători 126
8.5. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală 127
8.6. Măsuri împotriva fenomenelor de eroziune şi alunecare 128
9. CONSERVAREA ȘI AMELIORAREA BIODIVERSITĂȚII 129

9.1 Elemente de biodibersitate 129
9.2 Acțiuni în favoarea biodiversității 129
9.2.1. Măsuri generale favorabile biodiversităţii 130
9.2.2. Măsuri specifice favorabile biodiversităţii 131
9.3. Efectul aplicării prevederilor amenajamentului asupra biodiversității 132
9.5. Recomandări privind certificarea pădurilor 132
9.6. Păduri cu valoare ridicată de conservare 135
9.6.1. Conceptul de Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare - PVRC 135
9.6.2. Categorii de Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare 136
9.6.3. Păduri cu valoare ridicată de conservare în cuprinsul unităţii de producţie 137
10. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE

ŞI CONSTRUCŢII SILVICE 139
10.1. Instalaţii de transport 139
10.1.1. Instalaţii de transport permanente existente 139
10.1.2. Accesibilitatea fondului forestier productiv şi a posibilităţii 140
10.1.3. Corespondenţa între situaţia reală din teren şi evidenţele contabile ale O.S. Firiza 141
10.1.4. Situația drumurilor forestiere 142
10.3. Construcţii silvice 148
11. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE
A PĂDURILOR 149
11.1. Realizarea continuităţii funcţionale 149
11.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier 150
12. D I V E R S E 153
12.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicare a acestuia 153
12.2. Recomandări privind ţinerea evidenţei lucrărilor executate
pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului 153
12.3. Indicarea hărţilor anexate amenajamentului 153

13. PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ 156

13.1.1. Planul decenal de recoltare a produselor principale S.U.P. “A” –codru regulat,
sortimente obişnuite 157
13.1.1.1. Evidenţa arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenală
de produse principale - SUP "A" 157
13.1.1.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale - codru 159
13.1.2. Recapitulaţia posibilităţii de produse principale 160
13.1.3. Planul lucrărilor de conservare 161
13.1.4. Recapitulaţia tăierilor de conservare pe specii 161
13.2. Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor 163
13.2.1. Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor 163
13.2.2. Recapitulaţia posibilităţii decenale pe specii 165
13.3. Planul lucrărilor de regenerare şi împădurire 167
14. PLANURI PRIVIND INSTALAŢIILE DE TRANSPORT

ŞI CONSTRUCŢIILE SILVICE 169
14.1. Planul instalaţiilor de transport 169
14.1.1. Lista drumurilor şi a unităţilor amenajistice deservite 169
14.1.2. Instalații de transport (drumuri) prevăzute a se realiza în următorii 10 ani 170
14.2. Planul construcţiilor silvice 170
15. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER 171

15.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier 171
15.2. Grafice privind evidenţa structurii fondului de producţie sau protecţie 175
PARTEA A III-A - EVIDENŢE DE AMENAJAMENT 177
16. EVIDENŢE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER 178

16.1. Evidenţe privind descrierea unităţilor amenajistice 179
16.1.1. Descrierea parcelară 179
16.1.2. Evidenţa pe u.a. a datelor complementare din descrierea parcelară 179
16.1.3. Evidenţa arboretelor inventariate 207
16.1.3.1. Evidenţa arboretelor inventariate statistic de
I.N.C.D.S. MARIN DRĂCEA S.C.D.E.P. Oradea 207
16.1.3.2. Evidenţa arboretelor inventariate integral de
I.N.C.D.S. MARIN DRĂCEA S.C.D.E.P. Oradea 207
16.1.3.3. Evidenţa arboretelor inventariate de către personalul O.S. Firiza 207
16.1.4. Evidenţa arboretelor puse în valoare de ocol 207
16.1.5. Evidenţa pe u.a. a arboretelor cu preexistenţi 208
16.2. Evidenţe privind mărimea şi structura fondului forestier 209
16.2.1. Repartiţia suprafeţelor pe categorii de folosinţă forestieră şi grupe funcţionale 209
16.2.2. Repartiţia suprafeţelor pe categorii funcţionale 211
16.2.3. Situaţia sintetică pe specii 213
16.2.4. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe şi categorii funcţionale 215
16.2.5. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcţionale şi specii 217
16.2.6. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii 219
16.2.7. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcţionale şi specii pentru

fondul productiv 221
16.2.8. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv 223
16.2.9. Structura şi mărimea fondului forestier pe subunităţi de producţie/protecţie
după clase de vârstă, grupe funcţionale şi specii 225
16.2.10.Structura şi mărimea fondului forestier productiv pe UP/SUP, clase de
exploatabilitate şi specii 231
16.3. Evidenţe privind condiţiile naturale şi de vegetaţie 235
16.3.1. Evidenţa tipurilor de staţiune şi a tipurilor de pădure 235
16.3.2. Recapitulaţie pe formaţii forestiere 237
16.3.3. Repartiţia suprafeţelor pe formaţii forestiere, altitudine, înclinare şi expoziţie 239
16.3.4. Repartiţia suprafeţelor pe etaje fitoclimatice, înclinare şi expoziţie 241
16.3.5. Evidenţa arboretelor slab productive 243
16.3.6. Repartiţia suprafeţelor în raport cu eroziunea şi înclinarea terenului 245
16.3.7. Repartiţia suprafeţelor în raport cu natura şi intensitatea poluării 249
16.4. Evidenţe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare
a procesului de producţie lemnoasă 251
16.4.1. Repartiţia arboretelor exploatabile pe subunităţi, urgenţe de
regenerare, accesibilitate şi specii 251
16.4.2. Repartiţia speciilor în raport cu exploatabilitatea şi participarea în amestec 253
16.4.3. Stabilirea vârstei medii a exploatabilităţii şi a ciclului 255
16.4.4. Lista unităţilor amenajistice exploatabile şi preexploatabile 257
16.5. Evidenţe privind accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii
de produse principale şi secundare 259
16.5.1. Accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii decenale de produse
principale şi secundare în raport cu drumuri/distanţa de colectare 259
17. EVIDENŢE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI 263

17.1. Evidenţa şi bilanţul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului
cu privire la exploatări şi împăduriri 263
17.2. Evidenţa dinamicii procesului de regenerare naturală 264
ANEXE
MINISTERUL CERCETĂRII, INOVĂRII ȘI DIGITALIZĂRII

INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE
ÎN SILVICULTURĂ „MARIN DRĂCEA”
STAŢIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI EXPERIMENTARE-
PRODUCŢIE ORADEA
Oradea, str. Radu Enescu, nr. 28, judeţul Bihor
ICAS Cod poştal 410238, Tel/fax: 0259-418879

Se aprobă,
Director general
dr. ing. DAVIDESCU ȘERBAN

Avizare de recepţie din 13.05.2022
A. OBIECTUL AVIZĂRII :
Amenajamentul U.P III Călămar din Ocolul silvic Firiza, Direcţia silvică Maramureș.
x Tipul de activitate: dezvoltare tehnologică
x Contract: nr. 172/4319/2021
x Tipul sursei de finanţare: naţional – R. N. P. – ROMSILVA
x Domeniul de cercetare-dezvoltare şi inovare: bioeconomie
x Bugetul, cu evidenţierea distinctă a cheltuielilor corespunzătoare veniturilor din salarii şi
B. PARTICIPANŢI :
x Director Tehnic și expert C.T.A.P.: ing. ACHIM FLORIN .............................…………...........
x Director staţiune: ing. BÎRLE LUCIAN…………………………………….........…………......
x Şef proiect: ing. ŢAPOŞ DĂNUŢ .…………………………………………......…….................
x Proiectant: ing. TĂRCĂIET ALEXANDRU .............……………………..................................
x Reprezentant D.S. Maramureș: dr. ing. BÎRDA MARCIAN .......................................................
8
C. CONCLUZII ŞI CONSTATĂRI:
Din analiza documentaţiei şi a discuţiilor purtate au rezultat următoarele:
Amenajamentul U.P. III Călămar a intrat în vigoare la data de 01.01.2022 şi are o perioadă de
valabilitate de 10 ani, adică până la 31.12.2031.
publică a statului din UP III Călămar, administrat de Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA, prin
Ocolul Silvic Firiza, din cadrul Direcţiei Silvice Maramureș, cu respectarea regimului silvic.
Având în vedere scopul principal, s-au stabilit următoarele obiective ştiinţifice şi tehnice:
- studiul staţiunii şi al vegetaţiei forestiere;
- stabilirea obiectivelor social-economice şi ecologice ale pădurilor;
- stabilirea ţelurilor de gospodărire definite prin caracteristicile structurale ale
arboretelor;
- stabilirea posibilităţii pădurilor şi elaborarea planurilor de recoltare şi cultură.
Suprafaţa totală a unităţii de producţie este de 422,61 ha şi este împărţită în 21 parcele şi 51
subparcele rezultând o suprafaţă medie a parcelei de 20,12 ha şi a subparcelei de 8,29 ha.
În grupa I au fost încadrate 403,98 ha cu următoarele categorii funcţionale:
- 1.1C Arboretele situate pe versanţii râurilor şi pâraielor din zonele montană, de dealuri
şi colinare, care alimentează lacurile de acumulare şi naturale (T IV) 398,44 ha;
- 1.2A Arboretele situate pe stâncării, pe grohotişuri şi pe terenuri cu eroziune în
adâncime şi pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliş
(facies marnos, marno-argilos şi argilos), nisipuri, pietrişuri şi loess, precum şi
litologice (T II) 5,54 ha.
Din punct de vedere fitoclimatic, pădurile unităţii de producţie fac parte din următoarele etaje
de vegetaţie:
- FM.1+FD.4 - Montan – premontan de făgete ….............................................. 401,13 ha - 99 %;
- FD.3 - Deluros de gorunete, făgete și goruneto-făgete ......................... 2,85 ha - 1 %.
Solurile identificate în urma efectuării celor 8 profile principale de sol aparţin clasei
Cambisoluri (100%) cu următoarele tipuri şi subtipuri de sol:
districambosol litic – 10%.
S-au determinat 6 tipuri de pădure, majoritare fiind:
411.1 – Făget normal cu floră de mull (s) – 12%;
411.4. – Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull (m) – 77%.
9
S-au identificat 7 tipuri de staţiuni, predominante fiind următoarele:

4.3.2.2. – Montan - premontan de făgete Pm, brun acid cu mull, edafic mijlociu – 59%;
4.4.2.0. – Montan – premontan de făgete Pm, brun edafic mijlociu, cu Asperula – Dentaria – 18%;
4.4.3.0. – Montan – premontan de făgete Ps, brun edafic mare, cu Asperula – Dentaria – 12%.
Principalele caracteristici structurale (total arborete) sunt următoarele:
Specificări FA MO ME LA PAM DR CA UP
Compoziţia (%) 63 34 1 1 1 - - 100
Clasa de producţie III1 II8 III7 III0 III0 IV0 III0 III0
Consistenţa 0,81 0,78 0,90 0,86 0,62 0,60 0,67 0,80
Vârsta medie (ani) 68 70 31 42 94 5 95 68
Cr. curentă (mc/an/ha) 6,3 7,7 6,3 12,3 0,7 1,8 - 6,7
Volum unitar (mc/ha) 259 407 82 248 205 - 233 306
Clasele de vârstă I - 4%; II - 35%; III - 2%; IV - -%; V - 49%; VI+ - 10%.
Pentru gospodărirea diferenţiată a fondului forestier şi reglementarea procesului de producţie

s-au constituit următoarele subunităţi de gospodărire:
- S.U.P."A" - codru regulat, sortimente obişnuite - 398,44 ha;
- S.U.P."M" - păduri supuse regimului de conservare deosebită - 5,54 ha.
La reglementarea procesului de producție s-au avut în vedere prevederile codului silvic
actualizat și „Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor“ în vigoare.
Bazele de amenajare adoptate sunt următoarele:
a) Regimul: în funcţie de modul de regenerare al arboretelor, s-a adoptat regimul codru pentru
arboretele de fag, molid, amestecuri dintre acestea şi alte specii care pot fi conduse până la
vârste mari, când fructifică abundent şi pot realiza regenerarea pe cale naturală din sămânţă;
b) Compoziţia-ţel: corespunzătoare tipurilor natural fundamentale de pădure ameliorată cu specii
valoroase de amestec (paltin, frasin, cireş etc.);
c) Tratamentele: Pentru recoltarea posibilității de produse principale, s-a prevăzut tratamentul
tăierilor progresive în amestecuri de FA, MO, PAM;
d) Exploatabilitatea – de protecție pentru arboretele din grupa I funcțională;
Posibilitatea de produse principale este de 606 m3/an, (din SUP A) și asigură un indice de
Din arboretele mature încadrate la S.U.P. M se poate extrage prin tăieri de conservare un
volum maxim de 17 m3/an, de pe o suprafață de 0,44 ha/an.
Posibilitatea de produse secundare (curățiri + rărituri) este de 265 m3/an, din care rărituri
213 m3/an.
Suprafaţa de parcurs cu lucrări de îngrijire este următoarea:
- curățiri ……………………. 5,63 ha/an, recoltându-se 52 m3/an;
- rărituri …………………….10,78 ha/an, recoltându-se 213 m3/an;
- tăieri de igienă …………….211,59 ha/an, recoltându-se 334 m3/an.
10
Lucrări de împădurire se prevăd (pentru perioada de aplicare a amenajamentului) pe o

suprafaţă de 7,56 ha din care completări 7,56 ha.
Densitatea actuală a reţelei de transport este de 54,95 ml/ha, asigurând o accesibilitate a
fondului forestier de 74%. Pentru accesibilizarea integrală a fondului forestier s-a propus construirea
Caracterul de noutate al amenajamentului UP III Călămar constă în:
- tratarea aspectelor referitoare la conservarea şi ameliorarea biodiversităţii;
- introducerea noţiunilor şi abordarea aspectelor privind certificarea pădurilor;
- calculul volumului de lemn nerecoltat ca urmare a instituirii măsurilor de protecţie conform adresei
secretarului de stat nr. 20595/27.10.2017 pentru pădurile încadrate în grupa I funcţională, pentru care
nu se reglementează procesul de producţie lemnoasă (calculul volumului pentru care se acordă
compensaţii conform HG nr. 447/30.06.2017);
- implementarea măsurilor aferente Pădurilor cu valoare ridicată de conservare;
- analiza arboretelor în vederea identificării pădurilor virgine şi cvasivirgine şi zonarea funcţională
corespunzătoare a acestora.
Principalii indicatori de rezultat definiţi în urma elaborării amenajamentului UP III Călămar
din cadrul OS Firiza sunt:
- caracterizarea factorilor geomorfologici şi a celor edafici din teritoriul studiat;
- stabilirea posibilităţii pădurilor (produse principale, secundare);
- elaborarea planurilor de recoltare şi cultură;
- indicarea modalităţilor de valorificare superioară a altor produse din fondul forestier în afara
lemnului;
- stabilirea măsurilor de protecţie a fondului forestier împotriva: doborâturilor şi rupturilor de
vânt şi zăpadă, incendiilor, poluării industriale, bolilor şi altor dăunători, eroziunii şi atenuarea
extremelor climatice ş.a.;
- stabilirea măsurilor de gospodărire a arboretelor slab productive şi provizorii şi a celor
- conservarea şi ameliorarea biodiversităţii;
- studiul şi analiza eficacităţii modului de gospodărire a pădurilor.
C.T.E. avizează favorabil documentația în forma prezentată.
11
D.S. MARAMUREȘ Anul aplicării 2022

O.S. FIRIZA
U.P. III CĂLĂMAR
FIŞA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE

A
FONDULUI FORESTIER
12
Suprafaţa (ha)
FOLOSINŢE TOTAL INDICATORUL U.M
Grupa I Grupa II
PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE Păduri pentru care se reglementează Gr. I ha
A 403,98 - 403,98
IMPĂDURIRII ŞI REÎMPĂDURIRII recoltarea de produse principale Gr. II ha
PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE IM-
PĂDURIRII PENTRU CARE SE REGLE- Total U.P. (A1 + A2) ha
A1 MENTEAZĂ RECOLTAREA DE PRODUSE 398,44 - 398,44
A1
PRINCIPALE (Total rând A11-A17) din care: Proporţia speciilor %
U.P.
A11 Păduri, plantaţii cu reuşită definitivă, regenerări A1
- A13 pe cale artificială sau naturală cu reuşită parţială 398,44 - 398,44 Clasa de producţie medie
U.P.
Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, A1
A14
- - - Consistenţa medie
U.P.
A15 Poieni sau goluri destinate împăduririi - - - A1
Vârsta medie ani
A16 Terenuri degradate prevăzute a se împăduri - - - U.P.
A17 Răchitării naturale sau create prin culturi - - - A1
U.P.
PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE
IMPĂDURIRII PENTRU CARE NU A1
A2 SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA 5,54 - 5,54 U.P.
(Total rând A2.1 - A2.5) din care: Indice de creştere curentă A1 m3/an/ha
Posibilitatea anuală din produse principale m3/an
Păduri, plantaţii cu reuşită definitivă, Posibilitatea anuală din produse secundare din care m3/an
A21-
terenuri împădurite pe cale naturală sau 5,54 - 5,54 rărituri m3/an
A22
artificială cu reuşită parţială m3/an
Indici de recoltare
Terenuri de împădurit în urma /ha
A23
- - -
A24 Poieni sau goluri destinate împăduririi - - - LUCRĂRI DE ÎNGRIJIRE ŞI

A25 Terenuri degradate destinate împăduririi - - - CONSERVARE
TERENURI AFECTATE
B - 8,72* 8,72
GOSPODĂRIRII SILVICE
TERENURI NEPRODUCTIVE LUCRĂRI DE ÎMPĂDURIRE
C - 9,91* 9,91
(nisipuri, sărături, mlaştini, râpe, ravene) ha
D - - -
D1 Transmise prin acte normative - - - Clasa de vârstă (ani)
D2 Ocupaţii şi litigii - - - Păduri A 1.1. - A 1.3.
TOTAL U.P. 403,98 18,63 422,61 Păduri A 2.1. - A 2.2. ha / %
ENCLAVE - Păduri A 1.1. - A 2.2.
REPARTIŢIA SUPRAFEŢELOR DIN GRUPA I PE CATEGORII FUNCŢIONALE
Categoria 1C 2A TOTAL
Suprafaţa - ha 398,44 5,54 403,98
UNITĂŢI DE GOSPODĂRIRE
Unitatea SUP “A” SUP “M” TOTAL
Suprafaţa - ha 398,44 5,54 403,98
Ciclu 110 - -
DENSITATEA REŢELELOR DE DRUMURI ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER
De exploatare Publice Forestiere Total La începutul deceniului La sfârşitul deceniului În perspectivă
al altor sectoare
ml/ha %
- - 54,95 54,95 74 100 100
* suprafeţe încadrate convenţional în grupa a II-a
13
SPECII
TOTAL
FA MO ME LA PAM DR CA
398,44 251,69 135,85 4,63 3,02 2,68 0,57 -
- - - - - - - -
398,44 251,69 135,85 4,63 3,02 2,68 0,57 -
403,98 257,12 135,93 4,63 3,02 2,68 0,57 0,03
100 63 34 1 1 1 - -
100 63 34 1 1 1 - -
III0 III 1 II 8 III 7 III 0 III 0 IV 0 -
III0 III1 II8 III7 III0 III0 IV0 III0
0,80 0,81 0,78 0,90 0,86 0,62 0,60 -
0,80 0,81 0,78 0,90 0,86 0,62 0,60 0,67
67 67 70 31 42 94 5 -
68 68 70 31 42 94 5 95
121647 64663 55305 381 748 550 - -
123640 66614 55340 381 748 550 - 7
305 257 407 82 248 205 - -
306 259 407 82 248 205 - 233
6,7 6,3 7,6 6,3 12,3 0,7 1,8 -
606 483 100 - - 23 - -
265 165 53 44 3 - - -
213 132 38 40 3 - - -
Principale Secundare Tăieri de conservare Total
1,5 0,7 - 2,2
Degajări Curăţiri Rărituri Tăieri de igienă Lucrări de conservare
Lucrarea
Total - 56,31 520 107,80 2129 211,59 3342 4,40 170
Anual - 5,63 52 10,78 213 211,59 334 0,44 17
Specia FA MO BR Total
Integrale - - - -
Completări 2,74 4,59 0,23 7,56
Total 2,74 4,59 0,23 7,56
STRUCTURA PE CLASE DE VÂRSTĂ
I (1-20) II (21-40) III (41-60) IV (61-80) V (81-100) VI (101-120) VII şi o TOTAL
16,28 4 141,57 36 6,30 2 - - 195,98 48 38,31 10 - - 398,44 100
- - - - 0,84 15 - - 0,30 5 4,40 80 - - 5,54 100
16,28 4 141,57 35 7,14 2 - - 196,28 49 42,71 10 - - 403,98 100
PROGNOZA POSIBILITĂŢII DE PRODUSE PRINCIPALE PENTRU S.U.P. A
Nivel de Suprafaţa în Volumul arboretelor de expl. Volumul arboretelor de expl. Posibilitatea
S.U.P.
prognoză producţie în dec.I (VD) - mii m3 în dec.I-II (VE) -mii m3 anuală - m3/an
2022-2031 A 398,44 6 40 606
2032-2041 A 398,44 34 102 1868
2032-2051 A 398,44 84 85 1868
2042-2061 A 398,44 67 68 1868
14
O.S. FIRIZA
U.P. III Călămar
S.U.P. ,,A’’-codru regulat, sortimente obişnuite
Ciclul – 110 ani
Nr. SPECIA
Total
crt. Indicatorul UM FA MO ME LA PAM DR
S.U.P.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Păduri pentru
gr.I 398,44 251,69 135,85 4,63 3,02 2,68 0,57
care se
reglementează
1 gr.II ha - - - - - - -
recoltarea de
produse princi- To-
398,44 251,69 135,85 4,63 3,02 2,68 0,57
pale (A11-A13) tal
Proporţia
2 % 100 63 34 1 1 1
speciilor
Clasa de
3 producţie -- III0 III1 II8 III7 III0 III0 IV0
medie
Consistenţa
4 -- 0,80 0,81 0,78 0,90 0,86 0,62 0,60
medie
5 Vârsta medie ani 67 67 70 31 42 94 5
Volum mediu
6 m3/ha 305 257 407 82 248 205 -
la hectar
Fond lemnos
7 m3 121647 64663 55305 381 748 550 -
total
Indici de
8 creştere m3/an/ha 6,7 6,3 7,6 6,3 12,3 0,7 1,8
curentă
Indici de
9 creştere m3/an/ha 4,2 3,6 5,3 2,4 5,0 2,6 1,8
indicatoare
Posibilitatea de
10 produse m3/an 606 483 100 - - 23 -
principale
Posibilitatea de
11 produse m3/an 262 162 53 44 3 - -
secundare
Total (rând
12 m3/an 868 644 154 44 3 23 -
10+11)
UM Principale Secundare Total
13 Indici de recoltare
m3/an/ha 1,5 0,7 2,2
STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ
Clasa de vârstă
Total I II III IV V VI VII---›
Suprafaţa -ha- 398,44 16,28 141,57 6,30 - 195,98 38,31 -
% 100 4 36 2 - 48 10 -
Volum -m3- 121647 576 17821 1689 - 89894 11667 -
% 100 - 15 1 - 74 10 -
15
O.S. FIRIZA
U.P. III Călămar
S.U.P. ,,M’’-păduri supuse regimului
de conservare deosebită
Nr. SPECIA
Total
crt. Indicatorul UM FA MO CA
S.U.P.
0 1 2 3 4 5 6
Păduri pentru
gr.I 5,54 5,43 0,08 0,03
care se
reglementează
1 gr.II ha - - - -
recoltarea de
produse princi- To-
5,54 5,43 0,08 0,03
pale (A11-A13) tal
Proporţia
2 % 100 98 1 1
speciilor
Clasa de
3 producţie - II8 II9 II0 III0
medie
Consistenţa
4 - 0,76 0,76 0,88 0,67
medie
5 Vârsta medie ani 97 98 55 95
Volum mediu
6 m3/ha 360 359 438 233
la hectar
Fond lemnos
7 m3 1993 1951 35 7
total
Indici de
8 creştere m3/an/ha 5,8 5,7 12,5 -
curentă
Indici de
9 creştere m3/an/ha - - - -
indicatoare
Volumul de extras din
10 m3/an 17 17 - -
tăieri de conservare
Posibilitatea de
11 m3/an 3 3 - -
produse secundare
12 Total (rând 10+11) m3/an 20 20 - -
UM T. conservare Secundare Total
13 Indici de recoltare 3
m /an/ha 3,1 0,5 3,6
STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ
Clasa de vârstă
Suprafaţa -ha- 5,54 - - 0,84 - 0,30 4,40 -
% 100 - - 15 - 5 80 -
Volum -m3- 1993 - - 279 - 98 1616 -
% 100 - - 14 - 5 81 -
16
PARTEA I
MEMORIU TEHNIC
17

1. SITUAŢIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ
3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR
4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI FORESTIERE
5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL-ECONOMICE ALE PĂDURII
ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ ŞI MĂSURI
DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCŢII SPECIALE DE PROTECŢIE
7.VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI
FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI
8. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER
9. CONSERVAREA ŞI AMELIORAREA BIODIVERSITĂŢII
ŞI CONSTRUCŢII FORESTIERE
11. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR
12. DIVERSE
18
0. INTRODUCERE

publică a statului administrat de către Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA, prin Ocolul
Silvic Firiza, din cadrul Direcţiei silvice Maramureș, cu respectarea regimului silvic.
Domeniul de cercetare-dezvoltare şi inovare: bioeconomie.
Obiective ştiinţifice şi tehnice:
- studiul staţiunii şi al vegetaţiei forestiere;
- stabilirea obiectivelor social-economice şi ecologice ale pădurilor;
- stabilirea ţelurilor de gospodărire definite prin caracteristicile structurale ale
arboretelor;
- stabilirea posibilităţii pădurilor şi elaborarea planurilor de recoltare şi cultură.
Perioada de desfăşurare: elaborarea amenajamentului silvic pentru Ocolul silvic Firiza
este cuprinsă între 20.04.2021 şi 02.12.2022 (cu excepţia documentaţiilor de mediu, care se
elaborează, de regulă şi după această perioadă) şi cuprinde mai multe faze/activităţi desfăşurate:
teren, redactare, definitivare, GIS, analize sol, documentaţii de mediu etc.
Tipul sursei de finanţare: naţional – R. N. P. – ROMSILVA.
Bugetul, cu evidenţierea distinctă a cheltuielilor corespunzătoare veniturilor din salarii şi
asimilate salariilor aferente personalului încadrat în proiect: conform devizelor postcalcul întocmite în
baza contractului nr. 172/4319/2021
Caracterul de noutate al amenajamentului U.P. III Călămar constă în:
- abordarea aspectelor referitoare la conservarea şi ameliorarea biodiversităţii;
- introducerea noţiunilor şi abordarea aspectelor privind certificarea pădurilor;
- se supune evaluării de mediu ori evaluării impactului asupra mediului, după caz;
- implementarea măsurilor aferente Pădurilor cu valoare ridicată de conservare;
- analiza arboretelor în vederea identificării pădurilor virgine şi cvasivirgine şi zonarea
funcţională corespunzătoare a acestora;
Principalii indicatori de rezultat definiţi în urma elaborării amenajamentului UP III
Călămar sunt:
- caracterizarea factorilor geomorfologici şi a celor edafici din teritoriul studiat;
- stabilirea posibilităţii pădurilor (de produse principale, secundare);
- elaborarea planurilor de recoltare şi cultură;
19
- indicarea modalităţilor de valorificare superioară a altor produse din fondul forestier

în afara lemnului;
- stabilirea măsurilor de protecţie a fondului forestier împotriva: doborâturilor şi
rupturilor de vânt şi zăpadă, incendiilor, poluării industriale, bolilor şi altor
dăunători, eroziunii şi atenuarea extremelor climatice ş.a.;
- stabilirea măsurilor de gospodărire a arboretelor slab productive şi provizorii şi a
- conservarea şi ameliorarea biodiversităţii;
- studiul şi analiza eficacităţii modului de gospodărire a pădurilor.
20
1. SITUAŢIA TERITORIAL ADMINISTRATIVĂ

1.1. Elemente de identificare a unităţii de producţie
Fondul forestier proprietate publică a statului care face obiectul prezentului amenajament
este cuprins în U.P. III Călămar, fiind constituit din arborete situate în raza Municipiului Baia Mare
din județul Maramureș și a orașului Negrești-Oaș, din județul Satu Mare.
Arboretele sunt situate în partea de nord a Ocolului silvic Firiza la limita cu UP IV Blidar,
UP I Baia Mare, OS Tăuții Măgherăuș și OS Negrești-Oaș. Acestea sunt administrate de către
Ocolul Silvic Firiza din cadrul Direcției Silvice Maramureș. Suprafaţa totală a unitaţii de producţie
este de 422,61 ha.
Repartizarea fondului forestier pe unităţi teritorial-administrative
Fondul forestier din cadrul unităţii de producţie III Călămar, se află pe teritoriul judeţelor
Maramureș și Satu Mare, fiind repartizat pe unităţi teritorial-administrative, conform datelor din
tabelul următor:
Tabel 1.1.1.
Unitatea teritorial
Nr. Suprafaţa
Judeţul administrativă Parcele aferente
crt. - ha -
(comună / oraş)
17, 18%, 19%, 20%, 21, 22, 37, 62, 63, 64, 65, 66, 67,
1. Maramureș Baia Mare 419,79
68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75
2. Satu Mare Negrești-Oaș 18%, 19%, 20% 2,82
Total * 422,61
Pentru a localiza din punct de vedere geografic unitatea de producţie, se precizează în

tabelul 1.1.2. coordonatele în sistem “STEREO 70”, cu mențiunea că punctele din tabel se găsesc pe
conturul fondului forestier proprietate publică a statului.
Tabel 1.1.2.
Nr. Coordonatele punctelor (m)
punct X Y
1 705078.00 394071.93
2 704852.70 394453.82
3 704512.53 394532.44
4 704389.55 394770.43
5 704164.38 394711.37
6 703905.94 394699.91
7 703682.54 394635.51
8 703417.33 394637.62
9 703106.25 394821.51
10 703139.44 394185.34
11 702940.85 394190.10
12 702812.98 394136.83
21

punct X Y
13 702594.43 394162.24
14 702462.39 394225.02
15 702500.96 394175.33
16 702687.94 393969.79
17 703041.27 393913.48
18 703357.51 393690.12
19 703569.32 393451.08
20 703807.70 393369.05
21 703899.89 393405.71
22 704147.29 393292.32
23 704358.99 393332.12
24 704677.18 393300.77
25 704852.57 393267.07
26 704992.60 393338.26
27 705085.43 393364.14
28 705146.70 393474.02
29 702422.08 394187.21
30 702266.14 394119.43
31 702084.01 394185.30
32 701649.03 394214.49
33 701586.79 394253.18
34 701572.40 394188.82
35 701410.37 394392.29
36 701088.23 394325.83
37 701096.66 394223.67
39 701076.90 394222.58
40 700044.80 395755.45
41 700056.50 395807.93
42 700034.89 395895.55
43 700024.64 395908.88
44 699964.37 395932.82
45 699862.36 395939.99
46 699861.95 395908.32
47 699921.15 395911.76
48 699922.69 395903.13
49 699905.69 395890.09
50 699909.50 395863.48
51 699882.22 395799.25
52 699909.08 395730.18
53 699986.72 395716.49
54 702813.04 396631.98
55 702789.93 396731.60
56 702731.82 396737.50
57 702716.70 396712.11
58 702720.83 396667.23
59 702757.72 396622.07
60 706176.70 395947.15
61 706049.47 396005.32
62 706056.94 396068.70
63 706133.42 396115.04
64 706134.17 396255.53
65 705974.06 396744.00
66 705542.81 397394.00
67 705474.96 397503.97
68 705141.38 397690.38
22

punct X Y
69 704863.98 397721.89
70 704761.19 397633.99
71 704621.66 397590.60
72 704681.49 397460.92
73 704653.65 397381.55
74 704636.94 397208.40
75 704689.12 397041.57
76 704685.64 396876.80
77 704843.70 396392.67
78 705025.23 396410.93
79 705304.90 396174.61
80 705591.43 396065.73
81 703195.81 397078.47
82 703085.06 397007.16
83 702839.39 396732.35
84 702793.67 396711.88
85 702670.08 396716.35
86 702433.79 396587.13
87 702361.45 396520.19
88 702107.76 396474.11
89 702005.67 396565.06
90 701829.64 396561.73
91 701684.13 396486.36
92 701569.30 396530.71
93 701502.60 396652.70
94 701352.92 396586.85
95 701222.33 396427.81
96 701072.65 396317.23
97 701026.53 396196.23
98 700871.75 396086.15
99 700880.41 395932.85
100 700826.84 395891.06
101 700637.17 395866.04
102 700433.73 395915.27
103 700296.19 395890.93
104 700181.16 395867.12
105 700029.72 395916.30
106 700803.03 394504.82
107 700758.12 394599.87
108 700445.18 394834.18
109 700471.44 395046.21
110 700445.45 395092.06
111 700295.75 395160.37
112 700228.88 395296.04
113 700260.42 395376.26
114 700232.95 395415.31
115 700232.96 395481.00
116 700208.91 395574.12
117 700140.53 395646.85
118 700061.81 395810.80
119 700037.37 395912.58
23
1.2. Vecinătăţi, limite, hotare
În tabelul 1.2.1 se prezintă vecinătăţile, limitele şi hotarele fondului forestier proprietate

publică a statului inclus în U.P. III Călămar.
Tabel.1.2.1.
Puncte Limite
Vecinătăţi Hotare
cardinale Felul denumirea
O.S. Negreşti-Oaş Culmea Călămar
Nord naturală Liziera pădurii şi borne
U.P.IV Blidari Piciorul Roasei
Valea Roasa
Est U.P.IV Blidari naturală Liziera pădurii şi borne
Valea Sturului, Valea Firiza
Culmea Crivei
Sud U.P.I Baia Mare naturală Liziera pădurii şi borne
Valea Crivei
O.S. Negreşti-Oaş Culmea Strungii
Vest naturală Liziera pădurii şi borne
O.S. Tăuţii Măgherăuş Culmea Frăsineasa
În cadrul limitelor teritoriale ale unităţii de producţie, fondul forestier se învecinează cu

pășuni, proprietăți private și de stat.
1.3. Trupuri de pădure (bazinete) componente
Trupurile de pădure (bazinetele) care compun U.P. III Călămar sunt redate în tabelul 1.3.1.,
cu suprafața și parcelele componente, comuna în raza căreia se află și distanța lor față de ocolul
silvic, comună și stația CFR cea mai apropiată (Baia Mare).
Tabel.1.3.1.
Denumirea trupului Comuna (oraşul) Distanţa medie în km până la…
Nr Parcele Suprafaţa
de pădure în raza căreia Sediu Comună Staţie
crt, aferente - ha -
(bazinetului) se află O.S. (oraş) CFR
17, 18%, 19%, 20%, 21, 22,
244,63 Baia Mare 24,4 23,4 31,4
73D%
1. Valea Pistruița
18%, 19%, 20% 2,82 Negrești-Oaș 24,4 76,0 31,4
total 247,45 * * * *
37 0,73 Baia Mare 21,3 20,3 28,7
2. Firiza II
Total 0,73 * * * *
62 - 66, 69D 165,09 Baia Mare 24,5 23,5 31,5
3. Valea Roasa
total 165,09 * * * *
67 3,06 Baia Mare 18 17 23,4
4. Firiza III
Total 3,06 * * * *
68D, 74D 4,00 Baia Mare 21,3 20,3 26,7
5. D.F. Roasa
Total 4,00 * * * *
D.F. Pistruia 70D 1,19 Baia Mare 19 18 24,4
6.
Mare Total 1,19 * * * *
73D% 1,09 Baia Mare 21,0 20 26,4
7. D.F. Pistruia Mică
Total 1,09 * * * *
TOTAL U.P. 422,61 * * * *
24

1.4.1. Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului
Pădurile ce compun U.P. V Peceneaga (proprietate publică a statului) sunt administrate de

către Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA, prin Ocolul Silvic Firiza din cadrul Direcţiei
Silvice Maramureș. Acestea sunt situate în raza administrativă a judeţelor Maramureș și Satu Mare.
1.4.2. Administrarea fondului forestier aparţinând altor proprietari decât statul
În raza U.P. III Călămar, în perioada de aplicare a amenajamentului expirat au fost

retrocedate 353,72 ha în baza legilor fondului funciar.
Se menţionează faptul că, anterior amenajamentului expirat, respectiv până la data de
01.01.2012, dată la care a intrat în vigoare amenajamentul expirat, au fost retrocedate 1530,59 ha în
baza Legii 1/2000 și Legii 247/2005. Aceste păduri sunt administrate de către structuri silvice ce nu
aparţin Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva sau de către OS Firiza pe bază de contract cu fiecare
proprietar.
1.5. Vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier naţional
În cadrul U.P. III Călămar în afara fondului forestier naţional, mai există mici pâlcuri cu
vegetaţie forestieră alcătuite, în marea lor majoritate, din arbori izolați, localizate pe liziera fondului
forestier ce aparţin locuitorilor din zonă.
25
2.1. Constituirea unităţii de producţie
Unitatea de producţie III Călămar este constituită din vechea U.P III Călămar, conform temei
de proiectare întocmită de Ocolul Silvic Firiza, analizată şi aprobată de Conferinţa I de amenajare din
data de 22.04.2021 unde s-a stabilit ca actuala unitate de producţie să respecte vechile limite
teritoriale, denumirea şi numărul.
Unitatea de producţie are următoarele caracteristici:
arborete situate în judeţul Maramureș în raza municipiului Baia Mare și în județul Satu
Mare în raza orașului Negrești-Oaș;
arborete gospodărite în acelaşi regim de cultură.
2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului
Unitatea de producție în studiu este constituită în prezent din 21 parcele numerotate de la

17-22, 37, 62-75.
Limitele de parcelă au fost păstrate cele de la amenajarea precedentă, excepţie făcând
parcelele din care s-au retrocedat unele suprafeţe conform legilor fondului funciar, parcele a căror
limite au suferit modificări, precum și parcelele pentru care s-a hotărât la Conferința a II-a de
amenajare (parcelele 18, 19, 20) să se corecteze limitele cu OS Negrești-Oaș și să se corecteze
limitele de contur a parcelelor (parcela 67).
Corespondenţa dintre parcelarul vechi şi cel nou este prezentată în tabelul de la paragraful 2.2.3.
În cadrul parcelarului menţionat mai sus s-au constituit 51 unităţi amenajistice.
Parcelarul a fost materializat cu vopsea roşie de către personalul de teren al Ocolului Silvic
Firiza, iar subparcelarul de către proiectant, în raport cu situaţia existentă în teren şi în conformitate
cu normele tehnice de amenajare a pădurilor.
Ocolul Silvic Firiza are obligaţia de a întreţine în stare corespunzătoare toate limitele
amenajistice (limite de parcelă, subparcelă, de fond forestier) şi bornele pe întreaga perioadă de
aplicare a amenajamentului.
2.2.1. Mărimea parcelelor şi subparcelelor
În tabelul 2.2.1.1. se prezintă evoluţia suprafeţei parcelelor şi subparcelelor la amenajarea

actuală comparativ cu cele precedente.
26
Tabel. 2.2.1.1.
Parcele Subparcele
Anul amenajării Suprafaţa - ha Suprafaţa - ha
Nr. Nr.
medie maximă minimã medie maximã minimă
1962 67 34,4 61,3 6,4 141 16,3 57,1 0,2
1972 68 33,7 61,2 3,0 203 11,3 50,4 0,2
1982 71 32,5 61,2 3,0 210 10,9 50,5 0,1
1992 71 32,4 62,4 3,2 191 12,1 52,9 0,3
2002 72 32,1 66,9 3,2 210 11,0 52,9 0,3
2012 29 26,78 63,19 0,71 76 10,22 53,88 0,33
2022 21 20,12 60,76 0,73 51 8,29 46,61 0,30
La amenajarea actuală pentru stabilirea parcelei şi subparcelei cu suprafaţă minimă şi
maximă s-au luat în considerare numai cele acoperite de vegetaţie forestieră, fără cele afectate
gospodăririi pădurilor.
Subparcelarul a fost păstrat în ansamblu, suferind modificări doar când situaţia din teren a
impus înfiinţarea/desfiinţarea de subparcele, respectându-se criteriile de separare din normele
tehnice în vigoare.
2.2.2. Situaţia bornelor
Bornele au fost revopsite şi refăcute (cele deteriorate), în marea lor majoritate, de către
personalul de teren al Ocolului Silvic Firiza, păstrându-şi numerotarea. Odată cu retrocedarea
parcelelor 13-16, 22%, 23-28, în teren mai există un număr de 32 borne din piatră cioplită,
numerotate astfel: 20, 28, 30, 31, 31bis, 32, 33, 35, 37, 38, 39, 39bis, 40bis, 64, 65, 66, 71, 73, 74,
86, 88, 107, 109, 117-125.
Harta U.P. a fost echipată cu borne noi folosindu-se numerele: 126-129. Ocolul silvic Firiza
are obligația de a amplasa și materializa aceste borne în teren, conform poziției de pe harta
amenajistică.
Numărul total de borne la amenajarea actuală este de 36.
În tabelul 2.2.2.1. se prezintă situaţia bornelor pe trupuri de pădure.
Tabel. 2.2.2.1.
Denumirea
Nr Nr. de Felul Parcelele unde sunt
trupului Numerotarea bornelor
crt. borne bornelor amplasate
de pădure
20, 28, 30, 31, 31bis, 32, 33, 35, 37, 38, 39,
1. Valea Pistruița 16 piatră cioplită 17-22, 73D%
39bis, 40bis, 71, 86, 88
2. Firiza II 126-129 4 piatră cioplită 37
3. Valea Roasa 73, 107, 109, 117-125 12 piatră cioplită 62 - 66,
4. Firiza III 64, 65, 66, 74 4 piatră cioplită 67
5. D.F. Roasa * * * 68D, 74D
D.F. Pistruia
6. * * * 70D
Mare
D.F. Pistruia
7. * * * 73D%
Mică
TOTAL * 36 * *
27
2.2.3. Corespondenţa între parcelarul şi subparcelarul din amenajamentul precedent

şi cel actual
Faţă de amenajamentul precedent, parcelarul şi subparcelarul a suferit unele modificări în ceea
ce priveşte numerotarea, modificări prezentate în tabelul 2.2.3.1.
Tabel. 2.2.3.1.
Numărul parcelei (subparcelei) din amenajamentul întocmit în anul...
2012 2022 2012 2022 2012 2022
13A LEG 21V%+A% 21V 63B 63B
13B LEG 22A%+B% 22A 64A 64A
14A LEG 22B%+A% 22B 64B 64B
14B LEG 22B% LEG 65A% 65A
14N LEG 23A LEG 65B%+C%+D%+E%+F% 65B
15 LEG 23B LEG 65C%+B%+F% 65C
16A LEG 23V LEG 65D%+A%+B%+E%+F% 65D
16N LEG 24A LEG 65A% 65E
16V LEG 24B LEG 66A%+E% 66A
17% 17A 24C LEG 66B 66B
17% 17B 25A LEG 66C%+A% 66C
18A%+B%+C%+N1%+N2% 18A 25B LEG 66D+C% 66D
18B%+A% 18B 25C LEG 66E% 66E
18C%+A% 18C 25D LEG 66A% 66F
18N1%+18A% 18N1 26A LEG 66C 66C
18N2%+18A% 18N2 26B LEG 67A%+B% 67A
19A%+B%+C%+D%+N% 19A 27A LEG 67B%+A% 67B
19B%+A%+C% 19B 27B LEG 67S1 67S1
19C%+D% 19C 27C LEG 68D% 68D
19N%+A% 19N 27D LEG 69D 69D
20A%+B% 20A 28 LEG 70D% 70D
20B%+A%+N% 20B 37A%+N% 37A 71D 71D
20N+B% 20N 37N%+A% 37N 72D 72D
21A%+B%+C%+D%+N% 21A 62% 62A 73D 73D
21B%+A% 21B 62% 62B 68D% 74D
21C%+A%+N%+V% 21C 63A 63A 70D% 75D
Notă: Se face precizarea că indicativele u.a.-urilor prezentate în tabelul anterior, precum și cele din
descrierea parcelară, sunt modificate pe hărțile amenajistice realizate prin tehnologia GIS prin dublarea
literelor u.a.-urilor afectate gospodăririi pădurilor (ex. 37N se regăsește ca 37NN, 68D se regăsește ca
68DD).
În tabelul de mai sus "LEG" reprezintă suprafețe retrocedate în baza legiolor fondului funciar.
2.3.Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor

de bază
2.3.1 Planuri de bază utilizate
Baza cartografică utilizată la actuala amenajare pentru determinarea suprafeţelor şi

întocmirea hărţilor de amenajament este formată din 12 planuri de bază, la scara 1:5.000, cu
echidistanţa curbelor de nivel de 5 metri.
28
Planurile de bază au fost obţinute prin stereorestituţie aerofotogrammetrică, pe baza

aerofotografierii din anul 1981. Reperajul a fost executat de I.C.A.S. în anul 1982. Originalele de
teren s-au întocmit, prin fotointerpretare, de către I.C.A.S. în anul 1983. Originalele de editare s-
au realizat de I.G.F.C.O.T. în anul 1984.
Toate planurile s-au utilizat şi la amenajarea precedentă.
Noua hartă a unităţii de producţie s-a obţinut prin tehnologia G.I.S.
Planurile menţionate sunt redate în tabelul 2.3.1.1. cu parcelele şi suprafeţele aferente.
Tabel. 2.3.1.1.
Nr. Parcele Suprafaţa
Trapezul Scara Observaţii
crt. componente f.f. (ha)
1. L-34-12-A-c-4-III 1:5000 19%, 20%, 21% 36,47 foaie volantă
2. L-34-12-A-c-4-IV 1:5000 62%, 63, 64, 65%, 66%, 69D% 111,83 foaie volantă
3. L-34-12-A-d-3-III 1:5000 62%, 65%, 66%, 69D%, 74D% 51,86 foaie volantă
4. L-34-12-C-a-1-II 1:5000 - - foaie volantă
5. L-34-12-C-a-1-IV 1:5000 - - foaie volantă
6. L-34-12-C-a-2-I 1:5000 17, 18, 19%, 20%, 21%, 22%, 73D% 208,79 foaie volantă
7. L-34-12-C-a-2-II 1:5000 21%, 22%, 37, 62%, 68D%, 69D%, 74D% 4,64 foaie volantă
8. L-34-12-C-a-2-III 1:5000 70D%, 73D% 1,15 foaie volantă
9. L-34-12-C-a-2-IV 1:5000 68D%, 70D% 2,63 foaie volantă
10. L-34-12-C-a-4-I 1:5000 - - foaie volantă
11. L-34-12-C-a-4-II 1:5000 67, 68D%, 70D% 3,28 foaie volantă
12. L-34-12-C-b-1-I 1:5000 62, 65, 66, 68D%, 74D% 1,96 foaie volantă
TOTAL * 422,61 *
2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază
Cu ocazia actualei amenajări s-au efectuat măsurători cu tehnologia G.P.S. în lungime de

33,50 km, respectiv 765 puncte. Hărţile de amenajament la scara 1:20000 s-au executat prin
tehnologia G.I.S..
2.4. Suprafaţa fondului forestier

2.4.1. Determinarea suprafeţelor
Suprafaţa actuală a U.P. III Călămar este de 422,61 ha. Determinarea acestei suprafeţe s-a
făcut analitic, prin tehnologia G.I.S., planurile de bază fiind scanate, georeferențiate şi vectorizate,
pentru poligoanele astfel rezultate extrăgându-se suprafeţele aferente (unităţi amenajistice). La
amenajarea anterioară, determinarea suprafațelor s-a făcut tot analitic prin tehnologia G.I.S..
Modificările de suprafeţe la amenajarea actuală faţă de cea precedentă sunt redate centralizat
în tabelul 2.4.1.1.
29
Tabel. 2. 4. 1. 1.
Diferenţe Justificări
+ -
Diferențe rezultate în
Corectare limită Corectare limită Diferențe rezultate în Corectare limită
Suprafaţa Suprafaţa urma determinării
cu OS Negrești- fond forestier pe urma determinării cu OS Negrești-
la la analitice a
Oaș pe bază de bază de analitice a suprafețelor Oaș pe bază de
amenajarea amenajarea + - suprafețelor prin
măsurători, Legea măsurători prin tehnologia G.I.S, măsurători,
precedentă actuală tehnologia G.I.S, Total Total
conform situației 247/2005 conform măsurători cu GPS și conform situației
măsurători cu GPS și
din teren situației din utilizarea imaginilor din teren
utilizarea imaginilor
(pichetaj făcut teren (pichetaj aeriene recente (pichetaj făcut
aeriene recente
de O.S.) făcut de OS) (ortofotoplanuri) de O.S.)
(ortofotoplanuri)
776,60 422,61 - 353,99 3,91 1,94 5,85 353,72 0,15 3,73 2,24 359,84
Toate aceste categorii de justificări prezentate în tabelul 2.4.1.1. au fost discutate și avizate în Conferința a II-a de amenajarea pădurilor.
381
30
Faţă de amenajarea precedentă, suprafaţa fondului forestier a scăzut. Diferenţele în minus

sunt rezultate în urma retrocedării unor suprafețe în baza Legii 247/2005 (353,72 ha), diferențe
rezultate în urma determinării analitice a suprafețelor prin tehnologia G.I.S, măsurători cu GPS și
utilizarea imaginilor aeriene recente (ortofotoplanuri) (1,79 ha) și a corectării limitei fondului
forestier pe bază de măsurători conform situației din teren (pichetaj făcut de OS) (2,24 ha). În
tabelul 2.4.1.2. sunt redate modificările de suprafeţe la amenajarea actuală faţă de cea precedentă la
nivel de parcelă.
Tabel. 2.4.1.2
Suprafata la
Parcela/u.a amenajarea Diferente Justificari
precedentă actuală + - + -
13A 1,38 - - 1,38
13B 19,54 - - 19,54
14A 26,79 - - 26,79
14B 6,68 - - 6,68
14N1 0,25 - - 0,25
15 24,87 - - 24,87
16A 53,88 - - 53,88
16N1 0,16 - - 0,16
16V1 0,98 - - 0,98
22B 8,37 - - 8,37
23A 26,08 - - 26,08
23B 23,12 - - 23,12
23V1 0,79 - - 0,79
24A 19,89 - - 19,89 Retrocedări în baza Legii
-
24B 21,01 - - 21,01 247/2005
24C 5,38 - - 5,38
25A 6,74 - - 6,74
25B 15,99 - - 15,99
25C 1,98 - - 1,98
25D 11,94 - - 11,94
26A 3,44 - - 3,44
26B 23,19 - - 23,19
27A 8,01 - - 8,01
27B 2,81 - - 2,81
27C 6,01 - - 6,01
27D 11,24 - - 11,24
28 23,20 - - 23,20
Total 353,72 - - 353,72
18 58,75 60,75 2,00 - Corectare limită cu OS
Negrești-Oaș pe bază de
19 55,28 57,19 1,91 - măsurători, conform -
situației din teren
Total 114,03 117,94 3,91 - (pichetaj făcut de O.S.)
31
Tabel. 2.4.1.2 (Cotinuare)

Suprafata la
Parcela/u.a amenajarea Diferente Justificari
precedenta actuala + - + -
18 - 0,01 0,01 - Diferențe rezultate în
37 0,71 0,73 0,02 - urma determinării
69D 0,84 0,92 0,08 - analitice a suprafețelor
prin tehnologia G.I.S.,
70D 1,00 1,19 0,19 - -
73D 1,65 1,68 0,03 - utilizarea imaginilor
74D - 1,61 1,61 - aeriene recente
Total 4,20 6,14 1,94 - (ortofotoplanuri)
Corectare limită fond
67 3,21 3,06 - 0,15 forestier pe bază de
- măsurători conform
Total 3,21 3,06 - 0,15 situației din teren
(pichetaj făcut de OS)
Corectare limită cu OS
18 2,24 - - 2,24 Negrești-Oaș pe bază de
- măsurători, conform
Total 2,24 - - 2,24 situației din teren
(pichetaj făcut de O.S.)
18 2,20 - - 2,20 Diferențe rezultate în
urma determinării
62 28,92 28,91 - 0,01 analitice a suprafețelor
prin tehnologia G.I.S.,
66 41,91 41,84 - 0,07 -
68 3,84 2,39 - 1,45 utilizarea imaginilor
aeriene recente
Total 76,87 73,14 - 3,73 (ortofotoplanuri)
TOTAL
554,27 200,28 5,85 359,84 - -
GENERAL
În ceea ce priveşte diferenţele constatate între suprafeţele predate efectiv în teren şi cele
înscrise în procesele verbale de punere în posesie, situaţia este următoarea:
Tabel. 2.4.1.3.
Diferenţe
Suprafaţa din Procesul
Suprafaţa predată efectiv
verbal de punere în minus –
u.a./parcela în teren sau ocupată ilegal plus – se
posesie sau alte acte legale urmează a fi
- ha- constituie "M"
- ha- cedate (SUP
(ocupaţie)
O)
Retrocedări în baza Legii 247/2005
13A 1,38 1,38 - -
13B 19,54 19,54 - -
14A 26,79 26,79 - -
14B 6,68 6,68 - -
14N1 0,25 0,25 - -
15 24,87 24,87 - -
16A 53,88 53,88 - -
16N1 0,16 0,16 - -
16V1 0,98 0,98 - -
22B% 8,37 8,37 - -
23A 26,08 26,08 - -
23B 23,12 23,12 - -
32
Tabel. 2.4.1.3.(continuare)
Diferenţe
Suprafaţa din Procesul
Suprafaţa predată efectiv
verbal de punere în minus –
u.a./parcela în teren sau ocupată ilegal plus – se
posesie sau alte acte legale urmează a fi
- ha- constituie "M"
- ha- cedate (SUP
(ocupaţie)
O)
Retrocedări în baza Legii 247/2005
23V1 0,79 0,79 - -
24A 19,89 19,89 - -
24B 21,01 21,01 - -
24C 5,38 5,38 - -
25A 6,74 6,74 - -
25B 15,99 15,99 - -
25C 1,98 1,98 - -
25D 11,94 11,94 - -
26A 3,44 3,44 - -
26B 23,19 23,19 - -
27A 8,01 8,01 - -
27B 2,81 2,81 - -
27C 6,01 6,01 - -
27D 11,24 11,24 - -
28 23,20 23,20 - -
Total 353,72 353,72 - -
Cu ocazia lucrărilor de amenajarea pădurilor, s-au constatat unele diferențe între limitele
parcelare existente în teren și cele de pe planurile de bază, corecte fiind limitele din teren, aspecte
sesizate în notele de verificare a lucrărilor de amenajarea pădurilor, hotărându-se corectarea
limitelor pe planurile de bază în baza măsurătorilor efectuate în teren pe pichetajul efectuat de ocolul
silvic, soluții avizate la Conferința a II-a de amenajare. Diferențele în plus și minus se prezintă în tabelul
următor:
Tabel 2.4.1.4.
Suprafaţa la amenajarea Diferenţe Justificări
Parcelă
precedentă actuală + - + -
10 - 2,03 2,03 - Diferențe rezultate în
16 - 0,17 0,17 - urma corectării -
Total - 2,20 2,20 - limitelor de parcelă
18 62,96 60,76 - 2,20 Diferențe rezultate în
- urma corectării
Total 62,96 60,76 - 2,20 limitelor de parcelă
Total
62,96 62,96 2,20 2,20 - -
general
33
Se face mențiunea că, pentru parcelele 16 și 18, suprafața la amenajarea precedentă se referă
la suprafața rezultată în urma altor modificări de suprafață prezentate în tabelul 2.4.1.2.
Precizăm că parcela 10 a fost retrocedată la amenajarea precedentă în baza Proceselor
verbale de punere în posesie nr. 398/06.02.2007 (33,30 ha) și nr. 9093/26.10.2010 (1,50 ha).
Conform limitelor existente în teren, suprafața retrocedată a parcelei 10 este de 31,72 ha (29,69 ha
din parcela 10 și 2,03 ha provenind din parcela 18, ca rezultat al modificării pe hartă a limitelor de
parcelă). Prin urmare, suprafața retrocedată efectiv în teren din parcelele 10 și 16 este mai mică
decât suprafața din actele de retrocedate cu 2,91 ha. Această suprafață este cuprinsă în suprafața
totală a UP III și va fi retrocedată dacă proprietarii în drept vor solicita acest lucru.
34
386
DIRECŢIA SILVICĂ
MARAMUREȘ
OCOLUL SILVIC IRIZA
U.P. III CĂLĂMAR
TABEL 1 E
Evidenţa miscarilor de suprafaţa din fondul forestier
Scopul modificării Modificări în suprafaţa Scoateri temporare din
Defrişări
unităţii de la care Scoateri
Unităţile fără
Nr. provine terenul sau Intrări def. din SOLD Supraf.
de ocol silvic
mirii forestier
temporare din fond
Semnătura şefului
ha
forestier
Suprafața fondului forestier la 01.01.2012 - - - -
Legea 247/2005
Proces verbal de Primăria Municipului
1 772 19.05.2014 13A - 1,38 775,22 - - - -
punere in posesie Baia Mare
2 772 19.05.2014 13B - 19,54 755,68 - - - -
3 772 19.05.2014 14A - 26,79 728,89 - - - -
4 772 19.05.2014 14B - 6,68 722,21 - - - -
5 772 19.05.2014 14N1 - 0,25 721,96 - - - -
6 772 19.05.2014 15 - 24,87 697,09 - - - -
7 772 19.05.2014 16A - 53,88 643,21 - - - -
8 772 19.05.2014 16N1 - 0,16 643,05 - - - -

9 772 19.05.2014 16V1 - 0,98 642,07 - - - -
35
Tabel 2.4.2.1. (continuare)
Unităţile
amenajistice/ Data
crt. beneficiarul scoaterii f.f.
Felul documentului Nr. Data parcele repri-
ocol silvic
definitive sau
Termen
temporare din fond mirii
din fond forestier
ha ha
Semnătura şefului de
Defrişări fără scoatere
forestier
Proces verbal de punere in Primăria Municipului
10 772 19.05.2014 22B - 8,37 633,70 - - - - -
posesie Baia Mare
11 772 19.05.2014 23A - 26,08 607,62 - - - - -
posesie Baia Mare
12 772 19.05.2014 23B - 23,12 584,50 - - - - -
posesie Baia Mare
13 772 19.05.2014 23V1 - 0,79 583,71 - - - - -
posesie Baia Mare
14 772 19.05.2014 24A - 19,89 563,82 - - - -
posesie Baia Mare
15 772 19.05.2014 24B - 21,01 542,81 - - - -
posesie Baia Mare
16 772 19.05.2014 24C - 5,38 537,43 - - - -
posesie Baia Mare
17 772 19.05.2014 25A - 6,74 530,69 - - - - -
posesie Baia Mare
18 772 19.05.2014 25B - 15,99 514,70 - - - - -
posesie Baia Mare
19 772 19.05.2014 25C - 1,98 512,72 - - - - -
posesie Baia Mare
20 772 19.05.2014 25D - 11,94 500,78 - - - - -
posesie Baia Mare
21 772 19.05.2014 26A - 3,44 497,34 - - - - -
posesie Baia Mare
22 772 19.05.2014 26B - 23,19 474,15 - - - - -
posesie Baia Mare

23 772 19.05.2014 27A - 8,01 466,14 - - - - -
posesie Baia Mare
387
36
388

Unităţile
amenajistice/ Data
ocol silvic
definitive sau
Termen
din fond forestier
ha ha
forestier
24 772 19.05.2014 27B - 2,81 463,33 - - - -
posesie Baia Mare
25 772 19.05.2014 27C - 6,01 457,32 - - - -
posesie Baia Mare
26 772 19.05.2014 27D - 11,24 446,08 - - - -
posesie Baia Mare
27 772 19.05.2014 28 - 23,20 422,88 - - - -
posesie Baia Mare
Total Legea 247/2005 - 353,72 422,88 - - - -
Total retrocedat - 353,72 422,88 - - - -
18 2,00 - 424,88 - - - -
Corectare limite cu OS Negrești-Oaș pe bază de măsurători, conform
28 19 1,91 - 426,79 - - - -
situației din teren (pichetaj făcut de O.S.)
Total 3,91 - 418,97 - - - -
18 0,01 - 418,98 - - - -
37 0,02 - 419,00 - - - -
Diferențe rezultate în urma determinării analitice a suprafețelor prin 69D 0,08 - 419,08 - - - -
29 tehnologia G.I.S, măsurători cu GPS și utilizarea imaginilor aeriene recente 70D 0,19 - 419,27 - - - -
(ortofotoplanuri) 73D 0,03 - 419,30 - - - -
74D 1,61 - 420,91 - - - -
Total 1,94 - 420,91 - - - -
Corectare limită fond forestier pe bază de măsurători conform situației din 67 - 0,15 420,76 - - - -
30
teren (pichetaj făcut de OS) Total - 0,15 420,76 - - - -
Corectare limite cu OS Negrești-Oaș pe bază de măsurători, conform 18 - 2,24 418,52 - - - -
31
situației din teren (pichetaj făcut de O.S.) Total - 2,24 418,52 - - - -
37
Unităţile
amenajistice/ Data
ocol silvic
definitive sau
Termen
din fond forestier
ha ha
forestier
18 - 2,20 416,32 - - - -
Diferențe rezultate în urma determinării analitice a suprafețelor prin 62 - 0,01 416,31 - - - -
32 tehnologia G.I.S, măsurători cu GPS și utilizarea imaginilor aeriene recente 66 - 0,07 416,24 - - - -
(ortofotoplanuri) 68D - 1,45 414,79 - - - -
Total - 3,73 414,79 - - - -
Total 5,85 359,84 442,61 - - - -
Suprafaţa fondului forestier la 01.01.2022 422,61 - - - -
Situaţia mişcărilor de suprafaţă din fondul forestier pe parcursul aplicării amenajamentului precedent, ce cuprinde toate informaţiile necesare
(felul actului, numărul şi data emiterii, u.a. şi suprafaţa) este confirmată, sub raportul legalităţii, prin semnătura şefului de ocol şi a fost analizată şi
avizată în Conferinţa a II-a de amenajarea pădurilor din data de 02.03.2022. Celelalte categorii de justificări au fost prezentate la Conferința a II-a de
amenajare, au fost analizate detaliat, fiecare situație în parte, rezultatul fiind adoptat în Conferința a II-a și preluat în amenajamentul actual.
389
38
390
Modificări în suprafaţa Scoateri temporare

Documentul de aprobare Scopul modificării
fondului forestier din fondul forestier
efectuate, denumirea
Unităţile
amenajistice/ Data
ocol silvic
definitive sau Termen

din fond forestier
ha ha
forestier
39
Modificări în suprafaţa Scoateri temporare
Documentul de aprobare Scopul modificării
fondului forestier din fondul forestier
Unităţile
amenajistice/ Data
ocol silvic
definitive sau Termen

din fond forestier
ha ha
forestier
391
40
În tabelul de mai jos este redat modul de utilizare a fondului forestier:

Tabel. 2.4.3.1.
Sim- Suprafaţa
Categoria de folosinţă
bol Ha %
A Păduri şi terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi 403,98 96
Păduri şi terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi pentru care se reglementează
A1 398,44 95
recoltarea de produse principale.
A11 Păduri inclusiv plantaţii cu reuşita definitivă 382,16 91
A12 Terenuri împădurite pe cale artificială care nu au realizat reuşita definitivă - -
A13 Arborete parcurse cu tăieri definitive cu regenerare sub adăpost realizată parţial pe cale naturală 16,28 4
A14 Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, a doborâturilor de vânt sau a altor cauze - -
A15 Poieni sau goluri destinate împăduririlor - -
A16 Terenuri degradate prevăzute a se împăduri - -
A17 Răchitării naturale ori create prin culturi - -
Păduri şi terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi pentru care nu se
A2 1
reglementează recoltarea de produse principale. 5,54
A21 Păduri inclusiv plantaţii cu reuşită definitivă 5,54 1
A22 Terenuri împădurite pe cale nautrală ori din plantaţii. care nu au realizat încă reuşita definitivă - -
A23 Terenuri de reîmpădurit în urma doborâturilor de vânt sau altor cauze - -
A24 Poieni sau goluri destinate împăduririi - -
A25 Terenuri degradate destinate împăduririi - -
B Terenuri afectate gospodăririi silvice 8,72 2
B2 Linii de vânătoare şi terenuri pentru hrana vânatului 0,40 -
B3 Instalaţii de transport forestier : drumuri, căi ferate, funiculare permanente 7,79 2
B4 Clădiri curţi şi depozite permanente 0,02 -
B5 Pepiniere şi plantaţii semincere - -
B6 Culturi de arbuşti fructiferi, de plante medicinale şi melifere etc. - -
B7 Terenuri cultivate pentu nevoile administraţiei - -
B8 Terenuri cu fazanerii. păstrăvării. centre de prelucrare a fructelor de pădure, uscătorii de seminţe 0,51 -
B10 Culoare pentru linii electrice de înaltă tensiune - -
B11 Fâşii de frontieră şi instalaţii aferente - -
C Terenuri neproductive: stâncării, nisipuri, sărături, mlaştini, ravene, etc. 9,91 2
D Terenuri scoase temporar din fondul forestier - -
Transmise prin acte legale în folosinţă temporară unor organizaţii sau întreprinderi
D1 -
pentru instalaţii electrice, petroliere, hidrotehnice, cariere, depozite etc. -
D2 Deţinute de persoane fizice sau juridice fără aprobările legale necesare:ocupaţii şi litigii - -
TOTAL GENERAL 422,61 100
În ceea ce priveşte folosinţa forestieră a terenurilor, situaţia se prezintă astfel:

Tabel. 2.4.3.2
Nr. Suprafaţa - ha
Simbol Categoria de folosinţă forestieră
Crt. Totală Gr. I Gr. II
1. P. Fond forestier total 422,61 403,98 18,63
1.1 P.D. Terenuri acoperite cu pădure 403,98 403,98 -
1.2 P.C. Terenuri care servesc nevoilor de cultură - - -
1.3 P.S. Terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică 0,91 - 0,91*
1.4 P.A. Terenuri care servesc nevoilor de administrare forestieră 7,81 - 7,8*
1.5 P.I. Terenuri afectate împăduririi - - -
1.6 P.N. Terenuri neproductive 9,91 - 9,91*
1.7 P.T. Terenuri scoase temporar din fondul forestier şi neprimite - - -
1.8 P.O. Ocupaţii şi litigii - - -
41
* – terenurile afectate gospodăririi silvice și cele neproductive au fost încadrate convenţional

în grupa a II–a funcţională.
Din datele prezentate reiese că întreaga suprafaţă păduroasă a unităţii de producţie III
Călămar este în grupa I. În afară de păduri, fondul forestier mai include: terenuri care servesc
nevoilor de producție silvică (21V, 67S), terenuri care servesc nevoilor de administrare forestieră
(66C, 68D, 69D, 70D, 71D, 72D, 73D, 74D, 75D) și terenuri neproductive (18N1, 18N2, 19N, 20N,
37N).
Indicele de utilizare a fondului forestier este de 96% fiind mai mic decât cel de la amenajarea
anterioară (97%) din cauza aplicării legilor fondului funciar, terenurile afectate gospodăririi
pădurilor și terenurile neproductive reprezintă 4% din suprafaţa totală.
42


101 RASINOASE (PDR) 139.52 139.52
102 FOIOASE (PDF) 264.46 264.46
2 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA (PC )
201 PEPINIERE (PCP)
202 PLANTAJE (PCJ)
302 TERENURI PENTRU HRANA VANATULUI (PSV) 0.40 0.40
305 PASTRAVARII (PSP) 0.51 0.51
306 FAZANERII (PSF)
403 DRUMUIR FORESTIERE (PAD) 7.79 7.79
406 DIGURI (PAG)
407 CANALE (PAC)
408 ALTE TERENURI (PAA)
602 BOLOVANISURI, PIETRISURI (PNP) 9.48 9.48
606 MOCIRLE - SMARCURI (PNM)
801 TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN F. FORESTIER SI NEREPRIMITE (PT )
43
2.4.4. SUPRAFATA FONDULUI FORESTIER PE CATEGORII DE FOLOSINTA SI SPECII

NR.
CRT.
3 RASINOASE 139.52 139.52
4 MOLID 135.93 135.93
5 - DIN CARE : IN AFARA AREALULUI 0.08 0.08
6 BRAD
7 DUGLAS
8 LARICE 3.02 3.02

9 PINI
10 FOIOASE (RIND 11+12+15+21) 264.46 264.46

11 FAG 257.12 257.12
12 STEJARI
13 - PEDUNCULAT
14 - GORUN

16 - SALCAM
17 - PALTIN 2.68 2.68

18 - FRASIN
19 - CIRES
20 - NUC
21 DIVERSE SPECII MOI
22 - TEI
23 - PLOPI
25 - SALCII

34 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA


40 FASIE FRONTIERA
41 TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER
44
După cum reiese din datele prezentate la subcapitolele 2.4.4. şi 2.4.5., întreaga suprafaţă a
unităţii de producţie este proprietate publică a statului.
Din suprafaţa totală ocupată cu pădure cea mai mare parte, respectiv 65% este acoperită cu
foioase, ponderea rășinoaselor fiind de 35%.
2.5. Enclave
În fondul forestier proprietate publică a statului din cadrul unităţii de producţie III Călămar,
la amenajarea anterioară nu au existat enclave, situație care a rămas și la amenajarea actuală.
2.6. Organizarea administrativă (districte, brigăzi, cantoane)
Arondarea pe cantoane a parcelelor din U.P. III Călămar se prezintă astfel:

Tabel. 2.6.1.
Districtul Cantonul silvic Suprafaţa
Parcele componente
Nr. Denumirea Nr. Denumire ( ha)
17-22, 37, 62 - 67, 68D, 69D, 70D, 71D, 72D, 73D,
I Baia Mare 3* Pistruia - Roasa 422,61
74D, 75D
* 422,61
Notă :* – cantonul nr. 3 Pistruia - Roasa cuprinde suprafeţe şi din U.P. IV Blidar, în tabelul anterior
fiind redată suprafaţa cantonului doar pentru U.P. III Călămar.
2.7. Ocupaţii şi litigii
În fondul forestier proprietate publică a statului din cadrul unităţii de producţie III Călămar
nu există şi nu au existat nici la amenajarea precedentă ocupaţii şi litigii.
45
3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR
3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la

3.1.1. Evoluţia proprietăţii şi a modului de gospodărire a pădurilor

Din datele privind istoricul proprietătii pădurilor din perimetrul prezentei unităţi de
producţie şi al modului de cum au fost ele gospodărite de-a lungul timpului se pot desprinde
urmatoarele:
- până la nivelul anului 1885, nu există documente scrise cu privire la modul de
gospodărire a pădurilor ce fac obiectul acestui studiu;
- se ştie că folosirea pădurilor nu era supusă nici unor restricţii, ele fiind considerate, în
cea mai mare parte, ca un bun al obştei;
- prima etapă de gospodărire în perimetrul acestei unităţi de producţie a început odată
cu întocmirea primului amenajament (sumar) în anul 1885, urmat de altul, mai complet, în 1889 şi
revizuit în 1899, periodă în care erau sub jurisdicţia Codului Silvic ungar;
- fiind cuprinse în mari latifundii, principalele foloase urmărite de proprietari de pe
urma „gospodăririi” pădurilor erau: practicarea vânătorii, creşterea vitelor şi oieritul în porţiunile
împoienite, precum şi obţinerea unor sortimente diverse de lemn - de la lemn de construcţii și lemn
de gater, până la lemn de foc;
- în anul 1923, odată cu intrarea în vigoare a Codului Silvic român din 1910 şi a legii
modificatoare din 1920, legile ungare privind administraţia pădurilor au fost abrogate;
- Codul Silvic român stipula întocmirea de amenajamente, sau cel puţin a unor
regulamente de exploatare, pentru fiecare proprietar în parte. Însă aceste studii, preconizate de
Codul Silvic, nu au făcut o analiză bazată pe principii progresiste, care să asigure continuitatea şi
productivitatea pădurilor, având mai mult menirea de a justifica şi eşalona exploatările de lemn,
interesele financiare fiind prioritare. Deşi unele studii preconizau şi tehnici de regenerare artificială,
în cadrul acestei unităţi de producţie, se semnalează doar câteva arborete artificiale de molid, pe
valea Pistruia (u.a.: 21A, 22B);
- în perioada primului război mondial s-au efectuat exploatări mai masive de
lemn, în special pe valea Pistruia Mare şi pe versantul stâng al văii Călămar, utilizându-se ca
tehnică de scos lemnul, jgheaburi cu apă - până la valea Blidar, de unde era transportat până în Baia
Mare, prin plutărit.
46
3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948
În anul 1947, conform legii nr. 204, s–a definit noţiunea de ,,pădure”, adică o suprafaţă de
teren acoperită cu vegetaţie forestieră de minimum 0,25 ha din arealul ei de vegetaţie şi s–a dispus
ca toate aceste păduri să fie amenajate, indiferent de natura proprietăţii lor. Aceste păduri au fost
naţionalizate şi trecute în proprietatea statului în anul 1948.
În tabelele următoare se prezintă evoluţia bazelor de amenajare, a reglementării producţiei,
aplicarea prevederilor amenajamentelor şi dinamica procesului de regenerare pentru toate
amenajamentele întocmite din 1962 până în prezent.
3.1.2.1. Evoluţia constituirii U.P. şi a bazelor de amenajare până la amenajarea anterioară

(inclusiv)
Evoluţia bazelor de amenajare pentru amenajamentele anterioare sunt prezentate în tabelul
următor:
Tabel 3.1.2.1.1.
Suprafaţa pădurilor Exploatabili-
Anul
cu funcţii de Subunităţi de gospodărire Regi- Compo- tatea şi vârsta Ciclul
amena- Supra-
protecţie mul ziţia Tratamentul medie a (ani)
jării faţa
- ha - % Denumirea Suprafaţa % exploatabilităţii
S.U.P. „A” – 80FA 10MO
1962 2302,1 * * 2237,3 9 Codru T.succesive * *
Codru regulat 10DT
S.U.P. „A” – 74FA 18MO T.succesive tehnică
1972 2305,8 * * 2207,3 96 Codru 110
Codru regulat 4ME 4DT T. rase -
S.U.P. „A” – T. rase tehnică
2062,7 89 Codru 100
Codru regulat 75FA 21MO T. succesive -
1982 2305,8 1281,6 56 S.U.P. „H” 1CA 2DR
Protecție 187,9 8 - 1DT T.igienă de protecție- -
absolută
S.U.P. „A” – T. rase de protecţie
Codru regulat
998,1 43 Codru
T. succesive -
120
90FA 7MO
1992 2301,6 2243,3 97 S.U.P. -„M”
2PAM 1LA de protecţie
Conservare 1245,2 54 - T.igienă
-
-
deosebită
76FA 13MO
S.U.P. „A” T.rase de protecţie
1895,1 82 Codru 9PAM 1CI 120
Codru regulat T.succesive 119
1DT
2002 2307,8 2256,0 98
S.U.P. -„M” 59FA 16MO
de protecţie
Conservare 360,9 16 - 10LA T. conservare -
-
deosebită 10PAM 5DT
S.U.P. „A” 69FA 28MO de protecţie
670,96 86 Codru 1ME 1CA T.progresive 110
Codru regulat 110
2012 776,60 754,53 97 1LA
S.U.P. -„M”
de protecţie
Conservare 83,57 11 - 97FA 3CA T. conservare -
-
deosebită
Notă: pentru rubricile notate cu ,,*” nu s-au găsit date certe.
47
Din analiza datelor prezentate în tabelul anterior se pot trage următoarele concluzii:
- suprafaţa unităţii de producţie a scăzut începând cu amenajarea din 2002 din cauza aplicării legilor
fondului funciar;
- la amenajarea din 1982 au fost zonate în grupa I 56% din arborete - arborete cu rol de protecţie a
solului, a lacului de acumulare şi a păstrăvăriei, pentru ca la amenajarea din 1992 toată suprafaţa
unităţii de producţie să fie încadrată în grupa I;
- ciclul de producţie s-a menţinut la acelaş nivel (110 ani) până la reamenajarea din 1992 când a fost
adoptat un ciclu de 120 ani;
- pe parcursul celor şase perioade de amenajare s–au aplicat aceleaşi tratamente: tratamentul
tăierilor rase – în molidișuri şi tratamentul tăierilor succesive – în făgete și amestecuri de fag cu
molid;
- din analiza compoziţiei se constată că intervalul 1972-1982 are loc o creştere a proporţiei speciilor
de răşinoase, aceasta ca urmare a unei politici de înrăşinare (forțată, adesea greșit adoptată/aplicată),
care s-a manifestat în acea perioadă.
3.1.2.2. Evoluţia reglementării producţiei.
Datele vor fi prezentate la nivelul fiecărei etape de amenajare existente până în prezent.
Tabel 3.1.2.2.1.
Arborete Indice de Ind.de
Arborete exploatabile Creş-terea Posibi- creştere Indice de
Anul SUP preexploatabile creştere
indicatoare litatea indicatoare recoltare
amena- denumire Suprafaţa Volum Vol/ha Suprafaţa Volum Vol/ha curentă
m3 m3/an m3/ha m3/an/ha
jării 3 3
–ha– mii m m /ha –ha– mii m m /ha 3 3 m3/an/ha
S.U.P. ,,A” –
1962 * * * * * * 9195 9200 4,11 4,0 6,6
Codru regulat
S.U.P. ,,A” –
1972 * * * * * * 8012 8010 3,63 3,6 6,6
Codru regulat
S.U.P. ,,A” –
1982 465,6 126 271 193,1 64 331 8247 4771 2,31 2,3 6,4
Codru regulat
S.U.P. ,,A” –
1992 253,6 55 217 19,9 6 302 3336 1645 1,65 1,6 6,3
Codru regulat
S.U.P. ,,A” –
2002 299,3 113 378 207,5 88 424 8654 4770 2,52 2,5 7,0
Codru regulat
S.U.P. ,,A” –
2012 338,35 130,6 386 441,51 158,1 358,1 4842 1700 8,94 4,5 6,6
Codru regulat
48
Reglementarea procesului de producţie cu ocazia fiecărei amenajări în parte a ţinut cont de

raportul existent între mărimile reale ale claselor de vârstă cu arborete exploatabile şi preexploata-
bile şi mărimea unei clase de vârstă normală, adoptându-se posibilităţi de produse principale care să
urmărească normalizarea treptată a structurii fondului de producţie pe clase de vârstă, în condiţiile
asigurării continuităţii recoltării de masă lemnoasă. Adoptarea acestor posibilităţi au permis, pe de o
parte asigurarea continuităţii recoltării de masă lemnoasă, pe de altă parte, s-a urmărit normalizarea
treptată a structurii fondului forestier pe clase de vârstă.
49
3.1.2.3. Aplicarea prevederilor amenajamentelor anterioare (celui precedent)
În ce priveşte amenajamentele anterioare celui precedent situaţia se prezintă astfel:

Tabel 3.1.2.3.1.
Prevederi Împădu- Produse Tăieri de Tăieri de Indice de
Anul Degajări Curăţiri Rărituri Accidentale II Accidentale I Indici de
P riri principale conservare igienă creştere
amena- recoltare
Realizări m3/ curentă
jării ha/an ha/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an ha/an m3/an m3/an/ha
R an m3/an/ha
P 23,6 * * * * * * * * 9200 * * * * * * *
1962 R * * * * * * * * 155,0 7700 * * * * * * * *
% * * * * * * * * * 84 * * * * * * *
P 25,1 52,4 14,5 70 193,0 4880 * * 29,8 8010 * * * * * 220 6,0
1972 R 14,1 30,6 10,0 61 47,1 1627 * * 23,3 8112 * 1809 * * * 729 5,6 6,6
% 56 58 69 87 24 33 * * 78 101 * * * * * 331 93
P 14,2 18,6 44,5 407 37,0 1238 * * 26,7 4771 * * * * 117,6 1005 3,6
1982 R 1,5 34,3 11,6 32 19,8 1022 * * 9,4 1407 * 241 * * 86,2 461 1,6
6,4
% 10 184 26 8 53 83 * * 35 29 * * * * 73 46 44
P 4,6 13,5 62,5 672 73,7 2595 * * 19,9 1645 * * * * 844,5 779 5,7
1992 R 1,5 13,1 32,1 289 10,7 450 * 9 7,9 1278 * 1112 * * 537,4 265 3,4 6,3
% 33 97 51 43 15 17 * * 40 78 * * * * 64 34 60
P 4,79 16,6 19,3 254 86,4 2544 * * 27,3 4770 * * 4,8 157 939,8 821 3,3
2002 R 2,14 12,03 8,19 74 15,22 498 * 9 14,93 1870 * 968 * * - 57 1,7 7,0
% 45 72 42 29 18 20 * * 55 39 * * * * - 7 52
Notă: pentru rubricile notate cu ,,*” nu s-au găsit date certe
401
50
Pe parcursul aplicării lor, propunerile celor cinci amenajamente, pentru care s-au găsit
informaţiile necesare, au fost mai mult sau mai puţin realizate.
Analiza realizării prevederilor amenajamentelor anterioare o vom face în continuare pe
categorii de lucrări:
● Produse principale
Pentru amenajarea din 1962 nu există date certe pentru suprafața de parcurs, iar ca volum
posibilitatea a fost executată în procent de 84% față de cea prevăzută.
La amenajarea din 1972 prevederile au fost depășite ca volum (101%) dar nu ca suprafață
(78%). Această neconcordanță între realizările pe suprafață și cele pe volum se datorează faptului că
o parte din arboretele parcurse au beneficiat de un procent de intervenție mai mare sau de o a doua
tăiere (de dezvoltare sau definitivă) în perioada de aplicare a amenajamentului. În următorul
deceniu, comparativ cu amenajarea anterioară, realizările pe suprafață și volum sunt mult mai mici
(35% pe suprafață, respectiv 29% pe volum). De asemenea. și în perioada 1992-2002 realizările au
fost mult sub prevederi (40% pe suprafață și 78% pe volum).
● Produse secundare
Pentru amenajarea din 1962, nu s-au găsit date referitoare la îndeplinirea prevederilor legat
de suprafața de parcurs doar ca volum, acestea nefiind realizate.
Pentru amenajarea din 1982 prevederile au fost realizate peste cele prevăzute, acest lucru
datorindu-se stării arboretelor care necesitau acest tip de lucrări.
În perioadele de amenajare 1972 - 2002 nu s-au realizat prevederile din cauza interesului
scăzut pentru materialul lemnos.
● Lucrări de regenerare şi împădurire
Suprafaţa de împădurit, cât şi cea împădurită s-au modificat continuu de-a lungul
perioadelor de aplicare a amenajamentelor analizate.
Pentru perioadele de amenajare studiate se poate observa nerealizarea prevederlior
amenajamentelor, principalul motiv fiind regenerarea mai mare pe cale naturală a arboretelor.
● Degajări – la amenajarea din 1962, la această categorie de lucrări, nu s-au găsit date care
să facă obiectul acestui studiu.
La perioadele de amenajare (1972 - 2002) studiate, prevederile nu s-au realizat deoarece nu
s-au exploatat arboretele prevăzute, pentru a fi necesare aceste lucrări.
● Tăieri de conservare – în decursul perioadelor de amenajare, pentru acestă categorie de
lucrări nu se cunosc informații.
● Tăieri de igienă – în cazul acestei categorii de lucrări, prevederile au fost depășite doar la
amenajarea din 1972 în rest nu au fost realizate deoarece nu au existat arborete afectate de factori
destabilizatori care să necesite asemenea intervenții dar și din cauza accesibilității scăzute a terenului.
51
● Indicii de recoltare – acesta a fost sub cel prevăzut, acest lucru fiind datorat din cauza
interesului scăzut pentru materialul lemnos dar și al costului prea mare pentru exploatarea lemnului.
Pe viitor se va urmări respectarea prevederilor amenajamentului. Neexecutarea la timp a
lucrărilor conduce la degradarea stării fitosanitare a pădurii şi reducerea efectelor protectoare ale
acesteia, prin apariţia unor factori destabilizatori (uscarea, atacul de dăunători, etc.).
3.1.2.4. Lucrări de împădurire

Tabel 3.1.2.4.1.
Anul Prevederi Lucrări de împădurire/specii (ha)
amena-
Realizări FA MO LA PAM DT Total
jării
P * * * * * 236
1962 R * * * * * *
% * * * * * *
P * * * * * 251
1972 R * * * * * 141
% * * * * * 56
P * * * * * 142
1982 R * * * * * 15
% * * * * * 10
P * * * * * 46
1992 R * * * * * 15
% * * * * * 33
P 17,7 20,5 0,6 8,5 0,6 47,9
2002 R 6,8 10,1 0,2 3,6 0,7 21,4
% 38 49 33 42 117 45
Notă: pentru rubricile notate cu ,,*” nu s-au găsit date certe
Pentru perioadele 1962-1992 nu s-au găsit date referitoare la împăduririle pe specii.

La amenajarea din 2002, datorită realizării în bune condiţii a regenerării naturale, nivelul
împăduririlor prin plantaţii a fost sub nivelul prevederilor.
3.1.2.5. Instalaţii de transport şi construcţii forestiere
Gospodărirea pădurilor este riguros condiţionată de dotarea cu instalaţii de transport

necesare atât pentru recoltarea produselor principale, secundare şi accidentale, cât şi pentru
executarea la timp şi în bune condiţii a lucrărilor de împăduriri, de întreţinere, de pază şi de vânătoare.
Drumurile forestiere existente s–au construit în perioada 1961–2007.
52
Tabel 3.1.2.5.1.
Drumuri forestiere Construcţii forerstiere
Nr.
Denumirea Felul Lungimea drumului (Km) Felul
crt. Prevederi Realizări %
drumului drumului Prevederi Realizări % construcţiei
1 Miculi aval I forestier * 1,53 * - - - -
2 Blidar axial forestier * 3,98 * - - - -
3 Rostosa forestier * 2,69 * - - - -
4 Pistruia mare forestier * 1,98 * - - - -
5 Pistruia mica forestier * 1,67 * - - - -
6 Bulz aval forestier * 5,75 * - - - -
7 Bulz - Calamar forestier * 2,83 * - - - -
9 Pistruia mica I forestier * 2,80 * - - - -
În ceea ce priveşte construcţiile silvice, în cadrul unităţii de prodiucţie, există o unitate

amenajistică, care figurează ca şi construcţii silvice şi anume:
u.a. 66C – cabană de muncitori – în suprafață de 0,02 ha.
53
3.2. Analiza critică a amenajamentului expirat
3.2.1. Produse principale, secundare, accidentale, igienă, împăduriri (medii anuale).
În continuare se va face o analiză a prevederilor ultimului amenajament şi realizările în perioada de aplicare a acestuia.
Tabel 3.2.1.1.
Prevederi Produse Tăieri de Tăieri de Indici Indice de
Împăduriri Degajări Curăţiri Rărituri Accidentale II Depășire posibilitate Accidentale I
Anul P principale conservare igienă de creştere
amena- Volum
jării Realizări Document de recoltare curentă
ha/an ha/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an extras ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an
R aprobare m3/an/ha m3/an/ha
m3/an
P 4,5 - 9,94 69 14,25 447 - - 4,75 1059 - - - - - - 87,93 259 4,5
2012 R 0,5 - 9,46 84 12,45 305 1,2 5 10,40 575 - - 4,67 53 - - 62,31 143 3,4 6,8
% 11 - 95 122 87 68 - - 219 54 - - - - - - 71 55 75
3.2.2. Lucrări de împăduriri

Tabelul 3.2.2.1.
Anul Prevederi - P Specii (ha)
Total
amenajării Realizări -R PAM MO BR
P 1,12 1,7 1,68 4,5
2012 R 0,15 0,2 0,15 0,5
% 13 12 9 11
405
54
În ceea ce priveşte modul de gospodărire a pădurilor în ultimul deceniu se pot spune

următoarele:
la degajări – nu au existat asemenea lucrări prevăzute în vechiul amenajament.
curățiri – prevederile au fost realizate în procent de 95% ca suprafață și 122% ca volum,
acest lucru se datorează faptului că s-a intervenit mai puternic pe o suprafață mai mică, extragându-
se totodată un volum mai mare decât cel prevăzut.
rărituri – prevederile au fost realizate în procent de 87% ca suprafață și 68% ca volum,
datorită faptului că s-au retrocedat unele arborete cu asemenea lucrări propuse.
la tăierile de produse principale – s-a parcurs pe 219% din suprafața prevăzută dar cu un
procent de extras mai mic decât cel prevăzut de amenajament datorită produselor accidentale dar și
din cauza diminuării suprafeței arboretelor exploatabile în urma aplicării legilor fondului funciar.
la lucrările de împădurire – nu au fost realizate prevederile deoarece regenerarea naturală s-
a instalat pe o suprafață mai mare decăt cea preconizată în amenajament.
tăierile de conservare – nu au existat asemenea lucrări prevăzute în vechiul amenajament.
Tăieri accidentale – s-a înregistrat un volum de 534 m3/an (529 m3 accidentale I și 5 m3
accidentale II) în principal datorită doborâturilor de vânt.
Indicele total de recoltare pe ansamblul U.P. (curăţiri+rărituri+principale+
igienă+accidentale) a fost de 3,4 m3/an/ha, mai mic faţă de cel planificat de 4,1 m3/an/ha, de
asemenea mai mic decât indicele de creştere curentă (6,8 m3/an/ha), având loc o acumulare de masă
lemnoasă de 3,4 m3/an/ha, ceea ce va duce, în viitor, la posibilitatea normalizării structurii fondului
forestier pe clase de vârstă.
55
3.2.3. Dinamica procesului de regenerare naturală în ultimii 10 ani de aplicare a amenajamentului
Prin dinamica procesului de regenerare se va urmării în mod special evoluţia procesului de regenerare naturală pe parcursul perioadei de
amenajare expirată.
Tabel 3.2.3.1.
Elemente de caracterizare a arboretului şi al seminţişului
Su- Nr. Lucrări de
pra- Tratamentul de împădurire
u.a. Arboret matur Seminţiş utilizabil Arboret matur Seminţiş utilizabil
faţa aplicat inter-
-ha- Vârsta Supr. Vârsta Supr. - venţii Supr.
Compoziţia Cons. Compoziţia %S Compoziţia Cons. Compoziţia %S Lucrarea %S
- ani - - ha - -ani- ha - - ha -
1 115 8FA 1MO 1PAM 0,6 9FA 1MO 50 12,29 T. progresive 1 - - -
17 27,26 105 9FA 1MO 0,8 - - -
115 10FA 0,7 10FA - - T.conservare 1 - - -
22B2 22,37 95 6MO 4FA 0,8 6FA 4MO 30 6,71 105 6FA 4MO 0,6 6FA 4MO 50 6,87 T. progresive 1 - - -
23B3 23,12 95 7MO 3FA 0,8 6FA 4MO 30 6,94 - - - - - - - - - - -
Total 72,75 - - - - - 13,65 - - - - - 19,16 - - - - -
Notă: - 1 - Din u.a. 17 s-au împărțit u.a. 17A și 17B.

- 2 - O parte din u.a. 22B a trecut în u.a.22A, iar o parte s-a retrocedat în baza legilor fondului funciar.
- 3 - U.a. 23B a fost retrocedat în baza legilor fondului funciar.
Suprafeţele u.a.-urilor sunt suprafeţele vechi pentru amenajarea anterioară, iar pentru amenajarea actuală s-au luat în considerare suprafeţele
reactualizate.
407
56
3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor
3.3.1. Evoluţia structurii pădurilor

Evoluţia claselor de vârstă
Tabel 3.3.1.1.
Anul Clasele de vârstă (%)
amenajării I II III IV V VI VII TOTAL
1962 * * * * * * * *
1972 * * * * * * * *
1982 13 10 32 22 5 6 12 100
1992 24 26 4 20 1 2 23 100
2002 7 12 12 39 17 - 13 100
2012 13 10 - 22 47 8 - 100
2022 4 36 2 - 48 10 - 100
Clasele de vârstă prezintă un dezechilibru destul de mare între suprafeţele claselor de vârstă
din fiecare nivel de prezentare. Procesul de normalizare pe clase de vârstă începe cu aplicarea a
tăierilor de regenerare, conform planurilor decenale, proces ce va avea efecte pozitive doar în cazul
respectării prevederilor amenajamentelor şi absenței factorilor destabilizatori.
Evoluţia compoziţiei
Tabel 3.3.1.2.
Suprafaţa Specii (%)
Anul în
amenajării producție FA MO ME LA PAM CA DR DT TOTAL
- ha -
1962 2237,3 80 10 - - - - - 10 100
1972 2207,3 74 18 4 - - - - 4 100
1982 2250,6 71 21 4 - - 1 2 1 100
1992 2243,3 78 18 2 - - - - 2 100
2002 2256,0 78 20 1 - - 1 - - 100
2012 754,53 72 25 1 - - 1 1 - 100
2022 398,44 63 34 1 1 1 - - - 100
La actuala amenajare apar câteva diferenţe semnificative ale proporției speciilor aceste
diferențe fiind în mare parte datorate retrocedării unor arborete în baza legilor fondului funciar.
57
Evoluţia claselor de producţie (fond productiv)
Tabel 3.3.1.3.
Suprafaţa în Clase de producţie (%)
Anul
producție
amenajării I. II. III. IV. V. TOTAL
- ha -
1962 2237,3 * * * * * *
1972 2207,3 * * * * * *
1982 2250,6 * * * * * *
1992 2243,3 - 2 79 19 - 100
2002 2256,0 - 29 64 7 - 100
2012 754,53 - 26 67 7 - 100
2022 398,44 - 12 78 10 - 100
Repartizarea suprafeţelor după clase de producţie a suferit modificări față de la amenajarea
precedentă. Productivitatea arboretelor este în concordanţă cu potenţialul silvoproductiv al
staţiunilor. Condiţiile pedoclimatice existente pe teritoriul unităţii sunt reflectate de repartizarea
suprafeţelor cu pădure, pe categorii de productivitate. În U.P. în studiu pentru fondul de producție
predomină arboretele de productivitate mijlocie (clasa a III-a de producţie) cu 78%.
Evoluţia densităţii arboretelor

Tabel 3.3.1.4.
Anul Supr. în producţie Categorii de consistenţă %
amenajării - ha - sub 0,4 0,4 – 0,6 peste 0,6 Total
1962 2237,3 * * * *
1972 2207,3 * * * *
1982 2062,7 * * * *
1992 998,1 10 10 80 100
2002 1895,1 2 4 94 100
2012 670,96 1 1 98 100
2022 398,44 - 14 86 100
Comparativ cu deceniul trecut, apar unele modificări în ce priveşte repartiţia pe categorii de

consistenţă, arboretele cu consistenţă de 0,4- 0,6 înregistrând o creștere cu 13 procente datorită
aplicării tratamentelor cu perioade lungi de regenerare (tăieri progresive) în urma cărora pe
parcursul deceniului expirat au fost parcurse o parte din arboretele a căror consistență a fost peste
0,6.
58
4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI
4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren
Datele privind descrierea parcelară cuprinzând elemente de descriere a arboretelor şi

staţiunii s-au cules şi prelucrat în conformitate cu prevederile “Normelor tehnice pentru amenajarea
pădurilor”, “Normelor tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor”, “Normelor tehnice
pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor” şi cu recomandările Conferinţei I de amenajare din
22.04.2021, prin observaţii şi măsurători directe.
În vederea prelucrării automate a datelor privind descrierea parcelară, datele din teren au fost
înscrise în fişe speciale, în sistem alfanumeric, în parte codificate, în conformitate cu programele
calculatoarelor electronice.
Volumele înscrise în amenajament la nivel de unitate amenajistică au fost calculate şi
prelucrate de calculatorul electronic (excepţie cele marcate de ocol).
În evidenţa descrierii parcelare, apartenenţa u.a. la subunităţile constituite s-a notat astfel:
cu litera ,,A” – arboretele din subunitatea de codru regulat, sortimente obişnuite;
cu litera ,,M” – arboretele din subunitatea ,,păduri supuse regimului de conservare deosebită”;
Elementele privind caracterizarea staţiunilor, a tipurilor de pădure, a tipurilor şi subtipurilor
de sol au la bază lucrări de cartare staţională la scară mijlocie. Actuala cartare a adâncit studiul
precedent aducând unele completări. Astfel, în vederea stabilirii tipului şi subtipului de sol, pe teren
s-au amplasat un număr de 8 profile principale de sol, căutându-se să se surprindă toate aspectele
caracteristice din cadrul unităţii de gospodărire, referitoare la forma de relief, roca de solificare,
expoziţie, înclinare, vegetaţie etc. Aceste profile au fost amplasate în următoarele u.a.–uri: 17A,
18A, 19A, 20B, 62B, 64A, 65A, 66F. Din profilul situat în u.a. 66F s–a recoltat probe de sol, pentru
a fi analizate în cadrul Laboratorului de Pedologie al S.C.D.E.P. Braşov.
4.1.1. Metoda de lucru în sistem G.I.S. (Geografical Informational Sistem)
Având în vedere că suprafeţele şi hărţile amenajistice au fost obţinute în sistem GIS, cu

ajutorul calculatorului electronic şi a unor programe adecvate, vom prezenta în continuare metoda
de lucru utilizată. S-au eliminat astfel greşelile şi erorile de planimetrare ce apar la metoda clasică
de determinare a suprafeţelor şi s-a scurtat timpul de obţinere a hărţilor amenajistice. Baza de date
GIS astfel va servi la următoarea amenajare pentru determinarea suprafeţelor şi elaborarea hărţilor
cu o mare acurateţe şi rapiditate iar în perioada de aplicare a amenajamentului va putea servi la
ţinerea evidenţelor la zi şi la obţinerea rapidă a situaţiilor necesare prin metodele de analiză GIS.
59
Planurile la scara 1:5.000 echipate prin transpunerea detaliilor amenajistice şi cu modificările

rezultate în urma măsurătorilor topografice au fost scanate (color indexat cu o rezoluţie suficient de
mare şi dintr-o singură trecere) la scanerul cartografic cu programul WideImage, obţinând baza
cartografică în format digital. Pentru unele planuri mai murdare sau deteriorate este necesară şi o
curăţare suplimentară a imaginilor cu ajutorul unor soft-uri adecvate pentru prelucrarea imaginilor .
După scanare rasterele (imaginile) rezultate se georeferenţiază (adică se trec în sistemul de
coordonate utilizat la restituirea planurilor de bază) prin geopoziţionarea colţurilor trapezelor,
acestea având coordonate cunoscute. Această operaţie se efectuează cu VP Raster pe platforma
AutoCad Map şi cu un program specializat care generează coordonate de colţuri de trapez.
Datorită faptului că elementele bazei cartografice pot avea mai multe culori şi deoarece
fişierele raster color au dimensiuni foarte mari, fiind dificil de rulat pe majoritatea computerelor,
pentru uşurarea vectorizării este utilă extragerea straturilor pe culorile corespunzătoare. Se obţin
astfel în mod obişnuit fisiere raster de dimensiuni mai mici, diferite pentru stratul de planimetrie,
hidrografie şi altimetrie, care pot fi utilizate şi pentru vectorizare semiautomată. Această operaţie s-
a efectuat cu programul VP Raster.
Dacă dispunem de computere puternice se pot folosi direct fişierele raster color, având astfel
la dispoziţie simultan toate detaliile planului de bază sau chiar se pot uni toate planurile de bază în
acelaşi proiect, eliminând astfel erorile de neînchidere dintre planurile de bază . Însă în acest caz nu
avem acces la funcţiile de vectorizare semiautomată.
Pentru realizarea unei baze de date GIS este necesară trecerea din format imagine în format
vectorial prin operaţia de vectorizare (digitizarea pe ecranul computerului a contururilor
elementelor cartografice). În funcţie de soft-ul utilizat se vectorizează pe straturi separate curbele de
nivel, hidrografia şi elementele de planimetrie. În acest caz s-a folosit AutoCad Map, care are un
aparat perfecţionat şi rapid pentru vectorizare. Odată cu vectorizarea se introduc şi codurile ce
definesc fiecare element cartografic în parte (curbe de nivel, hidrografie şi elemente de planimetrie)
în funcţie de standardele existente şi de elementele urmărite. Pentru a avea cât mai puţine erori de
neînchidere este bine ca vectorizarea să se facă atent, utilizând funcţiile de închidere Snap. În urma
vectorizării se obţin date de tip punct (bornele amenajistice) şi de tip linie (limite de parcelă,
subparcelă, unitate de producţie, ocol silvic, ape, drumuri, limite administrativ teritoriale, limite de
localităţi, curbe de nivel).
După vectorizare se unifică vectorii rezultaţi de pe toate planurile de bază în acelaşi proiect
şi se fac corecţiile de neînchidere între planurile de bază. Apoi se face o corecţie automată a
neînchiderilor. În final se face defalcarea pe unităţi de producţie.
Pentru uşurinţa folosirii şi interogării bazelor de date spaţiale se realizează exportul spre
forma accesibilă softurilor dedicate ArcInfo şi ArcView (din format .dwg în format .shp ). Ulterior
60
se transformă datele din format .shp în fişiere de tip coverage pentru corecţiile finale şi construirea
topologiei. Aceste corecţii finale se realizează cu ArcInfo.
Următoarea operaţie este construirea topologiei cu ArcInfo, adică stabilirea de relaţii
spaţiale între elementele vectorizate. În urma acestei operaţii rezultă clase de elemente de tip linie
sau poligon, acestea din urmă având determinate şi suprafeţele.
Pentru a realiza o legătură între poligoanele rezultate şi datele amenajistice este necesară
introducerea atributelor acestora, prin care li se atribuie o denumire comună pe baza căreia se pot
transfera informaţii între cele două baze de date, deocamdată separate. În cazul nostru s-au introdus
numărul de parcelă şi indicativul de subparcelă cu ArcView. Pentru alte poligoane rezultate se
introduc atribute caracteristice pentru identificare (Legea nr.18/1991, păşuni, poieni, enclave, lacuri,
localităţi, etc.).
Acum se pot extrage suprafeţele poligoanelor pentru a fi intoduse în programul AS prin
După prelucrarea datelor din AS, acestea trebuiesc aduse tot în format .dbf pentru a fi recunoscute
de ArcView. Având o bază de date în format digital a informaţiilor amenajistice, se face legarea cu
baza de date spaţială pe seama coloanei comune care este indicativul de unitate amenajistică.
Faza următoare este realizarea hărţilor amenajistice în format digital. Se obţin hărţile
tematice cerute (harta generală, harta arboretelor şi harta lucrărilor propuse) folosind datele
toate straturile de tip punct, linie şi poligon rezultate şi interogarea acestora. Folosind datele
amenajistice din tabele se face etichetarea şi colorarea conform legendelor create după STAS-urile
în vigoare. Dar pot fi obţinute multe alte hărţi tematice în funcţie de necesităţi. Operaţia de pregătire
pentru tipărire este destul de laborioasă, necesitând multe corecturi şi aranjări în pagină a
elementelor grafice. Hărţile finale se plotează, se împart în formate şi se multiplică.
Dacă dispunem de date cu privire la altimetrie putem construi şi modelul tridimensional al
terenului, putem face analiza şi vizualizarea configuraţiei terenului, putem obţine date cu privire la
înclinare, expoziţie, altitudine, putem suprapune hărţile tematice prin draparea peste modelul
tridimensional al terenului pentru a vedea răspândirea vegetaţiei în funcţie de aceste elemente etc.
4.2. Elemente privind cadrul natural, specifice unităţii de producţie
4.2.1.Geologie
Formațiunile geologice din această zonă datează din perioada antecuaternară (mezozoic-
neogen), având ca substrat litologic lave adezitice, uneori cuarțifere sau balzatoide, cu structură
61
monosinclinală, cutată (tracturi, denivelări), datorată numeroaselor mișcări tectonice din perioada
de activitate a vulcanilor.
Din punct de vedere al rezistenței la acțiunea apei, rocile din zonă sunt dure, rezistente (în
U.P., în general nu au loc fenomene de alunecare sau eroziune).
Din punct de vedere geomorfologic, U.P. III Călămar face parte din Provincia Carpatică,
subprovincia Carpaţilor Nordici, regiunea Carpaţii Orientali, subregiunea Transilvaniei, districtul
Munţii Oaş – Gutâi – Văratec. Acest district cuprinde munţii vulcanici cu cea mai mică înălţime şi
cu forme rotunde, de stoguri.
După Geografia României, zona face parte din Carpații Orientali, Carpații Maramureșului și
Bucovinei, Munții vulcanici Oaș-Țibleș, Munții Igniș.
Unitatea geomorfologică predominantă a teritoriului este versantul cu configuraţie ondulată,
cu înclinări variate, de la 10 la 40 de grade.
Sintetic, repartiţia suprafeţei fondului forestier pe altitudini, categorii de înclinare şi
expoziţii este redată în partea a III-a amenajamentului, subcapitolul 16.3.3.
Terenul este relativ accidentat, o mare parte din unităţile amenajistice fiind situate pe
terenuri cu înclinare de 16 - 30 de grade totalizând 248,05 ha (58%). Arboretele care au panta de
peste 35 grade au fost încadrate în grupa I, subgrupa 2, categoria A, urmând a fi supuse regimului
special de conservare.
Altitudinea minimă a fondului forestier este de 480 m (u.a.68D) și altitudinea maximă este
de 1190 m (u.a. 65 C).
Expoziţia generală a unităţii de producţie este complexă având în vedere suprafaţa teritorială
pe care se întinde şi este determinată de direcţia de scurgere a principalelor cursuri de apă din
teritoriul unităţii de producţie. Expoziţia dominantă a U.P. este cea parţial însorită (59%).
Prezentăm, sumar, repartiţia suprafeţei fondului forestier pe altitudine, înclinare şi expoziţie:
a) Repartiţia suprafeţei pe categorii de altitudine

Încadrarea fondului forestier pe categorii de altitudini este următoarea:
401 – 600 m………….…….........3,79 ha……....…......…..1%
601 – 800 m………….…….........6,87 ha…………............2%
801 – 1000 m………….…….......171,57 ha………....…....40%
1001 – 1200 m………….…….....240,38 ha………....…....57%
Total…………….......……….......422,61 ha…....….......…100%
62
b) Repartiţia suprafeţei pe categorii de înclinare

Încadrarea fondului forestier pe categorii de înclinare este următoarea:
0-15g…………....…….…..159,00 ha……….…………….....…38% moderată
16-30g……….......….....….248,05 ha………..…....................…58% repede
31-40g………....…............15,56 ha.……...........…….........…....4% foarte repede
Total….......……….……...422,61 ha………........…..…............100%
Predomină deci înclinarea repede.
Înclinarea terenului acţionează în strânsă legătură cu expoziţia şi altitudinea prin intermediul
modificărilor care au loc în distribuţia energiei radiante, a regimului de precipitaţii, a condiţiilor de
geneză a solurilor forestiere şi a structurii vegetaţiei. Variaţiile înclinării terenului determină
diferenţe şi în aplicarea măsurilor silvotehnice sau de exploatare a lemnului.
c) Repartiţia suprafeţei pe expoziţii

Expoziţia versanţilor determină variaţii ale regimului de căldură şi insolaţie, variaţii care se
răsfrâng asupra umidităţii şi proceselor de solificare şi deci indirect asupra vegetaţiei forestiere. Pe
versanţii însoriţi (S, SE şi SV) temperatura şi evaporarea sunt mai ridicate, de asemenea vânturile
sunt mai puternice, solul este adesea mai afectat şi de procese de eroziune. Gerurile târzii pe astfel
de expoziţii pot cauza vătămări importante lujerilor sau chiar florilor, datorită intrării timpurii a
arborilor în vegetaţie.
Spre deosebire de versanţii însoriţi, cei umbriţi (N, NV şi NE), primesc mai puţină lumină
devin mai reci şi mai umezi.
Pe expoziţii situaţia este următoarea:
însorită ………………....81,62 ha ………..........................19%
parţial însorită………….246,76 ha…………...…...............59%
umbrită………………....94,23 ha ……...............................22%
Total…………………....422,61 ha ………….…..…..........100%
Cea mai mare parte a suprafeței unității de producție are o expoziție parţial însorită.
Situaţia sintetică pe altitudini, expoziţie şi pantă este prezentată în partea a III-a a
amenajamentului, capitolul 16.3.3.
4.2.3. Hidrologie
Teritoriul U.P. se află în bazinele văilor Pistruia Mare, Pistruia Mică, Călămar, Mică, etc,
afluenți de dreapta a văilor Roasa și Firiza, acesta din urmă afluent, la rândul său, a râului Săsar, râu
ce se varsă în Someş. Alte văi de mai mică importanţă sunt pâraiele/văile: lui Gavrilă, Ursu,
63
Moțului, Sociului, cu pietre, Bulzului, Olga, Rece, Mic, Coști, Ogorului, etc. Alimentarea acestor
pâraie este atât nivală cât şi pluvială. Apele subterane prezintă reţele locale neînsemnate pentru
vegetaţia forestieră.
Regimul hidrologic al pâraielor este de tipul „I”, care se caracterizează prin ape mari
primăvara, provenite din topirea zăpezilor peste care se suprapun ploile de primăvară. Foarte
frecvente sunt şi viiturile de scurtă durată din timpul verii.
Debitul cursurilor de apă este relativ constant în tot timpul anului, ceea ce face ca apele din
cadrul unităţii de producţie să fie propice pentru înmulţirea şi dezvoltarea salmonidelor.
4.2.4. Climatologie
Prin poziţia sa geografică, teritoriul U.P.III Călămar se încadrează în zona climatică

temperat-continentală, sectorul de provincie climatică IV - cu influenţe baltice, ţinutul climatic al
munţilor de înălţime mică şi mijlocie, subţinutul Carpaţilor Orientali, districtul de pădure şi pajiști
montane, cu topoclimate complexe.
După V. Köppen teritoriul studiat face parte din provincia climatică D.f.b.x., ce se
caracterizează printr-un climat temperat, umed, cu ierni relativ blânde, cu precipitaţii în tot cursul
anului, cu temperaturi medii sub 220 C în luna cea mai caldă a anului. Acest climat este favorabil
dezvoltării în bune condiţii a speciilor de bază (fag), cât şi a celor de amestec: cireş, paltin de
munte, frasin.
Sunt frecvente inversiunile termice, cu temperaturi mai ridicate în treimea superioară a
versanţilor - cu vegetaţie forestieră constituită majoritar din fag şi stagnări ale aerului rece deasupra
văilor, unde predomină molidul.
Pe fondul climatului local, sub influenţa reliefului local, se diferenţiază topoclimate
caracteristice ce au influenţat direct răspândirea speciilor.
În tabelul 4.2.4.1.1. sunt prezentate temperaturile medii lunare şi anuale:

Tabel. 4.2.4.1.1.
Lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anuală
Temp.
-2,4 0,8 4,6 10,4 15,7 18,6 20,1 19,5 15,6 10,2 4,7 0,5 9,9
medii (oC )
- Amplitudinea temperaturilor medii anuale:22,5 oC.

- Temperatura maximă absolută: 39,2 oC
- Temperatura minimă absolută: -30,0.oC
- Temperatura medie pe perioada de vegetaţie este de :11,8 oC
64
- Data medie a primului îngheţ: 27.X

- Data medie a ultimului îngheţ: 21.V
În tabelul de mai jos sunt prezentate cantităţi medii lunare şi anuale:

Tabel. 4.2.4.2.1.
Lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
Precip.
70,7 65,0 61,7 78,3 90,5 111,2 92,6 89,1 76,9 84,4 76,8 78,8 976,0
medii (mm)
- Precipitaţii atmosferice medii pe perioada de vegetaţie: 583 mm.
4.2.4.3. Regimul eolian
Direcţia predominantă a vânturilor este din sectorul vestic, deoarece regimul eolian din ţara
noastră este determinat de două centre de mare presiune din nordul continentului şi deasupra
insulelor Azore şi de centrele de depresiune situate în Islanda şi Marea Adriatică. În timpul iernii
însă cele mai frecvente sunt vânturile de est.
Vânturile sunt, în general, calde şi aducătoare de precipitaţii abundente, care ridică
gradul de umiditate al solului, favorizând astfel producerea doborâturilor, mai ales pe terenuri cu
pantă mai mare şi soluri scheletice.
Regimul eolian nu prezintă o periculozitate deosebită pentru vegetaţia forestieră din
zonă. Cu toate acestea, de-a lungul timpului s-au manifestat doborâturi şi/sau rupturi, acestea
provocate de vânturi excepţionale, foarte puternice, cu viteze mari şi foarte mari, turbionare.
Vânturile care produc doborâturi ating viteze de 30 – 40 m/s, dar în anumite situaţii doborâturile
apar şi la viteze sub 30 m/s.
Înflorirea, înfrunzirea şi coacerea seminţelor forestiere sunt în funcţie de numeroşi factori,

pentru care cei mai importanţi sunt: altitudinea, expoziţia, panta, temperatura, lumina, vântul, solul,
substratul litologic şi exigenţele ecologice ale speciilor. De regulă fazele fenologice, urmează
etajele fitoclimatice.
65
4.2.4.5. Indicatorii sintetici ai datelor climatice

Tabelul 4.2.4.4.1.
Indicatori
Primăvara Vara Toamna Anual
sintetici
90 60 94 99
R = P/T
11 10 12 49
Ia = P / (T + 10)

- indicele de umiditate (R), cu relaţiile :
§ P· § Px4 ·
¨R ¸ ¨R ¸
© T ¹ (anual) şi © T ¹ (pe anotimpuri)

§ P · § Px4 ·
¨ Ia ¸ ¨ Ia ¸
© T 10 ¹ (anual) şi © T 10 ¹ (pe anotimpuri)
în care : P = precipitaţiile medii lunare [ mm ] ;
Conform clasificării climatelor după Köppen, teritoriul în studiu este caracterizat
prin: climat temperat, umed, cu ierni blânde, cu precipitaţii în tot cursul anului, cu temperaturi
sub 220 C în luna cea mai caldă a anului.
Încadrarea climatică după Köppen, are un caracter general, aceasta necaracterizând, în
totalitate, particularităţile locale ale regimului climatic.
4.2.5. Zone şi etaje bioclimatice
Repartizarea teritoriului unităţii pe zone bioclimatice (etaje de vegetaţie) este următoarea:

FM1+FD4 – Etajul montan-premontan de făgete………………..401,13 ha – 99 %
FD3 – Etajul deluros de gorunete, făgete și goruneto - făgete…………..2,85 ha –1%
Total..................……........................................................................ 403,98 ha – 100 %
Această repartiţie se referă exclusiv la terenurile acoperite cu pădure.
4.3. Soluri
Determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol s-a făcut în conformitate cu “Sistemul românesc

de taxonomie a solurilor (SRTS)“ (aprobat prin Ord. Nr. 519/08.08.2003 al M.A.P.A.M.), situaţia
fiind prezentată în tabelul 4.3.1.1.
66
4.3.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol
Tipurile şi subtipurile de sol existente în U.P. III Călămar sunt:

Tabel. 4.3.1.1.
Subtipul Suprafaţa Locul de
Nr. Clasa de Succesiunea
Tipul de sol de Codul identificare
crt. soluri Orizonturilor ha %
Sol (u.a.)
tipic 3201 Ao-Bv-R (C) 363,68 90 66F
Cambi- Districambosol
1 litic 3206 Ao-Bv-R 40,30 10 -
soluri
Total Districambosol 403,98 100 -
Total Cambisoluri 403,98 100 -
TOTAL U.P. 403,98 100 -
Se observă că pe întreaga suprafață a U.P. există un singur tip de sol: districambosol, cu
subtipul tipic care ocupă 90% din suprafaţă, urmat de districambosolul litic cu 10% din suprafața
unității de producție.
4.3.2. Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol
În cadrul U.P. III Călămar s-au identificat următoarele tipuri şi subtipuri de soluri:
I Clasa Cambislouri
1.Districambosol tipic, cod: 3201, ocupă 90% din suprafață, cu profil: Ao-Bv-R(C), intens
humifer cu un conţinut de humus brut în orizontul A de 12,802%, puternic acid cu pH=4,28-4,70,
bine aprovizionat cu azot (0,221-0,657 g%), oligobazice cu gradul de saturaţie în baze V=27,18-
29,64%, proprietăți districe la suprafață și cel puțin în prima parte a orizontului Bv, luto-nisipos, de
bonitate mijlocie spre superioară pentru fag şi amestecuri dintre fag și molid. Acest tip de sol a fost
identificat în u.a. 66F.
2. Districambosol litic, cod: 3206, ocupă 10% din suprafață, cu profil: Ao-Bv-R, cu rocă
masivă situată între 20-50 cm adâncime, format pe roci sărace în minerale calcice dar bogate în
minerale feromagneziene, gresii feruginoase, şisturi cloritoase, cuarţite închise la culoare,
micaşisturi, pe versanţi foarte repezi, este foarte puternic acid, slab la foarte humifer,
oligomezobazic, mijlociu la foarte bine aprovizionat în azot total, luto-nisipos, de bonitate
inferioară pentru fag, brad şi molid. Bonitatea inferioară este determinată de volumul edafic mic al
solului din cauza superficialităţii acestuia, fiind format pe versanţi repezi, precum şi conţinutului de
schelet.
67
4.3.3. Buletin de analiză (extras)
Buletinul de analiză se află la nivel de S.G., mai jos fiind prezentat un extras cu datele din
U.P. III Călămar.
Tabel. 4.3.3.1.
Capaci-
Grad
tatea
U.a. de satu- Azot
Ori- Umidi- Ca Baze de H de totală Tex-
Nr Tip şi subtip de sol Nivel Humus raţie în total
zon- tate pH CO3 schimb schimb de tura
crt Arboret: compoziţie- cm % baze g %
turi % % me/% Me/% schimb
prod. me/%
me/%
U.P. III, u.a. 66F
3 Ao 0-5 8,81 4,28 12,802 - 5,31 14,23 19,54 27,18 0,657 n
Districambosol tipic
9FA 1MO, sămânţă,
4 Bv 5-70 8,51 4,70 4,300 - 7,37 17,49 24,86 29,64 0,221 n-l
40 ani, Pm
68
4.3.4. LISTA UNITATILOR AMENAJISTICE PE TIPURI SI SUBTIPURI DE SOL

18N1 18N2 19N 20N 21V 37N 66C 67S 68D 69D 70D 71D 72D 73D 74D
75D
3201 tipic
17 A 17 B 18 A 18 B 18 C 19 A 19 B 20 A 20 B 21 A 21 B 21 C 22 A 22 B 37 A
62 A 62 B 63 A 63 B 64 A 65 A 65 B 65 D 65 E 66 A 66 C 66 D 66 E 66 F 67 A
67 B
3206 litic
19 C 64 B 65 C 66 B
69
4.4. Tipuri de staţiuni

4.4.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiune
Repartiţia tipurilor de staţiune pe etaje fitoclimatice este următoarea:
Tabel. 4.4.1.1.
Categoria de
Suprafaţa
Codul Tipul şi subtipul de bonitate
Diagnoza tipului de staţiune
T.S. sol
ha % sup. mij. inf.
FM1+FD4 – Etajul montan-premontan de făgete
Montan-premontan de făgete, Pi, 3206-districambosol
36,74 9 - - 36,74
4.3.2.1. brun acid, edafic mic. litic
total T.S. 36,74 9 - - 36,74
Montan-premontan de făgete, Pm, 3201-districambosol
239,56 59 - 239,56 -
4.3.2.2. brun acid cu mull, edafic mijlociu tipic
total T.S. 59 - 239,56 -
Montan - premontan de făgete Pi, brun 3206-districambosol
3,56 1 - - 3,56
4.4.1.0. edafic mic, cu Asperula - Dentaria litic
total T.S. 3,56 1 - - 3,56
Montan - premontan de făgete Pm,
3201-districambosol
brun edafic mijlociu, cu Asperula - 74,66 18 - 74,66 -
4.4.2.0. tipic
Dentaria
total T.S. 74,66 18 - 74,66 -
Montan - premontan de făgete Ps,
3201-districambosol
brun edafic mare, cu Asperula - 46,61 12 46,61 - -
4.4.3.0. tipic
Dentaria
total T.S. 6,61 12 46,61 314,22 40,30
Total FM1+FD4 401,13 99 46,61 314,22 40,30
FD3 – Etajul deluros de gorunete, făgete și goruneto - făgete
Deluros de făgete Pm, brun edafic 3201-districambosol
2,01 1 - 2,01 -
5.2.4.2. mijlociu cu Asperula - Asarum tipic
total T.S. 2,01 1 - 2,01 -
Deluros de făgete Ps, brun edafic 3201-districambosol
0,84 - 0,84 - -
5.2.4.3. mare cu Asperula - Asarum tipic
total T.S. 0,84 - 0,84 - -
Total FD3 2,85 1 0,84 2,01
ha 403,98 100 47,45 316,23 40,30
Total general
% 100 100 12 78 10
Din datele prezentate în tabelul de mai sus se poate observa că staţiunile cele mai bine
reprezentate în cadrul unităţii de producţie, din punctul de vedere al bonităţii, sunt cele de bonitate
mijlocie cu 78% urmate de staţiunile de bonitate superioară (12%). Se poate spune deci, că în cadrul
unităţii de producţie există condiţii de vegetaţie de la bune foarte bune.
Dacă analizăm răspândirea în suprafaţă a tipurilor de staţiuni, se constată că cel mai bine reprezentat
este tipul de staţiune – 4.3.2.2.. – Montan-premontan de făgete, Pm, brun acid cu mull, edafic
mijlociu, care participă cu 59% din suprafaţa cu pădure.
Analizând repartiţia suprafeţei pe etaje fitoclimatice se constată că teritoriul unităţii de
producţie este răspândit pe două etaje fitoclimatice, FM1+FD4 – Etajul montan premontan de
făgete și FD3 – Etajul deluros de gorunete, făgete și goruneto - făgete.
Repartiţia pe etaje fitoclimatice se poate urmări la capitolul 16 din partea a III-a a
amenajamentului paragraful 16.3.4.
70
422
4.4.2. Descrierea tipurilor de staţiuni cu factori limitativi şi măsurile de gospodărire impuse de aceşti factori
Tabel. 4.4.2.1.
Tipul natural de Factori şi Măsuri de gospodărire impuse de factorii ecologici şi riscuri

Etaj.
Indicativul de clasificare şi descrierea pădure şi determinanţi Compoziţia optimă
fito-
concisă a tipului de staţiune productivitatea ecologici Recomandări Compoziţia de împăd în Tratament
clim
acestuia limitativi, riscuri terenuri goale
4.3.2.1. Montan – premontan de făgete Pi, brun

acid edafic mic:
Se găseşte pe creste, coame şi versanţi moderat şi
puternic înclinaţi. Depozite de suprafaţă provenite
din roci acide şi intermediare, sedimentare, eruptive, - substanţele
- menţinerea
meta-morfice. Districambosoluri litice superficiale şi 415.1 Făget montan nutritive;
tipului natural 7FA 2MO 1DT - lucrări speciale
mijlociu profunde, luto-nisipoase şi nisipo-lutoase, cu Luzula luzuloides - volum edafic
fundamental de 6FA 2MO 2DT de conservare
semischeletice şi scheletice, cu eroziune divers (i) mic;
pădure.
dezvoltată, volum edafic mic şi foarte mic. - apa.
Troficitate scăzută, aprovizionare cu apă deficitară,
substanţele nutritive şi apa fiind factori limitativi la
nivel inferior de productivitate. Bonitate inferioară
pentru fag.
de făgete
4.3.2.2. Montan - premontan de făgete Pm, brun moderat
acid cu mull, edafic mijlociu: limitativi:
Se găseşte pe terenuri nestâncoase sau cu rare iviri - aciditatea - menţinerea
411.4 Făget montan - tăieri progresive
de stânci, pe versanţi înclinaţi, expoziţii însorite, pe activă; tipului natural 8FA 2DT
FM1 + FD4 – Etajul montan premontan

pe soluri schelete cu - lucrări speciale
districambosoluri tipice, slab la mediu podzolite, - substanţele fundamental de 7FA 2MO 1DT
floră de mull (m) de conservare
slab scheletice la semischeletice cu floră de tip nutritive; pădure.
Festuca sau chiar de mull. Bonitate mijlocie pentru - nivel scăzut de
fag. troficitate.
71
Tabel. 4.4.2.1.(Continuare)
Etaj.
fito-
clim
4.4.1.0. Montan – premontan de făgete Pi, brun
edafic mic, cu Asperula – Dentaria:
- nivelul redus
Se găseşte pe coame şi pe versanţi superiori, mai rar
al apei
mijlocii, repezi şi foarte repezi, cu expoziţii diverse.
accesibile;
Substraturi din depozite de suprafaţă subţiri,
- volumul edafic
provenite din roci sedimentare, eruptive sau
mic; - menţinerea
metamorfice, predominant intermediare, mai rar 411.5 Făget de limită 7FA 2MO 1DT - lucrări speciale
- minus de consistenţei cât
acide, bazice sau carbonatice. Districambosoluri cu floră de mull (i) 6FA 3MO 1DT de conservare
căldură; mai pline.
litice, cu mull şi mull-moder, superficiale şi mijlociu
- pericol de
profunde, predominant luto-nisipoase şi nisipo-
eroziune;
lutoase, divers scheletice, cu drenaj intern şi extern
- substanţele
bun şi chiar intens, slab şi moderat humifere, cu
nutritive reduse.
structură grăunţoasă şi subpoliedrică. Bonitate
inferioară pentru fag.
moderat
4.4.2.0. Montan – premontan de făgete Pm, brun limitativi:
de făgete
edafic mijlociu, cu Asperula – Dentaria: - aciditatea - menţinerea
411.4 Făget montan - tăieri progresive
Se găseşte pe versanţi cu expoziţii diverse, înclinări activă; tipului natural 8FA 2DT
pe soluri schelete cu - lucrări speciale
moderate şi repezi. Districambosoluri tipice cu mull, - substanţele fundamental de 7FA 2MO 1DT
floră de mull (m) de conservare
mijlociu profunde, slab scheletice, cu volum edafic nutritive; pădure.
mijlociu. Bonitate mijlocie pentru fag. - nivel scăzut de
troficitate.
FM1 + FD4 – Etajul montan premontan

4.4.3.0. Montan – premontan de făgete Ps, brun
edafic mare, cu Asperula – Dentaria: - menţinerea

Se găseşte pe un versant cu expoziţie nord-estică şi 411.1 Făget normal tipului natural 8FA 2DT
- - tăieri progresive
înclinare de 15g. Depozite de suprafaţă groase, cu floră de mull (s) fundamen-tal de 7FA 1MO 2DT
districambosol tipic, cu mull, acid, profund, lipsit de pădure.
schelet. Bonitate superioară pentru fag și molid.
423
72
424
Tabel. 4.4.2.1.(Continuare)
Etaj.
fito-
clim
5.2.4.2. Deluros de făgete Pm, brun edafic
mijlociu cu Asperula - Asarum:
Se găseşte pe versanţi cu expoziții și înclinări
diverse, cu configuraţie ondulată, mai rar plană sau
moderat - menţinerea
frământată. La altitudini mai mari se localizează în 421.2 Făget de deal - tăieri progresive
limitativi: tipului natural 8FA 2DT
partea su-perioară a versanţilor, iar la altitudini mai pe soluri schelete cu - lucrări speciale
- volumul edafic fundamental de 7FA 2PAM 1DT
mici, la poale. Districambosoluri tipice, pe floră de mull (m) de conservare
mijlociu. pădure
substraturi de calcare, gresii şi conglomerate,
mijlociu profunde şi profunde, slab scheletice și
semischeletice, cu volum edafic mijlociu. Bonitate
mijlocie pentru făgete și făgeto-cărpinete.
5.2.4.3. Deluros de făgete Ps, brun edafic mare cu
Asperula – Asarum:
Se găseşte pe versanţi cu expoziții și înclinări
diverse, cu configuraţie ondulată, pe locuri aşezate, - menţinerea
- tăieri progresive
văi largi, fără curs de apă. Districambosoluri tipice, 421.1 Făget de deal tipului natural 8FA 2DT
- - lucrări speciale
formate pe substraturi de gresii şi conglomerate, cu floră de mull (s) fundamental de 7FA 2PAM 1DT
de conservare
profunde şi foarte profunde, fără schelet sau slab pădure
scheletice, cu volum edafic mare la foarte mare și
troficitate ridicată. Bonitate superioară pentru făgete
FD3 – Etajul deluros de gorunete şi goruneto - făgete

şi făgeto-cărpinete.
73

75D
4321 64 B 65 C 66 B
4322 17 A 17 B 18 A 21 B 21 C 22 A 22 B 62 A 62 B 63 A 63 B 64 A 65 A 65 B 65 D
65 E 66 A 66 C 66 D 66 E 66 F
4410 19 C
4420 18 B 18 C 19 B 20 A 20 B 21 A
4430 19 A
5242 37 A 67 A
5243 67 B
74

75D
4321 3206 64 B 65 C 66 B
4322 3201 17 A 17 B 18 A 21 B 21 C 22 A 22 B 62 A 62 B 63 A 63 B 64 A 65 A 65 B 65 D
65 E 66 A 66 C 66 D 66 E 66 F
4410 3206 19 C
4420 3201 18 B 18 C 19 B 20 A 20 B 21 A
4430 3201 19 A
5242 3201 37 A 67 A
5243 3201 67 B
75
4.5. Tipuri de pădure

4.5.1. Evidenţa tipurilor naturale de pădure
În tabelul următor se prezintă repartiţia suprafeţei pe tipuri de pădure.

Tabel. 4.5.1.1.
Tip de pădure Suprafaţa Productivitatea naturală
Nr. Tip de
Super. Mijl. Inf.
crt. staţiune Codul Diagnoza ha %
ha ha ha
1. 4.3.2.1. 415.1 Făget montan cu Luzula luzuloides (i) 36,74 9 - - 36,74
2. 4.3.2.2. 411.4 Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull (m) 239,56 59 - 239,56 -
3. 4.4.1.0. 411.5 Făget de limită cu floră de mull (i) 3,56 1 - - 3,56
4. 4.4.2.0. 411.4 Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull (m) 74,66 18 - 74,66 -
5. 4.4.3.0. 411.1 Făget normal cu floră de mull (s) 46,61 12 46,61 - -
6. 5.2.4.2. 421.2 Făget de deal pe soluri schelete cu floră de mull (m) 2,01 1 - 2,01 -
7. 5.2.4.3. 421.1 Făget de deal cu floră de mull (s) 0,84 - 0,84 - -
ha 403,98 100 47,45 316,23 40,30
TOTAL U.P.
% 100 100 12 78 10
Tipul de pădure care ocupă suprafaţa cea mai mare (77%) în cadrul unităţii de
producţie este 411.4. – Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull (m). Din punct
de vedere al productivităţii naturale 78% sunt de productivitate mijlocie, 12% de
productivitate superioară și 10% de productivitate inferioară. La punctul 4.5.2. se prezintă
lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiuni şi tipuri de pădure.
76

75D
4321 4151 64 B 65 C 66 B
4322 4114 17 A 17 B 18 A 21 B 21 C 22 A 22 B 62 A 62 B 63 A 63 B 64 A 65 A 65 B 65 D
65 E 66 A 66 C 66 D 66 E 66 F
4410 4115 19 C
4420 4114 18 B 18 C 19 B 20 A 20 B 21 A
4430 4111 19 A
5242 4212 37 A 67 A
5243 4211 67 B
77

75D
67 B
17 A 17 B 18 B 18 C 19 B 20 A 21 B 21 C 22 A 22 B 37 A 62 A 62 B 63 A 64 A
65 A 65 D 65 E 66 A 66 E 66 F 67 A
19 C 65 C 66 B
Artificial de pr od. sup.
19 A
18 A 20 B 21 A 63 B 65 B 66 C 66 D
Artificial de pr od. inf.
64 B
78
4.5.4. Formaţii forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure
Caracterul actual al tipului de pădure pe formaţii forestiere este redat în tabelul următor:
Tabel. 4.5.4.1.
Caracterul actual al tipului de pădure
Formaţia Natural fundamental Derivat Artificial
Nedefi- Total Terenuri
de productivitate total de product. de productiv.
forestieră sub- par nit pădure goale Total
sup.+
(cod– sup mijl. inf. prod. ţial sup. mijl inf. inf.
mijl
denumire)
Ha %
- - - - - - - - - - - - 18,63 18,63
00 4
- - - - - - - - - - - - 100 100
41.
- 214,32 29,75 - - - - - 146,51 10,55 - 401,13 - 401,13
Făgete
95
pure
- 53 7 - - - - - 37 3 - 100 - 100
montane
42.
0,84 2,01 - - - - - - - - - 2,85 - 2,85
Făgete
1
pure de
29 71 - - - - - - - - - 100 - 100
dealuri
0,84 216,33 29,75 - - - - - 146,51 10,55 - 403,98 18,63 422,61
100
TOTAL - 54 7 - - - - - 36 3 - 96 4 100
U.P. 246,92 - - - 157,06 - 1403,98 18,63 422,61

100
61 - - - 39 - 96 4 100
Analizând caracterul actual al tipului de pădure redat pe formaţii forestiere, tipuri de staţiune
şi tipuri de pădure, în partea a III-a a amenajamentului, la paragraful 16.3.1. şi 16.3.2., se constată
că 61% din suprafaţa păduroasă este ocupată de păduri natural-fundamentale. Arboretele artificiale
reprezintă 39%.
79
4.6. Structura fondului de producţie şi protecţie
Repartiţia suprafeţelor pe grupe de specii, clase de vârstă şi clase de producţie este redată în
tabelul următor:
Tabel. 4.6.1.
Subunitatea Clase de vârstă Clase de producţie
Grupe de Supraf.
de producţie
specii ha I II III IV V VI VII I II III IV V
sau protecţie
Rășinoase 139,44 10,24 32,66 6,30 - 82,28 7,96 - - 39,75 87,04 12,65 -
“A”
Fag 251,69 6,04 104,28 - - 113,48 27,89 - - 9,32 216,77 25,60 -
codru-
Diverse
regulat, 7,31 - 4,63 - - 0,22 2,46 - - - 4,27 3,04 -
tari
sortimente
Total SUP
obişnuite 398,44 16,28 141,57 6,30 - 195,98 38,31 - - 49,07 308,08 41,29 -
“A”
Rășinoase 0,08 - - 0,08 - - - - - 0,08 - - -
Fag 5,43 - - 0,76 - 0,27 4,40 - - 0,76 4,67 - -
“M”
Diverse
conservare 0,03 - - - - 0,03 - - - - 0,03 - -
tari
deosebită
Total SUP
5,54 - - 0,84 - 0,30 4,40 - - 0,84 4,70 - -
“M”
Rășinoase 139,52 10,24 32,66 6,38 - 82,28 7,96 - - 39,83 87,04 12,65 -
TOTAL Fag 257,12 6,04 104,28 0,76 - 113,75 32,29 - - 10,08 221,44 25,60 -
U.P. Diverse
7,34 - 4,63 - - 0,25 2,46 - - - 4,30 3,04 -
tari
Ha 403,98 16,28 141,57 7,14 - 196,28 42,71 - - 49,91 312,78 41,29 -
Total U.P.
% 100 4 35 2 - 49 10 12 78 10 -
Structura U.P. în ceea ce priveşte compoziţia, consistenţa, clasa de producţie medie,

creşterea curentă şi volumul, este redată în tabelul 4.6.2.
Tabel. 4.6.2.
Specii
Specificări Total
FA MO ME LA PAM DR CA
Compoziţia (%) 63 34 1 1 1 - - 100
Clasa de producţie III1 II8 III7 III0 III0 IV0 III0 III0
Consistenţa 0,81 0,78 0,90 0,86 0,62 0,60 0,67 0,80
Vârsta medie (ani) 68 70 31 42 94 5 95 68
Creşterea curentă
6,3 7,7 6,3 12,3 0,7 1,8 - 6,7
m3/an/ha
Volum mediu la ha
259 407 82 248 205 - 233 306
m3/ha
Volum total m3 66614 55340 381 748 550 - 7 123640
80
Referitor la structura fondului de producţie şi protecţie, se constată că predomină fagul cu

63%, urmat de molid cu 34%.
4.7. Arborete slab productive şi provizorii
În tabelul următor sunt evidenţiate arboretele slab productive şi provizorii.

Tabel.4.7.1.
Nr. Caracterul actual al Suprafaţa
Unităţi amenajistice
crt. tipului de pădure ha %
Natural fundamental de
1. 19C, 65C, 66B 29,75 74
productivitate inferioară
Artificial de
2. 64B 10,55 26
productivitate inferioară
Total 40,30 100
Din cele 40,30 ha arborete slab productive și provizorii, 10,55 ha fac obiectul refacerii
întrucât diferența de suprafață e reprezentată de arborete natural fundamental de productivitate
inferioară ce valorifică corespunzător potențialul stațional. Dinamica refacerii acestor arborete va fi
tratată în amănunt la capitolul 6.6.
4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori şi limitativi
Cel mai important factor destabilizator şi limitativ îl reprezină doborâturile de vânt care
afectează 21% din suprafața cu pădure urmat de roca la suprafață care este prezentă pe 7% (6%
fiind R1-2 și 1% R3-5), uscarea care afectează 2% din suprafaţa păduroasă a unităţii de producţie,
fiind uscare mijlocie, și rupturi de zăpadă și vânt care afectează 2% din suprafața cu pădure.
Măsurile silvotehnice necesare pentru conducerea arboretelor afectate vor fi tratate în detaliu
la paragraful 6.7. şi la capitolul 8.
81

Suprafata afectata
% Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % Ha %
Doboraturi de vant (V1 - 4) 21 82.89 100 82.89 100
Uscare (U1 - 4) 2 6.30 100 6.30 100
Atacuri de daunatori (I1 - 3)
Incendieri (K1 - 3)
Rupturi de zapada si vant (Z1 - 4) 2 6.30 100 6.30 100
Poluare ( 1 - 4)
Alunecari (A1 - 4)
Inmlastinari (M1 - 3)
Eroziune in suprafata (S1 - 4)
Eroziune total ( 1 - 5)
Roca la suprafata total (R1 - A) 7 27.26 100 24.57 90 2.69 10
din care pe:0.1-0.2S (R1 - 2) 6 24.57 100 24.57 100
0.3-0.5S (R3 - 5) 1 2.69 100 2.69 100
>=0.6S (R6 - A)
Tulpini nesanatoase total (T1 - A)
din care: 10-20% (T1 - 2)
30-50% (T3 - 5)
>=60% (T6 - A)
82

(V1 - 4) izolate 19 A 20 B 21 A
(U1 - 4) mijlocie 65 B
(Z1 - 4) destul de frecv. 65 B
Total Z2 1 UA 6.30 HA
Total (Z1 - 4) Rupturi de zapada si vant 1 UA 6.30 HA
(R1 - 2) /0,1S 17 A
(R3 - 5) /0,3S 17 B
83
4.9. Starea sanitară a pădurii
Lucrările necesare pentru a menţine o stare fitosanitară corespunzătoare a pădurilor, fac

parte integrantă din procesul de gospodărire silvică. Ca obiectiv principal al acestor lucrări, este
aducerea şi menţinerea pădurilor într-o stare bună de igienă, prin prevenirea apariţiei în masă a
dăunătorilor animali şi vegetali.
Din evidenţa ocolului silvic şi din observaţiile făcute în teren cu ocazia lucrărilor de
culegere a datelor pentru descrierea parcelară rezultă că în anii de aplicare a amenajamentului
expirat nu s-au semnalat atacuri de boli şi dăunători care să afecteze în mod vizibil arboretele din
cadrul unităţii de producţie, starea sanitară a pădurii fiind corespunzătoare.
Pentru asigurarea unei stări fitosanitare bune a pădurilor este necesar ca lucrările de
igienizare şi curăţire să fie executate la timp conform instrucţiunilor şi normativelor în vigoare. În
acest sens ocolul silvic va lua următoarele măsuri:
extragerea la timp a arborilor uscaţi, vătămaţi, infestaţi, doborâţi sau rupţi de vânt şi de zăpadă;
curăţirea la timp a parchetelor de resturile rămase de la exploatare;
executarea în timp util a tăierilor de igienă planificate, parcurgându-se anual întreaga suprafaţă
prevăzută în plan;
observarea atentă a dinamicii dezvoltării dăunătorilor şi combaterea lor la timp;
eliminarea cauzelor de ordin antropic ( răniri de arbori, extrageri în delict, păşunat abuziv, etc.);
utilizarea în lucrările de împădurire a genotipurilor locale adaptate microclimatului zonal, ce sunt
mult mai rezistente la acţiunea factorilor limitativi;
eliminarea treptată a arborilor din lăstari prin crearea unor noi arborete din sămânţă mult mai
rezistente la toxicitate şi la condiţiile de stres nutritiv şi deficit temporar de apă ;
intensificarea pazei contra incendiilor;
amenajarea locurilor pentru fumat şi odihnă;
intensificarea muncii de propagandă şi avertizare.
4.10. Concluzii privind condiţiile staţionale şi de vegetaţie
Corelaţia dintre bonitatea staţiunilor şi productivitatea arboretelor care vegetează pe aceste

staţiuni este redată în tabelul de mai jos.
84
Tabel. 4.10.1
Diferenţe
Bonitatea staţiunilor Productivitatea arboretelor
(%)
Categoria Supr. (ha) % Categoria Supr. (ha) % + -
Natural fundamental de prod. superioară 0,84 -
Parţial derivat de productivitate superioară - -
Total derivat de productivitate superioară - -
Superioară 47,45 12 - -
Artificial de productivitate superioară 46,61 12
Nedefinite - -
Total 47,45 12
Natural fundamental de prod. mijlocie 216,33 54
Parţial derivat de productivitate mijlocie - -
Total derivat de productivitate mijlocie - -
Mijlocie 316,23 78 - -
Nedefinite - -
Total 316,23 78
Natural fundamental de prod. inferioară 29,75 7
Parţial derivat de productivitate inferioară - -
Inferioară 40,30 10 Total derivat de productivitate inferioară - - - -
Artificial de productivitate inferioară 10,55 3
Nedefinite - -
Total 40,30 10
Total 403,98 100 Total general 403,98 100 - -
Condiţiile specifice unităţii de producţie III Călămar au dus la identificarea a 7 tipuri de

staţiuni forestiere, încadrate în 2 etaje de vegetaţie (F.M.1.+F.D.4. și F.D.3.)
Vegetaţia forestieră este corespunzătoare condiţiilor staţionale. Există totuşi 157,06 ha
arborete necorespunzătoare (artificiale).
Fâcând o comparaţie între bonitatea staţională şi productivitatea arboretelor, se poate
observa că vegetaţia forestieră este corespunzătoare condiţiilor staţionale, existând 12% arborete de
productivitate superioară care valorifică corespunzător suprafața de 47,45 ha (100%) ocupată de
stațiuni de bonitate superioară.
Analizând cele arătate în paragrafele anterioare, dar mai ales datele referitoare la staţiuni,
soluri, tipuri de pădure, precum şi elementele privind cadrul natural specifice unităţii de producţie,
se poate trage concluzia că teritoriul prezintă grade ridicate de favorabilitate pentru instalarea şi
85
creşterea speciilor forestiere indigene de valoare şi în special a fagului, dar şi al speciilor de amestec
(paltin).
Prin măsurile ce vor fi prevăzute la capitolele următoare se va urmări ca, în viitor, să fie
mărită ponderea arboretelor natural fundamentale de productivitate superioară și mijlocie.
În ceea ce priveşte fondul de producţie actual se prezintă în continuare o analiză a structurii
actuale în raport cu caracteristicile de bază: compoziţie, clasa de vârstă şi clasa de producţie.
a) compoziţia arboretelor – din tabelul de la paragraful 16.2.9. (partea a III-a) se desprind

următoarele compoziţii pe U.P. şi subunităţi :
- SUP ,,A” : 63FA 34MO 1ME 1LA 1PAM

- SUP ,,M” : 98FA 1MO 1CA
- UP : 63FA 34MO 1ME 1LA 1PAM
Compoziţia acestor arborete se va îmbunătăţi după aplicarea măsurilor prevăzute de actualul
amenajament, în special după executarea operaţiunilor culturale.
b) clasele de vârstă pentru fondul productiv sunt :
I – 4%, II – 36%, III – 2%, IV – %, V – 48%, VI – 10 % VII – %
c) clasele de producţie pentru fondul productiv sunt :
I – -%, II – 12%, III – 78%, IV – 10 %, V – - %.
86
5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL-ECONOMICE ALE PĂDURII

ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE
5.1. Stabilirea funcţiilor social economice şi ecologice ale pădurii

5.1.1. Obiective social economice
Pentru arboretele în studiu se preconizează următoarele obiective generale:

- asigurarea unor efecte de protecţie pe care le oferă pădurea;
- producerea de lemn în cantităţi şi de dimensiuni cât mai mari, din care să rezulte o gamă variată
de sortimente industriale (derulaj, cherestea, lemn pentru construcţii, celuloză, etc,) în funcţie de
potenţialul staţional şi structura arboretelor.
În concordanţă cu funcţiile atribuite arboretelor, obiectivele social-economice şi ecologice ale
pădurii sunt:
Tabel. 5.1.1.1.
Nr. crt. Grupa de obiective şi servicii Denumirea obiectivului de protejat sau a serviciului de realizat
Perimetrului lacului de acumulare Firiza;
1. Hidrologie (de protecție a apelor) Perimetrul păstrăvăriei Blidari și izvoarele care alimentează cu
apa păstrăvăria;
2. Protecţia terenurilor şi a solurilor terenurile cu pantă mare;
lemn de fag, molid pentru cherestea

3. Produse lemnoase
lemn pentru celuloză, construcţii rurale şi alte utilizări
4. Alte produse în afara lemnului şi a serviciilor vânat, fructe de pădure, ciuperci comestibile, plante medicinale
Aceste obiective generale pentru arboretele în studiu se regăsesc materializate în zonarea

funcţională a arboretelor, reactualizată conform normelor în vigoare, pe grupe şi categorii
funcţionale.
5.1.2. Funcţiile pădurii
Repartiţia suprafeţei pe grupe şi categorii funcţionale este redată în tabelul 5.1.2.1.

Tabel. 5.1.2.1.
Grupa şi categoria funcţională Suprafaţă
Cod Denumire Ha %
Grupa I
Arboretele situate pe versanții râurilor și pâraielor din zonele montane, de dealuri și colinare,
1C 398,44 99
care alimentează lacurile de acumulare și naturale (TIV)
Arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe
terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marnoargilos și
2A 5,54 1
argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de
35 grade, pe alte substrate litologice (TII)
Cu caracter de noutate, pentru amenajamentul U.P. III Călămar s-a făcut analiza arboretelor
87
în vederea identificării pădurilor virgine și cvasivirgine și zonarea funcțională corespunzătoare a

acestora, constatându-se că în cuprinsul unității de producție III Călămar nu există păduri virgine
și/sau cvasivirgine.
88
440
Analiza arboretelor din U.P. III Călămar, O.S. Firiza, prin prisma criteriilor și indicatorilor prevăzuți de Ordinul 3397/2012
Tabel 5.1.2.2.
Criterii şi indicatori
u.a.
Vârsta
Suprafaţa
Compoziţia
Consistenţa
Păduri virgine Păduri cvasivirgine
virgină/cvasivirgină)
Rezultatul analizei (Pădure
Consistenţa + roca la suprafaţă

1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
1.8.
1.9.
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
1.8.
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.

67A 1,71 10FA 110 0,8 0,8 - da da da da da da da da nu nu nu nu nu da da da da da da da da da nu nu nu nu da -
În urma analizei s-a constatat că nu există unități amenajistice care îndeplinesc criteriile şi indicatorii din Ordinul 3397/2012.
În tabelul anterior a fost trecut doar u.a.-ul cu biodiversitate ridicată, inclusiv sub raportul dimensiunilor și vârstei arborilor, unii dintre aceștia
având vârste apropiate de limita longevității, respectiv cu elemente de arboret cu vârste de peste 150 de ani, având frecvent structură plurienă și relative
plurienă, conform criteriului 1 – naturalitate, indicatori de la punctul 1.3. din ordinul menționat anterior.
89
Potrivit obiectivelor social economice generale preconizate mai sus, amenajamentul a atribuit
următoarele funcţii:
a) păduri cu funcţii speciale de protecţie:
1. – păduri în care nu se reglementează procesul de producţie, încadrate în grupa I funcţională, categoria:
– 2A – Arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în
adâncime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliș
(facies marnos, marnoargilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și
litologice - tipul funcțional TII – 5,54 ha (1%);
2. – păduri în care se reglementează procesul de producţie, încadrate în grupa I funcţională, categoria:
– 1C – Arboretele situate pe versanții râurilor și pâraielor din zonele montane, de
dealuri și colinare, care alimentează lacurile de acumulare și naturale - tipul
funcțional TIV – 398,44 ha (99%);
Pe tipuri funcţionale situaţia se prezintă astfel :
Tabel. 5.1.2.3.
Tipul de categorie Grupa şi categoria Suprafaţa
Ţelul de gospodărire
funcţională funcţională Ha %
TII 1.2A conservare deosebită 5,54 1
TIV 1.1C protecţie şi producţie 398,44 99
Total U.P. * 403,98 100
5.1.3. Subunităţi de producţie şi protecţie constituite
Potrivit obiectivelor social-economice, structurii actuale a pădurilor şi funcţiilor atribuite, se

impune constituirea a două subunităţi, astfel:
S.U.P. “A”– codru regulat, sortimente obişnuite, în suprafaţă de 398,44 ha, cu arborete
formate în principal din fag și molid, încadrate în grupa I funcţională, categoria funcţională 1C
(tipul funcţional IV).
S.U.P. “M”– păduri supuse regimului de conservare deosebită, în suprafaţă de 5,54 ha, în
care nu se reglementează procesul de producţie lemnoasă, în care se vor executa numai lucrări de
îngrijire şi de conservare şi în care sunt incluse arborete aparţinând în întregime grupei I
funcţionale, categoria funcţională 2A (tipul funcţional II).
Constituirea subunităţilor de gospodărire este prezentată în tabelul 5.1.3.1.
90
5.1.3.1. CONSTITUIREA SUBUNITATILOR DE GOSPODARIRE

18N1 18N2 19N 20N 21V 37N 66C 67S 68D
69D 70D 71D 72D 73D 74D 75D
A 17 A 18 A 18 B 18 C 19 A 19 B 19 C 20 A 20 B
21 A 21 B 21 C 22 A 22 B 62 A 62 B 63 A 63 B
64 A 64 B 65 A 65 B 65 C 65 D 65 E 66 A 66 B
66 C 66 D 66 E 66 F
M 17 B 37 A 67 A 67 B
5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor şi ale pădurii
Pentru a dirija arboretele de la actuala structură spre structura corespunzătoare, menită să

îndeplinească în cele mai bune condiţii obiectivele social-economice, este necesar să se stabilească
căile prin care să se poată ajunge la această structură, acestea fiind: regimul, compoziţia ţel,
tratamentul, exploatabilitatea şi ciclul.
5.2.1. Regimul
Ţinând seama de obiectivele social-economice fixate, de funcţiile atribuite şi de structura

actuală a fondului productiv şi protectiv al unităţii de producţie, în care ponderea este deţinută de
fag (63%), molid (34%) și paltin (1%), de necesităţile folosirii cât mai eficiente a capacităţii de
producţie şi protecţie se adoptă regimul codrului.
5.2.2.Compoziţia ţel
Pentru fiecare arboret în parte, amenajamentul a stabilit o compoziţie corespunzătoare tipului

natural fundamental de pădure, condiţiilor staţionale, funcţiilor social-economice atribuite, precum
şi stării de fapt actuale a acestuia. Compoziţia ţel în descrierea parcelară este redată diferenţiat după
cum urmează:
- compoziţia ţel la exploatabilitate – este redată pentru arboretele preexploatabile şi
neexploatabile, reprezentând cea mai favorabilă compoziţie la care trebuie să ajungă arboretele la
vârsta exploatabilităţii, în raport cu compoziţia lor actuală şi cu posibilităţile de modificare a ei prin
intervenţiile posibile a se executa.
- compoziţia ţel de regenerare- este redată numai pentru arboretele exploatabile în prezent şi
pentru cele care devin exploatabile în cursul primei perioade de amenajare. La stabilirea acesteia, s-
a ţinut cont de compoziţia corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure, de “Îndrumări
91
tehnice pentru compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor“, precum şi de “Norme

tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor”.
Compoziţia ţel optimă este compoziţia stabilită pentru fiecare tip natural fundamental de
pădure în parte, în raport cu ţelurile de gospodărire şi cu condiţiile ecologice date. Prin lucrările
propuse de amenajament, se va urmări realizarea compoziţiei optime.
În tabelul.5.2.2.1. s-au trecut compoziţiile optime pentru fiecare tip natural fundamental de
pădure.
Tabel. 5.2.2.1.
Tip Tip Compoziţia Suprafaţa Suprafaţa pe specii -ha-
S.U.P.
staţiune pădure ţel (ha) FA MO PAM ME LA CA DR DT
4.3.2.1. 415.1 7FA 2MO 1DT 36,74 25,73 7,34 - - - - - 3,67
4.3.2.2. 411.4 8FA 2DT 236,87 189,50 - - - - - - 47,37
A 4.4.1.0. 411.5 7FA 2MO 1DT 3,56 2,48 0,72 - - - - - 0,36
4.4.2.0. 411.4 8FA 2DT 74,66 59,73 - - - - - - 14,93
4.4.3.0. 411.1 8FA 2DT 46,61 37,29 - - - - - - 9,32
Ha 398,44 314,73 8,06 - - - - - 75,65
TOTAL S.U.P. ,,A”
% 100 79 2 - - - - - 19
Compoziţia actuală Ha 398,44 251,69 135,85 2,68 4,63 3,02 - 0,57 -
S.U.P. ,,A” % 100 63 34 1 1 1 - - -
4.3.2.2. 411.4 8FA 2DT 2,69 2,15 - - - - - - 0,54
M 5.2.4.2. 421.2 8FA 2DT 2,01 1,61 - - - - - - 0,40
5.2.4.3. 421.1 8FA 2DT 0,84 0,67 - - - - - - 0,17
Ha 5,54 4,43 - - - - - - 1,11
TOTAL SUP ,,M”
% 100 80 - - - - - - 20
Compoziţia actuală Ha 5,54 5,43 0,08 - - - 0,03 - -
S.U.P. ,,M” % 100 98 1 - - - 1 - -
Ha 403,98 319,16 8,06 - - - - - 76,76
TOTAL U.P.
% 100 79 2 - - - - - 19
Compoziţia actuală Ha 403,98 257,12 135,93 2,68 4,63 3,02 0,03 0,57 -
U.P. % 100 63 34 1 1 1 - - -
5.2.3. Tratamentul
La alegerea tratamentelor de aplicat s-au avut în vedere următoarele considerente :

- asigurarea permanenţei pădurilor prin evitarea intervenţiilor care să dezgolească solul pe
suprafeţe mari, în vederea exercitării de către acestea a funcţiilor de protecţie ;
- conducerea pădurilor spre structuri diversificate, capabile să îndeplinească funcţii multiple
de protecţie şi de producţie;
- compoziţia actuală a arboretelor exploatabile.
Ţinând cont de cele de mai sus, în special de structura arboretelor, formaţia forestieră, zonarea
funcţională, respectiv tipurile de categorie funcţională, se va aplica tratamentul tăierilor
progresive, în amestecuri de fag cu molid și paltin, în arborete încadrate în tipul funcțional T
IV.
92
Exploatabilitatea defineşte structura arboretelor sub raport dimensional şi se exprimă (în

cazul structurilor de codru regulat) prin vârsta exploatabilităţii de protecţie, pentru arboretele din
grupa I funcţională.
În ansamblu, pentru S.U.P. A, ţinând cont că speciile majoritare sunt fagul, molidul și
paltinul, clasa de producţie medie este III0, a rezultat vârsta exploatabilităţii medii de 109 ani.
Pentru arboretele încadrate în tipul funcţional TII s-a adoptat exploatabilitatea de protecţie
fără a se stabili o vârstă a exploatabilităţii.
În tabelul 5.2.4.1. se prezintă vârstele exploatabilităţii tehnice pentru principalele specii întâlnite în S.U.P. “A”.
Tabel. 5.2.4.1.
Nr. Modul de Vârsta exploatabilităţii tehnice pe clase de producţie
Specia
crt. regenerare I II III IV V
1. FA sămânţă 120 120 110 100 100
2. MO sămânţă 120 110 100 100 100
3. PAM sămânţă 120 120 110 100 90
5.2.5. Ciclul
Pentru arboretele din SUP “A” ţinând cont de faptul că speciile majoritare sunt fagul,
molidul și paltinul clasa de producţie medie este III1 pentru fag, II7 pentru molid și III0 pentru paltin
a căror vârstă medie a exploatabilităţii este de 109 ani la fag, 107 ani la molid și 110 ani la paltin,
iar vârsta exploatabilităţii medii pe S.U.P. este de 109 ani, s-a adoptat ciclul de 110 ani.
93
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ

ŞI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR
CU FUNCŢII SPECIALE DE PROTECŢIE
6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale
Reglementarea procesului de producţie în vederea recoltării de produse principale s-a făcut

în cadrul subunităţii ,,A” – codru regulat, sortimente obişnuite în suprafaţă de 398,44 ha.
Reglementarea procesului de producţie constă în stabilirea posibilităţii şi în elaborarea
planului de recoltare a produselor principale şi secundare.
Prin reglementarea procesului de producţie se urmăreşte:
- optimizarea structurii arboretelor în raport cu condiţiile ecologice şi cerinţele social–
economice;
- realizarea unui fond de producţie care să permită exercitarea cu continuitate pe
termen lung a funcţiilor de producţie şi protecţie ale pădurii şi creşterea stabilităţii
ecologice şi eficacităţii funcţionale ale acestora;
- crearea cadrului adecvat pentru aplicarea unei culturi silvice intensive şi respectarea
până la nivel de arboret a reglementărilor de ordin silvicultural.
6.1.1. Reglementarea procesului de producţie în S.U.P. “A” - codru regulat, sortimente

obişnuite
Reglementarea procesului de producţie lemnoasă constă în:

- stabilirea posibilităţii de produse principale;
- elaborarea planului decenal de recoltare a produselor principale;
- elaborarea planului lucrărilor de îngrijire.
6.1.1.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale la S.U.P. ,,A” – codru regulat,

sortimente obişnuite
În vederea stabilirii posibilităţii de produse principale s-au calculat indicatorii după metoda
creşterii indicatoare şi după metoda claselor de vârstă.
94
6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creşterii indicatoare
Pentru aplicarea procedeului bazat pe creşterea indicatoare se au în vedere următoarele

elemente:
-ciclul ..........................................……..........110 ani;
-suprafaţa SUP ”A” ......................................398,44 ha;
-creşterea indicatoare – Ci..................….......1661 mc.
Prin calcule efectuate cu ajutorul calculatorului electronic, utilizând formule adecvate din
Normele tehnice în vigoare, s–au stabilit volumele de masă lemnoasă posibil de recoltat în primii
10, 20, 40 şi 60 de ani, respectiv VD, VE, VF şi VG, volume care, potrivit stării arboretelor,
tratamentelor de aplicat şi perioadelor de regenerare adoptate, ar putea fi exploatate, fără sacrificii
de exploatabilitate, în următorii 10, 20, 40, respectiv 60 de ani.
Aceste volume, la care s–au adăugat şi creşterile producţiei principale au următoarele valori:
VD = 6062 mc; VD/10 = 606 mc/an;
VE = 39691 mc; VE/20 = 1985 mc/an;
VF = 110087 mc; VF/40 = 2752 mc/an;
VG = 115124 mc; VG/60 = 1919 mc/an.
Precizând că valoarea parametrului Q este 0,37 aceasta exprimând raportul dintre volumele
reale de masă lemnoasă exploatabilă în primii 60 de ani şi volumele care ar fi necesare pentru
recoltarea anuală şi continuă, în acelaşi interval, a unei posibilităţi egale cu creşterea indicatoare, se
deduce că subunitatea “A” – codru regulat – prezintă o structură caracterizată prin deficit de masă
lemnoasă exploatabilă.
Conform Normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor, pentru unităţile de gospodărire cu
deficit de masă lemnoasă exploatabilă (Q<1), la stabilirea posibilităţii în condiţiile asigurării
continuităţii, indicatorul de referinţă care va fi luat în considerare la stabilirea posibilităţii va fi
valoarea cea mai mică dintre rapoartele: VD/10, VE/20, VF/40 şi VG/60.
În cazul acestei subunităţi, valoarea cea mai mică o are raportul VD/10 = 606 mc/an, acesta
fiind, deci, indicatorul de posibilitate semnificativ după metoda creşterii indicatoare, indicator de
luat în seamă la adoptarea posibilităţii de produse principale.
95
6.1.1.1.1.1. POSIBILITATEA DUPA PROCEDEUL CRESTERII INDICATOARE (AS3)

DS: Maramures OS: Firiza UP: 3 SUP:A Pag.: 1
Specia FA MO ME LA PAM DR
CI 901 726 11 15 7 1 1661
VD 6062
VD1
VD2 9455 2155 514 12124
VD3
VD4
VE 39691
VE1 9455 2155 514 12124
VE2 16185 25166 41351
VE3
VF 58110 51382 595 110087
VG 59685 54393 436 610 115124
DD1 -21073
DD2 6494
DD3 43693
DD4 15533
DM -21073
Q 0.37
VD/10 606
VE/20 1985
VF/40 2752
VG/60 1919
POSIB. 606
A: M:
CICLUL 110 Ani
SUPRAFATA TOTALA 398.44 Ha
SUPRAFATA IN GR.I FUNCTIONALA 398.44 Ha
SUPRAFATA IN GR.II FUNCTIONALA Ha
96
6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă
În vederea stabilirii indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă au fost

parcurse următoarele etape:
a) analiza structurii pe clase de vârstă;
b) constituirea suprafeţelor periodice;
c) încadrarea arboretelor în suprafeţele periodice în funcţie de urgenţa de regenerare;
d) determinarea posibilităţii.
a) Analiza structurii pe clase de vârstă
Structura pe clase de vârstă este următoarea:
Tabel. 6.1.1.1.2.1.
Clase de vârstă
Clasa de
Specificări VII și
I II III IV V VI Total vârstă normală
peste
Suprafaţa-ha 16,28 141,57 6,30 - 195,98 38,31 - 398,44 72,44
% 4 36 2 - 48 10 - 100 18
Din analiza comparativă a claselor de vârstă cu clasa de vârstă normală, calculată în raport
cu ciclul de 110 de ani, se constată un deficit de arborete la nivelul claselor I, III, IV,VI și VII de
vârstă, excedent existând în clasele II și V.
b) Constituirea suprafeţelor periodice
Având în vedere că formaţiile forestiere existente în cadrul subunităţii de producţie, care au
o perioadă de regenerare mai mare de 20 de ani (SFM1), reprezintă peste 25% din suprafaţa S.U.P.
“A” , ciclu fiind de 110 ani, s-au adoptat lungimi ale perioadei de 30 de ani.
În funcţie de lungimea perioadei de 30 ani şi ciclul de 110 ani s-au constituit patru suprafeţe
periodice, după cum urmează:
TabeL. 6.1.1.1.2.2.
Creşte- SP I SP II
Supra- Suprafaţa periodică
Clasa de Volum rea Volumul + 5 creşteri Volum
faţa S 35xCr Total
vârstă curentă S Vi Vk Vj actual III IV
I 16,28 576 33 - - - - - - - - - 16,28
II 141,57 17821 1137 - - - - - - - - 85,42 56,15
III 6,30 1689 72 - - - - - - - - 6,30 -
IV - - - - - - - - - - - - -
V 195,98 89894 1315 70,36 - - - 108,67 83606 423175 506781 16,95 -
VI 38,31 11667 130 38,31 - 12317 - - - - - - -
VII - - - - - - - - - - - - -
Total 398,44 121647 2687 108,67 - 12317 0 108,67 83606 423175 506781 108,67 72,43
Normal 108,67 108,67 108,67 108,67
Diferenţe - - - 36,24
97
c) Încadrarea arboretelor în suprafeţe periodice în funcţie de urgenţa de regenerare.

Pentru calculul indicatorului de posibilitate s-a făcut încadrarea arboretelor (în funcţie de urgenţe)
în suprafeţele periodice a căror întindere trebuie să fie aproximativ egală sau cât mai apropiată de S.P.N.
În S.P.1 au fost încadrate arboretele exploatabile în primii 30 ani, ţinând cont de lungimea
perioadei (30 de ani). Prin urmare S.P.1 este egal cu S.P.N. În S.P. II au fost încadrate arboretele care
respectă relaţia TA+60>TE≤TA+30 până s-a ajuns la S.P.N., iar în S.P. III au fost încadrate arboretele
care respectă relaţia TA+90>TE≤TA+60 până s-a ajuns la S.P.N. În relaţiile prezentate, TA reprezintă
vârsta actuală, iar TE reprezintă vârsta exploatabilităţii.
În tabelul de mai jos se prezintă încadrarea arboretelor în prima suprafaţă periodică şi
calculul indicatorului de posibilitate după metoda claselor de vârstă: procedeele deductiv şi
inductiv.
Tabel. 6.1.1.1.2.3.
Procedeul
Procedeul deductiv
inductiv
PRM 10 PRM 15 - 20 PRM 25 - 30
volum
Crestere
Crestere
Crestere
PRM
URG
CNS
Total Total Total % de

LP
u.a. S (ha) de
Volum (Vol. Volum (Vol. Volum (Vol. extras
extras
+5Cr) +5Cr) +5Cr)
URGENŢA A II-A
17A 24,57 26 0,6 20 P2 - - - 7518 85 7943 - - - 50 4051
22B 13,74 26 0,6 15 P2 - - - 4149 45 4374 - - - 50 2187
Total
38,31 * * * * - - - 11667 130 12317 - - - * 6238
URG II
URGENŢA A III-A
18A 44,51 33 0,8 25 P0 - - - - - - - - - - -
20B 19,31 33 0,8 30 P0 - - - - - - - - - - -
21A 6,54 33 0,8 30 P0 - - - - - - - - - - -
Total
70,36 * * * * - - - - - - - - - * -
URG III
TOTAL
GENE- 108,67 * * * * - - - 11667 130 12317 - - - * 6238
RAL
Pi 624
d) Calculul posibilităţii
Procedeul deductiv
S-a aplicat următoarea formulă:
PD =
¦ PRM10 ¦ PRM15 20 ¦ PRM 25 30 616 m3/an
10 20 30
în care:
PRM 10 reprezintă volumul arboretelor cu perioada de regenerare de 10 ani
98
PRM 15–20 reprezintă volumul arboretelor cu perioada de regenerare de 15–20 ani

PRM 25–30 reprezintă volumul arboretelor cu perioada de regenerare de 25–30 ani
Prin acest procedeu s-a obţinut un indicator de posibilitate de 616 m3/an.
Procedeul inductiv - bazat pe însumarea volumelor posibil de extras în primul deceniu din arborete
încadrate provizoriu în suprafaţa periodică în rând conduce la o valoare a posibilităţii de 624 m3/an.
Aşadar, prin procedeul claselor de vârstă s-au obţinut următoarele valori: procedeul inductiv
(PI) = 624 m3/an şi procedeul deductiv (PD) = 616 m3/an, semnificativă fiind valoarea cea mai
mică, adică PD = 616 m3/an
6.1.1.1.2.1. POSIBILITATEA DUPA PROCEDEUL CLASELOR DE VARSTA
SUP: A Suprafata totala : 398,44

Ciclul : 110
SFM1 : 398,44 ST6 : SU1 : SU2 : 38,31
SP1P : 108,00 SP1D : 108,00
M: 108,00 E: Q: 1.00
VG1 : 52309 VG2 : VG3 : VG4 :
NR. LP1 SP1 LP2 SP2 LP3 SP3 LP4 SP4 LP5 SP5 LP6 SP6 LP7 SP7 LP8
4 30 234,29 30 6,30 30 152,12 20 5,73
PI : 624 PD : 616
6.1.1.2. Adoptarea posibilităţii de produse principale
Pentru deceniul 2022-2031 s-a adoptat o posibilitate de produse principale pentru S.U.P. A de
606 m3/an, valoare egală cu cea a indicatorului de posibilitate după metoda creșterii indicatoare.
S-a adoptat această posibilitate ţinându-se cont de perioada de regenerare adoptată pentru
fiecare arboret în parte, în funcţie de situaţia regenerării naturale şi în funcţie de starea actuală a
fiecărui arboret (în special consistenţa scăzută), hotărâtoare fiind urgenţa de regenerare.
Posibilitatea adoptată acum (606 m3/an) înregistrează o scădere faţă de cea de la amenajarea
precedentă (1700 m3/an) aceasta justificându-se prin retrocedarea unor suprafețe în baza legilor
fondului funciar.
În această situaţie, la Conferinţa a II-a de amenajare s-a avizat adoptarea unei posibilități de 606
m3/an. Se consideră că această posibilitate asigură continuitatea producţiei de lemn în concordanţă cu
necesitatea regenerării arboretelor şi îmbunătăţirii funcţiilor de protecţie şi producţie.
99
Adoptarea posibilităţii
Tabel. 6.1.1.2.1.
Metoda de calcul
Prin intermediul creşterii indicatoare După criteriul claselor de vârstă
Ci 1661 S.P. normală (ha) 108,67
VD/10 (m3) 606 Perioada I (ani) 30
VE/20 (m3) 1985 S.P. I (ha) 108,67
VF/40 (m3) 2752 Perioada II (ani) 30
VG/60 (m3) 1919 S.P. II (ha) 108,67
Q 0,37 Volumul arboretelor exploatabile m3/ha 427
m' – P. inductiv (m3/an) 624
ρ – P.deductiv (m3/an) 616
P1 = 606 m3/an P2 = 616 m3/an
Posibilitatea adoptată P = 606 m3/an
Prin urmare posibilitatea adoptată are o valoare egală cu valoarea indicatorului de

posibilitate după metoda creșterii indicatoare.
Posibilitatea anuală - S.U.P.”A”

Tabel. 6.1.1.2.2.
Posibilitatea (m3/an) Recoltată anterior
Anul
Calculată
amenajării Adoptată m3/an
După Ci După clasele de vârstă
2012 1677 1721 1700
2022 606 616 606 575
% 36 36 36
6.1.1.3. Recoltarea posibilităţii
Evidenţa arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenală de produse:

Tabel. 6.1.1.3.1.
Arborete încadrate în deceniul I
SuprafaţaVolum total Volum de extras
Urgenţa u.a.
ha m3 m3
Urgenţa II
26 17A, 22B 38,31 12317 6060
Total urgenţa II 38,31 12317 6060
TOTAL 38,31 12317 6060
În vederea recoltării posibilităţii de produse principale s-au întocmit:

- Evidenţa arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenală de produse principale
- Planul decenal de recoltare a produselor principale
Aceste piese se găsesc în partea a II-a a amenajamentului, capitolul 13. În evidenţa arboretelor
sunt trecute arboretele exploatabile din cadrul U.P., pe urgenţe de regenerare, preliminate a face
100
obiectul tăierilor pe următorii 10 ani. În planul decenal de recoltare sunt trecute aceleaşi arborete, cu
volumul de extras în penultima coloană, indicându-se totodată felul tratamentului de aplicat şi
modul de regenerare al viitorului arboret.
Pentru recoltarea posibilităţii în condiţii avantajoase din punct de vedere gospodăresc şi
cultural, propunerea lucrărilor de regenerare s-a făcut în raport de:
- starea arboretelor, trecându-se în primul deceniu arboretele cu consistenţă redusă sau care au
ajuns la vârsta exploatabilităţii, respectiv cele care au trecut de vârsta exploatabilităţii;
- asigurarea regenerării naturale, prin introducerea la tăiere a arboretelor parcurse cu tăieri, care
prezintă consistenţă redusă şi seminţiş utilizabil existent;
- instalaţiile de transport existente.
Tratamentele de aplicat sunt cele din “Norme tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamen-
telor”.
Tratamentul tăierilor progresive a fost ales pentru asigurarea regenerării naturale sub masiv,
în făgete și amestecuri de fag cu molid și paltin care pot fi dirijate spre tipul natural fundamental de
pădure. Tratamentul se va executa pe o suprafaţă de 38,31 ha (u.a.17A și 22B), preconizându–se
extragerea unui volum de 6060 m3. Intensitatea intervenţiei este de 158 mc/ha. Perioada de
regenerare adoptată este 20 ani pentru u.a 17A și 15 ani pentru u.a. 22B.
În funcţie de starea arboretelor şi stadiul regenerării s-au propus tăieri progresive de punere
în lumină (lărgirea ochiurilor) în u.a. 17A și 22B, pe o suprafaţă de 38,31 ha şi un volum de extras
în deceniu de 6060 m3. În aceste arborete consistenţa este de 0,6 şi s-a instalat seminţişul pe 50%
din suprafaţă.
Pentru a indica structura viitorului arboret, în ceea ce priveşte compoziţia, a fost precizată
compoziţia ţel de regenerare pentru fiecare arboret în parte, inclusă de asemeni în planul decenal.
În tabelul 6.1.1.3.2. se prezintă posibilitatea pe tratamente şi specii.
Tabel. 6.1.1.3.2.
Suprafaţa de Volum de
Posibilitatea pe specii mc/an
Tratamentul parcurs ( ha) extras (mc)
totală anuală total anual FA MO PAM
T. progresive 38,31 3,83 6060 606 483 100 23
Total general 38,31 3,83 6060 606 483 100 23
Indicele de recoltare ce va rezulta în urma recoltării posibilităţii de produse principale

preconizat de actualul amenajament este de 1,5 m3/an/ha, iar intensitatea intervenţiei de 158 m3/ha.
Comparând acest indice (1,5 m3/an/ha) cu indicele de creştere curentă pentru SUP A (6,7
m3/an/ha) se constată o acumulare destul de însemnată de masă lemnoasă de 5,2 m3/an/ha,
acumulare ce va duce la creşterea volumului de masă lemnoasă şi va contribui la normalizarea
structurii fondului productiv din SUP A.
101
6.1.1.4. Prognoza posibilităţii
O prognoză a posibilităţii de produse principale în perioada de aplicare a următoarelor trei

amenajamente se prezintă astfel:
Tabel. 6.1.1.4.1.
Actuala amenajare După 10 ani După 20 ani După 30 ani
Ci 1661 Ci 1698 Ci 1868 Ci 1868
VD 6062 VD 33631 VD 83732 VD 66668
VE 39691 VE 102412 VE 85348 VE 68047
VF 110087 VF 105407 VF 90384 VF 74591
VG 115124 VG 111951 VG 122311 VG 139466
Q 0,37 Q 1,4 Q 1,3 Q 1,2
m - m 1,1 m 1,0 m 1,0
P 606 P' 1868 P'' 1868 P''' 1868
După cum se poate observa, posibilitatea va crește peste 10 ani, va rămâne la același nivel
peste 20 și 30 de ani, iar în viitor, pe măsura normalizării treptate a structurii fondului de producţie
pe clase de vârstă, posibilitatea de produse principale va fi 2118 mc/an.
6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii speciale de protecţie

6.2.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul I de categorii funcţionale
În cadrul U.P. III Călămar nu există arborete care fac obiectul acestui subcapitol.
6.2.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul II de categorii funcţionale
Arboretele care au funcţii speciale de protecţie au fost încadrate în grupa I funcţională,

având tipul funcţional II şi fac parte din S.U.P.“M” – păduri supuse regimului de conservare
deosebită, în suprafaţă de 5,54 ha, pentru aceste arborete fiind propuse următoarele lucrări:
a) - tăieri de conservare - se vor executa în arboretele mature, a căror vârstă este suficient de
mare pentru a le asigura regenerarea naturală. Evidenţa arboretelor cu tăieri de conservare este
prezentată în "Planul lucrărilor de conservare".
În făgete, prin tăieri de conservare se urmăreşte realizarea condiţiilor de regenerare prin crearea
unor puncte de regenerare, procentul de extras fiind 10%, arboretele având consistența de 0,7 - 0,8, fără
semințiș instalat (17B, 67A).
De asemenea s-au propus lucrări de ajutorarea regenerării naturale pentru favorizarea
instalării seminţişului (mobilizarea solului).
102
În tabelul de mai jos se prezintă o centralizare a suprafeţelor de parcurs şi volumelor de extras

prin lucrările de conservare.
Tabel. 6.2.2.1.
Suprafaţa (ha) Volum (m3) Volumul anual de recoltat pe specii (m3/an)
SUP
Totală Anuală Total Anual FA
M 4,40 0,44 170 17 17

tracțiunea mecanică. De asemenea în toate aceste arborete se va interzice pășunatul, la fel ca și în
celelalte arborete.
b) rărituri - se vor efectua în u.a. 67B pe o suprafață totală de 0,84 ha din care suprafața
efectivă de parcurs va fi tot 0,84 ha și un volum de recoltat de 29 m3.
c) - în cazul tăierilor de igienă, cantitățile de lemn ce se vor extrage nu vor depăși 0,5-1,0
m3/an/ha, cu excepția unor calamități sau alte situații extreme, pentru care se vor solicita derogări de
la prevederile amenajamentului.
6.2.3. Măsuri de gospodărire în arboretele situate în situri Natura 2000
6.3. Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor
În baza situaţiei de fapt constatată cu prilejul descrierii parcelare şi potrivit “Normelor

tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor”, s-a întocmit planul lucrărilor de îngrijire şi
Ţinând cont de tipurile de pădure în care se încadrează arboretele prevăzute în planul
lucrărilor de îngrijire, precum şi de indicii de recoltare realizaţi în perioada anterioară de aplicare a
amenajamentului, de indicii de recoltare pentru rărituri din normele tehnice mai sus amintite, pentru
fiecare arboret în parte s-au stabilit indicii de recoltare adecvaţi precum şi numărul de intervenţii în
deceniu.
Intensitatea intervenţiei (Vol.extras/Supr.parcurs) la curăţiri este de 9,23 m3/an/ha.
Periodicitatea medie la curăţiri este de 3-5 ani.
Intensitatea intervenţiei (Vol.extras/Supr.extras) la rărituri este de 19,76 m3/an/ha.
Periodicitatea la rărituri este de 4-10 ani.
103
Arboretele a căror consistenţă este în prezent de doar 0,9 au fost propuse cu lucrări pe toată
suprafaţa, cu procente de extras adaptate la această particularitate, ţinând cont de prevederile
normelor tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor, în vigoare.
Tabel. 6.3.1.
Tipul Suprafaţa ( ha ) Volum ( mc) Posibilitatea anuală pe specii ( mc )
Specificări
funcţional Totală Anuală Total Anual FA MO PAM LA ME
II - - - - - - - - -
Degajări III-VI - - - - - - - - -
Total - - - - - - - - -
II - - - - - - - - -
Curăţiri III-VI 56,31 5,63 520 52 33 15 - - 4
Total 56,31 5,63 520 52 33 15 - - 4
II 0,84 0,08 29 3 3 - - - -
Rărituri III-VI 106,96 10,70 2100 210 129 38 - 3 40
Total 107,80 10,78 2129 213 132 38 - 3 40
Total II 0,84 0,08 29 3 3 - - - -
Curăţiri+ III-VI 163,27 16,33 2620 262 132 53 - 3 44
Rărituri Total 164,11 16,41 2649 265 165 53 - 3 44
T.de
Total 211,59 21,16 3342 334 93 236 - 5 -
igienă
Se recomandă următoarele:
- la colectarea lemnului care rezultă din rărituri se va interzice categoric folosirea tractoarelor
forestiere
- pentru evitarea rănirii arborilor de viitor aflaţi de-a lungul căilor de colectare a lemnului
rezultat din rărituri, aceştia se vor proteja cu manşoane şi lonjeroane.
La executarea lucrărilor de îngrijire se va acorda prioritate curăţirilor şi răriturilor în
arboretele cu consistenţă plină, neparcurse anterior cu astfel de lucrări. Potrivit Codului Silvic,
suprafaţa arboretelor prevăzută în amenajamentul silvic a fi parcursă cu lucrări de îngrijire şi
conducere este minimală, iar volumul prevăzut prin amenajamentul silvic pentru extragere, prin
lucrările de îngrijire şi conducere, este orientativ şi se recoltează cu respectarea normelor tehnice
specifice şi în funcţie de starea arboretelor. În situaţiile în care arboretele ce nu au fost propuse de
actualul amenajament cu lucrări de îngrijire, dar ajung în decursul deceniului să îndeplinească
condiţiile corespunzătoare executării acestor lucrări, organele silvice au obligaţia să realizeze
curăţiri (sau rărituri) şi în aceste arborete. De asemenea în cazul apariţiei unor fenomene naturale
care produc calamităţi arboretelor (doborâturi de vânt sau rupturi de zăpadă) se vor executa toate
lucrările necesare în arboretele respective, chiar dacă nu sunt prevăzute în plan, anticiparea unor
astfel de fenomene fiind imposibilă. Produsele accidentale se recoltează integral.
arboretelor, este redată recapitulaţia posibilităţii pe specii şi structura posibilităţii pe specii.
104
6.4. Volumul total posibil de recoltat (produse principale +conservare +produse secundare)
În tabelul de mai jos se prezintă posibilitatea decenală (în suprafaţă şi volum) şi posibilitatea
anuală pe specii.
Tabel. 6.4.1.
Tipul Suprafaţa ( ha ) Volum ( mc) Posibilitatea anuală pe specii ( mc )
Specificări
funcţional Totală Anuală Total Anual FA MO PAM LA ME
Produse
III-VI 38,31 3,83 6060 606 483 100 23 - -
principale
Tăieri de
II 4,4 0,44 170 17 17 - - - -
conservare
II 0,84 0,08 29 3 3 - - - -
Produse
III-VI 163,27 16,33 2620 262 162 53 - 3 44
secundare
Total 164,11 16,41 2649 265 165 53 - 3 44
II 5,24 0,52 199 20 20 - - - -
Total III-VI 201,58 20,16 8680 868 645 153 23 3 44
Total 206,82 20,68 8879 888 665 153 23 3 44
T.de igienă Total 211,59 21,16 3342 334 93 236 - 5 -
Total
* 418,41 41,84 12221 1222 758 389 23 8 44
general
I TOTAL =
Comparând acest indice total (3,0 m3/an/ha) cu indicele de creştere curentă pe unitatea de
producţie (6,7 m3/an/ha) se constată o acumulare de masă lemnoasă ce va duce la creşterea
volumului de masă lemnoasă şi va contribui la normalizarea structurii fondului de producţie.
6.5. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale şi împăduriri
Lucrările de regenerare preconizate a se executa în cursul deceniului sunt sistematizate în

planul lucrărilor de regenerare din partea a II-a a amenajamentului, paragraful 13.3. La elaborarea
acestui plan, ţinând cont de condiţiile staţionale, exigenţele biologice ale speciilor şi cerinţele social
economice ale pădurii, s-au folosit compoziţiile de regenerare prevăzute în “Îndrumări tehnice
pentru compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerarea pădurilor”, corespunzător grupelor ecologice
în care se încadrează suprafeţele ce urmează a fi propuse cu lucrări de regenerare.
Pe ansamblul lucrărilor de regenerare proporţia speciilor ce se vor introduce este următoarea :
61MO 36FA 3BR
În compoziţia de regenerare se regăsesc specii valoroase autohtone, ponderea mare fiind
deţinută de molid și fag. Din planul lucrărilor de regenerare rezultă că în cursul deceniului se vor
executa lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale, prevăzute la punctul “A” în planul
105
lucrărilor de regenerare şi împădurire, în suprafaţă totală de 15,32 ha (lucrări de ajutorare a

regenerării naturale: mobilizarea solului, lucrări de îngrijire a regenerării naturale: receparea
semințișurilor și tinereturilor vătămate);
Compoziţiile de regenerare adoptate urmăresc realizarea compoziţiilor ţel fixate (ţinând cont
de situaţia existentă), îmbunătăţirea compoziţiilor şi consistenţelor actuale.
În cursul deceniului vor fi parcurse cu completări în arborete tinere existente o suprafaţă
totală de 7,56 ha. Se indică orientativ ca numărul de puieţi la hectar să fie 5,0 mii.
Pentru reuşita lucrărilor de regenerare se recomandă următoarele :
- pregătirea terenului încă din toamna premergătoare anului de execuţie a plantaţiilor;
- executarea plantaţiilor în perioada optimă;
- parcurgerea cu lucrări de îngrijire a plantaţiilor şi regenerărilor naturale ori de câte ori este
necesar;
- interzicerea categorică a păşunatului în aceste suprafeţe.
La sfârşitul planului de regenerare şi împădurire s-a indicat orientativ ordinea de execuţie a
lucrărilor prevăzute în acest plan. Unitatea silvică are obligaţia înregistrării evidenţelor privind
aplicarea amenajamentului, a provenienţei materialului de împădurit folosit pentru fiecare u.a.
parcursă cu lucrări de regenerare.
Se redă în tabelul 6.5.1. o centralizare a planului lucrărilor de regenerare.
106
Tabel. 6.5.1.
Supraf.
Simbol Categoria de lucrări
ha
A. LUCRĂRI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENERĂRII NATURALE 15,32
A.1. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale 0,14
A.1.1. Strângerea şi îndepărtarea litierei groase -
A.1.2. Îndepărtarea humusului brut -
A.1.3. Distrugerea şi îndepărtarea păturii vii -
A.1.6. Extragerea seminţişului şi tineretului neutilizabil -
A.1.7. Provocarea drajonării la arboretele de salcâm -
A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale 15,18
A.2.1. Receparea seminţişurilor sau tinereturilor vătămate 15,18
A.2.2. Descopleşirea seminţişurilor -
A.2.3. Înlăturarea lăstarilor care copleşesc seminţişurile şi drajonii -
B. LUCRĂRI DE REGENERARE -
B.1. Împăduriri în terenuri goale din fondul forestier -
B.1.1. Împăduriri în poieni şi goluri -
B.1.2. Împăduriri în terenuri degradate -
Împăduriri în terenuri dezgolite prin calamităţi naturale (incendii, doborâturi de vânt sau zăpadă,
B.1.3. -
uscare etc. şi alte cauze)
B.1.4. Împăduriri în terenuri parcurse anterior cu tăieri rase, neregenerate -
B.2. Împăduriri în suprafeţe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare -
B.2.1. Împăduriri după tăieri grădinărite -
B.2.2. Împăduriri după tăieri cvasigrădinărite -
B.2.3. Împăduriri după tăieri progresive -
B.2.4. Împăduriri după tăieri succesive -
B.2.5. Împăduriri după tăieri de conservare -
B.2.6. Împăduriri în golurile din arboretele parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri în crâng -
B.2.7. Împăduriri după tăieri rase la molid şi PL.E.A. -
Împăduriri în suprafeţe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de înlocuire a
B.3. -
arboretelor necorespunzătoare
B.3.1. Împăduriri pentru înlocuirea arboretelor derivate (substituiri) -
B.3.2. Împăduriri pentru înlocuirea arboretelor slab productive (refacere) -
B.3.3. Împăduriri după înlocuirea arboretelor necorespunzătoare din punct de vedere staţional -
B.3.4. Împăduriri pentru ameliorarea compoziţiei şi consistenţei (după reconstrucţie ecologică) -
C. COMPLETĂRI ÎN ARBORETE CARE NU AU ÎNCHIS STAREA DE MASIV 7,56
C.1. Completări în arborete tinere existente 7,56
C.2. Completări în arborete nou create (20%) -
D. ÎNGRIJIREA CULTURILOR TINERE -
D.2. Îngrijirea culturilor tinere nou create -
E. ÎMPĂDURIRI ÎN TERENURI CU CONDIŢII EXTREME -
E.1. Împăduriri în terenuri sărăturate -
E.2. Împăduriri pe terenuri poluate cu reziduri din ţiţei -
E.3. Împăduriri pe terenuri nisipoase (plaje, dune etc.) -
E.4. Împăduriri pe terenuri situate la limita vegetaţiei forestiere -
E.5. Împăduriri pe terenuri mlăştinoase -
E.6. Împăduriri pe crovuri -
E.7. Împăduriri pe terenuri cu înclinare mare, sol superficial, vulnerabile la eroziune -
107
6.6. Refacerea arboretelor slab productive şi substituirea celor cu compoziţii

necorespunzătoare
Dinamica propusă privind substituirea arboretelor necorespunzătoare a avut în vedere în

primul rând arboretele a căror menţinere nu este justificată datorită stării lor de vegetaţie
(consistenţă scăzută, compoziţie necorespunzătoare, productivitate scăzută).
Dinamica şi modalitatea de refacere-substituire a arboretelor slab productive este arătată în
tabelul 6.6.1.
Tabel. 6.6.1.
Arbo-
Arborete de
Arboretele din tipurile III - VI de categorii funcţionale rete de
tipul II
Caracterul tipul I
actual Supraf.
al tipului ha Tăieri cu regenerare Tăieri de Fără
Tăieri rase Tăieri în crâng Tăieri
de pădure naturală din sămânţă conserv. lucrări
de
(SUP
Alte Alte Alte Alte igienă E)
Dec.I Dec.II Dec.I Dec.II Dec.I Dec.II Dec.I
dec. dec. dec. dec.
Artificial de
productivitate 10,55 - - 10,55 - - - - - - - - - -
inferioară
TOTAL 10,55 - - 10,55 - - - - - - - - - -
Există în cadrul U.P. o suprafaţă de 10,55 ha de arborete slab productive care fac obiectul
refacerii.
Analizând datele prezentate, se observă că toate cele 10,55 ha vor fi parcurse cu tăieri cu
regenerare din sămânță în alte decenii.
108
6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori
Arboretele afectate de factori destabilizatori sunt prezentate mai jos:

Tabel. 6.7.1.
Lucrări prevăzute
(completări)
(completări)
Completări
T. progres.
Natura şi
Îngrijirea
Curăţiri
culturilor
Tăieri de
Degajări
Tăieri de
Unităţi Supraf.
Rărituri
T. rase
conserv.
crâng
igienă
T. în
gradul de
amenajistice Ha Total
afectare
Doborâturi
de vânt 19A, 20B, 21A 82,89 - - - - - - - - - 82,89 82,89
- izolate
Total V * 82,89 - - - - - - - - - 82,89 82,89
Uscare
65B 6,30 - - - - - - - - - 6,30 6,30
- mijlocie
Total U * 6,30 - - - - - - - - - 6,30 6,30
Rupturi de
zăpadă și
vânt 65B 6,30 - - - - - - - - - 6,30 6,30
- destul de
frecventă
Total Z * 6,30 - - - - - - - - - 6,30 6,30
Rocă la
suprafaţă 17A 24,57 24,57 - - - - - - - - - 24,57
- /0,1S
- /0,3S 17B 2,69 - - - 2,69 - - - - - - 2,69
Total R * 27,26 24,57 - - 2,69 - - - - - - 27,26
Se menţionează că suprafeţele din tabelul de mai sus sunt suprafeţe totale, suprafeţele
efective pe care se vor face lucrările de îngrijire fiind în general mai mici. De asemenea, unele
suprafeţe sunt afectate de doi sau mai mulţi factori.
6.8. Procedura derogării de la prevederile amenajamentului
Pe parcursul aplicării prevederilor amenajamentului, arboretele pot fi afectate, în diferite

grade de intensitate, de factori destabilizatori biotici şi abiotici: incendii, doborâturi de vânt, rupturi
de zăpadă, inundaţii, secetă, atacuri de dăunători, uscare anormală etc.
În vederea gospodăririi durabile a fondului forestier este necesară extragerea materialului
prevederilor legislaţiei silvice în vigoare si va consta in:
- extragerea integrală a materialului lemnos - în arboretele afectate integral de factori
biotici şi abiotici și în cele care, prin extragerea arborilor afectaţi, se determină încadrarea
arboretelor în urgenţa I de regenerare;
109
- extragerea arborilor afectaţi - în arboretele afectate parţial de factori biotici şi abiotici.

- produse accidentale I - volumul provenit din arboretele afectate integral de factori biotici şi
abiotici precum şi cel din arboretele afecatate parțial de factori biotici cu vârsta mai mare de 1/2 din
vârsta exploatabilității tehnice;
exploatabilității tehnice, afectate parțial de factori biotici și abiotici.
Masa lemnoasă care se recoltează ca produse accidentale I se precomptează ca produse
principale, numai dacă aceasta provine din subunităţi de gospodărire pentru care se reglementează
procesul de producţie, celelalte produse accidentale I, precum şi produsele accidentale II, nu se
precomptează.
Precomtarea masei lemnoase recoltată din produse accidentale I se va face conform
metodologiei din în vigoare.
1). Masa lemnoasă posibil a fi afectată de factori destabilizatori (solicitată exclusiv
pentru procedura de evaluare strategică de mediu a amenajamentelor silvice). În deceniul expirat
(2012-2021), volumul mediu anual recoltat din produse accidentale I a fost de 53 m3/an, iar produse
accidentale II 5 m3/an. Se apreciază că pe perioada de aplicare a actualului amenajament volumul
mediu anual rezultat din produsele accidentale se poate situa la acelaşi nivel, dacă factorii
destabilizatori vor acţiona cu aceeaşi intensitate.
2) Lucrările prevăzute în arboretele afectate. Aici se disting două situaţii.
a) factorii destabilizatori afectează în grad redus (intensitate slabă), caz în care se va proceda
la recoltarea “materialului afectat”, respectiv extragerea arborilor afectaţi de factorii destabilizatori;
b) factorii destabilizatori afectează în grad mare (intensitate puternică şi foarte puternică), caz
în care se va proceda la recoltarea integrală a materialului lemnos din unitatea amenajistică afectată și
împădurirea suprafeței respective (în cazul în care situația din teren impune acest lucru).
3) Compoziţia de regenerare a arboretelor afectate de factori destabilizatori.
Compoziţia de regenerare stabilită, va fi cea corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure,
similar arboretelor aflate la exploatabilitate şi care necesită a fi regenerate, iar în cazul arboretelor
afectate de uscare anormală va fi stabilită în baza studiilor pedostaționale avizate de comisia tehnică
de avizare pentru silvicultură din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.
În vederea obţinerii derogării de la prevederile amenajamentului (dacă va fi cazul), se vor
respecta în tocmai prevederile actelor normative în vigoare.
Conform prevederilor legale în vigoare la data intrării în vigoare a amenajamentului,
modificarea prevederilor amenajamentului silvic în vigoare se face în următoarele situaţii:
110
¾ arborii afectaţi de factori destabilizatori, biotici sau abiotici, dintr-un arboret sunt
concentraţi pe o suprafaţă compactă mai mare de 0,5 ha sau în situația în care extragerea
arborilor afectați de factori destabilizatori, biotici sau abiotici, amintiţi anterior, determină
încadrarea arboretelor în urgența 1 de regenerare. Încadrarea arboretelor în urgența 1 de
regenerare se stabilește de către proiectant. Pentru suprafețele de peste 0,5 ha necesare
realizării instalațiilor de scos-apropiat nu este necesară modificarea prevederilor
amenajamentului silvic;
¾semințișul utilizabil corespunzător compoziției de regenerare este instalat pe cel puțin
30% din suprafața arboretelor situate în zonele de stepă, silvostepă și câmpie forestieră,
exploatabile în primii 10 ani, neincluse în planul decenal de recoltare a produselor
principale, în care proporția speciilor de stejari este de cel puțin 40%;
¾ este necesară schimbarea soluţiilor de gospodărire a pădurilor şi/sau regenerarea
artificială a terenurilor forestiere, și anume: schimbarea compoziției de regenerare cu alte
specii decât cele prevăzute în amenajament sau în cadrul tipului natural fundamental de
pădure, suspendarea pe perioada aplicării amenajamentului, a regenerării artificiale a unor
terenuri temporar neproductive;
¾arborii afectați de factori destabilizatori, biotici sau abiotici, fac parte din arborete
încadrate în tipul I funcțional;
¾volumul de recoltat prin lucrări de conservare la nivel de arboret depășește cu peste 50%
volumul de extras stabilit prin amenajamentul silvic.
Modificarea prevederilor amenajamentului silvic se face în baza documentaţiei care cuprinde următoarele:
¾ memoriul justificativ prin care se prezintă cauzele care determină necesitatea modificării
prevederilor amenajamentului silvic şi se justifică soluţiile tehnice propuse;
¾ informaţiile tehnice (date referitoare la posibilitate, date referitoare la prevederile
amenajamentului silvic, unităţile amenajistice din care se va precompta volumul propus a se
extrage);
¾ studiul de specialitate avizat de Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură din cadrul
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;
¾ actul administrativ emis în acest scop de autoritatea teritorială pentru protecţia mediului.
Documentaţia prezentată mai sus se va întocmi de către ocolul silvic care asigură
administrarea sau serviciile silvice pentru arboretele respective, pe baza unei analize pe teren la care
participă: şeful de proiect şi expertul care asigură controlul tehnic pentru lucrările de amenajare a
pădurilor din cadrul unităţii specializate autorizate pentru lucrări de amenajarea pădurilor care a
întocmit amenajamentul silvic (în cazul în care acest lucru nu este posibil, poate participa un alt șef
111
de proiect sau expert atestat în lucrări de amenajarea pădurilor), un reprezentant al structurii

teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură în a cărei rază
teritorială se află ocolul silvic în cauză (în cazul în care arboretele afectate sunt încadrate în
subunitatea de gospodărire de tip „K“, participă și personalul împuternicit pentru controlul
materialelor forestiere de reproducere din cadrul structurii teritoriale de specialitate a autorității
publice centrale care răspunde de silvicultură), şeful ocolului silvic care asigură administrarea sau
serviciile silvice pentru arboretul/arboretele afecatat/afectate, reprezentanții structurilor ierarhice
superioare, în cazul fondului forestier proprietate publică a statului. Pentru situaţiile în care
terenurile forestiere sunt situate în arii naturale protejate, la analiza pe teren vor fi invitaţii şi un
reprezentant al structurii de administrare/custodelui ariei naturale protejate, precum şi un
reprezentant al autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului.
Documentaţia astfel întocmită, însuşită de persoanele enumerate mai sus, şi însuşită de
avizul favorabil al conducătorului structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale
care răspunde de silvicultură, se va înainta spre aprobare autorităţii publice centrale care răspunde
de silvicultură (de către direcţia silvică, prin Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA, în cazul
fondului forestier proprietate publică a statului, precum şi al fondului forestier al altor deţinători,
administrat sau pentru care prestează servicii silvice un ocol silvic de stat; de către ocolul silvic care
administrează fondul forestier sau prestează servicii silvice pentru acesta).
Masa lemnoasă afectată de factori destabilizatori, biotici şi/sau abiotici, care se recoltează
din arboretele încadrate în subunitatea de gospodărire pentru care se reglementează procesul de
producţie şi care se încadrează ca produse accidentale I, în conformitate cu prevederile legale în
vigoare, se precomptează ca produse principale. În cazul în care masa lemnoasă afectată de factori
destabilizatori biotici şi/sau abiotici se recoltează din arborete încadrate în subunităţile de
gospodărire de tip „E”, „K”, şi „M”, pentru care nu se reglementează procesul de producţie
lemnoasă, precum și în subunitățile de gospodărire de tip „G“, nu se precomtează.
Precomptarea nu se realizează de regulă din arboretele încadrate în urgenţa I de regenerare,
și nici din arboretele de specii de stejari din zonele de stepă, silvostepă și câmpie forestieră parcurse
cu tăieri de regenerare. Precomptarea se face, de regulă, în ordinea descrescătoare a urgențelor de
regenerare.
Masa lemnoasă afectată de factori destabilizatori biotici şi/sau abiotici care se încadrează ca
produse accidentale II, nu se precomptează.
În cazul fondului forestier proprietate publică a statului, aprobarea actelor de punere în
valoare, pentru produse accidentale care nu implică modificare prevederilor amenajamentului silvic,
112
se face, de către şeful de ocol silvic de stat sau de către directorul direcţiei silvice în structura căreia
se află ocolul silvic în cauză.
Şeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice are următoarele obligaţii:
¾ să efectueze precomptări în condiţiile normelor tehnice şi ale legislaţiei în vigoare;
¾ să urmărească încadrarea volumului propus a se recolta în posibilitatea stabilită prin amenajament.
Schimbarea categoriei de folosinţă forestieră se face în baza unei documentaţii care cuprinde:
¾ solicitarea proprietarului, în cazul terenurilor proprietate publică a unităților administrativ-
teritoriale și al terenurilor proprietate privată, respectiv a administratorilor prevăzuți de lege, în
cazul terenurilor forestiere proprietate publică a statului; schimbarea categoriei de folosință a
terenurilor din fondul forestier necesare constituirii culoarului de frontieră și fâșiei de protecție a
frontierei de stat, precum și cele destinate realizării unor obiective din cadrul Sistemului integrat
de securizare a frontierei de stat se face la solicitarea Ministerului Administrației și Internelor;
¾ memoriu tehnic întocmit de câtre ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice;
¾ avizul emis de structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care
răspunde de silvicultură
¾ actul administrativ al autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului;
¾ fişa tehnică privind schimbarea categoriei de folosinţă forestieră;
¾ dovada plăţii taxei;
¾ acordul proprietarului, în cazul terenurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-
teritoriale şi al terenurilor proprietate privată sau avizul Regiei Naţionale a Pădurilor -
ROMSILVA pentru terenurile forestiere proprietate publică a statului;
¾ documentele, în copie, privind dovada proprietăţii;
¾ planul de situaţie al terenului, executat în sistemul de proiecţie Stereo 70, însoţit de o
copie de pe harta amenajistică, cu indicarea amplasamentului terenului forestier, vizată de
ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice;
¾ documentul emis de către unitatea elaboratoare prin care a avizat proiectul tehnic sau
studiul de fezabilitate; nu se solicită acest document în cazul terenurilor necesare constituirii
culoarului de frontieră și fâșiei de protecție a frontierei de stat, precum și pentru cele destinate
realizării unor obiective din cadrul Sistemului integrat de securizare a frontierei de stat
În cazul drumurilor forestiere, împădurirea taluzurilor se face în conformitate cu
prevederile proiectului tehnic privind execuţia acestuia.
În scopul asigurării condiţiilor privind siguranţa circulaţiei, vegetaţia forestieră instalată pe
taluzurile drumurilor forestiere se exploatează în regimul produselor accidentale.
113
În cazul construirii culoarului de frontieră şi a fâşiei de protecţie a frontierei de stat, schimbarea categoriei de
folosinţă se face numai dacă terenul respectiv aparţine fondului forestier proprietate publică a statului.
Evaluarea de mediu pentru documentația de modificare a prevederilor amenajamentului nu mai
este necesară, datele respective (evidenţa habitatelor de interes comunitar existente în fondul forestier
proprietate publică a statului analizat, lucrările silvotehnice propuse, măsuri în favoarea conservării
biodiversităţii, măsuri specifice, etc.) se regăsesc în capitolul 9.”Conservarea Biodiversităţii”.
114
7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE

ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI
7.1.Potenţial cinegetic
Teritoriul unităţii de producţie III Călămar face parte din fondul cinegetic nr. 31 Valea
Neagră administrat de Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA prin Ocolul Silvic Firiza din
cadrul D.S.Maramureș. Dintre speciile de vânat ce populează acest fond, se remarcă ca vânat
principal cerbul carpatin și ursul, iar ca vânat secundar mistrețul și căpriorul. Dintre răpitoare se
semnalează: lupul, vulpea şi râsul.
Pentru ca efectivele de vânat să ajungă la nivel optim, respectiv a se menţine efectivele
optime, se recomandă pe de o parte crearea unor condiţii prielnice înmulţirii lor, pe de altă parte
păstrarea efectivelor, impunându-se o serie de măsuri din care enumerăm :
- paza eficientă a vânatului;
- asigurarea liniştii vânatului;
- urmărirea evoluţiei efectivelor de vânat;
- combaterea dăunătorilor vânatului;
- asigurarea unui inventar minim de instalaţii de vânătoare;
- asigurarea hranei suplimentare a vânatului.
În cadrul U.P. III Călămar, există terenuri pentru hrana vânatului în suprafaţă de 0,40 ha
(u.a. 21V).
Studiul general al amenajamentului la nivel de ocol conţine o analiză mai amănunţită asupra
întregii organizări a producţiei cinegetice şi a măsurilor necesare pentru optimizarea ei.
7.2. Potenţial salmonicol
Apele ce străbat unitatea de producţie III Călămar, în general au debit constant de apă, tot
parcursul anului. Unitatea este cuprinsă în Fondul de Pescuit nr. 2 Firiza.
Lungimea totală a apelor populate cu păstrăv este de cca. 8 km în U.P. în studiu. În întreg
fondul de pescuit există 300 metri liniari de cascade şi 30 pinteni pentru abaterea apei.
Fondul de pescuit nr. 2 „Firiza” este reprezentat de Valea Firiza cu toţi afluenţii săi.
Afluenţii secundari ar putea fi populaţi cu salmonide deoarece apele sunt curate, bine
oxigenate şi cu intervale (perioade) scurte de turbiditate ridicată. Cu toate acestea efectivul de
salmonidae a scăzut sistematic, din cauza braconajului, practicat în tot timpul anului dar, mai ales în
115
perioada de înmulţire „bătaia păstrăvului” (15 septembrie – 15 octombrie), când capturarea

păstrăvului este uşoară.
Valea Neagră cu principalii săi afluenţi au ape bune pentru creşterea salmonidelor,
îndeplinind următoarele condiţii:
- sunt limpezi, în cea mai mare parte şi străbat zone cu roci tari;
- debitul este în general constant, apele sunt reci, cu o temperatură ce nu trece de 220C;
- au 5-7 cm3 de oxigen disolvat la un litru de apă. Aceste ape beneficiază de oxigen disolvat -
prin izbirea de pietre, de maluri, trecerea peste arbori, bolovani;
- asigură hrană suficientă păstrăvilor;
- văile au locuri bune pentru ascunziş (bolovani mari, stânci, scobituri în mal, arbori ăzuţi în
apă).
Pentru a spori efectivul de salmonidae, deoarece cel existent nu reflectă potenţialul salmonicol
al acestor ape, se impune a se lua o serie de măsuri pentru mărirea capacităţii biogene, astfel:
- combaterea braconajului;
- exploatările forestiere să se efectueze în aşa fel încât să se evite târârea materialului lemnos
prin albiile minore ale pâraielor, distrugând mediul specific, ,,ascunzătorile” salmonidelor;
- reducerea poluării, în special cu rumeguş şi cu produsele petroliere cu care se alimentează
utilejele folosite la exploatarea lemnului;
- întreţinerea corespunzătoare a cascadelor, pragurilor şi construirea de „pinteni” cu rol de
protejare a peştilor în timpul viiturilor mari;
- popularea cu puieţi din topliţe special amenajate;
- intensificarea măsurilor de pază.
7.3. Potenţial fructe de pădure
Condiţiile geografice şi pedoclimatice din unitatea de producţie permit dezvoltarea unor

specii din flora spontană forestieră, ale căror fructe au făcut şi mai pot face obiectul recoltării şi
valorificării lor pe plan local sau la export. Dintre speciile din flora spontană care ar putea face
obiectul recoltării fructelor de pădure, mai importante, datorită frecvenţei cu care se întâlnesc, sunt
următoarele: afinul (Vaccinium myrthillus), zmeurul (Rubus idaeus), murul (Rubus hirtus),
merişorul (Vaccinium vitis-idaea), socul (Sambucus nigra), socul roşu (Sambucus racemosa),
măceşul (Rosa canina), alunul (Corylus avellana), etc.
Zmeurul se găseşte în suprafeţele parcurse cu tăieri definitive şi în arborete cu
consistenţe reduse. Fluctuaţiile recoltelor se datorează în special factorilor climatici.
116
7.4. Potenţial ciuperci comestibile
Structura actuală a vegetaţiei forestiere şi condiţiile climatice locale oferă condiţii destul de
bune pentru dezvoltarea ciupercilor comestibile. Cele mai importante specii recoltate au fost hribii,
gălbiorii și ghebele. Sporadic se mai pot recolta şi alte specii.
Până în prezent resursele melifere (zmeurul şi flora de pe păşunile din zonă) nu au fost
valorificate în cadrul unităţii de producţie III Călămar fapt datorat în principal climei instabile.
7.6. Seminţe forestiere
În cadrul U.P. nu există arborete constituite ca rezervaţii de seminţe.
În cadrul U.P. nu există răchitării și nici terenuri apte pentru astfel de culturi.
7.8. Alte produse

7.8.1.Producţia de plante medicinale
În ultimii ani nu s-au recoltat plante medicinale din cadrul U.P.
117
8. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER
Protecţia fondului forestier se face prin lucrări de pază şi lucrări de protecţie propriu-zise,
având ca scop prevenirea, preîntâmpinarea şi semnalarea la timp a unor fenomene care pot înrăutăţi
starea sanitară şi de vegetaţie a arboretelor. Aceste fenomene pot fi: doborâturi şi rupturile de vânt
şi zăpadă, uscări anormale la unele arborete, incendii, extrageri ilegale de arbori, defrişări ilegale de
terenuri, etc. De asemenea se vor semnala calamităţile naturale ca: inundaţii şi alunecări de terenuri
cât şi cazurile de braconaj sau alte sustrageri nelegale de orice fel din fondul forestier proprietate
publică a statului.
Personalul de pază are obligaţia să semnaleze la timp apariţia unor astfel de fenomene prin
rapoarte de semnalare, iar ocolul silvic în urma verificărilor efectuate va stabili măsurile de
combatere şi de recuperare a eventualelor pagube aduse fondului forestier.
8.1. Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă
Cu ocazia efectuării descrierii parcelare s-a urmărit stabilirea gradului de periclitare a

arboretelor datorită acestor fenomene. Doborâturile de vânt afectează 82,89 ha din suprafața
fondului forestier al unității de producție. Acest fenomen apare izolat.
Pe raza UP III Călămar s-au raportat fenomene de rupturi de zăpadă și vânt pe 6,30 ha (u.a. 65B).
Factorii bine cunoscuţi care favorizează daunele produse de vânt şi zăpadă sunt: compoziţia
arboretelor, structura verticală, consistenţa arboretelor, starea solului, poziţia arboretelor pe
versanţi, starea fitosanitară a arboretelor, productivitatea arboretelor, înălţimea medie a arboretelor
şi caracteristicile formei arborilor.
Pentru a preîntâmpina sau a reduce efectul vânturilor puternice şi a furtunilor, în viitor se
recomandă următoarele măsuri:
- respectarea compoziţiei ţel recomandate de amenajament;
- aplicarea la timp a lucrărilor de îngrijire, (mai ales curăţirile), pentru a realiza un
coeficient de zvelteţe corespunzător în arboretele tinere;
- parcurgerea obligatorie a suprafeţelor prevăzute cu lucrări de îngrijire;
- asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare a pădurilor prin executarea la timp a
tăierilor de igienă;
- formarea unor arborete pluriene şi relativ pluriene, bi sau multietajate şi conservarea
acestor arborete;
- formarea de liziere rezistente la acţiunea vânturilor.
118
În cazul apariţiei doborâturilor de vânt izolate se vor extrage exemplarele afectate, iar în
cazul doborâturilor concentrate extragerea integrală a materialului lemnos va fi urmată obligatoriu
de împădurirea suprafeţelor dezgolite cu specii autohtone de mare valoare.
8.2. Protecţia împotriva incendiilor
Cu toate că zona în care se află unitatea de producţie nu este expusă perioadelor mai lungi
de uscăciune, în perioada de vară-toamnă (mai secetoasă), se pot isca incendii prin neglijenţa
omului (păstori, lucrători forestieri, turişti, localnici, etc.).
Punctele cele mai periclitate sunt cele cu plantaţii tinere din apropierea drumurilor şi cele
de la liziera pădurii. În ultimii ani nu au fost semnalate incendii.
Cu ocazia descrierii parcelare nu s-a constatat fenomenul de incendiere.
Având în vedere că, exceptând apele ce fac parte din fondul forestier (râuri, lacuri, etc.),
întreg ecosistemul forestier este combustibil (are însuşirea de a arde), este evident că este
imperios necesară protejarea acestuia, în deosebi a pădurii, de foc.
Apărarea împotriva incendiilor reprezintă ansamblul integrat de activităţi specifice, măsuri
şi sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publică,
planificate, organizate şi realizate în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a
incendiilor şi asigurării intervenţiei operative pentru limitarea şi stingerea incendiilor, în vederea
evacuării, salvării şi protecţiei persoanelor periclitate, protejării bunurilor şi mediului împotriva
efectelor situaţiilor de urgenţă determinate de incendii.
Apărarea împotriva incendiilor constituie o activitate de interes public, naţional, cu caracter
permanent, la care sunt obligate să participe, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale,
precum şi toate persoanele fizice şi juridice aflate pe teritoriul României. Persoanele fizice şi
juridice răspund, potrivit legii, de stabilirea şi aplicarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor,
precum şi de consecinţele producerii incendiilor.
8.2.1. Riscul de iniţiere a incendiilor în fondul forestier

Riscul mare de iniţiere a incendiilor în fondul forestier este datorat constituirii acestuia din
cantităţi uriaşe de material combustibil, sub diverse forme şi stări, fiecare cu un mod specific de
comportare în prezenţa focului. Arborii (constituenţii pădurii - principala componentă a
ecosistemului forestier afectabilă de incendii), se diferenţiază ca fiind:
¾ esenţe pirofile (cu simpatie către o iniţiere uşoară a incendiului) – pinul şi răşinoasele în
general, ale căror însuşiri (răşină, densitate redusă, esenţe) favorizează iniţierea şi propagarea
incendiilor;
119
¾ esenţe pirorezistente (cu antipatie către o uşoară iniţiere a incendiului) – stejarul,

castanul, ale căror caracteristici (lipsa răşinii, densitatea mare, scoarţa groasă) le favorizează
rezistanţa la incendii.
Factorii riscului de incediu în fondul forestier (Burlui I., 2014), sunt:
¾ factori naturali (vegetaţia forestieră, condiţiile climatice, relieful, solul, reţeaua
hidrologică);
¾ factori antropici (forma şi tipul de proprietate/administrare/exploatare a pădurii,
activitatea umană în zona fondului silvic);
¾ factori determinanţi (factorii climatici, compoziţia şi structura arboretelor, relieful,
activitatea umană în zona fondului silvic, profilul psiho-social al populaţiei şi starea economică a
acesteia) - cei ce fac posibilă iniţierea unui incendiu: combustibilul, gazul care întreţine arderea
şi sursa de aprindere;
¾ factori conjuncturali (forma de proprietate/administrare a fondului forestier, condiţiile de
acordare a subvenţiilor pentru terenul agricol) – cei ce favorizează declanşarea şi propagarea unui
incendiu, prin influienţa pe care o pot avea asupra elementelor ce determină iniţierea
incendiilor.

¾ cauze naturale (trăsnetul, autoaprinderea de natură biologică) – cele care sunt consecinţa
manifestării unor factori declanşatori care se manifestă indiferent de voinţa sau prezenţa directă
sau indirectă a omului;
¾ cauze tehnice (scântei de la liniile electrice aeriene, propagarea incendiilor de la
construcţiile existente în, sau limitrof fondului forestier, scântei de la locomotivele cu aburi, scântei
mecanice sau scurtcircuit de la maşinile şi utilajele cu care se acţionează în fondul forestier pe
timpul activităţilor economico-sociale);
¾ cauze antropice (acţiunile umane făcute, cu intenţie sau din neglijenţă, fără respectarea
regulilor minimale de prevenire a incendiilor).
8.2.3. Manifestarea/evoluţia incendiilor din fondul forestier
Un incendiu de pădure poate evolua sub diferite forme, fiecare fiind condiţionată şi
determinată de caracteristicile vegetaţiei forestiere şi influenţa factorilor naturali (în principal
forţa şi direcţia vântului) în arealul respectiv. Astfel, se disting:
120
¾ incendii de litieră (unde ard straturile joase ale vegetaţiei de pe solul pădurii, stratul de
iarbă şi exemplarele lemnoase pitice), care se dezvoltă cu flacără la vedere, se propagă, prin
radiaţie şi conducţie, cu viteză mare (1 km/oră), puternic influenţate de factorii naturali (vânt,
precipitaţii), sub influenţa vântului se dezvoltă rapid şi pot surprinde forţele de intervenţie;
¾ incendii de subteran sau sub pătura de frunziş (unde arde materia organică conţinută în
litieră, humus sau turbă, rădăcinile copacilor), care nu dezvoltă flacără, se propagă, prin conducţie,
cu viteză mică (1 km/24 ore), greu de observat la început, poate degenera în incendiu de litieră;
¾ incendii de coronament (unde arde partea superioară a arborilor), care se dezvoltă cu
flacără la vedere, manifestându-se ca o coroană, un zid, un val sau o minge de foc, se propagă,
prin convecţie şi radiaţie, cu viteză foarte mare (de la 8 la peste 25 km/oră), puternic influenţate de
factorii naturali (vânt, precipitaţii), degajă cantităţi mari de căldură, de cele mai multe ori atacă şi
litiera, prin modul violent de manifestare pot surprinde forţele de intervenţie;
¾ incendii de doborâturi – nu sunt definite separat în literatura de specialitate, dar se
manifestă diferit faţă de cele anterior prezentate (la incendiile de doborâturi ard
suprafeţele/exemplarele afectate de doborâturi şi rupturi produse de vânt şi/sau zăpadă,
neexploatate/neextrase imediat) ; se dezvoltă cu flacără la vedere, sub forma unui foc de tabără
sau a unui rug, puternic influenţate de factorii naturali (vânt, precipitaţii); masa solidă incendiată
eliberează particole arzânde, uşor purtate de vânt care produc „salturi de incendiu”; concentrarea
mare pe unitatea de suprafaţă de masă combustibilă, conduce la dezvoltarea rapidă a incendiului şi
la dificultăţi în apropierea personalului de intervenţie de locul incendiului ; aşezarea neorganizată
a arborilor doborâţi face ca atacarea incendiului să se facă cu mare dificultate;
¾ incendii mixte – incendiile care, în manifestarea, lor prezintă însumarea caracteristicilor
a minimum două din cele 4 tipuri de incediu anterior descrise;
8.2.4. Măsuri pentru reducerea riscului de incendiu în fondul forestier şi de

stingere a incendiilor de pădure
Măsurile pentru reducerea riscului de incediu în fondul forestier sunt de două feluri, astfel:
8.2.4.1. Măsuri pe linie preventivă
Activitatea de prevenire a incendiilor în fondul forestier trebuie să fie concepută, organizată

şi implementată astfel încât să răspundă la două deziderate majore, astfel:
¾ reducerea riscului de izbucnire a incendiilor;
¾ crearea condiţiilor de limitare a incendiilor izbucnite, cât mai aproape de limitele
iniţiale;
121
Simultan cu realizarea celor două deziderate, este necesară luarea în considerare a unor
măsuri specifice, care vizează:
a) crearea de zone de protecţie faţă de fondul forestier şi de limita acestuia, prin
respectarea instrucţiunilor de prevenire a incendiilor la :
¾ realizarea construcţiilor (silvice, turistice, economice, de cult, etc.) în fondul forestier
sau limitrof acestuia;
¾ desfăşurarea activităţilor antropice în perimetrul imediat limitrof fondului forestier;
¾ crearea şi dotarea corespunzătoare a locurilor de repaus, campare, pentru turişti,
limitrofe sau în interiorul pădurii;
b) accesibilizarea fondului forestier:
¾ realizarea reţelei de drumuri forestiere la o densitate corespunzătoare necesarului dat de
caracteristicile fondului forestier, gospodărirea acestuia, oportunităţilr turistice şi, nu în cele din
urmă, de necesităţile operative de intervenţie în caz de incendiu;
¾ realizarea accesului la sursele de apă permanentă a tehnicii de intervenţie;
c) măsuri tehnico - operative :
¾ crearea şi operaţionalizarea structurii proprii de intervenţie la nivelul ocoalelor şi
direcţiei silvice, autorităţilor publice locale şi operatorilor economici din zonă;
¾ întocmirea „hărţilor de risc” la incendiu;
¾ întocmirea „planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor”, cu cooptarea agenţilor
economici specializaţi din zonă, posesori de utilaje grele (buldozere, TAF-uri, camioane grele,
autovehicule de teren, etc.) ;
¾ întocmirea „protocoalelor de acces” la resurse materiale (rezerve de scule de mână,
carburanţi, lubrifianţi, etc.), dar şi la alimente şi apă pentru forţele de intervenţie;
¾ crearea, în fondul forestier sau în apropierea acestuia, a unor rezerve de apă,
accesibile tehnicii de intervenţie terestre şi aviatice;
¾ realizarea, cu vecinii României, a unor canale de comunicaţii fluente, pe linia
protecţiei la foc a pădurilor de frontieră;
¾ realizarea unui sistem de monitorizare prin GPS a fondului forestier;
¾ implementarea unor măsuri instructiv – educative eficiente, pe categorii de cetăţeni;
8.2.4.2. Măsuri pe linie operativă
a) Strategii şi cerinţe în tactica stigerii incendiilor de pădure

Organizarea intervenţiei
122
În abordarea procesului de stingere a incendiilor de pădure se porneşte de la elementele

„triunghiului de foc”: materialul combustibil, aportul de oxigen şi sursa de aprindere. Orice
enumerate.
În literatura de specialitate sunt specificate opt strategii de stingere a incendiilor de pădure,
astfel:
¾ izolarea flăcării faţă de combustibil;
¾ izolarea flăcării faţă de oxigenul din aer;
¾ condensarea puternică a aerului din mediul înconjurător flăcării;
¾ răcirea combustibilului incendiat şi adiacent flăcării;
¾ răcirea aerului ănconjurător incendiului;
¾ inhibarea omogenă a reacţiei chimice de oxidare;
¾ inhibarea eterogenă a reacţiei chimice de oxidare;
¾ suflarea sau ruperea flăcării cu ajutorul curenţilor puternici de aer;
O intervenţie operativă şi eficientă pentru stingerea incendiilor de pădure (manifestate, mai
ales pe relief muntos), necesită realizarea unor cerinţe operaţionale fundamentale :
¾ observarea şi anunţarea oportună a incendiului;
¾ confirmarea incendiului, în timp util, de către administraţia locală, sau de către
silvicultori (în cazul locaţiilor izolate, aflate la distanţă);
¾ mobilizarea în timp oportun a forţelor şi mijloacelor necesare primei intervenţii, în
scopul localizării incendiului;
¾ cunoaşterea zonei, din punct de vedere al accesibilităţii, existenţei surselor de apă şi a
barierelor naturale în calea incendiului, vecinătăţii fondului forestier incendiat;
¾ mobilizarea în timp oportun a forţelor şi mijloacelor de intervenţie complementare, în
cazul incendiilor de durată;
¾ adaptarea mijloacelor de intervenţie mobilizate la locul incendiului, la caracteristicile
terenului;
¾ stabilirea sectoarelor de intervenţie şi a responsabilităţilor, potrivit competenţelor;
¾ monitorizarea permanentă a locului incendiului şi a vecinătăţilor, în vederea prevenirii
surprinderii forţelor, precum şi pentru identificarea, în timp oportun, a „salturilor de incendiu”;
¾ cooperarea între forţele participante;
¾ legătura permanentă între eşaloane, cu societatea civilă şi mass-media;
¾ conducerea unică a intervenţiei;
¾ monitorizarea zonei incendiate şi după încheierea operaţiunilor de intervenţie, de la
câteva ore la câteve zile, în funcţie de amploarea incediului;
123
b) Concepţia de acţiune
Observarea şi anunţarea la timp a incendiilor de pădure sunt hotărâtoare în derularea
acţiunilor de intervenţie.
La realizarea managementului acţiunilor de intervenţie este necesară realizarea/respectarea
unor direcţii de acţiune, astfel:
¾ recunoaşterea continuă a zonei de intervenţie, în vederea luării hotărârilor în cunoştinţă
de cauză;
¾ identificarea şi cuantificarea surselor de apă pe care se poate conta şi găsirea soluţiilor
de aducere a apei la locul intervenţiei;
¾ identificarea şi diagnosticarea pericolului de popagare a incendiului pe direcţiile
principale;
¾ monitorizarea permanentă a curenţilor de aer (viteză şi direcţii de manifestare);
¾ monitorizarea parcelelor/u.a. din frontul curenţilor de aer, în vederea preîntâmpinării
propagării incendiului prin „salturi”;
¾ stabilire misiunii pentru „vânătorii de scântei”;
¾ limitarea şi localizarea incendiului, cât mai aproape de limitele între care a fost găsit;
¾ realizarea protecţiei faţă de zonele limitrofe;
¾ supravegherea zonei incendiate şi după lichidarea operaţiunilor de intervenţie;
¾ protecţia personalului şi a tehnicii de intervenţie în vederea evitării surprinderii;
¾ protecţia personalului de intervenţie împotriva animalelor sălbatice,reptilelor (şerpilor),
intoxicării cu fum şi gaze toxice, arsurilor, accidentelor provocate de doborârea arborilor şi de
intervenţia pe teren accidentat;
¾ cooperarea, comunicarea şi colaborarea între forţele de intervenţie participante;
¾ schimbul de informaţii permanent între factorii de decizie de la locul intervenţiei, cu
eşaloanele superioare şi mass-media;
¾ pregătirea rezervei de forţe, mijloace şi materiale pentru intervenţie – în cazul
incendiilor de durată;
c) Planul de intervenţie la incendiu
Planul de intervenţie la incendiu se întocmeşte, pentru fiecare ocol silvic, de către
responsabilul cu paza şi protecţia, se aprobă de către şeful de ocol şi se avizează de către Inspectorul
şef al I.S.U.J. (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean).
124
8.2.5. Constatări, concluzii
Fiind constituit, în cea mai mare parte, din masă combustibilă, fondul forestier este continuu
ameninţat de posibilitatea izbucnirii unui incendiu.
Incendiile pot fi cauzate, datorită faptului că pădurea şi zona limitrofă acesteia sunt frecvent
vizitate de localnici şi de numeroşii turişti, atraşi de splendoarea peisajelor, de puritatea aerului şi
apelor, acestea în contrast cu poluarea existenţă în localităţi şi în împrejurimile acestora.
Acţiunile silvicultorilor, legate de prevenirea şi combaterea incendiilor, vor viza:
¾ înmulţirea patrulărilor pădurarilor în cantoane, mai ales în perioadele secetoase din
timpul verii, în vederea identificării cât mai rapide a iniţierii unui eventual incendiu, a anunţării
urgente a prezenţei şi locaţiei acestuia la ocolului silvic şi la unitatea teritorial-administrativă pe
raza cărora s-a produs;
¾ întreţinerea în bune condiţii de funcţionare a observatoarelor existente şi construirea
altora noi, în punctele cele mai înalte din canton/ocol, în vederea identificării de la distanţă şi cât
mai rapide a iniţierii/dezvoltării unui eventual incendiu, în vederea anunţării urgente a prezenţei şi
locaţiei acestuia şi a demarării acţiunii de izolare/stingere primară (aceasta, în cazul incendiilor
restrânse ca intensitate şi spaţiu de manifestare;
¾ executarea la timp şi ori de câte ori este nevoie, a tăierilor de igienă, prin care se vor
extrage arborii uscaţi - cei care sunt primii posibil a fi afectaţi de foc;
¾ amplasarea unor locuri special amenajate pentru fumat, mai ales în zonele cele mai
frecventate de către localnici şi de către cei ce practică turismul;
¾ extragerea şi eliminarea din suprafaţa afectată a doborâturilor şi/sau rupturilor de vânt
şi/sau zăpadă, curăţarea parchetelor de resturile de exploatare care, prin uscare în timp, şi în
anumite condiţii, sunt primele din suprafeţele respective ce pot fi incendiate ca urmare a diverselor
cauze;
¾ realizarea unei bune accesibilizări a fondului forestier, crearea, întreţinerea şi păstrarea
unei reţele de linii parcelare deschise, în ideea creării unor condiţii bune;
¾ realizarea construcţiilor silvice, inclusiv a celor utilizate perioade scurte (cabanele
sezoniere pentru muncitorii forestieri) cu respectarea tuturor instrucţiunilor de prevenire şi
¾ crearea, dotarea corespunzătoare şi întreţinerea în condiţii bune de funcţionare a
„punctelor/spaţiilor PSI”;
următoarele:
125
¾ se va identifica şi se va transmite, de urgenţă, la ocolul silvic şi la unitatea teritorial-

administrativă localizarea exactă a zonei unde s-a iniţiat/dezvoltat incendiul constatat şi primele
evaluări referitoare la intensitatea acestuia;
¾ se vor lua primele măsuri de izolare (prin benzi perimetrale) şi eventuala stingere a
acestuia, în situaţia când incendiul este restrâns ca spaţiu şi intensitate. Dacă nu poate fi stins
imediat, se vor crea condiţii pentru deplasarea în zona incendiată a echipelor de
intervenţie;
¾ în perioada activităţii de stingere a incendiului, se va asigura, prin personalul de teren,
o permanenţă în zonă (o supraveghere permanentă), până la înlăturarea totală a acestuia;
¾ supravegherea zonei se va asigura şi după stingerea incendiului încă o zi sau mai multe,
în funcţie de mărimea şi intensitatea incendiului considerat stins;
¾ după stingerea incendiului, se va proceda la curăţarea suprafeţei respective, prin
înlăturarea arborilor şi celorlalte materiale vegetale parţial arse sau uscate.
Toate acţiunile de prevenire, depistare sau stingere a incendiilor se vor realiza în
concordanţă cu legislaţia în vigoare, precum şi cu toate actele normative şi instrucţiunile
referitoare la prevenire şi stingerea incendiilor.
De fiecare dată când se iveşte ocazia, personalul ocolului trebuie să ducă o acţiune
permanentă şi organizată de instruire şi lămurire a populaţiei din zonă, a muncitorilor ce lucrează
la pădure, a culegătorilor de fructe de pădure şi ciuperci comestibile, a ciobanilor, turiştilor, etc.,
despre importanţa cunoaşterii şi respectării întocmai a regulilor de prevenire şi stingere a
incendiilor.
8.3. Protecţia împotriva poluării industriale
În cadrul U.P. nu există surse de poluare industrială.

În viitor, dacă vor apărea surse de poluare care să afecteze fondul forestier, se vor lua
următoarele măsuri:
- eliminarea, în limita posibilităţilor, a surselor majore de poluare;
- extragerea exemplarelor afectate;
- în cazul în care poluarea afectează suprafeţe întinse, concomitent cu extragerea materialului
lemnos se va asigura regenerarea naturală sau artificială a suprafeţelor dezgolite;
- limitarea propagării poluării, prin măsuri luate împreună cu alte instituţii abilitate în acest
sens;
- crearea arboretelor cu structuri naturale;
- interzicerea tăierilor rase;
126
- fertilizarea chimică a solurilor forestiere;

- renunţarea la substituirea speciilor locale care au deja o anumită rezistenţă la poluare;
- executarea lucrărilor de îngrijire cu intensităţi slabe, cel mult moderate;
- menţinerea în compoziţia arboretelor a speciilor rezistente la poluare şi introducerea lor
prin lucrările de împăduriri.
Amenajamentul actual a ţinut cont de toate aceste măsuri şi pornindu-se de la zonarea
funcţională a fiecărui arboret în conformitate cu Normele tehnice în vigoare, a propus prin planurile
sale soluţiile cele mai potrivite în vederea combaterii poluării.
8.4. Protecţia împotriva bolilor şi a altor dăunători
Din evidenţele ocolului silvic şi din observaţiile făcute în teren cu ocazia culegerii datelor
pentru întocmirea prezentului amenajament rezultă că în deceniul expirat, în cadrul pădurilor din
unitatea de producţie nu s-au semnalat atacuri importante de insecte sau alţi dăunători.
În ce priveşte atacurile de insecte, acestea au fost de mică intensitate nedepăşind frecvenţa
şi gradul obişnuit din fiecare an.
Sarcina personalului silvic, tehnic şi de pază, este de a efectua observaţii permanente în
teren pentru depistarea la timp a eventualelor focare de dăunători şi a agenţilor patogeni în vederea
combaterii eficiente a acestora.
Pentru valorificarea eficientă a funcţiilor multiple ale pădurii şi asigurarea viabilităţii
economice, a beneficiilor de mediu şi sociale, este necesară menţinerea unei stări de sănătate
corespunzătoare a arboretelor. Microorganismele patogene şi insectele vătămătoare sunt prezente în
ecosistemele forestiere sub o mare diversitate specifică, spaţială şi temporală şi, de cele mai multe
ori, acţiunea lor are efecte negative atât asupra arborilor gazdă cât şi asupra întregului ecosistem.
În vederea evitării pierderilor economice şi a atenuării efectelor ecologice ca urmare a
acţiunii negative a acestor organisme vătămătoare, este necesar să se adopte unele măsuri de
protecţie care să se integreze în managementul general al ecosistemelor forestiere.
În cadrul măsurilor de protecţie menţionate, metodele de combatere integrată trebuie să
ocupe un loc important, având în vedere atât eficacitatea şi caracterul lor preventiv şi curativ, cât şi
impactul redus asupra mediului şi echilibrului ecosistemelor forestiere. In funcţie de
susceptibilitatea şi vulnerabilitatea arboretelor la vătămări produse de organismele vătămătoare, de
speciile depistate şi de intensitatea infectărilor/infestărilor, conceptul de combatere integrată se
bazează pe aplicarea, după caz, a metodelor de combatere consacrate (fizico-mecanică, chimică,
biologică), la care se adaugă o serie de măsuri silviculturale, menite să crească vitalitatea arborilor
şi, în acest fel, să pună în valoare mecanismele naturale de rezistenţă ale arborilor la atacul
127
dăunătorilor forestieri. Aceste măsuri trebuie să aibe un caracter permanent şi să fie aplicate de la
faza de regenerare a arboretelor, cât şi pe parcursul dezvoltării lor, până la exploatarea acestora.
forestiere autohtone, adaptate condiţiilor locale de mediu, aplicarea lucrărilor de întreţinere,
parcurgerea periodică a arboretelor tinere cu tăieri de îngrijire, prevenirea vătămărilor arborilor în
procesul de exploatare, constituie laturi importante ale luptei integrate. In acelaşi timp, prin lucrările
efectuate în arborete (promovarea structurilor mixte cu floră erbacee şi arbustivă adecvată) sau prin
culturile înfiinţate pentru creşterea vânatului, pe liniile parcelare sau somiere, trebuie create condiţii
pentru stimularea dezvoltării organismelor folositoare (mamifere insectivore, păsări, insecte
entomofage, parazite şi prădătoare), cu rol deosebit în menţinerea echilibrului lanţurilor trofice.
În lupta integrată, nu sunt excluse în totalitate nici procedeele chimice, însă va trebui
respectată întocmai legislaţia naţională şi europenă din domeniu cât şi cerinţelor FSC, legate de
folosirea pesticidelor, selective, biodegradabile. Pentru pădurile certificate sau în curs de certificare,
se va pune accent pe promovarea unor produse biologice din categoria biopreparatelor
entomopatogene (bacterii, virusi, ciuperci) şi doar excepţional, se vor folosi insecticide chimice,
doar dintre cele agreate de organismele CEE şi FSC.
Tot ca părți importante ale combaterii integrate, aplicate cu caracter permanent, trebuie
considerate şi lucrările de depistare, semnalare şi prognoza dăunătorilor precum şi aplicarea
măsurilor de carantină forestieră.
Evidenţiem, în concluzie, caracterul integrat al sistemului de lucrări silvotehnice precizate în
arboretele din U.P. III Călămar, care alături de măsurile de combatere precizate anterior, asigură
starea fitosanitară corespunzătoare a arboretelor.
8.5. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală
În cadrul unităţii de producţie în studiu, fenomenul de uscare are o intensitate mijlocie (6,30
ha).
Măsurile de prevenire a uscării anormale trebuiesc corelate cu măsurile de proteție descrise
anterior, recomandându-se următoarele:
- asigurarea liniştii în pădure;
- eliminarea cauzelor de ordin antropic (răniri de arbori, păşunat abuziv, extrageri pe alese);
- utilizarea în lucrări de împăduriri a genotipurilor locale rezistente la condiţiile de stres
nutritiv şi deficit temporar de apă;
- eliminarea treptată a arborilor din lăstari;
128
- reducerea treptată a combaterilor integrale a defolierilor şi trecerea la combaterea exclusiv

biologică;
- evitarea dezgolirii solului prin extragerea exemplarelor uscate.
Se consideră că aceste măsuri vor duce la prevenirea fenomenului de uscare, condiţie ca
pădurile să-şi îndeplinească rolul atribuit.
8.6. Protecţia împotriva fenomenelor de eroziune şi alunecare
Una din cauzele care determină eroziunea şi alunecarea solului, mai ales în zonele
accidentate, este înlăturarea vegetaţiei forestiere în zonele respective. Vegetaţia forestieră are rolul
de a atenua efectul picăturilor de ploaie care ajung la sol şi astfel acţiunea mecanică a acestora este
mult diminuată. În zonele împădurite, litiera dar şi vegetaţia forestieră specifică solului pădurilor,
sunt capabile să absoarbă importante cantităţi de apă pe o perioadă de timp suficient de îndelungată,
ceea ce nu permite formarea torenţilor. De asemenea, prin evapotranspiraţie vegetaţia forestieră
pune în circuitul atmosferic mari cantităţi de apă, împiedicând astfel stagnarea apei în sol, în zonele
cu substrat argilos, lucru care ar putea declanşa fenomene de alunecare.
Astfel, se fac următoarele recomandări:
x menţinerea vegetaţiei forestiere pe terenurile respective;
x împădurirea suprafeţelor neregenerate;
x introducerea speciilor cu capacitate mare de fixare a solului;
x stoparea păşunatului.
129
9. CONSERVAREA ŞI AMELIORAREA BIODIVERSITĂŢII
Conservarea biodiversităţii este unul dintre obiectivele de gospodărire prioritare avute în vedere la
amenajarea pădurilor și a constituit permanent un deziderat de prim ordin în elaborarea amenajamentului,
începând de la principiile amenajamentului şi adoptarea bazelor de amenajare şi până la stabilirea măsurilor
de gospodărire de detaliu, necesare fiecărui arboret, indiferent de funcţia prioritară pe care o îndeplineşte
acesta. De altfel, unul dintre principiile de bază ale amenajării pădurilor este principiul conservării şi
ameliorării biodiversităţii, care urmăreşte conservarea şi ameliorarea biodiversităţii la cele patru niveluri ale
acesteia (intraspecifică, interspecifică, ecosistemică şi al peisajelor), în scopul maximizării stabilităţii şi a
potenţialului polifuncţional al pădurilor.
Starea de conservare a habitatelor forestiere naturale existente în U.P. III Călămar se apreciază a fi în
general bună. Precizăm, totuși, că fondul forestier al U.P. III Călămar este afectat într-o proporție destul de
mare de factori destabilizatori: doborâturi de vânt izolate - 21% (82,89 ha), uscare mijlocie – 2% (6,30 ha),
rupturi de zăpadă și vânt - 2% (6,30 ha) și rocă la suprafață pe - 7% (27,26 ha), situația acestora fiind
detaliată în capitolul 6.7.
În cadrul unității de producție în studiu, nu sunt arborete situate în situri Natura 2000.
9.2. Acţiuni în favoarea biodiversităţii
Conservarea biodiversităţii se realizează prin măsurile de gospodărire adoptate, și anume:

- măsuri generale favorabile biodiversității, acestea fiind urmărite la nivelul fiecărui arboret, oricare ar
fi funcţiile atribuite, pe care trebuie să le îndeplinească, respectiv unitatea de gospodărire din care face
parte;
- măsuri specifice, ce vizează atât pădurile cu funcții speciale pentru conservarea și ocrotirea
biodiversității, cât și pădurile de interes științific, de ocrotire a genofondului și ecofondului forestier,
precum și altor ecosisteme cu elemente naturale de valoare deosebită.
130
9.2.1. Măsuri generale favorabile biodiversităţii
Măsurile generale favorabile biodiversităţii sunt acele măsuri menite să asigure conservarea
diversităţii biologice la nivelul tuturor ecosistemelor forestiere în vederea maximizării funcţiei
ecoprotective prin conservarea diversităţii genetice şi specifice.
În pădurile unităţii de producţie în studiu se vor avea în vedere următoarele măsuri pentru
asigurarea biodiversităţii:
- promovarea cu prioritate a regenerării naturale a arboretelor, cu prilejul aplicării tratamentelor
silviculturale;
- utilizarea de material genetic de provenienţă locală, în situaţia în care se recurge la regenerare
artificială;
- conservarea ecotipurilor climatice, edafice şi biotice prin măsurile propuse;
- menţinerea stării de sănătate şi vitalitate a ecosistemelor de pădure prin utilizarea unor practici
raţionale de gospodărire;
- la lucrările de împădurire se vor utiliza specii adecvate stațiunii, conform tipului natural fundamental
de pădure;
- extragerea speciilor alohtone cu ocazia aplicării intervenţiilor silvotehnice, atunci când acestea devin
invazive;
- adoptarea de tratamente, tehnici de recoltare şi transport al materialului lemnos care să reducă la
minim degradarea arborilor şi/sau a solului;
- monitorizarea activităţii utilajelor forestiere pentru eliminarea pierderilor de carburanţi şi lubrefianţi;
- utilizarea la lucrările de combatere a dăunătorilor forestieri numai a metodelor biologice, pentru
întărirea mecanismelor naturale de reglare a ecosistemelor;
- exploatarea pe principiul durabilităţii a produselor lemnoase şi nelemnoase ale pădurii;
- realizarea şi menţinerea unei infrastructuri forestiere adecvate pentru asigurarea unor servicii eficiente
şi reducerea la minim a impactului asupra mediului, acordându-se o atenţie deosebită speciilor
ameninţate şi evitând fragmentarea habitatelor;
- menţinerea unui amestec optim de specii la nivelul fiecărui arboret, prin promovarea tuturor speciilor
principale adaptate condiţiilor staţionale locale, potrivit tipului natural de ecosistem;
- menţinerea terenurilor pentru hrana faunei sălbatice, în vederea conservării biodiversităţii speciilor de
plante ierboase, respectiv menţinerea unei suprafeţe mozaicate, din punct de vedere al categoriilor de
habitate;
131
- păstrarea unor arbori morţi (sau în curs de uscare) "pe picior" şi "la sol", cu prilejul efectuării tăierilor
de regenerare şi a lucrărilor de îngrijire şi conducere;
- realizarea unei structuri echilibrate pe clase de vârstă, întrucât fiecare clasă de vârstă este însoţită de
un anumit nivel al biodiversităţii;
- conducerea arboretelor la vârste mari, care să menţină un nivel ridicat al biodiversităţii, în special la
nivelul descompunătorilor;
- în cuprinsul arboretelor se vor păstra aşa numiţii ”arbori pentru biodiversitate”, constituiţi în buchete,
grupe de arbori sau porţiuni mai mari, reprezentative sub aspectul biodiversităţii. În acest scop pot fi
selectaţi arbori care prezintă putregai, scorburi, arbori cu lemn aflat într-un stadiu avansat de
descompunere, dar nu în arborete afectate de factori destabilizatori sau vulnerabile din acest punct de vedere.
9.2.2. Măsuri specifice favorabile biodiversităţii
Elemente ale biodiversităţii sunt cuprinse în descrierea parcelară, cu referiri la tipologia

staţională şi la tipologia habitatelor naturale.
În arboretele cuprinse în amenajamentul silvic al U.P. III Călămar, menţinerea stabilităţii şi
biodiversităţii ecosistemelor şi speciilor locale este un deziderat de prim ordin.
Dintre căile de acţiune propuse de amenajament pentru menţinerea stabilităţii şi biodiversităţii
ecosistemelor şi speciilor locale pot fi menţionate câteva mai importante:
- conducerea arboretelor la vârste înaintate, urmărindu-se îndeosebi regenerarea lor naturală din
sămânţă;
- realizarea unor lucrări de îngrijire şi conducere prin care să se menţină şi să se îmbunătăţească
starea de sănătate, stabilitatea şi biodiversitatea naturală;
- zonarea unor arborete (u.a.: 17B, 37A, 67A, 67B) în S.U.P. M -păduri supuse regimului de
conservare deosebită;
- promovarea compoziţiilor de regenerare apropiate de cele ale tipurilor natural fundamentale
de pădure, iar în cazul regenerărilor artificiale folosirea de material seminologic de provenienţă locală;
- prin planificarea tăierilor de regenerare în spiritul continuităţii recoltelor pe durate de 120 ani
se realizează un mozaic de habitate naturale aflate în diverse stadii de dezvoltare, lucru benefic în
primul rând pentru menţinerea şi dezvoltarea populaţiilor de animale de talie medie şi mare;
- luarea unor măsuri pentru prevenirea incendiilor (arătate la cap. 8.2);
132
- ţinerea sub control a efectivelor populaţiilor de insecte care pot produce gradaţii şi protejarea
duşmanilor naturali ai acestora;
- gospodărirea raţională a speciilor care fac obiectul activităţii de vânătoare, asigurându-se
hrană complementară şi suplimentară atunci când este necesar, menţinându-se efectivele şi proporţia
dintre sexe la niveluri optime, asigurându-se starea de sănătate şi evitându-se producerea unor
epizootii, respectându-se cu stricteţe perioadele de prohibiţie şi evitându-se executarea unor lucrări
deranjante în perioada de împerechere;
- recoltarea raţională şi ecologică a ciupercilor, fructelor de pădure şi a plantelor medicinale.
În unitatea de producție în studiu nu există arii naturale protejate de interes național sau comunitar.
9.3. Efectul aplicării prevederilor amenajamentului asupra biodiversităţii
Primul amenajament elaborat pe baze ştiinţifice moderne şi unitare, pentru pădurile acestui ocol
a fost cel care a intrat în vigoare în anul 1962, în momentul actual ajungându-se la a șaptea revizuire.
Se poate astfel aprecia, ţinând cont de cele peste şase decenii de gospodărire durabilă, că menţinerea
integrităţii pădurilor şi a biodiversităţii naturale a fost unul din principalele obiective ale
managementului asigurat de personalul silvic, în baza amenajamentelor silvice. Acestea, departe de a fi
simple regulamente de exploatare, au încorporat cunoştinţe şi analize pluridisciplinare. De aceea
subliniem faptul, că rolul amenajamentului este unul benefic, pentru menţinerea stării favorabile de
conservare a habitatelor şi speciilor şi că fără reglementările pe care le implementează, împreună cu
alte acte legislative ale sectorului silvic, anumite componente şi conexiuni ale ecosistemelor protejate
ar fi putut fi grav perturbate.
La dezbaterile care au avut loc la conferinţele de avizare a soluţiilor tehnice s-a pus accentul ca
la întocmirea amenajamentului să se adopte măsuri care să creeze premize pentru conservarea
biodiversităţii pădurilor, din cadrul U.P. III Călămar.
Cu cât este mai mare numărul de specii şi unităţi intraspecifice, cu atât mai mare este
biodiversitatea şi stabilirea ecosistemului.
133
9.5. Recomandări privind certificarea pădurilor
Ideea de certificare a managementului forestier, a apărut în contextul preocupărilor majore

legate de gospodărirea pădurilor, înscriindu-se în ideea globală de certificare a sistemelor şi
performanţelor, aplicabilă în cele mai diverse domenii de activitate. Certificarea managementului
forestier, cunoscută mai ales sub denumirea de certificarea pădurilor, îşi are originile în îngrijorările
societăţii, apărute odată cu defrişările masive de păduri tropicale de la începutul anilor ’80-’90.
În urma Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare ce a avut loc la Rio de Janeiro
în 1992, s-a identificat necesitatea unei strategii de dezvoltare durabilă a pădurilor din întrega lume cu
o largă consultare a tuturor factorilor interesaţi. Pornind de la această idee, în octombrie 1993, a fost
semnat acordul oficial privind lansarea FSC (Forest Stewardship Council), o schemă de certificare la
care interesele economice, sociale şi de mediu au drepturi egale.
FSC este o organizaţie independentă, neguvernamentală şi nonprofit, înregistrată în Mexic ca o
asociaţie de membri – Associaţion Civil. Organizaţia operează la nivel internaţional şi oferă servicii
prin intermediul centrului FSC Internaţional, situat în Bonn, Germania, precum şi prin intermediul unei
reţele internaţionale de Iniţiative Naţionale. FSC oferă un program de acreditare internaţională pentru
organisme de certificare independente şi o schemă de etichetare pentru produsele pădurii, ce serveşte ca
o garanţie credibilă că produsele provin dintr-o pădure bine gospodărită, în conformitate cu standardele
FSC, aşa numitele Principii şi Criterii.
audit, o organizaţie independentă confirmă faptul că o anumită suprafaţă forestieră este gospodărită în
conformitate cu un standard agreat.
Standardul după care se face auditul este împărţit în 10 Principii şi 56 Criterii. Principiile
FSC pentru certificarea modului de gospodărire a pădurilor sunt:
x Principiul 1: Conformitatea cu legislaţia naţională şi internaţională şi principiile FSC
x Principiul 2: Dreptul de proprietate sau folosinţă şi responsabilităţile aferente
x Principiul 3: Drepturile populaţiilor indigene (neaplicabil în România)
x Principiul 4: Relaţiile cu comunităţile şi drepturile angajaţilor
x Principiul 5: Beneficiile multiple ale pădurii
x Principiul 6: Impactul asupra mediului
x Principiul 7: Planul de management
x Principiul 8: Monitorizarea şi evaluarea
134
x Principiul 9: Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare

x Principiul 10: Plantaţii.
Aceste 10 principii, ce sunt detaliate în 56 de criterii, au un caracter general şi pentru o mai
bună aplicare a lor se face adaptarea acestora la condiţiile specifice fiecărei ţări, de către Iniţiativele
Naţionale FSC sau de către organismele de certificare acreditate, care derulează procesul de audit.
Certificarea managementului forestier este continuată de aşa numita certificare a lanţului de
custodie, prin care se urmăreşte să se elaboreze mecanisme de urmărire a produselor lemnoase sau
nelemnoase care provin din pădurile certificate de la sursa până la consumator. Certificarea lanţului de
custodie se referă la companiile care exploatează, procesează sau comercializează material lemnos
certificat FSC şi care doresc să eticheteze aceste produse cu numele sau eticheta FSC.
Certificarea lanţului de custodie în sistem FSC permite companiilor:
x Să identifice şi să controleze sursele de material lemnos atât certificat FSC cât şi sursele de
x Să le demonstreze clienţilor că îndeplinesc cerinţele FSC în ceea ce priveşte controlul
x Să utilizeze mărcile înregistrate şi etichetele comerciale ale FSC pentru a-şi promova produsele.
În prezent, mii de companii de prelucrare şi comercializare a lemnului, în special din Europa de
Vest şi America de Nord, impun clienţilor lor obţinerea certificatului FSC, fiind interesate să cumpere
şi să lucreze cu produse certificate în acest sistem. În cazul acestor companii, certificarea reprezintă o
dovadă pentru clienţii lor şi pentru publicul larg ca lemnul provine din păduri bine gospodărite.
Pe scurt paşii în vederea certificării FSC sunt:
x Aplicarea pentru certificare: certificarea este un proces voluntar şi poate fi demarat numai la
cererea companiei. Lista organismelor de certificare acreditate FSC se regăseşte pe site-ul Asociaţiei
pentru Certificare Forestieră (www.certificareforestiera.ro);
x Pre-evaluarea: are drept scop familarizarea companiei cu cerinţele standardului de certificare şi
identificarea de către auditor a conformităţilor şi neconformităţilor cu standardul;
x Evaluarea principală: reprezintă vizita organismului de certificare în urma căruia se colectează
informaţii suficiente pentru a determina acordarea sau neacordarea de către organismul de certificare a
certificatului FSC;
x Acordarea certificatului: certificatul este acordat cu condiţia îndeplinirii cerinţelor
standardului, pe o perioadă de 5 ani;
x Monitorizarea: după acordarea certificatului se fac vizite de monitorizare anuale;
135
x Re-certificarea: o nouă re-evaluare se derulează înainte de expirarea certificatului, pentru a se

păstra statutul de certificare, rezultând în eliberarea unui nou certificat.
Certificarea forestieră poate aduce beneficii atât deţinătorilor de certificat FSC cât şi
consumatorilor, comunităţilor locale, muncitorilor şi organizaţiilor neguvernamentale cu specific de
mediu sau social.
În prezent certificarea este un mecanism de piaţă; există cerere şi ofertă pentru lemnul certificat
FSC şi implicit un interes crescut în producerea şi comercializarea produselor certificate. În principal,
decizia de intrare în procesul de certificare este în general legată de obţinerea unor avantaje cum ar fi
accesul pe noi pieţe a lemnului certificat sau menţinerea pe pieţele existente. Pe lângă acestea se pot
obţine următoarele beneficii:
x Îmbunătăţirea sistemelor de management, incluzând aici mecanismele de planificare,
monitorizare, evaluare şi raportare;
x Îmbunătăţirea proceselor de gestiune a firmei şi a eticii de afaceri;
x Firmele pot răspunde la cererea de produse de origine controlată;
x Îmbunătăţirea proceselor productive.
Un motiv în plus pentru certificare îl reprezintă cel economico-financiar. Pe lângă accesul pe
pieţe noi sau menţinerea pe cele deja existente, uneori companiile pot beneficia şi de preţuri mai mari
pentru produsele ce poartă sigla FSC. În ce măsură şi cu câte procente va avea loc această creştere nu
poate fi decisă decât de piaţa liberă, cea care dictează preţul. De reţinut însă că acest lucru nu se
întâmplă foarte des, ci doar acolo unde cererea este foarte mare.
9.6. Păduri cu valoare ridicată de conservare

9.6.1. Conceptul de Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare – PVRC
Pădurile îndeplinesc funcţii de protecţie dintre cele mai diverse, asigurând inclusiv servicii de
natură socială indispensabile comunităţilor umane, pe scurt, pădurea prezintă multiple valori. Acolo
unde aceste valori sunt considerate a fi de o importanţă excepţională sau critică, pădurea poate fi
definită ca o pădure cu valori ridicate de conservare.
Deci, pădurile cu valoare ridicată de conservare sunt acele păduri care au o importanţă critică
din perspectiva protejării mediului, a conservării biodiversităţii şi a valorilor culturale şi religioase ale
comunităţilor locale.
136
Conceptul de "păduri cu valoare ridicată de conservare (PVRC)“ a fost definit prima dată de
Forest Stewardship Council (www.fsc.org) şi se regăseşte în cadrul principiului nr. 9 din standardul de
certificare FSC, publicat prima dată în anul 1999. Considerat separat de certificare forestieră, acest
concept s-a dovedit a fi un mod efectiv de a dovedi sau verifica managementul responsabil al resurselor
forestiere (gestionarea durabilă a pădurilor). Ca ur-mare, el este folosit independent în multe domenii,
cum ar fi: conservarea şi gestionarea resurselor naturale, elaborarea politicilor de achiziţii în cadrul
companiilor care prelucrează şi valorifică produse forestiere şi chiar în elaborarea politicilor agenţiilor
guvernamentale.
Exemple de păduri cu valoare ridică de conservare pot fi:
- o pădure care protejează unica sursă de apă potabilă pentru o localitate;
- suprafeţe forestiere care adăpostesc specii endemice sau ameninţate cu dispariţia sau
ecosisteme rare;
- păduri legate de sărbători tradiţionale sau care adăpostesc monumente istorice, locuri de
pelerinaj, unităţi de cult de care este legată identitatea comunităţilor respective;
- o pădure care adăposteşte un sit arheologic important;
- păduri care asigură anumite produse pentru comunităţi locale dependente de acest fel de
resurse, etc.
Pădurile cu valori ridicate de conservare trebuie gestionate astfel încât să se menţină şi chiar să
crească valorile ridicate de conservare identificate în cuprinsul acestora.
9.6.2. Categorii de Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare
Pădurile cu valoare ridicată de Conservare (PVRC) sunt clasificate conform Ghidului de

identificare a Pădurilor cu Valoare ridicată de Conservare şi a principiului 9 din standardul FSC în
următoarele categorii:
• VRC 1 - Păduri care conțin concentrații de biodiversitate (specii endemice, rare, amenințate
sau periclitate) semnificative la nivel global, regional sau național, cu următoarele subcategorii:
- VRC 1.1 - Arii protejate
- VRC 1.2 - Specii rare, ameninţate, periclitate și endemice
- VRC 1.3 - Utilizarea sezonală critică
• VRC 2 - Peisaje forestiere extinse, semnificative la nivel global, regional sau național, în care
există populații viabile speciilor autohtone, în forma lor naturală din punct de vedere al distribuției
densității.
137
• VRC 3 - Păduri ce cuprind ecosisteme rare, amenințate sau periclitate

• VRC 4 - Păduri care asigură servicii de mediu in situaţii critice cu următoarele subcategorii:
- VRC 4.1 - Păduri de importanţă deosebită pentru surse de apă
- VRC 4.2 - Păduri critice pentru prevenirea și combaterea procesului de eroziune
- VRC 4.3 - Păduri cu impact critic asupra terenurilor agricole și calității aerului
• VRC 5 - Păduri esențiale pentru satisfacerea necesităților de bază ale comunităţilor locale
• VRC 6 - Păduri esenţiale pentru păstrarea identităţii culturale a unei comunităţi sau a unei
zone.
9.6.3. Păduri cu valoare ridicată de conservare în cuprinsul unităţii de producţie
138

ŞI CONSTRUCŢII SILVICE
10.1. Instalaţii de transport

10.1.1. Instalaţii de transport permanente existente
Unitatea de producţie III Călămar este deservită de opt drumuri forestiere după cum
urmează:
Tabel. 10.1.1.1.
Lungime -km-
În afara
În perimetrul Suprafaţa Volumul
Indicativ Denumirea perimetrului
terenurilor deservită deservit
drum drumului terenurilor Total
cu destinaţie -ha- -m3-
cu destinaţie
forestieră
forestieră
Drumuri existente
Drumuri forestiere
FE017 DAF MICULI AVAL I 1,53 - 1,53 105,32 1781
FE018 DAF BLIDAR AXIAL 2,76 1,22 3,98 2,85 106
FE019 DAF ROSTOSA 2,68 - 2,68 58,83 1166
FE 020 DAF PISTRUIA MARE 1,21 0,77 1,98 - -
FE 021 DAF PISTRUIA MICA 1,67 - 1,67 - -
FE 022 DAF BULZ AVAL 5,75 - 5,75 - -
FE 023 DAF BULZ CALAMAR 2,83 - 2,83 - -
FE 024 DAF PISTRUIA MICA 1 2,80 - 2,80 98,11 6668
Total F.E. 21,23 1,99 23,22 265,11 9721
Total drumuri existente 21,23 1,99 23,22 265,11 9721
Drumuri necesare
FN002 Prelungire Pistruia mică I 1,11 - 1,11 138,87 2500
Total F.N. 1,11 - 1,11 138,87 2500
TOTAL GENERAL 22,35 - 24,34 422,61 12221
În prezent unitatea de producţie dispune de o reţea de drumuri în lungime totală de 23,23

km, urmând ca, în viitor odată cu construirea drumului propus (FN002), lungimea totală a reţelei de
drumuri să ajungă la 24,34 km.
Drumurile forestiere au în general o stare bună, necesitând doar lucrări de întreţinere
periodice.
În cadrul unităţii de producţie mai există drumuri de pământ care fac legătura cu drumurile
forestiere existente, ce pot fi utilizate pentru nevoile de recoltare, drumuri care însă nu se vor lua în
calcul la determinarea accesibilităţii şi indicelui de densitate a instalaţiilor de transport.
Densitatea actuală a instalaţiilor de transport este de 54,95 ml/ha (23,23 km/422,76 ha).
139
10.1.2. Accesibilitatea fondului forestier productiv şi a posibilităţii
Accesibilitatea actuală şi la sfârşitul deceniului este redată în tabelul 10.1.2.1.

Tabel. 10.1.2.1.
Specificări Accesibilitatea actuală (%) Accesibilitatea la sfârşitul deceniului (%)
Accesibilitatea fondului forestier total 74 100
Accesibilitatea posibilităţii totale 100 100
-secundare 100 100
-conservare 100 100
-igienă 36 96
Accesibilitatea fondului forestier total cu o distanţă de colectare de până la 1,2 km în prezent

este asigurată în proporţie de 74%, iar a posibilităţii totale în proporţie de 100%.
Deoarece un procent de 26% din suprafaţa fondului forestier proprietate publică a statului
este inaccesibil, s-a propus a se construi un drum forestier pentru accesibilizarea întregii suprafeţe a
UP III Călămar.
Dacă ocolul silvic va contrui drumul necesar, la sfârșitul deceniului, acccesibilitatea
fondului forestier și a posibilității totale va fi asigurată în proporţie de 100%.
140
492
10.1.3. Corespondenţa între situaţia reală din teren a instalaţiilor forestiere de transport şi evidenţele contabile ale O.S. Firiza
O situaţie comparativă între starea de fapt din teren şi evidenţele contabile ale O.S. Firiza în ce priveşte drumurile forestiere este redată în
tabelul următor:
Tabel. 10.1.3.1.
Amenajament Evidenţe O.S. Firiza (fişa individuală a mijlocului fix, registrul numerelor de inventar al mijloacelor fixe)
Anul u.a.
Nr. de inventar Lun- Supra-
Nr. Ampla- Lun- Supra- dării Lăţime Punct de racordare la (parcele) Panta Cate-
gime faţa Punct final drum Lucrări
crt Indicativ sament Denumire gime faţa Denumire în platformă reţeaua existentă prin care maxi- gorie
- km U.P./u.a./borna de artă
U.P. /u.a. - km - - ha - RNP MFP folo- -m- U.P./u.a./borna trece mă drum
- - ha -
sinţă drumul
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
DAF DAF u.a 61Leg/ în
u.a. 66A; limita UP IV
1 FE017 III/69D MICULI 1,53 0,92 MICULI 29234 2610 1974 2,53 * 1,70 apropierea bornei * * * *
Blidar
AVAL I AVAL I 118
DAF DAF
u.a. 67A/ în u.a. 55Leg/ limita
2 FE018 III/68D BLIDAR 3,98 2,39 BLIDAR 29040 2600 1961 0,60 * 1,08 * * * *
apropierea bornei 65 UP IV Blidar
AXIAL AXIAL
u.a. 66E/ borna
DAF DAF
3 FE019 III/74D 2,68 1,61 29361 2626 1974 3,18 * 2,76 FE018/ u.a. 55Leg 119/ limita UP IV * * * *
ROSTOSA ROSTOSA
Blidar
DAF DAF
u.a. 2Leg/
4 FE020 III/70D PISTRUIA 1,98 1,19 PISTRUIA 29289 2613 1969 * * * intersecția FE018; b74 * * * *
intersecție FE022
MARE MARE
DAF DAF intersecție u.a. 12Leg;
5 FE021 III/75D PISTRUIA 1,67 0,00 PISTRUIA 29290 2614 1969 2,00 * 1,20 FE015/FE022; u.a. apropierea bornei * * * *
MICA MICA 2Leg 13
DAF BULZ DAF BULZ intersecție FE020- intersecție FE023/
6 FE022 III/71D 5,75 0,00 29054 2602 1975 4,40 * 2,64 * * * *
AVAL AVAL FE021/ u.a. 2Leg u.a. 38Leg
intersecție FE018/ u.a. u.a. 51Leg/
DAF BULZ DAF BULZ

7 FE023 III/72D 2,83 0,00 29055 2603 1976 * * * 37Leg; apropierea apropierea bornei * * * *
CALAMAR CALAMAR
bornei 76 85
DAF DAF
FE021; u.a. 13Leg;
8 FE024 III/73D PISTRUIA 2,80 1,68 PISTRUIA 29545 * 2007 2,75 * 1,65 u.a. 17A; borna 30 * * * *
apropierea bornei 24
MICA 1 MICA 1
Total * * 23,22 7,79 * * * * 15,46 0,00 11.03 * * * * * *
141
NOTĂ: numerele de inventar sunt preluate din evidențele contabile ale ocolului silvic
* Pentru aceste cazuri nu s-au gasit date în fişa individuală a mijlocului fix din evidenţa
ocolului.
10.1.4. Situația drumurilor forestiere

Tabelul 10.1.4.1.
Inventarul bunurilor din
Inventarul mijloacelor fixe
Amenajamentul silvic domeniul public al statului,
de la O.S. Firiza
Nr la 06.09.2010
crt Indi- Nr.
Denumirea drumului Nr.
u.a. cativ Denumirea inven- Denumirea
forestier M.F.
drum tar
DRUM
DAF MICULI AVAL DAF MICULI
1 69D FE017 29234 2610 FORESTIER
I AVAL I
MICUL
DRUM
DAF BLIDAR DAF BLIDAR
2 68D FE018
AXIAL
29040
AXIAL
2600 FORESTIER
BLIDA
DRUM
3 74D FE019 DAF ROSTOSA 29361 DAF ROSTOSA 2626 FORESTIER
ROSTO
DRUM
DAF PISTRUIA DAF PISTRUIA
4 70D FE020 29289 2613 FORESTIER
MARE MARE
PISTR
DRUM
5 75D FE021
MICA
29290
MICA
2614 FORESTIER
PISTR
DRUM
6 71D FE022 DAF BULZ AVAL 29054 DAF BULZ AVAL 2602 FORESTIER
BULZ
DRUM
DAF BULZ DAF BULZ
7 72D FE023 29055 2603 FORESTIER
CALAMAR CALAMAR
BULZ
8 73D FE024
MICA 1
29545
MICA 1
- -
Drumurile forestiere au fost măsurate de către proiectant, punctul de racordare al drumului

forestier la rețeaua existentă, punctul final al drumului, precum și traseul acestuia fiind indicate de
personalul ocolului, măsurătorile fiind confruntate și cu ortofotoplanurile, iar lungimea drumului a
fost determinată prin tehnologia G.I.S. în urma echipării planurilor de bază ținând cont de cele
menționate.
La amenajarea precedentă drumurile forestiere au avut o lungime de 20,85 km, iar la actuala
amenajare au o lungime de 23,22, diferența de 2,37 km provenind din remăsurarea drumurilor
existente.
142
10.2.Tehnologii de exploatare
Adoptarea tehnologiilor de recoltare a lemnului are la bază în primul rând caracteristicile de

pantă ale terenului şi pe cele ale tratamentelor de aplicat. În condiţiile de teren specifice unităţii de
producţie în studiu, pentru scosul şi apropiatul materialului lemnos se vor folosi tractoarele, iar în
locurile cu înclinare mare se vor folosi atelaje hipo.
Indiferent de mijloacele folosite, atenţia principală va fi acordată ocrotirii seminţişurilor
utilizabile instalate, evitării rănirii arborilor de viitor şi degradării solului.
În concordanţă cu prevederile planului decenal de recoltare a masei lemnoase se impune
adoptarea unor tehnologii adecvate de recoltare, colectare şi transport a lemnului. În acest sens se
vor respecta cu stricteţe prevederile cuprinse în “Normele tehnice pentru alegerea şi aplicarea
tratamentelor” şi cele privind punerea în valoare a masei lemnoase. De asemenea se vor respecta
“Instrucţiunile privind termenele, modalităţile şi epocile de recoltare şi transport a materialului
lemnos din păduri”.
În scopul protejării seminţişurilor ce vor crea viitorul arboret, a arborilor rămaşi pe picior şi
a solului se vor avea în vedere următoarele considerente:
la emiterea autorizaţiei de exploatare să se pună accent pe materializarea în teren a limitelor
parchetului, a zonelor regenerate şi a căilor de scos – apropiat a materialului lemnos cu indicarea
întregului traseu de parcurs până la baza de colectare;
să se stabilească corect epocile şi termenele de tăiere şi scoatere a materialului lemnos;
pentru fiecare parchet se va preciza tehnologia de exploatare în raport cu tratamentul fixat;
doborârea arborilor să se facă în afara ochiurilor cu seminţiş utilizabil, evitându-se zdrelirea
arborilor rămaşi pe picior;
colectarea arborilor ce se exploatează să se facă cu tractorul sau cu atelaje sub formă de arbori
secţionaţi în trunchiuri şi catarge fiind interzisă colectarea arborilor întregi;
colectarea materialului să se facă numai pe traseele stabilite cu ocazia predării parchetelor spre
exploatare;
la terminarea lucrărilor de exploatare este obligatorie evacuarea în totalitate a materialului
lemnos şi curăţirea integrală, corespunzătoare a parchetului;
reprimirea parchetului se va face în mod obligatoriu la termenele şi în condiţiile stabilite prin
autorizaţia de exploatare.
143
Exploatarea lemnului sub formă de trunchiuri şi catarge
Această tehnologie presupune extragerea pieselor de lungime mare, rezultate prin curăţirea
de crăci a arborilor doborâţi. Trunchiul este partea din arborele de foioase cuprinsă între secţiunea
rezultată la doborâre şi secţiunea de sub prima cracă groasă, având lungimea, la vârsta de
exploatabilitate, mai mare de 12 m. Catargul este partea din arborele de răşinoase cuprinsă între
secţiunile de doborât (înlăturare) a vârfului.
Metoda constă în doborârea şi curăţirea manuală a crăcilor, urmată de secţionarea vârfului
sau a trunchiului la un anumit diametru minim, urmat de tragerea pieselor astfel rezultate în tăblii în
cadrul parchetului sau al platformei primare spre fasonare în sortimente de lemn brut. Odată
fasonate, aceste sortimente pot fi sortate şi transportate la locul de încărcare în camioane, pe
categorii.
Metoda nu este folosită în cazul crângurilor, datorită caracteristicilor dimensionale şi calitative ale
lemnului care nu permit obţinerea de trunchiuri din care să se poată fasona sortimente de lemn brut.
Principiile de bază privind ecotehnologizarea în exploatările forestiere
Metodele ecotehnologice de exploatare forestieră se caracterizează prin (Horodnic 2014):

x raţionalizarea utilizării tractoarelor;
x extinderea instalaţiilor cu cablu ca utilaje de bază;
x dezvoltarea unor reţele optime de transport pentru a reduce distanţele de colectare;
x folosirea atelajelor în tandem cu utilaje performante care realizează colectarea lemnului în
arboretele tinere;
x aplicarea metodelor de exploatare în sortimente cu lungimi reduse („Shortwood Harvesting
System”) şi a tehnologiei „Forwarding”.
Tehnologia de exploatare cu impact ecologic redus poate fi definită ca o modalitate de

organizare a activităţii bazată pe o planificare atentă şi verificarea strictă a implementării acelor
operaţii de exploatare a lemnului corelate cu o sistemă de maşini modernă care să evite astfel
efectele negative ce se pot manifesta în cazul sistemelor convenţionale de exploatare (Horodnic
2014).
x stabilirea unui ritm optim al intervenţiilor în arboret în scopul asigurării unei perioade
suficient de lungi pentru regenerare şi a unei rate a creşterii în volum şi calitate a arborilor
rămaşi (intervențiile dese cresc riscul producerii prejudiciilor);
144
x minimizarea prejudiciilor asupra arboretului rămas sau asupra mediului său de dezvoltare;
x minimizarea lăţimii căilor de colectare şi a suprafeței pe care se desfăşoară;
x desfăşurarea activității în condiții favorabile de muncă prin adaptarea tehnologică la starea
terenului şi a vremii;
x proiectarea lucrărilor trebuie să includă variante alternative pentru condiții diferite de lucru
pe aceeaşi suprafață exploatată;
x reducerea presiunii asupra solului prin folosirea unor sisteme de rulare cu pneuri de joasă
presiune şi/sau suprafață mare de contact;
x instruirea corespunzătoare a muncitorilor şi a coordonatorilor activităților de exploatare; în
multe situații muncitorii forestieri sunt slab pregătiți şi insuficient plătiți, ceea ce duce la un
impact negativ asupra mediului şi la pierderi economice; sunt necesare programe de instruire
a personalului de toate gradele pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă, programe în care
să se implice şi comunitățile locale din care provine forța de muncă;
x asigurarea echipamentului de protecţie şi a mecanismelor şi utilajelor cu caracteristici
ergonomice îmbunătăţite; cheltuielile indirecte suplimentare în cazul unor accidente de
muncă pot fi de până la 6 ori mai mari decât costurile directe de exploatare şi acestea se
repercutează asupra modului de realizare a unor operații de remediere a prejudiciilor sau
asupra posibilităților de investiție în instruire şi în dotare tehnică modernă;
x realizarea şi întreţinerea corespunzătoare a drumurilor forestiere prin: asigurarea unui
profil adaptat zonei, întreținerea permanentă a stratului de uzură şi a sistemului de scurgere a
apelor din precipitații, evitarea colectării prin târâre sau semitârâre pe drumurile auto
forestiere;
x doborârea direcţionată a arborilor, ținându-se cont şi de modul de realizare a colectării; în
situația adunatului cu cablul de sarcină prin târâre (trolii independente sau montate pe şasiul
tractorului forestier) este preferabilă o direcționare a căderii oblic în raport cu calea de
apropiat;
x amplasarea corectă a suprafeţelor de depozitare (platforme primare); este preferabil să se
utilizeze marginea drumului pe o lungime mai mare decât să se creeze o singură suprafață
extinsă în interiorul arboretului;
x evaluarea postexploatare este deosebit de importantă atât pentru firma de exploatare cât şi
pentru administratorul suprafeței de pădure pentru că pot fi stabilite măsuri de îmbunătățire a
activității de exploatare; această evaluare include şi cuantificarea daunelor asupra
arboretului şi solului în costuri de remediere, precum şi analiza productivității realizate în
condițiile aplicării colectării cu impact redus;
145
x reabilitarea terenului degradat în urma colectării lemnului şi remedierea prejudiciilor

asupra arboretului afectat prin impactul negativ al unor operații de exploatare este
obligatorie;
x colectarea cu impact redus determină costuri mai mari (cu aproximativ 20%), din cauza
activității de proiectare şi organizare care implică timp şi efort în plus față de sistemul
convențional.
Folosirea în tandem a utilajelor şi realizarea unui lucru integrat pe baza unor tehnologii
ecoproductive înseamnă respectarea unor principii şi obţinerea unor rezultate economice şi
ecologice superioare. Funicularele, forwarderele, skidderele pot lucra foarte bine în mod individual,
dar pot genera productivităţi spectaculoase cu o reducere proporţională a impactului asupra solului
dacă sunt folosite în mod integrat. Prin mod integrat de lucru se înţelege asocierea optimă a
utilajelor pentru exploatarea în condiţii specifice de teren şi masa lemnoasă de extras din pădure
(Dima 2013). Lucrul integrat se justifică cu atât mai mult cu cât infrastructura de drumuri este cu
mult sub optimul necesar dar şi de calitate proastă, iar accesibilitatea fondului forestier naţional
acoperă doar 65% din pădurile noastre, fiind chiar mai mică în zona arboretelor exploatabile.
Acest concept benefic atât din punct de vedere economic dar şi ecologic se bazează pe următoarele:
x Introducerea pe scară largă a funicularelor mai ales că sunt utilaje ecologice. Funicularele
moderne cu grupuri de acţionare puternice şi cu cărucioare ce pot transporta până la 4 tone
de sarcină este o soluţie ce se pretează condiţiilor din România (Ionașcu et al 1999). Aceste
utilaje pot fi folosite la adunat masă lemnoasă în tandem cu atelaje sau trolii independente,
dar cu precădere la scos şi apropiat până la distanţa de 1000 m unde pot realiza o
productivitate medie de 100 mc în fiecare zi (www.wyssen.com).
x Transportul în aval al lemnului trebuie realizat cu skiddere moderne de mare capacitate, care
să poată fi folosite şi la colectarea lemnului de pe poalele versanţilor prin operaţia de scos şi
apropiat (www.irum.ro) şi care conform experimentelor pot ajunge la o productivitate de
1000 mc/lună. Folosirea numai a acestora, la productivitatea funicularelor de mai sus într-o
săptămână, drumul de acces la platforma primară este înfundat cu lemn şi lucrul încetează
din cauza creării de locuri înguste în tandemul utilajelor neprevizionate să lucreze integrat.
Alternativa la skiddere în mare cotă parte o constituie forwarderele de 12, 14 sau 18 tone,
capacitate care să transporte lemnul suspendat în platforma primară (Pulkki 2013).
Productivităţile atinse în România de acest gen de utilaje în condiţiile colectării lemnului de
fag la deal şi munte sunt de peste 3000 mc/lună.
x În condiţiile unei producţii de 2500-3000 mc/lună, în platforma primară în funcţie de natura
lemnului exploatat pot fi folosite capuri processoare fie pentru răşinoase, fie pentru foioase
146
adaptate, astfel încât lemnul să fie secţionat şi măsurat în cel mai scurt timp. În platforma
primară, lemnul, indiferent de specie, tratament şi intervenţie se sortează în: lemn rotund
gros, lemn rotund subţire, lemn de steri şi crăci (sortimente primare de lemn brut).
Măsurarea acestui lemn în condiţiile în care este sortat şi secţionat de către procesoare se
face automat. Gestiunea masei lemnoase se realizează în platforma primară, iar partida se
descarcă de gestiune în sortimentele mai sus menţionate cunoscându-se algoritmii de
transformare a masei lemnoase pe picior, în materiale lemnoase fasonate, ţinându-se cont de
consumurile tehnologice şi deşeurile de punere în valoare evidenţiate în procesul de
exploatare (putregaiul, zoburile etc.) (Chisăliță 2014).
x Recoltarea masei lemnoase (doborât, secţionat şi curăţat de crăci) se va realiza cu
fierăstraiele mecanice moderne (Stihl, Husqvarna, Dolmar, Jonsered etc.). Acolo unde
condiţiile de specie şi relief permit, se folosesc harvesterele care realizează productivităţi
verificate în România de cca. 200 mc/zi (Oprea et al 2004).
Liniile tehnologice îmbunătăţite, cele permanent propuse dar neimplementate corespunzător şi

datorită unor ambiguităţi în norme şi legislaţie dar şi în mecanismul capitalizării firmelor, în
concepția actuală se bazează pe tractorul forwarder la apropiat spre deosebire de cele clasice care se
bazează doar pe tractorul skidder în procesul integral de exploatare.
Aceste linii tehnologice moderne au marele avantaj al productivităţii şi al caracterului ecologic
(tehnologii ecoproductive, ecotehnologii, sisteme tehnologice cu impact redus) presupun
următoarele:
x folosirea tractorului tip skidder numai la adunat cu troliul montat pe tractor precum şi la scos
prin semitârâre pe distanţe scurte şi pe trasee dificile în interiorul parchetului;
x apropiatul masei lemnoase folosind tractorul forwarder care are o productivitate mult mai
mare decât skidderul, nu distruge traseele de coectare pe care circulă, în consecinţă reduce
costurile de exploatare concomitent cu îmbunătăţirea impactului asupra mediului. Tractorul
forwarder se poate deplasa şi pe drumurile forestiere unde datorită stării lor sunt
impracticabile autovehiculelor de transport specializate. Deplasarea tractoarelor forwarder în
parchet, deşi trebuie să se facă pe trasee amenajate mai pretenţios, nu încarcă costurile de
exploatare semnificativ faţă de celelalte avantaje enunţate mai sus;
x utilizarea funicularelor, de asemenea numai în interiorul parchetului pe trasee cu pante
inconvenabile tractorului, iar pe distanţa de apropiat care excede suprafaţa parchetului se
recurge la tractorul forwarder;
x studiile şi experimentările întreprinse au relevat următoarele diferenţe între liniile
tehnologice bazate pe tehnica actuală de lucru în exploatările forestiere din ţara noastră,
147
respectiv cu tractor skidder la apropiat şi liniile tehnologice îmbunătăţite (propuse) bazate pe

tractorul forwarder la apropiat. Observaţii s-au făcut pe tractoarele TAF 650 şi tractorul
forwarder John Deere (Oprea et al 2004);
x creşteri de productivitate a muncii prin introducerea liniilor tehnologice îmbunătăţite de 20-
53%;
x productivităţi ale tractorului forwarder de până la 2 ori mai mari decât ale tractorului
skidder, pentru aceleaşi distanţe de apropiat, ca urmare a sarcinii şi vitezelor de deplasare
x diminuări ale costului forţei de muncă prin introducerea liniilor tehnologice îmbunătăţite, de
28-34% ca urmare a randamentului productiv superior şi tractorului forwarder faţă de
tractorul skidder;
x cheltuieli de întreţinere – funcţionare mc/lemn colectat la tractorul forwarder faţă de
tractorul skidder, cu 15-23% mai mici (pentru distanţele cuprinse între 1000 – 2000 m).
Evoluţiile de la sistemul actual al tehnologiilor de exploatare la sistemele tehnologice cu impact

redus asupra mediului se realizează prin retehnologizare, prin lucrul realizat integrat în exploatările
forestiere, concomitent cu reducerea impactului asupra mediului care devine o consecinţă dat fiind
faptul că ecologia se realizează în prezenţa unei economii puternice.
10.3. Construcţii silvice
Pe teritoriul unităţii de producţie în studiu există două construcţii silvice: o cabană de

muncitori în u.a. 66C și Păstrăvăria Pistruia în u.a. 67S
În planul construcţiilor forestiere de la capitolul 14, paragraful 14.2. se prezintă mai
amănunţit planul acestor clădiri.
Prin actualul amenajament nu s-a propus construirea altor clădiri silvice datorită
posibilităților de cazare din cantoanele silvice existente în U.P.-urile vecine, sau în localitățile din
apropiere unde personalul silvic are domiciliul.
148
11. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE

A PĂDURILOR
11.1. Realizarea continuităţii funcţionale
Se prezintă mai jos evoluţia suprafeţelor pe grupe şi categorii funcţionale în ultimele două
perioade de amenajare.
Tabel. 11.1.1.
Grupa a II-a
Grupa I
Categorii
Anul Categorii funcţionale
funcţionale TOTAL
amena-
Tipul Total U.P.
jării Tipul funcţional Total
funcţional grupa
grupa I
II III IV - a II-a
2012 1H 2A 3I 1C - - - -
2022 - 2A - 1C - - - -
2012 30,68 52,89 86,48 584,48 754,53 - - 754,53
2022 - 5,54 - 398,44 403,98 - - 403,98
Se poate observa că la actuala amenajare apar diferenţe datorate retrocedărilor în baza legilor
fondului funciar și a reanalizării zonării funcționale conform Normelor Tehnice în vigoare ținând
cont de ordinul MAP nr. 766/2018;
- o parte din arboretele din categoria funcțională 1.1H au fost retrocedate în baza legilor
fondului funciar, iar o parte au fost încadrate la categoria funcțională 1.2A conform Normelor
Tehnice în vigoare ținând cont de ordinul MAP nr. 766/2018, categoria 1H fiind trecută a doua
categorie;
- dispare categoria funcțională 1.3I, datorită reanalizării dispariției surselor de poluare;
Asigurarea continuităţii funcţionale a pădurilor presupune în general două aspecte: asigurarea
continuităţii producţiei şi asigurarea continuităţii protecţiei. Pentru realizarea continuităţii
funcţionale a pădurilor au fost atribuite funcţii pentru fiecare arboret, amenajamentul prevăzând
modalităţi specifice de gospodărire, prin care se urmăreşte o anumită specializare a arboretelor în
vederea asigurării continuităţii şi exercitării la maximum a funcţiilor atribuite.
Gruparea arboretelor în raport cu funcţiile atribuite şi ţelurile de gospodărire urmărite s-a făcut
în cadrul a două subunităţi de producţie (protecţie) – S.U.P.”A” și S.U.P.”M”.
Din suprafaţa totală a unităţii de producţie de 422,61 ha, pădurile ocupă 403,98 ha (96%),
terenurile afectate gospodăririi silvice 8,72 ha (2%), iar 9,91 ha (2%) sunt terenuri neproductive.
Se consideră că actuala zonare funcţională a arboretelor preconizată de actualul amenajament
este corespunzătoare, asigurând continuitatea funcţională precum şi realizarea în bune condiţii a
obiectivelor economice şi sociale, prezentate în capitolul 5 al studiului.
149
Arboretele din S.U.P. “A” (398,44 ha) constituie fondul productiv al U.P. şi vor trebui să
asigure continuitatea producţiei de masă lemnoasă. Condiţia esenţială pentru asigurarea continuităţii
o constituie repartiţia echilibrată a arboretelor pe clase de vârstă. Acest deziderat nu este satisfăcut,
în prezent, mărimea unei clase de vârstă fiind destul de mult diferită în raport cu mărimea unei clase
de vârstă normale.
Prin măsurile preconizate de amenajament, treptat, în viitor, se va ajunge la o situaţie de
normalizare a structurii fondului forestier productiv pe clase de vârstă, aceasta permiţând recoltarea
unei posibilităţi anuale de produse principale mai mari decât cea stabilită în prezent.
11.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier
Din datele prezentate în dinamica dezvoltării fondului forestier se desprind o serie de

aspecte care pot fi analizate în cadrul a două grupe principale de indicatori: indicatori cantitativi şi
Indicatorii cantitativi care trebuiesc luaţi în considerare pentru a caracteriza dinamica

dezvoltării fondului forestier sunt perezentaţi în tabelul 11.2.1.
Tabel. 11.2.1.
Nr.crt. Indicatori cantitativi U.M. Valori
1 Ponderea pădurilor în suprafaţa totală a fondului forestier % 96
2 Volumul lemnos pe picior - total m3 123640
3 Volumul lemnos pe picior - mediu m3/ha 306
4 Clasa de producţie medie - III0
5 Creşterea curentă totală m3 2720
6 Creşterea curentă medie m3/ha 6,7
7 Creşterea curentă totală - fond de producţie m3 2688
8 Creşterea curentă medie - fond de producţie m3/ha 6,7
9 Creşterea indicatoare - totală (SUP”A”) m3/an 1661
10 Creşterea indicatoare - medie (SUP”A”) m3/an/ha 4,2
11 Posibilitatea de produse principale - totală m3/an 606
12 Posibilitatea de produse principale - la hectar m3/ha 158
13 Posibilitatea de produse secundare - totală m3/an 265
14 Posibilitatea de produse secundare - la hectar m3/ha 16
Analizând datele de mai sus precum şi cele din paragraful 14.1. din partea a II-a, se constată
următoarele aspecte:
- suprafaţa pădurilor în care s-a reglementat procesul de producţie lemnoasă a cunoscut
valori diferite de-a lungul timpului – 670,96 ha în anul 2012 și 398,44 ha în prezent;
-fondul lemnos total pe picior al arboretelor care au făcut obiectul reglementării producţiei a
cunoscut fluctuaţii în raport cu mărimea suprafeţei arboretelor pe clase de vârstă, suprafaţa
subunităţii de producţie pentru care s-a reglementat procesul de producţie lemnoasă, fiind influenţat
şi de compoziţia arboretelor, condiţiile staţionale şi de vegetaţie existente. La amenajarea actuală,
150
fondul lemnos total al arboretelor din S.U.P.”A” este de 121647 m3, volumul mediu la hectar fiind
de 305 m3. Structura actuală pe clase de vârstă este dezechilibrată în raport cu mărimea unei clase
de vârstă normale, aşa cum se poate vedea din componenţa claselor de vârstă actuale (graficul II) cu
clasele de vârstă normale (graficul IV) din paragraful 15.2. din partea a II-a a studiului. Mărimea
consistenţei pe ansamblul arboretelor în producţie, are influenţă directă în calculul volumului de
masă lemnoasă, pentru arboretele ce alcătuiesc fondul productiv, la amenajarea actuală, consistenţa
medie având valoarea de 0,80 (arborete din S.U.P. “A”);
-creşterea curentă totală pentru fondul productiv a scăzut, de la 4559 m3 la amenajarea
precedentă la 2688 m3 în prezent, aceasta datorându-se în principal schimbării suprafeței fondului
productiv, aceasta fiind mai mică decât la amenajarea precedentădin cauza aplicării legilor fondului
funciar;
-posibilitatea de produse principale şi cea de produse secundare au cunoscut fluctuaţii de-a
lungul timpului, datorită în principal modificărilor suprafeţei fondului productiv, dar și a
metodologiei de calcul. Dacă amenajamentul precedent a stabilit o posibilitate de produse principale
de 1700 m3/an, iar posibilitatea de produse secundare de 516 m3/an, prin amenajamentul actual se
adoptă o posibilitate de produse principale de 606 m3/an şi la secundare 265 m3/an. Se apreciază că
posibilitatea va crește peste 10 ani, va rămâne la același nivel peste 20 și 30 ani, urmând ca în viitor,
pe măsura normalizării treptate a structurii fondului de producţie pe clase de vârstă, posibilitatea de
produse principale va fi 2118 mc/an.
Se prezintă în cele ce urmează principalii indicatori calitativi ai fondului de producţie:

a) Structura fondului de producţie pe specii:
63FA 34MO 1PAM 1LA 1ME
Se observă ponderea mare a fagului, apoi a molidului și paltinului, arboretele situându-se în
etajul montan premontan de făgete.
În viitor, arboretele ce alcătuiesc fondul productiv (S.U.P. “A”), vor fi conduse prin lucrări
adecvate pentru a ajunge la următoarea compoziţie:
79FA 2 MO 19DT
b) Ponderea speciilor cu valoare ridicată. În condiţiile staţionale date acestea sunt
reprezentate de fag, molid și paltin care au în prezent o pondere de 98 %.
c) Ponderea arboretelor naturale cu structuri pluriene. Nu există în cadrul U.P. arborete
naturale cu structuri pluriene.
151
d) Structura fondului forestier în raport cu modul de regenerare.

-arborete regenerate din sămânţă…..…..…32%
-arborete regenerate din lăstari……….......34 %
-arborete regenerate din plantaţii…........…34%
e) Suprafaţa pădurilor destinate să producă lemn de calitate superioară. În cadrul U.P. III
Călămar nu există arborete încadrate în grupa a II-a funcţională, categoria funcţională 1A sau 1B.
Alţi indicatori calitativi sunt:
- clasa de producţie medie a arboretelor din U.P. este III0 (pentru speciile cu pondere
majoritară – FA III1 MO II8, PAM III0) urmând ca pe măsură ce vor fi aplicate prevederile
amenajamentelor aceasta să cunoască îmbunătăţiri.
- productivitatea arboretelor se prezintă astfel:
-productivitate superioară………..…...........12 %
-productivitate mijlocie………..……...........78 %
-productivitate inferioară………...................10 %
- vitalitatea arboretelor pe ansamblul unităţii de producţie se prezintă astfel:
-viguroasă………….................- %
-normală…………....................97 %
-slabă……………....................3 %.
152
12.DIVERSE
12.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicare a acestuia
Prezentul amenajament intră în vigoare la 1 ianuarie 2022, are durata de aplicare de 10 ani,
urmând ca revizuirea lui să se facă în anul 2031 (faza teren).
12.2. Recomandări privind ţinerea evidenţei lucrărilor executate pe parcursul duratei

de valabilitate a amenajamentului
Conform instrucţiunilor în vigoare, ocolul silvic are sarcina permanentă de a ţine la zi evidenţa
tuturor lucrărilor ce se execută în perioada aplicării amenajamentului, fie că au fost sau nu propuse
în studiu. În evidenţele anuale se vor înregistra, pe baza realizărilor din anul respectiv sprijinite pe
acte legale, elemente privind:
¾mişcările de suprafaţă din fond forestier;
¾suprafaţa arboretelor parcurse cu tăieri de regenerare şi volumul de masă lemnoasă rezultat
în urma acestor tăieri;
¾suprafaţa arboretelor slab productive, parcurse cu tăieri de refacere şi substituire şi volumul
de masă lemnoasă recoltat;
¾suprafaţa arboretelor parcurse cu lucrări de îngrijire şi volumul de masă lemnoasă rezultat;
¾volumul de masă lemnoasă recoltat din produse accidentale, precum şi precomptarea lui pe
seama posibilităţii de produse principale;
¾suprafeţe efectiv realizate cu lucrări de regenerare şi împăduriri;
¾suprafeţe efectiv realizate cu culturi speciale;
¾realizări în dotarea cu drumuri forestiere şi clădiri silvice;
¾realizări în deschiderea de linii parcelare şi poteci de vânătoare;
La finele fiecărui an de aplicare se vor totaliza pe U.P. elementele acumulabile înregistrate în
evidenţa anuală. Evidenţa decenală a aplicării amenajamentului este un centralizator pe ani a
categoriilor de lucrări executate în U.P., unde se acumulează diferenţele în plus sau în minus dintre
cantităţile planificate şi cele realizate.
12.3. Indicarea hărţilor anexate amenajamentului
¾Harta arboretelor la scara 1:20.000;

¾Harta lucrărilor de cultură şi exploatare, la scara 1:20.000.
153
Faza de teren: ¾ descrieri parcelare ¾ ing. Tărcăiet Alexandru

¾ măsurători cu tehnologia G.P.S. ¾ ing. Tărcăiet Alexandru
¾ inventarieri arborete ¾ ing. Tărcăiet Alexandru
Faza birou: ¾redactarea amenajamentului ¾ ing. Tărcăiet Alexandru
¾calcul cubaje ¾ teh. Popa Nicolae
¾determinare suprafeţe ¾ ing. Viorica Achim – G.I.S. I.N.C.D.S. “Marin Drăcea”
Îndrumare şi control: ¾ ing. Achim Florin – director tehnic şi expert C.T.A.P. I.N.C.D.S. “Marin Drăcea”
¾ ing. Bîrle Lucian – director staţiune – S.C.D.E.P. Oradea
¾ ing. Țapoș Dănuț – șef proiect
Colaţionat: ¾ ing. Tărcăiet Alexandru
12.5.Bibliografie
¾I.C.A.S. – Amenajamentul U.P. III Călămar – ediţia 2012

¾Norme tehnice pentru amenajarea pădurii
¾Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor
¾Norme tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor
¾Norme tehnice pentru compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerarea pădurilor
¾Îndrumar pentru amenajarea pădurilor – ediţia 1984
¾Coduri de descriere parcelară, tabele de producţie simplificate şi Sistemul român de taxonomie a
solurilor (SRTS – 2003) – ediţia 2008
¾Dr. ing. N.Rucăreanu, Dr. ing. I.Leahu – Amenajarea pădurilor – 1982
¾Dr. ing. F.Carcea – Metoda de amenajare a pădurilor
¾Dr. ing. C.Chiriţă şi colaboratorii – Staţiuni forestiere – ediţia 1975
¾Dr. ing. C.Chiriţă şi colaboratorii – Solurile României – ediţia 1967
¾Dr. ing. A.Beldie şi dr. ing. C.Chiriţă – Flora indicatoare din pădurile noastre – ediţia 1967
¾Dr. ing. V.Giurgiu şi colaboratorii – Biometria arborilor şi arboretelor din România - ediţia 1972
¾Academia R.S.R. ¾Monografia geografică a R.S.R
¾Geografia fizică – ediţia 1960
¾Atlas R.S.R.
¾Dr. ing. St. Purcelean şi S.Paşcovschi – Cercetări tipologice de sinteză asupra tipurilor
fundamentale de pădure din România.
¾Burlui I. – Incendiile de pădure, cauze, manifestare, stingere – Ed. Lidana, Suceava, 2014.
154
PARTEA A II-A
155
13. PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ

SI CONSTRUCŢIILE FORESTIERE
15. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER
156
13. PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ

sortimente obişnuite
13.1.1.1. Evidenţa arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenală de produse
principale - S.U.P. A
Tabel 13.1.1.1.1.
Nr. de Vol.
Vol.+ Urg.
Supr. intervenţii de
u.a. 5xCr. Cons. de Semintiş utilizabil PRM Felul taierii
(ha) În extras
(mc) reg. Total
dec. (mc)
Urgenţa II
T.progresive (punere în
17A 24,57 7943 0,6 26 9FA1MO 20 2 1 3913
lumină)
T.progresive (punere în
22B 13,74 4374 0,6 26 6FA4MO 15 2 1 2147
lumină)
Total
38,31 12317 * * * * * * * 6060
urg. II
Total
38,31 12317 * * * * * * * 6060
general
Recapitulaţia pe urgenţe
* 38,31 12317 * * * * * * * 6060
Total
38,31 12317 * * * * * * * 6060
urg. II
Total
38,31 12317 * * * * * * * 6060
general
157

CODRU
% Arb. Volum 5*CR
luc.
17 A FA 12.28 115 3 80 4226 195 4421 T.PROGRESIVE(punere lumina) 2299

FA 7.37 95 3 80 2310 160 2470 INGRIJIREA SEMINTISULUI 1136
MO 2.46 95 2 85 491 60 551 253
PAM 2.46 95 3 75 491 10 501 225
4 0.6 3 24.57 115 3 80 7518 425 7943 3913 49
Compozitie tel 8F A 1MO 1DT
Semintis natural 9FA 1MO /10 ani 0.5S grupe
22 B MO 5.50 105 3 75 1566 105 1671 T.PROGRESIVE(punere lumina) 752
FA 4.12 130 3 70 1140 50 1190 714
4 0.6 4 13.74 105 3 72 4149 225 4374 2147 49
158

UP A. Specii
FA 27.89 73 9119 475 9594 78 27.89 4830 79
MO 7.96 21 2057 165 2222 18 7.96 1005 17
PAM 2.46 6 491 10 501 4 2.46 225 4
B. Tratamente
Taieri progresive
FA 27.89 73 9119 475 9594 78 27.89 4830 79
MO 7.96 21 2057 165 2222 18 7.96 1005 17
PAM 2.46 6 491 10 501 4 2.46 225 4
Total 38.31 100 11667 650 12317 100 38.31 6060 100
C. Gr. functionale
Gr.1 38.31 100 11667 650 12317 100 38.31 6060 100
TOTAL 38.31 100 11667 650 12317 100 38.31 6060 100
Codru A. Specii
FA 27.89 73 9119 475 9594 78 27.89 4830 79
MO 7.96 21 2057 165 2222 18 7.96 1005 17
PAM 2.46 6 491 10 501 4 2.46 225 4
B. Tratamente
Taieri progresive
FA 27.89 73 9119 475 9594 78 27.89 4830 79
MO 7.96 21 2057 165 2222 18 7.96 1005 17
PAM 2.46 6 491 10 501 4 2.46 225 4
Total 38.31 100 11667 650 12317 100 38.31 6060 100
C. Gr. functionale
Gr.1 38.31 100 11667 650 12317 100 38.31 6060 100
TOTAL 38.31 100 11667 650 12317 100 38.31 6060 100
SUP:A A. Specii
FA 27.89 73 9119 475 9594 78 27.89 4830 79
MO 7.96 21 2057 165 2222 18 7.96 1005 17
PAM 2.46 6 491 10 501 4 2.46 225 4
B. Tratamente
Taieri progresive
FA 27.89 73 9119 475 9594 78 27.89 4830 79
MO 7.96 21 2057 165 2222 18 7.96 1005 17
PAM 2.46 6 491 10 501 4 2.46 225 4
Total 38.31 100 11667 650 12317 100 38.31 6060 100
C. Gr. functionale
Gr.1 38.31 100 11667 650 12317 100 38.31 6060 100
TOTAL 38.31 100 11667 650 12317 100 38.31 6060 100
159

Elm. Varsta
func. Hm Ani Mc Mc
17 B FA 6 115 3 562 592 TAIERI DE CONSERVARE 77
2 2.69 0.7 5 115 3 893 953 95 10
Compozitie tel 7FA 2MO 1P AM
67 A FA 7 110 3 537 562 TAIERI DE CONSERVARE 34
FA 2 60 3 104 119 1
2 1.71 0.8 2 110 3 723 763 75 10
Compozitie tel 8FA 2DT
160
13 .1.3 .1. RECAPITULATIA TAIERILOR DE CONSERVARE PE SPECII


Specia
ha mc mc % mc
FA 4.40 1616 1716 10 170
TOTAL 4.40 1616 1716 10 170
161
13.2. PLANUL LUCRĂRILOR DE ÎNGRIJIRE ŞI CONDUCERE A ARBORETELOR


FE017 62 B 15.91 40 0.9 2912 152 1 15.91 459 63 A 15.57 25 0.9 1464 1 15.57 218
65 D 9.93 30 0.9 973 84 1 9.93 114 64 A 18.27 25 0.9 1498 1 18.27 224
65 E 2.39 40 0.9 265 21 2 4.78 63
66 C 2.95 25 0.9 469 33 1 2.95 71
66 D 0.85 40 0.9 239 11 1 0.85 27
66 F 7.86 40 0.9 1203 73 2 15.72 278
Total dr um 39.89 36 0.9 6061 374 50.14 1012 33.84 25 0.9 2962 33.84 442 15.31 327 1781
FE018 67 B 0.84 55 0.9 279 10 1 0.84 29
Total dr um 0.84 55 0.9 279 10 0.84 29 0.30 2 31
FE019 62 A 13.00 40 0.9 2262 121 1 13.00 402 66 B 20.46 25 0.9 1330 1 20.46 54
65 A 15.67 40 0.9 2115 145 1 15.67 368 66 E 2.01 25 0.9 163 1 2.01 24
66 A 7.69 40 0.9 1469 77 1 7.69 219
66 B 20.46 25 0.9 1330 81 1 20.46 99
Total dr um 56.82 35 0.9 7176 424 56.82 1088 22.47 25 0.9 1493 22.47 78 1166
FE024
Total dr um 57.11 513 513
Total cat. drum 97.55 36 0.9 13516 808 107.80 2129 56.31 25 0.9 4455 56.31 520 72.72 842 3491
Total grupa 97.55 36 0.9 13516 808 107.80 2129 56.31 25 0.9 4455 56.31 520 72.72 842 3491
FN002
Total dr um 138.87 2500 2500
Total cat. drum 138.87 2500 2500
Total grupa 138.87 2500 2500
Total UP 97.55 36 0.9 13516 808 107.80 2129 56.31 25 0.9 4455 56.31 520 211.59 3342 5991
513
162


Pos. dec. Ha
107.80 2129 Mc 56.31 Ha 520 Mc 211.59 Ha 3342 Mc 5991 Mc
FA 1312 Mc 329 Mc 934 Mc 2575 Mc
MO 387 Mc 150 Mc 2357 Mc 2894 Mc
ME 399 Mc 41 Mc 440 Mc
LA 31 Mc 49 Mc 80 Mc
PAM 2 Mc 2 Mc
Pos. dec. 106.96 Ha 2100Mc 56.31 Ha 520 Mc 211.29 Ha 3340 Mc 5960 Mc
A FA 1287 Mc 329 Mc 932 Mc 2548 Mc
MO 383 Mc 150 Mc 2357 Mc 2890 Mc
ME 399 Mc 41 Mc 440 Mc
LA 31 Mc 49 Mc 80 Mc
PAM 2 Mc 2 Mc
M FA 25 Mc 2 Mc 27 Mc
MO 4 Mc 4 Mc
Pos. anuala 0.08 Ha 3 Mc 0.30 Ha 3 Mc
163
13.3. Planul lucrărilor de regenerare şi împădurire

Tabel 13.3.1.
Unitatea Supraf.
Tipul de Compoziţia-ţel Suprafaţa efectivă de împădurit
amenajistică staţiune Ind. efectivă
Formula de Specii
Supr şi tipul Grupa împădurire
de (împădu.
ecologică aco ajut. MO FA BR
de Comp. sem.
Nr. ha pădure per. regen,
utilizabil ha ha ha
îngrijiri)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
A.Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale
A1.Lucrări de ajutorarea regenerării naturale
u.a.: 17B, 67A
Suprafaţa totală: 4,40 ha.
Suprafaţa efectivă: 0,14 ha.
Total A1 = 0,14 ha. Suprafaţa de parcurs anual: 0,01 ha.
A2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale
A.2.1. Receparea semințișurilor și tinereturilor vătămate
u.a.: 17A, 22B
Suprafaţa totală:38,31 ha.
Suprafața efectivă: 15,18 ha.
Total A2 = 15,18 ha. Suprafaţa de parcurs anual:1,52 ha.
TOTAL A
Suprafaţa totală: 42,71 ha
Suprafaţa efectivă: 15,32 ha. Suprafața de parcurs anual: 1,53 ha.
C. Completări în arboretele care nu au închis starea de masiv

C.1. Completări în arboretele tinere existente
7MO3FA 1,0
4.3.2.1.
64B 10,55 GE31 70MO30FA 0,5 5,27 3,68 1,59 -
415.1
7MO3FA 0,5
5FA4MO1BR 1,0
4.3.2.1.
65C 5,73 GE31 50FA40MO10BR 0,4 2,29 0,91 1,15 0,23
415.1
5FA4MO1DR 0,6
Total
16,28 - - - - 7,56 4,59 2,74 0,23
C1
Recapitulație
A. Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării naturale
A1 4,40 Lucrări de ajutorare a regenerării naturale - 0,14 - - -
A2 38,31 Lucrări de îngrijire a regenerării naturale - 15,18 - - -
Total A 42,71 - - 15,32 - - -

C. Completări în arborete care nu au închis starea de masiv
C1 16,28 Completări în arboretele tinere existente - 7,56 4,59 2,74 0,23
Total C 16,28 - - - 7,56 4,59 2,74 0,23
ha - 7,56 4,59 2,74 0,23
Total suprafaţă de împădurit (B+C)
% - 100 61 36 3
Necesar de puieţi (mii bucăţi /ha) - - - 5,0 5,0 5,0
Total necesar de puieţi (mii bucăţi)
- - 37,80 22,95 13,70 1,15
164
Ordinea de executare a lucrărilor de regenerare

Lucrări de ajutorare a regenerării naturale A1
Lucrări de îngrijire a regenerării naturale A 2
Completări în arborete tinere existente C1
Această ordine este orientativă, urmând ca la aplicare, organele silvice să ţină cont de starea fiecărui arboret în parte.
Notă:
suprafețele prevăzute a se împăduri sunt suprafețe estimate de proiectant, iar ocolul
silvic va putea executa regenerarea artificială în funcție de proporția regenerării naturale
la momentul respectiv;
u.a.-urile la care norma tehnică 1 prevede, în funcţie de formaţia forestieră şi situaţia
terenului de împădurit, mai multe scheme de împădurire respectiv mai multe variante
privind nr. de puieţi/ha, ocolul silvic va opta pentru una din situaţiile prevăzute de
normele tehnice, corespunzătoare situaţiei de fapt din teren.
165

ŞI CONSTRUCŢIILE SILVICE
14.1. Planul instalaţiilor de transport
14.1.1. Lista drumurilor şi a unităţilor amenajistice deservite
Unităţile amenajistice care compun U.P. III Călămar sunt deservite de opt drumuri
forestiere, prezentat in tabelul 14.1.1.1.
166

75D
FE017 62 B 63 A 63 B 64 A 64 B 65 B 65 C 65 D 65 E 66 C 66 D 66 F
FE018 37 A 67 A 67 B
FE019 62 A 65 A 66 A 66 B 66 E
FE024 17 A 17 B 18 A 18 B 18 C 22 B
FN002 19 A 19 B 19 C 20 A 20 B 21 A 21 B 21 C 22 A
167
14.1.2. Instalații de transport (drumuri) prevăzute a se realiza în următorii 10 ani
La actuala amenajare s-a propus construirea a unui singur drum forestier în deceniul
următor.
Tabel 14.1.2.1.
Indicativul Supraf. Posibilitatea anuală (mc)
Lungime mc/an/
drumului Denumirea drumului deserv. Prod. Prod. T. Tăieri de Total
(km) km
necesar (ha) principale secundare conserv. igienă
Prelungire Pistruia
FN002 1,11 138,87 - - - 250 250 225
Mică I
TOTAL - 1,11 138,87 - - - 250 250 225
Drumul auto forestier necesar, cu lungimea de 1,11 km, accesibilizează 34% din suprafața
pădurilor și terenurilor destinate împăduririi și 20% din volumul total posibil de recoltat.
Ocolul silvic, în baza unor studii care să fundamenteze eficiența economică a acestor
investiții, va propune măsuri concrete de accesibilizare integrală a fondului forestier.
14.2. Planul construcţiilor silvice

Tabel. 14.2.1.
Materiale Valoarea Tipul Valoarea
u.a. în care Supraf.
NATURA din care sunt clădite Starea cheltuieli clăd. constr.
se află clădită
CONSTRUCŢIEI clădirii reparaţii de proiectate
construcţia mp Fundaţia Pereţii Acoperiş
(lei) constr. (lei)
A. CONSTRUCŢII EXISTENTE
cărămidă, azbo-
Cabană muncitori 66C 40 beton rea - - -
lemn ciment
Păstrăvăria Pistruia 67S 150 beton cărămidă țiglă bună - - -
B. CONSTRUCŢII PROPUSE
Nu sunt necesare
168
15. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER

15.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier
169
Suprafaţa
Vârsta
Anul Terenuri de
Denumirea medie
ame- împădurit Proporţia speciilor
(U.P.) Totală Păduri
najă- Alte terenuri Clasa de producţie Consis-
(S.G.)
rii din fond for. tenţa
ha medie
0 1 2 3 4 5 6
2,0 80FA 10MO 10DT 54
1962 U.P. III Călămar 2302,1 2237,3
62,8 III0 II0 II0 0,80
7,3 74FA 18MO 4ME 4DT 56
1972 U.P. III Călămar 2305,8 2207,3
91,2 III1 II4 II8 II8 0,85
8,9 71FA 21MO 4ME 1CA 2DR 1DT 64
1982 U.P. III Călămar 2305,8 2250,6
46,3 III1 II6 III1 III1 III0 III1 0,81
U.P. III Călămar 7,4 85FA 12MO 2ME 1LA 64
1005,5 998,1
S.U.P. “A” - III2 II9 III0 III0 0,81
U.P. III Călămar 2,7 73FA 22MO 3ME 2CA 72
1992 1247,9 1245,2
S.U.P. “M” - III2 II8 III5 III2 0,85
10,1 78FA 18MO 2ME 2DT 69
TOTAL U.P 2301,6 2243,3
48,2 III2 II8 III3 III2 0,84
U.P. III Călămar - 75FA 23MO 1ME 1CA 73
1895,1 1895,1
S.U.P. “A” - II8 II7 III0 III1 0,80
U.P. III Călămar - 89FA 6MO 2CA 2ME 1PAM 83
2002 360,9 360,9
S.U.P. “M” - II9 II6 II8 III8 II7 0,80
- 78FA 20MO 1ME 1CA 75
TOTAL U.P 2307,8 2256,0
51,8 II8 II7 III2 III0 0,80
U.P. III Călămar - 69FA 28MO 1ME 1CA 1LA 70
670,96 670,96
S.U.P. “A” - II8 II8 III5 III0 III0 0,82
U.P. III Călămar - 97FA 3CA 100
2012 83,57 83,57
S.U.P. “M” - II6 III0 0,85
- 72FA 25MO 1ME 1CA 1LA 74
TOTAL U.P 776,60 754,53
22,07 II8 II8 III5 III0 III0 0,83
U.P. III Călămar - 63FA 34MO 1ME 1LA 1PAM 67
398,44 398,44
S.U.P. “A” - III1 II8 III7 III0 III0 0,80
U.P. III Călămar - 98FA 1MO 1CA 97
2022 5,54 5,54
S.U.P. “M” - III9 II0 III0 0,76
- 63FA 34MO 1ME 1LA 1PAM 68
TOTAL U.P 422,61 403,98
18,63 III1 II8 III7 III0 III0 0,80
U.P. III Călămar 63FA 33MO 1ME 1LA 1PAM 1DT 78
2032 398,44 398,44 -
S.U.P. “A” III0 II7 III6 II9 II9 0,82
U.P. III Călămar 68FA 22MO 1ME 1LA 1PAM 7DT 59
2042 398,44 398,44 -
S.U.P. “A” II9 II6 III5 II8 II8 II7 0,82
U.P. III Călămar 79FA 2MO 19DT 55
Țel 398,44 398,44 -
S.U.P. “A” II7 II4 II5 0,90
170
Fondul Posibilitatea Volum mediu

Creşterea Terenuri de reîmpădurit Densita-
lemnos anuală recoltat anual
curentă tea reţe- Indicele
total Sporul
totală Produse Produse Produse Produse lei insta- de
(mii din care produc-
(m3) princ. m3 sec. m3 princi- secun- laţiilor creştere
m3) Total tivităţii
Volum Indicele Indicele Indicele cu răşi- în arborete pădurilor
port toare
mediu de creşte- de recol- de recol- noase de refăcut %
m3 m3 m m3/an/ha
la ha re curentă tare tare
% % ha ha
7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
576 14850 9200 4000 7700 3100
3,9 3,9 - - - -
257 6,6 4,0 1,8 84 78
5875 16520 8010 4950 8112 1688
4,8 3,9 0,9 - - -
260 6,6 3,6 2,2 101 34
500 13110 4771 1645 1407 1055
42,1 7,4 4,0 - - -
223 5,8 2,1 0,7 29 64
181 6290 1645 3267 1278 747
7,4 3,9 0,8 - 3,3 -
181 6,3 1,6 3,3 39 23
402 9290 - - - -
2,7 0,1 - - - -
323 7,4 - - - -
583 15580 1645 3267 1278 747
10,1 4,0 0,8 7,9 - -
260 6,9 1,6 1,5 39 23
621,8 13396 4770 2378 - -
- - - - 4,1 -
328 7,0 2,5 1,3 - -
115,3 2294 157* 420 - -
- - - - - -
319 6,3 0,4 1,2 - -
737,1 15690 4897 2798 - -
47,9 21,1 6,1 7,8 - -
327 6,9 2,2 1,2 - -
220,9 4559 1700 464 575 389
- - - - 4,23 -
329 6,8 2,5 0,7 54 75
36,0 552 - 52 - -
- - - - - -
430 6,6 - 0,6 - -
256,9 5111 1700 516 575 398
9,90 5,06 - 26,8 - -
340 6,8 2,3 0,7 54 75
122 2688 6060 2649 - -
- - - - 4,2 -
305 6,7 1,5 0,7 - -
2 2688 170* 30 - -
- - - - - -
360 5,8 3,1 0,5 - -
124 2720 6230 2679 - -
- - - 54,95 - -
306 6,7 1,5 0,7 - -
140 2748 1868 194 - -
- - - 57,6 4,3 2
351 6,9 4,7 0,5 - -
147 3024 1868 68 - -
- - - 57,6 4,7 12
369 7,6 4,4 0,2 - -
121 3176 2118 1059 - -
- - - 57,6 5,3 27
304 8,0 5,3 2,7 - -
*
volum de extras prin tăieri de conservare
171
15.2. Grafice privind evidenţa structurii fondului de producţie sau protecţie

DINAMICA STRUCTURII ARBORETELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ - S.U.P. A

Suprafaţa (ha): Suprafaţa (ha):
Pădure în producţie 670,96 Pădure în producţie 1335,82
Terenuri destinate împăduririi - Terenuri destinate împăduririi -
TOTAL 670,96 TOTAL 1335,82
Scara 1cm 44,73 Scara 1cm 26,56
GRAFICUL I
Situaţia claselor de vârstă la amenajarea precedentă
Clasa I II IV V VI
Suprafaţa 101,41 71,55 151,66 292,29 54,05
GRAFICUL II
Clasele de vârstă actuale
III
VI
Clasa I II V
Suprafaţa 141,57
195,98 38,31
16,28 6,30
GRAFICUL III
Clasele de vârstă după expirare a 20 ani
IV
Clasa I II III VI
99,78 141,57
Suprafaţa 134,51
16,28 6,30
GRAFICUL IV
Clasele de vârstă normale
Clasa I II III IV V VI
Suprafaţa 72,44 72,44 72,44 72,44 72,44 36,24
OCOLUL SILVIC: FIRIZA U.P. III CĂLĂMAR
172
PARTEA A III-A
EVIDENŢE DE AMENAJAMENT
173
16. EVIDENŢE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER

16.1. Evidenţe privind descrierea unităţilor amenajistice
16.1.1. Descrierea parcelară

16.1.2. Evidenţa pe u.a. a datelor complementare
16.1.3. Evidenţa arboretelor inventariate
16.1.4. Evidenţa pe u.a. a arboretelor cu preexistenţi
174
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
17 A 24.57 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 4322 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 3201 Versant ondulat EXPOZITIE: SE R RE STA L MES AG TA
LITIERA: continua-normala TIP FLORA: Asperula-Dentaria HA UA HA
COMP.ACTUALA: 8 FA 1 MO 1 PAM FA 5 LT 115 46 29 3 .6 RN N 0.30 172 4226 1.6
COMP.TEL: 8FA 1 MO 1 DT FA 3 LT 95 30 27 3 M .6 RN N 0.18 94 2310 1.3
MO 1 P 95 44 30 2 M .5 NEC N 0.06 20 491 0.5
SEM.UTIL: 9FA 1 MO 10 ani 0.5S grupe PAM 1 IN 95 32 28 3 M .5 RN N 0.06 20 491 0.1

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.: 2017-T.progresive(insamintare)
2019-T.progresive(insamintare)
LUCRARI PROP.: T.PROGRESIVE(punere lumina)

DENS V O L U M CRES
17 B 2.69 HA GF: 1 - 2A 1C SUP: M TS: 4322 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.TEL: 7FA 2 MO 1 PAM FA 4 LT 95 28 25 3 M .6 RN N 0.28 123 331 2.1
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:


DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 5 MO 5 FA MO 5 P 95 44 29 3 M .5 NEC N 0.40 258 11484 3.1
COMP.TEL: 5MO 4 FA 1 DT FA 5 LT 100 28 24 3 M .5 RN N 0.40 226 10059 2.7
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2017-T.igiena
TOTAL 100 3 0.8 484 21543 5.8

DENS V O L U M CRES
18 B 3.75 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 9 FA 1 MO FA 9 LT 85 28 24 3 .5 RN N 0.72 296 1110 6.0
COMP.TEL: 9FA 1 MO MO 1 P 85 36 26 3 M .5 NEC N 0.08 50 188 0.7
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 85 3 0.8 346 1298 6.7
175
17 A Date complementare S-a extras un volum de 3150 mc. Variaţii de date taxatorice şi de consistenţă
între 0,4-0,6. Diseminat PAM,PLT,ME.
17 B Date complementare Variaţii de date taxatorice şi de consistenţă între 0,7-0,8. Diseminat PAM,MO,
ME,PLT.
între 0,7-0,9. Diseminat PLT,SB,PAM,ME.
18 B Date complementare S-a extras un volum de 85 mc. Variaţii de date taxatorice şi de consistenţă
între 0,8-0,9.
176
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
18 C 8.85 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 85 3 0.8 352 3115 6.6

DENS V O L U M CRES
18N1 0.31 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 8 MO 2 FA MO 8 P 85 44 29 2 .5 NEC N 0.64 465 21674 6.8
COMP.TEL: 8MO 2 FA FA 2 LT 85 30 28 2 M .5 RN N 0.16 85 3962 1.5
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.: Doborituri izolate Alte date complement.
POL: ERZ:
2017-T.igiena
TOTAL 85 2 0.8 550 25636 8.3
177
18 C Date complementare S-a extras un volum de 483 mc. Variaţii de date taxatorice şi de consistenţă
între 0,7-0,9. Diseminat MO,ME.
18N1 Date complementare Teren înierbat. Exemplare de MO ( circa 20-30 ani ) pe 0,6S.
18N2 Date complementare Teren înierbat. Rare exemplare de MO şi FA.

între 0,7-0,9. Diseminat PAM,PLT,ME.
178
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 85 3 0.8 375 1373 6.6

DENS V O L U M CRES
LITIERA: continua-subtire TIP FLORA: Asperula-Dentaria HA UA HA
COMP.ACTUALA: 9 FA 1 MO FA 9 LT 90 28 22 4 .5 RN N 0.72 258 918 4.6
SORT: FA Mijl. si gros,cherestea VARSTA EXPL.: 110 ani
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 90 4 0.8 303 1078 5.2

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SORT: FA Mijl. si gros,cherestea VARSTA EXPL.:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 85 3 0.8 375 8295 6.6
179
19 B Date complementare S-a extras un volum de 62 mc. Variaţii de date taxatorice şi de consistenţă între
0,7-0,9. Diseminat MO,ME,PAM.
19 C Date complementare Variaţii de date taxatorice şi de consistenţă între 0,7-0,9. Diseminat PAM,ME,
PLT. Un pâlc de circa 0,30 ha de MO de 20 ani.
19N Date complementare Poiana Pistruia Mică. Teren înierbat. Fenomen de înmlăştinare.
între 0,7-0,8. Diseminat MO,PAM,ME. Tăieri ilegale = 3,96 mc.
180
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 7MO 3 FA FA 3 LT 90 30 25 3 M .6 RN N 0.24 105 2028 1.9
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 90 3 0.8 494 9540 6.6

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SORT: MO Gros,cherestea VARSTA EXPL.:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
SOL: 3201 Versant ondulat EXPOZITIE: NV R RE STA L MES AG TA
COMP.TEL: 5FA 5 MO FA 5 LT 100 30 26 3 M .5 RN N 0.40 187 3173 2.7
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 100 3 0.8 477 8094 5.8

DENS V O L U M CRES
SOL: 3201 Versant superior ondulat EXPOZITIE: NV R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 9 FA 1 PAM FA 9 LT 85 30 25 3 .5 RN N 0.72 316 686 6.0
COMP.TEL: 9FA 1 PAM PAM 1 LT 85 32 23 3 M .5 RN N 0.08 27 59 0.2
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 85 3 0.8 343 745 6.2
181
20 B Date complementare Variaţii de date taxatorice şi de consistenţă între 0,7-0,9. Diseminat PAM,PLT,
ME.
20N Date complementare Poiana Pistruia Mică. Teren înierbat. Fenomen de înmlăştinare.
21 A Date complementare Variaţii de date taxatorice şi de consistenţă între 0,7-0,9. Diseminat BR,PAM,
ME.
21 B Date complementare Variaţii de date taxatorice şi de consistenţă între 0,7-0,9. Diseminat MO. Rari
preexisten
182
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SOL: 3201 Versant ondulat EXPOZITIE: SV R RE STA L MES AG TA
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 85 3 0.8 375 5419 6.6

DENS V O L U M CRES
21V 0.40 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 90 3 0.8 375 3758 6.3

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 6FA 3 MO 1 DT FA 3 IN 110 32 25 3 M .6 RN N 0.18 105 1443 1.0
FA 3 IN 130 44 27 3 M .6 RN N 0.18 83 1140 0.7
SEM.UTIL: 6FA 4 MO 10 ani 0.5S grupe

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2021-T.progresive(punere lumina)
183
21 C Date complementare S-a extras un volum de 406 mc. Variaţii de date taxatorice şi de consistenţă
între 0,7-0,8. Diseminat BR. Mici ochiuri înierbate.
21V Date complementare Teren pentru hrana vânatului. Fâneaţă.

22 A Date complementare Variaţii de date taxatorice şi de consistenţă între 0,7-0,8. Diseminat MO,BR,
PAM,ME. Variaţii de pantă între 25-40o.
între 0,4-0,6. Diseminat ME,PAM,PLT. Un volum de 111 mc de la PAM s-a
trecut la FA.
184
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 9 FA 1 CA FA 5 IN 95 38 28 3 .6 RN N 0.35 185 56 2.6
COMP.TEL: 9FA 1 CA CA 1 IN 95 28 25 3 M .6 RN N 0.07 24 7 0.3
FA 4 IN 70 26 24 3 M .5 RN N 0.28 115 35 2.7
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 95 3 0.7 324 98 5.6

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
LITIERA: intrerupta-subtire TIP FLORA: Asperula-Dentaria HA UA HA
COMP.ACTUALA: 9 FA 1 MO FA 9 IN 40 12 14 3 .3 RN N 0.81 145 1885 8.0
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 40 3 0.9 174 2262 9.3

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 7 FA 1 MO 1 LA 1 ME FA 7 IN 40 12 14 3 RN N 0.63 113 1798 6.2
COMP.TEL: 8FA 1 MO 1 LA MO 1 P 40 16 16 3 M NEC N 0.09 29 461 1.3
LA 1 P 40 16 17 3 M NEC N 0.09 26 414 1.3
SEM.UTIL: ME 1 IN 40 18 16 3 M RN N 0.09 15 239 0.7

SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 40 3 0.9 183 2912 9.5
185
37 A Date complementare Variaţii de date taxatorice şi de consistenţă între 0,6-0,8.

37N Date complementare Carieră de piatră.

62 A Date complementare S-a extras un volum de 296 mc ( parcela 62 ). Variaţii de date taxatorice şi de
consistenţă între 0,8-0,9. Diseminat ME,LA,PAM,BR.
62 B Date complementare Variaţii de date taxatorice şi de consistenţă între 0,8-0,9. Diseminat BR,PAM.
186
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 8 FA 2 MO FA 8 IN 25 8 9 3 RN N 0.72 65 1012 5.2
COMP.TEL: 8FA 2 MO MO 2 P 25 10 10 3 M NEC N 0.18 29 452 2.3
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI PROP.: CURATIRI

TOTAL 25 3 0.9 94 1464 7.5

DENS V O L U M CRES
LITIERA: lipsa TIP FLORA: Asperula-Dentaria HA UA HA
COMP.ACTUALA: 10 MO MO 4 P 45 20 16 3 M NEC N 0.28 89 802 4.0
COMP.TEL: 10MO MO 3 P 25 14 13 3 M NEC N 0.21 49 441 2.6
MO 3 P 15 6 8 3 M A1402 N 0.21 24 216 1.4
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 25 3 0.7 162 1459 8.0

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 25 3 0.9 82 1498 7.5

DENS V O L U M CRES
LITIERA: continua-subtire TIP FLORA: Luzula-Calamagrostis HA UA HA
COMP.ACTUALA: 3 FA 7 MO FA 3 IN 20 6 6 4 M RN S 0.15 7 74 0.4
COMP.TEL: 7MO 3 FA MO 7 P 20 8 8 4 A1402 S 0.35 40 422 1.9
SORT: MO Mijl.-gros,cel.,constr.,che VARSTA EXPL.: 100 ani
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.: COMPLETARI

TOTAL 20 4 0.5 47 496 2.3
187
63 A Date complementare S-a extras un volum de 70 mc. Variaţii de date taxatorice şi de consistenţă între
0,9-1,0. Mici goluri înierbate. Diseminat PAM,ME,SAC.
63 B Date complementare Variaţii de date taxatorice şi de consistenţă între 0,6-0,8. Arboret neuniform.
Rari preexistenţi de FA,MO. Numeroase goluri înierbate. Variaţii de vârstă
între 5-50 ani.
între 0,9-1,0. Mici goluri înierbate. Diseminat PAM,ME,SAC,PLT.
64 B Date complementare Variaţii de date taxatorice şi de consistenţă între 0,4-0,6. Sol puternic înierbat.
Variaţii de vârstă între 5-40 ani. Rari preexistenţi de MO,FA.
188
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 40 3 0.9 135 2115 9.3

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 8 MO 2 LA MO 8 P 45 20 17 3 NEC N 0.64 222 1399 9.2
COMP.TEL: 8MO 2 LA LA 2 P 45 20 17 3 M NEC N 0.16 46 290 2.3
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.: Rupt. destul de frecv. Uscare mijlocie
POL: ERZ:

TOTAL 45 3 0.8 268 1689 11.5

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 5 FA 4 MO 1 DR FA 5 IN 15 4 4 4 RN N 0.30 6 34 0.6
COMP.TEL: 5FA 4 MO 1 BR MO 4 P 15 4 4 4 M A1402 N 0.24 8 46 1.0
DR 1 P 5 4 M MM81 N 0.06 0.1
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.: 2014-Impaduriri(poieni si goluri)
LUCRARI PROP.: COMPLETARI

TOTAL 15 4 0.6 14 80 1.7

DENS V O L U M CRES
65 D 9.93 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 4322 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 7 FA 2 MO 1 ME FA 7 IN 30 10 10 3 RN N 0.63 67 665 5.5
ME 1 IN 30 10 10 4 M RN N 0.09 6 60 0.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 30 3 0.9 98 973 8.4
189
între 0,8-0,9. Diseminat ME,LA,PAM,SAC.
între 0,8-0,9. Diseminat FA. Un pâlc cu MO de circa 25 ani înspre 65 D.
65 C Date complementare Variaţii de date taxatorice şi de consistenţă între 0,5-0,7. Diseminat PAM,CI,
FR ( plantat ). Diverse răşinoase = MO,BR. Variaţii de vârstă între 5-35 ani.
Diseminat SAC,PLT,ME.
65 D Date complementare S-a extras 24 mc din fostul 65 D şi 2 mc din fostul 65 F = total 67 mc. Variaţii
de date taxatorice şi de consistenţă între 0,8-0,9. Diseminat PLT,SAC,ULM,
SR.
190
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
65 E 2.39 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 4322 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

RARITURI TOTAL 40 3 0.9 111 265 8.9

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 40 3 0.9 191 1469 10.0

DENS V O L U M CRES
LITIERA: intrerupta-subtire TIP FLORA: Luzula-Calamagrostis HA UA HA
COMP.ACTUALA: 8 FA 1 MO 1 ME FA 8 IN 25 8 8 4 RN N 0.72 53 1084 3.0
COMP.TEL: 8FA 2 MO MO 1 P 15 8 7 4 M A1402 N 0.09 8 164 0.4
ME 1 IN 25 10 8 4 M RN N 0.09 4 82 0.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2019-Curatiri
RARITURI TOTAL 25 4 0.9 65 1330 4.0

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 9 MO 1 FA MO 2 P 40 16 16 3 M NEC N 0.18 57 168 2.5
COMP.TEL: 9MO 1 FA MO 7 P 25 10 9 3 NEC N 0.63 86 254 7.9
FA 1 IN 40 12 14 3 M RN N 0.09 16 47 0.9
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 25 3 0.9 159 469 11.3
191
65 E Date complementare Variaţii de date taxatorice şi de consistenţă între 0,9-1,0. Diseminat MO,LA,
PAM,ME,SAC.
între 0,8-0,9. Diseminat SAC,PAM,ME. La FA arbori aplecaţi de zăpadă.
între 0,9-1,0. Diseminat PAM,PLT,SAC,UL.
66 C Date complementare Variaţii de date taxatorice şi de consistenţă între 0,9-1,0. Diseminat PAM.
192
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 8 MO 2 LA MO 8 P 40 18 16 3 .3 NEC N 0.72 229 195 10.2
COMP.TEL: 8MO 2 LA LA 2 P 40 20 17 3 M .3 NEC N 0.18 52 44 2.5
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 40 3 0.9 281 239 12.7

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 25 3 0.9 81 163 6.4

DENS V O L U M CRES
66 F 7.86 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 4322 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

RARITURI TOTAL 40 3 0.9 153 1203 9.3

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
193
66 D Date complementare S-a extras un volum de 24 mc. Variaţii de date taxatorice şi de consistenţă între
0,8-0,9. Diseminat FA.
66 E Date complementare S-a extras un volum de 8 mc. Variaţii de date taxatorice şi de consistenţă între
0,8-1,0. Diseminat PAM,UL,SAC.
66 F Date complementare Variaţii de date taxatorice şi de consistenţă între 0,9-1,0.Diseminat SAC,PAM,

ME. Arbori de FA aplecaţi de zăpadă.
66C Date complementare Fostă cabană IFET. Lungime = 7 m, lăţime 5 m. Fundaţie din beton, pereţi din
cărămidă la parter şi din lemn la etaj. Acoperiş deteriorat. Stare degradată.
194
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
67 A 1.71 HA GF: 1 - 2A 1H 1C SUP: M TS: 5242 TP: 4212 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.TEL: 8FA 2 DT FA 1 IN 150 54 30 3 M .6 RN N 0.08 48 82 0.2
FA 2 IN 60 30 23 3 M .4 RN N 0.16 61 104 1.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:


DENS V O L U M CRES
67 B 0.84 HA GF: 1 - 2A 1H 1C SUP: M TS: 5243 TP: 4211 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
LITIERA: intrerupta-subtire TIP FLORA: Asperula-Asarum HA UA HA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 55 2 0.9 332 279 11.6

DENS V O L U M CRES
67S 0.51 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
68D 2.39 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
195
67 A Date complementare Variaţii de date taxatorice şi de consistenţă între 0,7-0,8. Diseminat CA,PAM.
între 0,8-0,9. Diseminat CA,PAM.
67S Date complementare Păstrăvăria Pistruia, formată dintr-o succesiune de bazine. O clădire din
cărămidă cu 4 camere. Anexe: magazie, sală de incubaţie şi garaj.
68D Date complementare Drum auto-forestier Blidar Axial în inventarul mijloacelor fixe ale O.S. şi
drum forestier Blida în inventarul domeniului public. Lungime = 3,98 km,
lăţime = 6 m. Începe din u.a. 67S în apropierea bornei 65 până în parcela 55
LEG limită cu U.P.IV. în apropierea bornei 72.
196
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
197
69D Date complementare Drum auto-forestier Miculi Aval I în inventarul mijloacelor fixe ale O.S. şi
drum forestier Micul în inventarul domeniului public. Lungime = 1,53 km,
lăţime = 6 m. Începe din parcela 66 limită cu U.P. IV până la limita parcelară
dintre 62 şi 61 LEG.
70D Date complementare Drum auto-forestier Pistruia Mare în inventarul mijloacelor fixe ale O.S. şi
drum forestier Pistr în inventarul domeniului public. Lungime = 1,98 km,
lăţime = 6 m. Începe la borna 74 până la intersecţia dintre parcelele 2 - 13 - 25.
71D Date complementare Drum auto-forestier Bulz Aval în inventarul mijloacelor fixe ale O.S. şi drum
forestier Bulz în inventarul domeniului public. Lungime = 5,75 km, lăţime =
6 m. Începe la intersecţia parcelelor 2- 13 - 25 până la parcela 38 în apropierea
parcelei 37. Suprafaţa drumului a fost retrocedată şi a rămas la O.S. Firiza
componenta investiţională a acestuia.
72D Date complementare Drum auto-forestier Bulz Calamar în inventarul mijloacelor fixe ale O.S. şi
drum forestier Bulz în inventarul domeniului public. Lungime = 2,83 km,
lăţime = 6 m. Începe în apropierea bornei 76 până la borna 85. Suprafaţa
drumului a fost retrocedată şi a rămas la O.S. Firiza componenta investiţională
a acestuia.
198
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
199
73D Date complementare Drum auto-forestier Pistruia Mică I în inventarul mijloacelor fixe ale O.S.
Lungime = 2,80 km, lăţime = 6 m. Începe în apropierea bornei 24 până la
borna 30.
74D Date complementare Drum auto-forestier Rostosa în inventarul mijloacelor fixe ale O.S. şi drum
forestier Rosto în inventarul domeniului public. Lungime = 2,68 km, lăţime =
6 m. Începe din 55 LEG în apropierea bornei 76 până la limita cu U.P.IV
borna 119.
75D Date complementare Drum auto-forestier Pistruia Mică în inventarul mijloacelor fixe ale O.S. şi
drum forestier Pistr în inventarul domeniului public. Lungime = 1,67 km,
lăţime = 6 m. Începe la intersecţia parcelelor 2 - 13 - 25 până la parcela 12
LEG în apropierea bornei 13. Suprafaţa drumului a fost retrocedată şi a rămas
la O.S. Firiza componenta investiţională a acestuia.
200
16.1.3. Evidenţa arboretelor inventariate

16.1.3.1. Evidenţa arboretelor inventariate statistic de I.N.C.D.S. MARIN DRĂCEA –
S.C.D.E.P. ORADEA
În cadrul U.P. III Călămar au fost inventariate statistic 2 unități amenajistice de către
I.N.C.D.S. MARIN DRĂCEA – S.C.D.E.P. ORADEA.
Arboretele au fost inventariate statistic de către I.N.C.D.S. MARIN DRĂCEA – S.C.D.E.P.
ORADEA în suprafeţe de probă (cercuri cu raza variabilă în funcţie de înclinarea terenului) de 500
de m2 delimitate cu ajutorul cablului. Volumul total pe u.a. a rezultat din raportarea volumului pe
hectar obţinut pe suprafaţa inventariată, la suprafaţa totală a unităţii amenajistice.
Rezultatul inventarierii statistice este redat în tabelul 16.1.3.1.1.
Tabel. 16.1.3.1.1.
Suprafaţa -ha- % de Supr. Volum Deceniul în
u.a. Densit.
Totală Inventariată inventariere cercului –mp- mc/ha care se taie
17A 24,57 1,00 4 500 0,61 306 I, II
18A 44,51 1,20 3 500 0,91 484 II, III
Total 69,08 2,20 3 * * * *
16.1.3.2. Evidenţa arboretelor inventariate integral de către I.N.C.D.S. MARIN DRĂCEA

– S.C.D.E.P. ORADEA
În cadrul U.P. III Călămar a fost inventariată integral o singură unitate amenajistică de către
I.N.C.D.S. MARIN DRĂCEA – S.C.D.E.P. ORADEA.
Rezultatul inventarierii integrale este redat în tabelul 16.1.3.1.2.
Tabel. 16.1.3.2.1.
Suprafaţa -ha- % de Volum Deceniul în
u.a. Densit.
Totală Inventariată inventariere mc/ha care se taie
22B 13,74 13,74 100 0,63 302 I, II
Total 13,74 13,74 100 * * *
16.1.3.3. Evidenţa arboretelor inventariate de către personalul O.S. Firiza
În cadrul U.P. III Călămar nu există arborete inventariate de către personalul O.S. Firiza.
16.1.4. Evidenţa arboretelor puse în valoare de ocol
În cadrul U.P. III Călămar nu există arborete puse în valoare de către personalul O.S. Firiza.
201
16.1.5. Evidenţa pe u.a. a arboretelor cu preexistenţi
În descrierea parcelară, la date complementare a fost semnalată la nivel de u.a. eventuala

prezenţă a preexistenţilor. De menţionat faptul că preexistenţii care se găsesc în cuprinsul U.P. au o
valoare mică din punct de vedere calitativ. Din acest motiv nu s–a făcut o descriere mai amănunţită
a acestora pe u.a. - uri (referitor la diametru, înălţime, volum la hectar şi număr).
202
16.2. EVIDENŢE PRIVIND MĂRIMEA ŞI STRUCTURA FONDULUI FORESTIER

16.2.1. Repartiţia suprafeţelor pe categorii de folosinţă forestieră şi grupe funcţionale
Suprafata (Ha)
A - Paduri si terenuri destinate impaduririi sau reimpaduririi 403.98 403.98
A1 - Paduri si terenuri destinate impaduririi pentru care se reglementeaza 398.44 398.44
17 A 18 A 18 B 18 C 19 A 19 B 19 C 20 A 20 B 21 A 21 B 21 C 22 A 22 B 62 A
62 B 63 A 63 B 64 A 65 A 65 B 65 D 65 E 66 A 66 B 66 C 66 D 66 E 66 F
A12 - Regenerari pe cale artificiala cu reusita partiala
A13 - Regenerari pe cale naturala cu reusita partiala 16.28 16.28
64 B 65 C
sau a altor cauze
17 B 37 A 67 A 67 B
cu reusita partiala
B1 -Linii parcelare principale
B2 - Linii de vinatoare si terenuri pentru hrana vinatului 0.40
21V
B3 - Instalatii de transport forestier: drumuri, cai ferate 7.79
68D 69D 70D 71D 72D 73D 74D 75D
B4 -Cladiri, curti si depozite permanente 0.02
66C
B5 - Pepiniere si plantatii seminciere
B6 -Culturi de arbusti fructiferi, de plante medicinale si melifere, etc
B7 -Terenuri cultivate pentru nevoile administratiei
B8 - Terenuri cu fazanerii, pastravarii, centre de prelucrare a 0.51
67S
18N1 18N2 19N 20N 37N
D - Terenuri scoase temporar din fondul forestier
D1 - Transmise prin acte normative in folosinta temporare a unor organizatii pt.
D2 - Detinute de persoane fizice sau juridice fara aprobarile legale
TOTAL : A + B + C + D 403.98 422.61
203

75D
1 1C 1C 17 A 18 A 18 B 18 C 19 A 19 B 19 C 20 A 20 B 21 A 21 B 21 C 22 A 22 B 62 A
62 B 63 A 63 B 64 A 64 B 65 A 65 B 65 C 65 D 65 E 66 A 66 B 66 C 66 D 66 E
66 F
2A 2A1C 17 B 37 A
2A1H1C 67 A 67 B
Total FCT : 2A1H1C 2 UA 2.55 Ha
Total GF 1 : 35 UA 403.98 Ha
TOTAL UP : 51 UA 422.61 Ha
204
556
1 6 . 2 . 4 STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI

16.2.3. SITUATIA FORESTIER
SINTETICAPEPEGRUPE,
SPECIISUBGRUPE SI CATEGORII FUNCTIONALE
Clasa de productie TOTAL Consistenta Var- Cls. Consistenta
GrSubgr FCT S U P R A F A T A VOLUM Crestere Suprafata Volum
Varsta Clp Productivitate Crestere Amestec Mod regenerare Vitalitate
I II III IV V 0.1 0.4 0.7 sta pr. < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
Specia TOTAL Grupa I TOTAL Totala - - -
medie med. sup. mijl. inf. med. 0.3 <50 50-80 >80 SM PL LS vig. nor.Haslb.
Ha Ha Ha Ha Ha Ha % %K Mc % Mc/Ha Mc 0.6 1.0Mc/Ha Ani med Ha Ha
1 1 1CHa % Ha49.07 % 308.08Mc 41.29 % Mc Mc/Ha
398.44 Ani
100 80 %121647
% %100 305 % % 2688 % 6.7% % 67 %3.0 % % % 54.59 %
% % 343.85
FA 257.12 63 257.12
49.07 100308.08 6661441.2954 1611 6.3
398.44 68
99 3.1
80 4 86
121647 1098 81
305 13268887 6.714 67 58
28 3.0 47 53 54.59 1
99343.85
MO T. subgr.135.93 34 135.93
12 % 10078 % 55340 10 %45 1040 7.7 %
100 70 2.8 29 62 9 78 13 87 29 39 32 100 14 % 95 86 %5
ME 4.63 1 4.63 100 381 29 6.3 31 3.7 34 66 90 100 100 100 100
2 2A 0.84 4.70 5.54 100 76 1993 100 360 32 5.8 97 2.8 5.54
LA 3.02 1 3.02 100 748 1 37 12.3 42 3.0 100 86 100 100 100 100
0.84 4.70 5.54 1 76 1993 2 360 32 5.8 97 2.8 5.54
PAM T. subgr. 2.68 1 2.68 100 550 2 0.7 94 3.0 100 62 92 8 100 92 8 100
15 % 85 % 100 % 100 %
DR 0.57 0.57 100 1 1.8 5 4.0 100 60 100 100 100 100
49.91 312.78 41.29 403.98 100 80 123640 100 306 2720 6.7 68 3.0 54.59 349.39
CA
Total grupa 0.03 0.03 100 7 95 3.0 100 67 100 100 100 100
12 % 78 % 10 % 100 % 14 % 86 %
TOT 403.98 100 403.98 100 123640 100 2720 6.7 68 3.0 12 78 10 80 14 86 21 31 48 32 34 34 97 3
49.91 312.78 41.29 403.98 100 80 123640 100 306 2720 6.7 68 3.0 54.59 349.39
T SUPRAFATA
OTAL TOTALA : 422.61 HA NR. PARCELE : 21 SPF. MEDIE PARCELA :20.12 HA NR. UA : 51 SPF. MEDIE UA : 8.29 HA
12 % 78 % 10 % 100 % 14 % 86 %
206
1 6 . 2 . 5 . STRUCTURA MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE GRUPE FUNCTIONALE SI SPECII
DS:Maramures SI UP: 3 Pag.: 1

I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
1 FA 10.08 221.44 25.60 257.12 63 81 66614 54 259 1611 6.3 68 3.1 33.93 223.19
MO 39.83 84.02 12.08 135.93 34 78 55340 45 407 1040 7.7 70 2.8 17.63 118.30
ME 1.59 3.04 4.63 1 90 381 82 29 6.3 31 3.7 4.63
LA 3.02 3.02 1 86 748 1 248 37 12.3 42 3.0 3.02
PAM 2.68 2.68 1 62 550 205 2 0.7 94 3.0 2.46 0.22
DR 0.57 0.57 60 1 1.8 5 4.0 0.57
CA 0.03 0.03 67 7 233 95 3.0 0.03
49.91 312.78 41.29 403.98 100 80 123640 100 306 2720 6.7 68 3.0 54.59 349.39
Total grupa
12 % 78 % 10 % 100 % 14 % 86 %
49.91 312.78 41.29 403.98 100 80 123640 100 306 2720 6.7 68 3.0 54.59 349.39
TOTAL 12 % 78 % 10 % 100 % 14 % 86 %
557
207
558
1 6 . 2 . 6 . STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE SPECII


I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
FA 10.08 221.44 25.60 257.12 63 81 66614 54 259 1611 6.3 68 3.1 33.93 223.19
MO 39.83 84.02 12.08 135.93 34 78 55340 45 407 1040 7.7 70 2.8 17.63 118.30
ME 1.59 3.04 4.63 1 90 381 82 29 6.3 31 3.7 4.63
LA 3.02 3.02 1 86 748 1 248 37 12.3 42 3.0 3.02
PAM 2.68 2.68 1 62 550 205 2 0.7 94 3.0 2.46 0.22
DR 0.57 0.57 60 1 1.8 5 4.0 0.57
CA 0.03 0.03 67 7 233 95 3.0 0.03
49.91 312.78 41.29 403.98 100 80 123640 100 306 2720 6.7 68 3.0 54.59 349.39
TOTAL 12 % 78 % 10 % 100 % 14 % 86 %
208
16.2.7 STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE GRUPE FUNCTIONALE SI SPECII PENTRU FONDUL PRODUCTIV
1 FA 9.32 216.77 25.60 251.69 63 81 64663 54 257 1580 6.3 67 3.1 33.93 217.76
MO 39.75 84.02 12.08 135.85 34 78 55305 45 407 1039 7.6 70 2.8 17.63 118.22
ME 1.59 3.04 4.63 1 90 381 82 29 6.3 31 3.7 4.63
LA 3.02 3.02 1 86 748 1 248 37 12.3 42 3.0 3.02
PAM 2.68 2.68 1 62 550 205 2 0.7 94 3.0 2.46 0.22
DR 0.57 0.57 60 1 1.8 5 4.0 0.57
49.07 308.08 41.29 398.44 100 80 121647 100 305 2688 6.7 67 3.0 54.59 343.85
TOTAL
12 % 78 % 10 % 100 % 14 % 86 %
559
209
560


I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
FA 0.76 4.67 5.43 98 76 1951 98 359 31 5.7 98 2.9 5.43
MO 0.08 0.08 1 88 35 2 438 1 12.5 55 2.0 0.08
CA 0.03 0.03 1 67 7 233 95 3.0 0.03
0.84 4.70 5.54 100 76 1993 100 360 32 5.8 97 2.8 5.54
TOTAL 15 % 85 % 100 % 100 %
210

vrt. I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
1 1 FA 6.04 6.04 37 55 108 19 18 7 1.2 18 4.0 6.04
MO 9.67 9.67 59 52 468 81 48 26 2.7 19 4.0 9.67
DR 0.57 0.57 4 60 1 1.8 5 4.0 0.57
T.gr. 16.28 16.28 100 54 576 100 35 34 2.1 18 4.0 16.28
100 % 100 % 100 %
1 T FA 6.04 6.04 37 55 108 19 18 7 1.2 18 4.0 6.04
MO 9.67 9.67 59 52 468 81 48 26 2.7 19 4.0 9.67
DR 0.57 0.57 4 60 1 1.8 5 4.0 0.57
T.cl. 16.28 16.28 4 54 576 35 34 2.1 18 4.0 16.28
vrt. 100 % 100 % 100 %
2 1 FA 87.92 16.36 104.28 74 90 11540 64 111 767 7.4 33 3.2 104.28
MO 28.85 2.05 30.90 22 84 5442 31 176 318 10.3 30 3.1 30.90
ME 1.59 3.04 4.63 3 90 381 2 82 29 6.3 31 3.7 4.63
LA 1.76 1.76 1 90 458 3 260 23 13.1 40 3.0 1.76
T.gr. 120.12 21.45 141.57 100 89 17821 100 126 1137 8.0 32 3.2 141.57
85 % 15 % 100 % 100 %
2 T FA 87.92 16.36 104.28 74 90 11540 64 111 767 7.4 33 3.2 104.28
MO 28.85 2.05 30.90 22 84 5442 31 176 318 10.3 30 3.1 30.90
ME 1.59 3.04 4.63 3 90 381 2 82 29 6.3 31 3.7 4.63
LA 1.76 1.76 1 90 458 3 260 23 13.1 40 3.0 1.76
T.cl. 120.12 21.45 141.57 36 89 17821 15 126 1137 8.0 32 3.2 141.57
vrt. 85 % 15 % 100 % 100 %
3 1 MO 5.04 5.04 80 80 1399 83 278 58 11.5 45 3.0 5.04
LA 1.26 1.26 20 80 290 17 230 14 11.1 45 3.0 1.26
T.gr. 6.30 6.30 100 80 1689 100 268 72 11.4 45 3.0 6.30
100 % 100 % 100 %
3 T MO 5.04 5.04 80 80 1399 83 278 58 11.5 45 3.0 5.04
LA 1.26 1.26 20 80 290 17 230 14 11.1 45 3.0 1.26
T.cl. 6.30 6.30 2 80 1689 1 268 72 11.4 45 3.0 6.30
vrt. 100 % 100 % 100 %
5 1 FA 9.32 100.96 3.20 113.48 58 80 43896 49 387 711 6.3 90 2.9 113.48
MO 37.29 44.63 0.36 82.28 42 80 45939 51 558 604 7.3 90 2.6 82.28
PAM 0.22 0.22 82 59 268 85 3.0 0.22
561
211
562


vrt. I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
T.gr. 46.61 145.81 3.56 195.98 100 80 89894 100 459 1315 6.7 90 2.8 195.98
24 % 74 % 2% 100 % 100 %
5 T FA 9.32 100.96 3.20 113.48 58 80 43896 49 387 711 6.3 90 2.9 113.48
MO 37.29 44.63 0.36 82.28 42 80 45939 51 558 604 7.3 90 2.6 82.28
PAM 0.22 0.22 82 59 268 85 3.0 0.22
T.cl. 46.61 145.81 3.56 195.98 48 80 89894 74 459 1315 6.7 90 2.8 195.98
vrt. 24 % 74 % 2% 100 % 100 %
6 1 FA 27.89 27.89 73 60 9119 78 327 95 3.4 111 3.0 27.89
MO 2.46 5.50 7.96 21 60 2057 18 258 33 4.1 102 2.7 7.96
PAM 2.46 2.46 6 60 491 4 200 2 0.8 95 3.0 2.46
T.gr. 2.46 35.85 38.31 100 60 11667 100 305 130 3.4 108 2.9 38.31
6% 94 % 100 % 100 %
6 T FA 27.89 27.89 73 60 9119 78 327 95 3.4 111 3.0 27.89
MO 2.46 5.50 7.96 21 60 2057 18 258 33 4.1 102 2.7 7.96
PAM 2.46 2.46 6 60 491 4 200 2 0.8 95 3.0 2.46
T.cl. 2.46 35.85 38.31 10 60 11667 10 305 130 3.4 108 2.9 38.31
vrt. 6% 94 % 100 % 100 %
T 1 FA 9.32 216.77 25.60 251.69 63 81 64663 54 257 1580 6.3 67 3.1 33.93 217.76
MO 39.75 84.02 12.08 135.85 34 78 55305 45 407 1039 7.6 70 2.8 17.63 118.22
ME 1.59 3.04 4.63 1 90 381 82 29 6.3 31 3.7 4.63
LA 3.02 3.02 1 86 748 1 248 37 12.3 42 3.0 3.02
PAM 2.68 2.68 1 62 550 205 2 0.7 94 3.0 2.46 0.22
DR 0.57 0.57 60 1 1.8 5 4.0 0.57
TOTAL 49.07 308.08 41.29 398.44 100 80 121647 100 305 2688 6.7 67 3.0 54.59 343.85
12 % 78 % 10 % 100 % 14 % 86 %
T T FA 9.32 216.77 25.60 251.69 63 81 64663 54 257 1580 6.3 67 3.1 33.93 217.76
MO 39.75 84.02 12.08 135.85 34 78 55305 45 407 1039 7.6 70 2.8 17.63 118.22
ME 1.59 3.04 4.63 1 90 381 82 29 6.3 31 3.7 4.63
LA 3.02 3.02 1 86 748 1 248 37 12.3 42 3.0 3.02
PAM 2.68 2.68 1 62 550 205 2 0.7 94 3.0 2.46 0.22
DR 0.57 0.57 60 1 1.8 5 4.0 0.57
TOTAL 49.07 308.08 41.29 398.44 100 80 121647 100 305 2688 6.7 67 3.0 54.59 343.85
12 % 78 % 10 % 100 % 14 % 86 %
212

vrt. I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
3 1 FA 0.76 0.76 90 89 244 87 321 9 11.8 55 2.0 0.76
MO 0.08 0.08 10 88 35 13 438 1 12.5 55 2.0 0.08
T.cl. 0.84 0.84 100 89 279 100 332 10 11.9 55 2.0 0.84
vrt. 100 % 100 % 100 %
3 T FA 0.76 0.76 90 89 244 87 321 9 11.8 55 2.0 0.76
MO 0.08 0.08 10 88 35 13 438 1 12.5 55 2.0 0.08
T.cl. 0.84 0.84 15 89 279 14 332 10 11.9 55 2.0 0.84
vrt. 100 % 100 % 100 %
5 1 FA 0.27 0.27 90 70 91 93 337 2 7.4 84 3.0 0.27
CA 0.03 0.03 10 67 7 7 233 95 3.0 0.03
T.cl. 0.30 0.30 100 70 98 100 327 2 6.7 85 3.0 0.30
vrt. 100 % 100 % 100 %
5 T FA 0.27 0.27 90 70 91 93 337 2 7.4 84 3.0 0.27
CA 0.03 0.03 10 67 7 7 233 95 3.0 0.03
T.cl. 0.30 0.30 5 70 98 5 327 2 6.7 85 3.0 0.30
vrt. 100 % 100 % 100 %
6 1 FA 4.40 4.40 100 74 1616 100 367 20 4.5 106 3.0 4.40
T.cl. 4.40 4.40 100 74 1616 100 367 20 4.5 106 3.0 4.40
vrt. 100 % 100 % 100 %
6 T FA 4.40 4.40 100 74 1616 100 367 20 4.5 106 3.0 4.40
T.cl. 4.40 4.40 80 74 1616 81 367 20 4.5 106 3.0 4.40
vrt. 100 % 100 % 100 %
T 1 FA 0.76 4.67 5.43 98 76 1951 98 359 31 5.7 98 2.9 5.43
MO
0.08 0.08 1 88 35 2 438 1 12.5 55 2.0 0.08

CA 0.03 0.03 1 67 7 233 95 3.0 0.03
TOTAL 0.84 4.70 5.54 100 76 1993 100 360 32 5.8 97 2.8 5.54
15 % 85 % 100 % 100 %
T T FA 0.76 4.67 5.43 98 76 1951 98 359 31 5.7 98 2.9 5.43
MO 0.08 0.08 1 88 35 2 438 1 12.5 55 2.0 0.08
CA 0.03 0.03 1 67 7 233 95 3.0 0.03
TOTAL 0.84 4.70 5.54 100 76 1993 100 360 32 5.8 97 2.8 5.54
15 % 85 % 100 % 100 %
563
213
564
1 FA 27.89 27.89 73 60 9119 78 327 95 3.4 111 3.0 27.89
MO 2.46 5.50 7.96 21 60 2057 18 258 33 4.1 102 2.7 7.96
PAM 2.46 2.46 6 60 491 4 200 2 0.8 95 3.0 2.46
Total 2.46 35.85 38.31 10 60 11667 10 305 130 3.4 108 2.9 38.31
cl. expl. 6% 94 % 100 % 100 %
2 FA 36.54 36.54 45 80 15260 39 418 203 5.6 98 3.0 36.54
MO 44.25 44.25 55 80 23917 61 540 282 6.4 93 3.0 44.25
Total 80.79 80.79 20 80 39177 32 485 485 6.0 96 3.0 80.79
cl. expl. 100 % 100 % 100 %
3 FA 9.32 64.42 3.20 76.94 67 80 28636 57 372 508 6.6 86 2.9 76.94
MO 37.29 0.38 0.36 38.03 33 80 22022 43 579 322 8.5 85 2.0 38.03
PAM 0.22 0.22 82 59 268 85 3.0 0.22
Total 46.61 65.02 3.56 115.19 29 80 50717 42 440 830 7.2 86 2.6 115.19
cl. expl. 40 % 57 % 3% 100 % 100 %
6 MO 5.04 5.04 80 80 1399 83 278 58 11.5 45 3.0 5.04
LA 1.26 1.26 20 80 290 17 230 14 11.1 45 3.0 1.26
Total 6.30 6.30 2 80 1689 1 268 72 11.4 45 3.0 6.30
cl. expl. 100 % 100 % 100 %
7 FA 87.92 22.40 110.32 70 88 11648 64 106 774 7.0 32 3.2 6.04 104.28
MO 28.85 11.72 40.57 26 77 5910 32 146 344 8.5 27 3.3 9.67 30.90
ME 1.59 3.04 4.63 3 90 381 2 82 29 6.3 31 3.7 4.63
LA 1.76 1.76 1 90 458 2 260 23 13.1 40 3.0 1.76
DR 0.57 0.57 60 1 1.8 5 4.0 0.57
Total 120.12 37.73 157.85 40 85 18397 15 117 1171 7.4 31 3.2 16.28 141.57
cl. expl. 76 % 24 % 100 % 10 % 90 %
100 100
49.07 308.08 41.29 398.44 80 121647 305 2688 6.7 67 3.0 54.59 343.85
TOTAL 12 % 78 % 10 % 100 % 14 % 86 %
214
1 FA 27.89 27.89 73 60 9119 78 327 95 3.4 111 3.0 27.89
MO 2.46 5.50 7.96 21 60 2057 18 258 33 4.1 102 2.7 7.96
PAM 2.46 2.46 6 60 491 4 200 2 0.8 95 3.0 2.46
Total 2.46 35.85 38.31 10 60 11667 10 305 130 3.4 108 2.9 38.31
cl. expl. 6% 94 % 100 % 100 %
2 FA 36.54 36.54 45 80 15260 39 418 203 5.6 98 3.0 36.54
MO 44.25 44.25 55 80 23917 61 540 282 6.4 93 3.0 44.25
Total 80.79 80.79 20 80 39177 32 485 485 6.0 96 3.0 80.79
cl. expl. 100 % 100 % 100 %
3 FA 9.32 64.42 3.20 76.94 67 80 28636 57 372 508 6.6 86 2.9 76.94
MO 37.29 0.38 0.36 38.03 33 80 22022 43 579 322 8.5 85 2.0 38.03
PAM 0.22 0.22 82 59 268 85 3.0 0.22
Total 46.61 65.02 3.56 115.19 29 80 50717 42 440 830 7.2 86 2.6 115.19
cl. expl. 40 % 57 % 3% 100 % 100 %
6 MO 5.04 5.04 80 80 1399 83 278 58 11.5 45 3.0 5.04
LA 1.26 1.26 20 80 290 17 230 14 11.1 45 3.0 1.26
Total 6.30 6.30 2 80 1689 1 268 72 11.4 45 3.0 6.30
cl. expl. 100 % 100 % 100 %
7 FA 87.92 22.40 110.32 70 88 11648 64 106 774 7.0 32 3.2 6.04 104.28
MO 28.85 11.72 40.57 26 77 5910 32 146 344 8.5 27 3.3 9.67 30.90
ME 1.59 3.04 4.63 3 90 381 2 82 29 6.3 31 3.7 4.63
LA 1.76 1.76 1 90 458 2 260 23 13.1 40 3.0 1.76
DR 0.57 0.57 60 1 1.8 5 4.0 0.57
Total 120.12 37.73 157.85 40 85 18397 15 117 1171 7.4 31 3.2 16.28 141.57
cl. expl. 76 % 24 % 100 % 10 % 90 %
49.07 308.08 41.29 398.44 100 80 121647 100 305 2688 6.7 67 3.0 54.59 343.85
TOTAL 12 % 78 % 10 % 100 % 14 % 86 %
565
215
566
16.3. EVIDENŢE PRIVIND CONDIŢIILE NATURALE ŞI DE VEGETAŢIE


0 0 18.63 18.63 100
TOTAL 18.63 18.63 4
% 100 100
4321 4151 26.19 10.55 36.74 36.74 100
TOTAL 26.19 10.55 36.74 36.74 9
% 71 29 100 100
4322 4114 175.94 63.62 239.56 239.56 100
TOTAL 175.94 63.62 239.56 239.56 57
% 73 27 100 100
4410 4115 3.56 3.56 3.56 100
TOTAL 3.56 3.56 3.56 1
% 100 100 100
4420 4114 38.38 36.28 74.66 74.66 100
TOTAL 38.38 36.28 74.66 74.66 18
% 51 49 100 100
4430 4111 46.61 46.61 46.61 100
TOTAL 46.61 46.61 46.61 11
% 100 100 100
5242 4212 2.01 2.01 2.01 100
TOTAL 2.01 2.01 2.01
% 100 100 100
5243 4211 0.84 0.84 0.84 100
TOTAL 0.84 0.84 0.84
% 100 100 100
TOTAL UP 0.84 216.33 29.75 146.51 10.55 403.98 18.63 422.61 100
% 54 7 36 3 96 4 100
216

00 18.63 18.63 4
100 100
41 FAGETE PURE 214.32 29.75 146.51 10.55 401.13 401.13 95
MONTANE 53 7 37 3 100 100
42 FAGETE PURE 0.84 2.01 2.85 2.85 1
DE DEALURI 29 71 100 100
TOTAL UP 0.84 216.33 29.75 146.51 10.55 403.98 18.63 422.61 100
% 54 7 36 3 96 4 100
246.92 157.06 403.98 18.63 422.61 100
% 61 39 96 4 100
567
217
568

tia Categ. de < 16 G. 16 - 30 G 31 - 40 G > 40 G
04 - 06 0.94 0.94 0.94
06 - 08 6.87 6.87 6.87
08 - 10 0.02 0.02 0.02
10 - 12 10.80 10.80 10.80
18.63 18.63 18.63
TOTAL 100 % 100 % 100 %
41 08 - 10 36.13 109.49 15.91 10.02 46.15 109.49 15.91 171.55
10 - 12 77.60 62.77 16.84 56.68 13.00 2.69 16.84 136.97 75.77 229.58
77.60 62.77 52.97 166.17 28.91 10.02 2.69 62.99 246.46 91.68 401.13
TOTAL 55 % 45 % 21 % 67 % 12 % 79 % 21 % 16 % 61 % 23 % 100 %
42 04 - 06 0.30 2.55 0.30 2.55 2.85
0.30 2.55 0.30 2.55 2.85
TOTAL 11 % 89 % 11 % 89 % 100 %
04 - 06 0.94 0.94 3.79
06 - 08 6.87 6.87 6.87
08 - 10 0.02 36.13 109.49 15.91 10.02 46.17 109.49 15.91 171.57
10 - 12 10.80 77.60 62.77 16.84 56.68 13.00 2.69 27.64 136.97 75.77 240.38
18.63 77.60 62.77 52.97 166.17 28.91 10.02 2.99 2.55 81.62 246.76 94.23 422.61
TOTAL UP 12 % 49 % 39 % 21 % 67 % 12 % 65 % 19 % 16 % 19 % 59 % 22 % 100 %
TOTAL 159.00 248.05 15.56 422.61
CAT. INCL. 38 % 58 % 4% 100 %
218

< 16 G. 16 - 30 G 31 - 40 G > 40 G
18.63 18.63 18.63
100 % 100 % 100 %
4 FM1+FD4 77.60 62.77 52.97 166.17 28.91 10.02 2.69 62.99 246.46 91.68 401.13
55 % 45 % 21 % 67 % 12 % 79 % 21 % 16 % 61% 23 % 100 %
5 FD3 0.30 2.55 0.30 2.55 2.85
11 % 89 % 11% 89 % 100 %
TOTAL 18.63 77.60 62.77 52.97 166.17 28.91 10.02 2.99 2.55 81.62 246.76 94.23 422.61
12 % 49 % 39 % 21 % 67 % 12 % 65 % 19 % 16 % 19 % 59% 22 % 100 %
569
219

19 C 65 C 66 B
Artificial de pr od. inf.
64 B
220
16.3.6. REPARTITIA SUPRAFETELOR IN RAPORT CU EROZIUNEA

intensitatea 0.1 - 0.4 0.5 - 0.7 0.8 - 1.0
Fara eroziune 0 - 15 18.63 19.56 120.81 159.00
16 - 25 44.04 185.95 229.99
26 - 30 18.06 18.06
31 - 35 10.02 10.02
> 35 2.99 2.55 5.54
Total 18.63 66.59 337.39 422.61
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Slaba 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Moderata 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Puternica 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
F. puternica 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Excesiva 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Total
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Slaba 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Moderata 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Puternica 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
221

intensitatea 0.1 - 0.4 0.5 - 0.7 0.8 - 1.0
Puternica > 35
F. puternica 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Excesiva 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Total
T o t a l UP 0 - 15 18.63 19.56 120.81 159.00
16 - 25 44.04 185.95 229.99
26 - 30 18.06 18.06
31 - 35 10.02 10.02
> 35 2.99 2.55 5.54
18.63 66.59 337.39 422.61
222


PB, ZN, CD, CU, FE
de la termoficare
T o t a l poluare
T o t a l UP 422.61
223
574
16.4. EVIDENŢE AJUTĂTOARE PENTRU ÎNTOCMIREA PLANURILOR DE REGLEMENTARE A PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ
16.4.1. REPARTITIA ARBORETELOR EXPLOATABILE PE SUBUNITATI, URGENTE DE REGENERARE, ACCESIBILITATE SI SPECII

Total FAG MOLID MESTEACAN LARICE Alte specii

URG ACC Spr. Vol. Crs. Spr. Vol. Crs. Spr. Vol. Crs. Spr. Vol. Crs. Spr. Vol. Crs. Spr. Vol. Crs.
Ha Mc Mc Ha Mc Mc Ha Mc Mc Ha Mc Mc Ha Mc Mc Ha Mc Mc
00 A 188.94 29002 1403 134.51 20317 931 45.99 7497 405 4.63 381 29 3.02 748 37 0.79 59 1
N 90.40 41801 670 52.75 19967 351 37.65 21834 319
T 279.34 70803 2073 187.26 40284 1282 83.64 29331 724 4.63 381 29 3.02 748 37 0.79 59 1
100 % 100 % 100 % 67 % 57 % 62 % 30 % 41 % 35 % 2% 1% 1% 1% 1% 2%
26 A 38.31 11667 130 27.89 9119 95 7.96 2057 33 2.46 491 2
100 % 100 % 100 % 73 % 78 % 73 % 21 % 18 % 25 % 6% 4% 2%
2 A 38.31 11667 130 27.89 9119 95 7.96 2057 33 2.46 491 2
100 % 100 % 100 % 73 % 78 % 73 % 21 % 18 % 25 % 6% 4% 2%
33 A 61.48 29637 357 30.75 13232 166 30.73 16405 191
N 19.31 9540 128 5.79 2028 37 13.52 7512 91
T 80.79 39177 485 36.54 15260 203 44.25 23917 282
100 % 100 % 100 % 45 % 39 % 42 % 55 % 61 % 58 %
3 A 61.48 29637 357 30.75 13232 166 30.73 16405 191
N 19.31 9540 128 5.79 2028 37 13.52 7512 91
T 80.79 39177 485 36.54 15260 203 44.25 23917 282
100 % 100 % 100 % 45 % 39 % 42 % 55 % 61 % 58 %
1+2+3 A 99.79 41304 487 58.64 22351 261 38.69 18462 224 2.46 491 2
N 19.31 9540 128 5.79 2028 37 13.52 7512 91
T 119.10 50844 615 64.43 24379 298 52.21 25974 315 2.46 491 2
100 % 100 % 100 % 54 % 48 % 48 % 44 % 51 % 52 % 2% 1%
SUP A 288.73 70306 1890 193.15 42668 1192 84.68 25959 629 4.63 381 29 3.02 748 37 3.25 550 3
N 109.71 51341 798 58.54 21995 388 51.17 29346 410
T 398.44 121647 2688 251.69 64663 1580 135.85 55305 1039 4.63 381 29 3.02 748 37 3.25 550 3
100 % 100 % 100 % 63 % 54 % 59 % 34 % 45 % 39 % 1% 1% 1% 1% 1% 1%
225
16.4.2. REPARTITIA SPECIILOR IN RAPORT CU EXPOLATABILITATEA

SI PARTICIPAREA IN AMESTEC
AMESTEC
Total
Specia Exploatabilitate >=80 % 50 - 80 % 30 - 50 % < 30 %
Ha Ha Ha Ha Ha
FA 0.76 2.96 1.20 0.51 5.43
EX. 43.03 21.40 64.43
PREEX. 67.62 9.32 76.94
NEEX. 80.51 26.34 3.17 0.30 110.32
TOTAL 148.89 72.33 25.77 10.13 257.12
MO 0.08 0.08
EX. 44.25 5.50 2.46 52.21
PREEX. 37.29 0.74 38.03
NEEX. 5.72 9.44 13.61 16.84 45.61
TOTAL 43.01 53.69 19.11 20.12 135.93
ME NEEX. 4.63 4.63
TOTAL 4.63 4.63
LA NEEX. 3.02 3.02
TOTAL 3.02 3.02
PAM EX. 2.46 2.46
PREEX. 0.22 0.22
TOTAL 2.68 2.68
DR NEEX. 0.57 0.57
TOTAL 0.57 0.57
CA 0.03 0.03
TOTAL 0.03 0.03
0.76 2.96 1.20 0.62 5.54
EX. 87.28 26.90 4.92 119.10
PREEX. 104.91 10.28 115.19
NEEX. 86.23 35.78 16.78 25.36 164.15
TOTAL UP 191.90 126.02 44.88 41.18 403.98
48 % 31 % 11 % 10 %
226
16.4.3. STABILIREA VARSTEI MEDII A EXPLOATABILITATII SI A CICLULUI

Arborete nat. partial derivate
TOTAL ARBORETE artif. de prod. sup. si mij.
SUP Specia Suprafata Clp TE Ciclu Suprafata Clp TE Ciclu
Ha % Med Med Ha % Med Med
A 1 FA 251.69 63 3.1 109 248.52 64 3.1 109
2 MO 135.85 34 2.8 107 128.47 33 2.7 107
3 ME 4.63 1 3.7 110 4.63 1 3.7 110
4 LA 3.02 1 3.0 105 3.02 1 3.0 105
5 PAM 2.68 1 3.0 110 2.68 1 3.0 110
6 DR 0.57 4.0 110 0.57 4.0 110
TOTAL 398.44 100 3.0 108 110 387.89 100 3.0 109 110
227
16.4.4. LISTA UNITATILOR AMENAJISTICE EXPLOATABILE SI PREEXPLOATABILE

Var- UA SPR CNS Var-VolumCRS UA SPR CNS Var-VolumCRS

SUP EX UA SPR CNS sta VolumCRS sta sta
Ha Mc Mc Ha Mc Mc Ha Mc Mc
A 1 17 A 24.57 0.6 115 7518 85 18 A 44.51 0.8 100 21543 258 20 B 19.31 0.8 90 9540 128
21 A 16.97 0.8 100 8094 99 22 B 13.74 0.6 105 4149 45
Total SUP pentru UA exploatabile 119.10 0.7 102 50844 615
2 18 B 3.75 0.8 85 1298 26 18 C 8.85 0.8 85 3115 58 19 A 46.61 0.8 85 25636 387
19 B 3.66 0.8 85 1373 24 19 C 3.56 0.8 90 1078 18 20 A 22.12 0.8 85 8295 146
21 B 2.17 0.8 85 745 13 21 C 14.45 0.8 85 5419 95 22 A 10.02 0.8 90 3758 63
Total SUP pentru UA preexploatabile 115.19 0.8 86 50717 830
Total SUP pentru UA exploatabile si preexploatabile 234.29 101561 1445
Total UP pentru UA exploatabile 119.10 0.7 102 50844 615
Total UP pentru UA preexploatabile 115.19 0.8 86 50717 830
Total UP pentru UA exploatabile si preexploatabile 234.29 0.8 94 101561 1445
228
578
16.5. EVIDENŢE PRIVIND ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER ŞI A POSIBILITĂŢII DE PRODUSE PRINCIPALE ŞI SECUNDARE
16.5.1. ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER SI A POSIBILITATII DECENALE DE PRODUSE PRINCIPALE SI SECUNDARE

IN RAPORT CU DRUMURI / DISTANTA DE COLECTARE
POSIBILITATEA DECENALA
Total Acces. FOND FORESTIER PRODUCTIV PRODUSE PRINCIPALE PRODUSE SECUNDARE
Drum / TOTAL
Acces. supraf. medie Total Exploatabil Pre- Ne- Grad.+ Cvasi- Succ.+ Rase Crang Total Taieri Rari- Cura- Total Igiena
supraf. Supraf. Volum exploat. exploat. transf.gr.grad. progr. princ. cons. turi tiri sec.
Ha Km Ha Ha Mc Ha Ha Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc
18.63
T. 18.63
FE017 105.32 0.54 105.32 105.32 1012 442 1454 327 1781
FE018 2.85 0.19 75 29 29 2 106
FE019 58.83 0.54 58.83 58.83 1088 78 1166 1166
FE024 98.11 0.57 95.42 82.82 33210 12.60 6060 6060 95 513 6668
T.FE 265.11 0.55 259.57 82.82 33210 12.60 164.15 6060 6060 170 2129 520 2649 842 9721
FN002 138.87 1.51 138.87 36.28 17634 102.59 2500 2500
T.FN 138.87 1.51 138.87 36.28 17634 102.59 2500 2500
TOTAL 422.61 0.84 398.44 119.10 50844 115.19 164.15 6060 6060 170 2129 520 2649 3342 12221
0.1 - 0.3 84.15 0.18 62.67 24.57 7518 38.10 3913 3913 75 943 24 967 2 4957
0.4 - 0.6 127.21 0.53 124.52 13.74 4149 10.02 100.76 2147 2147 95 1186 496 1682 363 4287
0.7 - 0.9 76.06 0.74 76.06 61.48 29637 8.85 5.73 740 740
1.0 - 1.2 25.48 1.01 25.48 5.92 19.56 107 107
1.3 - 1.6 61.06 1.53 61.06 61.06 1470 1470
> 1.6 48.65 1.99 48.65 19.31 9540 29.34 660 660
TOTAL 422.61 0.84 398.44 119.10 50844 115.19 164.15 6060 6060 170 2129 520 2649 3342 12221
230
PARTEA A IV – A
231
17. EVIDENŢE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI
17.1. Evidenţa şi bilanţul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului

cu privire la exploatări şi împăduriri
17.2. Evidenţa dinamicii procesului de regenerare naturală
232
O.S. FIRIZA
U.P. III CĂLĂMAR
17. EVIDENŢE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI

17.1. EVIDENŢA ŞI BILANŢUL
aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu privire la exploatări şi împăduriri
Produse din:
Tăieri
Tăieri de T. con- Total Lucrări de
Degajări Curăţiri Rărituri de
Specificări regenerare servare (3+6+8+9+10) împăduriri
igienă
ha m3 ha ha m3 ha m3 m3 m3 m3 ha
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.
Sarcina anuală 3,83 606 - 5,63 52 10,78 213 17 334 1222 0,76
Sarcina pe deceniu
2022/2031
38,31 6060 - 56,31 520 107,80 2129 170 3342 12221 7,56
Realizat în anul I
(2022)
Rămas de realizat
în restul de 9 ani
(2023)
Rămas de realizat
în restul de 8 ani
Realizat în anul III
(2024)
Rămas de realizat
în restul de 7 ani
(2025)
Rămas de realizat
în restul de 6 ani
Realizat în anul V
(2026)
Rămas de realizat
în restul de 5 ani
(2027)
Rămas de realizat
în restul de 4 ani
(2028)
Rămas de realizat
în restul de 3 ani
(2029)
Rămas de realizat
în restul de 2 ani
(2030)
Rămas de realizat
în restul de 1 an
Realizat în anul X
(2031)
Realizat în total
pe deceniu
Rămas de realizat
din sarcina decenală
Realizat în plus
faţă de prevederi
Realizat în minus
faţa de prevederi
233
582
O.S. FIRIZA
U.P. III CĂLĂMAR
17.2. EVIDENŢA DINAMICII PROCESULUI DE REGENERARE NATURALĂ
Consistenţa arb. şi SITUAŢIA REGENERĂRII NATURALE ÎN ANUL:

u.a.
descrier. seminţiş.
Suprafaţa
utiliz. în anul Specificări 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031
Compoziţia ţel
amenajării
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.
Fructificaţia
Felul tăierii
0,6
17A Completări la regenerări
9FA 1MO,
24,57 naturale
de 10 ani
8FA 1MO 1DT Îngrijirea seminţişului
pe 0,5 S, grupe
Descr. sem. Compoziţia
Înălţimea. Răspândirea
Fructificaţia
Felul tăierii
0,6
22B Completări la regenerări
6FA 4MO,
13,74 naturale
de 10 ani
6FA 3MO 1DT Îngrijirea seminţişului
pe 0,5 S, grupe
Descr. sem. Compoziţia
Înălţimea. Răspândirea
234

AMENAJAMENTUL
U.P. IV Blidar

ef proiect …………..ing. apo Dnu
Proiectan i.............….. ing. Trciet Tiberius
Exemplarul 3
2022
CUPRINS
Proces verbal CTE

Fi a indicatorilor de caracterizare a fondului forestier 7

1.1. Elemente de identificare a unitii de producie 19
1.4.2. Administrarea fondului forestier aparinând altor proprietari decât statul 25
1.5. Vegetaia forestier situat pe terenuri din afara fondului forestier naional 26
2.2.3. Corespondena între parcelarul i subparcelarul din amenajamentul
precedent i cel actual 29
2.3. Planuri de baz utilizate. Ridicri în plan folosite pentru reambularea
planurilor de baz 32
2.4.4. Evidena fondului forestier pe destinaii i deintori 51
2.5. Enclave 53

3.1. Istoricul i analiza modului de gospodrire a pdurilor din trecut pân
la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat 55
3.1.2. Modul de gospodrire a pdurilor dup anul 1948 pân la intrarea în vigoare
anterioar (inclusiv) 56
3.2. Analiza critic a amenajamentului expirat 62

3.3.1. Evoluia structurii pdurilor 68

4.1.1. Metoda de lucru în sistem G.I.S. (Geografical Informational Sistem) 72
4.2. Elemente privind cadrul natural, specifice unitii de producie 74
4.2.1. Geologie 74
4.2.5. Zone i etaje bioclimatice 80
4.3. Soluri 81
4.3.3. Buletin de analiz (extras) 83
4.4. Tipuri de staiune 85
4.4.2. Descrierea tipurilor de staiuni cu factori limitativi i msurile de gospodrire
impuse de ace ti factori 86
4.4.3. Lista unitilor amenajistice pe tipuri de staiune 88
4.4.4. Lista unitilor amenajistice pe tipuri de staiune i sol 89
4.5.3. Lista u.a. în raport cu caracterul actual al tipului de pdure 92
4.6. Structura fondului de producie i de protecie 94
4.8.2. Evidena arboretelor (u.a.) afectate de factori destabilizatori i limitativi 97

5.1.3. Subuniti de producie sau de protecie constituite 108
5.1.3.1. Constituirea subunitilor de gospodrire 109

5.2.1. Regimul 110
5.2.5. Ciclul 113

SPECIALE DE PROTECIE 115
6.1.1. Reglementarea procesului de producie în SUP "A" – codru regulat, sortimente
obi nuite 115
6.1.1.1. Stabilirea posibilitii de produse principale 115
6.1.1.1.2.Stabilirea indicatorului de posibilitate dup criteriul claselor de vârst 118
6.1.1.2. Adoptarea posibilitii de produse principale 122
6.1.1.3. Recoltarea posibilitii 123
6.2.3. Msuri de gospodrire a arboretelor situate în situri Natura 2000 127
6.4. Volum total posibil de recoltat (produse principale + conservare + produse
secundare) 130
6.5. Lucrri de ajutorare a regenerrii naturale i împduriri 130
necorespunztoare 133
7. VALORIFICAREA SUPERIOAR A ALTOR PRODUSE

7.1. Potenial cinegetic 141
7.2. Potenial salmonicol 141

8.1. Protecia împotriva doborâturilor de vânt i a rupturilor de vânt i zpad 145
8.6. Protecia împotriva fenomenelor de eroziune i alunecare 156

9.1. Elemente de biodiversitate 157
9.2. Aciuni în favoarea biodiversitii 160
9.2.1. Msuri generale favorabile biodiversitii 160
9.3. Efectul aplicrii prevederilor amenajamentului asupra biodiversitii 172
9.5. Recomandri privind certificarea pdurilor 174
9.6.1. Conceptul de Pduri cu Valoare Ridicat de Conservare – PVRC 177

10.1.1. Instalaii de transport permanente existente 181
10.1.2. Accesibilitatea fondului forestier productiv i a posibilitii 182
10.1.3. Corespondena între situaia real din teren a instalaiilor forestiere de transport
i evidenele contabile ale O.S. Firiza 183
10.3. Construcii forestiere 193

A PDURILOR 195
12. D I V E R S E 199
12.1. Data intrrii în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicare a acestuia 199
12.2. Recomandri privind inerea evidenei lucrrilor executate pe parcursul
duratei de valabilitate a amenajamentului 199

13.1.1. Planul decenal de recoltare a produselor principale - SUP "A" codru
regulat, sortimente obi nuite 205
13.1.1.1. Evidena arboretelor din care se recolteaz posibilitatea decenal de produse
principale 205
13.1.1.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale 209

13.1.4. Recapitulaia tierilor de conservare 229
13.2. Planul lucrrilor de îngrijire i conducere a arboretelor 231

14.1.2. Instalaii de transport prevzute a se realiza în urmtorii 10 ani 253

15.2. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârst 259

16.1.2. Evidena pe u.a. a datelor complementare 263
16.1.3.1. Evidena arboretelor inventariate statistic de ctre I.N.C.D.S. 489
16.1.3.2. Evidena arboretelor inventariate integral de ctre I.N.C.D.S. 490
16.1.3.3. Evidena arboretelor inventariate de ctre personalul O.S. Firiza 491
16.1.4. Evidena arboretelor puse în valoare de ocol 491
16.2.4. Structura i mrimea fondului forestier pe grupe, subgrupe i categorii
funcionale 501
pentru fondul productiv 507
16.2.8. Structura i mrimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv 509
16.2.9. Structura i mrimea fondului forestier pe subuniti de producie/ protecie
dup vârst, grupe funcionale i specii 511
16.2.10.Structura i mrimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate
i specii 531
16.3. Evidene privind condiiile staionale i de vegetaie 539
16.3.2. Recapitulaie formaii forestiere 541

16.4. Evidene ajuttoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a procesului
de producie lemnoas 555
16.4.1. Repartiia arboretelor exploatabile pe subuniti, urgene de regenerare i specii 555
16.5. Evidene privind accesibilitatea fondului forestier i a posibilitii de produse
principale i secundare 563
16.5.1. Accesibilitatea fondului forestier i a posibilitii decenale de produse principale
i secundare 563

17.1. Evidena i bilanul aplicrii anuale a prevederilor amenajamentului 569
ANEXE

PRODUCIE ORADEA

Se aprob,
Director general

Amenajamentul U.P IV Blidar din Ocolul silvic Firiza, Direcia silvic Maramure.
x Contract: nr. 172/4319/2021
B. PARTICIPANI :
x Proiectant: ing. TRCIET TIBERIUS ....................……………………..................................
8
Amenajamentul U.P. IV Blidar a intrat în vigoare la data de 01.01.2022 i are o perioad de
valabilitate de 10 ani, adic pân la 31.12.2031.
public a statului din UP IV Blidar, administrat de Regia Naional a Pdurilor - ROMSILVA, prin
Ocolul Silvic Firiza, din cadrul Direciei Silvice Maramure, cu respectarea regimului silvic.
arboretelor;
Suprafaa total a unitii de producie este de 4053,63 ha i este împrit în 126 parcele i
446 subparcele rezultând o suprafa medie a parcelei de 32,17 ha i a subparcelei de 9,09 ha.
- 1.1C Arboretele situate pe versanii râurilor i pâraielor din zonele montan, de dealuri
i colinare, care alimenteaz lacurile de acumulare i naturale (T IV) 2552,66 ha;
- 1.5C Arboretele cuprinse în rezervaii naturale, cu regim strict de protecie (Tul lui
Dumitru) (T I) 6,83 ha;
- 1.5H Arboretele constituite ca rezervaii seminologice (T II) 29,34 ha;
- 1.5O Arboretele din pduri cvasivirgine (T I) 54,37 ha;
- 1.5R Arboretele din pduri/ecosisteme de pdure cu valoare protectiv pentru specii
de interes deosebit incluse în arii de protecie special avifaunistic, în scopul
conservrii speciilor de psri (din reeaua ecologic Natura 2000 – ROSPA 0134
Mun ii Gutâi) (T IV) 1109,75 ha;
9
Din punct de vedere fitoclimatic, pdurile unitii de producie fac parte din urmtoarele etaje
de vegetaie:
- FM.1+FD.4 - Montan – premontan de fgete ….............................................. 3335,93 ha - 85 %;
- FD.3 - Deluros de gorunete, fgete i goruneto-fgete ......................... 611,73 ha - 15 %.
Cambisoluri (88%) i Spodisoluri (12%), predominante fiind urmtoarele tipuri i subtipuri de sol:
eutricambosol tipic – 48%;
districambosol tipic – 40%.
411.4 – Fget montan pe soluri schelete cu flor de mull (m) – 73%;
416.1. – Fget montan cu Vaccinium myrtillus (i) – 12%.
4.3.2.2. – Montan - premontan de fgete Pm, brun acid cu mull, edafic mijlociu – 32%;
4.4.2.0. – Montan - premontan de fgete Pm, brun edafic mijlociu, cu Asperula – Dentaria – 41%;
4.3.1.1. – Montan - premontan de fgete Pi, podzolic edafic mic cu Vaccinium – 12%.
Specificri FA MO PAM CA LA BR DU DR DT DM UP
Compoziia (%) 73 24 1 1 1 - - - - - 100
Clasa de producie III0 III1 III0 III2 III1 III0 III0 III0 II9 II8 III1
Consistena 0,79 0,79 0,84 0,85 0,88 0,89 0,90 0,80 0,89 0,91 0,79
Vârsta medie (ani) 84 52 56 57 41 39 50 110 28 15 75
Cr. curent (mc/an/ha) 5,3 7,8 1,8 6,2 10,0 11,0 11,9 5,0 6,9 3,4 5,9
Clasele de vârst I - 16%; II - 23%; III - 16%; IV - 6%; V - 2%; VI + - 37%.

- S.U.P."E" - rezervaii pentru ocrotirea integral a naturii - 61,20 ha;
- S.U.P."K" - rezervaii de semine - 29,34 ha;
10
c) Tratamentele: Pentru recoltarea posibilit ii de produse principale, s-a prevzut tratamentul

tierilor progresive în fgete i amestecuri de fag cu molid, carpen i paltin de munte;
d) Exploatabilitatea – de protec ie pentru arboretele din grupa I func ional;
Posibilitatea de produse secundare (curiri + rrituri) este de 3843 m3/an, din care rrituri
3565 m3/an.
- degajri ……………………. 32,26 ha/an;
Caracterul de noutate al amenajamentului UP IV Blidar const în:
Principalii indicatori de rezultat definii în urma elaborrii amenajamentului UP IV Blidar din
cadrul OS Firiza sunt:
11
lemnului;
12
D.S. MARAMURE Anul aplicrii 2022

O.S. FIRIZA
U.P. IV BLIDAR

A
FONDULUI FORESTIER
13
Suprafaa (ha)
FOLOSIN E TOTAL INDICATORUL U.M
Grupa I Grupa II
A 3947,66 - 3947,66
IMPDURIRII I REÎMPDURIRII recoltarea de produse principale Gr. II ha
A1 MENTEAZ RECOLTAREA DE PRODUSE 3662,41 - 3662,41
A1
U.P.
- A13 pe cale artificial sau natural cu reu it parial 3662,41 - 3662,41 Clasa de producie medie
U.P.
A14
U.P.
A15 Poieni sau goluri destinate împduririi - - - A1
Vârsta medie ani
U.P.
Pduri, plantaii cu reu it definitiv, Posibilitatea anual de produse secundare din care m3/an
A21-
terenuri împdurite pe cale natural sau 285,25 - 285,25 rrituri m3/an
A22
artificial cu reu it parial m3/an
Indici de recoltare
A23
- - -

A25 Terenuri degradate destinate împduririi - - - CONSERVARE
TERENURI AFECTATE
B - 37,81* 37,81*
GOSPODRIRII SILVICE
C - 68,02* 68,02*
D - 0,14* 0,14*
D2 Ocupaii i litigii - - - Pduri A 1.1. - A 1.3.
TOTAL U.P. 3947,66 105,97 4053,63 Pduri A 2.1. - A 2.2. ha / %
REPARTI IA SUPRAFE ELOR DIN GRUPA I PE CATEGORII FUNC IONALE
Categoria 1C 2A 5C 5H 5O 5R 5U Total
Suprafaa - ha 2552,66 182,37 6,83 29,34 54,37 1109,75 12,34 3947,66
UNIT I DE GOSPODRIRE
Unitatea SUP “A” SUP “E” SUP “K” SUP “M” TOTAL
Suprafaa - ha 3662,41 61,20 29,34 194,71 3947,66
Ciclu 110 - - - -
DENSITATEA RE ELELOR DE DRUMURI ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER
m/ha %
- 10,70 10,70 95 99 100
*Not – terenurile afectate gospodririi silvice, cele neproductive i ocupa iile au fost încadrate convenional în grupa a
II–a funcional
14
SPECII
TOTAL FA MO PAM CA LA BR DU DR DT DM
3662,41 2619,46 932,10 36,43 28,99 23,11 10,99 6,70 0,20 3,25 1,18
- - - - - - - - - - -
3662,41 2619,46 932,10 36,43 28,99 23,11 10,99 6,70 0,20 3,25 1,18
3947,66 2879,68 948,50 39,40 30,74 25,62 11,15 6,70 0,20 4,49 1,18
100 72 25 1 1 1 - - - - -
100 73 24 1 1 1 - - - - -
III0 III0 III1 II9 III2 III1 III0 III0 III0 II9 II8
III1 III0 III1 III0 III2 III1 III0 III0 III0 II9 II8
0,80 0,80 0,79 0,84 0,84 0,90 0,89 0,90 0,80 0,89 0,91
0,79 0,79 0,79 0,84 0,85 0,88 0,89 0,90 0,80 0,89 0,91
70 78 51 53 58 32 39 50 110 24 15
75 84 52 56 57 41 39 50 110 28 15
836711 621708 196530 5557 4287 3561 2345 2465 106 136 16
920084 697078 202449 6074 4427 4783 2351 2465 106 335 16
228 237 211 153 148 154 213 368 530 42 14
233 242 213 154 144 187 211 368 530 75 14
6,2 5,6 7,9 1,9 6,1 10,7 11,2 11,9 5,0 6,8 3,4
13575 12014 1504 39 18 - - - - - -
3843 2157 1408 24 132 47 31 24 - 19 1
3565 1999 1297 20 132 44 31 24 - 18 -
Principale Secundare Tieri de conservare Total
3,4 1,0 - 4,4
Lucrarea
Total 322,61 452,33 2782 1522,46 35654 711,61 6026 41,69 1530
Anual 32,26 45,23 278 152,25 3565 711,61 603 4,17 153
Specia FA MO PAM LA CI BR DT TOTAL
Integrale 7,83 43,95 27,45 0,29 1,03 - 0,03 80,58
Completri 9,09 28,91 18,27 0,06 0,21 0,06 2,13 58,73
Total 16,92 72,86 45,72 0,35 1,24 0,06 2,16 139,31
I (1-20) II (21-40) III (41-60) IV (61-80) V (81-100) VI i o TOTAL
621,52 17 894,02 24 615,54 17 246,78 7 86,21 2 1198,34 33 3662,41 100
2,79 1 - - 14,21 7 9,19 5 9,58 5 158,94 82 194,71 100
624,31 18 894,02 24 629,75 24 255,97 12 95,79 2 1357,28 35 3857,12 100
PROGNOZA POSIBILIT II DE PRODUSE PRINCIPALE
Nivel de Suprafaa în Volumul arboretelor de Volumul arboretelor de expl. Posibilitatea
S.U.P.
prognoz producie expl. în dec.I (VD) - mii m3 în dec.I-II (VE) -mii m3 anual - m3/an
2021-2030 A 3662,41 178 342 13575
2031-2040 A 3662,41 206 379 13600
2041-2050 A 3662,41 243 282 13600
2051-2060 A 3662,41 146 221 19677
15
O.S. FIRIZA
U.P. IV BLIDAR
S.U.P. ,,A’’-codru regulat, sortimente obi nuite
Ciclul – 110 ani
Nr. SPECIA
crt. Indicatorul UM Total
FA MO PAM CA LA BR DU DR DT DM
S.U.P.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Pduri pentru
gr.I 3662,41 2619,46 932,10 36,43 28,99 23,11 10,99 6,70 0,20 3,25 1,18
care se
1 reglementeaz
gr.II ha - - - - - - - - - - -
recoltarea de
produse princi- To-
3662,41 2619,46 932,10 36,43 28,99 23,11 10,99 6,70 0,20 3,25 1,18
pale(A11-A13) tal
2
Proporia speciilor % 100 72 25 1 1 1 - - - - -
3 Clasa de producie
- III0 III0 III1 II9 III2 III1 III0 III0 III0 II9 II8
medie
4
Consistena medie - 0,80 0,80 0,79 0,84 0,84 0,90 0,89 0,90 0,80 0,89 0,91
5 Vârsta medie ani 70 78 51 53 58 32 39 50 110 24 15

Volum mediu la
6 m3/ha 228 237 211 153 148 154 213 368 530 42 14
hectar
Fond lemnos
7 m3 836711 621708 196530 5557 4287 3561 2345 2465 106 136 16
total
3
Indici de cre tere m /an/
8 6,2 5,6 7,9 1,9 6,1 10,7 11,2 11,9 5,0 6,8 3,4
curent ha
Indici de cre tere m3/an/
9 3,5 3,2 4,3 2,6 2,1 4,6 5,7 6,4 5,0 2,2 0,8
indicatoare ha
Posibilitatea de
10 m3/an 13575 12014 1504 39 18 - - - - - -
produse princip.
Posibilitatea de
11 m3/an 3833 2152 1404 24 131 47 31 24 - 19 1
produse secund.
12 Total (rând 10+11) m3/an 17408 14166 2908 63 149 47 31 24 - 19 1
m3/an/ha 3,7 1,0 4,7
STRUCTURA SUPRAFE ELOR I VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRST
Clasa de vârst
Suprafaa -ha- 3662,41 621,52 894,02 615,54 246,78 86,21 319,49 878,85
% 100 17 24 17 7 2 9 24
Volum -m3- 836711 12120 126540 136940 78376 35862 119892 326981
% 100 1 15 16 9 4 14 41
16
O.S. FIRIZA
U.P. IV BLIDAR
S.U.P. ,,E’’-rezervaii pentru
ocrotirea integral a naturii
Ciclul –
Nr. SPECIA
FA MO
S.U.P.
0 1 2 3 4 5
Pduri pentru
gr.I 61,20 55,14 6,06
care nu se
1 reglementeaz
gr.II ha - - -
recoltarea de
produse princi-
pale(A21-A23)
Total 61,20 55,14 6,06
2
Proporia speciilor % 100 90 10
3 Clasa de producie
- III9 IV0 III0
medie
4
Consistena medie - 0,57 0,60 0,31
5
Vârsta medie ani 150 155 105
6 Volum mediu la
m3/ha 269 276 205
hectar
7 Fond lemnos
m3 16461 15219 1242
total
8 Indici de cre tere
m3/an/ha 1,6 1,5 1,8
curent
9 Indici de cre tere
m3/an/ha - - -
indicatoare
10 Volumul de extras din
m3/an - - -
tieri de conservare
11 Posibilitatea de
- - - -
produse secund.
12 Total (rând 10+11) - - - -
m3/an/ha - - -
Clasa de vârst
Suprafaa -ha- 61,20 - - - - - 5,55 55,65
% 100 - - - - - 9 91
Volum -m3- 16461 - - - - - 1087 15374
% 100 - - - - - 7 93
17
O.S. FIRIZA
U.P. IV BLIDAR
S.U.P. ,,K’’-rezervaii de semin e
Ciclul –
Nr. SPECIA
FA MO LA
S.U.P.
0 1 2 3 4 5 6
Pduri pentru gr.I
29,34 20,41 6,42 2,51
care nu se
1 reglementeaz gr.II
ha - - - -
recoltarea de
produse princi- To-
pale(A21-A23) 29,34 20,41 6,42 2,51
tal
2
Proporia speciilor % 100 69 22 9
3 Clasa de producie
- II3 II3 II1 III0
medie
4
Consistena medie - 0,65 0,63 0,70 0,70
5
Vârsta medie ani 138 148 116 120
6 Volum mediu la
m3/ha 452 410 571 487
hectar
7 Fond lemnos
m3 13263 8373 3668 1222
total
3
8 Indici de cre tere m /an/
3,1 2,8 3,9 3,2
curent ha
9 Indici de cre tere m3/an/
- - - -
indicatoare ha
10 Volumul de extras din
m3/an - - -
tieri de conservare
11 Posibilitatea de
- - - - -
produse secund.
12 Total (rând 10+11) - - - - -
13 Indici de recoltare m3/an/ha - - -
Clasa de vârst
Suprafaa -ha- 29,34 - - - - 8,37 7,15 13,82
% 100 - - - - 29 24 47
Volum -m3- 13263 - - - - 3540 3822 5901
% 100 - - - - 27 29 44
18
O.S. FIRIZA
U.P. IV BLIDAR
S.U.P. ,,M’’-pduri supuse regimului
de conservare deosebit
Nr. SPECIA
FA MO PAM CA CAS BR
S.U.P.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Pduri pentru
gr.I 194,71 184,67 3,92 2,97 1,75 1,24 0,16
care nu se
reglementeaz
1 gr.II ha - - - - - - -
recoltarea de
produse princi- To-
194,71 184,67 3,92 2,97 1,75 1,24 0,16
pale(A21-A23) tal
2 Proporia speciilor % 100 94 2 2 1 1 -
Clasa de producie
3 -- III9 IV0 III5 III6 III0 III0 III0
medie
4 Consistena medie -- 0,67 0,67 0,77 0,79 0,86 0,90 0,88
5 Vârsta medie ani 136 140 71 94 40 41 15

Volum mediu la
6 m3/ha 276 280 257 174 80 160 38
hectar
Fond lemnos
7 m3 53649 51778 1009 517 140 199 6
total
3
Indici de cre tere m /an/
8 2,5 2,3 8,2 1,0 8,0 7,3 -
curent ha
Indici de cre tere m3/an/
9 - - - - - - -
indicatoare ha
Volumul de extras din
10 m3/an 153 150 - 3 - - -
tieri de conservare
Posibilitatea de
11 m3/an 10 5 4 - 1 - -
produse secund.
12 Total (rând 10+11) m3/an 163 155 4 3 1 - -
m3/an/ha 0,8 0,1 0,9
Clasa de vârst
Suprafaa -ha- 194,71 2,79 - 14,21 9,19 9,58 10,15 148,79
% 100 1 - 7 5 5 5 77
Volum -m3- 53649 43 - 2390 2558 2397 2689 43572
% 100 - - 4 5 4 5 82
19
PARTEA I
MEMORIU TEHNIC
20

5. STABILIREA FUNCIILOR SOCIAL-ECONOMICE ALE PDURII I A BAZELOR
DE AMENAJARE
7.VALORIFICAREA SUPERIOAR A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER
ÎN AFARA LEMNULUI
9. CONSERVAREA BIODOVERSITII
10. INSTALAII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE I CONSTRUCII
FORESTIERE
12. DIVERSE
21
0. INTRODUCERE

public a statului administrat de ctre Regia Naional a Pdurilor – ROMSILVA, prin Ocolul
Silvic Firiza, din cadrul Direciei Silvice Maramure, cu respectarea regimului silvic.
arboretelor;
Perioada de desfurare: elaborarea amenajamentului silvic pentru Ocolul Silvic Firiza
este cuprins între 01.04.2021 i 02.12.2022 (cu excepia documentaiilor de mediu, care se
elaboreaz, de regul i dup aceast perioad) i cuprinde mai multe faze/activiti desf urate:
teren, redactare, definitivare, GIS, analize sol, documentaii de mediu etc.
Tipul sursei de finanare: naional – R. N. P. – ROMSILVA.
asimilate salariilor aferente personalului încadrat în proiect: conform devizelor postcalcul întocmite în
baza contractului nr. 172/4319/2021.
Caracterul de noutate al amenajamentului U.P. IV Blidar const în:
evaluarea adecvat a efectelor poten iale asupra siturilor de interes comunitar (Situl
Natura 2000 – ROSCI0092 Igni i Situl Natura 2000 – ROSPA0134 – Munii Gutâi) face
parte integrant din acesta;
- analiza arboretelor în vederea identificrii pdurilor virgine i cvasivirgine i zonarea
funcional corespunztoare a acestora;
- calculul volumului de lemn nerecoltat ca urmare a instituirii msurilor de protecie
conform adresei secretarului de stat nr. 20595/27.10.2017 pentru pdurile încadrate în
grupa I funcional, pentru care nu se reglementeaz procesul de producie lemnoas
22
(calculul volumului pentru care se acord compensaii conform HG nr.

447/30.06.2017
Principalii indicatori de rezultat definii în urma elaborrii amenajamentului U.P. IV
Blidar sunt:
- indicarea modalitilor de valorificare superioar a altor produse din fondul forestier
în afara lemnului;
rupturilor de vânt i zpad, incendiilor, polurii industriale, bolilor i altor
duntori, eroziunii i atenuarea extremelor climatice .a.;
- stabilirea msurilor de gospodrire a arboretelor slab productive i provizorii i a
23
1.1. Elemente de identificare a unitii de producie i protecie
Fondul forestier proprietate public a statului care face obiectul prezentului amenajament
este cuprins în U.P. IV Blidar, fiind constituit din trupuri de pdure situate în jude ul Maramure, în
raza municipiului Baia Mare i comunelor: Deseti, Giuleti, Ocna ugatag i Spân a. Principala
cale de acces este D.J. Baia Mare- Blidar.
Unitatea de protecie i producie menionat este administrat de ctre Regia Naional a
Pdurilor- Romsilva prin Ocolul Silvic Firiza din cadrul Direciei silvice Maramure.
Repartiia fondului forestier pe uniti teritorial – administrative
Fondul forestier din cadrul unitii de producie IV Blidar, se afl pe teritoriul judeului
Maramure, fiind repartizat pe uniti teritorial-administrative, conform datelor din tabelul urmtor:
Tabel 1.1.1.
Unitatea teritorial
Nr. Suprafaa
Judeul administrativ Parcele aferente %
crt - ha -
(comun / ora)
1-4, 5%, 6%, 7%, 8%, 9, 10, 11%, 12%, 13-21,
22%, 23%, 24%, 25, 26%, 27-29, 30%, 31%,
32%,33%, 34%, 35%, 36, 37, 38%, 39%, 40,
1. Baia Mare 3991,52 99
41%, 42%, 43%, 44%, 45%, 46%, 47%, 48-78,
79%, 80%. 81, 82%, 83%, 84-110, 111%, 112,
113%, 114-121, 122%, 124, 125, 126%
Maramure 44%, 45%, 46%, 47%, 79%, 80%, 82%,
2. Deseti 34,91 1
83%, 113%, 126%
31%, 32%, 33%, 34%, 35%, 38%, 39%,
3. Giuleti 5,20 -
41%
4. Ocna ugatag 41%, 42%, 43%, 44% 4,75 -
5%, 6%, 7%, 8%, 11%, 12%, 22%, 23%,
5. Spân a 17,25 -
24%, 26%, 30%, 31%, 111%, 122%
TOTAL U.P. * 4053,63 100
Dup cum se poate observa, pdurile din cadrul unitii de producie se regsesc în judeul
Maramure în proporie de 100% i sunt rspândite pe raza municipiului Baia Mare i comunelor:
Deseti, Giuleti, Ocna ugatag i Spân a.
Pentru a localiza din punct de vedere geografic unitatea de producie, se prezint în tabelul
urmtor, coordonatele în sistem “STEREO 70”. Punctele respective au fost luate pe conturul
fondului forestier proprietate public a statului.
24
Tabel 1.1.2.
Nr.punct X Y
1 704665,14 397397,50
2 704306,43 398041,70
3 704056,86 398445,16
4 703979,47 398487,96
5 703991,17 398723,17
6 704270,96 398926,41
7 704650,61 398893,72
8 705210,67 398991,75
9 705614,38 398945,09
10 706134,88 399155,35
11 706575,92 398831,33
12 707076,10 398574,34
13 707373,57 398591,11
14 707520,56 398462,46
15 707454,15 398326,40
16 707385,22 397709,66
17 706894,01 397381,76
18 706663,07 396864,07
19 706642,72 396577,85
20 706477,37 396578,73
21 706134,17 396255,53
22 705974,06 396744,00
23 705500,01 397474,74
24 705174,12 397682,02
25 704621,66 397590,60
26 704662,45 397388,59
27 704619,09 397453,98
28 704443,80 397628,81
29 704181,28 398212,19
30 703965,54 398594,38
31 705030,38 398974,30
32 705492,97 398941,68
33 705870,59 399056,41
34 706071,59 399134,04
35 706108,52 399197,20
36 705895,57 399710,97
37 705820,24 400295,27
38 705701,27 400695,98
39 705915,08 401090,46
40 705861,31 401438,33
41 705816,80 401461,37
42 705664,81 401715,38
43 705500,59 401747,47
44 705046,74 401866,69
45 704848,02 401545,45
46 704543,98 402315,43
47 704222,91 402533,46
48 704090,28 402474,92
49 703624,62 402672,50
50 703268,87 403009,92
51 703170,34 403578,95
52 702208,46 403676,02
53 701855,31 402636,61
54 701884,31 402395,87
55 701756,67 401933,98
56 702072,79 401735,43
57 701691,98 401176,61
25
Nr.punct X Y
58 702083,15 400972,82
59 702079,70 400185,91
60 702295,32 399666,10
61 702276,63 399537,80
62 702280,81 399311,73
63 701990,70 399024,69
64 702178,64 398362,51
65 702316,42 397987,72
66 702249,16 397564,08
67 702200,39 397361,08
68 702471,96 397108,85
69 702793,54 396733,72
70 703073,93 397041,16
71 703185,76 397085,25
72 703294,67 397023,86
73 703429,60 396839,78
74 703567,80 396615,43
75 703934,08 396723,12
76 704106,26 397069,79
77 704285,26 397159,72
78 704434,66 397386,28
79 702788,51 396742,54
80 702731,87 396844,34
81 702682,30 396868,40
82 702396,91 397150,99
83 702209,11 397417,05
84 702309,38 397687,16
85 702272,69 398045,73
86 702112,15 398655,44
87 702112,55 399031,91
88 702280,64 399437,12
89 702199,01 399813,16
90 702073,40 400277,56
91 702102,57 400754,39
92 701975,22 401013,22
93 701484,88 401303,11
94 701235,06 401310,41
95 701015,00 401215,86
96 700652,96 401767,97
97 700337,19 401820,20
98 699716,61 402162,16
99 699496,46 402011,74
100 699010,88 401955,67
101 699062,02 401661,77
102 699257,36 401281,08
103 699662,66 400872,47
104 699735,92 400643,26
105 699851,33 400408,47
106 700151,93 400401,07
107 700169,07 399929,09
108 700111,14 399809,74
109 700353,21 399438,11
110 700190,03 399306,98
111 700491,04 398719,30
112 700633,23 398615,92
113 700672,81 398382,80
114 700772,58 398218,69
115 700776,28 398038,15
26
Nr.punct X Y
116 700921,57 397654,24
117 700921,12 397523,45
118 700742,69 397416,69
119 700695,69 397150,71
120 700950,63 396833,29
121 701391,96 396657,19
122 701535,23 396645,57
123 701613,03 396507,90
124 701870,19 396583,19
125 702155,30 396523,32
126 702368,52 396541,73
127 702478,55 396630,59
128 702440,52 396738,79
129 702372,01 396689,23
130 702317,05 396663,22
131 702295,14 396808,36
132 702408,42 396929,11
133 702466,34 396915,79
134 702533,97 396944,36
135 702598,91 396866,17
136 702616,33 396875,57
137 702667,20 396777,09
138 702686,73 396740,92
139 701376,35 396640,96
140 701270,70 396480,13
141 701128,82 396419,00
142 701035,18 396292,55
143 701007,25 396312,47
144 700961,84 396232,94
145 701006,57 396201,56
146 700860,06 396084,21
147 700873,70 395953,62
148 700829,61 395904,55
149 700772,79 395891,55
150 700712,92 395899,83
151 700633,54 395884,19
152 700491,69 395931,14
153 700349,88 395940,79
154 700212,00 395968,09
155 700187,46 396061,69
156 700066,17 396063,27
157 699989,36 396076,80
158 699731,24 396023,98
159 699490,63 396121,82
160 699341,43 396144,70
161 699229,28 396212,27
162 699146,35 396205,59
163 699028,72 396216,15
164 698923,57 396284,43
165 698747,55 396246,90
166 698729,58 396364,20
167 698622,99 396419,96
168 698822,87 396582,79
169 698647,80 396599,66
170 698545,16 396489,20
171 698452,57 396485,13
172 698476,91 396358,63
173 698446,29 396217,59
27
Tabel 1.1.2.(continuare)
Nr.punct X Y
174 698479,85 396169,36
175 698367,87 396165,93
176 698075,74 396150,53
177 697952,08 396177,99
178 697843,44 396117,35
179 697540,36 396261,37
180 697561,27 396280,83
181 697841,96 396239,69
182 698065,73 396352,02
183 698267,99 396390,02
184 698454,69 396650,78
185 698652,72 396850,81
186 698646,55 396992,16
187 698934,81 397273,88
188 699152,70 397406,46
189 699650,32 397806,57
190 699864,21 397782,76
191 699970,81 397856,34
192 700177,98 397662,84
193 700259,17 397692,60
194 700470,09 397825,87
195 700649,39 397948,06
196 700864,43 397840,20
197 700838,83 397481,16
198 700711,79 397309,51
199 700815,92 396993,01
200 701166,89 396757,55
201 699945,17 397821,11
202 699813,89 397776,24
203 699608,36 397772,72
204 699358,25 397609,56
205 699232,66 397507,64
206 698818,85 397149,81
207 698639,25 396954,87
208 698575,67 396780,50
209 698437,03 396599,05
210 698207,52 396377,82
211 697988,90 396290,90
212 697765,30 396245,76
213 697636,26 396271,80
214 697598,91 396278,21
215 697614,97 396298,22
216 697606,16 396309,96
217 697572,10 396294,22
218 697568,08 396292,02
219 697380,52 396475,64
220 697351,08 396448,67
221 697368,37 396437,57
222 697316,05 396372,85
223 697183,65 396299,22
224 697104,55 396312,56
225 697363,66 396549,79
226 697589,28 396681,18
227 697651,77 396896,15
228 697806,36 396995,09
229 697866,34 396992,93
230 697967,58 397139,63
28
Nr.punct X Y
231 698042,39 397156,14
232 698447,54 397396,15
233 698796,03 397764,31
234 698744,54 398302,17
235 698701,85 398448,93
236 699151,13 399064,06
237 699481,55 399012,00
238 699641,69 399126,43
239 699992,30 399059,49
240 700370,42 399065,08
241 700619,28 398648,60
242 700638,28 398479,90
243 700731,44 398307,68
244 700776,22 398142,90
245 700747,77 398017,28
246 700556,80 397879,73
247 700398,61 397791,92
248 700217,20 397674,83
249 700121,66 397705,01
250 700005,44 397816,11
În tabelul de mai jos sunt prezentate vecintile, limitele i hotarele fondului forestier
proprietate public a statului inclus în IV Blidar.
Tabel 1.2.1.
Puncte Limitele
Vecinti Hotare
cardinale Felul Denumirea
Obcina Negre ti
O.S. Negre ti – Oa
Nord natural Obcina Rotunzii - Liziera pdurii i borne;
O.S. Sighet
Obcina Stânilor
Obcina Tului
Culmea Ple ca
Est O.S. Mara natural - Liziera pdurii i borne;
Culmea teviei
Culmea Pietrei Lucii
Culmea Brezelor
Sud U.P. V Valea Neagra natural - Liziera pdurii i borne;
Culmea Polomestru
Piciorul Roasei
U.P. I Baia Mare
Vest natural Valea Roas - Liziera pdurii i borne;
U.P. III Clmar
Valea Firiza
Limitele teritoriale ale unitii de protecie i producie sunt evidente i stabile. Fondul
forestier se învecineaz în interiorul limitelor teritoriale, cu terenuri agricole, p uni i fânee,
hotarul dintre fondul forestier i acestea fiind delimitate de liziera pdurii i borne amenajistice.
29
Fondul forestier proprietate public a statului, din U.P. IV Blidar, este cuprins în 5 trupuri de
pdure (tabelul 1.3.1.).
Tabel 1.3.1.
Comuna (oraul)
Nr. trupului de Parcele Suprafaa
în raza creia Comun Gara
crt. pdure componente (ha) Ocol
se afl (ora) CFR
(bazinetului)
1-4, 5%, 6%, 7%, 8%, 9, 10, 11%, 12%,
13-14, 111D%, 112D, 122D%, 123D, 512,56 Baia Mare 25 25 23
Rostoa-
1 125D
Roasa
5%, 6%, 7%, 8%,, 11%, 12%, 111D%,
16,84 Spân a 25 80 23
122D%
64-78, 79%, 80%. 81, 82%, 83%, 84-92,
933,10 Baia Mare 24 24 22
2 Blidar 117D-119D, 126D%
79%, 80%, 82%, 83%, 126D% 25,34 Deseti 24 26 22
15-21, 22%, 23%, 24%, 25, 26%, 27-29,
30%, 31%, 32%,33%, 34%, 35%, 36,
37, 38%, 39%, 40, 41%, 42%, 43%, 1810,53 Baia Mare 28 28 26
44%, 45%, 46%, 47%, 48-63, 113D%,
114D-116D, 122D%, 124D
3 Sturu
44%, 45%, 46%, 47%, 113D% 9,57 Deseti 28 25 26
31%, 32%, 33%, 34%, 35%, 38%,
5,20 Giuleti 28 33 26
39%, 41%
41%, 42%, 43%, 44% 4,75 Ocna ugatag 28 36 26
22%, 23%, 24%, 26%, 30%, 31%, 0,41 Spân a 28 78 26
Firiza-
4 93-102, 121D% 379,26 Baia Mare 18 18 16
Hidea
5 Fran uca 103-110, 120D, 121D% 356,07 Baia Mare 16 16 14
Total U.P. 4053,63 * * * *

Întreaga suprafa a fondului forestier proprietate public a statului constituit în U.P. IV

Blidar este administrat de ctre Regia Naional a Pdurilor – Romsilva prin Ocolul Silvic Firiza,
din cadrul Direciei Silvice Maramure.
1.4.2. Administrarea fondului forestier aparinând altor proprietari decât statul
În raza U.P. IV Blidar, în deceniul trecut, au fost retrocedate 1,70 ha terenuri cu destinaie
forestier, în baza legilor fondului funciar. Pe lâng acestea, în perioadele anterioare, s-au retrocedat
5,4 ha terenuri cu destina ie forestier în baza legilor funciare. Aceste pduri sunt administrate de
ctre structuri silvice ce nu aparin Regiei Naionale a Pdurilor-Romsilva sau de ctre OS Firiza pe
baz de contract cu fiecare proprietar.
30
1.5. Vegetaia forestier situat pe terenuri din afara fondului forestier naional
În limitele teritoriale ale unitii de producie IV Blidar mai exist terenuri acoperite cu
vegetaie forestier în afara fondului forestier naional, precum punile împdurite, arbori izola i
sau în buchete dispersa i, fâii înguste de arbori ce delimiteaz propriet ile particulare, pâlcuri mici
de arbori din jurul izvoarelor sau pe firul vilor, dar la data întocmirii prezentului amenajament, nu
exist o eviden a acestor terenuri. Estimativ se poate meniona c aceast suprafa este de cca. 8
ha, conform datelor menionate în amenajamentul ediia 2012.
31
Unitatea de producie IV Blidar este constituit din vechea U.P. IV Blidar, conform temei de
proiectare întocmit de Ocolul Silvic Firiza, analizat i avizat de Conferina I de amenajare din data
de 22.04.2021, unde s-a stabilit ca actuala unitate de producie s pstreze vechile limite teritoriale,
denumirea avut i numrul.
Unitatea este constituit în prezent din 126 parcele numerotate astfel: 1-110; 111D; 112D-
126D; parcelele fiind identice ca numerotare cu cele din amenajamentul precedent la care au fost
adugate înc 4 parcele, respectiv 123D; 124D; 125D; 126D, ca urmare a scindrii drumurilor
forestiere.
Limitele parcelare sunt naturale (culmi sau pâraie), evidente i relativ bine întreinute. În
viitor se va acorda atenie sporit întreinerii lor.
Modificrile subparcelarului se datoreaz lucrrilor executate între cele dou revizuiri precum
i unui studiu staional mai aprofundat i a delimitrii mai atente a arboretelor.
Limitele parcelelor au fost materializate pe teren de ctre personalul silvic al ocolului prin
semne verticale marcate cu vopsea ro ie pe arbori, iar materializarea subparcelarului s-a fcut prin
semne orizontale marcate cu vopsea ro ie sub îndrumarea exclusiv a proiectantului, în raport cu
situaia real din teren i în conformitate cu normele de amenajare a pdurilor, în vigoare.
Limitele fondului forestier cu terenurile private (fânete, p uni, p uni împdurite) sunt
materializate prin pichetaj cu vopsea ro ie executat pe arborii marginali.
Delimitarea doar prin pichetaj cu vopsea nu este suficient deoarece arborii marginali pot fi
doborâi de vânt sau tiai ilegal, astfel hotarele devin incerte i se favorizeaz înclcrile; de aceea se
recomand sparea de anuri întrerupte pe întreg perimetrul fondului forestier proprietate public a
statului. Este necesar ca aceste anuri s fie întreinute permanent la profilul lor iniial pentru a se
evita colmatarea.
Parcelarul este delimitat prin borne de piatr i limite parcelare cu vopsea ro ie, reactualizate
de ctre personalul de teren al ocolului. În cadrul acestui parcelar s-au constituit 446 uniti
amenajistice (subparcele), fa de 403 câte au existat la amenajarea precedent.
Ocolul Silvic Firiza are obliga ia de a între ine în stare corespunztoare toate limitele
amenajistice (limite de parcel, subparcel, de fon forestier) i bornele pe întreaga perioad de
32
Corespondena dintre parcelarul vechi i cel nou, este prezentat în tabelul 2.2.3.1. de la
paragraful 2.2.3.
În tabelul 2.2.1.1. se prezint evoluia suprafeei parcelelor i subparcelelor începând cu anul

1972, moment de la care exist date.
Tabel 2.2.1.1.
Anul Parcele Subparcele
amena- Suprafaa -ha- Suprafaa -ha-
Nr. Nr.
jrii medie maxim minim medie maxim minim
1972 115 35,50 80,60 12,20 464 8,80 63,80 0,20
1982 120 33,90 80,60 12,20 475 8,60 63,80 0,20
1992 121 33,60 81,40 16,10 379 10,70 61,60 0,20
2002 121 33,50 81,40 16,10 401 10,10 61,60 0,30
2012 122 33,16 78,05 0,57 403 10,03 59,73 0,10
2022 126 32,17 77,24 0,19 446 9,09 59,64 0,06
La amenajarea actual pentru stabilirea parcelei i subparcelei cu suprafa minim i
maxim s-au luat în considerare numai cele acoperite de vegetaie forestier, fr cele afectate
gospodririi pdurilor.
Subparcelarul a fost pstrat în ansamblu, suferind modificri doar când situaia din teren a
impus înfiinarea/desfiinarea de subparcele, respectându-se criteriile de separare din normele tehnice
în vigoare.
Bornele au fost revopsite i refcute (cele deteriorate), în marea lor majoritate, de ctre
personalul de teren al Ocolului Silvic Firiza pstrându- i numerotarea. În teren exist un numr de
182 borne din piatr cioplit. Harta unitii de producie a fost echipat cu 6 borne noi, folosindu-se
numerele de la 192 la 197. Ocolul silvic are obligaia de a amplasa i materializa aceste borne în
teren. Prin urmare, numrul total de borne este de 188 (tabelul 2.2.2.1).
În tabelul 2.2.2.1. se prezint situaia bornelor pe trupuri de pdure.
Tabel. 2.2.2.1.
Denumirea Parcelele unde
Nr Nr. de
trupului Numerotarea bornelor Felul bornelor sunt
crt. borne
de pdure amplasate
Rostoa- 1-14, 111D, 112D, 122D%,
1 1-22, 24-26, 32, 36, 37, 95 29 piatr cioplit
Roasa 123D, 125D
2 Blidar 109-115, 117-148, 181-183, 192-197 48 piatr cioplit 64-92, 117D-119D, 126D
23, 28, 30, 31, 33-35, 38-94, 96-106, 184, 15-63, 113D-116D, 122D%,
3 Sturu 78 piatr cioplit
185, 191 124D
4 Firiza-Hidea 149-166 18 piatr cioplit 93-102, 121D%
5 Fran uca 167-180 14 piatr cioplit 103-110, 120D, 121D%
TOTAL * 187 * *
Bornele sunt confecionate din piatr cioplit, recomandându-se înlocuirea lor, cu borne din
beton. Un martor al bornei este materializat cu vopsea pe un arbore din imediata ei apropiere.
33
2.2.3. Corespondena între parcelarul i subparcelarul din amenajamentul precedent i cel

actual
Fa de amenajamentul precedent, parcelarul i subparcelarul a suferit unele modificri în ceea
ce prive te numerotarea, modificri prezentate în tabelul 2.2.3.1.
Tabel 2.2.3.1.
Numrul parcelei (subparcelei) din amenajamentul întocmit în anul 2012-2022
2012 2022 2012 2022 2012 2022
1A%+B% 1A 11B% 11N 27B%+A% 27B
1B%+A% 1B 11V 11V 27C%+D% 27C
1B% 1C 12A%+B%+11A%+11B% 12A 27D%+E%+26B% 27D
2A% 2A 12B%+11B% 12B 27E%+B%+F%+26B% 27E
2B%+A% 2B 12A% 12C 27F%+B%+E% 27F
2A%+B% 2D 13A%+B%+N% 13A 28A% 28A
2B% 2C 13%+A% 13B 28B%+C%+D%+E% 28B
3A% 3A 13A% 13C 28C%+B% 28C
3B+A% 3B 13N%+B% 13N 28D%+B% 28D
4A%+D% 4A 14A+B%+C% 14A 28E%+B%+C% 28E
4B% 4B 14B% 14B 28F%+A%+C% 28F
4C%+A% 4C 14C% 14C 28N+C% 28N
4D%+A%+C% 4D 15A 15A 29A%+B% 29A
4A%+B% 4E 15B%+C% 15B 29B%+A%+C%+E%+F% 29B
5A%+B% 5A 15C%+B% 15C 29C%+D%+G%+N% 29C
5B%+A% 5B 15D 15D 29D%+B%+C% 29D
5C%+V%+N% 5C 16A%+B%+C%+D% 16A 29E%+A%+B%+N% 29E
5N%+C% 5N 16B%+A% 16B 29F%+B% 29F
5V%+V% 5V 16C%+B% 16C 29G%+C% 29G
6A%+B%+F%+G% 6A 16D%+A% 16D 29C%+E%+N% 29H
6B%+C%+H% 6B 17A%+N% 17A 29N% 29N
6C%+E%+N2%+7B% 6C 17N+A% 17N 30A%+B%+29G% 30A
6D%+C%+E%+N2% 6D 18 18 30B%+A%+C%+29G% 30B
6E%+ C%+N2% 6E 19A%+B% 19A 30C%+B%+E%+28C%+29C%+26B%+26C% 30C
6F+A% 6F 19B%+A% 19B 30D%+26B%+26C% 30D
6G%+I% 6G 20A 20A 30E%+B%+C% 30E
6A%+G%+7B% 6H 20B 20B 30F%+C%+E% 30F
6I%+G%+7B% 6I 20C 20C 30G%+C%+D%+F%+26C% 30G
6D% 6J 21A%+B%+C% 21A 30N 30N
A%+B%+C%+G%+H% 6K 21B%+A%+C%+D% 21B 31A% 31A
6N1 6N1 21C%+A%+B% 21C 31B 31B
6N2% 6N2 21D%+A%+B%+C% 21D 31A% 31C
6V 6V 21D% 21E 31N 31N
7A% 7A 22A%+B%+23A% 22A 32A%+B% 32A
7B+C%+6C% 7B 22B%+12B% 22B 32B% 32B
7C%+B% 7C 22N 22N 32A%+B% 32C
7A%+B% 7D 23A%+B%+22A% 23A 32N 32N
8A%+B%+D 8A 23B%+22B% 23B 33A%+B%+N3% 33A
8B%+9A% 8B 23N 23N 33B% 33B
8C%+B% 8C 24A+25% 24A 33B% 33C
8A%+C% 8E 24N2 24N2 33N1 33N1
9A%+C%+8B% 9A 25 25 33N2%+B% 33N2
9B%+A%+8B% 9B 26A%+B%+D% 26A 33N3%+A% 33N3
9C%+A% 9C 26B% 26B 34A%+B%+N1% 34A
9A%+B%+8B% 9D 26C%+B% 26C 34B% 34B
10 10 26D%+A%+B% 26D 34N1% 34N1
11A%+B%+N 11A 26A%+B% 26E 34N2 34N2
11B%+8A% 11B 26N 26N 35A+I% 35A
11A% 11C 27A%+B% 27A 35B%+F%+G% 35B
34
Tabel 2.2.3.1.(continuare)
2012 2022 2012 2022 2012 2022
35C%+B%+D%+F%+H% 35C 45A%+N2 45A 64B%+C% 64LEG
35D%+C%+G%+E%+N2% 35D 45B%+B%+C%+N1% 45B 65 65
35E%+D% 35E 45C%+A%+B%+N1% 45C 66A%+B%+A% 66A
35F%+D%+G% 35F 45N1%+C% 45N 66B%+A%+C%+E%+A% 66B
35G%+B%+N1% 35G 46A%+N1+N2+V% 46A 66C%+B%+E% 66C
35H%+C% 35H 46V1+A% 46V 66D 66D
35I%+D%+N3 35I 47A%+C%+N2% 47A 66E%+A% 66E
35J 35J 47B 47B 66A% 66A
35H% 35K 47C%+N1% 47C 67A% 67A
35N1%+G% 35N1 47N1%+C% 47N1 67B+A% 67B
35N2% 35N2 47N2%+A% 47N2 68A%+B% 68A
35N3% 35N3 47A%+C% 47N3 68B%+A% 68B
35N4 35N4 48A%+B%+C% 48A 69A%+B% 69A
36A%+B% 36A 48B%+C% 48B 69B%+A% 69B
36A% 36B 48C%+A% 48C 70A%+B% 70A
36C%+A%+B% 36C 48N+B% 48N 70B%+A% 70B
37A%+G%+N%+36A% 37A 49A%+D% 49A 71A% 71A
35H% 35K 49B%+A%+N% 49B 71B%+A%+C% 71B
37B%+H%+N%+36A% 37B 49C% 49C 71C%+B% 71C
37C 37C 49D%+C% 49D 72A+C% 72A
37D 37D 49N%+B% 49N 72B% 72B
37E+F%+N% 37E 50A%+B% 50A 72C%+B% 72C
37H%+B% 37F 50B%+A%+N% 50B 72B% 72D
37G%+B%+N%+36A% 37G 50A%+N% 50A 72V 72V
37N%+F% 37N 50C 50C 73A%+C% 73A
38A% 38A 50N%+A%+B% 50N1 73B% 73B
38B 38B 50N% 50N2 73C%+A%+B% 73C
38A% 38C 51A%+B% 51A 74B%+C% 73D
38N 38N 51B%+A%+C% 51B 74A%+C% 74A
39A%+N2% 39A 51C%+B% 51C 74B% 74B
39B%+A%+N2% 39B 52A% 52A 74C%+A% 74C
39C 39C 52B+A% 52B 74B%+C% 74D
39A%+B%+N2% 39D 52C 52C 75A% 75A
39N1 39N 53 53 75B% 75B
40A 40A 54A+V% 54A 75A%+B% 75C
40B 40B 54N1 54N 76A%+V%+77B% 76A
40C 40C 54V% 54V 76A% 76B
40D 40D 55 55 76V%+A% 76V
41A%+B% 41A 56 56 77A%+B%+76A% 77A
41B%+A% 41B 57 57 77B%+A%+76A% 77B
41C+A% 41C 58A 58A 77B%+76A% 77C
41N1 41N1 58B 58B 78A%+E% 78A
41N2 41N2 59 59 78B%+C%+D% 78B
42A+C% 42A 60 60 78C%+B% 78C
42B+C% 42B 61% 61A 78D%+B%+E%+N% 78D
42C% 42C 61% 61B 78E%+N% 78E
42D 42D 62 62 78A%+E% 78F
43A 43A 63 63 78N%+E% 78N
43B%+N1 43B 64A% 64A 79A%+N% 79A
43C+B% 43C 64B% 64B 79N%+A% 79N1
43N2 43N 64C% 64C 79N%+A% 79N2
44A+B%+N2 44A 64B%+N% 64D 80A% 80A
44B%+N1% 44B 64N%+B% 64E 80B%+A% 80B
44N1 44N 64A% 64FF 81A% 81A
35
2012 2022 2012 2022 2012 2022
81B 81B 95C%+A%+B% 95C 103A%+B% 103F
81A% 81C 95D%+E% 95D 103V%+B% 103V
104A%+B%+E%+F%+103
82A%+C%+D%+E% 82A 95E%+A%+D%+G% 95E 104A
C%
82B%+C% 82B 95F 95F 104B%+A%+D% 104B
82C%+A%+B%+D% 82C 95G%+E% 95G 104C 104C
82D%+A% 82D 95D%+E% 95H 104D 104D
82E%+B% 82E 96A% 96A 104E 104E
82A% 82F 96B%+A% 96B 104F 104F
83A%+C%+D% 83A 96B% 96C 105A% 105A
83D+A%+C% 83B 97A+B% 97A 105B 105B
83C%+A%+B+D% 83C 97B% 97B 105C+A% 105C
84A%+B%+D%+E% 84A 97C+B% 97C 106A 106A
84B%+A% 84B 97B% 97D 106B 106B
84C 84C 98A%+B%+C% 98A 107A%+B% 107A
84D%+E% 84D 98B%+A%+C% 98B 107B%+A% 107B
84E%+D% 84E 98C%+A% 98C 108A%+B% 108A
84F% 84F 99A%+F%+98A% 99A 108B%+A% 108B
84A% 84G 99C%+E% 99C 109A%+B%+E% 109A
84F%+%UP V 84H 99D%+B% 99D 109B%+A%+D%+F%+V% 109B
85% 85A 99E%+B% 99E 109C 109C
85% 85B 99F%+A%+B%+98A% 99F 109D%+B%+E% 109D
85% 85C 99CB%+C% 99G 109E%+B%+D% 109E
86 86 100A 100A 109F% 109F
87 87 100B% 100B 109V 109V
88 88 100C%+D%+F% 100C 110A%B%+D% 110A
89A+B 89 100D%+C%+F% 100D 110B% 110B
90A%+B%+C% 90A 100E%+B%+F% 100E 110C%B%+D% 110C
90B%+A% 90B 100F%+B%+C%+E% 100F 110D%+A%+B%+C% 110D
90C%+A% 90C 100B% 100G 110B% 110E
91A%+B%+C% 91A 101A%+B% 101A 111D% 111D
91B%+A% 91B 101B%+A% 101B 112D%+111D% 112D
91C%+A% 91C 102A%+C%+G%+V% 102A 113D% 113D
92A+B+C 92 102B+A% 102B 114D 114D
93A%+D% 93A 102C%+F%+V% 102C 115D 115D
93B%+C% 93B 102D%+E% 102D 116D 116D
93C% 93C 102E%+C%+D%+F% 102E 117D% 117D
93D%+A%+B% 93D 102F%+C% 102F 118D 118D
94A%+C% 94A 102G%+A% 102G 119D 119D
94B%+C% 94B 102A%+C%+E% 102H 120D 120D
94C%+A%+B% 94C 102V%+C% 102V 121D 121D
94D%+B%+E% 94D 103A%+B% 103A 122D 122D
94E%+D% 94E 103B%+A%+C%+V%+104A% 103B 112D% 123D
94B%+D% 94F 103C%+101A% 103C 113D% 124D
95A%+B%+E% 95A 103D%+C%+101A% 103D 111D% 125D
95B%+A%+C% 95B 103E+B% 103E 117D% 126D
36
2.3. Planuri de baz utilizate. Msurtori topografice folosite pentru reambularea

planurilor de baz
Baza cartografic folosit la actuala amenajare cuprinde planuri de baz la scara 1: 5000 cu
curbe de nivel, pe foi volante, având curbe de nivel cu echidistana de 5 m elaborate de I.C.A.S în
anii 1996 i 1998, dup aerofotografieri fcute în anii 1985 i 1991 i I.G.F.C.O.T. în anul 1989, dup
aerofotografieri fcute în anul 1984. Reperajul i restituia au fost executate de I.C.A.S., respectiv
I.G.F.C.O.T.
Noua hart a unitii de producie s-a obinut prin tehnologia G.I.S.
Planurile menionate sunt redate în tabelul 2.3.1.1. cu parcelele i suprafeele componente.
Tabel 2.3.1.1.
Supraf.
Nr. Parcele
Trapezul Scara f.f. Observaii
crt. componente
– ha –
1 L-34-12-A-c-4-IV 1:5000 2%, 3%, 4% 46,40 foaie volanta
2 L-34-12-A-d-3-I 1:5000 5%, 6% 43,79 foaie volanta
1%, 2%, 3%, 4%, 5%, 6%, 7-9, 10%, 11% 12%, 13%,
3 L-34-12-A-d-3-III 1:5000 14%, 21%, 23%, 24%, 111D, 112D, 122D%, 123D, 435,59 foaie volanta
124D%
23%, 24%, 26%, 27%, 29%, 30%, 31%, 32%, 33%, 34%,
4 L-34-12-A-d-3-IV 1:5000 278,58 foaie volanta
114D%, 115D, 116D%
5 L-34-12-A-d-4-III 1:5000 31%, 34%, 35% 9,22 foaie volanta
6 L-34-12-C-a-2-II 1:5000 15, 16, 62%, 63%, 64%, 65% 33,29 foaie volanta
7 L-34-12-C-a-2-IV 1:5000 64%, 65%, 66, 67, 93 %, 94%, 95%, 96%, 97%, 98% 159,37 foaie volanta
96%, 97%, 98%, 99%, 100%, 102%, 103%, 109%, 110%,
8 L-34-12-C-a-4-II 1:5000 176,66 foaie volanta
120D%, 121D%
9 L-34-12-C-a-4-IV 1:5000 102%, 103%, 110%, 120D% 17,06 foaie volanta
1%, 10%, 11%, 13%, 14%, 15%, 16%, 17-20, 21%, 22%,
10 L-34-12-C-b-1-I 1:5000 23%, 24%, 25, 26%, 55%, 56%, 57%, 58%, 59%, 60%, 61, 527,81 foaie volanta
62%, 63%, 64%, 113D%, 122D%, 124D%, 125D
24%, 26%, 27%, 28, 29%, 30%, 32%, 33%, 34%, 35%,
11 L-34-12-C-b-1-II 1:5000 36%, 37%, 39%, 40%, 45%, 46%, 47%, 48%, 49%, 50, 542,11 foaie volanta
51%, 52-54, 55%, 56%, 113D%, 114D%, 116D%, 122D%
56%, 57%, 58%, 59%, 60%, 62%, 63%, 64%, 65%, 66-71,
72%, 73%, 74%, 87%, 88%, 89-92, 93%, 94%, 96%, 97%,
12 L-34-12-C-b-1-III 1:5000 540,37 foaie volanta
100%, 101%, 104%, 105%, 106%, 117D%, 118D%,
121D%
46%, 47%, 48%, 49%, 51%, 52%, 56%, 72%, 73%, 74%,
13 L-34-12-C-b-1-IV 1:5000 75-81, 82%, 83%, 84%, 85%, 86, 87%, 88%, 117D%, 473,85 foaie volanta
118D%, 119D%, 126D%
34%, 35%, 36%, 37%, 38, 39%, 40%, 41, 42%, 43%, 44%,
14 L-34-12-C-b-2-I 1:5000 303,64 foaie volanta
45%, 46%, 113D%, 114D%
15 L-34-12-C-b-2-III 1:5000 42%, 43%, 44%, 45%, 46%, 82%, 83%, 113D%, 126D% 74,09 foaie volanta
96%, 97%, 99%, 100%, 101%, 102%, 103%, 104%, 105%,
16 L-34-12-C-b-3-I 1:5000 291,70 foaie volanta
106%, 107, 108, 109%, 110%, 120D%, 121D%
17 L-34-12-C-b-3-II 1:5000 83%, 84%, 85%, 119D% 61,62 foaie volanta
18 L-34-12-C-b-4-I 1:5000 83%, 84% 38,48 foaie volanta
TOTAL * * 4053,63 *
37
2.3.2. Msurtori topografice folosite pentru reambularea planurilor de baz
Cu ocazia actualei amenajri s-au efectuat msurtori topografice cu echipamente G.P.S. în

lungime de 177 km respectiv 4425 puncte. Hrile de amenajament la scara 1:20000 s-au obinut prin
tehnologia G.I.S.

Suprafaa actual a U.P. IV Blidar este de 4053,63 ha. Determinarea acestei suprafee s-a
fcut analitic, prin tehnologia G.I.S., planurile de baz fiind scanate, georefereniate i vectorizate,
pentru poligoanele astfel rezultate extrgându-se suprafeele aferente (uniti amenajistice).
La amenajarea anterioar determinarea suprafeelor s-a fcut tot prin tehnologia G.I.S.
38
622
Modificrile de suprafee la amenajarea actual fa de cea precedent sunt redate centralizat în tabelul 2.4.1.1.
Tabel 2. 4. 1. 1.
Diferente Justificri
+ –
Suprafaa la Suprafaa la
amenajarea amenajarea Legea
precedent actual +
Total nr. 247/ Total
2005
fcut de O.S.)
fcut de O.S.)
fcut de O.S.)
fcut de O.S.)
(ortofotoplanuri)
(ortofotoplanuri)
(pichetaj fcut de O.S.)

Corectare limite cu O.S. Mara pe baz de
Corectare limite cu O.S. Mara pe baz de
Corectare limite fond forestier pe baz de
de msurtori, conform situa iei din teren.

Scoatere definitiv (decizia I.T.R.S.V. Cluj
GPS i utilizarea imaginilor aeriene recente

GPS i utilizarea imaginilor aeriene recente
Napoca nr.12/19.03.2012 i Proces verbal de
P.V. de punere în posesie (urmeaz a fi predat)

msurtori, conform situa iei din teren. (pichetaj
predare-primire a terenului nr. 3002/25.07.2014)
Diferene rezultate în urma determinrii analitice

Diferene rezultate în urma determinrii analitice
a suprafeelor prin tehnologia GIS, msurtori cu

a suprafeelor prin tehnologia GIS, msurtori cu
Corectare limite cu U.P. V Valea Neagr pe baz

Corectare limite cu O.S. Negreti-Oa pe baz de
Diferen e între suprafa a efectiv predat în teren i

4044,50 4053,63 9,13 36,38 0,38 4,35 0,25 13,25 54,61 1,70 0,44 5,37 0,08 37,89 45,48
Toate categoriile de justificri de suprafa prezentate în tab.2.4.1.1. au fost discutate i avizate în Conferin a a II-a de amenajarea pdurilor.
Facem precizarea c Procesul verbal de punere în posesie nr. 26799/19.02.2013 cu suprafa a de 1,70 ha este operat la ieiri în
amenajamentul actual (Tabel 1E). În acest Proces verbal de punere în posesie pentru Hoban Maria sunt înscrise u.a. 64A i 64B cu suprafa a total de
1,70 ha. În urma parcurgerii terenului, proiectantul a msurat atât suprafa a retrocedat cât i cea rmas în prprietatea public a statului din parcela 64.
Analizând msurtorile efectuate pe teren de ctre proiectant (pe limitele materializate odat cu punerea în posesie din anul 2013) s-a constatat c
suprafa a retrocedat efectiv în teren din parcela 64 este de 1,32 ha, mai mic cu 0,38 ha decât cea din Procesul verbal de punere în posesie, aceast
diferen rmânând în proprietatea public a statului, urmând a fi retrocedat, la cererea proprietarului.
39
În tabelul 2.4.1.2. sunt redate modificrile de suprafee la amenajarea actual fa de cea
precedent la nivel de parcel.
Tabel 2.4.1.2.
Suprafa a la
Diferen e Justificri
Parcela/u.a. amenajarea
64B 0,73 - - 0,73
Retrocedri în baza Legii
64C 0,97 - - 0,97 -
247/2005
Total 1,70 - - 1,70
21* 0,01 - - 0,01
25* 0,01 - - 0,01 Scoateri definitive din fond
forestier în baza deciziei
26* - - - -
I.T.R.S.V. Cluj Napoca
54* 0,04 - - 0,04
- nr.12/19.03.2012 i Proces
55* - - - -
verbal de predare-primire a
56* - - - - terenului nr.
58* 0,02 - - - 3002/25.07.2014)
Total 0,08 - - 0,08
1 31,96 32,29 0,33 -
8 - 0,38 0,38 -
9 - 3,12 3,12 -
11 - 0,17 0,17 -
12 32,20 32,94 0,74 -
22 35,02 36,00 0,98 -
23 - 1,14 1,14 -
24 - 1,16 1,16 - Diferene rezultate în
25 - 0,11 0,11 - urma determinrii
29 - 4,12 4,12 - analitice a
30 - 6,98 6,98 - suprafeelor prin
tehnologia GIS, -
34 29,52 29,53 0,01 -
msurtori cu GPS i
36 - 0,01 0,01 - utilizarea imaginilor
37 35,57 37,09 1,52 - aeriene recente
38 14,69 14,70 0,01 - (ortofotoplanuri)
39 47,93 48,11 0,18 -
40 28,47 28,55 0,08 -
43 30,91 31,00 0,09 -
49 41,90 41,92 0,02 -
53 19,55 19,57 0,02 -
54 22,39 22,45 0,06 -
58 35,74 35,80 0,06 -
61 30,28 30,38 0,10 -
68 38,71 38,73 0,02 -
65 25,42 25,45 0,03 -
71 44,95 45,02 0,07 -
72 45,93 46,00 0,07 - Diferene rezultate în
74 30,49 30,54 0,05 - urma determinrii
76 - 0,09 0,09 - analitice a
77 - 4,52 4,52 - suprafeelor prin
80 33,00 33,06 0,06 - tehnologia GIS, -
85 38,44 38,45 0,01 - msurtori cu GPS i
91 32,56 32,59 0,03 - utilizarea imaginilor
97 29,11 29,24 0,13 - aeriene recente
99 - 3,14 3,14 - (ortofotoplanuri)
100 63,98 64,03 0,05 -
101 - 0,04 0,04 -
103 - 1,07 1,07 -
104 37,46 37,97 0,51 -
40

Suprafata la
Diferente Justificri
109 48,41 48,98 0,57 -
110 36,65 37,02 0,37 -
112 0,87 1,16 0,29 -
116 1,11 1,16 0,05 - analitice a
118 2,22 2,23 0,01 - suprafeelor prin
119 0,72 0,75 0,03 - tehnologia GIS, -
121 1,98 2,61 0,63 - msurtori cu GPS i
122 2,85 3,09 0,24 - utilizarea imaginilor
123 - 0,19 0,19 - aeriene recente
125 - 0,85 0,85 -
126 - 0,81 0,81 -
Total 954,32 990,70 36,38 -
Diferen e între
64 11,80 12,18 0,38 - suprafa a efectiv
retrocedat în teren i
cea din actele legale -
de retrocedare
Total 11,80 12,18 0,38 - (urmeaz a fi
retrocedat)
Corectare limit de
84 - 1,12 1,12 - UP (UP IV Blidar-UP
V Valea Neagr), pe
85 - 3,23 3,23 - baz de msurtori, -
conform situa iei din
Total - 4,35 4,35 - teren (pichetaj fcut
de OS)
Corectare limite cu
4 - 0,07 0,07 -
O.S. Negreti-Oa pe
baz de masurtori,
5 - 0,18 0,18 - -
conform situa iei din
teren. (pichetaj fcut
Total - 0,25 0,25 -
de O.S.)
41 47,14 49,26 2,12 - Corectare limite cu
42 29,11 39,05 9,94 - O.S. Mara pe baz de
masurtori, conform
43 - 0,22 0,22 - -
situa iei din teren.
44 - 0,97 0,97 - (pichetaj fcut de
Total 76,25 89,50 13,25 - O.S.)
45 4,48 - - 4,48 Corectare limite cu O.S.
Mara pe baz de
46 0,89 - - 0,89 - masurtori, conform
situa iei din teren. (pichetaj
Total 5,37 - - 5,37 fcut de O.S.)
4 35,50 35,36 - 0,14
5 41,79 41,66 - 0,13 Diferene rezultate în urma
suprafeelor prin tehnologia
7 33,08 28,51 - 4,57
- GIS, msurtori cu GPS i
8 38,16 38,03 - 0,13
9 48,61 48,32 - 0,29 aeriene recente
10 21,58 21,37 - 0,21 (ortofotoplanuri)
11 42,34 42,15 - 0,19
41

Suprafa a la
13 38,70 38,68 - 0,02
14 28,26 28,24 - 0,02
21 78,05 76,77 - 1,28
23 50,60 50,30 - 0,30
24 49,46 49,41 - 0,05
25 16,63 15,47 - 1,16
26 68,80 62,33 - 6,47
27 57,27 51,80 - 5,47
29 73,72 72,94 - 0,78
30 69,51 69,48 - 0,03
32 28,42 28,38 - 0,04
35 77,33 77,24 - 0,09
36 21,99 20,62 - 1,37
46 43,34 43,28 - 0,06 suprafeelor prin tehnologia
50 18,50 18,35 - 0,15 - GIS, msurtori cu GPS i
56 59,73 59,64 - 0,09 aeriene recente
73 42,94 42,92 - 0,02
75 15,89 15,88 - 0,01
76 44,81 40,29 - 4,52
77 25,03 24,99 - 0,04
78 38,68 38,63 - 0,05
79 28,37 28,36 - 0,01
82 46,76 46,59 - 0,17
84 62,63 62,48 - 0,15
90 15,79 15,72 - 0,07
94 36,49 36,28 - 0,21
95 40,95 40,81 - 0,14
98 41,27 38,13 - 3,14
99 34,55 34,43 - 0,12
101 13,29 11,71 - 1,58
- suprafeelor prin tehnologia
111 1,68 0,54 1,14
- GIS, msurtori cu GPS i
117 3,33 3,05 - 0,28 aeriene recente
Total 1854,30 1816,41 - 37,89
Corectare limite fond
93 51,12 50,68 - 0,44 forestier pe baz de
- msurtori , conform
Total 51,12 50,68 - 0,44 situa iei din teren. (pichetaj
fcut de O.S.)
TOTAL
2954,94 2964,07 54,61 45,48 - -
GENERAL
Not: *pentru aceste parcele au fost înscrise suprafe ele în metri ptra i în tabelul 1E
42
Tabel 2.4.1.3.
Suprafaa predat
efectiv în teren sau
u.a./parcela posesie sau alte acte plus – se minus –
ocupat ilegal
legale constituie "M" urmeaz a fi
- ha-
- ha- (ocupaie) cedate
Retrocedri în baza Legii 1/2000
64 1,70 1,32 - 0,38
Total 1,70 1,32 - 0,38
Cu ocazia lucrrilor de amenajarea pdurilor, s-au constatat unele diferen e între limitele
parcelare existente în teren i cele de pe planurile de baz, corecte fiind limitele din teren, aspecte
sesizate în notele de verificare a lucrrilor de amenajarea pdurilor, hotrându-se corectarea
limitelor pe planurile de baz în baza msurtorilor efectuate în teren pe pichetajul efectuat de ocolul
silvic, solu ii avizate la Conferin a a II-a de amenajare. Diferen ele în plus i minus se prezint în tabelul
urmtor:
Tabel 2.4.1.4.
Suprafaa la amenajarea Diferene Justificri
Parcel
8 38,03 38,41 0,38 -
9 48,32 51,44 3,12 -
12 32,21 32,94 0,73 -
22 35,3 36,00 0,70 -
23 50,3 51,44 1,14 -
24 49,41 50,57 1,16 -
29 72,94 77,06 4,12 -
30 69,48 76,46 6,98 - Diferen e rezultate în
37 35,72 37,09 1,37 - urma corectrii -
43 31,13 31,22 0,09 - limitelor de parcel
58 35,77 35,80 0,03 -
65 25,42 25,45 0,03 -
77 24,99 29,51 4,52 -
99 34,43 37,57 3,14 -
103 51,64 52,71 1,07 -
104 37,46 37,97 0,51 -
Total 672,55 701,64 29,09 -
6 70,97 70,84 - 0,13
7 33,05 28,51 - 4,54
11 42,51 42,32 - 0,19
21 78 76,76 - 1,24
25 16,73 15,57 - 1,16
26 68,66 62,33 - 6,33
Diferen e rezultate în
27 56,57 51,80 - 4,77
- urma corectrii
36 22 20,63 - 1,37
limitelor de parcel
44 36,49 36,40 - 0,09
66 20,09 20,06 - 0,03
76 44,9 40,38 - 4,52
98 41,27 38,13 - 3,14
101 49,2 47,62 - 1,58
Total 580,44 551,35 - 29,09
Total
1252,99 1252,99 29,09 29,09 - -
general
43
Tabelul 1E
2.4.2. Evidena mi crilor de suprafa din fondul forestier
Tabel 2.4.2.1.
Modificri în suprafaa Scoateri temporare din
Documentul de aprobare Scopul modificrii fondului forestier fondul forestier
unitii de la care Unitile Scoateri
Nr. Intrri def. din SOLD Supraf.
provine terenul sau amenajistice/
crt. f.f. Data repri-
Felul documentului Nr. Data beneficiarul scoaterii parcele
ocol silvic
definitive sau temporare mirii

Termen
din fond forestier
din fond forestier ha ha

Semntura efului de
Defri ri fr scoatere
Suprafa a fondului forestier la 01.01.2012 4044,50 - - - -

Legea 247/2005
Proces verbal de punere în 64B - 0,73 4043,77 - - - -
1 26799 19.02.2013 Hoban Maria
posesie 64C - 0,97 4042,80 - - - -
Total Legea 247/2005 - 1,70 4042,80
Scoateri definitive
54V - 0,0115 4042,79 - - - -
54A - 0,0256 4042,76 - - - -
Decizia I.T.R.S.V. Cluj
2 12 19.03.2012 26B - 0,0027 4042,76 - - - -
Napoca
55 - 0,0020 4042,76 - - - -
26A - 0,0020 4042,76 - - - -
Safoma Energy
56 - 0,0020 4042,75 - - - -
21 - 0,0063 4042,75 - - - -
Proces verbal predare-
3 3002 25.07.2014 58B - 0,0222 4042,73 - - - -
primire teren
58A - 0,0019 4042,72 - - - -
25 - 0,0039 4042,72 - - - -
Total scoateri definitive - 0,08 4042,72 - - - -
1 0,33 - 4043,05 - - - -
Diferene rezultate în urma determinrii analitice a suprafeelor prin tehnologia 8 - 4043,43 - - - -
0,38
4 GIS, msurtori cu GPS i utilizarea imaginilor aeriene recente
9 3,12 - 4046,55 - - - -
(ortofotoplanuri)
11 0,17 - 4046,72 - - - -
627
44
628

Unitile
amenajistice/
crt. beneficiarul scoaterii f.f. Data repri-
Felul documentului Nr. Data parcele
ocol silvic
definitive sau mirii
Termen
temporare din fond
din fond forestier
ha ha
Semntura efului de
forestier
12 0,74 - 4047,46 - - - -
22 0,98 - 4048,44 - - - -
23 1,14 - 4049,58 - - - -
24 1,16 - 4050,74 - - - -
25 0,11 - 4050,85 - - - -
29 4,12 - 4054,97 - - - -
30 6,98 - 4061,95 - - - -
34 0,01 - 4061,96 - - - -
36 0,01 - 4061,97 - - - -
37 1,52 - 4063,49 - - - -
38 0,01 - 4063,50 - - - -
Diferene rezultate în urma determinrii analitice a suprafeelor prin
4 tehnologia GIS, msurtori cu GPS i utilizarea imaginilor aeriene recente 39 0,18 - 4063,68 - - - -
43 0,09 - 4063,85 - - - -
49 0,02 - 4063,87 - - - -
53 0,02 - 4063,89 - - - -
54 0,06 - 4063,95 - - - -
58 0,06 - 4064,01 - - - -
61 0,10 - 4064,11 - - - -
68 0,02 - 4064,13 - - - -
65 0,03 - 4064,16 - - - -
71 0,07 - 4064,23 - - - -
72 0,07 - 4064,30 - - - -
74 0,05 - 4064,35 - - - -
45
ocol silvic
Termen
din fond forestier

Semntura efului de
76 0,09 - 4064,44 - - - -
77 4,52 - 4068,96 - - - -
80 0,06 - 4069,02 - - - -
85 0,01 - 4069,03 - - - -
91 0,03 - 4069,06 - - - -
97 0,13 - 4069,19 - - - -
99 3,14 - 4072,33 - - - -
100 0,05 - 4072,38 - - - -
101 0,04 - 4072,42 - - - -
103 1,07 - 4073,49 - - - -
104 0,51 - 4074,00 - - - -
109 0,57 - 4074,57 - - - -
Diferene rezultate în urma determinrii analitice a suprafeelor prin tehnologia 110 - 4074,94 - - - -
0,37
4 GIS, msurtori cu GPS i utilizarea imaginilor aeriene recente
114 0,33 - 4075,56 - - - -
115 0,01 - 4075,57 - - - -
116 0,05 - 4075,62 - - - -
118 0,01 - 4075,63 - - - -
119 0,03 - 4075,66 - - - -
121 0,63 - 4076,29 - - - -
122 0,24 - 4076,53 - - - -

123 0,19 - 4076,72 - - - -
124 0,72 - 4077,44 - - - -
125 0,85 - 4078,29 - - - -
126 0,81 - 4079,10 - - - -
Total 36,38 - 4079,10 - - - -
629
46
630

ocol silvic

Termen
din fond forestier

Semntura efului de
Diferen e între suprafa a efectiv retrocedat în teren i cea din astele legale de 64 0,38 - 4079,48 - - - -
5
retrocedare (urmeaz a fi retrocedat) Total 0,38 - 4079,48
84 1,12 - 4080,60 - - - -
Corectare limit de UP (UP IV Blidar-UP V Valea Neagr) pe baz de msurtori,
6 85 3,23 - 4083,83
conform situa iei din teren (pichetaj fcut de OS)
Total 4,35 - 4083,83 - - - -
4 0,07 - 4083,90 - - - -
Corectare limite cu O.S. Negreti-Oa pe baz de msurtori, conform situa iei din
7 5 0,18 - 4084,08 - - - -
teren. (pichetaj fcut de O.S.)
Total 0,25 - 4084,08 - - - -
41 2,12 - 4086,20 - - - -
42 9,94 - 4096,14 - - - -
Corectare limite cu O.S. Mara pe baz de msurtori, conform situa iei din teren.
8 43 0,22 - 4096,36 - - - -
44 0,97 - 4097,33 - - - -
Total 13,25 - 4097,33 - - - -
45 - 4,48 4092,85 - - - -
Corectare limite cu O.S. Mara pe baz de msurtori, conform situa iei din teren.
9 46 - 0,89 4091,96 - - - -
Total - 5,37 4091,96 - - - -
4 - 0,14 4091,82 - - - -
5 - 0,13 4091,69 - - - -
Diferene rezultate în urma determinrii analitice a suprafeelor prin tehnologia GIS,

10 6 - 0,22 4091,47 - - - -
msurtori cu GPS i utilizarea imaginilor aeriene recente (ortofotoplanuri)
7 - 4,57 4086,90 - - - -
8 - 0,13 4086,77 - - - -
47
ocol silvic
Termen
din fond forestier

Semntura efului de
9 - 0,29 4086,48 - - - -
10 - 0,21 4086,27 - - - -
11 - 0,19 4086,08 - - - -
13 - 0,02 4086,06 - - - -
14 - 0,02 4086,04 - - - -
21 - 1,28 4084,76 - - - -
23 - 0,30 4084,46 - - - -
24 - 0,05 4084,41 - - - -
25 - 1,16 4083,25 - - - -
26 - 6,47 4076,78 - - - -
27 - 5,47 4071,31 - - - -
10 29 - 0,78 4070,53 - - - -
30 - 0,03 4070,50 - - - -
32 - 0,04 4070,46 - - - -
35 - 0,09 4070,37 - - - -
36 - 1,37 4069,00 - - - -
44 - 0,09 4068,91 - - - -
45 - 0,27 4068,64 - - - -
46 - 0,06 4068,58 - - - -
50 - 0,15 4068,43 - - - -
55 - 0,18 4068,25 - - - -
56 - 0,09 4068,16 - - - -
66 - 0,03 4068,13 - - - -
631
48
632

ocol silvic
Termen
din fond forestier

Semntura efului de
73 - 0,02 4068,11 - - - -
75 - 0,01 4068,10 - - - -
76 - 4,52 4063,58 - - - -
77 - 0,04 4063,54 - - - -
78 - 0,05 4063,49 - - - -
79 - 0,01 4063,48 - - - -
82 - 0,17 4063,31 - - - -
84 - 0,15 4063,16 - - - -
90 - 0,07 4063,09 - - - -
94 - 0,21 4062,88 - - - -
10 95 - 0,14 4062,74 - - - -
98 - 3,14 4059,60 - - - -
99 - 0,12 4059,48 - - - -
102 - 0,15 4059,33 - - - -
101 - 1,58 4057,75 - - - -
103 - 1,68 4056,07 - - - -
111 - 1,14 4054,93 - - - -
113 - 0,52 4054,41 - - - -
117 - 0,28 4054,13 - - - -

120 - 0,06 4054,07 - - - -
Total - 37,89 4054,07 - - - -
Total 54,61 45,04 4054,07 - - - -
49
Unitile
amenajistice/
crt. beneficiarul scoaterii f.f. Data repri-
Felul documentului Nr. Data parcele
ocol silvic
definitive sau mirii
Termen
temporare din fond
din fond forestier
ha ha
Semntura efului de
forestier
Corectare limite fond forestier pe baz de msurtori, conform situa iei din
11 93 - 0,44 4053,63 - - - -
teren (pichetaj fcut de O.S.)
Suprafaa fondului forestier la 01.01.2022 4053,63 - - - -
Decizia I.T.R.S.V. Cluj
12 61 21.04.2015
Napoca
Stur 64% - - - 0,14 8 31.12.2022 -
Proces verbal predare-primire
13 1839 04.05.2015
teren
Situaia micrilor de suprafa din fondul forestier pe parcursul aplicrii amenajamentului precedent, ce cuprinde toate informaiile necesare
(felul actului, numrul i data emiterii, u.a. i suprafaa) este confirmat, sub raportul legalitii, prin semntura efului de ocol i a fost analizat i avizat
în Conferina a II-a de amenajarea pdurilor din data de 02.03.2022.
633
50
634

Documentul de aprobare efectuate, denumirea fondului forestier fondul forestier Defriri Semn
unitii Scoateri
Unitile fr -tura
de la care provine SOLD Supraf.
Nr. amenajistice/ Intrri def. din Data scoatere efului
terenul sau beneficiarul f.f.
crt. Felul documentului Nr. Data parcele Termen repri- din fond de ocol
scoaterii definitive sau
mirii forestier silvic
temporare ha ha
din fond forestier
51
unitii Scoateri
Unitile fr -tura
temporare ha ha
din fond forestier
635
52
636

unitii Scoateri
Unitile fr -tura
temporare ha ha
din fond forestier
53

Tabel 2.4.3.1.
Sim- Suprafaa
bol
Categoria de folosin ha %
Pduri i terenuri destinate împduririi sau reîmpduririi pentru care se reglementeaz
A1 3662,41 90
A12 Terenuri împdurite pe cale artificial care nu au realizat reu ita definitiv 15,49 -
A13 Arborete parcurse cu tieri definitive cu regenerare sub adpost realizat parial pe cale natural 84,05 2
A14 Terenuri de reîmpdurit în urma tierilor rase, a doborâturilor de vânt sau a altor cauze - -
A15 Poieni sau goluri destinate împduririlor - -
A17 Rchitrii naturale ori create prin culturi - -
Pduri i terenuri destinate împduririi sau reîmpduririi pentru care nu se
A2 7
reglementeaz recoltarea de produse principale. 285,25
A22 Terenuri împdurite pe cale nautral ori din plantaii. care nu au realizat înc reu ita definitiv - -
B2 Linii de vântoare i terenuri pentru hrana vânatului 10,05 -
B3 Instalaii de transport forestier : drumuri, ci ferate, funiculare permanente 26,01 1
B4 Cldiri curi i depozite permanente 0,02 -
B5 Pepiniere i plantaii semincere - -
B7 Terenuri cultivate pentu nevoile administraiei 1,73 -
B8 Terenuri cu fazanerii. pstrvrii. centre de prelucrare a fructelor de pdure, usctorii de semine - -
B10 Culoare pentru linii electrice de înalt tensiune -
C Terenuri neproductive: stâncrii, nisipuri, srturi, mla tini, ravene, etc. 68,02 2
D Terenuri scoase temporar din fondul forestier 0,14 -
Transmise prin acte legale în folosin temporar unor organizaii sau întreprinderi
D1 0,14 -
pentru instalaii electrice, petroliere, hidrotehnice, cariere, depozite etc.
D2 Deinute de persoane fizice sau juridice fr aprobrile legale necesare:ocupaii i litigii - -
54
În ceea ce prive te folosina forestier a terenurilor, situaia se prezint astfel:
Tabel 2.4.3.2
Nr. Suprafaa - ha
Crt. Total Gr. I Gr. II
1. P. Fond forestier total 4053,63 4053,63 -
1.1 P.D. Terenuri acoperite cu pdure 3947,66 3947,66 -
1.2 P.C. Terenuri care servesc nevoilor de cultur - - -
1.3 P.S. Terenuri care servesc nevoilor de producie silvic 10,05 - 10,05
1.4 P.A. Terenuri care servesc nevoilor de administrare forestier 27,76 - 27,76
1.5 P.I. Terenuri afectate împduririi - - -
1.6 P.N. Terenuri neproductive 68,02 - 68,02
1.7 P.T. Terenuri scoase temporar din fondul forestier i neprimite 0,14 - 0,14
1.8 P.O. Ocupaii i litigii - - -
* – terenurile afectate gospodririi silvice au fost încadrate convenional în grupa a II–a funcional.
Din datele prezentate reiese c întreaga suprafaa ocupat cu pdure a unitii de producie
IV Blidar este în grupa I. Suprafaa terenurilor afectate gospodririi silvice este de 37,81 ha, ceea ce
reprezint dou procente.
Indicele de utilizare al fondului forestier este de 97%, fiind egal cu cel de la amenajarea
precedent.
55


101 RASINOASE (PDR) 992.17 992.17
102 FOIOASE (PDF) 2955.49 2955.49
201 PEPINIERE (PCP)
202 PLANTAJE (PCJ)
305 PASTRAVARII (PSP)
306 FAZANERII (PSF)
406 DIGURI (PAG)
407 CANALE (PAC)
408 ALTE TERENURI (PAA) 1.73 1.73
606 MOCIRLE - SMARCURI (PNM) 65.06 65.06
56

NR.
CRT.
3 RASINOASE 992.17 992.17
4 MOLID 948.50 948.50
6 BRAD 11.15 11.15
7 DUGLAS 6.70 6.70
8 LARICE 25.62 25.62
9 PINI
10 FOIOASE (RIND 11+12+15+21) 2955.49 2955.49

11 FAG 2879.68 2879.68
12 STEJARI
13 - PEDUNCULAT
14 - GORUN

16 - SALCAM
17 - PALTIN 39.40 39.40

18 - FRASIN
19 - CIRES
20 - NUC

22 - TEI
23 - PLOPI
25 - SALCII 1.18 1.18




40 FASIE FRONTIERA
57
Dup cum reiese din datele prezentate în listele de mai sus (2.4.4. i 2.4.5.), întreaga
suprafa a unitii de producie este proprietate public a statului.
Din suprafaa total ocupat cu pdure, cea mai mare parte (75%) este acoperit cu foioase,
ponderea r inoaselor fiind de (35%).
2.5. Enclave
În fondul forestier proprietate public a statului din cadrul unitii de producie IV Blidar, la
amenajarea anterioar a existat o enclav, care se pstreaz i la amenajarea actual.
În tabelul 2.5.1. se red situaia enclavei existente la amenajarea precedent i cea ce se
regsete la amenajarea actual.
Tab.2.5.1.
Anul amenajrii
Parcele
2011 2022
limitrofe
Nr. Suprafaa Deintor Folosin Nr. Suprafaa Deintor Folosin
E1 1,0 Loc. din Blidari Fânea E1 0,91 Loc. din Blidari Fânea 99
Total * * Total * * *
Diferenta de suprafa de la amenajarea anterioar la cea actual se datoreaz faptului c s-a

remsurat limita între u.a.-rile 99B i 99F i enclava E1, conform situa iei din teren (pichetaj fcut
de O.S.).
2.6. Organizarea administrativ (districte, brigzi, cantoane
Arondarea pe cantoane a parcelelor din U.P.IV Blidar se prezint astfel:

Tabel 2.6.1.
Districtul Cantonul
Parcele componente Suprafaa
(brigada) Nr. Denumire
3 Pistruia-Roasa 1-26, 111D, 112D, 122D, 123D, 125D 1007,31
Districtul I
4 Dumitru 27-61, 113D, 114D, 115D, 116D, 124D 1311,65
Baia Mare
5 Valea Bidar 62-92, 117D, 118D, 119D, 126D 999,34
IV Firiza 6 Hidea 93-110, 120D, 121D 735,33
Total U.P. 4053,63
Se apreciaz c actuala arondare a unitii de producie este bun i se propune meninerea
ei i pe viitor, arondarea prezentat asigurând condiii de paz i gospodrire corespunztoare.
În fondul forestier proprietate public a statului din cadrul unitii de producie IV Blidar nu
exist ocupa ii i litigii.
58
3. GOSPODRIREA DIN TRECUT

3.1.1. Evoluia proprietii i a modului de gospodrire a pdurilor înainte de anul 1948
Evolu ia propriet ii i gospodrirea pdurilor ce formeaz obiectul prezentului

amenajament au înregistrat, de-a lungul timpului, trei etape i anume :
- etepa dinainte de 1859, când aceste pduri au aparinut unor latifundiari locali.
În acea perioad nu a existat nicio îngrdire privind modul de gospodrire/folosire al
pdurilor, ca atare au fost terenuri de vântoare, de p unat i suprafe e din care se recolta
lemn, la voia întâmplrii - lemn pentru foc i construcii rurale;
- etapa 1859-1921, când a aprut codul silvic ungar (1859) care a reglementat,
într-o oarecare msur, modul de folosin al acestor pduri. Pdurile au fost folosite, în
continuare, pentru vântoare i p unat, doar tierile sunt reglementate prin diferite
dispoziiuni de tiere, de cele mai multe ori nerespectate. În anul 1885 s- a întocmit un
amenajament sumar, urmat de altele mai complexe în anii : 1889, 1899, 1909. Aceste
amenajamente prevedeau ca fgetele s fie tiate ras, gorunul rmânând într-o proporie
mai mare pentru asigurarea regenerrii naturale. În aceast perioad circa 80 % din
pduri aparineau marilor latifundiari;
- etapa 1921-1948, caracterizat prin aplicarea asupra pdurilor (acum în
propietatea statului) a codului silvic român, elaborat în 1910, cu modificrile lui ulterioare.
În aceast perioad existau urmtoarele categorii de pduri:
a) pduri ale statului – 89 %, pduri provenite prin aplicarea Legii de
reform agrar din 1921, din proprietile marilor latifundiari (actualele U.P.
IV, V i VI);
b) pduri composesorale - 7 %,
c) pduri comunale, constituite conform aceleia i Legi de reform agrar
din 1921 - 1 % ;
d) pduri ale instituiilor (biserici, coli), obinute prin donaii - 2 % ;
e) pduri particulare provenite din mo tenire sau cumprare - 1 %.
În cea de-a treia etap au existat amenajamente i reguli de tiere sumare dar, din
cauza celor dou rzboaie mondiale, nu au fost respectate, exploatându-se iraional, suprafee
imense, mai ales din locurile u or accesibile. Datorit capacitii mari de regenerare a fagului,
59
acesta s-a instalat natural în suprafeele de unde a fost exploatat. Pe alocuri s-a intervenit cu
completri cu r inoase - în special molid, îns, ulterior, acesta a fost cople it de fag.
3.1.2. Modul de gospodrire al pdurilor dup 1948 pân la intrarea în vigoare a

amenajamentului expirat
În anul 1948 toate pdurile au trecut în proprietatea statului iar ulterior prin HCM
2315/1954 o parte au fost date în folosina Consiliilor Populare pduri, care în 1986 au revenit,
în baza Decretului 328, în proprietatea statului.
Prima amenajare tiinific a pdurilor ce formeaz obiectul studiului s-a facut în
anul 1948, prevederile sale cuprinzând o perioad de 13 ani. Au urmat apoi amenajamentele din
1962, 1972, 1982, 1992 i 2002.
Primul amenajament s-a întocmit la nivel de M.U.F.B. Baia–Mare, având la baz
studii aprofundate asupra condiiilor staionale i structurii arboretelor. Principalele prevederi
ale amenejamentului din 1948 au fost: regimul codru, ciclul de producie de 100 de ani,
tratamentul tierilor succesive în fgete i progresive în gorunete, exploatabilitatea tehnica,
metoda de amenajare – cea a claselor de vârst. În reglementarea produciei s-a inut cont de
rolul funcional al unor arborete. În general aplicarea acestui amenajament s-a fcut corect,
exceptând faptul c, nejustificat, s-au depit prevederile la produse principale i nu s-au efectuat
suficiente lucrri de îngrijire, motivându-se situa ia prin lipsa instalaiilor de transport.
În tabelele urmtoare se prezint evoluia bazelor de amenajare, a reglementrii
produciei, aplicarea prevederilor amenajamentelor i dinamica procesului de regenerare pentru
toate amenajamentele întocmite din 1962 i pân în prezent.

anterioar (inclusiv)
Referitor la constituirea unitii de producie i a bazelor de amenajare la ultimele amenajri
situaia se prezint în tabelul 3.1.2.1.1.
Tabel. 3.1.2.1.1.
Exploatabi-
Suprafaa litatea i
Anul Subuniti de gospodrire Compo-
Total Gr. I Regi- vârsta Ciclul
amena- ziia Trata-
mul medie a (ani)
jrii Supra- el mentul
- ha - - ha - % Denumirea % exploatabi-
faa litii
Tehnic
1962 4076,3 - - Codru regulat 3868,1 95 codru - T. succesive 110
107
T. succesive Tehnic
1972 4082,2 - - Codru regulat 3809,7 93 codru - 110
T. rase 108
60
Exploatabi-
Suprafaa litatea i
Anul Subuniti de gospodrire Compo-
Total Gr. I Regi- vârsta Ciclul
amena- ziia Trata-
mul medie a (ani)
jrii Supra- el mentul
- ha - - ha - % Denumirea % exploatabi-
faa litii
Codru T. succesive
3705,4 91 *
regulat T. rase Tehnic
1982 4068,3 496,6 12 codru 110
108
Protecie absolut 252,6 6 * T. igien
T.succesive
Codru
regulat
3498,0 86 T.rase. 120
T.progresive de
66FA30MO
1992 4066,0 3952,8 97 Conservare codru protec ie
223,4 5 2PAM2DR T. igien -
deosebit 118
Rezerva ii de
231,4 6 T. igien -
semin e
de
Codru 70FA28MO T.progresive
3698,5 91 protec ie 120
regulat 1CA1LA T.rase.
117
96FA
Conservare codru de
2002 4064,3 3952,2 97 226,7 5 3PAM T. igien -
deosebit protec ie
1MO
62FA
Rezerva ii de
27,0 1 31MO T. igien - -
semin e
7LA
S.U.P.,,A” 70FA17MO
de protec ie
3642,74 90 codru 3642,74 90 8LA2PAM T. progresive 110
109
regulat 2CI1TE1FR
S.U.P. ,,E”
70FA20MO
6,83 - Protec ie 6,83 - - - -
10LA
integral codru
2012 4044,50
S.U.P. “ K” 77FA7MO
26,94 1 Rezervatii de 26,94 1 7PAM7CI - - -
semin e 3LA
S.U.P.,,M” 69FA18MO
250,21 6 conservare 250,21 6 10PAM1CI T. conservare - -
deosebit 1TE1FR
Din analiza datelor prezentate în tabelul anterior se pot trage urmtoarele concluzii:
- suprafaa unitii de producie aflat în studiu nu a suferit modificri importante în timp, fiind
relativ constant.
- bazele de amenajare stabilite au fost în mare msur acelea i cu ocazia celor cinci perioade de
amenajare, subunit ile de gospodrire fiind: S.U.P. „A” - codru regulat, care este prezent la toate
perioadele de amenajare, S.U.P. „H” - protec ie absolut care se men ine doar la amenajarea din
1982; la amenajarea din anul 1992 luând fiin S.U.P. „K” – rezerva ii de semin e; S.U.P. „M” –
61
conservare deosebit, iar la amenajarea din anul 2012 este introdus i subunitatea S.U.P. „E” –
protec ie integral.
- tierile succesive de la primele amenajri s–au înlocuit cu tieri progresive. Prin aplicarea tierilor
progresive s–a urmrit realizarea unor structuri de tip relativ plurien. Alegerea tratamentelor s-a
fcut în funcie de formaiile forestiere existente, inând cont i de normativele în vigoare.
- vârsta exploatabilitii a crescut de la 110 de ani la 120 ani i apoi au sczut din nou la 110 ani,
datorit fgetelor, care pentru zona studiat înregistreaz clasa a III-a de producie, rezultând un
ciclu de la 110 ani la 120 ani.
- reglementarea procesului de producie cu ocazia fiecrei amenajri în parte a inut cont de
raportul existent între mrimile reale ale claselor de vârst cu arborete exploatabile i
preexploatabile i mrimea unei clase de vârst normal, adoptându-se posibiliti de produse
principale care s urmreasc normalizarea treptat a structurii fondului de producie pe clase de
vârst, în condiiile asigurrii continuitii recoltrii de mas lemnoas. La toate amenajamentele
indicele de recoltare este mai mic decât indicele de cre tere indicatoare. Adoptarea acestei
posibiliti (sub nivelul indicilor de cre tere curent) au permis, pe de o parte asigurarea
continuitii recoltrii de mas lemnoas, pe de alt parte, prin acumularea de mas lemnoas,
normalizarea treptat a structurii fondului forestier pe clase de vârst.
3.1.2.2. Evoluia reglementrii produciei
În ceea ce prive te producia de mas lemnoas, redat în tabelul de mai jos, se observ c
posibilitatea a avut diferite valori pe parcursul perioadelor de amenajare, în funcie de structura pe
clase de vârst a arboretelor.
Tab.3.1.2.2.1.
Arborete exploatabile Arborete preexploatabile Indice de Indice Ind,de
Anul Creterea Posibi-
cretere de cretere
amena- SUP Suprafaa Volum Vol/ha Suprafaa – Volum Vol/ha indicatoare litatea
indicatoare recoltare curent
jrii –ha– mii m3 m3/ha ha– mii m3 m3/ha m3 m3/an
m3/ha m3/an/ha m3/an/ha
1962 A * * * * * * * 21300 5,51 5,4 6,1
1972 A * * * * * * 13546 19380 5,09 5,1 6,5
1982 A 1401,3 495 * 886,7 409 * 15332 16720 4,51 4,5 4,9
1992 A 1426,2 394 * 294,7 136 * 12978 11320 3,23 3,2 5,4
2002 A 1644,7 585 * 162,1 69 * 14012 14000 3,79 3,8 5,5
2012 A 1441,51 539 374 188,51 78 412 12871 16250 3,53 4,14 5,7
Not: *- penru aceste situaii nu exist date certe
Adoptarea posibilitii s-a fcut conform normelor n vigoare ns, nerealizrile la tierile de
produse principale (în special la tierile gradinrite) au condus la un puternic dezechilibru al
claselor de vârsta din prezent.
62
646
3.1.2.3. Aplicarea prevederilor amenajamentelor anterioare celui precedent
În ce prive te aplicarea prevederilor amenajamentele anterioare celui precedent, situaia se prezint astfel:
Tabel 3.1.2.3.1.
Prevederi Împdu- Produse Tieri de Tieri de Indici Indice de
Anul Degajri Curiri Rrituri Accidentale II Accidentale I
P riri principale conservare igien de cre tere
amena-
Realizri recoltare curent
jrii ha/an ha/an ha/an mc/an ha/an mc/an ha/an mc/an ha/an mc/an ha/an mc/an ha/an mc/an ha/an mc/an
R m3/an/ha m3/an/ha
P * * * * * * - - * 2130 - - * * * * *
1962 R * * * * * * * * * * * * * * * * * *
% - - - - - - - - - - - - - - - - -
P 48,26 102,90 28,60 1200 125,0 3560 - - 72,05 1938 - - * * 173,29 1650
1972 R 24,09 29,12 7,61 290 73,32 3390 * * 71,78 2264 * * * * 173,29 1650 5,1 6,5
% 50 28 27 24 59 95 - - 99 117 - - * * 100 100
P 26,13 18,06 117,90 960 19,40 710 - - 62,26 1672 - - * * 155,53 1800
1982
R 24,52 18,06 11,79 980 19,40 730 * * 79,77 1650 * * * * 152,44 1760 4,5 4,9
% 94 100 100 102 100 103 - - 128 99 - - * * 98 98
P 12,7 63,1 128,8 914 22,4 771 - - 68,2 11319 - - 19,9 507 1518,1 1300 4,2
1992 R 23,2 31,6 89,3 625 2,3 45 * 38 53,6 5238 * 6638 0,3 81 1092,9 1113 3,9 5,4
% 183 50 69 68 10 6 - - 79 46 - - 2 16 72 86 92
P 82,7 45,78 95,5 743 100,9 2148 - - 67,9 14000 - - 4355 435 1435,7 1165 4,2
2002 R 28,9 40,76 81,7 735 42,18 621 * 81 70,30 12476 * 2160 * * * 1177 4,2 5,5
% 35 89 85 99 42 29 - - 104 89 - - - - - 98 100
Not: *- nu s-au gsit date certe
63
Lucrri de împdurire
Tabel 3.1.2.3.2.
Prevederi
Specii
Anul - P – ha/an
Total
amenajrii Realizri
FA MO PAM CAS CI DR DT
-R- ha/an
P * * * * * * * *
1962 R * * * * * * * *
% * * * * * * * *
P * * * * * * * *
1972 R * * * * * * * *
% * * * * * * * *
P * * * * * * * *
1982 R * * * * * * * *
% * * * * * * * *
P * * * * * * * *
1992 R * * * * * * * *
% * * * * * * * *
P 1,0 6,5 37,9 1,6 0,8 1,7 33,2 82,7
2002 R 1,0 5,4 21,0 - - 1,5 - 28,9
% 100 83 55 - - 88 - 35
Not: *- nu s-au gsit date certe.
647
64
Din datele prezentate în tabelele anterioare sintetizm urmtoarele:

- degajri - la aceast categorie de lucrri pân în 1972 nu se cunosc date certe. În general
prevederile nu au fost realizate (excep ie fiind doar in perioada 1972-1982), datorita faptului c
unele arborete au ajuns în stadiul în care nu mai necesitau aceast lucrare.
- curiri-rrituri – la curiri prevederile au fost realizate într-un procent foarte bun,
excep ie fcând perioada 1962-1972.
La rrituri, se observ c doar într-o perioad (1972-1982) prevederile au fost realizate, în
celelalte perioada de amenajare prevederile nu au fost realizate, acest lucru datorându-se atât
faptului c s-au executat mai multe lucrri de cur iri i în arboretele unde a fost prevzut prima
rritur cât i accesibilit ii mai reduse.
- tieri de produse principale – la aceast categorie de lucrri putem spune c realizarea prevederilor
s-a realizat doar în perioada 1962-1972 i 1972-1982, iar la celelate amenajari prevederile nu au fost
realizate, deoarece din posibilitatea de principale s-a precomptat volumele din accidentalele .
- tierile de coservare - la aceast categorie de lucrri speciale prevederile nu s-au realizat
datorita faptului c unele dintre arboretele incluse în planul de conservare sunt foarte greu accesibile
i nu au fost parcurse cu lucrri.
- tierile de igien –la acest categorie de lucrri prevederile au fost realizate într-o propor ie
destul de bun în toate perioadele de amenajare la care au fost prevzute, acest fapt datorându-se
accesibilit ii bune a arboretelor.
- lucrri de împduriri – la aceste lucrri prevederile au fost realizate în procent de
peste 100% în perioada 1982-1992, iar în celelalte perioade au fost sub ce s-a prevzut, acest lucru
datorându-se regenerrii naturale foarte bune.
65
Situaia realizrilor în comparaie cu prevederile, în ultimul deceniu, se prezint mai jos:

Tabel.3.2.1.
Prevederi Produse Dep ire posibilitate Tieri de Tieri de Indici Indice de
Anul Împduriri Degajri Curiri Rrituri Accidentale II Accidentale I
P principale conservare igien de cretere
ame-
Volum
na- Realizri Document recoltare curent
ha/an ha/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an extras ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an 3
jrii R de aprobare 3 m /an/ha m3/an/ha
m /an
P 11,93 21,91 65,97 468 143,59 3695 - - 66,97 16250 - - - - 4,75 188 1248,13 1573 5,6
2012 R 4,53 19,69 74,83 517 112,16 2057 1,69 96 104,48 14426 - - 52,39 510 3,26 177 574,66 1020 4,8 5,5
% 38 90 113 110 78 56 - - 156 89 - - - - 69 94 46 65 85
Not: Aceste date au fost furnizate de Ocolul Silvic Firiza sub semntur, conform prevederilor Ordinului Ministerului Apelor i Pdurilor nr. 1103 din anul 2018.
Lucrrile de împdurire - sunt redate în tabelul de mai jos, pe specii.

Tabel.3.2.2.
Anul Prevederi - P Specii
Total
amenajrii Realizri -R PAM FA MO BR LA
P 45,10 24,40 48,76 1,01 - 119,27
2012 R 14,33 7,97 18,78 1,89 2,36 45,33
% 32 33 39 187 - 38
649
66

urmtoarele:
¾ la degajri suprafaa prevzut a fost realizat în procent de 90% din prevederi, fiind create
condiii de vegetaie cât mai favorabile pentru speciile destinate s formeze viitoarele arborete.
¾ la curiri - se observ c s-au depit estimrile, deoarece în unele arborete de rrituri s-a mai
fcut o cur ire, acesta fiind realitatea din teren.
¾ la rrituri – aici realizrile au fost mai mici într-un procent de 78%, deoarece unele
arborete propuse la rrituri au fost parcurse cu cur iri.
¾ la tierile de igien – realizrile au fost mici, reprezentând doar (46%) pe suprafa fa de
prevederi.
¾ la tierile de produse principale- s-a parcurs suprafaa în proporie de (156%) fa de cea
prevzut, rezultând un volum ce se situeaz sub prevederi (89%). Acest situa ie, în ceea ce
privete realizarea ca suprafa i nerealizarea ca volum, se explic prin faptul c o parte din
arboretele ce au constituit obiectul planului decenal de recoltare a produselor principale au fost
parcurse cu dou tieri (interven ii) iar suprafa a s-a înregistrat de fiecare dat, pe când în planul
decenal din amenajament aceasta s-a consemnat o singur dat.
¾tierile de conservare – nerealizarea prevederilor se datoreaz faptului c unele arborete
incluse în planul de conservare sunt foarte greu accesibile i nu au fost parcurse cu lucrri.
În deceniu au avut loc doborâturi de vânt i rupturi de zpad, iar volumul din
accidentale I a fost de 510 m3/an, fiind precomptat din posibilitatea de produse principale. Dei
cuantumul doborâturilor a fost ridicat, nici pe volum posibilitatea recoltat nu a depit prevederile.
Indicele total de recoltare pe ansamblul U.P. (curiri+rrituri+pricipale+accidentale+conservare) a
fost de 4,8 m3/an/ha, fiind mai mic decât cel planificat (5,6 m3/an/ha), respectiv mai mic decât
indicele de cre tere curent (5,5 m3/an/ha), având loc o acumulare de mas lemnoas de
0,7 m3/an/ha, ceea ce va duce, în viitor, la posibilitatea normalizrii structurii fondului forestier pe
clase de vârst.
¾ în ceea ce prive te lucrrile de împduriri – realizrile au fost de 29% din prevederi,
regenerarea natural având o pondere mai mare decât s-a preconizat iniial.
Nerealizarea lucrrilor de împdurire se justific prin realizarea unui procent foarte ridicat de
regenerare natural, nemaifiind necesar interven ia cu lucrri de împdurire în suprafe ele de pe
care a fost recoltat integral masa lemnoas (suprafe e parcurse cu tieri progresive de racordare
regenerate natural într-un procent care nu a mai necesitat lucrri de împdurire).
Lucrrile de îngrijire a culturilor i completrile necesare au fost executate în raport de
necesiti.
67
Dinamica procesului de regenerare natural în ultimul deceniu de aplicare a amenajamentului
Tabel 3.2.3.
Supra Elemente de cracterizare a arboretului i a seminiului Lucrri de împduriri
-faa Amenajamentul din 2012 Amenajamentul din 2022 Nr. Supraf
Tratamentul
u.a. Arboret matur Semini utilizabil Arboret matur Semini utilizabil de aa
aplicat Specia %S
interv.
Vârsta Compozi % Supr. Vârsta % Supr.
-ha- Compoz. Cons Compoz. Cons. Compoz.
-ani- -ia S -ha- -ani- S -ha- -ha-
T. progresive
140 10FA 0,6 9FA1MO 70 18,63 1 - - -
( p. lum.)
1B 28,89 130 10FA 0,6 10FA 50 14,45
T. progresive
140 10FA 0,3 9FA1MO 70 2,02 1 - - -
( p. lum.)
T. progresive
5A 4,74 120 6FA4MO 0,5 8FA2MO 70 3,32 10 6FA2MO2PAM 0,9 - - - 1 FA, MO, PAM 28 1,40
(racordare)
T. progresive
5C 9,61 170 10FA 0,7 10FA 60 5,77 180 9FA1MO 0,4 10FA 70 7,06 1 - - -
( p. lum.)
T. progresive
6A 6,46 170 9FA1MO 0,5 10FA 40 2,58 10 9FA1MO 0,7 - - - 1 - - -
(racordare)
T. progresive
6F 1,24 110 7MO3FA 0,6 6FA4MO 40 1,24 5 6MO4FA 0,9 - - - ( p. lum. 2 FA, MO, PAM 20 0,30
racordare)
T. progresive
6G 5,91 110 6MO4FA 0,6 5FA5MO 50 2,96 120 6MO4FA 0,3 5FA5MO 70 2,64 1 - - -
( p. lum.)
T. progresive
6H 0,46 110 7FA3MO 0,4 10FA 80 0,37 10 9FA1MO 0,7 - - - 1 - - -
(racordare)
8A 11,72 110 7MO3FA 0,6 6FA4MO 60 7,03 T. progresive
10 6FA4MO 0,8 - - - ( p. lum. 2 FA, MO, PAM 3 0,50
8D 2,45 115 6MO4FA 0,1 6MO4FA 70 1,72 racordare)
T. progresive
160 10FA 0,4 10FA 70 14,60 1 - - -
( p. lum.)
21D* 22,58 150 10FA 0,7 10FA 50 11,29
T. progresive
130 9FA1MO 0,3 10FA 70 2,13 1 - - -
( p. lum.)
T. progresive
25 16,63 130 10FA 0,6 10FA 40 6,65 140 10FA 0,3 10FA 70 10,90 1 - - -
( p. lum.)
651
68
652
Tabel 3.2.3. (continuare)

-faa Amenajamentul din 2011 Amenajamentul din 2021 Nr. Supra
Tratamentul
u.a. Arboret matur Semini utilizabil Arboret matur Semini utilizabil de faa
aplicat Specia %S
interv.
T. progresive
26D 4,84 140 10FA 0,4 10FA 70 3,39 10 8FA2MO 0,9 - - - 1 FA, MO, PAM 25 1,20
(racordare)
10 8FA2MO 0,9 - - -
27B 29,36 170 10FA 0,1 8FA2MO 60 17,62 T. progresive
10 8FA2MO 0,9 - - - 1 FA, MO, PAM 13 2,40
(racordare
27F 1,38 130 5MO5FA 0,5 7FA3MO 70 0,97 10 8FA2MO 0,9 - - -
T. progresive
29D 15,50 170 9FA1MO 0,8 9FA1MO 30 4,65 180 9FA1MO 0,5 5FA5MO 70 12,10 1 - - -
( p. lum.)
T. progresive
29G 1,49 110 10FA 0,6 10FA 70 1,04 10 9FA1MO 0,9 - - - 1 - - -
(racordare)
T. progresive
30A 4,16 110 8MO2FA 0,6 5FA5MO 40 1,66 120 7MO3FA 0,4 5FA5MO 60 2,19 1 - - -
( p. lum.)
T. progresive
30C 31,44 115 10MO 0,4 5FA5MO 40 12,58 10 6MO4FA 0,7 - - - 1 MO, PAM - 1,50
(racordare)
6MO2FA T. progresive
32A 13,12 110 10MO 0,5 60 7,87 10 6MO3FA1PAM 0,8 - - - 1 - - -
2PAM (racordare)
10 8MO2FA 0,7 - - - T. progresive
1 - - -
10 8MO2FA 0,7 - - - (racordare)
33B 23,76 110 10MO 0,5 8MO2FA 60 14,26
T. progresive
120 9MO1FA 0,2 8MO2FA 70 9,73 1 - - -
( p. lum.)
T. progresive
34A 19,52 110 10MO 0,6 8MO2FA 60 11,71 120 8MO2FA 0,2 8MO2FA 70 13,66 ( însmâ are-p. 2 - - -
lum.)
T. progresive
35A 8,48 110 8MO2FA 0,6 7MO3FA 60 5,09 10 6MO3FA1PAM 0,9 - - - ( însmâ are-p. 3 FA, MO, PAM 25 2,50
Lum- racordare.)
T. progresive
35B 4,75 110 8MO2FA 0,6 7MO3FA 40 1,90 120 9MO1FA 0,2 7MO3FA 70 3,61 1 - - -
( p. lum.)
T. progresive
35D 18,67 110 9MO1FA 0,5 7MO3FA 60 11,20 120 7MO3FA 0,2 7MO3FA 70 12,28 1 - - -
( p. lum.)
69
Tratamentul
aplicat Specia %S
interv.
T. progresive
120 8MO2FA 0,4 8MO2FA 60 9,32 1 - - -
( p. lum.)
35H 21,85 110 10MO 0,5 8MO2FA 50 10,93
T. progresive
10 8MO2FA 0,7 - - - 1 - - -
(racordare)
T. progresive
36A 15,92 110 10MO 0,5 8MO2FA 60 9,55 10 8MO2FA 0,8 - - - 1 FA, MO, PAM 8 0,80
(racordare)
T. progresive
37B 13,90 110 10MO 0,5 8MO2FA 60 8,34 10 8MO2FA 0,7 - - - 1 - - -
(racordare)
T. progresive
120 6MO4FA 0,1 8MO2FA 70 5,12 1 - - -
( p. lum.)
38A 12,13 110 9MO1FA 0,4 8MO2FA 70 8,49 T. progresive
10 8MO2FA 0,7 - - - ( p. lum. 2 - - -
racordare)
10 8MO2FA 0,8 - - - T. progresive
39A 35,01 110 10MO 0,3 8MO2FA 80 28,01 1 FA, MO, PAM 6 2,00
10 8MO2FA 0,7 - - - (racordare)
T. progresive
40B 5,35 110 10MO 0,4 8MO2FA 80 4,28 10 7MO2FA1DT 0,8 - - - 1 FA, MO, PAM 36 1,90
(racordare)
T. progresive FA, MO, PAM,
41A 30,00 110 6MO4FA 0,6 5MO5FA 70 21 10 8MO2FA 0,7 - - - 1 8 2,60
(racordare) LA, PA
T. progresive
46A* 26,26 170 10FA 0,7 10FA 50 13,13 130 9FA1MO 0,4 10FA 70 18,96 1 - - -
( p. lum.)
T. progresive
47A 38,13 165 10FA 0,7 10FA 60 22,88 175 10FA 0,3 9FA1MO 70 27,06 1 - - -
( p. lum.)
T. progresive
49D 15,10 170 10FA 0,6 10FA 70 10,57 180 10FA 0,4 10FA 70 10,35 1 - - -
( p. lum.)
T. progresive
78A 8,38 170 10FA 0,8 10FA 20 1,68 180 10FA 0,6 10FA 40 3,07 1 - - -
( însmâ are)
T. progresive
78C 8,26 120 9MO1FA 0,3 5MO5FA 70 5,78 10 6FA1MO 0,9 - - - 1 FA, MO, PAM 26 1,80
(racordare)
T. progresive
78D 4,61 120 6FA4MO 0,3 5FA5MO 80 3,69 10 5FA5MO 0,9 - - - 1 MO, PAM 27 1,00
(racordare)
653
70
654

Tratamentul
aplicat Specia %S
interv.
T. progresive
79A 24,51 170 8FA2MO 0,8 8FA2MO 30 7,35 180 8FA2MO 0,5 8FA2MO 40 10,32 1 - - -
( însmâ are)
5MO2FA2BR
83B 0,67 95 10MO 0,3 - - - 10 0,9 - - - T. rase 1 MO, BR, PAM 100 0,67
1PAM
T. progresive
83D 10,41 120 9FA1MO 0,4 10FA 80 8,33 10 10FA 0,9 - - - 1 - - -
(racordare)
T. progresive
10 10FA 0,9 - - - 1 FA, MO, PAM 11 0,9
84F 9,69 170 10FA 0,5 10FA 70 6,78 (racordare)
180 9FA1PAM 0,8 10FA 30 0,69 - - - - -
T. progresive
180 10FA 0,4 10FA 70 13,24 1 - - -
( p. lum.)
85* 38,44 170 10FA 0,6 10FA 60 23,06 180 10FA 0,8 10FA 30 3,22 - - - - -
T. progresive
130 9FA1PAM 0,4 10FA 70 8,42 1 - - -
( p. lum.)
6FA2MO1PAM T. progresive
96A 1,30 140 7FA3MO 0,8 10FA 30 0,39 150 0,6 10FA 50 1 - - -
1CA ( însmâ are)
T. progresive
97C 6,63 170 10FA 0,5 8FA2PAM 80 5,30 10 7FA2PAM1MO 0,9 - - - 1 MO, PAM 17 1,00
(racordare)
103E 1,64 125 10FA 0,8 10FA 20 0,33 135 10FA 0,7 10FA 30 0,9 - - - - -
T. progresive
104C 11,71 115 10FA 0,2 10FA 70 8,20 10 8FA1PAM1MO 0,9 - - - 1 MO, PAM 8 1,00
(racordare)
T. progresive
109F 6,67 120 10FA 0,5 10FA 80 5,34 10 10FA 0,9 - - - 1 PAM 8 0,50
(racordare)
T. progresive
110B 8,56 105 10FA 0,6 10FA 20 1,71 115 9FA1CA 0,3 10FA 70 3,40 1 - - -
( p. lum.)
T. progresive
110C 4,81 110 9FA1CA 0,6 10FA 20 0,96 120 9FA1CA 0,4 10FA 70 3,80 1 - - -
( p. lum.)
T. progresive
110D 16,91 120 10FA 0,4 10FA 70 11,74 10 9FA1PAM 0,9 - - - 1 FA, PAM 15 2,50
(racordare)
La suprafaa u.a.-urilor s-a trecut suprafaa veche a acestora.

NOT: *- Vârsta a fost reactualizat în funcie de vârsta elementul majoritar rezultat în urma efecturii inventarierii, aceste modificri apar în u.a 21D, 46A,
85, (se menioneaz c acest element exist i la amenajarea precedent în descrierea parcelar.)
71


Evoluia claselor de vârst pe decenii de aplicare este prezentat în urmtorul tabel:
Tabel 3.3.1.1.
Suprafa a cu Clasa de vârst (%)
Anul pdure
I II III IV V VI VII Total
amenajrii (ha)
1962 3868,1 9 1 9 20 23 38 - 100
1972 3809,7 17 1 3 29 16 27 7 100
1982 3958,0 30 6 2 16 16 12 18 100
1992 3952,8 30 13 2 4 15 27 9 100
2002 3952,2 22 19 5 3 16 14 21 100
2012 3926,72 16 29 5 4 4 23 19 100
2022 3947,66 16 23 16 6 2 9 28 100
Decalajul între clasele de vârst se menine i la amenajarea actual, cu deficit puternic de

arborete în clasele IV, V i VI, situaie care a creat i va crea în continuare greuti în normalizarea
fondului de producie.
Se urmre te s se ajung la normalizarea structurii arboretelor pe clase de vârst pe durata unui
ciclu.
Evoluia compoziiei
Evoluia compoziiei suprafeei cu pdure, este prezentat în urmtorul tabel:
Tabel 3.3.1.2.
Suprafa a Specii
Anul
cu pdure
Amenajrii FA MO CA LA PAM DR DT DM Total
(ha)
1962 3868,1 80 20 - - - - - - 100
1972 3809,7 70 21 - - - 2 6 1 100
1982 3958,0 65 29 1 - - 3 2 - 100
1992 3952,8 71 27 1 1 - - - - 100
2002 3952,2 70 28 1 1 - - - - 100
2012 3926,72 71 26 1 1 - - 1 - 100
2022 3947,66 73 24 1 1 1 - - - 100
La actuala amenajare nu apar diferene semnificative în propor ia speciilor, comparativ cu

vechea amenajare. Din evoluia compoziiei se remarc proporia fagului, care a crescut de la
precedenta amenajare i ocup 73% din suprafa i scderea procentului la molid la 24%.
72
Evoluia claselor de producie
Pe parcursul deceniilor de amenajare evoluia claselor de producie ale fondului forestier

ocupat cu pdure se prezint astfel:
Tabel 3.3.1.3
Suprafa a Clase de producie (%)
Anul
cu pdure
amenajrii I II III IV V TOTAL
(ha)
1962 3868,1 * * * * * *
1972 3809,7 * * * * * *
1982 3958,0 1 38 31 28 2 100
1992 3952,8 - 9 77 14 - 100
2002 3952,2 - 8 86 6 - 100
2012 3926,72 - 7 82 11 - 100
2022 3947,66 - 6 82 12 - 100
Not: *- nu exist date certe
Repartizarea suprafeelor dup clase de producie a suferit unele modificri în decursul

deceniilor. Fa de amenajarea anterioar, propor ia claselor de produc ie fiind aproape
asemntoare, diferen a constând în scderea clasei a II-a cu 1% i creterea clasei a IV-a cu 1%.

Densitatea arboretelor pe decenii de amenajare se prezint astfel:
Tabel 3.3.1.4.
Anul Suprafa a cu pdure Categorii de consisten (%)
amenajrii (ha) sub 0,4 0,4 – 0,6 peste 0,6
1962 3868,1 * * *
1972 3809,7 * * *
1982 3958,0 - 9 91
1992 3952,8 2 15 83
2002 3952,2 4 13 83
2012 3926,72 3 14 83
2022 3947,66 4 10 86
Not: *- nu exist date certe
Repartizarea pe categorii de consisten s-a îmbuntit semnificativ pân în prezent.

Existena arboretelor cu consistena de sub 0,7 se datoreaz parcurgerii acestora cu primele tieri de
regenerare (însmânare, punere în lumin).
Modificrile fa de amenajarea anterioar const în cresterea propor iei arboretelor cu
consisten a sub 0,4, cu 1 % datorându-se aplicarii tierilor de punere în lumin, scdera categoriei
de consisten cuprins între 0,4 – 0,6 cu 2% datorit aplicrii taierilor de însmân are i creterea
consisten ei peste 0,6 cu 3%.
73
Datele privind descrierea parcelar cuprinzând elemente de descriere a arboretelor i

staiunii s-au cules i prelucrat în conformitate cu prevederile “Normelor tehnice pentru amenajarea
pdurilor”, “Normelor tehnice pentru îngrijirea i conducerea arboretelor”, “Normelor tehnice
pentru alegerea i aplicarea tratamentelor” i cu recomandrile Conferinei I de amenajare din
22.04.2021, prin observaii i msurtori directe.
În vederea prelucrrii automate a datelor privind descrierea parcelar, datele din teren au fost
înscrise în fi e speciale, în sistem alfanumeric, în parte codificate, în conformitate cu programele
Volumele înscrise în amenajament la nivel de unitate amenajistic au fost calculate i
prelucrate de calculatorul electronic (excepie cele inventariate i cele marcate de ocol).
În evidena descrierii parcelare, apartenena u.a. la subunitile constituite s-a notat astfel:
-S.U.P. ”A”-codru regulat, sortimente obi nuite;
-S.U.P. ”E”- rezervaie pentru ocrotirea integral a naturii;
-S.U.P.”M”- pduri supuse regimului de conservare deosebit.
-S.U.P.”K”- rezerva ii de semin e.
Elementele privind caracterizarea staiunilor, a tipurilor de pdure, a tipurilor i subtipurilor
de sol au la baz lucrri de cartare staional la scar mijlocie. Actuala cartare a adâncit studiul
precedent aducând unele completri. Astfel, în vederea stabilirii tipului i subtipului de sol, pe teren
s-au amplasat un numr de 81 profile de sol, cutându-se s se surprind toate aspectele
caracteristice din cadrul unitii de gospodrire, referitoare la forma de relief, roca de solificare,
expoziie, înclinare, vegetaie etc. Aceste profile au fost amplasate în urmtoarele u.a.–uri: 1B, 3B,
4C, 5B, 6G, 6H, 7B, 8E, 9A, 11C, 12A, 14B, 16B, 17A, 19B, 21D, 25, 24A, 26B, 27C, 28C, 29D,
30E, 31C, 33A, 35B, 35I, 36B, 37E, 39C, 41B, 43A, 45A, 47A, 48C, 49D, 51B, 53, 55, 56, 57,
58A, 60, 61A, 62, 63, 65, 66E, 68A, 70A, 72A, 74B, 76B, 78F, 79A, 81B, 82C, 83C, 84H, 85C, 87,
89, 91C, 92, 93D, 94F, 95H, 97A, 98C, 99C, 100B, 101A, 102A, 103B, 104D, 105B, 106A, 107A,
108B, 109B, 110B. Din profilele situate în u.a.-urile: 9A, 12A, 35I, 41B, 61A, 78F, 68A, 99C, s-au
recoltat probe de sol, pentru a fi analizate în cadrul Laboratorului de Pedologie al S.C.D.E.P.
Bra ov.
74
4.1.1. Metoda de lucru în sistem G.I.S. (Geografical Informational Sistem)
Având în vedere c suprafeele i hrile amenajistice au fost obinute prin tehnici GIS, cu
de lucru utilizat. S-au eliminat astfel gre elile i erorile de planimetrare ce apar la metoda clasic
de determinare a suprafeelor i s-a scurtat timpul de obinere a hrilor amenajistice. Baza de date
GIS astfel va servi la urmtoarea amenajare pentru determinarea suprafeelor i elaborarea hrilor
cu o mare acuratee i rapiditate iar în perioada de aplicare a amenajamentului va putea servi la
inerea evidenelor la zi i la obinerea rapid a situaiilor necesare prin metodele de analiz GIS.
Planurile la scara 1:5.000 echipate prin transpunerea detaliilor amenajistice i cu modificrile
rezultate în urma msurtorilor topografice au fost scanate (color indexat cu o rezoluie suficient de
mare i dintr-o singur trecere) la scanerul cartografic cu programul WideImage, obinând baza
cartografic în format digital. Pentru unele planuri mai murdare sau deteriorate este necesar i o
curare suplimentar a imaginilor cu ajutorul unor soft-uri adecvate pentru prelucrarea imaginilor .
hidrografie i altimetrie, care pot fi utilizate i pentru vectorizare semiautomat. Aceast operaie s-
Dac dispunem de computere puternice se pot folosi direct fi ierele raster color, având astfel
la dispoziie simultan toate detaliile planului de baz sau chiar se pot uni toate planurile de baz în
acela i proiect, eliminând astfel erorile de neînchidere dintre planurile de baz . Îns în acest caz nu
avem acces la funciile de vectorizare semiautomat.
elementelor cartografice). În funcie de soft-ul utilizat se vectorizeaz pe straturi separate curbele de
nivel, hidrografia i elementele de planimetrie. În acest caz s-a folosit AutoCad Map, care are un
aparat perfecionat i rapid pentru vectorizare. Odat cu vectorizarea se introduc i codurile ce
definesc fiecare element cartografic în parte (curbe de nivel, hidrografie i elemente de planimetrie)
în funcie de standardele existente i de elementele urmrite. Pentru a avea cît mai puine erori de
75
neînchidere este bine ca vectorizarea s se fac atent, utilizând funciile de închidere Snap. În urma
vectorizrii se obin date de tip punct (bornele amenajistice) i de tip linie (limite de parcel,
subparcel, unitate de producie, ocol silvic, ape, drumuri, limite administrativ teritoriale, limite de
localiti, curbe de nivel).
forma accesibil softurilor dedicate ArcInfo i ArcView (din format .dwg în format .shp ). Ulterior
se transform datele din format .shp în fi iere de tip coverage pentru coreciile finale i construirea
topologiei. Aceste corecii finale se realizeaz cu ArcInfo.
transfera informaii între cele dou baze de date, deocamdat separate. În cazul nostru s-au introdus
numrul de parcel i indicativul de subparcel cu ArcView. Pentru alte poligoane rezultate se
introduc atribute caracteristice pentru identificare (Legea nr.18/1991, p uni, poieni, enclave, lacuri,
localiti, etc.).
Dup prelucrarea datelor din AS, acestea trebuiesc aduse tot în format .dbf pentru a fi recunoscute
de ArcView. Având o baz de date în format digital a informaiilor amenajistice, se face legarea cu
baza de date spaial pe seama coloanei comune care este indicativul de unitate amenajistic.
Faza urmtoare este realizarea hrilor amenajistice în format digital. Se obin hrile
tematice cerute (harta general, harta arboretelor i harta lucrrilor propuse) folosind datele
toate straturile de tip punct, linie i poligon rezultate i interogarea acestora. Folosind datele
amenajistice din tabele se face etichetarea i colorarea conform legendelor create dup STAS-urile
în vigoare. Dar pot fi obinute multe alte hri tematice în funcie de necesiti. Operaia de pregtire
pentru tiprire este destul de laborioas, necesitând multe corecturi i aranjri în pagin a
elementelor grafice. Hrile finale se ploteaz, se împart în formate i se multiplic .
76
4.2. Elemente privind cadrul natural, specifice unitii de producie

4.2.1. Geologie
Formaiunile geologige din aceast zon dateaz din perioada Neogenului, având
ca substrat litologic depozite de andezite i anume andezite cuarifere, andezite bazaltice i
andezite cu amfiboli.
Din punct de vedere al rezistenei la aciunea apei, rocile din zon sunt dure,
rezistente, (în U.P., în general, nu au loc fenomene de alunecare sau eroziune).
Dup ,,Atlasul R.S. România”, din punct de vedere geografic, teritoriul U.P.
IV Blidar se afl situat în Provincia Carpatic, subprovincia Carpailor Nordici, regiunea
Carpaii Orientali, subregiunea Transilvaniei, districtul Munii Oa – Gutâi – Vratec. Acest
district cuprinde munii vulcanici cu cea mai mic înlime i cu forme rotunde, de stoguri.
Dup Geografia României, teritoriul U.P. IV Blidar, face parte din : I Unitatea Carpato-
Transilvan, A – Carpaii Orientali, 1 – Grupa Nordic : Munii Oa – Gutâi –Vratec.
Relieful este caracterizat prin prezena culmilor paralele i rotunjite, fragmentate
de frecvente ei joase, care determin apariia unor vârfuri dominante. Cele mai importante
culmi sunt : Piciorul Roasei, Obcina Negre ti, Obcina Rotunzii, Obcina Stânilor, Obcina Tului
Culmea Pietrii Lucii, Culmea Polomestrului, etc.
Unitatea geomorfologic predominant este versantul. Cea mai larg categorie o
formeaz versanii întregi nedifereniai, apoi versanii mijlocii i superiori.
Configuraia terenului este, în general, ondulat i, numai rar i izolat, plan sau
frmântat. Configuraia plan apare în general la terenurile destinate pentru nevoile administra iei
i terenurile de hran pentru vânat.
Situaia sintetic este urmtoarea:
77
a) Repartiia suprafeei pe categorii de altitudine:

Tabel 4.2.2.1
Altitudinea Suprafaa Procente
m ha %
între 401-600 213,54 5
între 601-800 660,38 16
între 801-1000 1162,76 29
între 1001-1200 1997,92 49
între 1201-1400 19,03 1
Total 4053,63 100
Altitudinea minim a fondului forestier din cadrul unitii este de 420 m (u.a. 110B), iar cea
maxim 1300 m (u.a. 42C), marea majoritate a suprafeelor unitii fiind cuprinse între limitele
1001 i 1200 m respectiv (49%).
b) Repartiia suprafeei pe categorii de înclinare
Tabel 4.2.2.2.
Categorii de înclinare Suprafaa Procente
ha %
- înclinare sub 16g 1248,16 31
- înclinare 16 – 30g 2497,97 62
- înclinare 31 – 40g 219,27 5
- înclinare peste 40g 88,23 2
TOTAL 4053,63 100
Înclinarea terenului acioneaz în strâns legtur cu expoziia i altitudinea prin intermediul

modificrilor care au loc în distribuia energiei radiante, a regimului de precipitaii, a condiiilor de
genez a solurilor forestiere i a structurii vegetaiei. Variaiile înclinrii terenului determin
diferene i în aplicarea msurilor silvotehnice sau de exploatare a lemnului.
Dup cum se poate observa din datele prezentate în tabelul 4.2.2.2., categoria de înclinare
cel mai bine reprezentat în suprafa este cea cu înclinri repezi, între 16 – 30g (62 %).
c) Repartiia suprafeei pe expoziii
Expoziia versanilor determin variaii ale regimului de cldur i insolaie, variaii care se
rsfrâng asupra umiditii i proceselor de solificare i deci indirect asupra vegetaiei forestiere. Pe
versanii însorii (S, SE i SV) temperatura i evaporarea sunt mai ridicate, de asemenea vânturile
sunt mai puternice, solul este adesea mai afectat i de procese de eroziune. Gerurile târzii pe astfel
de expoziii pot cauza vtmri importante lujerilor sau chiar florilor, datorit intrrii timpurii a
arborilor în vegetaie.
Spre deosebire de versanii însorii, cei umbrii (N, NV i NE), primesc mai puin lumin
devin mai reci i mai umezi.
78
Situaia sintetic pe expoziii se prezint astfel:

Tabel 4.2.2.3.
Suprafaa Procente
Expoziia
ha %
- însorit (S, SV) 1469,27 36
- parial însorit (SE, E, V) 1787,74 44
- umbrit (N, NE, NV) 796,62 20
TOTAL 4053,63 100
Cea mai mare parte a suprafeei unitii de producie are o expoziie parial însorit.
4.2.3. Hidrologie
Teritoriul U.P. se afl în bazinul pârâului tur, afluent al vii Negre, la rândul
su afluent a râului Ssar, râu ce se vars în Some . Principalii aflueni ai pârâului tur
sunt: Valea Roasa, Valea Blidar, Valea Hidea i Valea Franu ca. Alte vi de mai mic
importan sunt: Creanga Roasei, Creanga Rotunzii, Valea Holmua, Valea Rotunda,
Valea Priscii, Valea Luncii, Izvorul Tului, Valea Ple ca, Valea Purcre, Jgheabul lui Poli,
Valea Iezerului i Valea Copilului. Alimentarea acestor pârâuri este atât nival cât i pluvial. Apele
subterane prezint reele locale neânsemnate pentru vegetaia forestier.
În U.P. se mai gsesc o serie de pâraie, afluente ale vilor amintite anterior.
Regimul hidrologic al pâraelor este de tipul „I”, care se caracterizeaz prin ape
mari primvara, provenite din topirea zpezilor peste care se suprapun ploile de primvar.
Foarte frecvente sunt i viiturile de scurt durat din timpul verii.
4.2.4. Climatologie
Prin poziia sa geografic, teritoriul U.P. IV Blidar se încadreaz în zona climatic

temperat-continental, sectorul de provincie climatic IV - cu influene baltice, inutul climatic
al munilor de înlime mic i mijlocie, subinutul Carpailor Orientali, districtul de pdure i
paji ti montane, cu topoclimate complexe.
Dup V. Köppen teritoriul studiat face parte din provincia climatic D.f.b.x., ce
se caracterizeaz printr-un climat temperat, umed, cu ierni relativ blânde, cu precipitaii
în tot cursul anului, cu temperaturi medii sub 220 C în luna cea mai cald a anului. Acest
climat este favorabil dezvoltrii în bune condiii a speciilor de baz (fag), cât i a celor de
amestec: cire , paltin de munte, frasin.
79
Sunt frecvente inversiunile termice, cu temperaturi mai ridicate în treimea

superioar a versanilor - cu vegetaie forestier constituit majoritar din fag i stagnri ale
aerului rece deasupra vilor, unde predomin molidul.
Pe fondul climatului local, sub influena reliefului local, se difereniaz
topoclimate caracteristice ce au influenat direct rspândirea speciilor.
În continuare se prezint, sintetic, principalele elemente ce caracterizeaz climatul
din aceast zon (se menioneaz c s-a folosit „Atlasul climatologic al României”) datele rezultând
prin interpolare, suprapunând teritoriul studiat pe izotermele valorice din Atlas.
Temperatura medie anual este de 9,7o C la altitudini mici i scade la 4-5o C la

altitudini ridicate. Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este de – 2,4o C, iar a celei mai
calde (iulie) este de 20,1o C. Temperatura maxim absolut a fost de 39,2o C i cea minim de –
30,0o C. Media temperaturilor pe sezonul de vegetaie este de circa 11,8o C.
Începutul perioade bioactive (temperaturi medii diurne egale sau mai mari de 0o C)
este la 26 februarie, iar sfâr itul ei la 25 decembrie. Durata medie a perioadei bioactive este
de circa 280 zile.
Începutul perioadei de vegetaie (temperaturi medii diurne egale sau mai mari de
o
10 C) este la 21 aprilie, iar sfâr itul ei la 11 noiembrie. Durata medie a perioadei de vegetaie
este de circa 200 zile.
Data medie a apariiei primului înghe este la 27 octombrie, iar a ultimului înghe
este 21 aprilie.
Datele ce caracterizeaz regimul termic, favorizeaz cele trei specii principale din
zon : fagul, molidul i bradul. Pentru fag sunt mai propice, aceast specie aflându–se în
arealul su de vegetaie. O mare influen asupra datelor termice o are expoziia. Pe expoziii
însorite amplitudinile termice sunt mai mari. Aici procentul fagului cre te, iar r inoasele
sunt mai puin productive. În zona analizat sunt frecvente inversiunile termice, în sensul
c aerul rece se instaleaz pe vi, unde se produce cea, rou, brum. De aceea, pe
versanii inferiori, se instaleaz molidul, favorizat de inversiunile termice. În schimb, în
jumtatea superioar a versanilor, mai luminat, se ridic aerul cald, fapt care explic
prezena fagului. Astfel se constat c variabilitatea termic, determinat de geomorfologie,
influeneaz distribuia vegetaiei forestiere.
80
În tabelul 4.2.4.1.1. sunt prezentate temperaturile medii lunare i anuale:

Tabel 4.2.4.1.1.
Temp.
-2,4 0,8 4,6 10,4 15,7 18,6 20,1 19,5 15,6 10,2 4,7 0,5 9,9
medii (oC )
- Amplitudinea temperaturilor medii anuale: 22,5oC.

- Temperatura medie pe perioada de vegetaie este de : 14,4oC
- Data medie a primului înghe: 27.X.
- Data medie a ultimului înghe: 21.IV
Datorit uniformitii orografice, cantitatea anual de precipitaii atmosferice

variaz în teritoriul U.P. în studiu, în limite foarte strânse.
Cantitatea medie anual de precipitaii este în jur de 976 mm, ceea ce indic o
clas de favorabilitate ridicat i foarte ridicat pentru speciile forestiere de baz. Pe durata
perioadei de vegetaie cantitatea de precipitaii se situeaz în jurul a 540-620 mm, ceea ce
asigur condiii optime pentru vegetaia forestier.
Umezeala relativ prezint valori medii lunare cuprinse între 73 – 84 %, iar valoarea
medie anual este de 80 %.
Repartiia precipitaiilor în cursul anului este în general neuniform, în sensul c
cele mai mari cantiti cad în lunile mai–iulie, iar cele mai mici în lunile de iarn, sub
form de zpad.
Principalele date ale regimului pluviometric sunt prezentate în tabelul urmtor:

Tabel 4.2.4.2.1.
Precipitaii
70,7 65,0 61,7 78,3 90,5 111,2 92,6 89,1 76,9 84,4 76,8 78,8 976,0
medii (mm )
Lunile cele mai ploioase sunt mai, iunie i iulie iar cele mai secetoase sunt februarie i
martie. Prima ninsoare apare la mijlocul lunii noiembrie iar ultima ninsoare – la sfâr itul lunii
aprilie.
Stratul de zpad persist între 100 i 140 zile, în funcie de expoziia versanilor.
81
Direcia predominant a vânturilor este din sectorul vestic, deoarece regimul

eolian din ara noastr este determinat de dou centre de mare presiune din nordul
continentului i deasupra insulelor Azore i de centrele de depresiune situate în Islanda i
Marea Adriatic. În timpul iernii îns cele mai frecvente sunt vânturile de est.
Vânturile sunt, în general, calde i aductoare de precipitaii abundente, care
ridic gradul de umiditate al solului, favorizând astfel producerea doborâturilor, mai ales pe terenuri
cu pant mai mare i soluri scheletice.
Înflorirea, înfrunzirea i coacerea seminelor forestiere sunt în funcie de numero i factori,

pentru care cei mai importani sunt: altitudinea, expoziia, panta, temperatura, lumina, vântul, solul,
substratul litologic i exigenele ecologice ale speciilor. De regul fazele fenologice, urmeaz
În urma observaiilor fcute pe teren, din evidenele ocolului, din amenajamentele anterioare
i din literatura de specialitate, în tabelul urmtor sunt prezentate mediile urmtoarelor date
fenologice:
Tabel 4.2.4.4.1.
Periodicitatea
Specia Înfrunzirea Înflorirea Coacerea seminelor
fructificaiilor
MO - 20-25.V 15-20.X 3-4 ani
BR - 20-25.V 15-20.X 3-4 ani
FA 10-15.V 15-25.V 20-30.X 4-6 ani
Tabelul 4.2.4.4.1.
Indicatori
Primvara Vara Toamna Anual
sintetici
93 118 96 99
R = P/T
40 30 41 108
Ia = P / (T + 10)
82
Indicii din tabelul 4.2.4.4.1. s-au calculat astfel:

- indicele de umiditate (R), cu relaiile:
§ P· § Px4 ·
¨R ¸ ¨R ¸
- indicele de ariditate „de Martonne” (Ia), cu formulele:

§ P · § Px4 ·
¨ Ia ¸ ¨ Ia ¸
în care: P = precipitaiile medii lunare [ mm ];
Indicele de ariditate „de Martonne” anual are valori mai mari de 42, ceea ce relev un
excedent de ap din precipitaii, fa de evapotranspiraia potenial.
Provincia climatic, dup Köppen, este D.f.b.k., unde:
- D - climat ploios, boreal, cu ierni reci, temperatura lunii celei mai reci este sub -
30C, iar în luna cea mai cald este mai mare de 100 C;
- f - precipitaii suficiente pe tot parcursul anului - zon permanent umed;
- b - temperatura, în cea mai cald lun mai mic de 220 C i în cel puin 4 luni s
înregistreze peste 100 C;
- k - iarn rece, temperatura medie anual pân la 80 C, temperatura lunii celei mai
calde între 18-220 C.
Conform clasificrii climatelor dup Köppen, teritoriul în studiu este caracterizat prin:
climat temperat, umed, cu ierni blânde, cu precipitaii în tot cursul anului, cu temperaturi sub 220 C
în luna cea mai cald a anului.
Încadrarea climatic dup Köppen, are un caracter general, aceasta necaracterizând în
totalitate particularitile locale ale regimului climatic.
4.2.5. Zone i etaje bioclimatice
Repartizarea teritoriului unitii pe zone bioclimatice (etaje de vegetaie) este urmtoarea:

FM1+FD4 – Etajul montan premontan de fgete- 3335,93 ha- 85%
FD3- Derulos de gorunete i goruneto-fgete- 611,73 ha- 15%
Aceast repartiie se refer exclusiv la terenurile acoperite cu pdure.
83
4.3. Soluri
Determinarea tipurilor i subtipurilor de sol s-a fcut în conformitate cu “ Sistemul

românesc de taxonomie a solurilor (SRTS)” aprobat prin Ordinul M.A.P.A.M. nr. 519/08.08.2003,
situaia fiind prezentat în tabelul 4.3.1.1 .
Tipurile i subtipurile de sol existente în U.P. IV Blidar sunt:

Tabel 4.3.1.1
Suprafaa Locul de
Nr. Tipul de Subtipul Succesiunea
Clasa Codul identificare
crt. Sol de sol orizonturilor ha %
(u.a.)
tipic 3101 Ao-Bv-R 1868,65 47 *
Eutricambosol
total tip de sol 1868,65 47 *
9A, 12A, 35I,
tipic 3201 Ao-Bv-C 1595,94 41 41B, 61A, 68A,
Cambisoluri Districambosol 78F, 99C
litic 3206 Ao-Bv-R 2,35 * *
total tip de sol 1598,29 41 *
total clas de sol 3466,94 88 *
tipic 4101 Aou-Bs-C 480,72 12 *
Prepodzol
Spodisoluri total tip de sol 480,72 12 *
total clas de sol 480,72 12 *
Total General 3947,66 100 *
Se observ c în cuprinsul unit i de productie se regsesc dou clase de soluri i trei tipuri
de soluri, din care cel predominant este eutricambosol tipic.
Eutricambosol tipic cod 3101; ocup 47% din suprafa , cu profil Ao-Bv-R, format pe roci
andezite. pe versani cu expoziie i pante diverse, este foarte puternic la puternic acid, moderat la
foarte mare humifer, foarte humifer, oligomezobazic, mijlociu la bun aprovizionat în, luto-nisipos la
lutos, de bonitate superioar la mijlocie pentru fag, paltin, molid i amestecuri din acestea.
Bonitatea mijlocie este determinat de volumul edafic mijlociu ca urmare a prezenei scheletului pe
profil în proporie de 25-50% (semischeletic), precum i regimului de umiditate a solului (versani
însorii cu deficit de umiditate sau versani umbrii cu umiditate normal).
Districambosol tipic - cod 3201 - ocup 41% din suprafa, cu profil Ao-Bv-c, format pe
roci srace în minerale calcice i feromagneziene, pe versani cu expoziii i pante diverse, pu in
pân la mijlociu profund, slab scheletizat, foarte puternic acid la acid, cu pH=3,56-5,09, slab
humifer la intens humifer, cu un coninut de humus de 0,98-16,88, pe grosimea de 5-10 cm; bine la
84
slab aprovizionat cu azot (0,050-0,866%); extrem oligobazice pân la mezobazice, cu gradul de

saturaie în baze sub 50% (5,71– 35,40%), nisipo-lutos la luto-nisipos, de bonitate mijlocie spre
superioar pentru molid, brad, fag i amestecuri ale acestora. Acest sol a fost identificat în u.a. 9A,
12A, 35I, 41B, 61A, 68A, 78F, 99C.
Bonitatea este influen at direct de nivelul volumului edafic util, respective de con inutul de
schelet pe profil: bonitate superioar în arboretele cu un volum edafic util mare i fr schelet sau
cu un nivel mic de schelet pe profil i bonitate mijlocie în arboretele cu un con inut mic spre
mijlociu de schelet i cu un volum edafic util mijlociu.
Districambosol litic - cod 3206, ocup 2,35 ha din suprafa, cu profil Ao-Bv-R, format pe roci
acide, gresii silicioase, cuarite, isturi cristaline, pe versani cu expoziii i pante diverse, în
general pe pante foarte repezi, slab la moderat humifer, foarte puternic acid, bine aprovizionat cu
azot, cu gradul de saturaie în baze sub 50%, nisipo-lutos la luto-nisipos, de bonitate inferioar
pentru molid, brad, fag, datorit volumului edafic mic.
Prepodzol tipic - cod 4101, ocup 12% din suprafa , cu profil Aou-Bs-C, format pe isturi,
mica isturi, .a., pe versani cu expoziii i pante diverse, este acid pân la foarte puternic acid, de la
foarte humifere la intens humifer, oligobazic la oligomezobazic, mijlociu la bine aprovizionat cu
azot, nisipos la nisipo-lutos, de bonitate mijlocie pentru molid, brad i fag. Bonitatea mijlocie este
determinat de volumul edafic util mijlociu (din cauza apariiei scheletului pe profil în proporie de
5-50%) i regimului de umiditate optim i troficitate moderat.
85
4.3.3. Buletin de analiz (extras)
Buletinul de analiz se afl la nivel de S.G., mai jos fiind prezentat un extras cu datele din
U.P. IV Blidar .
Tabel 4.3.3.1.
Capaci- Gradul
Baze
U.P. i u.a. H de tatea de satu- Azot
Ori- Umidi- Hu- Ca de Tex
Nr Tip, subtip de sol Nivel schimb total de raie în total
zon- tatea pH mus CO3 schimb tur
crt cm me% schimb baze g%
Arboret turi % % % me%
me% me%
5 U.P .IV u.a 9A Ao 0-12 7,49 4,39 13,298 - 6,49 16,23 22,72 28,57 0,682 n
5MO5FA
6 Bv 12-65 9,40 5,09 6,186 - 5,41 11,06 16,47 32,85 0,317 n-l
125ani, smân
7 U.P .IV u.a 12A Ao 0-5 9,06 4,22 * - 7,17 15,13 22,30 32,15 ** n
10FA, 150ani
8 Bv 5-60 8,39 4,85 5,392 - 6,19 15,51 21,70 28,54 0,277 n-l
smân
9 U.P .IV u.a 35I Ao 0-10 4,38 3,61 16,879 - 5,61 14,75 20,36 27,55 0,866 n
9FA1DR
10 Bv 10-70 5,53 5,02 7,755 - 5,61 12,83 18,44 30,42 0,398 n-l
55ani, smân
11 U.P .IVu.a 41B Ao 0-7 4,53 3,56 14,630 - 5,70 15,08 20,78 27,43 0,750 n
8FA2OM
12 Bv 7-65 8,67 4,51 2,216 - 4,33 8,59 12,92 33,51 0,114 n-l
120 ani, smân
13 U.P .IV u.a 61A Ao 0-10 7,09 3,73 11,763 - 5,31 12,40 17,71 29,98 0,603 n
Eutricambosol tipic
8FA2MO
14 Bv 10-100 6,53 4,74 2,183 - 4,72 10,10 14,82 31,85 0,112 n-l
65 ani, smân
15 U.P .IV u.a 68A Ao 0-7 7,11 4,91 9,031 - 10,51 28,00 38,51 27,28 0,463 n
6FA2MOL1LA1CA,
16 Bv 7-65 5,16 5,03 1,886 - 8,06 14,70 22,76 35,40 0,097 n-l
40ani ,smân
17 U.P .IV u.a 78F Ao 0-15 8,50 4,04 - - 7,17 16,75 23,92 29,97 - n
8FA2MO, 130 ani
18 Bv 15-70 8,35 4,42 6,153 - 5,12 11,03 16,15 31,70 0,316 n-l
smân
U.P . IV u.a 99C n
19 Ao 0-5 2,87 3,85 12,136 - 6,00 13,35 19,35 31,01 0,622
10FA
20 Bv 5-60 2,58 4,56 0,977 - 4,40 8,25 12,65 34,78 0,050 n-l
180ani, smân
Not: * - humus peste 30%
** - azot total peste 1,5g %
86

5N 5V 6N1 6N2 6V 11N 11V 13N 17N 22N 23N 24N1 24N2 26N 28N
29N 30N 31N 32N 33N1 33N2 33N3 34N1 34N2 35N1 35N2 35N3 35N4 37N 38N
39N 41N1 41N2 43N 44N 45N 46V 47N1 47N2 47N3 48N 49N 50A 50C 50N1
50N2 54N 54V 64F 66A 72V 76V 78N 79N1 79N2 102V 103V 109V 111D 112D
113D 114D 115D 116D 117D 118D 119D 120D 121D 122D 123D 124D 125D 126D
3101 tipic
1B 1C 2A 2B 2C 2D 5A 6A 6C 6F 6G 6H 6I 6K 7A
7B 7D 8A 8B 8D 9A 9C 9D 13 A 13 B 13 C 14 A 14 B 14 C 15 B
15 C 15 D 19 A 19 B 21 B 21 C 21 D 21 E 25 29 C 29 G 29 H 33 B 33 C 33 D
35 A 35 B 35 H 35 J 35 K 36 A 39 A 39 C 39 D 41 A 41 B 41 C 42 A 45 A 46 A
47 B 48 A 49 A 49 D 51 A 51 B 51 C 52 B 52 C 53 54 A 55 56 57 58 A
59 60 62 63 64 B 64 C 64 D 64 E 66 A 66 B 66 E 80 A 80 B 83 A 83 B
83 C 84 A 84 B 84 C 84 D 84 E 84 F 84 G 84 H 85 A 85 B 85 C 86 87 88
89 90 A 90 C 91 C 92 93 A 94 A 94 E 95 B 95 C 95 D 95 E 95 H 96 A 96 B
96 C 97 A 97 B 97 C 97 D 98 C 99 E 99 F 100 A 100 C 100 E 100 F 101 A 102 A 102 F
102 G 103 A 103 D 103 E 104 A 104 B 105 B 105 C 106 A 106 B 107 A 107 B 108 A 108 B 109 A
109 D 109 E 110 B 110 C 110 E
3201 tipic
1A 3A 6B 6J 8E 10 11 A 11 B 11 C 12 A 12 B 12 C 16 B 16 D 17 A
18 22 A 22 B 23 A 23 B 24 A 26 B 26 C 26 D 26 E 27 A 27 B 27 C 27 D 27 E
27 F 28 B 28 C 28 D 29 A 29 B 29 D 30 A 30 B 30 C 30 E 30 F 30 G 31 A 31 C
32 A 32 B 32 C 34 A 35 C 35 D 35 G 35 I 37 B 37 C 37 D 37 F 37 G 38 A 38 B
38 C 39 B 40 A 40 B 40 C 40 D 42 B 43 C 47 A 61 A 61 B 67 A 68 A 69 A 70 A
71 A 71 C 72 A 72 B 72 D 73 A 73 B 73 D 74 A 74 B 74 D 75 A 75 B 75 C 76 A
76 B 77 A 77 B 77 C 78 A 78 B 78 C 78 D 78 E 78 F 79 A 81 A 81 C 82 A 82 B
82 C 82 E 82 F 91 A 93 B 93 C 93 D 94 B 94 C 94 D 94 F 95 A 95 F 95 G 98 A
98 B 99 A 99 B 99 C 99 D 99 G 100 B 100 D 100 G 101 B 102 C 102 D 102 E 102 H 103 B
103 C 103 F 104 C 104 D 104 E 104 F 105 A 109 B 109 C 109 F 110 A 110 D
3206 litic
8 C 102 B
41 Prepodzol (EP)
4101 tipic
3B 4A 4B 4C 4D 4E 5B 5C 6D 6E 7C 9B 15 A 16 A 16 C
20 A 20 B 20 C 21 A 26 A 28 A 28 E 28 F 29 E 29 F 30 D 31 B 33 A 34 B 35 E
35 F 36 B 36 C 37 A 37 E 42 C 42 D 43 A 43 B 44 A 44 B 45 B 45 C 47 C 48 B
48 C 49 B 49 C 50 A 50 B 52 A 58 B 64 A 65 66 C 66 D 67 B 68 B 69 B 70 B
71 B 72 C 73 C 74 C 81 B 82 D 90 B 91 B
87
4.4. Tipuri de staiuni

Repartiia tipurilor de staiune pe etaje fitoclimatice este urmtoarea:
Tabel 4.4.1.1.
Nr Tipul de staiune Suprafaa Categorii de bonitate Tp i subtip
crt. Codul Diagnoza ha % super mijl. infer de sol
FM1-FD4 Etajul montan premontan de fgete
Montan premontan de fgete Pi,
1 4.3.1.1. 480,72 12 - - 480,72 4101- prepodzol tipic
podzolic edafic mic cu Vaccinium
Montan - premontan de fgete Pm, 3201- districambosol

2 4.3.2.2. 1252,37 32 - 1252,37 -
brun acid cu mull, edafic mijlociu tipic
Montan – premontan de fgete Pi, brun 3206-eutricambosol

3 4.4.1.0. 1,63 - - - 1,63
edafic mic, cu Asperula – Dentaria litic
3101-eutricambosol
Montan – premontan de fgete Pm, 1522,74 39 - 1522,74 -
tipic
4 4.4.2.0. brun edafic mijlociu, cu Asperula –
3201- districambosol
Dentaria 78,47 2 - 78,47 -
tipic
Total FM3 3335,93 85 2853,58 482,35 -
FD3-Etajul deluros de gorunete i goruneto-fgete
3206-districambosol
5 5.2.4.1. Deluros de fgete Pi, brun edafic mic 0,72 - - 0,72
litic
3101-eutricambosol
345,91 9 - 345,91 -
Deluros de fgete Pm, brun edafic tipic
6 5.2.4.2.
mijlociu cu Asperula - Asarum 3201- districambosol
18,76 - - 18,76 -
tipic
Deluros de fgete Ps, brun edafic mare 3201- districambosol
7 5.2.4.3. 246,34 6 246,34 - -
cu Asperula – Asarum tipic
Total FM2 611,73 15 246,34 364,67 0,72 -
Ha 3947,66 100 246,34 3218,25 483,07 -
TOTAL U.P. % 100 100 6 82 12 -
Din datele prezentate în tabelul de mai sus se poate observa c staiunile cele mai bine
reprezentate în cadrul unitii de producie, din punctul de vedere al bonitii, sunt cele de bonitate
mijlocie, (82%), urmate de cele de bonitate inferioar, care ocup (12%). Se poate spune deci, c în
cadrul unitii de producie exist condiii bune de vegetaie.
Dac analizm rspândirea în suprafa a tipurilor de staiuni, se constat c cel mai bine
reprezentat este tipul de staiune 4.4.2.0.- Montan – premontan de fgete Pm, brun edafic mijlociu,
cu Asperula – Dentaria, în procent de 40%, urmat de 4.3.2.2.- Montan - premontan de fgete Pm,
brun acid cu mull, edafic mijlociu , în procent de 32%,
88
672
Tabelul 4.4.2.1.
Tipul natural Msuri de gospodrire impuse de
Indicativul de clasificare fundamental factorii ecologici i de riscuri
Factorii i determinan-ii
i descrierea concis de pdure i Compoziia optim
Etajul
ecologici limitativi; riscuri Reco- Trata-mente
a tipului de staiune productivita-tea
fitoclimatic
Compoziia de împdurire în
acestuia mandri (Conserv.)
terenuri goale
- nivel sczut de
4.3.1.1. Montan premontan de fgete Pi, podzolic - menine-
troficitate; - tieri
edafic mic cu Vaccinium: 416.1 Fget rea tipului
- substanele nutritive; progresive
Se gse te pe terenuri nestâncoase sau cu iviri de montan cu natural 7FA 2MO 1DT
- volum edafic mic; - lucrri
stânci, coame, versani moderai la puternic înclinai, Vaccinium fundamen- 6FA 2MO 2DT
- temperaturile sczute speciale de
cu soluri puternic acide, brune, cu moder, divers myrtillus (i) tal de
de la suprafaa solului conservare
podzolite, superficiale. Bonitate inferioar pentru fag. pdure.
i din sol.
4.3.2.2. Montan - premontan de fgete Pm, brun
- menine-
acid cu mull, edafic mijlociu: 411.4 Fget moderat limitativi: - tieri
rea tipului
Se gse te pe terenuri nestâncoase sau cu rare iviri de montan pe - aciditatea activ; progresive
natural 8FA 2DT
stânci, pe versani înclinai, expoziii însorite, pe soluri schelete - substanele nutritive; - lucrri
fundamen- 7FA 2MO 1DT
districambosoluri tipice, slab la mediu podzolite, slab cu flor de mull - nivel sczut de speciale de
tal de
scheletice la semischeletice cu flor de tip Festuca sau (m) troficitate. conservare
pdure.
chiar de mull. Bonitate mijlocie pentru fag.
4.4.1.0. Montan – premontan de fgete Pi, brun
edafic mic, cu Asperula – Dentaria:
Se gse te pe coame i pe versani superiori, mai rar
mijlocii, repezi i foarte repezi, cu expoziii diverse.
Etajul montan premontan

de fgete (FM 1 + FD 4)
- nivelul redus al apei
Substraturi din depozite de suprafa subiri, provenite
accesibile; - menine-
din roci sedimentare, eruptive sau metamorfice,
411.5 Fget de - volumul edafic mic; rea con- 7FA 2MO 1DT - lucrri
predominant intermediare, mai rar acide, bazice sau
limit cu flor - minus de cldur; sistenei 6FA 3MO 1DT speciale de
carbonatice. Eutricambosoluri i districambosoluri
de mull (i) - pericol de eroziune; cât mai conservare
litice, cu mull i mull-moder, superficiale i mijlociu
- substanele nutritive pline.
profunde, predominant luto-nisipoase i nisipo-lutoase,
reduse.
divers scheletice, cu drenaj intern i extern bun i chiar
intens, slab i moderat humifere, cu structur
grunoas i subpoliedric. Bonitate inferioar pentru
fag.
89
Tipul natural Msuridegospodrireimpusede
Indicativulde clasificare fundamental factoriiecologiciide riscuri
Factorii ideterminan-ii ecologici
idescrierea concis de pdure i
Etajul
limitativi;riscuri Compoziia optim
a tipului destaiune productivita-tea
fitoclimatic
Trata-mente
Reco-mandri Compoziia de împdurireîn
acestuia (Conserv.)
terenuri goale
4.4.2.0. Montan – premontan de fgete Pm, brun edafic - menine-
411.4 Fget moderat limitativi: - tieri
mijlociu, cu Asperula – Dentaria: rea tipului
montan pe - aciditatea activ; progresive
Se gse te pe versani cu expoziii diverse, înclinri natural 8FA 2DT
soluri schelete - substanele nutritive; - lucrri
moderate i repezi. Eutricambosoluri i distri-cambosoluri fundamen- 7FA 2MO 1DT
cu flor de mull - nivel sczut de speciale de
Etajul montan
(FM 1 + FD 4)
tipice cu mull, mijlociu profunde, slab scheletice, cu tal de
premontan de fgete
(m) troficitate. conservare
volum edafic mijlociu. Bonitate mijlocie pentru fag. pdure.
5.2.4.1. Deluros de fgete Pi, brun edafic mic:
Se gse te pe versani cu înclinri diferite, cu
- menine-
districambosoluri litice cu moder i moder spre humus brut
rea tipului
(uneori slab pseudogleizate), oligobazice, superficiale i 424.1 Fget de 8FA 2DT - lucrri
natural
mijlociu profunde, nisipo-lutoase i luto-nisipoase, semi- dealuri cu flor - volumul edafic mic. 7FA 2PAM 1DT speciale de
fundamen-
scheletice i scheletice, chiar scheletice pietroase, cu acidofil (i) conservare
tal de
drenaj extern i intern bun sau, mai rar, întârziat în
pdure
profunzime. Volum edafic mic. Bonitate inferioar pentru
fag.
5.2.4.2. Deluros de fgete Pm, brun edafic mijlociu cu
Asperula - Asarum:
Se gse te pe versani cu expozi ii i înclinri diverse, cu
- menine-
configuraie ondulat, mai rar plan sau frmântat. La 421.2 Fget de - tieri
rea tipului
altitudini mai mari se localizeaz în partea su-perioar a deal pe soluri moderat limitativi: 8FA 2DT progresive
natural
i goruneto - fgete (FD 3)

Etajul deluros de gorunete
versanilor, iar la altitudini mai mici, la poale. schelete cu - volumul edafic 7FA 2PAM 1DT - lucrri
fundamen-
Eutricambosoluri tipice i districambosoluri tipice, pe flor de mull mijlociu. speciale de
tal de
substraturi de calcare, gresii i conglomerate, mijlociu (m) conservare
pdure
profunde i profunde, slab scheletice i semischeletice, cu
volum edafic mijlociu. Bonitate mijlocie pentru fgete i
fgeto-crpinete.
5.2.4.3. Deluros de fgete Ps, brun edafic mare cu
Asperula – Asarum:
- menine-
Se gse te pe versani cu expozi ii i înclinri diverse, cu - tieri
rea tipului
configuraie ondulat, pe locuri a ezate, vi largi, fr curs 421.1 Fget de 8FA 2DT progresive
natural
de ap. Districambosoluri tipice, formate pe substraturi de deal cu flor de - 7FA 2PAM 1DT - lucrri
fundamen-
gresii i conglomerate, profunde i foarte profunde, fr mull (s) speciale de
tal de
schelet sau slab scheletice, cu volum edafic mare la foarte conservare
pdure
mare i troficitate ridicat. Bonitate superioar pentru
i goruneto - fgete (FD 3)

Etajul deluros de gorunete
fgete i fgeto-crpinete.
673
90

113D 114D 115D 116D 117D 118D 119D 120D 121D 122D 123D 124D 125D 126D
4311 3B 4A 4B 4C 4D 4E 5B 5C 6D 6E 7C 9B 15 A 16 A 16 C
48 C 49 B 49 C 50 A 50 B 52 A 58 B 64 A 65 66 C 66 D 67 B 68 B 69 B 70 B
71 B 72 C 73 C 74 C 81 B 82 D 90 B 91 B
4322 1A 3A 6B 6J 10 11 A 11 B 11 C 12 A 12 B 12 C 16 B 16 D 17 A 18
22 A 22 B 23 A 23 B 24 A 26 B 26 C 26 D 26 E 27 A 27 B 27 C 27 D 27 E 27 F
28 B 28 C 28 D 29 A 29 B 29 D 30 A 30 B 30 C 30 E 30 F 30 G 31 A 31 C 32 A
32 B 32 C 34 A 35 C 35 D 35 G 35 I 37 B 37 C 37 D 37 F 37 G 38 A 38 B 38 C
39 B 40 A 40 B 40 C 40 D 42 B 47 A 67 A 68 A 69 A 70 A 71 A 71 C 72 A 72 B
72 D 73 A 73 B 73 D 74 A 74 B 74 D 75 A 75 B 75 C 76 A 76 B 77 A 77 B 77 C
78 A 78 B 78 C 78 D 78 E 78 F 79 A 81 A 81 C 82 A 82 B 82 C 82 E 82 F 91 A
93 B 93 C 93 D 100 D 101 B
4410 8C
4420 1B 1C 2A 2B 2C 2D 5A 6A 6C 6F 6G 6H 6I 6K 7A
7B 7D 8A 8B 8D 8E 9A 9C 9 D 13 A 13 B 13 C 14 A 14 B 14 C
15 B 15 C 15 D 19 A 19 B 21 B 21 C 21 D 21 E 25 29 C 29 G 29 H 33 B 33 C
33 D 35 A 35 B 35 H 35 J 35 K 36 A 39 A 39 C 39 D 41 A 41 B 41 C 42 A 43 C
45 A 46 A 47 B 48 A 49 A 49 D 51 A 51 B 51 C 52 B 52 C 53 54 A 55 56
57 58 A 59 60 61 A 61 B 62 63 64 B 64 C 64 D 64 E 66 E 80 A 80 B
83 A 83 B 83 C 84 A 84 B 84 C 84 D 84 E 84 F 84 G 84 H 85 A 85 B 85 C 86
87 88 89 90 A 90 C 91 C 92 93 A 94 A 94 E 97 B 97 C 97 D 104 C 105 A
105 B 105 C
5241 102 B
5242 66 A 66 B 95 B 95 C 95 D 95 E 95 H 96 A 96 B 96 C 97 A 98 C 99 E 99 F 100 A
100 C 100 E 100 F 101 A 102 A 102 C 102 D 102 F 102 G 103 A 103 D 103 E 104 A 104 B 104 D
104 E 104 F 106 A 106 B 107 A 107 B 108 A 108 B 109 A 109 D 109 E 110 B 110 C 110 E
5243 94 B 94 C 94 D 94 F 95 A 95 F 95 G 98 A 98 B 99 A 99 B 99 C 99 D 99 G 100 B
100 G 102 E 102 H 103 B 103 C 103 F 109 B 109 C 109 F 110 A 110 D
91

113D 114D 115D 116D 117D 118D 119D 120D 121D 122D 123D 124D 125D 126D
4311 4101 3B 4A 4B 4C 4D 4E 5B 5C 6D 6E 7C 9B 15 A 16 A 16 C
48 C 49 B 49 C 50 A 50 B 52 A 58 B 64 A 65 66 C 66 D 67 B 68 B 69 B 70 B
71 B 72 C 73 C 74 C 81 B 82 D 90 B 91 B
4322 3201 1A 3A 6B 6J 10 11 A 11 B 11 C 12 A 12 B 12 C 16 B 16 D 17 A 18
93 B 93 C 93 D 100 D 101 B
4410 3206 8C
4420 3101 1B 1C 2A 2B 2C 2D 5A 6A 6C 6F 6G 6H 6I 6K 7A
7B 7D 8A 8B 8D 9A 9C 9D 13 A 13 B 13 C 14 A 14 B 14 C 15 B
15 C 15 D 19 A 19 B 21 B 21 C 21 D 21 E 25 29 C 29 G 29 H 33 B 33 C 33 D
35 A 35 B 35 H 35 J 35 K 36 A 39 A 39 C 39 D 41 A 41 B 41 C 42 A 45 A 46 A
47 B 48 A 49 A 49 D 51 A 51 B 51 C 52 B 52 C 53 54 A 55 56 57 58 A
59 60 62 63 64 B 64 C 64 D 64 E 66 E 80 A 80 B 83 A 83 B 83 C 84 A
84 B 84 C 84 D 84 E 84 F 84 G 84 H 85 A 85 B 85 C 86 87 88 89 90 A
90 C 91 C 92 93 A 94 A 94 E 97 B 97 C 97 D 105 B 105 C
3201 8E 43 C 61 A 61 B 104 C 105 A
5241 3206 102 B
5242 3101 66 A 66 B 95 B 95 C 95 D 95 E 95 H 96 A 96 B 96 C 97 A 98 C 99 E 99 F 100 A
100 C 100 E 100 F 101 A 102 A 102 F 102 G 103 A 103 D 103 E 104 A 104 B 106 A 106 B 107 A
107 B 108 A 108 B 109 A 109 D 109 E 110 B 110 C 110 E
3201 102 C 102 D 104 D 104 E 104 F
5243 3201 94 B 94 C 94 D 94 F 95 A 95 F 95 G 98 A 98 B 99 A 99 B 99 C 99 D 99 G 100 B
100 G 102 E 102 H 103 B 103 C 103 F 109 B 109 C 109 F 110 A 110 D
92
4.5.1. Evidena tipurilor naturale de pdure
În cadrul U.P. s-au identificat un numr de 5 tipuri de pdure. Acestea sunt redate în tabelul de mai jos:
Tabel 4.5.1.1.
Nr. Tip de pdure Suprafaa Productivitatea natural
Tip de
crt. Super. Mijl. Inf.
staiune Codul Diagnoza ha %
ha ha ha
1 4.3.1.1. 416.1 Fget montan cu Vaccinium myrtillus (i) 480,72 12 - - 480,72
Fget montan pe soluri schelete cu flor de mull
2 4.3.2.2. 411.4 1252,37 32 - 1252,37 -
(m)
3 4.4.1.0. 411.5 Fget de limit cu flor de mull (i) 1,63 - - - 1,63
4 4.4.2.0. 411.4 1601,21 41 - 1601,21 -
(m)
5 5.2.4.1. 424.1 Fget de dealuri cu flor acidofil (i) 0,72 - - - 0,72
Fget de deal pe soluri schelete cu flor de mull
6 5.2.4.2. 421.2 364,67 9 - 364,67 -
(m)
7 5.2.4.3. 421.1 Fget de deal cu flor de mull (s) 246,34 6 246,34 - -
ha 3947,66 100 246,34 3218,25 483,07
TOTAL U.P.
% 100 - 6 82 12
Tipul de pdure care ocup suprafaa cea mai mare (41%) în cadrul unitii de producie este
411.4– Fget montan pe soluri schelete cu flor de mull (m).
Din punctul de vedere al productivitii se constat c tipurile de pdure cele mai
rspândite sunt cele de productivitate mijlocie (82%), cele de productivitate superioar participând
cu un procentaj de (6%). La punctul 4.5.2. se prezint lista unitilor amenajistice pe tipuri de
staiuni i tipuri de pdure.
93

113D 114D 115D 116D 117D 118D 119D 120D 121D 122D 123D 124D 125D 126D
4311 4161 3B 4A 4B 4C 4D 4E 5B 5C 6D 6E 7C 9B 15 A 16 A 16 C
48 C 49 B 49 C 50 A 50 B 52 A 58 B 64 A 65 66 C 66 D 67 B 68 B 69 B 70 B
71 B 72 C 73 C 74 C 81 B 82 D 90 B 91 B
4322 4114 1A 3A 6B 6J 10 11 A 11 B 11 C 12 A 12 B 12 C 16 B 16 D 17 A 18
93 B 93 C 93 D 100 D 101 B
4410 4115 8C
4420 4114 1B 1C 2A 2B 2C 2D 5A 6A 6C 6F 6G 6H 6I 6K 7A
7B 7D 8A 8B 8D 8E 9A 9C 9D 13 A 13 B 13 C 14 A 14 B 14 C
15 B 15 C 15 D 19 A 19 B 21 B 21 C 21 D 21 E 25 29 C 29 G 29 H 33 B 33 C
33 D 35 A 35 B 35 H 35 J 35 K 36 A 39 A 39 C 39 D 41 A 41 B 41 C 42 A 43 C
45 A 46 A 47 B 48 A 49 A 49 D 51 A 51 B 51 C 52 B 52 C 53 54 A 55 56
57 58 A 59 60 61 A 61 B 62 63 64 B 64 C 64 D 64 E 66 E 80 A 80 B
83 A 83 B 83 C 84 A 84 B 84 C 84 D 84 E 84 F 84 G 84 H 85 A 85 B 85 C 86
87 88 89 90 A 90 C 91 C 92 93 A 94 A 94 E 97 B 97 C 97 D 104 C 105 A
105 B 105 C
5241 4241 102 B
5242 4212 66 A 66 B 95 B 95 C 95 D 95 E 95 H 96 A 96 B 96 C 97 A 98 C 99 E 99 F 100 A
100 C 100 E 100 F 101 A 102 A 102 C 102 D 102 F 102 G 103 A 103 D 103 E 104 A 104 B 104 D
104 E 104 F 106 A 106 B 107 A 107 B 108 A 108 B 109 A 109 D 109 E 110 B 110 C 110 E
5243 4211 94 B 94 C 94 D 94 F 95 A 95 F 95 G 98 A 98 B 99 A 99 B 99 C 99 D 99 G 100 B
100 G 102 E 102 H 103 B 103 C 103 F 109 B 109 C 109 F 110 A 110 D
94

113D 114D 115D 116D 117D 118D 119D 120D 121D 122D 123D 124D 125D 126D
94 B 94 C 94 F 95 A 95 F 95 G 98 A 99 A 99 B 99 C 99 G 100 B 100 G 102 E 102 H
103 B 103 C 103 F 109 B 109 C 109 F 110 A 110 D
1B 1C 2B 2C 2D 5A 6A 6B 6C 6I 6J 6K 7A 7D 8B
8D 8E 9C 10 11 A 11 C 12 A 12 B 12 C 13 A 13 C 14 A 14 C 15 B 15 D
16 D 17 A 19 A 21 B 21 D 21 E 22 A 23 A 24 A 25 26 B 26 C 26 D 26 E 27 B
27 C 27 D 27 E 27 F 29 B 29 D 29 G 30 B 30 C 30 G 32 A 32 B 33 B 33 C 35 A
35 C 35 I 35 K 36 A 37 B 37 D 37 F 37 G 38 C 39 A 39 D 40 B 40 C 40 D 41 A
41 B 41 C 42 A 42 B 43 C 45 A 46 A 47 A 48 A 49 A 49 D 51 C 54 A 55 56
57 58 A 59 60 61 A 61 B 62 63 64 B 64 C 64 D 64 E 66 A 66 B 66 E
67 A 68 A 69 A 70 A 71 A 71 C 72 A 73 A 73 B 73 D 74 A 74 B 74 D 75 A 75 B
75 C 76 A 76 B 77 A 77 B 77 C 78 A 78 B 78 C 78 D 78 E 78 F 79 A 80 A 80 B
81 A 81 C 82 A 82 C 82 F 83 A 83 B 84 A 84 D 84 E 84 F 84 G 84 H 85 A 85 B
85 C 86 87 88 89 90 A 91 A 92 93 A 94 A 95 D 96 A 96 B 96 C 97 A
97 B 97 C 97 D 98 C 99 E 100 C 100 D 100 F 101 A 101 B 102 A 102 C 102 D 103 D 103 E
104 A 104 C 104 D 104 E 105 A 105 B 105 C 106 A 107 A 108 A 108 B 109 D 110 B 110 C 110 E
3B 4A 5B 5C 6E 8C 9 B 15 A 16 A 16 C 20 A 20 B 20 C 21 A 26 A
28 A 28 E 28 F 36 C 44 A 45 B 50 A 58 B 64 A 65 66 C 66 D 67 B 68 B 69 B
70 B 71 B 72 C 73 C 74 C 81 B 82 D 90 B 91 B 102 B
Partial derivat
109 E
93 B 93 D 94 D 98 B 99 D
1A 2A 3A 4B 4C 4D 4E 6D 6F 6G 6H 7B 7C 8A 9A
9 D 11 B 13 B 14 B 15 C 16 B 18 19 B 21 C 22 B 23 B 27 A 28 B 28 C 28 D
29 A 29 C 29 F 29 H 30 A 30 D 30 E 30 F 31 A 31 B 31 C 32 C 33 D 34 A 35 B
35 D 35 E 35 G 35 H 35 J 37 C 37 E 38 A 38 B 39 B 39 C 40 A 42 D 43 A 45 C
47 B 51 A 51 B 52 A 52 B 52 C 53 72 B 72 D 82 B 82 E 83 C 84 B 84 C 90 C
91 C 93 C 94 E 95 B 95 C 95 E 95 H 99 F 100 A 100 E 102 F 102 G 103 A 104 B 104 F
106 B 107 B 109 A
29 E 33 A 34 B 35 F 36 B 37 A 42 C 43 B 44 B 47 C 48 B 48 C 49 B 49 C 50 B
95
Caracterul actual al tipului de pdure pe formaii forestiere este redat în tabelul urmtor:
Tabel 4.5.4.1.
Natural fundamental Derivat Artificial Tânr Tere-
Formaia Total
de productivitate total de product. de produc. nedefi- nuri Total
forestier sub- par pdure
sup.+ nit goale
(cod– sup. mijl. inf. prod. ial sup. mijl inf. inf.
mijl
denumire)
ha %
- - - - - - - - - - - - 105,97 105,97
3
00
- - - - - - - - - - - - 100 100
41 - 2322,14 360,74 - - - - - 585,44 67,61 - 3335,93 - 3335,93

Fgete pure 82
montane - 69 11 - - - - - 18 2 - 100 - 100
42 239,82 302,35 0,72 - 0,69 - - - 68,15 - - 611,73 - 611,73

Fgete pure 15
de dealuri 39 50 - - - - 11 - - 100 - 100
239,82 2624,49 361,46 - 0,69 - - - 653,59 67,61 - 3947,66 105,97 4053,63

100
TOTAL 6 66 9 - - - - - 17 2 - 97 3 100
U.P.
3225,77 - 0,69 - 721,20 - - - 4053,63
100
82 - - - 18 - - - 100
Pdurile luate în studiu fac parte din 2 formaii forestiere, iar analizând caracterul actual al
tipului de pdure redat pe formaii forestiere, tipuri de staiune i tipuri de pdure, în partea a III-a a
amenajamentului, la paragraful 16.3.1. i 16.3.2., se constat c 82% din suprafaa pduroas este
ocupat de pduri natural-fundamentale, i 18% artificiale, majoritatea arboretelor fiind viabile i
bine gospodrite.
96
4.6. Structura fondului de protecie i producie
Repartiia suprafeelor pe specii, clase de vârst i clase de producie este redat în tabelul de
mai jos:
Tabel 4.6.1.
Subunita- Clase de vârst Clase de producie
tea de
Grupe Supraf.
producie
de specii ha I II III IV V VI VII I II III IV V
sau
protecie
R inoase 973,10 223,56 335,38 179,71 43,31 5,11 125,21 60,82 5,99 19,52 831,57 116,02 -
Fag 2619,46 380,26 546,48 414,86 203,47 79,97 187,30 807,12 - 209,28 2275,68 134,50 -
Diverse
68,67 16,52 12,16 20,97 - 1,13 6,98 10,91 - 3,14 59,53 6,00 -
S.U.P. tari
„A” Diverse
1,18 1,18 - - - - - - - 0,24 0,94 - -
moi
Total
3662,41 621,52 894,02 615,54 246,78 86,21 319,49 878,85 5,99 232,18 3167,72 256,52 -
SUP “A”
R inoase 606 - - - - - 5,55 0,51 - - 6,06 - -
S.U.P. Fag 55,14 - - - - - - 5,14 - - 0,77 54,37 -
„E” Total
61,20 - - - - - 5,55 55,65 - - 6,83 54,37 -
SUP“E”
R inoase 8,93 3,35 5,58 - 5,58 3,35
S.U.P Fag 20,41 5,02 1,57 13,82 13,82 6,59
„K” Total
29,34 8,37 7,15 13,82 19,40 9,94
SUP“K”
R inoase 4,08 0,56 2,15 0,16 - - 1,21 2,47 1,37 0,24
Fag 184,67 1,32 8,82 9,03 9,58 9,95 145,97 10,17 173,15 1,35
S.U.P. Diverse
5,96 0,91 3,24 - - 0,20 1,61 4,23 1,61 0,12
„M” tari
Total
194,71 2,79 14,21 9,19 9,58 10,15 148,79 16,87 176,13 1,71
SUP “M”
R inoase 992,17 224,12 335,38 181,86 43,47 8,46 136,34 62,54 5,99 25,10 843,45 117,39 0,24
Fag 2879,68 381,58 546,48 423,68 212,50 94,57 198,82 1022,05 - 2232,10 2293,21 362,02 1,35
TOTAL Diverse
74,63 17,43 12,16 24,21 - 1,13 7,18 12,52 - 3,14 63,76 7,61 0,12
U.P. tari
Diverse
74,63 1,18 - - - - - - - 0,24 0,94 - -
moi
3947,66 624,31 894,02 629,75 255,97 104,16 342,34 1097,11 5,99 251,58 3201,36 487,02 1,71
Total U.P.
100 16 23 16 6 2 9 28 - 6 81 12 -
Din datele prezentate în tabelul 4.6.1 se observ c grupa de specii cea mai bine reprezentat
în suprafa este grupa fagului, urmat de grupa rinoaselor, reprezentat de molid, brad, larice,
duglas.
Pe locul al treilea se afl grupa diverselor tari reprezentat de: paltin de munte, frasin, cires,
ulm, carpen i diversele moi reprezentate de mesteacan, plop, salcie.
97
Structura U.P. în ceea ce prive te compoziia, consistena, clasa de producie medie,

cre terea curent i volumul este prezentat în tabelul 4.6.2.
Tabel 4.6.2.
Specii
Specificri Total
FA MO PAM CA LA BR DU DR DT DM
Compoziia (%) 73 24 1 1 1 - - - - - 100
Clasa de producie III0 III1 III0 III2 III1 III0 III0 III0 II9 II8 III1
Consistena 0,79 0,79 0,84 0,85 0,88 0,89 0,90 0,80 0,89 0,91 0,79
Vârsta medie (ani) 84 52 56 57 41 39 50 110 28 15 75
Cre terea curent
5,3 7,8 1,8 6,2 10,0 11,0 11,9 5,0 6,9 3,4 5,9
m3/an/ha
Volum mediu la ha
242 213 154 144 187 211 368 530 75 14 233
m3/ha
Volum total m3 697078 202449 6074 4427 4783 2351 2465 106 335 16 920084
Referitor la structura fondului de producie i protecie, se constat c predomin fagul cu

73% i molidul cu 24%, iar paltinul de munte carpenul i laricea cumulat însumeaz 3% din totalul
unit ii de produc ie.
În ceea ce prive te clasele de vârst, structura acestora este destul de dezechilibrat. Clasele
de vârst tinere I-III (1-60) ocup 55%, clasa de vârst a IV-a ocup 6%, iar arboretele exploatabile,
clasele V, VI i VII reprezint 39%.
În tabelul urmtor sunt evideniate arboretele slab productive i provizorii.

Tabel 4.7.1.
Nr. Caracterul actual al Suprafaa
crt. tipului de pdure
Uniti amenajistice ha %
3B, 4A, 5B, 5C, 6E, 8C, 9B, 15A, 16A, 16C, 20A, 20B, 20C,
Natural fundamental de 21A, 26A, 28A, 28E, 28F, 36C, 44A, 45B, 50A, 58B, 64A, 65,
1. 361,46 84
productivitate inferioar 66C, 66D, 67B, 68B, 69B, 70B, 71B, 72C, 73C, 74C, 81B, 82D,
90B, 91B, 102B
29E, 33A, 34B, 35F, 36B, 37A, 42C, 43B, 44B, 47C, 48B, 48C,
2. Artificial de prod. inf. 67,61 16
49B, 49C, 50B
Total 429,07 100
Arboretele natural fundamentale de productivitate inferioar valorific corespunztor

potenialul staional.
Arboretele artificial de productivitate inferioar, pot fi aduse la o stare mai bun prin
lucrrile de îngrijire sau tratamente. Dinamica refacerii acestor arborete va fi tratat în amnunt la
capitolul 6.6.
98
4.8. ARBORETE AFECTATE DE FACTORI DESTABILIZATORI SI LIMITATIVI
Suprafata afectata
% Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % Ha %
Doboraturi de vant (V1 - 4) 11 425.41 100 421.13 99 4.28 1
Uscare (U1 - 4) 23 911.22 100 905.67 99 5.55 1
Atacuri de daunatori (I1 - 3) 1 36.42 100 36.42 100
Incendieri (K1 - 3)
Rupturi de zapada si vant (Z1 - 4) 22 852.27 100 784.77 92 67.50 8
Poluare ( 1 - 4)
Alunecari (A1 - 4)
Inmlastinari (M1 - 3)
Roca la suprafata total (R1 - A) 11 418.08 100 175.43 42 67.72 16 11.90 3 54.40 13 108.63 26
din care pe:0.1-0.2S (R1 - 2) 6 243.15 100 175.43 72 67.72 28
0.3-0.5S (R3 - 5) 4 141.40 100 11.90 8 54.40 38 75.10 54
>=0.6S (R6 - A) 1 33.53 100 33.53 100
Tulpini nesanatoase total (T1 - A)
din care: 10-20% (T1 - 2)
30-50% (T3 - 5)
>=60% (T6 - A)
99

(V1 - 4) izolate 1A 14 C 18 19 A 27 D 28 D 29 D 30 A 30 B 30 E 35 I 37 C 37 E 37 F 38 B
40 A 40 B 40 D 42 B 62 64 B 64 D 65 66 B 66 C 66 D 66 E 67 B 78 B 78 E
78 F 85 B 95 D 95 E 95 G 95 H 97 A 102 B 102 C 102 E 102 G 102 H 103 A 103 B 103 C
103 E 103 F 105 B 110 A
destul de frecv. 39 C 82 B
(U1 - 4) slaba 1B 1C 3A 5B 5C 6C 6D 6G 6H 7A 7B 7C 7D 8C 8E
9A 9B 9C 9D 10 12 A 12 C 13 B 14 B 15 A 15 B 15 C 16 A 16 C 19 B
21 C 21 E 22 A 23 A 24 A 25 26 A 26 B 26 C 26 E 27 C 28 C 28 D 28 F 29 C
29 D 29 E 29 F 29 H 30 A 30 B 30 D 30 E 30 F 32 C 33 A 34 A 35 B 35 C 35 D
35 G 35 H 35 J 36 B 37 A 37 E 37 G 38 A 39 B 42 C 43 B 44 A 48 B 50 B 51 B
58 B 67 B 71 B 72 C 73 C 74 C 76 A 76 B 79 A 81 B 82 B 90 B 90 C 91 B 99 C
99 G 100 D 101 B 102 B
mijlocie 38 B 39 C
(I1 - 3) slab 34 A 35 B 35 G 35 J 39 C
Total I1 5 UA 36.42 HA
Total (I1 - 3) Atacuri de daunatori 5 UA 36.42 HA
(Z1 - 4) izolate 2A 2B 2C 3B 4A 4C 4D 5B 6C 6G 6H 7B 9A 9D 11 A
11 C 12 A 12 C 13 B 14 A 16 B 19 B 21 C 21 E 22 A 23 A 24 A 26 A 30 A 30 E
30 F 30 G 31 B 32 B 33 A 35 E 35 F 36 B 37 A 37 D 42 D 43 A 43 B 44 A 44 B
45 A 45 B 45 C 47 C 48 B 48 C 49 B 49 C 50 B 51 B 71 B 72 C 73 C 76 A 76 B
90 C 91 A 91 B 91 C 99 A 99 B 99 C 99 D 99 E 99 G 100 B 100 D 100 G 101 B 106 B
destul de frecv. 3A 4B 4E 6D 7C 14 B 15 C 29 F 30 D 37 F 37 G 39 B 42 C 83 C
(R1 - 2) /0,1S 5A 21 A 21 B 28 A 50 A 53 54 A 58 A 71 A 73 A 85 A 85 C
/0,2S 14 C 15 B 20 A 21 D 64 E 66 C
(R3 - 5) /0,3S 67 B 90 B
/0,4S 65 71 B 73 C 101 B 102 B
/0,5S 8C 9B 16 A 16 C 26 A 28 F 64 A 68 B 70 B 72 C 100 D
(R6 - A) /0,6S 20 B 20 C 58 B 66 D 74 C 81 B 82 D 91 B
Total (R6 - A) Roca la suprafata pe >=0.6S 8 UA 33.53 HA
100
Factorii destabilizatori i limitativi au o prezen semnificativ în cadrul unitii de producie

i sunt reprezentai de: doborâturile de vânt pe o suprafa de 425,41 ha; uscarea pe o suprafa de
911.22 ha; atacuri de duntori pe o suprafa de 36,42 ha; roc la suprafa pe o suprafa de
418.08 ha; rupturile de zpad pe o suprafa de 852.27 ha. Toi ace ti factori se manifest cu o
intensitate redus pân la excesiv. Suprafeele menionate se refer la suprafeele totale pe care
ace tia se întâlnesc, nu la suprafee efectiv afectate.
Msurile silvotehnice necesare pentru conducerea arboretelor afectate vor fi tratate în detaliu
la paragraful 6.7. i la capitolul 8.
Lucrrile necesare pentru a menine o stare fitosanitar corespunztoare a pdurilor fac parte
integrant din procesul de gospodrire silvic. Obiectivul principal al acestor lucrri este aducerea i
meninerea pdurilor într-o stare bun de igien, prin prevenirea apariiei în mas a duntorilor
animali i vegetali.
În perioada de aplicare a amenajamentului expirat, în pdurile din U.P. IV Blidar nu s-au
înregistrat atacuri în mas din partea duntorilor.
Pentru ridicarea strii fitosanitare a pdurilor se fac urmtoarele recomandri :
- extragerea arborilor uscai, vtmai i rupi de vânt sau zpad;
- curirea parchetelor în urma lucrrilor de exploatare;
- strângerea crcilor în grmezi i valorificarea lor;
- observarea atent a dinamicii dezvoltrii duntorilor i combaterea lor la timp;
- intensificarea pazei contra incendiilor;
- amenajarea de locuri pentru odihn i fumat;
- supravegherea foarte atent a activitii turistice în zon;
- intensificarea muncii de propagand i avertizare.
101
Corelaia dintre bonitatea staiunilor i productivitatea arboretelor care vegeteaz pe aceste

staiuni este redat în tabelul de mai jos.
Tabel 4.10.1.
Bonitatea staiunilor Productivitatea arboretelor Diferene
Supraf
Suprafaa
Categoria % Categoria aa % + -
-ha-
-ha-
Natural fundamental de productivitate superioar 239,82 6
Superioar 246,34 6 Artificial de productivitate superioar 630,42 16 16 -
Total 870,24 22
Natural fundamental de productivitate mijlocie 2624,49 66
Mijlocie 3218,25 82 - 15
Par ial derivat 0,69 -
Total 2648,35 67
Natural fundamental de productivitate inferioar 361,46 9
Inferioar 483,07 12 Artificial de productivitate inferioar 67,61 2 - 1
Total 429,07 11
Total 3947,66 100 Total general 3947,66 100 16 16
Condiiile specifice unitii de producie IV Blidar au dus la identificarea a 7 tipuri de

staiuni forestiere, încadrate în 2 etaje de vegetaie (F.M.1.+F.D.4. i F.D.3.). În cadrul acestei
diversiti staionale s-au descris 7 tipuri de pdure.
Vegetaia forestier este corespunztoare condiiilor staionale. Exist totu i 721,20 ha
arborete necorespunztoare (artificiale). Corespondena tip de staiune–productivitate arborete este
urmtoarea :
- pentru 6% staiuni de bonitate superioar corespund 6% arborete de tip natural fundamental de
productivitate superioar i 16% arborete artificiale/parial sau total derivate de productivitate
superioar;
productivitate mijlocie i 1% arborete artificiale/parial sau total derivate de productivitate
mijlocie.
cre terea speciilor forestiere indigene de valoare i în special a fagului, molidului, dar i a speciilor
de amestec (paltin).
A a dup cum s-a artat la paragrafele anterioare, teritoriul unitii de producie este situat în
etajele fitoclimatice FM1+FD4 (3335,93 ha) i FD3 (611,73 ha), cu pante destul de repezi, cu
expoziii predominant par ial însorite, cu districambosoluri, eutricambosoluri i luvosoluri.
102
În aceste condiii, speciile amintite mai sus, vegeteaz foarte bine, atât ca arborete pure, dar
mai ales în cadrul unor amestecuri de fag cu molid.
Factorii naturali limitativi pentru vegetaia forestier din teritoriul unitii sunt: roca la
suprafa , uscarea, eroziunea în suprafa , doborâturile de vânt, dar i unele atacturi de duntori.
În ceea ce prive te fondul de producie actual se prezint în continuare o analiz a structurii
actuale în raport cu caracteristicile de baz: compoziie, clasa de vârst i clasa de producie.
a ) compoziia arboretelor – din tabelul de la paragraful 16.2.9. (partea a III-a) se desprind
urmtoarele compoziii pe U.P. i subuniti :
- SUP ,,A”: 72FA 25MO 1PAM 1CA 1LA
- SUP ,,M”: 94FA 2MO 2PAM 1CA 1CAS
- SUP ,,E”: 90FA 10MO
- SUP ,,K”: 69FA 22MO 9LA
- UP : 73FA 24MO 1PAM 1CA 1LA
Compoziia acestor arborete se va îmbunti dup aplicarea msurilor prevzute de actualul
amenajament, în special dup executarea operaiunilor culturale.
b) clasele de vârst pentru fondul productiv S.U.P. – A sunt :
I – 17%, II – 24%, III – 17%, IV – 7%, V – 2%, VI+ – 33%
c) clasele de producie pentru fondul productiv S.U.P. –A sunt :
I – %, II – 6%, III – 87%, IV – 7%, V – %.
103
5. STABILIREA FUNCIILOR SOCIAL-ECONOMICE ALE PDURII

5.1. Stabilirea funciilor social economice i ecologice ale pdurii
Obiectivele social-economice i ecologice stabilite pentru pdurile din cadrul unitii de

producie IV Blidar sunt prezentate în tabelul urmtor:
Tabel 5.1.1.1
Nr.
Grupa de obiective i servicii Denumirea obiectivului de protejat sau a serviciului de realizat
crt.
1 Hidrologice (de protec ie a apelor) - Perimetrul lacului de acumulare Firiza ;
2 Protecia terenurilor i solurilor - terenuri cu pant mare;
- men inerea i conservarea pdurilor cvasivirgine;
- conservarea genofondului i ecofondului forestier din
rezerva ia natural “Tul lui Dumitru” ;
- arboretele din reeaua ecologic Natura 2000 “Mun ii
Servicii tiinifice i de ocrotire a
3 Gutâi- ROSPA0134”, ROSCI0092 Igni ;
genofondului i ecofondului forestier
- producerea de semin e forestiere pentru specile Molid, Fag i
Larice;
- men inerea i conservarea arboretelor din ecosisteme rare,
amenin ate sau periclitate (castan comestibil);
4 Produse lemnoase - lemn de calitate superioar i cherestea;
- vânatul,fructe de pdure, ciuperci comestibile, plante
5 Alte produse
medicinale i aromate;

funcionale.
5.1.2. Funciile pdurii
Repartiia suprafeei pe grupe i categorii funcionale este redat în tabelul 5.1.2.1.

Tabe .5.1.2.1.
Grupa i categoria funcional Suprafa
Cod Denumire Ha %
Grupa I-a
Arboretele situate pe versanii râurilor i pâraielor din zonele montan, de dealuri i colinare,
1.1C 2552,66 65
care alimenteaz lacurile de acumulare i naturale (T IV)
Arboretele situate pe stâncrii, pe grohoti uri i pe terenuri cu eroziune în adâncime i pe terenuri cu înclinarea
1.2A mai mare de 30 grade pe substrate de fli (facies marnos, marno-argilos i argilos), nisipuri, pietri uri i loess, 182,37 5
precum i cele situate pe terenuri cu înclina-re mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (T II)
1.5C Arboretele cuprinse în rezervaii naturale, cu regim strict de protecie (Tul lui Dumitru) (T I) 6,83 -
1.5H Arboretele constituite ca rezervaii seminologice (T II) 29,34 1
1.5O Arboretele din pduri cvasivirgine (T.I) 54,37 1
Arboretele din pduri/ecosisteme de pdure cu valoare protectiv pentru specii de interes
1.5R deosebit incluse în arii de protecie special avifaunistic, în scopul conservrii speciilor de 1109,75 28
psri (din reeaua ecologic Natura 2000 – ROSPA 0134 Mun ii Gutâi) (T IV)
104
Grupa i categoria funcional Suprafa
Cod Denumire Ha %
Grupa I-a
1.5U Arboretele din ecosisteme forestiere rare, ameninate sau periclitate (T II) 12,34 -
Întreaga suprafa a unitii de producie IV Blidar este încadrat în grupa I funcional.

Cu caracter de noutate, pentru amenajamentul U.P. IV Blidar s-a fcut analiza arboretelor în
vederea identificrii pdurilor virgine i cvasivirgine i zonarea func ional corespunztoare a
acestora, constatându-se c în cuprinsul acestei unit i de produc ie exist pduri cvasivirgine, în
suprafa de 54,37 ha.
Situl de interes comunitar Igni – cod ROSCI0092 se suprapune par ial peste limitele unit ii
de produc ie IV Blidar i ocup în fondul forestier proprietate public a statului o suprafa de 4,17
ha, ceea ce reprezint sub 1% din suprafaa. Categoria func ional 1.5.Q nu apare în tabelul 5.1.2.1.
deoarece este func ie secundar.
105
Analiza arboretelor din U.P. IV Blidar, O.S. Firiza, prin prisma criteriilor i indicatorilor prevzui de Ordinul 3397/2012
Tabel 5.1.2.2
Îndeplinete sau nu criteriile i indicatorii pentru:
u.a.
Vârsta
(Pdure
suprafa
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
1.8.
1.9.
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
1.8.
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
Suprafaa
Compoziia
Consistena
ultimii 30 ani
Consistena + roca la
Rezultatul analizei
virgin/cvasivirgin)
Volum la hectar extras în

1B 26,62 10FA 140 0,6 0,6 79 Da Da Da Nu Da Nu Da Nu Nu Da Da Nu Da Da Da Da Da Nu Da Nu Da Nu Nu Da Nu Da Da
4C 4,22 5MO5FA 130 0,8 0,8 19 Da Da Da Nu Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Da Nu Da Da Da Da Nu Nu Nu Da Da
5B 21,38 10FA 130 0,8 0,8 17 Da Da Da Nu Da Da Da Da Nu Da Da Nu Da Da Da Da Da Nu Da Da Da Da Nu Da Nu Da Da
5C 10,09 9FA1MO 180 0,4 0,4 128 Da Da Da Nu Da Nu Da Da Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Da Nu Da Nu Da Da Nu Nu Nu Da Da
6C 26,43 8FA2MO 180 0,8 0,8 12 Da Da Da Nu Da Da Da Da Nu Da Da Nu Da Da Da Da Da Nu Da Da Da Da Nu Da Nu Da Da
7A 8,31 9FA1MO 180 0,7 0,7 12 Da Da Da Nu Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Da Nu Da Da Da Nu Nu Nu Nu Da Da
7D 6,49 10FA 120 0,8 0,8 6 Da Da Da Nu Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Da Nu Da Da Da Nu Nu Nu Nu Da Da
9B 3,16 10FA 100 0,7 1,0 18 Da Da Da Nu Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Nu Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Da
9C 8,50 9FA1MO 150 0,8 0,8 24 Da Da Da Nu Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Nu Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Da
12A 25,73 10FA 150 0,8 0,8 1 Da Da Da Nu Da Da Da Nu Nu Da Da Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Da Nu Da Da
12C 2,42 10FA 150 0,5 0,5 4 Da Da Da Nu Da Nu Da Nu Nu Nu Da Nu Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Nu Nu Da Nu Da Da
14C 8,94 9FA1PAM 150 0,8 1,0 - Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Nu Nu Da Da
1B 26,62 10FA 140 0,6 0,6 79 Da Da Da Nu Da Nu Da Nu Nu Da Da Nu Da Da Da Da Da Nu Da Nu Da Nu Nu Da Nu Da Da
cvasivirgine
4C 4,22 5MO5FA 130 0,8 0,8 19 Da Da Da Nu Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Da Nu Da Da Da Da Nu Nu Nu Da Da

5B 21,38 10FA 130 0,8 0,8 17 Da Da Da Nu Da Da Da Da Nu Da Da Nu Da Da Da Da Da Nu Da Da Da Da Nu Da Nu Da Da
5C 10,09 9FA1MO 180 0,4 0,4 128 Da Da Da Nu Da Nu Da Da Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Da Nu Da Nu Da Da Nu Nu Nu Da Da
6C 26,43 8FA2MO 180 0,8 0,8 12 Da Da Da Nu Da Da Da Da Nu Da Da Nu Da Da Da Da Da Nu Da Da Da Da Nu Da Nu Da Da
7A 8,31 9FA1MO 180 0,7 0,7 12 Da Da Da Nu Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Da Nu Da Da Da Nu Nu Nu Nu Da Da
7D 6,49 10FA 120 0,8 0,8 6 Da Da Da Nu Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Da Nu Da Da Da Nu Nu Nu Nu Da Da

9B 3,16 10FA 100 0,7 1,0 18 Da Da Da Nu Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Nu Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Da
9C 8,50 9FA1MO 150 0,8 0,8 24 Da Da Da Nu Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Nu Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Da
12C 2,42 10FA 150 0,5 0,5 4 Da Da Da Nu Da Nu Da Nu Nu Nu Da Nu Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Nu Nu Da Nu Da Da
Nu îndeplinesc criteriile i indicatorii, pentru a fi încadrate ca pduri virgine i
14C 8,94 9FA1PAM 150 0,8 1,0 - Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Nu Nu Da Da

689
106
690
Tabel 5.1.2.2 (continuare)

u.a.
Vârsta
(Pdure
1.1.
1.2.
suprafa
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
1.8.
1.9.
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
1.8.
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
Suprafaa
Compoziia
Consistena
ultimii 30 ani
Rezultatul analizei
virgin/cvasivirgin)
15A 9,41 10FA 150 0,7 0,7 27 Da Da Da Nu Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Da Nu Da Da Da Da Nu Nu Nu Da Da
16A 1,43 10FA 150 0,6 1,0 22 Da Da Da Nu Da Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Nu Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Da
16C 2,37 10FA 150 0,7 1,0 21 Da Da Da Nu Da Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Nu Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Da
20C 7,30 10FA 140 0,7 1,0 - Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Nu Da Da
21A 24,84 10FA 150 0,7 0,8 2 Da Da Da Nu Da Da Da Nu Nu Da Da Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Nu Da Nu Da Da
21D 20,86 10FA 160 0,4 0,6 134 Da Da Da Nu Da Nu Da Nu Nu Da Da Nu Da Da Da Da Da Nu Da Nu Da Nu Da Da Nu Da Da
25 15,57 10FA 140 0,3 0,3 107 Da Da Da Nu Da Nu Da Nu Nu Nu Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Nu Da Nu Nu Da Da Da Da
26A 6,81 10FA 120 0,6 1,0 1 Da Da Da Nu Da Da Da Da Nu Da Da Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Da
26B 29,93 10FA 150 0,7 0,7 9 Da Da Da Nu Da Da Da Nu Nu Da Da Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Da Nu Da Da
26C 6,86 8FA2MO 150 0,7 0,7 6 Da Da Da Nu Da Da Da Da Nu Nu Da Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Nu Da Da
26E 14,53 10FA 180 0,7 0,7 7 Da Da Da Nu Da Da Da Nu Nu Da Da Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Da Nu Da Da
27C 3,82 7FA3MO 130 0,6 0,6 18 Da Da Da Nu Da Nu Da Da Nu Da Da Nu Da Da Da Da Da Nu Da Nu Da Da Da Da Nu Da Da
28E 4,70 10FA 130 0,7 0,7 - Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Da
29D 17,29 9FA1MO 180 0,5 0,5 158 Da Da Da Nu Da Nu Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Nu Da Nu Da Nu Nu Nu Nu Nu Da
41B 3,61 8FA2MO 120 0,8 0,8 27 Da Da Da Nu Da Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Nu Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Da
46A 27,08 9FA1MO 130 0,4 0,4 158 Da Da Da Nu Da Nu Da Da Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Nu Da Da Da Da Da Da Da
47A 38,66 10FA 175 0,3 0,3 147 Da Da Da Nu Da Nu Da Da Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Nu Da Da Da Da Da Da Da

Nu îndeplinesc criteriile i indicatorii, pentru a fi încadrate ca pduri virgine i cvasivirgine
49D 14,79 10FA 180 0,4 0,4 125 Da Da Da Nu Da Nu Da Da Nu Da Nu Nu Nu Da Da Da Da Nu Da Nu Da Da Da Nu Nu Nu Da
107
u.a.
Vârsta
(Pdure
1.1.
1.2.
suprafa
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
1.8.
1.9.
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
1.8.
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
Suprafaa
Compoziia
Consistena
ultimii 30 ani
Rezultatul analizei
virgin/cvasivirgin)
65 25,45 10FA 130 0,6 1,0 - Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da
66D 3,12 10FA 190 0,6 1,0 - Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu DA Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da
67B 2,88 10FA 130 0,6 0,9 - Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da
criteriile

Îndeplinesc
cvasivirgine
pentru pduri

64A 1,51 10FA 170 0,6 1,0 26 Da Nu Da Nu Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Da Da Nu Da Nu Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Da
66C 7,56 10FA 75 0,9 1,0 - Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu DA Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Da
66E 0,87 9FA1CA 130 0,8 0,8 - Da Da Da Nu Da Da Da Da Nu Nu Da Nu Nu Da Da Da Da Nu Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Da
70B 28,37 10FA 180 0,6 1,0 44 Da Da Da Nu Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Da Da Da Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da
71B 22,71 10FA 180 0,6 1,0 9 Da Da Da Nu Da Da Da Da Nu Da Da Nu Da Da Da Da Nu Da Da Da Da Da Nu Da Da Da Da
72C 5,95 10FA 150 0,7 1,0 1 Da Da Da Nu Da Da Da Da Nu Da Da Nu Da Da Da Da Nu Da Da Da Da Da Nu Da Da Da Da
73C 4,23 10FA 140 0,7 1,0 - Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Da Nu Da Da Da Da Nu Da Da Da Da Da Nu Nu Da Da Da
74C 2,24 10FA 180 0,5 1,0 - Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Da Nu Da Da Da Da Nu Da Da Da Da Da Nu Nu Da Da Da
76A 35,90 10FA 130 0,8 0,8 4 Da Da Da Nu Da Da Da Nu Nu Da Da Nu Da Da Da Da Da Nu Da Da Da Nu Da Da Nu Da Da
76B 4,10 10FA 180 0,8 0,8 12 Da Da Da Nu Da Da Da Nu Nu Da Da Nu Da Da Da Da Da Nu Da Da Da Nu Da Da Nu Da Da
virgine i cvasivirgine
77A 16,67 9FA1PAM 130 0,8 0,8 1 Da Da Da Nu Da Da Da Nu Nu Da Da Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Da Nu Da Da

pentru a fi încadrate ca pduri
78A 7,67 10FA 180 0,6 0,6 191 Da Da Da Nu Da Nu Da Da Nu Da Da Nu Da Da Da Da Da Nu Da Nu Da Da Da Da Nu Da Da

Nu îndeplinesc criteriile i indicatorii,
78B 12,35 10FA 180 0,8 0,8 10 Da Da Da Nu Da Da Da Da Nu Da Da Nu Da Da Da Da Da Nu Da Da Da Da Da Da Nu Da Da

78E 2,22 9FA1MO 180 0,7 0,7 19 Da Da Da Nu Da Da Da Nu Nu Da Da Nu Da Da Da Da Da Nu Da Da Da Nu Da Da Nu Da Da
78F 3,10 8FA2MO 130 0,8 0,8 13 Da Da Da Nu Da Da Da Nu Nu Da Da Nu Da Da Da Da Da Nu Da Da Da Nu Da Da Nu Da Da

79A 25,81 8FA2MO 180 0,5 0,5 138 Da Da Da Nu Da Nu Da Da Nu Da Da Nu Da Da Da Da Da Nu Da Nu Da Da Da Da Nu Da Da
691
108
692

u.a.
Vârsta
(Pdure
1.1.
1.2.
suprafa
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
1.8.
1.9.
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
1.8.
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
Suprafaa
Compoziia
Consistena
ultimii 30 ani
Rezultatul analizei
virgin/cvasivirgin)
80A 12,14 9FA1PAM 180 0,8 0,8 10 Da Da Da Nu Da Da Da Nu Nu Da Da Nu Da Da Da Da Da Nu Da Da Da Nu Da Da Nu Da Da
80B 20,92 10FA 180 0,8 0,8 7 Da Da Da Nu Da Da Da Nu Nu Da Da Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Da Nu Da Da
82C 6,71 10FA 180 0,8 0,8 4 Da Da Da Nu Da Da Da Da Nu Da Da Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Da
82D 1,26 10FA 130 0,6 1,0 - Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Nu Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Nu Nu Da
84H 2,29 9FA1PAM 180 0,8 0,8 - Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Nu Da Nu Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Nu Nu Da
85A 18,91 10FA 180 0,4 0,5 115 Da Da Da Nu Da Nu Da Nu Nu Da Da Da Nu Da Da Da Da Nu Da Nu Da Nu Da Da Da Nu Da
85B 10,74 10FA 180 0,8 0,8 - Da Da Da Da Da Da Da Nu Nu Da Da Da Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Da Da Nu Da
85C 12,03 9FA1PAM 130 0,4 0,5 180 Da Da Da Nu Da Nu Da Da Nu Da Da Da Nu Da Da Da Da Nu Da Nu Da Da Da Da Da Nu Da
90B 9,02 10FA 180 0,7 1,0 - Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Nu Da Da
91B 9,15 10FA 180 0,6 1,0 - Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Nu Da Da
cvasivirgine
93A 14,25 10FA 100 0,8 0,8 4 Da Da Da Nu Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Nu Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Da

95D 10,02 8FA1MO1CA 110 0,8 0,8 4 Da Da Da Nu Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Nu Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Da
96A 0,87 6FA2MO1PAM1CA 150 0,6 0,6 278 Da Da Da Nu Da Nu Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Nu Da Nu Da Da Nu Nu Nu Nu Da
99C 12,72 10FA 180 0,6 0,6 47 Da Da Da Nu Da Nu Da Nu Nu Da Da Nu Da Da Da Da Da Nu Da Nu Da Nu Da Da Nu Da Da
99G 10,12 10FA 180 0,6 0,6 10 Da Da Da Nu Da Nu Da Nu Nu Da Da Nu Da Da Da Da Da Nu Da Nu Da Nu Da Da Nu Da Da
100D 5,54 10FA 100 0,7 0,7 7 Da Da Da Nu Da Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Nu Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Da
101B 1,29 10FA 120 0,7 1,0 - Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Da
102B 0,72 10FA 110 0,5 1,0 - Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Da
Nu îndeplinesc criteriile i indicatorii, pentru a fi încadrate ca pduri virgine i
105B 14,13 8FA2PAM 180 0,7 0,7 - Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Da Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Da Da

În tabelul anterior au fost trecute doar u.a.-urile cu biodiversitate ridicat, inclusiv sub raportul dimensiunilor i vârstei arborilor, unii dintre
acetia având vârste apropiate de limita longevit ii, respectiv cu elemente de arboret cu vârste de peste 150 de ani, având frecvent structur plurien i
relative plurien, conform criteriului 1 – naturalitate, indicatori de la punctul 1.3. din ordinul men ionat anterior.
109
Arboretele din u.a.: 65, 66D, 67B, 68B, 69B, îndeplinesc cumulat criteriile i indicatorii din
Ordinul 3397/2012, prin urmare au fost încadrate ca i pduri cvasivirgine.
Potrivit obiectivelor social economice generale preconizate mai sus, amenajamentul a atribuit
urmtoarele funcii :
a) pduri cu funcii speciale de protecie:
1. – pduri în care nu se reglementeaz procesul de producie, încadrate în grupa I funcional, categoriile:
- 2A - Arboretele situate pe stâncrii, pe grohoti uri i pe terenuri cu eroziune în adâncime i
pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fli (facies marnos, marno-
argilos i argilos), nisipuri, pietri uri i loess, precum i cele situate pe terenuri cu înclinare mai
mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (T II)– 182,37 ha;
- 5C - Arboretele cuprinse în rezervaii naturale, cu regim strict de protecie (Tul lui
Dumitru) (T I)- 6,83 ha;
- 5H - Arboretele constituite ca rezervaii seminologice (T II)- 29,34 ha;
- 5O - Arboretele din pduri cvasivirgine (T.I)- 55,48 ha;
- 5R - Arboretele din pduri/ecosisteme de pdure cu valoare protectiv pentru specii
Mun ii Gutâi) (T IV)- 1109,75 ha;
-5U - Arboretele din ecosisteme forestiere rare, ameninate sau periclitate (T II)-
12,34 ha.
2. – pduri în care se reglementeaz procesul de producie, încadrate în grupa I funcional,
categoriile:
– 5R - Arboretele din pduri/ecosisteme de pdure cu valoare protectiv pentru
specii de interes deosebit incluse în arii de protecie special avifaunistic, în
scopul conservrii speciilor de psri (din reeaua ecologic Natura 2000 –
ROSPA 0134 Mun ii Gutâi) (T IV)- 1109,75 ha;
– 1C - Arboretele situate pe versanii râurilor i pâraielor din zonele montan, de
dealuri i colinare, care alimenteaz lacurile de acumulare i naturale (T IV)-
2552,66 ha.
Pe tipuri funcionale situaia se prezint astfel :
Tabel 5.1.2.3.
Tipul de categorie Suprafaa

Categorii funcionale elul de cospodrire
funcional ha %
T. I. 5C, 5O ocrotire integral 61,20 1
T. II. 2A, 5H, 5U conservare deosebit 224,04 6
T.IV. 5R, 1C protecie i producie 3662,41 93
TOTAL U.P. 3947,66 100
110

impune constituirea a patru subuniti, astfel:
S.U.P. “A”– codru regulat, sortimente obi nuite, în suprafa de 3662,41 ha, cu arborete
formate în principal din fag i amestecuri de molid cu brad, fag i paltin de munte, încadrate în
grupa I funcional, categoria funcional 1.5Q i 1.1C, (tipul funcional IV).
S.U.P. “M”– pduri supuse regimului de conservare deosebit, în suprafa de 194,71 ha, în
care nu se reglementeaz procesul de producie lemnoas, în care se vor executa numai lucrri de
îngrijire i de conservare i în care sunt incluse arborete aparinând grupei I funcionale, categoria
funcional 2A, 5H i 5U, (tipul funcional II).
S.U.P. “K”– rezervaii de semin e, în suprafa de 29,34 ha, în care nu se reglementeaz
procesul de producie lemnoas, în care se vor executa numai lucrri de îngrijire i de conservare i
în care sunt incluse arborete aparinând în întregime grupei I funcionale, categoria funcional 5H (
tipul funcional II).
S.U.P. “E”- rezervaii pentru ocrotirea integral a naturii – pduri cvasivirgine i arboretele
cuprinse în rezervaii naturale, cu regim strict de protecie (Tul lui Dumitru), în suprafa de
61,20 ha, încadrate în grupa I funcional, categoriile funcionale 5O i 5C (tipul funcional I) în
care nu s-au prevzut lucrri.
Constituirea subunitilor de gospodrire este prezentat în tabelul 5.1.3.1.
111

5N 5V 6N1 6N2 6V 11N 11V 13N 17N
22N 23N 24N1 24N2 26N 28N 29N 30N 31N
32N 33N1 33N2 33N3 34N1 34N2 35N1 35N2 35N3
35N4 37N 38N 39N 41N1 41N2 43N 44N 45N
46V 47N1 47N2 47N3 48N 49N 50A 50C 50N1
50N2 54N 54V 64F 66A 72V 76V 78N 79N1
79N2 102V 103V 109V 111D 112D 113D 114D 115D
116D 117D 118D 119D 120D 121D 122D 123D 124D
125D 126D
A 1A 1B 1C 2A 2B 2C 2D 3A 3B
4A 4B 4C 4D 4E 5A 5B 5C 6A
6B 6C 6D 6E 6F 6G 6H 6I 6J
6K 7A 7B 7C 7D 8A 8B 8D 8E
9A 9C 9D 10 11 A 11 B 11 C 12 A 12 B
12 C 13 A 13 B 13 C 14 A 14 B 14 C 15 B 15 C
15 D 16 B 16 D 17 A 18 19 A 19 B 21 B 21 C
21 D 21 E 22 A 22 B 23 A 23 B 24 A 25 26 B
26 C 26 D 26 E 27 A 27 B 27 C 27 D 27 E 27 F
28 B 28 C 28 D 29 A 29 B 29 C 29 D 29 E 29 F
29 G 29 H 30 A 30 B 30 C 30 D 30 E 30 F 30 G
31 A 31 B 31 C 32 A 32 B 32 C 33 A 33 B 33 C
33 D 34 A 34 B 35 A 35 B 35 D 35 E 35 F 35 G
35 H 35 I 35 K 36 A 36 B 36 C 37 A 37 B 37 C
37 D 37 E 37 F 37 G 38 A 38 C 39 A 39 B 39 D
40 A 40 B 40 C 40 D 41 A 41 B 41 C 42 A 42 B
42 C 42 D 43 A 43 B 43 C 44 A 44 B 45 A 45 B
45 C 46 A 47 A 47 B 47 C 48 A 48 B 48 C 49 A
49 B 49 C 49 D 50 B 51 A 51 B 51 C 52 A 52 B
52 C 53 54 A 55 56 57 58 A 59 60
61 A 61 B 62 63 64 B 64 C 64 D 64 E 66 A
66 B 66 E 67 A 68 A 69 A 70 A 71 A 71 C 72 A
72 B 72 D 73 A 73 B 73 D 74 A 74 B 74 D 75 A
75 B 75 C 76 A 76 B 77 A 77 B 77 C 78 A 78 B
78 C 78 D 78 E 78 F 79 A 80 A 80 B 81 A 81 C
82 A 82 B 82 C 82 E 82 F 83 A 83 B 83 C 84 A
84 B 84 C 84 D 84 E 84 F 84 G 84 H 85 A 85 B
85 C 86 87 88 89 90 A 90 C 91 A 91 C
92 93 A 93 C 93 D 94 A 94 B 94 C 94 E 94 F
95 A 95 B 95 C 95 D 95 E 95 F 95 G 95 H 96 A
96 B 96 C 97 A 97 B 97 C 97 D 98 A 98 B 98 C
99 A 99 B 99 D 99 E 99 F 100 A 100 B 100 C 100 E
100 F 100 G 101 A 102 A 102 C 102 D 102 E 102 F 102 G
102 H 103 B 103 C 103 D 103 E 103 F 104 A 104 B 104 C
104 D 104 E 104 F 105 A 105 B 105 C 106 A 106 B 107 A
107 B 108 A 108 B 109 A 109 B 109 C 109 E 109 F 110 A
110 B 110 C 110 D
E 35 J 38 B 39 C 65 66 D 67 B 68 B 69 B
K 35 C 93 B 94 D 99 C 99 G
M 8C 9B 15 A 16 A 16 C 20 A 20 B 20 C 21 A
26 A 28 A 28 E 28 F 50 A 58 B 64 A 66 C 70 B
71 B 72 C 73 C 74 C 81 B 82 D 90 B 91 B 100 D
101 B 102 B 103 A 109 D 110 E
112
Pentru a dirija arboretele de la actuala structur spre structura corespunztoare, menit s

îndeplineasc în cele mai bune condiii obiectivele social-economice, este necesar s se stabileasc
cile prin care s se poat ajunge la aceast structur, acestea fiind: regimul, compoziia el,
tratamentul, exploatabilitatea i ciclul.
5.2.1. Regimul

actual a fondului productiv i protectiv al unitii de producie, în care ponderea este deinut de
molid, brad i fag, de necesitile folosirii cât mai eficiente a capacitii de producie i protecie se
adopt regimul codru.
5.2.2. Compoziia el
Pentru fiecare arboret în parte, amenajamentul a stabilit o compoziie corespunztoare tipului

natural fundamental de pdure, condiiilor staionale, funciilor social-economice atribuite, precum
i strii de fapt actuale a acestuia. Compoziia el în descrierea parcelar este redat difereniat dup
cum urmeaz :
- compoziia el la exploatabilitate – este redat pentru arboretele preexploatabile i
vârsta exploatabilitii, în raport cu compoziia lor actual i cu posibilitile de modificare a ei prin
interveniile posibile a se executa.
- compoziia el de regenerare- este redat numai pentru arboretele exploatabile în prezent i
pentru cele care devin exploatabile în cursul primei perioade de amenajare. La stabilirea acesteia, s-
a inut cont de compoziia corespunztoare tipului natural fundamental de pdure, de “Îndrumri
tehnice pentru compoziii, scheme i tehnologii de regenerare a pdurilor“, precum i de “Norme
tehnice pentru alegerea i aplicarea tratamentelor”.
Compoziia el optim este compoziia stabilit pentru fiecare tip natural fundamental de
pdure în parte, în raport cu elurile de gospodrire i cu condiiile ecologice date. Prin lucrrile
propuse de amenajament, se va urmri realizarea compoziiei optime.
În tabelul.5.2.2.1. s-au trecut compoziiile optime pentru fiecare tip natural fundamental de
pdure.
113
Tabel 5.2.2.1.
Tip de Tip de Suprafaa pe specii - ha
Suprafa a
SUP stai- pdure Compoziia- el
ha FA CA BR MO CAS PAM LA DT
une
4.3.1.1 416.1 7FA2MO2DT 254,18 152,50 - - 50,84 - - - 50,84
A - codru 4.3.2.2 411.4 8FA2DT 1232,46 985,97 - - - - - - 246,49
regulat –
4.4.2.0 411.4 8FA2DT 1596,25 1277,00 - - - - - - 319,25
sortimente
obinuite 5.2.4.2 421.2 8FA2DT 351,31 281,05 - - - - - - 70,26
5.2.4.3 421.1 8FA2DT 228,21 182,57 - - - - -- - 45,64
ha 3662,41 2904,51 - - 50,84 - - - 707,06
TOTAL SUP - A
% 100 79 - - 2 - - - 19
Compoziia actual S.U.P. A (100%) 72 1 - 25 - 1 1 -
E - ocrotire 4.3.1.1 416.1 10FA 54,37 54,37 - - - - - - -
integral a 4.3.2.2. 411.4 10MO 1,87 - - - 1,87 - - - -
naturii 4.4.2.0 411.4 8MO2FA 4,96 0,77 - - 4,19 - - - -
ha 61,20 55,14 - - 6,06 - - - -
TOTAL SUP - E
% 100 90 - - 10 - - - -
Compoziia actual S.U.P. E (100%) 90 - - 10 - - - -
K– 4.3.2.2 411.4 8FA2DT 11,21 8,97 - - - - - - 2,24
rezerva ie
de semin e 5.2.4.3 421.1 8FA2DT 18,13 14,50 - - - - - - 3,63
ha 29,34 23,47 - - - - - - 5,87
TOTAL SUP - K
% 100 80 - - - - - - 20
Compoziia actual S.U.P. K (100%) 69 - - 22 - - 9 -
4.3.1.1 416.1 7FA2MO1DT 172,17 120,52 - 34,43 - - - 17,22
M– 4.3.2.2 411.4 8FA2DT 6,83 5,46 - - - - - - 1,37
conservare 4.4.1.0 411.5 7FA2MO1DT 1,63 1,14 - - 0,33 - - - 0,16
deosebit 5.2.4.1 424.1 8FA2DT 0,72 0,58 - - - - - - 0,14
5.2.4.2 421.2 8FA2DT 13,36 10,69 - - - - - - 2,67

ha 194,71 138,39 - - 34,76 - - - 21,56
TOTAL SUP - M
% 100 71 - - 18 - - - 11
697
114
698

Tip de Suprafaa pe specii - ha
Tip de Suprafa a
SUP stai- Compoziia- el
pdure ha FA CA BR MO CAS PAM LA DT
une
Compoziia actual S.U.P. M (100%) 94 1 - 2 1 2 - -
ha 3947,66 3121,51 - - 91,66 - - - 734,49
TOTAL UP
% 100 79 - - 2 - - 19
Compoziia actual U.P. (100%) 66 1 1 30 - 1 1 -
115
5.2.3. Tratamentul
La alegerea tratamentelor de aplicat s-au avut în vedere urmtoarele considerente :

- asigurarea permanenei pdurilor prin evitarea interveniilor care s dezgoleasc solul pe
suprafee mari, în vederea exercitrii de ctre acestea a funciilor de protecie ;
- conducerea pdurilor spre structuri diversificate, capabile s îndeplineasc funcii multiple
de protecie i de producie;
- compoziia actual a arboretelor exploatabile.
inând cont de cele de mai sus, în special de structura arboretelor, formaia forestier,
zonarea funcional, respectiv tipurile de categorie funcional s-a adoptat tratamentul tierilor
progresive, în fgere, molidiuri i amestecuri de fag molid i diverse tari.
Exploatabilitatea define te structura arboretelor sub raport dimensional i se exprim (în

cazul structurilor de codru regulat) prin vârsta exploatabilitii de protecie pentru arboretele din
grupa I funcional, întrega suprafa cu pdure a unitii de producie fiind în grupa I funcional.
La stabilirea vârstei exploatabilitii de protecie, s-a pornit de la vârsta exploatabilitii
tehnice i nu s-au mai adugat 10-20 ani datorit experienei locale, din care rezult c protecia
oferit de arborete la vârsta respectiv este corespunztoare, iar majorarea acesteia ar conduce, în
schimb, la declasarea calitativ a materialului lemnos valorificabil.
În ansamblu, pentru S.U.P. A, inând cont c speciile majoritare sunt fagul i molidul, clasa
de producie medie este III0, a rezultat vârsta exploatabilitii medii de 109 ani. (vezi cap. 16.4.3.).
Pentru arboretele din tipul I funcional, încadrate în SUP “E” nu s-au adoptat vârste ale
exploatabilitii, acestea urmând s fie gospodrite în regim natural, fr niciun fel de intervenie.
Pentru arboretele încadrate în tipul funcional TII – SUP ‘M’ i SUP‘K’ s-a adoptat
exploatabilitatea de protecie fr a se stabili o vârst a exploatabilitii.
5.2.5. Ciclul
Pentru arboretele din SUP “A”, inând cont de faptul c speciile majoritare sunt fagul i
molidul, iar vârsta exploatabilitii medii pe S.U.P. este de 109 ani i luând în considerare funciile
sociale, economice i ecologice atribuite arboretelor, s-a adoptat ciclul de 110 ani.
116

SPECIALE DE PROTECIE

în cadrul unei singure subuniti i anume subunitatea ,,A” – codru regulat, sortimente obinuite
în suprafa de 3662.41 ha.
Reglementarea procesului de producie const în stabilirea posibilitii i în elaborarea
planului de recoltare a produselor principale i secundare.
Prin reglementarea procesului de producie se urmre te:
- optimizarea structurii arboretelor în raport cu condiiile ecologice i cerinele social–
economice;
- realizarea unui fond de producie care s permit exercitarea cu continuitate pe
termen lung a funciilor de producie i protecie ale pdurii i creterea stabilitii
ecologice i eficacitii funcionale ale acestora;
- crearea cadrului adecvat pentru aplicarea unei culturi silvice intensive i respectarea
6.1.1. Reglementarea procesului de producie în S.U.P. “A” - codru regulat, sortimente

obinuite
Reglementarea procesului de producie lemnoas const în:

- stabilirea posibilitii de produse principale;
- elaborarea planului lucrrilor de îngrijire.
117
6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creterii indicatoare
Pentru aplicarea procedeului bazat pe cre terea indicatoare se au în vedere urmtoarele

elemente:
-ciclul ..........................................……......110 ani;
-suprafaa SUP ”A” ..............................3662.41 ha;
-cre terea indicatoare – Ci..................…..12869 mc.
Normele tehnice în vigoare, s–au stabilit volumele de mas lemnoas posibil de recoltat în primii
10, 20, 40 i 60 de ani, respectiv VD, VE, VF i VG, volume care, potrivit strii arboretelor,
tratamentelor de aplicat i perioadelor de regenerare adoptate, ar putea fi exploatate, fr sacrificii
de exploatabilitate, în urmtorii 10, 20, 40, respectiv 60 de ani.
Aceste volume, la care s–au adugat i cre terile produciei principale au urmtoarele valori:
VD = 177583 mc; VD/10 = 17758 mc/an;
VE = 342247 mc; VE/20 = 17112 mc/an;
VF = 553425 mc; VF/40 = 13836 mc/an;
VG = 654315 mc; VG/60 = 10905 mc/an.
Precizând c valoarea parametrului Q este 0,54 aceasta exprimând raportul dintre volumele
recoltarea anual i continu, în acela i interval, a unei posibiliti egale cu cre terea indicatoare, se
deduce c subunitatea “A” – codru regulat – prezint deficit de mas lemnoas exploatabil.
Conform Normelor tehnice pentru amenajarea pdurilor, pentru unitile de producie cu
deficit de mas lemnoas exploatabil (Q<1), la stabilirea posibilitii în condiiile asigurrii
continuitii, indicatorii de referin care vor fi luai în considerare vor fi VD/10 = 17758 mc/an,
VE/20 = 17112 mc/an, VF/40 = 13836 mc/an i VG/60 = 10905 mc/an.
Prin urmare, indicatorul de posibilitate semnificativ dup metoda cre terii indicatoare va fi
egal cu cel mai mic dintre rapoartele: VD/10 = 17758 mc/an, VE/20 = 17112 mc/an, VF/40 = 13836
mc/an i VG/60 = 10905 mc/an, adic VD/60 = 10905 mc/an indicator de luat în seam la adoptarea
posibilitii de produse principale.
118
6.1.1.1.1.1.POSIBILITATEA DUPA PROCEDEUL CRESTERII INDICATOARE (AS3)

Specia FA MO PAM CA LA BR DU DR DT DM
CI 8497 3996 93 61 107 63 43 1 7 1 12869
VD 177583
VD1 36581 10824 111 154 47670
VD2 27160 4823 19 22 32024
VD3 296623 41471 3401 128 79 341702
VD4
VE 342247
VE1 64088 15784 132 178 80182
VE2 337585 50311 3401 1721 79 393097
VE3
VF 470295 77306 3562 2069 80 113 553425
VG 521770 124504 3609 2252 491 191 1383 115 654315
DD1 97793
DD2 84874
DD3 38680
DD4 -117803
DM -117803
Q 0.54
VD/10 17758
VE/20 17112
VF/40 13836
VG/60 10905
POSIB. 10905
A: M:
CICLUL 110 Ani
În vederea stabilirii indicatorului de posibilitate dup criteriul claselor de vârst au fost

parcurse urmtoarele etape:
a) analiza structurii pe clase de vârst;
b) constituirea suprafeelor periodice;
c) încadrarea arboretelor în suprafeele periodice în funcie de urgena de regenerare;
d) determinarea posibilitii.
a) Analiza structurii pe clase de vârst
Structura pe clase de vârst este urmtoarea:
Tabel 6.1.1.1.2.1.
Specificri
I II III IV V VI VII Total vârst normal
Suprafaa-ha 621,52 894,02 615,54 246,78 86,21 319,49 878,85 3662,41 665,89
% 17 24 17 7 2 9 24 100 18
Dup cum se observ, structura pe clase de vârst este dezechilibrat.
119

Având în vedere c formaiile forestiere existente în cadrul subunitii de producie, care au
o perioad de regenerare mai mare de 20 de ani (SFM1), reprezint mai mult de 25% din suprafaa
S.U.P. “A” , s-au adoptat lungimi ale perioadei de 30 de ani dup cum urmeaz:
Tabel .6.1.1.1.2.2.
Suprafaa
Crete- SP I SP II
periodic
Clasa de S V rea
V+5Cr Volum III IV
vârst curent S S 35xCr Total
Vi Vk Vj actual S S
I 621,52 12120 2403 - - - - - - - - - 621,52
II 894,02 126540 8292 - - - - - - - - 508,24 385,78
III 615,54 136940 5949 - - - - 124,94 33718 43890 77608 490,60 -
IV 246,78 78376 2077 - - - - 246,78 78376 72695 151071 - -
V 86,21 35862 498 - - - - 86,21 35862 17430 53292 - -
VI 319,49 119892 1110 222,76 60624 1249 15979 96,73 45120 17290 62410 - -
VII 878,85 326367 2299 605,37 151396 31259 32844 273,48 118322 32585 150907 - -
TOTAL 3662,41 836097 22628 828,13 212020 32508 48823 828,14 311398 183890 495288 998,84 1007,30
S.P. Normal 998,84 998,84 998,84 665,89
Diferene -170,71 -170,70 - 341,41
120
c) Încadrarea arboretelor în suprafee periodice în funcie de urgena de regenerare.

Pentru calculul indicatorului de posibilitate s-a fcut încadrarea arboretelor (în funcie de
urgene) în suprafaele periodice a cror suprafa trebuie s fie aproximativ egal sau cât mai
apropiat de S.P.N.
În S.P. I au fost încadrate parte din arboretele care respect relaia TA+30>TE, în S.P. II
au fost încadrate toate arboretele care respect relaia TA+60>TETA+30, iar în S.P. III au fost
încadrate arboretele care respect relaia TA+90>TETA+60 pân s-a ajuns la S.P.N. În relaiile
prezentate, TA reprezint vârsta actual, iar TE reprezint vârsta exploatabilitii,
Se prezint în tabelul 6.1.1.1.2.3. încadrarea arboretelor în prima suprafa periodic în
rând i calculul indicatorilor de posibilitate dup metoda claselor de vârst prin procedeul
deductiv i procedeul inductiv.
Tabel .6.1.1.1.2.3.
Procedeul
Procedeul deductiv
inductiv
PRM 10 PRM 15 - 20 PRM 25 - 30
volum
Crestere
Crestere
Crestere
PRM
URG
CNS
Total Total Total % de

LP
u.a. S (ha) de
extras
+5Cr) +5Cr) +5Cr)
URGENA I
1C 2,89 15 0,3 10 P5 422 4 442 - - - - - - 100 442
6G 3,77 15 0,3 10 P5 686 6 716 - - - - - - 100 716
21 E 3,04 15 0,3 10 P5 395 5 420 - - - - - - 100 420
25 15,57 15 0,3 10 P5 2398 16 2478 - - - - - - 100 2478
32 C 6,95 15 0,2 10 P5 931 7 966 - - - - - - 100 966
33 D 13,9 15 0,2 10 P5 1793 16 1873 - - - - - - 100 1873
34 A 19,52 15 0,2 10 P5 1035 20 1135 - - - - - - 100 1135
35 B 5,15 15 0,2 10 P5 535 5 560 - - - - - - 100 560
35 D 17,54 15 0,2 10 P5 2350 16 2430 - - - - - - 100 2430
38 A 7,31 15 0,1 10 P5 943 3 958 - - - - - - 100 958
47 A 38,66 15 0,3 10 P5 5374 42 5584 - - - - - - 100 5584
1C 2,89 15 0,3 10 P5 696 7 731 - - - - - - 100 731
Total
139,16 * * * * 17558 147 18293 - - - - - - * 18293
URG I
URGENA A II-A
1B 26,62 26 0,6 20 P2 - - - 7800 56 8080 - - - 40 3232
5C 10,09 26 0,4 10 P5 1745 9 1790 - - - - - - 100 1790
21 D 20,86 26 0,4 10 P7 5049 34 5219 - - - - - - 100 5219
29 D 17,29 26 0,5 20 P2 - - - 4599 35 4774 - - - 40 1910
30 A 3,65 26 0,4 10 P7 960 7 995 - - - - - - 100 995
35 H 13,31 26 0,4 10 P7 3753 30 3903 - - - - - - 100 3903
46 A 27,08 26 0,4 10 P7 5822 38 6012 - - - - - - 100 6012
49 D 14,79 26 0,4 10 P7 3757 20 3857 - - - - - - 100 3857
78 A 7,67 26 0,6 20 P2 - - - 2401 14 2471 - - - 40 988
79 A 25,81 26 0,5 20 P2 - - - 6245 35 6420 - - - 40 2569
85 A 18,91 26 0,4 10 P7 4501 24 4621 - - - - - - 100 4621
85 C 12,03 26 0,4 10 P7 2346 15 2421 - - - - - - 100 2421
96 A 0,87 26 0,6 20 P2 - - - 310 2 320 - - - 40 128
110 C 5,43 26 0,4 10 P7 1125 13 1190 - - - - - - 100 1190
8E 2,29 27 0,4 10 P5 492 6 522 - - - - - - 100 522
121
Tabel. 6.1.1.1.2.3.(Continuare)
Procedeul
Procedeul deductiv
inductiv
PRM 10 PRM 15 - 20 PRM 25 - 30
volum
Crestere
Crestere
Crestere
PRM
URG
CNS Total Total Total % de
LP
u.a. S (ha) de
extras
+5Cr) +5Cr) +5Cr)
11 C 15,13 27 0,6 20 P2 - - - 4856 35 5031 - - - 40 2017

12 C 2,42 27 0,5 20 P2 - - - 577 4 597 - - - 40 239
27 C 3,82 27 0,6 20 P2 - - - 1199 10 1249 - - - 40 500
29 H 5,29 27 0,6 20 P2 - - - 1740 16 1820 - - - 40 731
30 E 4,68 27 0,6 20 P2 - - - 1666 16 1746 - - - 40 698
Total
238,04 * * * * 29550 196 30530 31393 223 32508 - - - * 43542
URG II
URGENA A III-A
93 D 13,81 31 0,8 30 P1 - - - - - - 9542 62 9852 35 3448
95 E 12,06 31 0,8 30 P1 - - - - - - 6681 50 6931 35 2426
95 H 1,64 31 0,8 30 P1 - - - - - - 869 6 899 35 315
97 A 17,9 31 0,8 30 P1 - - - - - - 10722 73 11087 35 3880
99 D 0,8 31 0,7 30 P1 - - - - - - 380 4 400 35 140
98 B 1,41 32 0,8 30 P1 - - - - - - 935 7 970 35 340
4C 4,22 34 0,8 30 P1 - - - - - - 1692 12 1752 35 613
5 B 21,38 34 0,8 30 P1 - - - - - - 8894 58 9184 35 3214
6 C 26,43 34 0,8 30 P1 - - - - - - 10333 70 10683 35 3739
6H 2,15 34 0,7 30 P1 - - - - - - 765 5 790 35 277
7A 8,31 34 0,7 30 P1 - - - - - - 3058 25 3183 35 1114
7 B 12,51 34 0,7 30 P1 - - - - - - 4392 49 4637 35 1623
7D 6,49 34 0,8 30 P1 - - - - - - 3018 23 3133 35 1097
9 A 35,43 34 0,8 30 P1 - - - - - - 14952 135 15627 35 5469
9C 8,5 34 0,8 30 P1 - - - - - - 4013 30 4163 35 1457
9D 4,35 34 0,8 30 P1 - - - - - - 1580 24 1700 35 595
10 21,37 34 0,8 30 P1 - - - - - - 9595 86 10025 35 3509
11 A 23,19 34 0,7 30 P1 - - - - - - 8302 62 8612 35 3014
12 A 25,73 34 0,8 30 P1 - - - - - - 11604 85 12029 35 4210
14 C 8,94 34 0,8 30 P1 - - - - - - 3719 24 3839 35 1344
15 B 23,88 34 0,8 30 P1 - - - - - - 10054 90 10504 35 3676
22 A 34,42 34 0,8 30 P1 - - - - - - 17245 86 17675 35 6186
23 A 49,34 34 0,8 30 P1 - - - - - - 24719 127 25354 35 8874
24 A 49,92 34 0,8 30 P1 - - - - - - 24860 135 25535 35 8937
26 B 29,93 34 0,7 30 P1 - - - - - - 10715 72 11075 35 3876
26 C 6,82 34 0,7 30 P1 - - - - - - 2291 18 2381 35 833
Total
450,93 * * * * - - - - - - 204930 1418 212020 * 7406
URG III
TOTAL
GENE- 828,13 * * * * 47108 343 48823 31393 223 32508 204930 1418 212020 * 136041
RAL
Pi 13604
122
d) Calculul posibilitii
Procedeul deductiv
S-a aplicat urmtoarea formul:
PD =
¦ PRM10 ¦ PRM15 20 ¦ PRM 25 30 13575 m3/an
10 20 30
în care:
PRM 10 reprezint volumul arboretelor cu perioada de regenerare de 10 ani
Procedeul inductiv - bazat pe însumarea volumelor posibil de extras în primul deceniu
din arborete încadrate provizoriu în suprafaa periodic în rând conduce la o valoare a
posibilitii de 13604 m3/an.
În concluzie indicatorul semnificativ dup procedeul claselor de vârst este
PD= 13575 m3/an.
123
6.1.1.1.2.4. POSIBILITATEA DUPA PROCEDEUL CLASELOR DE VARSTA
SUP: A Suprafata totala : 3662.41

Ciclul : 110
SFM1 : 3662.41 ST6 : SU1 : 139.16 SU2 : 238.04
SP1P : 828.00 SP1D : 828.00
M: 828.00 E: Q: 1.00
VG1 : 98130 VG2 : VG3 : VG4 :
4 30 1318.60 30 337.67 30 1420.28 20 585.86
PI : 13604 PD : 13575
124
Pentru deceniul 2022-2031 s-a adoptat o posibilitate de produse principale pentru S.U.P. A
de 13575 m3/an, inând cont de indicatorii de posibilitate semnificativi calculati prin intermediul
celor dou metode de calcul: metoda cre terii indicatoare, respectiv metoda claselor de vârst.
fiecare arboret în parte, în funcie de situaia regenerrii naturale i în funcie de starea actual a
fiecrui arboret (în special consistena sczut) hotrâtoare fiind urgena de regenerare.
Calculul posibilitii
Tabel 6.1.1.2.1.
Metoda de calcul
Ci 12869 S.P. normal (ha) 998,84
VE/20 (m3) 17112 S.P. I (ha) 828,13
VG/60 (m3) 10905 S.P. II (ha) 828,14
m' - P. inductiv (m3/an) 13604
– P.deductiv (m3/an) 13575
3
P1 =10905 m /an P2 = 13575 m3/an
Analizând valorile rezultate prin cele dou metode (10905 mc/an respectiv 13575 mc/an),
proiectantul a propus adoptarea unei posibiliti de 13575 mc/an, valoare corespunztoare
indicatorului de posibilitate rezultat dup metoda de calcul prin intermediul claselor de vârst.
În urma analizei efectuate la Conferina a II-a de amenajare s-a adoptat posibilitatea
de 13575 m3/an (dup metoda claselor de vârst). S-a adoptat aceast posibilitate inând
cont de excedentul mare de arborete exploatabile în primii 20 de ani (VD/10=17758 m 3 i
VE/20=17112 m 3) i de starea arboretelor caracterizat prin vârste înaintate (ce depesc
vârsta exploatabilit ii-1064,42 ha – 29% din suprafa a SUP “A”). Conform procedurii,
datele privind calculul i adoptarea posibilit ii au fost transmise MMAP înainte de
conferin , pentru analiz i validare a propunerii proiectantului privind posibilitatea
adoptat, rspunsul fiind pozitiv.
În aceast situaie, la Conferina a II-a de amenajare s-a avizat adoptarea unei posibiliti
de 13575 mc/an pentru S.U.P. A. Se consider c aceast posibilitate asigur continuitatea
produciei de lemn în concordan cu necesitatea regenerrii arboretelor i îmbuntirii
funciilor de protecie i producie.
125
Posibilitatea anual - S.U.P.”A”

Tabel.6.1.1.2.2.
Posibilitatea (m3/an) Recoltat
Anul
Calculat anterior
amenajrii Adoptat
Dup Ci Dup clasele de vârst m3/an %
2012 12651 19253 16250
2022 10905 13575 13575 14936 92
% 86 71 84
Not:* la volumul recoltat din produse principale (14426 m3/an) s-a adugat i volumul
recoltat prin tieri accidentale I (510 m3/an), volum care se precompteaz din posibilitatea de
produse principale.
Comparativ cu posibilitatea adoptat la amenajarea precedent (16250 m3/an),

posibilitatea actual adoptat (13575 m3/an), marcheaz o scdere cu 16%, fapt ce se datoreaz
structurii actuale a arboretelor pe clase de vârst precum i a strii actuale a acestora.
Evidena arboretelor din care se recolteaz posibilitatea decenal de produse principale pe

urgene de regenerare, este prezentat în tabelul 6.1.1.3.1.
Tabel 6.1.1.3.1.
Urgena u.a.
ha m3 m3
Urgena I
15 1C, 6G, 21E, 25, 32C, 33D, 34A, 35B, 35D, 38A, 47A, 110B 139,16 18293 18293
Total urgena I 139,16 18293 18293
Urgena II
1B, 5C, 21D, 29D, 30A, 35H, 46A, 49D, 78A, 79A, 85A, 85C,
26 204,41 52073 38815
96A, 110C
27 8E, 11C, 12C, 27C, 29H, 30E 33,63 10965 4699
Total urgena II 238,04 63038 43514
Urgena III
4C, 5B, 6C, 6H, 7A, 9C, 11A, 12A, 14C, 15B, 22A, 23A, 24A,
34 26B, 26C, 26E, 29C, 42B, 66E, 76A, 76B, 77A, 78B, 78E, 78F, 560,12 249690 73943
80A, 80B, 82C, 84H, 85B, 103E, 105B, 109B, 110A
Total urgena III 560,12 249690 73943
TOTAL 937,32 331021 135750

- Evidena arboretelor din care se recolteaz posibilitatea decenal de produse principale
- Planul decenal de recoltare a produselor principale.
Aceste piese se gsesc în partea a II-a a amenajamentului, capitolul 13. În evidena
arboretelor sunt trecute arboretele exploatabile din cadrul U.P., pe urgene de regenerare,
preliminate a face obiectul tierilor pe urmtorii 10 ani. În planul decenal de recoltare sunt
126
trecute acelea i arborete, cu volumul de extras în penultima coloan, indicându-se totodat felul
cultural, propunerea lucrrilor de regenerare s-a fcut în raport de :
- starea arboretelor, trecându-se în primul deceniu arboretele cu consisten redus sau care
au ajuns la vârsta exploatabilitii, respectiv cele care au trecut de vârsta exploatabilitii;
- asigurarea regenerrii naturale, prin introducerea la tiere a arboretelor parcurse cu tieri,
care prezint consisten redus i semini utilizabil existent;
- instalaiile de transport existente.
Tratamentele de aplicat sunt cele din “Norme tehnice pentru alegerea i aplicarea tratamentelor”.
1. Tratamentul tierilor progresive - a fost ales pentru asigurarea regenerrii naturale
sub masiv, în arborete de tipul natural fundamental de pdure sau care pot fi dirijate spre tipul
natural fundamental de pdure. Tratamentul se va executa pe o suprafa total de 937,32 ha,
acest tratament dând rezultate mai bune în ceea ce prive te regenerarea în cadrul acestei uniti
de producie.
În funcie de starea arboretelor i stadiul regenerrii s-au propus urmtoarele tipuri de
tieri:
- tieri progresive de însmânare au fost prevzute în arborete cu consistena 0,7-0,8 cu
semini instalat pe 0,2-0,6S, în u.a.: 4C, 5B, 6C, 6H, 7A, 9C, 11A, 12A, 14C, 15B, 22A, 23A,
24A, 26B, 26C, 26E, 29C, 42B, 66E, 76A, 76B, 77A, 78B, 78E, 78F, 80A, 80B, 82C, 84H, 85B,
103E, 105B, 109B i 110A, în suprafa de 560,12 ha;
- tieri progresive de punere în lumin (lrgirea ochiurilor) au fost prevzute în arborete
cu consistena 0,5-0,6 cu semini instalat pe 0,3-0,7S, semini care urmeaz a fi pus în lumin
prin lrgirea ochiurilor în u.a.: 1B, 11C, 12C, 27C, 29D, 29H, 30E, 78A, 79A i 96A, în
suprafa de 109,60 ha;
tieri progresive de punere în lumin - racordare s-au prevzut în arborete cu
consistena 0,4 înlturându-se restul arboretului btrân în dou interven ii, semini ul fiind
instalat pe 0,6-0,7S regenerarea natural fiind asigurat în mare parte, astfel încât la ultima tiere
s existe minim 70% semini instalat, urmând a se executa i împduriri în punctele în care
regenerarea natural nu a fost asigurat (completarea regenerrii naturale); suprafaa de parcurs
cu aceste lucrri este de 118,35 ha în u.a.-urile: 8E, 21D, 30A, 35H, 46A, 49D,85A, 85C i
110C
tieri progresive de racordare s-au prevzut în arborete cu consistena 0,1- 0,4
înlturându-se restul arboretului btrân, semini ul fiind instalat pe 0,7S regenerarea natural
fiind asigurat, urmând a se executa i împduriri în punctele în care regenerarea natural nu a
127
fost asigurat (completarea regenerrii naturale); suprafaa de parcurs cu aceste lucrri este de
149,25 ha în u.a.-urile 1C, 5C, 6G, 21E, 25, 32C, 33D, 34A, 35B, 38A, 47A i 110B .
compoziia el de regenerare pentru fiecare arboret în parte, inclus de asemeni în planul decenal.
Indicele de recoltare ce va rezulta în urma recoltrii posibilitii de produse principale
pentru S.U.P. A, preconizat de actualul amenajament este de 3,7 m3/an/ha, iar intensitatea
interveniei de 145 m3/ha.
În tabelul 6.1.1.3.2. se prezint posibilitatea pe tratamente i specii.

Tabel 6.1.1.3.2.
Suprafaa de Volum de
Tratamentul parcurs ( ha) extras (mc)
total anual total anual FA MO PAM CA LA BR DU DT DM
T. progresive 937,32 93,72 135750 13575 12014 1504 39 18 - - - - -
Total general 937,32 93,72 135750 13575 12014 1504 39 18 - - - - -
O prognoz a posibilitii de produse principale în perioada de aplicare a urmtoarelor

trei amenajamente se prezint astfel:
Tabel 6.1.1.4.1.
Ci 12869 Ci’ 13313 Ci’’ 13979 Ci’’’ 15121
VD 177583 VD’ 206497 VD’’ 242825 VD’’’ 145676
VE 342247 VE’ 378825 VE’’ 281676 VE’’’ 220683
VF 62843 VF’ 518567 VF’’ 593670 VF’’’ 671390
VG 654317 VG’ 729670 VG’’ 807390 VG’’’ 803216
Q 0,5 Q’ 0,5 Q’’ 0,5 Q’’’ 0,5
m - m’ - m’’ - m’’’ -
P 13575 P’ 13600 P’’ 13600 P’’’ 13600
Dup cum se poate observa, posibilitatea peste 10 ani, 20 de ani, respectiv dup 30 de ani, urmând ca în
viitor, se men ine la nivelul actual pe msura normalizrii treptate a structurii fondului de producie pe clase de
vârst, posibilitatea de produse principale s fie egal cu cre terea indicatoare.
128

Arboretele încadrate în tipul I de categorii funcionale sunt cele care constituie

subunitatea de protecie S.U.P. E – pduri cvasivirgine, în suprafa de 54,37 ha i rezerva ia
natural “Tul lui Dumitru”, în suprafa de 6,83 ha, în total cumulând o suprafa de 61,20 ha.
Rezerva ia natural „Tul lui Dumitru” s-a constituit ca arie protejat prin Legea 5/2000
privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului Naional - seciunea a III - a zone
protejate, prevzut la poziia 2572. Aria protejat reprezint o zon umed cu
mlatini oligotrofe, aflat în creasta principal a Mun ilor Igni, cu o bogat flor de turbrie, cu
specii de: ruginare (Andromeda polifolia), rogoz (Carex acutiformis), afin (Vaccinium
liginosum), merior (Vaccinium oxycoccus), bumbcri (Eriophorum vaginatum), vuietoare
(Empetrum nigrum), iarb albastr (Molinia coerulea), poic (Nardus stricta), sclipe i
(Potentilla erecta) sau muchi din specia Sphagnum pylaisia.
Gospodrirea acestor pduri se va face în mod natural, deoarece este interzis, prin lege,
recoltarea de mas lemnoas, inclusiv tierile de igien i lucrrile de îngrijire, precum i alte
activiti care ar putea deregla echilibrul ecologic.
Eventualele lucrri de împdurire, pentru care se obin aprobrile legale, se vor efectua
numai cu material de împdurire de provenien local. Accesul turi tilor în aceast subunitate se
permite doar pe potecile turistice marcate corespunztor. Din considerentele de mai sus, se va
acorda o atenie deosebit pazei i proteciei acestor pduri luându–se msuri severe împotriva
celor care încalc prevederile regimului de protecie integral.
6.2.2. Msuri de gospodrire a arboretelor din tipul II de categorii funcionale
Aceste arborete fac parte din S.U.P.“M” – pduri supuse regimului de conservare
deosebit, în suprafa de 194,71 ha i S.U.P.“K” – rezerva ii de semin e, în suprafa de 29,34
ha, sunt excluse de la reglementarea procesului de producie lemnoas, fiind încadrate în tipul II
funcional, scopul acestora fiind protecia terenurilor, solurilor.
În arboretele cu înclinarea mai mare de 40g, lucrrile propuse sunt tieri de igien,
excep ie fcând arboretele mature care au fost parcurse cu lucrri de conservare.
În funcie de stadiul de dezvoltare al lor, în aceste arborete se propun urmtoarele lucrri:
a). Tieri de conservare - se vor executa în arboretele mature, a cror vârst este suficient
de mare pentru a le asigura regenerarea natural. Evidena arboretelor cu tieri de conservare este
prezentat în "Planul lucrrilor de conservare". Din acest plan rezult c lucrri de conservare se
129
vor executa în u.a: 16A, 16C, 28A, 28F, 70B, 100D i 101B. Se va urmri crearea unor puncte de
regenerare i a unor condiii corespunztoare de dezvoltare a semini ului.
Prin tierile de conservare propuse se urmre te, în principal, regenerarea acestor
arborete, precum i extragerea volumului rezultat, motiv pentru care procentul de extras
corespunde acestui obiectiv. Procentele de extras variaz între 10 i 13%, în funcie de situaia
concret din teren.
Procentul de 10%, a fost propus în arborete cu consistena între 0,6-0,7, cu semini
instalat pe 0,1 din suprafa i vârste cuprinse între 140-150 de ani.
Procente de 12-13%, au fost propuse în arborete cu consistena de 0,6-0,7, cu semini
instalat pe 0,2 din suprafa i vârste cuprinse între 120-180 de ani.
În toate cazurile pe lâng tierile de conservare au fost propuse i lucrri de ajutorare a
regenerrii naturale care const cu precdere în mobilizarea solului, i/sau lucrri de îngrijire a
semini ului, precum i împduriri în cazul u.a.-lui 16A, pe suprafaa pe care nu se va obine
regenerarea natural scontat.
În tabelul 6.2.2.1. se prezint o centralizare a suprafeelor de parcurs i volumelor de
extras prin lucrrile de conservare.
Tab.6.2.2.1.
Suprafaa de parcurs ( ha) Volum de extras (mc) Posibilitatea pe specii mc/an
S.U.P.
total anual total anual FA MO PAM CA LA BR DU DT DM
“M” 41,69 4,17 1530 153 150 - 3 - - - - - -
b) –rrituri se va efectua pe o suprafa total de 10,76 ha din care suprafaa efectiv de

parcurs va fi tot 10,76 ha.
c) – în cazul tierilor de igien, cantitile de lemn ce se vor extrage nu vor dep i 0,5-
1,0 m3/an/ha, cu excepia unor calamiti sau alte situaii extreme, pentru care se vor solicita
derogri de la amenajament.
Extragerea materialului lemnos se va face doar cu mijloace hipo, interzicându-se
categoric traciunea mecanic. De asemenea în toate aceste arborete se va interzice p unatul, la
fel ca i în celelalte arborete.
6.2.3. Msuri de gospodrire în arboretele situate în situri Natura 2000
Obiectivele amenajamentului silvic al U.P. IV Blidar, coincid cu obiectivele generale

ale reelei Natura 2000, respectiv cu obiectivele de conservare a speciilor i habitatelor de interes
comunitar. În cazul habitatelor, planul de amenajament are ca obiectiv asigurarea continuitii
pdurii, promovarea tipurilor fundamentale de pdure, meninerea funciilor ecologice i
130
economice ale pdurii a a cum sunt stabilite ele prin încadrarea în grupe funcionale i
subuniti de gospodrire.
Obiectivele asumate de amenajamentul silvic pentru pdurile studiate sunt conforme i
Pe suprafaa U.P. IV Blidar se suprapune aria protejat de interes comunitar „Munii
Gutâi” – ROSPA0134. Neavând plan de management msurile minime de conservare constau în
pstrarea la ha a 5% din arborii usca i în picioare (15m3/ha) în pdurile care au o suprafa de minimum
100 ha, pstrarea de arbori scorburoi la o valoare de 20-30 m3/ha, pstrarea în pdure (pe picior) a
arborilor btrâni, mor i sau bolnavi, în habitatele forestiere din sit.
Situl de interes comunitar Igni – cod ROSCI0092 se suprapune par ial peste limitele
unit ii de produc ie IV Blidar i ocup în fondul forestier proprietate public a statului o
suprafa de 4,17 ha, ceea ce reprezint sub 1% din suprafaa ocolului în studiu.
Toate aceste prevederi, precizate anterior, nu impun modificri ale zonrii funcionale în cadrul
amenajamentului silvic.
În baza situaiei de fapt constatat cu prilejul descrierii parcelare i potrivit “Normelor

tehnice pentru îngrijirea i conducerea arboretelor”, s-a întocmit planul lucrrilor de îngrijire i
inând cont de tipurile de pdure în care se încadreaz arboretele prevzute în planul
lucrrilor de îngrijire, precum i de indicii de recoltare realizai în perioada anterioar de aplicare
a amenajamentului, de indicii de recoltare pentru rrituri din normele tehnice mai sus amintite,
pentru fiecare arboret în parte s-au stabilit indicii de recoltare adecvai precum i numrul de
intervenii în deceniu.
Intensitatea interveniei (Vol.extras/Supr.parcurs) la curiri este de 6,1 m3/an/ha.
Periodicitatea medie la curiri este de 3-5 ani.
Intensitatea interveniei (Vol.extras/Supr.parcurs) la rrituri este de 23,4 m3/an/ha.
Periodicitatea medie la rrituri este de 5-7 ani.
În arboretele cu consistena variabil (0,8-0,9) care sunt propuse a se parcurge cu rrituri
sau curiri, proiectantul, pe baza experien ei locale a ocolului silvic, a propus lucrarea pe
întreaga suprafa, iar procentele de extras sunt mai mici cu 20-50% din procentele orientative
recomandate de normele tehnice.
131
Având în vedere c toate arboretele au fost prevzute cu o singur intervenie în deceniu,

suprafaa de parcurs este egal cu suprafaa arboretelor prevzute la lucrrile respective.
inând cont de periodicitate precum i de meniunea de mai sus, posibilitatea anual în
suprafa i volum pe natur de lucrri se prezint conform situaiei din tabelul 6.3.1.
Tabel 6.3.1.
Tipul Suprafaa ( ha ) Volum ( mc) Posibilitatea anual pe specii (mc)
Specificri
funcional Total Anual Total Anual FA MO PAM CA LA BR DU DT DM
II 1,21 0,12 - - - - - - - - - - -
Degajri III-VI 321,40 32,14 - - - - - - - - - - -
Total 322,61 32,26 - - - - - - - - - - -
II 1,58 0,16 2 0 - - - - - - - -
Curiri III-VI 250,75 25,08 2780 278 158 111 4 - 3 - - 1 1
Total 252,33 45,23 2782 278 158 111 4 0 3 - - 1 1
II 10,76 1,08 100 10 5 4 - 1 - - - - -
Rrituri III-VI 1511,70 151,17 35554 3555 1994 1293 20 131 44 31 24 18 -
Total 1522,46 152,25 35654 3565 1999 1297 20 132 44 31 24 18 0
Total II 12,34 1,24 102 10 5 4 - 1 - - - 0 0
Curiri+ III-VI 1762,45 196,24 38334 3833 2152 1404 24 131 47 31 24 19 1
Rrituri Total 1774,79 197,48 38436 3843 2157 1408 24 132 47 31 24 19 1
T.de
Total 711,61 711,61 6026 603 477 115 - 8 3 - - - -
igien
- anticipat parcurgerii arboretelor cu curiri se va realiza accesibilitatea acestora, prin
deschiderea de poteci de colectare a lemnului ce va rezulta, limea acestora fiind de 1-1,5 m.
- executarea curirilor în sezonul de vegetaie, sezon în care proporia amestecurilor se
realizeaz mai u or;
- colectarea lemnului care rezult din curiri se va face folosindu-se numai mijloace de traciune
animal, iar în cazul rriturilor se va interzice categoric folosirea tractoarelor forestiere.
- pentru evitarea rnirii arborilor de viitor aflai de-a lungul cilor de colectare a lemnului
rezultat din rrituri, ace tia se vor proteja cu man oane i lonjeroane.
La executarea lucrrilor de îngrijire se va acorda prioritate curirilor i rriturilor în
arboretele cu consisten plin, neparcurse anterior cu astfel de lucrri. Organele silvice vor
urmri realizarea obligatorie a posibilitii pe suprafa, posibilitatea pe volum având un caracter
orientativ. În situaiile în care exist arborete ce nu au fost propuse de actualul amenajament cu
lucrri de îngrijire, dar ajung în decursul deceniului s îndeplineasc condiiile corespunztoare
executrii acestor lucrri, organele silvice au obligaia s realizeze curiri (sau rrituri) i în
aceste arborete. De asemenea în cazul apariiei unor fenomene naturale care produc calamiti
arboretelor (doborâturi de vânt sau rupturi de zpad) se vor executa toate lucrrile necesare în
arboretele respective, chiar dac nu sunt prevzute în plan, anticiparea unor astfel de fenomene
fiind imposibil.
132

arboretelor, este redat recapitulaia posibilitii pe specii i structura posibilitii pe specii.
6.4. Volumul total posibil de recoltat (produse principale +conservare +produse

secundare)
În tabelul 6.4.1. se prezint volumul total de recoltat din cadrul U.P. VII ucu-Olteana:
Tabel 6.4.1.
Tipul Suprafaa ( ha ) Volum ( mc) Posibilitatea anual pe specii (mc)
Specificri
funcional Total Anual Total Anual FA MO PAM CA LA BR DU DT DM
Produse
III-VI 937,32 93,72 135750 13575 12014 1504 39 18 - - - - -
principale
Tieri de
II 41,69 4,17 1530 153 150 - 3 - - - - - -
conservare
II 12,34 1,24 102 10 5 4 - 1 - - - - -
Produse
III-VI 1762,45 196,24 38334 3833 2152 1404 24 131 47 31 24 19 1
secundare
Total 1774,79 197,48 38436 3843 2157 1408 24 132 47 31 24 19 1
II 54,03 5,41 1632 163 155 4 3 1 - - - - -
Total III-VI 2699,77 289,96 174084 17408 14166 2908 63 149 47 31 24 19 1
Total 2753,80 295,37 175716 17571 14321 2912 66 150 47 31 24 19 1
T.de
Total 711,61 711,61 6026 603 477 115 - 8 3 - - - -
igien
Total
* 3465,41 1006,98 181742 18174 14798 3027 66 158 50 31 24 19 1
general
ITOTAL = 4,6 mc/an/ha
Comparând acest indice total (4,6 m3/an/ha) cu indicele de cre tere curent pe unitatea de
producie (5,9 m3/an/ha) se constat o acumulare de mas lemnoas de 1,3 mc/an/ha
ce va duce la cre terea volumului de mas lemnoas i va contribui la normalizarea structurii
fondului de producie.

planul lucrrilor de regenerare din partea a II-a a amenajamentului, paragraful 13.3. La
elaborarea acestui plan, inând cont de condiiile staionale, exigenele biologice ale speciilor i
cerinele social economice ale pdurii, s-au folosit compoziiile de regenerare prevzute în
“Norme tehnice pentru compoziii, scheme i tehnologii de regenerarea pdurilor”,
corespunztor grupelor ecologice în care se încadreaz suprafeele ce urmeaz a fi propuse cu
lucrri de regenerare.
133
Pe ansamblul lucrrilor de regenerare proporia speciilor ce se vor introduce este

urmtoarea :
52MO 33PAM 12FA 1CI 2DT
Ponderea mare în compoziia de regenerare este deinut de molid, paltin de munte i fag,
specii valoroase autohtone.
Din planul lucrrilor de regenerare rezult c în cursul deceniului se vor executa lucrri
de regenerare dup cum urmeaz:
lucrri necesare pentru asigurarea regenerrii naturale, prevzute la punctul “A” în planul
lucrrilor de regenerare i împdurire, în suprafa total de 179,10 ha, din care, lucrri de
ajutorarea regenerrii naturale (mobilizarea solului), pe o suprafa de 6,15 ha i lucrri de
îngrijire a regenerrii naturale (descople irea semini urilor i recepare), pe o suprafa de 172,95
ha;
lucrri de regenerare - împduriri în suprafee ce vor fi parcurse cu tieri progresive: 80,44 ha;
lucrri de regenerare - împduriri în suprafee ce vor fi parcurse cu taieri de conservare: 0,14
ha;
Compoziiile de regenerare adoptate urmresc realizarea compoziiilor el fixate (inând
cont de situaia existent), îmbuntirea compoziiilor i consistenelor actuale.
Pe unitatea de producie, în cursul deceniului vor fi parcurse cu împduriri 80,58 ha, la
care se adaug completrile în arborete tinere existente, respectiv completri necesare ca urmare
a unor pierderi naturale (20%), rezultând o suprafa total de 139,31 ha. Se indic orientativ ca
numrul de puiei la hectar s fie de 5 mii pentru molid, brad, fag, paltin de munte cire i
diverse tari, iar pentru larice de 2500 de puieti la hectar.
Pentru reu ita lucrrilor de regenerare se recomand urmtoarele :
- pregtirea terenului înc din toamna premergtoare anului de execuie a plantaiilor;
- executarea plantaiilor în perioada optim;
- parcurgerea cu lucrri de îngrijire a plantaiilor i regenerrilor naturale ori de câte ori
este necesar;
- interzicerea categoric a p unatului în aceste suprafee.
La sfâr itul planului de regenerare i împdurire s-a indicat orientativ ordinea de execuie
a lucrrilor prevzute în acest plan. Unitatea silvic are obligaia înregistrrii evidenelor privind
134
Se red în tabelul 6.5.1. o centralizare a planului lucrrilor de regenerare.

Tabel 6.5.1.
Supraf.
Simbol Categoria de lucrri
Ha
B.1. Împduriri în terenuri goale din fondul forestier -
Împduriri în terenuri dezgolite prin calamiti naturale (incendii, doborâturi de vânt sau zpad,
B.1.3. -
uscare etc. i alte cauze)
B.2.5. Împduriri dup tieri de conservare 0,14
B.2.7. Împduriri dup tieri rase la molid i PL.E.A. -
Împduriri în suprafee parcurse sau prevzute a fi parcurse cu tieri de înlocuire a
B.3. -
B.3.3. Împduriri dup înlocuirea arboretelor necorespunztoare din punct de vedere staional -
C.1. Completri în arborete tinere existente 42,60
E.2. Împduriri pe terenuri poluate cu reziduri din iei -
E.3. Împduriri pe terenuri nisipoase (plaje, dune etc.) -
135

necorespunztoare
Dinamica propus privind substituirea arboretelor necorespunztoare a avut în vedere în

primul rând arboretele a cror meninere nu este justificat datorit strii lor de vegetaie
(consisten sczut, compoziie necorespunztoare, productivitate sczut).
Dinamica i modalitatea de refacere-substituire a arboretelor slab productive este
artat în tabelul 6.6.1.
Tabel. 6.6.1.
Arbo-
Arborete de
Arboretele din tipurile III - VI de categorii funcionale rete de
tipul II
Caracterul tipul I
actual Supraf.
al tipului ha Tieri cu regenerare Tieri de Fr
Tieri rase Tieri în crâng Tieri
de pdure natural din smân conserv. lucrri
de
(SUP
Alte Alte Alte Alte igien E)
Dec.I Dec.II Dec.I Dec.II Dec.I Dec.II Dec.I
dec. dec. dec. dec.
Artificial de
productivitate 67,61 - - 67,61 - - - - - - - - - -
inferioar
TOTAL 67,61 - - 67,61 - - - - - - - - - -
Exist în cadrul U.P. o suprafa de 67,61 ha ocupate de arborete slab productive care fac
obiectul refacerii.
Analizând datele prezentate, se observ c 50,89 ha vor fi parcurse cu tieri cu regenerare
din smân în alte decenii i 16,72 ha vor fi parcuse cu tieri de igien în deceniu.
136

Tabel 6.7.1
Lucrri prevzute
Tieri de conservare
Tieri progresive
Tieri de igien
Supraf.
Fr lucrri
Natura i Uniti
Degajri
Curiri
Rrituri
(SUP E)
ha
Total
gradul de amenajistice
afectare
1A, 14C, 18, 19A, 27D,

28D, 29D, 30A, 30B,
30E, 35I, 37C, 37E, 37F,
38B, 40A, 40B, 40D,
42B, 62, 66B, 66C, 66D,
Doborâturi 66E, 67B, 78B, 78E,
421,13 103,55 - 116,37 5,35 10,70 121,84 33,32 421,13
- izolate 78F, 85B, 95D, 95E,
95G, 95H, 97A, 102B,
102C, 102E, 102G,
102H, 103A, 103B,
103C, 103E, 103F,
105B, 110A.
- destul de
38B, 39C 4,28 - - - - - 0,60 3,68 4,28
frecvente
Total V * 425,41 103,55 - 116,37 5,35 10,70 122,44 37,00 425,41
1B, 1C, 3A, 5B, 5C, 6C,
6D, 6G, 6H, 7A, 7B, 7C,
7D, 8C, 8E, 9A, 9B, 9D,
10, 12A, 12C, 13B, 14B,
15A, 15B, 15C, 16A,
16C, 19B, 21C, 21E,
22A, 23A, V24A, 25,
26A, 26B, 26C, 26E,
27C, 28C, 28D, 28F,
29C, 29D, 29E, 29F,
Uscare 29H, 30A, 30B, 30D,
905,67 562,72 12,64 209,73 - - 116,42 4,16 905,67
- slab 30E, 30F, 32CV, 33A,
34A, 35B, 35C, 35D,
35G, 35H, 35J, 36B,
37A, 37E, 37G, 38A,
39B, 42C, 43B, 44A,
48B0 50B, 51B, 58B,
67B, 71B, 72C, 73C,
74C, 76A, 76B, 79A,
81B, 82B, 90B, 90C,
91B, 99C, 99G, 100D,
101B, 102B.
-mijlocie 38B, 39C. 5,55 - - - - - - 5,55 5,55
Total U * 911,22 562,72 12,64 209,73 - - 116,42 9,71 911,22
Atacuri de
34A, 35B, 35G, 35J,
duntori 36,42 24,67 - 6,79 - - - 4,96 36,42
39C.
-slab
Total I * 36,42 24,67 - 6,79 - - - 4,96 36,42
137
Lucrri prevzute
Tieri de conservare
Tieri progresive
Tieri de igien
Supraf.
Fr lucrri
Natura i Uniti
Degajri
Curiri
Rrituri
(SUP E)
ha
Total
gradul de amenajistice
afectare
2A, 2B, 2C, 3B, 4A, 4C,

4D, 5B, 6C, 6G, 6H, 7B,
9A, 9D, 11A, 11C, 12A,
12C, 13B, 14A, 16B, 19B
21C, 21E, 22A, 23A, 30A
Rupturi 30E, 30F, 30G, 31B, 32B,
datorate 33A, 35E, 35F, 36B, 37A
zpezii i 37D, 42D, 43A, 43B, 784,77 305,72 6,83 159,56 - 82,67 226,24 - 784,77
vânturilor 44A, 44B, 45A, 45B, 45C
- izolate 47C, 48B, 48C, 49B, 49C
50B, 51B, 71B, 72C, 73C
76A, 76B, 90C, 91A, 91B
91C, 99A, 99B, 99C, 99D
99E, 99G, 100B, 100D,
100G, 101B, 106B.
3A, 4B, 4E, 6D, 7C, 14B,
-destul de
15C, 29F, 30D, 37F, 67,50 - - - - - 67,50 - 67,50
frecvente
37G, 39B, 42C, 83C.
Total Z * 852,27 305,72 6,83 159,56 - 82,67 293,74 - 825,27
Roc la 5A, 21A, 21B, 28A,
suprafa 50A, 53, 54A, 58A, 175,43 30,94 0,68 24,84 6,24 23,96 88,77 - 175,43
- /0,1S 71A, 73A, 85A, 85C.
14C, 15B, 20A, 51D,
- /0,2S 64E, 66C. 67,72 53,68 - 13,98 0,06 - - - 67,72
- /0,3S 67B, 90B. 11,90 - - 9,02 - - - 2,88 11,90

65, 71B, 73C, 101B,
- /0,4S 54,40 - 1,29 27,66 - - - 25,45 54,40
102B.
8C, 9B, 16A, 16C, 26A,
- /0,5S 28F, 64A, 68B, 70B, 75,10 - 39,72 18,43 - - - 16,95 75,10
72C, 100D.
20B, 20C, 58B, 66D,
- /0,6S 33,53 - - 30,41 - - - 3,12 33,53
74C, 81B, 82D, 91B.
Total R * 418,08 84,62 41,62 124,34 6,30 23,96 88,77 48,40 418,08
Dup cum reiese din tabelul de mai sus, factorii destabilizatori au o prezen
semnificativ în cadrul U.P..
Se menioneaz c suprafeele din tabelul 6.7.1. sunt suprafee totale, suprafeele efective
pe care se vor face lucrrile de îngrijire fiind în general mai mici, iar interveniile moderate.
138

grade de intensitate, de factori destabilizatori biotici i abiotici: incendii, doborâturi de vânt,
rupturi de zpad, inundaii, secet, atacuri de duntori, uscare anormal etc.
prevederilor legislaiei silvice în vigoare si va consta în:
- extragerea integral a materialului lemnos - în arboretele afectate integral de factori
biotici i abiotici si in cele care, prin extragerea arborilor afectai, se determin încadrarea
arboretelor în urgena I de regenerare;
- extragerea arborilor afectai - în arboretele afectate parial de factori biotici i
abiotici.
- produse accidentale I - volumul provenit din arboretele afectate integral de factori
biotici i abiotici precum i cel din arboretele afectate par ial de factori biotici cu vârsta mai mare
de 1/2 din vârsta exploatabilit ii tehnice;
exploatabilit ii tehnice, afectate par ial de factori biotici i abiotici.
principale, numai dac aceasta provine din subuniti de gospodrire pentru care se
reglementeaz procesul de producie, celelalte produse accidentale I, precum i produsele
accidentale II, nu se precompteaz.
metodologiei din reglementrile în vigoare.
1). Masa lemnoas posibil a fi afectat de factori destabilizatori (solicitat exclusiv
pentru procedura de evaluare strategic de mediu a amenajamentelor silvice). În deceniu expirat
(2011-2021), volumul mediu anual recoltat din produse accidentale I a fost de 510 m3/an. Se
apreciaz c pe perioada de aplicare a actualului amenajament volumul mediu anual rezultat din
produsele accidentale se poate situa la acela i nivel, dac factorii destabilizatori vor aciona cu
aceea i intensitate.
2) Lucrrile prevzute în arboretele afectate. Aici se disting dou situaii.
destabilizatori;
139
b) factorii destabilizatori afecteaz în grad mare (intensitate puternic i foarte puternic),

caz în care se va proceda la recoltarea integral a materialului lemnos din unitatea amenajistic
afectat i împdurirea suprafe ei respective (în cazul în care situa ia din teren impune acest lucru).
3) Compoziia de regenerare a arboretelor afectate de factori destabilizatori.
Compoziia de regenerare stabilit, va fi cea corespunztoare tipului natural fundamental de
pdure, similar arboretelor aflate la exploatabilitate i care necesit a fi regenerate, iar în cazul
arboretelor afectate de uscare anormal i alunecri de teren, va fi stabilit în baza studiilor
pedosta ionale avizate de comisia tehnic de avizare pentru silvicultur din cadrul autorit ii
publice centrale care rspunde de silvicultur.
respecta în tocmai prevederile actelor normative în vigoare.
¾arborii afectai de factori destabilizatori, biotici sau abiotici, dintr-un arboret sunt
concentrai pe o suprafa compact mai mare de 0,5 ha sau în situa ia în care extragerea
arborilor afecta i de factori destabilizatori, biotici sau abiotici, amintii anterior,
determin încadrarea arboretelor în urgen a 1 de regenerare. Încadrarea arboretelor în
urgen a 1 de regenerare se stabilete de ctre proiectant. Pentru suprafe ele de peste 0,5
ha necesare realizrii instala iilor de scos-apropiat nu este necesar modificarea
prevederilor amenajamentului silvic;
¾semin iul utilizabil corespunztor compozi iei de regenerare este instalat pe cel pu in
30% din suprafa a arboretelor situate în zonele de step, silvostep i câmpie forestier,
exploatabile în primii 10 ani, neincluse în planul decenal de recoltare a produselor
principale, în care propor ia speciilor de stejari este de cel pu in 40%;
¾ este necesar schimbarea soluiilor de gospodrire a pdurilor i/sau regenerarea
artificial a terenurilor forestiere, i anume: schimbarea compozi iei de regenerare cu alte
specii decât cele prevzute în amenajament sau în cadrul tipului natural fundamental de
pdure, suspendarea pe perioada aplicrii amenajamentului, a regenerrii artificiale a
unor terenuri temporar neproductive;
¾arborii afecta i de factori destabilizatori, biotici sau abiotici, fac parte din arborete
încadrate în tipul I func ional;
¾volumul de recoltat prin lucrri de conservare la nivel de arboret depete cu peste
50% volumul de extras stabilit prin amenajamentul silvic.
Modificarea prevederilor amenajamentului silvic se face în baza documentaiei care cuprinde
urmtoarele:
140
¾ memoriul justificativ prin care se prezint cauzele care determin necesitatea

modificrii prevederilor amenajamentului silvic i se justific soluiile tehnice propuse;
¾ informaiile tehnice (date referitoare la posibilitate, date referitoare la prevederile
amenajamentului silvic, unitile amenajistice din care se va precompta volumul propus a
se extrage);
¾ studiul de specialitate avizat de Comisia tehnic de avizare pentru silvicultur din
cadrul autoritii publice centrale care rspunde de silvicultur;
¾ actul administrativ emis în acest scop de autoritatea teritorial pentru protecia
mediului.
administrarea sau serviciile silvice pentru arboretele respective, pe baza unei analize pe teren la
care particip: eful de proiect i expertul care asigur controlul tehnic pentru lucrrile de
amenajare a pdurilor din cadrul unitii specializate autorizate pentru lucrri de amenajarea
pdurilor care a întocmit amenajamentul silvic (în cazul în care acest lucru nu este posibil, poate
participa un alt ef de proiect sau expert atestat în lucrri de amenajarea pdurilor), un
reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a autoritii publice centrale care rspunde de
silvicultur în a crei raz teritorial se afl ocolul silvic în cauz (în cazul în care arboretele
afectate sunt încadrate în subunitatea de gospodrire de tip „K“, particip i personalul
împuternicit pentru controlul materialelor forestiere de reproducere din cadrul structurii
teritoriale de specialitate a autorit ii publice centrale care rspunde de silvicultur), eful
ocolului silvic care asigur administrarea sau serviciile silvice pentru arboretul/arboretele
afecatat/afectate, reprezentan ii structurilor ierarhice superioare, în cazul fondului forestier
proprietate public a statului. Pentru situaiile în care terenurile forestiere sunt situate în arii
naturale protejate, la analiza pe teren vor fi invitaii i un reprezentant al structurii de
administrare/custodelui ariei naturale protejate, precum i un reprezentant al autoritii teritoriale
pentru protecia mediului.
Documentaia astfel întocmit, însu it de persoanele enumerate mai sus, i însu it de
avizul favorabil al conductorului structurii teritoriale de specialitate a autoritii publice centrale
care rspunde de silvicultur, se va înainta spre aprobare autoritii publice centrale care
rspunde de silvicultur (de ctre direcia silvic, prin Regia Naional a Pdurilor –
ROMSILVA, în cazul fondului forestier proprietate public a statului, precum i al fondului
forestier al altor deintori, administrat sau pentru care presteaz servicii silvice un ocol silvic de
stat; de ctre ocolul silvic care administreaz fondul forestier sau presteaz servicii silvice pentru
acesta).
141
Masa lemnoas afectat de factori destabilizatori, biotici i/sau abiotici, care se

recolteaz din arboretele încadrate în subunitatea de gospodrire pentru care se reglementeaz
procesul de producie i care se încadreaz ca produse accidentale I, în conformitate cu
prevederile legale în vigoare, se precompteaz ca produse principale. În cazul în care masa
lemnoas afectat de factori destabilizatori biotici i/sau abiotici se recolteaz din arborete
încadrate în subunitile de gospodrire de tip „E”, „K”, i „M”, pentru care nu se reglementeaz
procesul de producie lemnoas, precum i în subunit ile de gospodrire de tip „G“, nu se
precomteaz.
Precomptarea nu se realizeaz de regul din arboretele încadrate în urgena I de
regenerare, i nici din arboretele de specii de stejari din zonele de step, silvostep i câmpie
forestier parcurse cu tieri de regenerare. Precomptarea se face, de regul, în ordinea
descresctoare a urgen elor de regenerare.
Masa lemnoas afectat de factori destabilizatori biotici i/sau abiotici care se încadreaz
ca produse accidentale II, nu se precompteaz.
valoare, pentru produse accidentale care nu implic modificare prevederilor amenajamentului
silvic, se face, de ctre eful de ocol silvic de stat sau de ctre directorul direciei silvice în
structura creia se afl ocolul silvic în cauz.
eful ocolului silvic care asigur administrarea sau serviciile silvice are urmtoarele
obligaii:
¾ s efectueze precomptri în condiiile normelor tehnice i ale legislaiei în vigoare;
¾ s urmreasc încadrarea volumului propus a se recolta în posibilitatea stabilit prin amenajament.
Schimbarea categoriei de folosin forestier se face în baza unei documentaii care cuprinde:
¾ solicitarea proprietarului, în cazul terenurilor proprietate public a unit ilor administrativ-
teritoriale i al terenurilor proprietate privat, respectiv a administratorilor prevzu i de lege, în
cazul terenurilor forestiere proprietate public a statului; schimbarea categoriei de folosin a
terenurilor din fondul forestier necesare constituirii culoarului de frontier i fâiei de protec ie
a frontierei de stat, precum i cele destinate realizrii unor obiective din cadrul Sistemului
integrat de securizare a frontierei de stat se face la solicitarea Ministerului Administra iei i
Internelor;
¾ memoriu tehnic întocmit de câtre ocolul silvic care asigur administrarea sau serviciile
silvice;
¾ avizul emis de structura teritorial de specialitate a autoritii publice centrale care
¾ actul administrativ al autoritii teritoriale pentru protecia mediului;
142
¾ fi a tehnic privind schimbarea categoriei de folosin forestier;

¾ dovada plii taxei;
¾ acordul proprietarului, în cazul terenurilor proprietate public a unitilor
administrativ-teritoriale i al terenurilor proprietate privat sau avizul Regiei Naionale a
Pdurilor -ROMSILVA pentru terenurile forestiere proprietate public a statului;
¾ documentele, în copie, privind dovada proprietii;
¾ planul de situaie al terenului, executat în sistemul de proiecie Stereo 70, însoit de o
copie de pe harta amenajistic, cu indicarea amplasamentului terenului forestier, vizat
de ocolul silvic care asigur administrarea sau serviciile silvice;
¾ documentul emis de ctre unitatea elaboratoare prin care a avizat proiectul tehnic sau
studiul de fezabilitate; nu se solicit acest document în cazul terenurilor necesare constituirii
culoarului de frontier i fâiei de protec ie a frontierei de stat, precum i pentru cele destinate
realizrii unor obiective din cadrul Sistemului integrat de securizare a frontierei de stat
În cazul drumurilor forestiere, împdurirea taluzurilor se face în conformitate cu
prevederile proiectului tehnic privind execuia acestuia.
În scopul asigurrii condiiilor privind sigurana circulaiei, vegetaia forestier instalat
pe taluzurile drumurilor forestiere se exploateaz în regimul produselor accidentale.
În cazul construirii culoarului de frontier i a fâ iei de protecie a frontierei de stat, schimbarea categoriei
de folosin se face numai dac terenul respectiv aparine fondului forestier proprietate public a statului.
Evaluarea de mediu pentru documenta ia de modificare a prevederilor amenajamentului nu mai
este necesar, datele respective (evidena habitatelor de interes comunitar existente în fondul forestier
proprietate public a statului analizat, lucrrile silvotehnice propuse, msuri în favoarea conservrii
biodiversitii, msuri specifice, etc.) se regsesc în capitolul 8.”Conservarea Biodiversitii”.
143

7.1. Potenialul cinegetic
Terenul unitii de producie IV Blidar se întinde pe teritoriul fondului cinegetic nr. 31

Valea Neagr, administrat de D.S. Maramure.
Speciile principale de vânat ce populeaz unitatea de producie sunt reprezentate de cerb,
mistre , cprior i urs .
În afara vânatului principal, mai exist o serie de alte animale i psri care diversific
vânatul: lupi, vulpi, iepure, jder de copac, jder de piatr, râ i, pisic slbatic, bizam, nevstuic,
dihor, vidr, ierunc, viezure.
În vederea ridicrii efectivului actual la cel optim, se impun urmtoarele msuri:
x paza s fie continu i eficient, prevenirea i combaterea braconajului;
x urmrirea evoluiei efectivelor de vânat prin înregistrarea recoltrilor, pierderilor, a
natalitii, precum i a factorilor i cauzelor care le-au produs;
x combaterea duntorilor prin diferite metode (capcane, otrvire, stârpirea câinilor i
pisicilor hoinare, etc.);
x asigurarea hranei vânatului prin asigurarea terenurilor de hran în sezonul de vegetaie,
iar în perioada de iarn crearea unor puncte accesibile pentru depozitarea hranei;
x limitarea deplasrilor i a p unatului în pdure, creindu-se astfel condiii de lini te
vânatului;
x respectarea cu strictee a normelor i epocilor de vântoare pentru a nu aduce prejudicii
efectivelor de vânat util.
Pentru asigurarea hranei suplimentare a vânatului s-a afectat o suprafa de 10,05 ha în u.a.:
5V, 6V, 11V, 46V, 54V, 72V, 76V, 102V, 103V i 109V.
Informaii despre efectivele existente comparativ cu cele optime, precum i despre recoltele
de vânat pe ultimii ani, se dau centralizat pe fonduri cinegetice în studiul general.
Nu s-au observat concentrri de vânat i nici pagube însemnate produse culturilor forestiere.
7.2. Potenialul salmonicol
Condiiile naturale din U.P. IV Blidar sunt favorabile practicrii salmoniculturii. Peste
teritoriul studiat se suprapune fondul de pescuit nr. 2 Firiza. Fondul de pescuit cuprinde pârâul
Firiza (principal), impreun cu principalii si aflueni: pâraiele Creanga Roas, Stur, Iezerul, Blidar
i Frn uca.
144
Valea Firiza, cu principalii si aflueni, are ape bune pentru cre terea salmonidelor,
- sunt limpezi, în cea mai mare parte i strbat zone cu roci tari;
- debitul este în general constant, apele sunt reci, cu o temperatur ce nu
trece de 220 C;
- au 5-7 cm3 de oxigen disolvit la un litru de ap. Aceste ape î i câ tig
oxigen disolvat prin izbirea de pietre, de maluri, trecerea peste arbori, bolovani;
- asigur hran suficient pstrvilor;
- vile au locuri bune pentru ascunzi (bolovani mari, stânci, scobituri în
mal, arbori czui în ap).
Afluenii secundari ai vii Firiza ar putea fi populai cu salmonide deoarece, apele
sunt curate, nepoluate sau foarte pu in poluate, bine oxigenate i cu intervale scurte de
turbiditate ridicat.
În apele din U.P. IV Blidar întâlnim : pstrvul indigen (Salmo trutta fario),
porcu orul (Gobio gobio), lipanul (Thymallus thymallus), cleanul (Leuscius cephalus cephalus),
mreana (Barvus barbus barbus), moioaga (Barbus meridionalis petenyi), iar dintre pe tii
secundari: cleanul (Leuciscus cephalus) i alte specii de pe ti de o valoare piscicol mai
redus: zglvoaca (Cottus gobio), boi teanul (Phoxinus phoxinus), grindelul (Noemacheilus
barbatulus), etc.
Pentru îngrijirea, protecia, conservarea i sporirea ihtiofaunei se impun luate o serie de
msuri, dintre care amintim:
- ecologizarea cursurilor de ap;
- ameliorarea condiiilor de via i de hrnire natural prin executarea de lucrri cu caracter
special (cascade, baraje etc.);
- refacerea efectivelor prin repopulri;
- selecia riguroas a reproductorilor;
- combaterea bolilor;
- hrnirea artificial;
- meninerea pe picior a vegetaiei lemnoase care protejaz malurile i asigur umbra
necesar dezvoltrii pe tilor.
145
7.3. Potenialul de fructe de pdure
Condiiile geografice i pedoclimatice din U.P. IV Blidar permit dezvoltarea unor specii
din flora spontan forestier, a cror fructe au fcut i mai pot face obiectul recoltrii i
valorificrii pe plan local sau la export.
Dintre speciile din flora spontan care ar putea face obiectul recoltrii fructelor de pdure,
mai importante, datorit frecvenei cu care se întâlnesc, sunt urmtoarele: afinul (Vaccinium
myrthillus), zmeurul (Rubus idaeus), murul (Rubus hirtus), meri orulVaccinium vitis-idaea), socul
(Sambucus nigra), socul ro u (Sambucus racemosa), mce ul (Rosa canina), alunul (Corylus
avellana), etc.
Pe baza cantitilor recoltate în ultimii ani la fructe de pdure din cuprinsul unitii
de producie, se preconizeaz c, pe viitor, se pot recolta cantiti destul de însemnate de
fructe de pdure.
- condiiile staionale;
- potenialul biologic al speciei;
- gradul de luminare;
- dezvoltarea speciilor forestiere în suprafeele respective;
- frecvena unor fenomene climatice nefavorabile (îngheuri târzii, secete
prelungite, etc.).
În condiiile actualei economii de pia, apariia competitorilor particulari a
determinat reducerea substanial a cantitilor de fructe de pdure. Orientarea culegtorilor
de fructe de pdure ctre întreprinztorii particulari este determinat de preurile mai
convenabile i plata imediat a serviciilor.
Date fiind condiiile staionale specifice ale U.P., ciupercile ar putea constitui o important
surs de venit pentru ocol, unul dintre principalele inconveniente fiind variabilitatea mare a
recoltelor de la an la an, variabilitate condiionat de factorii climatici. Dintre speciile mai
cunoscute i care ar putea face obiectul recoltrilor, menionm urmtoarele: ghebele
(Armillaria mellea), hribii (Boletus edulis), glbiorii (Cantharellus cibarius), ciupercile de
blegar (Psalliota campestris), piciorul cprioarei (Microlepiota procera), care se întâlne te
prin p unile din jurul pdurilor. Destul de des întâlnite, dar fr importan economic, mai
amintim: iuarii (Lactarius piperatus), vinecioarele/vineelele/pâini oarele (Russula sp.), creasta
coco ului (Clavaria botrytis), bureii de rou (Marasmius oreades), etc.
146

Pe teritoriul unitii de producie nu exist surse melifere demne de luat în considerare.
În cadrul U.P.-ului exist cinci u.a.-ri cu o suprafa de 29.34 ha, constituite ca rezervaii de
semine.
Se prezint în tabelul 7.6.1. speciile pentru care s-au constituit rezervaiile de semine
preprecum i codul rezerva iilor.
Tabel.7.6.1.
U.P. u.a. Suprafaa Indicativul din catalog Specia
IV 35C 8,37 LA-A120-2 LA
IV 93B 2,84 MO-A130-9 MO
IV 94D 4,31 MO-A130-9 MO
IV 99C 3,70 FA-A140-3 FA
IV 99G 10,12 FA-A140-3 FA
Total 29,34 - -
Seminele se culeg din semincerii ale i conform instruciunilor tehnice, arbori de regul
situai în etajul dominant, care prin însu irile lor fenotipice denot un genotip superior.
Aceste arborete vor fi exceptate de la tiere i vor fi conduse pân la vârsta exploatabilitii
fiziologice, când vor fi exploatate prin lucrri de conservare.
În cadrul unitii de producie nu exist i nu au existat nici la amenajarea precedent,

rchitrii sau terenuri apte pentru astfel de culturi.
7.8. Alte produse
Alte produse care pot fi luate în considerare sunt: plantele medicinale i aromatice, pomii de
iarn, furajele, coaja unor specii, conurile i r ina de molid care, în funcie de cerere, pot constitui
o surs de venituri.
Trebuie amintit c este necesar ca la recoltarea altor produse ale pdurii, în afara lemnului,
s se in cont i de restriciile reclamate de buna gospodrire a pdurilor.
147
Protecia fondului forestier se face prin lucrri de paz i lucrri de protecie propriu-zise,
având ca scop prevenirea, preîntâmpinarea i semnalarea la timp a unor fenomene care pot înruti
starea sanitar i de vegetaie a arboretelor. Aceste fenomene pot fi: doborâturi i rupturile de vânt
i zpad, uscri anormale la unele arborete, incendii, extrageri ilegale de arbori, defri ri ilegale de
terenuri, etc. De asemenea se vor semnala calamitile naturale ca: inundaii i alunecri de terenuri
cât i cazurile de braconaj sau alte sustrageri nelegale de orice fel din fondul forestier proprietate
public a stat.
Personalul de paz are obligaia s semnaleze la timp apariia unor astfel de fenomene prin
rapoarte de semnalare, iar ocolul silvic în urma verificrilor efectuate va stabili msurile de
combatere i de recuperare a eventualelor pagube aduse fondului silvic.

constatrile din teren, rezult c unitatea de producie în studiu a fost afectat de doborâturi de vânt
izolate, ce s-au manifestat pe o suprafa de 421,13 ha i doborâturi de vânt destul de frecvente pe
suprafa a de 4,28 ha, în timp ce rupturile datorate zpezii i vânturilor s-au manifestat izolat pe o
suprafa de 784,77 ha i destul de frecvent pe 67,50 ha.
Pentru a preîntâmpina sau a reduce efectul vânturilor puternice i a furtunilor, în viitor se
recomand urmtoarele msuri:
- aplicarea la timp a lucrrilor de îngrijire, (mai ales curirile), pentru a realiza un
coeficient de zveltee corespunztor în arboretele tinere;
- parcurgerea obligatorie a suprafeelor prevzute cu lucrri de îngrijire;
- asigurarea unei stri fitosanitare corespunztoare a pdurilor prin executarea la timp a
tierilor de igien;
- formarea unor arborete pluriene i relativ pluriene, bi sau multietajate i conservarea
acestor arborete;
148

În cazul apariiei doborâturilor de vânt izolate se vor extrage exemplarele afectate,
iar în cazul doborâturilor concentrate extragerea integral a materialului lemnos va fi urmat
obligatoriu de împdurirea suprafeelor dezgolite cu specii autohtone de mare valoare.

Fondul forestier proprietate public a statului din U.P. IV Blidar nu a fost afectat de
incendieri în deceniul precedent.
omului (pstori, lucrtori forestieri, turi ti, localnici, etc.).
Punctele cele mai periclitate sunt cele cu plantaii tinere din apropierea drumurilor i cele
de la liziera pdurii. În ultimii ani nu au fost semnalate incendii.
Având în vedere c, exceptând apele ce fac parte din fondul forestier (râuri, lacuri, etc.),
întreg ecosistemul forestier este combustibil (are însu irea de a arde), este evident c este
imperios necesar protejarea acestuia, în deosebi a pdurii, de foc.
Aprarea împotriva incediilor reprezint ansamblul integrat de activit i specific, msuri i
sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar i de informare public, planificate,
organizate i realizate în scopul prevenirii i reducerii riscurilor de producere a incendiilor i
asigurrii interveniei operative pentru limitarea i stingerea incendiilor, în vederea evacurii,
salvrii i proteciei persoanelor periclitate, protejrii bunurilor i mediului împotriva efectelor
situaiilor de urgen determinate de incendii.
De asemenea, aprarea împotriva incendiilor constituie o activitate de interes public,
naional, cu caracter permanent, la care sunt obligate s participe, autoritile administraiei publice
centrale i locale, precum i toate persoanele fizice i juridice aflate pe teritoriul României. Totodat
persoanele fizice i juridice rspund, potrivit legii, de stabilirea i aplicarea msurilor de aprare
împotriva incendiilor, precum i de consecinele producerii incendiilor.
comportare în prezena focului. Arborii (constituenii pdurii - principala component a
ecosistemului forestier afectabil de incendii), se difereniaz ca fiind :
149
¾ esene pirofile (cu simpatie ctre o iniiere uoar a incendiului) – pinul i rinoasele în
general, ale crr însuiri (rin, densitate redus, esene) favorizeaz iniierea i propagarea
incendiilor ;
¾ esene pirorezistente (cu antipatie ctre o uoar iniiere a incendiului) – stejarul,
castanul, ale cror caracteristici (lipsa rinii, densitatea mare, scoara groas) le favorizeaz
rezistana la incendii.
Factorii riscului de incediu în fondul forestier sunt :
¾ factori naturali (vegetaia forestier, condiiile climatice, relieful, solul, reeaua
hidrologic) ;
¾ factori antropici (forma i tipul de proprietate/administrare/exploatare a pdurii,
activitatea uman în zona fondului silvic) ;
¾ factori determinani (factorii climatici, compoziia i structura arboretelor, relieful,
activitatea uman în zona fondului silvic, profilul psoho-social al populaiei i starea economic a
acesteia) - cei ce fac posibil iniierea unui incendiu: combustibilul, gazul care întreine arderea
i sursa de aprindere ;
¾ factori conjuncturali (forma de proprietate/administrare a fondului forestier, condiiilme
de acordare a subveniilor pentru terenul agricol) – cei ce favorizeaz declan area i propagareaunui
incendiu, prin influiena pe care o pot avea asupra elementelor ce determin iniierea
incendiilor.

¾ cauze naturale (trsnetul, autoaprinderea de natur biologic) – cele care sunt consecina
manifestrii unor factori declan atori care se manifest indiferent de voina sau prezena direct
sau indirect a omului ;
¾ cauze tehnice (scântei de la liniile electrice aeriene, propagarea incendiilor de la
construciile existente în, sau limitrof fondului forestier, scântei de la locomotivele cu aburi, scântei
mecanice sau scurtcircuit de la ma inile i utilajele cu care se acioneaz în fondul forestier pe
timpul activitilor economico-sociale) ;
¾ cauze antropice (aciunile umane fcute, cu intenie sau din neglijen, fr respectarea
regulilor minimale de prevenire a incendiilor).
150
determinat de caracteristicile vegetaiei forestiere i influena factorilor naturali (în principal
fora i direcia vântului) în arealul respectiv. Astfel, se disting :
¾ incendii de litier (unde ard straturile joase ale vegetaiei de pe solul pdurii, stratul de
iarb i exemplarele lemnoase pitice), care se dezvolt cu flacr la vedere, se propag, prin radiaie
i conducie, cu vitez mare (1 km/or), puternic influenate de factorii naturali (vânt, precipitaii),
¾ incendii de subteran sau sub ptura de frunzi (unde arde materia organic coninut în
¾ incendii de coronament (unde arde partea superioar a arborilor), care se dezvolt cu
flacr la vedere, manifestându-se ca o coroam, un zid, un val sau o minge de foc, se propag, prin
litiera, prin modul violent de manifestare pot surprinde forele de intervenie ;
manifest diferit fa de cele anterior prezentate (la incendiile de doborâturi ard
suprafeele/exemplarele afectate de doborâturi i rupturi produse de vânt i/sau zpad,
neexploatate/neextrase imediat) ; se dezvolt cu flacr la vedere, sub forma unui foc de tabr sau
a unui rug, puternic influenate de factorii naturali (vânt, precipitaii); masa solid incendiat
elibereaz particole arzânde, u or purtate de vânt care produc „salturi de incendiu”; concentrarea
mare pe unitatea de suprafa de mas combustibil, conduce la dezvoltarea rapid a incendiului i
la dificulti în apropierea personalului de intervenie de locul incendiului ; a ezarea neorganizat a
arborilor doborâi face ca atacarea incendiului s se fac cu mare dificultate;
¾ incendii mixte – incendiile care, în manifestarea, lor prezint însumarea caracteristicilor a
8.2.4. Msuri pentru reducerea riscului de incendiu în fondul forestier i de

stingere a incendiilor de pdure
Msurile pentru reducerea riscului de incediu în fondul forestier sunt de dou feluri, astfel:
- pe linie preventiv
- pe linie operativ.
151

¾ crearea condiiilor de limitare a incendiilor izbucnite, cât mai aproape de limitele iniiale;
a) crearea de zone de protecie fa de fondul forestier i de limita acestuia, prin
respectarea instruciunilor de prevenire a incendiilor la :
¾ realizarea construciilor (silvice, turistice, economice, de cult, etc.) în fondul forestier
¾ desf urarea activitilor antropice în perimetrul imediat limitrof fondului forestier;
¾ crearea i dotarea corespunztoare a locurilor de repaus, campare, pentru turi ti,
limitrofe sau în interiorul pdurii;
¾ realizarea reelei de drumuri forestiere la o densitate corespunztoare necesarului dat de
caracteristicile fondului forestier, gospodrirea acestuia, oportunitilr turistice i, nu în cele din
¾ realizarea accesului la sursele de ap permanent a tehnicii de intervenie;
c) msuri tehnico - operative :
¾ crearea i operaionalizarea structurii proprii de intervenie la nivelul ocoalelor i direciei
¾ întocmirea „hrilor de risc” la incendiu;
¾ întocmirea „planurilor de analiz i acoperire a riscurilor”, cu cooptarea agenilor
¾ întocmirea „protocoalelor de acces” la resurse materiale (rezerve de scule de mân,
carburani, lubrifiani, etc.), dar i la alimente i ap pentru forele de intervenie;
¾ crearea, în fondul forestier sau în apropierea acestuia, a unor rezerve de ap, accesibile
¾ realizarea, cu vecinii României, a unor canale de comunicaii fluente, pe linia proteciei
la foc a pdurilor de frontier;
¾ realizarea unui sistem de monitorizare prin GPS a fondului forestier ;
¾ implementarea unor msuri instructiv – educative eficiente, pe categorii de ceteni;
152

a) Strategii i cerine în tactica stigerii incendiilor de pdure
enumerate.
În literatura de specialitate sunt specificate opt strategii de stingere a incendiilor de pdure,
astfel:
¾ izolarea flcrii fa de combustibil;
¾ izolarea flcrii fa de oxigenul din aer;
¾ condensarea puternic a aerului din mediul înconjurtor flcrii;
¾ rcirea combustibilului incendiat i adiacent flcrii;
¾ rcirea aerului nconjurtor incendiului;
¾ inhibarea omogen a reaciei chimice de oxidare;
¾ inhibarea eterogen a reaciei chimice de oxidare;
¾ suflarea sau ruperea flcrii cu ajutorul curenilor puternici de aer.
ales pe relief muntos), necesit realizarea unor cerine operaionale fundamentale :
¾ observarea i anunarea oportun a incendiului;
¾ confirmarea incendiului, în timp util, de ctre administraia local, sau de ctre
silvicultori (în cazul locaiilor izolate, aflate la distan);
¾ mobilizarea în timp oportun a forelor i mijloacelor necesare primei intervenii, în
scopul localizrii incendiului;
¾ cunoa terea zonei, din punct de vedere al accesibilitii, existenei surselor de ap i a
¾ mobilizarea în timp oportun a forelor i mijloacelor de intervenie complementare, în
cazul incendiilor de durat;
¾ adaptarea mijloacelor de intervenie mobilizate la locul incendiului, la caracteristicile
terenului;
¾ stabilirea sectoarelor de intervenie i a responsabilitilor, potrivit competenelor;
¾ monitorizarea permanent a locului incendiului i a vecintilor, în vederea prevenirii
¾ cooperarea între forele participante;
153
¾ legtura permanent între e aloane, cu societatea civil i mass-media;

¾ conducerea unic a interveniei;
¾ monitorizarea zonei incendiate i dup încheierea operaiunilor de intervenie, de la
câteva ore la câteve zile, în funcie de amploarea incediului.
b) Concepia de aciune

¾ recunoa terea continu a zonei de intervenie, în vederea lurii hotrârilor în cuno tin
de cauz;
¾ identificarea i cuantificarea surselor de ap pe care se poate conta i gsirea soluiilor
de aducere a apei la locul interveniei;
¾ identificarea i diagnosticarea pericolului de popagare a incendiului pe direciile
principale;
¾ monitorizarea permanent a curenilor de aer (vitez i direcii de manifestare);
¾ monitorizarea parcelelor/u.a. din frontul curenilor de aer, în vederea preîntâmpinrii
¾ stabilire misiunii pentru „vântorii de scântei” ;
¾ limitarea i localizarea incendiului, cât mai aproape de limitele între care a fost gsit;
¾ realizarea proteciei fa de zonele limitrofe;
¾ supravegherea zonei incendiate i dup lichidarea operaiunilor de intervenie;
¾ protecia personalului i a tehnicii de intervenie în vederea evitrii surprinderii;
¾ protecia personalului de intervenie împotriva animalelor slbatice,reptilelor ( erpilor),
¾ cooperarea, comunicarea i colaborarea între forele de intervenie participante;
¾ schimbul de informaii permanent între factorii de decizie de la locul interveniei, cu
¾ pregtirea rezervei de fore, mijloace i materiale pentru intervenie – în cazul incendiilor
de durat.
154
c) Planul de intervenie la incendiu
responsabilul cu paza i protecia, se aprob de ctre eful de ocol i se avizeaz de ctre Inspectorul
ef al I.S.U.J. (Inspectoratul pentru Situaii de Urgen Judeean).
Fiind constituit, în cea mai mare parte, din mas combustibil, fondul forestier este continu
ameninat de posibilitatea izbucnirii unui incendiu.
curirii p unilor, fâneelor i terenurilor agrare), iar pe de alt parte, datorit faptului c pdurea i
zona limitrof acesteia sunt frecvent vizitate de localnici i de numero ii turi ti, atra i de
splendoarea peisajelor, de puritatea aerului i apelor, acestea în contrast cu poluarea existen în
Aciunile personalului ocolului silvic, legate de prevenirea i combaterea incendiilor,

vor viza:
¾ înmulirea patrulrilor pdurarilor în cantoane, mai ales în perioadele secetoase din timpul
s-a produs;
¾ întreinerea în bune condiii de funcionare a observatoarelor existente i construirea
altora noi, în punctele cele mai înalte din canton/ocol, în vederea identificrii de la distan i cât
mai rapide a iniierii/dezvoltrii unui eventual incendiu, în vederea anunrii urgente a prezenei i
¾ executarea la timp i ori de câte ori este nevoie, a tierilor de igien, prin care se vor
¾ extragerea i eliminarea din suprafaa afectat a doborâturilor i/sau rupturilor de vânt
i/sau zpad, curarea parchetelor de resturile de exploatare care, prin uscare în timp, i în
anumite condiii, sunt primele din suprafeele respective ce pot fi incendiate ca urmare a diverselor
cauze;
155
¾ realizarea unei bune accesibilizri a fondului forestier, crearea, întreinerea i pstrarea

unei reele de linii parcelare deschise, în ideea crerii unor condiii bune;
¾ realizarea construciilor silvice, inclusiv a celor utilizate perioade scurte (cabanele
¾ crearea, dotarea corespunztoare i întreinerea în condiii bune de funcionare a

„punctelor/spaiilor PSI”;
urmtoarele:
¾ se va identifica i se va transmite, de urgen, la ocolul silvic i la unitatea teritorial-
¾ se vor lua primele msuri de izolare (prin benzi perimetrale) i eventuala stingere a
¾ în perioada activitii de stingere a incendiului, se va asigura, prin personalul de teren, o
¾ supravegherea zonei se va asigura i dup stingerea incendiului înc o zi sau mai multe,
în funcie de mrimea i intensitatea incendiului considerat stins;
¾ dup stingerea incendiului, se va proceda la curarea suprafeei respective, prin
înlturarea arborilor i celorlalte materiale vegetale parial arse sau uscate.
concordan cu legislaia în vigoare (Legea 307/2006, H.G. 1016/2004, H.G. 1490/2004,
Ord. 2338/2009, Ord. 211/2014), precum i cu toate actele normative i instruciunile
referitoare la prevenire i stingerea incendiilor.
pdure, a culegtorilor de fructe de pdure i ciuperci comestibile, a ciobanilor, turi tilor, etc.,
incendiilor.
156
În cadrul U.P. nu exist surse majore de poluare industrial.

În viitor, dac vor aprea surse de poluare care s afecteze fondul forestier, se vor lua
urmtoarele msuri:
- eliminarea, în limita posibilitilor, a surselor majore de poluare;
- în cazul în care poluarea afecteaz suprafee întinse, concomitent cu extragerea materialului
- limitarea propagrii polurii, prin msuri luate împreun cu alte instituii abilitate în acest
sens;
- interzicerea tierilor rase;
- fertilizarea chimic a solurilor forestiere;
- renunarea la substituirea speciilor locale care au deja o anumit rezisten la poluare;
- executarea lucrrilor de îngrijire cu intensiti slabe, cel mult moderate;
- meninerea în compoziia arboretelor a speciilor rezistente la poluare i introducerea lor
prin lucrrile de împduriri.
8.4. Protecia împotriva bolilor i a altor duntori
Din evidenele ocolului silvic i din observaiile fcute în teren cu ocazia culegerii datelor
pentru întocmirea prezentului amenajament rezult c în deceniul expirat, în cadrul pdurilor din
unitatea de producie s-au semnalat atacuri slabe de insecte sau ali duntori pe o suprafa de
36,42 ha.
Sarcina personalului silvic, tehnic i de paz, este de a efectua observaii permanente în
teren pentru depistarea la timp a eventualelor focare de duntori i a agenilor patogeni în vederea
157

procesul de exploatare, constituie laturi importante ale luptei integrate. In acela i timp, prin lucrrile
efectuate în arborete (promovarea structurilor mixte cu flor erbacee i arbustiv adecvat) sau prin
culturile înfiinate pentru cre terea vânatului, pe liniile parcelare sau somiere, trebuie create condiii
pentru stimularea dezvoltrii organismelor folositoare (mamifere insectivore, psri, insecte
entomofage, parazite i prdtoare), cu rol deosebit în meninerea echilibrului lanurilor trofice.
respectat întocmai legislaia naional i europen din domeniu cât i cerinelor FSC, legate de
folosirea pesticidelor, selective, biodegradabile. Pentru pdurile certificate sau în curs de certificare,
entomopatogene (bacterii, virusi, ciuperci) i doar excepional, se vor folosi insecticide chimice,
Tot ca pr i importante ale combaterii integrate, aplicate cu caracter permanent, trebuie
Evideniem, în concluzie, caracterul integrat al sistemului de lucrri silvotehnice precizate în
arboretele din U.P. IV Blidar, care alturi de msurile de combatere precizate anterior, asigur starea
fitosanitar corespunztoare a arboretelor.
158
În cadrul unitii de producie în studiu, fenomenul de uscare este foarte prezent

manifestându-se de la intensitate slab la puternic, astfel pe o suprafa de 720,96 ha se regse te
uscare slab, uscare mijlocie pe 9,45 ha, în timp ce uscarea puternic afecteaz doar 2,51 ha.
Msurile de prevenire a uscrii anormale trebuiesc corelate cu msurile de protec ie descrise
anterior, recomandându-se urmtoarele:
- asigurarea lini tii în pdure;
- eliminarea cauzelor de ordin antropic (rniri de arbori, p unat abuziv, extrageri pe alese);
- utilizarea în lucrri de împduriri a genotipurilor locale rezistente la condiiile de stres
- eliminarea treptat a arborilor din lstari;
- reducerea treptat a combaterilor integrale a defolierilor i trecerea la combaterea exclusiv biologic
pdurile s- i îndeplineasc rolul atribuit.
sunt capabile s absoarb importante cantiti de ap pe o perioad de timp suficient de îndelungat,
ceea ce nu permite formarea torenilor. De asemenea, prin evapotranspiraie vegetaia forestier
pune în circuitul atmosferic mari cantiti de ap, împiedicând astfel stagnarea apei în sol, în zonele
cu substrat argilos, lucru care ar putea declan a fenomene de alunecare.
x meninerea vegetaiei forestiere pe terenurile respective;
x împdurirea suprafeelor neregenerate;
x stoparea p unatului.
În ultimul deceniu în cadrul unitii de producie nu au fost semnalate fenomene de
eroziune sau de alunecare.
159
Conservarea biodiversitii este unul dintre obiectivele de gospodrire prioritare avute în

vedere la amenajarea pdurilor i a constituit permanent un deziderat de prim ordin în elaborarea
amenajamentului, începând de la principiile amenajamentului i adoptarea bazelor de amenajare i
pân la stabilirea msurilor de gospodrire de detaliu, necesare fiecrui arboret, indiferent de funcia
prioritar pe care o îndepline te acesta. De altfel, unul dintre principiile de baz ale amenajrii
pdurilor este principiul conservrii i ameliorrii biodiversitii, care urmre te conservarea i
ameliorarea biodiversitii la cele patru niveluri ale acesteia (intraspecific, interspecific,
ecosistemic i al peisajelor), în scopul maximizrii stabilitii i a potenialului polifuncional al
pdurilor.
Starea de conservare a habitatelor forestiere naturale existente în U.P. IV Blidar se apreciaz

a fi în general bun. Precizm, totui, c fondul forestier al U.P. IV Blidar este afectat într-o
propor ie destul de însemnat de factori destabilizatori: doborâturi izolate de vânt - sub 11%
(421,13 ha), doborâturi de vant destul de frecvente – sub 1% (4,28 ha), uscare slab – sub 23%
(905,67 ha), uscare mijlocie – sub 1% (5,55 ha), rupturi izolate de vânt i zpad – 20% (784,77
ha), destul de frecvent – sub 1% (67,50 ha), atacuri de duntori slab- 1% (36,42) i roc la suprafa
pe 10-60% (418,08 ha), situa ia acestora fiind detaliat în capitolul 6.7.
În momentul elaborrii prezentului amenajament, suprafa a U.P. IV Blidar se suprapune
par ial peste situl de importan comunitar ROSCI092 Igni, peste aria de protec ie special
avifaunistica ROSPA0134 Mun ii Gutâi i peste aria natural protejat de interes na ional RONPA
0589 Tul lui Dumitru (tabelul 9.1.1.).
Situa ia suprafe elor de fond forestier din U.P. IV Blidar incluse în

ROSCI0092 Igni , ROSPA0134 Mun i Gutâi i RONPA 0589 Tul lui Dumitru
Tabelul 9.1.1.
Suprafaa, ha
Aria protejat Parcele componente Pdure (inclusiv clasa de
Alte folosine Total
regenerare)
ROSCI0092
35J, 35N4, 38N, 39N 1,28 2,89 4,17
Igni
1B, 1C, 5A, 6F, 8B, 8C, 8D, 8E, 9-10,
11A, 11C, 11V, 12A, 12C, 13, 14B, 20,
ROSPA0134 21, 22A, 22N, 23A, 23B, 23N, 24-41,
1185,32 58,46 1243,78
Mun ii Gutâi 42B, 42C, 46V, 47C, 47N1, 47N3, 48B,
48N, 49N, 50N2, 112D%, 113D%, 114D,
115D, 116D, 122D%, 123D%, 125D%
RONPA 0589
35J, 35N4, 38B, 38N, 39C, 39N 6,83 2,89 9,72
Tul lui Dumitru
TOTAL 1193,43 64,24 1257,67
Not: la rubrica total s-au însumat suprafe ele aferente celor trei arii protejate.
160
U.a. 35J, 35N4, 38N i 39N (4,17 ha) fac parte din toate cele trei arii protejate, iar u.a. 38B i
39C (5,55 ha) fac parte din aria special de protec ie avifaunistic ROSPA0134 Mun ii Gutâi i din
aria natural protejat de interes na ional RONPA 0589 Tul lui Dumitru. Prin urmare suprafa a
ocupat de arii protejate din cadrul U.P. IV Blidar este de 1243,78 ha.
9.1.1. Situl de importan comunitar ROSCI0092 Igni
Situl de importan comunitar ROSCI0092 Igni a fost desemnat prin Ordinul Ministrului
Mediului i Dezvoltrii Durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natural
protejat a siturilor de importan comunitar, ca parte integrant a reelei ecologice europene
Natura 2000 în România.
Prin suprapunerea limitelor u.a.-urilor existente pe planurile de baz 1:5000 utilizate la
amenajare cu limitele preluate de pe site-ul MMAP se constat unele diferen e ca urmare a utilizrii
a dou seturi de date ce au precizii diferite.
Situl ROSCI0092 Igni nu are plan de management aprobat. Acesta are suprafa a de
19635,30 ha. Fiind un sit de interes comunitar urmrete conservarea habitatelor i a speciilor, cu
- meninerea sau restabilirea, într-o stare de conservare favorabil, a habitatelor naturale, a
speciilor din flora i fauna slbatic de interes comunitar;
- aplicarea doar a msurilor care in seama de exigenele economice sociale i culturale, ca i
de particularitile regionale locale;
- promovarea msurilor de dezvoltare durabil, a soluiilor de valorizare alternativ a capitalului
natural i susinerea unor ci durabile de dezvoltare social.
9.1.2. Aria de Protecie Special Avifaunistic ROSPA0134 Munii Gutâi
Aria de Protecie Special Avifaunistic ROSPA0134 Mun ii Gutâi are o suprafa de

28439,20 ha i a fost desemnat prin Hotrârea de Guvern nr. 971/2011 pentru modificarea i
completarea HG 1284/2007 (privind declararea ariilor de protecie special avifaunistic ca parte
integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 în România) pentru conservarea popula iilor a
161
14 specii de psri (Anexa I a Directivei Psari i Anexa 3 a Ordonan ei de Urgen nr. 57/2007 cu
modificrile i completarile ulterioare).
ROSPA0134 Mun ii Gutâi nu are plan de management. Situl este situat în regiunea
biogeografic continental i alpin, cuprinzând Mun ii Gutâi. Extremitatea vestic a sitului este
mrginit de valea Pârâului Firiza, la nord de terenurile agricole din vecintatea localit i Spân a, la
noerd-est localitatea Sighetu-Marma iei, la est localitatea Mara i Deseti, iar în extremitatea sudic
localitatea Cavnic. Cuprinde în principal zone forestiere i importante zone de pajiste.
Teritoriul U.P. IV B lidar este inclus par ial (1243,51 ha) în ROSPA0134 Mun ii Gutâi.
Obiectivele de management sunt urmtoarele:
- protejarea speciilor de psri care triesc în mod natural în stare de slbticie, a oulor,
cuiburilor i habitatelor acestora;
- aplicarea msurilor necesare pentru conservarea, meninerea sau refacerea unei diversiti i
a unei suprafee suficiente de habitat pentru toate speciile ocrotite: crearea de zone de protecie,
întreinerea i amenajarea habitatului ce se afl în interiorul i exteriorul suprafeelor de protecie,
refacerea biotopurilor distruse;
- aplicarea msurilor necesare pentru a evita poluarea sau deteriorarea habitatului, cât i
perturbrile care afecteaz psrile, în zonele de protecie vizate i în afara acestora;
- aplicarea msurilor necesare pentru meninerea sau adaptarea tuturor speciilor de psri
vizate la un nivel care corespunde în mod special exigenelor ecologice, tiinifice i culturale,
inându-se seama i de exigenele economice i recreaionale.
9.1.3. Aria natural protejat de interes naional RONPA 0589 Tul lui Dumitru
Tul lui Dumitru este rezerva ie natural cu suprafa a de 3 hectare, constituit în baza Legii
nr. 5/2000 din 06.03.2000, unde are codul 2.572, fiind pe o culme la limita a dou bazine
hidrografice valea Sturului i valea Brazilor.
Principalul scop al declarrii ca arie natural protejat este cel de conservare a elementelor
naturale specifice zonelor umede.
Turbria Tul lui Dumitru este o turbrie activ, având dimensiunea de 15x20 m, cu deversare
spre vest (valea Sturului). Aceasta este o turbrie oligotrof, vegeta ia este reprezentativ prin:
ruginare- Andromeda polifolia, bumbacarita- Eriophorum vaginatum, afin vânt- Vaccinium
uliginosum, merior- Vaccinium oxycocos, rogoz- Carex limosa, vuietoare- Empetrum nigrun, rogoz-
Carex rostrata, rchi ele- Oxycoccus plustris, Oxycoxxus microcarpus, iarb albastr- Molinia
caerulea, rogoz- Carex pauciflora, taposica- Nardus stricata, afin- Vaccinium myrtillus, sclipe i-
Potentilla erecta.
162

- msuri generale favorabile biodiversitii, acestea fiind urmrite la nivelul fiecrui arboret,
oricare ar fi funciile atribuite, pe care trebuie s le îndeplineasc, respectiv unitatea de gospodrire
din care face parte;
- msuri specifice, ce vizeaz atât pdurile cu func ii speciale pentru conservarea i ocrotirea
biodiversit ii, cât i pdurile de interes tiin ific, de ocrotire a genofondului i ecofondului forestier,
precum i altor ecosisteme cu elemente naturale de valoare deosebit.
Msurile generale favorabile biodiversitii sunt acele msuri menite s asigure conservarea
diversitii biologice la nivelul tuturor ecosistemelor forestiere în vederea maximizrii funciei
ecoprotective prin conservarea diversitii genetice i specifice.
- la lucrrile de împdurire se vor utiliza specii adecvate sta iunii, conform tipului natural
lubrefiani;
163

- meninerea unui amestec optim de specii la nivelul fiecrui arboret, prin promovarea tuturor
speciilor principale adaptate condiiilor staionale locale, potrivit tipului natural de ecosistem;
în buchete, grupe de arbori sau poriuni mai mari, reprezentative sub aspectul biodiversitii. În acest
scop pot fi selectai arbori care prezint putregai, scorburi, arbori cu lemn aflat într-un stadiu avansat
de descompunere, dar nu în arborete afectate de factori destabilizatori sau vulnerabile din acest
punct de vedere.
respective li s-au atribuit funcii prioritare de protecie (subgrupa 1.5 - pduri de interes tiinific, de
ocrotire a genofondului i ecofondului forestier i a altor ecosisteme cu elemente naturale de valoare
deosebit).
Dup cum s-a prezentat anterior, suprafa a de fond forestier din UP IV Blidar se suprapune
partial cu situl de importan comunitar ROSCI0092 Igni i aria special de protec ie avifaunistic
ROSPA0134 Mun ii Gutâi.
Prin amenajament, arboretelor incluse în aceast arie protejat li s-au atribuit func ii
pduri/ecosisteme de pdure cu valoare protectiv pentru habitate de interes comunitar i specii de
164
interes deosebit incluse în arii speciale de conservare/situri de importan comunitar în scopul

conservrii habitatelor (din reeaua ecologic Natura 2000- SCI) – TIV, 1.5R- Arborete din
pduri/ecosisteme de pdure cu valoare protectiv pentru specii de interes deosebit incluse în arii
de protecie special avifaunistic, în scopul conservrii speciilor de psri (din reeaua ecologic
Natura 2000 SPA)- TIV, 1.5C- Arboretele cuprinse în rezervaii naturale, cu regim strict de
protecie (Rezervaia natural Tul lui Dumitru) -T I.
Deoarece siturile amintite mai sus nu au plan de management aprobat, prin adresa nr.
12/05.01.2022 SCDEP Oradea a solicitat ANANP – ST Maramure msurile minime de conservare
pentru toate ariile protejate care se suprapun cu suprafa a ocolului silvic. ANANP – ST Maramure a
transmis efului de proiect prin e-mail în data de 27.01.2022 obiectivele de conservare specifice doar
pentru situl ROSCI0003 Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare, care nu se suprapune cu
U.P. IV Blidar.
Pentru siturile ROSCI0092 Igni i ROSPA0134 Mun ii Gutâi msurile de conservare pentru
habitatele i speciile de interes comunitar au fost transmise efului de proiect prin e-mail în data de
04.02.2022 de ctre Administra ia Parcului Natural Mun ii Maramureului, care este administratorul
celor dou situri. Msurile de conservare pentru habitatele i speciile de interes comunitar constau în:
evitarea tierilor rase în habitatele forestiere din situl ROSCI0092 Igni, respectiv pstrarea la ha a 5% din
arborii usca i în picioare (15m3/ha) în pdurile care au o suprafa de minimum 100 ha, pstrarea de arbori
scorburoi la o valoare de 20-30 m3/ha, pstrarea în pdure (pe picior) a arborilor btrâni, mor i sau bolnavi
în situl ROSPA0134 Mun ii Gutâi.
165
Încadrarea func ional a arboretelor incluse în ROSCI0092 Igni , ROSPA0134 Mun ii

Gutâi i RONPA 0589 Tul lui Dumitru
Tabelul 9.2.2.1.
Categoria func ional
Arie Tip Suprafa a
Denumirea categoriei func ionale mai S.U.P.
protejat Cod func ional - ha -
restrictive
ROSCI0092 Arboretele cuprinse în rezervaii naturale, cu
5C 5Q 5R I E 1,28
Igni regim strict de protecie (Tul lui Dumitru) (T I)
TOTAL ROSCI0092 Igni - - 1,28
Arboretele situate pe stâncrii, pe grohoti uri i pe terenuri cu
eroziune în adâncime i pe terenuri cu înclinarea mai mare
de 30 grade pe substrate de fli (facies marnos, marno-
2A 5R 1C II M 60,37
argilos i argilos), nisipuri, pietri uri i loess, precum i cele
situate pe terenuri cu înclina-re mai mare de 35 grade, pe alte
substrate litologice (T II)
5C 5Q 5R Arboretele cuprinse în rezervaii naturale, cu regim
I E 5,55
ROSPA0134 5C 5R 1C strict de protecie (Tul lui Dumitru) (T I)
Mun ii Gutâi Arboretele constituite ca rezervaii seminologice (T
5H 5R 1C II K 8,37
II)
Arboretele din pduri/ecosisteme de pdure cu
valoare protectiv pentru specii de interes deosebit
incluse în arii de protecie special avifaunistic, în
5R 1C II A 1109,75
scopul conservrii speciilor de psri (din reeaua
ecologic Natura 2000 – ROSPA 0134 Mun ii Gutâi)
(T IV)
TOTAL ROSPA0134 Mun ii Gutâi - - 1185,32
RONPA 5C 5Q 5R Arboretele cuprinse în rezervaii naturale, cu regim
0589 Tul lui I E 6,83
5C 5R 1C strict de protecie (Tul lui Dumitru) (T I)
Dumitru
TOTAL RONPA 0589 Tul lui Dumitru - - 6,83
Alte terenuri - - 63,97
Se poate constata c prin aplicarea criteriilor de zonare func ional arboretelor li s-au atribuit
func ii multiple, func ia prioritar fiind luat în considerare la stabilirea msurilor de gospodrire i
la constituirea subunit ilor de produc ie/protec ie. Astfel, categoria func ional 1.5Q în care au fost
zonate arboretele din ROSCI0092 Igni este secundar pentru arboretul în cauz, iar categoria 1.5R
în care au fost incluse arboretele din ROSPA0134 Mun ii Gutâi este principal pentru anumite
arborete (1109,75 ha) i 74,29ha este secundar în cadrul U.P. IV Blidar. Categoria 1.5C- Arboretele
cuprinse în rezerva ii naturale, cu regim strict de protec ie (Rezerva ia natural Tul lui Dumitru),
este principal la toate arboretele.
Din punct de vedere al msurilor de gospodrire, arboretele din cele trei arii protejate au fost
încadrate atât în subunit i în care se reglementeaz procesul de produc ie (S.U.P. "A" – codru
regulat, sortimente obijnuite), S.U.P. "M" - pduri supuse regimului de conservare deosebit în care
nu se reglementeaz procesul de produc ie, cât i în S.U.P."E"- rezerva ie pentru ocorotirea integral
a naturii. Amenajamentul actual permite aplicarea unor lucrri silvotehnice, obiectivele principale
166
fiind asigurarea stabilitii i continuitii vegetaiei forestiere cu realizarea regenerrii

corespunztoare a arboretelor.
Lucrrile prevzute a se executa, în arboretele incluse în ariile naturale protejate:
ROSCI0092 Igni, ROSPA0134 Mun ii Gutâi i Rezerva ia natural Tul lui Dumitru sunt
prezentate în tabelul 9.2.2.2.
Lucrri silvotehnice prevzute în arboretele din ROSCI0092 Igni , ROSPA0134 Mun ii Gutâi
i Rezerva ia natural Tul lui Dumitru
Tabelul 9.2.2.2.
Arie protejat
ROSPA0134 Mun ii Rezerva ia natural Tul
Lucrri propuse ROSCI0092 Igni
Gutâi lui Dumitru
Suprafa Vol. de rec. Suprafa Vol. de rec. Suprafaa Vol. de rec.
Tieri de igien - - 190,12 1559 - -
Degajri-completri - - 150,32 - - -
Degajri - - 59,81 - - -
Cur iri - - 184,28 1096 - -
Rrituri - - 103,84 3193 - -
Tieri progresive - - 487,43 69432 - -
Lucrri de conservare - - 2,69 66 - -
Fr lucrri 1,28 - 6,83 - 6,83 -
Total 1,28 - 1185,32 75346 6,83 -
Lucrrile silvotehnice propuse în amenajamentul U.P. IV Blidar au ca principal scop

Ac iunile de management vor fi orientate spre men inerea sau refacerea strii favorabile de
conservare a habitatelor i speciilor, respectiv gestionarea ecosistemelor astfel încât s fie
îmbunt ite caracteristicile naturale i serviciile de mediu în zon.
Arboretele care vegeteaz în aceste situri de interes comunitar vor fi parcurse conform
(degajri, curiri, rrituri, tieri de igien), tieri progresive sau cu lucrri de conservare. Pe lâng
lucrrile silvotehnice men ionate se vor mai executa i lucrri de îngrijire a culturilor, completri,
lucrri de ajutorarea regenerrii naturale i de împdurire.
În continuare vor fi prezentate succint lucrrile silvotehnice propuse în siturile Natura 2000
aceasta pentru estimarea efectelor acestor lucrri asupra habitatelor menionate:
Lucrri de ingrijire i conducere a arboretelor
Modul de aplicare a lucrrilor de îngrijire i conducere în pdurile în care nu se

reglementeaz procesul de producie va fi, în general asemntor cu cel recomandat pentru pdurile
167
în care se reglementeaz procesul de producie, îns se va interveni cu mai mult atenie/pruden

fa de nevoile de conservare a habitatelor.
a) Se vor executa lucrri specifice fiecrui stadiu de dezvoltare (respectându-se acelea i
principii pentru meninerea/refacerea strii favorabile de conservare a habitatelor).;
b) Intensitatea i periodicitatea acestor lucrri se vor adopta, în raport cu funcia de protecie
prioritar atribuit, pentru arboretele în care nu se reglementeaz procesul de producie fiind în
general mai mic, iar periodicitatea mai mare decât în arboretele cu funcii de producie i
protecie (Giurgiu 1988);
c) Se va promova subetajul i subarboretul în structura arboretelor.
Tieri de igien

doborâi de vânt sau zpad, puternic atacai de insecte sau ciuperci, cu vtmri mecanice, precum
i a arborilor-curs i de control folosii în lucrrile de protecia pdurilor fr ca prin aceste lucrri
s se restrâng biodiversitatea pdurilor.
zborul adulilor.
“lemnului mort” care constau din meninerea unui numr aproximativ de 4 – 5 arbori uscai/ha în
arboretele de pân la 80 de ani i 2 – 3 arbori uscai/ha în arboretele de peste 80 ani, inclusiv crci
czute la pmânt, în habitatele forestiere din sit.
Tratamente

principale.
168

În principiu tierile progresive urmresc realizarea obiectivului regenerrii naturale sub
- provocarea însmânrii naturale prin rrirea sau deschiderea arboretului acolo unde nu
s-a produs.
Pentru realizarea acestor obiective se disting în cadrul tratamentului menionat trei genuri de
tieri: tieri de deschidere de ochiuri sau de însmânare, tieri de lrgire a ochiurilor sau de punere
în lumin precum i tieri de racordare.
Tierile de deschidere de ochiuri sau de însmânare urmresc în principal s asigure
instalarea i dezvoltarea semini ului utilizabil i se aplic în anii de fructificaie a speciei sau
speciilor valoroase, în poriunile de pdure în care semini ul este sau se poate instala fr dificulti.
Tierile de lrgire a ochiurilor sau de punere în lumin urmresc iluminarea semini ului
din ochiurile deschise i lrgirea lor progresiv.
Luminarea ochiurilor deja create care se coreleaz cu ritmul de cre tere i nevoile de lumin
ale semini ului se face moderat i treptat (prin mai multe tieri) la speciile de umbr respectiv
printr-o tiere intens la speciile de lumin într-un an cu fructificaie abundent. Lrgirea ochiurilor
în poriunile regenerate se poate face prin benzi concentrice sau excentrice numai în marginea lor
fertil unde regenerarea progreseaz activ datorit condiiilor ecologice favorabile.
Tierile de racordare constau în ridicarea printr-o ultim tiere a arborilor rma i în
ochiurile regenerate. Aceste tieri se execut de regul dup ce s-a regenerat i poriunea dintre
ochiuri sau când semini ul ocup cel puin 70% din suprafa i are o înlime de 30-80 cm.
Dac îns regenerarea este îngreunat sau semini ul instalat este puternic vtmat tierea
de racordare se poate executa fiind îns urmat imediat de completri în poriunile neregenerate.
naturale.
169
În ceea ce prive te intensitatea tierilor care au rolul de a promova nucleele de regenerare i

înlturarea treptat a elementelor necorespunztoare din arboret prin normele actuale se recomand
ca limita minim a extragerilor s fie corespunztoare volumului recoltat prin tieri de igien iar
limita superioar nu poate fi precizat, ea diferind de la un arboret la altul. Se precizeaz totu i c în
cazul în care extragerile dep esc 10% din volumul pe picior a arboretului s fie bine justificate prin
starea de fapt a arboretului ce impune intervenii cu intensiti mai mari.
Lucrri speciale de conservare
Lucrrile speciale de conservare, constau dintr-un ansamblu de intervenii necesare a se

aplica în arborete mature de vârste înaintate (ajunse la vârsta exploatabilitii de protecie), exceptate
de la aplicarea tierilor de regenerare clasice, în scopul meninerii sau îmbuntirii strii lor
sanitare, al asigurrii permanenei pdurii i îmbuntirii continue a exercitrii de ctre arboretele
respective a funciilor de protecie ce li se atribuie.
Prin aceste lucrri de conservare se va urmri în principal urmtoarele:
¾ cre terea stabilitii ecosistemice i asigurarea permanenei pdurii în spaiu i timp;
¾ asigurarea reînnoirii cu caracter continuu sau periodic, prin regenerare, a arboretelor supuse
regimului de conservare;
¾ ameliorarea permanent a strii fitosanitare a arboretelor;
¾ îndrumarea treptat a structurii reale a fiecrui arboret sau ansambluri de arborete spre
structuri optime, fixate potrivit funciilor ce le sunt atribuite;
¾ prevenirea dereglrilor sau degradrilor de ordin structural sau funcional care ar putea
periclita permanena pdurii sau diminua capacitatea lor ecoprotectiv;
¾ reconstrucia ecologic a unor arborete necorespunztoare în raport cu noile funcii pe care
trebuie s le exercite, refacerea desimii arboretelor rrite sub aciunea factorilor vtmtori
periculo i, ameliorarea compoziiei arboretelor artificiale sau parial derivate;
¾ valorificarea materialului lemnos rezultat din executarea interveniilor proiectate.
Lucrrile de conservare cuprind urmtoarele intervenii:
- lucrri de igien, prin care sunt extra i arborii uscai sau în curs de uscare, rupi de vânt
sau de zpad, atacai de duntori, poluare;
- promovarea nucleelor de regenerare natural din specii valoroase prin efectuarea de
extrageri de arbori de intensitate redus. Prin aceste lucrri se recolteaz exemplarele cu
defecte, ajunse la limita longevitii fiziologice, exemplare din specii cu valoare redus;
- îngrijirea seminiurilor i a tinereturilor naturale valoroase, prin lucrri adecvate
potrivit stadiului lor de dezvoltare (descople iri, recepri, degajri);
170
- împdurirea golurilor existente folosind specii i tehnologii corespunztoare staiunii i

elurilor de gospodrire urmrite;
- introducerea speciilor de subarboret i subetaj în pdurile de cvercinee pure sau
amestecate.
În arboretele mature fr semin i instalat i cu consisten a de 0,8 sau mai mare, limitrofe
golului alpin, în care s-au propus tieri de conservare, procentele de extras sunt sub 10% i vor
urmri regenerarea natural a arboretelor, executarea lucrrilor fiind condi ionat de asigurarea
instalrii semin iului, executând în prealabil lucrri de ajutorarea regenerrii naturale, eventual
împduriri. În celelalte arborete încadrate în tipul func ional II, raportat la vârsta i consisten a
arboretelor, prezen a semin isului i necesit ile de asigurare a regenerrii acestora, procentele de
extras sunt corespunztoare situa iei din teren.
Conform normelor tehnice în vigoare, tierile de conservare se practic în arborete mature
(aflate în perioada exploatabilitii de regenerare) i au în vedere, regenerarea treptat a acestora.
A a cum reiese însu i din denumirea lor, aceste tieri au ca scop principal conservarea arboretului
(asigurarea continuitii lui pentru îndeplinirea rolului ecoprotectiv) i nu extragerea de material
lemnos (Giurgiu 1988).
a) Vor începe în momentul atingerii exploatabilitii de protecie;
b)Tierile urmresc declan area regenerrii naturale i promovarea nucleelor de semini
instalate;
c) Tierile se vor aplica, de preferin, în ochiuri care se vor amplasa i dezvolta treptat, în timp
i vor fi dispersate potrivit strii arboretelor;
d)Ochiurile vor avea un diametru de pân la o înlime de arbore;
e) Ochiurile vor avea de preferin forma eliptic, orientate cu axa mare pe linia de cea mai mare
pant;
f) În ochiuri, vegetaia lemnoas (inclusiv subarboretul, cu excepia speciilor rare) poate fi
extras integral, printr-o tiere unic;
g)Se vor aplica în anii de fructifica ie abundent (sau imediat ulterior) a speciilor edificatoare
(fag), fiind recomandat s se realizeze iarna, când exist un strat de zpad pentru protecia
solului i a semini ului utilizabil existent.
171
Lucrri de ajutorare a regenerrii naturale i ingrijirea seminiurilor
a) Când se urmre te instalarea noului arboret, prin însmânare natural se recomand

îndeptarea vegetaiei ierboase i arbustive, eventual chiar mobilizarea solului (doar dac
terenul este puternic înierbat/înelenit) pe cca 30-40% din suprafa (cu protejarea zonelor cu
specii rare acolo unde sunt identificate);
b)Când se urmre te regenerarea natural, executarea tierilor de regenerare se recomand a fi
executate iarna, corelat cu anii cu fructificaie abundent;
c) Dac se impune instalarea artificial a regenerrii, atunci se va utiliza doar material
seminologic de provenien local sau din ecotipuri similare.
d)Vor fi promovate i speciile ce se regsesc în amestec natural (dup caz, paltin, brad, molid i
altele) sau alte specii valoroase din flora local (frasin, ulm), în proporii apropiate de tipul
natural, fundamental de pdure;
e) Promovarea unor compoziii diverse are drept scop cre terea biodiversitii, stabilitatea
ecosistemului, respectiv valoarea ecologic i economic a arboretelor;
f) Pentru protejarea semini urilor de concurena speciilor ierboase i arbustive se vor executa
descople iri. Se recomand ca în primii 2-3 ani de la instalare (pân la atingerea unei înlimi
de 50 – 70 cm), în funcie de condiiile caracteristice fiecrui arboret, s se efectueze câte dou
descople iri pe an (la începutul i sfâr itul sezonului de vegetaie - mai/septembrie).
Lucrri de ingrijire a regenerrilor
a) Urmresc realizarea unor compoziii naturale, în completarea eforturilor de regenerare

realizate prin tierile de conservare;
b) Se vor aplica lucrri de împdurire (plantaii sau semnturi directe) a terenurilor goale, în
completarea regenerrii naturale din nucleele existente, lucrri de ajutorare a regenerrii naturale
i ingrijire a semini urilor. Tehnica de aplicare va fi asemntoare arboretelor în care se
reglementeaz procesul de producie, îns adaptat particularitilor structurale, impuse de
exigenele funciilor de protecie;
c) Se vor promova de asemenea speciile de subarboret.
gospodrirea inadecvat, tieri în delict, extrageri de mas lemnoas efectuate necorespunztor), fie
172
din cauze naturale (e.g. doborâturi de vânt, rupturi de zpad), sunt necesare msuri pentru refacerea
strii de conservare favorabil.
b) Acolo unde regenerarea natural se realizeaz greu (e.g. inelenirea terenului), se vor realiza
lucrri de ajutorare a regenerrii naturale;
c) Suprafeele afectate se vor împdurii prin plantaii, luând în considerare i potenialul natural
de regenerare. Se va utiliza doar material de provenien local sau din ecotipuri identice, din
speciile edificatoare;
d) Atunci când, din cauze naturale sau antropice, anumite specii ajung s domine sau s elimine
anumite specii edificatoare sau de amestec valoroase, compoziia va fi reglat prin msuri
silviculturale adecvate (în funcie de stadiul de dezvoltare): descople iri, degajri, curiri,
rrituri, tieri de regenerare, semnturi, plantaii, ajutorarea regenerrii naturale (Tudor et al,
2009).

îndeplinesc un rol ecologic deosebit, se vor respecta cerinele specifice de conservare ale
acestora, restriciile suplimentare, precum i msurile de monitorizare, vor fi incluse în autorizaia
de exploatare;
c) În situaia p unilor împdurite (vegetaia forestier în afara fondului foretier naional),
habitatele identificate se vor include în fondul forestier naional, putând fi astfel aplicat, în mod
eficient, regimul silvic;
e) Cu ocazia punerii în valoare a masei lemnoase este recomandat efectuarea unei evaluri de
mediu, de ctre personalul silvic care s urmreasc identificarea ( i delimitarea) efectiv pe teren
a habitatului (atunci când într-o unitate amenajistic sunt incluse i alte tipuri de habitate), dac se
impun soluii tehnice/silvice diferite;
f) Respectarea cerinelor impuse de managementul “lemnului mort” (Anexa 1. Managementul
“lemnului mort”);
forestiere;
173
j) Lucrrile de prevenire i combatere a duntorilor naturali vor evita, pe cât posibil aplicarea
substanelor chimice;
Msuri cu caracter general pentru conservarea habitatelor forestiere:

- evaluarea periodic a strii de conservare a habitatelor de interes comunitar
prin monitorizarea acestora;
- promovarea regenerrilor naturale în habitatele forestiere;
- limitarea tierilor în habitatele forestiere;
- interzicerea plantrii sau completrii cu specii aflate în afara arealului lor
natural, în zonele neregenerate din habitatele forestiere;
- limitarea amenajrii de drumuri forestiere în habitatele forestiere;
- interzicerea accesului turmelor de animale în habitatele forestiere;
- controlul i limitarea folosirii de substan e chimice, îngrminte chimice;
- identificarea surselor de ape uzate i interzicerea deversrii apelor uzate i a
agen ilor poluan i în habitatele acvatice;
- limitare interven iilor asupra habitatelor umede prin activit i de desecare,
drenare i altele asemenea;
- controlul i interzicerea arderii vegeta iei;
- controlul i interzicerea depozitrii deeurilor în habitatele de interes comunitar;
- managementul re elei hidrografice astfel încât s fie asigurate condi iile necesare
conservrii habitatelor.
- men inerea habitatelor forestiere cel pu in la suprafe ele actuale;
- men inerea habitatelor învecinate celor forestiere cu scopul men inerii aspectului
mozaicat natural;
- men inerea unor zone reprezentative, cu pduri mai btrâne, cât mai apropiate ca
structur i func ii de pdurile fr interven ii antropice sau cu interven ii minime;acestea vor
constitui rezerve de material semincer i vor asigura existen a unor specii de faun dependente de
pdurile mature;
- pstrarea lemnului uscat/mort în cantitate de 5-10 arbori/ha; acetia trebuie s fie
din toate speciile lemnoase existente în pdure, de vârste diferite, cu grad diferit de degradare, arbori
singulari sau în grupuri amenajate.
174
ocol a fost cel care a intrat în vigoare în anul 1948, în momentul actual ajungându-se la a opta
revizuire. Se poate astfel aprecia, inând cont de cele peste apte decenii de gospodrire durabil, c
meninerea integritii pdurilor i a biodiversitii naturale a fost unul din principalele obiective ale
managementului asigurat de personalul silvic, în baza amenajamentelor silvice. Acestea, departe de
a fi simple regulamente de exploatare, au încorporat cuno tine i analize pluridisciplinare. De aceea
subliniem faptul, c rolul amenajamentului este unul benefic, pentru meninerea strii favorabile de
conservare a habitatelor i speciilor i c fr reglementrile pe care le implementeaz, împreun cu
alte acte legislative ale sectorului silvic, anumite componente i conexiuni ale ecosistemelor
protejate ar fi putut fi grav perturbate.
La dezbaterile care au avut loc la conferinele de avizare a soluiilor tehnice s-a pus accentul
ca la întocmirea amenajamentului s se adopte msuri care s creeze premize pentru conservarea
biodiversitii pdurilor, din cadrul U.P. IV Blidar.
Dintre msurile respective sunt de menionat:
1. atribuirea arboretelor incluse în siturile de importan comunitar ROSCI0094 Igni,
ROSPA0134 Mun ii Gutâi i Rezerva ia natural Tul lui Dumitru de categorii func ionale
corespunztoare în concordan cu prevederile legislative în vigoare(1.5Q pentru arboretele din
ROSCI0094 Igni, 1.5R pentru arboretele din ROSPA0134 Mun ii Gutâi i 1.5C Rezerva ia
natural Tul lui Dumitru);
2. promovarea regenerrii naturale, prin aplicarea de tratamente compatibile cu aciunea de
conservare a biodiversitii;
3. msurile de conservare pentru habitatele i speciile de interes comunitar const în: evitarea
tierilor rase în habitatele forestiere din situl ROSCI0092 Igni, respectiv pstrarea la ha a 5% din arborii
usca i în picioare (15m3/ha) în pdurile care au o suprafa de minimum 100 ha, pstrarea de arbori
scorburoi la o valoare de 20-30 m3/ha, pstrarea în pdure (pe picior) a arborilor btrâni, mor i sau bolnavi
în situl ROSPA0134 Mun ii Gutâi, iar pentru arboretele din Rezerva ia natural Tul lui Dumitru sut
interzise toate lucrrile silvice.
175
În perioada de aplicare a amenajamentului, cu prilejul lucrrilor de îngrijire i regenerare i a

tierilor de igien, este necesar s fie meninut lemn mort pe picior (arbori uscai, iescari, arbori
scorburo i etc) i czut.
Fcându-se o sintez a subcapitolelor anterioare se pot formula urmtoarele concluzii privind
biodiversitatea:
1. Obiectivele amenajamentului silvic coincid cu obiectivele generale ale reelei Natura
2000, respectiv cu obiectivele de conservare a speciilor i habitatelor de interes comunitar. În cazul
habitatelor, planul de amenajament are ca obiectiv asigurarea continuitii pdurii, promovarea
tipurilor fundamentale de pdure, meninerea funciilor ecologice i economice ale pdurii a a cum
sunt ele stabilite prin încadrarea în grupe funcionale i subuniti de producie;
2. Obiectivele asumate de amenajamentul silvic pentru pdurile studiate sunt conforme i
3. Lucrrile silvotehnice propuse nu afecteaz negativ semnificativ starea de conservare a
habitatelor forestiere de interes comunitar pe termen mediu i lung.
4. Prevederile amenajamentului silvic nu conduc la pierderi de suprafa din habitatele de
interes comunitar.
5. Unele dintre lucrri precum completrile, curirile i rriturile au un caracter de ajutor în
meninerea sau îmbuntirea dup caz a strii de conservare.
6. Aplicarea corect i la timp a lucrrilor de îngrijire conduce la modificarea fizionomiei
fitocenozelor forestiere, în sensul ca acestea s corespund ca structur cu cea a habitatelor forestiere
de interes comunitar putând fi incluse ulterior în aceast categorie.
7. Amenajamentele unitilor vecine au fost realizate în conformitate cu normele tehnice i
au inut cont de realitatea din teren, ca urmare, impactul cumulat al acestor amenajamente asupra
sitului Natura 2000, existente în limitele teritoriale ale U.P. IV Blidar, este unul nesemnificativ.
8. Gospodrirea fondului forestier nu cauzeaz modificri fundamentale în ceea ce prive te
starea de conservare a populaiilor de mamifere.
9. Ansamblul de lucrri silvotehnice prevzute în amenajament nu va conduce la degradarea
habitataelor sau dereglarea populaiilor de specii pentru care s-au declarat siturile Natura 2000.
10. Impactul lucrrilor silvotehnice prevzute în prezentul plan pentru speciile de pe ti de
interes comunitar este nesemnificativ.
11. i impactul asupra cre terii i dezvoltrii populaiilor speciilor de nevertebrate, de interes
comunitar, a prevederilor amenajamentului este unul nesemnificativ.
176
12. Speciile de plante de interes comunitar nu sunt caracteristice habitatelor forestiere, ca

urmare lucrrile silvotehnice nu vor avea niciun impact asupra acestora, reu ind astfel s- i pstreze
statutul de conservare.
13. Managementul forestier adecvat, propus în amenajament, este în msur s conserve
suprafeele ocupate la ora actual de pdure i p une ca tipuri majore de ecosisteme precum i s
pstreze conectivitatea în cadrul habitatelor ce vor putea astfel asigura perpetuarea în timp a
biocenozelor naturale.
14. Reglementrile i msurile propuse de amenajamentul silvic în studiu nu implic un
impact negativ asupra siturilor Natura 2000 ROSCI0092 Igni i ROSPA0134 Mun ii Gutâi existent
în limitele teritoriale ale U.P. IV Blidar.
9.5 Recomandri privind certificarea pdurilor
Ideea de certificare a managementului forestier, a aprut în contextul preocuprilor majore

legate de gospodrirea pdurilor, înscriindu-se în ideea global de certificare a sistemelor i
Janeiro în 1992, s-a identificat necesitatea unei strategii de dezvoltare durabil a pdurilor din
întrega lume, cu o larg consultare a tuturor factorilor interesai. Pornind de la aceast idee, în
octombrie 1993, a fost semnat acordul oficial privind lansarea FSC (Forest Steward-ship Council), o
schem de certificare la care interesele economice, sociale i de mediu au drepturi egale.
FSC este o organizaie independent, neguvernamental i nonprofit, înregistrat în Mexic ca
o asociaie de membri - Association Civil. Organizaia opereaz la nivel internaional i ofer
servicii prin intermediul centrului FSC International, situat în Bonn, Germania, precum i prin
intermediul unei reele internaionale de Iniiative Naionale. FSC ofer un program de acreditare
internaional pentru organisme de certificare independente i o schem de etichetare pentru
produsele pdurii, ce serve te ca o garanie credibil c produsele provin dintr-o pdure bine
gospodrit, în conformitate cu standardele FSC, a a numitele Principii i Criterii.
audit, o organizaie independent confirm faptul c o anumit suprafa forestier este gospodarit
în conformitate cu un standard agreat.
177

- Principiul 1: Conformitatea cu legislaia naional i internaional i principiile FSC
- Principiul 2: Dreptul de proprietate sau folosin i responsabilitile aferente
- Principiul 3: Drepturile populaiilor indigene (neaplicabil în România)
- Principiul 4: Relaiile cu comunitile i drepturile angajailor
- Principiul 5: Beneficiile multiple ale pdurii
- Principiul 6: Impactul asupra mediului
- Principiul 7: Planul de management
- Principiul 8: Monitorizarea i evaluarea
- Principiul 9: Pduri cu Valoare Ridicat de Conservare
- Principiul 10: Plantaii
bun aplicare a lor se face adaptarea acestora la condiiile specifice fiecrei ri, de ctre Iniiativele
Naionale FSC sau de ctre organismele de certificare acreditate, care deruleaz procesul de audit.
nelemnoase care provin din pdurile certificate de la surs pân la consumator. Certificarea lanului
de custodie se refer la companiile care exploateaz, proceseaz sau comercializeaz material
lemnos certificat FSC i care doresc s eticheteze aceste produse cu numele sau eticheta FSC.
- s identifice i s controleze sursele de material lemnos atât certificat FSC cât i sursele de
- s le demonstreze clienilor c îndeplinesc cerinele FSC în ceea ce prive te controlul
- s utilizeze mrcile înregistrate i etichetele comerciale ale FSC pentru a- i promova
produsele.
În prezent, mii de companii de prelucrare i comercializare a lemnului, în special din Europa
de Vest i America de Nord, impun clienilor lor obinerea certificatului FSC, fiind interesate s
cumpere i s lucreze cu produse certificate în acest sistem. În cazul acestor companii, certificarea
reprezint o dovad pentru clienii lor i pentru publicul larg c lemnul provine din pduri bine
gospodrite.
178

- aplicarea pentru certificare: certificarea este un proces voluntar i poate fi demarat numai la
cererea companiei. Lista organismelor de certificare acreditate FSC se regse te pe site-ul Asociaiei
pentru Certificare Forestier (www.certificareforestiera.ro).
- preevaluarea: are drept scop familiarizarea companiei cu cerinele standardului de
certificare i identificarea de ctre auditor a conformitilor i neconformitilor cu standardul.
- evaluarea principal: reprezint vizita organismului de certificare în urma cruia se
colecteaz informaii suficiente pentru a determina acordarea sau neacordarea de ctre organismul
de certificare a certificatului FSC.
- acordarea certificatului: certificatul este acordat cu condiia îndeplinirii cerinelor
standardului, pe o perioad de 5 ani.
- monitorizarea: dup acordarea certificatului se fac vizite de monitorizare anuale.
- recertificarea: o nou reevaluare se deruleaz înainte de expirarea certificatului, pentru a se
pstra statutul de certificare, rezultând în eliberarea unui nou certificat.
consumatorilor, comunitilor locale, muncitorilor i organizaiilor neguvernamentale cu specific de
mediu sau social.
- îmbuntirea sistemelor de management, incluzând aici mecanismele de planificare,
- îmbuntirea proceselor de gestiune a firmei i a eticii de afaceri;
- firmele pot rspunde la cererea de produse de origine controlat;
- îmbuntirea proceselor productive.
Un motiv în plus pentru certificare îl reprezint cel economico-financiar. Pe lâng accesul pe
piee noi sau meninerea pe cele deja existente, uneori companiile pot beneficia i de preuri mai
mari pentru produsele ce poart sigla FSC. În ce msur i cu câte procente va avea loc aceast
cre tere nu poate fi decis decât de piaa liber, cea care dicteaz preul. De reinut îns c acest
lucru nu se întâmpl foarte des, ci doar acolo unde cererea este foarte mare.
179

Deci, pdurile cu valoare ridicat de conservare sunt acele pduri care au o importan critic
din perspectiva protejrii mediului, a conservrii biodiversitii i a valorilor culturale i religioase
ale comunitilor locale.
Conceptul de "pduri cu valoare ridicat de conservare (PVRC)“ a fost definit prima dat de
Forest Stewardship Council (www.fsc.org) i se regse te în cadrul principiului nr. 9 din standardul
de certificare FSC, publicat prima dat în anul 1999. Considerat separat de certificare forestier,
acest concept s-a dovedit a fi un mod efectiv de a dovedi sau verifica managementul responsabil al
resurselor forestiere (gestionarea durabil a pdurilor). Ca ur-mare, el este folosit independent în
multe domenii, cum ar fi: conservarea i gestionarea resurselor naturale, elaborarea politicilor de
achiziii în cadrul companiilor care prelucreaz i valorific produse forestiere i chiar în elaborarea
politicilor ageniilor guvernamentale.
ecosisteme rare;
resurse, etc.
Pdurile cu valori ridicate de conservare trebuie gestionate astfel încât s se menin i chiar
s creasc valorile ridicate de conservare identificate în cuprinsul acestora.

180
• VRC 1 - Pduri care con in concentra ii de biodiversitate (specii endemice, rare, amenin ate
sau periclitate) semnificative la nivel global, regional sau na ional, cu urmtoarele subcategorii:
- VRC 1.1 - Arii protejate
- VRC 1.2 - Specii rare, ameninate, periclitate i endemice
- VRC 1.3 - Utilizarea sezonal critic
• VRC 2 - Peisaje forestiere extinse, semnificative la nivel global, regional sau na ional, în
care exist popula ii viabile speciilor autohtone, în forma lor natural din punct de vedere al
distribu iei densit ii.
• VRC 3 - Pduri ce cuprind ecosisteme rare, amenin ate sau periclitate
• VRC 4 - Pduri care asigur servicii de mediu in situaii critice cu urmtoarele subcategorii:
- VRC 4.1 - Pduri de importan deosebit pentru surse de ap
- VRC 4.2 - Pduri critice pentru prevenirea i combaterea procesului de eroziune
- VRC 4.3 - Pduri cu impact critic asupra terenurilor agricole i calit ii aerului
• VRC 5 - Pduri esen iale pentru satisfacerea necesit ilor de baz ale comunitilor locale
• VRC 6 - Pduri eseniale pentru pstrarea identitii culturale a unei comuniti sau a unei
zone.
9.6.3. Pduri cu valoare ridicat de conservare în cuprinsul unitii de producie
În cuprinsul U.P. IV Blidar exist un numr de 47 uniti amenajistice în suprafa de 287,42

ha certificate ca pduri cu valoare ridicat de conservare. Evidena acestora este redat în continuare,
în tabelul 9.6.3.1.
181
Tabel 9.6.3.1.
Grupa i
Supraf. Subcateg.
(ha) VRC
funcional
35J 1,28 1.5C5Q5R E 1 1.1
35N1 0,61 - - 1 1.1
35N4 0,43 - - 1 1.1
38B 1,87 1.5C5R1C E 1 1.1
Suprafate e forestiere din arii protejate
38N 0,69 - - 1 1.1
39C 3,68 1.5C5R1C E 1 1.1
39N1 1,77 - - 1 1.1
29N 0,79 - - 1 1.3
30N 12,66 - - 1 1.3 Pduri cu utilizare sezonal critic
31N 8,49 - - 1 1.3
34N1 0,19 - - 3 3.A.1.
34N2 1,66 - - 3 3.A.1.
35D 17,54 1.5R1C A 3 3.A.1.
35G 6,79 1.5R1C A 3 3.A.1.
35N1 0,61 - - 3 3.A.1.
47N2 0,36 - - 3 3.A.1.
Complexe de pduri, rariti de arbori, tufriuri i vegete ie
48N 1,05 - - 3 3.A.1.
ierboaspsamofil pe nisipurile marine sau continentale
49N 2,97 - - 3 3.A.1.
50N1 2,63 - - 3 3.A.1.
50N2 3,49 - - 3 3.A.1.
78N1 2,66 - - 3 3.A.1.
79N1 1,71 - - 3 3.A.1.
79N2 0,84 - - 3 3.A.1.
14C 8,94 1.1C A 3 3.D
15A 9,41 1.2A1C M 3 3.D
15B 23,88 1.1C A 3 3.D
16A 1,43 1.2A1C M 3 3.D
16B 15,27 1.1C A 3 3.D
16C 2,37 1.2A.1C M 3 3.D
17N 1,33 - - 3 3.D
19A 46,01 1.1C A 3 3.D
Ecosisteme forestiere cu caracter primar
20A 6,42 1.2A5R1C M 3 3.D
20B 3,45 1.2A5R1C M 3 3.D
20C 7,30 1.2A5R1C M 3 3.D
21A 24,84 1.2A5R1C M 3 3.D
21C 4,06 1.5R1C A 3 3.D
65 25,45 1.5O2A1C E 3 3.D
66D 3,12 1.5O2A1C E 3 3.D
68B 16,95 1.5O2A1C E 3 3.D
72C 5,95 1.2A1C M 4 4.2.A. Pduri situate pe stâncrii, grohotiuri, pe terenuri cu eroziune
evident i pe terenuri cu pante mari( 35º pe orce fel de substrat
73C 4,23 1.2A1C M 4 4.2.A. litologic, ( 30º pe substrate de fli i ( 25º pe substrate de nisipuri
74C 2,24 1.2A1C M 4 4.2.A. i pietriuri)
Total 287,42 * * * * *
Conform recomandrilor privind managementul acestor pduri, au fost propuse lucrri care
s menin i s îmbunteasc funciile atribuite.
Msurile de gospodrire ale acestor suprafee sunt prezentate detaliat în amenajament la
fiecare unitate amenajistic în parte, conform normelor tehnice în vigoare.
182

I CONSTRUCII SILVICE
10.1. Instalaii de transport

10.1.1. Instalaii de transport permanente existente
Unitatea de producie IV Blidar este deservit de 16 drumuri forestiere.

Tabel 10.1.1.1.
Lungime - km
În În afara Suprafaa Volum
Nr Indicativ Denumireaa
perimetrul perimetrului deservit deservit
crt instalaie instalaiei de transport
terenurilor terenurilor cu Total ha mc
cu destinaie destinaie
foretier foretier
DRUMURI EXISTENTE
Drumuri forestiere
1 FE017 DAF MICULI AVAL I 0,32 - 0,32 2,89 442
2 FE018 DAF BLIDAR AXIAL 1,20 - 1,20 214,68 3731
3 FE019 DAF ROSTOSA 1,42 - 1,42 166,34 10353
4 FE025 DAF ROASA 1,94 - 1,94 130,11 5083
5 FE026 DAF ROASA PRELUNGIR 0,90 - 0,90 23,95 2510
6 FE027 DAF PRISACA-ROASA 5 KM 5,15 - 5,15 412,82 37749
7 FE028 DAF STUR PRISACA 1,94 - 1,94 62,45 6189
8 FE029 DAF IZV. POIENII 5,15 - 5,15 425,01 18333
9 FE030 DAF PLESCA 0,97 - 0,97 38,07 300
10 FE031 DAF STUR 6,63 - 6,63 807,46 37984
11 FE032 DAF VL. BLIDARULUI 5,09 - 5,09 572,19 17384
12 FE033 DAF BLIDAR RAMIFICATI 3,72 - 3,72 212,06 14572
13 FE034 DAF STUR-BLIDARI 1,35 - 1,35 27,42 403
14 FE035 PARCELA 84 I 85 1,25 - 1,25 152,12 7565
15 FE036 DAF POD ACCES FRANT 2,00 - 2,00 102,80 8729
16 FE037 DAF CHICERA 4,35 - 4,35 409,80 6854
Total F.E. 43,38 - 43,38 3760,17 178181
Total drumuri existente 43,38 - 43,38 3760,17 178181
Drumuri necesare
17 FN003 Parcela 95 i 97 0,73 0,09 0,82 73,87 798
18 FN004 Parcela 98 i 102 2,08 0,32 2,40 75,68 821
19 FN005 Parcela 100 i 105 1,09 - 1,09 37,94 1942
Total F.N. 3,90 0,41 4,31 187,49 3561
Total General 47,28 0,41 47,69 3947,66 181742
În prezent unitatea de producie dispune de o reea de drumuri în lungime total de 43,38 km,
toate fiind drumuri forestiere. Starea acestor drumuri este una bun necesitând mici repara ii.
Pe lâng drumurile permanente artate mai sus, în interiorul pdurii se mai gsesc o serie de
drumuri nepermanente (drumuri de exploatare TAF) care pot fi utilizate pentru nevoile de recoltare,
ele fiind nepietruite. Aceste drumuri nu s-au luat în calculul indicelui de densitate a instalaiilor de
transport.
183
10.1.2. Accesibilitatea fondului de producie i a posibilitii

Tabel 10.1.2.1.
Accesibilitatea la sfâritul
Specificri Accesibilitatea actual (%)
deceniului (%)
Accesibilitatea total 95 99
-secundare 95 98
-conservare 100 100
-igien 86 93
Au fost considerate ca fiind accesibile arboretele a cror distan de colectare, fa de cel
mai apropiat drum existent, este mai mic sau egal cu 1,2 km, astfel c accesibilitatea total actual
este de 95%, iar accesibilitatea medie pe total unitate de producie este de 0,50 km. Dac pe
parcursul deceniului se vor construi toate drumurile forestiere necesare, accesibilitatea la sfâr itul
deceniului va fi de 98%.
Densitatea reelei instalaiilor de transport
Densitatea actual a reelei instalaiilor de transport este de 10,70 ml/ ha (43,38 km

/4053,63 ha). În viitor, densitatea reelei instalaiilor de transport, va fi de 11,77 ml/ha
184
768
10.1.3. Corespondena între situaia real din teren a instalaiilor forestiere de transport i evidenele contabile ale O.S. Firiza
În cadrul unit ii de produc ie IV Blidar exist 16 drumuri forestiere, dup cum urmeaz:
Tabel 10.1.3.1.
Amenajament Eviden a O.S. Firiza (fi a individual a mijlocului fix, registrul numerelor de inventar al mijloacelor fixe)
u.a.
Punct de
Nr. de inventar L imea prin
Ampla- Lungi- Supra- Anul Lungi- Supra- racordare la Punct final Panta Cate-
Nr. crt. Indica- plat- care Lucrri
sament Denumirea me fa a Denumirea drii în mea fa a re eaua drum maxi- gorie
tiv formei trece de art
U.P./u.a. -km- -ha- folosin -km- -ha- existent U.P./u.a./borna m drum
R.N.P. M.F.P. -m- drum
U.P./u.a./borna
ul
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
U.P.IV/ parcel 2/
DAF DAF U.P.IV/ limita în apropierea
1 FE017 IV/123D MICULI 0,32 0,19 MICULI 29234 2610 1974 0,32 * 1,70 cu U.P. III/ limitei de * * * *
AVAL I AVAL I parcel 1 parcel între
parcelele 1 i 2
U.P.IV/ limita
de U.P. cu
DAF DAF U.P.IV/ parcel
U.P. III/
2 FE018 IV/124D BLIDAR 1,20 0,72 BLIDAR 29040 2600 1961 1,20 * 1,08 61 * * * *
parcela 6 în
AXIAL AXIAL
apropierea
bornei 102
U.P.IV/ limita
de U.P. cu U.P.IV/ u.a.
DAF DAF U.P. III/ 9A în
3 FE019 IV/125D 1,42 0,85 29361 2626 1974 1,42 * 2,76 * * * *
ROSTOSA ROSTOSA parcel 14 în apropierea
apropierea bornei 11
bornei 25
U.P.IV/parcel U.P.IV/ u.a.
DAF DAF 2/în apropierea 9A/ în
4 FE025 IV/112D 1,94 1,16 29356 2624 1974 1,55 * 0,93 * * * *
ROASA ROASA limitei între apropierea
parcelele 1 i 2 bornei 11
DAF DAF
U.P.IV/ u.a. U.P.IV/ u.a.
5 FE026 IV/111D ROASA 0,90 0,54 ROASA 29357 2625 1974 * * * * * * *
5B 6N1
PRELUNGIR PRELUNGIR
185
(continuare)Tabel 10.1.3.1.
Punct de u.a.
L imea
Nr. Ampla- Lungi- Supra- Nr. de inventar Anul Lungi- Supra- racordare la Punct final prin Panta Cate-
Indica- plat- Lucr-ri
crt. sament Denumirea me fa a Denumirea drii în mea fa a re eaua drum care maxi- gorie
tiv formei de art
U.P./u.a. -km- -ha- folosin -km- -ha- existent U.P./u.a./borna trece m drum
R.N.P. M.F.P. -m-
U.P./u.a./borna drumul
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
U.P.IV/ în
DAF DAF
U.P.IV/ u.a. apropierea
6 FE027 IV/122D PRISACA- 5,15 3,09 PRISACA- 29543 152400 2002 4,75 * 2,85 * * * *
6N1 bornei 47/
ROASA 5 KM ROASA 5 KM
parcel 27
U.P.IV/parcela
DAF STUR DAF STUR 29/ în U.P.IV/ u.a.
7 FE028 IV/116D 1,94 1,16 29413 2630 1985 1,85 * 1,10 * * * *
PRISACA PRISACA apropierea 27D
bornei 49
U.P.IV/ u.a.
DAF IZV. DAF IZV. 50N2/ în U.P.IV/ u.a.
8 FE029 IV/114D 5,15 3,09 29173 2606 1971 4,60 - 2,76 * * * *
POIENII POIENII apropierea 41A/ borna 72
bornei 55
U.P.IV/limita
U.P.IV/ u.a.
9 FE030 IV/115D DAF PLESCA 0,97 0,58 DAF PLESCA 29291 2615 * * * * de O.S. cu * * * *
32B
O.S. Mara
U.P.IV/limita
U.P.IV/
10 FE031 IV/113D DAF STUR 6,63 3,98 DAF STUR 29412 2629 1961 * * * de O.S. cu * * * *
parcela 6
O.S. Mara
U.P.IV/ U.P.IV/ parcel
DAF VL. DAF VL. parcela 66/ în 85 în
11 FE032 IV/117D 5,09 3,05 29464 2635 * * * * * * * *
BLIDARULUI BLIDARULUI apropierea apropierea
bornei 111 bornei 184
U.P.IV/
DAF BLIDAR DAF BLIDAR parcela 85/ în U.P.IV/ parcel
12 FE033 IV/118D 3,72 2,23 29041 2601 1965 * * * * * * *
RAMIFICATI RAMIFICATI apropierea 71
bornei 84
186
769
770
(continuare)Tabel 10.1.3.1.
Punct de
L imea u.a. prin
Nr. Ampla- Lungi- Supra- Nr. de inventar Anul Lungi- Supra- racordare la Punct final Lucr- Panta Cate-
Indica- plat- care
crt. sament Denumirea me fa a Denumirea drii în mea fa a re eaua drum ri de maxi- gorie
tiv formei trece
U.P./u.a. -km- -ha- folosin -km- -ha- existent U.P./u.a./borna art m drum
R.N.P. M.F.P. -m- drumul
U.P./u.a./borna
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
U.P.IV/
parcela 85/ în
apropierea U.P.IV/ în
DAF DAF bornei 184 parcel 84 la
13 FE034 IV/126D STUR- 1,35 0,81 STUR- 29027 148378 1968 * * * pân la limita intersec ia * * * *
BLIDARI BLIDARI cu O.S. Mara u.a.-rilor 84A,
din parcel 84 84D i 84E
în apropierea
bornei 131/
U.P.IV/parcel
84, limita
PARCELA U.P.IV/ parcel
14 FE035 IV/119D 1,25 0,75 * * * * * * * parcela între * * * *
84 I 85 85
parecelele
83i 84
U.P.IV/
DAF POD DAF POD
drumul public/ U.P.IV/ u.a.
15 FE036 IV/120D ACCES 2,00 1,20 ACCES 29301 * * * * * * * * *
apropierea 109V
FRANT FRANT
bornei 167
U.P.IV/ parcel
U.P.IV/u.a.
94/ limita de
DAF DAF 109B/ în
16 FE037 IV/121D 4,35 2,61 29072 2604 1972 3,30 1,98 parcel intre * * * *
CHICERA CHICERA apropierea
parcelele 93 i
bornei 176
94
TOTAL U.P IV Blidar 43,38 26,01 - - - - - - - - - - -
187
* - Pentru aceste cazuri nu s-au gsit date în fi a individual a mijlocului fix din evidena
ocolului sau în registrul mijloacelor fixe.
Dup cum se poate observa, în evidenele contabile ale O.S. Firiza nu exist date ce privesc
l imea, parcelele prin care trec drumurile, panta i categoria drumurilor.
La amenajarea actual drumurile forestiere au fost msurate de ctre proiectant, personalul
ocolului silvic indicând punctul de racordare a drumurilor forestiere la re eaua existent i punctul
final al drumurilor, iar lungimea drumurilor a fost determinat prin tehnologia G.I.S. în urma
echiprii planurilor de baz inând cont de msurtorile din teren.

Tabelul 10.1.4.1.
Inventarul mijloacelor fixe
Amenajamentul silvic domeniul public al statului,
de la O.S. Firiza
Nr la 06.09.2010
crt Indi- Nr. Nr.
Denumirea drumului
u.a. cativ inven- Denumirea inven- Denumirea
forestier
drum tar tar
DAF ROASA DAF ROASA DRUM FORESTIER
1 111D FE026 29357 2625
PRELUNGIR PRELUNGIR ROASA
DRUM FORESTIER
2 112D FE025 DAF ROASA 29356 DAF ROASA 2624
ROASA
DRUM FORESTIER
3 113D FE031 DAF STUR 29412 DAF STUR 2629
STUR
DRUM FORESTIER
4 114D FE029 DAF IZV. POIENII 29173 DAF IZV. POIENII 2606
IZV. P.
DRUM FORESTIER
5 115D FE030 DAF PLESCA 29291 DAF PLESCA 2615
PLESC
DAF STUR DAF STUR DRUM FORESTIER
6 116D FE028 29413 2630
PRISACA PRISACA STUR
DAF VL. DAF VL. DRUM FORESTIER
7 117D FE032 29464 2635
BLIDARULUI BLIDARULUI VL. BL.
DAF BLIDAR DAF BLIDAR DRUM FORESTIER
8 118D FE033 29041 2601
RAMIFICATI RAMIFICATI BLIDA
9 119D FE035 PARCELA 84 I 85 - PARCELA 84 I 85 - -
DAF POD ACCES DAF POD ACCES
10 120D FE036 29301 - -
FRANT FRANT
DRUM FORESTIER
11 121D FE037 DAF CHICERA 29072 DAF CHICERA 2604
CHICE
DAF PRISACA- DAF PRISACA- DAF PRISACA
12 122D FE027 29543 152400
ROASA 5 KM ROASA 5 KM ROASA
DAF MICULI AVAL DAF MICULI DRUM FORESTIER
13 123D FE017 29234 2610
I AVAL I MICUL
DAF BLIDAR DAF BLIDAR DRUM FORESTIER
14 124D FE018 29040 2600
AXIAL AXIAL BLIDA
DRUM FORESTIER
15 125D FE019 DAF ROSTOSA 29361 DAF ROSTOSA 2626
ROSTO
DAF STUR- DAF STUR-
16 126D FE034 29027 148378 DAF STUR BLIDARI
BLIDARI BLIDARI
188

corespund cu denumirile înregistrate în evidenele R.N.P., la date complementare fiind înscris atât
denumirea din eveden ele ocolului, cât i cea din eviden ele Ministerului Finan elor Publice.
La amenajarea precedent drumurile forestiere au avut o lungime de 39,75 km. diferen a de
3,63 km provenind din:
-drumul forestier Creanga-Roasei din amenajamentul precedent, cu lungimea de 1,45 km a
fost scindat la actuala amenajare în drumul forestier Miculi Aval I i drumul forestier Roasa (cele
dou drumuri fiind unul în prelungirea altuia), conform eviden elor contabile ale ocolului.
Lungimea total msurat în teren a celor dou drumuri este de 1,74 km, cu 0,29 km mai mare decât
a drumului forestier Creanga-Roasei din amenajamentul precedent (1,45 km), aceast diferent este
datorat remsurrii drumului;
-drumul forestier Stur- Blidar din amenajamentul precedent, cu lungimea de 7,50 km a fost
scindat la actuala amenajare în drumul forestier Stur i drumul forestier Blidar Axial (cele dou
drumuri fiind unul în prelungirea altuia), conform eviden elor contabile ale ocolului. Lungimea
total msurat în teren a celor dou drumuri este de 7,35 km, cu 0,15 km mai mic decât a drumului
forestier Stur-Blidar din amenajamentul precedent (7,50 km), aceast diferen este datorat
remsurrii drumulu;
-drumul forestier Roasa-Roasa Prelungire din amenajamentul precedent, cu lungimea de
2,80 km a fost scindat la actuala amenajare în drumul forestier Rostosa i drumul forestier Roasa
Prelungir (cele dou drumuri fiind unul în prelungirea altuia), conform eviden elor contabile ale
ocolului. Lungimea total msurat în teren a celor dou drumuri este de 2,32 km, cu 0,48 km mai
mic decât a drumului forestier Roasa-Roasa Prelungire din amenajamentul precedent (2,80 km),
aceast diferen este datorat remsurrii drumulu;
-drumul forestier Prisaca-Roasa la amenajarea precedent a avut o lungime de 4,75 km, iar
la amenajarea actual are denumirea de Prisaca-Roasa 5 km i o lungime de 5,15 km, aceast
diferent este datorat remsurrii drumulu;
-drumul forestier Roasa la amenajarea precedent a avut o lungime de 1,55 km, iar la
amenajarea actual are o lungime de 1,94 km, aceast diferent este datorat remsurrii drumului
-drumul forestier Stur-Prisaca la amenajarea precedent a avut o lungime de 1,85 km, iar la
amenajarea actual are denumirea Stur Prisaca i o lungime de 1,94 km, aceast diferen este
datorat remsurrii drumulu;
-drumul forestier Izvorul Poienii la amenajarea precedent a avut o lungime de 4,60 km, iar
la amenajarea actual are denumirea de Izv.Poienii i o lungime de 5,15 km, aceast diferen este
189
-drumul forestier Pleca la amenajarea precedent a avut o lungime de 0,95 km, iar la
amenajarea actual are denumirea Plesca i o lungime de 0,97 km, aceast diferen este datorat
remsurrii drumulu;
-drumul forestier Vl Blidarului la amenajarea precedent a avut o lungime de 5,55 km, iar la
amenajarea actual are denumirea Vl. Blidarului i o lungime de 5,09 km, aceast diferen este
- drumul forestier Blidar ramifica ie-Stur din amenajamentul precedent, cu lungimea de 3,70
km a fost scindat la actuala amenajare în drumul forestier Blidar Ramificati i drumul forestier Stur-
Blidar (cele dou drumuri fiind unul în prelungirea altuia), conform eviden elor contabile ale
ocolului. Lungimea total msurat în teren a celor dou drumuri este de 5,07 km, cu 1,37 km mai
mare decât a drumului forestier Blidar ramifica ie-Stur din amenajamentul precedent (3,70 km),
aceast diferen este datorat remsurrii drumulu;
- drumul forestier Parcela 84 i 85 la amenajarea precedent a avut o lungime de 1,20 km,
iar la amenajarea actual are o lungime de 1,25 km, aceast diferen este datorat remsurrii
drumulu;
- drumul forestier Pod acces Fran uca la amenajarea precedent a avut o lungime de 2,10
km, iar la amenajarea actual are denumirea Pod Acces Frant i o lungime de 2,00 km, aceast
diferent este datorat remsurrii drumulu;
- drumul forestier Chicera la amenajarea precedent a avut o lungime de 3,30 km, iar la
amenajarea actual are o lungime de 4,35 km, aceast diferen este datorat remsurrii drumului.
Adoptarea tehnologiilor de recoltare a masei lemnoase are la baz în primul rând

caracteristicile terenului si a tierilor adoptate.
adoptarea unor tehnologii adecvate de recoltare, colectare, transport i punerea în valoare a masei
lemnoase conform actelor normative în vigoare.
În scopul protejrii semini urilor ce vor creea viitorul arboret, a arborilor rma i pe picior i
a solului se vor avea în vedere urmtoarele considerente:
x la emiterea autorizaiei de exploatare s se pun accent pe materializarea în teren a limitelor
parchetului, a zonelor regenerate i a cilor de scos – apropiat a materialului lemnos cu
indicarea întregului traseu de parcurs pân la baza de colectare;
x s se stabileasc corect epocile i termenele de tiere i scoatere a materialului lemnos;
x pentru fiecare parchet se va preciza tehnologia de exploatare în raport cu tratamentul fixat;
190
x doborârea arborilor s se fac în afara ochiurilor cu semini utilizabil, evitându-se zdrelirea

arborilor rma i pe picior;
x colectarea arborilor ce se exploateaz s se fac cu tractorul sau cu atelaje sub form de arbori
secionai în trunchiuri i catarge, fiind interzis colectarea arborilor intregi;
x colectarea materialului s se fac numai pe traseele stabilite cu ocazia predrii parchetelor spre
exploatare;
x la terminarea lucrrilor de exploatare este obligatoriu evacuarea în totalitate a materialului
lemnos i curirea integral, corespunztoare a parchetului;
x reprimirea parchetului se va face în mod obligatoriu la termenele i în condiiile stabilite prin
autorizaia de exploatare.

x raionalizarea utilizrii tractoarelor;
x extinderea instalaiilor cu cablu ca utilaje de baz;
x dezvoltarea unor reele optime de transport pentru a reduce distanele de colectare;
x folosirea atelajelor în tandem cu utilaje performante care realizeaz colectarea lemnului în
arboretele tinere;
x aplicarea metodelor de exploatare în sortimente cu lungimi reduse „Shortwood Harvesting
System” i a tehnologiei „Forwarding”.

2014).
x stabilirea unui ritm optim al interveniilor în arboret în scopul asigurrii unei perioade
suficient de lungi pentru regenerare i a unei rate a cre terii în volum i calitate a arborilor
rma i (interven iile dese cresc riscul producerii prejudiciilor);
x minimizarea prejudiciilor asupra arboretului rmas sau asupra mediului su de dezvoltare;
x minimizarea limii cilor de colectare i a suprafe ei pe care se desf oar;
191
x desf urarea activit ii în condi ii favorabile de munc prin adaptarea tehnologic la starea
terenului i a vremii;
x proiectarea lucrrilor trebuie s includ variante alternative pentru condi ii diferite de lucru
pe aceea i suprafa exploatat;
x reducerea presiunii asupra solului prin folosirea unor sisteme de rulare cu pneuri de joas
presiune i/sau suprafa mare de contact;
x instruirea corespunztoare a muncitorilor i a coordonatorilor activit ilor de exploatare; în
multe situa ii muncitorii forestieri sunt slab pregti i i insuficient plti i, ceea ce duce la un
impact negativ asupra mediului i la pierderi economice; sunt necesare programe de instruire
a personalului de toate gradele pentru îmbunt irea condi iilor de munc, programe în care
s se implice i comunit ile locale din care provine for a de munc;
x asigurarea echipamentului de protecie i a mecanismelor i utilajelor cu caracteristici
ergonomice îmbuntite; cheltuielile indirecte suplimentare în cazul unor accidente de
munc pot fi de pân la 6 ori mai mari decât costurile directe de exploatare i acestea se
repercuteaz asupra modului de realizare a unor opera ii de remediere a prejudiciilor sau
asupra posibilit ilor de investi ie în instruire i în dotare tehnic modern;
x realizarea i întreinerea corespunztoare a drumurilor forestiere prin: asigurarea unui
profil adaptat zonei, între inerea permanent a stratului de uzur i a sistemului de scurgere a
apelor din precipita ii, evitarea colectrii prin târâre sau semitârâre pe drumurile auto
forestiere;
x doborârea direcionat a arborilor, inându̺se cont i de modul de realizare a colectrii; în
situa ia adunatului cu cablul de sarcin prin târâre (trolii independente sau montate pe asiul
tractorului forestier) este preferabil o direc ionare a cderii oblic în raport cu calea de
apropiat;
x amplasarea corect a suprafeelor de depozitare (platforme primare); este preferabil s se
utilizeze marginea drumului pe o lungime mai mare decât s se creeze o singur suprafa
x evaluarea postexploatare este deosebit de important atât pentru firma de exploatare cât i
pentru administratorul suprafe ei de pdure pentru c pot fi stabilite msuri de îmbunt ire a
activit ii de exploatare; aceast evaluare include i cuantificarea daunelor asupra
arboretului i solului în costuri de remediere, precum i analiza productivit ii realizate în
condi iile aplicrii colectrii cu impact redus;
x reabilitarea terenului degradat în urma colectrii lemnului i remedierea prejudiciilor
asupra arboretului afectat prin impactul negativ al unor opera ii de exploatare este
obligatorie;
192
x colectarea cu impact redus determin costuri mai mari (cu aproximativ 20%), din cauza
activit ii de proiectare i organizare care implic timp i efort în plus fa de sistemul
conven ional.
ecologice superioare. Funicularele, forwarderele, skidderele pot lucra foarte bine în mod individual,
dar pot genera productiviti spectaculoase cu o reducere proporional a impactului asupra solului
dac sunt folosite în mod integrat. Prin mod integrat de lucru se înelege asocierea optim a
utilajelor pentru exploatarea în condiii specifice de teren i masa lemnoas de extras din pdure
(Dima 2013). Lucrul integrat se justific cu atât mai mult cu cât infrastructura de drumuri este cu
mult sub optimul necesar dar i de calitate proast, iar accesibilitatea fondului forestier naional
acoper doar 65% din pdurile noastre, fiind chiar mai mic în zona arboretelor exploatabile.
Acest concept benefic atât din punct de vedere economic dar i ecologic se bazeaz pe urmtoarele:
x Introducerea pe scar larg a funicularelor mai ales c sunt utilaje ecologice. Funicularele
moderne cu grupuri de acionare puternice i cu crucioare ce pot transporta pân la 4 tone
de sarcin este o soluie ce se preteaz condiiilor din România (Ionacu et al 1999). Aceste
utilaje pot fi folosite la adunat mas lemnoas în tandem cu atelaje sau trolii independente,
dar cu precdere la scos i apropiat pân la distana de 1000 m unde pot realiza o
x Transportul în aval al lemnului trebuie realizat cu skiddere moderne de mare capacitate, care
s poat fi folosite i la colectarea lemnului de pe poalele versanilor prin operaia de scos i
apropiat (www.irum.ro) i care conform experimentelor pot ajunge la o productivitate de
1000 mc/lun. Folosirea numai a acestora, la productivitatea funicularelor de mai sus într-o
sptmân, drumul de acces la platforma primar este înfundat cu lemn i lucrul înceteaz
din cauza crerii de locuri înguste în tandemul utilajelor neprevizionate s lucreze integrat.
Alternativa la skiddere în mare cot parte o constituie forwarderele de 12, 14 sau 18 tone,
capacitate care s transporte lemnul suspendat în platforma primar (Pulkki 2013).
Productivitile atinse în România de acest gen de utilaje în condiiile colectrii lemnului de
fag la deal i munte sunt de peste 3000 mc/lun.
x În condiiile unei producii de 2500-3000 mc/lun, în platforma primar în funcie de natura
lemnului exploatat pot fi folosite capuri processoare fie pentru r inoase, fie pentru foioase
adaptate, astfel încât lemnul s fie secionat i msurat în cel mai scurt timp. În platforma
primar, lemnul, indiferent de specie, tratament i intervenie se sorteaz în: lemn rotund
gros, lemn rotund subire, lemn de steri i crci (sortimente primare de lemn brut).
193
Msurarea acestui lemn în condiiile în care este sortat i secionat de ctre processoare se
face automat. Gestiunea masei lemnoase se realizeaz în platforma primar, iar partida se
descarc de gestiune în sortimentele mai sus menionate cunoscându-se algoritmii de
transformare a masei lemnoase pe picior, în materiale lemnoase fasonate, inându-se cont de
consumurile tehnologice i de eurile de punere în valoare evideniate în procesul de
exploatare (putregaiul, zoburile etc.) (Chisli 2014).
x Recoltarea masei lemnoase (doborât, secionat i curat de crci) se va realiza cu
fierstraiele mecanice moderne (Stihl, Husqvarna, Dolmar, Jonsered etc.). Acolo unde
condiiile de specie i relief permit, se folosesc harvesterele care realizeaz productiviti
Liniile tehnologice îmbuntite, cele permanent propuse dar neimplementate corespunztor i

datorit unor ambiguiti în norme i legislaie dar i în mecanismul capitalizrii firmelor, în
concep ia actual se bazeaz pe tractorul forwarder la apropiat spre deosebire de cele clasice care se
bazeaz doar pe tractorul skidder în procesul integral de exploatare.
Aceste linii tehnologice moderne au marele avantaj al productivitii i al caracterului ecologic
urmtoarele:
x folosirea tractorului tip skidder numai la adunat cu troliul montat pe tractor precum i la scos
prin semitârâre pe distane scurte i pe trasee dificile în interiorul parchetului;
mare decât skidderul, nu distruge traseele de coectare pe care circul, în consecin reduce
forwarder se poate deplasa i pe drumurile forestiere unde datorit strii lor sunt
impracticabile autovehiculelor de transport specializate. Deplasarea tractoarelor forwarder în
parchet, de i trebuie s se fac pe trasee amenajate mai pretenios, nu încarc costurile de
exploatare semnificativ fa de celelalte avantaje enunate mai sus;
inconvenabile tractorului, iar pe distana de apropiat care excede suprafaa parchetului se
x studiile i experimentrile întreprinse au relevat urmtoarele diferene între liniile
tehnologice bazate pe tehnica actual de lucru în exploatrile forestiere din ara noastr,
respectiv cu tractor skidder la apropiat i liniile tehnologice îmbuntite (propuse) bazate pe
tractorul forwarder la apropiat. Observaii s-au fcut pe tractoarele TAF 650 i tractorul
194
x cre teri de productivitate a muncii prin introducerea liniilor tehnologice îmbuntite de 20-
53%;
x productiviti ale tractorului forwarder de pân la 2 ori mai mari decât ale tractorului
x diminuri ale costului forei de munc prin introducerea liniilor tehnologice îmbuntite, de
28-34% ca urmare a randamentului productiv superior i tractorului forwarder fa de
tractorul skidder;
x cheltuieli de întreinere – funcionare mc/lemn colectat la tractorul forwarder fa de
Evoluiile de la sistemul actual al tehnologiilor de exploatare la sistemele tehnologice cu impact
redus asupra mediului se realizeaz prin retehnologizare, prin lucrul realizat integrat în exploatrile
forestiere, concomitent cu reducerea impactului asupra mediului care devine o consecin dat fiind
faptul c ecologia se realizeaz în prezena unei economii puternice.
10.3. Construcii forestiere
Pe teritoriul unitii de producie în studiu exist un sediu de canton în u.a. 50C.

Cantonul silvic Poiana lui Dumitru din u.a. 50C este compus din: 4 camere, 2 buctrii, 2
bi i 2 holuri. Starea acestei cldiri este deteriorat, necesitând reparaii curente.
Planul acestei/acestor construcii se afl la capitolul 14.2.
195

A PDURILOR
Se prezint mai jos evoluia suprafeelor pe grupe i categorii funcionale în ultimele dou
perioade de amenajare.
Tabel 11.1.1.
Gr. I-a - categorii funcionale
Anul TOTAL
I II III IV
amenajrii U.P.
Vechi 5C - 2A 5H 5J 3I 5L 1C - Total
Nou 5C 5O 2A 5H 5U - - 1C 5R
2012 6,83 - 235,98 26,94 14,23 714,38 68,99 2859,37 - 3926,72 4044,50
2022 6,83 54,37 182,37 29,34 12,34 - - 2552,66 1109,75 3947,66 4053,63

la actuala amenajare a fost reanalizat zonarea precedent, conform Normelor Tehnice în
vigoare, inând cont de ordinul M.A.P. nr. 766/2018;
mici diferene sunt datorate i determinrii analitice a suprafeelor prin tehnologia G.I.S.
i modificrii limitelor U.P-lui.
Asigurarea continuitii funcionale a pdurilor presupune în general dou aspecte: asigurarea
continuitii produciei i asigurarea continuitii proteciei. Pentru realizarea continuitii
funcionale a pdurilor au fost atribuite funcii pentru fiecare arboret, amenajamentul prevzând
modaliti specifice de gospodrire, prin care se urmre te o anumit specializare a arboretelor în
vederea asigurrii continuitii i exercitrii la maximum a funciilor atribuite.
Gruparea arboretelor în raport cu funciile atribuite i elurile de gospodrire urmrite s-a fcut
în cadrul a patru subuniti de producie (protecie) – S.U.P.”A”, S.U.P.”K” S.U.P.”E” i
S.U.P.”M”.
Din suprafaa total a unitii de producie de 4050,63 ha, pdurile ocup 3947,66 ha (97%),
iar terenurile goale silvice ocup 105,97 ha (3%). Se consider c actuala zonare funcional a
arboretelor preconizat de actualul amenajament este corespunztoare, asigurând continuitatea
funcional precum i realizarea în bune condiii a obiectivelor economice i sociale, prezentate în
capitolul 5 al studiului.
Arboretele din S.U.P. “A” ( 3662,41 ha) constituie fondul productiv al U.P. i vor trebui s
asigure continuitatea produciei de mas lemnoas.
196
Condiia esenial pentru asigurarea continuitii o constituie repartiia echilibrat a

arboretelor pe clase de vârst. Acest deziderat nu este satisfcut, în prezent, mrimea unei clase de
vârst fiind diferit în raport cu mrimea unei clase de vârst normale.
Prin msurile preconizate de amenajament, treptat, în viitor, se va ajunge la o situaie de
normalizare a structurii fondului forestier productiv pe clase de vârst. Totodat, în timp, vor fi
îmbuntite: compoziia arboretelor, consistena i clasa de producie, aceste elemente favorizând
cre terea produciei i productivitii pdurilor.

Indicatorii cantitativi care trebuiesc luai în considerare pentru a caracteriza dinamica

dezvoltrii fondului forestier sunt perezentai în tabelul 11.2.1.1.
Tabel 11.2.1.1.
4 Clasa de producie medie - III1
5 Cre terea curent total m3 23300
6 Cre terea curent medie m3/ha 5,9
7 Cre terea curent total - fond de producie m3 22628
8 Cre terea curent medie - fond de producie m3/ha 6,2
9 Cre terea indicatoare – total- SUP A m3/an 12869
10 Cre terea indicatoare - medie- SUP A m3/an/ha 3,5
11 Posibilitatea de produse principale - total m3 135750
13 Posibilitatea de produse secundare - total m3 38436
Analizând datele de mai sus precum i cele din paragraful 15.1. din partea a II-a, se constat
urmtoarele aspecte:
-suprafaa pdurilor în care s-a reglementat procesul de producie lemnoas a cunoscut
valori diferite de-a lungul timpului – de la 3926,72 ha în anul 2012 la 3947,66 ha în prezent,
creterea fiind datorat reactualizrii zonrii funcionale i schimbri suprafe ei U.P.-lui.
- fondul lemnos total pe picior al arboretelor care au fcut obiectul reglementrii produciei a
cunoscut fluctuaii în raport cu mrimea suprafeei arboretelor pe clase de vârst i suprafaa
subunitii de producie pentru care s-a reglementat procesul de producie lemnoas, fiind influenat
197
i de compoziia arboretelor, condiiile staionale i de vegetaie existente. La amenajarea actual,

fondul lemnos total al arboretelor din S.U.P.”A” este de 836711 m3 iar volumul mediu la hectar de
228 m3. Structura actual pe clase de vârst este dezechilibrat în raport cu mrimea unei clase de
vârst normale, a a cum se poate vedea din componena claselor de vârst actuale (graficul II) cu
clasele de vârst normale (graficul IV) din paragraful 15.2. din partea a II-a a studiului. Mrimea
consistenei pe ansamblul arboretelor în producie, are influen direct în calculul volumului de
mas lemnoas pentru arboretele ce alctuiesc fondul productiv, la amenajarea actual consistena
medie având valoarea de 0,80;
-cre terea curent total pentru fondul productiv a înregistrat o cretere, de la 20900 m3 la
amenajarea precedent la 22628 m3 în prezent, aceasta datorându-se creteri fondului productiv,
indicele de cre tere curent fiind de 6,2m3/an/ha la amenajarea actual;
-posibilitatea de produse principale i cea de produse secundare a cunoscut fluctuaii de-a
lungul timpului, datorit în principal acelea i modificri a suprafeei fondului productiv, dar i a
metodologiei de calcul. Dac amenajamentul precedent a stabilit o posibilitate de produse principale
de 16250 m3/an, iar posibilitatea de produse secundare de 4163 m3/an, prin amenajamentul actual se
adopt o posibilitate de produse principale de 13575 m3/an i la secundare 3843 m3/an.
Se prezint în cele ce urmeaz principalii indicatori calitativi ai fondului de producie:

a) Structura fondului de producie pe specii:
S.U.P. “A”: 72FA 25MO 1PAM 1CA 1LA
Ponderea majoritar este a fagului, actualul fond de producie fiind format din arborete
încadrate în S.U.P. A.
În viitor, arboretele ce alctuiesc fondul productiv, vor fi conduse prin lucrri adecvate
pentru a ajunge la urmtoarea compoziie :
S.U.P. “A”: 79FA 2MO 19DT
b) Ponderea speciilor cu valoare ridicat este reprezentat de: MO, FA i PAM.
c) Ponderea arboretelor naturale cu structuri pluriene. Nu exist în cadrul U.P. arborete
naturale cu structuri pluriene.
-arborete regenerate din smân………81%
-arborete regenerate din plantaii…….... 19%
e) Suprafaa pdurilor destinate s produc lemn de calitate superioar (lemn pentru furnire ,
lemn de rezonan).
198
În cadrul unitii de producie nu sunt pduri destinate s produc arbori de calitate

superioar, în vederea obinerii de lemn pentru furnire estetice i tehnice sau lemn de rezonan i
claviatur.
- clasa de producie medie a arboretelor din U.P. este III1 (pentru speciile cu pondere
majoritar – FA III0, MO III1, PAM III0) urmând ca pe msur ce vor fi aplicate prevederile
amenajamentelor aceasta s cunoasc îmbuntiri.
-productivitate superioar………….........7%
-productivitate mijlocie………..…….......81%
-productivitate inferioar………..............12%
- vitalitatea arboretelor pe ansamblul unitii de producie se prezint astfel:
-viguroas………….......... - %
-normal…………..............90 %
-slab……………................10 %.
199
12. DIVERSE
12.1.Data intrrii în vigoare a amenajamentului. Durata de

aplicabilitate a acestuia
Prezentul amenajament intr în vigoare la 01.01.2022, are o durat de aplicabilitate de

10 ani, urmând ca revizuirea lui s se fac în anul 2031 (faza de teren).

duratei de valabilitate a amenajamentului

evidena tuturor lucrrilor ce se execut în perioada de valabilitate a amenajamentului, fie c au fost
sau nu propuse în studiu.
În evidenele anuale se vor înregistra pe baza realizrilor din anul respectiv, sprijinite pe
acte legale, urmtoarele elemente privind:
- mi cri de suprafee din fondul forestier;
- suprafaa arboretelor parcurse cu tieri de regenerare i volumul de mas lemnoas
rezultat în urma acestor tieri;
- suprafaa arboretelor slab productive parcurse cu lucrri de refacere i substituire i
volumul de mas lemnoas recoltat;
- suprafaa arboretelor parcurse cu tieri de îngrijire i volumul de mas lemnoas rezultat;
- volumul de mas lemnoas rezultat din produse accidentale precum i precomptarea lui
pe seama posibilitii de produse principale;
- suprafee efectiv realizate cu lucrri de regenerare i împduriri;
- suprafee efectiv realizate cu culturi speciale ;
- realizri în dotarea cu drumuri forestiere i cldiri silvice;
La finele fiecrui an de aplicare se va face o totalizare pe U.P. a elementelor acumulabile
înregistrate în evidena anual.
Evidena decenal a aplicrii amenajamentului este un centralizator pe ani a categoriilor de
lucrri executate în U.P. unde se acumuleaz diferenele în plus sau în minus dintre cantitile
planificate i cele realizate.
200
Prezentului amenajament i se anexeaz urmtoarele hri la scara 1: 20 000:

-Harta arboretelor ;
-Harta lucrrilor de cultur i exploatare.
Faza de teren: -descrieri parcelare cu cartri staionale - ing. Trciet Tiberius

-msurtori cu tehnologia G.P.S - ing. Trciet Tiberius
- inventarieri arborete - ing. Trciet Tiberius
- ing. Trciet Alexandru
-ing. Martin Cristian
Faza birou: - redactarea amenajamentului – ing. Trciet Tiberius

- calcul cubaje – ing. Trciet Tiberius
- determinare suprafee – ing. Achim Viorica- G.I.S. I.N.C.D.S. “ MARIN DRCEA”
Îndrumare i control - ing. Achim Florin - Director tehnic i expert C.T.A.P. – I.N.C.D.S. “Marin Drcea”
- ing. Bîrle Lucian – director staiune - S.C.D.E.P. Oradea
- ing. apo Dnu - ef proiect - S.C.D.E.P. Oradea
Colaionat – ing. Trciet Tiberius
201
12.5. Bibliografie
1. Beldie, Al – Flora indicatoare din pdurile noastre, 1967

2. Carcea, F – Metoda de amenajare a pdurilor, 1972
3. Chiri, C.D., Ptr coiu, N – Extras din sistematica unitilor de baz ale tipologiei forestiere
4. Chiri, C.D. i colaboratorii – Solurile României, 1967
5. Chiri, C.D. i colaboratorii – Staiuni forestiere, 1977
6. Florescu, I, Nicolescu, N – Silvicultura, Vol. 1 i 2, ediia 1996-1998
7. Giurgiu, V – Biometria arborilor i arboretelor din România, 1972
8. Rucreanu, N, Leahu, I – Amenajarea pdurilor, 1982
9. Stnescu, V i colab. – Flora forestier lemnoas a României, Editura Ceres, 1997
10. Norme tehnice pentru amenajarea pdurilor
11. Norme tehnice pentru alegerea i aplicarea tratamentelor
12. Norme tehnice pentru îngrijirea i conducerea arboretelor
13. Academia României – Monografia geografic a R.S.R.
14. Academia României – Atlas R.S.R.
15. Sistemul român de clasificare a solurilor, 2003
16. ICAS – Amenajamentul U.P.IV Blidar, ediia 2002.
17. ICAS – Amenajamentul U.P. IV Blidar, ediia 2012.
18. Burlui I.- Incendiile de pdure, cauze, manifestare, stingere- Ed. Lidana, Suceava, 2014.
202
PARTEA A II-A
203

SI CONSTRUCIILE FORESTIERE
204

13.1.1. Planul decenal de recoltare a produselor principale S.U.P. “A” –codru
regulat,
sortimente obinuite
13.1.1.1. Evidena arboretelor din care se recolteaz posibilitatea decenal de
produse principale - S.U.P. A
Tabel 13.1.1.1.1.
Nr. de
Vol. Urg. intervenii Vol. de
Supr.
u.a. +5xCr. Cons. de Semini utilizabil PRM Felul tierii extras
ha În
mc. reg. Total m.c.
dec.
Urgen a I
1C 2,89 442 0,3 15 9FA1MO 10 1 1 T. progresive (racordare) 442
6G 3,77 716 0,3 15 5FA5MO 10 1 1 T. progresive (racordare) 716
21 E 3,04 420 0,3 15 10FA 10 1 1 T. progresive (racordare) 420
25 15,57 2478 0,3 15 10FA 10 1 1 T. progresive (racordare) 2478
32 C 6,95 966 0,2 15 7MO3FA 10 1 1 T. progresive (racordare) 966
33 D 13,9 1873 0,2 15 8MO2FA 10 1 1 T. progresive (racordare) 1873
34 A 19,52 1135 0,2 15 8MO2FA 10 1 1 T. progresive (racordare) 1135
35 B 5,15 560 0,2 15 7MO3FA 10 1 1 T. progresive (racordare) 560
35 D 17,54 2430 0,2 15 7MO3FA 10 1 1 T. progresive (racordare) 2430
38 A 7,31 958 0,1 15 8MO2FA 10 1 1 T. progresive (racordare) 958
47 A 38,66 5584 0,3 15 9FA1MO 10 1 1 T. progresive (racordare) 5584
110 B 4,86 731 0,3 15 10FA 10 1 1 T. progresive (racordare) 731
TOTAL 139,16 18293 X X X X X X X 18293
Urgen a II
T. progresive punere în
1B 26,62 8080 0,6 26 9FA1MO 20 2 1 3220
lumin
5C 10,09 1790 0,4 26 10FA 10 1 1 T. progresive (racordare) 1790
T. prog. Pun. în lum.
21 D 20,86 5219 0,4 26 10FA 10 2 2 5219
Racord.
29 D 17,29 4774 0,5 26 5FA5MO 20 2 1 1904
lumin
30 A 3,65 995 0,4 26 5FA5MO 10 2 2 995
Racord.
35 H 13,31 3903 0,4 26 8MO2FA 10 2 2 3903
Racord.
46 A 27,08 6012 0,4 26 10FA 10 2 2 6012
Racord.
49 D 14,79 3857 0,4 26 10FA 10 2 2 3857
Racord.
78 A 7,67 2471 0,6 26 10FA 20 2 1 986
lumin
79 A 25,81 6420 0,5 26 8FA2MO 20 2 1 2569
lumin
85 A 18,91 4621 0,4 26 10FA 10 2 2 4621
Racord.
85 C 12,03 2421 0,4 26 10FA 10 2 2 2421
Racord.
96 A 0,87 320 0,6 26 10FA 20 2 1 128
lumin
205
Continuare Tabel 13.1.1.1.1.

Nr. de
Vol. Urg. intervenii Vol. de
Supr.
u.a. +5xCr. Cons. de Semini utilizabil PRM Felul tierii extras
ha În
mc. reg. Total m.c.
dec.
110 C 5,43 1190 0,4 26 10FA 10 2 2 1190
Racord.
8E 2,29 522 0,4 27 6FA4MO 10 2 2 522
Racord.
11 C 15,13 5031 0,6 27 7FA3MO 20 2 1 2017
lumin
12 C 2,42 597 0,5 27 10FA 20 2 1 239
lumin
27 C 3,82 1249 0,6 27 8FA2MO 20 2 1 495
lumin
29 H 5,29 1820 0,6 27 6FA4MO 20 2 1 731
lumin
30 E 4,68 1746 0,6 27 5FA5MO 20 2 1 695
lumin
TOTAL 238.04 63038 X X X X X X X 43514
Urgen a III
4C 4,22 1752 0,8 34 4MO6FA 25 3 1 T. progresive (însmânare) 524
5B 21,38 9184 0,8 34 7FA3MO 25 3 1 T. progresive (însmânare) 2637
6C 26,43 10683 0,8 34 7FA3MO 25 3 1 T. progresive (însmânare) 3195
6H 2,15 790 0,7 34 6FA4MO 25 3 1 T. progresive (însmânare) 235
7A 8,31 3183 0,7 34 10FA 25 3 1 T. progresive (însmânare) 944
11A 23,19 8612 0,7 34 7FA3MO 25 3 1 T. progresive (însmânare) 2504
14C 8,94 3839 0,8 34 10FA 25 3 1 T. progresive (însmânare) 1159
15B 23,88 10504 0,8 34 10FA 25 3 1 T. progresive (însmânare) 3021
26E 14,53 5575 0,7 34 10FA 25 3 1 T. progresive (însmânare) 1680
66E 0,87 455 0,8 34 10FA 25 3 1 T. progresive (însmânare) 137
78E 2,22 837 0,7 34 9FA1MO 25 3 1 T. progresive (însmânare) 250
78F 3,1 1264 0,8 34 9FA1MO 25 3 1 T. progresive (însmânare) 378
84H 2,29 976 0,8 34 10FA 25 3 1 T. progresive (însmânare) 294
103E 3 1150 0,7 34 10FA 25 3 1 T. progresive (însmânare) 344
206
Continuare Tabel 13.1.1.1.1.

Nr. de
Vol. Urg intervenii Vol. de
Supr.
u.a. +5xCr. Cons. . de Semini utilizabil PRM Felul tierii extras
ha În
mc. reg. Total m.c.
dec.
TOTAL 560.12 249690 X X X X X X X 73943
Recapitulaie pe urgene
Urgenta I
* 139,16 18293 * 15 * * * * * 18293
Urg. 1 139,16 18293 * * * * * * * 18293
Urgenta II
* 204,41 52073 * 26 * * * * * 38815
* 33,63 10965 * 27 * * * * * 4699
Urg. 2 238,04 63038 * * * * * * * 43514
Urgenta III
* 560,12 249690 * 34 * * * * * 73943
Urg. 3 560,12 249690 * * * * * * * 73943
TOTAL 937,32 331021 * * * * * * * 135750
207

CODRU
% Arb. Volum 5*CR
luc.
1B FA 10.65 180 3 70 3328 80 3408 T.PROGRESIVE(punere lumina) 2726

FA 2.66 55 3 70 878 80 958 48
4 0.6 2 26.62 140 3 78 7800 280 8080 3220 40
Compozitie tel 7F A 2MO 1LA
Semintis natural 9FA 1MO /10 ani 0.7S mixt
1C FA 2.02 140 3 80 309 10 319 T.PROGRESIVE(racordare) 319
4 0.3 1 2.89 140 3 82 422 20 442 ÎMPDURIRI cu MO,LA pe 0,87 HA 442 100
4C MO 2.11 130 3 90 789 40 829 T.PROGRESIVE(insamintare) 50
FA 1.27 130 4 80 460 15 475 71
4 0.8 7 4.22 130 3 82 1692 60 1752 524 30
Compozitie tel 7F A 2MO 1PAM
Semintis natural 4 MO 6FA /10 ani 0.5S mixt
5B FA 6.42 180 4 60 3121 45 3166 T.PROGRESIVE(insamintare) 2058
MO 6.41 125 4 90 2523 95 2618 262
FA 2.14 70 4 70 406 65 471 24
4 0.8 4 21.38 130 4 78 8894 290 9184 2637 29
5C FA 6.05 180 4 60 1090 20 1110 T.PROGRESIVE(racordare) 1110
MO 1.01 180 4 90 161 5 166 ÎMPDURIRI cu MO,PAM pe 3,03 HA 166
4 0.4 3 10.09 180 4 69 1745 45 1790 1790 100
Semintis natural 10FA /10 ani 0.7S mixt
6C FA 13.21 180 4 60 4572 95 4667 T.PROGRESIVE(insamintare) 2894
MO 5.29 125 3 90 2484 95 2579 129
4 0.8 4 26.43 180 3 72 10333 350 10683 3195 30
6G MO 2.26 120 3 90 388 15 403 T.PROGRESIVE(racordare) 403
FA 0.38 60 3 70 45 5 50 ÎMPDURIRI cu FA,MO,PAM pe 1,13 HA 50
4 0.3 1 3.77 120 3 82 686 30 716 716 100
Compozitie tel 5M O 4FA 1PAM
6H MO 0.22 120 3 90 99 5 104 T.PROGRESIVE(insamintare) 38
FA 1.06 140 3 80 273 10 283 130
PAM 0.22 100 3 75 43 43 2
4 0.7 1 2.15 140 3 81 765 25 790 235 30
208
PLANUL DECENAL DE RECOLTARE A PRODUSELOR PRINCIPALE

CODRU
% Arb. Volum 5*CR
luc.
7A FA 3.33 180 3 60 1247 25 1272 T.PROGRESIVE(insamintare) 789

FA 1.66 90 3 65 673 45 718 36
MO 0.83 120 3 40 332 10 342 34
4 0.7 3 8.31 180 3 67 3058 125 3183 944 30
8E MO 1.37 110 3 90 293 15 308 T.PROGRESIVE(p lum.,rac) 308
FA 0.23 50 3 70 23 5 28 ÎMPDURIRI cu MO,PAM pe 0,69 HA 28
4 0.4 3 2.29 110 3 85 492 30 522 522 100
MO 0.85 110 3 85 281 20 301 30
4 0.8 1 8.50 150 3 69 4013 150 4163 1263 30
11 A FA 16.23 140 3 75 5867 160 6027 T.PROGRESIVE(insamintare) 2230
MO 2.32 120 3 85 928 35 963 193
4 0.7 7 23.19 140 3 75 8302 310 8612 2504 29
11 C FA 10.59 140 3 75 3253 90 3343 T.PROGRESIVE(punere lumina) 1772
MO 1.51 120 3 85 741 25 766 153
4 0.6 5 15.13 140 3 75 4856 175 5031 2017 40
Compozitie tel 7F A 3MO
FA 5.15 70 3 75 2084 195 2279 114
4 0.8 5 25.73 150 3 75 11604 425 12029 3470 29
FA 0.24 100 3 75 44 5 49 2
4 0.5 1 2.42 150 3 74 577 20 597 239 40
14 C FA 2.68 180 3 70 1332 25 1357 T.PROGRESIVE(insamintare) 977
FA 0.89 50 3 70 259 35 294 15
PAM 0.89 120 3 75 268 5 273 14
4 0.8 2 8.94 150 3 73 3719 120 3839 1159 30
209

CODRU
% Arb. Volum 5*CR
luc.
15 B FA 9.55 135 3 75 3701 130 3831 T.PROGRESIVE(insamintare) 2452

PAM 2.39 115 3 75 884 10 894 89
FA 2.39 75 3 75 1003 85 1088 11
4 0.8 6 23.88 135 3 75 10054 450 10504 3021 29
21 D FA 10.43 160 3 80 2566 65 2631 T.PROGRESIVE(p lum.,rac) 2631
4 0.4 6 20.86 160 3 80 5049 170 5219 5219 100
21 E FA 2.44 130 3 85 325 15 340 T.PROGRESIVE(racordare) 340
4 0.3 1 3.04 130 3 84 395 25 420 420 100
FA 3.44 90 3 75 1652 105 1757 88
4 0.8 7 34.42 150 3 73 17245 430 17675 5328 30
FA 4.93 55 3 80 1480 195 1675 84
4 0.8 8 49.34 180 3 78 24719 635 25354 7591 30
FA 4.99 60 3 70 2396 200 2596 26
4 0.8 8 49.92 150 3 71 24860 675 25535 7410 29
25 FA 6.23 180 3 65 981 25 1006 T.PROGRESIVE(racordare) 1006
4 0.3 4 15.57 140 3 73 2398 80 2478 2478 100
FA 5.99 100 3 80 1556 150 1706 85
4 0.7 8 29.93 150 3 78 10715 360 11075 3190 29
210

CODRU
% Arb. Volum 5*CR
luc.

FA 1.37 100 3 80 384 35 419 21
MO 1.37 150 3 90 508 20 528 53
4 0.7 6 6.86 150 3 79 2291 90 2381 716 30
26 E FA 7.27 180 3 75 2688 60 2748 T.PROGRESIVE(insamintare) 1539
FA 1.45 100 3 80 727 35 762 38
4 0.7 2 14.53 180 3 78 5420 155 5575 1680 30
MO 1.15 130 3 90 374 15 389 78
4 0.6 4 3.82 110 3 83 1199 50 1249 495 40
29 C MO 12.17 125 3 90 4696 195 4891 T.PROGRESIVE(insamintare) 1516
FA 2.43 65 3 80 608 85 693 35
4 0.7 3 24.33 125 3 85 9635 450 10085 3036 30
Semintis natural 6FA 4MO / 5 ani 0.3S mixt
29 D FA 6.91 180 3 75 2023 45 2068 T.PROGRESIVE(punere lumina) 1634
FA 1.73 60 3 80 622 45 667 67
MO 1.73 130 3 90 311 15 326 49
4 0.5 2 17.29 180 3 79 4599 175 4774 1904 40
29 H MO 2.64 125 3 90 968 35 1003 T.PROGRESIVE(punere lumina) 421
FA 0.53 45 3 75 111 15 126 6
4 0.6 1 5.29 125 3 85 1740 80 1820 731 40
30 A MO 2.55 120 3 90 668 25 693 T.PROGRESIVE(p lum.,rac) 693
4 0.4 1 3.65 120 3 87 960 35 995 995 100
30 E MO 3.28 125 3 90 1086 45 1131 T.PROGRESIVE(punere lumina) 633
4 0.6 4 4.68 125 3 87 1666 80 1746 695 40
211

CODRU
% Arb. Volum 5*CR
luc.
32 C MO 4.16 120 3 90 598 15 613 T.PROGRESIVE(racordare) 613

MO 0.70 40 3 90 83 10 93 ÎMPDURIRI cu FA,MO,PAM pe 2,08 HA 93
4 0.2 1 6.95 120 3 87 931 35 966 966 100
33 D MO 6.95 120 3 90 904 35 939 T.PROGRESIVE(racordare) 939
MO 5.56 100 3 90 639 40 679 INGRIJIREA SEMINTISULUI 679
4 0.2 4 13.90 120 3 89 1793 80 1873 1873 100
34 A MO 15.62 120 3 95 859 70 929 T.PROGRESIVE(racordare) 929
4 0.2 4 19.52 120 3 92 1035 100 1135 ÎMPDURIRI cu FA,MO,PAM pe 5,86 HA 1135 100
35 B MO 4.63 120 3 90 458 20 478 T.PROGRESIVE(racordare) 478
35 D MO 12.28 120 3 95 1631 55 1686 T.PROGRESIVE(racordare) 1686
35 H MO 7.99 120 3 90 2143 75 2218 T.PROGRESIVE(p lum.,rac) 2218
4 0.4 4 13.31 120 3 88 3753 150 3903 3903 100
38 A MO 3.66 120 3 90 512 5 517 T.PROGRESIVE(racordare) 517
4 0.1 1 7.31 120 3 86 943 15 958 958 100
MO 2.69 120 3 90 1009 45 1054 105
4 0.8 4 13.45 130 3 81 6577 195 6772 2042 30
46 A FA 10.83 180 3 65 2600 55 2655 T.PROGRESIVE(p lum.,rac) 2655
MO 2.71 130 3 90 487 25 512 ÎMPDURIRI cu MO,PAM pe 8,13 HA 512
4 0.4 8 27.08 130 3 75 5822 190 6012 6012 100
212

CODRU
% Arb. Volum 5*CR
luc.
47 A FA 19.33 175 3 70 2745 75 2820 T.PROGRESIVE(racordare) 2820

4 0.3 10 38.66 175 3 78 5374 210 5584 ÎMPDURIRI cu MO,PAM pe 11,60 HA 5584 100
49 D FA 7.39 180 3 75 1790 35 1825 T.PROGRESIVE(p lum.,rac) 1825
4 0.4 10 14.79 180 3 79 3757 100 3857 3857 100
CA 0.09 130 3 70 20 20 16
4 0.8 1 0.87 130 3 80 445 10 455 137 30
4 0.8 2 35.90 130 3 78 14719 445 15164 4366 29
FA 0.41 45 3 80 107 15 122 6
4 0.8 7 4.10 180 3 77 1632 60 1692 506 30
FA 1.67 45 3 75 500 65 565 28
PAM 1.67 80 3 75 450 15 465 23
4 0.8 3 16.67 130 3 73 7618 255 7873 2377 30
4 0.6 3 7.67 180 3 76 2401 70 2471 986 40
4 0.8 4 12.35 180 3 70 4842 135 4977 1505 30
MO 0.22 120 3 90 124 5 129 13
4 0.7 1 2.22 180 3 76 817 20 837 250 30
213

CODRU
% Arb. Volum 5*CR
luc.
78 F FA 1.24 180 4 65 536 10 546 T.PROGRESIVE(insamintare) 306

MO 0.62 120 3 90 223 10 233 23
4 0.8 1 3.10 130 3 78 1224 40 1264 378 30
MO 5.16 130 3 90 1161 50 1211 121
4 0.5 6 25.81 180 3 76 6245 175 6420 2569 40
PAM 1.21 130 3 75 352 5 357 36
4 0.8 3 12.14 180 3 71 4819 120 4939 1493 30
FA 2.09 55 3 10 669 85 754 75
4 0.8 4 20.92 180 3 65 8137 315 8452 2540 30
4 0.8 4 6.71 180 3 77 2610 75 2685 800 30
84 H FA 1.14 180 3 60 426 10 436 T.PROGRESIVE(insamintare) 240
PAM 0.23 120 3 75 103 103 10
4 0.8 4 2.29 180 3 70 946 30 976 294 30
4 0.4 2 18.91 180 3 83 4501 120 4621 ÎMPDURIRI cu MO,PAM pe 5,67 HA 4621 100
4 0.8 2 10.74 180 3 73 4102 135 4237 1278 30
85 C FA 4.81 180 3 80 1083 25 1108 T.PROGRESIVE(p lum.,rac) 1108
PAM 1.20 130 3 80 108 108 ÎMPDURIRI cu MO,PAM pe 3,61 HA 108
4 0.4 1 12.03 130 3 83 2346 75 2421 2421 100
214

CODRU
% Arb. Volum 5*CR
luc.
96 A FA 0.26 150 3 80 82 82 T.PROGRESIVE(punere lumina) 75

MO 0.17 115 3 95 79 5 84 23
PAM 0.09 100 3 80 18 18 2
CA 0.09 100 3 70 22 22 2
4 0.6 22 0.87 150 3 84 310 10 320 128 40
Compozitie tel 7F A 2PAM 1MO
FA 0.30 40 3 70 69 10 79 2
4 0.7 1 3.00 135 3 84 1095 55 1150 344 30
Compozitie tel 7F A 2PAM 1CI
PAM 2.83 125 3 85 1074 5 1079 108
4 0.7 20 14.13 180 3 73 5440 125 5565 1662 30
FA 3.03 35 2 70 637 150 787 16
4 0.8 2 30.34 130 2 88 13986 835 14821 4442 30
4 0.8 3 9.13 130 2 90 5122 290 5412 1626 30
Semintis natural 10FA / 5 ani 0.2S mixt
110 B FA 3.39 115 3 90 501 25 526 T.PROGRESIVE(racordare) 526
FA 0.49 40 3 70 34 5 39 ÎMPDURIRI cu PAM,CI pe 1,46 HA 39
CA 0.49 115 3 70 44 44 44
4 0.3 2 4.86 115 3 86 696 35 731 731 100
CA 0.54 70 4 70 109 5 114 INGRIJIREA SEMINTISULUI 114
FA 1.09 70 3 80 250 20 270 ÎMPDURIRI cu PAM,CI pe 1,63 HA 270
4 0.4 1 5.43 120 3 86 1125 65 1190 1190 100
215

UP A. Specii
CA 1.21 195 5 200 1.21 176
FA 799.80 86 287080 9805 296885 90 799.80 120143 89
MO 125.58 13 29376 1220 30596 9 125.58 15039 11
PAM 10.73 1 3300 40 3340 1 10.73 392
B. Tratamente
Taieri progresive
CA 1.21 195 5 200 1.21 176
FA 799.80 86 287080 9805 296885 90 799.80 120143 89
MO 125.58 13 29376 1220 30596 9 125.58 15039 11
PAM 10.73 1 3300 40 3340 1 10.73 392
Total 937.32 100 319951 11070 331021 100 937.32 135750 100
C. Gr. functionale
Gr.1 937.32 100 319951 11070 331021 100 937.32 135750 100
TOTAL 937.32 100 319951 11070 331021 100 937.32 135750 100
Codru A. Specii
CA 1.21 195 5 200 1.21 176
FA 799.80 86 287080 9805 296885 90 799.80 120143 89
MO 125.58 13 29376 1220 30596 9 125.58 15039 11
PAM 10.73 1 3300 40 3340 1 10.73 392
B. Tratamente
Taieri progresive
CA 1.21 195 5 200 1.21 176
FA 799.80 86 287080 9805 296885 90 799.80 120143 89
MO 125.58 13 29376 1220 30596 9 125.58 15039 11
PAM 10.73 1 3300 40 3340 1 10.73 392
Total 937.32 100 319951 11070 331021 100 937.32 135750 100
C. Gr. functionale
Gr.1 937.32 100 319951 11070 331021 100 937.32 135750 100
TOTAL 937.32 100 319951 11070 331021 100 937.32 135750 100
SUP:A A. Specii
CA 1.21 195 5 200 1.21 176
FA 799.80 86 287080 9805 296885 90 799.80 120143 89
MO 125.58 13 29376 1220 30596 9 125.58 15039 11
PAM 10.73 1 3300 40 3340 1 10.73 392
B. Tratamente
Taieri progresive
CA 1.21 195 5 200 1.21 176
FA 799.80 86 287080 9805 296885 90 799.80 120143 89
MO 125.58 13 29376 1220 30596 9 125.58 15039 11
PAM 10.73 1 3300 40 3340 1 10.73 392
Total 937.32 100 319951 11070 331021 100 937.32 135750 100
C. Gr. functionale
Gr.1 937.32 100 319951 11070 331021 100 937.32 135750 100
TOTAL 937.32 100 319951 11070 331021 100 937.32 135750 100
216

Elm. Varsta
func. Hm Ani Mc Mc
IMPADURIRI(dupa T. de reg)
2 1.43 0.6 9 150 4 368 378 ÎMPDURIRI cu FA,DT pe 0,14 HA 37 10
16 C FA 7 150 4 510 525 TAIERI DE CONSERVARE 74
2 2.37 0.7 1 150 4 714 739 89 12
FA 2 50 4 23 28
2 0.68 0.7 1 140 4 196 206 20 10
28 F PAM 8 140 4 350 350 TAIERI DE CONSERVARE 35
2 2.01 0.7 1 140 4 459 464 46 10
Compozitie tel 8PAM 2FA
Semintis natural 8PAM 2FA / 5 ani 0.1S mixt
INGRIJIREA SEMINTISULUI
2 28.37 0.6 4 180 4 8256 8466 1063 13
100 D FA 6 180 4 992 1012 TAIERI DE CONSERVARE 192
2 5.54 0.6 4 180 3 1612 1667 218 13
FA 1 70 3 35 40 2
2 1.29 0.7 12 120 3 462 482 57 12
217
13.1.4. RECAPITULATIA TAIERILOR DE CONSERVARE PE SPECII


Specia
ha mc mc % mc
FA 40.08 11717 12052 12 1495
PAM 1.61 350 350 10 35
TOTAL 41.69 12067 12402 12 1530
218
802


FE018 16 B 15.27 35 0.9 2428 172 1 15.27 212 64 E 0.06 5
16 D 0.78 50 0.9 154 7 1 0.78 17
18 37.78 55 0.9 11372 401 1 37.78 1067
19 A 46.01 40 0.9 7914 442 1 46.01 1012
19 B 1.02 55 0.9 431 12 1 1.02 48
61 B 5.73 65 0.9 1822 54 1 5.73 146
64 C 9.38 45 0.9 1811 96 1 9.38 273
Total drum 115.97 46 0.9 25932 1184 115.97 2775 0.06 5 94.85 830 3605
FE019 1A 2.78 40 0.9 867 35 1 2.78 101 2C 1.35 25 0.9 72 1 1.35 9 5A 5.03 10
4B 4.74 40 0.9 1270 56 1 4.74 154 14 A 18.56 20 0.9 631 1 18.56 101
15 C 1.62 40 0.9 382 20 1 1.62 47
15 D 0.89 30 0.9 99 7 1 0.89 12
Total drum 10.03 39 0.9 2618 118 10.03 314 19.91 20 0.9 703 19.91 110 5.03 10 56.80 512 936
FE025 2A 9.93 35 0.9 1162 98 1 9.93 164 2B 22.34 25 0.9 1251 1 22.34 162 6F 1.59 5
2D 2.59 35 0.9 249 22 1 2.59 35 4A 19.79 25 0.9 1148 1 19.79 149
3A 1.00 40 0.9 312 13 1 1.00 26 8B 7.30 20 0.9 154 1 7.30 24
3B 24.98 30 0.9 2174 147 1 24.98 290
4D 4.39 40 0.9 891 48 1 4.39 67
4E 2.29 40 0.9 509 25 1 2.29 61
Total drum 45.18 33 0.9 5297 353 45.18 643 49.43 24 0.9 2553 49.43 335 1.59 5 978
FE026 6I 1.50 20 0.9 31 1 1.50 4 6B 8.59 15
Total drum 1.50 20 0.9 31 1.50 4 8.59 15 4
FE027 6D 4.40 30 0.9 704 51 1 4.40 96 8D 10.65 20 0.9 213 1 10.65 34 6K 4.26 10
6J 0.61 50 0.9 157 5 1 0.61 18 11 B 3.72 20 0.9 93 1 3.72 15 8A 16.54 10
7C 1.20 40 0.9 245 15 1 1.20 19 12 B 4.79 20 0.9 215 1 4.79 34 27 E 6.78 10

13 B 1.19 40 0.9 308 15 1 1.19 25 13 A 27.30 20 0.9 737 1 27.30 118 27 F 13.11 10
14 B 0.74 40 0.9 174 9 1 0.74 21 13 C 9.67 20 0.9 261 1 9.67 42
22 B 0.98 20 0.9 33 1 0.98 5
23 B 1.83 20 0.9 63 1 1.83 9
Total drum 8.14 35 0.9 1588 95 8.14 179 58.94 20 0.9 1615 58.94 257 40.69 10 33.16 266 702
FE028 27 D 6.99 20 0.9 245 1 6.99 38 6A 3.16 10
Total drum 6.99 20 0.9 245 6.99 38 3.16 10 38
FE029 29 F 2.36 40 0.9 482 29 1 2.36 73 29 B 23.06
219 20 0.9 807 1 23.06 129 29 G 0.99 10

FE029 30 D 2.72 35 0.8 512 30 1 2.72 46 30 G 11.05 25 0.9 873 1 11.05 113 30 C 37.45 10
30 F 1.58 45 0.9 301 20 1 1.58 45 32 B 9.58 25 0.9 700 1 9.58 90 32 A 10.32 10
32 B 9.58 25 0.9 700 98 1 9.58 110 41 C 12.44 15 0.9 423 1 12.44 68 35 A 10.12 10
35 E 1.57 40 0.9 449 20 1 1.57 63 42 A 13.52 25 0.9 649 1 13.52 97 35 K 6.96 10
35 F 1.59 40 0.9 374 15 1 1.59 42 43 C 19.21 25 0.9 519 1 19.21 67 36 A 10.63 10
37 D 4.18 30 0.9 694 50 1 4.18 111 38 C 4.83 10
37 F 0.83 25 0.9 90 8 1 0.83 16 39 A 19.14 10
42 A 13.52 25 0.9 649 101 1 13.52 106 41 A 32.47 10
42 C 11.28 40 0.9 2391 108 1 11.28 349
42 D 0.80 40 0.9 170 10 1 0.80 22
43 B 3.17 40 0.9 599 30 1 3.17 73
Total drum 53.18 32 0.9 7411 519 53.18 1056 88.86 22 0.9 3971 88.86 564 132.91 10 55.58 425 2045
FE030 31 B 1.33 35 0.9 282 17 1 1.33 43 31 A 17.48 25 0.9 944 1 17.48 123
31 C 19.26 25 0.9 1041 1 19.26 134
Total drum 1.33 35 0.9 282 17 1.33 43 36.74 25 0.9 1985 36.74 257 300
FE031 21 C 4.06 35 0.9 840 44 1 4.06 104 21 B 23.96 20 0.9 1078 1 23.96 134 26 D 4.71 10
27 A 9.17 35 0.9 1074 94 1 9.17 184 40 D 3.71 25 0.9 378 1 3.71 49 27 B 11.93 10
28 B 8.24 35 0.9 1071 81 1 8.24 176 48 A 39.68 20 0.9 1905 1 39.68 247 37 B 13.23 10
28 D 2.23 40 0.9 462 28 1 2.23 71 49 A 13.79 25 1.0 689 1 13.79 89 39 D 15.49 10
36 B 3.51 40 0.9 818 31 1 3.51 116 52 A 1.05 15 0.8 35 1 1.05 4 40 B 5.35 10
37 A 4.06 40 0.9 861 39 1 4.06 104 50 A 1.21 10
37 E 8.86 45 0.9 2676 101 1 8.86 379
37 G 3.47 25 0.9 354 34 1 3.47 61
39 B 8.03 40 0.9 1871 102 1 8.03 284
40 A 10.43 30 0.9 2159 127 1 10.43 334

40 C 9.06 35 0.9 2039 110 1 9.06 309
40 D 3.71 25 0.9 378 42 1 3.71 54
43 A 8.31 40 0.9 1612 93 1 8.31 207
44 A 33.49 40 0.9 5693 305 1 33.49 864
44 B 1.81 40 0.9 300 17 1 1.81 46
45 A 27.75 40 0.9 5550 266 1 27.75 824
45 B 11.33 35 0.9 1892 87 1 11.33 278
45 C 5.76 40 0.9 1486 69 1 5.76 218 220
803
804


FE031 47 B 0.87 30 0.9 101 8 1 0.87 16
47 C 1.53 40 0.8 320 13 1 1.53 26
48 A 39.68 20 0.9 1905 215 1 39.68 272
48 B 1.82 40 0.9 386 17 1 1.82 47
48 C 1.68 40 0.9 279 16 1 1.68 34
49 A 13.79 25 1.0 689 108 1 13.79 147
49 B 9.77 55 0.8 2042 83 1 9.77 171
49 C 0.60 40 0.8 89 5 1 0.60 10
50 B 10.07 45 0.8 1893 87 1 10.07 162
51 B 1.47 45 0.9 399 18 1 1.47 47
51 C 33.33 40 1.0 6366 356 1 33.33 977
52 B 20.34 45 0.9 3498 209 1 20.34 544
52 C 3.36 40 0.9 790 43 1 3.36 118
53 19.57 50 0.9 3933 208 1 19.57 496
54 A 20.19 50 0.9 3978 197 1 20.19 494
55 40.54 50 0.9 10337 430 1 40.54 1247
56 59.64 50 0.9 13777 584 1 59.64 1669
57 13.56 65 0.9 3621 129 1 13.56 425
58 A 29.73 65 0.9 8117 282 1 29.73 666
59 16.83 65 0.9 4594 159 1 16.83 377
60 24.04 65 0.9 7380 226 1 24.04 595
61 A 24.65 65 0.9 7838 232 1 24.65 628
Total drum 550.34 46 0.9 113468 5295 550.34 13781 82.19 21 0.9 4085 82.19 523 51.92 10 60.54 464 14768
FE032 67 A 12.27 40 0.9 2061 122 1 12.27 230
68 A 21.78 40 0.9 3725 214 1 21.78 621

69 A 4.29 50 0.9 747 39 1 4.29 87
70 A 13.45 45 0.9 2448 123 1 13.45 398
71 A 12.09 45 0.9 2249 111 1 12.09 362
72 A 24.29 40 0.8 4324 209 1 24.29 374
73 A 7.19 40 0.9 1367 67 1 7.19 168
73 D 5.67 45 0.9 1378 60 1 5.67 165
74 A 23.95 40 0.9 4551 223 1 23.95 565
75 A 11.85 40 0.9 1635 110 1 11.85 218 221

FE032 77 B 4.47 30 0.9 488 39 1 4.47 81
81 A 17.30 40 0.9 2197 166 1 17.30 363
82 F 6.49 30 0.9 610 57 1 6.49 79
86 17.87 30 0.9 2162 148 1 17.87 347
87 24.00 30 0.9 2904 199 1 24.00 468
88 23.85 40 0.9 3291 222 1 23.85 527
89 36.21 40 0.9 4997 337 1 36.21 801
90 A 4.23 45 0.9 838 38 1 4.23 102
90 C 2.47 50 0.9 671 28 1 2.47 70
91 A 19.28 45 0.9 3702 183 1 19.28 460
91 C 4.16 55 0.9 1431 47 1 4.16 115
92 51.25 45 0.9 9430 482 1 51.25 1096
Total drum 348.41 40 0.9 57206 3224 348.41 7697 87.56 704 8401
FE033 71 C 10.22 30 0.9 1114 89 1 10.22 187 78 C 6.90 10
72 B 14.90 45 0.9 3621 169 1 14.90 446 78 D 3.73 10
72 D 0.69 45 0.9 168 7 1 0.69 18
73 B 25.83 45 0.9 6277 274 1 25.83 764
74 B 1.90 30 0.9 308 17 1 1.90 39
74 D 2.45 30 0.9 397 21 1 2.45 49
75 B 2.18 30 0.9 238 19 1 2.18 38
75 C 1.85 30 0.9 202 16 1 1.85 33
77 C 8.37 30 0.9 912 73 1 8.37 152
81 C 1.14 40 0.9 125 11 1 1.14 21
82 A 24.29 30 0.9 2283 211 1 24.29 399
82 B 0.60 40 0.9 113 8 1 0.60 18

Total drum 94.42 37 0.9 15758 915 94.42 2164 10.63 10 2164
FE034 82 E 7.24 30 0.9 905 77 1 7.24 180 84 E 7.71 20 0.9 246 1 7.71 32
84 D 11.21 30 0.9 1076 89 1 11.21 182
Total drum 18.45 30 0.9 1981 166 18.45 362 7.71 20 0.9 246 7.71 32 1.26 9 403
FE035 83 C 22.82 40 0.9 4838 288 1 22.82 752 83 A 31.87 20 0.9 2167 1 31.87 346 83 B 9.29 10
84 A 29.42 20 0.9 942 1 29.42 150 84 B 0.89 5
84 C 1.93 5
222 84 F 8.51 10
805
806


FE035 84 G 1.64 10
Total drum 22.82 40 0.9 4838 288 22.82 752 61.29 20 0.9 3109 61.29 496 22.26 9 13.81 124 1372
FE036 103 A 10.76 45 0.9 1948 96 1 10.76 100 109 D 1.58 20 0.9 41 1 1.58 2 110 D 16.58 10
109 A 7.32 45 0.9 1815 77 1 7.32 168
109 E 0.69 45 0.9 110 5 1 0.69 12
Total drum 18.77 45 0.9 3873 178 18.77 280 1.58 20 0.9 41 1.58 2 16.58 10 13.11 114 396
FE037 93 C 19.78 35 0.9 2848 188 1 19.78 430 97 B 3.81 25 0.9 301 1 3.81 39 97 C 5.92 10
94 E 9.72 35 0.9 1448 88 1 9.72 226 97 D 1.61 15 0.9 32 1 1.61 5 109 F 6.29 10
95 C 0.44 50 0.9 137 6 1 0.44 15 104 A 12.63 25 0.9 594 1 12.63 78
96 B 5.15 45 0.9 742 47 1 5.15 116 108 A 9.36 20 0.9 252 1 9.36 17
96 C 14.91 45 0.9 2236 141 1 14.91 353 109 C 2.44 20 0.9 73 1 2.44 10
97 B 3.81 25 0.9 301 23 1 3.81 37
98 C 1.74 40 0.9 290 16 1 1.74 44
100 C 19.39 45 0.9 3742 182 1 19.39 463
101 A 10.46 45 0.9 1872 95 1 10.46 233
102 D 2.65 35 0.9 395 23 1 2.65 38
102 F 1.08 45 0.9 186 11 1 1.08 18
103 C 1.20 35 0.9 215 13 1 1.20 33
103 D 0.95 60 0.9 224 9 1 0.95 20
104 A 12.63 25 0.9 594 76 1 12.63 89
104 B 3.11 40 0.9 538 27 1 3.11 63
104 D 6.96 65 0.8 1587 54 1 6.96 129
104 E 2.40 35 0.9 410 22 1 2.40 62
104 F 0.73 35 0.9 126 8 1 0.73 12
105 A 14.45 50 0.9 2861 133 1 14.45 351

106 A 43.60 50 0.9 10159 375 1 43.60 1204
106 B 2.31 55 0.9 862 26 1 2.31 98
107 A 39.67 50 0.9 9204 341 1 39.67 1089
107 B 4.05 55 0.9 1568 45 1 4.05 177
Total drum 221.19 45 0.9 42545 1949 221.19 5300 29.85 22 0.9 1252 29.85 149 12.21 10 162.99 1405 6854
Total cat. drum 1508.23 43 0.9 282797 14301 1508.23 35346 444.99 22 0.9 19836 444.99 2767 305.63 10 579.66 4853 42966
Total grupa 1508.23 43 0.9 282797 14301 1508.23 35346 444.99 22 0.9 19836 444.99 2767 305.63 10 579.66 4853 42966
FN003 95 B 2.60 45 0.9 533 28 1 2.60 56 94 C 1.80
223 20 0.9 45 1 1.80 6

FN003 95 F 0.70 20 0.9 30 1 0.70 4
Total drum 2.60 45 0.9 533 28 2.60 56 2.50 20 0.9 75 2.50 10 67.90 604 670
FN004 99 F 6.35 35 0.9 1168 70 1 6.35 133
100 A 4.32 35 0.9 795 46 1 4.32 92
102 G 0.96 30 0.9 181 11 1 0.96 27
Total drum 11.63 35 0.9 2144 127 11.63 252 64.05 569 821
FN005 105 C 4.84 15 0.9 30 1 4.84 5 104 C 12.14 10
105 C 4.84 15
Total drum 4.84 15 0.9 30 4.84 5 16.98 11 5
Total cat. drum 14.23 36 0.9 2677 155 14.23 308 7.34 17 0.9 105 7.34 15 16.98 11 131.95 1173 1496
Total grupa 14.23 36 0.9 2677 155 14.23 308 7.34 17 0.9 105 7.34 15 16.98 11 131.95 1173 1496
Total UP 1522.46 42 0.9 285474 14456 1522.46 35654 452.33 22 0.9 19941 452.33 2782 322.61 10 711.61 6026 44462
224
807


Pos. dec. Ha 35654 Mc
1522.46 452.33 Ha 2782 Mc 322.61 Ha 711.61 Ha 6026 Mc 44462 Mc
FA 19991 Mc 1580 Mc 4767 Mc 26338 Mc
MO 12971 Mc 1108 Mc 1144 Mc 15223 Mc
PAM 201 Mc 38 Mc 3 Mc 242 Mc
CA 1312 Mc 2 Mc 84 Mc 1398 Mc
LA 441 Mc 30 Mc 25 Mc 496 Mc
BR 311 Mc 1 Mc 312 Mc
DU 244 Mc 244 Mc
DR 2 Mc 2 Mc
DT 183 Mc 11 Mc 194 Mc
DM 13 Mc 13 Mc
Pos. anuala 152.25 Ha 3565 Mc 45.23 Ha 278 Mc 32.26 Ha 711.61 Ha 603 Mc 4446 Mc
Pos. dec. 1511.70 Ha 35554 Mc 450.75 Ha 2780 Mc 321.40 Ha 542.80 Ha 4721 Mc 43055 Mc
A FA 19936 Mc 1580 Mc 3543 Mc 25059 Mc
MO 12934 Mc 1108 Mc 1084 Mc 15126 Mc
PAM 199 Mc 38 Mc 3 Mc 240 Mc
CA 1308 Mc 83 Mc 1391 Mc
LA 441 Mc 30 Mc 5 Mc 476 Mc
BR 311 Mc 1 Mc 312 Mc
DU 244 Mc 244 Mc
DR 2 Mc 2 Mc
DT 181 Mc 11 Mc 192 Mc
DM 13 Mc 13 Mc
Pos. dec. 29.34 Ha 219 Mc 219 Mc
K FA 148 Mc 148 Mc
MO 51 Mc 51 Mc
LA 20 Mc 20 Mc
Pos. anuala 29.34 Ha 22 Mc 22 Mc
M FA 55 Mc 1076 Mc 1131 Mc
MO 37 Mc 9 Mc 46 Mc
PAM 2 Mc 2 Mc
CA 4 Mc 2 Mc 1 Mc 7 Mc
CAS 2 Mc 2 Mc
Pos. anuala 1.08 Ha 10 Mc 0.16 Ha 0.12 Ha 139.47 Ha 109 Mc 119 Mc
225

Tabel 13.3.1.
Unitatea Tipul Suprafaa efectiv de împdurit
Compoziia-el
amenajistic de Ind. Supraf. - specii -
Grupa Formula de efectiv
staiu- de
ecolo- împdurire (împduriri
Supr. ne i gic Comp. sem.
aco- ajut. regen., FA MO PAM LA CI BR DT
Nr.
- ha - tipul de utilizabil
per. îngrijiri)
pdure ha ha ha ha ha ha ha
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

u.a.: 16A, 16C, 28A, 28F, 70B, 100D, 101B.
Suprafaa efectiv: 6,15 ha (15%)
Total A1 - suprafa efectiv de parcurs în deceniu = 6,15 ha. Suprafaa de parcurs anual: 0,62 ha.

A.2.1. Receparea semin i urilor i tinereturilor vtmate
u.a. 1B, 1C, 4C, 5B, 5C, 6C, 6G, 6H, 7A, 8E, 9C, 11A, 11C, 12A, 12C, 14C, 15B, 21D, 21E, 22A, 23A, 24A, 25, 26B,
26C, 26E, 27C, 29C, 29D, 29H, 30A, 30E, 32C, 33D, 34A, 35B, 35D, 35H, 38A, 42B, 46A, 47A, 49D, 66E, 70B, 76A,
76B, 77A, 78A, 78B, 78E, 78F, 79A, 80A, 80B, 82C, 84H, 85A, 85B, 85C, 96A, 103E, 105B, 109B, 110A, 110B, 110C.
A.2.2. Descople irea semin i urilor
u.a.29C, 29H, 70B, 110A.
Total A2 - suprafa efectiv de parcurs în deceniu = 172,95 ha. Suprafaa efectiv de parcurs anual 17,30 ha.
Total A
Suprafaa efectiv: 179,10 ha. Suprafaa efectiv de parcurs anual 17,91 ha.
B.2. Împduriri în suprafeele parcurse sau prevzute a fi parcurse cu tieri de regenerare
7FA2MO1LA 1,0
4420
1C 2,89 G.E.-28 67MO33LA 0,3 0,87 - 0,58 - 0,29 - - -
4114
10FA 0,7
7FA2MO1PAM 1,0
4311
5C 10,09 G.E.-31 67MO33PAM 0,3 3,03 - 2,02 1,01 - - - -
4161
10FA 0,7
5MO4FA1PAM 1,0
4420
6G 3,77 G.E.-28 50MO17FA33PAM 0,3 1,13 0,19 0,56 0,38 - - - -
4114
5FA5MO 0,7
226
Continuare Tabel 13.3.1.

Unitatea Tipul Suprafaa efectiv de împdurit
Compoziia-el
amenajistic de Ind. Supraf. - specii -
Grupa Formula de efectiv
staiu- de
Nr.
per. îngrijiri)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
4FA5MO1PAM 1,0
4420
8E 2,29 G.E.-28 67MO33PAM 0,3 0,69 - 0,46 0,23 - - - -
4114
6FA4MO 0,7
7FA2MO1PAM 1,0
4420
21D 20,86 G.E.-28 67MO33PAM 0,3 6,26 - 4,17 2,09 - - - -
4114
10FA 0,7
7FA2MO1PAM 1,0
4420
21E 3,04 G.E.-28 67MO33PAM 0,3 0,91 - 0,61 0,30 - - - -
4114
10FA 0,7
7FA2MO1PAM 1,0
4420
25 15,57 G.E.-28. 67MO33PAM 0,3 4,67 - 3,11 1,56 - - - -
4114
10FA 0,7
5MO4FA1PAM 1,0
4322
30A 3,65 G.E.-28. 50MO16FA34PAM 0,3 1,10 0,18 0,55 0,37 - - - -
4114
5FA5MO 0,7
6MO3PAM1FA 1,0
4322
32C 6,95 G.E.-28 36MO30PAM34FA 0,3 2,08 0,70 0,75 0,63 - - - -
4114
7MO3PAM 0,7
7MO2FA1PAM 1,0
4420
33D 13,90 G.E.-28 47MO20FA33PAM 0,3 4,17 0,83 1,95 1,39 - - - -
4114
8MO2FA 0,7
7MO2FA1PAM 1,0
4322
34A 19,52 G.E.-28 47MO20FA33PAM 0,3 5,86 1,17 2,74 1,95 - - - -
4114
8MO2FA 0,7
6MO3FA1PAM 1,0
4420
35B 5,15 G.E.-28 36MO30FA34PAM 0,3 1,54 0,47 0,55 0,52 - - - -
4114
7MO3FA 0,7
6MO3FA1PAM 1,0
4322
35D 17,54 G.E.-28 37MO30FA33PAM 0,3 5,26 1,58 1,93 1,75 - - - -
4114
7MO3FA 0,7
6MO3FA1PAM 1,0
4420
35H 13,31 G.E.-28 13MO54FA33PAM 0,3 3,99 2,13 0,53 1,33 - - - -
4114
8MO2FA 0,7
7MO2FA1PAM 1,0
4322
38A 7,31 G.E.-28 49MO20FA31PAM 0,3 2,34 0,47 1,14 0,73 - - - -
4114
8MO2FA 0,7
7FA2MO1PAM 1,0
4420
46A 27,08 G.E.-28 67MO33PAM 0,3 8,13 - 5,42 2,71 - - - -
4114
10FA 0,7
6FA3MO1PAM 1,0
4322
47A 38,66 G.E.-28 67MO33PAM 0,3 11,60 - 7,73 3,87 - - - -
4114
9FA1MO 0,7
7FA2MO1PAM 1,0
4420
49D 14,79 G.E.-28 67MO33PAM 0,3 4,44 - 2,96 1,48 - - - -
4114
10FA 0,7
7FA2MO1PAM 1,0
4420
85A 18,91 G.E.-28 67MO33PAM 0,3 5,67 - 3,78 1,89 - - - -
4114
10FA 0,7
7FA2MO1PAM 1,0
4420
85C 12,03 G.E.-28 67MO33PAM 0,3 3,61 - 2,41 1,20 - - - -
4114
10FA 0,7
6FA3PAM1CI 1,0
5242
110B 4,86 G.E.-44 66PAM34CI 0,3 1,46 - - 0,97 - 0,49 - -
4212
10FA 0,7
227

Unitatea Tipul
Compoziia-el Suprafaa efectiv de împdurit
amenajistic de Ind. Supraf.
Grupa Formula de efectiv - specii -
staiu- de
Nr.
per. îngrijiri)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
6FA3PAM1CI 1,0
5242
110C 5,43 G.E.-44 67PAM33CI 0,3 1,63 - - 1,09 - 0,54 - -
4212
10FA 0,7
Total
267,60 * * * * 80,44 7,72 43,95 27,45 0,29 1,03 - -
B2.3
B.2.5. Împduriri dup tieri de conservare
8FA2DT 1,0
4311
16A 1,43 G.E.-31 79FA21DT 0,1 0,14 0,11 - - - - - 0,03
48161
10FA 0,9
Total
1,43 * * * * 0,14 0,11 - - - - - 0,03
B2.5
Total
269,03 * * * * 80,58 7,83 43,95 27,45 0,29 1,03 - 0,03
B2
Total B 269,03 * * * * 80,58 7,83 43,95 27,45 0,29 1,03 - 0,03
C.1. Completri în arboretele tinere existente
7FA2MO1PAM 1,0
4420
6A 3,16 G.E.-28 23FA44MO33PAM 0,3 0,95 0,22 0,41 0,32 - - - -
4114
9FA1MO 0,7
7FA2MO1PAM 1,0
4420
6K 4,26 G.E.-28 23FA43MO34PAM 0,3 1,28 0,30 0,55 0,43 - - - -
4114
9FA1MO 0,7
6MO3FA1PAM 1,0
4322
30C 37,45 G.E.-28 60MO7FA33PAM 0,3 11,23 0,75 6,73 3,75 - - - -
4114
6MO4FA 0,7
7MO2FA1DT 1,0
4420
35A 10,12 G.E.-28 30MO60FA10DT 0,1 1,01 0,61 0,30 - - - - 0,10
4114
6MO3FA1PAM 0,9
7MO2FA1DT 1,0
4420
35K 6,96 G.E.-28 46MO20FA34DT 0,3 2,09 0,42 0,97 - - - - 0,70
4114
8MO2FA 0,7
7MO2FA1PAM 1,0
4420
36A 10,63 G.E.-28 30MO20FA50PAM 0,2 2,13 0,43 0,64 1,06 - - - -
4114
8MO2FA 0,8
7MO2FA1DT 1,0
4322
37B 13,23 G.E.-28 47MO20FA33DT 0,3 3,97 0,80 1,85 - - - - 1,32
4114
8MO2FA 0,7
7MO2FA1PAM 1,0
4322
38C 4,83 G.E.-28 47MO20FA33PAM 0,3 1,45 0,29 0,68 0,48 - - - -
4114
8MO2FA 0,7
7MO2FA1PAM 1,0
4420
39A 19,14 G.E.-28 30MO20FA50PAM 0,2 3,83 0,77 1,15 1,91 - - - -
4114
8MO2FA 0,8
7MO2FA1PAM 1,0
4420
39D 15,49 G.E.-28 47MO20FA33PAM 0,3 4,65 0,93 2,17 1,55 - - - -
4114
8MO2FA 0,7
7MO2FA1PAM 1,0
4420
41A 32,47 G.E.-28 47MO20MO33PAM 0,3 9,74 1,94 4,55 3,25 - - - -
4114
8MO2FA 0,7
228

Unitatea Tipul
amenajistic de Ind. Supraf.
staiu- de
Nr.
per. îngrijiri)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
5MO2FA2BR1PAM
1,0
4420 45MO22FA22BR
84B 0,89 G.E.-28 0,3 0,27 0,06 0,12 0,03 - - 0,06 -
4114 11PAM
0,7
5MO2FA2BR1PAM
Total
158,63 * * * * 42,60 7,52 20,12 12,78 - - 0,06 2,12
C1
Total B 269,03 * * * * 80,58 7,83 43,95 27,45 0,29 1,03 - 0,03
C.2. (20% din total B) * 16,13 1,57 8,79 5,49 0,06 0,21 - 0,01
Total
427,63 * * * * 58,73 9,09 28,91 18,27 0,06 0,21 0,06 2,13
C1 C2
D.2. Îngrijirea culturilor tinere nou create (plantaii care se vor executa în dec. I )
u.a.: 1C, 5C, 6G, 8E, 16A, 21D, 21E, 25, 30A, 32C, 33D, 34A, 35B, 35D, 35H, 38A, 46A, 47A, 49D, 85A, 85C, 110B,
110C.
Suprafaa total u.a.: 80,58 ha
Suprafa efectiv de parcurs în deceniu 80,58x2x3=483,48 ha. Suprafaa de parcurs anual: 48,35 ha.
TOTAL D.
Total D1+D2= 483,48. Suprafa a de parcurs annual (D1+D2): 48,35 ha
Recapitulaie
A1 41,69 Lucrri de ajutorare a regeneririi nat. 6,15 - - - - -
A2 937,32 Lucrri de îngrijire a regenerrii nat. 172,95 - - - - -
Total A 1032,81 - 179,10 - - - - -
Împduriri în terenuri goale din fondul
B1 - - - - - - -
forestier
B2 269,03 80,58 7,83 43,95 27,45 0,29 1,03 - 0,03
B3 - prevzute a fi parcurse cu tieri de - - - - - -
înlocuire a arboretelor necorespunztoare
Total B 269,03 - 80,58 7,83 43,95 27,45 0,29 1,03 - 0,03
C. Completri în arborete care nu au închis starea de masiv

C1 158,63 Completri în arboretele tinere existente 42,60 7,52 20,12 12,78 - - 0,06 2,12
C2 269,03 Completri în arborete nou create (20%) 16,13 1,57 8,79 5,49 0,06 0,21 - 0,01
Total C 427,66 - - 58,73 9,09 28,91 18,27 0,06 0,21 0,06 2,13
229

Unitatea Tipul
Compoziia-el Supraf. Suprafaa efectiv de împdurit
amenajistic de Ind.
staiu- de
aco- ajut. regen. FA MO PAM LA CI BR DT
Nr.
per. îngrijiri)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
ha 139,31 16,92 72,86 45,72 0,35 1,24 0,06 2,16
% 100 12 52 33 - 1 - 2
Necesar de puiei (mii buci /ha) - - 5 5 5 2,5 5 5 5
Total necesar de puiei (mii buci) -
695,675 84,60 364,30 228,60 0,875 6,20 0,30 10,80
Suprafaa efectiv de parcurs în deceniul I: 483,48 ha
Suprafaa anual de parcurs: 48,35 ha

-Împduriri în suprafee parcurse cu tieri de regenerare B2;
-Completri în arborete tinere existente C1;
Aceast ordine este orientativ, urmând ca la aplicare, organele silvice s in cont da starea fiecrui arboret în parte.
Not:
lucrrile de împdurire de la B.2.3. i B2.5. se refer de fapt la completarea regenerrii
naturale;
suprafe ele prevzute a se împduri sunt suprafe e estimate de proiectant, iar ocolul silvic
va putea executa regenerarea artificial în func ie de ponderea regenerrii naturale la
momentul respectiv;
la u.a.-urile la care norma tehnic 1 prevede, în funcie de formaia forestier i situaia
terenului de împdurit, mai multe scheme de împdurire respectiv mai multe variante
privind nr. de puiei/ha, ocolul silvic va opta pentru una din variantele prevzute de
230

Unitile amenajistice care compun U.P. IV Blidar sunt deservite de 16 drumuri

forestiere, prezentat in tabelul 14.1.1.1.
231

113D 114D 115D 116D 117D 118D 119D 120D 121D 122D 123D 124D 125D 126D
FE017 1C
FE018 15 A 16 A 16 B 16 C 16 D 17 A 18 19 A 19 B 20 A 20 B 20 C 61 B 62 63
64 B 64 C 64 D 64 E
FE019 1A 1B 2C 4B 5A 9A 10 11 C 14 A 14 C 15 B 15 C 15 D
FE025 2A 2B 2D 3A 3B 4A 4C 4D 4E 5B 6F 7A 8B
FE026 5C 6B 6G 6I
FE027 6C 6D 6E 6H 6J 6K 7B 7C 7D 8A 8C 8D 8E 9B 9C
9D 11 A 11 B 12 A 12 B 12 C 13 A 13 B 13 C 14 B 21 E 22 A 22 B 23 A 23 B
24 A 26 B 26 E 27 E 27 F
FE028 6A 26 C 27 C 27 D 29 C 29 D
FE029 29 A 29 B 29 E 29 F 29 G 29 H 30 A 30 B 30 C 30 D 30 E 30 F 30 G 32 A 32 B
32 C 33 A 33 B 33 C 33 D 34 A 34 B 35 A 35 B 35 C 35 D 35 E 35 F 35 G 35 H
35 I 35 J 35 K 36 A 37 D 37 F 38 A 38 B 38 C 39 A 39 C 41 A 41 B 41 C 42 A
42 B 42 C 42 D 43 B 43 C
FE030 31 A 31 B 31 C
FE031 21 A 21 B 21 C 21 D 25 26 A 26 D 27 A 27 B 28 A 28 B 28 C 28 D 28 E 28 F
36 B 36 C 37 A 37 B 37 C 37 E 37 G 39 B 39 D 40 A 40 B 40 C 40 D 43 A 44 A
44 B 45 A 45 B 45 C 46 A 47 A 47 B 47 C 48 A 48 B 48 C 49 A 49 B 49 C 49 D
50 A 50 B 51 A 51 B 51 C 52 A 52 B 52 C 53 54 A 55 56 57 58 A 58 B
59 60 61 A
FE032 64 A 65 66 A 66 B 66 C 66 D 66 E 67 A 67 B 68 A 68 B 69 A 69 B 70 A 70 B
71 A 71 B 72 A 72 C 73 A 73 C 73 D 74 A 74 C 75 A 76 B 77 A 77 B 78 A 80 A
81 A 81 B 82 F 85 C 86 87 88 89 90 A 90 B 90 C 91 A 91 B 91 C 92
93 A 94 A
FE033 71 C 72 B 72 D 73 B 74 B 74 D 75 B 75 C 76 A 77 C 78 B 78 C 78 D 78 E 78 F
79 A 80 B 81 C 82 A 82 B 82 C
FE034 82 D 82 E 84 D 84 E
FE035 83 A 83 B 83 C 84 A 84 B 84 C 84 F 84 G 84 H 85 A 85 B 93 D
FE036 102 B 103 A 103 E 103 F 109 A 109 B 109 D 109 E 110 A 110 B 110 C 110 D 110 E
FE037 93 B 93 C 94 D 94 E 94 F 95 C 95 H 96 B 96 C 97 B 97 C 97 D 98 B 98 C 99 B
99 C 99 D 99 E 99 G 100 B 100 C 100 E 100 F 100 G 101 A 102 C 102 D 102 E 102 F 102 H
103 B 103 C 103 D 104 A 104 B 104 D 104 E 104 F 105 A 106 A 106 B 107 A 107 B 108 A 108 B
109 C 109 F
232
LISTA DRUMURILOR SI A UNITATILOR AMENAJISTICE DESERVITE

FN003 94 B 94 C 95 A 95 B 95 D 95 E 95 F 95 G 96 A 97 A
FN004 98 A 99 A 99 F 100 A 102 A 102 G
FN005 100 D 101 B 104 C 105 B 105 C
233
La actuala amenajare s-a propus construirea a trei drumuri forestiere în deceniul urmtor.
Tabel 14.1.2.1.
Lungime mc/an/
drumului Denumirea drumului deserv. Prod. Prod. T. Tieri de Total
(km) km
FN003 Parcela 95 i 97 0,82 73,87 13 7 - 60 80 98
FN004 Parcela 98 i 102 2,40 75,68 - 25 - 57 82 34
FN005 Parcela 100 i 105 1,09 37,94 166 1 27 - 194 178
TOTAL - 4,31 187,94 179 33 27 117 356 83
Drumurile auto forestiere necesare, cu lungimea de 4,31 km, accesibilizeaz 5% din suprafa a
pdurilor i terenurilor destinate împduririi i sub 2% din volumul total posibil de recoltat.
Ocolul silvic, în baza unor studii care s fundamenteze eficien a economic a acestor
investi ii, va propune msuri concrete de accesibilizare integral a fondului forestier.

Tabel. 14.2.1.
Materiale Valoarea Tipul Valoarea
u.a. în care Supraf.
NATURA din care sunt cldite Starea cheltuieli cld. constr.
se afl cldit
CONSTRUCIEI cldirii reparaii de proiectate
construcia mp Fundaia Pereii Acoperi
(lei) constr. (lei)
A. CONSTRUCII EXISTENTE
Piatr
Canton silvic Poiana Azmoci-
50C 150 beton beton bun - - -
lui Dumitru ment
lemn
B. CONSTRUCII PROPUSE
Nu sunt necesare
În cuprinsul U.P. IV Blidar nu au fost propuse spre realizare noi construcii silvice,
cea existent necesitnd doar între ineri i repara ii curente.
234

235
Suprafaa
Vârsta
Anul Terenuri de medie
Denumirea
ame- împdurit Proporia speciilor
(U.P.) Total Pduri
naj- Alte terenuri Clasa de producie Consis-
(S.G.)
rii din fond for. tena
ha medie
0 1 2 3 4 5 6
U.P. IV Blidar 199,1 80FA 20MO 91
1962 4076,3 3868,1
S.U.P. “A” - III3 II6 0,78
U.P. IV Blidar 171,3 70FA 21MO 2DR 6DT 1DM 78
1972 4082,2 3809,7
S.U.P. “A” - II9 II3 II3 III1 II8 0,79
U.P. IV Blidar 14,8 65FA 29MO 1CA 2DT 3DR 70
1982 4068,3 3705,4
S.U.P. “A” - III0 II7 III6 II8 II8 0,80
U.P. IV Blidar - 71FA 27MO 1LA 1CA 69
4066,0 3498,0
S.U.P. “A” - II9 III2 III2 III0 0,80
U.P. IV Blidar - 95FA 4PAM 1MO 121
1992 223,4 223,4
S.U.P. “M” - IV0 IV0 IV0 0,67
U.P. IV Blidar - 90MO 8FA 2LA 92
231,4 231,4
S.U.P. “K” - III0 II4 IV0 0,78
U.P. IV Blidar - 70FA 28MO 1LA 1CA 74
3698,5 3698,5
S.U.P. “A” - II9 III1 III2 III0 0,80
U.P. IV Blidar - 96FA 3PAM 1MO 130
226,7 226,7
S.U.P. “M” - IV0 IV0 IV0 0,67
2002
U.P. IV Blidar - 62FA 31MO 7LA 117
27,0 27,0
S.U.P. “K” - II3 II1 III0 0,61
- 71FA 27MO 1CA 1LA 77
TOTAL U.P 3952,2 3952,2
112,1 II9 III1 III0 III2 74
U.P. IV Blidar - 70FA 27MO 1CA 1LA 1PAM 71
3642,74 3642,74
S.U.P. “A” - III0 III1 III4 III1 III0 0,79
U.P. IV Blidar - 89MO 11FA 111
6,68 6,83
S.U.P. “E” - III0 III0 0,48
2012 26,94 26,94
S.U.P. “K” - II3 II1 III0 0,65
U.P. IV Blidar - 95FA 2MO 1CA 1PAM 1CAS 132
250,21 250,21
S.U.P. “M” - IV0 III3 III0 III5 III0 0,69
- 71FA 26MO 1CA 1LA 1PAM 76
TOTAL U.P 3926,72 3926,72
117,78 III1 III1 III4 III1 III0 0,78
U.P. IV Blidar - 72FA 25MO 1PAM 1CA 1LA 70
3662,41 3662,41
S.U.P. “A” - III0 III1 II9 III2 III1 0,80
U.P. IV Blidar - 90FA 10MO 150
62,20 61,20
S.U.P. “E” - IV0 III0 0,57
2022 29,34 29,34
S.U.P. “K” - II3 II1 III0 0,65
U.P. IV Blidar - 94FA 2MO 2PAM1CA1CAS 136
194,71 194,71
S.U.P. “M” - IV0 III5 III6 III0 III0 0,67
- 73FA 24MO 1PAM 1CA 1LA 75
TOTAL U.P 3947,66 3947,66
105,97 III0 III1 III0 III2 III1 0,79
U.P. IV Blidar - 73FA 23MO 1PAM 1CA 1LA 1DT 60
2032 3662,41 3662,41
S.U.P. “A” - III0 III1 II9 III2 III1 II9 0,81
U.P. IV Blidar - 75FA 19MO 6DT 58
2042 3662,41 3662,41
S.U.P. “A” - II8 II9 II7 0,83
U.P. IV Blidar - 79FA 2MO 19DT 55
el 3662,41 3662,41
S.U.P. “A” - II6 II7 II5 0,90
236

Creterea Terenuri de reîmpdurit Densita-
lemnos anual recoltat anual
curent tea ree- Indicele
total Sporul
total Produse Produse Produse Produse lei insta- de
(mii din care produc-
(m3) princ. m3 sec. m3 princi- secun- laiilor cretere
m3) Total tivitii
Volum Indicele Indicele Indicele cu ri- în arborete pdurilor
port toare
mediu de crete- de recol- de recol- noase de refcut %
m3 m3 m m3/an/ha
% % ha ha
1373 23624 21300 5880 - -
- - - 3,3 - -
355 6,1 5,4 1,6 - -
1186 24850 19380 3680 26230 340
- - - 5,1 4,0 -
311 6,5 5,1 0,9 135 93
985 18236 16720 1670 - -
218,7 201,8 29,0 10,4 4,1 -
266 4,9 4,5 0,5 - -
1373 23624 21310 5880 - -
- - - 3,3 - -
355 6,1 5,4 1,6 - -
716 18970 11320 1685 - -
106,0 101,5 - 11,3 4,6 -
204 5,4 3,2 0,4 - -
60 500 - - - -
- - - - - -
268 2,2 - - - -
121 1500 - - - -
- - - - - -
525 6,4 - - - -
914 20417 14000 2891 - -
82,7 8,2 1,8 9,6 3,8 -
247 5,5 3,8 0,8 - -
60 20417 - - - -
- - - - -
266 2,3 - - - -
11 113 - - - -
- - - - -
408 4,1 - - - -
985 544 14000 2891 - -
82,7 8,2 1,8 9,0 - -
249 5,4 3,8 0,8 - -
847 20900 16250 4138 - -
162,99 64,78 3,36 10,9 3,53 -
233 5,7 4,5 1,1 - -
3 18 - - - -
- - - - - -
381 2,6 - - - -
12 98 - - - -
- - - - - -
463 3,6 - - - -
69 645 - 25 - -
1,1 0,77 - - - -
275 2,6 - 0,1 - -
931 21661 16250 4163 - -
164,09 65,55 3,36 9,8 - -
237 5,5 4,1 1,1 - -
837 22628 13575 3844 - -
- - - 10,7 3,5 -
228 6,2 3,7 1,0 - -
16 95 - - - -
- - - - - -
269 1,6 - - - -
13 91 - - - -
- - - - - -
452 3,1 - - - -
54 486 12* 10 - -
- - - - - -
276 2,5 0,1* 0,1 - -
920 23300 13587 3854 - -
- - - 10,7 3,5 -
233 5,9 3,8 1,1 - -
890 23408 1360 4038 - -
- - - 11,8 3,6 3
243 6,4 3,7 1,1 - -
949 24579 1360 3592 - -
- - - 11,8 3,8 9
259 6,7 3,7 1,0 - -
1130 29515 19677 9838 - -
- - - 11,8 5,4 53
308 8,1 5,4 2,7 - -
*
volum de extras prin tieri de conservare
237
15.2. Grafice privind evidena structurii fondului de producie sau protecie

DINAMICA STRUCTURII ARBORETELOR PE CLASE DE VÂRST - S.U.P. “A”

Suprafaa (ha): Suprafaa (ha):
Pdure în producie – S.U.P. “A” 3642,74 Pdure în producie – S.U.P. “A” 3662,41
Terenuri destinate împduririi - Terenuri destinate împduririi -
TOTAL 3642,74 TOTAL 3662,41
GRAFICUL I
Clasa I II III IV V VI VII

1110,85
Suprafaa 626,82 854,20 554,19
186,34 156,24 154,10
GRAFICUL II

246,78
Suprafaa 621,52 594,02 615,54 319,49 878,85
86,21
GRAFICUL III
VI
Clasa I II III IV V VII

246,78
Suprafaa 764,14 894,02 615,54 434,20
621,52
86,21
GRAFICUL IV
Suprafaa 665,89 665,89 665,89 665,89 665,89 332,96
OCOLUL SILVIC: Firiza U.P. IV Blidar
238
PARTEA A III-A
239


16.1.2. Evidena pe u.a. a datelor complementare
16.1.3. Evidena arboretelor inventariate
240
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
1A 2.78 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 4322 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 10 MO MO 10 P 40 18 17 3 .3 NEC N 0.90 312 867 12.7
COMP.TEL: 10MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 40 3 0.9 312 867 12.7

DENS V O L U M CRES
1B 26.62 HA GF: 1 - 5R 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.TEL: 7FA 2 MO 1 LA FA 5 IN 140 44 27 3 .6 RN N 0.30 135 3594 0.9
FA 1 IN 55 24 19 3 M .6 RN N 0.06 33 878 0.6
SEM.UTIL: 9FA 1 MO 10 ani 0.7S mixt

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.: 2015-T.progresive(punere lumina)
2018-T.igiena

DENS V O L U M CRES
1C 2.89 HA GF: 1 - 5R 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.TEL: 7FA 2 MO 1 LA FA 3 IN 90 34 25 3 M .5 RN N 0.09 39 113 0.7

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2016-T.igiena

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.: Rupturi izolate Alte date complement.
POL: ERZ:
2019-Rarituri
TOTAL 35 3 0.9 117 1162 9.8
241
1A Date complementare S-a extras un volum de 67 mc. Diseminat FA,SAC. Variaii de date taxatorice
i de consisten între 0,8-1,0.
1B Date complementare S-a extras un volum de 2098 mc. Variaii de date taxatorice i de consisten
între 0,5-0,7. Diseminat PAM,MO.
1C Date complementare S-a extras un volum de 196 mc. Variaii de date taxatorice i de consisten
2A Date complementare S-a extras un volum de 230 mc. Variaii de date taxatorice i de consisten
între 0,9-1,0. Diseminat PAM,BR,SAC,MO. În unele locuri, arboretul este
indoit din cauza zpezii.
242
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
2B 22.34 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 25 3 0.9 56 1251 6.8

DENS V O L U M CRES
2C 1.35 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 10 FA FA 10 IN 25 8 7 3 RN N 0.90 53 72 6.5
COMP.TEL: 9FA 1 MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 25 3 0.9 53 72 6.5

DENS V O L U M CRES
2D 2.59 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.TEL: 7FA 3 MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2019-Rarituri
TOTAL 35 3 0.9 96 249 8.6

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.: Rupt. destul de frecv. Uscare slaba
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 3 0.9 312 312 12.7
243
2B Date complementare S-a extras un volum de 61 mc. Variaii de date taxatorice i de consisten între
0,9-1,0. Variaii de vârst între 15-25 ani. Spre culme arboret cu înlimi mai
mici. Diseminat PAM,SAC,ME.
între 0,9-1,0. Vâste între 15-25 ani. Diseminat PAM,SAC,ME.
2D Date complementare S-a extras un volum de 43 mc. Variaii de date taxatorice i de consisten
între 0,9-1,0. Diseminat PAM,MO,SAC.
3A Date complementare Unitatea amenajistic este traversat de 2 pâraie care reduc consistena la
0,8-0,9. Diseminat FA,SAC.
244
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SOL: 4101 Versant ondulat EXPOZITIE: S R RE STA L MES AG TA
LITIERA: continua-subtire TIP FLORA: Vaccinium HA UA HA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 30 4 0.9 87 2174 5.9

DENS V O L U M CRES
LITIERA: intrerupta-subtire TIP FLORA: Vaccinium HA UA HA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 25 4 0.9 58 1148 4.2

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 7 MO 2 BR 1 FA MO 7 P 40 18 16 3 .3 NEC N 0.63 200 948 8.9
COMP.TEL: 7MO 2 BR 1 FA BR 2 P 40 18 16 3 M .3 NEC N 0.18 58 275 2.4
FA 1 IN 40 14 10 4 M .3 RN N 0.09 10 47 0.7
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.: Rupt. destul de frecv. Alte date complement.
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 3 0.9 268 1270 12.0

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 7FA 2 MO 1 PAM FA 2 IN 180 54 26 4 M .6 RN S 0.16 105 443 0.3
FA 3 IN 130 48 26 4 M .6 RN N 0.24 109 460 0.8
SEM.UTIL: 4MO 6 FA 10 ani 0.5S mixt

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2020-T.igiena
245
între 0,9-1,0. Variaii de vârst. Diseminat BR,PAM,LA,SAC,ME.
4B Date complementare Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,9-1,0. Exemplare de MO i

BR rupte la vârf. Diseminat PAM,SAC.
între 0,7-0,8. Un observator pentru vânat pe limita cu 5 D.
246
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 7MO 3 FA FA 3 IN 40 14 12 4 M .3 RN N 0.27 38 167 2.1
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 40 3 0.9 203 891 11.0

DENS V O L U M CRES
4E 2.29 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 4311 TP: 4161 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 3 0.9 222 509 11.2

DENS V O L U M CRES
5A 5.03 HA GF: 1 - 5R 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 6 FA 2 MO 2 PAM FA 6 IN 10 2 3 RN RN N 0.54 3 15 1.3
COMP.TEL: 6FA 2 MO 2 PAM MO 2 IN 10 2 3 M A1304 N 0.18 2 10 0.6
PAM 2 P 10 2 3 M N 0.18 2 10 0.3
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.: 2013-T.progresive(racordare)impad
LUCRARI PROP.: DEGAJARI

TOTAL 10 3 0.9 7 35 2.2

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 7 FA 3 MO FA 3 IN 180 58 26 4 M .5 RN S 0.24 146 3121 0.4
COMP.TEL: 7FA 2 MO 1 PAM FA 3 IN 130 46 26 4 M .5 RN N 0.24 133 2844 0.8
MO 3 P 125 58 27 4 M .5 NEC N 0.24 118 2523 0.9
SEM.UTIL: 7FA 3 MO 10 ani 0.6S mixt FA 1 IN 70 24 19 4 M .4 RN N 0.08 19 406 0.6

SUBARBORET:
DATE COMPL.: Uscare slaba Rupturi izolate
POL: ERZ:
2020-T.igiena
247
4D Date complementare S-a extras un volum de 46 mc. Variaii de date taxatorice i de consisten între
0,8-0,9. Mici ochiuri înierbate. Arboret ru conformat. Diseminat PAM,ME.
4E Date complementare Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,9-1,0. La MO exemplare

rupte din cauza zpezii. Diseminat BR,SAC.
5A Date complementare S-a extras un volum de 1214 mc. Variaii de vârst între 5-15 ani. Rari
preexisteni ce necesit a fi extra i ( lâng vale ). Diseminat PAM,BR.
între 0,7-0,8. Diseminat PAM,CA.
248
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
MO 1 IN 180 60 27 4 M .6 RN N 0.04 16 161 0.1

SUBARBORET:
POL: ERZ:

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 9 FA 1 MO FA 9 IN 10 2 3 RN N 0.63 4 13 1.5
COMP.TEL: 7FA 2 MO 1 PAM MO 1 IN 10 2 3 M RN N 0.07 1 3 0.2
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2012-T.progresive(racordare)impad
LUCRARI PROP.: DEGAJARI,COMPLETARI
TOTAL 10 3 0.7 5 16 1.7
249
între 0,3-0,5. Exist zone cu sol înierbat, fr regenerare.
5N Date complementare Mla tin - Poiana Roasa.

5V Date complementare Teren pentru hrana vânatului Poiana Roasa.

6A Date complementare S-a extras un volum de 543 mc. Variaii de consisten între 0,5-0,9. Mici
ochiuri regenerate ce necesit a fi împdurite.
250
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
LITIERA: lipsa TIP FLORA: Festuca altissima HA UA HA
COMP.TEL: 7FA 2 MO 1 PAM MO 1 P 15 2 2 3 M A1402 N 0.09 1 9 0.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 15 3 0.9 6 52 3.5

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 8 FA 2 MO FA 5 IN 180 58 26 4 .5 RN S 0.40 173 4572 0.7
MO 2 P 125 52 28 3 M .6 NEC N 0.16 94 2484 0.7

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2016-T.igiena

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 9 MO 1 FA MO 9 P 30 14 11 3 NEC N 0.81 150 660 10.7
COMP.TEL: 10MO FA 1 IN 30 12 10 3 RN N 0.09 10 44 0.8
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 30 3 0.9 160 704 11.5

DENS V O L U M CRES
6E 5.02 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 4311 TP: 4161 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 5 FA 5 MO FA 5 IN 20 8 7 4 M RN N 0.35 21 105 1.0
COMP.TEL: 7FA 3 MO MO 5 IN 20 10 8 4 M RN N 0.35 40 201 1.9
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 20 4 0.7 61 306 2.9
251
6B Date complementare În amonte mici zone înierbate. Variaii de vârst între 5-20 ani.
6C Date complementare S-a extras un volum de 306 mc. Tieri ilegale = 35,881 mc. Variaii de date
taxatorice i de consisten între 0,7-0,8. Mici ochiuri cu sol înierbat. Mici
pâlcuri de MO cu diametrul de 16-18 cm. Diseminat PAM.
6D Date complementare Arboret cu vârful rupt. Diseminat FA.

6E Date complementare Preexisteni de MO i FA. Mici ochiuri înierbate i neregenerate.

252
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
6F 1.59 HA GF: 1 - 5R 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 6 MO 4 FA MO 6 IN 5 1 3 RN N 0.54 2 3 0.9
COMP.TEL: 4FA 4 MO 2 PAM FA 4 IN 5 1 3 M RN N 0.36 1 2 0.4
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 5 3 0.9 3 5 1.3

DENS V O L U M CRES
6G 3.77 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.TEL: 5MO 4 FA 1 PAM FA 3 IN 120 44 26 3 M .6 RN N 0.09 67 253 0.5
FA 1 IN 60 24 20 3 M .3 RN N 0.03 12 45 0.3

SUBARBORET:
POL: ERZ:

DENS V O L U M CRES
6H 2.15 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 1 MO 8 FA 1 PAM MO 1 P 120 52 28 3 M .6 NEC N 0.07 46 99 0.3
FA 5 IN 140 52 28 3 .6 RN N 0.35 127 273 1.0
SEM.UTIL: 6FA 4 MO 10 ani 0.5S mixt PAM 1 IN 100 36 25 3 M .6 RN N 0.07 20 43 0.1

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:


DENS V O L U M CRES
6I 1.50 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 20 3 0.9 20 31 5.3
253
6F Date complementare S-a extras un volum de 485 mc. Variaii de consisten între 0,8-0,9. S-a
plantat FA,MO,PAM pe 0,30 ha.
6G Date complementare S-a extras un volum de 781 mc. Variaii de date taxatorice i de consisten
între 0,2-0,4. Diseminat PAM. Fenomen de uscare la MO.
6H Date complementare Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,5-0,7. Diseminat PAM.
6I Date complementare Diseminat PAM,SAC,ME. Variaii de consisten între 0,8-0,9.
254
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
6J 0.61 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 4322 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 50 3 0.9 258 157 8.2

DENS V O L U M CRES
6K 4.26 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.TEL: 7FA 2 MO 1 PAM MO 1 IN 10 2 2 3 M RN N 0.07 1 4 0.2
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 10 3 0.7 5 21 1.7

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
255
6J Date complementare Diseminat MO.

6K Date complementare S-a extras un volum de 1000 mc. Variaii de consisten între 0,5-0,9. Mici
ochiuri neregenerate ce necesit a fi împdurite.
6N1 Date complementare Mla tin Poiana Roasa.

6N2 Date complementare Mla tin Poiana Roasa.

256
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
FA 2 IN 90 32 26 3 M .6 RN N 0.14 81 673 1.1
SEM.UTIL: 10FA 10 ani 0.3S mixt MO 1 P 120 52 29 3 M .6 NEC N 0.07 40 332 0.3
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2020-T.igiena

DENS V O L U M CRES
FA 1 IN 65 34 21 3 M .5 RN N 0.07 35 438 0.7
SEM.UTIL: 6FA 4 MO 10 ani 0.5S mixt MO 1 P 65 32 22 3 M .6 NEC N 0.07 21 263 0.8

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2020-T.igiena
TOTAL 125 3 0.7 351 4392 3.9

DENS V O L U M CRES
SOL: 4101 Versant superior plan EXPOZITIE: SE R RE STA L MES AG TA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 3 0.9 204 245 12.3
257
6V Date complementare Teren pentru hrana vânatului Poiana Roasa.

între 0,6-0,8. Diseminat PAM.
între 0,6-0,8.
7C Date complementare Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,8-0,9. La MO vârfuri rupte.
258
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 10 FA FA 4 IN 180 56 27 3 M .6 RN S 0.32 208 1350 0.7
FA 2 IN 90 24 20 3 M .6 RN N 0.16 79 513 1.3

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2020-T.igiena
TOTAL 120 3 0.8 465 3018 3.6

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 4 MO 6 FA MO 4 IN 10 1 3 M RN N 0.32 1 17 1.1
COMP.TEL: 6FA 3 MO 1 PAM FA 6 IN 10 1 3 RN N 0.48 1 17 1.2
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 10 3 0.8 2 34 2.3

DENS V O L U M CRES
8B 7.30 HA GF: 1 - 5R 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 3101 Versant ondulat EXPOZITIE: N R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 8 FA 1 MO 1 LA FA 7 IN 20 6 4 3 RN N 0.63 14 102 3.7
FA 1 P 10 4 4 3 M A1403 N 0.09 2 15 0.2
SEM.UTIL: LA 1 P 10 6 4 3 M MM81 N 0.09 2 15 0.3

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 20 3 0.9 21 154 4.8

DENS V O L U M CRES
8C 1.63 HA GF: 1 - 2A 5R 1C SUP: M TS: 4410 TP: 4115 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 3206 Versant framintat EXPOZITIE: NV R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 9 FA 1 MO FA 2 IN 110 30 24 4 M .4 RN N 0.14 58 95 0.6
COMP.TEL: 10FA FA 7 IN 70 22 18 4 .4 RN N 0.49 129 210 3.8
MO 1 IN 110 32 25 4 M .4 RN N 0.07 42 68 0.4
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.: Roca la suprafata/0,5S Uscare slaba
POL: ERZ:
2019-T.produse accidentale
TOTAL 70 4 0.7 229 373 4.8
259
7D Date complementare S-a extras un volum de 41 mc. Variaii de date taxatorice i de consisten între
0,7-0,9. Diseminat PAM,MO.
8A Date complementare S-a extras un volum de 3806 mc. Tieri ilegale = 14,736 mc. Variaii de date
taxatorice i de consisten între 0,6-0,8. Diseminat PAM.
8B Date complementare Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,8-1,0. Diseminat SAC,ME,
PAM. Variaii de vârst între 5-25 ani.
între 0,6-0,8.
260
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
8D 10.65 HA GF: 1 - 5R 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 20 3 0.9 20 213 5.3

DENS V O L U M CRES
8E 2.29 HA GF: 1 - 5R 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 3201 Versant framintat EXPOZITIE: NV R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 6 MO 4 FA MO 6 IN 110 58 28 3 .6 RN N 0.24 128 293 1.4
FA 1 IN 50 20 17 3 M .3 RN N 0.04 10 23 0.4

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI PROP.: T.PROGRESIVE(p lum.,rac)IMPAD

DENS V O L U M CRES
9A 35.43 HA GF: 1 - 5R 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 3101 Versant ondulat EXPOZITIE: V R RE STA L MES AG TA
COMP.TEL: 7FA 3 MO FA 4 IN 110 40 26 3 M .6 RN N 0.32 109 3862 1.9
FA 2 IN 140 52 28 3 M .5 RN N 0.16 155 5492 0.5

SUBARBORET:
DATE COMPL.: Rupturi izolate Uscare slaba
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.: 2014-T.produse accidentale
2020-T.igiena
TOTAL 110 3 0.8 422 14952 3.8

DENS V O L U M CRES
9B 3.16 HA GF: 1 - 2A 5R 1C SUP: M TS: 4311 TP: 4161 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 4101 Versant superior framintat EXPOZITIE: SV R RE STA L MES AG TA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 100 4 0.7 273 863 3.5
261
8D Date complementare Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,8-1,0. Diseminat SAM,ME,
PAM. S-a împdurit cu MO,FA,PAM pe 0,50 ha.
8E Date complementare S-a extras un volum de 200 mc. Variaii de consisten între 0,3-0,5. Fenomen
de uscare la MO.
9A Date complementare S-a extras un volum de 600 mc. FA grupat mai mult în amonte.Variaii de date
taxatorice i de consisten între 0,7-0,8.
9B Date complementare S-a extras un volum de 58 mc. Variaii de date taxatorice. Diseminat MO -
afectat de uscare.
262
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
9C 8.50 HA GF: 1 - 5R 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
MO 1 IN 110 38 27 3 M .6 RN N 0.08 33 281 0.5

SUBARBORET:
POL: ERZ:

DENS V O L U M CRES
9D 4.35 HA GF: 1 - 5R 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.TEL: 7FA 3 MO FA 6 IN 110 40 26 3 .6 RN N 0.48 208 905 2.8
FA 3 IN 70 28 23 3 M .5 RN N 0.24 99 431 2.3

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2020-T.igiena
TOTAL 110 3 0.8 363 1580 5.5

DENS V O L U M CRES
10 21.37 HA GF: 1 - 5R 1C SUP: A TS: 4322 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 5 FA 4 MO 1 MO FA 3 IN 140 50 27 3 M .6 RN N 0.24 162 3462 0.7
MO 4 P 120 60 29 3 M .6 NEC N 0.32 179 3825 1.4

SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 120 3 0.8 449 9595 4.0

DENS V O L U M CRES
11 A 23.19 HA GF: 1 - 5R 1C SUP: A TS: 4322 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
MO 1 P 120 60 29 3 M .6 NEC N 0.07 40 928 0.3

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2017-T.igiena
263
9C Date complementare S-a extras un volum de 202 mc. Lâng drum un mic ochi regenerat, consistena
mai redus. Variaii de consisten între 0,7-0,9.
9D Date complementare S-a extras un volum de 56 mc. Variaii de date taxatorice i de consisten
între 0,7-0,8.
10 Date complementare S-a extras un volum de 551 mc. În aval consistena mai redus i panta cre te,
spre borna 17 un mic pâlc de FA cu diametru de 18 cm. Variaii de consisten
între 0,7-0,8. Diseminat PAM,BR.
11 A Date complementare S-a extras un volum de 151 mc. Variaii de date taxatorice i de consisten
între 0,6-0,8. Diseminat PAM. Mici ochiuri cu sol înierbat.
264
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 6 MO 4 FA MO 6 IN 20 6 4 3 RN N 0.54 17 63 5.7
COMP.TEL: 4MO 6 FA FA 4 IN 20 4 4 3 M RN N 0.36 8 30 2.1
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 20 3 0.9 25 93 7.8

DENS V O L U M CRES
11 C 15.13 HA GF: 1 - 5R 1C SUP: A TS: 4322 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
MO 1 P 120 60 29 3 M .6 NEC N 0.06 49 741 0.3

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2017-T.igiena

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
265
11 B Date complementare Rari preexisteni de MO de circa 30-40 ani.

11 C Date complementare S-a extras un volum de 150 mc. Variaii de date taxatorice i de consisten
între 0,5-0,7. Diseminat PAM. Mici ochiuri înierbate.
11N Date complementare Mla tin.

11V Date complementare Teren pentru hrana vânatului.

266
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 7FA 2 MO 1 PAM FA 5 IN 150 52 28 3 .6 RN N 0.40 226 5815 1.2
FA 2 IN 70 26 23 3 M .6 RN N 0.16 81 2084 1.5

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2018-T.igiena

DENS V O L U M CRES
SOL: 3201 Versant superior plan EXPOZITIE: S R RE STA L MES AG TA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 20 3 0.9 45 215 7.8

DENS V O L U M CRES
LITIERA: continua-normala TIP FLORA: Vaccinium HA UA HA
FA 1 IN 100 18 15 3 M .6 RN N 0.05 18 44 0.3

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2018-T.igiena

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 20 3 0.9 27 737 6.6
267
12 A Date complementare S-a extras un volum de 20 mc. Variaii de date taxatorice i de consisten între
0,8-0,8. Diseminat MO,PAM.
12 B Date complementare Rari preexisteni de MO i FA de circa 35-40 ani.

12 C Date complementare S-a extras un volum de 9 mc. Variaii de date taxatorice i de consisten între
0,7-0,8. Diseminat MO,PAM.
13 A Date complementare Variaii de vârst între 10-25 ani. Mici ochiuri înierbate. Diseminat SAC,
PAM.
268
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
13 B 1.19 HA GF: 1 - 5R 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.TEL: 10MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 40 3 0.9 259 308 12.7

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 20 3 0.9 27 261 6.6

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 20 3 0.9 34 631 5.3
269
13 B Date complementare S-a extras un volum de 42 mc. Variaii de date taxatorice. Diseminat FA.
13 C Date complementare Variaii de vârst între 10-25 ani. Diseminat SAC,PAM.


14 A Date complementare Variaii de vârst între 15-30 ani. Diseminat ME,SAC,PAM. Spre culme un
pâlc de 0,3-0,4 ha. FA cu diametru 50 cm.
270
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SOL: 3101 Versant superior plan EXPOZITIE: V R RE STA L MES AG TA
COMP.TEL: 10MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 40 3 0.9 235 174 12.7

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 9 FA 1 PAM FA 3 IN 180 60 28 3 M .5 RN S 0.24 149 1332 0.6
FA 1 IN 50 20 17 3 M .6 RN N 0.08 29 259 0.8
SEM.UTIL: 10FA 10 ani 0.5S mixt PAM 1 IN 120 36 27 3 M .6 RN N 0.08 30 268 0.1
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:


DENS V O L U M CRES
SOL: 4101 Versant inferior framintat EXPOZITIE: SV R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 10 FA FA 7 IN 150 50 26 4 .5 RN S 0.49 230 2164 1.1
COMP.TEL: 10FA FA 3 IN 110 38 25 4 M .5 RN S 0.21 92 866 1.0

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.: 2017-Taieri de conservare

TOTAL 150 4 0.7 322 3030 2.1

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 9 FA 1 PAM FA 4 IN 135 60 28 3 M .6 RN N 0.32 155 3701 1.1
PAM 1 IN 115 50 26 3 M .6 RN N 0.08 37 884 0.1
SEM.UTIL: 10FA 10 ani 0.3S mixt FA 1 IN 75 28 26 3 M .6 RN N 0.08 42 1003 0.7

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

271
14 B Date complementare S-a extras un volum de 35 mc. Arboret cu vârful rupt din cauza zpezii - circa
30%. Diseminat FA.
14 C Date complementare Spre borna 25 consistena scade - un pâlc de FA cu diametru de 16-20 cm.
Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,7-0,8.
15 A Date complementare S-a extras un volum de 254 mc. Variaii de pant între 30-50o. Variaii de date
15 B Date complementare Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,7-0,9. PAM grupat în aval.
272
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 3 0.9 236 382 12.0

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 30 3 0.9 111 99 7.9

DENS V O L U M CRES
SOL: 4101 Versant inferior framintat EXPOZITIE: S R RE STA L MES AG TA
COMP.TEL: 8FA 2 DT FA 4 IN 120 40 24 4 M .5 RN S 0.24 99 142 0.9

SUBARBORET:
POL: ERZ:

AJUTORAREA REG NATURALE IMPADURIRI(dupa T. de reg) TOTAL 150 4 0.6 257 368 1.7

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 7 MO 2 FA 1 ME MO 7 P 35 16 12 3 NEC N 0.63 132 2016 8.8
ME 1 IN 35 14 11 3 M RN N 0.09 8 122 0.8
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 35 3 0.9 159 2428 11.3
273
15 C Date complementare Variaii de date taxatorice. MO cu vârful rupt 30%.

15 D Date complementare S-a extras un volum de 7 mc. Variaii de date taxatorice i de consisten între
0,9-1,0.
între 0,5-0,7.
16 B Date complementare Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,8-1,0. Diseminat PAM.
ME grupat în amonte. În aval un pâlc de pdure btrân pe stâncrie.
274
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
16 C 2.37 HA GF: 1 - 2A 1C SUP: M TS: 4311 TP: 4161 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 4101 Versant inferior framintat EXPOZITIE: SV R RE STA L MES AG TA

SUBARBORET:
POL: ERZ:


DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 50 3 0.9 198 154 9.2

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 6 FA 3 MO 1 CA FA 6 IN 50 18 16 3 .3 RN N 0.48 105 2662 4.9
CA 1 IN 50 16 15 3 M .3 RN N 0.08 13 330 0.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2018-Rarituri
TOTAL 50 3 0.8 201 5096 8.9

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
275
16 C Date complementare S-a extras un volum de 49 mc. Diseminat PAM.

16 D Date complementare S-a extras un volum de 23 mc. Diseminat PAM,ULM.

17 A Date complementare S-a extras un volum de 644 mc. Diseminat PAM,PLT,ME. CA grupat în aval.
17N Date complementare Stâncrie i grohoti .

276
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 55 3 0.9 301 11372 10.6

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 40 3 0.9 172 7914 9.6

DENS V O L U M CRES
SOL: 3101 Versant superior plan EXPOZITIE: V R RE STA L MES AG TA
COMP.TEL: 10MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 55 3 0.9 423 431 12.1

DENS V O L U M CRES
20 A 6.42 HA GF: 1 - 2A 5R 1C SUP: M TS: 4311 TP: 4161 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 4101 Versant framintat EXPOZITIE: S R RE STA L MES AG TA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 100 4 0.7 239 1534 4.3
277
18 Date complementare S-a extras un volum de 1450 mc. Variaii de date taxatorice i de consisten
între 0,8-1,0. Diseminat PLT,ME,PAM,ULM. FA este izolat i îndoit de
zpad.
19 B Date complementare Diseminat FA. O caban dezafectat ( prbu it ).

20 A Date complementare Diseminat PAM,ULM.

278
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
20 B 3.45 HA GF: 1 - 2A 5R 1C SUP: M TS: 4311 TP: 4161 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET: Alun /0.3 PE 0.3S mixt
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 55 4 0.8 128 442 6.6

DENS V O L U M CRES
20 C 7.30 HA GF: 1 - 2A 5R 1C SUP: M TS: 4311 TP: 4161 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
FA 1 IN 60 20 18 4 M .5 RN N 0.07 18 131 0.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 140 4 0.7 295 2154 2.0

DENS V O L U M CRES
FA 1 IN 60 22 18 4 M .5 RN N 0.07 18 447 0.6

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2015-T.igiena
TOTAL 150 4 0.7 320 7948 2.0

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 9 FA 1 MO FA 3 IN 30 10 9 3 M RN RN N 0.27 24 575 2.4
COMP.TEL: 7FA 2 MO 1 PAM FA 6 IN 20 6 5 3 A1402 N 0.54 17 407 3.1
MO 1 P 15 6 5 3 M N 0.09 4 96 0.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 20 3 0.9 45 1078 6.1
279
20 B Date complementare Diseminat CA,PAM,MO.

20 C Date complementare Diseminat PAM.

între 0,6-0,7. Diseminat MO,PAM.
21 B Date complementare Variaii de vârst între 10-35 ani. Diseminat PAM,LA,SAC.

280
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 35 3 0.9 207 840 11.0

DENS V O L U M CRES
21 D 20.86 HA GF: 1 - 5R 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
FA 1 IN 55 20 18 3 M .5 RN N 0.04 23 480 0.4

SUBARBORET:
POL: ERZ:

DENS V O L U M CRES
21 E 3.04 HA GF: 1 - 5R 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
FA 1 IN 50 24 19 3 M .3 RN N 0.03 8 24 0.3

SUBARBORET:
POL: ERZ:

DENS V O L U M CRES
FA 1 IN 90 26 20 3 M .6 RN N 0.08 48 1652 0.6

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2019-T.igiena
281
21 C Date complementare Variaii de date taxatorice.

21 D Date complementare S-a extras un volum de 2800 mc. Variaii de date taxatorice i de consisten
între 0,4-0,5.
21 E Date complementare S-a extras un volum de 266 mc. Lâng drum un mic pâlc de MO cu vârsta de
circa 40-50 ani.
între 0,7-0,9. Diseminat MO.
282
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 6FA 4 MO MO 6 IN 20 6 5 3 RN N 0.54 26 25 5.7
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.: 2012-Degajari
2017-Degajari
TOTAL 20 3 0.9 34 33 7.8

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
FA 1 IN 55 20 17 3 M .6 RN N 0.08 30 1480 0.8

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2013-T.igiena

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2017-Degajari
TOTAL 20 3 0.9 34 63 7.8
283
22 B Date complementare % din MO provine din plantaii. Variaii de vârst între 15-25 ani.

între 0,7-0,8. Diseminat MO,PAM. Mici ochiuri regenerate.
23 B Date complementare % din MO provine din plantaii.

284
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
FA 1 IN 60 24 19 3 M .6 RN N 0.08 48 2396 0.8

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2017-T.igiena

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
285

24 A Date complementare S-a extras un volum de 180 mc. Mici ochiuri regenerate. Variaii de date
taxatorice i de consisten între 0,7-0,8. Diseminat MO,PAM.
24N1 Date complementare Mla tin.


286
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
25 15.57 HA GF: 1 - 5R 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 10 FA FA 4 IN 180 62 28 3 M .6 RN SN 0.12 63 981 0.3
COMP.TEL: 7FA 2 MO 1 PAM FA 5 IN 140 52 28 3 .6 RN FV 0.15 77 1199 0.4
FA 1 IN 45 20 17 3 M .5 RN 0.03 14 218 0.3

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2020-T.progresive(insam,p lum)

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
Rupturi izolate Alte date complement.
POL: ERZ:
2019-T.igiena
TOTAL 120 4 0.6 273 1687 1.7

DENS V O L U M CRES
FA 2 IN 100 32 23 3 M .5 RN N 0.14 52 1556 1.0

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2018-T.igiena

DENS V O L U M CRES
FA 2 IN 100 30 23 3 M .5 RN N 0.14 56 384 1.0
SEM.UTIL: 10FA 10 ani 0.5S mixt MO 2 IN 150 54 28 3 M .6 RN N 0.14 74 508 0.6

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2020-T.igiena
287
25 Date complementare S-a extras un volum de 1672 mc. Variaii de date taxatorice i de consisten
între 0,2-0,4.
între 0,5-0,7. Diseminat MO,PAM,ULM.
26 B Date complementare S-a extras un volum de 261 mc. Variaii de date taxatorice i de consisten
26 C Date complementare S-a extras un volum de 38 mc.

288
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 8 FA 2 MO FA 7 IN 10 2 3 RN RN N 0.63 4 19 1.5
COMP.TEL: 7FA 2 MO 1 PAM MO 1 IN 10 2 3 M A1403 N 0.09 1 5 0.3
FA 1 P 5 1 3 M MM81 N 0.09 0.1
SEM.UTIL: MO 1 P 5 1 3 M N 0.09 0.2

SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 10 3 0.9 5 24 2.1

DENS V O L U M CRES
FA 1 IN 100 30 23 3 M .5 RN N 0.07 50 727 0.5

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2018-T.igiena

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 6 FA 2 LA 2 MO FA 6 IN 35 12 10 3 .4 RN N 0.54 57 523 5.2
COMP.TEL: 4FA 4 LA 2 MO LA 2 P 35 16 12 3 M .3 NEC N 0.18 27 248 2.5
MO 2 P 35 16 11 3 M .3 NEC N 0.18 33 303 2.5
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 35 3 0.9 117 1074 10.2
289
26 D Date complementare S-a extras un volum de 1139 mc. Variaii de vârst între 5-15 ani. S-a plantat
PAM pe 0,24 ha.
26 E Date complementare S-a extras un volum de 100 mc. Variaii de date taxatorice i de consisten
26N Date complementare

27 A Date complementare Tieri ilegale = 0,561 mc. S-a extras un volum de 85 mc. Diseminat ME,PAM.
290
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 8FA 2 MO MO 2 IN 10 1 3 M RN N 0.18 1 12 0.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 10 3 0.9 3 36 2.3

DENS V O L U M CRES
MO 3 P 130 60 30 3 M .6 NEC N 0.18 98 374 0.8

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2017-T.igiena

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2017-Curatiri
TOTAL 20 3 0.9 35 245 6.1

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 10 3 0.9 3 21 2.3
291
27 B Date complementare S-a extras un volum de 700 mc.Variaii de vârst între 5-15 ani.Diseminat ME,
SAC,PAM. S-a împdurit cu MO,FA,PAM pe 2,40 ha.
între 0,5-0,7. Diseminat SR,ME,PAM.
27 D Date complementare S-a extras un volum de 65 mc. Variaii de vârste între 15-25 ani. Diseminat
ME,SAC,SR.
27 E Date complementare S-a extras un volum de 329 mc. Variaii de vârste între 5-15 ani. Diseminat
ME,SAC,PAM.
292
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
27 F 13.11 HA GF: 1 - 5R 1C SUP: A TS: 4322 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 10 3 0.9 3 39 2.3

DENS V O L U M CRES
FA 2 IN 50 20 17 4 M .4 RN N 0.14 34 23 1.1

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:


DENS V O L U M CRES
MO 1 P 35 16 13 3 M .3 NEC N 0.09 21 173 1.3
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 35 3 0.9 130 1071 9.8

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2020-Rarituri
TOTAL 80 3 0.7 441 3510 7.0
293
27 F Date complementare S-a extras un volum de 329 mc. Variaii de vârste între 5-15 ani. Diseminat
ME,SAC,PAM.
28 A Date complementare Diseminat MO,PAM.FR.

28 B Date complementare S-a extras un volum de 92 mc. Variaii de vârste i de date taxatorice.
Diseminat PAM,BR,SAC,ME.
28 C Date complementare S-a extras un volum de 226 mc. Tieri ilegale = 0,986 mc. Variaii de date
taxatorice i de consisten între 0,6-0,8. Diseminat FA.
294
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.: Doborituri izolate Uscare slaba
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 3 0.9 207 462 12.7

DENS V O L U M CRES
28 E 4.70 HA GF: 1 - 2A 5R 1C SUP: M TS: 4311 TP: 4161 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
FA 2 IN 50 20 16 4 M .3 RN N 0.14 31 146 1.1
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 130 4 0.7 285 1340 2.5

DENS V O L U M CRES
28 F 2.01 HA GF: 1 - 2A 5R 1C SUP: M TS: 4311 TP: 4161 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 8 PAM 2 FA PAM 8 IN 140 40 22 4 .4 RN S 0.56 174 350 0.2
COMP.TEL: 8PAM 2 FA FA 2 IN 140 42 23 4 M .4 RN S 0.14 54 109 0.3
SEM.UTIL: 8PAM 2 FA 5 ani 0.1S mixt

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:


DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
295
28 D Date complementare Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,7-1,0. Diseminat FA.
Arboret rupt la vârf din cauza zpezii.
28 E Date complementare Diseminat MO,PAM. Nuieli de FA pe 0,3S.

28 F Date complementare Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,6-0,8.


296
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 85 3 0.7 441 789 6.4

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 8FA 2 MO MO 2 IN 20 10 6 3 M .3 RN N 0.18 12 277 1.9
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 20 3 0.9 35 807 6.1

DENS V O L U M CRES
FA 1 IN 65 26 20 3 M .5 RN N 0.07 25 608 0.7

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2019-T.igiena

DENS V O L U M CRES
FA 1 IN 60 30 23 3 M .6 RN N 0.05 36 622 0.5
SUBARBORET:
DATE COMPL.: Uscare slaba Doborituri izolate
POL: ERZ:
297
29 A Date complementare S-a extras un volum de 88 mc. Variaii de consisten între 0,6-0,8. Diseminat
FA.
29 B Date complementare Variaii de vârste între 10-25 ani. Diseminat LA,PAM i BR ( plantat ).
între 0,6-0,7. Diseminat BR,PAM.
29 D Date complementare S-a extras un volum de 2734 mc. Tieri ilegale = 0,332 mc. Variaii de date
taxatorice i de consisten între 0,4-0,5. Nuieli - prjini pe circa 30%.
298
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 10 MO MO 4 P 70 32 18 4 M .3 NEC N 0.28 106 123 2.7
COMP.TEL: 10MO MO 6 P 55 18 14 4 .3 NEC N 0.42 110 128 4.5
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 55 4 0.7 216 251 7.2

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 40 3 0.9 204 482 12.1

DENS V O L U M CRES
29 G 0.99 HA GF: 1 - 5R 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.TEL: 8FA 1 MO 1 DT MO 1 IN 10 1 3 M RN N 0.09 0.3
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 10 3 0.9 2 2 2.2

DENS V O L U M CRES
29 H 5.29 HA GF: 1 - 5R 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
FA 1 IN 45 20 15 3 M .3 RN N 0.06 21 111 0.6

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2019-T.igiena
299
29 E Date complementare Zone cu sol înierbat i înml tinare. Mici zone în care MO este redus ca
dimensiuni i în stare lânced. Rari preexisteni de FA i MO.
29 F Date complementare Variaii de consisten între 0,8-1,0. MO, în marea majoritate este rupt de
zpad.
29 G Date complementare S-a extras un volum de 507 mc. Diseminat SAC,PAM.

29 H Date complementare S-a extras un volum de 101 mc. Variaii de consisten între 0,6-0,7.
Diseminat BR,PAM.
300
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
FA 1 IN 45 20 15 3 M .3 RN N 0.04 14 51 0.4

SUBARBORET:
Doborituri izolate Alte date complement.
POL: ERZ:

DENS V O L U M CRES

SUBARBORET:
DATE COMPL.: Uscare slaba Doborituri izolate
POL: ERZ:

TOTAL 90 3 0.7 345 921 4.7

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 6MO 3 FA 1 PAM FA 4 IN 10 1 3 M RN N 0.28 1 37 0.7
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 10 3 0.7 2 74 2.1
301
29N Date complementare Mla tin. Molid pe 0,3S.

între 0,3-0,5.
30 B Date complementare S-a extras un volum de 100 mc. Variaii de date taxatorice i de consisten
între 0,6-0,7. Diseminat MO,PAM. Spre amonte consistena mai redus din
cauza doborâturilor.
30 C Date complementare S-a extras un volum de 10265 mc. Variaii de vârste între 5-15 ani. Mici
ochiuri înierbate i cu înml tinare. S-a plantat MO i PA pe 1,50 ha.
302
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SOL: 4101 Platou ondulat EXPOZITIE: E R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 9 MO 1 BR MO 9 P 35 18 13 3 .3 NEC N 0.72 169 460 10.0
COMP.TEL: 8MO 2 BR BR 1 P 35 18 13 3 M .3 NEC N 0.08 19 52 1.0
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 35 3 0.8 188 512 11.0

DENS V O L U M CRES

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2017-T.igiena

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 45 3 0.9 190 301 12.7

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 9 MO 1 LA MO 9 IN 25 8 7 3 RN N 0.81 73 807 10.1
COMP.TEL: 8MO 2 DR LA 1 P 20 10 8 3 M A1301 N 0.09 6 66 1.0
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 25 3 0.9 79 873 11.1
303
30 D Date complementare Variaii de consisten între 0,8-1,0. Arboretul este afectat de rupturi de vânt i
zpad pe circa 40%.
30 E Date complementare S-a extras un volum de 129 mc. Variaii de date taxatorice i de consisten
între 0,5-0,7. Mici ochiuri regenerate.
30 F Date complementare Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,9-1,0.

30 G Date complementare S-a extras un volum de 57 mc.Variaii de vârste între 15-30 ani.Diseminat BR,
ME,SAC.
304
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 5 MO 4 FA 1 LA MO 4 IN 25 8 7 3 M RN RN N 0.36 33 577 4.5
COMP.TEL: 4MO 4 FA 2 LA FA 4 IN 25 8 6 3 M A1402 N 0.36 16 280 2.6
MO 1 P 15 4 3 3 M A1301 N 0.09 2 35 0.6
SEM.UTIL: LA 1 P 15 6 5 3 M N 0.09 3 52 0.6

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 25 3 0.9 54 944 8.3

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 35 3 0.9 212 282 12.5

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 5 MO 4 FA 1 LA MO 4 IN 25 8 7 3 M RN RN N 0.36 33 636 4.5
COMP.TEL: 4MO 4 FA 2 LA FA 4 IN 25 8 6 3 M A1402 N 0.36 16 308 2.6
MO 1 P 15 4 3 3 M A1301 N 0.09 2 39 0.6
SEM.UTIL: LA 1 P 15 6 5 3 I N 0.09 3 58 0.6

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 25 3 0.9 54 1041 8.3
305
30N Date complementare Teren ml tinos. Parial regenerat cu MO, de diferite vârste.
31 A Date complementare Variaii de vârste între 10-30 ani. Diseminat BR (plantat), PAM i ME. S-au
fcut împduriri cu MO,LA,PAM pe 1,50 ha.
31 B Date complementare S-a extras un volum de 10 mc. Variaii de consisten între 0,9-1,0.
31 C Date complementare Variaii de vârste între 10-30 ani. Diseminat BR ( plantat ), PAM i ME.
306
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 6 MO 3 FA 1 PAM MO 6 IN 10 2 3 RN N 0.48 5 52 1.6
COMP.TEL: 6MO 3 FA 1 PAM FA 3 IN 10 1 3 M RN N 0.24 1 10 0.6
PAM 1 IN 10 1 3 M RN N 0.08 0.1
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 10 3 0.8 6 62 2.3

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

RARITURI TOTAL 25 3 0.9 73 700 10.3

DENS V O L U M CRES
MO 1 IN 40 20 15 3 M .3 RN N 0.02 12 83 0.3

SUBARBORET:
POL: ERZ:
307
31N Date complementare Teren ml tinos - parial regenerat cu MO de diferite vârste.
32 A Date complementare S-a extras un volum de 4900 mc. Variaii de vârste i de consisten între
0,7-0,9. Mici ochiuri ce necesit a fi plantate. Diseminat ME,SAC,BR.
32 B Date complementare S-a extras un volum de 69 mc. Variaii de vârste între 10-30 ani i de diametre
între 4-12 cm.
32 C Date complementare S-a extras un volum de 141 mc. Variaii de consisten între 0,1-0,3. Nuieli -
prjini pe 0,3S. Diseminat BR,PAM.
308
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 9 MO 1 LA MO 3 P 85 36 23 4 M .3 NEC S 0.24 128 947 2.0
COMP.TEL: 9MO 1 LA MO 6 P 45 18 12 4 .3 NEC S 0.48 101 747 5.2
LA 1 P 45 20 13 4 M .3 NEC S 0.08 14 104 0.9
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 45 4 0.8 243 1798 8.1

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 8 MO 2 FA MO 8 IN 10 1 3 .8 RN N 0.56 2 17 1.9
COMP.TEL: 7MO 2 FA 1 PAM FA 2 IN 10 1 3 M RN N 0.14 0.3
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 10 3 0.7 2 17 2.2

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 10 3 0.7 2 10 2.2
309
32N Date complementare Teren ml tinos - parial acoperit cu MO de diferite vârste.
33 A Date complementare Mici ochiuri cu înml tinare ( înierbate ). Diseminat FA,ME.

33 B Date complementare S-a extras un volum de 4568 mc. Variaii de vârste i de consisten între
0,6-0,8. Diseminat ME,PAM,SAC.
33 C Date complementare S-a extras un volum de 1817 mc. Variaii de vârste i de consisten între
0,6-0,8. Diseminat ME,PAM,SAC.
310
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 7MO 2 FA 1 PAM MO 4 P 100 40 28 3 M .6 NEC N 0.08 46 639 0.6
FA 1 IN 120 48 27 3 M .5 RN N 0.02 18 250 0.1

SUBARBORET:
POL: ERZ:

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
311
33 D Date complementare S-a extras un volum de 457 mc. Variaii de consisten între 0,1-0,3. Diseminat
FA.



312
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES

SUBARBORET:
DATE COMPL.: Atac slab de daunatori Uscare slaba
POL: ERZ:

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 10 MO MO 3 P 85 32 23 4 M .3 NEC S 0.24 128 1044 2.0
COMP.TEL: 10MO MO 7 P 55 18 14 4 .3 NEC S 0.56 146 1191 5.9
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 55 4 0.8 274 2235 7.9

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SORT: MO Mijl.-gros,cel.,constr.,che VARSTA EXPL.:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
313
între 0,1-0,3. Diseminat FA. Nuieli -prjini pe circa 0,3S.
34 B Date complementare Mici ochiuri cu înml tinare ( înierbate ). Diseminat FA.


34N2 Date complementare Mla tin. Parial regenerat cu MO de diferite vârste.

314
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 6 MO 3 FA 1 PAM MO 5 IN 10 1 3 RN RN N 0.45 1 10 1.5
COMP.TEL: 7MO 2 FA 1 DT FA 2 IN 10 1 3 M MM81 N 0.18 0.4
MO 1 P 5 1 3 M A1403 N 0.09 0.2
SEM.UTIL: FA 1 P 5 1 3 M A1304 N 0.09 0.1

SUBARBORET: PAM 1 P 5 1 3 M N 0.09 0.1
POL: ERZ:
TOTAL 10 3 0.9 1 10 2.3

DENS V O L U M CRES

SUBARBORET:
POL: ERZ:

DENS V O L U M CRES
35 C 8.37 HA GF: 1 - 5H 5R 1C SUP: K TS: 4322 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
MO 1 P 120 54 31 3 M .6 NEC N 0.07 55 460 0.3
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 100 3 0.7 423 3540 4.1

DENS V O L U M CRES

SUBARBORET:
POL: ERZ:
315
35 A Date complementare S-a extras un volum de 4675 mc. Variaii de vârste între 5-15 ani rezultate în
urma aplicrii tratamentelor.
35 B Date complementare S-a extras un volum de 2085 mc. Variaii de consisten între 0,1-0,3. Nuieli -
prjini pe circa 0,5S. Diseminat BR,PAM.
35 C Date complementare S-a extras un volum de 1 mc. Diseminat BR. LA este ru conformat, însbiat,
unele exemplare se usuc.
35 D Date complementare S-a extras un volum de 2012 mc. Variaii de consisten între 0,1-0,3. Nuieli -
prjini pe circa 0,5S. Diseminat BR,PAM.
316
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 3 0.9 286 449 12.7

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 4 0.9 235 374 9.6

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 8MO 2 FA MO 4 P 75 32 25 3 M .5 NEC N 0.28 167 1134 3.0
FA 2 IN 75 28 23 3 M .5 RN N 0.14 54 367 1.3

SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 75 3 0.7 424 2879 5.6

DENS V O L U M CRES
35 H 13.31 HA GF: 1 - 5R 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.TEL: 6MO 3 FA 1 PAM MO 2 P 100 40 29 3 M .6 NEC N 0.08 59 785 0.6
FA 2 IN 100 40 28 3 M .5 RN N 0.08 62 825 0.5

SUBARBORET:
POL: ERZ:
317
35 E Date complementare Diseminat FA.

35 F Date complementare Variaii de consisten între 0,8-1,0. Diseminat FA. Mici ochiuri înierbate i cu
înml tinare.
35 G Date complementare Variaii de date taxatorice, de vârst i de consisten între 0,6-0,8.

35 H Date complementare Tieri ilegale = 0,67 mc. S-a extras un volum de 3150 mc. Variaii de date
taxatorice i de consisten între 0,1-0,5. Diseminat FA,BR,PAM. Tratament
aplicat neuniform în cadrul unitii de producie.
318
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
35 I 1.96 HA GF: 1 - 5R 1C SUP: A TS: 4322 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 9 FA 1 DR FA 2 IN 110 44 29 3 M .6 RN N 0.16 90 176 0.9
COMP.TEL: 9FA 1 DR FA 7 IN 85 32 26 3 .6 RN N 0.56 262 514 4.6
DR 1 IN 110 46 29 3 M .6 RN N 0.08 54 106 0.4
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 85 3 0.8 406 796 5.9

DENS V O L U M CRES
35 J 1.28 HA GF: 1 - 5C 5Q 5R SUP: E TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 4 MO 6 FA MO 4 P 120 52 30 3 M .6 NEC S 0.16 121 155 0.7

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL 125 3 0.4 233 298 1.8

DENS V O L U M CRES
35 K 6.96 HA GF: 1 - 5R 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.TEL: 7MO 2 FA 1 DT FA 2 IN 10 1 3 M RN N 0.14 0.3
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 10 3 0.7 2 14 2.2

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
319
35 I Date complementare S-a extras un volum de 11 mc. Diverse r inoase = MO,BR,LA. Variaii de
date taxatorice i de consisten între 0,7-0,8.
35 J Date complementare Zon tampon în jurul Tului lui Dumitru. Nuieli -prjini pe circa 0,4S.
35 K Date complementare S-a extras un volum de 2809 mc. Variaii de vârst între 5-15 ani. Variaii de
consisten între 0,5-0,8. Diseminat PAM,BR,SAC,ME.
35N1 Date complementare Mla tin. Rare exemplare de MO.

320
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 10 3 0.8 2 21 2.6
321



36 A Date complementare S-a extras un volum de 2845 mc. Variaii de vârst i de consisten între
0,6-0,9. Mici ochiuri neregenerate ce necesit a fi plantate.
322
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 4 LA 3 MO 3 FA LA 4 P 40 22 17 4 M .3 NEC N 0.36 104 365 3.9
COMP.TEL: 6FA 3 MO 1 FA MO 3 P 40 18 16 4 M .2 NEC N 0.27 86 302 2.9
SORT: LA Mijl.,constr.,celuloza VARSTA EXPL.: 100 ani
FA 3 IN 40 16 13 4 M .2 RN N 0.27 43 151 2.1
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.: 2018-Elagaj artificial

TOTAL 40 4 0.9 233 818 8.9

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 10 MO MO 3 P 85 32 21 4 M .4 NEC N 0.24 113 733 2.0
COMP.TEL: 10MO MO 7 P 45 18 13 4 .4 NEC N 0.56 132 857 6.0
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 45 4 0.8 245 1590 8.0

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 4 0.9 212 861 9.6

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 7MO 2 FA 1 DT FA 2 IN 10 1 3 M RN N 0.14 0.3
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 10 3 0.7 2 26 2.2
323
36 B Date complementare S-a extras un volum de 62 mc. Variaii de date taxatorice i de vârst. LA este
ru conformat.
36 C Date complementare Mici ochiuri cu înml tinare ( înierbate ).

37 A Date complementare Variaii de date taxatorice i de vârst. Diseminat FA,PAM.

37 B Date complementare S-a extras un volum de 3991 mc. Rari preexisteni de FA i MO. Poriuni
neregenerate ce necesit a fi plantate. Diseminat BR,ME,PAM.
324
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SOL: 3201 Versant plan EXPOZITIE: S R RE STA L MES AG TA
COMP.TEL: 8MO 2 FA MO 4 IN 75 34 27 3 M .5 RN N 0.28 185 233 3.0
FA 2 IN 90 32 26 3 M .5 RN N 0.14 66 83 1.1
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 75 3 0.7 454 572 5.7

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 10 MO MO 10 IN 30 14 11 3 .4 RN N 0.90 166 694 11.9
COMP.TEL: 10MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 30 3 0.9 166 694 11.9

DENS V O L U M CRES
LITIERA: continua-normala TIP FLORA: Vaccinium HA UA HA
COMP.ACTUALA: 8 MO 1 LA 1 FA MO 2 P 85 32 25 4 M .4 NEC N 0.18 107 948 1.5
COMP.TEL: 8MO 1 FA 1 LA MO 6 P 45 18 15 3 .3 NEC N 0.54 156 1382 7.7
LA 1 P 45 20 16 3 M .3 NEC N 0.09 23 204 1.3

SUBARBORET:
DATE COMPL.: Doborituri izolate Uscare slaba
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 45 3 0.9 302 2676 11.4

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.: Rupt. destul de frecv. Doborituri izolate
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 25 3 0.9 109 90 10.3
325
37 C Date complementare Mici ochiuri înierbate. Variaii mari de vârst, date taxatorice i de consisten
între 0,6-0,8.
37 D Date complementare Variaii de vârste i de elemente taxatorice. Diseminat LA,FA,BR.

37 E Date complementare Variaii de elemente taxatorice i de consisten între 0,8-1,0. Diseminat BR,
PAM,ME.
37 F Date complementare Variaii de vârste i elemente taxatorice.

326
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 25 3 0.9 102 354 9.8

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
MO 1 IN 40 20 16 3 M .3 RN N 0.01 7 51 0.1

SUBARBORET:
POL: ERZ:

DENS V O L U M CRES
38 B 1.87 HA GF: 1 - 5C 5R 1C SUP: E TS: 4322 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.TEL: 10MO MO 1 IN 25 12 9 3 M RN N 0.05 7 13 0.6
SEM.UTIL: 10MO 10 ani 0.4S mixt

SUBARBORET:
DATE COMPL.: Uscare mijlocie Doborituri izolate
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL 120 3 0.5 334 624 2.6
327
37 G Date complementare Diseminat BR. Arboret afectat de rupturi de zpad ( vârful rupt la MO ).
37N Date complementare Mla tin. Câteva exemplare de MO spre aval.

38 A Date complementare S-a extras un volum de 1180 mc. Variaii de consisten între 0,1-0,2. Nuieli -
prjini de MO i FA pe circa 0,4S.
38 B Date complementare Variaii de consisten între 0,4-0,7. Zon de protecie în jurul Tului lui
Dumitru.
328
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 10 3 0.7 2 10 2.2

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 10 3 0.8 2 38 2.6

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 3 0.9 233 1871 12.7
329
38 C Date complementare S-a extras un volum de 1800 mc. Rari preexisteni de MO i FA. Variaii de
vârste i de consisten între 0,6-0,8.
38N Date complementare Mla tin în jurul Tului lui Dumitru.

39 A Date complementare S-a extras un volum de 3649 mc.Spre Tul lui Dumitru aspect de înml tinare.
Variaii de vârste i de consisten între 0,6-0,9. Diseminat BR,ME. S-a
plantat PAM,MO,FA pe 2,00 ha.
39 B Date complementare Variaii de elemente taxatorice. Diseminat FA. Rari preexisteni de MO i FA.
330
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
39 C 3.68 HA GF: 1 - 5C 5R 1C SUP: E TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 10 MO MO 8 P 120 52 30 3 .5 NEC S 0.16 121 445 0.7
COMP.TEL: 10MO MO 2 IN 25 12 9 3 RN N 0.04 5 18 0.5
SEM.UTIL: 10MO 10 ani 0.8S mixt

SUBARBORET:
DATE COMPL.: Atac slab de daunatori Uscare mijlocie
Dob. destul de frecv. Alte date complement.
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL 120 3 0.2 126 463 1.2

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 10 3 0.7 2 31 2.2

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10MO MO 4 IN 40 18 14 3 M .4 RN N 0.36 94 980 5.1
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 30 3 0.9 207 2159 12.2
331
39 C Date complementare Variaii de consisten între 0,1-0,4. Nuieli -prjini pe circa 0,4S.
39 D Date complementare S-a extras un volum de 3649 mc. Variaii de vârste între 5-15 ani i de
consisten între 0,7-0,9. Diseminat BR,ME.
39N Date complementare Mla tin în jurul Tului lui Dumitru.

40 A Date complementare S-a extras un volum de 209 mc. Variaii de elemente taxatorice i de vârste
între 25-50 ani. Diseminat FA,BR,LA.
332
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 7 MO 2 FA 1 DT MO 7 IN 10 1 3 RN RN N 0.56 2 11 1.9
COMP.TEL: 8MO 2 FA FA 2 IN 10 1 3 M A1304 N 0.16 0.4
DT 1 P 10 1 3 M N 0.08 0.4
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 10 3 0.8 2 11 2.7

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 35 3 0.9 225 2039 12.2

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 10 MO MO 10 IN 25 10 8 3 RN N 0.90 102 378 11.3
COMP.TEL: 10MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

RARITURI TOTAL 25 3 0.9 102 378 11.3

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 10 3 0.7 2 65 2.2
333
40 B Date complementare S-a extras un volum de 1370 mc. Variaii de vârste între 5-15 ani. Diseminat
BR,PA,SAC,ME. Diverse tari = PAM,FA.
40 C Date complementare S-a extras un volum de 156 mc. Variaii de elemente taxatorice i de
consisten între 0,9-1,0. Diseminat BR,LA,PAM.
40 D Date complementare S-a extras un volum de 45 mc. Variaii de elemente taxatorice i de vârste între
15-30 ani. Diseminat PAM,FA.
41 A Date complementare S-a extras un volum de 11510 mc. Variaii de consisten între 0,6-0,9 i de
vârste între 5-15 ani. Diseminat PAM,ME,SAC. S-a împdurit cu CA,MO,LA,
FA pe 2,60 ha.
334
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
MO 2 P 120 58 31 3 M .6 NEC N 0.16 77 278 0.7
SEM.UTIL: 7FA 3 MO 10 ani 0.3S mixt FA 1 IN 60 22 19 3 M .6 RN N 0.08 37 134 0.8

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2017-T.igiena
TOTAL 120 3 0.8 434 1567 3.6

DENS V O L U M CRES
SOL: 3101 Versant plan EXPOZITIE: SV R RE STA L MES AG TA
COMP.TEL: 5MO 3 FA 2 PAM FA 4 IN 15 4 4 3 M RN N 0.36 8 100 1.3
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 15 3 0.9 34 423 4.9

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
335
41 B Date complementare S-a extras un volum de 99 mc.Diseminat BR,PAM. Desi -nuieli de FA i MO

pe circa 20%. Variaii de consisten între 0,7-0,8.
41 C Date complementare Diseminat PAM,BR.



336
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2018-Curatiri
RARITURI TOTAL 25 3 0.9 48 649 7.5

DENS V O L U M CRES
MO 2 P 120 52 30 3 M .6 NEC N 0.16 75 1009 0.7

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2019-T.igiena

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 4 0.9 212 2391 9.6

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 3 0.9 212 170 12.7
337
42 A Date complementare S-a extras 23 mc. Diseminat PAM.

42 B Date complementare S-a extras un volum de 205 mc. Diseminat PAM. Desi -nuieli de MO i FA
la limita cu A ( 0,3S ).
42 C Date complementare Mici ochiuri cu Vaccinium. Diseminat FA.

42 D Date complementare Mici ochiuri cu Vaccinium i mici zone ml tinoase. Variaii de consisten
între 0,8-0,9.
338
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 5 BR 3 MO 2 FA BR 5 P 40 16 13 3 .2 NEC N 0.45 108 897 5.9
COMP.TEL: 5BR 3 MO 2 FA MO 3 P 40 16 13 3 M .2 NEC N 0.27 64 532 3.8
SORT: BR Gros si f.gros,cherestea VARSTA EXPL.: 100 ani
FA 2 IN 40 12 11 4 M RN N 0.18 22 183 1.4
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 3 0.9 194 1612 11.1

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 4 0.9 189 599 9.6

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2019-Curatiri
TOTAL 25 3 0.9 27 519 7.9

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
339
43 A Date complementare Diseminat PAM. Variaii de consisten între 0,8-0,9.

43 B Date complementare Variaii de consisten între 0,8-0,9.

43 C Date complementare S-a extras un volum de 27 mc. Diseminat PAM,BR.


340
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 8 MO 2 FA MO 8 P 40 16 12 4 NEC N 0.72 151 5057 7.7
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 4 0.9 170 5693 9.1

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 10 MO MO 10 P 40 16 11 4 NEC N 0.90 166 300 9.6
COMP.TEL: 10MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 4 0.9 166 300 9.6

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 40 3 0.9 200 5550 9.6
341
44 A Date complementare Variaii mari de vârste i elemente taxatorice.

44 B Date complementare Diseminat FA. Mici ochiuri înierbate. Variaii de vârste i elemente taxatorice.

45 A Date complementare S-a extras un volum de 201 mc. Variaii de elemente taxatorice i de
342
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2019-Rarituri
TOTAL 35 4 0.9 167 1892 7.7

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 3 0.9 258 1486 12.0

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
MO 1 IN 130 46 29 3 M .6 RN N 0.04 18 487 0.2

SUBARBORET:
POL: ERZ:
343
45 B Date complementare S-a extras un volum de 386 mc. Diseminat LA,SAC. Variaii de elemente
45 C Date complementare Diseminat LA,SAC. Mici zone cu înml tinare.


46 A Date complementare S-a extras un volum de 4283 mc. Diseminat PAM,MO.Variaii de elemente
344
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES

SUBARBORET:
POL: ERZ:

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 30 3 0.9 116 101 9.6

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 4 0.8 209 320 8.6
345

47 A Date complementare S-a extras un volum de 5700 mc. Diseminat PAM,MO. Variaii de elemente
47 B Date complementare S-a extras un volum de 10 mc. Rari preexisteni de FA.

47 C Date complementare Variaii de consisten între 0,8-1,0. Mici ochiuri ml tinoase i înierbate.
346
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2018-Curatiri
RARITURI TOTAL 20 3 0.9 48 1905 5.4
347



48 A Date complementare S-a extras un volum de 46 mc. Variaii de elemente taxatorice i de vârste.
348
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 4 0.9 212 386 9.6

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 4 0.9 166 279 9.6

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

RARITURI TOTAL 25 3 1.0 50 689 7.8
349
48 B Date complementare Mici ochiuri înierbate sau cu Vaccinium. Variaii de consisten între 0,7-1,0.
48 C Date complementare Diseminat FA.


49 A Date complementare S-a extras un volum de 70 mc. Diseminat PAM,LA,SAC. Variaii de vârste
între 15-30 ani.
350
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 55 4 0.8 209 2042 8.5

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 4 0.8 148 89 8.6

DENS V O L U M CRES
FA 2 IN 90 32 27 3 M .5 RN N 0.08 46 680 0.6

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2016-T.igiena

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
351
49 B Date complementare Diseminat FA. Numeroase poienie înml tinate. Variaii de consisten între
0,7-0,9.
49 C Date complementare Diseminat FA,SAC.

49 D Date complementare S-a extras un volum de 1849 mc. Nuieli -prjini de FA pe circa 50%.
Diseminat PAM,MO. Variaii de consisten între 0,1-0,4.

352
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 7 FA 2 MO 1 PAM FA 7 IN 10 1 5 RN N 0.63 1 1 0.4
COMP.TEL: 9FA 1 DT MO 2 P 10 1 5 M MM81 N 0.18 1 1 0.1
PAM 1 P 10 1 5 M A1304 N 0.09
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 10 5 0.9 2 2 0.5

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 45 4 0.8 188 1893 8.6

DENS V O L U M CRES
50A 0.93 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
353
50 A Date complementare În aval un mic pâlc de MO cu diametru de 28 cm.

50 B Date complementare S-a extras un volum de 15 mc. Exist zone unde arboretul lânceze te ( înlimi
de 4 - 5 m ). Mici ochiuri cu sol înierbat. Variaii de consisten între 0,7-0,9.
50A Date complementare Teren în jurul cantonului. O band de MO în jurul ei.

50C Date complementare Canton silvic Poiana lui Dumitru. Se compune din: 4 camere, 2 buctrii,
2 bi i 2 holuri. Necesit reparaii.
354
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 45 3 0.9 243 3621 11.3

DENS V O L U M CRES
SOL: 4101 Versant mijlociu framintat EXPOZITIE: S R RE STA L MES AG TA
COMP.TEL: 10FA FA 7 IN 150 46 26 4 .5 RN S 0.49 230 1369 1.1

SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 150 4 0.7 328 1952 1.4

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 45 3 0.9 243 168 11.3

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
355


51 A Date complementare O parte din MO provine din regenerare natural. Diseminat PAM ( plantat ).
51 B Date complementare S-a extras un volum de 40 mc. Diseminat ME,SAC,BR.

356
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 6FA 4 MO MO 7 P 15 6 5 3 A1402 N 0.56 27 82 3.7
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 20 3 0.8 35 106 5.1

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 45 3 0.9 271 399 12.5
357
51 C Date complementare S-a extras un volum de 347 mc. Variaii mari de vârste între 25-50 ani.
52 A Date complementare Variaii de consisten între 0,7-0,9.

52 B Date complementare Diseminat SAC,ME,BR,LA.

52 C Date complementare Diseminat FA.

358
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2016-Curatiri
TOTAL 40 3 1.0 191 6366 10.7

DENS V O L U M CRES
LITIERA: lipsa TIP FLORA: Vaccinium HA UA HA
COMP.ACTUALA: 6 MO 4 FA MO 6 P 15 6 5 3 A1402 N 0.48 23 24 3.2
COMP.TEL: 3FA 5 MO 2 PAM FA 4 IN 20 6 5 4 M RN N 0.32 10 11 0.9
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 15 3 0.8 33 35 4.1

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 45 3 0.9 172 3498 10.3

DENS V O L U M CRES
SOL: 3101 Versant inferior plan EXPOZITIE: NE R RE STA L MES AG TA
COMP.TEL: 10MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 3 0.9 235 790 12.7
359
53 Date complementare S-a extras un volum de 297 mc. Diseminat PAM,ULM.

54 A Date complementare Diseminat CA,ULM.

54N Date complementare Stâncrie.


360
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 50 3 0.9 201 3933 10.6

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 8 FA 1 DU 1 MO FA 8 IN 50 18 14 3 .3 RN N 0.72 129 2605 7.3
COMP.TEL: 8FA 1 MO 1 DU DU 1 P 50 26 19 3 M .4 NEC N 0.09 37 747 1.2
MO 1 P 50 22 17 3 M .4 NEC N 0.09 31 626 1.3
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2020-Rarituri
TOTAL 50 3 0.9 197 3978 9.8

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
361
55 Date complementare S-a extras un volum de 1067 mc. Diseminat PAM,ULM,CA. Tieri ilegale =
0,245 mc.
56 Date complementare S-a extras un volum de 8 mc. Diseminat PAM.

57 Date complementare S-a extras un volum de 647 mc. Diseminat CA,PAM. Tieri ilegale = 9,87 mc.
58 A Date complementare S-a extras un volum de 29 mc. Diseminat PAM,SAC,ULM,CA.

362
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 7FA 3 MO MO 4 P 50 22 18 3 .7 NEC N 0.36 136 5513 5.1
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2014-Rarituri
TOTAL 50 3 0.9 255 10337 10.6

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 50 3 0.9 231 13777 9.8

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2013-Rarituri
TOTAL 65 3 0.9 267 3621 9.5

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 65 3 0.9 273 8117 9.5
363
58 B Date complementare S-a extras un volum de 3 mc. Arboret situat pe stâncrie, cu condiii grele de
regenerare.
59 Date complementare S-a extras un volum de 325 mc. Diseminat ME,BR.

60 Date complementare S-a extras un volum de 314 mc. Diseminat PAM,FR,ULM.

61 A Date complementare S-a extras un volum de 500 mc. Diseminat PAM,FR,PLT,CA.

364
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SOL: 4101 Versant framintat EXPOZITIE: NE R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 8 FA 2 MO FA 7 IN 130 50 25 4 .3 RN S 0.35 154 935 1.1
COMP.TEL: 6FA 4 MO MO 2 P 130 48 23 4 M .3 NEC S 0.10 53 322 0.4
FA 1 IN 50 16 13 4 M RN S 0.05 8 49 0.4
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 130 4 0.5 215 1306 1.9

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 65 3 0.9 273 4594 9.5

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 65 3 0.9 307 7380 9.4

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 65 3 0.9 318 7838 9.4
365
61 B Date complementare S-a extras un volum de 381 mc. Diseminat PAM,FR,PLT,CA.

62 Date complementare S-a extras un volum de 1046 mc. Diseminat FR,PAM.Tieri ilegale = 2,45 mc.
63 Date complementare S-a extras un volum de 671 mc. Diseminat FR,PAM.

64 A Date complementare S-a extras un volum de 39 mc. Nuieli -prjini de FA pe 0,4S. Diseminat CA,
PAM,FR.
366
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.: 2016-Elagaj artificial

TOTAL 65 3 0.9 318 1822 9.4

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 8FA 2 MO MO 1 P 60 30 26 1 M .6 NEC V 0.08 50 1190 1.4
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2015-Rarituri
TOTAL 75 3 0.8 346 8232 8.0

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 75 3 0.8 364 6567 8.5

DENS V O L U M CRES
SOL: 4101 Versant inferior framintat EXPOZITIE: V R RE STA L MES AG TA
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2019-T.igiena
TOTAL 170 4 0.6 281 424 1.2
367
64 B Date complementare Diseminat MO,FR,PAM.

64 C Date complementare Diseminat CA,PAM,FR,ULM,ME,BR.

64 D Date complementare Diseminat MO,FR,PAM.

64 E Date complementare Diseminat FA,PAM. Spre amonte un perete de stânc. Fost carier de piatr.
368
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 65 3 0.8 228 109 7.8

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 7 FA 2 MO 1 LA FA 7 IN 45 16 14 3 .5 RN N 0.63 113 1060 6.4
COMP.TEL: 7FA 2 MO 1 LA MO 2 P 45 20 16 3 M .4 NEC N 0.18 57 535 2.6
LA 1 P 45 20 16 3 M .4 NEC N 0.09 23 216 1.3
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 45 3 0.9 193 1811 10.3

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 65 3 0.8 228 139 7.8

DENS V O L U M CRES
SOL: 3101 Lunca inalta plan EXPOZITIE: R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 10 MO MO 10 P 5 1 3 NEC N 0.80 3 1.4
COMP.TEL: 9MO 1 DT
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 5 3 0.8 3 1.4
369
64F Date complementare Scoatere temporar - Carier Blidar. Drum acces spre carier.
65 Date complementare Diseminat ME,PAM,CA. Spre aval consistena mai sczut.

66 A Date complementare S-a extras un volum de 24 mc. Diseminat FR,PAM.

66 B Date complementare S-a extras un volum de 24 mc. Diseminat CA,FR,PAM.

370
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
64F 0.14 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
65 25.45 HA GF: 1 - 5O 2A 1C SUP: E TS: 4311 TP: 4161 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 4101 Versant framintat EXPOZITIE: V R RE STA L MES AG TA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL 130 4 0.6 270 6871 1.6

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 8FA 2 CA CA 2 IN 95 28 24 4 M .6 RN S 0.16 52 137 0.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2017-T.igiena
TOTAL 95 3 0.8 371 976 5.3

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 9FA 1 DT
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2017-T.igiena
TOTAL 100 3 0.8 399 2027 5.4
371
66 C Date complementare S-a extras un volum de 7 mc. Diseminat CA,FR ( în aval ). Rari preexisteni de
FA.
66 D Date complementare Diseminat CA,PAM.

66 E Date complementare S-a extras un volum de 5 mc. Prjini -pri de FA pe 0,2S. Diseminat CA,
PAM. Variaii de consisten între 0,8-0,9.
66A Date complementare Caban ( adpost ) pentru muncitori, în stare proast. Pe 0,4 ha exist o
pepinier cantonal cu MO i BR.
372
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SOL: 4101 Versant mijlociu framintat EXPOZITIE: V R RE STA L MES AG TA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2017-T.igiena
TOTAL 75 4 0.9 289 2185 5.7

DENS V O L U M CRES
66 D 3.12 HA GF: 1 - 5O 2A 1C SUP: E TS: 4311 TP: 4161 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 4101 Versant superior framintat EXPOZITIE: V R RE STA L MES AG TA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL 190 4 0.6 291 907 1.3

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 9 FA 1 CA FA 4 IN 170 60 29 3 M .6 RN N 0.32 211 184 0.8
CA 1 IN 130 36 26 3 M .5 RN N 0.08 23 20 0.2

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2017-T.igiena

DENS V O L U M CRES
66A 0.80 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
373
67 A Date complementare S-a extras un volum de 210 mc. Diseminat PAM. Variaii de elemente
67 B Date complementare Diseminat CA,PAM. Variaii de pant între 40-55o.

68 A Date complementare Diseminat PLT,ME. Variaii de consisten între 0,8-1,0.

68 B Date complementare Diseminat PAM. Variaii de panzt între 40-55o.

374
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 5 FA 2 MO 1 LA 2 CA FA 5 IN 40 16 13 3 .4 RN N 0.45 72 883 4.5
LA 1 P 40 22 16 3 M .3 NEC N 0.09 23 282 1.3

SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 40 3 0.9 168 2061 9.9

DENS V O L U M CRES
67 B 2.88 HA GF: 1 - 5O 2A 1C SUP: E TS: 4311 TP: 4161 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SOL: 4101 Versant superior framintat EXPOZITIE: S R RE STA L MES AG TA
FA 2 IN 70 20 17 4 M .3 RN S 0.12 29 84 0.9
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
Uscare slaba Alte date complement.
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL 130 4 0.6 245 706 2.2

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 6 FA 2 MO 1 LA 1 CA FA 6 IN 40 16 13 3 .5 RN N 0.54 86 1873 5.3
LA 1 P 40 20 16 3 M .5 NEC N 0.09 23 501 1.3

SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 40 3 0.9 171 3725 9.9

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL 190 4 0.6 291 4933 1.4
375
69 A Date complementare CA mai mult în aval. Diseminat PAM,ULM.

69 B Date complementare Diseminat ME,ULM,PAM. Variaii de pant între 45-55o.

70 A Date complementare S-a extras un volum de 16 mc. Diseminat PAM.

70 B Date complementare S-a extras un volum de 1234 mc. Diseminat ME,PAM. Variaii de pant între
45-55o.
376
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10FA CA 1 IN 50 16 14 4 M .4 RN N 0.09 13 56 0.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2018-Rarituri
TOTAL 50 3 0.9 174 747 8.9

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL 180 4 0.6 278 1659 1.3

DENS V O L U M CRES
CA 1 IN 45 14 12 4 M .5 RN N 0.09 10 135 0.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2021-Rarituri
TOTAL 45 3 0.9 182 2448 9.2

DENS V O L U M CRES

SUBARBORET:
POL: ERZ:

AJUTORAREA REG NATURALE INGRIJIREA SEMINTISULUI TOTAL 180 4 0.6 291 8256 1.5
377
71 A Date complementare S-a extras un volum de 132 mc. Diseminat FR,PAM. Variaii de elemente
71 B Date complementare Variaii de elemente taxatorice i de consisten între 0,5-0,7.

71 C Date complementare S-a extras un volum de 60 mc. Diseminat LA,ME,PAM. Zone cu FA care este
cu vârful aplecat din cauza zpezii.
72 A Date complementare S-a extras un volum de 127 mc. Diseminat FR,PAM. Tieri ilegale = 0,76 mc.
378
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
CA 1 IN 45 14 13 4 M .4 RN N 0.09 12 145 0.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 45 3 0.9 186 2249 9.2

DENS V O L U M CRES

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 180 4 0.6 278 6314 1.3

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 30 3 0.9 109 1114 8.7

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 40 3 0.8 178 4324 8.6
379
72 B Date complementare S-a extras un volum de 137 mc. Diseminat ME,SAC,PAM.

72 C Date complementare S-a extras un volum de 6 mc. Diseminat ULM,PAM. Variaii de pant între
45-60o.
72 D Date complementare S-a extras un volum de 50 mc. Diseminat ME,SAC,PAM.

72V Date complementare Teren pentru hrana vânatului. Fânea.

380
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 3 0.9 190 1367 9.3

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 4MO 6 FA FA 6 IN 45 16 15 3 .3 RN N 0.54 107 2764 5.5
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 45 3 0.9 243 6277 10.6

DENS V O L U M CRES
SOL: 4101 Versant mijlociu framintat EXPOZITIE: SV R RE STA L MES AG TA
FA 2 IN 30 10 9 4 M .3 RN N 0.14 13 55 0.9
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 140 4 0.7 276 1168 2.1

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 4MO 6 FA FA 6 IN 45 16 15 3 .3 RN N 0.54 107 607 5.5
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 45 3 0.9 243 1378 10.6
381
73 A Date complementare Tieri ilegale = 0,124 mc. Diseminat ULM,ME,PAM. Variaii de elemente
taxatorice. Spre limita cu 73 C arboret mai subire.
73 B Date complementare S-a extras un volum de 335 mc. Diseminat ME,SAC,PAM.

73 C Date complementare Diseminat ULM,PAM. Variaii de pant între 15-60o.

73 D Date complementare S-a extras un volum de 300 mc. Diseminat PAM,ME,SAC.

382
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2018-Rarituri
TOTAL 40 3 0.9 190 4551 9.3

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 7FA 2 MO 1 LA MO 2 P 30 16 14 3 M NEC N 0.18 47 89 2.4
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 30 3 0.9 162 308 8.7

DENS V O L U M CRES
FA 1 IN 30 10 9 4 M .3 RN N 0.05 4 9 0.3

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 180 4 0.5 209 468 1.3

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 30 3 0.9 162 397 8.7
383
74 A Date complementare S-a extras un volum de 584 mc. Exist o fundaie din beton. Diseminat ME,
SAC,PAM,UL. În unele zone FA este aplecat de zpad. Un ochi din
doborâtur de vânt ce necesit a fi plantat - circa 0,2 ha spre borna 120.
74 B Date complementare Diseminat LA,SAC,ME,PAM.

74 C Date complementare Diseminat PAM. Variaii de elemente taxatorice i de consisten între 0,4-0,6.
74 D Date complementare Diseminat LA,SAC,ME,PAM.

384
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2014-Curatiri
TOTAL 40 3 0.9 138 1635 9.3

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2019-Curatiri
TOTAL 30 3 0.9 109 238 8.7

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2019-Curatiri
TOTAL 30 3 0.9 109 202 8.7

DENS V O L U M CRES

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2016-T.igiena
385
75 A Date complementare S-a extras un volum de 140 mc. Diseminat LA,PAM,SAC,ME. În amonte FA
cu diametre mai mici, iar pe alocuri este aplecat de zpad.
75 B Date complementare S-a extras un volum de 20 mc. Diseminat LA,PAM,SAC,ME. Variaii de

elemente taxatorice.
75 C Date complementare S-a extras un volum de 8 mc. Diseminat LA,PAM,SAC,ME. Variaii de

76 A Date complementare S-a extras un volum de 156 mc. Tieri ilegale = 3,39 mc. Variaii de elemente
taxatorice i de consisten între 0,5-0,7. Nuieli -prjini pe circa 0,3S.
386
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
FA 1 IN 45 18 16 3 M .3 RN N 0.08 26 107 0.8

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2016-T.igiena

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
FA 1 IN 45 18 16 3 M .3 RN N 0.08 30 500 0.8

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2017-T.igiena

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 30 3 0.9 109 488 8.7
387
76 B Date complementare S-a extras un volum de 50 mc. Variaii de elemente taxatorice i de consisten
între 0,5-0,7. Nuieli -prjini pe 0,3S. Consistena mai redus spre drum.
76V Date complementare Teren pentru hrana vânatului. Fânea. Exist o caban în stare de degradare.
77 A Date complementare S-a extras un volum de 14 mc. Diseminat ME,PAM. Variaii de elemente
taxatorice i de consisten între 0,8-0,9. În amonte mici ochiuri regenerate.
77 B Date complementare S-a extras un volum de 36 mc. Diseminat LA,PAM,SAC,ME. Variaii de

elemente taxatorice i de vârste.
388
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 30 3 0.9 109 912 8.7

DENS V O L U M CRES

SUBARBORET:
POL: ERZ:

DENS V O L U M CRES

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2016-T.igiena

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 6 FA 4 MO FA 5 IN 10 2 2 3 RN RN N 0.45 3 21 1.1
COMP.TEL: 6FA 4 MO MO 4 IN 10 2 2 3 M A1403 N 0.36 3 21 1.2
FA 1 P 10 2 2 3 M N 0.09 1 7 0.2
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 10 3 0.9 7 49 2.5
389
77 C Date complementare S-a extras un volum de 20 mc. Diseminat LA,PAM,SAC,ME. Variaii de

vârste i elemente taxatorice.
78 A Date complementare S-a extras un volum de 1462 mc. Diseminat MO,PAM. Variaii de elemente
78 B Date complementare S-a extras un volum de 128 mc. Tieri ilegale = 6,698 mc. Variaii de elemente
78 C Date complementare S-a extras un volum de 1462 mc. Variaii de vârste între 5-15 ani. MO plantat
prin ochiurile înierbate. Diseminat ME,PAM. S-a plantat MO i PAM pe
0,60 ha.
390
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 5 FA 5 MO FA 5 IN 10 2 3 M RN N 0.45 3 11 1.1
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.: 2013-T.progresive(racordare)

TOTAL 10 3 0.9 7 26 2.6

DENS V O L U M CRES
MO 1 P 120 46 28 3 M .6 NEC N 0.07 56 124 0.3

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2017-T.igiena

DENS V O L U M CRES
MO 2 P 120 64 28 3 M .6 NEC N 0.16 72 223 0.7

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2017-T.igiena

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
391
78 D Date complementare S-a extras un volum de 686 mc. Diseminat ME,PAM. Variaii de vârst între
5-15 ani. S-a plantat ME,PAM pe 0,10 ha.
78 E Date complementare S-a extras un volum de 43 mc. Variaii de elemente taxatorice i de consisten
între 0,6-0,7.
78 F Date complementare S-a extras un volum de 40 mc. Variaii de elemente taxatorice i de consisten
între 0,7-0,8.
78N Date complementare Mla tin Poiana Iezeri.

392
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
MO 2 IN 130 60 27 3 M .6 RN N 0.10 45 1161 0.4

SUBARBORET:
POL: ERZ:

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 9 FA 1 PAM FA 6 IN 180 54 26 4 .5 RN S 0.48 245 2974 0.9
PAM 1 IN 130 34 26 3 M .5 RN N 0.08 29 352 0.1

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2017-T.igiena
393
79 A Date complementare S-a extras un volum de 3571 mc. Variaii de elemente taxatorice i de
79N1 Date complementare Mla tin Poiana Iezeri.

79N2 Date complementare Mla tin Poiana Iezeri.

80 A Date complementare S-a extras un volum de 121 mc. Tieri ilegale = 9,467 mc. Diseminat MO,
PAM. Variaii de elemente taxatorice i de consisten între 0,7-0,9.
394
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
FA 1 IN 55 24 19 3 M .4 RN N 0.08 32 669 0.8

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2016-T.igiena

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2018-Rarituri
TOTAL 40 3 0.9 127 2197 9.6

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 120 4 0.6 231 217 2.3

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2018-Rarituri
TOTAL 40 3 0.9 109 125 9.6
395
80 B Date complementare S-a extras un volum de 138 mc. Diseminat MO. Variaii de elemente taxatorice
81 A Date complementare S-a extras un volum de 60 mc. Diseminat PAM,UL,SAC,ME. Pe lâng drum
Chamaecyparis Lawsoniana.
81 B Date complementare Diseminat PIN.

81 C Date complementare S-a extras un volum de 8 mc. Diseminat PAM,ULM,SAC,ME.

396
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2016-Curatiri
TOTAL 30 3 0.9 94 2283 8.7

DENS V O L U M CRES
SOL: 3201 Versant plan EXPOZITIE: S R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 10 MO MO 10 IN 40 20 12 3 .3 RN N 0.90 189 113 12.7
COMP.TEL: 10MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.: Dob. destul de frecv. Uscare slaba
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 3 0.9 189 113 12.7

DENS V O L U M CRES

SUBARBORET:
POL: ERZ:


DENS V O L U M CRES
82 D 1.26 HA GF: 1 - 2A 1C SUP: M TS: 4311 TP: 4161 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 130 4 0.6 264 333 1.7
397
82 A Date complementare S-a extras un volum de 100 mc. Poriuni cu FA care este aplecat de zpad.
Diseminat SAC,ME,PAM,UL i Chamaecyparis Lawsoniana. Variaii de
vârste i elemente taxatorice.
82 B Date complementare Diseminat FA. Arboret cu înlimi mici datorit rupturilor de vânt i zpad
( majoritatea arboretului este cu vârful rupt ).
82 C Date complementare S-a extras un volum de 26 mc. Tieri ilegale = 1,705 mc. Diseminat PAM.
Pri -nuieli de FA pe 0,2S. Variaii de consisten între 0,5-0,7.
82 D Date complementare Variaii de pant între 40-55o.

398
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 30 3 0.9 125 905 10.7

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2016-Curatiri
TOTAL 30 3 0.9 94 610 8.7

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 6 FA 3 MO 1 PAM FA 6 IN 20 8 7 3 RN N 0.54 32 1020 3.1
PAM 1 P 15 6 6 3 M A1502 N 0.09 5 159 0.2
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 20 3 0.9 68 2167 5.1

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 10 FA FA 10 IN 10 1 3 RN N 0.90 2 19 2.2
COMP.TEL: 8FA 2 MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 10 3 0.9 2 19 2.2
399
82 E Date complementare Diseminat ME. Variaii de vârste i elemente taxatorice. Diametre mai mari pe
lâng drumul forestier.
82 F Date complementare S-a extras un volum de 32 mc.Diseminat SAC,ME,PAM,UL i Chamaecyparis

Lawsoniana. Variaii de vârste i elemente taxatorice. Poriuni unde FA este
aplecat din cauza zpezii.
83 A Date complementare S-a extras un volum de 49 mc.Diseminat BR,FR.Variaii de vârste i diametre.

83 B Date complementare S-a extras un volum de 3062 mc. Diseminat MO. Variaii de elemente
taxatorice i de vârste între 5-15 ani. S-a plantat MO i PAM pe 1,00 ha.
400
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 3 0.9 212 4838 12.6

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2020-Degajari
TOTAL 20 3 0.9 32 942 5.3

DENS V O L U M CRES
SOL: 3101 Versant superior ondulat EXPOZITIE: N R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 2 FA 5 MO 2 BR 1 PAM FA 2 IN 5 1 3 M RN N 0.14 0.2
COMP.TEL: 5MO 2 FA 2 BR 1 PAM MO 5 P 5 1 3 MM81 N 0.35 1 1 0.6
BR 2 P 5 1 3 M MM81 N 0.14 1 1 0.2
SEM.UTIL: PAM 1 P 5 1 3 M A1304 N 0.07 0.1

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2017-T.rase,impaduriri
TOTAL 5 3 0.7 2 2 1.1

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 5 MO 2 FA 2 BR 1 PAM MO 5 P 5 1 3 MM81 N 0.45 1 2 0.8
COMP.TEL: 8MO 2 FA FA 2 IN 5 1 3 M RN N 0.18 0.2
BR 2 P 5 1 3 M MM81 N 0.18 1 2 0.2
SEM.UTIL: PAM 1 P 5 1 3 M A1304 N 0.09 0.1

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2017-T.rase,impaduriri
TOTAL 5 3 0.9 2 4 1.3
401
83 C Date complementare Arboret afectat cu vârful rupt datorit zpezii. Diseminat FA,BR. BR grupat
spre nord la limita cu O.S. Mara.
84 A Date complementare S-a fcut împduriri cu MO i BR pe 1,20 ha. Diseminat LA,PAM. Variaii de
84 B Date complementare S-a extras un volum de 252 mc. Mici ochiuri cople ite cu iarb, ce necesit a fi
plantate.
84 C Date complementare S-a extras un volum de 511 mc. Variaii de vârste i elemente taxatorice.
402
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 30 3 0.9 96 1076 7.9

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2018-Degajari
TOTAL 20 3 0.9 32 246 5.3

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 7FA 2 MO 1 PAM
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 10 3 0.9 2 17 2.2

DENS V O L U M CRES
84 G 1.64 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.TEL: 8FA 2 MO MO 1 P 5 1 3 M NEC N 0.09 0.2
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 10 3 0.9 2 3 2.1
403
84 D Date complementare S-a extras un volum de 60 mc. Diseminat ME,SAC. Variaii de vârste i
84 E Date complementare Diseminat BR,PAM ( plantat ). Variaii de vârste i elemente taxatorice.

84 F Date complementare S-a extras un volum de 2278 mc. Variaii de vârste între 5-10 ani rezultate în
urma aplicrii tratamentelor. S-a plantat FA,PAM pe 0,90 ha.
84 G Date complementare Diseminat PAM,ME,SAC.

404
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
84 H 2.29 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 9 FA 1 PAM FA 5 IN 180 60 26 3 .6 RN S 0.40 186 426 0.9
PAM 1 IN 120 44 26 3 M .6 RN N 0.08 45 103 0.1

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:


DENS V O L U M CRES

SUBARBORET:
POL: ERZ:

DENS V O L U M CRES

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:


DENS V O L U M CRES
PAM 1 IN 130 42 27 3 M .5 RN N 0.04 9 108

SUBARBORET:
POL: ERZ:
405
84 H Date complementare Diseminat PAM,MO. Poriuni înierbate. Variaii de consisten între 0,4-0,6.
85 A Date complementare S-a extras un volum de 2168 mc. Diseminat PAM,MO,BR. Variaii de
elemente taxatorice i de consisten între 0,2-0,4.
85 B Date complementare Diseminat PAM. Variaii de elemente taxatorice i de consisten între 0,7-0,8.
85 C Date complementare S-a extras un volum de 2168 mc. Variaii de elemente taxatorice i de
406
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2018-Curatiri
TOTAL 30 3 0.9 121 2162 8.3

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 30 3 0.9 121 2904 8.3

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2018-Rarituri
TOTAL 40 3 0.9 138 3291 9.3

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 40 3 0.9 138 4997 9.3
407
86 Date complementare S-a extras un volum de 123 mc. Diseminat ME,PAM,UL,SAC.

87 Date complementare S-a extras un volum de 174 mc. Diseminat ME,PAM,UL,SAC. Rari
preexisteni de FA.
88 Date complementare S-a extras un volum de 129 mc. Diseminat ME,PAM,UL. Variaii de elemente
taxatorice.
89 Date complementare S-a extras un volum de 365 mc. Diseminat PAM,SAC,ME. Rari preexisteni
de FA. Variaii de elemente taxatorice. Spre amonte arboret mai subire.
408
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SOL: 3101 Versant mijlociu ondulat EXPOZITIE: N R RE STA L MES AG TA
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 45 3 0.9 198 838 9.1

DENS V O L U M CRES
SOL: 4101 Versant superior framintat EXPOZITIE: N R RE STA L MES AG TA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 180 4 0.7 328 2959 1.4

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 5 MO 1 DU 4 FA MO 5 P 50 22 17 3 .3 NEC N 0.45 156 385 6.3
COMP.TEL: 5MO 2 FA 3 DU DU 1 P 50 26 19 3 M .3 NEC N 0.09 37 91 1.2
FA 4 IN 50 18 16 3 M .3 RN N 0.36 79 195 3.7
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2018-Rarituri
TOTAL 50 3 0.9 272 671 11.2

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2019-Rarituri
TOTAL 45 3 0.9 192 3702 9.5
409
90 A Date complementare S-a extras un volum de 153 mc. Diseminat MO,PAM,CA. Variaii de elemente
taxatorice i de vârste.
90 B Date complementare Diseminat PAM.

90 C Date complementare S-a extras un volum de 159 mc. Diseminat PAM.

91 A Date complementare S-a extras un volum de 392 mc. Diseminat DU,PAM.

410
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SOL: 4101 Versant superior framintat EXPOZITIE: N R RE STA L MES AG TA

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 180 4 0.6 281 2571 1.3

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 6 DU 1 MO 3 FA DU 6 P 55 26 20 3 .4 NEC N 0.54 242 1007 7.1
COMP.TEL: 7DU 2 FA 1 MO MO 1 P 55 22 19 3 M .4 NEC N 0.09 37 154 1.2
SORT: DU Gros si f.gros,cherestea VARSTA EXPL.: 100 ani
FA 3 IN 55 18 17 3 M .5 RN N 0.27 65 270 2.8
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 55 3 0.9 344 1431 11.1

DENS V O L U M CRES
CA 1 IN 45 14 13 3 M .5 RN N 0.09 12 615 0.8
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2019-Rarituri
TOTAL 45 3 0.9 184 9430 9.4

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2017-T.igiena
TOTAL 100 3 0.8 429 6114 4.9
411
91 B Date complementare Variaii de elemente taxatorice i de consisten între 0,5-0,7.

91 C Date complementare S-a extras un volum de 15 mc. Diseminat PAM,CA. Variaii de elemente
92 Date complementare S-a extras un volum de 442 mc. Diseminat LA,PAM. Carpenul grupat spre
aval. Rari preexisteni de FA.
93 A Date complementare S-a extras un volum de 52 mc. Diseminat MO,ME,CA.

412
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
93 B 2.84 HA GF: 1 - 5H 1C SUP: K TS: 4322 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.TEL: 10MO FA 1 IN 140 58 28 3 M .5 RN N 0.07 37 105 0.2
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2016-T.igiena
TOTAL 115 2 0.7 555 1576 3.8

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 8 FA 1 MO 1 LA FA 8 IN 35 14 12 3 .3 RN N 0.72 102 2018 6.9
LA 1 P 35 18 15 3 G .3 NEC N 0.09 21 415 1.3
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2019-Curatiri
TOTAL 35 3 0.9 144 2848 9.5

DENS V O L U M CRES

SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 115 2 0.8 691 9542 4.5

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 5 FA 1 CA 3 MO 1 PAM FA 4 IN 110 42 27 3 M .6 RN N 0.28 141 323 1.6
COMP.TEL: 7FA 2 MO 1 PAM CA 1 IN 100 28 24 3 M .6 RN N 0.07 46 105 0.3
MO 3 P 110 60 30 3 M .6 NEC N 0.21 86 197 1.2

SUBARBORET: FA 1 IN 50 20 17 3 M .3 RN N 0.07 19 44 0.7
POL: ERZ:

TOTAL 110 3 0.7 310 710 3.9
413
93 B Date complementare S-a extras un volum de 49 mc. Diseminat BR,PAM,ULM. Rezervaie de

semine pentru MO.
93 C Date complementare S-a extras un volum de 270 mc. Diseminat BR,ME. LA grupat în amonte.
93 D Date complementare S-a extras un volum de 204 mc. Diseminat ME ( o band înspre A ),PAM i
CA. Variaii de consisten între 0,8-0,9.
94 A Date complementare S-a extras un volum de 5 mc. Diseminat ME,PAM. Variaii de elemente
taxatorice.
414
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
MO 2 P 110 52 32 2 M .5 NEC N 0.16 132 1923 1.0

SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 110 2 0.8 481 7008 5.9

DENS V O L U M CRES
LITIERA: lipsa TIP FLORA: Asperula-Asarum HA UA HA
COMP.ACTUALA: 7 FA 1 PAM 2 CA FA 7 IN 20 6 5 2 RN N 0.63 20 36 4.8
COMP.TEL: 7FA 1 PAM 1 BR 1 LA PAM 1 P 15 4 4 2 M NEC N 0.09 3 5 0.5
CA 2 IN 15 4 3 2 M RN N 0.18 2 4 1.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 20 2 0.9 25 45 6.9

DENS V O L U M CRES
94 D 4.31 HA GF: 1 - 5H 1C SUP: K TS: 5243 TP: 4211 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2018-T.igiena
TOTAL 115 2 0.7 521 2246 3.9

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 7 FA 1 PAM 1 MO 1 LA FA 7 IN 35 14 12 3 .3 RN N 0.63 89 865 6.0
COMP.TEL: 7FA 1 PAM 1 MO 1 LA PAM 1 P 35 16 13 3 M .3 NEC N 0.09 13 126 0.4
MO 1 P 35 18 14 3 M .3 NEC N 0.09 24 233 1.3
SEM.UTIL: LA 1 P 35 20 16 3 M .3 NEC N 0.09 23 224 1.3

SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 35 3 0.9 149 1448 9.0
415
94 B Date complementare S-a extras un volum de 100 mc. Diseminat BR,PAM. Variaii de elemente
94 C Date complementare Diseminat BR,MO,LA,SAC,CI,ME.

94 D Date complementare S-a extras un volum de 65 mc. Diseminat BR,PAM. Nuieli de FA pe 0,3S.
94 E Date complementare S-a extras un volum de 97 mc. Diseminat ME,BR,ULM. Variaii de elemente
taxatorice i de vârste.
416
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
MO 1 P 110 48 32 2 M .5 NEC N 0.07 36 129 0.4

SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 110 2 0.7 455 1633 5.4

DENS V O L U M CRES
CA 1 IN 100 30 25 3 M .5 RN N 0.08 28 281 0.3

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2013-T.igiena
TOTAL 110 2 0.8 471 4720 5.2

DENS V O L U M CRES
CA 2 IN 45 14 14 3 M .3 RN N 0.18 27 70 1.5
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 45 3 0.9 205 533 10.6

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 50 3 0.9 312 137 12.7
417
94 F Date complementare S-a extras un volum de 26 mc. Diseminat BR,PAM. Variaii de elemente
95 A Date complementare S-a extras un volum de 36 mc. Diseminat PAM,BR. Variaii de elemente
taxatorice i de consisten între 0,6-0,8. Mici goluri regenerate.
95 B Date complementare S-a extras un volum de 39 mc. Diseminat PAM.

95 C Date complementare Diseminat FA,CA.

418
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 7FA 2 PAM 1 CI FA 4 IN 150 56 30 3 M .6 RN N 0.32 292 1463 0.9
FA 1 IN 45 18 16 3 M .3 RN N 0.08 32 160 0.8

SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 115 3 0.8 572 2865 3.9

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 6FA 3 MO 1 DT FA 7 IN 115 42 29 3 .5 RN N 0.56 163 1966 3.0

SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 115 3 0.8 554 6681 4.2

DENS V O L U M CRES
LITIERA: lipsa TIP FLORA: Asperula-Asarum HA UA HA
COMP.ACTUALA: 7 FA 1 CA 2 PAM FA 7 IN 20 6 6 2 RN N 0.63 28 20 4.8
COMP.TEL: 8FA 2 PAM CA 1 IN 20 6 5 2 M RN N 0.09 3 2 0.9
PAM 2 IN 20 6 6 2 M RN N 0.18 11 8 1.0
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 20 2 0.9 42 30 6.7

DENS V O L U M CRES
CA 1 IN 100 30 25 3 M .5 RN N 0.07 24 200 0.3

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2020-T.igiena
TOTAL 110 2 0.7 415 3461 4.6
419
95 D Date complementare S-a extras un volum de 90 mc. Diseminat MO,CA,PAM. Variaii de elemente
taxatorice i de consisten între 0,8-0,9. Mici ochiuri regenerate cu FA.
95 E Date complementare S-a extras un volum de 400 mc. Diseminat ME,CA,PAM. Mici ochiuri
regenerate. Variaii de consisten între 0,8-0,9.
95 F Date complementare Diseminat ME,SAC,CI,FR.

95 G Date complementare S-a extras un volum de 27 mc. Diseminat PAM,BR. Variaii de elemente
420
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 2 MO 6 FA 1 PAM 1 BR MO 2 P 115 52 31 3 M .5 NEC N 0.16 97 159 0.8
PAM 1 IN 100 36 27 3 M .5 RN N 0.08 56 92 0.1
SEM.UTIL: 7FA 3 MO 10 ani 0.3S mixt BR 1 IN 115 42 29 3 M .5 RN N 0.08 46 75 0.5

SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 115 3 0.8 530 869 4.0

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 6 FA 2 MO 1 PAM 1 CA FA 3 IN 150 64 30 3 M .5 RN N 0.18 94 82 0.5
COMP.TEL: 7FA 2 PAM 1 MO FA 3 IN 115 44 29 3 M .5 RN N 0.18 125 109 1.0
MO 2 P 115 44 29 3 M .5 NEC N 0.12 91 79 0.6

SUBARBORET: CA 1 IN 100 28 22 3 M .4 RN N 0.06 25 22 0.2
POL: ERZ:

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 8FA 2 DR
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2016-T.igiena
TOTAL 45 3 0.9 144 742 9.1

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 9 FA 1 LA FA 9 IN 45 16 13 3 .3 RN N 0.81 129 1923 8.2
COMP.TEL: 8FA 2 DR LA 1 P 45 20 15 3 M .3 NEC N 0.09 21 313 1.3
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2017-T.igiena
TOTAL 45 3 0.9 150 2236 9.5
421
95 H Date complementare S-a extras un volum de 98 mc. Diseminat ME,CA,PAM. Variaii de

96 A Date complementare S-a extras un volum de 242 mc. Diseminat CA,PAM. Variaii de consisten
între 0,4-0,5.
96 B Date complementare S-a extras un volum de 162 mc. Diseminat MO,LA,ME,BR,CA,PAM.

96 C Date complementare S-a extras un volum de 150 mc. Diseminat MO,ME,BR,CA,PAM.

422
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES

SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 120 3 0.8 599 10722 4.1

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 8 FA 1 PAM 1 MO FA 8 IN 25 10 9 3 RN N 0.72 65 248 5.2
COMP.TEL: 8FA 1 PAM 1 DR PAM 1 P 15 8 7 3 M NEC N 0.09 6 23 0.2
MO 1 P 15 8 7 3 M NEC N 0.09 8 30 0.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

RARITURI TOTAL 25 3 0.9 79 301 6.0

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 7 FA 2 PAM 1 MO FA 7 IN 10 2 2 3 RN RN N 0.63 4 24 1.5
COMP.TEL: 8FA 2 DT PAM 2 IN 10 2 2 3 M MM81 N 0.18 2 12 0.3
MO 1 P 10 2 2 3 M N 0.09 1 6 0.3
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 10 3 0.9 7 42 2.1

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 9 FA 1 PAM FA 9 IN 15 4 4 3 RN N 0.81 17 27 2.9
COMP.TEL: 8FA 2 DT PAM 1 IN 15 4 4 3 M RN N 0.09 3 5 0.2
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 15 3 0.9 20 32 3.1
423
97 A Date complementare S-a extras un volum de 171 mc. Diseminat PAM,CA. Mici ochiuri parial
97 B Date complementare S-a extras un volum de 2 mc. Diseminat CA,LA,ME,SAC. Variaii de vârst
între 10-30 ani.
97 C Date complementare S-a extras un volum de 2215 mc. Diseminat MO,ME,SAC. Variaii de vârst
între 5-15 ani. S-a plantat PAM pe 0,30 ha.
97 D Date complementare Diseminat CA,ME,SAC. Variaii de vârst între 5-20 ani.

424
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
CA 1 IN 100 32 24 3 M .5 RN N 0.08 26 909 0.3
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2016-T.igiena
TOTAL 110 2 0.8 472 16510 5.2

DENS V O L U M CRES

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 110 2 0.8 663 935 5.3

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 3 0.9 167 290 9.6

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 110 2 0.7 432 3503 4.7
425
98 A Date complementare S-a extras un volum de 116 mc. Mici ochiuri regenerate. Diseminat PAM,
ULM.
98 B Date complementare Diseminat CA,ME. Variaii de consisten între 0,8-0,9.

98 C Date complementare Diseminat PAM,ME,ULM.

99 A Date complementare Nuieli de FA pe 0,4S. Diseminat CA,PAM,ME.

426
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 115 2 0.8 506 3143 5.6

DENS V O L U M CRES
99 C 3.70 HA GF: 1 - 5H 1C SUP: K TS: 5243 TP: 4211 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2017-T.igiena
TOTAL 180 2 0.6 427 1580 2.1

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 8FA 1 MO 1 DT FA 5 IN 110 44 30 2 M .6 RN N 0.35 252 202 2.4

SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 110 2 0.7 474 380 4.6

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 85 3 0.8 414 944 6.2
427
99 B Date complementare S-a extras un volum de 102 mc. Diseminat MO,CA,PAM. Variaii de
99 C Date complementare S-a extras un volum de 173 mc. Nuieli -desi de FA pe 0,4-0,5S. Variaii de
consisten între 0,4-0,7 i FA de 180 ani incepe sa se usuce.
99 D Date complementare S-a extras un volum de 12 mc. Diseminat CA.

99 E Date complementare S-a extras un volum de 12 mc. Diseminat MO.

428
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
CA 2 IN 35 12 11 3 M .2 RN N 0.18 18 114 1.7
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 35 3 0.9 184 1168 10.9

DENS V O L U M CRES
99 G 10.12 HA GF: 1 - 5H 1C SUP: K TS: 5243 TP: 4211 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2017-T.igiena
TOTAL 180 2 0.6 427 4321 2.1

DENS V O L U M CRES
CA 2 IN 35 12 11 3 M .2 RN N 0.18 18 78 1.7
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 35 3 0.9 184 795 10.9

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2019-T.igiena
TOTAL 100 2 0.7 420 4692 5.3
429
99 F Date complementare S-a extras un volum de 77 mc. Diseminat ME,SAC.

99 G Date complementare S-a extras un volum de 96 mc. Nuieli de FA pe 0,40,5S. Variaii de

consisten între 0,4-0,7. FA de 180 ani începe s se usuce.
100 A Date complementare Diseminat CAS. Tieri ilegale = 1,11 mc.

100 B Date complementare S-a extras un volum de 74 mc. Diseminat CA ( o band îngust spre A ). Mici
goluri înierbate.
430
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 9 FA 1 DU FA 9 IN 45 18 15 3 .3 RN N 0.81 161 3122 8.2
COMP.TEL: 9FA 1 DU DU 1 P 45 24 17 3 M .3 NEC N 0.09 32 620 1.2
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 45 3 0.9 193 3742 9.4

DENS V O L U M CRES
100 D 5.54 HA GF: 1 - 2A 1C SUP: M TS: 4322 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI

SUBARBORET:
DATE COMPL.: Roca la suprafata/0,5S Rupturi izolate
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:


DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2017-T.igiena
TOTAL 85 3 0.8 514 2005 7.1

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2017-T.igiena
TOTAL 90 3 0.8 399 4170 6.3
431
100 C Date complementare S-a extras un volum de 497 mc. Diseminat BR,SAC,ME ( în amonte ) i
Chamaecyparis Lawsoniana.
100 D Date complementare Desi -codri or pe 0,3S. Fagul bâtrân este rupt la vârf, apare uscare i cioate cu
putregai.
100 E Date complementare S-a extras un volum de 22 mc. Diseminat PAM.

100 F Date complementare S-a extras un volum de 61 mc. Diseminat MO,PAM.

432
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2019-T.igiena
TOTAL 100 2 0.7 420 3889 5.3

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 45 3 0.9 179 1872 9.1

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 8FA 2 DT FA 5 IN 120 40 27 3 .5 RN N 0.35 174 224 1.8
FA 1 IN 70 28 23 3 M .3 RN N 0.07 27 35 0.7

SUBARBORET:
DATE COMPL.: Roca la suprafata/0,4S Rupturi izolate
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:


DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2018-Rarituri
TOTAL 75 3 0.8 309 6476 7.4
433
100 G Date complementare S-a extras un volum de 73 mc. Diseminat CA,ME,PAM. Mici goluri înierbate.
101 A Date complementare S-a extras un volum de 404 mc. Diseminat CA,PAM,BR,SAC,ME. În amonte
apare o band de ME cu diametru de 22 cm. Variaii de elemente taxatorice i
de vârste.
101 B Date complementare Mici goluri regenerate. Nuieli -prjini de FA pe circa 0,3S.
102 A Date complementare S-a extras un volum de 344 mc. Diseminat ME,PAM,MO.
434
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
LITIERA: continua-normala TIP FLORA: Vaccinium-Luzula HA UA HA
FA 3 IN 40 18 10 4 M .3 RN S 0.15 16 12 1.2
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 110 5 0.5 126 91 2.4

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 90 3 0.8 382 2299 6.1

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 7 FA 3 CA FA 7 IN 45 18 15 3 RN N 0.63 125 331 6.4
COMP.TEL: 6FA 4 CA CA 3 LT 35 14 10 4 M RN N 0.27 24 64 2.1
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 35 3 0.9 149 395 8.5

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2015-T.igiena
TOTAL 95 2 0.8 423 5436 6.7
435
102 B Date complementare Diseminat CA,ME. Arboret ru conformat. Variaii de consisten între
0,4-0,6.
102 C Date complementare S-a extras un volum de 8 mc. Diseminat MO,PAM.

102 D Date complementare S-a extras un volum de 14 mc. CA grupat spre parcela 101.Câte 3-4 exemplare
la o cioat.
102 E Date complementare S-a extras un volum de 90 mc. Diseminat CA,PAM.

436
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 3 MO 4 FA 3 CA MO 3 P 45 20 15 3 M .3 NEC N 0.27 78 84 3.9
CA 3 IN 45 14 12 3 M .3 RN N 0.27 31 33 2.3
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 45 3 0.9 173 186 10.8

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 30 3 0.9 189 181 11.9

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2015-T.igiena
TOTAL 95 2 0.8 423 804 6.7

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
437
102 F Date complementare S-a extras un volum de 4 mc. Diseminat PAM,SAC.

102 G Date complementare S-a extras un volum de 11 mc. Diseminat FA,PAM.

102 H Date complementare S-a extras un volum de 25 mc. Diseminat CA,PAM.

102V Date complementare Teren pentru hrana vânatului. Parial regenerat cu CA,FA,MO.
438
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
103 A 10.76 HA GF: 1 - 5U 1C SUP: M TS: 5242 TP: 4212 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 5 FA 1 CA 1 CAS 1 PAM 2 MO FA 5 IN 45 18 14 3 .3 RN N 0.45 81 872 4.5
COMP.TEL: 5FA 2 CAS 2 PAM 1 MO CA 1 IN 45 16 12 3 M .2 RN N 0.09 10 108 0.8
CAS 1 P 45 20 16 3 M .3 NEC N 0.09 18 194 0.7
SEM.UTIL: PAM 1 P 45 20 15 3 M .3 NEC N 0.09 15 161 0.3

SUBARBORET: MO 2 P 45 20 16 3 M .3 NEC N 0.18 57 613 2.6
POL: ERZ:
2017-Rarituri
TOTAL 45 3 0.9 181 1948 8.9

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 8FA 2 PAM FA 1 IN 40 20 17 2 M .3 RN N 0.08 22 553 1.0

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2019-T.igiena
TOTAL 125 2 0.8 524 13178 5.0

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 35 2 0.9 179 215 10.7

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 60 3 0.9 236 224 9.1
439
103 A Date complementare S-a extras un volum de 260 mc. Variaii de vârste i de elemente taxatorice. O
mic pepinier cantonal cu MO (10 x 10 m) lâng borna 178, împrejmuit cu
gard de plas.
103 B Date complementare S-a extras un volum de 80 mc. Diseminat CA,PAM. Variaii de consisten
între 0,8-0,9. Desi -nuieli de FA pe circa 0,3S. Mici ochiuri regenerate.
Lâng drum un observator de vântoare.
103 C Date complementare S-a extras un volum de 43 mc. Diseminat MO,CA.

103 D Date complementare Diseminat PAM.

440
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
FA 1 IN 40 18 16 3 M .3 RN N 0.07 23 69 0.7

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:


DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 8FA 2 PAM FA 1 IN 40 20 17 2 M .3 RN N 0.08 22 250 1.0

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2019-T.igiena
TOTAL 125 2 0.8 524 5958 5.0

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 7 FA 1 PAM 1 MO 1 LA FA 7 IN 25 8 7 3 RN N 0.63 37 467 4.5
COMP.TEL: 6FA 1 PAM 2 MO 1 LA PAM 1 P 15 4 4 3 M A1502 N 0.09 3 38 0.2
MO 1 P 15 6 5 3 M A1402 N 0.09 4 51 0.6
SEM.UTIL: LA 1 P 15 6 5 3 M A1301 N 0.09 3 38 0.6

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2020-Curatiri
RARITURI TOTAL 25 3 0.9 47 594 5.9
441
103 E Date complementare Diseminat CA,PAM. Variaii de elemente taxatorice i de consisten între
0,6-0,8. Consistena mai redus spre culme.
103 F Date complementare S-a extras un volum de 81 mc. Lâng drum un observator de vântoare. Mici
ochiuri regenerate. Diseminat CA,PAM. Desi -nuieli de FA pe circa 0,4S.
Variaii de consisten între 0,8-0,9.

104 A Date complementare S-a extras un volum de 28 mc. Diseminat ME,SAC,CA. Variaii de vârste i
442
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 40 3 0.9 173 538 8.8

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 8 FA 1 PAM 1 MO FA 8 IN 10 2 2 3 RN N 0.72 5 61 1.7
COMP.TEL: 8FA 1 PAM 1 MO PAM 1 IN 10 2 2 3 M RN N 0.09 1 12 0.1
MO 1 IN 10 2 2 3 M RN N 0.09 1 12 0.3
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 10 3 0.9 7 85 2.1

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 65 3 0.8 228 1587 7.8

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 35 3 0.9 171 410 9.1
443
104 B Date complementare S-a extras un volum de 52 mc. Diseminat MO,PAM.

104 C Date complementare S-a extras un volum de 762 mc. Diseminat ME,SAC,CA. S-a plantat MO i
PAM pe 1,00 ha.
104 D Date complementare Diseminat CA,ME.

104 E Date complementare S-a extras un volum de 32 mc. MO dispus sub forma a 2 pâlcuri, unul în aval
i unul în amonte. Diseminat ME,PAM.
444
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 4 MO 4 FA 2 CA MO 4 P 35 18 15 3 M .3 NEC N 0.36 104 76 5.0
COMP.TEL: 4MO 5 FA 1 DT FA 4 IN 35 14 12 3 M .3 RN N 0.36 51 37 3.5
CA 2 IN 35 12 11 3 M .3 RN N 0.18 18 13 1.7
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 35 3 0.9 173 126 10.2

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 50 3 0.9 198 2861 9.2

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 8 FA 2 PAM FA 5 IN 180 68 32 3 .6 RN N 0.35 178 2515 0.8
PAM 2 IN 125 42 29 3 M .6 RN N 0.14 76 1074 0.1

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:


DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 6 FA 2 PAM 2 MO FA 6 IN 15 2 2 3 RN RN N 0.54 3 15 1.9
COMP.TEL: 7FA 2 MO 1 PAM PAM 1 IN 15 2 2 3 M MM81 N 0.09 1 5 0.2
MO 2 P 10 2 2 3 M A1304 N 0.18 2 10 0.6
SEM.UTIL: PAM 1 P 10 1 3 M N 0.09 0.1

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

CURATIRI TOTAL 15 3 0.9 6 30 2.8
445
104 F Date complementare S-a extras un volum de 12 mc. Diseminat ME,PAM.

105 A Date complementare Diseminat PAM,CA,ME.

105 B Date complementare Desi -nuieli de FA pe circa 0,2-0,3S. Mici ochiuri regenerate sau înierbate.
105 C Date complementare Diseminat MO,ME,ULM. Variaii de vârste între 5-20 ani.
446
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 9FA 1 DT PAM 1 IN 50 22 18 3 M .4 RN N 0.09 20 872 0.3
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 50 3 0.9 233 10159 8.6

DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 55 3 0.9 373 862 10.9

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 9FA 1 DT PAM 1 IN 50 20 17 3 M .4 RN N 0.09 19 754 0.3
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2019-Rarituri
TOTAL 50 3 0.9 232 9204 8.6

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 8MO 2 DT FA 3 IN 55 20 18 3 M .3 RN N 0.27 71 288 2.8
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 55 3 0.9 387 1568 11.2
447
106 A Date complementare Diseminat MO,BR,DU,LA,ME.

106 B Date complementare Diseminat DU,CA,PAM.

107 A Date complementare S-a extras un volum de 1277 mc. Diseminat MO,CA.
107 B Date complementare S-a extras un volum de 126 mc. Diseminat BR.
448
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 6 FA 2 PAM 1 ME 1 SAC FA 6 IN 20 6 5 3 RN N 0.54 17 159 3.1
COMP.TEL: 7FA 2 PAM 1 DT PAM 2 IN 20 6 5 3 M RN N 0.18 8 75 0.6
ME 1 IN 15 4 4 3 M RN N 0.09 1 9 0.6
SEM.UTIL: SAC 1 IN 15 4 3 3 M RN N 0.09 1 9 0.3

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 20 3 0.9 27 252 4.6

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2019-Rarituri
TOTAL 75 3 0.8 329 14933 7.3

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 4MO 4 FA 2 CA FA 4 IN 45 18 16 3 M .4 RN N 0.36 79 578 3.6
CA 1 IN 45 16 14 4 M .4 RN N 0.09 13 95 0.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 45 3 0.9 248 1815 10.6

DENS V O L U M CRES
FA 1 IN 35 18 16 2 M .3 RN N 0.08 21 637 1.0

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2015-T.igiena
449
108 A Date complementare Diseminat FR,CI,CA,BR.

108 B Date complementare S-a extras un volum de 992 mc. Diseminat MO. Tieri ilegale = 27,199 mc.
109 A Date complementare S-a extras un volum de 123 mc. O filigorie ( loc de luat masa ) lâng borna
178. Variaii de date taxatorice.
109 B Date complementare S-a extras un volum de 264 mc.Rari preexisteni de FA cu diametru de 100 cm.
Desi -nuieli de FA pe circa 0,2S. Diseminat CA,PAM.
450
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 6 FA 2 PAM 1 ME 1 SAC FA 6 IN 20 6 5 2 RN N 0.54 17 41 4.1
COMP.TEL: 8FA 2 DT PAM 2 IN 20 6 5 2 M RN N 0.18 8 20 1.0
ME 1 IN 15 6 6 2 M RN N 0.09 2 5 0.8
SEM.UTIL: SAC 1 IN 15 6 6 2 M RN N 0.09 3 7 0.3

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 20 2 0.9 30 73 6.2

DENS V O L U M CRES
109 D 1.58 HA GF: 1 - 5U 1C SUP: M TS: 5242 TP: 4212 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA: 3 FA 1 CAS 1 BR 1 MO 1 PAM 3 CA FA 3 IN 20 6 5 3 M RN N 0.27 9 14 1.6
COMP.TEL: 5FA 3 DT 2 DR CAS 1 P 15 6 5 3 M A1502 N 0.09 3 5 0.5
BR 1 P 15 4 4 3 M A1402 N 0.09 4 6 0.3
SEM.UTIL: MO 1 P 15 6 4 3 M A1402 N 0.09 3 5 0.6

SUBARBORET: PAM 1 IN 20 6 5 3 M RN N 0.09 4 6 0.3
CA 3 IN 20 4 3 3 M RN N 0.27 3 5 2.3
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 20 3 0.9 26 41 5.6

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 6FA 4 CA CA 6 IN 45 16 14 4 .4 RN N 0.54 80 55 3.9
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 45 3 0.9 159 110 7.5

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 9FA 1 DT
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 10 2 0.9 2 13 3.8
451
109 C Date complementare Diseminat CI,FR,CA,BR,MO.

109 D Date complementare Diseminat FR,CI.

109 E Date complementare Rari preexisteni de MO.

109 F Date complementare S-a extras un volum de 2242 mc. Tieri ilegale = 19,873 mc. Diseminat PAM,
ME,SAC. S-a plantat PAM pe 0,5 ha.
452
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2019-T.igiena

DENS V O L U M CRES
FA 1 IN 40 18 16 3 M .3 RN N 0.03 7 34 0.3
SEM.UTIL: 10FA 10 ani 0.7S mixt CA 1 IN 115 28 23 3 M .4 RN N 0.03 9 44 0.1

SUBARBORET:
POL: ERZ:

DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 6FA 3 PAM 1 CI CA 1 IN 70 26 19 4 M .5 RN N 0.04 20 109 0.2
FA 2 IN 70 32 24 3 M .5 RN N 0.08 46 250 0.8

SUBARBORET:
POL: ERZ:
453
109V Date complementare Teren pentru hrana vânatului. O caban de vântoare i o filigorie pentru luat
masa. Starea cabanei este una proast - necesit reparaii.
110 A Date complementare S-a extras un volum de 8 mc. Diseminat CA,PAM. Mici ochiuri parial
110 B Date complementare S-a extras un volum de 1135 mc. Diseminat CA,PAM. Variaii de date
între 0,3-0,5.
454
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 9 FA 1 PAM FA 9 IN 10 1 2 RN N 0.81 2 33 3.5
COMP.TEL: 10FA PAM 1 P 5 1 2 M A1304 N 0.09 0.2
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 10 2 0.9 2 33 3.7

DENS V O L U M CRES
110 E 1.02 HA GF: 1 - 2A 1C SUP: M TS: 5242 TP: 4212 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.TEL: 8FA 2 CA FA 4 IN 60 24 20 3 M .4 RN N 0.24 74 75 2.4
CA 2 IN 60 20 18 3 M .3 RN N 0.12 26 27 0.9
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 115 3 0.6 227 232 4.6

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
455
110 D Date complementare S-a extras un volum de 5689 mc. Diseminat CA,CI,PAM,ME. S-a plantat FA
pe 0,65 ha.
110 E Date complementare Diseminat PAM,ME.

111D Date complementare Drum auto forestier Roasa Prelungir. ine din u.a 5 B pân în u.a. 6N1.
Lungime = 0,90 km, lime = 6 m ( din registrul mijloacelor fixe al O.S. Firiza
i Roasa - din inventarul bunurilor publice ale statului).
112D Date complementare Drum auto forestier Roasa. ine din parcela 2 în apropierea limitei între
parcela 1 i 2, pân în u.a. 9A în apropierea bornei 11. Lungime = 1,93 km,
lime = 6 m ( din registrul mijloacelor fixe al O.S. Firiza i Roasa - din
inventarul bunurilor publice ale statului ).
456
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
457
113D Date complementare Drum auto forestier Stur. ine din parcela 61 pân pe limita de O.S. cu O.S.
Mara. Lungime = 6,63 km, lime = 6 m ( din registrul mijloacelor fixe al O.S.
Firiza i Stur - din inventarul bunurilor publice ale statului ).
114D Date complementare Drum auto forestier Izv. Poienii. ine din u.a 50N2 în apropierea bornei 55
pân în u.a. 41 A borna 72. Lungime = 5,15 km, lime = 6 m ( din registrul
mijloacelor fixe al O.S. Firiza i Izv. P - din inventarul bunurilor publice ale
statului ).
115D Date complementare Drum auto forestier Plesca. ine din u.a. 32B pân pe limita de O.S. cu O.S.
Mara. Lungime = 0,97 km, lime = 6 m ( din registrul mijloacelor fixe al
O.S. Firiza i Plesc - din inventarul bunurilor publice ale statului ).
116D Date complementare Drum auto forestier Stur Prisaca. ine din parcela 29 în apropierea bornei 49
pân în u.a. 27 D. Lungime = 1,93 km, lime = 6 m ( din registrul mijloacelor
fixe al O.S. Firiza i Stur - din inventarul bunurilor publice ale statului ).
458
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
459
117D Date complementare Drum auto forestier Vl. Blidarului. ine din parcela 66 în apropierea bornei
111 pân în parcela 85 în apropierea bornei 184. Lungime = 5,08 km, lime =
6 m ( din registrul mijloacelor fixe al O.S. Firiza i Vl. Bl - din inventarul
bunurilor publice ale statului ).
118D Date complementare Drum auto forestier Blidar Ramificai. ine din parcela 85 în apropierea
bornei 84 pân în parcela 71. Lungime = 3,72 km, lime = 6 m ( din registrul
mijloacelor fixe al O.S. Firiza i Blida - din inventarul bunurilor publice ale
statului ).
119D Date complementare Drum auto forestier Parcela 84 i 85. ine din parcela 84, limita parcelar
între parcelele 84 i 83 pân în parcela 85. Lungime = 1,23 km, lime = 6 m.
Nu exist date în registrul mijloacelor fixe al O.S. Firiza i nici în inventarul
bunurilor publice ale statului.
120D Date complementare Drum auto forestier Pod Acces Fran. ine de la drumul public în apropierea
bornei 167 pân în u.a. 109V. Lungime = 2,00 km, lime = 6 m ( din registrul
mijloacelor fixe al O.S. Firiza iar în inventarul bunurilor publice ale statului -
nu exist date ).
460
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
461
121D Date complementare Drum auto forestier Chicera. ine din u.a. 109 B în apropierea bornei 176
pân în parcela 94, limita de parcel între parcelele 93 i 94. Lungime = 4,35
km, lime = 6 m ( din registrul mijloacelor fixe al O.S. Firiza i Chice - din
122D Date complementare Drum auto forestier Prisaca-Roasa 5 km. ine din u.a 6N1 pân în apropierea
bornei 47, parcela 27. Lungime = 5,15 km, lime = 6 m ( din registrul
mijloacelor fixe al O.S. Firiza i Prisaca Roasa - din inventarul bunurilor
publice ale statului ).
123D Date complementare Drum auto forestier Miculi Aval I. ine de la limita cu UP III parcela 1 pân
în parcela 2, în aporpierea limitei de parcel între 1 i 2. Lungime = 0,32 km,
lime = 6 m ( din registrul mijloacelor fixe al O.S. Firiza i Micul - din
124D Date complementare Drum auto forestier Blidar Axial. ine de la limita de UP cu UP.III, parcela
61 în apropierea bornei 102, pân în parcela 61. Lungime = 1,20 km, lime =
6 m ( din registrul mijloacelor fixe al O.S. Firiza i Blida - din inventarul
bunurilor publice ale statului ).
462
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
463
125D Date complementare Drum auto forestier Rostosa. ine de la limita de U.P. cu U.P.III, parcela 14
în apropierea bornei 25 pân în u.a. 9 A în apropierea bornei 11. Lungime =
1,42 km, lime = 6 m ( din registrul mijloacelor fixe al O.S. Firiza i Rosto -
din inventarul bunurilor publice ale statului ).
126D Date complementare Drum auto forestier Stur - Blidari. ine din parcela 85 în apropierea bornei
184 pân la limita de O.S. Mara i din parcela 84 în apropierea bornei 131
pân în parcela 84 la intersecia u.a -urilor 84 A, 84 D i 84 E. Lungime = 1,35
km, lime = 6 m ( din registrul mijloacelor fixe al O.S. Firiza i Blidari - din
464
16.1.3 Evidena arboretelor inventariate
16.1.3.1 Evidena arboretelor inventariate statistic de ctre I.N.C.D.S
În cadrul U.P. IV Blidar au fost inventariate statistic de ctre personalul S.C.D.E.P. Oradea 43
uniti amenajistice.
Arboretele inventariate statistic de ctre I.N.C.D.S. au fost executate în suprafee de prob
(cercuri cu raza variabil în funcie de înclinarea terenului) de 500 de m 2 delimitate cu ajutorul
cablului, precum i cu aparatul Vertex. Volumul total pe u.a. a rezultat din raportarea volumului pe
hectar obinut pe suprafaa inventariat, la suprafaa total a unitii amenajistice.
Rezultatul inventarierii este redat în tabelul de mai jos:
Tabel 16.1.3.1.
Suprafa a % de Suprafa a
Densi- Volum Deceniulîncare
u.a. inven- sonda-
total inventariat tatea mc/ ha setaie
tariere jului
4C 4,22 1,20 28 0,80 500 401 I, II, III
5B 21,38 1,20 6 0,84 500 416 I, II, III
6C 26,43 1,50 6 0,80 500 391 I, II, III
7A 8,31 1,40 7 0,73 500 368 I, II, III
7B 12,51 1,20 10 0,67 500 351 II, III
7D 6,49 1,20 18 0,84 500 465 II, III
9A 35,43 1,20 3 0,78 500 422 II, III
9C 8,50 1,20 14 0,84 500 472 I, II, III
10 21,37 1,20 6 0,80 500 449 II, III
11A 23,19 1,25 5 0,72 500 358 I, II, III
11C 15,13 1,25 8 0,64 500 321 I, II
12A 25,73 1,20 5 0,85 500 451 I, II, III
14C 8,94 1,00 11 0,86 500 416 I, II, III
15B 23,88 1,50 6 0,82 500 421 I, II, III
22A 34,42 1,20 3 0,84 500 501 I, II, III
23A 49,34 1,25 3 0,83 500 501 I, II, III
24A 49,92 1,20 2 0,84 500 498 I, II, III
26B 29,93 1,25 4 0,70 500 358 I, II, III
26C 6,86 1,20 17 0,65 500 334 I, II, III
26E 14,53 1,20 8 0,72 500 373 I, II, III
27C 3,82 1,10 29 0,59 500 314 I, II
29C 24,33 1,65 7 0,71 500 396 I, II, III
30E 4,68 1,20 26 0,56 500 356 I, II
42B 13,45 1,20 9 0,83 500 489 I, II, III
76A 35,90 1,60 4 0,84 500 410 I, II, III
76B 4,10 1,20 29 0,84 500 398 I, II, III
77A 16,67 1,25 7 0,85 500 457 I, II, III
78A 7,67 1,60 21 0,60 500 313 I, II
78B 12,35 1,20 10 0,81 500 392 I, II, III
79A 25,81 2,00 8 0,51 500 242 I, II
80A 12,14 1,15 9 0,88 500 397 I, II, III
80B 20,92 1,15 5 0,81 500 389 I, II, III
82C 6,71 1,35 20 0,84 500 389 I, II, III
85B 10,74 1,15 11 0,80 500 382 I, II, III
465
Suprafa a % de Suprafa a
Densi- Volum Deceniulîncare
u.a. inven- sonda-
total inventariat tatea mc/ ha setaie
tariere jului
93D 13,81 1,15 8 0,85 500 691 II, III
95E 12,06 1,15 10 0,86 500 554 II, III
97A 17,90 1,15 6 0,85 500 599 II, III
99B 6,21 1,20 19 0,87 500 506 II, III
103B 25,15 1,05 4 0,86 500 524 II, III
103F 11,37 1,00 9 0,84 500 524 II, III
105B 14,13 1,15 8 0,72 500 385 I, II, III
109B 30,34 1,15 4 0,86 500 461 I, II, III
110A 9,13 1,00 11 0,86 500 561 I, II, III
TOTAL 765,90 53,60 7 - - 468 -
16.1.3.2. Evidena arboretelor inventariate integral de ctre I.N.C.D.S.
În cadrul U.P. IV Blidar au fost inventariate integral de ctre personalul S.C.D.E.P. Oradea 34
uniti amenajistice.
Rezultatele inventarierilor integrale sunt redate în tabelul 16.1.3.1.2.

Tab.16.1.3.2.
Suprafa a % de Volum Deceniul în care
u.a. Densitatea
total inventariat inventariat mc/ ha se taie
1B 26,62 26,62 100 0,70 293 I, II
5C 10,09 10,09 100 0,37 173 I
6H 2,15 2,15 100 0,71 356 I, II, III
9D 4,35 4,35 100 0,78 363 II, III
12C 2,42 2,42 100 0,51 238 I, II
21D 20,86 20,86 100 0,45 242 I
25 15,57 15,57 100 0,33 154 I
29D 17,29 17,29 100 0,50 266 I, II
29H 5,29 5,29 100 0,63 329 I, II
30A 3,65 3,65 100 0,44 263 I
32C 6,95 6,95 100 0,24 134 I
33D 13,90 13,90 100 0,20 129 I
35D 17,54 17,54 100 0,16 101 I
35H 13,31 13,31 100 0,42 282 I
38A 7,31 7,31 100 0,14 85 I
41B 3,61 3,61 100 0,82 826 II, III
46A 27,08 27,08 100 0,39 215 I
47A 38,66 38,66 100 0,25 139 I
49D 14,79 14,79 100 0,45 254 I
66E 0,87 0,87 100 0,85 511 I, II, III
78E 2,22 2,22 100 0,74 368 I, II, III
78F 3,10 3,10 100 0,80 395 I, II, III
84H 2,29 2,29 100 0,92 413 I, II, III
85A 18,91 18,91 100 0,49 238 I
85C 12,03 12,03 100 0,42 195 I
94A 2,29 2,29 100 0,66 310 II, III
466
Tab.16.1.3.2.(continuare)
Suprafa a % de Volum Deceniul în care
u.a. Densitatea
total inventariat inventariat mc/ ha se taie
95D 5,01 5,01 100 0,86 572 II, III
95H 1,64 1,64 100 0,97 530 II, III
96A 0,87 0,87 100 0,67 356 I, II
98B 1,41 1,41 100 0,94 663 II, III
99D 0,80 0,80 100 0,74 474 II, III
103E 3,00 3,00 100 0,79 365 I, II, III
110B 4,86 4,86 100 0,32 143 I
110C 5,43 5,43 100 0,46 207 I
TOTAL 319,76 319,76 100 - - -
16.1.3.3. Evidena arboretelor inventariate de ctre personalul O.S. Firiza
Personalul Ocolului Silvic Firiza a inventariat ase uniti amenajistice, dup cum se arat în
tabelul de mai jos:
Tabel 16.1.3.3.
Suprafaa Volum
u.a. Felul tierii
ha m3
1C 2,89 Tieri Progresive 422
6G 3,77 Tieri Progresive 686
8E 2,29 Tieri Progresive 492
21E 3,04 Tieri Progresive 395
34A 19,52 Tieri Progresive 1035
35B 5,15 Tieri Progresive 535
TOTAL 36,66 * 3565
Volumul la hectar s-a ob inut prin raportarea volumelor primite de la O.S. Firiza la suprafaa
u.a.-ului. Se constat mici diferene între volumele primite de la ocol i volumele din planul decenal
de recoltare a produselor principale, diferene datorate prelucrrii automate a datelor cu ajutorul
calculatorului electronic.
Personalul O.S. Firiza nu a efectuat lucrri de punere în valoare a arboretelor.
În descrierea parcelar, la date complementare, a fost semnalat la nivel de u.a. eventuala

prezen a preexistenilor. De menionat faptul c preexistenii care se gsesc în cuprinsul U.P. au o
valoare mic din punct de vedere cantitativ. Din acest motiv nu s–a fcut o descriere mai amnunit
a acestora pe u.a.–uri (referitor la diametru, înlime, volum la hectar i numr).
467
16.2. EVIDENE PRIVIND MRIMEA I STRUCTURA FONDULUI FORESTIER

16.2.1. Repartiia suprafeelor pe categorii de folosin forestier i grupe funcionale
Suprafata (Ha)
A - Paduri si terenuri destinate impaduririi sau reimpaduririi 3947.66 3947.66
A1 - Paduri si terenuri destinate impaduririi pentru care se reglementeaza 3662.41 3662.41
1A 1B 1C 2A 2B 2C 2D 3A 3B 4A 4B 4C 4D 4E 5A
5B 5C 6B 6C 6D 6E 6F 6G 6H 6I 6J 7A 7B 7C 7D
8A 8B 8D 8E 9A 9C 9D 10 11 A 11 B 11 C 12 A 12 B 12 C 13 A
13 B 13 C 14 A 14 B 14 C 15 B 15 C 15 D 16 B 16 D 17 A 18 19 A 19 B 21 B
21 C 21 D 21 E 22 A 22 B 23 A 23 B 24 A 25 26 B 26 C 26 D 26 E 27 A 27 B
27 C 27 D 27 E 27 F 28 B 28 C 28 D 29 A 29 B 29 C 29 D 29 E 29 F 29 G 29 H
30 A 30 B 30 C 30 D 30 E 30 F 30 G 31 A 31 B 31 C 32 A 32 B 32 C 33 A 33 B
33 C 33 D 34 A 34 B 35 A 35 B 35 D 35 E 35 F 35 G 35 H 35 I 36 A 36 B 36 C
37 A 37 C 37 D 37 E 37 F 37 G 38 A 39 A 39 B 40 A 40 B 40 C 40 D 41 B 41 C
42 A 42 B 42 C 42 D 43 A 43 B 43 C 44 A 44 B 45 A 45 B 45 C 46 A 47 A 47 B
47 C 48 A 48 B 48 C 49 A 49 B 49 C 49 D 50 B 51 A 51 B 51 C 52 A 52 B 52 C
53 54 A 55 56 57 58 A 59 60 61 A 61 B 62 63 64 B 64 C 64 D
64 E 66 A 66 B 66 E 67 A 68 A 69 A 70 A 71 A 71 C 72 A 72 B 72 D 73 A 73 B
73 D 74 A 74 B 74 D 75 A 75 B 75 C 76 A 76 B 77 A 77 B 77 C 78 A 78 B 78 C
78 D 78 E 78 F 79 A 80 A 80 B 81 A 81 C 82 A 82 B 82 C 82 E 82 F 83 A 83 B
83 C 84 A 84 B 84 C 84 D 84 E 84 F 84 G 84 H 85 A 85 B 85 C 86 87 88
89 90 A 90 C 91 A 91 C 92 93 A 93 C 93 D 94 A 94 B 94 C 94 E 94 F 95 A
95 B 95 C 95 D 95 E 95 F 95 G 95 H 96 A 96 B 96 C 97 A 97 B 97 C 97 D 98 A
98 B 98 C 99 A 99 B 99 D 99 E 99 F 100 A 100 B 100 C 100 E 100 F 100 G 101 A 102 A
102 C 102 D 102 E 102 F 102 G 102 H 103 B 103 C 103 D 103 E 103 F 104 A 104 B 104 C 104 D
104 E 104 F 105 A 105 B 105 C 106 A 106 B 107 A 107 B 108 A 108 B 109 A 109 B 109 C 109 E
109 F 110 A 110 B 110 C 110 D
A12 - Regenerari pe cale artificiala cu reusita partiala 15.49 15.49
39 D
A13 - Regenerari pe cale naturala cu reusita partiala 64.91 64.91
6A 6K 35 K 37 B 38 C 41 A
sau a altor cauze
8C 9B 15 A 16 A 16 C 20 A 20 B 20 C 21 A 26 A 28 A 28 E 28 F 35 C 35 J
38 B 39 C 50 A 58 B 64 A 65 66 C 66 D 67 B 68 B 69 B 70 B 71 B 72 C 73 C
74 C 81 B 82 D 90 B 91 B 93 B 94 D 99 C 99 G 100 D 101 B 102 B 103 A 109 D 110 E
cu reusita partiala
B1 - Linii parcelare principale
B2 - Linii de vinatoare si terenuri pentru hrana vinatului 10.05
5V 6V 11V 46V 54V 72V 76V 102V 103V 109V
B3 - Instalatii de transport forestier: drumuri, cai ferate 26.01
111D 112D 113D 114D 115D 116D 117D 118D 119D 120D 121D 122D 123D 124D 125D
126D
B4 - Cladiri, curti si depozite permanente 0.02
50C
468
REPARTITIA SUPRAFETELOR PE CATEGORII DE FOLOSINTA FORESTIERA SI GRUPE FUNCTIONALE

Suprafata (Ha)
B5 -Pepiniere si plantatii seminciere
B6 -Culturi de arbusti fructiferi, de plante medicinale si melifere, etc
B7 - Terenuri cultivate pentru nevoile administratiei 1.73
50A 66A
B8 - Terenuri cu fazanerii, pastravarii, centre de prelucrare a
5N 6N1 6N2 11N 13N 17N 22N 23N 24N1 24N2 26N 28N 29N 30N 31N
32N 33N1 33N2 33N3 34N1 34N2 35N1 35N2 35N3 35N4 37N 38N 39N 41N1 41N2
43N 44N 45N 47N1 47N2 47N3 48N 49N 50N1 50N2 54N 78N 79N1 79N2
D - Terenuri scoase temporar din fondul forestier 0.14
D1 - Transmise prin acte normative in folosinta temporare a unor organizatii pt. 0.14
64F
D2 - Detinute de persoane fizice sau juridice fara aprobarile legale
TOTAL : A + B + C + D 3947.66 4053.63
469

113D 114D 115D 116D 117D 118D 119D 120D 121D 122D 123D 124D 125D 126D
Total GF 0 : 74 UA 105.97 Ha
1 1C 1C 1A 2A 2B 2C 2D 3A 3B 4A 4B 4C 4D 4E 5B 5C 6A
6B 6C 6D 6E 6G 6H 6I 6J 6K 7A 7B 7C 7D 8A 11 B
12 B 14 A 14 C 15 B 15 C 15 D 16 B 16 D 17 A 18 19 A 19 B 22 B 42 A 42 D
43 A 43 B 43 C 44 A 44 B 45 A 45 B 45 C 46 A 47 A 47 B 48 A 48 C 49 A 49 B
49 C 49 D 50 B 51 A 51 B 51 C 52 A 52 B 52 C 53 54 A 55 56 57 58 A
59 60 61 A 61 B 62 63 64 B 64 C 64 D 64 E 66 A 66 B 66 E 67 A 68 A
69 A 70 A 71 A 71 C 72 A 72 B 72 D 73 A 73 B 73 D 74 A 74 B 74 D 75 A 75 B
75 C 76 A 76 B 77 A 77 B 77 C 78 A 78 B 78 C 78 D 78 E 78 F 79 A 80 A 80 B
81 A 81 C 82 A 82 B 82 C 82 E 82 F 83 A 83 B 83 C 84 A 84 B 84 C 84 D 84 E
84 F 84 G 84 H 85 A 85 B 85 C 86 87 88 89 90 A 90 C 91 A 91 C 92
93 A 93 C 93 D 94 A 94 B 94 C 94 E 94 F 95 A 95 B 95 C 95 D 95 E 95 F 95 G
95 H 96 A 96 B 96 C 97 A 97 B 97 C 97 D 98 A 98 B 98 C 99 A 99 B 99 D 99 E
99 F 100 A 100 B 100 C 100 E 100 F 100 G 101 A 102 A 102 C 102 D 102 E 102 F 102 G 102 H
103 B 103 C 103 D 103 E 103 F 104 A 104 B 104 C 104 D 104 E 104 F 105 A 105 B 105 C 106 A
106 B 107 A 107 B 108 A 108 B 109 A 109 B 109 C 109 E 109 F 110 A 110 B 110 C 110 D
2A 2A1C 15 A 16 A 16 C 50 A 58 B 64 A 66 C 70 B 71 B 72 C 73 C 74 C 81 B 82 D 90 B
91 B 100 D 101 B 102 B 110 E
2A5R1C 8C 9B 20 A 20 B 20 C 21 A 26 A 28 A 28 E 28 F
Total FCT : 2A5R1C 10 UA 60.37 Ha
5C 5C5Q5R 35 J
Total FCT : 5C5Q5R 1 UA 1.28 Ha
5C5R1C 38 B 39 C
Total FCT : 5C5R1C 2 UA 5.55 Ha
5H 5H1C 93 B 94 D 99 C 99 G
Total FCT : 5H1C 4 UA 20.97 Ha
5H5R1C 35 C
Total FCT : 5H5R1C 1 UA 8.37 Ha
5O 5O2A1C 65 66 D 67 B 68 B 69 B
Total FCT : 5O2A1C 5 UA 54.37 Ha
Total FCT1 :5O 5 UA 54.37 Ha
5R 5R1C 1B 1C 5A 6F 8B 8D 8E 9A 9C 9D 10 11 A 11 C 12 A 12 C
13 A 13 B 13 C 14 B 21 B 21 C 21 D 21 E 22 A 23 A 23 B 24 A 25 26 B 26 C
26 D 26 E 27 A 27 B 27 C 27 D 27 E 27 F 28 B 28 C 28 D 29 A 29 B 29 C 29 D
29 E 29 F 29 G 29 H 30 A 30 B 30 C 30 D 30 E 30 F 30 G 31 A 31 B 31 C 32 A
32 B 32 C 33 A 33 B 33 C 33 D 34 A 34 B 35 A 35 B 35 D 35 E 35 F 35 G 35 H
35 I 35 K 36 A 36 B 36 C 37 A 37 B 37 C 37 D 37 E 37 F 37 G 38 A 38 C 39 A
39 B 39 D 40 A 40 B 40 C 40 D 41 A 41 B 41 C 42 B 42 C 47 C 48 B
Total FCT : 5R1C 103 UA 1109.75 Ha
Total FCT1 :5R 103 UA 1109.75 Ha
5U 5U1C 103 A 109 D
Total FCT : 5U1C 2 UA 12.34 Ha
Total FCT1 :5U 2UA 12.34 Ha
Total GF 1 : 372 UA 3947.66 Ha
TOTAL UP : 446 UA 4053.63 Ha
470
1054
16.2.3. SITUATIA SINTETICA PE SPECII

Consistenta
SUPRAFATA VOLUM Crestere Varsta Clp Productivitate Amestec Mod regenerare Vitalitate
0.1 0.4 0.7
Specia TOTAL Grupa I TOTAL Totala - - - SM PL LS vig. nor. slb.
medie med. sup. mijl. inf. med. 0.3 0.6 1.0 <50 50-80 >80
Ha % Ha % Mc % Mc Mc/Ha Ani % % % % % % % % % % % % % % %
FA 2879.68 73 2879.68 100 697078 76 15158 5.3 84 3.0 8 79 13 79 3 12 85 24 30 46 100 88 12
MO 948.50 24 948.50 100 202449 22 7386 7.8 52 3.1 3 85 12 79 6 4
90 42 26 32 28 72 95 5
PAM 39.40 1 39.40 100 6074 1 71 1.8 56 3.0 6 90 4 84 3
97 96 4 71 29 96 4
CA 30.74 1 30.74 100 4427 191 6.2 57 3.2 1 79 20 85 2 3
95 99 1 97 3 98 2
LA 25.62 1 25.62 100 4783 1 255 10.0 41 3.1 92 8 88 100 100 100 97 3
BR 11.15 11.15 100 2351 123 11.0 39 3.0 100 89 100 63 37 1 99 100
DU 6.70 6.70 100 2465 80 11.9 50 3.0 100 90 100 63 37 100 100
ME 2.71 2.71 100 136 20 7.4 26 2.9 9 91 90 100 100 100 100
CAS 1.24 1.24 100 199 9 7.3 41 3.0 100 90 100 100 100 100
SAC 1.18 1.18 100 16 4 3.4 15 2.8 20 80 91 100 100 100 100
DT 0.54 0.54 100 2 3.7 10 3.0 100 80 100 100 100 100
DR 0.20 0.20 100 106 1 5.0 110 3.0 100 80 100 100 100 100
TOT 3947.66 100 3947.66 100 920084 100 23300 5.9 75 3.1 7 81 12 79 4 10 86 30 28 42 81 19 90 10
SUPRAFATA TOTALA : 4053.63 HA NR. PARCELE : 126 SPF. MEDIE PARCELA :32.17 HA NR. UA : 446 SPF. MEDIE UA : 9.09 HA
471
16.2.4. STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE GRUPE, SUBGRUPE SI CATEGORII FUNCTIONALE
GrSubgr FCT Suprafata Volum Crestere sta pr.
I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
1 1 1C 5.99 232.18 2106.98 207.51 2552.66 100 83 595346 100 233 17979 7.0 66 3.0 47.29 122.68 2382.69
5.99 232.18 2106.98 207.51 2552.66 64 83 595346 64 233 17979 7.0 66 3.0 47.29 122.68 2382.69
T. subgr.
9% 83 % 8% 100 % 2% 5% 93 %
2 2A 4.53 176.13 1.71 182.37 100 66 51660 100 283 381 2.1 142 4.0 87.14 95.23
4.53 176.13 1.71 182.37 5 66 51660 6 283 381 2.1 142 4.0 87.14 95.23
T. subgr.
2% 97 % 1% 100 % 48 % 52 %
5 5C 6.83 6.83 1 32 1385 1 203 12 1.8 108 3.0 3.68 3.15
5H 19.40 9.94 29.34 2 65 13263 5 452 91 3.1 138 2.3 13.82 15.52
5O 54.37 54.37 4 60 15076 6 277 83 1.5 155 4.0 54.37
5R 1060.74 49.01 1109.75 92 73 241365 87 217 4649 4.2 80 3.0 91.87 115.36 902.52
5U 12.34 12.34 1 90 1989 1 161 105 8.5 42 3.0 12.34
19.40 1089.85 103.38 1212.63 31 72 273078 30 225 4940 4.1 85 3.1 95.55 186.70 930.38
T. subgr.
2% 89 % 9% 100 % 8% 15 % 77 %
5.99 251.58 3201.36 487.02 1.71 3947.66 100 79 920084 100 233 23300 5.9 75 3.1 142.84 396.52 3408.30
Total grupa
6% 82 % 12 % 100 % 4% 10 % 86 %
5.99 251.58 3201.36 487.02 1.71 3947.66 100 79 920084 100 233 23300 5.9 75 3.1 142.84 396.52 3408.30
TOTAL 6% 82 % 12 % 100 % 4% 10 % 86 %
472
1055
1056
16.2.5. STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE GRUPE FUNCTIONALE SI SPECII


I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
1 FA 223.10 2293.21 362.02 1.35 2879.68 73 79 697078 76 242 15158 5.3 84 3.0 82.12 356.88 2440.68
MO 5.99 25.10 801.93 115.24 0.24 948.50 24 79 202449 22 213 7386 7.8 52 3.1 60.23 37.52 850.75
PAM 2.47 35.20 1.61 0.12 39.40 1 84 6074 1 154 71 1.8 56 3.0 1.29 38.11
CA 0.43 24.31 6.00 30.74 1 85 4427 144 191 6.2 57 3.2 0.49 0.83 29.42
LA 23.47 2.15 25.62 1 88 4783 1 187 255 10.0 41 3.1 25.62
BR 11.15 11.15 89 2351 211 123 11.0 39 3.0 11.15
DU 6.70 6.70 90 2465 368 80 11.9 50 3.0 6.70
DR 0.20 0.20 80 106 530 1 5.0 110 3.0 0.20
DT 0.24 4.25 4.49 89 335 75 31 6.9 28 2.9 4.49
DM 0.24 0.94 1.18 91 16 14 4 3.4 15 2.8 1.18
5.99 251.58 3201.36 487.02 1.71 3947.66 100 79 920084 100 233 23300 5.9 75 3.1 142.84 396.52 3408.30
Total grupa
6% 82 % 12 % 100 % 4% 10 % 86 %
5.99 251.58 3201.36 487.02 1.71 3947.66 100 79 920084 100 233 23300 5.9 75 3.1 142.84 396.52 3408.30
TOTAL 6% 82 % 12 % 100 % 4% 10 % 86 %
473
16.2.6. STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE SPECII

I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
FA 223.10 2293.21 362.02 1.35 2879.68 73 79 697078 76 242 15158 5.3 84 3.0 82.12 356.88 2440.68
MO 5.99 25.10 801.93 115.24 0.24 948.50 24 79 202449 22 213 7386 7.8 52 3.1 60.23 37.52 850.75
PAM 2.47 35.20 1.61 0.12 39.40 1 84 6074 1 154 71 1.8 56 3.0 1.29 38.11
CA 0.43 24.31 6.00 30.74 1 85 4427 144 191 6.2 57 3.2 0.49 0.83 29.42
LA 23.47 2.15 25.62 1 88 4783 1 187 255 10.0 41 3.1 25.62
BR 11.15 11.15 89 2351 211 123 11.0 39 3.0 11.15
DU 6.70 6.70 90 2465 368 80 11.9 50 3.0 6.70
DR 0.20 0.20 80 106 530 1 5.0 110 3.0 0.20
DT 0.24 4.25 4.49 89 335 75 31 6.9 28 2.9 4.49
DM 0.24 0.94 1.18 91 16 14 4 3.4 15 2.8 1.18
5.99 251.58 3201.36 487.02 1.71 3947.66 100 79 920084 100 233 23300 5.9 75 3.1 142.84 396.52 3408.30
TOTAL 6% 82 % 12 % 100 % 4% 10 % 86 %
474
1057
1058
16.2.7. STRUCTURA SI MARIMEA FONDULUI FORESTIER PE GRUPE FUNCTIONALE SI SPECII PENTRU FONDUL PRODUCTIV
1 FA 209.28 2275.68 134.50 2619.46 72 80 621708 75 237 14588 5.6 78 3.0 82.12 202.19 2335.15
MO 5.99 19.52 792.72 113.87 932.10 25 79 196530 23 211 7318 7.9 51 3.1 56.55 33.93 841.62
PAM 2.47 33.96 36.43 1 84 5557 1 153 68 1.9 53 2.9 1.29 35.14
CA 0.43 22.56 6.00 28.99 1 84 4287 1 148 177 6.1 58 3.2 0.49 0.63 27.87
LA 20.96 2.15 23.11 1 90 3561 154 247 10.7 32 3.1 23.11
BR 10.99 10.99 89 2345 213 123 11.2 39 3.0 10.99
DU 6.70 6.70 90 2465 368 80 11.9 50 3.0 6.70
DR 0.20 0.20 80 106 530 1 5.0 110 3.0 0.20
DT 0.24 3.01 3.25 89 136 42 22 6.8 24 2.9 3.25
DM 0.24 0.94 1.18 91 16 14 4 3.4 15 2.8 1.18
5.99 232.18 3167.72 256.52 3662.41 100 80 836711 100 228 22628 6.2 70 3.0 139.16 238.04 3285.21
TOTAL
6% 87 % 7% 100 % 4% 6% 90 %
475

I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
FA 13.82 17.53 227.52 1.35 260.22 91 65 75370 91 290 570 2.2 144 3.8 154.69 105.53
MO 5.58 9.21 1.37 0.24 16.40 6 57 5919 7 361 68 4.1 101 2.8 3.68 3.59 9.13
PAM 1.24 1.61 0.12 2.97 1 79 517 1 174 3 1.0 94 3.6 2.97
CA 1.75 1.75 1 86 140 80 14 8.0 40 3.0 0.20 1.55
LA 2.51 2.51 1 70 1222 1 487 8 3.2 120 3.0 2.51
BR 0.16 0.16 88 6 38 15 3.0 0.16
DT 1.24 1.24 90 199 160 9 7.3 41 3.0 1.24
19.40 33.64 230.50 1.71 285.25 100 65 83373 100 292 672 2.4 139 3.8 3.68 158.48 123.09
TOTAL 7% 12 % 80 % 1% 100 % 1% 56 % 43 %
476
1059
1060

vrt. I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
1 1 FA 24.43 352.90 2.93 380.26 62 87 7329 60 19 1494 3.9 16 2.9 380.26
MO 219.75 2.51 222.26 36 79 4426 37 20 862 3.9 12 3.0 222.26
PAM 2.47 11.90 14.37 2 89 311 3 22 27 1.9 12 2.8 14.37
CA 0.43 0.43 88 6 14 4 9.3 16 2.0 0.43
LA 0.73 0.73 90 15 21 2 2.7 10 3.0 0.73
BR 0.57 0.57 84 3 5 5 3.0 0.57
DT 0.24 1.48 1.72 87 14 8 10 5.8 13 2.9 1.72
DM 0.24 0.94 1.18 91 16 14 4 3.4 15 2.8 1.18
T.gr. 27.81 588.27 5.44 621.52 100 85 12120 100 20 2403 3.9 14 3.0 621.52
4% 95 % 1% 100 % 100 %
1 T FA 24.43 352.90 2.93 380.26 62 87 7329 60 19 1494 3.9 16 2.9 380.26
MO 219.75 2.51 222.26 36 79 4426 37 20 862 3.9 12 3.0 222.26
PAM 2.47 11.90 14.37 2 89 311 3 22 27 1.9 12 2.8 14.37
CA 0.43 0.43 88 6 14 4 9.3 16 2.0 0.43
LA 0.73 0.73 90 15 21 2 2.7 10 3.0 0.73
BR 0.57 0.57 84 3 5 5 3.0 0.57
DT 0.24 1.48 1.72 87 14 8 10 5.8 13 2.9 1.72
DM 0.24 0.94 1.18 91 16 14 4 3.4 15 2.8 1.18
T.cl. 27.81 588.27 5.44 621.52 17 85 12120 1 20 2403 3.9 14 3.0 621.52
vrt. 4% 95 % 1% 100 % 100 %
2 1 FA 1.20 484.49 60.79 546.48 62 90 61362 48 112 4335 7.9 34 3.1 546.48
MO 247.26 59.86 307.12 34 90 59173 47 193 3560 11.6 35 3.2 307.12
PAM 2.61 2.61 90 187 72 8 3.1 22 3.0 2.61
CA 7.22 0.80 8.02 1 90 782 1 98 64 8.0 38 3.1 8.02
LA 16.91 1.41 18.32 2 90 2709 2 148 195 10.6 30 3.1 18.32
BR 9.94 9.94 1 90 2205 2 222 118 11.9 40 3.0 9.94
DT 1.53 1.53 90 122 80 12 7.8 35 3.0 1.53

T.gr. 1.20 769.96 122.86 894.02 100 90 126540 100 142 8292 9.3 34 3.1 894.02
86 % 14 % 100 % 100 %
2 T FA 1.20 484.49 60.79 546.48 62 90 61362 48 112 4335 7.9 34 3.1 546.48
MO 247.26 59.86 307.12 34 90 59173 47 193 3560 11.6 35 3.2 307.12
PAM 2.61 2.61 90 187 72 8 3.1 22 3.0 2.61
CA 7.22 0.80 8.02 1 90 782 1 98 64 8.0 38 3.1 8.02
LA 16.91 1.41 18.32 2 90 477 2709 2 148 195 10.6 30 3.1 18.32
BR 9.94 9.94 1 90 2205 2 222 118 11.9 40 3.0 9.94

vrt. I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
2 T DT 1.53 1.53 90 122 80 12 7.8 35 3.0 1.53
T.cl. 1.20 769.96 122.86 894.02 24 90 126540 15 142 8292 9.3 34 3.1 894.02
vrt. 86 % 14 % 100 % 100 %
3 1 FA 0.44 414.42 414.86 68 90 79865 58 193 3780 9.1 48 3.0 414.86
MO 124.55 44.08 168.63 27 87 50551 37 300 1923 11.4 51 3.3 168.63
PAM 8.33 8.33 1 90 1626 1 195 25 3.0 50 3.0 8.33
CA 8.51 4.13 12.64 2 88 1534 1 121 87 6.9 46 3.3 12.64
LA 3.32 0.74 4.06 1 88 837 1 206 50 12.3 45 3.2 4.06
BR 0.32 0.32 91 62 194 4 12.5 45 3.0 0.32
DU 6.70 6.70 1 90 2465 2 368 80 11.9 50 3.0 6.70
T.gr. 0.44 566.15 48.95 615.54 100 89 136940 100 222 5949 9.7 49 3.1 615.54
92 % 8% 100 % 100 %
3 T FA 0.44 414.42 414.86 68 90 79865 58 193 3780 9.1 48 3.0 414.86
MO 124.55 44.08 168.63 27 87 50551 37 300 1923 11.4 51 3.3 168.63
PAM 8.33 8.33 1 90 1626 1 195 25 3.0 50 3.0 8.33
CA 8.51 4.13 12.64 2 88 1534 1 121 87 6.9 46 3.3 12.64
LA 3.32 0.74 4.06 1 88 837 1 206 50 12.3 45 3.2 4.06
BR 0.32 0.32 91 62 194 4 12.5 45 3.0 0.32
DU 6.70 6.70 1 90 2465 2 368 80 11.9 50 3.0 6.70
T.cl. 0.44 566.15 48.95 615.54 17 89 136940 16 222 5949 9.7 49 3.1 615.54
vrt. 92 % 8% 100 % 100 %
4 1 FA 203.47 203.47 82 84 59887 76 294 1635 8.0 70 3.0 203.47
MO 5.99 37.32 43.31 18 82 18489 24 427 442 10.2 68 2.7 43.31
T.gr. 5.99 240.79 246.78 100 84 78376 100 318 2077 8.4 69 3.0 246.78
2% 98 % 100 % 100 %
4 T FA 203.47 203.47 82 84 59887 76 294 1635 8.0 70 3.0 203.47

MO 5.99 37.32 43.31 18 82 18489 24 427 442 10.2 68 2.7 43.31
T.cl. 5.99 240.79 246.78 7 84 78376 9 318 2077 8.4 69 3.0 246.78
vrt. 2% 98 % 100 % 100 %
5 1 FA 35.18 44.79 79.97 93 77 32960 92 412 459 5.7 99 2.6 79.97
MO 4.91 4.91 6 76 2521 7 513 34 6.9 85 3.0 4.91
CA 0.60 0.53 1.13 1 80 275 1 243 4 3.5 92 3.5 1.13
DR 0.20 0.20 80 106 530 1 5.0 110 3.0 0.20
478
1061
1062


vrt. I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
T.gr. 35.18 50.50 0.53 86.21 100 77 35862 100 416 498 5.8 98 2.6 86.21
41 % 58 % 1% 100 % 100 %
5 T FA 35.18 44.79 79.97 93 77 32960 92 412 459 5.7 99 2.6 79.97
MO 4.91 4.91 6 76 2521 7 513 34 6.9 85 3.0 4.91
CA 0.60 0.53 1.13 1 80 275 1 243 4 3.5 92 3.5 1.13
DR 0.20 0.20 80 106 530 1 5.0 110 3.0 0.20
T.cl. 35.18 50.50 0.53 86.21 2 77 35862 4 416 498 5.8 98 2.6 86.21
vrt. 41 % 58 % 1% 100 % 100 %
6 1 FA 72.04 115.26 187.30 59 70 78121 66 417 780 4.2 114 2.6 21.96 12.24 153.10
MO 19.52 105.53 125.05 39 48 39915 33 319 311 2.5 116 2.8 56.55 15.72 52.78
PAM 0.39 0.39 74 133 341 106 3.0 0.39
CA 6.05 0.54 6.59 2 71 1648 1 250 18 2.7 99 3.1 0.49 0.54 5.56
BR 0.16 0.16 81 75 469 1 6.3 115 3.0 0.16
T.gr. 91.56 227.39 0.54 319.49 100 61 119892 100 375 1110 3.5 114 2.7 79.00 28.50 211.99
29 % 71 % 100 % 25 % 9% 66 %
6 T FA 72.04 115.26 187.30 59 70 78121 66 417 780 4.2 114 2.6 21.96 12.24 153.10
MO 19.52 105.53 125.05 39 48 39915 33 319 311 2.5 116 2.8 56.55 15.72 52.78
PAM 0.39 0.39 74 133 341 106 3.0 0.39
CA 6.05 0.54 6.59 2 71 1648 1 250 18 2.7 99 3.1 0.49 0.54 5.56
BR 0.16 0.16 81 75 469 1 6.3 115 3.0 0.16
T.cl. 91.56 227.39 0.54 319.49 9 61 119892 14 375 1110 3.5 114 2.7 79.00 28.50 211.99
vrt. 29 % 71 % 100 % 25 % 9% 66 %
7 1 FA 75.99 660.35 70.78 807.12 92 67 302184 92 374 2105 2.6 145 3.0 60.16 189.95 557.01
MO 53.40 7.42 60.82 7 68 21455 7 353 186 3.1 125 3.1 18.21 42.61
PAM 10.73 10.73 1 72 3300 1 308 8 0.7 116 3.0 1.29 9.44
CA 0.18 0.18 67 42 233 115 3.0 0.09 0.09

T.gr. 75.99 724.66 78.20 878.85 100 67 326981 100 372 2299 2.6 143 3.0 60.16 209.54 609.15
9% 82 % 9% 100 % 7% 24 % 69 %
7 T FA 75.99 660.35 70.78 807.12 92 67 302184 92 374 2105 2.6 145 3.0 60.16 189.95 557.01
MO 53.40 7.42 60.82 7 68 21455 7 353 186 3.1 125 3.1 18.21 42.61
PAM 10.73 10.73 1 72 3300 1 308 8 0.7 116 3.0 1.29 9.44
CA 0.18 0.18 67 42 233 115 3.0 0.09 0.09
T.cl. 75.99 724.66 78.20 878.85 24 67 326981 41 372 2299 2.6 143 3.0 60.16 209.54 609.15
479
vrt. 9% 82 % 9% 100 % 7% 24 % 69 %

vrt. I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
T 1 FA 209.28 2275.68 134.50 2619.46 72 80 621708 75 237 14588 5.6 78 3.0 82.12 202.19 2335.15
MO 5.99 19.52 792.72 113.87 932.10 25 79 196530 23 211 7318 7.9 51 3.1 56.55 33.93 841.62
PAM 2.47 33.96 36.43 1 84 5557 1 153 68 1.9 53 2.9 1.29 35.14
CA 0.43 22.56 6.00 28.99 1 84 4287 1 148 177 6.1 58 3.2 0.49 0.63 27.87
LA 20.96 2.15 23.11 1 90 3561 154 247 10.7 32 3.1 23.11
BR 10.99 10.99 89 2345 213 123 11.2 39 3.0 10.99
DU 6.70 6.70 90 2465 368 80 11.9 50 3.0 6.70
DR 0.20 0.20 80 106 530 1 5.0 110 3.0 0.20
DT 0.24 3.01 3.25 89 136 42 22 6.8 24 2.9 3.25
DM 0.24 0.94 1.18 91 16 14 4 3.4 15 2.8 1.18
TOTAL 5.99 232.18 3167.72 256.52 3662.41 100 80 836711 100 228 22628 6.2 70 3.0 139.16 238.04 3285.21
6% 87 % 7% 100 % 4% 6% 90 %
T T FA 209.28 2275.68 134.50 2619.46 72 80 621708 75 237 14588 5.6 78 3.0 82.12 202.19 2335.15
MO 5.99 19.52 792.72 113.87 932.10 25 79 196530 23 211 7318 7.9 51 3.1 56.55 33.93 841.62
PAM 2.47 33.96 36.43 1 84 5557 1 153 68 1.9 53 2.9 1.29 35.14
CA 0.43 22.56 6.00 28.99 1 84 4287 1 148 177 6.1 58 3.2 0.49 0.63 27.87
LA 20.96 2.15 23.11 1 90 3561 154 247 10.7 32 3.1 23.11
BR 10.99 10.99 89 2345 213 123 11.2 39 3.0 10.99
DU 6.70 6.70 90 2465 368 80 11.9 50 3.0 6.70
DR 0.20 0.20 80 106 530 1 5.0 110 3.0 0.20
DT 0.24 3.01 3.25 89 136 42 22 6.8 24 2.9 3.25
DM 0.24 0.94 1.18 91 16 14 4 3.4 15 2.8 1.18
TOTAL 5.99 232.18 3167.72 256.52 3662.41 100 80 836711 100 228 22628 6.2 70 3.0 139.16 238.04 3285.21
6% 87 % 7% 100 % 4% 6% 90 %
480
1063
1064


vrt. I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
6 1 MO 5.55 5.55 100 30 1087 100 196 10 1.8 104 3.0 3.68 1.87
T.cl. 5.55 5.55 100 30 1087 100 196 10 1.8 104 3.0 3.68 1.87
vrt. 100 % 100 % 66 % 34 %
6 T MO 5.55 5.55 100 30 1087 100 196 10 1.8 104 3.0 3.68 1.87
T.cl. 5.55 5.55 9 30 1087 7 196 10 1.8 104 3.0 3.68 1.87
vrt. 100 % 100 % 66 % 34 %
7 1 FA 0.77 54.37 55.14 99 60 15219 99 276 84 1.5 155 4.0 55.14
MO 0.51 0.51 1 39 155 1 304 1 2.0 120 3.0 0.51
T.cl. 1.28 54.37 55.65 100 60 15374 100 276 85 1.5 155 4.0 55.65
vrt. 2% 98 % 100 % 100 %
7 T FA 0.77 54.37 55.14 99 60 15219 99 276 84 1.5 155 4.0 55.14
MO 0.51 0.51 1 39 155 1 304 1 2.0 120 3.0 0.51
T.cl. 1.28 54.37 55.65 91 60 15374 93 276 85 1.5 155 4.0 55.65
vrt. 2% 98 % 100 % 100 %
T 1 FA 0.77 54.37 55.14 90 60 15219 92 276 84 1.5 155 4.0 55.14
MO 6.06 6.06 10 31 1242 8 205 11 1.8 105 3.0 3.68 2.38
TOTAL 6.83 54.37 61.20 100 57 16461 100 269 95 1.6 150 3.9 3.68 57.52
11 % 89 % 100 % 6% 94 %
T T FA 0.77 54.37 55.14 90 60 15219 92 276 84 1.5 155 4.0 55.14
MO 6.06 6.06 10 31 1242 8 205 11 1.8 105 3.0 3.68 2.38
TOTAL 6.83 54.37 61.20 100 57 16461 100 269 95 1.6 150 3.9 3.68 57.52
11 % 89 % 100 % 6% 94 %
481

vrt. I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
5 1 FA 5.02 5.02 60 70 1858 52 370 24 4.8 100 3.0 5.02
MO 0.84 0.84 10 70 460 13 548 3 3.6 120 3.0 0.84
LA 2.51 2.51 30 70 1222 35 487 8 3.2 120 3.0 2.51
T.cl. 8.37 8.37 100 70 3540 100 423 35 4.2 108 3.0 8.37
vrt. 100 % 100 % 100 %
5 T FA 5.02 5.02 60 70 1858 52 370 24 4.8 100 3.0 5.02
MO 0.84 0.84 10 70 460 13 548 3 3.6 120 3.0 0.84
LA 2.51 2.51 30 70 1222 35 487 8 3.2 120 3.0 2.51
T.cl. 8.37 8.37 29 70 3540 27 423 35 4.2 108 3.0 8.37
vrt. 100 % 100 % 100 %
6 1 FA 1.57 1.57 22 70 614 16 391 6 3.8 119 3.0 1.57
MO 5.58 5.58 78 70 3208 84 575 22 3.9 115 2.0 5.58
T.cl. 5.58 1.57 7.15 100 70 3822 100 535 28 3.9 116 2.2 7.15
vrt. 78 % 22 % 100 % 100 %
6 T FA 1.57 1.57 22 70 614 16 391 6 3.8 119 3.0 1.57
MO 5.58 5.58 78 70 3208 84 575 22 3.9 115 2.0 5.58
T.cl. 5.58 1.57 7.15 24 70 3822 29 535 28 3.9 116 2.2 7.15
vrt. 78 % 22 % 100 % 100 %
7 1 FA 13.82 13.82 100 60 5901 100 427 28 2.0 168 2.0 13.82
T.cl. 13.82 13.82 100 60 5901 100 427 28 2.0 168 2.0 13.82
vrt. 100 % 100 % 100 %
7 T FA 13.82 13.82 100 60 5901 100 427 28 2.0 168 2.0 13.82
T.cl. 13.82 13.82 47 60 5901 44 427 28 2.0 168 2.0 13.82
vrt. 100 % 100 % 100 %
T 1 FA 13.82 6.59 20.41 69 63 8373 63 410 58 2.8 148 2.3 13.82 6.59
MO 5.58 0.84 6.42 22 70 3668 28 571 25 3.9 116 2.1 6.42

LA 2.51 2.51 9 70 1222 9 487 8 3.2 120 3.0 2.51
TOTAL 19.40 9.94 29.34 100 65 13263 100 452 91 3.1 138 2.3 13.82 15.52
66 % 34 % 100 % 47 % 53 %
T T FA 13.82 6.59 20.41 69 63 8373 63 410 58 2.8 148 2.3 13.82 6.59
MO 5.58 0.84 6.42 22 70 3668 28 571 25 3.9 116 2.1 6.42
LA 2.51 2.51 9 70 1222 9 487 8 3.2 120 3.0 2.51
482
1065
1066


vrt. I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
TOTAL 19.40 9.94 29.34 100 65 13263 100 452 91 3.1 138 2.3 13.82 15.52
66 % 34 % 100 % 47 % 53 %
483

vrt. I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
1 1 FA 0.47 0.85 1.32 47 90 15 34 11 3 2.3 14 4.3 1.32
MO 0.16 0.24 0.40 14 90 6 14 15 1 2.5 12 4.2 0.40
PAM 0.16 0.12 0.28 10 89 6 14 21 16 3.9 0.28
CA 0.47 0.47 17 89 5 12 11 4 8.5 20 3.0 0.47
CAS 0.16 0.16 6 88 5 12 31 1 6.3 15 3.0 0.16
BR 0.16 0.16 6 88 6 14 38 15 3.0 0.16
T.cl. 1.58 1.21 2.79 100 90 43 100 15 9 3.2 15 3.9 2.79
vrt. 57 % 43 % 100 % 100 %
1 T FA 0.47 0.85 1.32 47 90 15 34 11 3 2.3 14 4.3 1.32
MO 0.16 0.24 0.40 14 90 6 14 15 1 2.5 12 4.2 0.40
PAM 0.16 0.12 0.28 10 89 6 14 21 16 3.9 0.28
CA 0.47 0.47 17 89 5 12 11 4 8.5 20 3.0 0.47
CAS 0.16 0.16 6 88 5 12 31 1 6.3 15 3.0 0.16
BR 0.16 0.16 6 88 6 14 38 15 3.0 0.16
T.cl. 1.58 1.21 2.79 1 90 43 15 9 3.2 15 3.9 2.79
vrt. 57 % 43 % 100 % 100 %
3 1 FA 5.37 3.45 8.82 61 86 1314 54 149 71 8.0 49 3.4 8.82
MO 2.15 2.15 15 90 613 26 285 28 13.0 45 3.0 2.15
PAM 1.08 1.08 8 90 161 7 149 3 2.8 45 3.0 1.08
CA 1.08 1.08 8 90 108 5 100 9 8.3 45 3.0 1.08
CAS 1.08 1.08 8 90 194 8 180 8 7.4 45 3.0 1.08
T.cl. 10.76 3.45 14.21 100 88 2390 100 168 119 8.4 47 3.2 14.21
vrt. 76 % 24 % 100 % 100 %
3 T FA 5.37 3.45 8.82 61 86 1314 54 149 71 8.0 49 3.4 8.82
MO 2.15 2.15 15 90 613 26 285 28 13.0 45 3.0 2.15
PAM 1.08 1.08 8 90 161 7 149 3 2.8 45 3.0 1.08

CA 1.08 1.08 8 90 108 5 100 9 8.3 45 3.0 1.08
CAS 1.08 1.08 8 90 194 8 180 8 7.4 45 3.0 1.08
T.cl. 10.76 3.45 14.21 7 88 2390 4 168 119 8.4 47 3.2 14.21
vrt. 76 % 24 % 100 % 100 %
4 1 FA 9.03 9.03 98 87 2490 97 276 50 5.5 88 4.0 9.03
MO 0.16 0.16 2 69 68 3 425 1 6.3 110 4.0 0.16
T.cl. 9.19 9.19 100 87 2558 100 278 51 5.5 89 4.0 9.19
vrt. 100 % 100 % 484 100 %
1067
1068


vrt. I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
4 T FA 9.03 9.03 98 87 2490 97 276 50 5.5 88 4.0 9.03
MO 0.16 0.16 2 69 68 3 425 1 6.3 110 4.0 0.16
T.cl. 9.19 9.19 5 87 2558 5 278 51 5.5 89 4.0 9.19
vrt. 100 % 100 % 100 %
5 1 FA 9.58 9.58 100 70 2397 100 250 39 4.1 95 4.0 9.58
T.cl. 9.58 9.58 100 70 2397 100 250 39 4.1 95 4.0 9.58
vrt. 100 % 100 % 100 %
5 T FA 9.58 9.58 100 70 2397 100 250 39 4.1 95 4.0 9.58
T.cl. 9.58 9.58 5 70 2397 4 250 39 4.1 95 4.0 9.58
vrt. 100 % 100 % 100 %
6 1 FA 2.11 7.34 0.50 9.95 98 61 2662 99 268 21 2.1 136 3.8 8.66 1.29
CA 0.20 0.20 2 60 27 1 135 1 5.0 60 3.0 0.20
T.cl. 2.31 7.34 0.50 10.15 100 61 2689 100 265 22 2.2 135 3.8 8.86 1.29
vrt. 23 % 72 % 5% 100 % 87 % 13 %
6 T FA 2.11 7.34 0.50 9.95 98 61 2662 99 268 21 2.1 136 3.8 8.66 1.29
CA 0.20 0.20 2 60 27 1 135 1 5.0 60 3.0 0.20
T.cl. 2.31 7.34 0.50 10.15 5 61 2689 5 265 22 2.2 135 3.8 8.86 1.29
vrt. 23 % 72 % 5% 100 % 87 % 13 %
7 1 FA 2.22 143.75 145.97 98 64 42900 98 294 244 1.7 153 4.0 77.07 68.90
MO 1.21 1.21 1 50 322 1 266 2 1.7 130 4.0 1.21
PAM 1.61 1.61 1 70 350 1 217 140 4.0 1.61
T.cl. 2.22 146.57 148.79 100 64 43572 100 293 246 1.7 152 4.0 78.28 70.51
vrt. 1% 99 % 100 % 53 % 47 %
7 T FA 2.22 143.75 145.97 98 64 42900 98 294 244 1.7 153 4.0 77.07 68.90
MO 1.21 1.21 1 50 322 1 266 2 1.7 130 4.0 1.21
PAM 1.61 1.61 1 70 350 1 217 140 4.0 1.61

T.cl. 2.22 146.57 148.79 77 64 43572 82 293 246 1.7 152 4.0 78.28 70.51
vrt. 1% 99 % 100 % 53 % 47 %
T 1 FA 10.17 173.15 1.35 184.67 94 67 51778 97 280 428 2.3 140 4.0 85.73 98.94
MO 2.31 1.37 0.24 3.92 2 77 1009 2 257 32 8.2 71 3.5 1.21 2.71
PAM 1.24 1.61 0.12 2.97 2 79 517 1 174 3 1.0 94 3.6 2.97
CA 1.75 1.75 1 86 140 80 14 8.0 40 3.0 0.20 1.55
CAS 1.24 1.24 1 90 485 199 160 9 7.3 41 3.0 1.24
BR 0.16 0.16 88 6 38 15 3.0 0.16

vrt. I II III IV V < 0.4 0.4 - 0.6 > 0.6
TOTAL 16.87 176.13 1.71 194.71 100 67 53649 100 276 486 2.5 136 3.9 87.14 107.57
9% 90 % 1% 100 % 45 % 55 %
T T FA 10.17 173.15 1.35 184.67 94 67 51778 97 280 428 2.3 140 4.0 85.73 98.94
MO 2.31 1.37 0.24 3.92 2 77 1009 2 257 32 8.2 71 3.5 1.21 2.71
PAM 1.24 1.61 0.12 2.97 2 79 517 1 174 3 1.0 94 3.6 2.97
CA 1.75 1.75 1 86 140 80 14 8.0 40 3.0 0.20 1.55
CAS 1.24 1.24 1 90 199 160 9 7.3 41 3.0 1.24
BR 0.16 0.16 88 6 38 15 3.0 0.16
TOTAL 16.87 176.13 1.71 194.71 100 67 53649 100 276 486 2.5 136 3.9 87.14 107.57
9% 90 % 1% 100 % 45 % 55 %
486
1069
1070
1 FA 83.16 775.61 70.78 929.55 83 67 350806 85 377 2530 2.7 141 3.0 82.12 202.19 645.24
MO 10.92 158.12 7.42 176.46 16 53 55424 14 314 453 2.6 120 3.0 56.55 33.93 85.98
PAM 11.12 11.12 1 72 3433 1 309 8 0.7 115 3.0 1.29 9.83
CA 0.90 0.54 1.44 45 300 208 2 1.4 96 3.4 0.49 0.63 0.32
BR 0.16 0.16 81 75 469 1 6.3 115 3.0 0.16
Total 94.08 945.91 78.74 1118.73 31 65 410038 49 367 2994 2.7 137 3.0 139.16 238.04 741.53
cl. expl. 8% 85 % 7% 100 % 12 % 21 % 67 %
2 FA 64.87 22.21 87.08 82 78 38752 80 445 469 5.4 107 2.3 87.08
MO 8.60 5.72 14.32 13 77 8467 17 591 78 5.4 101 2.4 14.32
CA 5.33 0.53 5.86 5 78 1527 3 261 18 3.1 100 3.1 5.86
Total 73.47 33.26 0.53 107.26 3 78 48746 6 454 565 5.3 106 2.3 107.26
cl. expl. 69 % 31 % 100 % 100 %
3 FA 35.18 38.62 73.80 80 77 28902 78 392 460 6.2 92 2.5 73.80
MO 3.61 14.40 18.01 19 72 8333 22 463 140 7.8 82 2.6 18.01
CA 0.60 0.60 1 80 138 230 2 3.3 90 3.0 0.60
DR 0.20 0.20 80 106 530 1 5.0 110 3.0 0.20
Total 3.61 35.18 53.82 92.61 3 76 37479 4 405 603 6.5 90 2.5 92.61
cl. expl. 4% 38 % 58 % 100 % 100 %
4 FA 87.76 87.76 97 80 28451 96 324 644 7.3 74 3.0 87.76
MO 2.38 2.38 3 80 1190 4 500 33 13.9 60 1.0 2.38
Total 2.38 87.76 90.14 2 80 29641 4 329 677 7.5 73 2.9 90.14
cl. expl. 3% 97 % 100 % 100 %
5 FA 121.95 121.95 64 89 31495 57 258 1082 8.9 63 3.0 121.95
MO 47.47 19.09 66.56 35 87 22897 41 344 719 10.8 57 3.3 66.56
DU 2.49 2.49 1 90 1007 2 404 30 12.0 55 3.0 2.49
Total 171.91 19.09 191.00 5 89 55399 7 290 1831 9.6 61 3.1 191.00
cl. expl. 90 % 10 % 100 % 100 %
6 FA 0.44 9.01 9.45 17 90 1704 13 180 86 9.1 47 3.0 9.45

MO 19.30 24.99 44.29 78 85 11349 84 256 453 10.2 50 3.6 44.29
CA 0.84 0.84 1 90 103 1 123 6 7.1 45 3.0 0.84
LA 0.89 0.74 1.63 3 85 308 2 189 19 11.7 45 3.5 1.63
BR 0.32 0.32 1 91 62 194 4 12.5 45 3.0 0.32
Total 0.44 30.36 25.73 56.53 2 86 13526 2 239 568 10.0 49 3.4 56.53
cl. expl. 1% 53 % 46 % 100 % 100 %
7 FA 25.63 1220.52 63.72 1309.87 66 89 141598 58 108 9317 7.1 33 3.0 1309.87
MO 547.71 62.37 610.08 30 86487 88870 37 146 5442 8.9 28 3.1 610.08
7 PAM 2.47 22.84 25.31 1 89 2124 1 84 60 2.4 26 2.9 25.31
CA 0.43 14.89 4.93 20.25 1 89 2219 1 110 149 7.4 42 3.2 20.25
LA 20.07 1.41 21.48 1 90 3253 1 151 228 10.6 31 3.1 21.48
BR 10.51 10.51 1 89 2208 1 210 118 11.2 38 3.0 10.51
DU 4.21 4.21 90 1458 1 346 50 11.9 48 3.0 4.21
DT 0.24 3.01 3.25 89 136 42 22 6.8 24 2.9 3.25
DM 0.24 0.94 1.18 91 16 14 4 3.4 15 2.8 1.18
Total 29.01 1844.70 132.43 2006.14 55 88 241882 29 121 15390 7.7 31 3.1 2006.14
cl. expl. 1% 92 % 7% 100 % 100 %
5.99 232.18 3167.72 256.52 3662.41 100 80 836711 100 228 22628 6.2 70 3.0 139.16 238.04 3285.21
TOTAL 6% 87 % 7% 100 % 4% 6% 90 %
488
1071
1072

1 FA 83.16 775.61 70.78 929.55 83 67 350806 85 377 2530 2.7 141 3.0 82.12 202.19 645.24
MO 10.92 158.12 7.42 176.46 16 53 55424 14 314 453 2.6 120 3.0 56.55 33.93 85.98
PAM 11.12 11.12 1 72 3433 1 309 8 0.7 115 3.0 1.29 9.83
CA 0.90 0.54 1.44 45 300 208 2 1.4 96 3.4 0.49 0.63 0.32
BR 0.16 0.16 81 75 469 1 6.3 115 3.0 0.16
Total 94.08 945.91 78.74 1118.73 31 65 410038 49 367 2994 2.7 137 3.0 139.16 238.04 741.53
cl. expl. 8% 85 % 7% 100 % 12 % 21 % 67 %
2 FA 64.87 22.21 87.08 82 78 38752 80 445 469 5.4 107 2.3 87.08
MO 8.60 5.72 14.32 13 77 8467 17 591 78 5.4 101 2.4 14.32
CA 5.33 0.53 5.86 5 78 1527 3 261 18 3.1 100 3.1 5.86
Total 73.47 33.26 0.53 107.26 3 78 48746 6 454 565 5.3 106 2.3 107.26
cl. expl. 69 % 31 % 100 % 100 %
3 FA 35.18 38.62 73.80 80 77 28902 78 392 460 6.2 92 2.5 73.80
MO 3.61 14.40 18.01 19 72 8333 22 463 140 7.8 82 2.6 18.01
CA 0.60 0.60 1 80 138 230 2 3.3 90 3.0 0.60
DR 0.20 0.20 80 106 530 1 5.0 110 3.0 0.20
Total 3.61 35.18 53.82 92.61 3 76 37479 4 405 603 6.5 90 2.5 92.61
cl. expl. 4% 38 % 58 % 100 % 100 %
4 FA 87.76 87.76 97 80 28451 96 324 644 7.3 74 3.0 87.76
MO 2.38 2.38 3 80 1190 4 500 33 13.9 60 1.0 2.38
Total 2.38 87.76 90.14 2 80 29641 4 329 677 7.5 73 2.9 90.14
cl. expl. 3% 97 % 100 % 100 %
5 FA 121.95 121.95 64 89 31495 57 258 1082 8.9 63 3.0 121.95
MO 47.47 19.09 66.56 35 87 22897 41 344 719 10.8 57 3.3 66.56
DU 2.49 2.49 1 90 1007 2 404 30 12.0 55 3.0 2.49
Total 171.91 19.09 191.00 5 89 55399 7 290 1831 9.6 61 3.1 191.00
cl. expl. 90 % 10 % 100 % 100 %
6 FA 0.44 9.01 9.45 17 90 1704 13 180 86 9.1 47 3.0 9.45

MO 19.30 24.99 44.29 78 85 11349 84 256 453 10.2 50 3.6 44.29
CA 0.84 0.84 1 90 103 1 123 6 7.1 45 3.0 0.84
LA 0.89 0.74 1.63 3 85 308 2 189 19 11.7 45 3.5 1.63
BR 0.32 0.32 1 91 62 194 4 12.5 45 3.0 0.32
Total 0.44 30.36 25.73 56.53 2 86 13526 2 239 568 10.0 49 3.4 56.53
cl. expl. 1% 53 % 46 % 100 % 100 %
7 FA 25.63 1220.52 63.72 1309.87 66 89 141598 58 108 9317 7.1 33 3.0 1309.87
MO 547.71 62.37 610.08 30 86489 88870 37 146 5442 8.9 28 3.1 610.08
7 PAM 2.47 22.84 25.31 1 89 2124 1 84 60 2.4 26 2.9 25.31
CA 0.43 14.89 4.93 20.25 1 89 2219 1 110 149 7.4 42 3.2 20.25
LA 20.07 1.41 21.48 1 90 3253 1 151 228 10.6 31 3.1 21.48
BR 10.51 10.51 1 89 2208 1 210 118 11.2 38 3.0 10.51
DU 4.21 4.21 90 1458 1 346 50 11.9 48 3.0 4.21
DT 0.24 3.01 3.25 89 136 42 22 6.8 24 2.9 3.25
DM 0.24 0.94 1.18 91 16 14 4 3.4 15 2.8 1.18
Total 29.01 1844.70 132.43 2006.14 55 88 241882 29 121 15390 7.7 31 3.1 2006.14
cl. expl. 1% 92 % 7% 100 % 100 %
5.99 232.18 3167.72 256.52 3662.41 100 80 836711 100 228 22628 6.2 70 3.0 139.16 238.04 3285.21
TOTAL 6% 87 % 7% 100 % 4% 6% 90 %
490
1073
1074
16.3. EVIDENE PRIVIND CONDIIILE NATURALE I DE VEGETAIE


0 0 105.97 105.97 100
TOTAL 105.97 105.97 3
% 100 100
4311 4161 359.11 54.00 67.61 480.72 480.72 100
TOTAL 359.11 54.00 67.61 480.72 480.72 12
% 75 11 14 100 100
4322 4114 973.41 278.96 1252.37 1252.37 100
TOTAL 973.41 278.96 1252.37 1252.37 31
% 78 22 100 100
4410 4115 1.63 1.63 1.63 100
TOTAL 1.63 1.63 1.63
% 100 100 100
4420 4114 1348.73 252.48 1601.21 1601.21 100
TOTAL 1348.73 252.48 1601.21 1601.21 39
% 84 16 100 100
5241 4241 0.72 0.72 0.72 100
TOTAL 0.72 0.72 0.72
% 100 100 100
5242 4212 302.35 0.69 61.63 364.67 364.67 100
TOTAL 302.35 0.69 61.63 364.67 364.67 9
% 83 17 100 100
5243 4211 239.82 6.52 246.34 246.34 100
TOTAL 239.82 6.52 246.34 246.34 6
% 97 3 100 100
TOTAL UP 239.82 2624.49 361.46 0.69 653.59 67.61 3947.66 105.97 4053.63 100
% 6 66 9 17 2 97 3 100
491

00 105.97 105.97 3
100 100
41 FAGETE PURE 2322.14 360.74 585.44 67.61 3335.93 3335.93 82
MONTANE 69 11 18 2 100 100
42 FAGETE PURE 239.82 302.35 0.72 0.69 68.15 611.73 611.73 15
DE DEALURI 39 50 11 100 100
TOTAL UP 239.82 2624.49 361.46 0.69 653.59 67.61 3947.66 105.97 4053.63 100
% 6 66 9 17 2 97 3 100
3225.77 0.69 721.20 3947.66 105.97 4053.63 100
% 82 18 97 3 100
492
1075
1076


tia Categ. de < 16 G. 16 - 30 G 31 - 40 G > 40 G
04 - 06 3.08 3.08 3.08
06 - 08 7.37 7.37 7.37
08 - 10 29.94 29.94 29.94
10 - 12 64.48 64.48 64.48
12 - 14 1.10 1.10 1.10
105.97 105.97 105.97
TOTAL 100 % 100 % 100 %
41 04 - 06 12.27 14.25 2.29 12.27 14.25 2.29 28.81
06 - 08 2.90 54.11 49.90 80.42 28.48 44.77 6.42 3.12 91.91 97.79 80.42 270.12
08 - 10 12.29 82.77 11.30 233.90 294.06 249.65 93.69 12.14 19.38 70.38 6.07 410.26 388.97 286.40 1085.63
10 - 12 499.25 507.07 16.25 137.62 440.69 323.13 5.56 1.63 2.24 644.67 949.39 339.38 1933.44
12 - 14 6.05 0.60 11.28 11.28 6.05 0.60 17.93
514.44 595.89 28.15 449.18 798.90 655.49 127.73 58.54 19.38 79.04 3.12 6.07 1170.39 1456.45 709.09 3335.93
TOTAL 45 % 53 % 2% 24 % 42 % 34 % 63 % 28 % 9% 89 % 4% 7% 35 % 44 % 21 % 100 %
42 04 - 06 3.71 12.43 158.01 0.96 0.72 5.82 13.15 167.54 0.96 181.65
06 - 08 129.95 159.29 86.57 6.21 0.87 136.16 160.16 86.57 382.89
08 - 10 43.60 3.59 43.60 3.59 47.19
3.71 185.98 320.89 87.53 6.93 6.69 192.91 331.29 87.53 611.73
TOTAL 100 % 31 % 54 % 15 % 51 % 49 % 32 % 54 % 14 % 100 %
04 - 06 3.08 3.71 24.70 172.26 3.25 0.72 5.82 28.50 181.79 3.25 213.54
06 - 08 10.27 184.06 209.19 166.99 34.69 45.64 6.42 3.12 235.44 257.95 166.99 660.38
08 - 10 42.23 82.77 11.30 277.50 297.65 249.65 93.69 12.14 19.38 70.38 6.07 483.80 392.56 286.40 1162.76
10 - 12 563.73 507.07 16.25 137.62 440.69 323.13 5.56 1.63 2.24 709.15 949.39 339.38 1997.92
12 - 14 1.10 6.05 0.60 11.28 12.38 6.05 0.60 19.03
620.41 599.60 28.15 635.16 1119.79 743.02 134.66 65.23 19.38 79.04 3.12 6.07 1469.27 1787.74 796.62 4053.63
TOTAL UP 50 % 48 % 2% 25 % 45 % 30 % 61 % 30 % 9% 89 % 4% 7% 36 % 44 % 20 % 100 %
TOTAL 1248.16 2497.97 219.27 88.23 4053.63
CAT. INCL. 31 % 62 % 5% 2% 100 %
493

< 16 G. 16 - 30 G 31 - 40 G > 40 G
105.97 105.97 105.97
100 % 100 % 100 %
4 FM1+FD4 514.44 595.89 28.15 449.18 798.90 655.49 127.73 58.54 19.38 79.04 3.12 6.07 1170.39 1456.45 709.09 3335.93
45 % 53 % 2% 24 % 42 % 34 % 63 % 28 % 9% 89 % 4% 7% 35 % 44% 21 % 100 %
5 FD3 3.71 185.98 320.89 87.53 6.93 6.69 192.91 331.29 87.53 611.73
100 % 31 % 54 % 15 % 51 % 49 % 32 % 54% 14 % 100 %
TOTAL 620.41 599.60 28.15 635.16 1119.79 743.02 134.66 65.23 19.38 79.04 3.12 6.07 1469.27 1787.74 796.62 4053.63
50 % 48 % 2% 25 % 45 % 30 % 61 % 30 % 9% 89 % 4% 7% 36 % 44% 20 % 100 %
494
1077

3B 4A 5B 5C 6E 8C 9 B 15 A 16 A 16 C 20 A 20 B 20 C 21 A 26 A
28 A 28 E 28 F 36 C 44 A 45 B 50 A 58 B 64 A 65 66 C 66 D 67 B 68 B 69 B
70 B 71 B 72 C 73 C 74 C 81 B 82 D 90 B 91 B 102 B
29 E 33 A 34 B 35 F 36 B 37 A 42 C 43 B 44 B 47 C 48 B 48 C 49 B 49 C 50 B
495
1 6 . 3 . 6 . REPARTITIA SUPRAFETELOR IN RAPORT CU EROZIUNEA

intensitatea 0.1 - 0.4 0.5 - 0.7 0.8 - 1.0
Fara eroziune 0 - 15 196.72 258.79 792.65 1248.16
16 - 25 130.44 137.20 1267.47 1535.11
26 - 30 51.37 84.73 826.76 962.86
31 - 35 3.87 66.89 70.76
> 35 224.52 12.22 236.74
Total 378.53 709.11 2965.99 4053.63
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Slaba 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Moderata 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Puternica 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
F. puternica 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Excesiva 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Total
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Slaba 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Moderata 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Puternica 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
496

intensitatea 0.1 - 0.4 0.5 - 0.7 0.8 - 1.0
Puternica > 35
F. puternica 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Excesiva 0 - 15
16 - 25
26 - 30
31 - 35
> 35
Total
T o t a l UP 0 - 15 196.72 258.79 792.65 1248.16
16 - 25 130.44 137.20 1267.47 1535.11
26 - 30 51.37 84.73 826.76 962.86
31 - 35 3.87 66.89 70.76
> 35 224.52 12.22 236.74
378.53 709.11 2965.99 4053.63
497


PB, ZN, CD, CU, FE
de la termoficare
T o t a l poluare
T o t a l UP 4053.63
498
1082
16.4. EVIDENE AJUTTOARE PENTRU ÎNTOCMIREA PLANURILOR DE REGLEMENTARE A PROCESULUI DE PRODUCIE

LEMNOAS
1 6 . 4 . 1 . REPARTITIA ARBORETELOR EXPLOATABILE PE SUBUNITATI, URGENTE DE REGENERARE, ACCESIBILITATE SI SPECII

Total FAG MOLID PALTIN M. CARPEN Alte specii

URG ACC Spr. Vol. Crs. Spr. Vol. Crs. Spr. Vol. Crs. Spr. Vol. Crs. Spr. Vol. Crs. Spr. Vol. Crs.
Ha Mc Mc Ha Mc Mc Ha Mc Mc Ha Mc Mc Ha Mc Mc Ha Mc Mc
3 T 848.79 380283 2993 732.32 326738 2563 100.30 48511 402 9.83 3307 8 6.18 1652 19 0.16 75 1
100 % 100 % 100 % 86 % 86 % 86 % 12 % 13 % 13 % 1% 1% 1% 1%
1+2+3 A 1114.57 404572 3079 925.27 347290 2588 179.06 54451 479 8.20 2341 7 1.88 415 4 0.16 75 1
N 111.42 54212 480 91.36 42268 411 11.72 9440 52 2.92 1092 1 5.42 1412 16
T 1225.99 458784 3559 1016.63 389558 2999 190.78 63891 531 11.12 3433 8 7.30 1827 20 0.16 75 1
100 % 100 % 100 % 82 % 85 % 84 % 16 % 14 % 15 % 1% 1% 1% 1%
SUP A 3454.40 765250 21400 2450.50 565146 13565 909.40 185148 7158 26.84 3568 51 22.23 2759 149 45.43 8629 477
N 208.01 71461 1228 168.96 56562 1023 22.70 11382 160 9.59 1989 17 6.76 1528 28
T 3662.41 836711 22628 2619.46 621708 14588 932.10 196530 7318 36.43 5557 68 28.99 4287 177 45.43 8629 477
100 % 100 % 100 % 72 % 74 % 65 % 25 % 23 % 32 % 1% 1% 1% 1% 1% 1% 1% 2%
499
16.4.2. REPARTITIA SPECIILOR IN RAPORT CU EXPOLATABILITATEA

SI PARTICIPAREA IN AMESTEC
AMESTEC
Total
Specia Exploatabilitate >=80 % 50 - 80 % 30 - 50 % < 30 %
Ha Ha Ha Ha Ha
FA 37.74 153.47 53.13 15.88 260.22
EX. 125.56 416.53 371.26 103.28 1016.63
PREEX. 148.82 2.97 1.07 8.70 161.56
NEEX. 1032.89 283.18 74.90 50.30 1441.27
TOTAL 1345.01 856.15 500.36 178.16 2879.68
MO 7.18 3.02 0.51 5.69 16.40
EX. 25.16 78.60 40.15 46.87 190.78
PREEX. 7.96 6.44 5.99 20.39
NEEX. 263.04 161.62 119.57 176.70 720.93
TOTAL 303.34 243.24 166.67 235.25 948.50
PAM 1.61 1.36 2.97
EX. 11.12 11.12
NEEX. 25.31 25.31
TOTAL 1.61 37.79 39.40
CA 0.47 1.28 1.75
EX. 7.30 7.30
PREEX. 0.60 0.60
NEEX. 0.41 1.12 19.56 21.09
TOTAL 0.41 1.59 28.74 30.74
LA 2.51 2.51
NEEX. 1.41 21.70 23.11
TOTAL 3.92 21.70 25.62
BR 0.16 0.16
EX. 0.16 0.16
NEEX. 4.16 6.67 10.83
TOTAL 4.16 6.99 11.15
DU NEEX. 2.49 4.21 6.70
TOTAL 2.49 4.21 6.70
ME NEEX. 2.71 2.71
TOTAL 2.71 2.71
CAS 1.24 1.24
TOTAL 1.24 1.24
SAC NEEX. 1.18 1.18
TOTAL 1.18 1.18
DT NEEX. 0.54 0.54
TOTAL 0.54 0.54
DR PREEX. 0.20 0.20
TOTAL 0.20 0.20
46.53 156.49 56.62 25.61 285.25
EX. 150.72 495.13 411.41 168.73 1225.99
PREEX. 156.78 2.97 7.51 15.49 182.75
NEEX. 1295.93 451.86 197.00 308.88 2253.67
TOTAL UP 1649.96 1106.45 672.54 518.71 3947.66
42 % 28 % 17 % 13 %
500
16.4.3. STABILIREA VARSTEI MEDII A EXPLOATABILITATII SI A CICLULUI

Arborete nat. partial derivate
TOTAL ARBORETE artif. de prod. sup. si mij.
SUP Specia Suprafata Clp TE Ciclu Suprafata Clp TE Ciclu
Ha % Med Med Ha % Med Med
A 1 FA 2619.46 72 3.0 110 2618.41 73 3.0 110
2 MO 932.10 25 3.1 104 867.69 24 3.0 104
3 PAM 36.43 1 2.9 110 36.43 1 2.9 110
4 CA 28.99 1 3.2 111 28.99 1 3.2 111
5 LA 23.11 1 3.1 106 20.96 1 3.0 107
6 BR 10.99 3.0 104 10.99 3.0 104
7 DU 6.70 3.0 106 6.70 3.0 106
8 DR 0.20 3.0 110 0.20 3.0 110
9 DT 3.25 2.9 104 3.25 2.9 104
10 DM 1.18 2.8 110 1.18 2.8 110
TOTAL 3662.41 100 3.0 108 110 3594.80 100 3.0 109 110
501
16.4.4. LISTA UNITATILOR AMENAJISTICE EXPLOATABILE SI PREEXPLOATABILE

Var- UA SPR CNS Var-VolumCRS UA SPR CNS Var-VolumCRS

SUP EX UA SPR CNS sta VolumCRS sta sta
Ha Mc Mc Ha Mc Mc Ha Mc Mc
A 1 1B 26.62 0.6 140 7800 56 1C 2.89 0.3 140 422 4 4C 4.22 0.8 130 1692 12
5B 21.38 0.8 130 8894 58 5C 10.09 0.4 180 1745 9 6C 26.43 0.8 180 10333 70
6G 3.77 0.3 120 686 6 6H 2.15 0.7 140 765 5 7A 8.31 0.7 180 3058 25
7B 12.51 0.7 125 4392 49 7D 6.49 0.8 120 3018 23 8E 2.29 0.4 110 492 6
9A 35.43 0.8 110 14952 135 9C 8.50 0.8 150 4013 30 9D 4.35 0.8 110 1580 24
10 21.37 0.8 120 9595 86 11 A 23.19 0.7 140 8302 62 11 C 15.13 0.6 140 4856 35
12 A 25.73 0.8 150 11604 85 12 C 2.42 0.5 150 577 4 14 C 8.94 0.8 150 3719 24
15 B 23.88 0.8 135 10054 90 21 D 20.86 0.4 160 5049 34 21 E 3.04 0.3 130 395 5
22 A 34.42 0.8 150 17245 86 23 A 49.34 0.8 180 24719 127 24 A 49.92 0.8 150 24860 135
25 15.57 0.3 140 2398 16 26 B 29.93 0.7 150 10715 72 26 C 6.86 0.7 150 2291 18
26 E 14.53 0.7 180 5420 31 27 C 3.82 0.6 110 1199 10 29 A 1.79 0.7 85 789 11
29 C 24.33 0.7 125 9635 90 29 D 17.29 0.5 180 4599 35 29 H 5.29 0.6 125 1740 16
30 A 3.65 0.4 120 960 7 30 E 4.68 0.6 125 1666 16 32 C 6.95 0.2 120 931 7
33 D 13.90 0.2 120 1793 16 34 A 19.52 0.2 120 1035 20 35 B 5.15 0.2 120 535 5
35 D 17.54 0.2 120 2350 16 35 H 13.31 0.4 120 3753 30 38 A 7.31 0.1 120 943 3
41 B 3.61 0.8 120 1567 14 42 B 13.45 0.8 130 6577 39 46 A 27.08 0.4 130 5822 38
47 A 38.66 0.3 175 5374 42 49 D 14.79 0.4 180 3757 20 66 A 2.63 0.8 95 976 14
66 B 5.08 0.8 100 2027 27 66 E 0.87 0.8 130 445 2 76 A 35.90 0.8 130 14719 89
76 B 4.10 0.8 180 1632 12 77 A 16.67 0.8 130 7618 51 78 A 7.67 0.6 180 2401 14
78 B 12.35 0.8 180 4842 27 78 E 2.22 0.7 180 817 4 78 F 3.10 0.8 130 1224 8
79 A 25.81 0.5 180 6245 35 80 A 12.14 0.8 180 4819 24 80 B 20.92 0.8 180 8137 63
82 C 6.71 0.8 180 2610 15 84 H 2.29 0.8 180 946 6 85 A 18.91 0.4 180 4501 24
85 B 10.74 0.8 180 4102 27 85 C 12.03 0.4 130 2346 15 93 A 14.25 0.8 100 6114 70
93 D 13.81 0.8 115 9542 62 94 A 2.29 0.7 110 710 10 94 B 14.57 0.8 110 7008 86
94 F 3.59 0.7 110 1633 19 95 A 10.02 0.8 110 4720 52 95 D 5.01 0.8 115 2865 20
95 E 12.06 0.8 115 6681 50 95 G 8.34 0.7 110 3461 39 95 H 1.64 0.8 115 869 6
96 A 0.87 0.6 150 310 2 97 A 17.90 0.8 120 10722 73 98 A 34.98 0.8 110 16510 181
98 B 1.41 0.8 110 935 7 99 A 8.11 0.7 110 3503 38 99 B 6.21 0.8 115 3143 35
99 D 0.80 0.7 110 380 4 100 E 3.90 0.8 85 2005 28 103 B 25.15 0.8 125 13178 126
103 E 3.00 0.7 135 1095 11 103 F 11.37 0.8 125 5958 56 105 B 14.13 0.7 180 5440 25
109 B 30.34 0.8 130 13986 167 110 A 9.13 0.8 130 5122 58 110 B 4.86 0.3 115 696 7
110 C 5.43 0.4 120 1125 13
Total SUP pentru UA exploatabile 1225.99 0.7 142 458784 3559
2 28 C 7.96 0.7 80 3510 56 30 B 2.67 0.7 90 921 13 35 G 6.79 0.7 75 2879 38
35 I 1.96 0.8 85 796 12 37 C 1.26 0.7 75 572 7 62 23.79 0.8 75 8232 190
63 18.04 0.8 75 6567 154 99 E 2.28 0.8 85 944 14 100 B 11.17 0.7 100 4692 59
100 F 10.45 0.8 90 4170 66 100 G 9.26 0.7 100 3889 49 102 A 20.96 0.8 75 6476 156
102 C 6.02 0.8 90 2299 36 102 E 12.85 0.8 95 5436 86 102 H 1.90 0.8 95 804 13
108 B 45.39 0.8 75 14933 331
Total SUP pentru UA preexploatabile 182.75 0.8 81 67120 1280
Total SUP pentru UA exploatabile si preexploatabile 1408.74 525904 4839
Total UP pentru UA exploatabile 1225.99 0.7 142 458784 3559
Total UP pentru UA preexploatabile 182.75 0.8 81 67120 1280
Total UP pentru UA exploatabile si preexploatabile 1408.74 0.7 134 525904 4839
502
1086
16.5. EVIDENE PRIVIND ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER I A POSIBILITII DE PRODUSE PRINCIPALE I SECUNDARE
16.5.1. ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER SI A POSIBILITATII DECENALE DE PRODUSE PRINCIPALE SI SECUNDARE
Drum / TOTAL
105.97
T. 105.97
FE017 2.89 0.10 2.89 2.89 422 442 442 442
FE018 214.68 0.70 184.30 41.83 142.47 126 2775 2775 830 3731
FE019 166.34 0.36 166.34 131.37 50976 34.97 9417 9417 314 110 424 512 10353
FE025 130.11 0.45 130.11 33.91 13644 96.20 4105 4105 643 335 978 5083
FE026 23.95 0.29 23.95 13.86 2431 10.09 2506 2506 4 4 2510
FE027 412.82 0.55 408.03 295.24 128430 112.79 37047 37047 179 257 436 266 37749
FE028 62.45 0.29 62.45 52.30 17724 10.15 6151 6151 38 38 6189
FE029 425.01 0.34 409.81 116.15 24639 11.42 282.24 16288 16288 1056 564 1620 425 18333
FE030 38.07 0.20 38.07 38.07 43 257 300 300
FE031 807.46 0.52 761.77 116.96 22400 9.22 635.59 23150 23150 66 13781 523 14304 464 37984
FE032 572.19 0.34 426.14 77.73 29088 348.41 7920 7920 1063 7697 7697 704 17384
FE033 212.06 0.30 212.06 107.01 38594 105.05 12408 12408 2164 2164 14572
FE034 27.42 0.11 26.16 26.16 362 32 394 9 403
FE035 152.12 0.39 152.12 45.75 19091 106.37 6193 6193 752 496 1248 124 7565
FE036 102.80 0.19 88.72 64.13 27982 24.59 8333 8333 280 2 282 114 8729
FE037 409.80 0.72 388.83 42.70 22143 99.32 246.81 5300 149 5449 1405 6854
T.FE 3760.17 0.46 3481.75 1100.00 397564 161.79 2219.96 133960 133960 1255 35346 2767 38113 4853 178181
FN003 73.87 1.80 73.87 68.77 35767 5.10 128 128 56 10 66 604 798
FN004 75.68 1.51 75.68 43.09 20013 20.96 11.63 252 252 569 821
FN005 37.94 1.62 31.11 14.13 5440 16.98 1662 1662 275 5 5 1942
T.FN 187.49 1.65 180.66 125.99 61220 20.96 33.71 1790 1790 275 308 15 323 1173 3561
TOTAL 4053.63 0.50 3662.41 1225.99 458784 182.75 2253.67 135750 135750 1530 35654 2782 38436 6026 181742
503
ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER SI A POSIBILITATII DECENALE DE PRODUSE PRINCIPALE SI SECUNDARE
Drum / TOTAL
0.1 - 0.3 1808.96 0.20 1575.37 462.30 169706 56.07 1057.00 50290 50290 155 16971 1317 18288 2563 71296
0.4 - 0.6 1245.53 0.50 1135.57 356.15 121463 18.50 760.92 41164 41164 1281 9540 938 10478 1308 54231
0.7 - 0.9 542.00 0.79 522.58 228.10 97264 44.75 249.73 33065 33065 37 4636 504 5140 589 38831
1.0 - 1.2 249.13 1.05 220.88 68.02 16139 63.43 89.43 9441 9441 57 2539 2539 713 12750
1.3 - 1.6 99.73 1.51 99.73 26.47 11684 73.26 1835 18 1853 221 2074
> 1.6 108.28 2.06 108.28 84.95 42528 23.33 1790 1790 133 5 138 632 2560
TOTAL 4053.63 0.50 3662.41 1225.99 458784 182.75 2253.67 135750 135750 1530 35654 2782 38436 6026 181742
1087
504
PARTEA A IV – A
505
cu privire la exploatri i împduriri
17.2. Evidena dinamicii procesului de regenerare natural
506

17.1. EVIDENA I BILANUL
aplicrii anuale a prevederilor amenajamentului cu privire la exploatri i împduriri
Produse din care:
Total Lucrri
Tieri Tieri
(col.3+ de
Tieri de Dega- de de
Specificri Cur iri Rrituri 6+8+9 împdu-
regenerare jri conser- igien
+ 10) riri
vare
ha m3 ha ha m3 ha m3 m3 m3 m3 ha
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Sarcina anual 93,73 13575 32,26 45,23 278 152,25 3565 153 603 18174 13,93
Sarcina pe deceniu
937,32 135750 322,61 452,33 2782 1522,46 35654 1530 6026 181742 139,31
2022 - 2031
Realizat în anul I
2022 - 2023
Rmas de realizat
în restul de 9 ani
2023 - 2024
Rmas de realizat
în restul de 8 ani
Realizat în anul III
2024 - 2025
Rmas de realizat
în restul de 7 ani
2025 - 2026
Rmas de realizat
în restul de 6 ani
Realizat în anul V
2026 - 2027
Rmas de realizat
în restul de 5 ani
2027 - 2028
Rmas de realizat
în restul de 4 ani
2028 - 2029
Rmas de realizat
în restul de 3 ani
2029 - 2030
Rmas de realizat
în restul de 2 ani
2030 - 2031
Rmas de realizat
în restul de 1 an
Realizat în anul X
2031
Realizat în total
pe deceniu
Rmas de realizat
din sarcina decenal
Realizat în plus
fa de prevederi
Realizat în minus
faa de prevederi
507
O.S. Firiza
U.P. IV Blidar
17.2. EVIDENA DINAMICII PROCESULUI DE REGENERARE NATURAL
u.a.
descrier. semini.
Suprafaa-ha
utiliz. în anul Specificri 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031
Compoziia el
amenajrii
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.
Fructificaia
Felul tierii
0,6
1B Completri la regenerri
9FA1MO
26,62 naturale
de 10 ani
7FA2MO1LA Îngrijirea semini ului
0,7S, mixt
Înlimea. Rspândirea
Fructificaia
Felul tierii
0,3
1C Completri la regenerri
9FA1MO
2,89 naturale
de 10 ani
0,7S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,8
6FA4MO
4,22 naturale
de 10 ani
7FA2MO1PAM Îngrijirea semini ului
0,5S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,8
7FA3MO
21,38 naturale
de 10 ani
0,6S, mixt
508
1091
1092

u.a.
descrier. semini.
Suprafaa-ha
Compoziia el
amenajrii
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.
Fructificaia
Felul tierii
0,4
10FA
10,09 naturale
de 10 ani
0,7S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,8
7FA3MO
26,43 naturale
de 10 ani
0,5S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,3
6G Completri la regenerri
5FA5MO
3,77 naturale
de 10 ani
5MO4FA1PAM Îngrijirea semini ului
0,7S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,7
6H Completri la regenerri
6FA4MO
2,15 naturale
de 10 ani
0,5S, mixt
509
u.a.
descrier. semini.
Suprafaa-ha
Compoziia el
amenajrii
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.
Fructificaia
Felul tierii
0,7
7A Completri la regenerri
10FA
8,31 naturale
de 10 ani
0,3S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,4
8E Completri la regenerri
6FA4MO
2,29 naturale
de 10 ani
6FA4MO Îngrijirea semini ului
0,7S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,8
5FA5MO
8,50 naturale
de 10 ani
0,2S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,7
7FA3MO
23,19 naturale
de 10 ani
0,3S, mixt
510
1093
1094

u.a.
descrier. semini.
Suprafaa-ha
Compoziia el
amenajrii
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.
Fructificaia
Felul tierii
0,6
7FA3MO
15,13 naturale
de 10 ani
0,3S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,8
10FA
25,73 naturale
de 10 ani
0,3S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,5
10FA
2,42 naturale
de 10 ani
0,3S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,8
10FA
8,94 naturale
de 10 ani
0,5S, mixt
511
u.a.
descrier. semini.
Suprafaa-ha
Compoziia el
amenajrii
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.
Fructificaia
Felul tierii
0,8
10FA
23,88 naturale
de 10 ani
0,3S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,4
21D Completri la regenerri
10FA
20,86 naturale
de 10 ani
0,7S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,3
10FA
3,04 naturale
de 10 ani
0,7S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,8
10FA
34,42 naturale
de 10 ani
0,3S, mixt
512
1095
1096

u.a.
descrier. semini.
Suprafaa-ha
Compoziia el
amenajrii
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.
Fructificaia
Felul tierii
0,8
10FA
49,34 naturale
de 10 ani
0,3S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,8
10FA
49,92 naturale
de 10 ani
0,3S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,3
25 Completri la regenerri
10FA
15,57 naturale
de 10 ani
0,7S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,7
10FA
29,93 naturale
de 10 ani
0,5S, mixt
513
u.a.
descrier. semini.
Suprafaa-ha
Compoziia el
amenajrii
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.
Fructificaia
Felul tierii
0,7
10FA
6,86 naturale
de 10 ani
0,5S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,7
10FA
14,53 naturale
de 10 ani
0,5S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,6
8FA2MO
3,82 naturale
de 10 ani
0,4S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,7
6FA4MO
24,33 naturale
de 5 ani
0,3S, mixt
514
1097
1098

u.a.
descrier. semini.
Suprafaa-ha
Compoziia el
amenajrii
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.
Fructificaia
Felul tierii
0,5
5FA5MO
17,29 naturale
de 10 ani
0,7S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,6
6FA4MO
5,29 naturale
de 5 ani
0,3S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,4
5FA5MO
3,65 naturale
de 10 ani
0,6S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,6
5FA5MO
4,68 naturale
de 10 ani
0,4S, mixt
515
u.a.
descrier. semini.
Suprafaa-ha
Compoziia el
amenajrii
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.
Fructificaia
Felul tierii
0,2
7MO3FA
6,95 naturale
de 10 ani
0,7S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,2
8MO2FA
13,90 naturale
de 10 ani
0,7S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,2
8MO2FA
19,52 naturale
de 10 ani
0,7S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,2
7MO3FA
5,15 naturale
de 10 ani
0,7S, mixt
516
1099
1100

u.a.
descrier. semini.
Suprafaa-ha
Compoziia el
amenajrii
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.
Fructificaia
Felul tierii
0,2
7MO3FA
17,54 naturale
de 10 ani
0,7S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,4
8MO2FA
13,31 naturale
de 10 ani
0,6S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,1
8MO2FA
7,31 naturale
de 10 ani
0,7S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,8
8FA2MO
13,45 naturale
de 10 ani
0,3S, mixt
517
u.a.
descrier. semini.
Suprafaa-ha
Compoziia el
amenajrii
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.
Fructificaia
Felul tierii
0,4
10FA
27,08 naturale
de 10 ani
0,7S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,4
9FA1MO
38,66 naturale
de 10 ani
0,7S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,4
10FA
14,79 naturale
de 10 ani
0,7S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,8
10FA
0,87 naturale
de 10 ani
0,3S, mixt
518
1101
1102

u.a.
descrier. semini.
Suprafaa-ha
Compoziia el
amenajrii
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.
Fructificaia
Felul tierii
0,8
10FA
35,90 naturale
de 10 ani
0,5S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,8
10FA
4,10 naturale
de 10 ani
0,5S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,8
10FA
16,67 naturale
de 10 ani
0,4S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,6
10FA
7,67 naturale
de 10 ani
0,5S, mixt
519
u.a.
descrier. semini.
Suprafaa-ha
Compoziia el
amenajrii
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.
Fructificaia
Felul tierii
0,8
9FA1MO
12,35 naturale
de 10 ani
0,4S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,7
9FA1MO
2,22 naturale
de 10 ani
0,4S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,8
78F Completri la regenerri
9FA1MO
3,10 naturale
de 10 ani
0,4S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,5
8FA2MO
25,81 naturale
de 10 ani
0,4S, mixt
520
1103
1104

u.a.
descrier. semini.
Suprafaa-ha
Compoziia el
amenajrii
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.
Fructificaia
Felul tierii
0,8
10FA
12,14 naturale
de 10 ani
0,4S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,8
10FA
20,92 naturale
de 10 ani
0,5S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,8
10FA
6,71 naturale
de 10 ani
0,4S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,8
10FA
2,29 naturale
de 10 ani
0,3S, mixt
521
u.a.
descrier. semini.
Suprafaa-ha
Compoziia el
amenajrii
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.
Fructificaia
Felul tierii
0,4
10FA
18,91 naturale
de 10 ani
0,7S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,8
10FA
10,74 naturale
de 10 ani
0,3S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,4
10FA
12,03 naturale
de 10 ani
0,7S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,6
10FA
0,87 naturale
de 10 ani
7FA2PAM1MO Îngrijirea semini ului
0,5S, mixt
522
1105
1106

u.a.
descrier. semini.
Suprafaa-ha
Compoziia el
amenajrii
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.
Fructificaia
Felul tierii
0,7
10FA
3,00 naturale
de 10 ani
7FAPAM1CI Îngrijirea semini ului
0,3S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,7
10FA
14,13 naturale
de 10 ani
0,5S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,8
10FA
30,34 naturale
de 10 ani
6FA3PAM1CI Îngrijirea semini ului
0,3S, mixt
Fructificaia
Felul tierii
0,8
10FA
9,13 naturale
de 10 ani
0,5S, mixt
523
u.a.
descrier. semini.
Suprafaa-ha
Compoziia el
amenajrii
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13.
Fructificaia
0,3 Felul tierii
110B 10FA Completri la regenerri
4,86 de 10 ani naturale
6FA3PAM1CI 0,7S, mixt Îngrijirea semini ului
Fructificaia
Felul tierii
0,4
10FA
5,43 naturale
de 10 ani
0,7S, mixt
524
1107
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR
&JUYEJT|560494]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651.
Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 bis (Vol. 1)/28.III.2024 conține 1110 pagini. Prețul: 2.664 lei ISSN 1453—4495
Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.
PARTEA I
Anul 192 (XXXVI) — Nr. 266 bis LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Joi, 28 martie 2024
SUMAR
Pagina
Anexa la Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor

nr. 323/2024 pentru aprobarea amenajamentului silvic
al fondului forestier proprietate publică a statului,
administrat de Regia Națională a Pădurilor —
Romsilva, prin Ocolul Silvic Firiza, Direcția Silvică
Maramureș ................................................................ 2–895
Volumul 2

AMENAJAMENTUL
U.P. V Valea Neagr

ef proiect ………….ing. apo Dnu
Proiectant...............….ing. Cadar Florin
Exemplarul 3
2022
CUPRINS
Proces verbal CTE
Fi a indicatorilor de baz 7

1.1. Elemente de identificare a unitii de producie 17
1.4.2. Administrarea fondului forestier aparinând altor proprietari decât statul 23
1.5. Vegetaia forestier situat pe terenuri din afara fondului forestier naional 23
2.2.3. Corespondena între parcelarul i subparcelarul din amenajamentul precedent
i cel actual 27
2.3. Planuri de baz utilizate. Msurtori topografice folosite pentru
reambularea planurilor de baz 29
2.4.4. Evidena fondului forestier pe destinaii i destinatari 43
2.5. Enclave 45

3.1. Istoricul i analiza modului de gospodrire a pdurilor din trecut
pân la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat 47
3.1.2. Modul de gospodrire a pdurilor dup 1948 pân la intrarea în vigoare
3.1.2.1. Evoluia constituirii U.P. i a bazelor de amenajare pân
la amenajarea anterioar (inclusiv) 48
3.1.2.4. Lucrri de împdurire 53
3.1.2.5. Instalaii de transport i construcii forestiere 54
3.2. Analiza critic a aplicrii amenajamentului expirat 55

3.2.1. Produse principale, secundare, accidentale, igien, împduriri (medii anuale) 55
3.2.2. Lucrri de împduriri 55
3.2.3. Dinamica procesului de regenerare natural în ultimii 10 ani de aplicare a
amenajamentului 57
3.3.1. Evoluia structurii pdurilor 59

4.1.1.Metoda de lucru în sistem G.I.S. (Geografical Informational Sistem) 62
4.2. Elemente privind cadrul natural, specifice unitii de producie 64
4.2.1. Geologie 64
4.3. Soluri 73
4.3.3. Buletin de analiz 76
4.4. Tipuri de staiuni 78
4.4.2. Descrierea tipurilor de staiuni cu factori limitativi i msurile
de gospodrire impuse de ace ti factori 79
4.4.3. Lista unitilor amenajistice pe tipuri de staiuni 82
4.4.4. Lista unitilor amenajistice pe tipuri de staiuni i sol 83
4.5.3. Lista u.a. dup caracterul actual al tipului de pdure 86
4.6. Structura fondului de producie i protecie 88
4.8.2. Lista unitilor amenajistice pe factori destabilizatori i limitativi 81

5.1.3. Subuniti de producie i protecie constituite 99
5.1.3.1. Constituirea subunitilor de gospodrire 100

5.2.1. Regimul 101
5.2.5. Ciclul 103

I MSURI DE GOSPODRIRE A ARBORETELOR
CU FUNCII SPECIALE DE PROTECIE 105
6.1.1. Reglementarea procesului de producie la SUP "A" codru regulat, sortimente
obi nuite 105
6.1.1.1. Stabilirea posibilitii de produse principale la S.U.P. ,,A” – codru regulat,
6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate dup criteriul claselor de vârst 108
6.1.1.2. Adoptarea posibilitii de produse principale 112
6.1.1.3. Recoltarea posibilitii 113
6.4. Volumul total posibil de recoltat (produse principale + conservare +
produse secundare) 120
6.5. Lucrri de ajutorarea regenerrii naturale i împduriri 121
6.6. Refacerea arboretelor slab productive i substituirea
celor cu compoziii necorespunztoare 123

7.1. Potenialul cinegetic 131
7.2. Potenialul salmonicol 132
7.8.1. Producia de plante medicinale 135

8.1. Protecia împotriva doborâturilor i rupturilor de vânt i zpad 137
8.2.1. Riscul de iniiere a incendiilor în fondul forestier 138
8.2.3. Manifestarea/evoluia incendiilor din fondul forestier 139

8.2.4. Msuri pentru reducerea riscului de incendiu în fondul forestier i de stingere a
incendiilor de pdure 140
8.2.4.1. Msuri pe linie preventiv 140
8.2.4.2. Msuri pe linie operativ 141
8.2.5. Constatri, concluzii 143
8.6. Msuri împotriva fenomenelor de eroziune i alunecare 148

9.1 Elemente de biodibersitate 149
9.2 Ac iuni în favoarea biodiversit ii 150
9.2.1. Msuri generale favorabile biodiversitii 150
9.3. Efectul aplicrii prevederilor amenajamentului asupra biodiversit ii 161
9.5. Recomandri privind certificarea pdurilor 164
9.5.1. Recomandri privind certificarea pdurilor 164
9.6.1. Conceptul de Pduri cu Valoare Ridicat de Conservare - PVRC 167

10.1.1. Instalaii de transport permanente existente 169
10.1.2. Accesibilitatea fondului forestier productiv i a posibilitii 170
10.1.3. Corespondena între situaia real din teren i evidenele contabile
ale O.S. Firiza 171
10.1.4. Situaia drumurilor forestiere 172
10.3. Construcii forestiere 178
A PDURILOR 179
12. D I V E R S E 183
12.1. Data intrrii în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicare a acestuia 183
12.2. Recomandri privind inerea evidenei lucrrilor executate
pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului 183

de produse principale - SUP "A" 189
13.1.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale - codru 191
13.1.5. Recapitulaia tierilor de conservare pe specii 213
13.2. Planul lucrrilor de îngrijire i conducere a arboretelor 215

I CONSTRUCIILE SILVICE 231
14.1.2. Suprafaa i volumul deservite de drumurile necesare i calculul investiiei specifice 233

15.2. Grafice privind evidena structurii fondului de producie sau protecie 239

16.1.2. Evidena pe u.a. a datelor complementare din descrierea parcelar 243
16.1.3.1. Evidena arboretelor inventariate statistic de
I.N.C.D.S. MARIN DRCEA S.C.D.E.P. Oradea 435
16.1.3.2. Evidena arboretelor inventariate integral de
I.N.C.D.S. MARIN DRCEA S.C.D.E.P. Oradea 435
16.1.3.3. Evidena arboretelor inventariate de ctre personalul O.S. Firiza 436
16.1.4. Evidena arboretelor puse în valoare de ocol 437
16.2.4. Structura i mrimea fondului forestier pe grupe, subgrupe i categorii funcionale 449
16.2.7. Structura i mrimea fondului forestier pe grupe funcionale i specii pentru

fondul productiv 455
16.2.8. Structura i mrimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv 457
16.2.9. Structura i mrimea fondului forestier pe subuniti de producie/protecie
dup clase de vârst, grupe funcionale i specii 459
16.2.10.Structura i mrimea fondului forestier productiv pe UP/SUP, clase de
exploatabilitate i specii 477
16.3. Evidene privind condiiile naturale i de vegetaie 485
16.3.2. Recapitulaie pe formaii forestiere 487
16.4. Evidene ajuttoare pentru întocmirea planurilor de reglementare
a procesului de producie lemnoas 501
16.4.1. Repartiia arboretelor exploatabile pe subuniti, urgene de
regenerare, accesibilitate i specii 501
16.5. Evidene privind accesibilitatea fondului forestier i a posibilitii
de produse principale i secundare 513
16.5.1. Accesibilitatea fondului forestier i a posibilitii decenale de produse
principale i secundare în raport cu drumuri/distana de colectare 513

cu privire la exploatri i împduriri 519
ANEXE

PRODUCIE ORADEA

Se aprob,
Director general

Amenajamentul U.P V Valea Neagr din Ocolul silvic Firiza, Direcia silvic Maramure.
x Contract: nr. 172/4319/2021
B. PARTICIPANI :
x Proiectant: ing. CADAR FLORIN .............................……………………..................................
8
Amenajamentul U.P. V Valea Neagr a intrat în vigoare la data de 01.01.2022 i are o
perioad de valabilitate de 10 ani, adic pân la 31.12.2031.
public a statului din UP V Valea Neagr, administrat de Regia Naional a Pdurilor - ROMSILVA,
prin Ocolul Silvic Firiza, din cadrul Direciei Silvice Maramure, cu respectarea regimului silvic.
arboretelor;
Suprafaa total a unitii de producie este de 2806,02 ha i este împrit în 87 parcele i
378 subparcele rezultând o suprafa medie a parcelei de 32,25 ha i a subparcelei de 7,42 ha.
- 1.1C Arboretele situate pe versanii râurilor i pâraielor din zonele montan, de dealuri
i colinare, care alimenteaz lacurile de acumulare i naturale (T IV) 2037,89 ha;
- 1.2B Arboretele constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice de
interes deosebit i cilor ferate normale, din zonele cu relief accidentat situate pe
terenuri cu înclinare mai mare de 25 grade i cu pericol de alunecare (T II) 167,03 ha;
- 1.3H Arboretele situate în condiii foarte grele de regenerare (T II) 21,32 ha;
- 1.4F Benzi de pdure constituite din subparcele întregi situate de-a lungul cilor de
comunicaii, altele decât cele prevzute la categoria funcional 1.4.E (T IV) 16,30 ha;
- 1.5G Arboretele în care sunt amplasate suprafee experimentale pentru cercetri
forestiere de durat, neconstituite în rezervaii tiinifice (T II) 2,68 ha;
- 1.5R Arboretele din pduri/ecosisteme de pdure cu valoare protectiv pentru specii
9
Mun ii Gutâi) (T IV) 195,69 ha;

Din punct de vedere fitoclimatic, pdurile unitii de producie fac parte din urmtoarele etaje
de vegetaie:
- FM.1+FD.4 - Montan – premontan de fgete ….............................................. 1663,91 ha - 60 %;
- FD.3 - Deluros de gorunete, fgete i goruneto-fgete ......................... 1103,28 ha - 40 %.
Luvisoluri (14%) i Cambisoluri (86%), predominante fiind urmtoarele tipuri i subtipuri de sol:
eutricambosol tipic – 40%;
luvosol tipic – 13%.
421.2 – Fget de deal pe soluri schelete cu flor de mull (m) – 17%;
411.4 – Fget montan pe soluri schelete cu flor de mull (m) – 73%.
4.3.2.2. – Montan - premontan de fgete Pm, brun acid cu mull, edafic mijlociu – 34%;
4.4.2.0. – Montan - premontan de fgete Pm, brun edafic mijlociu, cu Asperula - Dentaria – 23%;
5.2.4.2. – Deluros de fgete Pm, brun edafic mijlociu cu Asperula - Asarum – 19%.
Specificri FA MO CA ME BR PAM GO DR DT DM UP
Compoziia (%) 77 16 2 2 1 1 1 - - - 100
Clasa de producie III0 II4 III4 III0 II2 II8 III2 II2 II7 III3 II9
Consistena 0,76 0,83 0,75 0,79 0,85 0,76 0,83 0,89 0,81 0,78 0,77
Vârsta medie (ani) 85 66 83 66 60 68 78 50 65 64 81
Cr. curent (mc/an/ha) 5,8 10,2 3,9 3,7 7,7 2,4 5,0 11,6 4,8 1,5 6,5
Clasele de vârst I - 8%; II - 5%; III - 7%; IV - 30%; V - 25%; VI+ - 25%.

10

c) Tratamentele: Pentru recoltarea posibilitii de produse principale, s-au prevzut urmtoarele
tratamente:
- tieri progresive în molidiuri amestecate, fgete, amestecuri de rinoase cu fag i
amestecuri de fag cu gorun i cu alte diverse tari;
- tieri rase pe parchete mici în arboretele foarte puternic afectate de factori destabilizatori
(vânt).
d) Exploatabilitatea – de protec ie pentru arboretele din grupa I func ional;
Posibilitatea de produse secundare (curiri + rrituri) este de 21245 m3/an, din care
rrituri 1849 m3/an.
- degajri ……………………. 12,99 ha/an;
Caracterul de noutate al amenajamentului UP V Valea Neagr const în:
11
Principalii indicatori de rezultat definii în urma elaborrii amenajamentului UP V Valea

Neagr din cadrul OS Firiza sunt:
lemnului;
12
D.S. MARAMURE Anul aplicrii 2022

O.S. FIRIZA
U.P. V VALEA NEAGR

A
FONDULUI FORESTIER
13
Suprafaa (ha)
FOLOSIN E TOTAL INDICATORUL U.M
Grupa I Grupa II
A 2767,19 - 2767,19 recoltarea de produse principale
IMPDURIRII I REÎMPDURIRII Gr. II ha
A1 MENTEAZ RECOLTAREA DE PRODUSE 2249,88 - 2249,88
A1
U.P.
- A13 pe cale artificial sau natural cu reu it parial 2238,26 2238,26 Clasa de producie medie
U.P.
A14
U.P.
A15 Poieni sau goluri destinate împduririi 1,58 - 1,58 A1
Vârsta medie ani
U.P.
Posibilitatea anual din produse secundare din care m3/an
Pduri, plantaii cu reu it definitiv, rrituri m3/an
A21-
A22
terenuri împdurite pe cale natural sau 517,31 517,31
artificial cu reu it parial Total posibilitate m3/an
m3/an
Indici de recoltare
A23
- - -

A25 Terenuri degradate destinate împduririi -- - - CONSERVARE
TERENURI AFECTATE
B - 28,21* 28,21
GOSPODRIRII SILVICE
C - 8,35* 8,35
D - 2,27* 2,27
D2 Ocupaii i litigii - 2,27* 2,27 Pduri A 1.1. - A 1.3.
TOTAL U.P. 2767,19 38,83* 2806,02 Pduri A 2.1. - A 2.2. ha / %
REPARTI IA SUPRAFE ELOR DIN GRUPA I PE CATEGORII FUNC IONALE
Categoria 2A 2B 3H 5G 5U 4F 1C 5R TOTAL
Suprafaa - ha 312,48 167,03 21,32 2,68 13,80 16,30 2037,89 195,69 2767,19
UNIT I DE GOSPODRIRE
Unitatea SUP “A” SUP “M” TOTAL
Suprafaa - ha 2248,30 517,31 2765,61
Ciclu 110 - -
DENSITATEA RE ELELOR DE DRUMURI ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER
ml/ha %
4,33 5,20 9,89 84 91 100
* suprafee încadrate convenional în grupa a II-a
14
SPECII
TOTAL
FA MO CA ME BR PAM GO DR DT DM
2248,30 1741,00 374,07 32,75 36,13 29,04 33,64 13,27 6,96 3,29 5,15
- - - - - - - - - - -
2248,30 1741,00 374,07 32,75 36,13 29,04 33,64 13,27 6,96 3,29 5,15
2765,61 2101,51 451,23 59,62 42,82 36,51 35,23 17,52 10,33 5,62 5,22
100 77 17 1 2 1 1 1 - - -
100 77 16 2 2 1 1 1 - - -
II.8 II.9 II4 III.4 III.0 II.2 II.8 III.2 II.0 II.7 III.3
II.9 III.0 II.4 III.4 III.0 II2 II.8 III.2 II.2 II.7 III.3
0,78 0,76 0,84 0,77 0,80 0,88 0,75 0,81 0,90 0,78 0,78
0,77 0,76 0,83 0,75 0,79 0,85 0,76 0,83 0,89 0,81 0,78
78 82 65 73 63 52 68 81 51 67 64
81 85 66 83 66 60 68 78 50 65 64
741463 540109 164251 6314 7552 9207 5552 3417 2889 942 1230
914740 662901 199576 12423 9552 13110 5827 4741 3845 1526 1239
330 315 439 193 209 317 165 257 415 286 239
331 315 442 208 223 359 165 271 372 272 237
6,5 5,8 10,2 3,9 3,7 7,7 2,4 5,0 11,6 4,8 1,5
8989 7436 1153 128 73 26 135 38 - - -
2145 883 988 51 50 67 34 31 35 3 3
1849 702 940 46 27 49 16 31 35 3 -
11916 8985 2168 230 123 129 170 70 35 3 3
Principale Secundare Tieri de conservare Total
3,3 0,8 0,3 4,4
Lucrarea
Total 129,86 311,03 2957 583,19 18494 1356,23 12154 148,64 7820
Anual 12,99 31,10 296 58,32 1849 1356,23 1215 14,86 782
Specia FA MO BR PAM DT Total
Integrale 28,20 12,36 0,22 12,12 0,98 53,88
Completri 7,13 5,13 0,08 2,80 0,57 15,71
Total 35,33 17,49 0,30 14,92 1,55 69,59
I (1-20) II (21-40) III (41-60) IV (61-80) V (81-100) VI i peste TOTAL
207,47 9 118,80 5 166,68 7 655,18 29 559,75 25 540,42 24 2248,30 100
- - 31,66 6 39,95 8 172,46 33 131,60 25 141,64 27 517,31 100
207,47 8 150,46 5 206,63 7 827,64 30 691,3 25 682,06 25 2765,61 100
PROGNOZA POSIBILIT II DE PRODUSE PRINCIPALE
Nivel de Suprafaa în Volumul arboretelor de expl. Volumul arboretelor de expl. Posibilitatea
S.U.P.
prognoz producie în dec.I (VD) - mii m3 în dec.I-II (VE) -mii m3 anual - m3/an
2022-2031 A 2248,30 96 180 8989
2032-2041 A 2249,88 90 345 9358
2042-2041 A 2249,88 251 469 10602
2052-2061 A 2249,88 363 446 10602
15
O.S. FIRIZA
U.P. V VALEA NEAGR
S.U.P. ,,A’’ – codru regulat, sortimente obinuite
Ciclul – 110 ani
SPECIA
Nr.
Indicatorul UM Total
crt. FA MO ME PAM CA BR GO PLT DR DT
S.U.P.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Pduri pentru gr.I 2248,30 1714,00 374,07 36,13 33,64 32,75 29,04 13,27 5,15 6,96 3,29
care se gr.II - - - - - - - - - - -
reglementeaz
1 ha
recoltarea de To-
2248,30 1714,00 374,07 36,13 33,64 32,75 29,04 13,27 5,15 6,96 3,29
produse princi- tal
pale(A11-A13)
Proporia speciilor
2 % 100 77 17 2 1 1 1 1 - - -
Clasa de producie
3 - II8 II9 II4 III0 II8 III4 II2 III2 III3 II0 II7
medie
5 Vârsta medie ani 78 82 65 63 68 73 52 81 64 51 67

Volum mediu la
6 m3/ha 330 315 439 209 165 193 317 257 239 415 286
hectar
Fond lemnos
7 m3 741463 540109 164251 7552 5552 6314 9207 3417 1230 2889 942
total
Indici de cre tere
8 m3/an/ha 6,6 5,9 10,3 3,9 2,4 4,3 7,7 4,7 1,6 12,9 4,3
curent
Indici de cre tere
9 m3/an/ha 4,1 3,7 5,9 2,8 2,8 2,3 6,9 3,3 2,9 6,5 3,3
indicatoare
Posibilitatea de
10 m3/an 8989 7436 1153 73 135 128 26 38 - - -
produse principale
Posibilitatea de
11 m3/an 1765 668 877 50 63 31 63 17 3 26
produse secundare
12 din care: rrituri m3/an 1469 487 829 27 13 26 45 17 - 26 -
13 Total (rând 10+11) m3/an 10754 8104 2030 123 166 158 89 55 3 26
m3/an/ha 4,0 0,8 4,8
Clasa de vârst Total I II III IV V VI VII---›

Suprafaa -ha- 2248,30 207,47 118,80 166,68 655,18 559,75 429,41 111,01
% 100 9 5 7 30 25 19 5
Volum -m3- 741463 12095 21524 57888 248382 220071 156732 24771
% 100 2 3 8 33 30 21 3
16
O.S. FIRIZA
U.P. V VALEA NEAGR
S.U.P. ,,M’’- pduri supuse regimului
de conservare deosebit
Nr. SPECIA
FA MO CA BR ME GO CAS DR DT DM
S.U.P.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Pduri pentru gr.I 517,31 387,51 77,16 26,87 7,47 6,69 4,25 2,33 3,37 1,59 0,07
care nu se
reglementeaz gr.II - - - - - - - - - - -
1 ha
recoltarea de
To-
produse princi- 517,31 387,51 77,16 26,87 7,47 6,69 4,25 2,33 3,37 1,59 0,07
pale(A21-A22) tal
2
Proporia speciilor % 76 15 5 1 1 1 1 - 1 - -
3 Clasa de producie
- III1 III2 II6 III3 II0 III0 III0 II8 II6 II7 IV0
medie
5 Vârsta medie ani 91 96 68 96 93 83 66 63 48 59 55
6 Volum mediu la hectar m3/ha
335 317 458 227 522 299 312 251 284 173 129
7 Fond lemnos
m3 173277 122792 35325 6109 3903 2000 1324 584 956 275 9
total
8 Indici de cre tere m3/an/ha
5,9 5,3 9,7 3,4 7,6 3,0 5,9 5,6 8,9 2,5 -
curent
3
9 Indici de cre tere m /an/ha
- - - - - - - - - - -
indicatoare
10 Volum de extras din
m3/an 782 666 27 51 36 - 1 - - - -
tieri de conservare
11 Posibilitatea de produse
m3/an 380 215 111 20 4 - 14 3 10 3 -
secundare
12 Total (rând 10+11) m3/an 1162 883 138 71 40 - 15 3 10 3 -
UM Conservare Secundare Total
13 Indici de recoltare m3/an/ha 1,5 0,7 2,2
Clasa de vârst Total I II III IV V VI VII---›
Suprafaa -ha- 517,31 - 31,66 39,95 172,46 131,60 8,21 133,43

% 100 - 6 8 33 25 2 26
Volum -m3- 173277 - 4726 12738 61493 48498 3153 42669
% 100 - 3 7 35 28 2 25
17
PARTEA I
MEMORIU TEHNIC
18

5. STABILIREA FUNCIILOR SOCIAL-ECONOMICE ALE PDURII
7.VALORIFICAREA SUPERIOAR A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI
FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI
I CONSTRUCII FORESTIERE
12. DIVERSE
19
0. INTRODUCERE

public a statului din UP V Valea Neagr, administrat de Regia Naional a Pdurilor –
ROMSILVA, prin Ocolul Silvic Firiza, din cadrul Direciei Silvice Mararure, cu respectarea
regimului silvic.
arboretelor;
Perioada de desfurare: elaborarea amenajamentului silvic pentru UP V Valea Neagr
din cadrul Ocolului Silvic Firiza este cuprins între 20.04.2021 i 02.12.2022 (cu excepia
documentaiilor de mediu, care se elaboreaz, de regul i dup aceast perioad) i cuprinde mai
multe faze/activiti desf urate: teren, redactare, definitivare, GIS, analize sol, documentaii de
mediu etc.
Tipul sursei de finanare: naional – R. N. P. – ROMSILVA.
asimilate salariilor aferente personalului încadrat în proiect: conform devizelor postcalcul
întocmite în baza contractului nr. 172/4319/2021.
Caracterul de noutate al amenajamentului UP V Valea Neagr const în:
- analiza arboretelor în vederea identificrii pdurilor virgine i cvasivirgine i zonarea
funcional corespunztoare a acestora.
evaluarea adecvat a efectelor poten iale asupra sitului de interes comunitar (Natura
2000- RONPA0134- Mun ii Gutâi) face parte integrant din acesta;
20
Principalii indicatori de rezultat definii în urma elaborrii amenajamentului UP V Valea

Neagr sunt:
- indicarea modalitilor de valorificare superioar a altor produse din fondul forestier în
afara lemnului;
rupturilor de vânt i zpad, incendiilor, polurii industriale, bolilor i altor duntori,
eroziunii i atenuarea extremelor climatice .a.;
21
1.1. Elemente de identificare a unitii de producie
Fondul forestier proprietate public a statului care face obiectul prezentului amenajament
este cuprins în U.P. V Valea Neagr fiind constituit din trupuri de pdure situate în judeul
Maramure (în raza comunei Deseti i a municipiului Baia Mare).
Unitatea de producie menionat este administrat de ctre Regia Naional a Pdurilor,
prin Ocolul silvic Firiza, din cadrul Direciei Silvice Maramure.
Repartiia fondului forestier pe uniti teritorial – administrative
Fondul forestier din cadrul unitii de producie V Valea Neagr se afl pe teritoriul
judeului Maramure, fiind repartizat pe uniti teritorial-administrative, conform datelor din tabelul
urmtor:
Tabel 1.1.1.
Unitatea
Nr. Supraf.
Judeul teritorial Parcele aferente %
crt. Ha
administrativ
1 Deseti 28%, 29%, 30%, 31%, 32%, 33%, 34%, 35% 36,54 1
Maramure 4 – 27, 28%, 29%, 30%, 31%, 32%, 33%, 34%, 35%, 36 – 67,
2 Baia Mare 2769,48 99
72 – 76, 82 – 92, 93D – 99D
TOTAL 2806,02 100
Dup cum se poate observa pdurile din cadrul unitii de producie sunt rspândite în cea
mai mare parte pe raza municipiului Baia Mare.
Pentru a localiza din punct de vedere geografic unitatea de producie, se prezint în tabelul
urmtor, coordonatele în sistem “STEREO 70”. Punctele respective au fost luate pe conturul
fondului forestier proprietate public a statului.
Tabel 1.1.2.
Coordonatele punctelor (m)
Nr. punct
X Y
1 698218.18 397862.66
2 697725.39 397420.52
3 697602.80 397403.39
4 697612.17 397455.28
5 697580.87 397480.42
6 697572.36 397459.86
7 697536.95 397460.54
8 697506.34 397482.94
9 697482.35 397461.68
22
Nr. punct
X Y
10 697472.11 397430.70
11 697439.08 397427.75
12 697428.67 397425.67
13 697437.98 397380.20
14 697406.95 397353.47
15 697368.71 397321.15
16 697345.10 397348.79
17 697338.02 397326.95
18 697325.99 397324.10
19 697326.24 397306.67
20 697354.05 397264.18
21 697302.81 397204.66
22 697298.62 397011.63
23 697238.35 396831.10
24 697207.25 396820.20
25 697236.90 396757.56
26 697197.76 396693.15
27 697100.74 396560.57
28 697127.66 396514.97
29 697089.25 396373.81
30 697026.76 396352.01
31 697017.30 396272.14
32 696936.55 396233.33
33 696921.13 396200.12
34 696901.44 396188.74
35 696892.10 396343.55
36 696706.36 396570.36
37 696414.75 396882.79
38 696373.78 397034.42
39 696440.76 397247.98
40 696234.62 397997.34
41 696223.78 398242.75
42 696025.02 398362.30
43 695618.74 398405.67
44 695490.99 398384.99
45 695478.03 398652.63
46 695556.68 398730.15
47 695621.86 399045.79
48 695561.76 399140.80
49 695497.22 399144.00
50 695411.66 399394.57
51 695036.68 399625.31
52 694798.23 399940.60
53 694549.89 399935.85
54 694271.78 399996.62
55 693804.61 400223.37
56 693816.48 400422.42
57 694099.10 400685.77
23
Nr. punct
X Y
58 693882.80 401228.52
59 694098.83 401517.12
60 694060.28 401641.71
61 694066.13 401735.46
62 694053.81 401744.97
63 694058.09 401814.93
64 693973.14 401978.29
65 693936.27 401982.07
66 693898.59 401960.25
67 693926.33 401916.62
68 693889.33 401884.47
69 693918.76 401808.92
70 693868.60 401824.68
71 693772.44 401752.16
72 693751.85 401779.06
73 693834.77 402030.13
74 694120.19 402110.15
75 694509.86 402343.75
76 694812.26 402655.04
77 695115.51 402564.92
78 695630.61 402557.89
79 696137.44 402397.41
80 696587.35 402409.08
81 697020.82 402530.00
82 697395.28 402312.00
83 697601.61 402237.43
84 697882.49 402198.79
85 698359.40 402149.74
86 698652.38 402044.92
87 699010.88 401955.67
88 699062.02 401661.77
89 699288.24 401226.58
90 699426.21 401025.34
91 699668.30 400907.19
92 699662.66 400872.47
93 699749.58 400639.09
94 699846.76 400553.70
95 699840.98 400389.63
96 700151.93 400401.07
97 700111.14 399809.74
98 700355.46 399445.60
99 699992.30 399059.49
100 699667.71 399130.67
101 699469.04 399014.12
102 699231.42 399087.97
103 698866.36 398984.40
104 698425.05 398829.65
105 698189.98 398411.53
24
Nr. punct
X Y
106 698253.44 398220.84
107 698232.61 398105.24
108 695599.46 397925.61
109 695606.98 397734.02
110 695516.44 397757.78
111 695335.37 397595.62
112 695375.47 397480.25
113 695348.78 397212.77
114 695305.72 396880.95
115 695247.17 396800.84
116 695189.91 397404.06
117 695134.32 397615.48
118 694791.87 397780.79
119 694875.29 398119.80
120 694598.61 398209.38
121 694644.53 398577.17
122 694618.06 398891.54
123 694607.78 399124.94
124 694747.09 399418.55
125 694562.71 399766.51
126 694333.80 399959.29
127 694483.57 399961.06
128 694684.10 399936.41
129 694949.98 399809.01
130 695195.39 399494.76
131 695447.24 399242.71
132 695546.72 398831.31
133 695461.80 398509.46
134 695499.72 398204.47
135 695404.62 397976.45
136 694768.29 397695.00
137 694846.33 397950.47
138 694850.91 398077.90
139 694742.03 398161.84
140 694663.95 398393.38
141 694651.40 398755.08
142 694598.53 398975.11
143 694685.82 399317.39
144 694700.73 399525.44
145 694414.84 399881.24
146 694072.22 400082.13
147 693760.43 400247.20
148 693701.97 400197.81
149 693646.52 400081.75
150 693801.59 400061.20
151 693700.41 399980.21
152 693624.35 399987.01
153 693655.49 399937.95
25
Nr. punct
X Y
154 693856.70 399725.81
155 693846.09 399460.25
156 693950.35 399047.41
157 693934.58 398611.14
158 693794.63 398360.66
159 693927.19 397928.28
160 693978.85 397623.82
161 693840.94 397080.39
162 693698.06 396815.54
163 693958.21 396977.83
164 693996.90 396944.64
165 694118.67 397025.30
166 694349.49 397168.69
167 694449.53 397345.09
168 694387.76 397522.91
169 694516.32 397684.16
170 694500.72 397755.84
171 694671.29 397903.62
172 692650.92 396131.16
173 692788.36 396049.35
174 692841.57 396107.46
175 692822.73 396206.65
176 692849.05 396221.94
177 692871.29 396116.89
178 692927.14 396146.66
179 693040.48 396141.92
180 693064.29 396197.26
181 693162.94 396180.08
182 693124.40 396103.92
183 693161.49 396054.76
184 693182.88 396077.91
185 693207.18 396029.66
186 693235.08 396165.28
187 693312.25 396255.92
188 693255.48 396244.62
189 693222.30 396290.69
190 693240.84 396367.60
191 693380.92 396371.45
192 693405.54 396497.41
193 693432.06 396579.86
194 693537.08 396652.32
195 693625.95 396670.65
196 693778.15 396923.32
197 693897.04 397399.39
198 693937.10 397785.61
199 693855.68 398106.93
200 693830.81 398464.21
201 693987.59 398934.45
26
Nr. punct
X Y
202 693893.93 399285.59
203 693834.14 399564.38
204 693769.91 399833.38
205 693620.77 399926.54
206 693605.73 399960.86
207 693554.96 399936.20
208 693554.07 399897.29
209 693531.55 399909.85
210 693371.70 399173.21
211 693660.74 398612.81
212 693615.83 398425.86
213 693402.28 398136.89
214 693396.18 397977.79
215 693292.18 397772.20
216 693285.75 397515.58
217 693052.07 397173.66
218 693035.31 396903.70
219 692821.93 396722.58
220 692748.47 396512.23
În tabelul de mai jos sunt prezentate vecintile, limitele i hotarele fondului forestier
proprietate public a statului inclus în U. P. V Valea Neagr.
Tabel 1.2.1.
Limite UP Hotarele fondului
Puncte
Vecinãtãi forestier proprietate
Cardinale Felul Denumirea
public a statului
Culmea Polomestru Liziera pdurii, borne
Nord U.P. IV Blidar natural
Culmea Brezelor amenajistice, limite O.S.
Liziera pdurii, borne
Est O.S. Mara natural Culmea Izvoarelor
amenajistice, limite O.S.
Liziera pdurii, borne
Sud U.P. VI Limpedea natural Culmea Igni ului
amenajistice, limite O.S.
Valea Firiza Liziera pdurii, borne
Vest U.P. I Baia Mare natural
Lacul de acumulare Firiza amenajistice, limite U.P.
Limitele teritoriale ale unitii de producie sunt evidente i stabile. Fondul forestier se
învecineaz în interiorul limitelor teritoriale, cu terenuri arabile, p uni i fânee, hotarul dintre
fondul forestier i acestea fiind delimitat de liziera pdurii i borne amenajistice.
Situaia suprafeelor pe trupuri de pdure, parcele i distanele pân la ocol, comun i gara
C.F.R. cea mai apropiat sunt prezentate în tabelul 1.3.1.
27
Tab. 1.3.1.
Loc. în raza Distana medie în km pân la…
Denumirea Parcele Suprafaa
Nr creia se afl Sediu Sta ie
bazinetului aferente - ha - Comun
crt. (comun / ora) O.S. CFR
4 – 27, 28%, 29%, 30%,
31%, 32%, 33%, 34%, 35%, 2170,81 Baia Mare 16,50 17,50 19,50
1 Valea Neagr 36 – 67, 93D – 97D
28%, 29%, 30%, 31%, 32%,
36,54 Desesti 16,50 33,50 19,50
33%, 34%, 35%
2 Jolobodul 72 - 76 176,43 Baia Mare 12,50 13,50 15,50
3 Vidra 82 - 87, 219,37 Baia Mare 11,50 11,50 13,50
4 Corne ia 88 – 92, 98D, 99D 202,87 Baia Mare 12,00 12,50 14,50
Total U.P. 2806,02 * * * *

Întreaga suprafa a fondului forestier proprietate public a statului constituit în U.P. V

Valea Neagr este administrat de ctre Regia Naional a Pdurilor – Romsilva prin Ocolul silvic
Firiza, cu sediul în localitatea Tu ii de Jos, judeul Maramure.
1.4.2. Administrarea fondului forestier aparinând altor proprietari decât statul
În deceniul 1992-2001 nu au fost retrocedate suprafee din fondul forestier proprietate

public a statului în baza legilor fondului funciar. În deceniul 2002-2011 au fost retrocedate 552,35
ha în baza Legii 1/2000 iar în deceniul trecut nu au fost retrocedate suprafee din fondul forestier
proprietate public a statului în baza legilor fondului funciar.
Proprietarii acestor suprafee conform Codului Silvic, sunt obligai s le gospodreasc în
conformitate cu regimul silvic, pe baz de amenajamente silvice, prin structuri proprii sau pe baz
de contracte de administrare cu Regia Naional a Pdurilor – Romsilva sau alte structuri silvice
autorizate.
1.5. Vegetaia forestier situat pe terenuri din afara fondului forestier naional
În limitele teritoriale ale unitii de producie V Valea Neagr sunt terenuri acoperite cu
vegetaie forestier în afara fondului forestier, dar la data întocmirii prezentului amenajament, nu
exist o eviden la nivel de ocol a acestor terenuri cu vegetaie forestier.
28
Unitatea de producie V Valea Neagr este constituit din vechea U.P. V Valea Neagr,
conform Temei de proiectare întocmit de Ocolul silvic Firiza, analizat i aprobat la Conferina I
de amenajare din 22.04.2021, unde s-a stabilit ca actuala unitate de producie s respecte vechile
limite teritoriale, denumirea avut i numrul.
Unitatea de producie are urmtoarele caracteristici:
arborete situate în judetul Maramure în raza municipiului Baia Mare i a comunei
Deseti;
arborete gospodrite în acela i regim de cultur.
Unitatea de produc ie în studiu este constituit în prezent din 87 parcele numerotate de la 4

– 67, 72 – 76, 82 – 99, parcelele suferind modificri fa de numerotarea de la amenajarea
anterioar, în sensul c din vechea parcel 104D s-au constituit la actuala amenajare parcelele 95D
i 96D, deorece în eviden a mijloacelor fixe primit de la O.S. Firiza u.a. 104D este format din
dou tronsoane de drum. Drumurile forestiere s-au renumerotat începând cu ultima parcela asfel:
101D a devenit 93D, 103D a devenit 94D, 104D% a devenit 95D, 104D% a devenit 96D, 105D a
devenit 98D, 106D a devenit 99D i 107D a devenit 97D.
Limitele de parcel au fost pstrate cele de la amenajarea precedent, excepie fcând doar
parcelele pentru care s-a hotrât la Conferina a II-a de amenajare a se corecta limitele fondului
forestier, în baza msurtorilor efectuate în teren pe pichetajul fcut de ocolul silvic (parcelele 6, 34,
35, 44, 45, 48 ,49 57, 58, 59, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 73 i 84).
Parcelarul este delimitat prin borne i limite parcelare cu vopsea ro ie, reactualizate de
ctre personalul de teren al ocolului. În cadrul acestui parcelar s-au constituit 378 uniti
amenajistice (subparcele), fa de 370 câte au existat la amenajarea precedent.
Materializarea subparcelarului s-a fcut cu vopsea ro ie sub îndrumarea exclusiv a
proiectantului, în raport cu situaia real din teren i în conformitate cu normele de amenajare a
pdurilor, în vigoare.
Ocolul Silvic Firiza are obligaia de a întreine în stare corespunztoare toate limitele
amenajistice (limite de parcel, subparcel, de fond forestier) i bornele pe întreaga perioad de
29
În tabelul 2.2.1.1. se prezint evoluia suprafeei parcelelor i subparcelelor începând cu anul

1982, moment de la care exist date.
Tabel 2.2.1.1.
Anul Parcele Subparcele
amena- Suprafaa -ha- Suprafaa -ha-
Nr. Nr.
jrii medie maxim minim medie maxim minim
1982 98 33,90 84,40 0,50 424 7,80 54,00 0,10
1992 107 31,60 84,40 0,40 415 8,00 45,30 0,10
2002 107 31,50 84,40 0,40 418 8,10 52,00 0,20
2012 86 32,78 81,89 1,33 370 7,62 45,05 0,12
2022 87 32,25 82,14 0,41 378 7,42 45,53 0,13
La amenajarea actual pentru stabilirea parcelei i subparcelei cu suprafa minim i

maxim s-au luat în considerare numai cele acoperite de vegetaie forestier, fr cele afectate
gospodririi pdurilor.
Subparcelarul a fost pstrat în ansamblu, suferind modificri doar când situaia din teren a
impus înfiinarea/desfiinarea de subparcele, respectându-se criteriile de separare din normele
tehnice în vigoare.
Bornele au fost revopsite i refcute (cele deteriorate), de ctre personalul de teren al

Ocolului Silvic Firiza pstrându- i numerotarea.
La amenajarea anterioar, în U.P. V Valea Neagr au existat un numr de 140 borne, existente i la
amenajarea actual, numerotate astfel: 1 – 110, 114, 123 – 131, 135, 141 – 156, 165, 167, 169, 174, 175.
Harta U.P. a fost echipat cu borne noi folosindu-se numerele: 197 – 201, Ocolul silvic Firiza are
obliga ia de a amplasa i materializa aceste borne în teren, conform pozi iei de pe harta
amenajistic.
Numrul total de borne la amenajarea actual este de 145.
În tabelul 2.2.2.1. se prezint situaia bornelor pe trupuri de pdure (bazinete).
Tabel. 2.2.2.1.
Nr Nr. de
trupului de pdure Numerotarea bornelor Felul bornelor sunt
crt. borne
(bazinetului) amplasate
1. Valea Neagr 1 – 110, 114, 135, 165, 167, 169 115 Piatr natural 4-67; 93D – 97D
30
Tabel. 2.2.2.1.(contunuare)
Nr Nr. de
trupului de pdure Numerotarea bornelor Felul bornelor sunt
crt. borne
(bazinetului) amplasate
2. Jolobodul 123 – 125, 129, 131 199 -201 8 Piatr natural 72 – 76
3. Vidra 126 -128, 130, 141 -148, 174, 175 14 Piatr natural 82 – 87, 98D, 99D
4. Cornei a 149 – 156 8 Piatr natural 88 – 92, 98D, 99D
TOTAL * 145 * *
2.2.3. Corespondena între parcelarul i subparcelarul din amenajamentul precedent i cel actual
Fa de amenajamentul precedent, parcelarul i subparcelarul a suferit unele modificri în

ceea ce prive te numerotarea, modificri prezentate în tabelul 2.2.3.1.
Tabel 2.2.3.1
Numrul parcelei (subparcelei) din amenajamentul întocmit în anul ….
2012 2022 2012 2022 2012 2022 2012 2022
4A 4A 9E+%A 9E 19C+D% 19C 23R% 23R3
4B+%D+%F 4B 9F% 9F 19D% 19D 23N2+ 23N2
4C+%D+%B 4C 10A%+B% 10A 19E 19E 23R%+F2% 23R1
4D%+%B 4D 10B%+%C+A% 10B 20A+F% 20A 24A 24A
4E 4E 10C% 10C 20B 20B 24B% 24B
4F+%B+%D+%G 4F 11 11 20C 20C 24C+D% 24C
4G%+%D 4G 12A% 12A 20D 20D 24D%+B%+E% 24D
4C 4C 12B 12B 20E+R% 20E 24E% 24E
5A%+%B 5A 12C% 12C 20F% 20F 24F 24F
5B%+%A 5B 13A+B%+E% 13A 20N1 20N1 24G 24G
5C 5C 13B% 13B 20N2% 20N2 24V1 24V1
6A 6A 13C 13C 20R1+FF 20R1 24V2 24V2
6B%+6F% 6B 13D 13D 20R2 20R2 25A% 25A
6C 6C 13E% 13E 21% 21A 25FF% 25R
6D% 6D 13V 13V 21% 21R 25B% 25B
6B% 6R3 14 14 22A% 22A 25C% 25C
6A%+6D% 6R1 15A 15A 22B% 22B 25D+B%+C% 25D
6R 6R2 15B% 15B 22C 22C 25N+C%+D% 25N
7A% 7A 15C 15C 22D+R2+F% 22R2 26A+26FF% 26A
7B+%A+%C 7B 15D 15D 22N1 22N1 26A%+F% 26R
7C% 7C 16A+%B 16A 22N2+F% 22N2 26B 26B
8A% 8A 16B% 16B 22R1+R2+F% 22R1 27A% 27A
8B+A%+C%+D%+N% 8B 17A% 17A 23A% 23A 27B 27B
8C%+A% 8C 17B% 17B 23B%+%A 23B 27C% 27C
8D% 8D 18A% 18A 23C+A%+N2% 23C 28A+B% 28A
8N% 8N 18V 18V 23D+A% 23D 28B+C%+D%+E% 28B
9A%+C% 9A 19A%+D% 19A 23E+A% 23E 28C% 28C
9B+%A 9B 19A% 19F 23F+FF% 23F 28D% 28D
9C% +A% 9C 19A% 19G 23N1+A% 23N1 28E% 28E
9D+E%+A% 9D 19B+A% 19B 23R%+F1% 23R2 29A 29A
31
Numrul parcelei (subparcelei) din amenajamentul întocmit în anul …..
2012 2022 2012 2022 2012 2022 2012 2022
29B+C% 29B 41V+A%+D% 41V 55A% 55A 63B% 63B
29C%+D% 29C 42A%+B% 42A 55A% 55C 63C% 63C
29D%+C% 29D 42A% 42R 55B 55B 63D+F% 63D
29E+C% 29E 42B% 42B 56A 56A 63E% 63E
30A%+B% 30A 43 43 56B% 56B 63E% 63R2
30B%+A% 30B 44A% 44A 56B% 56D 63F 63F
30C+B% 30C 44A%+FF% 44C 56C+B% 56C 63R+63F 63R1
31A% 31A 44B 44B 57A%+C%+FF 57A 64A+RR% 64A
31B%+A% 31B 44R+FF% 44R 57B% 57B 64B+RR% 64B
31C+B% 31C 44V 44V 57C% 57C 64C% 64C
31D 31D 45A%+B% 45A 57D%+D% 57D 64D 64D
31E 31E 45A% 45C 57E% 57E 64E+RR% 64E
32A 32A 45A% 45D 57E% 57V 64F% 64F
32B 32B 45B% 45B 58A%+58F 58A 64G+H% 64G
32C 32C 45N% 45N 58B+H+E 58B 64H% 64H
32D 32D 46A+B%+D%+E% 46A 58B%+57B% 58E 64C% 64R2
32R 32R 46B% 46B 58C% 58C 64R%+C%+F% 64R1
33A 33A 46C 46C 58D+57B% 58D 65A+RR%+64H% 65A
33B% 33B 46D% 46D 58F 58F 65B+64A+64H% 65B
33C+B% 33C 46E% 46E 58G 58G 65C 65C
33D 33D 47A% 47A 59A+B%+H% 59A 66A% 66A
34A 34A 47B 47B 59B% 59B 66A%+%67A 66G
34B% 34B 47C 47C 59B% 59K %67R+%67A 66M
34R 34R 47D+A% 47D 59C%+N2%+E% 59C 66B% 66B
35A+34B%+B% 35A 47V+A% 47V 59D+F% 59D 66C+66D% 66C
35B+D 35B 48A%+B% 48A 59E% 59E 66D% 66D
35C 35C 48B+A% 48B 59F% 59F 66E% 66E
35E 35D 49A% 49A 59G% 59G 66F% 66F
36A+B% 36A 49B%+%49F 49B 59H+B% 59H 67A%+B% 67A
36B% 36B 49C+48S%+ 49C 59I+A% 59I 67R% 67M
38A%+F% 38A 49D 49D 59J+H% 59J 67B%+D% 67B
38B 38B 49E 49E 59N1 59N1 67C+D% 67C
38C 38C 49F 49F 59N2% 59N2 67D% 67D
38D 38D 50A+D% 50A 60A% 60A 67R% 67R
38E+A%+F% 38E 50B+D% 50B 60A%+B% 60D 72% 72
38G 38F 50C+B% 50C 60B% 60B 73A% 73A
39A%+D% 39A 50D% 50D 60C% 60C 73B%+FF% 73B
39A% 39E 51A 51A 61A% 61A 73C+D% 73C
39B%+V% 39B 51B% 51B 61A%+FF 61R 73D%+E 73D
39C+B%+D% 39C 51C+B% 51C 61B+A%+C% 61B 73D% 73E
39D% 39D 51D 51D 61C%+B% 61C 73F%+%73A 73M
39V% 39V 52A% 52A 62A% 62A 74% 74
40A% 40A 52B+C%+A% 52B 62B%+A%+C% 62B 75A%+F% 75A
40B+B% 40B 52C% 52C 62B%+A% 62G 75B+E%+C% 75B
40C% 40C 52D+C% 52D 62C% 62C 75C% 75C
40D+A% 40D 52E 52E 62D 62D 75D+A% 75D
41A%+V% 41A 53A% 53A 62E% 62E 75E% 75E
41B+A%+D%+V% 41B 53B+A%+C% 53B 62F 62F 75F%+D% 75F
41C 41C 53C% 53C 62F% 62R2 76A+FF%+B% 76A
41D+E% 41D 54% 54A 62R+62F 62R1 76B% 76B
41E% 41E 54% 54B 63A% 63A 76D+C 76C
32
Numrul parcelei (subparcelei) din amenajamentul întocmit în anul ….
2012 2022 2012 2022 2012 2022 2012 2022
76FF% 76M 85B+A% 85B 89A% 89A 92A 92A
76V1 76V1 86A%+D% 86A 89B+A% 89B 92B 92B
76V2 76V2 86A% 86E 89C+B% 89C 92C% 92C
82A% 82A 86B+A% 86B 89D 89D 92C% 92D
82B+82LEG% 82B 86C% 86C 90A% 90A 101D 93D
82V+82LEG% 82V 86C% 86F 90B% 90B 103D 94D
83A% 83A 86D% 86D 90C% 90C 104D% 95D
83B+A%+C% 83B 87A+C+B% 87A 90D+C% 90D 104D% 96D
83C%+A% 83C 87B% 87B 91A% 91A 105D 98D
84A%+74% 84A 88A+C+D%+E% 88A 91B+C% 91B 106D 99D
84B%+74% 84B 88B 88B 91C+A%+B% 91C 107D 97D
84C+C% 84C 88F+88G 88C 91D% 91D
84D%+B% 84D 88D% 88D 91D% 91E
85A% 85A 88E 88E 91D% 91F
Not: * Pe hrile amenajistice elaboreate prin tehnologii GIS indicativul acestor uniti amenajistice au
dublat litera (ex; 13V este 13VV, 93D este 93DD).
2.3. Planuri de baz utilizate. Msurtori topografice folosite pentru reambularea planurilor de baz
Baza cartografic folosit la actuala amenajare cuprinde planuri de baz la scara 1: 5000 cu
curbe de nivel, pe foi volante, elaborate de ctre I.G.F.C.O.T. în anii 1986-1988, utilizate i la
amenajarea precedent.
Noua hart a unitii de producie s-a obinut prin tehnologia G.I.S.
Planurile menionate sunt redate în tabelul 2.3.1.1. cu parcelele i suprafeele componente.
Tabel 2.3.1.1.
Supraf.
Nr. Parcele
crt. componente
– ha –
1. L-34-12-C-a-4-IV 1:5000 %64, %65, %66, %67 31,86 foaie volanta
2. L-34-12-C-b-1-III 1:5000 %9 1,88 foaie volanta
3. L-34-12-C-b-1-IV 1:5000 %9, %10, %11 23,81 foaie volanta
%4, %5, %7, %8, %9, %13, %14, %17, %18, %19,
4. L-34-12-C-b-3-I 1:5000 142,22 foaie volanta
%93D
%8, %9, %10, %11, %12, %13, %14, 15, 16, %17,
5. L-34-12-C-b-3-II 1:5000 %18, %19, %20, %21, %23, %24, %25, %26, %27, 480,88 foaie volanta
%28, %29, %30, %93D
%4, %5, 6, %7, %19, %20, %57, %58, %59, %60,
6. L-34-12-C-b-3-III 1:5000 61-63, %64, %65, %66,,72, %73, %74, %75, %76, 394,10 foaie volanta
%97D, %93D
%19, %20, %21, 22, %23, %24, %25, %26, %27,
%28, %29, %30, %31, %32, %33, %34, %41, %42,
7. L-34-12-C-b-3-IV 1:5000 539,30 foaie volanta
%43, 44, 45, %46, %47, 48, 49, %50, %51, 52, 53,
%54, %55, %56, %57, %58, %59, %73, 94D, %97D,
8. L-34-12-C-b-4-I 1:5000 %24, %28, %29, %30, %31, %32 65,15 foaie volanta
33
Supraf.
Nr. Parcele
crt. componente
– ha –
%30, %31, %32, 33, 34, %35, %36, %41, %42, %43,
9. L-34-12-C-b-4-III 1:5000 196,10 foaie volanta
%46, %95D
10. L-34-12-C-c-2-II 1:5000 %76, %87, %88, %91, %92, %99D 24,10 foaie volanta
11. L-34-12-C-c-2-IV 1:5000 %88, %92, %99D 24,68 foaie volanta
%73, %74, %75, %76, 82, 83, %84, %85, %86, %87,
12. L-34-12-C-d-1-I 1:5000 395,52 foaie volanta
%88, %89, %90, %91, %92, 98D, %99D
%38, 39, 40, %41, %46, %47, %50, %51, %54, %55,
13. L-34-12-C-d-1-II 1:5000 %56, %59, %73, %74, %75, %84, %85, %86, %90, 369,80 foaie volanta
%95D, %96D, %97D
14. L-34-12-C-d-1-III 1:5000 %91, %92, %99D 2,02 foaie volanta
15. L-34-12-C-d-2-I 1:5000 %35, %36, %37, %38, %41 114,60 foaie volanta
TOTAL U.P. 2806,02 *
2.3.2. Msurtori topografice folosite pentru reambularea planurilor de baz
Cu ocazia actualei amenajri s-au efectuat msurtori topografice cu aparatul G.P.S. în

lungime de 190,07 km respectiv 3801 puncte.
Hrile de amenajament la scara 1:20000 s-au obinut prin tehnologia G.I.S.

Suprafaa actual a U.P. V Valea Neagr este de 2806,02 ha. Determinarea acestei
suprafee s-a fcut analitic, prin tehnologia G.I.S., planurile de baz fiind scanate, georefereniate
i vectorizate, pentru poligoanele astfel rezultate extrgându-se suprafeele aferente (uniti
amenajistice).
La amenajarea anterioar determinarea suprafeelor s-a fcut tot prin tehnologia G.I.S. .
Modificrile de suprafee la amenajarea actual fa de cea precedent sunt redate
centralizat în tabelul 2.4.1.1.
34
Tabel 2. 4. 1. 1.
Diferen e
- +
Diferen e Diferen e de
Diferen e
Corectare rezultate în urma suprafa
rezultate în urma
limite cu U.P. determinrii între cea din
determinrii
Suprafaa Suprafaa IV Blidar pe analitice a actele de
analitice a
la la baza suprafeelor prin retrocedare
suprafeelor prin
amenajarea amenajarea - msurtorilor, tehnologia G.I.S., i cea pus
Total tehnologia G.I.S., Total
precedent actual conform msurtori cu efectiv în
msurtori cu
situa iei din G.P.S i posesie
G.P.S i utilizarea
teren utilizarea (suprafa
imaginilor aeriene
(pichetaj imaginilor ce urmeaz
recente
fcut de O.S.) aeriene recente a fi
(ortofotoplanuri
(ortofotoplanuri) retrocedat)
2819.30 2806.02 13.28 4.35 16.99 21.34 1.14 6.92 8.06
Toate categoriile de justificri de suprafa , prezentate în tab.2.4.1.1., au fost discutate i

aviyate în Conferin a a II-a de amenajarea pdurilor.
Suprafaa actual a fondului forestier, comparativ cu cea veche, este mai mic cu 13,28 ha,
datorit în principal determinrii analitice a suprafeelor prin tehnologia G.I.S.
În tabelul 2.4.1.2. sunt redate modificrile de suprafee la amenajarea actual fa de cea
precedent la nivel de parcel.
Tabel 2.4.1.2.
Suprafa a la
11 32,59 31,49 - 1,10 Corectare limit de UP
(UP IV Blidar-UP V
12 30,17 29,44 - 0,73 Valea Neagr), pe baz
-
15 63,37 60,85 - 2,52 de msurtori, conform
situa iei din teren
Total 126,13 121,78 - 4,35 (pichetaj fcut de OS)
4 30,14 30,00 - 0,14
6 16,37 15,74 - 0,63
8 37,06 36,96 - 0,10
9 58,31 58,28 - 0,03
10 23,99 23,98 - 0,01
11 0,04 - - 0,04
12 0,02 - - 0,02
13 28,86 28,83 - 0,03 Diferene rezultate în
18 32,54 32,53 - 0,01 urma determinrii
19 41,63 41,49 - 0,14 analitice a suprafeelor
20 51,28 50,36 - 0,92 prin tehnologia GIS,
-
21 14,69 14,68 - 0,01 msurtori cu GPS i
23 63,37 62,68 - 0,69 aeriene recente
25 26,39 26,38 - 0,01
26 26,82 26,76 - 0,06
27 38,93 38,56 - 0,37
28 43,41 43,39 - 0,02
32 37,60 37,34 - 0,26
34 24,54 24,06 - 0,48
35 42,86 42,46 - 0,40
35

Suprafa a la
36 22,25 22,24 - 0,01
38 37,61 37,54 - 0,07
39 37,00 36,99 - 0,01
42 23,38 22,44 - 0,94
44 14,29 13,28 - 1,01
45 40,36 39,98 - 0,38
48 18,77 18,40 - 0,37
52 33,59 33,53 - 0,06
54 27,64 27,63 - 0,01
57 35,26 33,35 - 1,91
58 62,83 62,76 - 0,07
60 40,42 40,41 - 0,01 Diferene rezultate în
61 33,19 33,02 - 0,17 urma determinrii
analitice a suprafeelor
62 36,88 36,76 - 0,12
prin tehnologia GIS,
63 28,34 28,02 - 0,32 -
msurtori cu GPS i
64 23,48 22,97 - 0,51
66 43,01 42,96 - 0,05 aeriene recente
72 1,33 0,93 - 0,40
73 65,22 64,87 - 0,35
74 29,12 27,99 - 1,13
76 50,23 48,37 - 1,86
90 61,51 60,51 - 1,00
91 38,30 38,17 - 0,13
92 27,14 27,09 - 0,05
94 0,42 0,41 - 0,01
97 3,28 3,19 - 0,09
Total 1580,44 1563,45 - 16,99
6 - 0,09 0,09
7 45,48 45,63 0,15 -
17 41,04 41,10 0,06 -
31 31,61 31,64 0,03 -
35 - 0,11 0,11
40 22,98 23,00 0,02 -
44 - 0,23 0,23
49 26,28 26,65 0,37 -
55 29,04 29,07 0,03 - analitice a suprafeelor
58 - 1,69 1,69 - prin tehnologia GIS,
-
59 81,89 82,14 0,25 - msurtori cu GPS i
62 - 0,02 0,02 utilizarea imaginilor
65 12,86 13,28 0,42 - aeriene recente
84 57,76 58,89 1,13 -
86 32,94 32,96 0,02 -
87 39,93 40,79 0,86 -
93 1,43 1,58 0,15 -
95 1,54 1,62 0,08 -
98 0,63 0,64 0,01 -
99 1,13 1,32 0,19 -
Total 511,36 518,19 6,83 -
36

Suprafa a la
Diferen e între
82 18,42 19,56 1,14 - suprafa a efectiv
retrocedat în teren i
-
cea din actele legale de
Total 18,42 19,56 1,14 - retrocedare (urmeaz a
fi retrocedat)
Total
2236,35 2222,98 7,97 21,34 - -
general
În ceea ce prive te diferenele constatate între suprafeele predate efectiv în teren i cele
înscrise în procesele verbale de punere în posesie sau în titlurile de proprietate, situaia este
urmtoarea:
Tabel 2.4.1.3.
Suprafaa predat
efectiv în teren sau
u.a./parcela posesie sau alte acte plus – se minus –
ocupat ilegal
legale constituie "M" urmeaz a
- ha-
- ha- (ocupaie) fi cedate
Retrocedri în baza Legii 1/2000
82A% 22,55 21,41 - 1,14
Total 22,55 21,41 - 1,14
Facem precizarea c Procesul verbal de punere în posesie nr. 72124/23.10.2002 cu

suprafa a de 549,85 ha a fost operat la ieiri în amenajamentul precedent. În acest Proces verbal de
punere în posesie pentru Primria Baia Mare este înscris u.a. 82A% cu suprafa a de 22,55 ha. În
urma parcurgerii terenului, la u.a. 82A, proiectantul a sesizat diferen e între limita materializat în
teren i limita de pe harta amenajistic aferent Amenajamentului edi ia 2012. Comparând
msurtorile efectuate pe teren de ctre proiectant (pe limitele materializate odat cu punerea în
posesie din anul 2002) cu limitele din amenajamentul precedent, s-a constatat c suprafa a
retrocedat efectiv în teren din u.a. 82A este de 21,41 ha, mai mic cu 1,14 ha decât cea din
Procesul verbal de punere în posesie. Topograful angajat al Direc iei silvice Maramure a suprapus
limita msurat în teren de proiectant cu limita din Amenajamentul OS Municipal Baia Mare,
constatând c cele dou limite coincid. Având în vedere cele de mai sus, Ocolul silvic Firiza a
operat în Tabelul 1E, la intrri, diferen a de suprafa de 1,14 ha, nepus efectiv în posesie din
parcela 82. Aceast suprafa urmeaz a fi retrocedat, dac proprietarul va solicita acest lucru.
Cu ocazia lucrrilor de amenajarea pdurilor, s-au constatat unele diferen e între limitele
parcelare existente în teren i cele de pe planurile de baz, corecte fiind limitele din teren, aspecte
sesizate în notele de verificare a lucrrilor de amenajarea pdurilor, hotrându-se corectarea
limitelor pe planurile de baz în baza msurtorilor efectuate în teren pe pichetajul efectuat de ocolul
37
silvic, solu ii avizate la Conferin a a II-a de amenajare. Diferen ele în plus i minus se prezint în
tabelul urmtor:
Tabel 2.4.1.4.
Suprafaa la amenajarea Diferene Justificri
Parcel
34 24,54 24,43 - 0,11
45 40,36 40,13 - 0,23
48 18,77 18,40 - 0,37
57 35,26 33,35 - 1,91 Diferen e rezultate în
63 28,34 28,32 - 0,02 - urma corectrii
64 23,48 22,97 - 0,51 limitelor de parcel
67 20,15 19,21 - 0,94
74 29,12 27,99 - 1,13
Total 220,02 214,80 - 5,22
6 16,37 16,46 0,09 -
35 42,86 42,97 0,11 -
44 14,29 14,52 0,23 -
49 26,28 26,65 0,37 -
58 62,83 64,52 1,69 - Diferen e rezultate în
59 81,89 82,11 0,22 - urma corectrii -
62 36,88 36,90 0,02 - limitelor de parcel
65 12,86 13,28 0,42 -
66 43,01 43,95 0,94 -
84 57,76 58,89 1,13 -
Total 395,03 400,25 5,22 -
Total
615,05 615,05 5,22 5,22 - -
general
38
40
Tabelul 1E
2.4.2. Evidena mi crilor de suprafa din fondul forestier
Tabel 2.4.2.1
Scopul modificrii Defri ri
Semntura
efectuate, denumirea Modificri în suprafaa
Scoateri temporare din fondul fr scoatere
Documentul de aprobare efului de
unitii fondului forestier forestier din fond
Unitile ocol silvic
Nr. de la care provine forestier
amenajistice/
crt. terenul sau beneficiarul
parcele Scoateri
scoaterii definitive sau Intrri SOLD Supraf. Data repri-
Felul documentului Nr. Data def. din f.f. Termen - -
temporare mirii
Suprafaa fondului forestier la 01.01.2012 2819,30
Corectare limit cu U.P. IV Blidar
11 - 1,10 2818,20
Corectare limite cu U.P. IV Blidar pe baza msurtorilor, conform
1 12 - 0,73 2817,47
situa iei din teren (pichetaj fcut de O.S.)
15 - 2,52 2814,95
Total Corectare limit cu U.P. IV Blidar - 4.35 2814.95
Diferen e rezultate în urma determinrii analitice a suprafeelor prin tehnologia G.I.S., msurtori cu G.P.S i utilizarea imaginilor aeriene recente (ortofotoplanuri)
6 0,09 - 2815,04
7 0,15 - 2815,19
17 0,06 - 2815,25
31 0,03 - 2815,28
35 0,11 - 2815,39
40 0,02 - 2815,41
44 0,23 - 2815,64
49 0,37 - 2816,01
Diferen e rezultate în urma determinrii analitice a suprafeelor prin
50 0,02 - 2816,03
2 tehnologia G.I.S., msurtori cu G.P.S i utilizarea imaginilor aeriene
51 0,05 - 2816,08
recente (ortofotoplanuri)
55 0,03 - 2816,11
58 1,69 - 2817,80
59 0,25 - 2818,05
62 0,02 - 2818,07
65 0,42 - 2818,49
66 0,94 - 2819,43
84 1,13 - 2820,56
86 0,02 - 2820,58
39
Tabel 2.4.2.1(continuare)
Semntura
efectuate, denumirea Modificri în suprafaa Scoateri temporare din fondul fr scoatere
Unitile ocol silvic
amenajistice/
parcele Scoateri
temporare mirii
87 0,86 - 2821,44
Diferen e rezultate în urma determinrii analitice a suprafeelor prin 101 0,15 - 2821,59
2 tehnologia G.I.S., msurtori cu G.P.S i utilizarea imaginilor aeriene 104 0,08 - 2821,67
recente (ortofotoplanuri) 105 0,01 - 2821,68
106 0,19 - 2821,87
Total 6.92 - 2821.87
4 - 0,14 2821,73
6 - 0,63 2821,10
8 - 0,10 2821,00
9 - 0,03 2820,97
10 - 0,01 2820,96
11 - 0,04 2820,92
12 - 0,02 2820,90
13 - 0,03 2820,87
18 - 0,01 2820,86
19 - 0,14 2820,72
Diferen e rezultate în urma determinrii analitice a suprafeelor prin
20 - 0,92 2819,80
3 tehnologia G.I.S., msurtori cu G.P.S i utilizarea imaginilor aeriene
21 - 0,01 2819,79
recente (ortofotoplanuri)
22 - 0,62 2819,17
23 - 0,69 2818,48
24 - 0,02 2818,46
25 - 0,01 2818,45
26 - 0,06 2818,39
27 - 0,37 2818,02
28 - 0,02 2818,00
32 - 0,26 2817,74
34 - 0,48 2817,26
35 - 0,40 2816,86
41
40
42
Semntura
efectuate, denumirea Modificri în suprafaa
Scoateri temporare din fondul fr scoatere
Unitile ocol silvic
amenajistice/
parcele Scoateri
temporare mirii
36 - 0,01 2816,85
38 - 0,07 2816,78
39 - 0,01 2816,77
42 - 0,94 2815,83
44 - 1,01 2814,82
45 - 0,38 2814,44
48 - 0,37 2814,07
52 - 0,06 2814,01
54 - 0,01 2814,00
57 - 1,91 2812,09
58 - 0,07 2812,02
60 - 0,01 2812,01
Diferen e rezultate în urma determinrii analitice a suprafeelor prin 61 - 0,17 2811,84
3 tehnologia G.I.S., msurtori cu G.P.S i utilizarea imaginilor aeriene 62 - 0,12 2811,72
recente (ortofotoplanuri) 63 - 0,32 2811,40
64 - 0,51 2810,89
66 - 0,05 2810,84
67 - 0,94 2809,90
72 - 0,40 2809,50
73 - 0,35 2809,15
74 - 1,13 2808,02
76 - 1,86 2806,16
90 - 1,00 2805,16
91 - 0,13 2805,03
92 - 0,05 2804,98
103 - 0,01 2804,97
107 - 0,09 2804,88
Total - 16.99 2804.88
41
Defri ri
Scopul modificrii fr Semntura
efectuate, denumirea Modificri în suprafaa Scoateri temporare din fondul
Documentul de aprobare scoatere efului de
unitii fondului forestier forestier
Unitile din fond ocol silvic
amenajistice/
parcele
scoaterii definitive sau Scoateri
Intrri SOLD Supraf. Data repri-
Felul documentului Nr. Data temporare def. din f.f. Termen - -
mirii
din fond forestier
ha ha
Diferen e de suprafa între cea din actele de retrocedare i cea pus
4 82 1.14 - 2806.02
efectiv în posesie (suprafa ce urmeaz a fi retrocedat)
6F - - - 0,0259
DECIZIA ITRSV CLUJ-
71 10.08.2009 20F - - - 0,0445
NAPOCA
22F - - - 0,0968
57F - - - 0,0182
5 Proces verbal predare- 09.08.2019 18.02.2018
2835 11.10.2010 58F - - - 0,0210
primire
61F - - - 0,0590
62F - - - 0,0244
Proces verbal reprimire 540 18.02.2010
63F - - - 0,0214
Total - - - 0.3112 - -
Recapitulaie
Total Corectare limit cu U.P. IV Blidar - 4,35 2814,95
Total diferen e rezultate în urma determinrii analitice a suprafeelor prin tehnologia
6,92 - 2821,87
G.I.S., msurtori cu G.P.S i utilizarea imaginilor aeriene recente (ortofotoplanuri)
Total diferen e rezultate în urma determinrii analitice a suprafeelor prin tehnologia
- 16,99 2804,88
G.I.S., msurtori cu G.P.S i utilizarea imaginilor aeriene recente (ortofotoplanuri)
Total diferen e de suprafa între cea din actele de retrocedare i cea pus efectiv în
1,14 - 2806,02
posesie (suprafa ce urmeaz a fi retrocedat)
2806,02
Situaia mi crilor de suprafa din fondul forestier pe parcursul aplicrii amenajamentului precedent, ce cuprinde toate informaiile
necesare (felul actului, numrul i data emiterii, u.a. i suprafaa) este confirmat, sub raportul legalitii, prin semntura efului de ocol i a fost
analizat i avizat în Conferina a II-a de amenajarea pdurilor din data de 03.03.2022.
43
42
44

Documentul de aprobare efectuate, denumirea fondului forestier fondul forestier Defrir Semn
unitii Scoateri
Unitile i fr -tura
Nr. de la care provine
amenajistice/ Intrri def. din SOLD Supraf. Data scoatere efului
crt. terenul sau beneficiarul f.f.
Felul documentului Nr. Data parcele Termen repri- din fond de ocol
temporare ha Ha
din fond forestier
43
Documentul de aprobare efectuate, denumirea fondului forestier fondul forestier Defrir Semn
unitii Scoateri
Unitile i fr -tura
Nr. de la care provine
amenajistice/ Intrri def. din SOLD Supraf. Data scoatere efului
crt. terenul sau beneficiarul f.f.
Felul documentului Nr. Data parcele Termen repri- din fond de ocol
temporare ha Ha
din fond forestier
45
44

Tabel 2.4.3.1.
Sim- Suprafaa
bol
Categoria de folosin Ha %
Pduri i terenuri destinate împduririi sau reîmpduririi pentru care se reglementeaz
A1 2249,88 80
A12 Terenuri împdurite pe cale artificial care nu au realizat reu ita definitiv - -
A13 Arborete parcurse cu tieri definitive cu regenerare sub adpost realizat parial pe cale natural 10,04 -
A14 Terenuri de reîmpdurit în urma tierilor rase, a doborâturilor de vânt sau a altor cauze 1.58 -
A15 Poieni sau goluri destinate împduririlor - -
A17 Rchitrii naturale ori create prin culturi -
Pduri i terenuri destinate împduririi sau reîmpduririi pentru care nu se
A2 517,31 19
reglementeaz recoltarea de produse principale.
A22 Terenuri împdurite pe cale nautral ori din plantaii. care nu au realizat înc reu ita definitiv - -
B2 Linii de vântoare i terenuri pentru hrana vânatului 5,62 -
B3 Instalaii de transport forestier : drumuri, ci ferate, funiculare permanente 8,76 -
B4 Cldiri curi i depozite permanente 0,16 -
B5 Pepiniere i plantaii semincere - -
B7 Terenuri cultivate pentu nevoile administraiei - -
B8 Terenuri cu fazanerii. pstrvrii. centre de prelucrare a fructelor de pdure, usctorii de semine - -
B10 Culoare pentru linii electrice de înalt tensiune 13,67 1
C Terenuri neproductive: stâncrii, nisipuri, srturi, mla tini, ravene, etc. 8,35 -
D Terenuri scoase temporar din fondul forestier - -
Transmise prin acte legale în folosin temporar unor organizaii sau întreprinderi
D1 - -
pentru instalaii electrice, petroliere, hidrotehnice, cariere, depozite etc.
D2 Deinute de persoane fizice sau juridice fr aprobrile legale necesare:ocupaii i litigii 2,27 -
În ceea ce prive te folosina forestier a terenurilor, situaia se prezint astfel:

Tabel 2.4.3.2
Nr. Suprafaa - ha
Crt. Total Gr. I Gr. II
1. P. Fond forestier total 2806,02 2767,19 38,83*
1.1 P.D. Terenuri acoperite cu pdure 2765,61 2765,61 -
1.2 P.C. Terenuri care servesc nevoilor de cultur - - -
1.3 P.S. Terenuri care servesc nevoilor de producie silvic 5,62 - 5,62
1.4 P.A. Terenuri care servesc nevoilor de administrare forestier 22,59 - 22,59
1.5 P.I. Terenuri afectate împduririi 1,58 1,58
1.6 P.N. Terenuri neproductive 8,35 - 8,35
1.7 P.T. Terenuri scoase temporar din fondul forestier i neprimite - -
1.8 P.O. Ocupaii i litigii 2,27 2,27
* – terenurile afectate gospodririi silvice au fost încadrate convenional în grupa a II–a funcional.
45
Din datele prezentate reiese c întreaga suprafa ocupat cu pdure a unitii de producie
V Valea Neagr este în grupa I. Suprafaa terenurilor afectate gospodririi silvice este de 28.21 ha,
ceea ce reprezint 1% din suprafa a U.P., a terenurilor neproductive este de 8.35 ha.
Indicele de utilizare al fondului forestier este de 99%, fiind egal cu cel de la amenajarea
precedent.
46


101 RASINOASE (PDR) 498.07 498.07
102 FOIOASE (PDF) 2267.54 2267.54
201 PEPINIERE (PCP)
202 PLANTAJE (PCJ)
305 PASTRAVARII (PSP)
306 FAZANERII (PSF)
406 DIGURI (PAG)
407 CANALE (PAC)
408 ALTE TERENURI (PAA) 13.67 13.67
5 TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI (PI ) 1.58 1.58
501 CLASA DE REGENERARE (PIR) 1.58 1.58
606 MOCIRLE - SMARCURI (PNM) 6.67 6.67
607 GROPI DE IMPRUMUT SI DEPUNERI STERILE (PNG) 0.33 0.33
47

NR.
CRT.
3 RASINOASE 498.07 498.07
4 MOLID 451.23 451.23
6 BRAD 36.51 36.51
7 DUGLAS 4.95 4.95
8 LARICE 0.67 0.67
9 PINI 3.27 3.27
10 FOIOASE (RIND 11+12+15+21) 2267.54 2267.54
11 FAG 2101.51 2101.51
12 STEJARI 17.52 17.52
13 - PEDUNCULAT
14 - GORUN 17.52 17.52

16 - SALCAM
17 - PALTIN 35.23 35.23

18 - FRASIN 3.12 3.12
19 - CIRES 0.17 0.17
20 - NUC

22 - TEI
23 - PLOPI 5.15 5.15

25 - SALCII 0.07 0.07



37 TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI 1.58 1.58

40 FASIE FRONTIERA
48
Dup cum reiese din datele prezentate la subcapitolele 2.4.4. i 2.4.5., întreaga suprafa a
unitii de producie este proprietate public a statului.
Din suprafaa total ocupat cu pdure cea mai mare parte, respectiv 82% este acoperit cu
foioase, ponderea rinoaselor fiind de 18%.
2.5. Enclave
La amenajarea anterioar, în fondul forestier proprietate public a statului din cadrul unitii
de producie în studiu a existat o enclav, numerotat E1, a crei suprafa total a fost de 1,11 ha.
Acest enclav s-a meninut i la actuala amenajare. În tabelul 2.5.1. se red situaia acestei enclave.
Tab.2.5.1.
Anul amenajrii
Parcele
2011 2021
limitrofe
Nr. Suprafaa Deintori Folosin Nr. Suprafaa Deintori Folosin
Lupa Anton, Firiza, Lupa Anton, Firiza,
E1 1,11 fânea E1 1,11 fânea 23
Baia Mare Baia Mare
Total 1,11 * * Total 1,11 * * *
În ce prive te folosina, enclava existent la amenajarea trecut a rmas aceia i.

Enclava aparine unei persoane din Firiza i este greu de lichidat, din cauz c actualul
proprietar nu este de acord cu vânzarea sau cu includerea ei, în alte moduri legale, în fondul
forestier.
Se propune ca, treptat, prin schimburi de teren, în limita posibilitilor, aceast enclav s
intre în fondul forestier na ional.
2.6. Organizarea administrativ (districte, brigzi, cantoane)
Arondarea pe cantoane a parcelelor din U.P. V Valea Neagr se prezint astfel:

Tabel 2.6.1.
Districtul Cantonul silvic Suprafaa
Parcele componente
Nr. Denumirea Nr. Denumire ( ha)
10 Rostouica 4 – 34, 93D, 94D 1093,41
III Valea Neagr 11 Valea Bii 35 – 67, 95D – 97D 1113,94
12 Vidra 72 – 76, 82 – 92, 98D, 99D 598,67
TOTAL U.P. 2806,02
Se apreciaz c actuala arondare a unitii de producie este bun i se propune meninerea ei

i pe viitor, arondarea prezentat asigurând condiii de paz i gospodrire corespunztoare.
49
În fondul forestier proprietate public a statului din cadrul unitii de producie V Valea
Neagr nu au existat la amenajarea precedent ocupaii i litigii, în prezent exist o suprafa de
2,27 ha care este încadrat la ocupa ii i litigii.
Tabel 2.7.1.
Anul amenajrii
Nr. 2012 2022
crt. Suprafaa Suprafaa
u.a. Observaii u.a. Observaii
-ha- -ha-
Ocupa ie fix. Fânea regenerat
par ial cu Fa i Ca. Este par ial
1. - - - 66M 0,25
imprejmuit, având în interior
planta i pomi fructiferi.
Ocupa ie fix. Fânea regenerat
2. - - - 67M 1,03 par ial cu Fa i Ca. În interior exist
construit o cas pe un nivel i anexe.
Ocupa ie fix. Construc ii betonate
3. - - - 73M 0,47 (bazine folosite pentru captarea apei
potabile pemtru localitatea Firiza)
4. - - - 76M 0,52 Ocupa ie fix. Construc ii betonate
Total - - Total 2,27 -
50

3.1.1. Evoluia proprietii i a modului de gospodrire a pdurilor

Pân în anul 1879 pdurile din aceast unitate de producie au fost administrate de
Ministerul Industriei i Comerului Austro-Ungar. Acest minister a dispus i întocmirea primului
amenajament al acestor pduri în anul 1860, dar practic prevederile acestuia nu s-au
respectat deoarece menirea arboretelor de aici era s aprovizioneze cu lemn intreprinderile
miniere din Baia Mare.
Dup 1879 serviciul silvic devine independent i pdurile intr sub jurisdicia codului
silvic ungar, care reglementeaz exploatrile prin regulamente de exploatare.
În anul 1919 pdurile trec în proprietatea statului român i pân în anul 1948 sunt sub
jurisdicia codului silvic român. În anul 1928 se întocme te un amenajament în care sunt sunt
reglementate exploatri i se prevede aplicarea tratamentului tierilor succesive. Acest tratament a
fost îns aplicat la scar redus. Masa lemnoas redus a fost întrebuinat în majoritate pentru
lemn de foc i în cantiti reduse pentru traversefolosite în industria minier. Acest mod de
utilizare a materialului lemnos s-a datorat i lipsei instalaiilor de transport. Au existat
preocupri i pentru regenerarea pdurilor, fcându-se plantaii în bazinele Rosto uica i Valea
Neagr cu specii de r inoase (brad i molid).
Din cauza neexecutrii lucrrilor de îngrijire în aceste plantaii, speciile de r inoase
au fost cople ite de fag i mesteacn, rmânând în proporie redus, iar acolo unde au rmas
majoritatea au vârfurile rupte de zpad. Materialil de împdurit a fost obinut într-o pepinier
de pe Valea Neagr.
3.1.2. Modul de gospodrire a pdurilor dup anul 1948
Dup naionalizare (13 aprilie 1948), toate pdurile au intrat în proprietatea statului,
ca ,,bun al întregului popor".
Primul amenajament a fost întocmit în anul 1948, în cadrul ,,Marii Uniti Forestiere
Bazin" (M.U.F.B.) Baia Mare, Ocolul Silvic Ferneziu, Unitatea de Producie XI Valea Neagr.
Regenerarea natural, ca efect a tratamentului tierilor succesive, s-a realizat într-o
proporie apropiat de cea prevzut, fiind ajutat prin plantaii. Împduririle s-au fcut în ritm
51
susinut, operaiunile culturale s-au rezumat la curiri i tieri de igien, acestea executându-se
într-un procent mic datorit inaccesibilitii bazinelor.
Amenajamentul din anul 1962 organizeat producia în cadrul U.P. V Valea Neagr
din cadrul Ocolului Silvic Baia Mare.
Acest amenajament precizeaz din nou cadrul de amenajare, stabilind regimul
codru, ciclul 110 ani, tratamentul tierilor succesive în fgete i cel cel al tierilor rase în
parchete mici, în molidi uri.
Amenajamentul din anul 1972 stabile te din nou bazele de amenajare i
reglementeaz producia astfel: regimul codru, exploatabilitatea tehnic, tratamentul tierilor
rase (de refacere i substituire) pentru arboretele slab productive, iar în cele cu specii valoroase
(fag, molid, brad), ajunse la vârsta la care se pot regenera natural, s-au prevzut tieri
jardinatorii ca o etap intermediar de transformare spre grdinrit, iar în arboretele de fag s-au
prevzut tieri succesive.
Amenajamentul din anul 1982 a stabilit bazele de amenajare : regimul codru,
exploatabilitatea tehnic, tratamentul tierilor rase (de refacere i substituire) pentru arboretele
slab productive, iar în cele cu specii valoroase (fag, molid, brad), ajunse la vârsta la care se
pot regenera natural, s-au prevzut tieri jardinatorii, ca o etap intermediar de transformare
spre grdinrit, iar în arboretele de fag s-au prevzut, tieri succesive.
3.1.2.1. Evoluia constituirii U.P. i a bazelor de amenajare pân la amenajarea anterioar

(inclusiv)
Evoluia bazelor de amenajare pentru amenajamentele anterioare sunt prezentate in tabelul

urmtor:
Tabel 3.1.2.1.1.
Suprafaa pdurilor Exploatabili-
Anul Compo-
cu funcii de Subuniti de gospodrire Regi- tatea i vârsta Ciclul
amena- Supra- ziia
protecie mul Tratamentul medie a (ani)
jrii faa el
- ha - % Denumirea Suprafaa % exploatabilitii
T.succesive
1962 3293,9 * * Codru regulat 3266,8 99 codru - - 110
T.rase
T. jardinatorii
tehnic
1972 3318,9 * * Codru regulat 3179,7 96 codru - T.rase 110
-
T.succes.
52
Tabel 3.1.2.1.1(continuare).
Suprafaa pdurilor Exploatabili-
Anul Compo-
cu funcii de Subuniti de gospodrire Regi- tatea i vârsta Ciclul
amena- Supra- ziia
protecie mul Tratamentul medie a (ani)
jrii faa el
- ha - % Denumirea Suprafaa % exploatabilitii
70FA
Codru T.rase tehnic
1752,2 53 codru 25DR 100
regulat T.succes. 105
5DT
Codru cvasigr 80FA diametrul
1982 3318,9 1380,8 41 Cvasigr- 1380,0 42 dinri 15DR T. jardinatorii limit 110
dinrit t 5DT 103
Protec ie
151,4 4 - - T. igien de protecie -
absolut
78FA
de
10MO T.progresive
Codru regulat 1891,2 56 codru protecie 120
2BR T.rase
1992 3379,0 3328,6 99 116
10DT
Conservare
1437,4 42 - T. igien de protecie -
deosebit
de
78FA T.progresive
Codru regulat 1891,2 56 protecie 120
10MO T.rase
2002 3373,5 3321,7 98 Codru 116
2BR
Conservare
1437,4 42 10DT T. igien de protecie -
deosebit
66FA 1GO
de
S.U.P. „A” 10PAM 6CI T.progresive
2220,73
80 protecie 110
Codru regulat 15MO T.rase
110
2 CAS
2012 2819,30 2780,92 99 Codru
63FA2GO
S.U.P. -„M”
12PAM T. conservare de
Conservare 560,19 20 *
6CI 15MO T. igien protecie
deosebit
2CAS
Not: pentru rubricile notate cu ,,*” nu s-au gsit date certe.
Din analiza datelor prezentate în tabelul anterior, se pot trage urmtoarele concluzii:
Regimul adoptat, la toate amenajrile, a fost codru, cu regenerare din smân.
La prima amenajare s-a stabilit o exploatabilitate economic a maximului de producie
lemnoas util, raportat la condiiile economice i de valabilitate a produselor lemnoase.
Tratamentele prevzute au fost cele bazate pe tierile succesive i tierile rase,
acestea adaptându-se bine la particularitile arboretelor din U.P.
Începând cu amenajamentele din deceniile urmtoare s-a adoptat vârsta
exploatabilitii tehnice i de protecie (existau arborete în producie incluse în grupa I), iar ciclul
de producie s-a stabilit în funcie de valoarea medie a acesteia.
Tratamentele prevzute a se aplica aveau la baz tierile succesive, rase i jardinatorii,
acestea din urm fiind înlocuite cu tierile progresive la ultimele amenajri.
53
3.1.2.2. Evoluia reglementrii produciei.
Datele vor fi prezentate la nivelul fiecrei etape de amenajare existente pân în prezent.
Tabel 3.1.2.2.1.
Arborete exploatabile Arborete preexploatabile Cre - Indice de Indice Ind.de
Posibi-
Anul SUP terea cre tere de cre tere
Suprafaa – Volum Vol/ha Suprafaa – Volum Vol/ha litatea
amena- denumire indicatoare 3 indicatoare recoltare curent
ha– mii m3 m3/ha ha– mii m3 m3/ha 3 m /an
jrii m m3/ha m3/an/ha m3/an/ha
1962 * * * * * * * * 4620 * 1,4 6,1
S.U.P. ,,A” –
1972 * * * * * * * 6470 * 2,0 7,6
Codru regulat
S.U.P. ,,A” –
21,0 181 8619 55,7 536 9623 7008 1130 4,0 0,6 7,8
Codru regulat
1982
J –codru
123,3 338 3147 * * * * 4100 * 3,0 6,9
cvasigrdinrit
S.U.P. ,,A” –
1992 168,8 206 1220 68,7 354 5152 7263 1485 3,8 2,3 7,9
Codru regulat
S.U.P. ,,A” –
2002 298,1 93 312 270,6 98 362 9706 4320 3,6 1,6 7,3
Codru regulat
S.U.P. ,,A” –
2012 579,95 211 364 575,82 180 313 7851 8000 3,5 3,6 6,6
Codru regulat
Reglementarea procesului de producie cu ocazia fiecrei amenajri în parte a inut cont de

raportul existent între mrimile reale ale claselor de vârst cu arborete exploatabile i preexploata-
bile i mrimea unei clase de vârst normal, adoptându-se posibiliti de produse principale care s
urmreasc normalizarea treptat a structurii fondului de producie pe clase de vârst, în condiiile
asigurrii continuitii recoltrii de mas lemnoas. Adoptarea acestor posibiliti au permis, pe de o
parte asigurarea continuitii recoltrii de mas lemnoas, pe de alt parte, s-a urmrit normalizarea
treptat a structurii fondului forestier pe clase de vârst.
54
56
3.1.2.3. Aplicarea prevederilor amenajamentelor anterioare (celui precedent)
În ce prive te amenajamentele anterioare celui precedent situaia se prezint astfel:

Tabel 3.1.2.3.1.
Prevederi Împdu- Produse Tieri de Tieri de Indice de
Anul Degajri Curiri Rrituri Accidentale II Accidentale I Indici de
P riri principale conservare igien cre tere
amena- recoltare
Realizri m3/ 3 3 curent
jrii ha/an ha/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an ha/an m /an m /an/ha
R an m3/an/ha
P * * * * * 4370 * * * 462 * * * * * * *
1962 R * * * * * 800 * * * 265 * * * * * * * 8,4
% * * * * * 18 * * * 43 * * * * * * *
P 24,7 23,6 23,4 193,0 17,6 800 * * 50,6 6470 * * * * * 870 2,3
1972 R 12,86 14,6 2,7 47,5 6,9 200 * * 34,7 4832 306 * * * * 760 1,6 9,8
% 52 62 12 25 39 25 * * 69 75 * * * * * 87 70
P 12,42 9,44 30,28 30 36,6 152 * * 43,2 523 * * * * 81,0 60 1,95
1982 R 5,34 7,27 20,59 12 21,2 63,5 * * 24,0 365 * * * * 65,6 50 1,9
,6
% 43 77 68 41 58 42 * * 56 70 * * * * 81 89 97
P 13,70 6,40 35,40 499 139,70 2651 * * 9,5 1485 * * 1,5 110 1412,0 1135 2,3
1992 R 2,80 * 19,10 48 15,60 1147 * * 13,6 1397 379 * 0,2 7 81,6 286 0,1 7,8
% 20 * 54 10 11 43 * * 143 94 * * 13 6 6 25 4
P 9,53 13,2 17,3 83 69,1 2018 * * 21,2 4320 * * 3,4 119 2071,7 1778 1,9
2002 R 4,41 7,54 17,28 156 38,59 1481 174 * 13,69 3673 706 * * * * * 1,86 7,1
% 46 57 100 188 56 73 * * 65 85 * * * * * * 98
Not: - pentru rubricile notate cu ,,*” nu s-au gsit date certe;
55
Pe parcursul aplicrii lor, propunerile celor ase amenajamente, pentru care s-au gsit
informaiile necesare, au fost mai mult sau mai puin realizate.
Analiza realizrii prevederilor amenajamentelor anterioare o vom face în continuare pe
categorii de lucrri:
Produse principale
Pentru perioadele de amenajare din anul 1962, nu s-a gsit date referitoare la îndeplinirea
prevederilor legate de produsele principale.
La amenajrile din anul 1992, prevederile produselor principale adoptate au fost depite
fiind realizate ca suprafa de 143 %.
În deceniile 1962, 1972 i 1982 prevederile produselor principale adoptate nu au fost depite
nici ca suprafa i nici ca volum.
La amenajarea din anul 2002, realizarea planului decenal de recoltare a produselor
principale propus este de 85% din volumul planificat, iar suprafaa parcurs a fost mai mare cu 98%
decât cea planificat, considerând strict tierile de produse principale. Explicaia este c fructificaia
slab a necesitat parcurgerea acelora i suprafee de dou-trei ori, cu intensiti de intervenie reduse.
Produse secundare
În perioada de amenajare din anul 1962, 1972, 1982, 1992 i 2001, atât prevederile
de la rrituri cât i de la cur iri, nu au fost depite nici ca suprafa nici ca si volum, excep ie
fcând amenajamentul din 2002 la cur iri când a fost depite prevederile cu 88% datorate
intervenirii în aceleasi suprafe e de mai multe ori. Nerealizrile lucrrilor de îngrijire se datoreaz
inaccesibilitii arboretelor i lipsei de interes a agenilor economici fa de materialul lemnos
rezultat, dar i neglijenei. O alt cauz principal a nerealizrii prevederilor este cerina redus de
lemn de dimensiuni mici, precum i distana mare de colectare.
Lucrri de regenerare i împdurire

Suprafaa de împdurit, cât i cea împdurit s-au modificat continuu de-a lungul
perioadelor de aplicare a amenajamentelor analizate.
În 1962 nu s-au gsit date certe.
La amenajarea din anul 1972, 1982, 1992, 2002 prevederile au fost realizate într-o msur
mai mic, cauza fiind pe de o parte regenerarea pe cale natural a arboretelor exploatate, iar pe de
alt parte neexecutarea tierilor de regenerare în toate unitile amenajistice prevzute cu asemenea
tratamente.
56
Degajri
În 1962 nu s-au gsit date certe.
La amenajarea din anul 1972, 1982, 1992, 2002 prevederile au fost realizate într-o msur
mai mic, deoarece arboretele în care au fost prevazute lucrri cu degajri nu au fost parcurse pe
intreaga lor suprafa .
Produsele accidentale – la nivelul anilor de amenajare 1962 i la amenajarea din 1982, nu
se cunosc date certe. În deceniile 1972, 1992 i 2002, conform tabelului de mai sus, se gsesc date
doar ca volum anual ce a fost realizat din accidentale I+II de 1565 m3.
Tieri de conservare – în decursul perioadelor de amenajare, pentru acest categorie de
lucrri nu se cunosc informa ii care s fac obiectul prezentrii lor, doar la amenajarea din anul
1992, când a fost prevzut a se recolta un volum anual de 7 m3, de pe o suprafa de 0,02 ha/an,
drept pentru care, în viitor, se va urmri pe cât posibil executatea acestor lucrri. Neefectuarea
lucrrilor de conservare duce la slbirea potenialului protectiv al arboretelor, la îmbtrânirea lor
excesiv, cu lemn depreciat calitativ, nerentabil economic.
Tieri de igien – în cazul acestei categorii de lucrri, la nivelul amenajrilor din anii 1962
nu se cunosc date certe.
La toate amenajrile unde s- au gsit date certe, prevederile, atât în suprafa cât i în volum,
au fost realizate în procente mici, conform datelor prezentate în tabel. Nerealizrile lucrrilor de
îngrijire se datoreaz inaccesibilitii arboretelor i lipsei de interes a agenilor economici fa de
materialul lemnos rezultat.
Indicii de recoltare – s-au situat sub prevederi în toate perioadele de amenajare cunoscute
din tabelul de mai sus, într-un procenaj mai mult sau mai pu in realizat.
Pe viitor se va urmri respectarea prevederilor amenajamentului. Neexecutarea la timp a
lucrrilor conduce la degradarea strii fitosanitare a pdurii i reducerea efectelor protectoare ale
acesteia, prin apariia unor factori destabilizatori (uscarea, atacul de duntori, etc.)
3.1.2.4. Lucrri de împdurire
Tabel 3.1.2.4.1.
Anul Prevederi Lucrri de împdurire/specii (ha)
amena- Total
jrii
Realizri FA MO LA PAM BR
P * * * * * *
1962 R * * * * * *
% * * * * * *
P * * * * * *
1972 R * * * * * *
% * * * * * *
57
Tabel 3.1.2.4.1.(continuare)
Anul Prevederi Lucrri de împdurire/specii (ha)
amena- Total
jrii
Realizri FA MO LA PAM BR
P * * * * * *
1982 R * * * * * *
% * * * * * *
P * * * * * *
1992 R * * * * * *
% * * * * * *
P 42,0 24,6 1,9 26,8 - 95,3
2002 R 12,77 22,97 1,50 6,48 0,38 44,1
% 30 93 79 24 - 46
Împduririle, executate în toate perioadele de aplicare a amenajamentelor, au fost sub

nivelul prevederilor, deoarece regenerarea natural s-a produs în proporii mai mari decât cele
prevzute prin plan.
3.1.2.5. Instalaii de transport i construcii forestiere
Referitor la instalaiile de transport din cadrul unitii de producie i protec ie, se face
precizarea c la anul drii în folosin al drumurilor forestiere existente, nu se cunosc date certe,
doar unitatea amenajistic din care fac parte i lungimea lor, acestea fiind urmtoarele:
- Rostouica în lungime de 2,64 km;
- Trestia Creanga în lungime de 0,68 km;
- Vl. Valaului în lungime de 1,85 km;
- Subignis III în lungime de 0,85 km;
- Bai – Ramificatie = 3,2 km în lungime de 5,32 km;
- Joloboadr în lungime de 1,06 km;
- Vl. Jilipului în lungime de 2,20 km.
În unitatea de protecie i producie nu exist construcii silvice i nici nu sunt necesare.
Distana dintre U.P. i localitile vecine este relativ mic.
58
60

3.2.1. Produse principale, secundare, accidentale, igien, împduriri (medii anuale).
În continuare se va face o analiz a prevederilor ultimului amenajament i realizrile în perioada de aplicare a acestuia.
Tabel 3.2.1.1.
Prevederi Produse Accidentale Tieri de Tieri de Indici Indice de
Împduriri Degajri Curiri Rrituri Accidentale II Dep ire posibilitate
Anul P principale I conservare igien de cretere
amena- Volum
jrii Realizri Document de recoltare curent
ha/an ha/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an extras ha/an m3/an ha/an m3/an ha/an m3/an 3
R aprobare 3 m /an/ha m3/an/ha
m /an
P 33,98 4,40 95,80 650 650,50 22270 - - 327,20 8000 - - - - 128,50 5540 13151,40 10510 4,3
2011 R 22,82 4,36 98,48 700 750,36 19466 1,12 113 566,12 72969 - - 192,83 4612 62,18 1814 2761,74 4706 3,7 6,4
% 67 99 102 108 115 87 - - 173 91 - - 48 33 21 45
3.2.2. Lucrri de împduriri
Tabelul 3.2.2.1.
Anul Prevederi - P Specii (ha)
Total
amenajrii Realizri -R MO BR PAM FA LA FR CI
P 23,55 16,86 25,37 0,94 0,17 1,96 68,85
2011 R 10,00 6,00 6,00 0,66 0,90 - - 22,82
% 42 36 24 95 - - - 33
59

urmtoarele:
la degajri – au fost parcurs cu o suprafa aproape egal cu cea prevazut;
cur iri – au fost depite prevederile ca volum si ca suprafa . Acestea datorate faptului ca
suprafe ele prevzute au fost parcurse cu mai multe interven ii ca suprafa iar ca volum cu o
intensitate mai mare.
rrituri – nu s-au realizat prevederile de volum dar ca i suprafa acestea au fost depite
datorit faptului ca s-a intervenit de mai multe ori în aceai suprafa dar cu un volum mai mic, din
cauza interesului sczut pentru materialul lemnos dar i a accesibilit ii sczute a terenului.
la tierile de produse principale – s-a parcurs pe 173% din suprafa a prevzut dar cu un
procent de extras mai mic decât cel prevzut de amenajament datorit produselor accidentale.
la lucrrile de împdurire – nu au fost realizate prevederile deoarece regenerarea natural s-
a instalat pe o suprafa mai mare decât cea preconizat în amenajament.
tierile de conservare – nu s-au realizat prevederile din cauza accesibilit ii reduse în aceste
u.a.-uri.
Tieri accidentale – s-a înregistrat un volum de 84 m3/an (accidentale I) în principal datorit
doborâturilor de vânt.
Indicele total de recoltare pe ansamblul U.P. (curiri + rrituri + principale + igien +
accidentale) a fost de 3,7 m3/an/ha, mai mic fa de cel planificat de 4,3 m3/an/ha, de asemenea mai
mic decât indicele de cre tere curent (6,4 m3/an/ha), având loc o acumulare de mas lemnoas de
2,7 m3/an/ha, ceea ce va duce, în viitor, la posibilitatea normalizrii structurii fondului forestier pe
clase de vârst.
60
62
3.2.3. Dinamica procesului de regenerare natural în ultimii 10 ani de aplicare a amenajamentului

Prin dinamica procesului de regenerare se va urmri în mod special evoluia procesului de regenerare natural pe parcursul perioadei de
amenajare expirat.
Tabel 3.2.3.1.
Elemente de caracterizare a arboretului i al seminiului
Su- Nr. Lucrri de
pra- Tratamentul de împdurire
u.a. Arboret matur Semini utilizabil Arboret matur Semini utilizabil
faa aplicat inter-
-ha- Vârsta Supr. Vârsta Supr. - venii Supr.
Compoziia Cons. Compoziia %S Compoziia Cons. Compoziia %S Lucrarea %S
- ani - - ha - -ani- ha - - ha -
9E* 2,46 160 10FA 0,8 9FA1MO 0,6 1,48 120 10FA 0,4 7FA3BR1PAM 0,7 1,57 T. progresive 2 - - -
24F 3,26 120 10FA 0,7 9FA1MO 0,3 0,98 130 9FA1PAM 0,6 8FA2MO 0,5 1,63 T. progresive 1 - - -
28B 22,46 95 7MO3FA 0,7 6FA4MO 0,2 4,49 105 7MO3FA 0,6 4FA4MO2PAM 0,3 6,74 T. progresive 2 - - -
29B 3,53 105 9FA1MO 0,7 8FA2MO 0,4 1,41 115 9FA1MO 0,6 8FA2MO 0,5 1,77 T. progresive 1 - - -
30B 8,81 105 9FA1MO 0,7 8FA1MO 0,4 3,52 115 9FA1MO 0,6 8FA2MO 05 4,41 T. progresive 1 - - -
31B 14,82 105 10FA 0,7 10FA 0,3 4,45 115 9FA1MO 0,5 7FA3MO 0,5 7,41 T. progresive 2 - - -
32B 24,87 150 9FA1MO 0,7 6FA4MO 0,3 7,46 115 9FA1MO 0,5 5FA3MO2BR 0,7 17,41 T. progresive 2 - - -
33B 7,66 150 9FA1MO 0,7 8FA2MO 0,4 3,06 115 9FA1MO 0,3 8FA2MO 0,7 5,36 T. progresive 2 - - -
33C 4,16 105 6FA4MO 0,7 7FA3MO 0,4 1,66 115 6FA4MO 0,6 7FA3MO 0,5 2,08 T. progresive 1 - - -
35B 4,19 160 10FA 0,4 7FA3MO 0,8 3,35 20 5FA3MO1BR1PAM 0,9 - - - T. progresive 1 Împ 0,3 1,58
37A 20,09 160 9FA1PAM 0,3 7FA3MO 0,7 14,06 20 6FA2MO1BR1PAM 1,0 - - - T. progresive 1 - - -
38A 8,05 120 10FA 0,8 7FA3MO 0,8 6,44 20 6FA2MO1BR1PAM 1,0 - - - T. progresive 1 - - -
5 6MO1FA1BR1PAM1ME 1,0 - - - T. progresive 1
56B 5,21 70 5ME3FA2MO 0,6 - - - Împ. 0,6 3,07
5 5MO2ME1FA1BR1PAM 1,0 - - - T. progresive 1
64A 1,57 140 10FA 0,4 10FA 0,8 1,26 15 7FA2BR1PAM 1,0 - - - T. progresive 1 Completari 0,2 0,11
65B 6,84 130 10FA 0,5 10FA 0,5 3,42 140 10FA 0,3 7FA2PAM1MO 0,7 4,79 T. progresive 2 - - -
65C 3,78 130 10FA 0,6 10FA 0,4 1,51 140 10FA 0,4 8FA1PAM1MO 0,7 2,65 T. progresive 1 - - -
66A 20,45 115 10FA 0,7 10FA 0,3 6,14 125 10FA 0,6 8FA1PAM1MO 0,6 10,21 T. progresive 2 - - -
66D 8,53 135 10FA 0,5 10FA 0,8 6,82 20 7FA2MO1PAM 1,0 - - - T. progresive 1 - - -
66E 4,47 130 10FA 0,7 10FA 0,7 3,13 140 10FA 0,5 8FA1MO1PAM 0,6 2,68 T. progresive 2 - - -
67C 1,33 120 10FA 0,7 10FA 0,7 0,53 130 10FA 0,6 8FA1MO1PAM 0,7 0,93 T. progresive 2 - - -
67D 5,40 150 10FA 0,6 10FA 0,7 3,78 10 8FA2PAM 0,7 - - - T. progresive 2 - - -
83B 15,26 105 8FA1CA1ME 0,7 10FA 0,3 4,58 115 10FA 0,5 7FA2PAM1MO 0,6 91,56 T. progresive 2 - - -
84A 17,75 105 9FA1ME 0,7 10FA 0,4 7,10 115 7FA1MO1PAM1ME 0,6 7FA2MO1PAM 0,5 8,88 T. progresive 2 - - -
84D 10,93 105 10FA 0,7 10FA 0,4 4,37 115 7FA1MO1PAM1ME 0,5 7FA2MO1PAM 0,4 4,37 T. progresive 2 - - -
85A 18,67 105 10FA 0,7 10FA 0,4 7,47 115 8FA1PAM1MO 0,5 7FA3MO1PAM 0,6 11,20 T. progresive 2 - - -
61
Elemente de caracterizare a arboretului i al seminiului
Su- Nr. Lucrri de
pra- Tratamentul de împdurire
u.a. Arboret matur Semini utilizabil Arboret matur Semini utilizabil
faa aplicat inter-
-ha- Vârsta Supr. Vârsta Supr. - venii Supr.
Compoziia Cons. Compoziia %S Compoziia Cons. Compoziia %S Lucrarea %S
- ani - - ha - -ani- ha - - ha -
125 9FA1PAM 0,2 7FA2MO1PAM 0,8 9,80 T. progresive 2 - - -
86A 24,72 115 10FA 0,7 10FA 0,3 7,42
125 9FA1PAM 0,2 8FA1MO1PAM 0,7 8,55 T. progresive 2 - - -
86B 2,65 105 6MO4FA 0,7 6FA4MO 0,4 1,06 115 6FA3MO1PAM 0,4 6FA4MO 0,7 1,86 T. progresive 2 - - -
87A 14,19 115 10FA 0,2 10FA 0,6 8,51 T. progresive 2 - - -
15 10FA 1,0 - - -
87C 15,56 150 9FA1PAM 0,6 10FA 0,4 6,22 T. progresive 2 - - -
88A 14,49 130 10FA 0,6 10FA 0,4 5,80 T. progresive 2 - - -
140 10FA 0,2 8FA1MO1PAM 0,7 10,84
88C 1,00 120 9FA1CA 0,5 10FA 0,3 0,30 T. progresive 2 - - -
Total 317,06 * * * * * 131,78 - - - - - 216,70 - - - - -
Not: - la actuala amenajare s-au constituit unit i amenajistice noi în u.a 56B i 86A, iar u.a. 87C s-a unit cu 87A i 88A s-a unit cu 88C .
- arboretele din amenajamentul din anul 2012 parcurse cu tieri definitive, au fost trecute în cel din anul 2022 ca arborete tinere (regenerate natural).
* - diferen a de vârst mai mare de 10 ani la aceste u.a.-uri se datoreaz faptului c s-a modificat propor ia elementelor vârsta fiind dat de elementul majoritar actual.
În urma comparrii dinamicii procesului de regenerare natural dintre cele dou perioade de amenajare, se observ c în urma aplicrii
tratamentelor cu tieri progresive, lucrrile de împduriri nu au avut loc datorit regenerrii naturale.
63
62


Tabel 3.3.1.1.
Anul Clasele de vârst (%)
amenajrii I II III IV V VI VII TOTAL
1962 56 20 14 4 - 2 4 3266,80
1972 11 46 25 8 5 3 2 3179,70
1982 12 27 35 11 7 5 3 1752,20
1992 5 11 52 31 1 - - 1891,20
2002 5 12 29 35 12 4 3 2712,40
2012 7 6 14 44 14 8 7 2780,92
2022 8 5 7 30 25 25* - 2765,61
Not: pentru rubricile notate cu ,,*, la amenajrile respective, suprafaa clasei a VII-a de vârst a fost
însumat la clasa a VI-a, clasa a VII-a nefiind defalcat separat.
Sunt dezechilibre mari ale suprafeelor pe clase de vârst, cu deficit major de arborete
tinere. Dezechilibrele se datoreaz evoluiei claselor de vârst, în urma aplicrii tratamentelor i a
trecerii normale a arboretelor dintr-o clas de vârst în cealalt. Procesul de normalizare pe clase de
vârst se realizeaz prin executarea tierilor de regenerare, conform planurilor decenale, proces ce
va avea efecte pozitive doar în cazul respectrii prevederilor amenajamentelor i absen ei factorilor
destabilizatori.
Evoluia compoziiei
Tabel 3.3.1.2.
Suprafaa în Specii (%)
Anul
produc ie
amenajrii MO FA BR GO ME DR CA DT PAM PLT TOTAL
- ha -
1962 3266,80 - 68 - - - 9 - 23 - - *
1972 3179,70 9 72 - 1 8 2 - 8 - - 100
1982 1752,20 11 71 - 1 9 2 - 6 - - 100
1992 1891,20 12 68 1 1 10 1 3 2 - 2 100
2002 2712,40 14 74 - - 5 1 3 2 - 1 100
2012 2780,92 16 74 1 - 4 1 3 1 - - 100
2022 2765,61 16 77 1 1 2 - 2 - 1 - 100
Not: - pentru rubricile notate cu ,,*” nu s-au gsit date certe.
La actuala amenajare nu apar diferene semnificative în cazul propor iei speciilor,

comparativ cu vechea amenajare, din evoluia compoziiei se remarc proporia mare a fagului, care
vegeteaz în arealul su natural, unde are condiii optime de dezvoltare, i ocup 77% din suprafa.
Spre deosebire de revizuirea anterioar, se remarc scderea proporiei mesteacnului, carpenului i
a aprut gorunul i paltinul de munte.
63
Evoluia claselor de producie (fond productiv)

Tabel 3.3.1.3.
Suprafaa în Clase de producie (%)
Anul
produc ie
amenajrii I. II. III. IV. V. TOTAL
- ha -
1962 3266,80 * * * * * *
1972 3179,70 * * * * * *
1982 1752,20 - 21 69 10 - 100
1992 1891,20 - 19 79 2 - 100
2002 2712,40 - 19 78 3 - 100
2012 2780,92 - 17 77 6 - 100
2022 2765,61 - 17 79 4 - 100
Clasele de producie sunt concentrate în jurul clasei a III-a i a II-a de producie; fa

de amenajarea anterioar, clasa de produc ie s-a ameliorat.

Tabel 3.3.1.4.
Anul Supr. în producie Categorii de consisten %
amenajrii - ha - sub 0,4 0,4 – 0,6 peste 0,6 Total
1962 3266,80 * * * *
1972 3179,70 * * * *
1982 1752,20 - 16 84 100
1992 1891,20 - 4 96 100
2002 2712,40 2 6 92 100
2012 2780,92 1 7 92 100
2022 2765,61 2 11 87 100
Repartizarea pe categorii de consisten s-a îmbuntit semnificativ pân în prezent.

Existena arboretelor cu consistena de sub 0,7 se datoreaz parcurgerii acestora cu primele tieri de
principale.
Modificrile fa de amenajarea anterioar const în descreterea arboretelor cu consisten a
peste 0,6 cu 5% i creterea categoriei de consisten cuprins între 0,4 – 0,6 cu 5% i sub 0,4 cu
0,1%.
64

Datele privind descrierea parcelar cuprinzând elemente de descriere a arboretelor i

staiunii s-au cules i prelucrat în conformitate cu prevederile “Normelor tehnice pentru amenajarea
pdurilor”, “Normelor tehnice pentru îngrijirea i conducerea arboretelor”, “Normelor tehnice
pentru alegerea i aplicarea tratamentelor” i cu recomandrile Conferinei I de amenajare din
22.04.2021 prin observaii i msurtori directe.
În vederea prelucrrii automate a datelor privind descrierea parcelar, datele din teren au fost
înscrise în fi e speciale, în sistem alfanumeric, în parte codificate, în conformitate cu programele
Volumele înscrise în amenajament la nivel de unitate amenajistic au fost calculate i
prelucrate de calculatorul electronic (excepie cele inventariate i cele marcate de ocol).
În evidena descrierii parcelare, apartenena u.a. la subunitile constituite s-a notat astfel:
cu litera ,,A” – arboretele din subunitatea de codru regulat, sortimente obinuite;
cu litera ,,M”– arboretele supuse regimului de conservare deosebit.
Elementele privind caracterizarea staiunilor, a tipurilor de pdure, a tipurilor i subtipurilor
de sol au la baz lucrri de cartare staional la scar mijlocie. Actuala cartare a adâncit studiul
precedent aducând unele completri. Astfel, în vederea stabilirii tipului i subtipului de sol, pe teren
s-au amplasat un numr de 56 profile principale de sol, cutându-se s se surprind toate aspectele
caracteristice din cadrul unitii de gospodrire, referitoare la forma de relief, roca de solificare,
expoziie, înclinare, vegetaie etc. Aceste profile au fost amplasate în urmtoarele u.a.–uri:4B, 6A,
7B, 9A, 9F, 11, 13A, 15B, 17C, 18A, 19A, 20F, 21A, 22B, 23, 25A, 27B, 29A, 31C, 32A, 33C,
35A, 36B, 38A, 39B, 39E, 41A, 43, 45B, 47A, 48B, 49A, 51B, 53A, 54B, 56A, 57B, 58A, 59B,
59F, 61A, 62A, 63B, 65A, 67A, 67C, 82A, 83A, 84C, 85A, 86E, 87A, 89D, 90A, 91B i 92A . Din
profilele situate în u.a.: 4B, 20F, 35A, 59A, 82A i 90B s-au recoltat probe de sol, pentru a fi
analizate în cadrul Laboratorului de Pedologie al S.C.D.E.P. Bra ov.
În descrierea parcelar i în alte evidene din amenajament, tipurile de staiune i de pdure
s-au redat prin indici de clasificare zecimal extra i din lucrarea Sistematica unitilor de baz ale
tipologiei forestiere. Semnificaia acestor indici se gsesc în tabelele 4.4.1.1. i 4.5.1.1. De
asemenea în Descrierea parcelar, tipurile de soluri sunt redate sub forma unor indici, semnificaia
(decodificarea) acestora regsindu-se în tabelul 4.3.1.1.
Clasa de producie la arboretele cu vârste sub 20 de ani s-a apreciat pe teren în funcie de
starea de vegetaie i potenialul productiv al staiunilor.
65
În descrierea parcelar la fiecare u.a. cu arboret s-a notat subunitatea de gospodrire din care
face parte: S.U.P. - „A” i „M”.
Pentru arboretele luate în studiu s-a redat vârsta exploatabilitii de protecie.
Tipurile de sol au fost identificate folosind datele privind substratul geologic, clima,
microrelieful, orizonturile de diagnostic, prezena apei freatice, caracteristicile fizico–chimice ale
solului (separarea orizonturilor, tranziia între orizonturi, culoare, coninut de humus, textur,
structur, schelet, pseudogleizare, gleizare, compactitate) corelate apoi cu analizele de laborator
(Ph, grad de saturaie în baze, coninutul de azot).
Tipurile de staiune au fost stabilite în funcie de datele fizico-geografice (poziie geografic,
clim, altitudine, substrat litologic, microrelief, regim hidric), date privind caracteristicile solului,
tipul de flor i tipul de pdure natural fundamental.
Tipul de pdure natural fundamental a fost stabilit în corelaie cu tipul de staiune dar i în
funcie de datele culese cu privire la arboret (specii, compoziie, provenien, productivitate, flor).
Prin corelarea datelor de teren i completarea lor cu analizele de laborator s-au stabilit
tipurile definitive de sol, staiune i pdure pentru elaborarea unei scheme ecotipologice coerente,
care s prezinte cât mai fidel realitatea.
Volumele pe uniti amenajistice au fost în cea mai mare parte determinate de calculatorul
electronic prin metoda tabelelor de produc ie simplificate, în funcie de caracteristicile arboretului
(productivitate, consisten i compoziie).
4.1.1.1. Metoda de lucru în sistem G.I.S. (Geografical Informational Sistem)
Având în vedere c suprafeele i hrile amenajistice au fost obinute în sistem GIS, cu

de lucru utilizat. Baza de date GIS astfel va servi la urmtoarea amenajare pentru determinarea
suprafeelor i elaborarea hrilor cu o mare acuratee i rapiditate iar în perioada de aplicare a
amenajamentului va putea servi la inerea evidenelor la zi i la obinerea rapid a situaiilor
necesare prin metodele de analiz GIS.
Planurile la scara 1:5.000 echipate prin transpunerea detaliilor amenajistice i cu modificrile
rezultate în urma msurtorilor topografice au fost scanate (color indexat cu o rezoluie suficient de
mare i dintr-o singur trecere) la scanerul cartografic cu programul WideImage, obinând baza
cartografic în format digital. Pentru unele planuri mai murdare sau deteriorate este necesar i o
curare suplimentar a imaginilor cu ajutorul unor soft-uri adecvate pentru prelucrarea imaginilor .
66

hidrografie i altimetrie, care pot fi utilizate i pentru vectorizare semiautomat. Aceast operaie s-
Dac dispunem de computere puternice se pot folosi direct fi ierele raster color, având astfel
la dispoziie simultan toate detaliile planului de baz sau chiar se pot uni toate planurile de baz în
acela i proiect, eliminând astfel erorile de neînchidere dintre planurile de baz . Îns în acest caz nu
avem acces la funciile de vectorizare semiautomat.
elementelor cartografice). În funcie de soft-ul utilizat se vectorizeaz pe straturi separate curbele de
nivel, hidrografia i elementele de planimetrie. În acest caz s-a folosit AutoCad Map, care are un
aparat perfecionat i rapid pentru vectorizare. Odat cu vectorizarea se introduc i codurile ce
definesc fiecare element cartografic în parte (curbe de nivel, hidrografie i elemente de planimetrie)
în funcie de standardele existente i de elementele urmrite. Pentru a avea cît mai puine erori de
neînchidere este bine ca vectorizarea s se fac atent, utilizând funciile de închidere Snap. În urma
vectorizrii se obin date de tip punct (bornele amenajistice) i de tip linie (limite de parcel,
subparcel, unitate de producie, ocol silvic, ape, drumuri, limite administrativ teritoriale, limite de
localiti, curbe de nivel).
forma accesibil softurilor dedicate ArcInfo i ArcView (din format .dwg în format .shp ). Ulterior
se transform datele din format .shp în fi iere de tip coverage pentru coreciile finale i construirea
topologiei. Aceste corecii finale se realizeaz cu ArcInfo.
67
transfera informaii între cele dou baze de date, deocamdat separate. În cazul nostru s-au introdus
numrul de parcel i indicativul de subparcel cu ArcView. Pentru alte poligoane rezultate se
introduc atribute caracteristice pentru identificare (Legea nr.18/1991, p uni, poieni, enclave, lacuri,
localiti, etc.).
Dup prelucrarea datelor din AS, acestea trebuiesc aduse tot în format .dbf pentru a fi recunoscute
de ArcView. Având o baz de date în format digital a informaiilor amenajistice, se face legarea cu
baza de date spaial pe seama coloanei comune care este indicativul de unitate amenajistic.
Faza urmtoare este realizarea hrilor amenajistice în format digital. Se obin hrile tematice
cerute (harta general, harta arboretelor i harta lucrrilor propuse) folosind datele amenajistice. Aceasta
se face prin realizarea unui proiect în programul ArcView în care se aduc toate straturile de tip punct,
linie i poligon rezultate i interogarea acestora. Folosind datele amenajistice din tabele se face
etichetarea i colorarea conform legendelor create dup STAS-urile în vigoare. Dar pot fi obinute multe
alte hri tematice în funcie de necesiti. Operaia de pregtire pentru tiprire este destul de laborioas,
necesitând multe corecturi i aranjri în pagin a elementelor grafice. Hrile finale se ploteaz, se
împart în formate i se multiplic .
4.2. Elemente privind cadrul natural, specifice unitii de producie
4.2.1. Geologie
Din punct de vedere geologic, teritoriul aceastei uniti de producie este situat pe un
substrat litologic destul de variat, format din roci eruptive efuzive, din andezite. Astfel, andezitele
se întâlnesc atât sub form de andezite bazaltoide (în jurul vârfului Igni ), cât i sub form de
andezite cu amfiboli (în partea de NE a U.P.). Pe mici poriuni - pe vile Vidra i Cpu nea (pe cca.
2 % din suprafaa U.P.), se gsesc roci piroclastice neconsolidate, provenite din dezagregarea
rocilor eruptive efuzive i piroclastite consolidate (dacite).
68
Din punct de vedere al raionrii geomorfologice, unitatea de producie V Valea Neagr,

este situat în Provincia Carpatic, subprovincia Carpailor Nordici, regiunea Carpaii Orientali,
subregiunea Alpii Transilvaniei, districtul Munii Oa – Gutâi – Vratec. Acest district cuprinde
muni vulcanici cu cea mai mic înlime i cu forme rotunde de stoguri, cum este în cazul de
fa Igni ul.
Dup Geografia României, teritoriul U.P. V Valea Neagr face perte din: I Unitatea
Carpato- Transilvan, A – Carpaii Orientali, 1 – Grupa Nordic: Munii Oa – Gutâi –Vratec.
Relieful este caracterizat prin prezena culmilor paralele i rotunjite, fragmentate
de frecvente ei joase, care determin apariia unor vârfuri dominante. Cele mai importante
culmi sunt : Culmea Polomestru, Culmea Brezelor, Culmea Izvoarelor, Culmea Pietrosului, Culmea
Bii, Piciorul Babei, Culmea Surupelor, Culmea teregoaia, Culmea Igni ului, etc.
Unitatea geomorfologic predominant este versantul. Cea mai larg categorie o
formeaz versanii întregi, nedifereniai, apoi versanii mijlocii i superiori.
Configuraia terenului este, în general, ondulat i, numai rar i izolat, plan sau
frmântat. Configuraia plan apare mai ales la terenurile destinate nevoilor administrative
i terenurile de hran pentru vânat.
Principalele vârfuri care încadreaz aceast unitate de producie sunt: Vf. Igni
(1306 m), Vf. Brezelor (1252 m), Vf. Rogozului (943 m).
Altitudinea minim a fondului forestier este de 350 m (u.a. 92 B). Altitudinea
maxim este de 1250 m (u.a. 28 E), pe Culmea Brezelor.
În continuare este prezentat, sumar, repartiia suprafeelor pe categorii de
înclinare, expoziie i altitudine, cu specificarea c date mai detaliate cu privire la relief
sunt evideniate la fiecare u.a. în parte, în descrierea parcelar, i în partea a III-a a amenajamentului
– subcapitolul 16.3. („Evidene privind condiiile naturale de vegetaie”).
Încadrarea fondului forestier pe categorii de altitudini este urmtoarea:
201 – 400 m………..…......…….... ….1,88 ha…..……......- %
401 – 601 m......................................280,94 ha....................10%
601 – 800 m....................................1024,40 ha....................37%
801 – 1000 m..................................1163,77 ha....................41%
1001 – 1200 m…………………..…335,03 ha……………12%
Total……………....………….2806,02 ha…….…....100%.
69
Unitatea de relief predominant este versantul cu configuraie de obicei ondulat cu pante

cuprinse între:
- 0-15g…………….…… 82,66 ha….…….…….. 3% moderat
- 16-30g…………..…...1620,74 ha………..….... 57% repede
- 31 -40g........................1025,42 ha.......................37% foarte repede
- >40g................................77,20 ha.........................3% abrupt
Total…...……….2806,02 ha……………..100%
Predomin deci înclinarea repede.
Pe expoziii situaia este urmtoarea:
- însorit ………………...…..702,14 ha …..…...…25%
- parial însorit………..…..1445,40 ha…....……..52%
- umbrit……………….........658,48 ha ….…….....23%
Total…………………....2806,02 ha …….…..100%.
Înclinarea terenului acioneaz în strâns legtur cu expoziia i altitudinea prin intermediul
modificrilor care au loc în distribuia energiei radiante, a regimului de precipitaii, a condiiilor de
genez a solurilor forestiere i a structurii vegetaiei. Variaiile înclinrii terenului determin
diferene i în aplicarea msurilor silvotehnice sau de exploatare a lemnului.
Dup cum se poate observa din datele prezentate mai sus categoria de înclinare cel mai
bine reprezentat în suprafa este cea cu înclinare repede care ocup 57% din suprafaa unitii de
producie.
Situaia sintetic pe altitudini, expoziie i pant este prezentat în partea a III-a a
amenajamentului, capitolul 16.3.3.
4.2.3. Hidrologie
Valea Firiza este limita vestic a teritoriului U.P. V Valea Neagr i colecteaz
toate apele de pe teritoriul acesteia.
Afluentul principal al Vii Firiza este Valea Neagr cu afluenii Vl. Polomestru,
Rosto uica, Trestia, Creanga Mare, Creanga Pustie, Valea Valului, Valea Pe tilor, Tulburea,
Pscescu, Valea Bii, Fâsova.
În afar de Valea Neagr, în Firiza se mai vars: Jolobodul Mare, Pilipodu,
Cpu nea, Vidra i Corne ia. Vile sunt, în general, adânci i relativ înguste, cu poriuni
mai deschise spre confluen.
70
Bazinul Vii Firiza prezint i un important rol hidroenergetic, pe el construindu-se lacul

de acumulare Firiza, ceea ce a impus ca în gospodrirea pdurilor s se aplice msuri silviculturale
care s asigure un regim hidrologic echilibrat.
Reeaua hidrografic este bogat în cuprinsul acestei unitii de producie,
favorizat de orografia terenului, substratul litologic i precipitaii, fiind reprezentat de pâraie
orientate, în general, pe direcia nord-sud i se caracterizeaz printr-un debit constant tot
timpul anului, datorit precipitaiilor bogate care se înregistreaz în aceast regiune.
Regimul hidrografic se caracterizeaz printr-o alimentare pluvial intens a
cursurilor de ap, absena viiturilor de iarn i prezena lor în lunile iunie i iulie. Datorit
alimentrii subterane intense, pâraiele nu seac nici în perioadele secetoase ale anului.
Apa freatic, care se afl sub 2 m, influeneaz fertilitatea solului în mod pozitiv, cu atât mai
mult cu cât cantitatea de ap ajuns în sol, prin capilaritate sau vaporizare, este mai mare.
Turbiditatea i mineralizarea apelor este neînsemnat, dar pot s apar cre teri ale
debitelor solide (transport de aluviuni) dup ploi mai puternice sau în cazul topirii rapide a
zpezilor, semnalându-se local inundaii, cu efecte negative asupra zonelor în care se produc.
Debitul cursurilor de ap este relativ constant în tot timpul anului, ceea ce face ca
apele din cadrul unitii de producie s fie propice pentru înmulirea i dezvoltarea
salmonidelor.
4.2.4. Climatologie
Prin poziia sa geografic, teritoriul U.P. V Valea Neagr se încadreaz în zona

climatic temperat-continental, sectorul de provincie climatic IV - cu influene baltice,
inutul climatic al munilor de înlime mic i mijlocie, subinutul Carpailor Orientali, districtul de
pdure i pajiti montane, cu topoclimate complexe.
Dup V. Köppen teritoriul studiat face parte din provincia climatic D.f.b.k.
corespunztoare, în general, zonei fli ului cu altitudini pân la 1100 - 1200 m, caracterizate
prin ierni aspre, rcoroase, cu precipitaii în tot timpul anului, cu temperatura medie a lunii
celei mai reci sub -2,40 C, iar a celei mai calde, în jur de 20,10 C.
Pe fondul climatului local sub influena reliefului local se difereniaz topoclimate
caracteristice ce au influenat direct rspândirea speciilor.
Sunt frecvente inversiunile termice, cu temperaturi mai ridicate în treimea superioar a
versanilor (cu vegetaie forestier constituit din fag) i stagnri ale aerului rece deasupra vilor (cu
predominarea molidului).
71
În caracterizarea condiiilor climatice s-au folosit datele furnizate de staia

meteorologic Baia Mare, adaptate la situaia concret a unitii de producie VI Limpedea.
În continuare se prezint sintetic principalele elemente ce caracterizeaz climatul din
aceast zon (se menioneaz c s-a folosit "Atlasul climatologic al României" datele rezultând prin
interpolare suprapunând teritoriul studiat pe izotermele valorice din Atlas).
Temperatura medie anual este de 9,9o C la altitudini mici i scade la 4-5oC la

altitudini ridicate. Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este de – 2,4o C, iar a celei
mai calde (iulie) este de 20,1o C. Temperatura maxim absolut a fost de 39,2o C i cea minim de
– 30,0o C. Media temperaturilor pe sezonul de vegetaie este de circa 11,8o C.
Începutul perioade bioactive (temperaturi medii diurne egale sau mai mari de 0o C)
este la 26 februarie, iar sfâr itul ei la 25 decembrie. Durata medie a perioadei bioactive este
de circa 280 zile.
Începutul perioadei de vegetaie (temperaturi medii diurne egale sau mai mari de
10o C) este la 21 aprilie, iar sfâr itul ei la 11 noiembrie. Durata medie a perioadei de vegetaie
este de circa 170 zile.
Data medie a apariiei primului înghe este la 27 octombrie, iar a ultimului înghe
este 21 aprilie.
Datele ce caracterizeaz regimul termic, favorizeaz cele trei specii principale din
zon : fagul, molidul i bradul. Pentru fag sunt mai propice, aceast specie aflându–se în
arealul su de vegetaie. O mare influen asupra datelor termice o are expoziia. Pe expoziii
însorite amplitudinile termice sunt mai mari. Aici procentul fagului cre te, iar r inoasele
sunt mai puin productive. În zona analizat sunt frecvente inversiunile termice, în sensul
c aerul rece se instaleaz pe vi, unde se produce cea, rou, brum. De aceea, pe
versanii inferiori, se instaleaz molidul, favorizat de inversiunile termice. În schimb, în
jumtatea superioar a versanilor, mai luminat, se ridic aerul cald, fapt care explic
prezena fagului. Astfel se constat c variabilitatea termic, determinat de geomorfologie,
influeneaz distribuia vegetaiei forestiere.
În tabelul 4.2.4.1.1. se prezint sintetic principalele valori (date) referitoare la
regimul termic din aceast zon.
72
Principalele valori ( date ) referitoare la regimul termic
Tabelul 4.2.4.1.1.
Valori
Nr. crt. Specificri
(date)
Temperatura I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
aerului - medii
1
lunare i anuale [ -2,4 0,8 4,6 10,4 15,7 18,6 20,1 19,5 15,6 10,2 4,7 0,5 9,9
o
C]
Amplitudinea
2 temperaturilor medii 22,5
anuale [ oC ]
Temperatura
3 39,2
maxim abs. [oC]
Temperatura
4 - 30,0
minim abs. [oC]
Temperatura Iarna Primvara Vara Toamna Perioada de vegetaie
medie pe anotim-puri
5
i în perioada de - 2,4 8,9 19,9 10,7 14,1
vegetaie [oC]
Începutul, Durata medie Suma temp. cu
sfâr itul, durata (zile) medii 00 C
medie, i suma
6
temperaturii medii
26.II 25. XII 280 3500
00 C (perioada
bioactiv)
Începutul, Durata medie Suma temp. cu
sfâr itul, durata (zile) medii 100 C
medie, i suma
7
temperaturii medii
21. IV 11.XI 170 3000
100 C (perioada de
vegetaie)
Data medie i
8 datele extreme Data medie : 27. X Datele extreme : 28. IX - 30. XI
ale primului înghe
Data medie i
9 datele extreme Data medie : 21. IV Datele extreme : 17. III - 03. VI
ale ultimului înghe
Datorit uniformitii orografice, cantitatea anual de precipitaii atmosferice

variaz în teritoriul U.P. V Valea Neagr, în limite foarte strânse.
Cantitatea medie anual de precipitaii este în jur de 976 mm, ceea ce indic o
clas de favorabilitate ridicat i foarte ridicat pentru speciile forestiere de baz. Pe durata
perioadei de vegetaie cantitatea de precipitaii se situeaz în jurul a 540-620 mm, ceea ce
asigur condiii optime pentru vegetaia forestier.
73
Umezeala relativ prezint valori medii lunare cuprinse între 73 – 84 %, iar valoarea
medie anual este de 80 %.
Repartiia precipitaiilor în cursul anului este în general neuniform, în sensul c
cele mai mari cantiti cad în lunile mai – iunie, iar cele mai mici în lunile de iarn, sub
form de zpad.
În tabelul 4.2.4.2.1. sunt prezentate principalele valori (date) referitoare la
regimul pluviometric.
Principalele valori ( date ) referitoare la regimul pluviometric
Tabelul 4.2.4.2.1.
Nr. Valori
Specificri
crt. (date)
Precipitaiile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

1 atmosferice me-dii lunare
i anuale [ mm ] 70,7 65,0 61,7 78,3 90,5 111,2 92,6 89,1 76,9 84,4 76,8 78,8 976,0
Precipitaii medii pe Iarna Primvara Vara Toamna Perioada de vegetaie
2 anotim-puri i în per.
de veget. [ mm ] 215 250 375 260 610
Data medie a primei i Prima ninsoare Ultima ninsoare

3
ultimei ninsori 15 XI 15 IV
Data medie a primului Primul strat de zpad Ultimul strat de zpad
4 i ultimului strat de
zpad 20 XI 10 IV
Umiditatea Iarna Primvara Vara Toamna Umiditatea anual

5
atmosferic (%) 84 80 73 78 80
Din cantitatea anual de precipitaii, cca 20 – 40 % (150 – 300 mm) cad sub
form de zpad. Primele ninsori s-au semnalat în prima decad a lunii noiembrie
(15 XI), iar ultimele pot ajunge pân în luna aprilie (15 IV).
Stratul de zpad persist între 100 i 140 zile, în funcie de expoziia versanilor.
Situaia evapotranspiraiei poteniale
Tabelul 4.2.4.2.2.
Evapo- Lunile Medie
transpiraie anual
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
potenial [mm]
Medie
Lunar 0 0 3 40 80 102 113 100 67 34 1 0 540
[ mm ]
Prin diferena dintre suma anual a precipitaiilor (intrri) i suma dintre intercepia
anual (stocarea în litier), scurgerile de la suprafaa solului i evapotranspiraia anual (ie iri),
74
rezult un disponibil pentru freatic de 300-350 mm, astfel se formeaz un stoc de rezerve fr de
care alimentarea constant i cu continuitate a izvoarelor i pâraielor ar fi imposibil.
Direcia predominant a vânturilor este din sectorul vestic, deoarece regimul

eolian din ara noastr este determinat de dou centre de mare presiune din nordul
continentului i deasupra insulelor Azore i de centrele de depresiune situate în Islanda i
Marea Adriatic. În timpul iernii îns cele mai frecvente sunt vânturile de est.
Vânturile sunt, în general, calde i aductoare de precipitaii abundente, care
ridic gradul de umiditate al solului, favorizând astfel producerea doborâturilor, mai ales pe terenuri
cu pant mai mare i soluri scheletice.
Principalele valori ( date ) referitoare la regimul eolian
Tabelul 4.2.4.3.1.
Nr. crt.
Valori
Specificri
(date)
Direcia i frecvena vânturilor N NE E SE S SV V NV Calm
1 16 13 10 6 9 19 13 14
dominante [ % ] 46
Viteza medie anual a vântului
2
dominant [ m/s ]
4,6
Conform datelor din tabelul 4.2.4.3.1., regimul eolian nu prezint o periculozitate

deosebit pentru vegetaia forestier din zon. Cu toate acestea, de-a lungul timpului s-au manifestat
doborâturi i/sau rupturi, acestea provocate de vânturi excepionale, foarte puternice, cu viteze mari
i foarte mari, turbionare. Vânturile care produc doborâturi ating viteze de 30 – 40 m/s, dar în
anumite situaii doborâturile apar i la viteze sub 30 m/s.
Importana acestui factor ecologic poate fi evideniat i de cele artate la
capitolul 3 – în mod constant s-au recoltat produse accidentale, fapt ce a fcut ca o parte
din u.a. din planul decenal s nu fie parcurse cu tieri de regenerare (s-au precomptat
produsele accidentale I pe seama produselor principale).
Tabelul 4.2.4.4.1.
Indicatori În sezonul
Primvara Vara Toamna Anual
sintetici de vegetaie
R = P/T
76 116 69 78 80
36 35 33 49 35
Ia = P / (T + 10)
75
- indicele de umiditate (R), cu relaiile :
§ P· § Px4 ·
¨R ¸ ¨R ¸

§ P · § Px4 ·
¨ Ia ¸ ¨ Ia ¸
în care : P = precipitaiile medii lunare [ mm ] ;

Conform clasificrii climatelor dup Köppen, teritoriul în studiu este caracterizat prin: climat
temperat, umed, cu ierni blânde, cu precipitaii în tot cursul anului, cu temperaturi în jurul valorii de
200 C în luna cea mai cald a anului.
Încadrarea climatic dup Köppen, are un caracter general, aceasta necaracterizând,
în totalitate, particularitile locale ale regimului climatic.
Umiditatea atmosferic este relativ ridicat având valori medii anuale de 73-84%.
Nebulozitatea exprimat în zecimi de cer acoperit este un alt element de montare a
climatului pe vertical (altitudine). Nebulozitatea medie anual este de 5, 9.
Perioada bioactiv începe în jurul datei de 26.II i se sfâr e te în jurul datei de 25.XI
având o durat de aproximativ 280 de zile.
Perioada de vegetaie începe în jurul datei de 21.IV i se sfâr e te în jurul datei de
11.XI având o durat medie de aproximativ 180-190 de zile.
Evapotranspiraia potenial are valorea medie anual de 540 mm.
Din datele climatologice artate pân acum rezult c zona în care se afl teritoriul
U.P. se caracterizeaz prin ierni moderate, mai rar aspre i veri clduroase.
Analizând datele privind cadrul natural, specifice unitii de gospodrire, se constat c
factorii staionali sunt favorabili pentru biocenozele forestiere locale. Acestea asigur un grad de
favorabilitate mijlociu, spre superior, pentru specia de baz fagul i molidul, cât i pentru speciile de
amestec: paltin de munte, carpen, brad i altele.
Temperatura minim în teritoriul U.P. este destul de coborât dar se produce în timpul
repaosului vegetativ când semini urile sunt acoperite cu un strat de zpad protector.
Primul înghe se produce spre sfâr itul perioadei vegetative astfel c pagubele produse
fondului forestier sunt nesemnificative.
76
Vânturile în general nu produc rupturi i doborâturi, totu i uneori iarna când sunt
însoite de ninsori se creaz furtuni periculoase mai ales culturilor tinere producând ruperea
ramurilor i lujerilor.
În concluzie climatul acestei zone asigur o activitate vegetativ nornal formaiilor
forestiere aparinând etajelor bioclimatice:
- FM1 + FD4 – Montan – premontan de fgete...................................1663,91 ha..........60%
- F.D.3 - Deluros de gorunete, fgete i goruneto-fgete............1103,28 ha........40%
Total....................................................................................................2767,19 ha...... 100%
Înflorirea, înfrunzirea i coacerea seminelor forestiere sunt în funcie de numero i factori,

printre care cei mai importani sunt: altitudinea, expoziia, panta, temperatura, lumina, vântul, solul,
substratul litologic i exigenele ecologice ale speciilor. De regul fazele fenologice, urmeaz
4.3. Soluri
Determinarea tipurilor i subtipurilor de sol s-a fcut în conformitate cu “ Sistemul

românesc de taxonomie a solurilor (SRTS)“ (aprobat prin Ord. Nr. 519/08.08.2003 al M.A.P.A.M.),
situaia fiind prezentat în tabelul 4.3.1.1
77

Tipurile i subtipurile de sol existente în U.P. V Valea Neagr sunt:
Tabel. 4.3.1.1.
Suprafaa Locul de
Nr. Tipul de Subtipul Succesiunea
Clasa Codul identificare
crt. Sol de sol orizonturilor ha %
(u.a.)
tipic 2201 Ao-El-Bt-C 349,47 13
Luvosol
litic 2214 Ao-El-Bt-Rli 9,67
Total Luvosol 359,14 13
L uv i so l ur i
1. Ao-Bt-C
Alosol tipic 2301 16,73 1 4B
Ao-El-Bt-C (R)
Total Alosol 16,73 1
Total Luvisoluri 375,87 14
tipic 3101 Ao-Bv-C 1114,70 40 59A
Eutricambosol
litic 3110 Ao-Bv-R 10,09
Total Eutricambosol 1124,79 40
Cambisoluri Ao-Bv-R(C) 20F, 35A, 82A,
2 tipic 3201 1187,51 43
Districambosol 90B
litic 3206 Ao-Bv-R 79,02 3
Total Districambosol 1266,53 46
Total Cambisoluri 2391,32 86
Total General 2767,19 100 -
Se observ c cel mai rspândit tip de sol este eutricambosolul tipic (40%) i
districambosolul tipic (43%).
Luvosol tipic - cod 2201; ocup 13% din suprafa, cu profil: Ao-El-Bt-C, format pe roci
srace în minerale calcice i feromagneziene, gresii silicioase, isturi sericitoase etc., pe versani cu
expoziii diverse dar predominant însorii, cu pante nu prea înclinate, puternic acid la acid cu
pH=5,1-5,6 cu aciditate mare la suprafa (El); slab humifer la mediu humifer cu un coninut de
humus de 0,9-4,1% pe grosimea de 1-20 cm, oligobazic la eubazic cu un grad de saturaie în baze
V=46-77% cu valori mici în orizontul podzolit (El); sczut la mijlociu aprovizionat cu azot total
(0,046-0,213g%), nisipo-lutos la argilos; cu textur u oar în El i grea în Bt; este de bonitate
superioar-mijlocie pentru gorunete, fgete i amestecuri de r inoase cu fag, bonitate determinat
de volumul edafic mare, de coninutul de humus i de aprovizionarea bun cu ap. În prezent pe
aceste soluri sunt, majoritar, fgete i amestecuri de r inoase cu fag, cu o stare bun de
vegetaie, de clas, majoritar, mijlocie de producie.
Luvosol litic - cod 2214; ocup 9,67 ha, cu profil : Ao-El-Bt-Rli, este format pe versani
foarte repezi unde solul este superficial când roca masiv se afl între 20 – 50 cm adâncime,
puternic acid, moderat humifer; cu un grad de saturaie în baze V>53%, bine aprovizionat în azot
total; luto-nisipos, de bonitate inferioar pentru fag, gorun, carpen i amestecuri dintre acestea.
78
Bonitatea inferioar este determinat de volumul edafic mic ca urmare a superficialitii solului ca
grosime i a scheletului de pe profil.
Alosol tipic cod: 2301, ocup 16,73 ha, identificat pe o suprafa foarte mic în cadrul
U.P., cu succesiunea de orizonturi Ao-Bt-C, format pe argile, luturi, pe versani u ori, sau terase, cu
pH 4,26-5,02, este intens humifer mare pe grosimea de 5 cm i scade în adâncime, oligobazic la
oligomezobazic gradul de saturaie în baze este sub V=26,86-32,55%, sczut la bine aprovizionat în
azot total (0,033-0,650g%). Este un sol de troficitate mijlocie, fiind pe terenuri înclinate, favorabil
fagului i molidului i a amestecului dintre acestea, care formeaz arborete de productivitate
inferioar sau mijlocie. Acest tip de sol a fost identificat în u.a. 4B.
Eutricambosol tipic - cod: 3101, ocup 40% din suprafa (1114,70 ha), cu profilul Ao-Bv-
C, s-a format pe substrate din roci bogate în minerale, acid cu pH = 5,18 – 5,22; slab la foarte
humifer cu un coninut de humus de 1,141-5,987%, oligomezobazic la mezobazic cu un grad de
saturaie în baze V = 49,26–59,03%, sczut aprovizionat în azot total ( 0,056 g% ), de bonitate
mijlocie spre superioar pentru fag. Bonitatea acestui sol este determinat de troficitatea moderat
(coninut moderat de humus, baze i azot), de volumul edafic mare i o aprovizionare normal cu
ap, solul având o capacitate mare de reinere. Prezena scheletului pe profil ca i prezena rocii la
adâncimi mici, precum i expoziiile însorite i parial însorite, constituie factori limitativi pentru
condiiile staionale influenând negativ productivitatea arboretelor. În aceste condiii edafice se
recomand o compoziie el cu 8FA 2DT. Acest tip de sol a fost identificat în u.a. 59A.
Eutricambosol litic - cod 3110; ocup - 10,09 ha, cu profil Ao-Bv-R i este format pe
versani foarte repezi sau repezi, puternic acid; slab humifer, oligomezobazic cu un grad de saturaie
în baze de peste 50%, bine aprovizionat în azot total, luto-nisipos la luto-prfos, de bonitate
inferioar pentru fag, carpen i molid. Bonitatea inferioar este determinat de volumul edafic util
mic ca urmare a superficialitii solului, roca masiv aflându-se între 20 – 50 cm adâncime.
Districambosol tipic - cod 3201 - ocup 43% (1266,53 ha) din suprafa, cu profil Ao-Bv-
C, format pe isturi cristaline, pe versani cu expoziii i pante diverse, slab la foarte humifer cu un
coninut de humus de 0,546-8,071, puternic acid la acid cu pH=4,05-5,91, slab la bine aprovizionat
cu azot (0,028-0,414g%), cu gradul de saturaie în baze V = 27,79–59,03%, nisipo-lutos la luto-
nisipos, de bonitate mijlocie spre superioar pentru fag, molid i amestecuri dintre acestea.
Districambosolul tipic a fost identificat în u.a. 20F, 35A, 82A i 90B.
Districambosol litic - cod 3206 prezint urmtoarele succesiuni de orizonturi: Ao-Bv-R, cu
roc masiv situat între 20-50 cm adâncime, format pe roci srace în minerale calcice dar bogate în
minerale feromagneziene, pe versani foarte repezi, este foarte puternic acid, slab la foarte humifer,
oligomezobazic, mijlociu la foarte bine aprovizionat în azot total, luto-nisipos, de bonitate
inferioar pentru fag, brad i molid. Bonitatea inferioar este determinat de volumul edafic mic al
79
solului din cauza superficialitii acestuia, fiind format pe versani repezi, precum i coninutului de
schelet.
4.3.3. Buletin de analiz (extras)
Buletinul de analiz se afl la nivel de S.G., mai jos fiind prezentat un extras cu datele din
U.P. V Valea Neagr.
Tabel. 4.3.3.1.
Capaci- Grad de Azot
Nr U.a. Nivel Umidi- Hu- Ca Baze de H de tatea saturaie total
crt. Tip i subtip de sol Ori- tate mus CO3 schimb schimb total în baze Tex-
Arboret: zon- pH de tura
compoziie-prod. turi schimb
cm % % % me/ % me/ % me/ % me/ % g %
21 Ao 0-5 5,38 4,26 12,675 - 4,92 13,40 18,32 26,86 0,650 n.l.
U.P V u.a. 4B
Alosol tipic
22 2301 A/B 5-15 3,96 4,54 3,926 - 6,10 14,51 20,61 29,60 0,201 n.l.
8FA2MO, RN, 95ani
Pm
23 Bt 15-90 3,36 5,02 0,652 - 6,88 14,26 21,14 32,55 0,033 l.n.
U.P V u.a. 20F

24 Districambosol tipic Ao 0-5 4,56 4,95 5,800 - 10,80 22,56 33,36 32,37 0,297 n.l.
3201
25 5FA5CA, RN, 80ani Bv 5-90 3,50 4,99 0,929 - 6,10 18,08 24,18 25,21 0,048 l.n.
Pm
U.P V u.a. 35A
26 Districambosol tipic Ao 0-5 8,28 4,05 - - 5,90 15,33 21,23 27,79 - n.l.
3201
27 8MO2FA, Bv 5-60 9,08 4,43 1,092 - 4,63 17,86 22,49 20,57 0,056 l.n.
NEC, 70ani Ps
U.P V u.a.59A
28 Eutricambosol tipic Ao 0-3 6,47 5,22 5,987 - 21,29 14,77 36,06 59,03 0,307 n.l.
3101
29 9FA1MO, Bv 3-40 8,31 5,18 1,141 - 15,70 16,17 31,87 49,26 0,059 l.n.
RN, 85ani Pm
U.P V u.a.82A
3201
31 9FA1CA, RN, 80ani Bv 3-40 4,00 4,97 0,546 - 6,29 13,23 19,52 32,23 0,028 l.n.
Pm
U.P V u.a. 90B
3201
33 9FA1CA, 75 ani, Bv 3-40 7,56 4,91 7,129 - 9,04 20,73 29,76 30,36 0,366 l.n.
Pm
80

4C 6R1 6R2 6R3 8N 13V 18V 20N1 20N2 20R1 20R2 21R 22N1 22N2 22R1
22R2 23N1 23N2 23R1 23R2 23R3 24V1 24V2 25N 25R 26R 32R 34R 39V 41V
42R 44R 44V 45N 47V 57V 59N1 59N2 61R 62R1 62R2 63R1 63R2 64R1 64R2
66M 67M 67R 73M 76M 76V1 76V2 82V 93D 94D 95D 96D 97D 98D 99D
22 Luvosol (LV)
2201 tipic
4C 4D 4E 4G 5B 6A 6B 19 C 19 D 20 A 20 B 20 D 20 E 22 A 22 C
23 F 53 B 58 B 58 C 58 D 58 E 58 F 58 G 62 D 65 A 65 B 65 C 66 D 66 E 73 A
73 B 73 C 73 D 75 C 76 C 83 A 83 C 88 A 88 B 88 D 89 B 89 C 89 D
2214 litic
6C 6D 7C 8A 57 C 60 A 61 C 62 C 63 C 63 D
23 Alosol (AL)
2301 tipic
4A 4B 4F
3101 tipic
5A 5C 7A 7B 8B 8C 8D 12 A 12 B 12 C 13 A 13 B 13 E 14 16 A
17 A 17 B 18 A 19 A 19 B 19 E 19 F 19 G 20 C 21 A 22 B 23 A 23 B 23 D 23 E
26 A 30 A 30 B 30 C 32 B 33 A 39 A 39 E 40 A 40 C 40 D 41 A 41 B 42 A 42 B
43 44 B 44 C 47 A 47 B 47 D 48 A 48 B 49 A 49 C 49 D 49 E 51 A 52 A 52 B
53 A 53 C 54 A 54 B 55 A 55 C 56 A 56 B 56 C 56 D 57 A 57 B 57 E 58 A 59 A
59 B 59 C 59 D 59 G 59 H 59 I 59 J 59 K 60 B 60 C 60 D 61 A 61 B 62 A 62 E
62 F 63 A 63 B 63 E 64 B 64 C 64 E 64 F 64 G 64 H 66 B 66 C 66 F 67 B 72
73 E 74 75 A 75 B 75 D 75 E 75 F 76 A 76 B 86 C 86 F 87 B 89 A 92 A 92 B
3110 litic
35 D 44 A 47 C
3201 tipic
9A 9B 9C 9D 9E 9F 10 A 10 B 10 C 11 13 C 13 D 15 A 15 C 16 B
20 F 24 A 24 B 24 C 24 D 24 F 24 G 25 B 25 C 25 D 26 B 27 A 27 B 27 C 28 A
28 B 29 A 29 B 29 C 29 E 31 A 31 B 31 C 31 E 32 A 32 C 32 D 33 B 33 C 33 D
34 A 34 B 35 A 35 B 35 C 36 A 36 B 37 A 37 B 37 C 38 A 38 B 38 C 38 D 38 E
38 F 39 B 39 C 39 D 40 B 41 C 41 D 41 E 45 A 45 B 45 C 45 D 46 A 46 B 46 C
46 D 46 E 49 B 50 A 50 B 50 C 50 D 51 B 52 C 52 D 52 E 55 B 57 D 59 E 59 F
62 B 62 G 64 A 64 D 66 A 66 G 67 A 67 C 67 D 82 A 82 B 83 B 84 A 84 B 84 C
84 D 85 A 85 B 86 A 86 B 86 D 86 E 87 A 88 C 88 E 90 A 90 B 90 C 90 D 91 A
91 B 91 C 91 D 91 E 91 F 92 C 92 D
3206 litic
15 B 15 D 23 C 24 E 25 A 28 C 28 D 28 E 29 D 31 D 51 C 51 D
81
4.4. Tipuri de staiuni

Repartiia tipurilor de staiune pe etaje fitoclimatice este urmtoarea :
Tabel .4.4.1.1.
Tipul i Categoria de
Codul Suprafaa
Diagnoza tipului de staiune subtipul bonitate
T.S.
de sol ha % sup. mij. inf.
FM1+FD4 Montan premontan de fgete
Montan-premontan de fgete Pi, brun acid
4.3.2.1 3206 79,02 3 - - 79,02
edafic mic
Montan-premontan de fgete Pm, brun acid cu
4.3.2.2 3201 940,67 34 - 940,67 -
mull, edafic mijlociu
Montan-premontan de fgete Pi, brun edafic
4.4.1.0 3110 10,09 - - - 10,09
mic, cu Asperula – Dentaria
Montan-premontan de fgete Pm, brun edafic 3101 626,99 23 - 626,99 -
4.4.2.0
mijlociu, cu Asperula Dentaria 3201 7,14 - - 7,14 -
ha 1663,91 60 - 1574,80 89,11
TOTAL FM+FD4
% 100 100 - - -
F.D. 3- Etajul deluros de gorunete, fgete i goruneto-fgete
Deluros de fgete Pi, divers podzolic, edafic
5.2.3.1 mic cu Vaccinium – Luzula 2214 9,67 - - - 9,67
2201 349,47 14 - 349,47 -
Deluros de fgete Pm, mediu podzolic edafic
5.2.3.2 submijlociu cu Rubus hirtus 2301 16,73 - - 16,73 -
3201 8,54 - - 8,54 -
Deluros de fgete Pm, brun edafic mijlociu 3101 487,71 18 - 487,71 -
5.2.4.2 cu Asperula-Asarum 3201 44,92 1 - 44,92
Deluros de fgete Ps, brun edafic mare cu
5.2.4.3 Asperula-Asarum 3101 186,24 7 186,24 - -
ha 1103,28 40 186,24 907,37 9,67
TOTAL F.D. 3
% - 100 - - -
Ha 2767,19 100 186,24 2482,17 98,78
Total general
% - 100 7 90 3
Din datele prezentate în tabelul de mai sus se poate observa c staiunile cele mai bine
reprezentate în cadrul unitii de producie, din punctul de vedere al bonitii, sunt cele de bonitate
mijlocie, (90%), urmate de cele de bonitate superioar (7%). Se poate spune deci, c în cadrul
unitii de producie exist condiii bune i foarte bune de vegetaie.
Dac se analizeaz rspândirea în suprafa a tipurilor de staiuni, se constat c cel mai bine
reprezentat este tipul de staiune 4.3.2.2 – Montan-premontan de fgete Pm, brun acid cu mull, edafic
mijlociu în procent de 34%, urmat de 4.4.2.0. – Montan-premontan de fgete Pm, brun edafic mijlociu, cu
Asperula-Dentaria cu 23%.
Analizând repartiia suprafeei pe etaje fitoclimatice se constat c teritoriul unitii de
producie este rspândit pe urmtoarele etaje fitoclimatice: F.D. 3- Etajul deluros de gorunete,
fgete i goruneto-fgete – 40% din suprafa i FM1+FD4 Montan premontan de fgete, care
ocup 60% din suprafa .
Repartiia pe etaje fitoclimatice se poate urmri la capitolul 16 din partea a III-a a
amenajamentului paragraful 16.3.4.
82
84
Tabel 4.4.2.1.
Msuri de gospodrire impuse de factorii ecologici i
Tipul natural de Factori i
Etaj. riscuri
Indicativul de clasificare i descrierea pdure i determinani
Fito- Compoziia optim
concis a tipului de staiune productivitatea ecologici
clim Recomandri Compoziia de împd Tratament
acestuia limitativi, riscuri
în terenuri goale
4.3.2.1. Montan – premontan de fgete Pi, brun acid edafic mic:
Se gsete pe creste, coame i versan i moderat i puternic înclin i.
Depozite de suprafa provenite din roci acide i intermediare,
- men inerea
sedimentare, eruptive metamorfice. Districambosoluri litice 415.1 Fget montan -substan e nutritive -lucrri
tipului natural 8FA 2 DT
superficiale i mijlociu proffunde, lutonisipoase i nisipo-lutoase, cu Luzula luzuloides -volum edafic mic spciale de
fundamental de 7FA 2MO 1PAM
semischeletice i scheletice, cu eroziune divers dezvoltat, volum (i) - apa conservare
pdure
edafic mic i foarte mic. Troficitatea sczut, aprovizionare cu ap
deficitar, substan ele nutritive i apa fiind factori limitativi la nivelul
inferior de productivitate. Bonitatea inferioar pentru fag.
4.3.2.2. Montan premontan de fgete Pm, brun acid cu mull, -moderat limitativi
-tieri
edafic mijlociu - aciditatea activ - men inerea
411.4 Fget montan progresive
Se gsete pe terenuri nestâncoase sau rare iviri de stânci, pe versan i - substan ele tipului natural 8FA 2 DT
pe soluri schelete cu -lucrri
înclina i, expozi ii însorite, pe districambosol tipice, sclab la mediu nutrutive fundamental de 7FA 2MO 1DT
flor de mull (m) spciale de
podzolite, slab scheletice la semischeletice cu flor de tip Festuca sau -nivel sczut de pdure
conservare
chiar mull. Bonitate mijlocie pentru fag troficitate
(FM1 + FD4)
4.4.1.0. Montan – premontan de fgete Pi, brun edafic mic cu
Asperula – Dentaria
-nivel redus al apei
Se gseste pe coame i pe versan i superioari, mai rar mijlocii, repezi
accesibile;
Etajul montan premontan de fget

i pe foarte repezi, cu expozi ii diverse. Substraturi din depozite de
-volum edafic mic;
suprafa sub iri, provenite din roci sedimentare, eruptive sau -men irea -lucrri
411.5 Fget de limit -minus de cdur; 7FA 2MO 1DT
metamorfice predominant intermediare, mai rar acide, bazice sau consisten ei cât spciale de
cu flor de mull(i) -pericol de 6FA 3MO 1DT
carbonice. Eutricambosoluri i districanbosoluri litice, cu mull i de pline conservare
eroziune;
mull-moder, superficiale i mijlociu profunde, predominant luto-
-substan e nutritive
nisipoase si nisipo-lutoase,divers scheletice cu drenaj intern i extern

reduse.
bun i chiar intens, slab i moderat humifer, cu structur grun oas i
subpoliedric. Bonitatea inferioar pentru fag
83
Tabel4.4.2.1.(continuare)
Etaj. riscuri
în terenuri goale
4.4.2.0. Montan - premontan de fgete Pm, brun edafic mijlociu,
cu Asperula-Dentaria: -moderat limitativi; -tieri
Se gsete pe versan i cu expozi ii diverse, înclinri moderate i - men inerea
411.4 Fget montan -aciditate activ; progresive
repezi. Eutricambosoluri i districambosoluri tipice cu mull, mijlociu tipului natural 8FA 2 DT
pe soluri schelete cu -substan e nutritive; -lucrri
profunde, slab scheletice cu volum edafic mijlociu. Bonitate mijlocie fundamental de 7FA 2MO 1DT
flor de mull (m) -nivel sczut de spciale de
pentru fag pdure
(FM1 + FD4)
troficitate conservare
Etajul montan
premontan de fget
5.2.3.1. Deluros de fgete Pi, divers podzolic edafic mic, cu
Vaccinium – Luzula
Se gsete pe versan i puternic i foarte puternic înclina i, cu -tieri
-aciditatea activ; - men inerea
configura ie frmântat sau divers ondulat, expozi ii variate. 424.1 Fget de progresive
-substante nutritive; tipului natural 8FA 2DT
Luvosoluri litice cu moder i moder spre humus brut ( uneori slab dealuri cu flor -lucrri
-nivel sczut de fundamental de 7FA 2PAM 1DT
pesudogleizate), oligobazice, superficiale i mijlociu profunde, acidofil (i) spciale de
troficitate pdure
nisipo-lutoase, scheletice, chiar scheletice pietroase cu drenaj extern conservare
i intern bun sau mai rar, întârziat în profunzime. Volum edafic
frecvent foarte mic. Bonitate inferioar pentru fag.
5.2.3.2. Deluros de fgete Pm, mediu podzolic edafic submijlociu tieri
- men inerea
cu Rubus hirtus 423.1 Fget de -moderat limitativi; progresive
tipului natural 8FA2DT
Se gsete pe versan i cu înclinri diferite, cu luvosoluri tipice dealuri cu Rubus -volum edafic -lucrri
fundamental de 7FA 2PAM DT
(moderat podzolite), mijlociu profunde, slab la semischeletice. hirtus (m) mijlociu spciale de
pdure
Bonitatea mojlocie pentru fag conservare
5.2.4.2. Deluros de fgete Pm, brun edafic mijlociu cu Asperula –
Asarum 421.2 Fget de deal
7FA 2DT
Se gsete pe versan i cu expozi ii i înclinri diverse cu configura ie pe soluri schelete cu tieri
- men inerea 7FA 2PAM 1DT
ondulat, mai rar plan sau frmântat. La altitudini mai mari se flor de mull (m) -moderat limitativi; progresive
tipului natural
localizeaz în partea superioar a versan ilor iar la altitudini mici, la -volum edafic -lucrri
431.2 Fgeto- fundamental de
poale Eutricambosol tipice i districambosoluri tipice pe substraturi mijlociu spciale de
crpinet cu flor de pdure 7FA 2CA 1DT
Etajul deluros de gorunete i goruneto – fgete (FD 3)

de calcare, gresii i conglomerate, mijlociu profunde i profunde, slab conservare
scheletice i semischeletice, cu volum edafic mijlociu. Bonitatea mull de productivitate 6FA 3CA 1DT
mijlocie pentru fgete i fgeto – crpinete mijlocie
84
85
86
Tabel4.4.2.1.(continuare)
Etaj. riscuri
în terenuri goale
5.2.4.3. De uros de fgete Ps, brun edafic mare cu Asperula – 421.1. Fget de deal 8FA 2DT
Asarum: cu flor de mull (s) 7FA 2PAM 1DT
tieri
Se gsette pe versan i cu expozi ii i înclinri diverse, cu - men inerea
progresive
configura ie ondulat, pe locuri aezate, vi largi, fr curs de ap. tipului natural
- -lucrri
Districambosoluri tipice, formate pe substraturi de gresii i fundamental de
431.1 Fgeto – spciale de
conglomerate, profunde i foarte profunde, fr schelet schelet sau pdure 7FA 2CA 1DT
crpinet cu flor mull conservare
slab scheletice, cu volum edafic mare la foarte mare i troficitate 6FA3CA 1DT
ridicat. Bonitate superioar pentru fgete i fegeto - crpinete (s)
goruneto – fgete (FD 3)

Etajul deluros de gorunete i
85

4321 15 B 15 D 23 C 24 E 25 A 28 C 28 D 28 E 29 D 31 D 51 C 51 D
4322 9A 9B 9C 9D 9E 9F 10 A 10 B 10 C 11 13 C 13 D 15 A 15 C 16 B
24 A 24 B 24 C 24 D 24 F 24 G 25 B 25 C 25 D 26 B 27 A 27 B 27 C 28 A 28 B
29 A 29 B 29 C 29 E 31 A 31 B 31 C 31 E 32 A 32 C 32 D 33 B 33 C 33 D 34 A
34 B 35 A 35 B 35 C 36 A 36 B 37 A 37 B 37 C 38 A 38 B 38 C 38 D 38 E 38 F
39 B 39 C 39 D 40 B 41 C 41 D 41 E 45 A 45 B 45 C 45 D 46 A 46 B 46 C 46 D
46 E 49 B 50 A 50 B 50 C 50 D 51 B 55 B 59 E 59 F 84 A 84 B 84 C 84 D 85 A
85 B 90 A 90 B 90 C 90 D
4410 35 D 44 A 47 C
4420 12 A 12 B 12 C 13 A 13 B 13 E 14 16 A 17 B 18 A 23 A 23 B 23 D 23 E 26 A
30 A 30 B 30 C 32 B 33 A 39 A 39 E 40 A 40 C 40 D 41 A 41 B 42 A 42 B 43
44 B 44 C 47 A 47 B 47 D 48 A 48 B 49 A 49 C 49 D 49 E 51 A 52 C 52 D 54 A
54 B 55 A 55 C 56 A 56 B 56 C 56 D 59 B 59 C 59 D 73 E 74 75 E 86 C 86 F
5231 6C 6D 7C 8A 57 C 60 A 61 C 62 C 63 C 63 D
5232 4A 4B 4C 4D 4E 4F 4G 5B 6A 6B 19 C 19 D 20 A 20 B 20 D
20 E 22 A 22 C 23 F 53 B 58 B 58 C 58 D 58 E 58 F 58 G 62 D 65 A 65 B 65 C
66 D 66 E 73 A 73 B 73 C 73 D 75 C 76 C 82 A 83 A 83 C 88 A 88 B 88 D 89 B
89 C 89 D
5242 5A 5C 7A 7B 8B 8C 8D 17 A 19 A 19 B 19 E 19 F 19 G 20 C 20 F
21 A 22 B 52 A 52 B 52 E 53 A 53 C 57 A 57 B 57 E 58 A 59 A 59 G 59 H 59 I
59 J 59 K 60 B 60 C 60 D 61 A 61 B 62 A 62 B 62 E 62 F 62 G 63 A 63 B 63 E
64 B 64 C 64 E 64 F 64 G 64 H 66 B 66 C 66 F 67 B 72 75 A 75 B 75 D 75 F
76 A 76 B 82 B 87 B 89 A 92 A 92 B
5243 57 D 64 A 64 D 66 A 66 G 67 A 67 C 67 D 83 B 86 A 86 B 86 D 86 E 87 A 88 C
88 E 91 A 91 B 91 C 91 D 91 E 91 F 92 C 92 D
86

4321 3206 15 B 15 D 23 C 24 E 25 A 28 C 28 D 28 E 29 D 31 D 51 C 51 D
4322 3201 9A 9B 9C 9D 9E 9F 10 A 10 B 10 C 11 13 C 13 D 15 A 15 C 16 B
85 B 90 A 90 B 90 C 90 D
4410 3110 35 D 44 A 47 C
4420 3101 12 A 12 B 12 C 13 A 13 B 13 E 14 16 A 17 B 18 A 23 A 23 B 23 D 23 E 26 A
30 A 30 B 30 C 32 B 33 A 39 A 39 E 40 A 40 C 40 D 41 A 41 B 42 A 42 B 43
44 B 44 C 47 A 47 B 47 D 48 A 48 B 49 A 49 C 49 D 49 E 51 A 54 A 54 B 55 A
55 C 56 A 56 B 56 C 56 D 59 B 59 C 59 D 73 E 74 75 E 86 C 86 F
3201 52 C 52 D
5231 2214 6C 6D 7C 8A 57 C 60 A 61 C 62 C 63 C 63 D
5232 2201 4C 4D 4E 4G 5B 6A 6B 19 C 19 D 20 A 20 B 20 D 20 E 22 A 22 C
23 F 53 B 58 B 58 C 58 D 58 E 58 F 58 G 62 D 65 A 65 B 65 C 66 D 66 E 73 A
73 B 73 C 73 D 75 C 76 C 83 A 83 C 88 A 88 B 88 D 89 B 89 C 89 D
2301 4A 4B 4F
3201 82 A
5242 3101 5A 5C 7A 7B 8B 8C 8D 17 A 19 A 19 B 19 E 19 F 19 G 20 C 21 A
22 B 52 A 52 B 53 A 53 C 57 A 57 B 57 E 58 A 59 A 59 G 59 H 59 I 59 J 59 K
60 B 60 C 60 D 61 A 61 B 62 A 62 E 62 F 63 A 63 B 63 E 64 B 64 C 64 E 64 F
64 G 64 H 66 B 66 C 66 F 67 B 72 75 A 75 B 75 D 75 F 76 A 76 B 87 B 89 A
92 A 92 B
3201 20 F 52 E 62 B 62 G 82 B
5243 3201 57 D 64 A 64 D 66 A 66 G 67 A 67 C 67 D 83 B 86 A 86 B 86 D 86 E 87 A 88 C
88 E 91 A 91 B 91 C 91 D 91 E 91 F 92 C 92 D
87

4.5.1. Evidena tipurilor naturale de pdure
În cadrul unit ii de produc ie s-a identificat un numr de 10 tipuri de pdure. Acestea sunt
redate în tabelul de mai jos:
Tabel 4.5.1.1.
Productivitatea
Etaje Tip de pdure Suprafaa
Tip de natural
Fitoclima
staiune Sup. Mijl. Inf.
tice Codul Diagnoza ha %
Ha ha ha
4.3.2.1 415.1 Fget montan cu Luzula luzuloides (i) 79,02 3 - - 79,02
4.3.2.2 411.4 940,67 34 940,67 -
F.M.1+ (m)
F.D.4 4.4.1.0 411.5 Fget de limit cu flor de mull(i) 10,09 - - - 10,09
4.4.2.0 411.4 634,13 23 - 634,13 -
(m)
Ha 1663,91 60 - 1574,80 89,11
Total F.M.1+F.D.4
% 100 100 - 95 5
5.2.3.1 424.1 Fget de dealuri cu flor acidofil (i) 9,67 - - 9,67
5.2.3.2 423.1 Fget de dealuri cu Rubus hirtus (m) 374,74 14 - 374,74 -
Fget de deal pe soluri schelete cu flor de mull
421.2 461,48 17 - 461,48 -
(m)
F.D.3 5.2.4.2
Fgeto- crpinet cu flor de mull de productivitate
431.2 71,15 2 - 71,15 -
mijlocie
421.1 Fget de deal cu flor de mull (s) 159,58 6 159,58 - -
5.2.4.3
431.1 Fgeto – crpinet cu flor mull (s) 26,66 1 26,66 - -
Ha 1103,28 40 186,24 907,37 9,67
Total F.D.3
% 100 - 17 82 1
Ha 2767,19 100 186,24 2482,17 98,78
TOTAL U.P.
% 100 100 7 90 3
Din punct de vedere al productivitii naturale 7% din tipurile naturale de pdure sunt de
productivitate superioar, 90% sunt de productivitate mijlocie i 3% sunt de productivitate
inferioar.
Tipul de pdure care ocup suprafaa cea mai mare (57%) în cadrul unitii de producie este
411.4.– Fget montan pe soluri schelete cu flor de mull (m)
88

4321 4151 15 B 15 D 23 C 24 E 25 A 28 C 28 D 28 E 29 D 31 D 51 C 51 D
4322 4114 9A 9B 9C 9D 9E 9F 10 A 10 B 10 C 11 13 C 13 D 15 A 15 C 16 B
85 B 90 A 90 B 90 C 90 D
4410 4115 35 D 44 A 47 C
4420 4114 12 A 12 B 12 C 13 A 13 B 13 E 14 16 A 17 B 18 A 23 A 23 B 23 D 23 E 26 A
30 A 30 B 30 C 32 B 33 A 39 A 39 E 40 A 40 C 40 D 41 A 41 B 42 A 42 B 43
44 B 44 C 47 A 47 B 47 D 48 A 48 B 49 A 49 C 49 D 49 E 51 A 52 C 52 D 54 A
54 B 55 A 55 C 56 A 56 B 56 C 56 D 59 B 59 C 59 D 73 E 74 75 E 86 C 86 F
5231 4241 6C 6D 7C 8A 57 C 60 A 61 C 62 C 63 C 63 D
5232 4231 4A 4B 4C 4D 4E 4F 4G 5B 6A 6B 19 C 19 D 20 A 20 B 20 D
20 E 22 A 22 C 23 F 53 B 58 B 58 C 58 D 58 E 58 F 58 G 62 D 65 A 65 B 65 C
66 D 66 E 73 A 73 B 73 C 73 D 75 C 76 C 82 A 83 A 83 C 88 A 88 B 88 D 89 B
89 C 89 D
5242 4212 5C 7B 8B 19 B 19 E 21 A 52 A 52 B 52 E 57 B 59 A 59 G 59 H 59 I 59 J
59 K 60 B 60 C 60 D 61 B 62 A 62 B 62 G 63 A 63 B 64 B 64 C 64 E 64 G 64 H
66 B 66 C 66 F 67 B 72 75 A 75 B 75 D 75 F 76 A 76 B 82 B 89 A 92 B
4312 5A 7A 8C 8D 17 A 19 A 19 F 19 G 20 C 20 F 22 B 53 A 53 C 57 A 57 E
58 A 61 A 62 E 62 F 63 E 64 F 87 B 92 A
5243 4211 57 D 64 A 64 D 66 A 66 G 67 A 67 C 67 D 83 B 86 A 86 B 86 D 86 E 87 A 88 C
88 E 91 B
4311 91 A 91 C 91 D 91 E 91 F 92 C 92 D
89

42R 44R 44V 45N 47V 57V 59N1 59N2 61R 62 G 62R1 62R2 63R1 63R2 64R1
64R2 66M 67M 67R 73M 76M 76V1 76V2 82V 93D 94D 95D 96D 97D 98D
99D
64 A 64 D 66 A 66 G 67 A 67 C 67 D 83 B 86 A 86 E 87 A 88 C 88 E 91 B 91 F
4A 4B 4C 4D 5B 5C 6A 6B 8B 9A 9E 10 A 10 C 11 12 A
12 C 13 A 13 B 13 D 14 15 A 16 A 17 A 17 B 18 A 19 A 19 B 19 D 19 F 19 G
20 A 20 C 20 D 20 E 20 F 21 A 22 A 22 B 23 A 23 F 24 B 24 D 24 F 25 C 26 A
27 B 27 C 28 A 29 A 29 B 29 E 30 A 30 B 31 A 31 B 31 E 32 A 32 B 33 B 33 C
35 B 35 C 36 A 36 B 37 A 37 C 38 A 38 C 38 D 38 E 38 F 39 A 39 B 39 C 39 E
40 A 40 B 40 C 41 B 41 C 41 E 42 B 43 44 B 44 C 45 B 46 A 47 A 47 B 48 A
49 A 49 B 49 D 50 A 50 B 50 C 51 A 51 B 52 A 52 B 52 D 52 E 53 A 53 B 54 A
54 B 55 A 55 B 55 C 56 A 56 C 57 B 58 B 58 F 58 G 59 A 59 B 59 E 59 F 59 G
59 H 59 I 59 K 60 B 60 D 61 A 61 B 62 B 62 E 62 F 63 A 63 E 64 B 64 E 64 F
64 G 64 H 65 A 65 B 65 C 66 B 66 C 66 D 66 E 66 F 67 B 72 73 A 73 B 73 D
74 75 A 75 B 75 D 76 A 76 B 82 A 82 B 83 A 84 A 84 C 84 D 85 A 86 C 86 F
88 A 89 B 89 D 90 A 90 B 90 C 90 D 92 A 92 B
6C 8 A 15 B 23 C 24 E 25 A 28 C 28 E 29 D 35 D 44 A 47 C 51 C 51 D 63 D
Partial derivat
5A 7 B 19 E 63 B 63 C
8C
9B 9C 9D 10 B 12 B 13 C 26 B 27 A 28 B 29 C 30 C 31 C 32 C 33 A 33 D
34 A 34 B 35 A 40 D 41 A 42 A 45 A 45 C 45 D 46 C 47 D 48 B 49 C 49 E 50 D
53 C 57 A 57 D 59 C 59 D 62 D 73 E 76 C 85 B 86 B 86 D 91 A 91 C 91 D 91 E
92 C 92 D
4E 4F 4G 7A 8D 9F 13 E 15 C 16 B 19 C 20 B 22 C 23 B 23 D 23 E
24 A 24 C 24 G 25 B 25 D 28 D 32 D 37 B 38 B 39 D 41 D 46 B 46 D 52 C 56 B
56 D 57 C 57 E 58 A 58 C 58 D 58 E 59 J 60 A 60 C 61 C 62 A 64 C 73 C 75 C
75 E 83 C 87 B 88 B 88 D 89 A 89 C
6D 7 C 15 D 31 D 46 E 62 C
Tinar nedefinit
75 F 84 B
90
Caracterul actual al tipului de pdure pe formaii forestiere este redat în tabelul urmtor:
Tabel 4.5.4.1.
Natural fundamental Derivat Artificial Tere-
Formaia Nedefi- Total
de productivitate total de de productiv. nuri
forestier sub- par- nit pdure Total
sup.+ goale
(cod– sup mijl. inf. prod. ial sup. mijl inf. inf.
mijl.
denumire)
Ha %
00. - - - - - - - - - - - - 38,83 38,83
Terenuri 1
goale. - - - - - - - - - - - - 100 100
41 Fgete - 1196,86 79,07 - - - - - 376,94 3,51 7,53 1663,91 - 1663,91
pure 60
montane - 72 5 - - - - - 23 - - 100 - 100
42 Fgete 149,88 730,08 2,86 - 63,35 - - - 53,99 2,15 1,58 1003,89 1,58 1005,47
pure de 36
dealuri 15 74 - - 6 - - - 5 - - 100 - 100
43 Fgete 2,55 38,50 - - 4,94 - 1,47 - 50,35 - - 97,81 - 97,81

3
amestecate 3 39 - - 5 - 2 - 51 - - 100 - 100
152,43 1965,44 81,93 - 68,29 - 1,47 - 481,28 5,66 9,11 2765,61 40,41 2806,02
100
TOTAL 6 72 3 - 2 - - - 17 - - 99 1 100
U.P. 2199,80 - 68,29 1,47 468,94 9,11 2765,61 40,41 2806,02
100
80 - 2 - 18 - 99 1 100
Pdurile luate în studiu fac parte din 3 formaii forestiere: fgete pure montane, fgete pure
de dealuri i fgete amestecate.
Analizând caracterul actual al tipului de pdure redat pe formaii forestiere, tipuri de staiune
i tipuri de pdure, în partea a III-a a amenajamentului, la paragraful 16.3.1. i 16.3.2., se constat
c 80% din suprafaa pduroas este ocupat de pduri natural-fundamentale. Arboretele artificiale
reprezint 18% i arboretele derivate ocup 2%. Terenurile goale reprezint 1% din suprafa a
unit ii de produc ie.
91
4.6. Structura fondului de producie i protecie
Repartiia suprafeelor pe specii, clase de vârst i clase de producie este redat în tabelul de
mai jos:
Tabel 4.6.1.
Subunitatea Clase de vârst Clase de producie
Grupe de Supraf.
de producie
specii ha I II III IV V VI VII I II III IV V
sau protecie
Quercinee 13,27 - - 3,70 4,97 - 4,60 - - - 10,45 2,82 -
Diverse
R inoase
410,07 47,91 44,27 88,87 126,18 53,75 48,73 0,33 - 268,44 140,94 0,69 -
“A”
codru regulat, Fag 1714,00 134,18 64,84 73,50 480,51 495,29 357,78 107,90 - 136,80 1576,97 0,23 -
sortimente Diverse tari 105,81 23,99 9,69 0,61 39,73 10,71 18,30 2,78 - 8,39 83,28 13,11 1,03
obinuite Diverse moi 5,15 1,36 - - 3,79 - - - - - 3,79 1,36 -
Total SUP
2248,30 207,47 118,80 166,68 655,18 559,75 429,41 111,01 - 413,63 1815,43 18,21 1,03
“A”
Quercinee 4,25 - - - 4,05 0,20 - - - - 4,25 - -
Diverse
R inoase
88,00 - 5,72 27,12 34,38 19,54 1,13 0,11 - 48,98 31,84 7,18 -
“M” Fag 387,51 - 24,92 9,85 123,89 95,98 7,08 125,79 - 9,53 296,46 79,98 1,54
conservare Diverse tari 37,48 - 1,02 2,98 10,07 15,88 - 7,53 - 0,90 28,40 8,18 -
deosebit
Diverse moi 0,07 - - - 0,07 - - - - - - 0,07 -
Total SUP
517,31 - 31,66 39,95 172,46 131,60 8,21 133,43 - 59,41 360,95 95,41 1,54
“M”
Quercinee 17,52 - - 3,70 9,02 0,20 4,60 - - - 14,70 2,82 -
Diverse
498,07 47,94 49,99 115,99 160,56 73,29 49,86 0,44 - 317,42 172,78 7,87 -
TOTAL R inoase
U.P. Fag 2101,51 134,18 89,76 83,35 604,40 591,27 364,86 233,69 - 146,33 1873,43 80,21 1,54
Diverse tari 143,28 23,99 10,71 3,59 49,80 26,59 18,30 10,31 - 9,29 111,68 21,29 1,03
Diverse moi 5,22 1,36 - - 3,86 - - - - - 3,79 1,43 -
2765,61 207,47 150,46 206,63 827,64 691,35 437,62 244,44 - 473,04 2176,38 113,62 2,57
Total U.P.
100 8 5 7 30 25 16 9 - 17 79 4 -
Din datele prezentate în tabelul 4.6.1 se observ c grupa de specii cea mai bine reprezentat
în suprafa este grupa fagului, urmat de grupa diverselor tari reprezentat de: carpen, paltin de
munte, ulm de munte, cire etc, urmat la rândul ei de diverse moi: salcie cpreasc, plop
tremurtor, anin negru i grupa rinoaselor reprezentat de: molid, brad, pin, duglas.
Aceast reparti ie pe grupe de specii se explic în general prin faptul c suprafa a acoperit
cu pdure este reprezentat de sta iuni de fgete pure.
Structura unitii de producie în ceea ce prive te compoziia, consistena, clasa de producie
medie, cre terea curent i volumul este prezentat în tabelul 4.6.2.
92
Tabel 4.6.2.
Specii
Specificri Total
FA MO CA ME BR PAM GO DR DT DM
Compoziia (%) 77 16 2 2 1 1 1 - - - 100
Clasa de producie III0 II4 III4 III0 II2 II8 III2 II2 II7 III3 II9
Consistena 0,76 0,83 0,75 0,79 0,85 0,76 0,83 0,89 0,81 0,78 0,77
Vârsta medie (ani) 85 66 83 66 60 68 78 50 65 64 81
Cre terea curent
5,8 10,2 3,9 3,7 7,7 2,4 5,0 11,6 4,8 1,5 6,5
(m3/an/ha)
Volum mediu la ha
315 442 208 223 359 165 271 372 272 237 331
(m3/ha)
Volum total - m3 662901 199576 12423 9552 13110 5827 4741 3845 1526 1239 914740
Referitor la structura fondului de producie i protecie, se constat c predomin fagul cu

77%, urmat de molid cu 16%, carpen i mesteacn cu câte 2%, paltin de munte, brad i gorun cu 1%
fiecare.
În ceea ce prive te clasele de vârst, structura acestora este dezechilibrat. Clasele de vârst
tinere I-III (1-60) ocup 20%, clasa a IV a de vârst ocup 30% iar arboretele exploatabile, clasele
V, VI i VII reprezint 50%.
În tabelul urmtor sunt evideniate arboretele slab productive i provizorii.

Tabel .4.7.1
Nr. Caracterul actual al Suprafaa
Uniti amenajistice
crt. tipului de pdure ha %
Natural fundamental de
1. 6C, 8A, 15B, 23C, 25A, 28C, 28E, 29D, 44A, 47C, 63D 81,93 99
productivitate inferioar
Total derivat de
2. 8C 1,47 -
productivitate mijlocie
Artificial de
3. 6D, 7C, 15D, 31D, 46E, 62C 5,66 1
productivitate inferioar
Total 89,06 100
Arboretele total derivate i cele artificiale de productivitate inferioar pot fi aduse la o stare
mai bun prin lucrrile de îngrijire sau lucrri de regenerare.
93
4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori i limitativi

4.8.1. Situaia sintetic a factorilor destabilizatori i limitativi
Suprafata afectata
% Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % Ha %
Doboraturi de vant (V1 - 4) 23 623.75 100 547.60 87 72.71 12 3.44 1
Uscare (U1 - 4) 9 252.55 100 235.71 93 16.84 7
Atacuri de daunatori (I1 - 3)
Incendieri (K1 - 3)
Rupturi de zapada si vant (Z1 - 4) 4 119.25 100 73.07 62 32.47 27 8.82 7 4.89 4
Poluare ( 1 - 4)
Alunecari (A1 - 4) 1.08 100 1.08 100
Inmlastinari (M1 - 3) 0.57 100 0.57 100
Roca la suprafata total (R1 - A) 23 629.63 100 531.60 85 52.70 8 16.21 3 9.44 1 19.68 3
din care pe:0.1-0.2S (R1 - 2) 21 584.30 100 531.60 91 52.70 9
0.3-0.5S (R3 - 5) 2 45.33 100 16.21 36 9.44 21 19.68 43
>=0.6S (R6 - A)
Tulpini nesanatoase total (T1 - A) 9 243.47 100 199.44 82 42.83 18 1.20
din care: 10-20% (T1 - 2) 242.27 100 199.44 82 42.83 18
30-50% (T3 - 5) 1.20 100 1.20 100
>=60% (T6 - A)
94

(V1 - 4) izolate 4D 4F 5C 6A 7B 9B 9C 9D 10 B 12 A 13 A 13 C 13 D 15 A 19 B
19 E 21 A 22 B 28 D 28 E 29 C 29 D 31 A 33 A 33 D 34 A 34 B 35 A 54 A 54 B
55 A 55 C 56 A 57 B 57 C 59 A 59 E 60 B 60 D 73 A 73 D 74 75 A
destul de frecv. 5B 28 B 28 C 30 C 46 D 55 B 59 F
f. frecvente 59 C 59 D 73 E
(U1 - 4) slaba 10 C 11 12 B 12 C 13 B 14 15 B 16 A 19 D 20 A 22 A 24 C 24 G 29 C 38 B
mijlocie 30 C 37 B 39 D 46 D 46 E
(Z1 - 4) izolate 31 A 33 D 34 B 35 A 38 B 46 C 60 C
destul de frecv. 33 A 34 A 46 B
frecvente 37 B
f. frecvente 39 D 46 D 46 E
(A1 - 4) slaba 6D 23 C
Total A1 2 UA 1.08 HA
Total (A1 - 4) Alunecari 2 UA 1.08 HA
(M1 - 3) sezoniera 8D
Total M2 1 UA 0.57 HA
Total (M1 - 3) Inmlastinari 1 UA 0.57 HA
(R1 - 2) /0,1S 4B 4D 4F 5B 6B 6C 7B 9A 15 D 17 B 19 A 20 D 20 F 21 A 25 B
29 D 31 D 32 C 35 B 36 A 37 A 38 A 38 D 45 A 45 D 46 C 47 A 49 A 50 B 51 B
52 A 52 B 53 B 56 B 56 D 57 B 58 A 58 C 61 A 62 F 63 A 63 C 63 D 63 E 64 G
65 A 66 A 67 A 67 B 73 B 75 B 84 C 86 C 90 D
/0,2S 5C 6A 8A 17 A 19 F 25 A 28 E 37 C 38 F 39 B 47 C 55 B
(R3 - 5) /0,3S 6D 8C 24 E 28 C 51 D
/0,4S 35 D 44 A 92 B
/0,5S 51 C 92 A
(T1 - 2) 10% 6A 6C 6D 9A 10 A 10 C 20 A 20 D 22 A 24 D 27 C 28 C 50 B 51 B 59 A
59 E
20% 6B 8A 9E 12 B 23 C 24 E 24 F 28 E 35 D 37 C 51 D
(T3 - 5) 30% 24 B
95
Cei mai importani factori destabilizatori i limitativi sunt reprezentai de: doborâturi de vânt
pe 23% din suprafa, uscarea afecteaza 9% din suprafa , roc la suprafa pe 23% din suprafa,
rupturi de zpad pe 4% din suprafa , tulpini nesntoase pe 9% din suprafa, alunecare slab pe
1,08 ha i înmltinare sezonier pe 0,57 ha din suprafaa pduroas a unitii de producie.
Fenomenele de rupturi de vânt i zapad apar, în special la arboretele de molid în afara
arealului acestea manifestându-se în general cu intensitate slab la foarte puternic (37B, 39D, 46D,
46E).
Lucrrile necesare pentru a menine o stare fitosanitar corespunztoare a pdurilor fac parte
integrant din procesul de gospodrire silvic. Obiectivul principal al acestor lucrri este aducerea i
meninerea pdurilor într-o stare bun de igien, prin prevenirea apariiei în mas a duntorilor
animali i vegetali.
În perioada de aplicare a amenajamentului expirat, în pdurile din U.P. V Valea Neagr nu
s-au înregistrat atacuri în mas din partea duntorilor.
Pentru ridicarea strii fitosanitare a pdurilor se fac urmtoarele recomandri :
- extragerea arborilor uscai, vtmai i rupi de vânt sau zpad;
- curirea parchetelor în urma lucrrilor de exploatare;
- strângerea crcilor în grmezi i valorificarea lor;
- observarea atent a dinamicii dezvoltrii duntorilor i combaterea lor la timp;
- intensificarea pazei contra incendiilor;
- amenajarea de locuri pentru odihn i fumat;
- supravegherea foarte atent a activitii turistice în zon;
- intensificarea muncii de propagand i avertizare.
96
Corelaia dintre bonitatea staiunilor i productivitatea arboretelor care vegeteaz pe aceste

staiuni este redat în tabelul de mai jos.
Tabelul 4.12.1.
Bonitatea staiunilor Productivitatea arboretelor Diferene
Categoria Supr. % Categoria Supr. % + -
Natural fundamental de productivitate superioar 152,43 6
Artificial de productivitate superioar 303,73 11
Parial derivat de productivitate superioar - -
Superioar 186,24 7 10 -
Total derivat de productivitate superioar - -
Nedefinite
Total 456,16 17
Natural fundamental de productivitate mijlocie 1965,44 71
Parial derivat de productivitate mijlocie 67,30 2
Total derivat de productivitate mijlocie 1,47 -
Mijlocie 2480,59 90 - 10
Nedefinite 9,11 -
Total 2220,87 80
Natural fundamental de productivitate inferioar 81,93 3
Parial derivat de productivitate inferioar 0,99 -
Inferioar 98,78 3 Total derivat de productivitate inferioar - - - -
Artificial de productivitate inferioar 5,66 -
Nedefinite - -
Total 88,58 3
Total 2765,61 100 Total general 2765,61 100 10 10
Condiiile specifice unitii de producie V Valea Neagr au dus la identificarea a 8 tipuri de

staiuni forestiere, încadrate în dou etaje de vegetaie. În cadrul acestei diversiti staionale s-au
descris 9 tipuri de pdure.
Vegetaia forestier este corespunztoare condiiilor staionale. Exist totu i 10% cu
arborete care dei vegeteaz pe sta iuni de bonitate mijlocie realizeaz productivit i superioare.
Corespondena tip de staiune–productivitate arborete este urmtoarea:
- pentru 7% staiuni de bonitate superioar corespund 6% arborete de tip natural fundamental de
productivitate superioar i 11% artificial de productivitate superioar;
productivitate mijlocie, 2% parial derivat de productivitate mijlocie i 7% artificial de
productivitate mijlocie;
- pentru 3% sta
- iuni de bonitate inferioar corespund 3% din arboretele de tip natural fundamental de
productivitate inferioar.
97
cre terea speciilor forestiere indigene de valoare i în special a fagului, molidului i bradului dar i a
speciilor de amestec (paltin de munte, carpen, ulm de munte etc).
A a dup cum s-a artat la paragrafele anterioare, teritoriul unitii de producie este situat în
etajele fitoclimatice: FM1+FD4 Montan premontan de fgete (1663,91 ha) i F.D. 3- Etajul
deluros de gorunete, fgete i goruneto-fgete (1103,28 ha), cu pante înclinare i foarte înclinate,
cu expoziii predominant parial însorite, cu alosoluri, luvoluri, districambosoluri i
eutricambosoluri.
În aceste condiii, speciile amintite mai sus, vegeteaz foarte bine, atât ca arborete pure, dar
mai ales în cadrul unor amestecuri de fag cu rinoare.
Factorii destabilizatori pentru vegetaia forestier din teritoriul unitii sunt: roca la
suprafa , rupturile de vânt i zpad, tulpinile nesntoase, doborâturi de vânt, alunecri de teren
slab i îmlatinare sezonier.
În ceea ce prive te fondul de producie actual se prezint mai jos o analiz a structurii
actuale în raport cu caracteristicile de baz: compoziie, clasa de vârst i clasa de producie:
a) compoziia arboretelor – din tabelul de la paragraful 16.2.9. (partea a III-a) se desprind
urmtoarele compoziii pe U.P. i subuniti:
- SUP ,,A”: 77FA 17MO 1CA 2ME 1BR 1PAM 1GO
- SUP ,,M”: 76FA 15MO 5CA 1ME 1BR 1GO 1DR
- UP : 77FA 16MO 2CA 2ME 1BR 1PAM 1GO.
Se observ c arboretele din SUP “A” au o compoziie pe specii favorabil pentru a fi
conduse la vârste mari. Compoziia acestor arborete se va îmbunti dup aplicarea msurilor
prevzute de actualul amenajament, în special dup executarea operaiunilor culturale.
b) clasele de vârst pentru fondul productiv sunt :
I–9%; II–5%; III–7%; IV–30%; V–25%; VI–19 %; VII–5%;
c) clasele de producie pentru fondul productiv sunt :
I – -%; II – 18%; III – 81%; IV – 1%; V – -% .
98
5.STABILIREA FUNCIILOR SOCIAL-ECONOMICE ALE PDURII

5.1. Stabilirea funciilor social economice i ecologice ale pdurii

Obiectivele social-economice i ecologice stabilite pentru pdurile din cadrul unitii de

producie V Valea Neagr sunt prezentate în tabelul urmtor:
Tabel 5.1.1.1
Nr.
Grupa de obiective i servicii Denumirea obiectivului de protejat sau a serviciului de realizat
crt.
1. Hidrologice (de protec e a apelor) -Perimetrul lacului de acumulare Firiza.
-Terenurile cu pant mare;
2. Protec ia terenurilor i a solurilor
-Drumul jude ean Firiza – Izvoare, din zona cu relief accidentat;
Protec ia contra factorilor climatici i
3. -Protec ia pdurilor cu condi ii foarte grele de regenerare;
industriali duntori
-Creerea i men inerea unui aspect peisahistic deosebit de-a lungului
4. Servicii de recreere
Drumului Jude ean Firiza- Izvoare.
-Men inerea i protejarea arboretelor din situl Natura 2000 ROSPA0134
Servicii stiincifice i ocrotire a ,,Mun ii Gutâi"
5.
genofondului i ecofondului forestier -Men inerea i conservarea arboretelor din ecosisteme rare, amenin ate sau
periclitate (castan comestibil)
Alte produse în afara lemnului i -Vânat, fructe de pdure, ciuperci comestibile, plante medicinale i
6.
serviciilor aromate, etc.

funcionale.
5.1.2.Funciile pdurii
Repartiia suprafeei pe grupe i categorii funcionale este redat în tabelul 5.1.2.1.

Tabel.5.1.2.1.
Grupa, subgrupa i categoria funcional Sprafaa
Codul Denumire ha %
GRUPA I
Arboretele situate pe versanii râurilor i pâraielor din zonele montan, de dealuri i
1C 2037,89 74
colinare, care alimenteaz lacurile de acumulare i naturale (T IV)
Arboretele situate pe stâncrii, pe grohoti uri i pe terenuri cu eroziune în adâncime i pe
2A terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fli (facies marnos, marno- 312,48 11
argilos i argilos), nisipuri, pietri uri i loess, precum i cele situate pe terenuri cu
înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (T II)
Arboretele constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes
2B deosebit i cilor ferate normale, din zonele cu relief accidentat situate pe terenuri cu 167,03 6
înclinare mai mare de 25 grade i cu pericol de alunecare (T II)
3H Arboretele situate în condiii foarte grele de regenerare (T II) 21,32 1
Benzi de pdure constituite din subparcele întregi situate de-a lungul cilor de
4F 16,30 1
comunicaii, altele decât cele prevzute la categoria funcional 1.4.E (T IV)
Arboretele în care sunt amplasate suprafee experimentale pentru cercetri forestiere de
5G 2,68 -
durat, neconstituite în rezervaii tiinifice (T II)
99
Grupa, subgrupa i categoria funcional Sprafaa

Codul Denumire ha %
GRUPA I
Arboretele din pduri/ecosisteme de pdure cu valoare protectiv pentru specii de interes
5R deosebit incluse în arii de protecie special avifaunistic, în scopul conservrii speciilor 195,69 7
de psri (din reeaua ecologic Natura 2000 – ROSPA 0134 Mun ii Gutâi) (T IV)
5U Arboretele din ecosisteme forestiere rare, ameninate sau periclitate (T II) 13,80 -
Cu caracter de noutate, pentru amenajamentul U.P. V Valea Neagr s-a fcut analiza arboretelor
în vederea identificrii pdurilor virgine i cvasivirgine i zonarea func ional corespunztoare a
acestora.
100
102
Analiza arboretelor din U.P. V Valea Neagr, O.S. Firiza, prin prisma Ordinului 3397/2012
Tabel.5.1.2.2.
Îndepline te sau nu criteriile i indicatorii pentru:
)
u.a.
30 ani
Vârsta
(Pdure
Suprafaa
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
1.8.
1.9.
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
1.8.
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
la suprafa
Compoziia
Consistena
extras în ultimii
Volum la hectar
Consistena + roca
Rezultatul analizei
virgin/cvasivirgin
4D 0.95 10FA 160 0.5 0.6 63 da da da nu da nu da nu nu nu da da da nu da da da nu da nu da nu nu da da da da

6C 1.03 10FA 110 0.7 0.8 - da da da da da da da nu nu nu da da da da da da da da da da da nu nu da da da da
23 C 0.51 10FA 160 5 0.5 - da nu da da da da da da nu nu nu da da da da nu da da da nu da da nu da da da da
24 E 5.22 10FA 160 0.5 0.8 41 da da da nu da nu da nu nu nu da da da da da da da nu da nu da nu nu da da da da
27 C 2.30 7FA2MO1BR 100 0.8 - - da da da da da da da da nu nu da da da da da da da da da da da da nu da da da da
28 C 2.29 10FA 130 0.6 0.9 - da da da da da da da da nu nu da da da da da da da da da da da da nu da da da da
28 E 4.15 10FA 170 0.7 0.9 - da da da da da da da da nu nu da da da da da da da da da da da da nu da da da da
29 D 4.11 10FA 140 0.7 0.8 - da da da da da da da da nu nu da da da da da da da da da da da da nu da da da da
35 D 1.11 9FA1MO 170 0.4 0.8 - da da da da da da da da nu nu da da da da da da da da da da da da nu da da da da
37 C 4.93 10FA 170 0.4 0.6 47 da da da nu da nu da nu nu nu da da da da da da da nu da nu da da nu da da da da
38 C 3.88 10FA 170 0.5 - 95 da da da nu da nu da nu nu nu da da da da da da da nu da nu da da nu da da da da
39 B 12.08 10FA 170 0.5 0.7 56 da da da nu da nu da nu nu nu da da da da da da da nu da nu da nu nu da da da da
50 B 3.59 10FA 70 0.7 0.8 17 da da da nu da nu da nu nu nu da da da da da da da nu da nu da nu da da da da da
51 B 6.69 10FA 70 0.7 0.8 - da da da da da da da da nu nu da da da da da da da da da da da da nu da da da da
51 D 6.66 10FA 70 0.7 1.0 - da da da da da da da da nu nu da da da da da da da da da da da da nu da da da da
55 B 1.59 9FA1PAM 180 0.6 0.8 - da da da da da da da da nu nu da da da da da da da da da da da nu nu da da da da
virgine i cvasivirgine
59 F 26.01 10FA 130 0.7 - - da da da da da da da nu nu nu da da da da da da da da da da da nu nu da da da da

63 A 5.77 10FA 110 0.7 - - da da da da da da da da nu nu da da da da da da da da da da da da nu da da da da
64 H 7.8 10FA 150 0.3 - - da da da nu da nu da nu nu nu da da da da da da da da da da da nu nu da da da da
67 A 8.21 10FA 130 0.6 0.7 41 da da da nu da nu da nu nu nu da da da da da da da nu da nu da nu nu da da da da
75 A 4.32 10FA 100 0.7 - - da da da da da da da da nu da da da da da da da da da da da da nu da da da da da
83 B 17.89 10FA 115 0.5 - 219 da da da nu da nu da da nu nu da da da da da da da da da nu da nu nu da da da da
84 C 23.18 10FA 180 0.7 0.8 - da da da nu da da da nu nu nu da da da da da da da nu da nu da nu nu da da da da
Nu îndeplinesc criteriile i indicatori pentru a fi încadrate ca pduri
86 C 9.52 10FA 180 0.6 0.7 - da da da da da da da da nu nu da da da da da da da da da da da da nu da da da da

90 D 10.97 10FA 130 0.6 0.7 - da da da nu da da da nu nu nu da da da da da da da nu da nu da nu nu da da da da

91 F 2.55 10FA 160 0.6 - - da da da da da da da da nu da da da da da da da da da da da da nu da da da da da
92 B 7.62 10FA 130 0.6 1.0 - da da da da da da da nu nu nu da da da da da da da nu da da da nu nu da da da da
Total 184,93 * * * * 579 * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
101
Au fost analizate toate arboretele din cadrul unit ii de produc ie, constatându-se c niciun
arboret nu îndeplinete cumulat criteriile i indicatorii prevzu i în Ordinul Ministerului Mediului
i Pdurilor nr. 3397 din 2012.
În tabelul anterior au fost trecute doar u.a.-urile cu biodiversitate ridicat, inclusiv sub raportul
dimensiunilor i vârstei arborilor, unii dintre acetia având vârste apropiate de limita longevit ii,
respectiv cu elemente de arboret cu vârste de peste 150 de ani, având frecvent structur plurien i
relative plurien, conform criteriului 1 – naturalitate, indicatori de la punctul 1.3. din ordinul
men ionat anterior.
Potrivit obiectivelor social economice generale preconizate mai sus, amenajamentul a
atribuit urmtoarele funcii:
a) pduri cu funcii speciale de protecie:
1. – pduri în care nu se reglementeaz procesul de producie, încadrate în grupa I funcional,
categoriile:
– 2A – Arboretele situate pe stâncrii, pe grohotiuri i pe terenuri cu eroziune în
(facies marnos, marnoargilos i argilos), nisipuri, pietriuri i loess, precum i
litologice - tipul funcional TII – 312,48 ha (11%);
– 2B - Arboretele constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice
de interes deosebit i cilor ferate normale, din zonele cu relief accidentat
situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 25 grade i cu pericol de alunecare -
tipul funcional TII – 167,03 ha (6%);
– 3H – Arboretele situate în condiii foarte grele de regenerare – tipul funcional
TII – 21,32 ha (1%);
– 5G – Arboretele în care sunt amplasate suprafee experimentale pentru cercetri
forestiere de durat, neconstituite în rezervaii tiinifice – tipul funcional TII –
2,68 ha (-%);
– 5U – Arboretele din ecosisteme forestiere rare, ameninate sau periclitate –
tipul funcional TII – 13,80 ha (-%);
2. – pduri în care se reglementeaz procesul de producie, încadrate în grupa I funcional,
categoria:
– 1C – Arboretele situate pe versanii râurilor i pâraielor din zonele montan, de
dealuri i colinare, care alimenteaz lacurile de acumulare i naturale – tipul
funcional TIV – 2037,89 ha (74%);
102
– 4F – Benzi de pdure constituite din subparcele întregi situate de-a lungul

cilor de comunicaii, altele decât cele prevzute la categoria funcional 1.4.E
– tipul funcional TIV – 16,30 ha (1%);
– 5R – Arboretele din pduri/ecosisteme de pdure cu valoare protectiv pentru
specii de interes deosebit incluse în arii de protecie special avifaunistic, în
scopul conservrii speciilor de psri (din reeaua ecologic Natura 2000 –
ROSPA 0134 Mun ii Gutâi) – tipul funcional TIV – 195,69 ha (7%);
Pe tipuri funcionale situaia se prezint astfel :
Tabel.5.1.2.3.
Tipul de categorie Suprafaa

Categorii funcionale el de gospodrire
funcional ha %
T. II. 2A, 2B, 3H, 5G, 5U conservare deosebit 517,31 19
T. IV. 1C, 4F, 5R protec ie i produc ie 2249,88 81
TOTAL U.P. 2767,19 100

impune constituirea a dou subuniti, astfel:
S.U.P. “A”- codru regulat, sortimente obi nuite în care sunt admise tieri de regenerare,
în suprafa de 2248,30 ha (81% - din total pdure), constituit din arborete încadrate în grupa I
func ional, categorile func ionale: 1C, 4F, i 5R (tipul func ional IV).
S.U.P. “M”- pduri supuse regimului de conservare deosebit, în suprafa de 517,31 ha
(ocupând 19% din total pdure), constituit din arborete încadrate în grupa I funcional, categoria
funcional : 2A, 2B, 3H, 4G i 5U (tipul func ional II).
Constituirea subunitilor de gospodrire este prezentat în tabelul 5.1.3.1.
103

4C 6R1 6R2 6R3 8N 13V 18V 20N1 20N2
20R1 20R2 21R 22N1 22N2 22R1 22R2 23N1 23N2
23R1 23R2 23R3 24V1 24V2 25N 25R 26R 32R
34R 39V 41V 42R 44R 44V 45N 47V 57V
59N1 59N2 61R 62 G 62R1 62R2 63R1 63R2 64R1
64R2 66M 67M 67R 73M 76M 76V1 76V2 82V
93D 94D 95D 96D 97D 98D 99D
A 4A 4B 4C 5A 5B 5C 7A 7B 7C
8B 8D 9A 9B 9C 9D 9E 9F 10 A
10 C 11 12 A 12 B 12 C 13 A 13 B 13 C 13 D
13 E 14 15 A 15 C 16 A 16 B 17 B 18 A 19 A
19 B 19 D 19 E 19 G 20 B 20 C 20 D 20 E 22 C
23 B 23 D 23 F 24 A 24 B 24 C 24 D 24 F 24 G
25 B 25 C 25 D 26 B 27 B 27 C 28 A 28 B 29 A
29 B 29 C 29 E 30 A 30 B 31 A 31 B 32 B 32 D
33 A 33 B 33 C 33 D 34 A 35 A 35 B 35 C 36 A
36 B 37 A 37 B 38 A 38 B 38 D 38 E 39 A 39 C
39 D 39 E 40 A 40 B 40 C 40 D 41 A 41 B 41 C
41 D 41 E 42 B 43 45 A 45 B 45 C 45 D 46 A
46 B 46 C 46 D 46 E 47 A 47 B 47 D 48 A 48 B
49 A 49 B 49 C 49 D 49 E 50 A 50 C 50 D 51 A
52 B 52 C 52 D 52 E 53 A 53 B 53 C 54 A 54 B
55 A 55 C 56 A 56 B 56 C 56 D 57 A 57 B 57 C
57 D 57 E 58 B 58 C 58 D 58 E 58 F 58 G 59 A
59 B 59 C 59 D 59 E 59 G 59 H 59 I 59 J 59 K
60 A 60 B 60 C 60 D 61 B 61 C 62 A 62 B 62 D
64 A 64 B 64 D 64 E 64 F 64 H 65 A 65 B 65 C
66 A 66 B 66 C 66 D 66 E 66 F 67 B 67 C 67 D
72 73 A 73 B 73 C 73 D 73 E 74 75 A 75 B
75 C 75 D 75 E 75 F 76 A 76 B 76 C 82 A 82 B
83 A 83 B 83 C 84 A 84 B 84 D 85 A 85 B 86 A
86 B 86 D 86 E 86 F 87 A 88 A 88 B 88 C 88 D
88 E 89 A 89 B 89 D 90 A 90 B 91 B 91 D 91 E
91 F 92 C 92 D
M 4D 4E 4F 4G 6A 6B 6C 6D 8A
8C 10 B 15 B 15 D 17 A 19 C 19 F 20 A 20 F
21 A 22 A 22 B 23 A 23 C 23 E 24 E 25 A 26 A
27 A 28 C 28 D 28 E 29 D 30 C 31 C 31 D 31 E
32 A 32 C 34 B 35 D 37 C 38 C 38 F 39 B 42 A
44 A 44 B 44 C 47 C 50 B 51 B 51 C 51 D 52 A
55 B 58 A 59 F 61 A 62 C 62 E 62 F 63 A 63 B
63 C 63 D 63 E 64 C 64 G 66 G 67 A 84 C 86 C
87 B 89 C 90 C 90 D 91 A 91 C 92 A 92 B
104
Pentru a dirija arboretele de la actuala structur spre structura corespunztoare, menit s

îndeplineasc în cele mai bune condiii obiectivele social-economice, este necesar s se stabileasc
cile prin care s se poat ajunge la aceast structur, acestea fiind: regimul, compoziia el,
tratamentul, exploatabilitatea i ciclul.
5.2.1. Regimul

actual a fondului productiv i protectiv al unitii de producie, în care ponderea este deinut de
fag, carpen i tei, de proveniena arboretelor (82% smân, 18% planta ii) precum i de
necesitile folosirii cât mai eficiente a capacitii de producie i protecie se adopt regimul
codrului.
5.2.2.Compoziia el
Pentru fiecare arboret în parte, amenajamentul a stabilit o compoziie corespunztoare

tipului natural fundamental de pdure, condiiilor staionale, funciilor social-economice atribuite,
precum i strii de fapt actuale a acestuia. Compoziia el în descrierea parcelar este redat
difereniat dup cum urmeaz:
- compoziia el la exploatabilitate – este redat pentru arboretele preexploatabile i
vârsta exploatabilitii, în raport cu compoziia lor actual i cu posibilitile de modificare a ei
prin interveniile posibile a se executa.
- compoziia el de regenerare- este redat numai pentru arboretele exploatabile. La stabilirea
acesteia, s-a inut cont de compoziia corespunztoare tipului natural fundamental de pdure, de
“Îndrumri tehnice pentru compoziii, scheme i tehnologii de regenerare a pdurilor“, precum i
de “Norme tehnice pentru alegerea i aplicarea tratamentelor”.
Compoziia el optim este compoziia stabilit pentru fiecare tip natural fundamental de
pdure în parte, în raport cu elurile de gospodrire i cu condiiile ecologice date. Prin lucrrile
propuse de amenajament, se va urmri realizarea compoziiei optime.
În tabelul.5.2.2.1. s-au trecut compoziiile optime pentru fiecare tip natural fundamental de
pdure.
105
Tabel 5.2.2.1.
Tip de Tip de Suprafaa pe specii - ha
Suprafa a
stai- pdu- Compoziia- el
ha FA MO ME PAM CA BR GO PLT DR DT
une re
4.3.2.2 411.4 8FA 2DT 799,06 639,25 - - - - - - - - 159,81
SUP A – 4.4.2.0 411.4 8FA 2DT 548,21 438,57 - - - - - - - - 109,64
codru
5.2.3.1 424.1 8FA 2DT 3,81 3,05 - - - - - - - - 0,76
regulat,
sortimente 5.2.3.2 423.1 8FA 2DT 311,02 248,82 - - - - - - - - 62,20
obi nuite 421.2 8FA 2DT 390,69 312,55 - - - - - - - - 78,14
5.2.4.2
431.2 7FA 2CA 1DT 25,53 17,88 - - - 5,10 - - - - 2,55
421.1 8FA 2DT 150,05 120,04 - - - - - - - - 30,01
5.2.4.3
431.1 7FA 2CA 1DT 21,51 15,06 - - - 4,30 - - - - 2,15
ha 2249,88 1795,22 - 9,40 - - - 445,26
TOTAL SUP - A
% 100 80 - - - - - - - - 20
Compoziia actual S.U.P. A 100 77 17 2 1 1 1 1 - - -
4.3.2.1 415.1 8FA 2DT 79,02 63,22 - - - - - - - - 15,80
4.3.2.2 411.4 8FA 2DT 141,61 113,29 - - - - - - - - 28,32
4.4.1.0 411.5 7FA 2MO 1DT 10,09 7,06 2,02 - - - - - - - 1,01
4.4.2.0 411.4 8FA 2DT 85,92 68,74 - - - - - - - - 17,18
SUP M – 5.2.3.1 424.1 8FA 2DT 5,86 4,69 - - - - - - - - 1,17
conservare
5.2.3.2 423.1 8FA 2DT 63,72 50,98 - - - - - - - - 12,74
deosebit
421.2 8FA 2DT 70,79 56,63 - - - - - - - - 14,16
5.2.4.2
431.2 7FA 2CA 1DT 45,62 31,94 - - - 9,12 - - - - 4,56
421.1 8FA 2DT 9,53 7,62 - - - - - - - 1,91
5.2.4.3
431.1 7FA 2CA 1DT 5,15 3,59 - - - 1,04 - - - - 0,52
ha 517,31 407,76 2,02 - - 10,16 - - - - 97,37
TOTAL SUP - M
% 100 79 - - - 2 - - - - 19
Compoziia actual S.U.P. M 100 76 15 1 - 5 1 1 - 1 -

ha 2767,19 2202,98 2,02 - - 19,56 - - - - 542,63
TOTAL UP
% 100 80 - - - 1 - - - - 19
Compoziia actual U.P. (100%) 100 77 16 2 1 2 1 1 - - -
106
107
5.2.3. Tratamentul
La alegerea tratamentelor de aplicat s-au avut în vedere urmtoarele considerente:

- asigurarea permanenei pdurilor prin evitarea interveniilor care s dezgoleasc solul pe
suprafee mari, în vederea exercitrii de ctre acestea a funciilor de protecie ;
- conducerea pdurilor spre structuri diversificate, capabile s îndeplineasc funcii
multiple de protecie i de producie;
- compoziia actual a arboretelor exploatabile.
inând cont de cele de mai sus, în special de structura arboretelor, zonarea func ional,
respectiv tipul de categorie func ional se vor aplica urmtoarele tratamente:
- tratamentul tierilor progresive – în fgete i amestecuri ale acestora;
- tratamentul tierilor rase – pe parchete mici în arboretele de molid afectate puternic i foarte
puternic de doborîturi de vânt.
Pentru arboretele în care s-a reglementat procesul de producie exploatabilitatea s-a definit
pentru fiecare arboret în parte prin vârsta exploatabilitii de protecie pentru arboretele încadrate
în grupa I funcional.
Pentru arboretele din tipul II funcional, încadrate în SUP “M” nu s-au adoptat vârste ale
exploatabilitii, acestea urmând s fie gospodrite în regim de conservare.
La S.U.P. ‘A’, inând cont c speciile majoritare sunt fagul i molidul, clasa de producie
medie este II8, a rezultat vârsta exploatabilitii medii de 110 ani.
5.2.5. Ciclul
Pentru arboretele din SUP “A”, inând cont de faptul c speciile majoritare sunt fagul i
molidul a cror vârst medie a exploatabilitii este 111 ani, respectiv 107 ani, iar vârsta
exploatabilitii medii pe S.U.P. este de 110 ani, s-a adoptat ciclul de 110 ani, fiind acelai cu cel
de la amenajarea anterioar.
107

SPECIALE DE PROTECIE

în cadrul unei subuniti de producie i anume: subunitatea ,,A” – codru regulat, sortimente
obi nuite, în suprafa de 2248,30 ha.
Reglementarea procesului de producie const în stabilirea posibilitii i în elaborarea
planului de recoltare a produselor principale i secundare.
Prin reglementarea procesului de producie se urmre te:
- optimizarea structurii arboretelor în raport cu condiiile ecologice i cerinele social–
economice;
- realizarea unui fond de producie care s permit exercitarea cu continuitate pe
termen lung a funciilor de producie i protecie ale pdurii i creterea stabilitii
ecologice i eficacitii funcionale ale acestora;
- crearea cadrului adecvat pentru aplicarea unei culturi silvice intensive i respectarea
6.1.1. Reglementarea procesului de producie în S.U.P. “A” – codru regulat, sortimente

obi nuite
Reglementarea procesului de producie lemnoas const în:

- stabilirea posibilitii de produse principale;
- elaborarea planului lucrrilor de îngrijire.
108
6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creterii indicatoare
Pentru aplicarea procedeului bazat pe cre terea indicatoare se au în vedere urmtoarele

elemente:
-ciclul ..........................................……......110 ani;
-suprafaa SUP ”A” ...............................2248,30 ha;
-cre terea indicatoare – Ci..................….....9142 mc.
Normele tehnice în vigoare, s–au stabilit volumele de mas lemnoas posibil de recoltat în primii
10, 20, 40 i 60 de ani, respectiv VD, VE, VF i VG, volume care, potrivit strii arboretelor,
tratamentelor de aplicat i perioadelor de regenerare adoptate, ar putea fi exploatate, fr sacrificii
de exploatabilitate, în urmtorii 10, 20, 40, respectiv 60 de ani.
Aceste volume, la care s–au adugat i cre terile produciei principale au urmtoarele valori:
VD = 96176 mc; VD/10 = 9618 mc/an;
VE = 179772 mc; VE/20 = 8989 mc/an;
VF = 652300 mc; VF/40 = 16307 mc/an;
VG = 815436 mc; VG/60 = 13591 mc/an.
Precizând c valoarea parametrului Q este 0,98 aceasta exprimând raportul dintre volumele
recoltarea anual i continu, în acela i interval, a unei posibiliti egale cu cre terea indicatoare, se
deduce c subunitatea “A” – codru regulat, sortimente obinuite, în care sunt admise tieri de
regenerare – prezint deficit de mas lemnoas exploatabil.
Conform “Normelor tehnice pentru amenajarea pdurilor”, pentru unitile de producie cu
deficit de mas lemnoas exploatabil (Q<1), la stabilirea posibilitii în condiiile asigurrii
continuitii, indicatorii de referin care vor fi lua i în considerare vor fi: VD/10 = 9618 mc; VE/20
= 8989 mc; VF/40 = 16307 mc i VG/60 = 13591 mc.
Prin urmare, indicatorul de posibilitate semnificativ dup metoda cre terii indicatoare va fi
egal cu cel mai mic dintre rapoartele: VD/10 = 9618mc/an, VE/20 = 8989 mc/an, VF/40 = 16307
mc/an i VG/60 = 13591mc/an, adic VD/20 = 8989mc/an, indicator de luat în seam la adoptarea
posibilitii de produse principale.
109
6.1.1.1.1.1. POSIBILITATEA DUPA PROCEDEUL CRESTERII INDICATOARE (AS3)

Specia FA MO ME PAM CA BR GO PLT DR DT
CI 6346 2211 102 95 74 199 44 15 45 11 9142
VD 96176
VD1 31165 4430 696 36291
VD2 33073 10145 733 1228 667 889 46735
VD3 98549 8437 694 595 827 452 109554
VD4
VE 179772
VE1 64695 14729 733 1934 667 889 83647
VE2 123081 16877 134 694 1086 1308 452 557 144189
VE3
VF 547993 76643 7545 4809 6183 5507 1386 1256 52 926 652300
VG 603911 173433 7714 4985 6351 9465 4292 1277 3072 936 815436
DD1 9533
DD2 -3047
DD3 286661
DD4 266981
DM -3047
Q 0.98
VD/10 9618
VE/20 8989
VF/40 16307
VG/60 13591
POSIB. 8989
A: M:
CICLUL 110 Ani
110
În vederea stabilirii indicatorului de posibilitate dup criteriul claselor de vârst au fost

parcurse urmtoarele etape:
a) analiza structurii pe clase de vârst;
b) constituirea suprafeelor periodice;
c) încadrarea arboretelor în suprafeele periodice în funcie de urgena de regenerare;
d) determinarea posibilitii.
a) Analiza structurii pe clase de vârst
Structura pe clase de vârst este urmtoarea:
Tabel 6.1.1.1.2.1.
Specificri
I II III IV V VI VII Total vârst normal
Suprafaa-ha 207,47 118,80 166,68 655,18 559,75 429,41 111,01 2248,30 408,78
% 9 5 7 30 25 19 5 100 18
Din analiza comparativ a claselor de vârst cu clasa de vârst normal, calculat în raport
cu ciclul de 110 ani, se constat un deficit de arborete la nivelul claselor I, II, III, i a-VII-a de
vârst, excedent existând în clasa IV, V i a VI – a de vârst.
Având în vedere c formaiile forestiere existente în cadrul subunitii de producie, care au
o perioad de regenerare mai mare de 20 de ani (SFM1), reprezint peste 25% (2201,26 ha) din
suprafaa S.U.P. “A” s-au adoptat lungimi ale perioadei de 30 de ani.
111
În funcie de lungimea perioadei de 30 ani i ciclul de 110 ani, s-au constituit 4

suprafee periodice, dup cum urmeaz:
Tabel 6.1.1.1.2.2.
SP I SP II Suprafaa
Supra- Volum Cre terea Volumul + 5 cre teri Volum periodic
Clasa S 35xCr Total
de faa curent S Vi Vk Vj actual III IV
vârst ha mc mc ha mc mc mc ha mc mc mc ha ha
I 207.47 12095 1313 - - - - - - - - - 207.47
II 118.80 21524 1285 3.15 - - 842 - - - - - 115.65
III 166.68 57888 1856 - - - - - - - - 81.01 85.67
IV 655.18 248382 4821 5.18 - - 2017 117.84 42666 28000 70666 532.16 -
V 559.75 220071 3509 64.42 - - - 495.33 226399 125895 352294 - -
VI 429.41 156732 1789 429.41 109453 53217 3007 - - - - - -
VII 111.01 24771 223 111.01 - 16934 8952 - - - - - -
Total 2248.30 741463 14796 613.17 109453 70151 14818 613.17 269065 153895 422960 613.17 408.79
Normal 613.17 613.17 613.17 408.79
Diferene - - - -
Suprafaa periodic normal (SPN) are o întindere de 613,17 ha.

c) Încadrarea arboretelor în suprafee periodice în funcie de urgena de regenerare
Pentru calculul indicatorului de posibilitate s-a fcut încadrarea arboretelor (în funcie de
urgene) în suprafee periodice a cror întindere trebuie s fie aproximativ egal sau cât mai
apropiat de S.P.N.
În S.P.I au fost încadrate arboretele care respect relaia TA+30>TE pân s-a ajuns la S.P.N.,
în S.P.II au fost încadrate arboretele ce respect relaia TA+60>TE TA+30 pân s-a ajuns la
S.P.N., în S.P. III au fost încadrate arboretele care respect relaia TA+90>TE TA+60 pân s-a
ajuns la S.P.N i în S.P. IV a fost încadrat restul suprafe ei de 408,79 ha În relaiile prezentate TA
reprezint vârsta actual iar TE reprezint vârsta exploatabiliti.
Se prezint în tabelul 6.1.1.1.2.3. încadrarea arboretelor în prima suprafa periodic în rând
i calculul indicatorilor de posibilitate dup metoda claselor de vârst prin procedeul deductiv i
procedeul inductiv.
112
Tabel 6.1.1.1.2.3.
CONS PRM 10 PRM 15 - 20 PRM 25 - 30 Procedeul
inductiv
u.a. S (ha) U LP Vol.
R Vol. Cre- Total Vol. Cre- Total Vol. Cre- Total % de de
G tere (Vol+5Cr) tere (Vol+5Cr) tere (Vol+5Cr) extras extras
URGENA I
39 D 2.23 0.7 11 P8 471 22 581 - - - - - - 100 581
46 D 1.74 0.8 11 R1 772 15 847 - - - - - - 100 847
46 E 0.92 0.8 11 R1 221 8 261 - - - - - - 100 261
59 C 0.73 0.5 11 R1 209 4 229 - - - - - - 100 229
73 E 1.03 0.5 11 P8 345 5 370 - - - - - - 100 370
33 B 7.22 0.3 15 P5 1207 12 1267 - - - - - - 100 1267
59 D 1.68 0.5 15 P8 521 10 571 - - - - - - 100 571
64 H 7.8 0.3 15 P5 1606 9 1651 - - - - - - 100 1651
65 B 8.57 0.3 15 P5 1492 13 1557 - - - - - - 100 1557
86 A 12.25 0.2 15 P5 1728 13 1793 - - - - - - 100 1793
86 E 12.22 0.2 15 P5 1576 12 1636 - - - - - 100 1636
88 A 15.89 0.2 15 P5 1589 11 1644 - - - - - - 100 1644
Total 72.28 – – 11737 134 12407 - - - - - - – 12407
URGENA II
9E 3.72 0.4 26 P5 926 7 961 - - - - - - 100 961
24 F 3.26 0.6 26 P2 - - - 1047 9 1092 - - - 45 491
28 B 24.57 0.6 26 P2 - - - 10738 99 11233 - - - 45 5055
29 B 4.13 0.6 26 P2 - - - 1388 15 1463 - - - 45 658
30 B 8.32 0.6 26 P2 - - - 3070 39 3265 - - - 45 1469
31 B 15.21 0.5 26 P2 - - - 3925 49 4170 - - - 45 1877
32 B 24.87 0.5 26 P2 - - - 6764 74 7134 - - - 45 3210
33 C 4.6 0.6 26 P2 - - - 1744 18 1834 - - - 45 825
65 C 2.71 0.4 26 P7 656 3 671 - - - - - - 100 671
66 A 22.54 0.6 26 P2 - - - 7529 82 7939 - - - 45 3573
66 E 3.98 0.5 26 P2 - - - 1007 10 1057 - - - 45 476
67 C 1.35 0.6 26 P2 - - - 838 4 858 - - - 45 386
83 B 17.89 0.5 26 P2 - - - 4777 50 5027 - - - 45 2262
84 A 17.28 0.6 26 P2 - - - 5633 52 5893 - - - 45 2652
84 D 10.9 0.5 26 P2 - - - 2432 29 2577 - - - 45 1160
85 A 18.46 0.5 26 P2 - - - 4190 52 4450 - - - 45 2003
86 B 3.64 0.4 26 P7 739 8 779 - - - - - - 100 779
89 D 32.55 0.6 27 P2 - - - 10773 85 11198 - - - 45 5039
91 F 2.55 0.6 27 P2 - - - 926 7 961 - - - 45 432
Total 222.53 * * * 2321 18 2411 66781 674 70151 - - - 0 33979
URGENA III
85 B 2.29 0.8 32 P1 - - - - - - 1305 11 1360 30 408
11 31.49 0.8 33 P1 - - - - - - 12533 167 13368 30 4010
76 A 10.05 0.7 33 P1 - - - - - - 4020 44 4240 30 1272
76 B 34.5 0.7 33 P1 - - - - - - 13214 152 13974 30 4192
82 B 9.98 0.7 33 P1 - - - - - - 3722 41 3927 30 1178
90 A 35.49 0.8 33 P1 - - - - - - 15900 177 16785 60 10071
5B 13.38 0.7 34 P1 - - - - - - 4376 60 4676 30 1403
5C 8.45 0.8 34 P1 - - - - - - 2738 37 2923 30 877
9A 41.27 0.7 34 P1 - - - - - - 14981 194 15951 30 4785
10 A 13.01 0.8 34 P1 - - - - - - 5295 70 5645 31 1750
12 A 9.94 0.8 34 P1 - - - - - - 4195 53 4460 30 1338
113
Tabel 6.1.1.1.2.3.(continuare)
PRM 10 PRM 15 - 20 PRM 25 - 30 Procedeul
CONS
inductiv
u.a. S (ha) LP
Vol. Cre- Total Vol. Cre- Total Vol. Total % de Vol. de
URG tere (Vol+5Cr) tere (Vol+5Cr) Cretere (Vol+5Cr) extras extras
13 A 17.72 0.8 34 P1 - - - - - - 6964 94 7434 30 2230
29 C 24.82 0.8 34 P1 - - - - - - 13279 144 13999 60 8399
86 F 1.55 0.8 34 P1 - - - - - - 681 6 711 30 213
4B 12.51 0.8 33 P0 - - - - - - - - - - -
4C 3.82 0.7 33 P0 - - - - - - - - - - -
9D 5.36 0.7 33 P0 - - - - - - - - - - -
10 C 2.05 0.7 33 P0 - - - - - - - - - - -
13 B 4.26 0.8 33 P0 - - - - - - - - - - -
13 C 2.89 0.8 33 P0 - - - - - - - - - - -
13 D 2.95 0.8 33 P0 - - - - - - - - - - -
64 B 5.51 0.7 33 P0 - - - - - - - - - - -
12 C% 8.07 0.8 33 P0 - - - - - - - - - - -
72 0.93 0.7 33 P0
73 A 4.29 0.7 33 P0 - - - - - - - - - - -
75 D 5.16 0.7 33 P0 - - - - - - - - - - -
27 C 2.3 0.8 34 P0 - - - - - - - - - - -
75 A 4.32 0.7 34 P0 - - - - - - - - - - -
Total 318.36 – – - - - - - - 103203 1250 109453 - 42126
TOT. 613.17 0 0 14058 152 14818 66781 674 70151 103203 1250 109453 - 88512
GEN.
Pi= 8851
d) Calculul posibilitii
Procedeul deductiv
S-a aplicat urmtoarea formul:
PD =
¦ PRM10 ¦ PRM15 20 ¦ PRM 25 30 8638 m3/an
10 20 30
în care:
PRM 10 reprezint volumul arboretelor cu perioada de regenerare de 10 ani;
PRM 15–20 reprezint volumul arboretelor cu perioada de regenerare de 15–20 ani;
PRM 25–30 reprezint volumul arboretelor cu perioada de regenerare de 25–30 ani.
Procedeul inductiv - bazat pe însumarea volumelor posibil de extras în primul deceniu din
arborete încadrate provizoriu în suprafaa periodic în rând conduce la o valoare a posibilitii de
8851m3/an.
114
6 . 1 . 1 . 1 . 2 . 4 . POSIBILITATEA DUPA PROCEDEUL CLASELOR DE VARSTA

DS: MARAMURE O.S. FIRIZA U.P. 5 tab.6.1.1.1.2.4.1.
SUP: A Suprafaa total: 2248,30
Ciclul: 110
SFM1: 2201,26 ST6: SU1: 72,28 SU2: 222,53
SP1P: 612,00 SP1D: 612,00
M: 612,00 E: Q: 1,00
VG1: 218889 VG2: VG3: VG4:
4 30 1111,58 30 811,52 30 143,23 20 181,97
PI: 8851 PD: 8638
A adar, prin procedeul claselor de vârst s-au obinut urmtoarele valori: procedeul inductiv
(PI) = 8851 m3/an i procedeul deductiv (PD) = 8638 m3/an, semnificativ fiind valoarea cea mai
mic, adic PD = 8638 m3/an.
Pentru deceniul 2022-2031 s-a adoptat o posibilitate de produse principale de 8989 m3/an,
valoare egal cu cea a indicatorului de posibilitate dup metoda creterii indicatoare.
fiecare arboret în parte, de situaia regenerrii naturale, de starea actual a fiecrui arboret (în special
consistena sczut), hotrâtoare fiind urgena de regenerare.
Posibilitatea adoptat (8989 m3/an) înregistreaz o cre tere fa de cea de la amenajarea
precedent (8000 m3/an), cre tere ce se datoreaz structurii actuale a arboretelor pe clase de vârst i
a strii actuale a acestora.
În aceast situaie, la Conferina a II-a de amenajare s-a avizat adoptarea unei posibiliti de
8989 m3/an. Se consider c aceast posibilitate asigur continuitatea produciei de lemn în
concordan cu necesitatea regenerrii arboretelor i îmbuntirii funciilor de protecie.
Calculul posibilitii
Tabel 6.1.1.2.1.
Metoda de calcul
Ci 9142 S.P. normal (ha) 613,17
VE/20 (m3) 8989 S.P. I (ha) 613,17
VG/60 (m3) 13591 S.P. II (ha) 613,17
m' - P. inductiv (m3/an) 8851
- P.deductiv (m3/an) 8638
3
P1 = 8989 m /an P2 = 8638m3/an
115
Prin urmare posibilitatea adoptat are o valoare egal cu valoarea indicatorului de posibilitate
dup metoda creterii indicatoare.
Posibilitatea anual
Tabel 6.1.1.2.2.
Posibilitatea (m3/an) Recoltat
Anul
Calculat anterior
amenajrii Adoptat
Dup Ci Dup clasele de vârst m3/an %
2012 7861 8057 8000
2022 8989 8638 8989 72969 91
% 114 107 112
Comparativ cu posibilitatea adoptat la amenajarea precedent (8000 m3/an), posibilitatea

actual adoptat (8989 m3/an), marcheaz o cre tere cu 12 %, cre tere ce se datoreaz structurii
actuale a arboretelor pe clase de vârst i a strii actuale a acestora. Astfel, din suprafaa total a
planului decenal (548,75, ha), 13% este reprezentat de arboretele din urgena I, 41% din urgena a
II-a i 46% din urgena a III-a.
Evidena arboretelor din care se recolteaz posibilitatea decenal de produse principale pe

urgene de regenerare, este prezentat în tabelul 6.1.1.3.1.
Tabel.6.1.1.3.1.
Urgena u.a.
ha m3 m3
Urgena I
11 39D, 46D, 46E, 59C, 59D, 73E 8,33 2859 2859
15 33B, 64H, 65B, 86A, 86E, 88A 63,95 9548 9548
Total urgena I 72,28 12407 12407
Urgena II
9E, 24F, 28B, 29B, 30B, 31B, 32B, 33C, 65C, 66A, 66E, 67C,
26 187,43 60348 39431
83B, 84A, 84D, 85A, 86B
27 89D, 91F 35,10 12159 4957
Total urgena II 222,53 72507 44388
Urgena III
32 85B 2,29 1360 408
33 76A, 76B, 82B, 90A 103,40 43602 13084
34 5B, 5C, 9A, 10A, 11, 12A, 13A, 29C, 86F 148,25 64491 19603
Total urgena III 253,94 109453 33095
TOTAL 548,75 194367 89890

- Evidena arboretelor din care se recolteaz posibilitatea decenal de produse principale;
- Planul decenal de recoltare a produselor principale.
Aceste piese se gsesc în partea a II-a a amenajamentului, capitolul 13. În “Evidena
arboretelor” sunt trecute arboretele exploatabile din cadrul U.P., pe urgene de regenerare,
116
preliminate a face obiectul tierilor pe urmtorii 10 ani. În planul decenal de recoltare sunt trecute
acelea i arborete, cu volumul de extras în penultima coloan, indicându-se totodat felul
Se recomand, ca interven iile silviculturale pentru recoltarea posibilit ii de produse principale s fie
corelate cu ritmul procesului de regenerare.
cultural, propunerea lucrrilor de regenerare s-a fcut în raport de :
- starea arboretelor, trecându-se în primul deceniu arboretele cu consisten redus sau care au
ajuns la vârsta exploatabilitii, respectiv cele care au trecut de vârsta exploatabilitii;
- asigurarea regenerrii naturale, prin introducerea la tiere a arboretelor parcurse cu tieri, care
prezint consisten redus i semini utilizabil existent;
- instalaiile de transport existente.
Tratamentele de aplicat sunt cele din “Norme tehnice pentru alegerea i aplicarea
tratamentelor”:
1. Tratamentul tierilor progresive - a fost adoptat pentru asigurarea regenerrii naturale sub
masiv, în arborete de tipul natural fundamental de pdure sau care pot fi dirijate spre tipul natural
fundamental de pdure. Tratamentul se va executa pe o suprafa total de 545,36 ha, acest tratament
dând rezultate mai bune în ceea ce prive te regenerarea în cadrul acestei uniti de producie. În
cadrul tratamentului s-au propus urmtoarele tieri:
- tieri progresive de însmânare în u.a: 5B, 5C, 9A, 10A, 11, 12A, 13, 29C, 76A, 76B, 82B, 85B,
86F i 90A, pe o suprafa de 253,94 ha i un volum de extras de 33095 m3. În aceste arborete
consistena este de 0,7-0,8, semini ul instalat pe maxim 20% din suprafa.
- tieri progresive de punere în lumin (lrgirea ochiurilor) în u.a. 24F, 28B, 29B, 30B, 33C, 66A,
84A, 84D, 89D i 91F, pe o suprafa de 130,70 ha i un volum de extras în deceniu de 19336 m3. În
aceste arborete consistena este de 0,5 – 0,6 i s-a instalat semini ul pe 40 – 70 % din suprafa.
- tieri progresive de punere în lumin urmate de racordare în u.a. 31B, 32B, 65C, 66E, 83B, 85A i
86B pe o suprafa de 86,76 ha i un volum de extras în deceniu de 23288 m3. În aceste arborete s-a
instalat semini ul pe 50-70.% din suprafa iar consistena este de 0,2 – 0,6.
- tieri progresive de racordare în u.a. 9E, 33B, 64H, 65B, 67C, 86A, 86E i 88A, pe o suprafa de
69,02 ha i un volum de extras în deceniu de 11312 m3. În aceste arborete s-a instalat semini ul pe
cel pu in 70% din suprafa iar consistena este de 0,3 - 0,5.
- tieri progresive împduriri sub masiv în u.a. 39D, 59D, 73E pe o suprafa de 4,94 ha i un volum
de extras în deceniu de 1522 m3. Acest tratament s-a propus în arboretele afectate de factori
destabilizatori (rupturi de zpad i doborâturi de vînt) i cu semin i insuficient instalat raportat la
117
consisten a arboretului matur i datorit. Personalul O.S. Firiza trebuie s acorde aten ie sporit
acestor arborete: în sensul executrii, cu precdere, a lucrrilor de ajutorarea regenerrii naturale i
apoi s execute tierile de regenerare în anii de fructifica ie, astfel încât s se recupereze din lipsa
semin iului existent. Se va interveni pe cale artificial cu împduriri doar dup ce au convingerea c
nu mai pot ob ine regenerare natural. Concomitent sau ulterior regenerrii arboretului (fie natural,
fie mixt-natural i artificial) se execut i tieri de regenerare în arboretul matur astfel încât la ultima
tiere s existe minim 70% semin i instalat. Se precizeaz faptul c tratamentul tierilor progresive
cu impduriri sub masiv nu e un tratament nou, ci presupune o tehnic adaptat la situa ia concret
de regenerare a arboretului.
2. Tratamentul tierilor rase.
Tratamentul tierilor rase se va aplica în arboretele artificiale de molid, fiind afectat de factori
destabilizatori. Tratamentul va urmri în general refacerea tipului natural fundamental de pdure prin
promovarea semini ului natural al speciilor valoroase (fag, paltin) i a fost prevzut în u.a. 46D,
46E, 59C, în suprafa total de 3,39 ha. Suprafeele rezultate în urma aplicrii tratamentului vor fi
plantate cu specii de baz i amestec, specii care se cultiv u or în pepiniere i sunt adecvate
condiiilor staionale existente.
Trebuie menionat faptul c în cazul tierilor rase, numrul de intervenii se refer la numrul
de reprize.
compoziia el de regenerare pentru fiecare arboret în parte, inclus de asemenea în planul decenal.
Indicele de recoltare ce va rezulta în urma recoltrii posibilitii de produse principale pentru
S.U.P. A, preconizat de actualul amenajament este de 3,2 m3/an/ha iar intensitatea interveniei va fi
de 164 m3/ha.
În tabelul 6.1.1.3.2. se prezint posibilitatea pe tratamente i specii.
Tabel 6.1.1.3.2
Suprafaa de Volum de extras

Tratamentul parcurs ( ha) (mc)
total anual total anual FA MO PAM CA ME BR GO DR DT DM
T. progresive 545,36 54,54 88553 8855 7414 1041 135 128 73 26 38 - - -
T. rase 3,39 0,34 1337 134 22 112 - - - - - - - -
Total general 548,75 54,88 89890 8989 7436 1153 135 128 73 26 38 - - -
Posibilitatea de produse principale va fi recoltat prin tieri progresive i tieri rase.
118
O prognoz a posibilitii de produse principale în perioada de aplicare a urmtoarelor trei

amenajamente se prezint astfel:
Tabel 6.1.1.4.1.
Ci 9142 Ci 9358 Ci 9638 Ci 10602
VD 96176 VD 89882 VD 251032 VD 362809
VE 179772 VE 344612 VE 468829 VE 445602
VF 652300 VF 645202 VF 631967 VF 536797
VG 815436 VG 736397 VG 680098 VG 588519
Q 0,98 Q 1.0 Q 1.7 Q 1.2
m 1,0 m 1.0 m 1.1 m 1.0
P 8989 P 9358 P 10602 P 10602
Dup cum se poate observa, posibilitatea va cre te peste 10 ani i peste 20 de ani, urmnd ca
în viitor, pe msura normalizrii treptate a structurii fondului de producie pe clase de vârst,
posibilitatea de produse principale s fie egal cu cre terea indicatoare.

În cadrul unitii de producie nu exist arborete cu funcii speciale de protecie din tipul I de
categorie funcional.
6.2.2. Msuri de gospodrire a arboretelor din tipul II de categorii funcionale
În cadrul unitii de protecie i producie exist arborete cu funcii speciale de protecie din
tipul II - categoria funcional 2A, arboretele situate pe stâncrii, pe grohoti uri i pe terenuri cu
eroziune în adâncime i pe terenuri cu înclinare mai mare de 30 grade pe substraturi de fli (facies
marnos, marno-argilos i argilos), nisipuri, pietri uri i loess, precum i cele situate pe terenuri cu
inclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (T II), din acestea fiind constituit
subunitatea de protecie „M” - pduri supuse regimului de conservare deosebit, în care se vor
executa numai lucrri de conservare, tieri de igien i rrituri în suprafa total de 517,31 ha.
Parte din aceste arborete se regsesc în planul lucrrilor de îngrijire i conducere, iar parte din
ele se gsesc în planul lucrrilor de conservare prezentate la capitolul 13.
119
Se face meniunea c volumele de extras prin tieri de conservare din aceste arborete, au
caracter orientativ i c acestea nu vor fi incluse în cuantumul posibilitii de produse principale,
luându-se în considerare numai la întocmirea bilanului de folosire a masei lemnoase.
Având în vedere c tuturor acestor arborete li s-au atribuit funcii de protecie a solului,
genofondului i ecofondului forestier gospodrirea lor se va face inând seama de acest fapt.
Astfel interveniile din cadrul lucrrilor de îngrijire a arboretelor (rrituri) se vor executa cu
intensiti mai mici decât pentru restul arboretelor pentru a evita scderea consistenei.
De asemenea în cazul tierilor de igien, cantitile de lemn ce se vor extrage nu vor dep i
0,5-1,0 m3/an/ha.
Pentru c obiectivele indeplinite de aceste arborete sunt de protecie, ele vor fi conduse spre
vârste înaintate, când prin lucrri de conservare, vor fi regenerate treptat, de-a lungul timpului.
În tabelul 6.2.2.1. se prezint o centralizare a suprafeelor de parcurs i volumelor de extras
prin lucrrile de conservare. Pentru c funcia principal a acestor arborete este cea de protecie ele
vor fi conduse spre vârste înaintate, când, prin lucrri de conservare, vor fi regenerate treptat, de-a
lungul timpului.
Tierile de conservare se vor executa în arboretele mature, a cror vârst este suficient de
mare pentru a le asigura regenerarea natural. Evidena arboretelor cu tieri de conservare este
prezentat în "Planul lucrrilor de conservare".
În fgete prin tieri de conservare se urmre te realizarea condiiilor de regenerare prin crearea
unor puncte de regenerare sau punerea în lumin a semini urilor existente, procentul de extras fiind:
- sub 10 % în arboretul cu consisten de 0,6 i semin i instalat pe 30% - din u.a.55B;
- 10-15% în arborete cu consisten a de 0,5- 0,8 cu semin i instalat pe 10 - 30% din suprafa – u.a.
10B, 24E, 29D, 30C, 32C, 59F, 61A, 63A, 66G, 84C, 90D i 92A, ;
- 16 -20% în arboretele cu consisten a de 0,5 – 0,7 i cu semin i instalat pe 30 – 40% din suprafa
– u.a. 4D, 38C, 39B, 67A i 92B;
- 21 - 30% în arboretele cu consisten a de 0,5 -0,6 cu semin i instalat pe 40 – 60% din suprafa –
u.a 23C i 67A;
- 50% în arboretele cu consisten a de 0,4 cu semin i instalat pe 40 – 60% din suprafa – u.a 35D,
37C i 64G,
Facem precizarea c procentele de extras stabilite au fost corelate cu starea arboretelor, cu
consisten a acestora, vitalitatea lor, propor ia semin iului instalat i specificul arboretelor în ceea ce privete
modalitatea de regenerare.
120
Tabel.6.2.2.1.
Suprafaa de parcurs Volum de extras
S.U.P. ( ha) (mc)
total anual total anual FA MO PAM CA ME BR GO DR DT DM
“M” 148,64 14,86 7820 782 666 27 1 51 - 36 1 - - -

trac iunea mecanic. De asemenea în toate aceste arborete se va interzice punatul, la fel ca i în
celelalte arborete.
Scopul esenial al lucrrilor de îngrijire i conducere a arboretelor este acela de a realiza sau
favoriza formarea de structuri optime ale arboretelor sub raport ecologic i genetic, în conformitate
cu legile de structurare i funcionare a ecosistemelor forestiere, în vederea cre terii eficacitii
funcionale multiple a pdurilor, atât în ce prive te efectele de protecie, cât i producia lemnoas i
nelemnoas.
Importana practic a acestor lucrri const în:
x pstrarea i ameliorarea strii de sntate a arboretelor;
x conservarea i ameliorarea biodiversitii în vederea cre terii gradului de stabilitate i
rezisten a arboretelor la aciunea factorilor duntori (vânt, zpad, boli, duntori etc.);
x cre terea productivitii arboretelor i a pdurii în ansamblul ei, precum i îmbuntirea
calitii lemnului produs;
x mrirea capacitii de protecie a calitii factorilor de mediu (protecia terenului i
solului, peisajului .a.);
x mrirea capacitii de fructificare a arborilor i ameliorarea condiiilor de regenerare;
x recoltarea lemnului în vederea valorificrii acestuia, care altfel, prin eliminare natural, s-
ar recicla în cadrul ecosistemelor forestiere respective. Acest scop este secundar, prioritar
rmâne îngrijirea corespunztoare i la timp a arboretelor.
În baza situaiei de fapt constatat cu prilejul descrierii parcelare i potrivit “Normelor tehnice
pentru îngrijirea i conducerea arboretelor”, s-a întocmit planul lucrrilor de îngrijire i conducere al
arboretelor, plan prezentat în partea a II-a a amenajamentului paragraful 13.2.1.
inând cont de tipurile de pdure în care se încadreaz arboretele prevzute în planul lucrrilor
de îngrijire, precum i de indicii de recoltare realizai în perioada anterioar de aplicare a
amenajamentului, de indicii de recoltare pentru rrituri din normele tehnice mai sus amintite, pentru
121
fiecare arboret în parte s-au stabilit indicii de recoltare adecvai precum i numrul de intervenii în
deceniu.
Intensitatea interveniei (Vol.extras/Supr.parcurs) la curiri este de 9,5 m3/an/ha.
Periodicitatea medie la curiri este de 3-5 ani.
Intensitatea interveniei (vol.extras/supr.parcurs) la rrituri este de 32 m3/ha. Periodicitatea
medie la rrituri este de 5-8 ani.
În arboretele cu consistena variabil (0,8-0,9) care sunt propuse a se parcurge cu
rrituri sau curiri, proiectantul, pe baza experien ei locale a ocolului silvic, a propus lucrarea pe
întreaga suprafa, iar procentele de extras sunt mai mici cu 20-50% fa de procentele orientative
recomandate de normele tehnice.
inând cont de periodicitate precum i de meniunea de mai sus, posibilitatea anual în
suprafa i volum pe natur de lucrri se prezint conform situaiei din tabelul 6.3.1.
Tabel 6.3.1.
Tipul Suprafaa ( ha ) Volum ( mc) Posibilitatea anual pe specii ( mc )
Specificri
funcional Total Anual Total Anual FA MO PAM CA ME BR GO DR DT DM
II - - - - - - - - - - - - - -
Degajri III-VI 129,86 12,99 - - - - - - - - - - - -
Total 129,86 12,99 - - - - - - - - - - - -
II - - - - - - - - - - - - - -
Curiri III-VI 311,03 31,10 2957 296 181 48 - 5 23 18 - - - 3
Total 311,03 31,10 2957 296 181 48 - 5 23 18 - - - 3
II 109,12 10,91 3797 380 215 111 3 20 - 4 14 10 3 -
Rrituri III-VI 474,07 47,41 14697 1469 487 829 13 26 27 45 17 25 - -
Total 583,19 58,32 18494 1849 702 940 16 46 27 49 31 35 3 -
Total II 109,12 10,91 3797 380 215 111 3 20 - 4 14 10 3 -
Curiri+ III-VI 785,10 78,51 17654 1765 668 877 31 31 50 63 17 25 - 3
Rrituri Total 894,22 188,63 21451 2145 883 988 34 51 50 67 31 35 3 3
T.de
Total 1356,23 1356,23 12154 1215 990 154 5 29 25 6 - - 3 3
igien
În unitatea amenajistic 37B afectat de uscare mijlocie i rupturi de vânt i zpad frecvente,
care nu a ajuns la vârsta exploatabilitii, lucrrile propuse sunt tieri de igien, iar volumul de extras
va fi volumul materialului lemnos afectat de factorii destabilizatori (14% din volumul arboretului).
Lista unit ilor amenajistice afectate de rupturi de vânt i zpad i uscare mijlocie propuse cu
tieri de igien, cu volum de recoltat mai mare de 1 mc/an/ha
Tabel 6.3.1.1.
volum de
volum total volum de volum de procent de
u.a suprafa recoltat
u.a recoltat anual recoltat/ha extragere
deceniu
37B 8,82 3475 476 48 54 14
Total 8,82 3475 476 48 54 14
122
- anticipat parcurgerii arboretelor cu curiri se va realiza accesibilitatea acestora, prin deschiderea de
poteci de colectare a lemnului ce va rezulta, limea acestora fiind de 1-1,5 m;
- executarea curirilor în sezonul de vegetaie, sezon în care proporia amestecurilor se realizeaz
mai u or;
- colectarea lemnului care rezult din curiri se va face folosindu-se numai mijloace de traciune
animal, iar în cazul rriturilor se va interzice categoric folosirea tractoarelor forestiere;
- pentru evitarea rnirii arborilor de viitor aflai de-a lungul cilor de colectare a lemnului rezultat din
rrituri, ace tia se vor proteja cu man oane i lonjeroane.
La executarea lucrrilor de îngrijire se va acorda prioritate curirilor i rriturilor în
arboretele cu consisten plin, neparcurse anterior cu astfel de lucrri. Potrivit Codului Silvic,
suprafaa arboretelor prevzut în amenajamentul silvic a fi parcurse cu lucrri de îngrijire i
conducere este minimal, iar volumul prevzut prin amenajamentul silvic pentru extragere prin
lucrrile de îngrijire i conducere, este orientativ i se recolteaz cu respectarea prevederilor
normelor tehnice specifice i în funcie de starea arboretelor. Organele silvice vor urmri realizarea
obligatorie a posibilitii pe suprafa, posibilitatea pe volum având un caracter orientativ. În
situaiile în care arboretele ce nu au fost propuse de actualul amenajament cu lucrri de îngrijire dar
ajung în decursul deceniului s îndeplineasc condiiile corespunztoare executrii acestor lucrri,
organele silvice au obligaia s realizeze curiri (sau rrituri) i în aceste arborete. De asemenea în
cazul apariiei unor fenomene naturale care produc calamiti arboretelor (doborâturi de vânt sau
rupturi de zpad) se vor executa toate lucrrile necesare în arboretele respective, chiar dac nu sunt
prevzute în plan, anticiparea unor astfel de fenomene fiind imposibil. Produsele accidentale se
recolteaz integral.
arboretelor este redat recapitulaia posibilitii pe specii i structura posibilitii pe specii.
123
6.4. Volumul total posibil de recoltat (produse principale +conservare +produse

secundare)
În tabelul 6.4.1. se prezint volumul total de recoltat din cadrul U.P. V Valea Neagr:
Tabel 6.4.1.
Tipul Suprafaa ( ha ) Volum ( mc) Posibilitatea anual pe specii ( mc )
Specificri
funcional Total Anual Total Anual FA MO PAM CA ME BR GO DR DT DM
Produse
III-VI 548,75 54,88 89890 8989 7436 1153 135 128 73 26 38 - - -
principale
Tieri de
II 148,64 14,86 7820 782 666 27 1 51 - 36 1 - - -
conservare
II 109,12 10,91 3797 380 215 111 3 20 - 4 14 10 3 -
Produse
III-VI 785,10 78,51 17654 1765 668 877 31 31 50 63 17 25 - 3
secundare
Total 894,22 188,63 21451 2145 883 988 34 51 50 67 31 35 3 3
II 257,76 25,77 11617 1162 881 138 4 71 - 40 15 10 3 -
Total III-VI 1333,85 133,39 107544 10754 8104 2030 166 158 123 89 55 25 - 3
Total 1591,61 159,16 119161 11916 8985 2168 170 230 123 129 70 35 3 3
T.de
Total 1356,23 1356,23 12154 1215 990 154 5 29 25 6 - - 3 3
igien
Total
* 2947,84 1515,39 131315 13131 9975 2322 175 259 148 135 70 35 6 6
general
ITOTAL mc/an/ha
Comparând acest indice total (4,7 m3/an/ha) cu indicele de cre tere curent pe unitatea de
producie (6,5 m3/an/ha) se constat o acumulare de mas lemnoas ce va duce la cre terea
volumului de mas lemnoas i va contribui la normalizarea structurii fondului de producie.

planul lucrrilor de regenerare din partea a II-a a amenajamentului, paragraful 13.3. La elaborarea
acestui plan, inând cont de condiiile staionale, exigenele biologice ale speciilor i cerinele social-
economice ale pdurii, s-au folosit compoziiile de regenerare prevzute în “Norme tehnice pentru
compoziii, scheme i tehnologii de regenerarea pdurilor”, corespunztor grupelor ecologice în care
se încadreaz suprafeele ce urmeaz a fi propuse cu lucrri de regenerare.
Pe ansamblul lucrrilor de regenerare proporia speciilor ce se vor introduce este urmtoarea:
51FA 25MO 22PAM 2DT.
Ponderea mare în compoziia de regenerare este deinut de fag i diverse tari (paltin de
munte, paltin de câmp, cire , frasin etc), specii valoroase autohtone.
Din planul lucrrilor de regenerare rezult c în cursul deceniului se vor executa lucrri de
regenerare dup cum urmeaz:
124
lucrri necesare pentru asigurarea regenerrii naturale, prevzute la punctul “A” în planul
lucrrilor de regenerare i împdurire, în suprafa total de 489,42 ha, din care, lucrri de ajutorarea
regenerrii naturale (mobilizarea solului), pe o suprafa de 55,80 ha i lucrri de îngrijire a
regenerrii naturale (receparea semini urilor sau tinereturilor vtmate i descople irea
semini urilor), pe o suprafa de 433,62 ha;
lucrri de regenerare - împduriri în terenuri goale din fond forestier: 1,58 ha;
lucrri de regenerare - împduriri în suprafee ce vor fi parcurse cu tieri progresive: 48,91 ha;
lucrri de regenerare – împduriri pentru înlocuirea arboretelor necorespunztoare: 3,39 ha.
Compoziiile de regenerare adoptate urmresc realizarea compoziiilor el fixate (inând cont
de situaia existent), îmbuntirea compoziiilor i consistenelor actuale.
Pe unitatea de producie, în cursul deceniului vor fi parcurse cu împduriri 53,88 ha, la care
se adaug completrile în arborete tinere existente (4,94 ha), respectiv completri necesare ca urmare
a unor pierderi naturale (20% - 10,77 ha), rezultând o suprafa total de 69,59 ha. Se indic
orientativ ca numrul de puiei la hectar s fie de 5 mii.
Pentru reu ita lucrrilor de regenerare se recomand urmtoarele:
- pregtirea terenului înc din toamna premergtoare anului de execuie a plantaiilor;
- executarea plantaiilor în perioada optim;
- parcurgerea cu lucrri de îngrijire a plantaiilor i regenerrilor naturale ori de câte ori este
necesar;
- interzicerea categoric a p unatului în aceste suprafee.
La sfâr itul planului de regenerare i împdurire s-a indicat orientativ ordinea de execuie a
lucrrilor prevzute în acest plan. Unitatea silvic are obligaia înregistrrii evidenelor privind
125
Se red în tabelul 6.5.1. o centralizare a planului lucrrilor de regenerare.

Tabel 6.5.1.
Simbol Categoria de lucrri Supraf. ha
B.1. Împduriri în terenuri goale din fondul forestier 1,58
Împduriri în terenuri dezgolite prin calamiti naturale (incendii, doborâturi de vânt sau zpad,
B.1.3. 1,58
uscare etc, i alte cauze)
B.2.5. Împduriri dup tieri de conservare
B.2.7. Împduriri dup tieri rase la molid i PL,E,A, -
Împduriri în suprafee parcurse sau prevzute a fi parcurse cu tieri de înlocuire a
B.3. 3,39
B.3.3. Împduriri dup înlocuirea arboretelor necorespunztoare din punct de vedere staional 3,39
C.1. Completri în arborete tinere existente 4,94
D.1. Îngrijirea culturilor tinere existente 60,24
E.2. Împduriri pe terenuri poluate cu reziduri din iei -
E.3. Împduriri pe terenuri nisipoase (plaje, dune etc,) -
126
6.6. Refacerea arboretelor slab productive i substituirea celor cu compoziii necorespunztoare
Dinamica i modalitatea de refacere-substituire a arboretelor slab productive este artat în

tabelul 6.6.1.

Tabel 6.6.1.
Arboretele din tipurile III-VI de categorii funcionale Arborete de tipul II
Tieri cu regenerare Tieri de
Caracterul actual al tipului Supraf. Tieri rase Tieri în crâng Tieri Arborete
natural din smân conservare
de pdure ha de de tipul I
Alte Alte Alte Alte
Dec.I Dec.II Dec.I Dec.II Dec.I Dec.II Dec.I igien
dec. dec. dec. dec.
Total derivat de
1.47 - - - - - - - - - - - 1,47 -
productivitate mijlocie
Artificial de productivitate
5.66 - - 0,14 0,92 - - - - - - - 4,60 -
inferioar
TOTAL U.P. 7,13 - - 0,14 0,92 - - - - - - - 6,07 -
Dinamica propus privind refacerea arboretelor slab productive i substituirea celor cu

compoziii necorespunztoare, a avut în vedere în primul rând arboretele a cror meninere nu se mai
justific datorit strii lor de vegetaie (compoziie necorespunztoare, productivitate sczut).
Evidena arboretelor slab productive i de tip provizoriu nominalizate la nivel de u.a. i în
funcie de caracterul actual al tipului de pdure, este redat i în cadrul capitolului 4 al studiului.
Exist în cadrul U.P. o suprafa de 89,06 ha ocupate de arborete slab productive i
provizorii, din care doar 7,13 ha fcând obiectul refacerii. Analizând datele prezentate, se observ c
în deceniul I se va parcurge cu tieri de regenerare 0,92 ha, iar 0,14 ha vor fi parcurse în alte decenii
6,21 ha. O suprafa de 6,07 ha va fi parcurs cu tieri de igien.
127

Tabel 6.7.1.
Lucrri prevzute
Tieri de igien
T.rase reconstr.
T. progres.ive
Natura i
Completri
conservare
Împduriri
ecolog.ic
Uniti Supraf.
T. Crâng
Tieri de
Degajri
Rrituri
Curiri
gradul de
amenajistice Ha Total
afectare
4D, 4F, 6A, 7B, 9B, 9C, 9D,

10B, 12A, 13C, 13D, 15A,
19B, 19E, 21A, 22B, 28D,
Doborâturi 28E, 29C, 29D, 31A, 33A,
547,60 60,93 - 13,98 96,46 - - - - - 376,23 547,60
-izolate 33D, 34A, 34B, 35A, 54A,
54B, 55A, 55C, 56A, 57B,
57C, 59A, 59E, 60B, 60D,
73A, 73D, 74 ,75A
-destul de 5B, 28B, 28C, 30C, 46D, 55B,
72,71 37,95 1,74 30,73 - - - - - - 2,29 72,71
frecvente 59F
-Foarte
59C, 59D, 73E 3,44 2,71 - 0,73 - - - - - - - 3,44
frecvente
Total * 623,75 101,59 1,74 45,44 96,46 378,52 623,75
10C, 11, 12B, 12C, 13B,
Uscare
14, 15B, 16A, 19D, 20A, 235,71 56,31 - - 16,46 - - - 7,44 - 155,50 235,71
-slab
22A, 24C, 24G, 29C 38B
-mijlocie 30C, 37B, 39D, 46D, 46E 16,84 2,23 2,66 3,13 - - - - - - 8,82 16,84
Total * 252,55 58,54 2,66 3,13 16,46 - - - 7,44 - 164,32 252,55
Rupturi 31A, 33D, 34B, 35A, 38B,
73,07 - - - 61,82 - - - - - 11,25 73,07
-izolate 46C, 60C
Rupturi
-destul de 33A, 34A, 46B 32,47 - - - 32,47 - - - - - - 32,47
frecvente
Rupturi
37B 8,82 - - - - - - - - - 8,82 8,82
- frecvente
Rupturi
-foarte 39D, 46D, 46E 4,89 2,23 2,66 - - - - - - - - 4,89
frecvente
Total * 119,25 2,23 2,66 - 94,29 - - - - - 20,07 119,25
A1
Alunecare 6D, 23C 1,08 - - 0,51 - - - - - - 0,57 1,08
-slab
Total * 1,08 - - 0,51 - - - - - - 0,57 1,08
Îmlatinri 8D 0,57 - - - - - - - - - 0,57 0,57

Total * 0,57 - - - - - - - - - 0,57 0,57
4B, 4D, 4F, 5B, 6B, 6C,
7B, 9A, 15D, 17B, 19A,
20D, 20F, 21A, 25B, 29D,
31D, 32C, 35B, 36A, 37A,
Roc la 38A, 38D, 45A, 45D, 46C,
suprafa 47A, 49A, 50B, 51B, 52A, 531,60 77,19 - 60,04 15,25 - 78,74 5,11 - - 295,27 531,60
-10% 52B, 53B, 56B, 56D, 57B,
58A, 58C, 61A, 62F, 63A,
63C, 63D, 63E, 64G, 65A,
66A, 67A, 67B, 73B, 75B,
84C, 86C, 90D
128
Lucrri prevzute
Tieri de igien
T.rase reconstr.
T. progres.ive
Completri
conservare
Împduriri
ecolog.ic
Natura i Uniti Supraf.
T. Crâng
Tieri de
Degajri
Rrituri
Curiri
gradul de afectare amenajistice Ha Total
Roc la
5C, 6A, 8A, 17A, 19F, 25A, 28E,
suprafa 52,70 8,45 - 18,60 2,08 - - - - - 23,57 52,70
37C, 38F, 39B, 47C, 55B
-20%
-30% 6D, 8C, 24E, 28C, 51D 16,21 - - 5,22 - - - - - - 10,99 16,21
-40% 35D, 44A, 92B 9,44 - - 8,73 - - - - - - 0,71 9,44
-50% 51C, 92A 19,68 - - 12,28 - - - - - - 7,40 19,68

Total * 629,63 85,64 - 104,87 17,33 - 78,74 5,11 - - 337,94 629,63
Tulpini nesn 6A, 6C, 6D, 9A, 10A 10C, 20A,
toase 20D, 22A, 24D, 27C, 28C, 50B, 199,44 54,28 - - 22,15 - - - - - 123,01 199,44
-10% 51B, 59A, 59E
6B, 8A, 9E, 12B, 23C, 24E, 24F,
-20% 42,83 6,98 - 11,77 - - - - - - 24,08 42,83
28E, 35D, 37C, 51D
-30% 24B 1,20 - - - 1,20 - - - - - - 1,20
Total * 247,47 61,26 - 11,77 23,35 - - - - - 147,09 243,47
Se menioneaz c suprafeele din tabelul de mai sus sunt suprafee totale, suprafeele
efective pe care se vor face lucrrile prevzute fiind în general mai mici. De asemenea, unele
suprafee sunt afectate de doi sau mai muli factori destabilizatori.

grade de intensitate, de factori destabilizatori biotici i abiotici: incendii, doborâturi de vânt, rupturi
de zpad, inundaii, secet, atacuri de duntori, uscare anormal etc.
prevederilor legislaiei silvice în vigoare si va consta in:
- extragerea integrala a materialului lemnos - în arboretele afectate integral de factori
biotici i abiotici si in cele care, prin extragerea arborilor afectai, se determin încadrarea arboretelor
în urgena I de regenerare;
- extragerea arborilor afectai - în arboretele afectate parial de factori biotici i abiotici.
129
- produse accidentale I - volumul provenit din arboretele afectate integral de factori biotici i
abiotici precum i cel din arboretele afecatate par ial de factori biotici cu vârsta mai mare de 1/2 din
vârsta exploatabilit ii tehnice;
exploatabilit ii tehnice, afectate par ial de factori biotici i abiotici.
principale, numai dac aceasta provine din subuniti de gospodrire pentru care se reglementeaz
procesul de producie, celelalte produse accidentale I, precum i produsele accidentale II, nu se
precompteaz.
metodologiei din legisla ie în vigoare.
1) Masa lemnoas posibil a fi afectat de factori destabilizatori ( prezentat exclusiv
pentru procedura de evaluare strategic de mediu a amenajamentului silvic)
Pentru amenajamentului precedent (2012-2021), volumul mediu anual recoltat din produse
accidentale I a fost de 461 m3/an, în timp ce volumul recoltat din produse accidentale II a fost de 2
m3/an în total însumând 11 m3/an. inând cont c la amenajarea actual suprafaa unitii de
producie în studiu a sczut ajungând la 2806,02 ha, fa de suprafaa existent la amenajarea
anterioar de 2819,30 ha, considerm c i volumul mediu anual rezultat din produse accidentale va
fi proporional cu suprafaa rmas dac se vor manifesta la fel factorii destabilizatori.
2) Lucrrile prevzute în arboretele afectate

Aici se disting dou situaii:
destabilizatori;
b) factorii destabilizatori afecteaz în grad mare (intensitate puternic i foarte
puternic), caz în care se va proceda la recoltarea integral a materialului lemnos din unitatea
amenajistic afectat,
3) Compoziia de regenerare a arboretelor afectate de factori destabilizatori,
Compoziia de regenerare stabilit, va fi cea corespunztoare tipului natural fundamental de
pdure, similar arboretelor aflate la exploatabilitate i care necesit a fi regenerate.
respecta întocmai prevederile actelor normative în vigoare.
130

- arborii afectai de factori destabilizatori, biotici i/sau abiotici, dintr-un arboret însumeaz
peste 20% din volumul acelui arboret existent la data apariiei fenomenului, determinat prin
diminuarea volumului prevzut în partea „Descrierea parcelar” din amenajamentul silvic cu
volumul recoltat de la intrarea în vigoare a acestuia;
- arborii afectai de factori destabilizatori, biotici i/sau abiotici, dintr-un arboret sunt
concentarai pe o suprafa de peste 5000 m2;
-arboretele exploatabile din zona de step, silvostep i câmpie forestier care au semini
utilizabil instalat pe cel puin 30% din suprafaa acestora i în care proporia speciilor de
stejar este de cel puin 50% neincluse în planul decenal de recoltare a produselor principale;
- este necesar schimbarea soluiilor de gospodrire a pdurilor i/sau de împdurire a
terenurilor forestiere.
Modificarea prevederilor amenajamentului silvic se face în baza documentaiei care cuprinde
urmtoarele:
- memoriul justificativ prin care se prezint cauzele care determin necesitatea modificrii
prevederilor amenajamentului silvic i se justific soluiile tehnice propuse;
- informaiile tehnice (date referitoare la posibilitate, date referitoare la prevederile
amenajamentului silvic, unitile amenajistice din care se va precompta volumul propus a se
extrage);
- studiul de specialitate avizat de Comisia tehnic de avizare pentru silvicultur din cadrul
autoritii publice centrale care rspunde de silvicultur;
-actul administrativ emis în acest scop de autoritatea teritorial pentru protecia mediului.
administrarea sau serviciile silvice pentru arboretele respective, pe baza unei analize pe teren la care
particip: expertul care asigur controlul tehnic pentru lucrrile de amenajare a pdurilor din cadrul
unitii specializate autorizate pentru lucrri de amenajarea pdurilor care a întocmit amenajamentul
silvic, un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a autoritii publice centrale care
rspunde de silvicultur în a crei raz teritorial se afl ocolul silvic în cauz, eful ocolului silvic
care asigur administrarea sau serviciile silvice pentru arboretul/arboretele afecatat/afectate,
reprezentantul direciei silvice, în cazul fondului forestier proprietate public a statului, Pentru
situaiile în care terenurile forestiere sunt situate în arii naturale protejate, la analiza pe teren vor fi
invitai i un reprezentant al structurii de administrare/custodelui arei naturale protejate, precum i un
reprezentant al autoritii teritoriale pentru protecia mediului.
131
Documentaia astfel întocmit, însu it de persoanele enumerate mai sus, i însoit de avizul
favorabil al conductorului structurii teritoriale de specialitate a autoritii publice centrale care
rspunde de silvicultur, se va înainta spre aprobare autoritii publice centrale care rspunde de
silvicultur (de ctre direcia silvic, prin Regia Naional a Pdurilor – Romsilva, în cazul fondului
forestier proprietate public a statului, precum i al fondului forestier al altor deintori, administrat
sau pentru care presteaz servicii silvice un ocol silvic de stat; de ctre ocolul silvic care
administreaz fondul forestier sau presteaz servicii silvice pentru acesta).
Masa lemnoas afectat de factori destabilizatori, biotici i/sau abiotici, care se recolteaz
din arboretele încadrate în subunitatea de gospodrire pentru care se reglementeaz procesul de
producie i care se încadreaz ca produse accidentale I, în conformitate cu prevederile legale în
vigoare, se precompteaz ca produse principale.
În cazul în care masa lemnoas afectat de factori destabilizatori biotici i/sau abiotici se
recolteaz din arborete încadrate în subunitile de gospodrire de tip „M”, pentru care nu se
reglementeaz procesul de producie lemnoas, precum i în subunitile de gospodrire de tip „G”,
nu se precompteaz.
Precomptarea masei lemnoase se realizeaz din arborete cu urgen mai mic decât ale celor
din care fac parte arborii afectaii de factorii destabilizatori. Se interzice precomptarea din arboretele
încadrate în urgena I de regenerare, precum i din arboretele de stejari parcurse cu tieri de
însmânare.
Masa lemnoas afectat de factori destabilizatori biotici i/sau abiotici care se încadreaz ca
produse accidentale II, nu se precompteaz.
valoare, pentru produse accidentale care nu implic modificare prevederilor amenajamentului silvic,
se face, de ctre eful de ocol silvic de stat sau de ctre directorul direciei silvice în structura creia
se afl ocolul silvic în cauz.
eful ocolului silvic care asigur administrarea sau serviciile silvice are urmtoarele obligaii:
- s notifice structura teritorial de specialitate a autoritii publice centrale care
rspunde de silvicultur, cu cel puin 5 zile înainte de autorizarea spre exploatare a
fiecrei partizi de produse principale;
- s comunice structurii teritoriale de specialitate a autoritii publice centrale care
rspunde de silvicultur, trimestrial, pân la data de 15 a lunii urmtoare fiecrui
trimestru, situaia produselor accidentale I autorizate la exploatare i modul de
precomptarea a acestora;
- s efectueze precomptri în condiiile normelor tehnice i ale legislaiei în vigoare;
132
- s urmreasc încadrarea volumului propus a se recolta în posibilitatea stabilit prin

amenajament.
Schimbarea categoriei de folosin forestier se face în baza unei documenta ii care
cuprinde:
- solicitarea proprietarului;
- memoriu tehnic întocmit de câtre ocolul silvic care asigur administrarea sau
serviciile silvice;
- avizul emis de structura teritorial de specialitate a autorit ii publice centrale care
- actul administrativ al autorit ii teritoriale pentru protec ia mediului;
- fia tehnic privind schimbarea categoriei de folosin forestier;
- dovada pl ii taxei;
- acordul proprietarului, în cazul terenurilor proprietate public a unit ilor
administrativ-teritoriale i al terenurilor proprietate privat sau avizul Regiei Na ionale a
Pdurilor-Romsilva pentru terenurile forestiere proprietate public a statului;
- documentele, în copie, privind dovada propriet ii;
- planu de situa ie al terenului, executat în sistemul de proiec ie Stereo 70, înso it de
o copie de pe harta amenajistic, cu indicarea amplasamentului terenului forestier,
vizat de ocolul silvic care asigur administrarea sau serviciile silvice;
- documentul emis de ctre unitatea elaboratoare prin care a avizat proiectul tehnic
sau studiul de fezabilitate.
În cazul drumurilor forestiere, împdurirea taluzurilor se face în conformitate cu prevederile
proiectului tehnic privind execu ia acestuia.
În scopul asigurrii condi iilor privind siguran a cirula iei, vegeta ia forestier instalat pe
taluzurile drumurilor forestiere se exploateaz în regimul produselor accidentale.
În cazul construirii culoarului de frontier i a fâiei de protec ie a frontierei de stat,
schimbarea categoriei de folosin se face numai dac terenul respectiv apar ine fondului forestier
proprietate public a statului.
Evaluarea de mediu pentru documenta ia de modificare a prevederilor amenajamentului nu
mai este necesar, datele respective (evidena habitatelor de interes comunitar existente în fondul
forestier proprietate public a statului analizat, lucrrile silvotehnice propuse, msuri în favoarea
conservrii biodiversitii, msuri specifice, etc.) se regsesc în capitolul 8.”Conservarea
Biodiversitii”.
133
7.VALORIFICAREA SUPERIOAR A ALTOR PRODUSE

7.1. Potenialul cinegetic
Teritoriul unitii de producie U.P. V Valea Neagr face parte din fondul cinegetic
nr. 31 Valea Neagr i este gestionat de Direcia Silvic Maramure . Acest fond cuprinde
pduri, p uni, terenuri arabile i alte terenuri.
Vânatul principal este reprezentat de cerbul comun (Cervus elaphus) i urs
(Ursus arctos), iar cel secundar de cprior (Capreolus capreolus) i mistre (Sus scrofa).
Biotopul corespunztor vânatului principal îl constituie pdurile întinse, bogate în specii,
strbtute de ape i întrerupte de poieni. Unitatea de producie constituie un spaiu foarte
potrivit deoarece cuprinde multe arborete tinere i de vârste mijlocii care produc fructe i ofer
un loc bun pentru adpost. Condiiile naturale sunt prielnice, cu excepia perioadei de iarn,
când stratul de zpad este gros i acoperit cu crust.
Alte specii de interes vântoresc întâlnite în U.P. V Valea Neagr sunt : vulpea
(Vulpes vulpes), lupul (Canis lupus), iepurele comun (Lepus europeus), jderul de copac
(Martes martes), jderul de piatr (Martes foina), nevstuica (Mustela nivalis), bizamul,
râsul (Felis lynx), pisica slbatic (Felis silvestris), viezurele (Meles meles), dihorul (Putorius
putorius), vidra (Lutra lutra) i ieruncile (Tetrastes bonasia).
Un potenial pericol pentru vânat îl reprezint braconajul i câinii de la stânile
din zon.
Compoziia actual a arboretelor este corespunztoare cerinelor de hran ale
speciilor de vânat.
Vtamrile produse de vânat (roaderi ale scoar ei i mâncarea mugurilor
terminali ai exemplarelor tinere – provocate de ctre cervide i decojirile produse de urs)
s-au produs, cu precdere, asupra exemplarelor tinere de molid din regenerrile naturale
i artificiale.
Hrnitorile existente pe raza unitii de produc ie nu reu esc s asigure decât un minim
de hran pe perioada iernii.
Trebuie menionat faptul c în cadrul U.P. V Valea Neagr exist poteci de vântoare care, fie i
par ial, nu au mai fost întreinute, la ora actual fiind parial distruse sau acoperite de regenerare
natural.
În vederea reglementrii situaiei acestor efective ctre nivelul optim i meninerea lor în
continuare, se impun o serie de msuri din care enumerm:
- paza eficient a vânatului;
134
- asigurarea lini tei vânatului;

- urmrirea evoluiei efectivelor de vânat;
- combaterea duntorilor vânatului;
- asigurarea unui inventar minim de instalaii de vântoare;
- asigurarea hranei suplimentare a vânatului;
În cuprinsul fondului forestier exist o suprafa de 5,62 ha terenuri destinate hranei
vânatului (u.a.13V, 18V, 24V1, 24V2, 39V, 41V, 44V, 47V, 57V, 76V1, 76V2 i 82V).
Studiul general al amenajamentului la nivel de ocol conine o analiz mai amnunit asupra
întregii organizri a produciei cinegetice i a msurilor necesare pentru optimizarea ei.
7.2. Potenialul salmonicol
Reeaua hidrografic din raza U.P. este foarte bine reprezentat i face parte din
fondul de pescuit nr. 2 „Firiza”.
În apele din U.P. V Valea Neagr întâlnim: pstrvul indigen (Salmo trutta fario),
porcu orul (Gobio gobio), lipanul (Thymallus thymallus), cleanul (Leuscius cephalus
cephalus), mreana (Barvus barbus barbus), moioaga (Barbus meridionalis petenyi) i alte
specii de pe ti de o valoare piscicol mai redus: zglvoaca (Cottus gobio), boi teanul
(Phoxinus phoxinus), grindelul (Noemacheilus barbatulus), etc.
Fondul de pescuit nr. 2 „Firiza” este reprezentat de Valea Firiza cu toi afluenii
si, precum i de lacul de acumulare Firiza.
Afluenii secundari ar putea fi populai cu salmonide deoarece apele sunt curate,
bine oxigenate i cu intervale (perioade) scurte de turbiditate ridicat. Cu toate acestea efectivul
de salmonide a sczut sistematic, din cauza braconajului, practicat în tot timpul anului dar,
mai ales în perioada de înmulire „btaia pstrvului” (15 septembrie – 15 octombrie), când
capturarea pstrvului este u oar.
Valea Neagr cu principalii si aflueni au ape bune pentru cre terea salmonidelor,
- sunt limpezi, în cea mai mare parte i strbat zone cu roci tari ;
- debitul este în general constant, apele sunt reci, cu o temperatur ce nu
trece de 220 C;
- au 5-7 cm3 de oxigen disolvat la un litru de ap. Aceste ape beneficiaz
de oxigen disolvat - prin izbirea de pietre, de maluri, trecerea peste arbori, bolovani;
- asigur hran suficient pstrvilor;
135
- vile au locuri bune pentru ascunzi (bolovani mari, stânci, scobituri în

mal, arbori czui în ap).
Pentru a spori efectivul de salmonidae, deoarece cel existent nu reflect

potenialul salmonicol al acestor ape, se impune a se lua o serie de msuri pentru mrirea capacitii
biogene, astfel :
- exploatrile forestiere s se efectueze în a a fel încât s se evite târârea
materialului lemnos prin albiile minore ale pâraielor, distrugând mediul specific,
,,ascunztorile” salmonidelor;
- reducerea polurii, în special cu rumegu i cu produsele petroliere
cu care se alimenteaz utilejele folosite la exploatarea lemnului;
- întreinerea corespunztoare a cascadelor, pragurilor i construirea de
„pinteni” cu rol de protejare a pe tilor în timpul viiturilor mari;
- popularea cu puiei din toplie special amenajate;
- intensificarea msurilor de paz.
7.3. Potenialul de fructe de pdure
Condiiile geografice i pedoclimatice din U.P. V Valea Neagr permit dezvoltarea unor
specii din flora spontan forestier, a cror fructe au fcut i mai pot face obiectul recoltrii i
valorificrii pe plan local sau la export.
Dintre speciile din flora spontan care ar putea face obiectul recoltrii fructelor
de pdure, mai importante, datorit frecvenei cu care se întâlnesc, sunt urmtoarele :
afinul (Vaccinium myrthillus), zmeurul (Rubus idaeus), murul (Rubus hirtus), meri orul
(Vaccinium vitis-idaea), socul (Sambucus nigra), socul ro u (Sambucus racemosa), mce ul
(Rosa canina), alunul (Corylus avellana), etc.
Pe baza cantitilor recoltate în ultimii ani ca fructe de pdure, din cuprinsul
unitii de producie, se preconizeaz c, pe viitor, se pot recolta cantiti destul de însemnate
de fructe de pdure.
- condiiile staionale;
- potenialul biologic al speciei;
- gradul de luminare;
- dezvoltarea speciilor forestiere în suprafeele respective;
136
- frecvena unor fenomene climatice nefavorabile (îngheuri târzii, secete

prelungite, etc.).
În condiiile actualei economii de pia, apariia competitorilor particulari a
determinat reducerea substanial a cantitilor de fructe de pdure. Orientarea culegtorilor
de fructe de pdure ctre întreprinztorii particulari este determinat de preurile mai
convenabile i plata imediat a serviciilor.
Date fiind condiiile staionale specifice ale U.P., ciupercile ar putea constitui o
important surs de venit pentru ocol, unul dintre principalele inconveniente fiind
variabilitatea mare a recoltelor de la an la an, variabilitate condiionat de factorii climatici.
Dintre speciile mai cunoscute i care ar putea face obiectul recoltrilor, menionm
urmtoarele: ghebele (Armillaria mellea), hribii (Boletus edulis), glbiorii (Cantharellus
cibarius), ciupercile de blegar (Psalliota campestris), piciorul cprioarei (Microlepiota
procera), care se întâlne te prin p unile din jurul pdurilor. Destul de des întâlnite,
dar fr importan economic, mai amintim: iuarii (Lactarius piperatus),
vinecioarele/vineelele/pâini oarele (Russula sp.), creasta coco ului (Clavaria botrytis), bureii
de rou (Marasmius oreades), etc.

Dintre speciile forestiere melifere menionm: salcâmul (Robinia pseudacacia),

teiul pucios (Tilia cordata) – întâlnite doar diseminat, acerineele (Genul Acer), slciile
(Genul Salix) de pe lâng pâraie, zmeurul (Rubus idaeus) i alte specii forestiere, dar i din
subarboret, iarba din fânee i culturile agricole (trifoi, lucern, etc.) limitrofe pdurii.
De asemenea zburtoarea sau bsacnul (Epilobium angustifolium), care cre te în parchetele
recent exploatate, constituie o important surs melifer.
În cuprinsul U.P. nu exist stupi de albine proprietate a ocolului silvic. Avînd

în vedere diversitatea speciilor melifere existente în raza U.P. în studiu, considerm c se
poate asigura pastoralul (în zona fondului forestier i, mai ales în afara acestuia - în
p uni i fânee) la cca. 200 - 250 familii de albine.
137
În cadrul U.P. nu exist arborete constituite ca rezervaii de semine forestiere.
În cadrul U.P. nu exist rchitrii i nici terenuri apte pentru astfel de culturi.
7.8. Alte produse
Pentru diversificarea i valorificarea superioar a produselor pdurii, pot fi luate în

considerare i alte resurse, cum ar fi :
-seminele forestiere pentru producerea puieilor (din arborete valoroase ce i-au probat, în
timp, calitile i rezistenaa la diver ii factori destabilizatori, dar au fost înc constituite ca
rezervaii seminologice), pentru hrana vânatului sau a unor animale domestice;
- r in pentru colofoniu;
- furajele recoltate de pe terenurile rezervate administraiei silvice;
pomii de iarn (brazi i molizi din regenerrile naturale/artificiale cu indicele de acoperire prea
mare);
-materiile prime pentru industria tananilor (scoara de molid, anin negru, conuri de molid,
etc.);
-materiile prime pentru produse artizanale (cetin i conuri de molid, brad, pin i larice,
ramuri de mesteacn, etc.).
7.8.1. Producia de plante medicinale
Din aceast unitate de producie se pot recolta ca plante medicinale i aromatice din speciile:
afin (Vaccinium myrthillus), meri or (Vaccinium vitis-idaea), tei pucios (Tilia cordata), suntoare
(Hypericum perforatum), arnic (Arnica montana), frunze de mur (Rubus hirtus), coada
oricelului (Achillea millefolium), soc negru (Sambucus nigra), urzica (Urtica dioica), cimbri or
(Thimus sp.), ovârv (Origanum vulgare), .a.
138
Protecia fondului forestier se face prin lucrri de paz i lucrri de protecie propriu-zise, având
ca scop prevenirea, preîntâmpinarea i semnalarea la timp a unor fenomene care pot înruti starea
sanitar i de vegetaie a arboretelor. Aceste fenomene pot fi: doborâturi i rupturile de vânt i zpad,
uscri anormale la unele arborete, incendii, extrageri ilegale de arbori, defri ri ilegale de terenuri, etc.
De asemenea se vor semnala calamitile naturale ca: inundaii i alunecri de terenuri cât i cazurile de
braconaj sau alte sustrageri nelegale de orice fel din fondul forestier proprietate public a stat.
Personalul de paz are obligaia s semnaleze la timp apariia unor astfel de fenomene prin
rapoarte de semnalare, iar ocolul silvic în urma verificrilor efectuate va stabili msurile de
combatere i de recuperare a eventualelor pagube aduse fondului silvic.

constatrile din teren, rezult c unitatea de producie în studiu a fost afectat de doborâturi de vânt
izolate, ce s-au manifestat pe o suprafa de 547,60 ha, destul de frecvente pe 72,71 ha i foarte
frecvente pe 3,44 ha, iar rupturi de zpad izolate s-au manifestat pe o suprafa de 73,07 ha, destul
de frecvente pe 32,47 ha, frecvente pe 8,82 ha i foarte frecvente pe 4,89 ha.
Pentru a preîntâmpina sau a reduce efectul vânturilor puternice i a furtunilor, în viitor se
recomand urmtoarele msuri:
- aplicarea la timp a lucrrilor de îngrijire, (mai ales curirile), pentru a realiza un coeficient de zveltee
corespunztor în arboretele tinere ;
- parcurgerea obligatorie a suprafeelor prevzute cu lucrri de îngrijire ;
- asigurarea unei stri fitosanitare corespunztoare a pdurilor prin executarea la timp a tierilor de igien;
- formarea unor arborete pluriene i relativ pluriene, bi sau multietajate i conservarea acestor arborete;
139
În cazul apariiei doborâturilor de vânt izolate se vor extrage exemplarele afectate, iar în
cazul doborâturilor concentrate extragerea integral a materialului lemnos va fi urmat obligatoriu
de împdurirea suprafeelor dezgolite cu specii autohtone de mare valoare.
Fondul forestier proprietate public a statului din U.P. V Valea Neagr nu a fost afectat de
incendieri în deceniul precedent.
omului (pstori, lucrtori forestieri, turi ti, localnici, etc.).
Punctele cele mai periclitate sunt cele cu plantaii tinere din apropierea drumurilor i cele
de la liziera pdurii. În ultimii ani nu au fost semnalate incendii.
Având în vedere c, exceptând apele ce fac parte din fondul forestier (râuri, lacuri, etc.),
întreg ecosistemul forestier este combustibil (are însu irea de a arde), este evident c este
imperios necesar protejarea acestuia, în deosebi a pdurii, de foc.
,,Aprarea împotriva incendiilor reprezint ansamblul integrat de activiti specifice, msuri i
sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar i de informare public, planificate,
organizate i realizate în scopul prevenirii i reducerii riscurilor de producere a incendiilor i asigurrii
interveniei operative pentru limitarea i stingerea incendiilor, în vederea evacurii, salvrii i proteciei
persoanelor periclitate, protejrii bunurilor i mediului împotriva efectelor situaiilor de urgen
determinate de incendii”.
„Aprarea împotriva incendiilor constituie o activitate de interes public, naional, cu caracter
permanent, la care sunt obligate s participe, autoritile administraiei publice centrale i locale, precum
i toate persoanele fizice i juridice aflate pe teritoriul României” „Persoanele fizice i juridice rspund,
potrivit legii, de stabilirea i aplicarea msurilor de aprare împotriva incendiilor, precum i de
consecinele producerii incendiilor.”
comportare în prezena focului. Arborii (constituenii pdurii - principala component a
ecosistemului forestier afectabil de incendii), „se difereniaz ca fiind :
¾ esene pirofile (cu simpatie ctre o iniiere u oar a incendiului) – pinul i r inoasele în general,
ale crr însu iri (r in, densitate redus, esene) favorizeaz iniierea i propagarea incendiilor ;
140
¾ esene pirorezistente (cu antipatie ctre o u oar iniiere a incendiului) – stejarul, castanul, ale
cror caracteristici (lipsa r inii, densitatea mare, scoara groas) le favorizeaz rezistana la incendii.”
Factorii riscului de incediu în fondul forestier sunt:
¾ factori naturali (vegetaia forestier, condiiile climatice, relieful, solul, reeaua
hidrologic);
¾ factori antropici (forma i tipul de proprietate/administrare/exploatare a pdurii,
activitatea uman în zona fondului silvic);
¾ factori determinani (factorii climatici, compoziia i structura arboretelor, relieful,
activitatea uman în zona fondului silvic, profilul psoho-social al populaiei i starea economic a
acesteia) - cei ce fac posibil iniierea unui incendiu: combustibilul, gazul care întreine arderea
i sursa de aprindere;
¾ factori conjuncturali (forma de proprietate/administrare a fondului forestier, condiiilme
de acordare a subveniilor pentru terenul agricol) – cei ce favorizeaz declan area i propagareaunui
incendiu, prin influiena pe care o pot avea asupra elementelor ce determin iniierea
incendiilor.
Cauzele ce duc la incediu în fondul forestier pot fi:

¾ cauze naturale (trsnetul, autoaprinderea de natur biologic) – cele care sunt consecina manifestrii unor
factori declan atori care se manifest indiferent de voina sau prezena direct sau indirect a omului ;
¾ cauze tehnice (scântei de la liniile electrice aeriene, propagarea incendiilor de la construciile existente în,
sau limitrof fondului forestier, scântei de la locomotivele cu aburi, scântei mecanice sau scurtcircuit de la ma inile i
utilajele cu care se acioneaz în fondul forestier pe timpul activitilor economico-sociale) ;
¾ cauze antropice (aciunile umane fcute, cu intenie sau din neglijen, fr respectarea regulilor
minimale de prevenire a incendiilor).
determinat de caracteristicile vegetaiei forestiere i influena factorilor naturali (în principal
fora i direcia vântului) în arealul respectiv. Astfel, se disting :
¾ incendii de litier (unde ard straturile joase ale vegetaiei de pe solul pdurii, stratul de
iarb i exemplarele lemnoase pitice), care se dezvolt cu flacr la vedere, se propag, prin radiaie
i conducie, cu vitez mare (1 km/or), puternic influenate de factorii naturali (vânt, precipitaii),
141
¾ incendii de subteran sau sub ptura de frunzi (unde arde materia organic coninut în
¾ incendii de coronament (unde arde partea superioar a arborilor), care se dezvolt cu
flacr la vedere, manifestându-se ca o coroam, un zid, un val sau o minge de foc, se propag, prin
litiera, prin modul violent de manifestare pot surprinde forele de intervenie ;
manifest diferit fa de cele anterior prezentate (la incendiile de doborâturi ard
suprafeele/exemplarele afectate de doborâturi i rupturi produse de vânt i/sau zpad,
neexploatate/neextrase imediat) ; se dezvolt cu flacr la vedere, sub forma unui foc de tabr sau
a unui rug, puternic influenate de factorii naturali (vânt, precipitaii); masa solid incendiat
elibereaz particole arzânde, u or purtate de vânt care produc „salturi de incendiu”; concentrarea
mare pe unitatea de suprafa de mas combustibil, conduce la dezvoltarea rapid a incendiului i
la dificulti în apropierea personalului de intervenie de locul incendiului ; a ezarea neorganizat a
arborilor doborâi face ca atacarea incendiului s se fac cu mare dificultate;
¾ incendii mixte – incendiile care, în manifestarea, lor prezint însumarea caracteristicilor a
8.2.4. Msuri pentru reducerea riscului de incendiu în fondul forestier

i de stingere a incendiilor de pdure
Msurile pentru reducerea riscului de incediu în fondul forestier sunt de dou feluri , astfel:

¾ crearea condiiilor de limitare a incendiilor izbucnite, cât mai aproape de limitele iniiale;
a) crearea de zone de protecie fa de fondul forestier i de limita acestuia, prin
respectarea instruciunilor de prevenire a incendiilor la :
¾ realizarea construciilor (silvice, turistice, economice, de cult, etc.) în fondul forestier
142
¾ desf urarea activitilor antropice în perimetrul imediat limitrof fondului forestier;

¾ crearea i dotarea corespunztoare a locurilor de repaus, campare, pentru turi ti,
limitrofe sau în interiorul pdurii;
¾ realizarea reelei de drumuri forestiere la o densitate corespunztoare necesarului dat de
caracteristicile fondului forestier, gospodrirea acestuia, oportunitilr turistice i, nu în cele din
¾ realizarea accesului la sursele de ap permanent a tehnicii de intervenie;
c) msuri tehnico - operative :
¾ crearea i operaionalizarea structurii proprii de intervenie la nivelul ocoalelor i direciei
¾ întocmirea „hrilor de risc” la incendiu;
¾ întocmirea „planurilor de analiz i acoperire a riscurilor”, cu cooptarea agenilor
¾ întocmirea „protocoalelor de acces” la resurse materiale (rezerve de scule de mân,
carburani, lubrifiani, etc.), dar i la alimente i ap pentru forele de intervenie;
¾ crearea, în fondul forestier sau în apropierea acestuia, a unor rezerve de ap, accesibile
¾ realizarea, cu vecinii României, a unor canale de comunicaii fluente, pe linia proteciei
la foc a pdurilor de frontier;
¾ realizarea unui sistem de monitorizare prin GPS a fondului forestier ;
¾ implementarea unor msuri instructiv – educative eficiente, pe categorii de ceteni;

a) Strategii i cerine în tactica stigerii incendiilor de pdure
enumerate.
În literatura de specialitate sunt specificate opt strategii de stingere a incendiilor de pdure, astfel:
¾ izolarea flcrii fa de combustibil;
¾ izolarea flcrii fa de oxigenul din aer;
¾ condensarea puternic a aerului din mediul înconjurtor flcrii;
143
¾ rcirea combustibilului incendiat i adiacent flcrii;

¾ rcirea aerului înconjurtor incendiului;
¾ inhibarea omogen a reaciei chimice de oxidare;
¾ inhibarea eterogen a reaciei chimice de oxidare;
¾ suflarea sau ruperea flcrii cu ajutorul curenilor puternici de aer;
ales pe relief muntos), necesit realizarea unor cerine operaionale fundamentale :
¾ observarea i anunarea oportun a incendiului;
¾ confirmarea incendiului, în timp util, de ctre administraia local, sau de ctre
silvicultori (în cazul locaiilor izolate, aflate la distan);
¾ mobilizarea în timp oportun a forelor i mijloacelor necesare primei intervenii, în
scopul localizrii incendiului;
¾ cunoa terea zonei, din punct de vedere al accesibilitii, existenei surselor de ap i a
¾ mobilizarea în timp oportun a forelor i mijloacelor de intervenie complementare, în
cazul incendiilor de durat;
¾ adaptarea mijloacelor de intervenie mobilizate la locul incendiului, la caracteristicile
terenului;
¾ stabilirea sectoarelor de intervenie i a responsabilitilor, potrivit competenelor;
¾ monitorizarea permanent a locului incendiului i a vecintilor, în vederea prevenirii
¾ cooperarea între forele participante;
¾ legtura permanent între e aloane, cu societatea civil i mass-media;
¾ conducerea unic a interveniei;
¾ monitorizarea zonei incendiate i dup încheierea operaiunilor de intervenie, de la
câteva ore la câteve zile, în funcie de amploarea incediului;
b) Concepia de aciune

¾ recunoa terea continu a zonei de intervenie, în vederea lurii hotrârilor în cuno tin
de cauz;
144
¾ identificarea i cuantificarea surselor de ap pe care se poate conta i gsirea soluiilor

de aducere a apei la locul interveniei;
¾ identificarea i diagnosticarea pericolului de popagare a incendiului pe direciile
principale;
¾ monitorizarea permanent a curenilor de aer (vitez i direcii de manifestare);
¾ monitorizarea parcelelor/u.a. din frontul curenilor de aer, în vederea preîntâmpinrii
¾ stabilire misiunii pentru „vântorii de scântei” ;
¾ limitarea i localizarea incendiului, cât mai aproape de limitele între care a fost gsit;
¾ realizarea proteciei fa de zonele limitrofe;
¾ supravegherea zonei incendiate i dup lichidarea operaiunilor de intervenie;
¾ protecia personalului i a tehnicii de intervenie în vederea evitrii surprinderii;
¾ protecia personalului de intervenie împotriva animalelor slbatice,reptilelor ( erpilor),
¾ cooperarea, comunicarea i colaborarea între forele de intervenie participante;
¾ schimbul de informaii permanent între factorii de decizie de la locul interveniei, cu
¾ pregtirea rezervei de fore, mijloace i materiale pentru intervenie – în cazul incendiilor
de durat;
c) Planul de intervenie la incendiu

responsabilul cu paza i protecia, se aprob de ctre eful de ocol i se avizeaz de ctre Inspectorul
ef al I.S.U.J. (Inspectoratul pentru Situaii de Urgen Judeean).
Fiind constituit, în cea mai mare parte, din mas combustibil, fondul forestier este continu
ameninat de posibilitatea izbucnirii unui incendiu.
curirii p unilor, fâneelor i terenurilor agrare), iar pe de alt parte, datorit faptului c pdurea i
zona limitrof acesteia sunt frecvent vizitate de localnici i de numero ii turi ti, atra i de
145
splendoarea peisajelor, de puritatea aerului i apelor, acestea în contrast cu poluarea existen în

Aciunile silvicultorilor, legate de prevenirea i combaterea incendiilor, vor viza:
¾ înmulirea patrulrilor pdurarilor în cantoane, mai ales în perioadele secetoase din timpul
s-a produs;
¾ întreinerea în bune condiii de funcionare a observatoarelor existente i construirea
altora noi, în punctele cele mai înalte din canton/ocol, în vederea identificrii de la distan i cât
mai rapide a iniierii/dezvoltrii unui eventual incendiu, în vederea anunrii urgente a prezenei i
¾ executarea la timp i ori de câte ori este nevoie, a tierilor de igien, prin care se vor
¾ extragerea i eliminarea din suprafaa afectat a doborâturilor i/sau rupturilor de vânt
i/sau zpad, curarea parchetelor de resturile de exploatare care, prin uscare în timp, i în
anumite condiii, sunt primele din suprafeele respective ce pot fi incendiate ca urmare a diverselor
cauze;
¾ realizarea unei bune accesibilizri a fondului forestier, crearea, întreinerea i pstrarea
unei reele de linii parcelare deschise, în ideea crerii unor condiii bune;
¾ realizarea construciilor silvice, inclusiv a celor utilizate perioade scurte (cabanele
¾ crearea, dotarea corespunztoare i întreinerea în condiii bune de funcionare a
„punctelor/spaiilor PSI”;
urmtoarele:
¾ se va identifica i se va transmite, de urgen, la ocolul silvic i la unitatea teritorial-
146
¾ se vor lua primele msuri de izolare (prin benzi perimetrale) i eventuala stingere a
¾ în perioada activitii de stingere a incendiului, se va asigura, prin personalul de teren, o
¾ supravegherea zonei se va asigura i dup stingerea incendiului înc o zi sau mai multe,
în funcie de mrimea i intensitatea incendiului considerat stins;
¾ dup stingerea incendiului, se va proceda la curarea suprafeei respective, prin
înlturarea arborilor i celorlalte materiale vegetale parial arse sau uscate.
concordan cu legislaia în vigoare (Legea 307/2006, H.G. 1016/2004, H.G. 1490/2004,
Ord. 2338/2009, Ord. 211/2014), precum i cu toate actele normative i instruciunile
referitoare la prevenire i stingerea incendiilor.
pdure, a culegtorilor de fructe de pdure i ciuperci comestibile, a ciobanilor, turi tilor, etc.,
incendiilor.
În cadrul U.P. nu exist surse de poluare industrial.

În viitor, dac vor aprea surse de poluare care s afecteze fondul forestier, se vor lua
urmtoarele msuri:
- eliminarea, în limita posibilitilor, a surselor majore de poluare;
- în cazul în care poluarea afecteaz suprafee întinse, concomitent cu extragerea materialului
- limitarea propagrii polurii, prin msuri luate împreun cu alte instituii abilitate în acest
sens;
- interzicerea tierilor rase;
- fertilizarea chimic a solurilor forestiere;
- renunarea la substituirea speciilor locale care au deja o anumit rezisten la poluare;
- executarea lucrrilor de îngrijire cu intensiti slabe, cel mult moderate;
147
- meninerea în compoziia arboretelor a speciilor rezistente la poluare i introducerea lor

prin lucrrile de împduriri.
8.4. Protecia împotriva bolilor i a altor duntori
Din evidenele ocolului silvic i din observaiile fcute în teren cu ocazia culegerii datelor
pentru întocmirea prezentului amenajament rezult c în deceniul expirat, în cadrul pdurilor din
unitatea de producie nu s-au semnalat atacuri importante de insecte sau ali duntori.
În ce prive te atacurile de insecte, acestea au fost de mic intensitate nedep ind frecvena i
gradul obi nuit din fiecare an.
Sarcina personalului silvic, tehnic i de paz, este de a efectua observaii permanente în
teren pentru depistarea la timp a eventualelor focare de duntori i a agenilor patogeni în vederea
148

procesul de exploatare, constituie laturi importante ale luptei integrate. In acela i timp, prin lucrrile
efectuate în arborete (promovarea structurilor mixte cu flor erbacee i arbustiv adecvat) sau prin
culturile înfiinate pentru cre terea vânatului, pe liniile parcelare sau somiere, trebuie create condiii
pentru stimularea dezvoltrii organismelor folositoare (mamifere insectivore, psri, insecte
entomofage, parazite i prdtoare), cu rol deosebit în meninerea echilibrului lanurilor trofice.
respectat întocmai legislaia naional i europen din domeniu cât i cerinelor FSC, legate de
folosirea pesticidelor, selective, biodegradabile. Pentru pdurile certificate sau în curs de certificare,
entomopatogene (bacterii, virusi, ciuperci) i doar excepional, se vor folosi insecticide chimice,
Tot ca pr i importante ale combaterii integrate, aplicate cu caracter permanent, trebuie
Evideniem, în concluzie, caracterul integrat al sistemului de lucrri silvotehnice precizate în
arboretele din U.P. V Valea Neagr, care alturi de msurile de combatere precizate anterior, asigur
starea fitosanitar corespunztoare a arboretelor.
În cadrul unitii de producie în studiu, fenomenul de uscare are o intensitate slab (235,71
ha) i mijlocie (16,84 ha).
Fenomenul de uscare se produce în special la arborii ce provin din lstari, din cioate cu mai
multe exemplare la care dezechilibrul nutriiei minerale i aprovizionrii cu ap se produce mai
frecvent, sau din cioate îmbtrânite, scorburoase, în general nesntoase, de vitalitate slab.
Anual, prin lucrrile de îngrijire i conducere dar mai ales prin tierile de igien executate,
ocolul silvic a extras exemplarele uscate sau cu început de uscare, asigurând o stare fitosanitar bun a
pdurilor.
Msurile de prevenire a uscrii anormale trebuiesc corelate cu msurile de protecie descrise
anterior, recomandându-se urmtoarele:
- asigurarea lini tii în pdure;
- eliminarea cauzelor de ordin antropic (rniri de arbori, p unat abuziv, extrageri pe alese);
149
- utilizarea în lucrri de împduriri a genotipurilor locale rezistente la condiiile de stres

- eliminarea treptat a arborilor din lstari;
- reducerea treptat a combaterilor integrale a defolierilor i trecerea la combaterea exclusiv biologic
pdurile s- i îndeplineasc rolul atribuit.
În cadrul unitii de producie s-au semnalat fenomene de alunecare slab pe 1,08 ha.
sunt capabile s absoarb importante cantiti de ap pe o perioad de timp suficient de îndelungat,
ceea ce nu permite formarea torenilor. De asemenea, prin evapotranspiraie vegetaia forestier
pune în circuitul atmosferic mari cantiti de ap, împiedicând astfel stagnarea apei în sol, în zonele
cu substrat argilos, lucru care ar putea declan a fenomene de alunecare.
x meninerea vegetaiei forestiere pe terenurile respective;
x împdurirea suprafeelor neregenerate;
x stoparea p unatului.
În ultimul deceniu în cadrul unitii de producie nu au fost semnalate fenomene de
eroziune.
150
Prin actualul amenajament se introduc noiuni i aspecte privind conservarea biodiversitii

care au caracter de noutate.
Conservarea biodiversitii este unul dintre obiectivele de gospodrire prioritare avute în vedere
la amenajarea pdurilor i a constituit permanent un deziderat de prim ordin în elaborarea
amenajamentului, începând de la principiile amenajamentului i adoptarea bazelor de amenajare i pân
la stabilirea msurilor de gospodrire de detaliu, necesare fiecrui arboret, indiferent de funcia prioritar
pe care o îndepline te acesta. De altfel, unul dintre principiile de baz ale amenajrii pdurilor este
principiul conservrii i ameliorrii biodiversitii, care urmre te conservarea i ameliorarea
biodiversitii la cele patru niveluri ale acesteia (intraspecific, interspecific, ecosistemic i al
peisajelor), în scopul maximizrii stabilitii i a potenialului polifuncional al pdurilor.
Starea de conservare a habitatelor forestiere naturale existente în U.P. V Valea Neagr se

apreciaz a fi în general bun. Precizm, totui, c fondul forestier al U.P. V Valea Neagr este
afectat de factori destabilizatori i limitativi: doborâturi de vânt (izolate) – 29% (547,60 ha), (destul
de frecvente) – 4% (72,71 ha) i (foarte frecvente) – (3,44 ha), rupturi de zpad i vânt (izolate) –
4% (73,07 ha), (destul de frecvente) – 2% (32,47 ha), (frecvente) – % (8,82 ha) i (foarte frecvente)
– (4,89 ha), alunecare (slab) – (1,08 ha), îmltinri (sezonier) – (0,57) ha), tulpini nesntoase –
13% (243,47 ha), roc la suprafa –34% (629,63 ha), uscare (slab) – 13% (235,71 ha) i mijlocie
pe – (16,48 ha), situa ia acestora fiind detaliat în capitolul 6.7.
Suprafa a U.P. V Valea Neagr se suprapune par ial peste situl de importan comunitar
ROSPA0134 Mun ii Gutâi (tabelul 9.1.1.).
Tabelul 9.1.1.
Suprafaa, ha
Aria protejat Parcele componente Pdure (inclusiv clasa
Alte folosine Total
de regenerare)
34%, 35 – 39, 40%,
ROSPA0134 Mun ii 50%, 51%, 55%, 322,31 2,45 324,76
Gutâi 73%, 84%, 90%
TOTAL 322,31 2,45 324,76
9.1.1. Situl de importan comunitar ROSPA0134 Mun ii Gutâi a fost desemnat prin
Hotrârea Guvernului nr 1284/207 privind declararea ariilor de protec ie special avifaunistic, ca
parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 în România.
151
Situl ROSPA0134 Mun ii Gutâi nu are plan de management aprobat. Acesta are suprafa a de
28439,20 ha. Fiind un sit de interes comunitar urmrete conservarea habitatelor i a speciilor, cu
- meninerea sau restabilirea, într-o stare de conservare favorabil, a habitatelor naturale, a speciilor
din flora i fauna slbatic de interes comunitar;
- aplicarea doar msurilor care in seama de exigenele economice sociale i culturale, ca i de
particularitile regionale locale;
- promovarea msurilor de dezvoltare durabil, a soluiilor de valorizare alternativ a capitalului natural
i susinerea unor ci durabile de dezvoltare social.
În situl ROSPA0134 Mun ii Gutâi nu sunt prezente habitate Natura 2000

- msuri generale favorabile biodiversitii, acestea fiind urmrite la nivelul fiecrui
arboret, oricare ar fi funciile atribuite, pe care trebuie s le îndeplineasc, respectiv unitatea de
gospodrire din care face parte;
- msuri specifice, ce vizeaz atât pdurile cu func ii speciale pentru conservarea i
ocrotirea biodiversit ii, cât i pdurile de interes tiin ific, de ocrotire a genofondului i
ecofondului forestier, precum i altor ecosisteme cu elemente naturale de valoare deosebit.
Msurile generale favorabile biodiversitii sunt acele msuri menite s asigure conservarea
diversitii biologice la nivelul tuturor ecosistemelor forestiere în vederea maximizrii funciei
ecoprotective prin conservarea diversitii genetice i specifice.
152

- la lucrrile de împdurire se vor utiliza specii adecvate sta iunii, conform tipului natural
lubrefiani;
- meninerea unui amestec optim de specii la nivelul fiecrui arboret, prin promovarea
tuturor speciilor principale adaptate condiiilor staionale locale, potrivit tipului natural de
ecosistem;
în buchete, grupe de arbori sau poriuni mai mari, reprezentative sub aspectul biodiversitii. În
acest scop pot fi selectai arbori care prezint putregai, scorburi, arbori cu lemn aflat într-un stadiu
153
avansat de descompunere, dar nu în arborete afectate de factori destabilizatori sau vulnerabile din
acest punct de vedere.
respective li s-au atribuit funcii prioritare de protecie (subgrupa 1.5 - pduri de interes tiinific, de
ocrotire a genofondului i ecofondului forestier i a altor ecosisteme cu elemente naturale de valoare
deosebit).
Dup cum s-a prezentat anterior, suprafa a de fond forestier din U.P. V Valea Negr se
suprapune par ial peste siturile de importan comunitar ROSPA0134 Mun ii Gutâi.
Prin amenajament, arboretelor incluse în aceste arii protejate li s-au atribuit func ii
pduri/ecosisteme de pdure cu valoare protectiv pentru specii de interes deosebit incluse în arii
speciale avifaunistic în scopul conservri speciilor de pasri(din re eaua ecologic Natura 2000-
SCI) – TIV.
Din punct de vedere al msurilor de gospodrire, arboretele au fost încadrate atât în subunit i
în care se reglementeaz procesul de produc ie (S.U.P. "A" – codru regulat, sortimente obinuite),
cât i subunit i în care nu se reglementeaz procesul de produc ie (S.U.P. "M" - pduri supuse
regimului de conservare deosebit). Amenajamentul actual permite aplicarea unor lucrri
silvotehnice, obiectivele principale fiind asigurarea stabilitii i continuitii vegetaiei forestiere cu
realizarea regenerrii corespunztoare a arboretelor.
Deoarece situl amintit mai sus nu au plan de management aprobat, prin adresa nr.
12/05.01.2022 SCDEP Oradea a solicitat ANANP – ST Maramure msurile minime de conservare
pentru toate ariile protejate care se suprapun cu suprafa a ocolului silvic. ANANP – ST Maramure
a transmis efului de proiect prin e-mail în data de 27.01.2022 obiectivele de conservare specifice
doar pentru situl ROSCI0003 Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare, care nu se suprapune
cu U.P. V Valea Neagr.
Pentru situl ROSPA0134 Mun ii Gutâi msurile de conservare pentru habitatele i speciile de
interes comunitar au fost transmise efului de proiect prin e-mail în data de 04.02.2022 de ctre
Administra ia Parcului Natural Mun ii Maramureului, care este administratorul sitului. Msurile de
conservare pentru habitatele i speciile de interes comunitar constau în: pstrarea la ha a 5% din arborii
154
usca i în picioare (15m3/ha) în pdurile care au o suprafa de minimum 100 ha, pstrarea de arbori
scorburoi la o valoare de 20-30 m3/ha, pstrarea în pdure (pe picior) a arborilor btrâni, mor i sau
bolnavi.
Caracterizarea sitului Msuri de conservare

Specii de psri enumerate în Formularul Standard al ROSPA0134 Munii Gutâi
x pstrarea la ha a 5 % din arborii uscai în picioare
(15 m3/ha) în pdurile care au o suprafa de
A236 Driocopus martius minimum 100 ha
A234 Picus canus x izolarea liniilor de medie i înalt tensiune,
A239 Dendrocopus leucotos respective a stâlpiilor de susinere
A241 Picoides tridactylus x evitarea folosirii tratamentelor cu insecticide
contra insectelor
evitarea amplasrii de drumuri i a altor obiective
cu potenial mare de deranj
x izolarea liniilor de medie i înalt tensiune
respectiv a stâlpilor de susinere
x cuiburile existente nu se vor distrug indiferent
dac sunt active sau nu
x s se identifice cuiburile rpitoarelor (acestea
sunt alctuite din crengi uscate i au dimensiuni
considerabile). În pdurile de foioase sunt u or de
identificat în perioada fr frunzi
x activitile umane din apropierea cuiburilor s se
desf oare doar în afara sezonului de cuibrit
(amenajarea de drumuri etc.)
A091 Aquila chrysaetos x în perioada de cuibrit este necesar stabilirea
A103 Falco peregrinus unei zone tampon în jurul cuibului în care
A072 Pernis apivorus activitile umane s fie restricionate conform
biologiei fiecrei specii (cel mai adesea aceast
distan variaz între 150 – 1000 m)
x recoltarea masei lemnoase trebuie s asigure un
mozaic cu suprafee de vârste diferite astfel încât
20 % s conin copaci btrâni, 40 % s fie
pdure matur iar 20 % s fie pdure tânr
x controlul substanelor chimice aplicate pe
teritoriul sitului
x supravegherea turismului i reducerea

braconajului mai ales în perioada de reproducere
x meninerea suprafeelor habitatelor forestiere
A108 Tetrao urogallus
unde cuibre te
A104 Bonasa bonasia
x reducerea suprap unatului mai ales în
apropierea pdurilor
A215 Bubo bubo x identificarea i conservarea arboretelor unde se

A220 Strix uralensis gsesc cuiburi
A224 Caprimulgus europeus x în perioada de cuibrit este necesar stabilirea
155
unei zone tampon în jurul cuibului în care

activitile umane s fie restricionate conform
biologiei fiecrei specii (cel mai adesea aceast
distan variaz între 150 – 1000 m)
x pstrarea de arbori scorburo i la o valoare de 20
– 30 m3 /ha
x pentru unele specii (huhurez mare) se pot
amplasa cuiburi artificiale în special când nu
exist suficieni arbori cu scorburi
x interzicerea vântorii
x interzicerea arderii vegetaiei
x pstrarea peisajului mozaicat cu rari ti
x reducerea pesticidelor folosite în
agricultur si controlul
x substanelor chimice aplicate pe teritoriul sitului
x meninerea peisajului mozaicat cu parcele de

folosin diferite
x meninerea i protecia zonelor umede i a
cuiburilor
A030 Ciconia nigra x controlul substanelor chimice aplicate pe
teritoriul sitului
A320 Ficedula parva x meninerea suprafeelor cu vegetaie arbustiv i

A321 Ficedula albicollis arboricol
A359 Fringilla coelebs x pstrarea în pdure (pe picior) a arborilor btrâni,
A360 Fringilla montifringilla mori sau bolnavi
A319 Muscicapa striata x controlul substanelor chimice aplicate pe
A315 Phylloscopus collybita teritoriul sitului
A266 Prunella modularis x pstrarea tufri urilor la marginea pdurilor
A266 Prunella modularis x interzicerea/limitarea folosirii tratamentelor
A372 Pyrrhula pyrrhula chimice
A155 Scolopax rusticola x amplasarea de cuiburi artificiale
A361 Serinus serinus x evitarea deranjului în perioada de cuibarit
A311Sylvia atricapilla instalarea cuiburilor artificiale
x meninerea culturilor mixte pe terenurile agricole
x meninerea copacilor i arbu tilor izolai pe
terenurile agricole, psuni i fânee
A122 Crex crex x pstrarea unor benzi înierbate pe marginile
A338 Lanius colluro terenurilor agricole (4-6 m) cu plante furajere
A383 Milliaria calandra x meninerea aspectului mozaicat reprezentat de
A276 Saxicola torquata suprafee acoperite cu arbu ti/arbori în alternan
cu suprafee acoperite de vegetaie ierboas
x meninerea p unatului tradiional
x cosirea fânaelor dup data de 1 iulie
x interzicerea interveniilor asupra habitatelor
umede
156
x interzicerea arderii vegetaiei

interzicerea/limitarea folosirii tratamentelor chimice
A369 Loxia curvirostra x evitarea tratamentelor severe contra insectelor
A318 Regulus ignicapillus x meninerea suprafeelor habitatelor forestiere
A317 Regulus regulus interzicerea arderii vegetaiei
x identificarea cuiburilor
A277 Oenanthe oenanthe meinerea suprafeelor deschise, pietroase cu vegetaie
rar
biodiversitate (obiectivelor de conservare) pentru care pdurilor i terenurilor de împdurit respective
li s-au atribuit funcii prioritare de protecie (subgrupa 1.5 - pduri de interes tiinific, de ocrotire a
genofondului i ecofondului forestier i a altor ecosisteme cu elemente naturale de valoare deosebit).
În arboretele cuprinse în amenajamentul silvic al U.P. V Valea Neagr, meninerea
stabilitii i biodiversitii ecosistemelor i speciilor locale este un deziderat de prim ordin.
Dintre cile de aciune propuse de amenajament pentru meninerea stabilitii i
biodiversitii ecosistemelor i speciilor locale pot fi menionate câteva mai importante:
- conducerea arboretelor la vârste înaintate, urmrindu-se îndeosebi regenerarea lor natural
din smân (ex.: u.a.:64H, 65B, 65C, 66E, 83B, 88A, 91F etc.);
- realizarea unor lucrri de îngrijire i conducere prin care s se menin i s se
îmbunteasc starea de sntate, stabilitatea i biodiversitatea natural (ex.: 5A, 20B, 20C, 20E,
34A, 64C, 83C, 88B, 91D etc.);
- zonarea unor arborete (u.a.: 4D, 10B, 24E, 37C, 55B, 61A, 63A, 84C, 92B, etc.) în S.U.P.
M -pduri supuse regimului de conservare deosebit;
- promovarea compoziiilor de regenerare apropiate de cele ale tipurilor natural
fundamentale de pdure, iar în cazul regenerrilor artificiale folosirea de material seminologic de
provenien local;
- prin planificarea tierilor de regenerare în spiritul continuitii recoltelor pe durate de 120
ani se realizeaz un mozaic de habitate naturale aflate în diverse stadii de dezvoltare, lucru benefic
în primul rând pentru meninerea i dezvoltarea populaiilor de animale de talie medie i mare;
- luarea unor msuri pentru prevenirea incendiilor (artate la cap. 8.2);
- inerea sub control a efectivelor populaiilor de insecte care pot produce gradaii i
protejarea du manilor naturali ai acestora;
- gospodrirea raional a speciilor care fac obiectul activitii de vântoare, asigurându-se
hran complementar i suplimentar atunci când este necesar, meninându-se efectivele i
157
proporia dintre sexe la niveluri optime, asigurându-se starea de sntate i evitându-se producerea
unor epizootii, respectându-se cu strictee perioadele de prohibiie i evitându-se executarea unor
lucrri deranjante în perioada de împerechere;
- recoltarea raional i ecologic a ciupercilor, fructelor de pdure i a plantelor
medicinale.
În unitatea de produc ie în studiu nu exist arii naturale protejate de interes na ional.
Încadrarea func ional a arboretelor incluse în ROSPA0134 Mun ii Gutâi
Arie Categoria func ional Tip Suprafa a
S.U.P.
protejat Cod Denumirea categoriei func ionale func ional - ha -
2A5R1C Arboretele situate pe stâncrii, pe grohoti uri i pe 7,17

terenuri cu eroziune în adâncime i pe terenuri cu
înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fli
(facies marnos, marno-argilos i argilos), nisipuri,
2A3H5R pietri uri i loess, precum i cele situate pe terenuri 92,16
cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate
litologice
Arborete constituite din subparcele întregi, limitrofe
II M
drumurilor publice de interes deosebit i cilor
ROSPA0134
Mun ii Gutâi
2B5R4F ferate normale, din zonele cu relief accidentat 5,97
situate pe terenuri cu inclinare mai de 25 grade i cu
pericol de alunecare
Arborete situate în condi ii foarte grele de
3H5R1C
regenerare
21,32
5R4F1C Arboretele din pduri/ecosisteme de pdure cu 26,03
valoare pretectiv pentru specii de interes deosebit
incluse în arii de protec ie specialavifaunistic, în IV A
5R1C scopul conservrii speciilor de psri (din re eaua 169,66
ecologic Natura 2000 – SPA)
TOTAL ROSPA0134 Mun ii Gutâi 322,31
Alte terenuri 2,45
Se poate constata c prin aplicarea criteriilor de zonare func ional arboretelor li s-au
atribuit func ii multiple, func ia prioritar fiind luat în considerare la stabilirea msurilor de
gospodrire i la constituirea subunit ilor de produc ie/protec ie. Astfel, categoria func ional 1.5R
în care au fost zonate arboretele din ROSPA0134 Mun ii Gutâi este principal pentru anumite
arborete (195,69 ha) i secundar pentru 126,62 ha.
Din punct de vedere al msurilor de gospodrire, arboretele au fost încadrate atât în
subunit i în care se reglementeaz procesul de produc ie (S.U.P. "A" – codru regulat, sortimente
obinuite) cât i în subunit i în care nu se reglementeaz procesul de produc ie (S.U.P. "M" -
pduri supuse regimului de conservare deosebit). Amenajamentul actual permite aplicarea unor
lucrri silvotehnice, obiectivele principale fiind asigurarea stabilitii i continuitii vegetaiei
forestiere cu realizarea regenerrii corespunztoare a arboretelor.
158
9.2.2.1. Lucrri silvotehnice propuse în arboretele din situl de interes comunitar

ROSPA0134 Mun ii Gutâi situate în fondul forestier proprietate public a statului din
UP V Valea Neagr
Date referitoare la u.a. situate în siturile Natura 2000 menionate mai sus sunt prezentate
tabelar în cele ce urmeaz:
Lucrari silvotehnice prevzute în arboretele din situl ROSPA0134 Mun ii Gutâi
Tabelul 9.2.2.2.
Arie protejat
Lucrri propuse ROSPA0134 Mun ii Gutâi
Suprafaa %
Tieri de igien 70,46 22
Cur iri 76,74 24
Rrituri 86,42 26
Tieri progresive 4,94 2
Tieri de conservare 83,75 26
Total 322,31 100
Lucrri de ingrijire i conducere a arboretelor

Modul de aplicare a lucrrilor de îngrijire i conducere în pdurile în care nu se
reglementeaz procesul de producie va fi, în general asemntor cu cel recomandat pentru pdurile
în care se reglementeaz procesul de producie, îns se va interveni cu mai mult atenie/pruden
fa de nevoile de conservare a habitatelor.
a) Se vor executa lucrri specifice fiecrui stadiu de dezvoltare (respectându-se acelea i
principii pentru meninerea/refacerea strii favorabile de conservare a habitatelor).;
b) Intensitatea i periodicitatea acestor lucrri se vor adopta, în raport cu funcia de protecie
prioritar atribuit, pentru arboretele în care nu se reglementeaz procesul de producie fiind în
general mai mic, iar periodicitatea mai mare decât în arboretele cu funcii de producie i
protecie (Giurgiu 1988);
c) Se va promova subetajul i subarboretul în structura arboretelor.
Tieri de igien
doborâi de vânt sau zpad, puternic atacai de insecte sau ciuperci, cu vtmri mecanice, precum
i a arborilor-curs i de control folosii în lucrrile de protecia pdurilor fr ca prin aceste lucrri
s se restrâng biodiversitatea pdurilor.
159
zborul adulilor.
“lemnului mort” care constau în meninerea din meninerea unui numr aproximativ de 4 – 5 arbori
uscai/ha în arboretele de pân la 80 de ani i 2 – 3 arbori uscai/ha în arboretele de peste 80 ani,
inclusiv crci czute la pmânt, în habitatele forestiere din sit.
Tratamente
principale.

În principiu tierile progresive urmresc realizarea obiectivului regenerrii naturale sub
- provocarea însmânrii naturale prin rrirea sau deschiderea arboretului acolo unde nu
s-a produs.
Pentru realizarea acestor obiective se disting în cadrul tratamentului menionat trei genuri
de tieri: tieri de deschidere de ochiuri sau de însmânare, tieri de lrgire a ochiurilor sau de
punere în lumin precum i tieri de racordare.
Tierile de deschidere de ochiuri sau de însmânare urmresc în principal s asigure
instalarea i dezvoltarea semini ului utilizabil i se aplic în anii de fructificaie a speciei sau
speciilor valoroase, în poriunile de pdure în care semini ul este sau se poate instala fr
dificulti.
160
Tierile de lrgire a ochiurilor sau de punere în lumin urmresc iluminarea semini ului
din ochiurile deschise i lrgirea lor progresiv.
Luminarea ochiurilor deja create care se coreleaz cu ritmul de cre tere i nevoile de
lumin ale semini ului se face moderat i treptat (prin mai multe tieri) la speciile de umbr
respectiv printr-o tiere intens la speciile de lumin într-un an cu fructificaie abundent. Lrgirea
ochiurilor în poriunile regenerate se poate face prin benzi concentrice sau excentrice numai în
marginea lor fertil unde regenerarea progreseaz activ datorit condiiilor ecologice favorabile.
naturale.
Lucrri speciale de conservare
Lucrrile speciale de conservare, constau dintr-un ansamblu de intervenii necesare a se
aplica în arborete mature de vârste înaintate (ajunse la vârsta exploatabilitii de protecie),
exceptate de la aplicarea tierilor de regenerare clasice, în scopul meninerii sau îmbuntirii strii
lor sanitare, al asigurrii permanenei pdurii i îmbuntirii continue a exercitrii de ctre
arboretele respective a funciilor de protecie ce li se atribuie.
Prin aceste lucrri de conservare se va urmri în principal urmtoarele:
¾ cre terea stabilitii ecosistemice i asigurarea permanenei pdurii în spaiu i timp;
¾ asigurarea reînnoirii cu caracter continuu sau periodic, prin regenerare, a arboretelor supuse
regimului de conservare;
¾ ameliorarea permanent a strii fitosanitare a arboretelor;
¾ îndrumarea treptat a structurii reale a fiecrui arboret sau ansambluri de arborete spre
structuri optime, fixate potrivit funciilor ce le sunt atribuite;
¾ prevenirea dereglrilor sau degradrilor de ordin structural sau funcional care ar putea
periclita permanena pdurii sau diminua capacitatea lor ecoprotectiv;
¾ reconstrucia ecologic a unor arborete necorespunztoare în raport cu noile funcii pe care
trebuie s le exercite, refacerea desimii arboretelor rrite sub aciunea factorilor vtmtori
periculo i, ameliorarea compoziiei arboretelor artificiale sau parial derivate;
¾ valorificarea materialului lemnos rezultat din executarea interveniilor proiectate.
Lucrrile de conservare cuprind urmtoarele intervenii:
- lucrri de igien, prin care sunt extra i arborii uscai sau în curs de uscare, rupi de vânt
sau de zpad, atacai de duntori, poluare;
161
- promovarea nucleelor de regenerare natural din specii valoroase prin efectuarea de

extrageri de arbori de intensitate redus. Prin aceste lucrri se recolteaz exemplarele
cu defecte, ajunse la limita longevitii fiziologice, exemplare din specii cu valoare
redus;
- îngrijirea seminiurilor i a tinereturilor naturale valoroase, prin lucrri adecvate
potrivit stadiului lor de dezvoltare (descople iri, recepri, degajri);
- împdurirea golurilor existente folosind specii i tehnologii corespunztoare staiunii i
elurilor de gospodrire urmrite;
- introducerea speciilor de subarboret i subetaj în pdurile de cvercinee pure sau
amestecate.
În arboretele mature fr semin i instalat i cu consisten a de 0,8 sau mai mare, limitrofe
golului alpin, în care s-au propus tieri de conservare, procentele de extras sunt sub 10% i vor
urmri regenerarea natural a arboretelor, executarea lucrrilor fiind condi ionat de asigurarea
instalrii semin iului, executând în prealabil lucrri de ajutorarea regenerrii naturale, eventual
împduriri. În celelalte arborete încadrate în tipul func ional II, raportat la vârsta i consisten a
arboretelor, prezen a semin isului i necesit ile de asigurare a regenerrii acestora, procentele de
extras sunt corespunztoare situa iei din teren.
Conform normelor tehnice în vigoare, tierile de conservare se practic în arborete mature
(aflate în perioada exploatabilitii de regenerare) i au în vedere, regenerarea treptat a acestora.
A a cum reiese însu i din denumirea lor, aceste tieri au ca scop principal conservarea arboretului
(asigurarea continuitii lui pentru îndeplinirea rolului ecoprotectiv) i nu extragerea de material
lemnos (Giurgiu 1988).
a) Vor începe în momentul atingerii exploatabilitii de protecie;
b) Tierile urmresc declan area regenerrii naturale i promovarea nucleelor de semini
instalate;
c) Tierile se vor aplica, de preferin, în ochiuri care se vor amplasa i dezvolta treptat, în
timp i vor fi dispersate potrivit strii arboretelor;
d) Ochiurile vor avea un diametru de pân la o înlime de arbore;
162
e) Ochiurile vor avea de preferin forma eliptic, orientate cu axa mare pe linia de cea mai
mare pant;
f) În ochiuri, vegetaia lemnoas (inclusiv subarboretul, cu excepia speciilor rare) poate fi
extras integral, printr-o tiere unic;
g) Se vor aplica în anii de fructifica ie abundent (sau imediat ulterior) a speciilor edificatoare
(fag), fiind recomandat s se realizeze iarna, când exist un strat de zpad pentru protecia
solului i a semini ului utilizabil existent.
Lucrri de ajutorare a regenerrii naturale i ingrijirea seminiurilor
a) Când se urmre te instalarea noului arboret, prin însmânare natural se recomand

îndeptarea vegetaiei ierboase i arbustive, eventual chiar mobilizarea solului (doar dac
terenul este puternic înierbat/înelenit) pe cca 30-40% din suprafa (cu protejarea zonelor cu
specii rare acolo unde sunt identificate);
b) Când se urmre te regenerarea natural, executarea tierilor de regenerare se recomand a fi
executate iarna, corelat cu anii cu fructificaie abundent;
c) Dac se impune instalarea artificial a regenerrii, atunci se va utiliza doar material
seminologic de provenien local sau din ecotipuri similare.
d) Vor fi promovate i speciile ce se regsesc în amestec natural (dup caz, paltin, brad, molid
i altele) sau alte specii valoroase din flora local (frasin, ulm), în proporii apropiate de tipul
natural, fundamental de pdure;
e) Promovarea unor compoziii diverse are drept scop cre terea biodiversitii, stabilitatea
ecosistemului, respectiv valoarea ecologic i economic a arboretelor;
f) Pentru protejarea semini urilor de concurena speciilor ierboase i arbustive se vor executa
descople iri. Se recomand ca în primii 2-3 ani de la instalare (pân la atingerea unei înlimi de
50 – 70 cm), în funcie de condiiile caracteristice fiecrui arboret, s se efectueze câte dou
descople iri pe an (la începutul i sfâr itul sezonului de vegetaie - mai/septembrie).
Lucrri de ingrijire a regenerrilor
a) Urmresc realizarea unor compoziii naturale, în completarea eforturilor de regenerare

realizate prin tierile de conservare;
b) Se vor aplica lucrri de împdurire (plantaii sau semnturi directe) a terenurilor goale, în
completarea regenerrii naturale din nucleele existente, lucrri de ajutorare a regenerrii
naturale i ingrijire a semini urilor. Tehnica de aplicare va fi asemntoare arboretelor în care
163
se reglementeaz procesul de producie, îns adaptat particularitilor structurale, impuse de

exigenele funciilor de protecie;
c) Se vor promova de asemenea speciile de subarboret.
gospodrirea inadecvat, tieri în delict, extrageri de mas lemnoas efectuate necorespunztor), fie
din cauze naturale (e.g. doborâturi de vânt, rupturi de zpad), sunt necesare msuri pentru
refacerea strii de conservare favorabil:
b) Acolo unde regenerarea natural se realizeaz greu (e.g. inelenirea terenului), se vor realiza
lucrri de ajutorare a regenerrii naturale;
c) Suprafeele afectate se vor împdurii prin plantaii, luând în considerare i potenialul
natural de regenerare. Se va utiliza doar material de provenien local sau din ecotipuri
identice, din speciile edificatoare;
d) Atunci când, din cauze naturale sau antropice, anumite specii ajung s domine sau s
elimine anumite specii edificatoare sau de amestec valoroase, compoziia va fi reglat prin
msuri silviculturale adecvate (în funcie de stadiul de dezvoltare): descople iri, degajri,
curiri, rrituri, tieri de regenerare, semnturi, plantaii, ajutorarea regenerrii naturale (Tudor
et al, 2009).

îndeplinesc un rol ecologic deosebit, se vor respecta cerinele specifice de conservare ale
acestora, restriciile suplimentare, precum i msurile de monitorizare, vor fi incluse în
autorizaia de exploatare;
c) În situaia p unilor împdurite (vegetaia forestier în afara fondului foretier naional),
habitatele identificate se vor include în fondul forestier naional, putând fi astfel aplicat, în mod
eficient, regimul silvic;
e) Cu ocazia punerii în valoare a masei lemnoase este recomandat efectuarea unei evaluri de
mediu, de ctre personalul silvic care s urmreasc identificarea ( i delimitarea) efectiv pe
164
teren a habitatului (atunci când într-o unitate amenajistic sunt incluse i alte tipuri de habitate),
dac se impun soluii tehnice/silvice diferite;
f) Respectarea cerinelor impuse de managementul “lemnului mort”;
forestiere;
j) Lucrrile de prevenire i combatere a duntorilor naturali vor evita, pe cât posibil aplicarea
substanelor chimice;
ocol a fost cel care a intrat în vigoare în anul 1949, în momentul actual ajungându-se la a asea
revizuire. Se poate astfel aprecia, inând cont de cele peste ase decenii de gospodrire durabil, c
meninerea integritii pdurilor i a biodiversitii naturale a fost unul din principalele obiective ale
managementului asigurat de personalul silvic, în baza amenajamentelor silvice. Acestea, departe de
a fi simple regulamente de exploatare, au încorporat cuno tine i analize pluridisciplinare. De aceea
subliniem faptul, c rolul amenajamentului este unul benefic, pentru meninerea strii favorabile de
conservare a habitatelor i speciilor i c fr reglementrile pe care le implementeaz, împreun cu
alte acte legislative ale sectorului silvic, anumite componente i conexiuni ale ecosistemelor
protejate ar fi putut fi grav perturbate.
La dezbaterile care au avut loc la conferinele de avizare a soluiilor tehnice s-a pus accentul
ca la întocmirea amenajamentului s se adopte msuri care s creeze premize pentru conservarea
biodiversitii pdurilor, din cadrul U.P. V Valea Neagr.
165
9.5. Certificarea pdurilor
Prin actualul amenajament se introduc noiuni i aspecte privind certificarea pdurilor, care
au caracter de noutate.
9.5.1. Recomandri privind certificarea pdurilor
Ideea de certificare a managementului forestier, a aprut în contextul preocuprilor

majore legate de gospodrirea pdurilor, înscriindu-se în ideea global de certificare a sistemelor i
Janeiro în 1992, s-a identificat necesitatea unei strategii de dezvoltare durabil a pdurilor din
întrega lume cu o larg consultare a tuturor factorilor interesai. Pornind de la aceast idee, în
octombrie 1993, a fost semnat acordul oficial privind lansarea FSC (Forest Stewardship Council), o
schem de certificare la care interesele economice, sociale i de mediu au drepturi egale.
FSC este o organizaie independent, neguvernamental i nonprofit, înregistrat în Mexic
ca o asociaie de membri – Association Civil. Organizaia opereaz la nivel internaional i ofer
servicii prin intermediul centrului FSC International, situat în Bonn, Germania, precum i prin
intermediul unei reele internaionale de Iniiative Naionale. FSC ofer un program de acreditare
internaional pentru organisme de certificare independente i o schem de etichetare pentru
produsele pdurii, ce serve te ca o garanie credibil c produsele provin dintr-o pdure bine
gospodrit, în conformitate cu standardele FSC, a a numitele Principii i Criterii.
audit, o organizaie independent confirm faptul c o anumit suprafa forestier este gospodarit
în conformitate cu un standard agreat.

x Principiul 1: Conformitatea cu legislaia naional i internaional i principiile FSC

x Principiul 2: Dreptul de proprietate sau folosin i responsabilitile aferente
x Principiul 3: Drepturile populaiilor indigene (neaplicabil în România)
x Principiul 4: Relaiile cu comunitile i drepturile angajailor
x Principiul 5: Beneficiile multiple ale pdurii
x Principiul 6: Impactul asupra mediului
166
x Principiul 7: Planul de management

x Principiul 8: Monitorizarea i evaluarea
x Principiul 9: Pduri cu Valoare Ridicat de Conservare
x Principiul 10: Plantaii.
bun aplicare a lor se face adaptarea acestora la condiiile specifice fiecrei ri, de ctre Iniiativele
Naionale FSC sau de ctre organismele de certificare acreditate, care deruleaz procesul de audit.
nelemnoase care provin din pdurile certificate de la sursa pân la consumator. Certificarea lanului
de custodie se refer la companiile care exploateaz, proceseaz sau comercializeaz material
lemnos certificat FSC i care doresc s eticheteze aceste produse cu numele sau eticheta FSC.
x S identifice i s controleze sursele de material lemnos atât certificat FSC cât i sursele de
x S le demonstreze clienilor c îndeplinesc cerinele FSC în ceea ce prive te controlul

x S utilizeze mrcile înregistrate i etichetele comerciale ale FSC pentru a- i promova

produsele.
În prezent, mii de companii de prelucrare i comercializare a lemnului, în special din Europa

de Vest i America de Nord, impun clienilor lor obinerea certificatului FSC, fiind interesate s
cumpere i s lucreze cu produse certificate în acest sistem. În cazul acestor companii, certificarea
reprezint o dovad pentru clienii lor i pentru publicul larg ca lemnul provine din pduri bine
gospodrite.
x Aplicarea pentru certificare: certificarea este un proces voluntar i poate fi demarat numai
la cererea companiei. Lista organismelor de certificare acreditate FSC se regse te pe site-
ul Asociaiei pentru Certificare Forestier (www.certificareforestiera.ro).
x Pre-evaluarea: are drept scop familarizarea companiei cu cerinele standardului de

certificare i identificarea de ctre auditor a conformitilor i neconformitilor cu
standardul.
167
x Evaluarea principal: reprezint vizita organismului de certificare în urma cruia se

colecteaz informaii suficiente pentru a determina acordarea sau neacordarea de ctre
organismul de certificare a certificatului FSC.
x Acordarea certificatului: certificatul este acordat cu condiia îndeplinirii cerinelor

standardului, pe o perioad de 5 ani.
x Monitorizarea: dup acordarea certificatului se fac vizite de monitorizare anuale.
x Re-certificarea: o nou re-evaluare se deruleaz înainte de expirarea certificatului, pentru a

se pstra statutul de certificare, rezultând în eliberarea unui nou certificat.
consumatorilor, comunitilor locale, muncitorilor i organizaiilor neguvernamentale cu specific de
mediu sau social.
x Îmbuntirea sistemelor de management, incluzând aici mecanismele de planificare,

x Îmbuntirea proceselor de gestiune a firmei i a eticii de afaceri;
x Firmele pot rspunde la cererea de produse de origine controlat
x Îmbuntirea proceselor productive.
168
Un motiv în plus pentru certificare îl reprezint cel economico-financiar. Pe lâng accesul pe

piee noi sau meninerea pe cele deja existente, uneori companiile pot beneficia i de preuri mai
mari pentru produsele ce poart sigla FSC. În ce msur i cu câte procente va avea loc aceast
cre tere nu poate fi decis decât de piaa liber, cea care dicteaz preul. De reinut îns c acest
lucru nu se întâmpl foarte des, ci doar acolo unde cererea este foarte mare.

Deci, pdurile cu valoare ridicat de conservare sunt acele pduri care au o importan
critic din perspectiva protejrii mediului, a conservrii biodiversitii i a valorilor culturale i
religioase ale comunitilor locale.
Conceptul de „pduri cu valoare ridicat de conservare (PVRC)“ a fost definit prima dat de
Forest Stewardship Council (www.fsc.org) i se regse te în cadrul principiului nr. 9 din standardul
de certificare FSC, publicat prima dat în anul 1999. Considerat separat de certificare forestier,
acest concept s-a dovedit a fi un mod efectiv de a dovedi sau verifica managementul responsabil al
resurselor forestiere (gestionarea durabil a pdurilor). Ca urmare, el este folosit independent în
multe domenii, cum ar fi: conservarea i gestionarea resurselor naturale, elaborarea politicilor de
achiziii în cadrul companiilor care prelucreaz i valorific produse forestiere i chiar în elaborarea
politicilor ageniilor guvernamentale.
ecosisteme rare;
resurse etc.
Pdurile cu valori ridicate de conservare trebuie gestionate astfel încât s se menin i chiar
s creasc valorile ridicate de conservare identificate în cuprinsul acestora.
169

• VRC 1 - Suprafee forestiere care conin zone cu biodiversitate ridicat de importan
global, local sau regional cu urmtoarele subcategorii:
- VRC1.1 - Arii protejate
- VRC1.2 - Specii ameninate, periclitate i endemice
- VRC1.3 - Utilizarea sezonal critic
• VRC 2 - Suprafee forestiere extinse de importan global, regional sau naional.
• VRC 3 - Suprafee forestiere care sunt localizate în/sau conin ecosisteme rare, ameninate
sau periclitate.
• VRC 4 - Suprafee forestiere care asigur servicii de baz in situaii critice cu urmtoarele
subcategorii:
- VRC 4.1 - Pduri de importan deosebit pentru surse unice de ap potabil, bazine
hidrografice i captri de ap
- VRC 4.2 - Pduri critice pentru controlul procesului de eroziune
- VRC 4.3 - Zone forestiere cu impact critic asupra terenurilor agricole sau piscicole
• VRC 5 - Suprafee forestiere ce satisfac nevoi de baz pentru comunitile locale
• VRC 6 - Suprafee forestiere a cror valoare este esenial pentru pstrarea identitii
culturale a unei comuniti sau a unei zone.
9.6.3. Pduri cu valoare ridicat de conservare în cuprinsul unitii de producie
În cuprinsul U.P. V Valea Neagr exist arborete certificate ca pduri cu valoare ridicat de
conservare, deoarece O.S. Firiza este certificat din punct de vedere al managementului forestier.
Tabel 9.6.3.1
Grupa i
Supraf. Subcateg.
(ha) VRC
funcional
Complexe de pduri cuprinzând rariti de
20NN1 1,34 - - 3 A.1 arbori, tufriuri i mlatini oligotrofe i
eutrofe;
Planta ii forestiere instalate pe terenuri
31D 0,42 1-2A1C M 4 2.D
degradate
Planta ii forestiere instalate pe terenuri
31E 0,33 1-2A4F1C M 4 2.D
degradate
59F 26,01 1-2A3H5R M 3 D Ecosisteme forestiere cu caracter primar
84C 23,18 1-2A3HR M 3 D Ecosisteme forestiere cu caracter primar
90D 10,97 1-3R5R1C M 3 D Ecosisteme forestiere cu caracter primar
Total 62,25 * * * * *
170

I CONSTRUCII SILVICE
10.1. Instalaii de transport
10.1.1. Instalaii de transport permanente existente
Unitatea de producie V Valea Neagr este deservit de un drum public, 7 drumuri forestiere
i un drum de exploatare a altor sectoare dup cum urmeaz:
Tabel 10.1.1.1.
Lungime -km-
În perimetrul
terenurilor În afara
Suprafaa Volumul
Indicativ Denumirea cu destinaie perimetrului
deservit deservit
drum drumului forestier terenurilor Total
-ha- -m3-
proprietate cu destinaie
public a forestier
statului
Drumuri existente
Drumuri publice
DP005 Firiza – Valea Neagr – Izvoare 1,20 8,24 9,44 730,98 32659
Total D.P. 1,20 8,24 9,44 730,98 32659
Drumuri de exploatare a altor sectoare
DE001 Joloboade Mare 1,30 2,42 3,72 173,45 6486
Total D.E. 1,30 2,42 3,72 173,45 6486
Drumuri forestiere
FE038 DAF ROSTOSUICA - 2,64 2,64 369,16 17741
FE039 DAF TRESTIA CREANGA - 0,68 0,68 158,57 17733
FE040 DAF VL. VALAULUI - 1,85 1,85 202,35 6395
FE041 DAF SUBIGNIS III - 0,85 0,85 36,55 1873
FE042 DAF BAII – RAMIFICATIE =
- 5,32 5,32 323,81 5383
3,2 KM
FE043 DAF JOLOBOADE - 1,06 1,06 189,30 19317
FE044 DAF VL. JILIPULUI - 2,20 2,20 229,94 17002
Total F.E. - 14,60 14,60 1509,68 85444
Total drumuri existente 2,50 25,26 27,76 2067,21 124589
Drumuri proiectate
FP001 Trestia - 2,23 2,23 93,32 3120
Total F.P. - 2,23 2,23 93,32 3120
Drumuri necesare
FN006 Valea Pestilor - 2,00 2,00 107,37 2269
Legatur Valea Baii – Valea
FN007 - 1,00 1,00 39,30 345
Valaului
FN008 Valea Brezelor - 1,00 1,00 113,09 992
Total F.N. - 4,00 4,00 259,76 3606
TOTAL GENERAL 2,50 31,49 33,99 2767,19 131315
În prezent unitatea de producie dispune de o reea de drumuri în lungime total de 27,76 km

(drumuri forestiere).
171
Pe lâng drumurile permanente prezentate anterior, în interiorul pdurii se mai gsesc o serie
de drumuri nepermanente (drumuri de pmânt) care pot fi utilizate pentru nevoile de recoltare, ele
fiind nepietruite. Aceste drumuri nu s-au luat în calculul indicelui de densitate a instalaiilor de
transport.
10.1.2. Accesibilitatea fondului de producie i a posibilitii

Tabel 10.1.2.1.
Accesibilitatea la sfâritul
Specificri Accesibilitatea actual (%)
deceniului (%)
Accesibilitatea total 84 91
-secundare 84 90
-conservare 59 62
-igien 83 93
Accesibilitatea medie –km- 0.72 0.59
Accesibilitatea fondului forestier cu o distan de colectare de pân la 1,2 km este asigurat

în proporie de 84% iar a posibilitii în proporie de 90%. Accesibilitatea medie este de 0,72 km.
Deoarece un procent de 16% din suprafaa fondului forestier proprietate public a statului este
inaccesibil, s-au propus a se construi 3 drumuri forestiere. Pentru accesibilizarea întregii suprafee a
U.P. V Valea Neagr a fost proiectat înc un drum.
Dac aceste drumuri vor fi construite accesibilitatea va crete la 91%.
Densitatea reelei instalaiilor de transport
Densitatea actual a reelei instalaiilor de transport este de 9,89 m/ ha ( 27,76 km /2806,02 ha).
172
174
10.1.3. Corespondena între situaia real din teren i evidenele contabile ale O.S. Firiza
În tabelul de mai jos este prezentat o situaie comparativ între situaia din teren i evidenele contabile ale ocolului silvic în ce prive te drumurile
forestiere.
Tabel 10.1.3.1.
Amenajament Eviden a O.S.Firiza (fi a individual a mijlocului fix, registrul numerelor de inventar al mijloacelor fixe)
L imea
Nr. Amplasa- Lungi- Supra- Anul Lungi- Supra- Punctderacordare Panta Cate-
Nr. de inventar plat- Punctfinaldrum u.a.princare Lucrride
crt. Indicativ ment Denumirea me fa a Denumirea drii în mea fa a lare eauaexistent maxi- gorie
formei U.P./u.a./borna trecedrumul art
U.P./u.a. -km- -ha- folosin km- -ha- U.P./u.a./borna m drum
R.N.P. M.F.P. -m-
0 1 2 3 4 5 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
DAF DAF V/6B/în * * * *
1 FE 038 V/93D ROSTO- 2.64 1.58 ROSTO- 29362 2627 1982 * * * apropierea V/11/b12
SUICA SUICA b 25
DAF DAF * * * *
TRESTIA TRESTIA
2 FE 039 V/94D 0.68 0.41 29438 2632 1961 0.70 * 0.42 V/27A/b42 V/31A/b49
CREAN- CREAN-
GA GA
DAF VL. DAF VL. * * * *
3 FE 040 V/95D VALA- 1.85 1.11 VALA- 29541 2640 1967 1.90 * 1.14 V/35A/b55 V/39A
ULUI ULUI
DAF DAF * * * *
4 FE041 V/96D SUBIGNIS 0.85 0.51 SUBIGNIS 29416 2631 1979 * * * V/39A V/51C
III III
DAF BAII – DAF BAII – * * * *
RAMIFICA- RAMIFICA
5 FE042 V/97D 5.32 3.19 29544 148380 2002 3,2 * * V/61A V/51A
TIE = 3,2 TIE = 3,2
KM KM
DAF DAF V/86A/în * * * *
6 FE043 V/98D JOLOBOA- 1.06 0.64 JOLOBOA- 29186 2609 1972 * * * V/92A/b153 apropierea
DE DE b 143
DAF VL. DAF VL. * * * *
7 FE044 V/99D 2.20 1.32 29486 2636 1971 * * * V/92C V/87B
JILIPULUI JILIPULUI
Total 14.60 8.76 * * * * 2.60 * 1.56 * * * * * *
173
Dup cum se poate observa, în eviden ele contabile ale O.S. Firiza nu exist date ce privesc
parcelele prin care trec drumurile, panta categoria drumurilor i lucrrile de art.
Drumurile forestiere au fost msurate de ctre proiectant, iar în actualul amenajament, între
punctul de racordare a drumurilor forestiere la re eaua existent, punctul final al drumurilor,
precum i traseul acestora se constat mici diferen e între datelor primite de la ocolul silvic
msurtorile fiind confruntate i cu ortofotoplanurile, iar lungimea drumurilor a fost determinat
prin tehnologia G.I.S i utilizarea imaginilor aeriene recente (ortofotoplanuri).

Inventarul mijloacelor fixe de
Amenajamentul silvic domeniul public al
Nr. la O.S. Firiza
statului, la 06.09.2010
crt
Indicativ Denumirea Nr. N.r.
u.a Denumuirea Denumirea
drum drumului forestier M.F inventor
DRUM
1 93D FE 038 DAF ROSTOSUICA 29362 DAF ROSTOSUICA 2627 FORESTIER
ROSTO
DRUM
DAF TRESTIA DAF TRESTIA
2 94D FE 039 29438 2632 FORESTIER
CREANGA CREANGA
TREST
DRUM
DAF VL.
3 95D FE 040 29541 DAF VL. VALAULUI 2640 FORESTIER
VALAULUI
VL. VA
DRUM
4 96D FE041 DAF SUBIGNIS III 29416 DAF SUBIGNIS III 2631 FORESTIER
SUBIG
DAF BAII – DAF BAII –
DAF BAII
5 97D FE042 RAMIFICATIE = 3,2 29544 RAMIFICATIE = 3,2 148380
RAMF. 3,2 KM
KM KM
DRUM
6 98D FE043 DAF JOLOBOADE 29186 DAF JOLOBOADE 2609 FORESTIER
JOLOB
DRUM
7 99D FE044 DAF VL. JILIPULUI 29486 DAF VL. JILIPULUI 2636 FORESTIER
VL. JI

corespund cu denumirile înregistrate în evidenele R.N.P., la date complementare fiind înscris
atât denumirea din eveden ele ocolului, cât i cea din eviden ele Ministerului Finan elor Publice.
Adoptarea tehnologiilor de recoltare a lemnului are la baz în primul rând caracteristicile

de pant ale terenului i pe cele ale tratamentelor de aplicat. În condiiile de teren specifice unitii
de producie în studiu, pentru scosul i apropiatul materialului lemnos se vor folosi tractoarele, iar
în locurile cu înclinare mare se vor folosi atelaje hipo.
174
Indiferent de mijloacele folosite, atenia principal va fi acordat ocrotirii semini urilor

utilizabile instalate, evitrii rnirii arborilor de viitor i degradrii solului.
adoptarea unor tehnologii adecvate de recoltare, colectare i transport a lemnului. În acest sens se
vor respecta cu strictee prevederile cuprinse în “Normele tehnice pentru alegerea i aplicarea
tratamentelor” i cele privind punerea în valoare a masei lemnoase.
În scopul protejrii semini urilor ce vor crea viitorul arboret, a arborilor rma i pe picior i
a solului se vor avea în vedere urmtoarele considerente:
la emiterea autorizaiei de exploatare s se pun accent pe materializarea în teren a limitelor
parchetului, a zonelor regenerate i a cilor de scos-apropiat a materialului lemnos cu indicarea
întregului traseu de parcurs pân la baza de colectare;
s se stabileasc corect epocile i termenele de tiere i scoatere a materialului lemnos;
pentru fiecare parchet se va preciza tehnologia de exploatare în raport cu tratamentul fixat;
doborârea arborilor s se fac în afara ochiurilor cu semini utilizabil, evitându-se zdrelirea
arborilor rma i pe picior;
colectarea arborilor ce se exploateaz s se fac cu tractorul sau cu atelaje sub form de
arbori secionai în trunchiuri i catarge, fiind interzis colectarea arborilor întregi;
colectarea materialului s se fac numai pe traseele stabilite cu ocazia predrii parchetelor
spre exploatare;
la terminarea lucrrilor de exploatare este obligatorie evacuarea în totalitate a materialului
lemnos i curirea integral, corespunztoare a parchetului;
reprimirea parchetului se va face în mod obligatoriu la termenele i în condiiile stabilite prin
autorizaia de exploatare.
Exploatarea lemnului sub form de trunchiuri i catarge
Aceast tehnologie presupune extragerea pieselor de lungime mare, rezultate prin curarea
de crci a arborilor doborâi. Trunchiul este partea din arborele de foioase cuprins între seciunea
rezultat la doborâre i seciunea de sub prima crac groas, având lungimea, la vârsta de
exploatabilitate, mai mare de 12 m. Catargul este partea din arborele de r inoase cuprins între
seciunile de doborât i de tiere (înlturare) a vârfului.
Metoda const în doborârea i curarea manual a crcilor, urmat de secionarea vârfului
sau a trunchiului la un anumit diametru minim, urmat de tragerea pieselor astfel rezultate în tblii
în cadrul parchetului sau al platformei primare spre fasonare în sortimente de lemn brut. Odat
175
fasonate, aceste sortimente pot fi sortate i transportate la locul de încrcare în camioane, pe

categorii.
Metoda nu este folosit în cazul crângurilor, datorit caracteristicilor dimensionale i
calitative ale lemnului care nu permit obinerea de trunchiuri din care s se poat fasona sortimente
de lemn brut.

x raionalizarea utilizrii tractoarelor;
x extinderea instalaiilor cu cablu ca utilaje de baz;
x dezvoltarea unor reele optime de transport pentru a reduce distanele de colectare;
x folosirea atelajelor în tandem cu utilaje performante care realizeaz colectarea lemnului în
arboretele tinere;
x aplicarea metodelor de exploatare în sortimente cu lungimi reduse („Shortwood Harvesting
System”) i a tehnologiei („Forwarding”).
2014).
x stabilirea unui ritm optim al interveniilor în arboret în scopul asigurrii unei perioade
suficient de lungi pentru regenerare i a unei rate a cre terii în volum i calitate a arborilor
rma i (interven iile dese cresc riscul producerii prejudiciilor);
x minimizarea prejudiciilor asupra arboretului rmas sau asupra mediului su de dezvoltare;
x minimizarea limii cilor de colectare i a suprafe ei pe care se desf oar;
x desf urarea activit ii în condi ii favorabile de munc prin adaptarea tehnologic la
starea terenului i a vremii;
x proiectarea lucrrilor trebuie s includ variante alternative pentru condi ii diferite de
lucru pe aceea i suprafa exploatat;
x reducerea presiunii asupra solului prin folosirea unor sisteme de rulare cu pneuri de joas
presiune i/sau suprafa mare de contact;
x instruirea corespunztoare a muncitorilor i a coordonatorilor activit ilor de exploatare; în
multe situa ii muncitorii forestieri sunt slab pregti i i insuficient plti i, ceea ce duce la un
176
impact negativ asupra mediului i la pierderi economice; sunt necesare programe de

instruire a personalului de toate gradele pentru îmbunt irea condi iilor de munc,
programe în care s se implice i comunit ile locale din care provine for a de munc;
x asigurarea echipamentului de protecie i a mecanismelor i utilajelor cu caracteristici
ergonomice îmbuntite; cheltuielile indirecte suplimentare în cazul unor accidente de
munc pot fi de pân la 6 ori mai mari decât costurile directe de exploatare i acestea se
repercuteaz asupra modului de realizare a unor opera ii de remediere a prejudiciilor sau
asupra posibilit ilor de investi ie în instruire i în dotare tehnic modern;
x realizarea i întreinerea corespunztoare a drumurilor forestiere prin: asigurarea unui
profil adaptat zonei, între inerea permanent a stratului de uzur i a sistemului de scurgere
a apelor din precipita ii, evitarea colectrii prin târâre sau semitârâre pe drumurile auto
forestiere;
x doborârea direcionat a arborilor, inându̺se cont i de modul de realizare a colectrii;
în situa ia adunatului cu cablul de sarcin prin târâre (trolii independente sau montate pe
asiul tractorului forestier) este preferabil o direc ionare a cderii oblic în raport cu calea
de apropiat;
x amplasarea corect a suprafeelor de depozitare (platforme primare); este preferabil s se
utilizeze marginea drumului pe o lungime mai mare decât s se creeze o singur suprafa
x evaluarea postexploatare este deosebit de important atât pentru firma de exploatare cât i
pentru administratorul suprafe ei de pdure pentru c pot fi stabilite msuri de îmbunt ire
a activit ii de exploatare; aceast evaluare include i cuantificarea daunelor asupra
arboretului i solului în costuri de remediere, precum i analiza productivit ii realizate în
condi iile aplicrii colectrii cu impact redus;
x reabilitarea terenului degradat în urma colectrii lemnului i remedierea prejudiciilor
asupra arboretului afectat prin impactul negativ al unor opera ii de exploatare este
obligatorie;
x colectarea cu impact redus determin costuri mai mari (cu aproximativ 20%), din cauza
activit ii de proiectare i organizare care implic timp i efort în plus fa de sistemul
conven ional.
ecologice superioare. Funicularele, forwarderele, skidderele pot lucra foarte bine în mod
individual, dar pot genera productiviti spectaculoase cu o reducere proporional a impactului
asupra solului dac sunt folosite în mod integrat. Prin mod integrat de lucru se înelege asocierea
177
optim a utilajelor pentru exploatarea în condiii specifice de teren i masa lemnoas de extras din
pdure (Dima 2013). Lucrul integrat se justific cu atât mai mult cu cât infrastructura de drumuri
este cu mult sub optimul necesar dar i de calitate proast, iar accesibilitatea fondului forestier
naional acoper doar 65% din pdurile noastre, fiind chiar mai mic în zona arboretelor
exploatabile.
Acest concept benefic atât din punct de vedere economic dar i ecologic se bazeaz pe
urmtoarele:
x Introducerea pe scar larg a funicularelor mai ales c sunt utilaje ecologice. Funicularele
moderne cu grupuri de acionare puternice i cu crucioare ce pot transporta pân la 4 tone
de sarcin este o soluie ce se preteaz condiiilor din România (Ionacu et al 1999). Aceste
utilaje pot fi folosite la adunat mas lemnoas în tandem cu atelaje sau trolii independente,
dar cu precdere la scos i apropiat pân la distana de 1000 m unde pot realiza o
x Transportul în aval al lemnului trebuie realizat cu skiddere moderne de mare capacitate,
care s poat fi folosite i la colectarea lemnului de pe poalele versanilor prin operaia de
scos i apropiat (www.irum.ro) i care conform experimentelor pot ajunge la o
productivitate de 1000 mc/lun. Folosirea numai a acestora, la productivitatea funicularelor
de mai sus într-o sptmân, drumul de acces la platforma primar este înfundat cu lemn i
lucrul înceteaz din cauza crerii de locuri înguste în tandemul utilajelor neprevizionate s
lucreze integrat. Alternativa la skiddere în mare cot parte o constituie forwarderele de 12,
14 sau 18 tone, capacitate care s transporte lemnul suspendat în platforma primar (Pulkki
2013). Productivitile atinse în România de acest gen de utilaje în condiiile colectrii
lemnului de fag la deal i munte sunt de peste 3000 mc/lun.
x În condiiile unei producii de 2500-3000 mc/lun, în platforma primar în funcie de
natura lemnului exploatat pot fi folosite capuri processoare fie pentru r inoase, fie pentru
foioase adaptate, astfel încât lemnul s fie secionat i msurat în cel mai scurt timp. În
platforma primar, lemnul, indiferent de specie, tratament i intervenie se sorteaz în:
lemn rotund gros, lemn rotund subire, lemn de steri i crci (sortimente primare de lemn
brut). Msurarea acestui lemn în condiiile în care este sortat i secionat de ctre
processoare se face automat. Gestiunea masei lemnoase se realizeaz în platforma primar,
iar partida se descarc de gestiune în sortimentele mai sus menionate cunoscându-se
algoritmii de transformare a masei lemnoase pe picior, în materiale lemnoase fasonate,
inându-se cont de consumurile tehnologice i de eurile de punere în valoare evideniate în
procesul de exploatare (putregaiul, zoburile etc.) (Chisli 2014).
178
x Recoltarea masei lemnoase (doborât, secionat i curat de crci) se va realiza cu

fierstraiele mecanice moderne (Stihl, Husqvarna, Dolmar, Jonsered etc.). Acolo unde
condiiile de specie i relief permit, se folosesc harvesterele care realizeaz productiviti
Liniile tehnologice îmbuntite, cele permanent propuse dar neimplementate corespunztor i

datorit unor ambiguiti în norme i legislaie dar i în mecanismul capitalizrii firmelor, în
concep ia actual se bazeaz pe tractorul forwarder la apropiat spre deosebire de cele clasice care
se bazeaz doar pe tractorul skidder în procesul integral de exploatare.
Aceste linii tehnologice moderne au marele avantaj al productivitii i al caracterului ecologic
urmtoarele:
x folosirea tractorului tip skidder numai la adunat cu troliul montat pe tractor precum i la
scos prin semitârâre pe distane scurte i pe trasee dificile în interiorul parchetului;
mare decât skidderul, nu distruge traseele de coectare pe care circul, în consecin reduce
forwarder se poate deplasa i pe drumurile forestiere unde datorit strii lor sunt
impracticabile autovehiculelor de transport specializate. Deplasarea tractoarelor forwarder
în parchet, de i trebuie s se fac pe trasee amenajate mai pretenios, nu încarc costurile
de exploatare semnificativ fa de celelalte avantaje enunate mai sus;
inconvenabile tractorului, iar pe distana de apropiat care excede suprafaa parchetului se
x studiile i experimentrile întreprinse au relevat urmtoarele diferene între liniile
tehnologice bazate pe tehnica actual de lucru în exploatrile forestiere din ara noastr,
respectiv cu tractor skidder la apropiat i liniile tehnologice îmbuntite (propuse) bazate
pe tractorul forwarder la apropiat. Observaii s-au fcut pe tractoarele TAF 650 i tractorul
x cre teri de productivitate a muncii prin introducerea liniilor tehnologice îmbuntite de 20-
53%;
x productiviti ale tractorului forwarder de pân la 2 ori mai mari decât ale tractorului
179
x diminuri ale costului forei de munc prin introducerea liniilor tehnologice îmbuntite,
de 28-34% ca urmare a randamentului productiv superior i tractorului forwarder fa de
tractorul skidder;
x cheltuieli de întreinere – funcionare mc/lemn colectat la tractorul forwarder fa de
Evoluiile de la sistemul actual al tehnologiilor de exploatare la sistemele tehnologice cu
impact redus asupra mediului se realizeaz prin retehnologizare, prin lucrul realizat integrat în
exploatrile forestiere, concomitent cu reducerea impactului asupra mediului care devine o
consecin dat fiind faptul c ecologia se realizeaz în prezena unei economii puternice.
10.3. Construcii forestiere
În prezent, în cadrul unit ii de produc ie nu sunt construc ii forestiere. Deoarece

personalul de teren are domiciliul pe raza localit ilor din raza U.P., pentru deceniul urmtor nu se
propune construirea unor alte cantoane.
180

A PDURILOR
Se prezint mai jos evoluia suprafeelor pe grupe i categorii funcionale în ultimele dou
perioade de amenajare
Tabel.11.1.1.
Gr. I
categorii funcionale
TOTAL
Anul Tipul funcional
U.P.
amena- - Total
II III IV
jrii Grupa I
vechi 1H 2A 2B 3F 5G 5J 3I 1C * *
nou - 2A 2B 3H 5G 5U - 4F 1C 5R * *
2012 12,70 279,68 228,21 20,95 1,89 16,76 162,02 2058,71 2780,92 2780,92
2022 - 312,48 167,03 21,32 2,68 13,80 - 16,30 2037,89 195,69 2767,19 2767,19

suprafaa categoriilor funcionale s-a modificat datorit faptului c la actuala amenajare
a fost reanalizat zonarea func ional, conform Normelor tehnice în vigoare;
categoria funcionale 1.3I la actual amenajare s-a renun at, deoarcere sursele de poluare
nu mai exist, fapt consemnat i în procesului verbal de la conferin a I.
Categoria func ional 1H a fost încadrat greit la amenajarea trecut asfel la actuala
amenajare s-a renun at la ea.
categoriile funcionale 1.4F i 1.5R sunt categorii functionale aprute în urma reanalizri
zonrii func ionale, conform Normelor Tehnice în vigoare, inînd cont de ordinul M.A.P. nr.
766/2018;
diferen ele de suprafa dintre celelalte categorii func ionale sunt datorate msurri i
corectrii pe planurile de baz ale unor limite de subparcele, precum i a reanalizrii zonale a
unor arborete;
Se menioneaz faptul c unele arborete pot îndeplini, simultan mai multe funcii, în tabel
aprând funcia principal.
Asigurarea continuitii funcionale a pdurilor presupune în general dou aspecte: asigurarea
continuitii produciei i asigurarea continuitii proteciei. Pentru realizarea continuitii
funcionale a pdurilor au fost atribuite funcii pentru fiecare arboret, amenajamentul prevzând
modaliti specifice de gospodrire, prin care se urmre te o anumit specializare a arboretelor în
vederea asigurrii continuitii i exercitrii la maximum a funciilor atribuite.
181
Gruparea arboretelor în raport cu funciile atribuite i elurile de gospodrire urmrite s-a fcut
în cadrul a dou subuniti de producie (protecie) – S.U.P.”A” i S.U.P.”M”.
Din suprafaa total a unitii de producie de 2806,02 ha, pdurile i terenurile destinate
împduriri ocup 2767,19 ha (99%), terenurile afectate gospodririi silvice: 28,21 ha (1%). Se
consider c actuala zonare funcional a arboretelor preconizat de amenajament este
corespunztoare, asigurând continuitatea funcional precum i realizarea în bune condiii a
obiectivelor economice i sociale, prezentate în capitolul 5 al studiului.
Arboretele din S.U.P. “A” (2248,30 ha) constituie fondul productiv al unitii de producie i
vor trebui s asigure continuitatea produciei de mas lemnoas.
Condiia esenial pentru asigurarea continuitii o constituie repartiia echilibrat a
arboretelor pe clase de vârst. Acest deziderat nu este satisfcut, în prezent, mrimea claselor de
vârst fiind diferit în raport cu mrimea unei clase de vârst normale.
Prin msurile preconizate de amenajament, treptat, în viitor, se va ajunge la o situaie de
normalizare a structurii fondului forestier productiv pe clase de vârst. Totodat, în timp, vor fi
îmbuntite: compoziia arboretelor, consistena i clasa de producie, aceste elemente favorizând
cre terea produciei i productivitii pdurilor.

Indicatorii cantitativi care trebuiesc luai în considerare pentru a caracteriza dinamica

dezvoltrii fondului forestier sunt perezentai în tabelul 11.2.1.
Tabel 11.2.1.1.
4 Clasa de producie medie - II.9
5 Cre terea curent total m3 17842
6 Cre terea curent medie m3/ha 6,5
7 Cre terea curent total - fond productiv m3 14796
8 Cre terea curent medie - fond productiv m3/ha 6,6
9 Cre terea indicatoare – total m3/an 9142
10 Cre terea indicatoare - medie m3/an/ha 4,1
182
Tabel 11.2.1.1.
11 Posibilitatea de produse principale - total m3 89890
13 Posibilitatea de produse secundare - total m3 2145
Analizând datele de mai sus precum i cele din paragraful 15.1. din partea a II-a, se constat
urmtoarele aspecte:
-suprafaa pdurilor în care s-a reglementat procesul de producie lemnoas a cunoscut
valori diferite de-a lungul timpului de la 2220,73 ha în anul 2012 la 2248,30 ha.
- fondul lemnos total pe picior al arboretelor care au fcut obiectul reglementrii produciei a
cunoscut fluctuaii în raport cu mrimea suprafeei arboretelor pe clase de vârst, suprafaa
subunitilor de producie pentru care s-a reglementat procesul de producie lemnoas, fiind
influenat i de compoziia arboretelor, condiiile staionale i de vegetaie existente. La amenajarea
actual, fondul lemnos total al arboretelor din fondul de produc ie este de 741463 m3 iar volumul
mediu la hectar de 330 m3. Structura actual pe clase de vârst este dezechilibrat în raport cu
mrimea unei clase de vârst normale, a a cum se poate vedea din componena claselor de vârst
actuale (graficul II) cu clasele de vârst normale (graficul IV) din paragraful 15.2. din partea a II-a a
studiului. Mrimea consistenei pe ansamblul arboretelor în producie, are influen direct în
calculul volumului de mas lemnoas, pentru arboretele ce alctuiesc fondul productiv, la
amenajarea actual, consistena medie având valoarea de 0,78;
-cre terea curent total pentru fondul productiv a înregistrat o cretere, de la 14659 m3 la
amenajarea precedent la 14796 m3 în prezent, aceasta datorându-se modificrii suprafe ei pentru
fondul productiv de la 2220,73 la 2248,30 ha, indicele de cre tere curent fiind de 6,6 m3/an/ha la
fel ca i la amenajarea anterioar;
-posibilitatea de produse principale i cea de produse secundare au cunoscut fluctuaii de-a
lungul timpului, datorit în principal acelea i cauze, modificarea suprafeei fondului productiv, dar
i a metodologiei de calcul. Dac amenajamentul precedent a stabilit o posibilitate de produse
principale de 8000 m3/an, iar posibilitatea de produse secundare de 1825 m3/an, prin amenajamentul
actual se adopt o posibilitate de produse principale de 8989 m3/an i la secundare 2145 m3/an. Se
apreciaz c în urmtoarele decenii posibilitatea va cre te pe msura normalizrii structurii fondului
de producie.
Se prezint în cele ce urmeaz principalii indicatori calitativi ai fondului de producie:

a) Structura fondului de producie pe specii:
77FA 17MO 1CA 2ME 1BR 1PAM 1GO.
183
Se observ ponderea mare a fagului i a molidukui, actualmente fondul de producie fiind

format din arborete încadrate în S.U.P. A – codru regulat, sortimente obinuite.
În viitor, arboretele ce alctuiesc fondul productiv, vor fi conduse prin lucrri adecvate
pentru a ajunge la urmtoarea compoziie :
S.U.P. “A”: 80FA 20DT
b) Ponderea speciilor cu valoare ridicat - în condiiile staionale date acestea sunt
reprezentate de fag, molid, brad, paltin de munte i gorun.
c) Ponderea arboretelor naturale cu structuri pluriene. Nu exist în cadrul unitii de
producie arborete naturale cu structuri pluriene.
-arborete regenerate din smân……….82%
-arborete regenerate din lstari……….........%
-arborete regenerate din plantaii………..18%.
e) Suprafaa pdurilor destinate s produc lemn de calitate superioar - în cadrul U.P. V
Valea Neagr nu exist arborete încadrate în grupa a II-a funcional, categoria func ional 1A sau
sau 1B.
- clasa de producie medie a arboretelor din cadrul unitii de producie este II9 (pentru
speciile cu pondere majoritar FA–III0, MO–II4, CA–III4, BR–II2) urmând ca pe msur ce vor fi
aplicate prevederile amenajamentelor aceasta s cunoasc îmbuntiri.
-productivitate superioar………….........17 %
-productivitate mijlocie………..……...... 79%
-productivitate inferioar………..……......4%
- vitalitatea arboretelor pe ansamblul unitii de producie se prezint astfel:
-viguroas…………............ - %
-normal…………..............98 %
-slab…………….................2 %.
184
12. DIVERSE
12.1. Data intrrii în vigoare a amenajamentului.

Durata de aplicabilitate a acestuia
Prezentul amenajament intr în vigoare la 01.01.2022, are o durat de aplicabilitate de

10 ani, urmând ca revizuirea lui s se fac în anul 2031 (faza de teren).

duratei de valabilitate a amenajamentului

evidena tuturor lucrrilor ce se execut în perioada de valabilitate a amenajamentului, fie c au fost
sau nu propuse în studiu.
În evidenele anuale se vor înregistra pe baza realizrilor din anul respectiv, sprijinite pe
acte legale, urmtoarele elemente privind:
- mi cri de suprafee din fondul forestier;
- suprafaa arboretelor parcurse cu tieri de regenerare i volumul de mas lemnoas
rezultat în urma acestor tieri;
- suprafaa arboretelor slab productive parcurse cu lucrri de refacere i substituire i
volumul de mas lemnoas recoltat;
- suprafaa arboretelor parcurse cu tieri de îngrijire i volumul de mas lemnoas rezultat;
- volumul de mas lemnoas rezultat din produse accidentale precum i precomptarea lui
pe seama posibilitii de produse principale;
- suprafee efectiv realizate cu lucrri de regenerare i împduriri;
- suprafee efectiv realizate cu culturi speciale;
- realizri în dotarea cu drumuri forestiere i cldiri silvice;
La finele fiecrui an de aplicare se va face o totalizare pe U.P. a elementelor acumulabile
înregistrate în evidena anual.
Evidena decenal a aplicrii amenajamentului este un centralizator pe ani a categoriilor de
lucrri executate în U.P. unde se acumuleaz diferenele în plus sau în minus dintre cantitile
planificate i cele realizate.
185
Prezentului amenajament i se anexeaz urmtoarele hri la scara 1: 20 000:

-Harta arboretelor ;
-Harta lucrrilor de cultur i exploatare.
12.4.Colectivul de elaborare
Faza de teren:
- descrieri parcelare cu cartri staionale: – ing. Cadar Florin Ioan
- msurtori topografice - ing. Cadar Florin Ioan
- inventarieri arborete - ing. Cadar Florin Ioan
- ing. Martin Cristian Vasile
- ing. Popovici Breje Pavel
- ing Trciet Tiberius Andrei
- ing Trciet Alexandru
Faza birou: - redactarea amenajamentului – ing. Cadar Florin Ioan
Asamblri: - ing. Cadar Florin Ioan
- calcul suprafee: - ing.Achim Viorica – G.I.S. I.N.C.D.S. “Marin Drcea” Bucure ti
Îndrumare i control - ing. Achim Florin - Director tehnic i expert C.T.A.P. – I.N.C.D.S. “Marin
Drcea”
- ing. Bîrle Lucian – director staiune - S.C.D.E.P. Oradea
- ing. apo Dnu - ef proiect - S.C.D.E.P. Oradea
Colaionat: -ing.Cadar Florin Ioan
186
12.5. Bibliografie
1. Beldie, Al – Flora indicatoare din pdurile noastre, 1967

2. Carcea, F – Metoda de amenajare a pdurilor, 1972
3. Chiri, C.D., Ptr coiu, N – Extras din sistematica unitilor de baz ale tipologiei forestiere
4. Chiri, C.D. i colaboratorii – Solurile României, 1967
5. Chiri, C.D. i colaboratorii – Staiuni forestiere, 1977
6. Florescu, I, Nicolescu, N – Silvicultura, Vol. 1 i 2, ediia 1996-1998
7. Giurgiu, V – Biometria arborilor i arboretelor din România, 1972
8. Rucreanu, N, Leahu, I – Amenajarea pdurilor, 1982
9. Stnescu, V i colab. – Flora forestier lemnoas a României, Editura Ceres, 1997
10. Norme tehnice pentru amenajarea pdurilor
11. Norme tehnice pentru alegerea i aplicarea tratamentelor
12. Norme tehnice pentru îngrijirea i conducerea arboretelor
13. Academia României – Monografia geografic a R.S.R.
14. Academia României – Atlas R.S.R.
15. ICAS – Amenajamentul U.P. V Valea Neagr ediia 2012.
16. Burlui I. - Incendiile de pdure, cauze, manifestare, stingere – Ed. Lidana, Suceava, 2014.
187
PARTEA A II-A
188

SI CONSTRUCIILE FORESTIERE
189

13.1.1. Planul decenal de recoltare a produselor principale S.U.P. “A” –
codru regulat,
sortimente obi nuite
de produse principale - S.U.P. A
Tabel 13.1.1.1.1.
P Nr. de
u.a. Cons. Urg. Semini utilizabil R intervenii Felul tierii
ha +5Cr. extras
M
Tot. În dec.
Urgena I
T.progresive (împ. Sub
39 D 2.23 581 0.7 11 - 10 1 1 581
masiv)
46 D 1.74 847 0.8 11 - 10 1 1 T. rase 847
46 E 0.92 261 0.8 11 - 10 1 1 T. rase 261
59 C 0.73 229 0.5 11 - 10 1 1 T. rase 229
59 D 1.68 571 0.5 11 - 10 1 1 571
masiv)
73 E 1.03 370 0.5 11 - 10 1 1 370
masiv)
33 B 7.22 1267 0.3 15 8FA2MO 10 1 1 T.progresive (racordare) 1267
64 H 7.8 1651 0.3 15 9FA1PAM 10 1 1 T.progresive (racordare) 1651
65 B 8.57 1557 0.3 15 7FA2PAM1MO 10 1 1 T.progresive (racordare) 1557
86 A 12.25 1793 0.2 15 7FA2MO1PAM 10 1 1 T.progresive (racordare) 1793
86 E 12.22 1636 0.2 15 8FA1MO1PAM 10 1 1 T.progresive (racordare) 1636
88 A 15.89 1644 0.2 15 8FA1MO1PAM 10 1 1 T.progresive (racordare) 1644
Total 72,28 12407 X X X X X X X 12407
Urgena II
9E 3.72 926 0.4 26 7FA2BR1MO 10 1 1 T.progresive (racordare) 926
T.progresive (pun.
24 F 3.26 1092 0.6 26 8FA2MO 15 2 1 441
Lumin)
T.progresive (pun.
28 B 24.57 11233 0.6 26 4FA4MO2PAM 15 2 1 4494
Lumin)
T.progresive (pun.
29 B 4.13 1463 0.6 26 8FA2MO 15 2 1 620
Lumin)
T.progresive (pun.
30 B 8.32 3265 0.6 26 8FA2MO 15 2 1 1408
Lumin)
T.progresive (pun. Lumin
31 B 15.21 4170 0.5 26 7FA3MO 10 2 2 4170
racordare)
32 B 24.87 7134 0.5 26 5FA3MO2BR 10 2 2 7134
racordare)
T.progresive (pun.
33 C 4.6 1834 0.6 26 7FA3MO 15 2 1 739
Lumin)
65 C 2.71 671 0.4 26 8FA1PAM1MO 10 2 2 671
racordare)
T.progresive (pun.
66 A 22.54 7939 0.6 26 8FA1PAM1MO 15 2 1 3235
Lumin)
190
Tabel 13.1.1.1.1.(continuare)
P Nr. de
u.a. Cons. Urg. Semini utilizabil R intervenii Felul tierii
ha +5Cr. extras
M
Tot. În dec.
66 E 3.98 1057 0.5 26 8FA1MO1PAM 10 2 2 1057
racordare)
67 C 1.35 838 0.6 26 8FA1MO1PAM 10 1 1 T.progresive (racordare) 838
83 B 17.89 5027 0.5 26 7FA2PAM1MO 10 2 2 5027
racordare)
T.progresive (pun.
84 A 17.28 5893 0.6 26 7FA2MO1PAM 15 2 1 2423
Lumin)
T.progresive (pun.
84 D 10.9 2577 0.5 26 7FA2MO1PAM 15 2 1 1019
Lumin)
85 A 18.46 4450 0.5 26 7FA2MO1PAM 10 2 2 4450
racordare)
86 B 3.64 779 0.4 26 7FA2MO1PAM 10 2 2 779
racordare)
T.progresive (pun.
89 D 32.55 11198 0.6 27 8FA1MI1PAM 15 2 1 4534
Lumin)
T.progresive (pun.
91 F 2.55 961 0.6 27 10FA 15 2 1 423
Lumin)
Total 222,53 72507 X X X X X X X 44388
Urgena III
85 B 2.29 1360 0.8 32 5BR3MO2FA 25 3 1 T. progresive(însmânare) 408
76 A 10.05 4240 0.7 33 10FA 25 3 1 T. progresive(însmânare) 1272
76 B 34.5 13974 0.7 33 - 25 3 1 T. progresive(însmânare) 4192
82 B 9.98 3927 0.7 33 8FA2PAM 25 3 1 T. progresive(însmânare) 1178
5B 13.38 4676 0.7 34 8FA2PAM 25 3 1 T. progresive(însmânare) 1406
5C 8.45 2923 0.8 34 8FA2MO 25 3 1 T. progresive(însmânare) 877
9A 41.27 15951 0.7 34 7FA2MO1PAM 25 3 1 T. progresive(însmânare) 4782
10 A 13.01 5645 0.8 34 6BR4FA 25 3 1 T. progresive(însmânare) 1747
11 31.49 13368 0.8 34 8FA2BR 25 3 1 T. progresive(însmânare) 4039
12 A 9.94 4460 0.8 34 8FA2PAM 25 3 1 T. progresive(însmânare) 1360
29 C 24.82 13999 0.8 34 - 25 3 1 T. progresive(însmânare) 4325
86 F 1.55 711 0.8 34 10FA 25 3 1 T. progresive(însmânare) 212
Total 253,94 109453 X X X X X X X 33095
Recapitula ie pe urgen e
Urgena I
X 8.33 2859 X 11 X X X X X 2859
X 63.95 9548 X 15 X X X X X 9548
Total 72.28 12407 X X X X X X X 12407
Urgena II
X 187.43 60348 X 26 X X X X X 39431
X 35.10 12159 X 27 X X X X X 4957
Total 222.53 72507 X X X X X X X 44388
Urgena III
X 2.29 1360 X 32 X X X X X 408
X 103.4 43602 X 33 X X X X X 13084
X 148.25 64491 X 34 X X X X X 19603
Total 253.94 109453 X X X X X X X 33095
TOT.
548.75 194367 X X X X X X X 89890
GEN.
191

CODRU
% Arb. Volum 5*CR
luc.
5B FA 10.70 105 3 60 3519 235 3754 T.PROGRESIVE(insamintare) 1314

GO 1.34 105 3 40 415 20 435 INGRIJIREA SEMINTISULUI 87
4 0.7 10 13.38 105 3 59 4376 300 4676 1406 30
Compozitie tel 7F A 2PAM 1DT
CA 1.69 105 4 40 575 20 595 INGRIJIREA SEMINTISULUI 595
MO 0.85 105 3 85 135 20 155 22
PAM 0.85 105 3 80 152 5 157 22
4 0.8 8 8.45 105 3 66 2738 185 2923 877 30
9A FA 4.13 40 3 65 1362 145 1507 T.PROGRESIVE(insamintare) 15
4 0.7 6 41.27 105 3 74 14981 970 15951 4782 30
Semintis natural 7FA 2MO 1PAM / 5 ani 0.1S mixt
9E FA 3.72 120 3 85 926 926 T.PROGRESIVE(racordare) 926
4 0.4 12 3.72 120 3 85 926 926 ÎMPD. cu FA,BR,MO,PAM pe 1,12 HA 926 100
Compozitie tel 6F A 2BR 1MO 1PAM
Semintis natural 7FA 1MO 2BR /10 ani 0.7S mixt
BR 1.30 105 3 90 325 40 365 120
4 0.8 7 13.01 105 3 75 5295 350 5645 1747 31
Compozitie tel 7F A 2BR 1DT
Semintis natural 6B R 4FA / 5 ani 0.1S mixt
11 FA 28.34 105 3 70 11494 710 12204 T.PROGRESIVE(insamintare) 4027
4 0.8 9 31.49 105 3 69 12533 835 13368 4039 30
Compozitie tel 7F A 1MO 1PAM 1BR
Semintis natural 8FA 2BR / 5 ani 0.2S mixt
4 0.8 5 9.94 105 3 74 4195 265 4460 1360 30
Compozitie tel 7F A 2PAM 1DT
4 0.8 7 17.72 105 3 74 6964 470 7434 2261 30
192

CODRU
% Arb. Volum 5*CR
luc.
24 F FA 0.33 50 3 65 124 10 134 T.PROGRESIVE(punere lumina) 1

MO 0.33 130 3 85 39 5 44 19
PAM 0.33 130 3 55 33 33 33
4 0.6 20 3.26 130 3 73 1047 45 1092 441 40
28 B MO 17.20 105 2 95 7224 370 7594 T.PROGRESIVE(punere lumina) 3038
4 0.6 12 24.57 105 2 88 10738 495 11233 4494 40
Semintis natural 4FA 4MO 2PAM / 5 ani 0.5S mixt
29 B FA 3.31 115 3 75 1099 55 1154 T.PROGRESIVE(punere lumina) 508
FA 0.41 40 3 60 74 10 84 13
4 0.6 6 4.13 115 3 74 1388 75 1463 620 42
MO 14.89 105 2 95 7769 435 8204 AJUTORAREA REG NATURALE 2707
FA 7.45 105 3 75 4691 185 4876 1609
4 0.8 11 24.82 105 2 86 13279 720 13999 4325 31
30 B FA 4.99 115 3 75 1814 80 1894 T.PROGRESIVE(punere lumina) 985
FA 2.50 40 2 65 324 95 419 4
4 0.6 6 8.32 115 3 73 3070 195 3265 1408 43
31 B FA 10.65 115 3 75 2829 145 2974 T.PROGRESIVE(p lum.,rac) 2974
FA 3.04 50 3 65 624 75 699 ÎMPDURIRI cu FA,PAM pe 4,56 HA 699
4 0.5 8 15.21 115 3 74 3925 245 4170 4170 100
32 B FA 2.49 50 3 60 746 60 806 T.PROGRESIVE(p lum.,rac) 806
4 0.5 9 24.87 115 3 75 6764 370 7134 7134 100
Compozitie tel 5F A 3MO 1BR 1PAM
Semintis natural 5FA 3MO 2BR /10 ani 0.7S mixt
4 0.3 8 7.22 115 3 75 1207 60 1267 1267 100
193

CODRU
% Arb. Volum 5*CR
luc.

FA 0.46 40 3 60 143 15 158 2
4 0.6 11 4.60 115 3 78 1744 90 1834 739 40
39 D MO 2.01 40 3 50 435 100 535 T.PROGRESIVE IMPAD SUB MASIV 535
46 D MO 1.57 70 3 50 708 70 778 T.RASE,IMPADURIRI 778
FA 0.17 60 3 50 64 5 69 INGRIJIREA CULTURILOR 69
4 0.8 16 1.74 70 3 50 772 75 847 847 100
46 E MO 0.55 40 4 50 141 25 166 T.RASE,IMPADURIRI 166
4 0.8 15 0.92 40 4 58 221 40 261 261 100
59 C MO 0.58 80 2 80 162 15 177 T.RASE,IMPADURIRI 177
4 0.5 8 0.73 80 2 78 209 20 229 229 100
59 D MO 1.51 80 2 80 486 45 531 T.PROGRESIVE IMPAD SUB MASIV 531
4 0.5 12 1.68 80 2 79 521 50 571 ÎMPDURIRI cu FA,MO,DT pe 1,68 HA 571 100
64 H FA 4.68 150 3 75 920 20 940 T.PROGRESIVE(racordare) 940
FA 3.12 120 3 75 686 25 711 CURATIRI 711
4 0.3 4 7.80 150 3 75 1606 45 1651 ÎMPDURIRI cu PAM pe 0,79 HA 1651 100
Semintis natural 9FA 1PAM /15 ani 0.9S mixt
DEGAJARI
Semintis natural 7FA 2PAM 1MO /15 ani 0.7S mixt
DEGAJARI
4 0.6 8 22.54 125 2 83 7529 410 7939 3235 41
194

CODRU
% Arb. Volum 5*CR
luc.
66 E FA 2.79 140 3 75 673 20 693 T.PROGRESIVE(p lum.,rac) 693

DEGAJARI
Semintis natural 8FA 1MO 1PAM /10 ani 0.6S mixt
67 C FA 1.35 130 2 75 838 838 T.PROGRESIVE(racordare) 838
DEGAJARI
4 0.6 6 1.35 130 2 75 838 838 ÎMPDURIRI cu FA,MO,PAM pe 0,40 HA 838 100
73 E MO 0.93 80 2 80 293 25 318 T.PROGRESIVE IMPAD SUB MASIV 318
FA 0.10 80 3 70 52 52 AJUTORAREA REG NATURALE 52
4 0.5 13 1.03 80 2 79 345 25 370 ÎMPDURIRI cu FA,MO,DT pe 1,03 HA 370 100
AJUTORAREA REG NATURALE
4 0.7 1 10.05 105 3 75 4020 220 4240 1272 30
Compozitie tel 8F A 2DT
4 0.7 1 34.50 105 3 70 13214 760 13974 4192 30
PAM 1.00 105 3 75 309 5 314 AJUTORAREA REG NATURALE 94
4 0.7 7 9.98 105 3 80 3722 205 3927 1178 30
83 B FA 8.94 150 2 70 2308 90 2398 T.PROGRESIVE(p lum.,rac)IMPAD 2398
FA 1.79 40 3 60 304 45 349 DEGAJARI 349
MO 1.73 115 3 85 536 25 561 213
PAM 1.73 115 3 70 363 10 373 142
ME 1.73 115 3 65 553 10 563 563
4 0.6 6 17.28 115 3 74 5633 260 5893 2423 41
195

CODRU
% Arb. Volum 5*CR
luc.

MO 1.09 80 3 90 153 25 178 2
PAM 1.09 115 3 80 164 5 169 73
ME 1.09 115 3 60 164 5 169 169
4 0.5 10 10.90 115 3 71 2432 145 2577 1019 40
PAM 1.85 115 3 70 332 10 342 CURATIRI 342
MO 1.85 115 3 85 203 30 233 ÎMPDURIRI cu FA,MO,DT pe 5,54 HA 233
4 0.5 6 18.46 115 3 71 4190 260 4450 4450 100
85 B MO 0.23 110 2 95 133 5 138 T.PROGRESIVE(insamintare) 41
BR 0.69 110 2 95 442 25 467 AJUTORAREA REG NATURALE 140
PAM 0.23 110 3 70 160 160 48
4 0.8 7 2.29 110 2 80 1305 55 1360 408 30
Compozitie tel 5M O 3BR 2FA
Semintis natural 5B R 2FA 3MO / 5 ani 0.2S mixt
FA 1.23 60 3 60 123 10 133 DEGAJARI 133
PAM 1.23 125 2 75 123 123 CURATIRI 123
86 B MO 1.09 115 2 80 215 15 230 T.PROGRESIVE(p lum.,rac) 230
PAM 0.36 115 3 70 58 58 DEGAJARI 58
86 E FA 11.00 125 2 75 1405 60 1465 T.PROGRESIVE(racordare) 1465
PAM 1.22 125 3 70 171 171 DEGAJARI 171
CURATIRI
86 F FA 1.23 120 3 75 543 25 568 T.PROGRESIVE(insamintare) 199
PAM 0.16 120 3 70 36 36 12
4 0.8 5 1.55 120 3 73 681 30 711 212 30
Compozitie tel 8F A 2DT
196

CODRU
% Arb. Volum 5*CR
luc.

FA 1.59 60 3 60 207 15 222 DEGAJARI 222
CURATIRI
GO 3.26 120 3 70 846 35 881 INGRIJIREA SEMINTISULUI 291
CA 3.26 120 3 65 651 35 686 DEGAJARI 686
PAM 3.26 120 3 70 618 15 633 228
4 0.6 8 32.55 120 3 70 10773 425 11198 4534 40
4 0.8 4 35.49 105 3 75 15900 885 16785 5036 30
91 F FA 2.04 160 2 65 704 25 729 T.PROGRESIVE(punere lumina) 365
4 0.6 10 2.55 160 2 67 926 35 961 423 44
197

UP A. Specii
BR 1.99 767 65 832 1.99 260
CA 4.95 1 1226 55 1281 1 4.95 1281 1
FA 466.86 85 155430 8740 164170 85 466.86 74357 84
GO 4.60 1 1261 55 1316 1 4.60 378
ME 2.82 1 717 15 732 2.82 732 1
MO 54.22 10 22122 1345 23467 12 54.22 11536 13
PAM 13.31 2 2519 50 2569 1 13.31 1346 1
B. Tratamente
Taieri progresive
BR 1.99 767 65 832 1.99 260
CA 4.95 1 1226 55 1281 1 4.95 1281 1
FA 466.17 86 155239 8715 163954 85 466.17 74141 84
GO 4.60 1 1261 55 1316 1 4.60 378
ME 2.82 1 717 15 732 2.82 732 1
MO 51.52 9 21111 1235 22346 11 51.52 10415 12
PAM 13.31 2 2519 50 2569 1 13.31 1346 1
Total 545.36 100 182840 10190 193030 99 545.36 88553 99
Taieri rase
FA 0.69 191 25 216 0.69 216
MO 2.70 1011 110 1121 1 2.70 1121 1
Total 3.39 1202 135 1337 1 3.39 1337 1
C. Gr. functionale
Gr.1 548.75 100 184042 10325 194367 100 548.75 89890 100
TOTAL 548.75 100 184042 10325 194367 100 548.75 89890 100
Codru A. Specii
BR 1.99 767 65 832 1.99 260
CA 4.95 1 1226 55 1281 1 4.95 1281 1
FA 466.86 85 155430 8740 164170 85 466.86 74357 84
GO 4.60 1 1261 55 1316 1 4.60 378
ME 2.82 1 717 15 732 2.82 732 1
MO 54.22 10 22122 1345 23467 12 54.22 11536 13
PAM 13.31 2 2519 50 2569 1 13.31 1346 1
B. Tratamente
Taieri progresive
BR 1.99 767 65 832 1.99 260
CA 4.95 1 1226 55 1281 1 4.95 1281 1
FA 466.17 86 155239 8715 163954 85 466.17 74141 84
GO 4.60 1 1261 55 1316 1 4.60 378
ME 2.82 1 717 15 732 2.82 732 1
MO 51.52 9 21111 1235 22346 11 51.52 10415 12
PAM 13.31 2 2519 50 2569 1 13.31 1346 1
Total 545.36 100 182840 10190 193030 99 545.36 88553 99
Taieri rase
FA 0.69 191 25 216 0.69 216
MO 2.70 1011 110 1121 1 2.70 1121 1
Total 3.39 1202 135 1337 1 3.39 1337 1
C. Gr. functionale
Gr.1 548.75 100 184042 10325 194367 100 548.75 89890 100
TOTAL 548.75 100 184042 10325 194367 100 548.75 89890 100
198
RECAPITULATIA POSIBILITATII DE PRODUSE PRINCIPALE

SUP:A A. Specii
BR 1.99 767 65 832 1.99 260
CA 4.95 1 1226 55 1281 1 4.95 1281 1
FA 466.86 85 155430 8740 164170 85 466.86 74357 84
GO 4.60 1 1261 55 1316 1 4.60 378
ME 2.82 1 717 15 732 2.82 732 1
MO 54.22 10 22122 1345 23467 12 54.22 11536 13
PAM 13.31 2 2519 50 2569 1 13.31 1346 1
B. Tratamente
Taieri progresive
BR 1.99 767 65 832 1.99 260
CA 4.95 1 1226 55 1281 1 4.95 1281 1
FA 466.17 86 155239 8715 163954 85 466.17 74141 84
GO 4.60 1 1261 55 1316 1 4.60 378
ME 2.82 1 717 15 732 2.82 732 1
MO 51.52 9 21111 1235 22346 11 51.52 10415 12
PAM 13.31 2 2519 50 2569 1 13.31 1346 1
Total 545.36 100 182840 10190 193030 99 545.36 88553 99
Taieri rase
FA 0.69 191 25 216 0.69 216
MO 2.70 1011 110 1121 1 2.70 1121 1
Total 3.39 1202 135 1337 1 3.39 1337 1
C. Gr. functionale
Gr.1 548.75 100 184042 10325 194367 100 548.75 89890 100
TOTAL 548.75 100 184042 10325 194367 100 548.75 89890 100
199

Elm. Varsta
func. Hm Ani Mc Mc
4D FA 5 160 3 142 147 TAIERI DE CONSERVARE 37
FA 5 95 3 125 135 INGRIJIREA SEMINTISULUI 7
2 0.95 0.5 6 160 3 267 282 44 16
Compozitie tel 8FA 1DT 1M O
10 B BR 7 100 2 3443 3643 TAIERI DE CONSERVARE 364
2 8.92 0.7 12 100 2 4433 4693 469 10
Compozitie tel 7BR 3FA
2 0.51 0.5 5 160 5 112 112 34 30
24 E FA 7 170 4 1206 1226 TAIERI DE CONSERVARE 245
2 5.22 0.5 18 170 4 1598 1633 249 15
2 4.11 0.7 15 140 4 1364 1394 138 10
Compozitie tel 7FA 2MO 1P AM
Semintis natural 7FA 2MO 1P AM / 5 ani 0.2S mixt
30 C MO 10 100 2 1603 1678 TAIERI DE CONSERVARE 168
2 3.13 0.6 12 100 2 1603 1678 168 10
Compozitie tel 8MO 1FA 1P AM
Semintis natural 8MO 1PAM 1 FA / 5 ani 0.2S mixt
32 C MO 8 105 2 674 704 TAIERI DE CONSERVARE 106
2 1.41 0.7 14 105 2 791 826 124 15
Compozitie tel 8MO 2FA
Semintis natural 5MO 5FA /10 ani 0.3S mixt
MO 1 70 4 26 26
2 1.11 0.4 6 170 4 220 225 112 50
Compozitie tel 9FA 1MO
2 4.93 0.4 7 170 3 1168 1198 598 50
2 3.88 0.5 3 170 3 1102 1132 226 20
200

Elm. Varsta
func. Hm Ani Mc Mc
FA 2 50 3 290 350 7
2 12.08 0.5 5 170 3 3141 3291 656 20
Compozitie tel 7FA 1MO 1P AM 1DT
Semintis natural 8FA 1PAM 1 MO / 5 ani 0.4S mixt
PAM 1 170 2 32 32 6
2 1.59 0.6 13 180 3 561 591 54 9
Compozitie tel 9FA 1PAM
59 F FA 1 180 3 1144 1169 TAIERI DE CONSERVARE 1052
FA 3 70 3 1821 2081 21
2 26.01 0.7 16 130 3 8739 9244 1133 12
61 A CA 8 85 3 773 838 TAIERI DE CONSERVARE 101
FA 1 140 3 156 161 71
2 4.47 0.7 1 85 3 1077 1162 174 15
2 5.77 0.7 2 110 3 2118 2218 266 12
64 G FA 10 140 3 231 236 TAIERI DE CONSERVARE 118
2 0.97 0.4 3 140 3 231 236 118 50
66 G FA 10 125 2 640 665 TAIERI DE CONSERVARE 67
2 1.32 0.7 2 125 2 640 665 67 10
FA 2 70 2 493 548 11
2 8.21 0.6 2 160 2 3260 3395 714 21
FA 3 70 3 1623 1853 185
201

Elm. Varsta
func. Hm Ani Mc Mc
2 23.18 0.7 15 180 3 7488 7883 978 12
FA 3 75 3 757 847 8
2 10.97 0.6 12 130 3 3423 3593 404 11
92 A CA 6 140 3 1989 2064 TAIERI DE CONSERVARE 413
2 12.28 0.7 2 140 3 4027 4152 559 13
FA 3 85 3 640 695 21
2 7.62 0.6 34 120 3 2576 2706 535 20
202
13.1.3.1. RECAPITULATIA TAIERILOR DE CONSERVARE PE SPECII


Specia
ha mc mc % mc
FA 126.93 41399 43324 15 6662
MO 4.37 2303 2408 11 274
CA 10.94 2762 2902 18 514
BR 6.24 3443 3643 10 364
PAM 0.16 32 32 19 6
TOTAL 148.64 49939 52309 15 7820
203

DE001 75 F 1.58 10 0.9 57 10 1 1.58 17 73 C 0.87 15 1.0 26 1 0.87 3
75 C 0.59 15 1.0 31 1 0.59 3
75 E 13.64 20 1.0 983 1 13.64 96
75 F 1.58 10 0.9 57 1 1.58 7
Total drum 1.58 10 0.9 57 10 1.58 17 16.68 19 1.0 1097 16.68 109 112.22 896 1022
Total cat. drum 1.58 10 0.9 57 10 1.58 17 16.68 19 1.0 1097 16.68 109 112.22 896 1022
DP005 5A 4.94 25 0.9 514 36 1 4.94 91 20 C 1.03 25 0.9 49 1 1.03 6 65 B 8.57 140
20 B 0.38 40 0.9 91 5 1 0.38 12 20 E 0.72 25 0.9 38 1 0.72 4 65 C 2.71 140
20 C 1.03 25 0.9 49 6 1 1.03 10 64 A 2.81 15 1.0 135 1 2.81 21 66 E 3.98 140
20 E 0.72 25 0.9 38 5 1 0.72 5 64 D 1.00 20 1.0 104 1 1.00 17 67 C 1.35 130
22 C 1.14 40 0.9 266 13 1 1.14 32 64 F 1.67 20 1.0 92 1 1.67 15 67 D 3.66 10
23 A 40.51 65 0.9 13652 369 1 40.51 1550 64 H 7.80 150 0.3 1606 1 7.80 80
23 E 7.01 55 0.9 2607 77 1 7.01 269 65 A 2.00 20 1.0 148 1 2.00 24
26 A 9.72 65 0.9 3033 96 1 9.72 281 66 D 6.25 20 1.0 419 1 6.25 52
26 B 16.98 60 0.9 7353 197 1 16.98 664
27 A 6.13 55 0.9 2366 78 1 6.13 218
32 A 10.21 40 0.9 1633 85 1 10.21 267
33 A 11.18 70 0.9 5903 126 1 11.18 389
33 D 20.09 55 0.9 6509 245 1 20.09 616
34 A 17.47 70 0.9 9469 206 1 17.47 627
35 A 26.03 70 0.9 14472 294 1 26.03 1274
45 C 0.15 40 0.9 63 2 1 0.15 5
45 D 0.13 40 0.9 52 2 2 0.26 9
52 C 3.41 45 0.9 1156 44 1 3.41 178
57 C 1.72 45 0.9 511 21 1 1.72 49
58 C 0.57 45 0.9 185 7 1 0.57 17

62 A 3.89 35 1.0 914 54 1 3.89 127
64 C 1.03 55 0.9 338 11 1 1.03 24
64 D 1.00 20 1.0 104 9 1 1.00 21
64 F 1.67 20 1.0 92 11 1 1.67 20
65 A 2.00 20 1.0 148 12 1 2.00 29
66 B 3.09 40 0.9 497 28 1 3.09 80
66 C 4.69 40 0.9 755 42 1 4.69 123 204
205
206


DP005 66 D 6.25 20 1.0 419 41 1 6.25 91
66 F 1.78 40 1.0 392 18 1 1.78 60
67 B 4.53 40 0.9 897 40 1 4.53 142
Total drum 209.45 56 0.9 74478 2180 209.58 7280 23.28 63 0.8 2591 23.28 219 20.27 116 389.38 3395 10894
Total cat. drum 209.45 56 0.9 74478 2180 209.58 7280 23.28 63 0.8 2591 23.28 219 20.27 116 389.38 3395 10894
FE038 7C 0.14 45 0.9 30 1 1 0.14 3 7A 3.46 15 0.9 97 1 3.46 9
9F 1.79 25 1.0 243 20 1 1.79 51
13 E 0.89 25 1.0 134 10 1 0.89 21
19 C 0.19 40 0.9 45 2 1 0.19 3
Total drum 3.01 27 1.0 452 33 3.01 78 3.46 15 0.9 97 3.46 9 236.62 2070 2157
FE039 27 B 30.13 55 0.9 10396 341 1 30.13 1209
28 A 4.93 55 0.9 1455 50 1 4.93 203
28 D 7.45 55 0.9 2496 79 1 7.45 229
29 A 2.78 55 0.9 776 30 1 2.78 89
29 E 2.84 55 0.9 744 30 1 2.84 106
30 A 0.98 55 0.9 230 9 1 0.98 31
31 A 12.52 55 0.9 3693 141 1 12.52 439
Total drum 61.63 55 0.9 19790 680 61.63 2306 12.65 104 2410
FE040 35 C 10.18 35 1.0 2128 113 1 10.18 289 35 B 5.25 20 0.9 195 1 5.25 30
36 A 7.41 25 1.0 615 65 1 7.41 134 36 A 7.41 25 1.0 615 1 7.41 93
36 B 14.83 40 1.0 3070 182 1 14.83 517 37 A 45.53 20 1.0 4142 1 45.53 829
37 A 45.53 20 1.0 4142 313 1 45.53 684 38 A 18.55 20 1.0 1354 1 18.55 271
38 A 18.55 20 1.0 1354 122 1 18.55 236
38 E 5.05 40 0.9 844 52 1 5.05 142
41 A 35.88 70 0.9 20595 401 1 35.88 1353

41 D 1.86 40 0.9 596 22 1 1.86 69
Total drum 139.29 37 1.0 33344 1270 139.29 3424 76.74 20 1.0 6306 76.74 1223 47.89 812 5459
FE041 39 C 13.48 40 0.9 2157 149 1 13.48 374
40 B 4.97 40 0.9 1114 62 1 4.97 183
50 C 1.57 40 0.9 401 16 1 1.57 59
Total drum 20.02 40 0.9 3672 227 20.02 616 2.22 20 636
FE042 57 E 1.25 25 0.9 223 14 1 1.25 33 56 B 3.38 5 1.0 7 1 3.38 1 56 B 3.38 5
58 D 5.74 50 0.9 2428 73 1 5.74 222 56 D 1.73
205 5 0.9 2 1 1.73 56 D 1.73 5

FE042 58 E 1.39 35 0.9 434 17 1 1.39 54 59 B 1.39 20 1.0 92 1 1.39 9
59 B 1.39 20 1.0 92 12 1 1.39 20
59 J 1.77 25 1.0 266 21 1 1.77 38
60 A 1.52 50 0.9 435 19 1 1.52 42
60 C 3.18 50 0.9 1434 40 1 3.18 128
61 C 0.43 45 0.9 111 6 1 0.43 12
Total drum 16.67 42 0.9 5423 202 16.67 549 6.50 8 1.0 101 6.50 10 5.11 5 266.52 2293 2852
FE043 90 C 10.31 40 0.9 2041 92 1 10.31 325 84 B 7.53 20 1.0 467 1 7.53 101 86 A 12.25 125
91 C 2.68 45 0.9 794 28 1 2.68 91 85 A 18.46 115 0.5 4190 1 18.46 209 86 E 12.22 125
86 A 12.25 125 0.2 1728 1 12.25 86
86 D 1.25 20 1.0 93 1 1.25 11
86 E 12.22 125 0.2 1576 1 12.22 79
91 B 18.70 20 1.0 1103 1 18.70 221
Total drum 12.99 41 0.9 2835 120 12.99 416 70.41 81 0.6 9157 70.41 707 24.47 125 5.79 47 1170
FE044 83 C 2.41 25 0.9 434 26 1 2.41 69 87 A 32.53 15 1.0 683 2 65.06 367 83 B 17.89 150
87 B 8.26 45 0.9 2313 92 1 8.26 358 88 A 15.89 140 0.2 1589 1 15.89 79 86 B 3.64 115
88 B 0.47 35 1.0 129 6 1 0.47 19 88 C 9.52 25 1.0 886 1 9.52 53 88 A 15.89 140
88 C 9.52 25 1.0 886 94 1 9.52 207 88 E 5.88 20 1.0 482 1 5.88 47 89 D 32.55 120
88 D 0.19 35 0.9 47 3 1 0.19 4 89 B 7.35 20 1.0 434 1 7.35 69
89 A 2.22 50 0.9 626 24 1 2.22 74 91 E 10.26 20 1.0 883 1 10.26 65
89 C 1.07 50 0.9 333 11 1 1.07 37
91 A 2.47 45 0.9 722 32 1 2.47 86
91 D 1.51 45 0.9 417 19 1 1.51 61
92 C 3.58 35 0.9 806 46 1 3.58 67
92 D 3.61 35 0.9 812 46 1 3.61 145

Total drum 35.31 36 0.9 7525 399 35.31 1127 81.43 42 0.8 4957 113.96 680 69.97 132 34.66 304 2111
Total cat. drum 288.92 42 0.9 73041 2931 288.92 8516 238.54 45 0.8 20618 271.07 2629 99.55 124 606.35 5650 16795
Total grupa 499.95 48 0.9 147576 5121 500.08 15813 278.50 45 0.8 24306 311.03 2957 119.82 122 1107.95 9941 28711
FN006 45 A 2.40 40 0.9 907 35 1 2.40 109
46 B 3.82 45 0.9 1536 46 1 3.82 176
Total drum 6.22 43 0.9 2443 81 6.22 285 98.49 876 1161
FN007
Total drum 206 39.30 345 345
207
208


FN008 15 C 1.62 5
16 B 0.98 5
Total dr um 2.60 5 110.49 992 992
Total cat. drum 6.22 43 0.9 2443 81 6.22 285 2.60 5 248.28 2213 2498
FP001 23 B 8.79 60 0.9 3631 91 1 8.79 284 24 G 7.44 5
23 D 1.00 60 0.9 444 11 1 1.00 40
23 F 0.89 60 0.9 267 9 1 0.89 21
24 A 0.68 60 0.9 278 7 1 0.68 20
24 B 1.20 60 0.9 294 8 1 1.20 26
24 C 16.46 60 0.9 5794 183 1 16.46 534
24 D 22.15 60 0.9 7155 204 1 22.15 815
25 A 2.08 55 0.9 437 16 1 2.08 59
25 B 7.62 65 0.9 3589 80 1 7.62 238
25 C 7.75 70 0.8 2379 59 1 7.75 159
25 D 8.27 65 0.9 2564 64 1 8.27 200
Total dr um 76.89 62 0.9 26832 732 76.89 2396 7.44 5 2396
Total cat. drum 76.89 62 0.9 26832 732 76.89 2396 7.44 5 2396
Total grupa 83.11 60 0.9 29275 813 83.11 2681 10.04 5 248.28 2213 4894
Total UP 583.06 52 0.9 176851 5934 583.19 18494 278.50 45 0.8 24306 311.03 2957 129.86 114 1356.23 12154 33605
207


Pos. dec. Ha 18494 Mc
583.19 311.03 Ha 2957 Mc 129.86 Ha 1356.23 Ha 12154 Mc 33605 Mc
FA 7024 Mc 1813 Mc 9904 Mc 18741 Mc
MO 9401 Mc 473 Mc 1537 Mc 11411 Mc
CA 458 Mc 51 Mc 292 Mc 801 Mc
ME 271 Mc 231 Mc 247 Mc 749 Mc
BR 490 Mc 177 Mc 58 Mc 725 Mc
PAM 158 Mc 181 Mc 52 Mc 391 Mc
GO 308 Mc 2 Mc 310 Mc
DR 352 Mc 2 Mc 3 Mc 357 Mc
DT 32 Mc 2 Mc 29 Mc 63 Mc
A FA 4870 Mc 1813 Mc 8287 Mc 14970 Mc
MO 8291 Mc 473 Mc 1164 Mc 9928 Mc
ME 271 Mc 231 Mc 189 Mc 691 Mc
PAM 131 Mc 181 Mc 51 Mc 363 Mc
CA 258 Mc 51 Mc 168 Mc 477 Mc
BR 447 Mc 177 Mc 58 Mc 682 Mc
GO 170 Mc 170 Mc
PLT 27 Mc 30 Mc 57 Mc
DR 257Mc 2 Mc 1 Mc 260 Mc
DT 2Mc 2 Mc 22 Mc 26 Mc
M FA 2154 Mc 1617 Mc 3771 Mc
MO 1110 Mc 373 Mc 1483 Mc
CA 200 Mc 124 Mc 324 Mc
BR 43 Mc 43 Mc
ME 58 Mc 58 Mc
GO 138 Mc 2 Mc 140 Mc
CAS 30 Mc 7 Mc 37 Mc
DR 95 Mc 2 Mc 97 Mc
DT 27 Mc 1 Mc 28 Mc
Pos. anuala 10.91 Ha 380 Mc 259.55 Ha 218 Mc 598 Mc
208
Tabel 13.3.1
Unitatea Supraf.
Supr. de (împdu.
Nr. aco ajut. FA MO BR PAM DT
de gic Comp. sem.
ha per. regen,
pdure utilizabi ha ha ha ha ha
îngrijiri)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

u.a.: 5B, 5C, 9A, 10A, 10B, 11, 12A, 13A, 29C, 29D, 39D, 59D, 63A, 66G, 73E, 76A, 76B, 82B, 85B, 90A;
TOTAL A.1.
Suprafaa total: 279 ha
Suprafaa de parcurs anual:5,58 ha
A.2.1. Receparea semin i urilor i tineretului vtmat
u.a.: 4D, 5B, 5C, 9E, 11, 19A, 23C, 24E, 24F, 28B, 29B, 29D, 30B, 31B, 32B, 32C, 33B, 33C, 35D, 37C, 38C, 39B,
55C, 59F, 61A, 65G, 65B, 65C, 66A, 66E, 67A, 67C, 83B, 84A, 84C, 85A, 86B, 89D, 90D, 91F, 92A, 92B;
Suprafaa de parcurs anual: 3,98 ha
A.2.2. Descopleirea seminiurilor
u.a.: 5B, 5C, 11, 13A, 24E, 28B, 29D, 30C, 39B, 55B, 59F, 61A, 63A, 64G, 84C, 85B, 90A, 90D, 92A, 92B
Suprafaa total:250,74 ha
Suprafaa de parcurs anual: 39,38
TOTALA.2.
Suprafaa efectiv:433,62 ha.
TOTAL A.
209
Tabel 13.3.1 (continuare)

Unitatea Tipul de Supraf.
amenajistic staiune Grupa Ind. efectiv
Formula de Specii
Supr. i tipul ecolo- de (împdu.
împdurire
aco ajut. FA MO BR PAM DT
Nr. ha de gic Comp. sem.
per. regen,
îngrijiri)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
B.1. Împduriri în terenuri goale din fondul forestier
B.1.3. Împduriri în terenuri dezgolite prin calamiti naturale ( incendii, doborâturi de vânt sau zpad, uscare, etc. i alte cauze )
7FA2PAM1DT 1,0
5.2.4.2 G.E-41
62G 1,58 70FA20PAM10DT 1,0 1,58 1,10 - - 0,32 0,16
421.2
- -
Total -
1,58 - - - 1,58 1,10 - - 0,32 0,16
B.1.3
Total -
1,58 - - - 1,58 1,10 - - 0,32 0,16
B1
B.2. Împduriri în suprafeele parcurse sau prevzute a fi parcurse cu tieri de regenerare
6FA2BR1MO1PAM 1,0
4.3.2.2 G.E-29
9E 3,72 38FA19BR10MO33PAM 0,3 1,12 0,42 0,11 0,22 0,37 -
411.4
7FA2BR1MO 0,7
7FA2MO1PAM 1,0
4.3.2.2 G.E-29
31B 15,21 67FA33PAM 0,3 4,56 3,04 - - 1,52 -
411.4
7FA3MO 0,7
5FA3MO1BR1PAM 1,0
4.4.2.0 G.E-28
32B 24,87 36FA30MO34PAM 0,3 7,46 2,72 2,25 - 2,49 -
411.4
5FA3MO2BR 0,7
7FA2MO1PAM 1,0
4.3.2.2 G.E-29
33B 7,22 47FA20MO33PAM 0,3 2,17 1,02 0,43 - 0,72 -
411.4
8FA2MO 0,7
6FA3MO1DT 1,0
4.3.2.2 G.E-29
39D 2,23 60FA30MO10DT 1,0 2,23 1,35 0,66 - - 0,22
411.4
- -
6FA3MO1DT 1,0
4.4.2.0 G.E-28
59D 1,68 60FA30MO10DT 1,0 1,68 1,00 0,51 - - 0,17
411.4
- -
8FA2PAM 1,0
5.2.4.2 G.E-41
64H 7,80 10PAM 0,1 0,79 - - - 0,79 -
421.2
9FA1PAM 0,9
7FA2PAM1MO 1,0
5.2.3.2 G.E-40
65B 8,57 70FA20PAM10MO 0,3 2,57 1,79 0,26 - 0,52 -
423.1
8FA1PAM1MO 0,7
7FA2PAM1MO 1,0
5.2.3.2 G.E-40
65C 2,71 47FA43PAM10MO 0,3 0,81 0,38 0,08 - 0,35 -
423.1
8FA1PAM1MO 0,7
7FA2MO1PAM 1,0
5.2.3.2 G.E-40
66E 3,98 47FA43MO10PAM 0,3 1,20 0,56 0,52 - 0,12 -
423.1
8FA1MO1PAM 0,7
7FA2MO1PAM 1,0
5.2.4.3 G.E-38
67C 1,35 45FA45MO10PAM 0,3 0,40 0,18 0,18 - 0,04 -
421.1
8FA1MO1PAM 0,7
6FA3MO1DT 1,0
4.4.2.0 G.E-28
73E 1,03 60FA30MO10DT 1,0 1,03 0,63 0,30 - - 0,10
411.4
- -
6FA3PAM1MO 1,0
5.2.4.3 G.E-38
83B 17,89 36FA53PAM11MO 0,3 5,37 1,96 0,54 - 2,87 -
421.1
7FA2PAM1MO 0,7
7FA2MO1PAM 1,0
4.3.2.2 G.E-29
85A 18,46 70FA20MO10DT 0,3 5,54 3,86 1,12 - 0,56 -
411.4
7FA2MO1PAM 0,7
210

Unitatea Supraf.
amenajistic staiune Grupa Ind. efectiv
Formula de Specii
Supr. i tipul ecolo- de (împdu.
împdurire
aco ajut. FA MO BR PAM DT
de gic Comp. sem.
Nr. ha pdure per. regen,
utilizabi ha ha ha ha ha
îngrijiri)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
7FA2MO1PAM 1,0
5.2.4.3 G.E-38
86A 12,25 7FA20MO10PAM 0,2 2,45 1,70 0,50 - 0,25 -
421.1
7FA2MO1PAM 0,8
5FA4MO1PAM 1,0
5.2.4.3 G.E-38
86B 3,64 28FA39MO33PAM 0,3 1,09 0,31 0,42 - 0,36 -
421.1
6FA4MO 0,7
7FA2MO1PAM 1,0
5.2.4.3 G.E-38
86E 12,22 47FA43MO10PAM 0,3 3,67 1,73 1,58 - 0,36 -
421.1
8FA1MO1PAM 0,7
7FA2MO1PAM 1,0
5.2.3.2 G.E-40
88A 15,89 47FA43MO10PAM 0,3 4,77 2,22 2,07 - 0,48 -
423.1
8FA1MO1PAM 0,7
Total
160,72 - - 48,91 24,87 11,53 0,22 11,80 0,49
B.2.3
Total
160,72 48,91 24,87 11,53 0,22 11,80 0,49
B2
B.3. Împduriri în suprafe e parcurse sau propuse a fi parcurse cu teiri de înlocuire a areboretelor necorespunztoare
B.3.4. Împduriri pentru ameliorarea comopozi iei i consisten ei (dup reconstruc ie ecologic)
7FA2MO1DT 1,0
4.3.2.2
46D 1,74 G.E-29 70FA20MO10DT 1,0 1,74 1,06 0,51 - - 0,17
411.4
- -
7FA2MO1DT 1,0
4.3.2.2
46E 0,92 G.E-29 70FA20MO1DT 1,0 0,92 0,65 0,18 - - 0,09
411.4
- -
7FA2MO1DT 1,0
4.4.2.0
59C 0,73 G.E-28 70FA20MO10DT 1,0 0,73 0,52 0,14 - - 0,07
411.4
- -
Total
3,39 - - 3,39 2,23 0,83 - - 0,33
B.3.4
Total
3,39 - - 3,39 2,23 0,83 - - 0,33
B.3
Total B 165,69 53,88 28,20 12,36 0,22 12,12 0,98
C.1. Completri în arboretele tinere existente
7MO2FA1PAM 1,0
5.2.4.3 G.E-38
15C 1,62 72MO18FA10PAM 0,4 0,65 0,12 0,47 - 0,06 -
421.1
7MO2FA1PAM 0,6
6MO2FA1BR1PAM 1,0
4.3.2.2 G.E-29
16B 0,98 59MO21FA10BR10PAM 0,4 0,39 0,08 0,23 0,04 0,04
411.4
6MO2FA1BR1MO 0,6
6MO2FA1BR1PAM 1,0
4.3.2.2 G.E-29
24G 7,44 70MO20FA10PAM 0,4 2,80 0,56 1,96 - 0,28 -
411.4
5MO2FA2BR1PAM 0,6
7FA2PAM1DT 1,0
4.3.2.2 G.E-29
67D 3,66 66FA34DT 0,4 1,10 0,73 0,37
411.4
8FA2PAM 0,6
Total
13,70 - - - - 4,94 1,49 2,66 0,04 0,38 0,37
C1
Total B 165,69 53,88 28,20 12,36 0,22 12,12 0,98
C.2. (20% din total B) 10,77 5,64 2047 0,04 2,42 0,20
Total C - - - - 15,71 7,13 5,13 0,08 2,80 0,57
211

Unitatea Supraf.
staiune Formula de Specii
Supr. Grupa de (împdu.
i tipul împdurire
Nr. ecologic aco ajut. FA MO BR PAM DT
de Comp. sem.
ha per. regen,
îngrijiri)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
D.1. Îngrijirea culturilor tinere existente
u.a: 15C, 16B, 24G;
Suprafa a total: 10,04 ha;
Suprafa a efectiv:60,24 ha;
Suprafa a anual:6,02 ha;
D.2. Îngrijirea culturilor tinere nou create (plantaii care se vor executa în dec. I)
u.a.: 9E, 31B, 32B, 33B, 39D, 46D, 46E, 59C, 59D, 62G, 64H, 65B, 65C, 66E, 67C, 73E, 83B, 85A, 86A, 86B, 86E, 88A;
Suprafa a anual: 32,33 HA
TOTAL D.
Suprafa a anual: 38,35
Recapitulaie
A1 279,00 Lucrri de ajutorare a regenerrii naturale 55,80 - - - - -
A2 736,28 Lucrri de îngrijire a regenerrii naturale 433,62 - - - - -
Total A 1015,28 - 489,42 - - - - -
B1 1,58 Împduriri în terenuri goale din fondul forestier 1,58 1,10 - - 0,32 0,16
B2 160,72 Împduriri în suprafee parcurse sau
48,91 24,87 11,53 0,22 11,80 0,49
B3 3,39 prevzute a fi parcurse cu tieri de înlocuire a 3,39 2,23 0,83 0,33
Total B 165,69 - 53,88 28,20 12,36 0,22 12,12 0,98
C. Completri în arborete care nu au închis starea de masiv
C1 13,70 - 4,94 1,49 2,66 0,04 0,38 0,37
C2 165,69 - 10,77 5,64 2,47 0,04 2,42 0,20
Total
179,39 - 15,71 7,13 5,13 0,08 2,80 0,57
C
ha 69,59 35,33 17,49 0,30 14,92 1,55
% 100 51 25 - 22 2
Necesar de puiei (mii buci /ha) 5 5 5 5 5 5
Total necesar de puiei (mii buci) 347,95 176,65 87,45 1,5 74,60 7,75
- Împduriri în terenuri goale din fondul forestier B1;
-Împduriri în suprafee parcurse cu tieri de refacere B3;
-Împduriri în suprafee parcurse cu tieiri de regenerare B2;
-Completri în arborete tinere existente C1;
-Îngrijirea culturilor tinere nou create D1
Aceast ordine este orientativ, urmând ca la aplicare, organele silvice s in cont da starea fiecrui arboret în parte.
212
Cu ocazia Conferin ei a II-a de amenajare au fost analizate compozi iile pentru terenurile
care urmeaz a fi împdurite i nu au fost constatate aspecte care contravin normelor tehnice în
vigoare.
Suprafe ele prevzute a se împduri sunt suprafe e estimate de proiectant, iar ocolul silvic va
putea executa regenerarea artificial în func ie de ponderea regenerrii naturale la momentul
respectiv. De asemenea, la u.a.-urile la care norma tehnic nr. 1 prevede, în funcie de formaia
forestier i situaia terenului de împdurit, mai multe scheme de împdurire respectiv mai multe
variante privind numrul de puiei/ha, ocolul silvic va opta pentru una din situaiile prevzute de
Suprafaa efectiv de împdurit va fi suprafaa maxim ce se va împduri (excepie unitile
amenajistice în care au fost propuse tieri rase, care se vor împduri pe toat suprafaa). Luând în
considerare procesul de regenerare natural, ocolul silvic va împduri diferena de suprafa pe care
nu s-a instalat semini ul natural.
Lucrrile de ajutorare a regenerrii naturale, lucrrile de îngrijire a regenerrii naturale,
lucrrile de regenerare, completrile i lucrrile de îngrijire a culturilor vor fi efectuate în func ie de
evolu ia concret a situa iilor din teren, suprafeele pe care se vor executa în perioada de aplicare a
actualului amenajament putând diferi de suprafeele din tabel.
213

Unitatea de producie V Valea Neagr este deservit de un drum public, un drum de

exploatare al altor sectoare i de 7 drumuri forestiere, prezentate în tabelul urmtor:
214

DE001 72 73 A 73 B 73 C 73 D 74 75 A 75 B 75 C 75 D 75 E 75 F 76 A 76 B 76 C
DE TOTAL CAT 15 UA 173.45 HA
DP005 4A 4B 4C 4D 4E 4F 4G 5A 5B 5C 6A 6B 6C 6D 20 A
20 B 20 C 20 D 20 E 20 F 21 A 22 A 22 B 22 C 23 A 23 E 26 A 26 B 27 A 32 A
32 B 32 C 32 D 33 A 33 B 33 C 33 D 34 A 34 B 35 A 42 A 42 B 43 44 A 44 B
44 C 45 B 45 C 45 D 49 B 49 C 49 D 49 E 52 A 52 B 52 C 52 D 52 E 53 A 53 B
53 C 57 A 57 B 57 C 57 D 58 A 58 C 62 A 62 B 62 C 62 D 62 E 62 F 62 G 63 A
63 B 63 C 63 D 63 E 64 A 64 B 64 C 64 D 64 E 64 F 64 G 64 H 65 A 65 B 65 C
66 A 66 B 66 C 66 D 66 E 66 F 66 G 67 A 67 B 67 C 67 D
DP TOTAL CAT 101 UA 730.98 HA
FE038 7A 7B 7C 8A 8B 8C 8D 9A 9B 9C 9D 9E 9F 10 A 10 B
10 C 11 12 A 12 B 12 C 13 A 13 B 13 C 13 D 13 E 17 A 17 B 18 A 19 A 19 B
19 C 19 D 19 E 19 F 19 G
FE039 27 B 27 C 28 A 28 B 28 C 28 D 28 E 29 A 29 B 29 C 29 D 29 E 30 A 30 B 30 C
31 A 31 B 31 C 31 D 31 E
FE040 35 B 35 C 35 D 36 A 36 B 37 A 37 B 37 C 38 A 38 B 38 C 38 D 38 E 38 F 39 A
40 A 40 C 40 D 41 A 41 B 41 C 41 D 41 E
FE041 39 B 39 C 39 D 39 E 40 B 50 C
FE042 51 A 51 C 51 D 54 A 54 B 55 A 55 B 55 C 56 A 56 B 56 C 56 D 57 E 58 B 58 D
58 E 58 F 58 G 59 A 59 B 59 C 59 D 59 E 59 F 59 G 59 H 59 I 59 J 59 K 60 A
60 B 60 C 60 D 61 A 61 B 61 C 73 E
FE043 84 A 84 B 84 C 84 D 85 A 85 B 86 A 86 C 86 D 86 E 90 A 90 B 90 C 90 D 91 B
91 C
FE044 82 A 82 B 83 A 83 B 83 C 86 B 86 F 87 A 87 B 88 A 88 B 88 C 88 D 88 E 89 A
89 B 89 C 89 D 91 A 91 D 91 E 91 F 92 A 92 B 92 C 92 D
FN006 45 A 46 A 46 B 46 C 46 D 46 E 47 A 47 B 47 C 47 D 48 A 48 B 49 A
FN007 50 A 50 B 50 D 51 B
FN008 14 15 A 15 B 15 C 15 D 16 A 16 B
FP001 23 B 23 C 23 D 23 F 24 A 24 B 24 C 24 D 24 E 24 F 24 G 25 A 25 B 25 C 25 D
FP TOTAL CAT 15 UA 93.32 HA
215
La actuala amenajare s-a propus construirea unui singur drum forestier în deceniul urmtor.
Tabel 14.1.2.1.
Lungime mc/an/
drumului Denumirea drumului deserv. Prod. Prod. T. Tieri de Total
(km) km
FN006 Valea Pestilor 2,00 107,37 111 29 - 88 228 114
Legatur Valea Baii –
FN007 1,00 39,30 - - - 35 35 35
Valea Valaului
FN008 Valea Brezelor 1,00 113,09 - - - 99 99 99
TOTAL - 4,00 259,76 111 29 - 222 362 91
Drumurile auto forestiere necesare, cu lungimea de 4,00 km, accesibilizeaz 7% din

suprafa a pdurilor i terenurilor destinate împduririi i 3% din volumul total posibil de recoltat.
Ocolul silvic, în baza unor studii care s fundamenteze eficien a economic a acestor
investi ii, va propune msuri concrete de accesibilizare integral a fondului forestier.
În raza U.P. V Valea Neagr nu sunt construc ii silvice

Deoarece personalul de teren are condiii de cazare în localitile existente din raza unit ii
de produc ie, pentru deceniul urmtor nu se propune construirea altor cldiri.
216

217
Suprafaa
Proporia speciilor Vârsta
Anul Terenuri de medie
Denumirea
ame- împdurit
(U.P.) Total Pduri
naj- Alte terenuri din Consis-
(S.G.)
rii fond forestier Clasa de producie tena
ha medie
0 1 2 3 4 5 6
U.P. V Valea 17,3 68FA 15DT 9DR 6CA 1DM 33
1962 3293,0 3266,8
Neagr - II6 II3 II1 III6 I8 0,92
U.P. V Valea 56,9 72FA 8MO 8ME 2DR 1GO 6DT 3DM 45
1972 3318,9 3179,7
Neagr - II8 I9 II6 II0 II7 II8 II4 0,84
U.P. V Valea 0,8 69FA12MO9ME3CA1GO1BR2DM2DT1DR 52
1982 3318,9 3132,2
Neagr - II9 II5 III2 III6 II9 II5 III1 III0 III0 0,83
U.P. V Valea - 68FA 12MO 10ME 3CA 3GO 1DT 2DR 2DM 57
1891,2 1891,2
Neagr SUP ,,A” - II9 II4 II0 II3 III1 II6 II0 III0 0,81
U.P. V Valea - 74FA 12MO 6CA 4ME 4DR 1DT 80
1992 1437,4 1437,4
Neagr SUP ,,M” - III0 II4 III3 II7 II7 0,80
50,40 73FA 12MO 7ME 4CA 1PLT 1BR 1DT 1DR 60
TOTAL U.P. 3379,0 3328,6
- II9 II4 III0 III3 III0 II0 III1 II5 0,81
U.P. V Valea - 74FA 14MO 5ME 3CA 1BR 1DR 2DT 78
2712,4 2712,4
NeagrSUP ,,A” - II9 II4 III0 III6 II0 II4 II7 0,84
U.P. V Valea - 79FA 10MO 6CA 3ME 1BR 1DT 80
2002 609,3 609,3
Neagr SUP ,,M” - III2 II7 III7 III0 II0 II3 0,80
- 75FA 13MO 4ME 3CA1BR1PLT1DR2DT 68
TOTAL U.P. 3373,5 3321,7
11,80 III0 II4 III0 III6 II0 III2 II4 II7 0,78
U.P. V Valea - 74FA 16MO 4ME 2CA 1BR 1PAM 1DR 1DT 73
2220,73 2220,73
Neagr SUP ,,A” - II9 II3 III1 III0 II3 II4 II0 III2 0,75
U.P. V Valea - 74FA 14MO 7CA 2ME 1GO 1BR 1DR 81
2012 560,19 560,19
Neagr SUP ,,M” - III2 II6 III5 III1 III0 II0 II6 0,76
- 74FA 16MO 4ME 3CA 1BR 1PAM 1DR 74
TOTAL U.P. 2819,30 2780,92
38,38 III0 II3 III1 III4 II2 II5 II2 0,75
U.P. V Valea - 77FA 17MO 2ME 1PAM 1CA 1BR 1GO 78
2248,30 2248,30
Neagr SUP ,,A” - II9 II4 III0 II8 III4 II2 III2 0,76
U.P. V Valea - 76FA 15MO 5CA 1BR 1ME 1GO 1DR 91
2022 517,31 517,31
Neagr SUP ,,M” - III2 II6 III3 II0 III0 III0 II6 0,75
1,58 77FA 16MO 2CA 2ME 1BR 1PAM 1GO 81
TOTAL U.P. 2765,61 2765,61
38,83 III0 II4 III4 III0 II2 II8 III3 0,77
U.P. V Valea - 77FA 16MO 2ME 1PAM 1CA 1BR 1GO 1DT 80
2032 2249,88 2249,88
Neagr SUP ,,A” - II9 II3 II9 II7 III3 II1 III1 II6 0,77
U.P. V Valea - 78FA 8MO 1PAM 1CA 1BR 1GO 10DT 67
2042 2249,88 2249,88
Neagr SUP ,,A” - II7 II2 II6 III2 II1 III0 II5 0,80
U.P. V Valea - 80FA 20DT 55
el 2249,88 2249,88
Neagr SUP ,,A” - II5 II3 0,90
218

Creterea Terenuri de reîmpdurit Densita-
lemnos anual recoltat anual
curent tea ree- Indicele
total Sporul
total Produse Produse Produse Produse lei insta- de
(mii produc-
(m3) princ. m3 sec. m3 princi- secun- din care laiilor cretere
m3) tivitii
pale dare Total de trans- indica-
Volum Indicele Indicele Indicele cu ri- în arborete pdurilor
port toare
mediu de crete- de recol- de recol- noase de refcut %
m3 m3 m m3/an/ha
% % ha ha
7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
409 19940 462 4370 265 800
- - - 4,2 - -
125 6,1 1,4 1,3 57 18
616 24100 6470 993 4832 247
247,0 210,3 93,8 4,2 3,9 -
194 7,6 2,0 1,3 75 25
659 23256 523 182 365 76
124,2 99,8 80,8 4,2 4,0 -
210 7,4 1,7 1,9 70 42
494 15090 1485 4937 - -
- - - - 3,8 -
261 7,9 0,8 2,6 - -
351 9630 - - - -
- - - - - -
244 6,6 - - - -
845 24720 1485 4934 1397 3185
108,0 88,2 74,0 6,5 3,8 -
254 7,4 0,8 1,5 94 65
745 19824 4320 2101 - -
- - - - 3,6 -
274 7,3 1,6 0,6 - -
153 3786 - - - -
- - - - - -
250 6,2 - - - -
897 23610 4320 2101 4379 1637
95,3 26,5 25,5 7,8 - -
270 7,1 1,6 0,6 85 78
626 14659 8000 1825 - -
- - - - 3,53 100
282 6,6 3,6 0,8 - -
151 3485 554 467 - -
- - - - - -
270 6,2 1,0 0,8 - -
777 18144 8000 2292 7297 2017
68,85 40,41 - 9,67 - -
279 6,5 2,9 0,8 91 88
741 14796 8989 1765 - -
- - - - 4,1 -
330 6,6 4,0 0,8 - -
173 3046 782 380 - -
- - - - 5,9 -
335 5,9 1,5 0,7 - -
914 17842 11916 2145
69,59 17,79 2,23 9,9 6,5 -
331 65 4,4 0,8 - -
782 15136 9358 1492 - -
- - - 10,7 4,2 2
348 6,7 4,2 0,7 - -
826 15588 10602 2514 - -
- - - 12,1 4,3 5
367 6,9 4,7 1,1 - -
712 18490 12327 6163 - -
- - - 12,1 55,5 35
317 8,2 5,5 2,7 - -
* posibilitate SUP A + produse accidentale I
219
15.2. Grafice privind evidena structurii fondului de producie sau protecie

DINAMICA STRUCTURII ARBORETELOR PE CLASE DE VÂRST - S.U.P. “A”

Suprafaa (ha): Suprafaa (ha):
Pdure în producie – S.U.P. “A” 2220,73 Pdure în producie – S.U.P. “A” 2248,30
Terenuri destinate împduririi - Terenuri destinate împduririi 1,58
TOTAL 2220,73 TOTAL 2249,88
GRAFICUL I
.
Clasa
I II III IV V VI VII
Suprafaa
194,10 284,94 976,74 361,85 169,48
113,71 119,91
GRAFICUL II
CR

Suprafaa 429,41
207,47 166,68 655,18 559,75
1,58 118,80 111,01
GRAFICUL III
207,47
Suprafaa 598,97 166,66 650,00 511,11
115,65
GRAFICUL IV
Suprafaa 409,07 409,07 409,07 409,07 409,07 204,53
OCOLUL SILVIC: FIRIZA U.P. V VALEA NEAGR
220
PARTEA A III-A
221


16.1.2. Evidena pe u.a. a datelor complementare
16.1.3. Evidena arboretelor inventariate
222
DESCRIERE PARCELARA
DS: Maramures OS: Firiza UP: 5
4A 2.62 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 5232 TP: 4231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 90 3 0.8 508 1331 6.5

4B 12.51 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 5232 TP: 4231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2015-T.igiena
TOTAL 95 3 0.8 460 5755 6.1

4C 3.82 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 5232 TP: 4231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 95 3 0.7 371 1417 5.2

4D 0.95 HA GF: 1 - 2A 1C SUP: M TS: 5232 TP: 4231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 10 FA FA 5 IN 160 56 30 3 I .6 RN N 0.25 149 142 0.7
COMP.TEL: 8FA 1 DT 1 MO FA 5 IN 95 38 28 3 I .5 RN N 0.25 132 125 1.9

SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 160 3 0.5 281 267 2.6
223
4A Date complementare Diseminat GO,CA. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,7-0,8.
4B Date complementare Diseminat GO,CA,ME. Variaii de date taxatorice i de consisten între

0,7-0,8.
4C Date complementare Diseminat PAM,CA,ME. Variaii de date taxatorice i de consisten între

0,7-0,8.
4D Date complementare S-a extras = 60 mc. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,5-0,6.
224
DESCRIERE PARCELARA
4E 6.34 HA GF: 1 - 2A 1C SUP: M TS: 5232 TP: 4231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 95 3 0.8 570 3614 6.1

4F 1.60 HA GF: 1 - 2A 1C SUP: M TS: 5232 TP: 4231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 95 3 0.8 544 870 6.1

4G 2.00 HA GF: 1 - 5U 1C SUP: M TS: 5232 TP: 4231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 4 CAS 3 MO 2 FA 1 GO CAS 4 P 95 38 25 3 G .5 NEC N 0.32 142 284 1.0
COMP.TEL: 4CAS 3 MO 2 FA 1 GO MO 3 P 95 42 28 3 G .5 NEC N 0.24 167 334 1.8
FA 2 IN 95 36 27 3 M .6 RN N 0.16 80 160 1.2
SEM.UTIL: GO 1 P 95 36 24 3 G .5 NEC N 0.08 34 68 0.4

SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 95 3 0.8 423 846 4.4

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
225
4E Date complementare Diseminat GO,ME,CAS. Rari preexisteni de FA de 130 ani. Variaii de date
4F Date complementare Diseminat ME,BR. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,7-0,8.
4G Date complementare Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,7-0,8.

4C Date complementare Teren destinat nevoilor administraiei. In interior exist o pepinier cantonal
cu MO. Canton silvic compus din 2 camere. Stare rea. Necesit reparaii.
226
DESCRIERE PARCELARA
COMP.ACTUALA: 5 CA 3 FA 1 MO 1 PAM CA 5 IN 25 12 10 3 .1 RN N 0.45 39 193 4.1
MO 1 P 25 16 13 3 G .2 NEC N 0.09 21 104 1.1
SEM.UTIL: PAM 1 P 25 16 12 3 G .2 NEC N 0.09 11 54 0.4

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 25 3 0.9 104 514 7.5

COMP.ACTUALA: 9 FA 1 GO FA 8 IN 105 38 28 3 .6 RN N 0.56 263 3519 3.5
COMP.TEL: 7FA 2 PAM 1 DT FA 1 IN 40 20 18 3 M .5 RN N 0.07 33 442 0.7
GO 1 IN 105 30 28 3 M .5 RN S 0.07 31 415 0.3

SUBARBORET:
DATE COMPL.: Dob. destul de frecv. Roca la suprafata/0,1S
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 105 3 0.7 327 4376 4.5
AJUTORAREA REG NATURALE INGRIJIREA SEMINTISULUI
COMP.ACTUALA: 6 FA 2 CA 1 MO 1 PAM FA 1 IN 40 20 18 3 M .6 RN N 0.08 184 1555 0.8
CA 2 IN 105 32 24 4 M .5 RN N 0.16 68 575 0.5
SEM.UTIL: 8FA 2 MO 5 ani 0.2S mixt MO 1 P 105 36 27 3 G .5 NEC N 0.08 16 135 0.5
SUBARBORET: PAM 1 IN 105 36 27 3 M .5 RN N 0.08 18 152 0.1
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 105 3 0.8 324 2738 4.4
6A 6.12 HA GF: 1 - 2A 4F 1C SUP: M TS: 5232 TP: 4231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 9FA 1 CA FA 7 IN 80 34 26 3 .5 RN N 0.49 230 1408 4.3
CA 1 IN 80 26 22 4 M .5 RN N 0.07 20 122 0.3
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
10% tulpini nesanat. Alte date complement.
POL: ERZ:

TOTAL 80 3 0.7 329 2013 5.2
227
5A Date complementare Arboret ru conformat - afectat de zpad având tulpinile înclinate i strâmbe.
5B Date complementare Variaii de consisten între 0,6-0,7. Arboret afectat de doborâturi de vânt.
Roc la suprafa i grohoti .
5C Date complementare Diseminat GO,PAM. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,7-0,8.
6A Date complementare Diseminat PAM,MO. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,7-0,8.
228
DESCRIERE PARCELARA
6B 7.77 HA GF: 1 - 2A 4F 1C SUP: M TS: 5232 TP: 4231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
CA 1 IN 80 28 23 4 M .5 RN N 0.07 22 171 0.3
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.: Roca la suprafata/0,1S 20% tulpini nesanat.
POL: ERZ:

TOTAL 80 3 0.7 331 2572 5.4

6C 1.03 HA GF: 1 - 2A 1C SUP: M TS: 5231 TP: 4241 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 110 5 0.7 237 244 2.5

6D 0.57 HA GF: 1 - 2A 4F 1C SUP: M TS: 5231 TP: 4241 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 7 PI 2 FA 1 MO PI 7 P 40 18 12 4 .3 NEC N 0.49 77 44 3.4
COMP.TEL: 7PI 2 FA 1 MO FA 2 IN 40 16 10 4 M .4 RN S 0.14 15 9 1.1
MO 1 P 40 18 12 4 M .3 NEC S 0.07 15 9 0.7
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.: Roca la suprafata/0,3S Alunecare slaba
10% tulpini nesanat. Alte date complement.
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 4 0.7 107 62 5.2

DENS V O L U M CRES
6R1 0.06 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
229
6B Date complementare Diseminat MO. SC pe taluzul drumului. Variaii de date taxatorice. Spre
drumul public o suprafa de 0,03 ha regenerat cu salcâm, plop i salcie
cpreasc.
6C Date complementare Diseminat ME,MO. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,7-0,8.
6D Date complementare Diseminat ANN,SC. Sol scheletic, roc la suprafa. Variaii de date taxatorice
6R1 Date complementare Culoar pentru linie de înalt tensiune.

230
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

COMP.ACTUALA: 3 CA 3 MO 1 PAM 1 FR 2 FA CA 3 IN 15 4 4 3 M RN N 0.27 5 17 1.9
COMP.TEL: 5FA 3 MO 1 PAM 1 FR MO 3 P 15 6 5 3 M A1402 N 0.27 13 45 1.8
PAM 1 P 15 6 5 3 M A1502 N 0.09 4 14 0.2
SEM.UTIL: FR 1 P 15 4 4 3 M A1502 N 0.09 2 7 0.7

SUBARBORET: FA 2 IN 15 4 4 3 M RN N 0.18 4 14 0.6
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 15 3 0.9 28 97 5.2

COMP.ACTUALA: 7 FA 1 ME 2 CA FA 7 IN 80 30 25 3 .5 RN N 0.49 215 9036 4.3
COMP.TEL: 8FA 2 DT ME 1 IN 75 32 26 3 M .5 RN N 0.07 26 1093 0.3
CA 2 IN 75 26 22 4 M .5 RN N 0.14 41 1723 0.7
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2014-T.igiena
TOTAL 80 3 0.7 282 11852 5.3
231
6R2 Date complementare Culoar pentru linie de înalt tensiune, regenerat cu FA,CA.
6R3 Date complementare Culoar pentru linie de înalt tensiune, regenerat cu FA,CA.
7A Date complementare Diseminat SAC. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,8-1,0.
Variaii de vârst între 10-20 ani.
7B Date complementare ME rupt i czut la pmânt. Diseminat MO,FR. Variaii de date taxatorice i de
232
DESCRIERE PARCELARA
COMP.TEL: 10MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 45 4 0.9 212 30 9.7

8A 0.96 HA GF: 1 - 2A 1C SUP: M TS: 5231 TP: 4241 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 90 4 0.7 235 226 4.1

COMP.ACTUALA: 8 FA 2 ME FA 8 IN 80 34 25 3 .5 RN N 0.64 281 9489 5.6
COMP.TEL: 10FA ME 2 IN 75 36 26 3 M .5 RN N 0.16 60 2026 0.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2019-T.igiena
TOTAL 80 3 0.8 341 11515 6.2

8C 1.47 HA GF: 1 - 2A 1C SUP: M TS: 5242 TP: 4312 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 7 CA 3 FA CA 7 IN 70 28 23 3 .5 RN N 0.49 151 222 3.0
COMP.TEL: 7CA 3 FA FA 3 IN 70 26 23 3 M .5 RN N 0.21 81 119 2.0
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 70 3 0.7 232 341 5.0
233
7C Date complementare Diseminat FA,ME. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,8-1,0.
8A Date complementare Diseminat ME,CA. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,7-0,8.
8B Date complementare Diseminat TE,PAM,PLT. Variaii de date taxatorice i de consisten între

0,7-0,8.
8C Date complementare Rari preexisteni de FA de 130 ani. Stâncrie pe 20% din suprafa. Variaii de
date taxatorice i de consisten între 0,7-0,8.
234
DESCRIERE PARCELARA
8D 0.57 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 5242 TP: 4312 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
SOL: 3101 Lunca inalta plan EXPOZITIE: R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 10 FR FR 10 P 20 14 10 3 A1502 N 0.70 69 39 6.2
COMP.TEL: 10FA
SORT: FR Gros si mijl.,cherestea VARSTA EXPL.: 110 ani
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.: Inmlastinare sezoniera Alte date complement.
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 20 3 0.7 69 39 6.2

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SORT: FR Gros si mijl.,cherestea VARSTA EXPL.:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

SEM.UTIL: 7FA 2 MO 1 PAM 5 ani 0.1S mixt

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2019-T.igiena
TOTAL 105 3 0.7 363 14981 4.7
COMP.ACTUALA: 5 BR 5 FA BR 5 P 100 54 31 2 M .6 NEC N 0.35 288 726 3.2
COMP.TEL: 6BR 4 FA FA 5 IN 100 40 29 3 M .6 RN N 0.35 196 494 2.4
SORT: BR Mijlociu,celuloza,constr. VARSTA EXPL.: 120 ani
SEM.UTIL: 8BR 2 FA 5 ani 0.7S buchete

SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 100 2 0.7 484 1220 5.6
235
8D Date complementare Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,6-0,7.

8N Date complementare Teren ml tinos acoperit cu iarb i stuf.

9A Date complementare Diseminat PAM,MO,BR,CA. ME grupat spre amonte. Variaii de date

9B Date complementare Diseminat FR,MO,ME. Variaii de date taxatorice i de consisten între

0,7-0,8.
236
DESCRIERE PARCELARA
COMP.ACTUALA: 8 BR 2 FA BR 8 P 100 54 32 2 .6 NEC N 0.64 550 1991 5.9
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 100 2 0.8 635 2299 7.0

9D 5.36 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 4322 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 7 MO 2 FA 1 BR MO 7 P 100 46 33 2 .6 NEC N 0.49 418 2240 3.9
COMP.TEL: 7MO 2 FA 1 BR FA 2 IN 100 40 28 3 M .6 RN N 0.14 74 397 1.0
BR 1 P 100 48 31 2 G .6 NEC N 0.07 58 311 0.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 100 2 0.7 550 2948 5.5

9E 3.72 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 4322 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 6FA 2 BR 1 MO 1 PAM
SEM.UTIL: 7FA 1 MO 2 BR 10 ani 0.7S mixt

SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 120 3 0.4 249 926 2.0
9F 1.79 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 4322 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 7 MO 2 FA 1 PAM MO 7 P 25 12 10 3 NEC N 0.70 112 200 8.8
PAM 1 P 25 10 9 3 M NEC N 0.10 9 16 0.4
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 25 3 1.0 136 243 10.6
237
9C Date complementare Diseminat PAM,ULM,MO. Variaii de date taxatorice i de consisten între

0,7-0,8.
9D Date complementare Diseminat PAM,ULM,FR. Variaii de date taxatorice i de consisten între

0,7-0,8.
9E Date complementare S-a extras un volum de 1089 mc. Diseminat PAM. Variaii de date taxatorice
i de consisten între 0,2-0,4. Rari preexisteni de FA de 170 ani.
9F Date complementare Diseminat FR,BR. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,9-1,0.
238
DESCRIERE PARCELARA
10 A 13.01 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 4322 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 9 FA 1 BR FA 1 IN 40 22 18 3 M .4 RN N 0.08 24 312 0.8
COMP.TEL: 7FA 2 BR 1 DT FA 8 IN 105 42 29 3 .6 RN N 0.64 358 4658 4.0
BR 1 IN 105 50 29 3 M .6 RN N 0.08 25 325 0.6
SEM.UTIL: 6BR 4 FA 5 ani 0.1S mixt

SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 105 3 0.8 407 5295 5.4
10 B 8.92 HA GF: 1 - 2A 1C SUP: M TS: 4322 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 7 BR 3 FA BR 7 P 100 52 30 2 .6 NEC N 0.49 386 3443 4.5
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 100 2 0.7 497 4433 5.9
10 C 2.05 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 4322 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.: Uscare slaba 10% tulpini nesanat.
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 95 3 0.7 371 761 5.2

11 31.49 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 4322 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 7FA 1 MO 1 PAM 1 BR FA 1 IN 40 18 17 3 M .4 RN N 0.08 33 1039 0.8
SEM.UTIL: 8FA 2 BR 5 ani 0.2S mixt

SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 105 3 0.8 398 12533 5.3
239
10 A Date complementare Diseminat PAM,ME. Regenerare de BR grupat spre culmea ctre 10 A.

10 B Date complementare Diseminat MO,PAM. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,7-0,8.
10 C Date complementare Diseminat PAM,MO,BR. Variaii de date taxatorice i de consisten între

0,7-0,8.
11 Date complementare Diseminat PAM,BR. Panta variabil între 28-40o. Variaii de date taxatorice i
240
DESCRIERE PARCELARA
COMP.TEL: 7FA 2 PAM 1 DT FA 9 IN 105 38 29 3 .6 RN N 0.72 391 3887 4.5

SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 105 3 0.8 422 4195 5.3
12 B 4.54 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 4 BR 4 FA 2 MO BR 4 P 100 50 31 2 M .6 NEC N 0.32 264 1199 2.9
COMP.TEL: 4BR 4 FA 2 MO FA 4 IN 100 40 28 3 M .6 RN N 0.32 169 767 2.2
MO 2 P 100 44 31 2 M .6 NEC N 0.16 126 572 1.3
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.: 20% tulpini nesanat. Uscare slaba
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 100 2 0.8 559 2538 6.4

COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 95 3 0.8 423 6328 5.9


SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 105 3 0.8 393 6964 5.3
241
12 A Date complementare Diseminat MO,PAM,BR. Variaii de date taxatorice i de consisten între

0,7-0,8.
12 B Date complementare
12 C Date complementare Diseminat PAM,FR,BR,MO. Variaii de date taxatorice i de consisten între

0,7-0,8.
13 A Date complementare Diseminat GO,PLT,CA,ME. Mesteacnul este rupt, czut la pmânt i putred.
242
DESCRIERE PARCELARA
COMP.ACTUALA: 4 FA 3 FR 2 CA 1 ME FA 4 IN 100 38 28 3 M .5 RN N 0.32 169 720 2.2
COMP.TEL: 7FA 3 FR FR 3 P 100 38 28 2 G .5 NEC N 0.24 127 541 1.0
CA 2 IN 100 28 24 3 M .5 RN N 0.16 52 222 0.6
SEM.UTIL: ME 1 IN 80 36 26 3 M .5 RN N 0.08 30 128 0.3

SUBARBORET:
POL: ERZ:
2019-T.igiena
TOTAL 100 3 0.8 378 1611 4.1

SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 100 2 0.8 611 1766 6.2

13 D 2.95 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 4322 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 100 3 0.8 423 1248 5.4

13 E 0.89 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 7 MO 1 FA 1 PAM 1 ME MO 7 P 25 12 11 3 NEC N 0.70 129 115 8.8
PAM 1 P 25 10 9 3 M NEC N 0.10 9 8 0.4
SEM.UTIL: ME 1 IN 25 10 10 3 M RN N 0.10 7 6 0.8

SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 25 3 1.0 151 134 10.7
243
13 B Date complementare Diseminat PAM,GO,MO. Rari preexisteni de FA de 130 ani. Variaii de date
taxatorice i de consisten între 0,7-0,8. Roc la suprafa pe 0,2S.
13 C Date complementare Diseminat PAM,FR. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,7-0,8.
13 D Date complementare Diseminat PLT,ME. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,7-0,8.
13 E Date complementare Diseminat CA. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,9-1,0.
244
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

14 15.95 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 80 3 0.8 360 5742 6.7

SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 85 3 0.8 419 8590 5.8

15 B 36.56 HA GF: 1 - 2A 1C SUP: M TS: 4321 TP: 4151 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 90 4 0.8 336 12284 4.8
245

14 Date complementare Diseminat PAM,ME. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,7-0,8.
15 A Date complementare Diseminat CA,ME,MO,PLT. Variaii de date taxatorice i de consisten între

0,7-0,8.
15 B Date complementare Diseminat MO,ME. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,7-0,8.
246
DESCRIERE PARCELARA
COMP.ACTUALA: 7 MO 1 PAM 2 FA MO 7 P 5 3 NEC N 0.42 0.7
COMP.TEL: 7MO 2 FA 1 PAM PAM 1 P 5 3 M NEC N 0.06
FA 2 IN 5 3 M RN N 0.12 0.1
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.: 2020-T.rase(neurmate de impad)
LUCRARI PROP.: INGRIJIREA CULTURILOR,COMPL

TOTAL 5 3 0.6 0.8
DEGAJARI
15 D 2.17 HA GF: 1 - 2A 1C SUP: M TS: 4321 TP: 4151 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 70 4 0.7 329 714 6.7

COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 80 3 0.8 352 12429 7.0

COMP.ACTUALA: 6 MO 1 BR 1 PAM 2 FA MO 6 P 5 1 3 NEC N 0.36 1 1 0.6
COMP.TEL: 6MO 1 BR 2 FA 1 PAM BR 1 P 5 1 3 M NEC N 0.06 0.1
PAM 1 P 5 1 3 M NEC N 0.06
SEM.UTIL: FA 2 IN 5 1 3 M RN N 0.12 0.1

SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 5 3 0.6 1 1 0.8
DEGAJARI
247
15 C Date complementare S-a extras 320 mc. Uscare la arborii plantai ( MO i PAM ).
15 D Date complementare Diseminat FA,PAM. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,6-0,8.
16 A Date complementare S-a extras = 831 mc. Diseminat ME,CA,PAM,PLT,SAC. Variaii de date
16 B Date complementare S-a extras 317 mc. Diseminat SAC,ME. Variaii de vârst i înlimi.
248
DESCRIERE PARCELARA
17 A 0.86 HA GF: 1 - 2A 1C SUP: M TS: 5242 TP: 4312 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 7 CA 3 FA CA 7 IN 80 28 21 3 .5 RN N 0.49 133 114 2.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 80 3 0.7 219 188 4.4

SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2020-T.igiena
TOTAL 80 3 0.8 341 13722 6.7

COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2016-Rarituri
TOTAL 80 3 0.8 375 12101 7.0

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
249

17 B Date complementare Diseminat ME,PAM,FR,MO. Variaii de date taxatorice i de consisten între

0,7-0,8. Mesteacnul este rupt, putred i pe sol.
18 A Date complementare S-a extras 1773 mc. Diseminat CA,PAM,PLT. Variaii de date taxatorice i de
18V Date complementare Teren pentru hrama vânatului.

250
DESCRIERE PARCELARA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 80 3 0.8 311 1471 6.2

COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2015-T.igiena
TOTAL 80 3 0.8 352 12021 7.0

19 C 0.19 HA GF: 1 - 2A 1C SUP: M TS: 5232 TP: 4231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 10MO
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 3 0.9 235 45 12.7

COMP.ACTUALA: 6 FA 4 LA FA 6 IN 80 34 25 3 .5 RN N 0.42 185 43 3.7
COMP.TEL: 6FA 4 LA LA 4 P 80 42 31 2 M .5 NEC N 0.28 214 49 3.3
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2015-T.igiena
TOTAL 80 3 0.7 399 92 7.0
251
19 A Date complementare S-a extras 10 mc. Diseminat PAM,FR. Variaii de date taxatorice i de
19 B Date complementare Diseminat CA,PAM. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,7-0,8.
19 C Date complementare Diseminat FA. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,8-0,9.
19 D Date complementare
252
DESCRIERE PARCELARA
19 E 1.29 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 5242 TP: 4212 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 8 FA 2 ME FA 8 IN 80 34 25 3 .5 RN N 0.56 246 317 4.9
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 80 3 0.7 298 384 5.4

19 F 0.65 HA GF: 1 - 2A 1C SUP: M TS: 5242 TP: 4312 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 80 3 0.8 311 202 6.2

19 G 0.25 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 5242 TP: 4312 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.TEL: 8FA 2 DT CA 4 IN 80 26 21 3 M .5 RN N 0.32 87 22 1.7
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 80 3 0.8 312 78 5.9

20 A 14.43 HA GF: 1 - 2A 4F 1C SUP: M TS: 5232 TP: 4231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.: Uscare slaba 10% tulpini nesanat.
POL: ERZ:
2016-T.igiena
TOTAL 85 3 0.7 296 4271 5.5
253
19 E Date complementare Diseminat GO,CA. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,7-0,8.
19 G Date complementare
20 A Date complementare Diseminat PAM,MO,GO,FR. Variaii de date taxatorice i de consisten între

0,7-0,8.
254
DESCRIERE PARCELARA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 3 0.9 239 91 12.0

SOL: 3101 Lunca inalta ondulat EXPOZITIE: S R RE STA L MES AG TA
COMP.ACTUALA: 5 FA 4 CA 1 PAM FA 5 IN 25 8 7 3 .2 RN N 0.45 27 28 3.2
COMP.TEL: 8FA 2 PAM CA 4 IN 25 6 6 3 M .2 RN N 0.36 14 14 3.3
PAM 1 P 25 10 8 3 M .2 NEC N 0.09 7 7 0.4
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 25 3 0.9 48 49 6.9
RARITURI
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 80 3 0.8 375 8633 7.0

20 E 0.72 HA GF: 1 - 4F 1C SUP: A TS: 5232 TP: 4231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 6 FA 2 CA 2 PAM FA 6 IN 25 8 7 3 RN N 0.54 32 23 3.9
COMP.TEL: 8FA 2 PAM CA 2 IN 25 6 6 3 M RN N 0.18 7 5 1.6
PAM 2 P 25 10 8 3 M NEC N 0.18 14 10 0.7
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 25 3 0.9 53 38 6.2
RARITURI
255
20 B Date complementare Diseminat LA,PIS. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,8-1,0.
20 C Date complementare Diseminat ME,PLT,SAC. Variaii de date taxatorice i de consisten între

0,8-1,0.
20 D Date complementare S-a extras un volum de 472 mc. Diseminat ME,PLT,PAM. Variaii de date
taxatorice. ME,PLT rupt, doborât i putred la sol.
20 E Date complementare Diseminat ME,PLT. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,8-1,0.
256
DESCRIERE PARCELARA
20 F 6.55 HA GF: 1 - 2B 4F 1C SUP: M TS: 5242 TP: 4312 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 5 CA 5 FA CA 5 IN 80 26 22 3 M .5 RN N 0.35 102 668 1.9
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2016-T.igiena
TOTAL 80 3 0.7 256 1677 4.9

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
257
20N1 Date complementare Bolovni uri, frecvent alunecri de teren.

20N2 Date complementare Teren ml tinos.

20R1 Date complementare Culoar pentru linie electric de înalt tensiune plantat cu BR i MO ( inclusiv
i fostul 20F - pentru pomi de crciun ).
258
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

21 A 14.64 HA GF: 1 - 2A 4F 1C SUP: M TS: 5242 TP: 4212 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
2015-T.igiena
TOTAL 90 3 0.8 381 5578 6.1

DENS V O L U M CRES
21R 0.04 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

22 A 23.25 HA GF: 1 - 2B 4F 1C SUP: M TS: 5232 TP: 4231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 7 FA 2 ME 1 CA FA 7 IN 85 34 26 3 .5 RN N 0.56 262 6092 4.6
CA 1 IN 85 26 22 4 M .5 RN N 0.08 23 535 0.4
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.: 10% tulpini nesanat. Uscare slaba
POL: ERZ:
2016-T.igiena
TOTAL 85 3 0.8 348 8092 5.6
259
20R2 Date complementare Culoar pentru linie electric de înalt tensiune plantat cu MO.
21 A Date complementare Diseminat PAM,MO. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,7-0,8.
21R Date complementare

22 A Date complementare Diseminat PLT,MO. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,7-0,8.
260
DESCRIERE PARCELARA
22 B 0.23 HA GF: 1 - 2B 4F 1C SUP: M TS: 5242 TP: 4312 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 80 3 0.7 295 68 5.8

COMP.ACTUALA: 7 MO 1 BR 2 FA MO 7 P 40 18 15 3 .4 NEC N 0.63 181 206 8.9
COMP.TEL: 6MO 2 BR 2 FA BR 1 P 40 18 14 3 M .4 NEC N 0.09 24 27 1.2
FA 2 IN 40 16 13 3 M .4 RN N 0.18 29 33 1.8
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 40 3 0.9 234 266 11.9

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
261
22 B Date complementare Diseminat PAM,MO,ULM. Variaii de date taxatorice i de consisten între

0,7-0,8.
22 C Date complementare Diseminat ME. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,8-1,0.

22N2 Date complementare Depuneri de steril acoperit cu vegetaie forestier ( MO,CA,SAC ) inclusiv o
parte din fostul 22F regenrat cu MO.
262
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

COMP.ACTUALA: 8 FA 1 GO 1 MO FA 8 IN 65 26 22 3 .5 RN N 0.72 258 10452 7.1
COMP.TEL: 8FA 1 GO 1 MO GO 1 P 65 28 21 3 M .5 NEC N 0.09 31 1256 0.6
MO 1 P 60 32 23 2 G .5 NEC N 0.09 48 1944 1.4
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 65 3 0.9 337 13652 9.1

COMP.ACTUALA: 6 MO 3 FA 1 GO MO 6 P 60 32 23 3 .5 NEC N 0.54 288 2532 6.9
COMP.TEL: 7MO 2 FA 1 GO FA 3 IN 60 26 22 3 M .5 RN N 0.27 97 853 2.7
GO 1 P 60 24 20 3 M .5 NEC N 0.09 28 246 0.7
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 60 3 0.9 413 3631 10.3
263
22R1 Date complementare Culoar pentru linie electric de înalt tensiune, regenerat cu MO,FA,CA
inclusiv parte din 22F.
22R2 Date complementare Culoar pentru linie electric de înalt tensiune, regenerat cu MO,FA,CA
inclusiv parte din 22F.
23 A Date complementare S-a extras 1160 mc. Diseminat FR,BR,TE. Variaii de date taxatorice i de
23 B Date complementare Diseminat CA,ANN,BR,PAM. Variaii de date taxatorice i de consisten

între 0,8-0,9.
264
DESCRIERE PARCELARA
23 C 0.51 HA GF: 1 - 2A 1C SUP: M TS: 4321 TP: 4151 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
SOL: 3206 Versant inferior framintat EXPOZITIE: E R RE STA L MES AG TA
COMP.TEL: 8FA 2 DT

SUBARBORET:
DATE COMPL.: Alunecare slaba 20% tulpini nesanat.
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 160 5 0.5 220 112 0.9
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 60 3 0.9 444 444 11.0

23 E 7.01 HA GF: 1 - 2B 4F 1C SUP: M TS: 4420 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 7 MO 2 FA 1 PI MO 7 P 55 30 21 3 .4 NEC N 0.63 296 2075 8.4
COMP.TEL: 7MO 2 FA 1 PI FA 2 IN 55 22 17 3 M .4 RN N 0.18 43 301 1.9
PI 1 P 55 28 20 3 M .4 NEC N 0.09 33 231 0.7
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 55 3 0.9 372 2607 11.0

23 F 0.89 HA GF: 1 - 4F 1C SUP: A TS: 5232 TP: 4231 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
CA 1 IN 60 20 18 4 M .5 RN N 0.09 20 18 0.6
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 60 3 0.9 299 267 9.3
265
23 C Date complementare Diseminat CA,ANN. Variaii de consisten între 0,4-0,5. Nuieli de FA pe

0,3S.
23 D Date complementare Diseminat DU,CA. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,8-0,9.
23 E Date complementare S-a extras 19 mc. Diseminat CA,FR. Variaii de date taxatorice i de
23 F Date complementare Diseminat ANN. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,8-0,9.
Spre culoarul de înalt tensiune o suprafa provenit din F1.
266
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
267
23N1 Date complementare Teren ml tinos. Diseminat ANN,PLT,SAC.


23R1 Date complementare Culoar pentru linie electric de înalt tensiune, plantaie de MO, inclus i o
suprafa provenit din fostul 23F1 i 23F2.
23R2 Date complementare

268
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 60 3 0.9 408 278 10.5

COMP.ACTUALA: 5 GO 5 FA GO 5 P 60 22 17 4 M .4 NEC N 0.45 106 127 2.7
COMP.TEL: 7GO 3 FA FA 5 IN 60 26 20 3 M .4 RN N 0.45 139 167 4.5
SORT: GOS Mijl.,constructii,cherestea VARSTA EXPL.: 110 ani
FA Gros si mijl.,cherestea
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 60 3 0.9 245 294 7.2

COMP.ACTUALA: 7 MO 2 FA 1 BR MO 7 P 60 30 20 3 .4 NEC N 0.63 276 4543 8.1
COMP.TEL: 6MO 3 FA 1 BR FA 2 IN 60 24 18 3 M .5 RN N 0.18 47 774 1.8
BR 1 IN 50 20 16 3 G .3 RN N 0.09 29 477 1.2
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
DATE COMPL.: Alte date complement. Uscare slaba
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 60 3 0.9 352 5794 11.1
269
23R3 Date complementare

24 A Date complementare Diseminat CA,PAM. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,8-0,9.
24 B Date complementare Diseminat ME,CA,MO. Variaii de date taxatorice.

24 C Date complementare Diseminat ME. Variaii de date taxatorice.

270
DESCRIERE PARCELARA
COMP.ACTUALA: 7 FA 2 MO 1 GO FA 7 IN 60 26 21 3 .5 RN N 0.63 210 4652 6.4
COMP.TEL: 7FA 2 MO 1 GO MO 2 P 60 30 22 3 M .5 NEC N 0.18 90 1994 2.3
GO 1 P 60 22 18 4 M .5 NEC N 0.09 23 509 0.5
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 60 3 0.9 323 7155 9.2

24 E 5.22 HA GF: 1 - 2A 1C SUP: M TS: 4321 TP: 4151 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 170 4 0.5 306 1598 1.3
24 F 3.26 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 4322 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 8 FA 1 MO 1 PAM FA 1 IN 50 24 20 3 M .5 RN N 0.06 38 124 0.6
MO 1 IN 130 32 28 3 M .5 RN N 0.06 12 39 0.3
SEM.UTIL: 8FA 2 MO 10 ani 0.7S grupe PAM 1 IN 130 36 27 3 M .5 RN N 0.06 10 33 0.1
SUBARBORET:
POL: ERZ:
TOTAL 130 3 0.6 321 1047 2.7
24 G 7.44 HA GF: 1 - 1C SUP: A TS: 4322 TP: 4114 ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA: 5 MO 2 BR 1 PAM 2 FA MO 2 P 5 1 3 M NEC N 0.12 0.2
COMP.TEL: 6MO 2 FA 1 BR 1 PAM BR 2 P 5 1 3 M NEC N 0.12 1 7 0.1
PAM 1 P 5 1 3 M NEC N 0.06
SEM.UTIL: FA 2 IN 5 1 3 M RN N 0.12 0.1
SUBARBORET: MO 3 IN 10 2 2 3 M RN N 0.18 2 15 0.6
POL: ERZ:
2019-T.rase(neurmate de impad)
TOTAL 5 3 0.6 3 22 1.0
DEGAJARI
271
24 D Date complementare S-a extras un volum de 342 mc. Variaii de date taxatorice i de consisten
între 0,8-0,9.
24 E Date complementare S-a extras = 212 mc. Diseminat CA,ANN. Variaii de date taxatorice i de
24 F Date complementare S-a extras un volum de 830 mc. Variaii de date taxatorice.
24 G Date complementare Diseminat ME,SAC. Variaii de vârst între 5-15 ani.

272
DESCRIERE PARCELARA
DENS V O L U M CRES
24V1 0.92 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
24V2 0.77 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

COMP.ACTUALA: 7 FA 2 MO 1 PI FA 7 IN 55 20 15 4 .5 RN N 0.63 125 260 5.2
COMP.TEL: 7FA 2 MO 1 PI MO 2 P 55 24 17 4 M .4 NEC N 0.18 62 129 1.9
PI 1 P 55 22 16 4 M .4 NEC N 0.09 23 48 0.5
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 55 4 0.9 210 437 7.6

SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:

TOTAL 65 3 0.9 471 3589 10.5
273
24V1 Date complementare Teren pentru hrana vânatului - Poiana Trestiei.

24V2 Date complementare Teren pentru hrana vânatului - Preluca lui Macovei.
25 A Date complementare S-a extras 77 mc. Diseminat CA,PIS. Variaii de date taxatorice i de
consisten între 0,8-0,9 ( inclus o suprafa de 0,04 ha, nedefri at ).
25 B Date complementare S-a extras un volum de 250 mc. Diseminat CA,ME. Variaii de date taxatorice
274
DESCRIERE PARCELARA
COMP.TEL: 10FA
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 70 3 0.8 307 2379 7.6

COMP.ACTUALA: 6 GO 2 FA 2 MO GO 6 P 65 24 19 3 .5 NEC N 0.54 154 1274 3.8
COMP.TEL: 6GO 2 FA 2 MO FA 2 IN 65 26 21 3 M .5 RN N 0.18 60 496 1.8
MO 2 P 65 32 23 3 M .5 NEC N 0.18 96 794 2.2
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:

TOTAL 65 3 0.9 310 2564 7.8

DENS V O L U M CRES
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL

DENS V O L U M CRES
25R 0.01 HA GF: SUP: TS: TP: ELM P M VAR DM HM C A EL PROVE VI
COMP.ACTUALA:
COMP.TEL:
SEM.UTIL:
SUBARBORET:
POL: ERZ:
LUCRARI EXEC.:
LUCRARI PROP.:
TOTAL
275
25 C Date complementare Diseminat MO,PAM. Variaii de date taxatorice i de consisten între 0,8-0,9.
Aplicarea amenajament

Monitorul Oficial Partea I Nr. 266bis

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Monitorul Oficial Partea I Nr. 266bis

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTEA I

Anexa la Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ministrul mediului, apelor și pădurilor emite următorul ordin:

p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor,

București, 14 februarie 2024.

MINISTERUL CERCETRII INOVRII I DIGITALIZRII

U.P. I Baia Mare

Director tehnic...........ing. Achim Florin

PARTEA I - MEMORIU TEHNIC 15

0. INTRODUCERE. ELEMENTE DEFINITORII ALE PROIECTULUI 17

3. GOSPODRIREA DIN TRECUT 64

3.3.1. Evoluia structurii pdurii 75

4. STUDIUL STAIUNII I AL VEGETAIEI 77

5. STABILIREA FUNCIILOR SOCIAL - ECONOMICE ALE PDURII

6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCIE LEMNOAS

7. VALORIFICAREA SUPERIOAR A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI

8. PROTECIA FONDULUI FORESTIER 163

8.2.5. Constatri, concluzii 170

9. CONSERVAREA I AMELIORAREA BIODIVERSITII 177

10. INSTALAII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE

11. ANALIZA EFICACITII MODULUI DE GOSPODRIRE

PARTEA A II-A - PLANURI DE AMENAJAMENT 223

13. PLANURI DE RECOLTARE I CULTUR 225

13.1.1.1. Evidena arboretelor din care se recolteaz posibilitatea decenal

14. PLANURI PRIVIND INSTALAIILE DE TRANSPORT

15. PROGNOZA DEZVOLTRII FONDULUI FORESTIER 247

PARTEA A III-A - EVIDENE DE AMENAJAMENT 253

16. EVIDENE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER 254

16.3.5. Evidena arboretelor slab productive 383

PARTEA A IV-A - APLICAREA AMENAJAMENTULUI 403

17. EVIDENE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI 404

MINISTERUL CERCETRII, INOVRII I DIGITALIZRII

ICAS Cod potal 410238, Tel/fax: 0259-418879

PROCES VERBAL C.T.E. Nr. 350

Pentru gospodrirea difereniat a fondului forestier i reglementarea procesului de producie

c) Tratamentele: Pentru recoltarea posibilit ii de produse principale, s-a prevzut tratamentul

C.T.E. avizeaz favorabil documentaia în forma prezentat.

D.S. MARAMURE Anul aplicrii: 2022

FIA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE

A24 Poieni sau goluri destinate împduririi - - - LUCRRI DE ÎNGRIJIRE I

STRUCTURA PE CLASE DE VÂRST

I (1-20) II (21-40) III (41-60) IV (61-80) V (81-100) VI i o TOTAL

PROGNOZA POSIBILITII DE PRODUSE PRINCIPALE (S.U.P. „A”)

Nr. U. Total SPECIA

STRUCTURA SUPRAFEELOR I VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRST

CLASA DE VÂRST Total I II III IV V VI VII

Nr. U. Total SPECIA

STRUCTURA SUPRAFEELOR I VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRST

CLASA DE VÂRST Total I II III IV V VI VII

Nr. Total SPECIA

STRUCTURA SUPRAFEELOR I VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRST

CLASA DE VÂRST Total I II III IV V VI VII-->

Nr. Total SPECIA

STRUCTURA SUPRAFEELOR I VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRST

CLASA DE VÂRST Total I II III IV V VI VII-->

0. INTRODUCERE. ELEMENTE DEFINITORII ALE PROIECTULUI

Scopul amenajamentului: asigurarea modului de gestionare a fondului forestier proprietate

lemnoas (calculul volumului pentru care se acord compensaii conform HG nr.

1.1. Elemente de identificare a unitii de producie i protecie

Repartizarea fondului forestier pe comune (orae)

Coordonatele Stereo 70 pentru fondul forestier proprietate public a statului

1.2. Vecinti, limite, hotare

3.3.1. Evoluia structurii pdurii 75

4. STUDIUL STAIUNII I AL VEGETAIEI 77

8.2.5. Constatri, concluzii 170

9. CONSERVAREA I AMELIORAREA BIODIVERSITII 177

13. PLANURI DE RECOLTARE I CULTUR 225

13.1.1.1. Evidena arboretelor din care se recolteaz posibilitatea decenal

Pentru gospodrirea difereniat a fondului forestier i reglementarea procesului de producie

c) Tratamentele: Pentru recoltarea posibilit ii de produse principale, s-a prevzut tratamentul

D.S. MARAMURE Anul aplicrii: 2022

FIA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE

A24 Poieni sau goluri destinate împduririi - - - LUCRRI DE ÎNGRIJIRE I

STRUCTURA PE CLASE DE VÂRST

PROGNOZA POSIBILITII DE PRODUSE PRINCIPALE (S.U.P. „A”)

STRUCTURA SUPRAFEELOR I VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRST

CLASA DE VÂRST Total I II III IV V VI VII

STRUCTURA SUPRAFEELOR I VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRST

STRUCTURA SUPRAFEELOR I VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRST

STRUCTURA SUPRAFEELOR I VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRST

CLASA DE VÂRST Total I II III IV V VI VII-->

lemnoas (calculul volumului pentru care se acord compensaii conform HG nr.

1.1. Elemente de identificare a unitii de producie i protecie

Repartizarea fondului forestier pe comune (orae)

Majoritatea limitelor sunt evidente i stabile. În interiorul limitelor, pdurile se

Întreaga suprafa a fondului forestier proprietate public a statului constituit în U.P. I –

Pân la 31.12.2011, în raza teritorial a unitii de producie i protecie au fost retrocedate

2.2. Constituirea i materializarea parcelarului i subparcelarului

2.2.1. Mrimea parcelelor i subparcelelor

Comparativ cu amenajrile anterioare, situaia actual a parcelarului i subparcelarului se

Bornele au fost revopsite i refcute cele deteriorate, de ctre personalul de teren al

În tabelul urmtor este prezentat situaia bornelor pe trupuri de pdure.

2.2.3. Corespondena între parcelarul i subparcelarul precedent i cel actual

Corespondena parcelarului i subparcelarului precedent i actual este prezentat în tabelul

În scopul determinrii suprafeelor i întocmirii hrilor de amenajament, s-au folosit

Cu ocazia actualei amenajri s-au efectuat msurtori cu tehnologia G.P.S. în lungime de

Modificrile de suprafee ale fondului forestier se regsesc în u.a.:

Scopul modificrii Modificri în suprafaa Scoateri temporare din

Scopul modificrii Modificri în suprafaa Scoateri temporare din

Scopul modificrii Modificri în suprafaa Scoateri temporare din

Modificri în suprafaa Scoateri temporare din fondul

Modificri în suprafaa Scoateri temporare din fondul

Situaia pe categorii de folosin forestier dup indicatorii forestieri este prezentat în

La Conferin a a II-a de amenajare s-a hotrât repozi ionarea enclavei E2 (fr ca

Se apreciaz c actuala arondare a unitii de producie i protecie este bun i se propune

2.7. Ocupaii i litigii

La amenajarea anterioar nu au existat ocupaii i litigii.

Cu ocazia parcurgerii terenului, proiectantul a constatat c:

3. GOSPODRIREA DIN TRECUT

3.1. Istoricul i analiza modului de gospodrire a pdurilor din trecut pân la

3.1.1. Evoluia proprietii i a modului de gospodrire a pdurilor înainte de anul 1948

3.1.1. Evoluia proprietii i a modului de gospodrire a pdurilor

Se disting trei etape în gospodrirea pdurilor de-a lungul timpului i anume:

În tabelele urmtoare se prezint evoluia bazelor de amenajare, a reglementrii produciei,

3.1.2.1. Evoluia constituirii U.P. i a bazelor de amenajare pân la amenajarea

În evoluia bazelor de amenajare, de la prima amenajare i pân la amenajarea din 1992, nu