U.P.I Rancaciov

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE
AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ŞI INOVARE

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE ÎN SILVICULTURĂ “MARIN DRĂCEA”
STAŢIUNEA DE CERCETARE - DEZVOLTARE ŞI
EXPERIMENTARE - PRODUCŢIE PITEŞTI
Str. Trivale, Nr. 82 bis, 110058 Piteşti, jud.Argeş
Tel./Fax: 0248-220397, 0248-223077
icas.pitesti@ yahoo.com www.icas.ro
ICAS CUI: RO2607964
BENEFICIAR : REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA
AMENAJAMENTUL
U.P. I RÂNCĂCIOV
OCOLUL SILVIC TOPOLOVENI

DIRECŢIA SILVICĂ ARGEŞ
DIRECTOR TEHNIC ing. Florin Achim

ŞEF PROIECT ing. Sorin Badea
PROIECTANT ing. Andrei Matache
Exemplarul ……
2015
2
CUPRINS
Proces verbal C.T.E.

Fişa indicatorilor de caracterizare a fondului forestier
PARTEA I – MEMORIU TEHNIC
1. SITUAŢIA TERITORIAL ADMINISTRATIVĂ
1.1. Elemente de identificare a unităţii de producţie 19

1.2.Vecinătăţi, limite, hotare 19
1.3. Trupuri de pădure (bazinete) componente 20
1.4. Administrarea fondului forestier 20
1.4.1. Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului 20
1.4.2. Administrarea fondului forestier proprietate privată 20
1.5. Vegetaţie forestieră situată pe terenuri în afara fondului forestier
naţional 20
2. ORGANIZAREA TERITORIULUI
2.1. Constituirea unităţii de producţie 21
2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului 21
2.2.1. Mărimea parcelelor şi subparcelelor 21
2.2.2. Situaţia bornelor 21
2.2.3. Corespondenţa între parcelarul din amenajamentul precedent şi
cel actual 23
2.3. Planuri de baza utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea
planurilor de bază 24
2.3.1. Planuri de baza utilizate 24
2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază 24
2.4. Suprafaţa fondului forestier 25
2.4.1. Determinarea suprafeţelor 25
2.4.2. Evidenţa mişcărilor de suprafaţă din fondul forestier – Tabelul 1E 26
2.4.3. Utilizarea fondului forestier 37
2.4.4. Evidenţa fondului forestier pe destinaţii şi deţinători 38
2.4.5. Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii 39
2.5. Enclave 39
2.6. Organizarea administrativă 40
3.GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR

3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la
intrarea în vigoare a amenajamentului expirat 41
3.1.1. Evoluţia proprietăţii şi a modului de gospodărire a pădurilor înainte
de anul 1948 41
3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la intrarea
în vigoare a amenajamentului expirat 41
3.1.2.1. Evoluţia constituirii unităţii de producţie şi a bazelor de amenajare 41
3
3.1.2.2. Evoluţia reglementării producţiei 42
3.1.2.3. Aplicarea prevederilor amenajamentelor anterioare (celui precedent) 42
3.2. Analiza critică a amenajamentului expirat 43
3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor 48
3.3.1. Evoluţia structurii pădurii 48
4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI

4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren 50
4.2. Elemente privind cadrul natural, specifice unităţii de producţie 50
4.2.1. Geologie 50
4.2.2. Geomorfologie 50
4.2.3. Hidrografie 50
4.2.4. Climatologie 50
4.2.4.1. Regimul termic 50
4.2.4.2. Regimul pluviometric 51
4.2.4.3. Regimul eolian 51
4.2.4.4. Indicatori sintetici ai datelor climatice 51
4.3. Soluri 52
4.3.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol 52
4.3.2. Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol 52
4.3.3. Buletin de analiză 53
4.3.4. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri şi subtipuri de sol 54
4.4. Tipuri de staţiune 54
4.4.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiune 55
4.4.2. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiune 55
4.4.3. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiune şi soluri 56
4.4.4. Descrierea tipurilor de staţiuni cu factori limitativi şi măsurile de gospodărire
impuse de aceşti factori 57
4.5. Tipuri de pădure 59
4.5.1. Evidenţa tipurilor naturale de pădure 59
4.5.2. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiuni şi păduri 60
4.5.3. Lista unităţilor amenajistice în raport cu caracterul actual al
tipului de pădure 61
4.5.4. Formaţiuni forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure 62
4.6. Structura fondului de producţie şi de protecţie 63
4.7. Arborete slab productive şi provizorii 64
4.7.1. Evidenţa arboretelor slab productive şi provizorii 65
4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori şi limitativi 65
4.8.1. Evidenţa unităţilor amenajistice afectate de factori destabilizatori şi limitativi 65
4.9. Starea sanitară a pădurii 65
4.10. Concluzii privind condiţiile staţionale şi de vegetaţie 66
5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL - ECONOMICE ŞI

ECOLOGICE ALE PĂDURII ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE
5.1. Stabilirea funcţiilor social-economice şi ecologice ale pădurii 67
5.1.1. Obiectivele social - economice şi ecologice 67
5.1.2. Funcţiile pădurii 67
5.1.3. Subunităţi de gospodărire constituite 68
4
5.1.3.1. Constituirea subunităţilor de gospodărire 69
5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor şi ale pădurii 69
5.2.1. Regimul 70
5.2.2. Compoziţia-ţel 70
5.2.3. Tratamentul 71
5.2.4. Exploatabilitatea 71
5.2.5. Ciclul 72
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ

ŞI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCŢII
SPECIALE DE PROTECŢIE
6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale 73
6.1.1. Reglementarea procesului de producţie la S.U.P.”A” – codru regulat
sortimente obişnuite 73
6.1.1.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale 73
6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creşterii
indicatoare 73
6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă 74
6.1.1.1.2.1. Posibilitatea după procedeul claselor de vârstă 75
6.1.1.2. Adoptarea posibilităţii 79
6.1.1.3. Recoltarea posibilităţii 79
6.1.1.4. Prognoza posibilităţii 83
6.1.2. Reglementarea procesului de producţie la S.U.P.”O” – terenuri care
urmează a fi scoase din fondul forestier 83
6.1.2.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale 85
indicatoare 85
6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii speciale de protecţie 86
6.2.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii speciale de protecţie
din tipul II funcţional 86
6.2.1.1. Măsuri de gospodărire a rezervaţiilor de seminţe – S.U.P.”K” 86
6.3. Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor 87
6.4. Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat 89
6.5. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale şi de împădurire 89
6.6. Refacerea arboretelor slab productive şi substituirea celor ce au compoziţie
necorespunzătoare 91
6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori pe
perioada de aplicare a amenajamentului silvic şi procedura executării acestora,
prin derogare de la prevederile amenajamentului 92
7. VALORIFICAREA A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI

FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI
7.1. Potenţial cinegetic 93
7.2. Potenţial salmonicol 93
7.3. Potenţial fructe de pădure 93
7.4. Potenţial ciuperci comestibile 93
7.5. Resurse melifere 93
5
7.6. Materii prime pentru împletituri 93
7.7. Seminţe forestiere 93
7.6. Valorificarea altor resurse ale fondului forestier 93
8. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER

8.1. Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă 94
8.2. Protecţia împotriva incendiilor 94
8.2.1. Riscul de iniţiere a incendiilor în fondul forestier 94
8.2.2. Cauzele incendiilor din fondul forestier 95
8.2.3. Manifestarea / evoluţia incendiilor din fondul forestier 95
8.2.4. Măsuri pentru reducerea riscului de incendiu în fondul forestier şi de
stingere a incendiilor de pădure 96
8.2.4.1. Măsuri pe linie preventivă 96
8.2.4.2. Măsuri pe linie operativă 96
8.2.5. Constatări, concluzii 98
8.3. Protecţia împotriva poluării industriale 99
8.4. Protecţia împotriva bolilor şi insectelor vătămătoare 99
8.5. Protecţia împotriva fenomenului de uscare anormală 100
9. CONSERVAREA ŞI AMELIORAREA BIODIVERSITĂŢII

9.1. Elemente de biodiversitate 101
9.2. Acţiuni în favoarea biodiversităţii 101
9.3. Efectul aplicării prevederilor amenajamentului asupra biodiversităţii 102
9.4. Recomandări privind certificarea pădurilor 102
9.5. Păduri cu valoare ridicată de conservare 104
9.5.1. Conceptul de Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare – PVRC 104
9.5.2. Categorii de Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare 105
9.5.3. Păduri cu valoare ridicată de conservare în cuprinsul unităţii de producţie 105
10. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI

CONSTRUCŢII FORESTIERE
10.1. Instalaţii de transport 106
10.1.1. Lista drumurilor şi a unităţilor amenajistice deservite 108
10.2. Tehnologii de exploatare 108
10.3. Construcţii forestiere 109
11. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE

A PĂDURILOR
11.1. Realizarea continuităţii funcţionale 110
11.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier 110
11.2.1. Indicatori cantitativi (suprafeţe, volume, creşteri) 111
11.2.2. Indicatori calitativi 111
12. DIVERSE
12.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate
a acestuia 112
12.2. Recomandări privind ţinerea evidenţei lucrărilor executate pe parcursul
duratei de valabilitate a amenajamentului 112
12.3. Indicarea harţilor anexate amenajamentului 112
12.4. Colectivul de elaborare 113
12.5. Bibliografie 114
6
PARTEA A II-A
PLANURI DE AMENAJAMENT
13. PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ

13.1. Planuri decenale de recoltare a produselor principale 115
13.1.1. Planul decenal de recoltare a produselor principale S.U.P.”A” – codru
regulat 115
13.1.1.1. Evidenţa arboretelor din care urmează să se recolteze posibilitatea
decenală de produse principale 115
13.1.1.2. Recapitulaţia arboretelor din care urmează să se recolteze
posibilitatea decenală de produse principale, pe urgenţe 118
13.1.1.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale –
S.U.P.”A”- codru regulat 119
13.1.2. Recapitulaţia planului decenal de recoltare a produselor principale 122
13.2. Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor 124
13.2.1. Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor 124
13.2.2. Recapitulaţia posibilităţii decenale pe specii 127
13.3. Planul lucrărilor de regenerare 128
14. PLANURI PRIVIND INSTALAŢIILE DE TRANSPORT ŞI

CONSTRUCŢIILE FORESTIERE
14.1. Planul instalaţiilor de transport 134
14.2. Planul construcţiilor silvice 134
15. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER

15.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier 136
15.2. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârste – S.U.P. „A” 140
PARTEA A III-A
EVIDENŢE DE AMENAJAMENT
16. EVIDENTE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER

16.1. Evidenţe privind descrierea unităţilor amenajistice 143
16.1.1. Descrierea parcelară 144
16.1.2. Evidenţa arboretelor inventariate 262
16.1.3. Evidenţa arboretelor marcate 262
16.1.4. Evidenţa arboretelor inventariate de personalul ocolului silvic 262
16.2. Evidenţe privind mărimea şi structura fondului forestier 263
16.2.1. Repartiţia suprafeţelor pe categorii de folosinţă forestieră şi grupe funcţionale 263
16.2.2. Repartiţia suprafeţelor pe categorii funcţionale 264
16.2.3. Situaţia sintetică pe specii 265
16.2.4. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe şi categorii
funcţionale 266
16.2.5. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcţionale şi specii 267
16.2.6. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii 268
16.2.7. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcţionale şi specii
pentru fondul productiv 269
16.2.8. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul
neproductiv 270
16.2.9. Structura şi mărimea fondului forestier pe subunităţi de producţie /
protecţie după vârstă, grupe funcţionale şi specii 271
7
16.2.10. Structura şi mărimea fondului forestier productiv pe clase de
exploatabilitate şi specii 281
16.3. Evidenţe privind condiţiile naturale de vegetaţie 286
16.3.1. Evidenţa tipurilor de staţiune şi a tipurilor de pădure 286
16.3.2. Recapitulaţie formaţii forestiere 287
16.3.3. Repartiţia suprafeţelor pe formaţii forestiere, altitudine, înclinare şi
expoziţie 288
16.3.4. Repartiţia suprafeţelor pe etaje fitoclimatice, înclinare şi expoziţie 289
16.3.5. Situaţia sintetică a factorilor destabilizatori 290
16.3.6. Repartiţia suprafeţelor în raport cu eroziunea şi înclinarea terenului 291
16.3.7. Repartiţia suprafeţelor în raport cu natura şi intensitatea poluării 292
16.4. Evidenţe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a
procesului de producţie lemnoasă 293
16.4.1. Repartiţia arboretelor exploatabile, pe subunităţi, urgenţe de
regenerare, accesibilitate şi specii 293
16.4.2. Repartiţia speciilor în raport cu exploatabilitatea şi participarea în
amestec 295
16.4.3. Stabilirea vârstei medii a exploatabilităţii şi a ciclului 296
16.4.4. Lista unităţilor amenajistice exploatabile şi preexploatabile 297
16.5. Evidenţe privind accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii 298
16.5.1. Accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii de produse principale
şi secundare în raport cu drumul/ distanţa de colectare 298
PARTEA A IV-A
APLICAREA AMENAJAMENTULUI
17. EVIDENTE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI

17.1. Evidenţa şi bilanţul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu
privire la exploatări şi împăduriri 301
17.2. Evidenţa dinamicii procesului de regenerare naturală 302
17.3. Evidenţa anuală a aplicării amenajamentului 307
8
Din analiza documentaţiei şi în urma discuţiilor purtate, au rezultat următoarele:
Fondul forestier total din U.P. I Râncăciov are o suprafaţă de 1443,89 ha şi este
împărţit în 84 parcele şi 235 subparcele. Suprafaţa medie a u.a. este de 6,14 ha.
Suprafaţa unităţii de producţie a fost încadrată în grupa I funcţională (1114,37 ha) şi
grupa II funcţională (274,37 ha) :
Grupa I - Păduri cu funcţii speciale de protecţie
Repartiţia pe categorii funcţionale este următoarea:
-1.2L – păduri situate pe terenuri substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziuni şi
alunecări, cu pante până la 30 de grade (T.IV) – 1055,58 ha;
-1.5H – pădurile stabilite ca rezervaţii pentru producerea de seminţe forestiere şi
conservării genofondului forestier (T.II) – 58,79 ha ;
Grupa a II a – Păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
-2.1B - păduri destinate să producă, în principal arbori groşi de calitate superioară
pentru lemn de cherestea (T.VI) – 274,37 ha;
La actuala amenajare s-a folosit baza cartografică precedentă pentru întreaga unitate
de producţie, planuri pe bază (foi volante) la scara 1: 5 000, elaborate în anul 1977 de către
I.G.F.C.O.T.
Din punct de vedere geografic pădurile din U.P.I Râncăciov sunt situate în Subcarpaţii
Meridionali, mai precis în Piemontul Getic
Din punct de vedere fitoclimatic pădurile din U.P.I Râncăciov sunt situate în întregime în
etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete (FD3)
Altitudinea variază între 310 m şi 520 m.
_________________________________________________________________________
FPS-01-01/01
9
S-au identificat 3 tipuri de sol şi 4 subtipuri din care cele mai răspândite sunt:
luvosol tipic (39%) şi eutricambosol tipic (36%).
Au fost identificate 4 tipuri de staţiune, cele mai răspândite fiind:
- 5.1.5.2. – Deluros de gorunete Pm, brun slab-mediu podzolit edafic mijlociu –
483,87 ha (35 %)
- 5.2.4.2. – Deluros de făgete Pm, brun edafic mijlociu cu Asperula-Asarum –
503,81 ha (36%);
Tipurile de pădure reprezentative sunt:
- 531.4. – Şleau de deal cu gorun şi fag de productivitate mijlocie 409,07 ha (30%);
- 431.2. – Făgeto-cărpinet cu floră de mull (m) – 301,02 ha (22%).
Structura fondului forestier este dată în tabelul următor:
Elemente GO FA CA TE GÎ SC DU DR DT DM
Compoziţia
35 28 22 3 1 1 1 1 6 2
(%)
Clasa de producţie
medie 3,1 3,1 3,2 3,1 3,2 3,2 3,0 3,0 3,0 3,0
Consistenţa medie 0,78 0,76 0,86 0,83 0,85 0,78 0,80 0,84 0,83 0,88
Vârsta medie (ani) 66 63 40 41 36 24 44 38 41 32
Indicele de creştere
3 4,6 6,3 7,2 8,1 3,9 7,9 10,6 8,2 7,0 5,6
curentă (m /an/ha)
Volum mediu
147 166 77 150 54 74 350 206 96 105
(m3/ha)
Clase de vârstă (%) I-11% II-41% III-11% IV-22% V-3% VI-1% VII-11%
În vederea gospodăririi diferenţiate a pădurilor, s-au constituit următoarele subunităţi:

- S.U.P.”A” – codru regulat, sortimente obişnuite, cu o suprafaţă de 1282,43 ha, ciclul
de 110 ani, în care s-au propus tăieri progresive, tăieri rase şi tăieri crâng;
- S.U.P.”K” – rezervaţii de seminţe, pe 58,79 ha, în care s-au propus tăieri de igienă;
- S.U.P.”O” – terenuri ce urmează să fie scoase din fond forestier - 47,52 ha.
Posibilitatea de produse principale este de 1620 m3 /an.
S-a prevăzut ca, anual, să se execute următoarele lucrări de îngrijire a arboretelor:
- degajări – pe o suprafaţă de 5,57 ha;
- curăţiri – pe o suprafaţă de 15,74 ha, cu un volum de 53 m3;
- rărituri – pe o suprafaţă de 65,32 ha, cu un volum de 1057 m3.
Posibilitatea de produse secundare este de 1110 m3/an.
Anual, vor fi parcurse cu tăieri de igienă 505,88 ha de pe care se va recolta 413 m3.
S-au prevăzut lucrări de împădurire pe 35,29 ha (29,41 ha împăduriri integrale şi
5,88 ha completări), speciile utilizate la împădurire fiind :GO, FA, PLZ, DT.
Lungimea actuală a instalaţiilor de transport este de 53 km, din care 49,2 km fiind
drumuri forestiere, iar 3,8 km drumuri publice.
În deceniul următor nu s-a propus construirea nici unui drum forestier.
Accesibilitatea fondului forestier este de 96 %, pentru distanţa de colectare de până la
1200 m.
C.T.E. avizează favorabil lucrarea în forma prezentată.
_________________________________________________________________________
FPS-01-01/01
10
D.S. ARGEŞ
O.S. TOPOLOVENI Anul aplicării 2015
U.P. I RÂNCĂCIOV
FIŞA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE

A
FONDULUI FORESTIER
11
SUPRAFATA (HA)
FOLOSINTE
Grupa I Grupa II Total
PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE
A 1114,37 274,37 1388,74
ÎMPĂDURIRII SAU REÎMPĂDURIRII
PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII
A1 PENTRU CARE SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE 1055,58 274,37 1329,95
PRODUSE PRINCIPALE (Total rând A11+A17) - din care:
A1.1.- Păduri, plantaţii cu reuşită definitivă, regenerări pe cale
1055,58 274,37 1329,95
A1.3. artificială sau naturală cu reuşită parţială
Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, a doborâturilor
A1.4. - - -
de vânt sau a altor cauze
A1.5. Poieni sau goluri destinate împăduririi - - -
A1.6. Terenuri degradate prevăzute a se împăduri - - -
A1.7 Răchitării naturale sau create prin culturi - - -
PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII PENTRU
A2 CARE NU SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE 58,79 - 58,79
PRODUSE PRINCIPALE (Total rând A2.1-A2.5) din care:
A2.1.- Păduri, plantaţii cu reuşită definitivă, terenuri împădurite pe
58,79 - 58,79
A2.2. cale naturală sau artificială cu reuşită parţială
Terenuri de împădurit în urma doborâturilor de vânt sau altor
A2.3. - - -
cauze
A2.4. Poieni sau goluri destinate împăduririi - - -
A2.5. Terenuri degradate destinate împăduririi - - -
B TERENURI AFECTATE GOSPODĂRIRII SILVICE - - 32,05
C TERENURI NEPRODUCTIVE (stâncării, nisipuri) - - -
TERENURI OCUPATE TEMPORAR DIN FONDUL
D - - 23,10
FORESTIER
D1 Transmise prin acte normative - - -
D2 Ocupaţii şi litigii - - 23,10
TOTAL U.P. 1114,37 274,37 1443,89

ENCLAVE -
REPARTIŢIA SUPRAFEŢELOR DIN GRUPA I PE CATEGORII FUNCŢIONALE

GRUPA I TOTAL
CATEGORIA 2L 5H - - - GRUPA I
SUPRAFAŢA (ha) 1055,58 58,79 - - - 1114,37
SUBUNITĂŢI DE GOSPODĂRIRE
Subunitatea A K O - TOTAL
Suprafaţa (ha) 1282,43 58,79 47,52 - 1388,74
Ciclu 110 - - - -
DENSITATEA REŢELELOR DE DRUMURI ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER

La începutul La sfârşitul
Forestiere Publice Total În perspectivă
deceniului deceniului
m/ha %
34 3 37 96 96 100
12
SPECII
INDICATORUL
Total GO FA CA TE GÎ SC DU DR DT DM
Păduri pentru Gr. I 1055,58 223,99 379,41 268,48 39,00 14,75 11,67 10,54 11,19 73,02 23,53
care se
reglementează
recoltarea de
produse Gr. II 274,37 202,76 13,51 35,14 2,35 6,02 - - - 12,61 1,98
principale (ha)
Total A1(gr.I+gr.II) (ha) 1329,95 426,75 392,92 303,62 41,35 20,77 11,67 10,54 11,19 85,63 25,51
Total U.P. (A1+A2) (ha) 1388,74 481,57 392,92 304,23 43,01 20,77 11,67 10,54 11,19 85,63 25,51
Proporţia A.1. 100 31 30 23 3 2 2 1 1 6 2

speciilor %) U.P. 100 35 28 22 3 1 1 1 1 6 2
Clasa de A.1. 3,1 3,1 3,1 3,2 3,1 3,2 3,2 3,0 3,0 3,0 3,0
producţie
medie U.P. 3,1 3,1 3,1 3,2 3,1 3,2 3,2 3,0 3,0 3,0 3,0
Consistenţa A.1. 0,80 0,78 0,76 0,86 0,83 0,85 0,78 0,80 0,84 0,83 0,88
medie U.P 0,80 0,78 0,76 0,86 0,83 0,85 0,78 0,80 0,84 0,83 0,88
Vârsta medie A.1. 53 61 63 40 40 36 24 44 38 41 32
(ani) U.P. 55 66 63 40 41 36 24 44 38 41 32
Fond lemnos A.1. 170706 57186 65415 23280 6037 1120 867 3685 2307 8131 2678
total (m³) U.P. 185071 70831 65415 23372 6449 1120 867 3685 2307 8347 2678
Volum mediu la A1. 128 134 166 77 146 54 74 350 206 95 105
hectar (m³/ha) U.P. 133 147 166 77 150 54 74 350 206 96 105
Indice de A.1. 6,1 4,7 6,3 7,2 8,1 3,9 7,9 10,6 8,2 7,0 5,6
creştere
curentă U.P. 6,0 4,6 6,3 7,2 8,1 3,9 7,9 10,6 8,2 7,0 5,6
(m³/an/ha)
Posibilitatea anuală din
produse principale 1620 637 804 20 34 15 44 - - 49 17
(m³/an)
Posibilitatea anuală din
produse secundare 1110 176 398 266 92 8 - 39 13 82 36
(m³/an)
din care: rărituri 1057 149 391 257 89 4 - 39 13 79 36
Volum de recoltare prin - - - - - - - - - -
3
TC (m /an) -
Total posibilitate
3
(m /an) 2730 813 1202 286 126 23 44 39 13 131 53
Indici de recoltare Principale Secundare T.de conservare Total
3
(m /an/ha) 1,2 0,8 - 2,0
Degajări Curăţiri Rărituri Igienă T.de conservare
Lucrări de Lucrarea 3 3 3 3
ha ha m ha m ha m ha m
îngrijire şi Total 55,66 157,41 522 653,19 10573 505,88 4134 - -
conservare
Anual 5,57 15,74 53 65,32 1057 505,88 413 - -
Total GO FA PLZ DT
Specia
Lucrări de ha
împădurire Integrale 29,41 11,55 12,02 0,69 5,15
(ha) Complet. 5,88 2,31 2,40 0,14 1,03
Total 35,29 13,86 14,42 0,83 6,18
PROGNOZA POSIBILITĂŢII DE PRODUSE PRINCIPALE – S.U.P. A
Suprafaţa în Volumul arboretelor Volumul arboretelor

Posibilitatea anuală
Nivel prognoză producţie exploatabile preexploatabile
m³
ha mii m³ mii m³
2015-2024 1282,43 31,08 42,2 1620
2025-2034 1282,43 - - 1145

2035-2044 1282,43 - - 1145
13
S.U.P. A – Codru regulat,
sortimente obişnuite
Ciclul : 110 ani
FIŞA INDICATORILOR DE BAZĂ
Nr S P E C I I
Ind i cato rul
crt. U.M Total GO FA CA TE GÎ SC DU DR DT DM
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Păduri Grupa
pentru 1015,53 209,46 371,52 257,75 36,96 14,26 11,67 10,54 11,19 70,76 21,42
care se re- I
glementează
recoltarea Grupa ha 266,9 196,9 13,51 34,02 2,35 6,02 - - - 12,12 1,98
de II
1. produse
p r i n c i p al e Total
1282,43 406,36 385,03 291,77 39,31 20,28 11,67 10,54 11,19 82,88 23,40
(ha) A1
Total U.P.
A1+A2 ha 1282,43 406,36 385,03 291,77 39,31 20,28 11,67 10,54 11,19 82,88 23,40
(ha)
2. Proporţia speciilor % 100 31 30 23 3 2 1 1 1 6 2
Clasa de producţie
3. - 3,1 3,1 3,1 3,2 3,1 3,2 3,2 3,0 3,0 3,0 3,0
medie
4. Consistenţa medie - 0,80 0,78 0,76 0,86 0,83 0,86 0,78 0,80 0,84 0,83 0,88
5. Vârsta medie ani 54 61 63 40 41 35 24 44 38 41 32
3
6. Volum mediu la ha m /ha 130 135 168 78 147 52 74 350 206 96 109
3
7. Fond lemnos total m 166509 54791 64716 22764 5793 1053 867 3685 2307 7982 2551
3
Indici de creştere m /an/
8. 6,1 4,7 6,3 7,2 8,1 3,9 7,9 10,6 8,2 7,0 5,5
curentă ha
3
9. 2,4 2,3 3,0 1,9 2,7 1,7 - 6,5 4,1 2,1 2,2
indicatoare ha
Posibilitatea de 3
10 m /an 1620 637 804 20 34 15 44 - - 49 17
produse principale
Posibilitatea de 3
11 m /an 1076 168 388 259 88 8 - 39 13 80 33
produse secundare
12 din care rărituri - 1025 141 382 251 85 4 - 39 13 77 33
Volum de recoltare - - - - - - - - - - -
13 3 -
prin TC (m /an)
Total posibilitate 3
14 m /an 2696 805 1192 279 122 23 44 39 13 129 50
(rând 10 - 11)
3 T. de
m/ Princi pale Secundare Tot al
15 Indici de recoltare co nservare
an/ha
1,3 0,8 - 2,1
STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ
Clasa de vârstă Total I II III IV V VI VII

Suprafaţa - ha 1282,43 144,41 539,16 154,79 266,98 35,64 15,58 125,87
% 100 11 42 12 21 3 1 10
3
Volum - m 166509 3328 45836 27029 57810 9525 2958 20023
% 100 2 28 16 34 6 2 12
14
S.U.P. K – Rezervaţii de seminţe
Nr S P E C I I
Ind i ca to rul
crt. U.M Total GO DT TE CA - - - -
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Păduri pentru Grupa

58,79 54,82 1,70 1,66 0,61 - - - -
care nu se I
reglementează
recoltarea de Grupa ha - - - - - - - - -
pr od u se II
1. principale
(ha) Total
- - - - - - - - -
A1
Total U.P.
A1+A2 ha 58,79 54,82 1,70 1,66 0,61 - - - -
(ha)
2. Proporţia speciilor % 100 93 3 3 1 - - - -
Clasa de producţie
3. - 3,4 3,4 3,0 3,0 3,0 - - - -
medie
4. Consistenţa medie - 0,76 0,76 0,80 0,80 0,80 - - - -
5. Vârsta medie ani 105 109 51 62 75 - - - -
6. Volum mediu la ha
3
m /ha 244 249 127 248 151 - - - -
7. Fond lemnos total m
3
14365 13645 216 412 92 - - - -
3
8. 3,5 3,2 6,5 7,8 4,9 - - - -
curentă ha
Posibilitatea de produse 3
9 m /an - - - - - - - - -
principale
10 m /an - - - - - - - - -
secundare
3
11 din care rărituri m /an - - - - - - - - -
Volum de recoltare
12 3 - - - - - - - - - -
prin TC (m /an)
Total posibilitate
13 m3/an - - - - - - - - -
(rând 10 - 11)
T. de
m3/ P rinci pale Secundare Tot al
14 Indici de recoltare conservare
an/ha
- - - -
Clasa de vârstă Tot al I II III IV V VI VII

Suprafaţa - ha 58,79 - - - 28,74 - - 30,05
% 100 - - - 49 - - 51
Volum - m
3
14365 - - - 5775 - - 8590
% 100 - - - 40 - - 60
15
S.U.P. O – Terenuri ce urmează să
fie scoase din fond forestier
Nr S P E C I I
Ind i cato rul
crt. U.M Total GO CA FA DT TE PLT DM GÎ
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Păduri pentru Grupa

40,05 14,53 10,73 7,89 2,26 2,04 1,15 0,96 0,49
care nu se I
reglementează
recoltarea de Grupa ha 7,47 5,86 1,12 - 0,49 - - - -
produse II
1. p r i n c i p al e
(ha) Total
47,52 20,39 11,85 7,89 2,75 2,04 1,15 0,96 0,49
A1
Total U.P.
A1+A2 ha 47,52 20,39 11,85 7,89 2,75 2,04 1,15 0,96 0,49
(ha)
2. Proporţia speciilor % 100 43 25 17 6 4 2 2 1
Clasa de producţie
3. - 3,0 3,0 3,1 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0
medie
4. Consistenţa medie - 0,85 0,81 0,88 0,89 0,88 0,90 0,90 0,90 0,80
5. Vârsta medie ani 38 47 30 34 30 30 30 30 35
6. Volum mediu la ha m3/ha 88 117 44 89 54 120 60 60 137
7. Fond lemnos total m3 4197 2395 516 699 149 244 69 58 67
3
8. 6,4 5,2 6,9 7,4 7,3 8,8 4,3 10,4 6,1
curentă ha
9 m /an - - - - - - - - -
principale
10 m /an 34 8 7 10 2 4 1 2 -
secundare
11 din care rărituri m3/an 32 8 6 9 2 4 1 2 -
Volum de recoltare
12 - - - - - - - - - -
prin TC (m3/an)
Total posibilitate 3
13 m /an 34 8 7 10 2 4 1 2 -
(rând 10 - 11)
3 T. de
m/ Princip ale Secundare Tot al
14 Indici de recoltare c onservare
an/ha
- 0.7 - 0.7
Clasa de vârstă Total I II III IV V VI VII

Suprafaţa - ha 47,52 9,80 22,90 4,49 8,12 2,21 - -
% 100 21 48 9 17 5 - -
Volum - m
3
4197 149 1553 688 1383 424 - -
% 100 4 37 16 33 10 - -
16
PARTEA I
MEMORIU TEHNIC
17
1. SITUAŢIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ
3. GOSPODARIREA DIN TRECUT
4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI FORESTIERE
5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL-ECONOMICE ŞI ECOLOGICE ALE PADURII
ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ ŞI MĂSURI DE
GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCŢII SPECIALE DE PROTECŢIE
7. VALORIFICAREA SUPERIOARA A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI
FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI
9. CONSERVAREA ŞI AMELIORAREA BIODIVERSITATII
10. INSTALATII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE
ŞI CONSTRUCŢII FORESTIERE
11. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR
12. DIVERSE
18
1. SITUAŢIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ
1.1. Elemente de identificare a unităţii de producţie
U.P.I Râncăciov este situată în zona Piemontului Cândeşti, în partea de est a Ocolului
Silvic Topoloveni. Denumirea unităţii de producţie vine de la numele pârâului Râncăciov, care
o traversează de la nord la sud. Principala cale de acces este drumul public Urlucea-
Cârstieni-Valea Corbului.
Sediul O.S. Topoloveni se află în oraşul Topoloveni, iar gara cea mai apropiată este în
Comuna Călineşti.
Comunele pe a căror rază teritorial-administrativă sunt situate pădurile care fac
obiectul prezentului studiu sunt evidenţiate în tabelul 1.1.1
Tabel 1.1.1.
Nr. Judeţul Comuna Parcele aferente Suprafaţa
crt. ha %
31,68-87,95,98-106,
1
Argeş Călineşti 111,124-128,132-135, 1012,47 68
208-216,220.
164,166,170,175,177-189,
2 Argeş Beleţi-Negreşti 431,42 32
191-200,202-204,217-219.
Total 1443,89 100
Coordonatele hotarelor fondului forestier proprietate publică a statului sunt prezentate

sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională
Stereo 1970.
Pe raza unităţii de producţie nu s-au identificat arii protejate.
1.2. Vecinătăţi, limite, hotare
Vecinătăţile, limitele şi hotarele unităţii sunt prezentate în tabelul următor :
Tabel 1.2.1.
Limitele U.P.
Puncte
Vecinătăţi Hotarele pădurii
cardinale
Felul Denumirea
NORD O.S.Mihăieşti artificială Drumul Câmpulungului Liziera pădurii şi borne

Piscul Sărarului
U.P.II Priboieni- Dealul Mânăstirii
EST naturală Liziera pădurii şi borne
Negreşti Dealul Ruginoasa
Dealul Râncăciov
SUD U.P.V Leordeni artificială D.N. Piteşti-Bucureşti Liziera pădurii şi borne
Dealul cel Mare
naturală
EST O.S. Piteşti Dealul Morarului Liziera pădurii şi borne
artificială Drumul Morarului
Toate hotarele sunt evidente şi sunt materializate cu semnele uzuale folosite la

delimitarea fondului forestier, precum şi cu borne de hotar.
19
1.3. Trupuri de pădure (bazinete) componente
Trupurile (bazinetele) constituente, ale unităţii de producţie analizate, sunt evidenţiate

în cele ce urmează:
Tabel 1.3.1.
Nr. Denumirea trupului Suprafaţa
Parcele componente
crt. ( bazinetului) ha %
1 Valea Vrăneşti 209; 1,50 -
2 Valea Olteanului 31 2,70 -
3 Valea Ursului 68-72;210; 127,86 8
4 Valea Ruscului 73-88;98-104,211;213; 480,57 34
5 Valea Hulubei 105-106,212 66,53 4
6 Valea Lăpuşului 111,124-126,214 81,66 6
7 Valea Popii 127-128,132-133,215 135,06 10
134-135,164,166,170,175,177-189,
8 Valea Râncăciov 548,01 38
191-200,202-204,208,216-220
Total 1443,89 100
1.4. Administrarea fondului forestier
1.4.1. Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului
Administrarea fondului forestier în suprafaţă de 1443,89 ha este asigurată de

Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, prin Ocolul Silvic Topoloveni , din cadrul Direcţiei
Silvice Piteşti.
1.4.2. Administrarea fondului forestier proprietate privată
Pe teritoriul unităţii de producţie se găsesc 3575,81 ha fond forestier proprietate

privată, retrocedate foştilor proprietari conform Legii 18/1991, Legii 1/2000 şi Legii 247/2005.
Dintre acestea 722,2 ha au fost scoase din amenajamentul întocmit în anul 1998,
reprezentând suprafaţă retrocedată conform Legii nr. 18/1991 locuitorilor din zonă. Suprafaţa
de 882,8 ha, a fost scoasă din amenajamentul întocmit în anul 2005 ca urmare a retrocedării
pădurii vechilor proprietari conform Legii nr. 18/1991(64,8 ha) şi Legii nr. 1/2000 (818,0 ha),
iar suprafaţa de 1970,81ha a fost scoasă prin actualul amenajament ca urmare a retrocedării
pădurii vechilor proprietari conform Legii nr.1/2000 (25,36 ha) şi Legii nr. 247/2005 (1945,45 ha).
Administrarea acestora se face de către proprietari sau de către alte structuri
specializate.
Proprietarii de păduri din fondul forestier proprietate privată, au obligaţia să le
gospodărească în conformitate cu regimul silvic şi cu regulile privind protecţia mediului.
1.5. Vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier

naţional
În U.P. I Râncăciov nu există terenuri cu vegetaţie forestieră în afara fondului forestier

naţional.
20
2.1. Constituirea unităţii de producţie
Unitatea a fost constituită, cu denumirea şi limitele actuale, în anul 1968.

La actuala amenajare s-au păstrat denumirea, numărul şi limitele de la amenajarea
precedentă.
2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului
Parcelarul nu a suferit modificări faţă de revizuirea anterioară, atât în ceea ce priveşte

constituirea, cât şi numerotarea, excepţie făcând parcelele retrocedate parţial sau integral.
Limitele teritoriale sunt bine conturate, prin detalii de planimetrie permanente naturale
(culmi, ape).
Parcelele rămase în actuala U. P. I Râncăciov şi-au păstrat numerotarea de la vechea
amenajare. Au fost radiate din amenajament numerele parcelelor restituite conform
Legii1/2000 şi Legii 247/2005 : 7,22,27,28,32-34,88-94,96-97,107-110,112-123,129-131,136-
156,190,201.
Limitele parcelare au fost materializate de către personalul ocolului silvic cu marcaj
standardizat. Subparcelarul a fost executat sub îndrumarea inginerului amenajist.
Atât parcelarul cât şi subparcelarul au suferit modificări ca urmare a aplicării legii
fondului funciar precum şi a schimbărilor intervenite în caracteristicile definitorii ale
subparcelelor.
2.2.1. Mărimea parcelelor şi subparcelelor
La amenajarea actuală, exceptând terenurile cu destinaţie specială, parcela cea mai

mare este cea cu numărul 135, iar cea mai mică este parcela 208. Subparcela cea mai mică
este 194F, cea mai mare este 135A.
În ceea ce priveşte mărimea acestora, parcelarul şi subparcelarul au cunoscut
următoarea evoluţie :
Tabel 2.2.1.1.
Parcele Subparcele
Anul
Suprafaţa (ha) Suprafaţa (ha)
amenajării Număr Număr
medie maximă minimă medie maximă minimă
1998 170 25,1 63,5(109) 0,3(208) 566 7,5 51,5(197A) 0,2(73B)
2005 142 23,9 63,5(109) 0,3(208) 461 7,3 36,0(134A) 0,1(86V)
2015 84 17,19 55,49(135) 0,3(208) 235 6,14 37,70(135A) 0,2(194F)
2.2.2. Situaţia bornelor
Bornele au fost revopsite şi refăcute (cele deteriorate), de către personalul de teren al

ocolului silvic, păstrându-şi în general aceeaşi numerotare.
În teren există un număr de 140 borne.
Bornele existente în teren sunt confecţionate din beton.
Situaţia bornelor, pe trupuri de pădure, este redată în tabelul 2.2.2.1.
21
Tabel 2.2.2.1.
Denumirea trupului de Numărul
Numerotarea bornelor Felul bornelor
pădure ( bazinetului ) bornelor
Valea Olteanului 74,75 2 beton
Valea Ursului 159-169,171-172 13 beton
Valea Ruscului 170,173-197,208,213,219-222 32 beton
Valea Hulubei 223-226,228 5 beton
Valea Lăpuşului 230-232,233,236-237,255-260 12 beton
Valea Popii 261-265,270-272 8 beton
273-276,278,324-325,337,346-
Valea Râncăciov 68 beton
349,352-394,396-408.
Total 140 -
.
Bornele au fost recondiţionate în anul precedent amenajării, fiind materializate şi pe
arborele cel mai apropiat.
22
2.2.3. Corespondenţa între subparcelarul din amenajamentul precedent şi
cel actual
Numerotarea parcelelor, de la revizuirea precedentă, s-a păstrat neschimbată

(s-a modificat doar subparcelarul sub efectul mişcărilor de suprafaţă ce au afectat fondul
forestier).
În tabelul 2.2.3.1. este dată corespondenţa subparcelară între amenajamentul
precedent şi cel actual.
Tabel 2.2.3.1.
2005 2015 2005 2015 2005 2015

7,22,27-28 Leg.247 112-123 Leg.247 193A,C 193A,C
31A% 31A 124A%,B,C 124A,B,C 194A,B,C Leg.247
31A% Leg.247 124A% 124D 194D,E Leg.247
31B% 31B 125-127 125-127 194F 194F
31B% Leg.247 128A%,D 128A,D 195A,B,C Leg.247
32-34 Leg.247 128A%,B,C Leg.247 195D,E,G 195D,E,G
68-71 68-71 129-131 Leg.247 195F,V Leg.247
72A% 72A 132-134 132-134 196-197 196-197
72B% 72B 135A%,B 135A,B 198A+B 198
72D% 72D 135C%,V 135C,V 199A,B 199A,B
72C,E,F,G,H 72C,E,F,G,H 135A%+C% 135D 199C Leg.247
72A%,B%,D% Leg.1/Leg.247 136-156 Leg.247 199D+E 199D
73A%,C% 73A,C 164M 164M 200 200
73A%,B,C% Leg.247 166M 166M 201 Leg.247
74A,B%,C,D,E 74A,B,C,D,E 170M 170M 202A,B Leg.247
74B% Leg.247 175A,B,D 175A,B,D 202C,D,E 202C,D,E
75A,B% Leg.247 175C+E+V 175C 203A,D,E 203A,D,E
75B%,C 75B,C 176 Leg.247 203B,C,G% Leg.1
76A,C%,D,E 76A,C,D 177A%,C 177A,C 203E,F,G% 203E,F,G
76B,C%,E Leg.247 177A%,B Leg.247 204 204
77B% 76F 178A%,B 178A,B 208A 208M
77A,B%,C% 77A,B,C 178A% Leg.247 209-220 209-220
77C% Leg.1 179-181 179-181 - -
78-86 78-86 182A%,B,C 182A,B,C - -
87A,B,C% 87A,B,C 182A% 182D - -
87C% Leg.247 183A,B%,D 183A,B,D - -
88-94 Leg.247 183B%+C 183C - -
95A,B,C,F 95A,B,C,F 184-185 184-185 - -
95D,E Leg.247 186A 186 A - -
96-97 Leg.247 186B 186 B - -
98A,B,C% Leg.247 187-188 187-188 - -
98C% 98C 189A+D 189A - -
98D,E,F Leg.247 189B 189B - -
99A,B Leg.247 189C 189 C% - -
99C 99C 189E 189D - -
100A,B% Leg.247 190 Leg.247 - -
100B% 100B 191A%,B% 191A,B - -
101A%,B% 101A,B 191A%,B% Leg.247 - -
101A%,B%,C Leg.247 191C,D,E Leg.247 - -
102-103 102-103 191F,G,H 191F,G,H - -
104A+B 104 192 192 - -
105-106 105-106 193A,C%,D 193A,C,D - -
107-110 Leg.247 193B+E 193B - -
111 111 193C% Leg.247 - -
23
2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea
planurilor de bază
2.3.1. Planuri de bază utilizate
Baza cartografică a prezentului amenajament este constituită din planuri de bază, cu

curbe de nivel, la scara 1:5000 executate în anul 1975 şi 1979 de către I.G.F.C.O.T.
Situaţia planurilor de bază utilizate este următoarea:
Tabel 2.3.1.1.
Suprafaţa
Nr. Indicativul Scara fondului
Parcele componente
crt. planului planului forestier
(ha)
1 L-35-110-B-b-4-II 1:5000 84%;85%;86%;87 71,78
2 L-35-110-B-b-4-IV 1:5000 82%;83%;84%;85% 39,90
3 L-35-110-B-d-2-II 1:5000 31% 0,90
4 L-35-110-Bd-2-IV 1:5000 209 1,50
5 L-35-111-A-a-1-II 1:5000 216 0,70
6 L-35-111-A-a-1-IV 1:5000 ;164;166;216; 23,22
7 L-35-111-A-a-3-I 1:5000 86%,95,98%,99%,106%214% 28,85
8 L-35-111-A-a-3-II 1:5000 135;170;216%,220 28,91
69%;70%,79%,80%,81%82%,83%,85%,86%,
98%,99%,
9 L-35-111-A-a-3-III 1:5000 356,27
100-105,106%,111%,124%125%,126%
,211-213,214%
10 L-35-111-A-a-3-IV 1:5000 124%,125%,126%,127%,128,132,133%,134% 290,47
135%,175,177-179,180%,181%,182%,215%,216
11 L-35-111-A-c-1-I 1:5000 31%;68,69%,70%,71-
78,79%,80%,111%,126,127%,210. 220,05
12 L-35-111-A-c-1-II 1:5000 126%;127%;133%;134%;180%,181%,182- 231,65

189,191-194,195%,196%,197%,216.
13 L-35-111-A-c-1-IV 1:5000 195%,196%,197%,198-200,202-204,208,217-219 149,69
TOTAL - - 1443,89
La actuala amenajare s-a folosit aceeaşi bază cartografică ca şi la precedenta.
2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază
Limitele fondului forestier de pe planurile de bază corespund cu realitatea din teren.

Subparcelarul constituit la actuala amenajare şi alte detalii de planimetrie care nu au apărut
pe planurile de bază au fost ridicate în plan cu G.P.S. Pentru reambularea planurilor de bază
s-au executat 45 km cu 815 puncte.
Planurile astfel echipate au constituit materialul cartografic pentru determinarea
analitică a suprafeţelor unităţilor amenajistice. Hărţile de amenajament la scara 1:20.000
s-au executat prin prelucrarea planurilor de bază folosind tehnologia G.I.S.
24
2.4. Suprafaţa fondului forestier
Suprafaţa totală a fondului forestier proprietate publică a statului este de 1443,89 ha.
Ocolul silvic are obligaţia, în eventualitatea unor mişcări de suprafaţă din fondul
forestier în deceniul de aplicare a amenajamentului, să ţină completat la zi tabelul 1E (tabelul
2.4.2.1.).
2.4.1. Determinarea suprafeţelor
Suprafaţa fondului forestier s-a determinat analitic .

Situaţia comparativă a suprafeţei U.P.I Râncăciov la revizuirea anterioară şi actuală,
este următoarea:
Tabel 2.4.1.1.
Supra- Diferenţe Justificări
Suprafaţa
faţa la - +
la amena-
amena- Diferenţe din Diferenţe din Diferenţe
jarea Diferenţe din
jarea - + Legea Legea determinarea determinarea din
prece- măsurători
actuală 1/2000 247/2005 suprafeţelor suprafeţelor măsurători
dentă (ha) topografice
(ha) în sistem GIS în sistem GIS topografice
1443,89 3407,50 1982,88 19,27 25,36 1945,45 6,57 5,50 17,21 2,06
Suprafaţa actuală a unităţii de producţie este de 1443,89 ha şi este mai mică cu

1963,61 ha decât suprafaţa de la amenajarea anterioară. Modificările ce au afectat fondul
forestier, în perioada scursă de la amenajarea anterioară, sunt prezentate în tabelul următor.
25
2.4.2. Evidenţa mişcărilor de suprafaţă din fondul forestier
Tabelul 1 E
Documentul de Scopul
modificării Modificări ale fondului forestier Defrişări
aprobare Unităţi Semnă-
efectuate. proprietate publică a statului fără
Felul amena- tura
Nr. denumirea jistice scoa- şefului
docu- unităţilor Definitive Temporare tere din
crt mentul de ocol
implicate fondul
ui Nr. Data în schimb. Intrări Ieşiri Sold Supra- Data forestier
Modificări (ha) (ha) (ha) fata Termen repri- (ha)
de altă (ha) mirii
natură
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
1 Suprafaţa fondului forestier la amenajarea din 2005 3407.5
Com.
Reconstituirea dreptului de Călineşti Anexa 1
2 proprietate conform Legii - 25.36
nr.1/2000 Total
Lg1/2000 25.36
Com. Anexa 2
Boțești - 43.21
Com. Anexa 3
Călineşti - 470.87
Com. Anexa 4
Reconstituirea dreptului de Davideşti
3 proprietate conform Legii - 1183.05
nr.247/2005 Oraș Anexa 5
Mioveni - 108.12
Oraş Anexa 6
Ştefăneşti 140.2
Total
Lg.247/2005 1945.45
4 Diferențe măsurători Anexa 7 2.06 5.5
Diferențe în urma determinării analitice în Anexa 7
5
sistem G.I.S. a suprafeţelor 17.21 6.57
6 Suprafaţa fondului forestier la amenajarea din 2015 19.27 1982.88 1443.89
26
Documentul de Scopul
Modificări ale fondului forestier Defrişări
aprobare modificării Unităţi Semnă-
proprietate publică a statului fără
efectuate. amena- scoa- tura
Felul denumirea
Nr. docu- jistice tere din şefului
unităţilor Definitive Temporare
crt mentul fondul de ocol
implicate
ui Nr. Data fo-
în schimb. Intrări Ieşiri Sold Supra- Data
restier
Modificări (ha) (ha) (ha) fata Termen repri-
(ha)
de altă (ha) mirii
natură
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
27
ANEXE privind
Evidenţa suprafeţelor retrocedate conform Legii 1/2000 din U.P.I Râncăciov
Comuna: Călineşti Anexa 1

Proces Verbal de punere în posesie
u.a. Suprafaţă Localitatea Proprietar
Suprafaţă Număr Dată
PODAR IOANA STELIANA

72 A 6.1 1 1365 20.01.2003 Călinești
72 Total 6.1 1
Călinești CIOCOACI GABRIELA
77 A 0.8 0.5 13103 09.11.2010
Călinești SLARU ELENA
77 B 8.6 0.5 24 04.05.2009
Călinești BICA AUREL
77 C 5.1 0.5 28 28.09.2009
77 Total 14.5 1.5
Călinești PAROHIA TIRGU DEALULUI
195 A 1 1 251 01.02.2005
Călinești VLASCEANU ELENA
195 B 1.1 1 634 19.11.2002
0.1 251 01.02.2005
C 12.8 12.9 251 01.02.2005
F 0.5 0.8 251 01.02.2005
V 0.2 0.2 251 01.02.2005
195 Total 15.6 16
203 10.6 6.86 252 18.03.2005 Călinești MANASTIREA TRIVALE
203 Total 10.6 6.86

TOTAL 25.36
TOTAL
LEG.1/2000 25.36
ANEXE privind
Evidenţa suprafeţelor retrocedate conform Legii 247/2005 din U.P.I Râncăciov
Comuna : Boţeşti Anexa 2

BUCUR NITESCU
98 B 17.2 6 15 28.05.2009 BOTESTI
IONITA GH.ALECSE-IONITA
D.E 10.4 10 5 07.11.2008 BOTESTI GHEORGHE
98 Total 27.6 16
GRIGORE TUDOR -
176 A 6.1 6.1 2% 12.08.2008 BOTESTI GRIGORE T. ION
GRIGORE TUDOR -
B 1.1 1.1 2% 12.08.2008 BOTESTI GRIGORE T. ION
176 Total 7.2 7.2
GRIGORE TUDOR -
177 A 3.6 3.2 2% 12.08.2008 BOTESTI GRIGORE T. ION
GRIGORE TUDOR -
B 2.6 2.6 2% 12.08.2008 BOTESTI GRIGORE T. ION
177 Total 6.2 5.8
203 B 5.4 1 3 07.11.2008 BOTESTI HUTAN PAULINA
2.9 4 07.11.2008 BOTESTI JIANU ALEXANDRU
C 10.6 9.1 4 07.11.2008 BOTESTI JIANU ALEXANDRU
G 5.7 1.21 3 07.11.2008 BOTESTI HUTAN PAULINA
203 Total 21.7 14.21

TOTAL 43.21
28
Comuna: Călineşti Anexa 3
28 8.9 1 258 05.05.2005 CALINESTI DRAGAN AUREL

1.25 257 18.03.2005 CALINESTI TUDOR IOANA
2 256 18.03.2005 CALINESTI PAVEL CHILINA
2.1 255 18.03.2005 CALINESTI MIU FLOREA

28 Total 8.9 6.35
72 A 6.1 1.57 46 24.10.2013 CALINESTI SULTANA TRAIAN
B 3.8 0.63 46 24.10.2013 CALINESTI SULTANA TRAIAN
D 5.1 0.87 46 24.10.2013 CALINESTI SULTANA TRAIAN

72 Total 15 3.07
CALINESTI
73 A.B.C 28.2 1 6422 26.06.2007 MARES ION
CALINESTI
1 26 04.06.2009 BARBIERU VICTOR
CALINESTI
4 18 04.03.2009 ZIDARU IOANA
CALINESTI
8.3 32% 31.08.2010 TOMA I. C-TIN
CALINESTI
8.13 17 04.03.2009 PODAR IOANA
CALINESTI VASILE CRISTIAN SI
1 36 13.04.2011 ALEXANDRU I.
73 Total 28.2 23.43
CALINESTI
74 B 4.5 3 24 26.01.2011 PREDESCU FLORINA
74 Total 4.5 3
CALINESTI
75 A 2.1 2.1 44 08.12.2012 VISOIANU VIRGIL
CALINESTI
B 13.8 5 44 08.12.2012 VISOIANU VIRGIL
75 Total 15.9 7.1

CALINESTI
76 B 3.9 0.3 32 31.08.2010 TOMA I.C-TIN
CALINESTI
3.6 29 12.11.2009 LOCEA AUREL
CALINESTI CHIRAN RODICA SI
C 18.8 18 13 24.06.2009 STELIAN J.
CALINESTI CHIRAN RODICA SI
E 2 2 13 24.06.2009 STELIAN J.
76 Total 24.7 23.9
CALINESTI
98 35.1 0.9 16670 22.12.2008 BUCA GABRIEL
1 16669 22.12.2008 CALINESTI BRATU IRENE

CALINESTI
4.6 6639 22.12.2008 DUMITRESCU ALEX
CALINESTI
1.9 29 12.11.2008 LOCEA AUREL
CALINESTI
4.5 17 12.02.2009 TERTECI I. ION
4 18 12.02.2009 BUCA GABRIEL
98 Total 35.1 16.9
CALINESTI
99 A 2.6 2.05 27 14.09.2009 SAVIN RODICA
CALINESTI
0.55 30 25.09.2009 RACASAN TATIANA
CALINESTI
B 3.8 1.5 290 28.03.2007 NAE EUGENIU
CALINESTI
1.75 16 08.12.2008 GRIGORE MARIA
CALINESTI
0.55 23 06.04.2009 MARIN C-TIN;MARIN V. ION
99 Total 6.4 6.4
CALINESTI
100 A 4.8 4.8 39 18.10.2011 DIACONESCU LUCIA
CALINESTI
B 3.4 1.2 39 18.10.2011 DIACONESCU LUCIA
100 Total 8.2 6
29
CALINESTI VISOIANU VIRGIL SI
101 34.6 2.3 43 08.11.2012
CALINESTI PIPERA OLGA
1.59 43 08.11.2012
CALINESTI TRASCA ELEONORA
1.3 40 07.09.2011
CALINESTI STANCIU IULIAN
2.02 41 21.05.2012
101 Total 34.6 7.21

CALINESTI GRIGORESACU RAZVAN
107 28.7 28.7 12786 15.11.2007
107 Total 28.7 28.7

CALINESTI GRIGORESACU RAZVAN
108 43.8 43.8 12786 15.11.2007
108 Total 43.8 43.8
109 63.5 63.5 12786 15.11.2007 CALINESTI GRIGORESACU RAZVAN
109 Total 63.5 63.5
110 Total 27.3 27.3
112 Total 17.6 17.6
113 Total 23.1 23.1
114 Total 47.8 47.8
115 Total 48.1 48.1

NEATA VASILICA SI
178 A 6.8 4.5 45 04.12.2012 CALINESTI VISINESCU
178 Total 6.8 4.5
190 5.4 4.57 15 16.10.2008 CALINESTI NEGOITA C-TIN
190 Total 5.4 4.57
191 27.2 15.43 15 16.10.2008 CALINESTI NEGOITA C-TIN
191 Total 27.2 15.43
193 C 6.5 1.35 10 30.01.2008 CALINESTI GEORGESCU F.
193 Total 6.5 1.35
194 17.3 17.1 10 30.01.2008 CALINESTI GEORGESCU F.
194 Total 17.3 17.1
199 C 1.4 1 11 16.05.2008 CALINESTI NITU V. NICOLAE
0.56 12 16.05.2008 CALINESTI MANDU ALEXANDRU
199 Total 1.4 1.56
201 9.2 9.2 35 28.03.2011 CALINESTI GAVRILESCU NIC
201 Total 9.2 9.2
202 25.8 7.5 20 25.03.2009 CALINESTI ILINA MARIA
4.5 21 25.03.2009 CALINESTI ZIBILEANU VICTORIA
1.9 23% 06.04.2009 CALINESTI MARIN C-TIN
202 Total 25.8 13.9
TOTAL 470.87
30
Comuna: Davideşti Anexa 4
90 55.6 55.6 2587 26.06.2007 DAVIDESTI POPESCU GH. SILVIU

90 Total 55.6 55.6

91 Total 42.6 42.6
92 13 13 2587 26.06.2007 DAVIDESTI POPESCU GH. SILVIU
92 Total 13 13
93 Total 18.5 18.5

94 Total 20.6 20.6
95 D 15.7 15.7 2587 26.06.2007 DAVIDESTI POPESCU GH. SILVIU
E 11.9 11.9 2587 26.06.2007 DAVIDESTI POPESCU GH. SILVIU
95 Total 27.6 27.6
96 Total 38.2 38.2
97 Total 43.6 43.6
116 Total 46.1 46.1
117 Total 32.8 32.8
118 Total 30.5 30.5
120 Total 14.2 14.2
121 Total 18.5 18.5
122 Total 33.6 33.6
123 49.4 9.6 2992 31.08.2007 DAVIDESTI PERIETEANU ALEXANDRU
39.8 6078 11.12.2009 DAVIDESTI MIJA IOAN LUCIAN
123 Total 49.4 49.4
128 36.1 3.8 6078 11.12.2009 DAVIDESTI MIJA ION LUCIAN
3.96 1361 09.04.2013 DAVIDESTI BUSUIOCESCU PETRE
3.79 1362 09.04.2013 DAVIDESTI NICOLESCU COSTION
128 Total 36.1 11.55
129 13.9 13.9 6078 11.12.2009 DAVIDESTI MIJA ION LUCIAN

129 Total 13.9 13.9

130 Total 17.1 17.1
131 Total 19.6 19.6
31

136 Total 32.6 32.6

137 Total 16.3 16.3
5.98 2992 31.08.2007 DAVIDESTI PERIETEANU ALEXANDRU
138 Total 60.6 60.6
139 Total 24.8 24.8
140 Total 24.8 24.8
141 Total 29.2 29.2
142 Total 28.7 28.7
143 Total 60.6 60.6
25.1 3719 31.08.2007 DAVIDESTI GUSSI ALEXANDRU
144 Total 30.6 30.6
145 29.6 29.6 3719 31.08.2007 DAVIDESTI GUSSI ALEXANDRU
145 Total 29.6 29.6

146 Total 19.5 19.5
147 Total 20.1 20.1
148 Total 42.9 42.9
149 Total 37.6 37.6

150 Total 11.1 11.1

151 Total 38.9 38.9
152 Total 17.4 17.4

153 Total 16.7 16.7
154 Total 23.8 23.8
155 37 37 3719 31.08.2007 DAVIDESTI GUSSI ALEXANDRU
155 Total 37 37
156 Total 33.3 33.3
TOTAL 1183.05
32
Oraş: Mioveni Anexa 5
87 C 12.4 9 234 14.05.2009 MIOVENI GORGOI NICOLAE
87 Total 12.4 9
88 51.3 29.185 138936% 19.01.2009 MIOVENI DUMITRU ANDREI
22.115 194/6971 13.11.2008 MIOVENI LUCIAN CONSTANTIN
88 Total 51.3 51.3
89 47.8 47.82 138936% 19.01.2009 MIOVENI DUMITRU ANDREI
89 Total 47.8 47.82
TOTAL 108.12
Oraş: Ştefăneşti Anexa 6

7 12.6 3.7 6746 27.03.2009 STEFANESTI IONESCU DUMITRU
22 32.4 0.5 6773 27.03.2009 STEFANESTI VLADUSEL DOMNICA
0.23 4162 24.02.2009 STEFANESTI BURICEL COSTEA
0.19 6774 27.03.2009 STEFANESTI BUTAN GH. NICOLAE
2 6782 27.03.2009 STEFANESTI PLACINTESCU T. ION
1.25 6783 27.03.2009 STEFANESTI BONCESCU FLORIAN
2.46 6725 26.03.2009 STEFANESTI BUTAN D. MARIN
1.25 6724 26.03.2009 STEFANESTI SAMOILESCU RADU
1.46 6726 26.03.2009 STEFANESTI VELCEA GHE. MARIN
1 6723 26.03.2009 STEFANESTI GUBAGU M. PARASCHIVA
6 25061 14.10.2008 STEFANESTI OTELESCU ION
0.5 6727 26.03.2009 STEFANESTI BOBLEAGA C. MARIN
0.25 6721 26.03.2009 STEFANESTI BOBLEAGA I. FLOREA
0.25 6722 26.03.2009 STEFANESTI CONSTANTIN I. ION
2.5 6706 26.03.2009 STEFANESTI TUDOSE I. CONSTANTIN
0.5 6707 26.03.2009 STEFANESTI STANCU V. ALEXE
0.25 6708 26.03.2009 STEFANESTI ALBU STAN
0.25 6709 26.03.2009 STEFANESTI ALBU GH. NICOLAE
5 6710 26.03.2009 STEFANESTI TANASESCU BADEA
1 6711 26.03.2009 STEFANESTI BUTAN DUMITRU
1 6712 26.03.2009 STEFANESTI DOBRESCU I. IOANA
0.5 6713 26.03.2009 STEFANESTI ILIESCU I. MARIN
2.5 21048 26.09.2006 STEFANESTI TUDOSE T. C-TIN
10 743 06.01.2009 STEFANESTI MARINESCU A.
0.5 744 06.01.2009 STEFANESTI CARSTEA BADEA
TOTAL 7+22 45 45.04
33
27 8.2 8 7 20.08.2007 STEFANESTI MIGODICI GHERGHINA
27 Total 8.2 8
28 8.9 1.5 3 29.06.2007 STEFANESTI ZGREABAN NIC
31 17.6 1.5 4 16.07.2007 STEFANESTI IONESCU ECATERINA
2.5 259 26.05.2005 STEFANESTI STEFANESCU A. STAN
1.5 41 21.05.2012 STEFANESTI STANCIU IULIAN
1.98 42 18.07.2012 STEFANESTI VELICESCU NIC.
4 5 23.07.2007 STEFANESTI ILIE MARIA
2 6 26.07.2007 STEFANESTI IONESCU MIHAIL
1 8 09.10.2007 STEFANESTI STROE C. NIC
1.5 9 06.11.2007 STEFANESTI TERTECI ION
TOTAL28+31 26.5 17.48
32 20.1 10 1 30.05.2007 STEFANESTI UDREA CONSTANTA
2 287 10.08.2005 STEFANESTI RACASAN TATIANA
1 22 06.04.2009 STEFANESTI TERTECI ION

ALEXANDRU IOANA SI
5.5 6489 28.06.2007 STEFANESTI VASILE CRISTIAN
1.6 33 11.01.2011 STEFANESTI MANDU DANIEL

32 Total 20.1 20.1
33 31.8 0.616 14441 15.07.2010 STEFANESTI ALEXE DUMITRU
34 17.9 0.016 14440 15.07.2010 STEFANESTI ALEXE ION
0.75 14439 15.07.2010 STEFANESTI RADU ELENA

ANGHEL ION-
0.63 14438 15.07.2010 STEFANESTI CIOBANU+VOICA
0.45 14437 15.07.2010 STEFANESTI SPATARU ION
1 14636 15.07.2010 STEFANESTI MINCA ION
1 14435 15.07.2010 STEFANESTI CONSTANTIN RADU ION
1 14432 15.07.2010 STEFANESTI VELCEA STELA
0.25 14431 15.07.2010 STEFANESTI GHEOLD GHE.
1 14430 15.07.2010 STEFANESTI GHEOLD GHE.

GHEORGHE STROE-
1 14429 15.07.2010 STEFANESTI BADEA
1 14428 15.07.2010 STEFANESTI PREDESCU ION
0.62 14427 15.07.2010 STEFANESTI BURCEA VASILE
0.5 14426 15.07.2010 STEFANESTI ORJANU MARIN
1 14425 15.07.2010 STEFANESTI GASCA DUMITRU

RUSEA VICTORIA-
1 14424 15.07.2010 STEFANESTI ANGHELICA
0.5 14423 15.07.2010 STEFANESTI IONESCU GHE.
1 14422 15.07.2010 STEFANESTI PARJOL C. MARIA
1 14421 15.07.2010 STEFANESTI ION SOARE MARIA BADEA
2.5 14420 15.07.2010 STEFANESTI ION SOARE -POPESCU FL.
1 14419 15.07.2010 STEFANESTI DIACONESCU I.R. FLOREA

BERCEA D. IOANA-BOIANU
0.5 14418 15.07.2010 STEFANESTI M.
BACASOIU NIC.-CERSANU
1.5 14414 15.07.2010 STEFANESTI V.
34
GUBANU GHE-
0.5 14413 15.07.2010 STEFANESTI RADUCANU
1 14412 15.07.2010 STEFANESTI CHERU STEFAN

MINCA DUMITRU -MINCA
1 14409 15.07.2010 STEFANESTI ALEX.
0.5 14404 15.07.2010 STEFANESTI DINESCU ILIE

MARIN FLOREA -MINCA
1 14403 15.07.2010 STEFANESTI D.
1.25 14400 15.07.2010 STEFANESTI PETRE ST.TUDOR-

MATEI CONSTANTA -
0.5 14399 15.07.2010 STEFANESTI MATEI V.
1 14398 15.07.2010 STEFANESTI GUTA M. ION
0.25 14397 15.07.2010 STEFANESTI MARINESCU GH.MARIN

NICULAIE MOISE-
0.25 14396 15.07.2010 STEFANESTI TANASESCU GHE.
1 14395 15.07.2010 STEFANESTI TANASESCU ELENA
1 14394 15.07.2010 STEFANESTI ALEXE M. C-TIN
0.5 14393 15.07.2010 STEFANESTI ALEXE M. C-TIN
10 14392 15.07.2010 STEFANESTI ARSENESCU LIDIA
10 14390 15.07.2010 STEFANESTI POPESCU SANDA

Total 33+34 49.7 49.58
TOTAL 140.2
TOTAL
LEG.247/2005 1945.45
Diferenţe din determinarea suprafeţelor analitic in sistem G.I.S.

şi din măsurători topografice
Anexa 7
Sup. Diferenţe Diferenţe Compensări
Suprafaţa noua
Parcela măsurători
veche G.I.S. parcelare
Amenaj. Retrocedat Total + - + - + -
7 12.6 - 12.64 12.64 0.04
27 8.2 - 8 8 0.2
31 17.6 2.7 14.93 17.63 0.03
33 31.8 31.68 31.68 0.12
71 27.9 27.94 27.94 0.04
72 24.9 20.58 4.07 24.65 0.25
73 28.2 4.76 23.43 28.19 0.01
74 19.5 16.52 3 19.52 0.02
75 17.2 10.77 7.1 17.87 0.67
76 26.2 4.38 23.9 28.28 1.39 0.69
77 14.5 10.02 1.5 11.52 2.98
78 15.1 17.39 17.39 0.67 1.62
80 36.3 36.36 36.36 0.06
83 24.7 24.63 24.63 0.07
84 10.8 10.72 10.72 0.08
87 21 14.02 9 23.02 0.12 1.9
88 53.2 51.3 51.3 1.9
89 47.8 47.82 47.82 0.02
35
Sup. Diferente Diferente Compensări
Suprafata noua
98 35.1 1.3 32.9 34.2 0.9
99 15.9 9.55 6.4 15.95 0.05
100 8.2 1.67 6 7.67 0.1 0.43
102 24.4 24.83 24.83 0.43
105 38.2 38.81 38.81 0.61
106 28.2 27.06 27.06 1.14
111 9 8.15 8.15 0.85
126 13.1 13.33 13.33 0.23
127 47.4 46.71 46.71 0.69
128 36.1 24.11 11.55 35.66 0.44
132 35.3 35.53 35.53 0.23
133 25.8 26.01 26.01 0.21
135 55.9 55.49 55.49 0.41
175 15.2 15.29 15.29 0.09
178 10.1 5.04 4.62 9.66 0.44
179 5.9 5.17 5.17 0.73
180 14.9 14.86 14.86 0.04
181 7.9 5.79 5.79 1.03 1.08
182 15.3 17.67 17.67 0.08 1.37 1.08
183 14.6 13.74 13.74 0.86
184 12.6 12.7 12.7 0.1
185 11.5 11.42 11.42 0.08
186 17.7 18.7 18.7 0.77 0.23
188 14.7 14.57 14.57 0.82 0.95
189 15.9 15.98 15.98 0.47 0.39
190 5.4 4.57 4.57 0.83
191 27.2 11.19 15.43 26.62 0.58
192 14.4 14.32 14.32 0.08
193 16.7 16.99 1.35 18.34 1.64
195 22.5 6.66 16 22.66 0.16
197 50.6 50.33 50.33 0.27
199 12.8 11.46 1.57 13.03 0.23
200 34.1 33.65 33.65 0.45
202 25.8 12.13 13.9 26.03 0.23
204 23.1 23.12 23.12 0.02
209 1 1.5 1.5 0.5
210 1.6 2.34 2.34 0.74
211 3.6 5.4 5.4 1.8
212 0.5 0.66 0.66 0.16
213 0.5 0.66 0.66 0.16
214 2.6 4.08 4.08 1.48
36
Sup. Diferenţe Diferenţe Compensări
Suprafaţa noua
215 1.8 2.7 2.7 0.9
216 5.1 7.2 7.2 2.1
217 1.2 1.8 1.8 0.6
218 0.8 1.08 1.08 0.28
219 1 1.5 1.5 0.5
220 0.4 0.6 0.6 0.2
TOTAL
1219.1 873.64 352.66 1226.3 2.06 5.5 17.21 6.57 6.39 6.39
2.4.3. Utilizarea fondului forestier
Terenurile din fondul forestier au următoarele folosinţe
Tabel 2.4.3.1.
Suprafaţa
Simbo
Categoria de folosinţă forestieră Gr. I Gr. II Total
l
ha ha ha %
P Fond forestier total 1114,37 329,52 1443,89 100
P.D. Terenuri acoperite cu pădure 1114,37 274,37 1388,74 96
P.C. Terenuri care servesc nevoilor de cultură. - - - -
P.S. Terenuri care servesc nevoilor de producţie
- - 1,71 -
silvică
P.A. Terenuri care servesc nevoilor de
- - 30,34 2
administraţie forestieră
P.I Terenuri afectate împăduririi - - - -
P. N. Terenuri neproductive - - - -
P.T. Terenuri scoase temporar din fondul
- - - -
forestier şi neprimite
P.O. Ocupaţii şi litigii - - 23,10 2
Indicele de utilizare a fondului forestier este de 96 %.

Modul de încadrare la o folosinţă sau alta poate să varieze de la an la an în funcţie de
elementele noi care apar în decursul aplicării amenajamentului. În acest sens, ocolul silvic va
analiza noile folosinţe şi va proceda la modificările corespunzătoare, cu aprobările legale. Se
poate schimba categoria folosinţei cu aprobarea puterii publice centrale care se ocupă de
silvicultură (articolul 47 - Codul Silvic).
În vederea gospodăririi corespunzătoare a fondului forestier, ocolul silvic va împăduri
în primă urgenţă terenurile destinate împăduririi, va analiza oportunitatea menţinerii celorlalte
categorii de terenuri şi în măsura în care o parte din aceste terenuri nu mai sunt necesare vor
fi de urgenţă împădurite.
37
2.4.4. Evidenţa fondului forestier pe destinaţii şi deţinători
DS:Argeş OS: Topoloveni UP: 1

ALTI
FF DENUMIREA INDICATORILOR COD TOTAL M.M.A.P. DETINATORI
FONDULF ORESTIER-TOTAL (P ) 1443.89 1443.89
1 TERENURI ACOPERITE CU PADURE (PD ) 1388.74 1388.74
101 RASINOASE (PDR) 21.73 21.73
102 FOIOASE (PDF) 1367.01 1367.01
103 RACHITARII (CULTIVATE SI NATURALE) (PDS)
2 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA (PC )
201 PEPINIERE (PCP)
202 PLANTAJE (PCJ)
203 COLECTII DENDROLOGICE (PCD)
3 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA (PS ) 1.71 1.71
301 ARBUSTI FRUCTIFERI (CULTURI SPECIALIZATE) (PSZ)
302 TERENURI PENTRU HRANA VANATULUI (PSV) 1.71 1.71
303 APE CURGATOARE (PSR)
304 APE STATATOARE (PSL)
305 PASTRAVARII (PSP)
306 FAZANERII (PSF)
307 CRESCATORII ANIMALE CU BLANA FINA (PSB)
308 CENTRE FRUCTE DE PADURE (PSD)
309 PUNCTE ACHIZITIE FRUCTE, CIUPERCI (PSU)
310 ATELIERE DE IMPLETITURI (PSI)
311 SECTII SI PUNCTE APICOLE (PSA)
312 USCATORII SI DEPOZITE DE SEMINTE (PSS)
313 CIUPERCARII (PSC)
4 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADM. FORESTIERA (PA ) 30.34 30.34
401 SPATII DE PRODUCTIE SILVICA SI CAZARE PERS. SILVIC (PAS) 0.12 0.12
402 CAI FERATE FORESTIERE (PAF)
403 DRUMUIR FORESTIERE (PAD) 29.52 29.52
404 LINII DE PAZA CONTRA INCENDIILOR (PAP)
405 DEPOZITE FORESTIERE (PAZ)
406 DIGURI (PAG)
407 CANALE (PAC)
408 ALTE TERENURI (PAA) 0.70 0.70
5 TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI (PI )
501 CLASA DE REGENERARE (PIR)
502 TERENURI INTRATE CU ACTE LEGALE IN F. FORESTIER (PIF)
6 TERENURI NEPRODUCTIVE (PN )
601 STANCARII, ABRUPTURI (PNS)
602 BOLOVANISURI, PIETRISURI (PNP)
603 NISIPURI (ZBURATOARE SI MARINE) (PNN)
604 RAPE - RAVENE (PNR)
605 SARATURI CU CRUSTA (PNC)
606 MOCIRLE - SMARCURI (PNM)
607 GROPI DE IMPRUMUT SI DEPUNERI STERILE (PNG)
701 FASIE FRONTIERA (PF )
801 TERENURI OCUPATE TEMPORAR DIN F. FORESTIER SI NEREPRIMITE (PT ) 23.10 23.10
38
2.4.5. Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii
NR. TOTAL ALTI

DENUMIREA INDICATORILOR
CRT. M.M.A.P.
1 FONDULF ORE STIERTOTAL (RIND 2+33) 1443.89 1443.89
2 S U P R A F A T A P A D U R I L O R TOTAL (RIND 3+10) 1388.74 1388.74
3 RA SIN OASE 21.73 21.73
4 MOLID 1.73 1.73
5 - DIN CARE : IN AFARA AREALULUI
6 BRAD
7 DUGLAS 10.54 10.54

8 LARICE
9 PINI 8.68 8.68

10 FOIOASE (RIND 11+12+15+21) 1367.01 1367.01
11 FAG 392.92 392.92
12 STEJARI 505.55 505.55
13 - PEDUNCULAT 2.58 2.58
14 - GORUN 481.57 481.57
15 DIVERSE SPECII TARI 400.02 400.02
16 - SALCAM 11.67 11.67
17 - PALTIN 2.55 2.55
18 - FRASIN 8.49 8.49
19 - CIRES 2.68 2.68
20 - NUC 0.53 0.53
21 DIVERSE SPECII MOI 68.52 68.52
22 - TEI 43.01 43.01
23 - PLOPI 10.60 10.60
24 - DIN CARE : PLOPI EURAMERICANI 0.72 0.72
25 - SALCII
26 - DIN CARE IN LUNCA SI DELTA DUNARII
33 A L T E T E R E N U R I TOTAL 55.15 55.15

34 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA
35 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA 1.71 1.71

36 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINISTRATIE FORESTIERA 30.34 30.34
37 TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI
38 - DIN CARE : IN CLASA DE REGENERARE
39 TERENURI NEPRODUCTIVE
40 FASIE FRONTIERA
41 TERENURI OCUPATE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER 23.10 23.10
2.5. Enclave
În raza U.P.I Râncăciov nu există enclave
39
2.6. Organizarea administrativă
Unitatea de producţie analizată este organizată administrativ în felul următor :
Tabel 2.6.1.
District Canton Suprafaţa
Parcele aferente
Nr. Denumire Nr. Denumirea ha %
1 Valeni 31, D209 3,7 -

2 Valea Bratului 68-84, D210 371,41 26
85-87, 95,98, 99-106, D211,
21
3 Serpoaica D212, D213 301,3
I RÂNCĂCIOV
111,124-128, 132-135, 175,
177-185, 104,106 170M, D214, 32
4 Valea Popii D215, D220 453,05
186-189, 191-200, 202-204,
21
5 Valea Caselor D216, D217, D218, D219 314,43
TOTAL UP - - 1443,89 100
Organizarea administrativă este corespunzătoare pentru asigurarea pazei şi

coordonarea lucrărilor silvotehnice necesare potrivit prevederilor din amenajament, putând fi
revizuită ori de câte ori este necesar, în raport de dinamica lucrărilor silvotehnice şi de alte
elemente administrative.
40
3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT
3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până

la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat
3.1.1. Evoluţia proprietăţii şi a modului de gospodărire a pădurilor înainte

de anul 1948
În perioada interbelică pădurile din teritoriul studiat aparţineau atât statului (35%) cât
şi locuitorilor din zonă (65%).
Pădurile statului erau administrate de către C.A.P.S., fiind gospodărite în regim codru
cu ciclu de producţie de 120 ani, aplicându-se tratamentul tăierilor succesive sau progresive.
Au fost întocmite studii de amenajare care cuprindeau : descrierea parcelară, bazele de
amenajare, planul de recoltare, lucrările de cultură şi împădurire propuse. Au fost executate
şi lucrări de combatere a dăunătorilor cu mijloacele existente în perioada respectivă.
Pădurile particulare au fost tratate în regim de crâng în general cu cicluri de producţie scurte.
În anul 1948 conform articolului 7 din Constituţia R.P.R. pădurile au trecut în
întregime în proprietatea statului.
3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la intrarea în

vigoare a amenajamentului expirat
3.1.2.1. Evoluţia constituirii unităţii de producţie şi a bazelor de amenajare
Prin etatizare pădurile au fost trecute integral în patrimoniul statului, în anul 1948. Ele
au fost amenajate unitar, pentru prima oară, în anul 1968.
Revizuiri ale amenajamentului s-au executat în anii :1978, 1988, 1998 şi 2005.
Unitatea de producţie în studiu a fost constituită în limitele actuale la amenajarea din anul
1968.
Bazele de amenajare adoptate anterior sunt următoarele:
Tabelul 3.1.2.1.1
Supraf.U.P. Subunităţi de Exploata-
(ha) gospodărire bilitatea şi
Anul vârsta Ciclul
ame- Suprafaţa Regim Compoziţia ţel Tratamentul medie
najării Totală Grupa I Denumire a exploata- ani
ha % bilităţii
(ani)
1968 4271,8 - SUP-A 4225,3 100 codru 60GO20FA 20DT T.combinate 110 110
SUP-A 3984,2 93 codru 49GO28FA T.combinate 120 120
1978 4271,9 - 16DR1ST6DT
SUP-B 273,4 7 codru 160 160
80GO20DT
SUP-A 4663,6 91 codru 42GO34FA T.progr. T.rase 105 120
1988 5126,0 5093,7 15ST23DT
SUP-B 430,1 9 codru 67GO8FA 25DT T.progr. 160 160
T.progr.
42GO31FA
SUP-A 4191,1 99 codru T.rase 108 110
1998 4267,9 3026,7 1FR26DT
T.crâng
SUP-K 50,0 1 codru 80GO20DT - - -
43GO31FA3PAM T.progr. T.rase
SUP-A 3310,7 97 codru 111 110
2005 3407,5 2401,7 1FR20DT T.crâng
SUP-K 48,1 1 codru 80GO20DT - - -
După cum se observa din tabelul 3.1.2.1.1. suprafaţa unităţii de producţie a scăzut
începând cu anul 1998 datorită retrocedărilor efectuate către proprietarii particulari prin legile
fondului funciar.
De asemenea se observă că regimul adoptat începând cu 1968 a fost codru şi
tratamentul principal adoptat a fost cel al tăierilor combinate şi cel al tăierilor progresive
începând cu anul 1988. Ciclul de producţie a fost adoptat la 110 de ani începând cu anul
1998.
41
3.1.2.2. Evoluţia reglementării producţiei
Reglementarea producţiei a avut următoarea evoluţie
Tabelul 3.1.2.2.1.
Arborete Arborete Creş- Posibilitatea Indice de
Anul terea 3 recoltare Indice de
ame- exploatabile preexploatabile (m /an) 3
creştere
S.U.P. indica- (m /an/ha)
na- toare curentă
jării S V S V 3
prod. prod. prod. 3
prod. (m /an/ha)
(m /an) princi- princi-
(ha) (mc) (ha) (mc) pale sec. pale sec.
A-codru
1968 regulat sort. - - - - - 12790 848 3,0 0,2 5,5
obişnuite
A-codru
regulat sort. - - - - - 8900 759 2,3 0,2 5,9
obişnuite
1978
B-codru
regulat sort. - - - - - 500 - 1,8 - 5,1
superioare
A-codru
regulat sort. - - - - - 1600 3140 0,4 0,7 5,7
obişnuite
1988
B-codru
regulat sort. - - - - - - - - - 4,1
superioare
A-codru
1998 regulat sort. - - - - 6000 3402 1,4 0,8 5,8
obişnuite
A-codru
2005 regulat sort. 589,4 143857 184,7 41084 9105 5100 2970 1,5 0,9 5,7
obişnuite
2015 A-codru
regulat sort. 173,39 31082 193,28 42200 3135 1620 1076 1,3 0,8 6,1
obişnuite
În perioada 1998-2015 posibilitatea de produse principale a scăzut, datorită faptului că

suprafaţa unităţilor de producţie a scăzut ca urmare a aplicării legilor fondului funciar.
Cuantumul posibilităţii de produse secundare (rărituri, curăţiri) s-a micşorat din acelaşi motiv.
3.1.2.3. Aplicarea prevederilor amenajamentelor anterioare (celui precedent)
În tabelul 3.1.2.3.1. este prezentată, în limita datelor de care s-a dispus, aplicarea
prevederilor amenajamentelor anterioare celui precedent (întocmit în anul 2005):
Tabelul 3.1.2.3.1.
Preve- Împă- Dega- Produse
Anul deri Curăţiri Rărituri Tăieri de igienă Indice Indice de
ame- duriri jări principale de creştere
P
na- Reali- recoltare curentă
3 3 3 3 3 3
jării zări ha/an ha/an ha/an m /an ha/an m /an ha/an m /an ha/an m /an m /an/ha m /an/ha
R
P 22,8 0,8 52,2 219 30,0 629 75,2 12792 2548,0 1300 3,5
1968 R 9,5 2,4 69,9 530 97,3 1813 74,6 12285 2150,0 819 3,6 5,5
% 42 300 134 242 324 288 99 96 84 63 102
P 21,2 3,4 15,4 132 31,1 627 44,9 9400 1369,0 80 2,4
1978 R 22,0 8,5 17,4 141 13,8 384 64,6 10737 1232,3 134 2,7 5,8
% 104 250 113 107 44 61 144 114 90 167 112
P - 45,7 172,3 647 131,2 2493 13,2 1600 4385,3 3085 1,0
1988 R - 63,6 119,3 509 113,1 1894 11,6 1395 2873,3 2685 0,8 5,6
% - 139 69 79 86 76 88 87 65 87 80
P 6,2 3,5 63,4 412 141,6 2990 52,2 6000 1729,8 1484 2,6 5,8
1998 R 5,1 4,2 78,8 510 148,3 3229 44,8 5246 1729,8 1495 2,5 5,8
% 82 120 124 124 105 108 86 87 100 101 96 100
42
În perioada de aplicare a amenajamentului din 1968 până în 1978, posibilitatea din
produse principale a fost realizată în proporţie de 96% din volum şi 99% din suprafaţă, iar
posibilitatea de produse secundare a fost depăşită cu un procent semnificativ. Tăierile de
igienă s-au realizat în proporţie de 63% din volumul preconizat.
În perioada cuprinsă între 1978-1988, posibilitatea de produse principale a fost
depăşită cu 14%. Posibilitatea de produse secundare nu s-a realizat integral, răriturile fiind
parcurse în procent de 61%. Degajările şi lucrările de împăduriri au fost realizate.
Pentru deceniul de aplicare cuprins în intervalul 1988-1998, posibilităţile de produse
principale şi secundare nu s-au recoltat integral şi datorită reducerii suprafeţelor arboretelor
ca urmare a aplicării Legii 18/1991.
În deceniul de aplicare 1998-2005 posibilitate de produse principale s-a realizat în
proporţie de 87% iar posibilitate de produse secundare a fost depăşită. Degajările s-au
realizat în proporţie de 120% iar împăduririle s-au realizat într-un procent de 82%.
3.2. Analiza critică a aplicării amenajamentului expirat
Prevederile şi realizările amenajamentului anterior
Amenajamentul expirat a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005 şi a avut o aplicabilitate

de 10 ani, respectiv până la 31 decembrie 2014.
Unitate de producţie I Râncăciov şi-a păstrat numărul şi denumirea anterioară.
43
Tabel 3.2.1.
Acci-
Indici de recoltare[ m /an/ha]
Indici de creştere curentă

Acci- Tăieri
Preve-deri den- Tăieri de conser-
Curăţiri Rărituri dentale Produse principale de
3
( P) tale vare
Împă- Dega- II igienă
[m /an/ha]
Anul ... ...
I
duriri jări
3
Reali-zări [ha] [ha]
3 3 3 3 3 3 3
( R) ha m ha m m ha m m ha m ha m
%
2005 R - - 52.3 337 62.3 1354 137 33.5 4653 122 - - 18.3 41 1.9
2006 R - - 73.1 368 64.2 1292 280 54.9 7085 122 - - 252.4 348 2.8
2007 R - - 36.6 233 57.8 1346 - 16.2 2120 402 - - 352.3 344 1.3
2008 R - - 55.6 293 71.5 1746 105 22.3 3321 297 - - 206.7 400 1.8
2009 R - - 61.4 349 65 1473 - 21.7 3398 131 - - 113 158 1.6
2010 R - - 34.6 111 65.3 702 - 18.8 3211 - - - 30.2 84 1.2 -
2011 R - - 9.9 53 59.2 577 - 8.1 264 - - - 7.1 113 0.3
2012 R - - - - 57.4 704 - 14.9 1885 - - - 201.6 412 0.9
2013 R - - 9.0 18 25.6 257 - 29.4 2453 265 - - 95.1 276 0.9
2014 - - - - - 42.3 533 - 21.9 1343 - - - 328.8 785 0.8
Total R - - 332.5 1762 570.6 9984 522 241.7 29733 1339 - - 1605.5 2961 13.5
P - - 50 342 123.38 2628 35.84 5100 - - 1279.9 1136 2.43
Total 5,7
R - - 33.25 176 57.06 998 52 24,17 2973 134 - - 1605.5 296 1.38
anual
% - - 66 52 46 38 - 67 58 - - - 125 26 57
În ceea ce priveşte modul de gospodărire a pădurilor în ultimul deceniu, se pot spune

următoarele:
- lucrări de împădurire nu s-au executat;
- degajări nu s-au executat;
- curăţiri s-au realizat în proporţie de 66% pe suprafaţă şi 52% pe volum.;
- la rărituri realizările pe suprafaţă sunt de 46% iar cele pe volum 38%.
- la tăierile de produse principale planul s-a realizat în proporţie de 58% din volumul
propus;
- la tăieri de igienă realizările pe suprafaţă sunt de 125% iar cele pe volum 26%.
Indicele total de recoltare pe ansamblul U.P. a fost de 1.38 mc/an/ha, mai mic decât cel
prevăzut, de 2,4 mc/an/ha şi mai mic decât indicele de creştere curentă (5,7 mc/an/ha).
Având în vedere faptul că pe perioada de valabilitate a amenajamentului expirat s-a
retrocedat mai mult de jumătate din suprafaţa unităţii de producţie (57%), conform legilor
fondului funciar, nu se mai poate face o comparaţie şi o analiză obiectivă între prevederile
amenajamentului şi realizările acestuia.
44
Evidenţa dinamicii procesului de regenerare naturală este prezentată în tabelul de mai jos:
Tabelul 3.2.2.
Elemente de caracterizare a arboretului şi seminţişului utilizabil Lucrări
Amenajamentul din anul 2005 Amenajamentul din anul 2015 de
Nr.
Arboret matur Seminţiş utilizabil Arboret matur Seminţiş utilizabil împă-
de
Su- durire
U.a. Su- Tratamentul inter-
pra- ven- Formula
V S pra- V Compo S
faţa Compoziţia K Compoziţia S % Compoziţia K S% de
ani -ha- faţa ani ziţia -ha- ţii
(ha) împădu-
(ha)
rire
4GO4FR1CA 4GO2FR2CA Tăieri
76 A 0,8 150 0,4 8GO2FR 0,32 40 1,84 10 0,9 - - - 2 -
1ANN 1DT1DM progresive(racordare)
76 B 3,9 30 10PLZ 0,8 - - - - - - - - - - - - -
7CA1FA1GO Tăieri
76 D 0,7 145 10GO 0,6 10GO 0,21 30 0,66 15 0,9 - - - 2 -
1DT progresive(racordare)
Tăieri
77 A 0,8 135 4CA4FR2GO 0,4 6FR4GO 0,32 40 0,81 15 4FR3GO3CA 0,9 - - - 1 -
progresive(racordare)
Tăieri progresive
77 C 5,1 145 10 GO 0,6 10 GO 1,53 30 3.61 120 10 GO 0,3 8GO2DT 2,17 60 1 -
p.lumină
Tăieri
78 C 1,1 135 8GO2FA 0,6 8FA2GO 0,66 60 1,42 20 8FA2DT 0,9 - - - 2 -
89 H 0,2 55 5CA5PLT 0,9 - - - - - - - - - - - - -
- - - Tăieri 2 -
95 F 2,4 135 6GO3FR1DM 0,5 6GO4FR 1,44 60 2,4 15 4GO3FR3CA 0,9
98 A 2,9 160 8FA1CA1GO 0,8 10FA 0,58 20 - - - - - - - - - -
98 B 17,2 120 4FA4CA2GO 0,8 6FA4GO 3,44 20 - - - - - - - - - -
Tăieri
98 C 2,2 145 10GO 0,5 10GO 1,1 50 1,3 15 8GO2DT - - - - 2 -
99 B 3,8 160 10GO 0,6 10GO 1,9 50 - - - - - - - - - -
Tăieri
99 C 9,5 145 10GO 0,4 10GO 5,7 60 9,55 15 8GO2DT 0,9 - - - 1 -
Tăieri
100 B 3,4 160 10GO 0,4 10GO 2,04 60 1,67 15 6GO3CA1DT 0,9 - - - 1 -
45
Continuare tabelul 3.2.2.
Elemente de caracterizare a arboretului şi seminţişului utilizabil Lucrări
Nr.
de
Su- durire
pra- ven- Formula
V S pra- V Compo S
(ha) împădu-
(ha)
rire
Tăieri progresive
101 A 25,6 120 5FA2GO3CA 0,7 8FA2GO 12,8 50 21,24 130 8FA2GO 0,2 8FA2DT 14,87 70 1 -
p.lumină
101 C 1,9 125 10GO 0,8 10GO 0,38 20 - - - - - - - - - -
Tăieri
106 C 3,1 160 10GO 0,4 10GO 1,86 60 2,89 15 4GO4CA2DT 0,9 - - - 1 -
5FA3CA1GO Tăieri progresive
106 E 4,0 125 0,8 8FA1GO1DT 0,8 20 3,75 135 8FA2GO 0,5 8FA2DT 1,88 50 1 -
1DT însămânţare
Tăieri progresive
106 F 2,3 110 10 GO 0,8 10 GO 0,23 10 1,76 120 10 GO 0,6 8GO2DT 1,06 60 1 -
însămânţare
107 D 1,4 110 10GO 0,8 10GO 0,28 20 - - - - - - - - - -
5FA2GO2CA
109 A 31 110 0,7 8FA2GO 6,2 20 - - - - - - - - - -
1DT
110 F 0,7 95 8CA1FR1ANN 0,8 - - - - - - - - - - - - -
Tăieri
111C 1,5 150 4FR3CA3ANN 0,6 6FR2ST2DT 0,6 40 0,62 15 4FR3ST3CA 0,9 - - - 2 -
Tăieri progresive
126 A 2,8 110 7FA2CA1GO 0,7 8FA2GO 0,56 20 2,8 120 9FA1GO 0,6 8FA2DT 0,84 30 1 -
p.lumină
Tăieri
126 B 6 145 7GO2GÎ1ST 0,2 6GO2ST2GÎ 2,4 40 6,05 15 5CA3GO2DT 0,9 - - - 1 -
4FA4GO1TE 6GO2FA Tăieri progresive
135 A 41,1 120 5FA4GO1CA 0,5 6GO4FA 20,55 50 37,7 130 0,2 22,62 60 1 -
1DT 2DT p.lumină
138 D 0,3 35 10PLZ 0,6 - - - - - - - - - - - - -
143 E 1 65 10GO 0,3 10GO 0,1 10 - - - - - - - - - -
4GO3FA3C Tăieri
175 B 0,7 150 7GO3FA 0,5 6GO4FA 0,28 40 0,73 10 0,9 - - - 1 -
A progresive(racordare)
176 A 6,1 135 7GO3FA 0,5 8GO2FA 1,83 30 - - - - - - - - - -
177 B 2,6 155 9GO1FA 0,7 8GO2FA 0,26 10 - - - - - - - - - -
46
Continuare tabelul 3.2.2.
Elemente de caracterizare a arboretului şi semintişului utilizabil Lucrări
Nr.
de
Su- durire
pra- ven- Formula
V S pra- V Compo S
(ha) împădu-
(ha)
rire
Tăieri progresive
4GO4FA
180 B 2,5 160 6GO2FA2CA 0,8 6GO4FA 0,25 10 2,54 170 6GO4FA 0,3 1,78 70 însămânţare 2 -
2DT
p. lumină
Tăieri
180 C 0,3 160 7GO3FA 0,2 7GO3FA 0,12 40 0,3 15 4GO3FA3CA 0,9 - - - 1 -
Tăieri
180 E 0,9 160 8GO2FA 0,3 8GO2FA 0,54 60 0,87 15 4GO3FA3CA 0,9 - - - 1 -
Tăieri
181 C 0,8 160 8GO2FA 0,5 6GO4FA 0,32 40 0,8 15 4GO3FA3CA 0,9 - - - 1 -
Tăieri progresive
182 B 1,0 145 6GO4FA 0,8 6GO4FA 0,1 10 1,51 155 5GO4FA1CA 0,6 5GO5FA 0,75 50 1 -
însămânţare
Tăieri progresive
183 A 5,7 135 9GO1FA 0,7 10GO 1,07 20 5,36 145 10FA 0,4 8FA2DT 2,68 50 însămânţare 2 -
p. lumină
5GO3FA Tăieri progresive
183 B 3,5 135 9GO1FA 0,7 10GO 0,7 20 2,09 145 9GO1FA 0,4 1,25 60 1 -
2DT p.lumină
47
3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor
Până în anul 1948, gospodărirea pădurilor a avut mai mult caracter empiric, urmărind în
primul rând satisfacerea necesităţilor de moment ale diverşilor proprietari.
Odată cu prima amenajare unitară a pădurilor, măsurile silviculturale dobândesc o
bază ştiinţifică şi deşi, în perioada scursă de atunci, au existat şi nerealizări, se poate afirma
că, pe ansamblu, gospodărirea s-a făcut în spiritul dezvoltării durabile a fondului forestier.
3.3.1. Evoluţia structurii pădurii
Evoluţia structurii claselor de vârstă până la amenajarea actuală se prezintă în tabelul

3.3.1.
Evoluţia claselor de vârstă
Tabelul 3.3.1.1
Suprafaţa în Clasele de vârstă (%)
Anul
producţie
amenajării VII
ha I II III IV V VI
1 2 3 4 5 6 7 8 15
1988 5093.7 24 27 31 8 2 8 -
1998 4191,1 15 19 - 39 12 6 9
2005 3358,8 19 7 28 26 7 13 -
2015 1329,95 11 42 12 21 3 1 10
Comparaţiile între procente nu sunt edificatoare şi nu ne permit tragerea unor concluzii

deoarece suprafeţele de comparat sunt sensibil diferite
Evoluţia compoziţiei este dată în tabelul următor:
Tabelul 3.3.1.2.
Anul Supra- Specii (%)
amena- faţa
jării U.P. DM GÎ DU
GO CA FA SC TE DR DT
ha
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1998 4191,1 44 27 19 1 1 1 5 2 - -
2005 3358,8 44 22 24 - 1 1 6 2 - -
2015 1388,74 35 22 28 1 3 1 6 2 1 1
Evoluţia claselor de producţie este dată în tabelul următor:
Tabelul 3.3.1.3.
Anul Clasa de Clasele de producţie (%)
amenajării producţie
medie I II III IV V
1 2 3 4 5 6 7
2005 III0 - - 95 5 -
2015 III1 - - 91 9 -
48
Evoluţia densităţii arboretelor este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 3.3.1.4.
Suprafaţa Categorii de consistenţă (%)
Anul amenajării U.P.
ha 0,1-0,3 0,4-0,6 0,7 şi peste
1 2 3 4 5
1998 4241,1 - 1 99
2005 3358,8 3 4 93
2015 1388,74 5 6 89
Comparaţiile între procente nu sunt edificatoare şi nu ne permit tragerea unor concluzii

deoarece suprafeţele de comparat sunt sensibil diferite.
Putem afirma că gospodărirea silvică a avut, în general, un efect benefic asupra stării
pădurilor, deşi ar fi existat posibilitatea obţinerii unor rezultate mai bune, prin aplicarea mai
exactă a prevederilor amenajamentelor anterioare.
Pentru etapele viitoare se impune, de asemenea, o atenţie maximă în gospodărirea
pădurilor, astfel încât condiţiile staţionale bune existente în cuprinsul U.P. I Râncăciov să
fie valorificate cu o eficienţă superioară.
49
4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI
4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren
Lucrările de cartare staţională s-au executat la scară mijlocie şi s-au desfăşurat în baza
unei documentări prealabile. S-a asigurat o densitate de 1 profil de sol principal la fiecare 100
ha pădure.
Descrierea vegetaţiei s-a efectuat concomitent cu studiul staţional şi a constat în
estimaţii şi măsurători. Datele culese au fost consemnate în fişele de descriere ale unităţilor
amenajistice şi ulterior prelucrate la calculator.
Pentru a li se determina volumul, cu acurateţe sporită o parte a arboretelor
exploatabile au fost inventariate (evidenţa 16.1.2.).
Arboretele marcate de ocol sunt prezentate în evidenţa 16.1.4.
4.2. Elementele privind cadrul natural, specifice unităţii de producţie
4.2.1. Geologie
Unitatea de producţie face parte din unitatea morfostructurală de orogen Piemontul

Getic.
Formaţiile geologice reprezentative sunt : conglomerate, gresii, marne, calcare, şisturi,
argile, pietrişuri şi nisipuri.
Teritoriul în studiu este situat în regiunea geomorfologică Piemontul Cândeşti.
4.2.2. Geomorfologie
Unitatea de relief caracteristică este versantul ondulat.

Expoziţia predominantă a versanţilor este cea însorită. Cea mai mare răspândire o au
versanţii cu înclinare între 16-30 grade.
Altitudinea unităţii variază între 310 m şi 520 m.
4.2.3. Hidrografie
U.P.I Râncăciov este localizată în bazinul hidrografic al râului Argeş. Principalii afluenţi
sunt: V.Râncăciov, V.Vrăneşti, V.Ruscului, V.Ursului.
4.2.4. Climatologie
4.2.4.1. Regimul termic
Temperaturile aerului (°C) medii lunare şi anuale înregistrate la staţiunile meteorologice

Câmpulung,Piteşti,Târgovişte sunt date în tabelul 4.2.4.1.1.
Tabelul 4.2.4.1.1.
Staţia Luna Me-
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII die
Câmpulung -2.8 -1.4 2.7 8.1 13.1 16.6 18.4 17.9 13.9 8.6 3.3 -0.8 8.1
Târgovişte -2.5 -0.5 4.1 9.5 15.1 18.5 20.4 19.5 15.7 10.8 4.9 0.1 8.7
Piteşti -2.4 -0.5 4.2 10.0 15.5 18.8 20.8 20.1 16.2 10.4 4.6 -0.2 9.8
Temperatura medie anuală este de 9,8 oC. Precipitaţiile însumează o cantitate medie
anuală de 700 mm. Predominante sunt vânturile ce bat din sectorul nord-vestic. Indicele de
ariditate de Martonne are valoarea 35,3.
50
4.2.4.2. Regimul pluviometric
Cantităţile de precipitaţii atmosferice (mm) medii lunare şi anuale sunt prezentate în

tabelul 4.2.4.2.1
Tabelul 4.2.4.2.1
Lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media
anuală
Precipitaţii
35,4 29,7 40,9 50,6 73,1 86,6 68,6 55,6 42,9 46,6 42,1 43,5 621,9
medii
Regimul pluviometric este bine repartizat pe lunile anului, şi mai ales în perioada de
vegetaţie, cele mai multe înregistrându-se în luna iunie, 86,6 mm, anotimpul cel mai ploios
fiind vara. În perioada de inactivitate, rezerva de apă se acumulează în sol, fiind folosită de
vegetaţia forestieră în sezonul activ.
Precipitaţiile sub formă de zăpadă cad în perioada noiembrie-martie, numărul mediu al
zilelor cu ninsoare este 18, iar numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă 48.
Grosimea stratului de zăpadă este în medie de 15 cm şi se realizează în luna februarie
şi coincide cu temperaturile minime absolute. Ca urmare, seminţişurile tinere sunt în mare
măsură protejate de gerurile excesive. Stratul de zăpadă şi durata lui însă nu pot asigura
protecţie seminţişurilor în timpul lucrărilor de exploatare.
Drenajul extern, determinat de reţeaua hidrografică densă şi cel intern determinat de
grosimea pietrişurilor din substrat sunt intense, ceea ce face ca spre sfârşitul perioadei de
vegetaţie să se instaleze în sol un interval de uscăciune. Aceasta afectează mai ales
arboretele de gorun, acestea vegetând pe platouri şi versanţi superiori, expuşi insolaţiei
4.2.4.3. Regimul eolian
Frecvenţa cea mai ridicată o au vânturile din vest şi cele din sud-est.
Aceste vânturi nu provoacă vătămări masive (doborâturi, rupturi) prin acţiunea lor
mecanică, dar datorită faptului că sunt calde şi uscate, influenţează negativ culturile tinere în
timpul verii.
Datele climatice înregistrate sunt în general favorabile vegetaţiei forestiere existente, cu
excepţia perioadelor secetoase din unii ani, ale căror efecte se accentuează în prezenţa unor
temperaturi ridicate în sezonul de vegetaţie.
4.2.4.4. Indicatorii sintetici ai datelor climatice
După noua raionare în provincii climatice a teritoriului ţării, pădurile unităţii de producţie
se încadrează în districtul II B.P.6., adică clima continentală de dealuri de pădure din Podişul
Getic.
Indicele de ariditate de Martonne, anual, are valoarea de 35,3, cel mai scăzut fiind în
lunile iulie-august.
Indicele de umiditate anual are valoarea de 63,5.
În tabelul următor sunt prezentate câteva date fenologice caracteristice zonei studiate.
Tabelul 4.2.4.4.1.
Înmugu- Coacerea Căderea
Specia Înfrunzirea Înflorirea
rire seminţelor frunzelor
Început Sfârşit Început Sfârşit Început Sfârşit
Gorun 22.IV 28.IV 2.V 10.V 10.V 21.IX 11.X 20.X-18.XI
Fag 21.IV 25.IV 27.IV 2.V 10.V 23.IX 30.IX 27.X-17.XI
51
În general, cadrul natural al zonei în care se găsesc arboretele U.P.I Râncăciov, este
favorabil dezvoltării în condiţii optime a speciilor de bază (cvercinee, fag, diverse tari) şi
fluctuantă pentru speciile de răşinoase introduse în urma tăierilor de refacere, substituire
efectuate în deceniile anterioare (molid, pin). Ca factor limitativ ar fi apa accesibilă pentru
gorunul situat pe platouri.
4.3. Soluri
Pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol s-au executat 14 profile principale

de sol (u.a:69,79 A, 81, 82 A,85 A, 86 B, 101 A, 103, 124 A, 133 A,134 A,135 A,184 A, 191
G). Din două profile principale de sol (u.a.: 184 A,191 G) s-au recoltat probe de sol care au
fost trimise la laboratorul de pedologie al I.N.C.D.S.- Braşov pentru analize. Rezultatul
analizelor (buletinul de analiză) este prezentat în subcapitolul 4.3.3.
4.3.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol
Evidenţa tipurilor şi subtipurilor de sol este prezentată în tabelul 4.3.1.1.
Tabelul 4.3.1.1.
Nr. Subtipul de Succesiunea Suprafaţa
Clasa de soluri Tipul de sol Codul
crt. sol orizonturilor ha %
tipic 2201 Ao-El-Bt-C 535,24 39
Luvosol
1. Luvisoluri stagnic 2212 Ao-El-Btw-C 324,25 23
Total 859,49 62
503,81 36
2. Cambisoluri Eutricambosol tipic 3101 Ao-Bv-C
Total 503,81 36
3. Protisoluri Aluviosol distric 0401 Aodi-Cdi 25,44 2
Total 25,44 2
Total 1388,74 100
Din analiza datelor din tabelul de mai sus rezultă că cele mai răspândite subtipuri de
sol sunt: luvosolul tipic (39%) şi eutricambosolul tipic (36%).
Răspândirea teritorială a solurilor în cadrul unităţii de producţie este influenţată atât de
condiţiile geologice existente cât şi de condiţiile geomorfologice şi de tipurile de pădure sub
care au evoluat.
4.3.2. Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol
a) Luvosolul stagnic (23%) se defineşte prin orizonturile Ao-Elw-Btw-C. Acest sol a fost
identificat pe terenuri mai slab drenate aflate sub influenta unei cantităţi mai mari de apă.
Substratul litologic este reprezentat de luturi, nisipuri şi argile sărace în minerale
calcice şi feromagneziene.
Orizontul Ao are culoare brună, brună –închis şi grosimea de 10-20cm.
Orizontul Elw mai deschis la culoare (10 YR-5) şi este gros de 10-20cm.
Orizontul Btw are culoare brună (10 YR-4) şi grosime de 110-150cm. Textura este
diferenţiată pe profil luto-nisipoasă în Ao, mijlocie către grosieră în Elw şi mijlocie fină sau
fină în Bt. Structura este grăunţoasă în Ao , poliedrică lamelară sau fără structură în Elw şi
prismatică bine dezvoltată în Bt. Aciditatea scade uneori sub 5,0. Grosimea fiziologică este
60 cm.
Fertilitatea variază în limite largi în funcţie de troficitatea minerală şi azotată.
52
b) Luvosolul tipic (39%) . Are profilul Ao-El-Bt-C. A fost identificat pe versanţi
moderat înclinaţi cu expoziţii diverse.
Este acid cu pH =5,0-5,9 cm cu valorile cele mai mici (mai acid) în orizontul El
(podzolit), foarte humifer, cu un conţinut de humus (moder) de 5,0-6,4% pe grosimea de 5-10
cm, mezobazic la eubazic, cu un grad de saturaţie în baze, √= 50-80% cu valorile cele mai
mici în orizontul de bazificat El, foarte bine aprovizionat în azot total la suprafaţă (0,22-0,32
g%) şi foarte slab aprovizionat în profunzime (0,05..%), luto-nisipos la luto-argilos edafic
mijlociu, de bonitate mijlocie pentru fag când solul este situat pe versanţi însoriţi şi de
bonitate superioară pentru gorun când solul este situat pe versanţi superiori slab înclinaţi.
În aceste condiţii edafice se recomandă o compoziţie cu 5FA5GO pe versanţi umbriţi
şi 8GO2DT pe versanţi însoriţi.
b) Eutricambosolul tipic (36%) se defineşte prin orizontul B cambic (Bv) având

gradul de saturaţie în baze peste 55%. Acest sol a fost identificat pe versanţi uşor înclinaţi şi
are următoarea succesiune de orizonturi: Ao-Bv-C.
Substratul litologic este reprezentat de luturi şi alte substrate bogate în carbonat de
calciu şi alte elemente bazice.
Orizontul Ao are culoare brună închis şi grosimea de 10-40 cm.
Orizontul Bv este de culoare brună-gălbuie, brună-ruginie şi este gros de la 50 la 150 cm.
Textura este variabilă în funcţie de materialul parental şi poate merge de la uşoară la
grea. Structura este grăunţoasă în Ao şi poliedrica sau prismatica în Bv. Conţinutul de humus
este mai mare în Ao putând ajunge până la 10-12%. Gradul de saturaţie în baze este peste
55% în Bv. Aciditatea este slab-moderată (ph = 5,8-6,5). Grosimea fiziologică este 60 cm.
Fertilitatea este medie spre superioară în funcţie de volumul edafic.
c) Aluviosol distric Aodi – Cdi. Format în lunca centrală a râului pe aluviuni diverse
excluzând pietrişurile, este moderat la puternic alcalin cu pH=7,9-8,8, moderat humifer cu un
conţinut de humus pe grosimea de 25-30 cm de 2,2%, mijlociu aprovizionat în azot şi fosfor
şi foarte bine în potasiu, nisipo-lutos la luto-nisipos, de bonitate mijlocie pentru plopul alb
(negru) şi salcâm şi inferioară pentru plopi euramericani. Bonitatea acestui sol este
determinată de regimul de umiditate cu uşor deficit în estival şi troficitatea mijlocie (conţinutul
de humus şi azot, fosfor). De asemenea ca factor compensator este faptul că aprovizionarea
cu apă a solului este mare deoarece solul are o textură mijlocie luto-nisipoasă. Speciile mai
xerofite – plop alb (negru), salcâm pe acest sol vor realiza o productivitate mijlocie iar plopii
euramericani numai inferioară..
4.3.3. Buletin de analiză
Analizele de laborator s-au făcut pentru probele de sol recoltate din u.a.: 184 A,191 G .
Nivel
Oriz- ori- Car- Hidro- Gra-dul
U.a.,compoziţie, ont Umi- bo- Baze gen Capacita de
productivitate, tip şi zont di- Hu- de tea totală satu- Azot
de de pH mus naţi de total
subtip de sol diag- diag- tate CaC schimb schimb de schimb raţie în
(denumire) Cod % % me % me % g%
nostic nostic O3 % me % baze
%
cm
184A 8FA2GO
Eutricambosol tipic, Ao 5-15 0.588 4.652 4.355 - 3.184 8.967 12.151 26.204 0.223
3101
Bv 20-65 0.432 5.046 1.452 - 3.576 7.571 11.147 62.082 0.074
191 G 9GO1FR Ao 5-10 0.651 4.529 3.750 - 3.380 8.085 11.465 29.481 0.192
Eutricambosol tipic,
3101 Bv 20-50 0.580 5.304 1.331 - 6.124 5.954 12.078 58.706 0.068
53
4.3.4. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri şi subtipuri de sol
4.4. Tipuri de staţiune

La baza stabilirii tipurilor de staţiune existente pe teritoriul luat în studiu, au stat
lucrările de cartare staţională la scară mijlocie executate cu această ocazie, culegându-se
date de ordin pedologic, ecologic, climatologic, geomorfologic, etc.
S-au studiat şi s-au luat în considerare condiţiile existente între elementele
caracteristice ale staţiunii: substratul litologic, forma de relief, climat şi microclimat local, tip şi
subtip genetic de sol, pătura vie, potenţialul productiv şi tipul de pădure.
Ca lucrări de specialitate s-au consultat cu precădere lucrarea “Staţiuni forestiere”
ediţia 1977 de Chiriţă C. şi colaboratorii şi amenajamentele întocmite în anul 1995.
În cadrul unităţii de producţie au fost identificate un număr de 4 tipuri de staţiune.
Tipul de staţiune s-a determinat pentru fiecare unitate amenajistică.
54
4.4.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiune
În unitatea de producţie analizată au fost identificate următoarele tipuri de staţiune:
Tabel 4.4.1.1.
Etajul Tipul de staţiune Suprafaţa Categoria de bonitate Tipuri şi
fitocli- Supe- Mij- Inferi- subtipuri
Cod Diagnoză ha %
matic rioară locie oară de sol
Deluros de gorunete, Pm, luvosol 2201
5.1.4.2. 375,62 27 - 375,62 -
stagnic, cu Carex Pilosa 2212
Deluros de gorunete, Pm, brun slab-
5.1.5.2. 483,87 35 - 483,87 - 2201
mediu podzolit edafic miliociu
FD3 Deluros de făgete,Pm, brun edafic
5.2.4.2. 503,81 36 - 503,81 - 3101
mijlociu cu Asperula Asarum
Deluros de goruneto-făgete, Pm-s,
5. 2.5.3. aluvial moderat humifer, în luncă 25,44 2 - 25,44 - 0401
joasă
Total FD3 1388,74 100 - 1388,74 - -
ha 1388,74 - 1388,74 - -
TOTAL U.P.
% 100 - 100 - -
Din analiza tipurilor de staţiune , rezultă că cele mai răspândite tipuri de staţiune sunt:
Deluros de făgete Pm, brun edafic mijlociu cu Asperula Asarum( 36%) şi Deluros de
gorunete Pm, brun slab-mediu podzolit edafic mijlociu(35 %).
Tipurile de staţiune de bonitate mijlocie reprezintă 100% din totalul unităţii de
producţie, ceea ce înseamnă că speciile principale ( gorunul şi fagul ) au condiţii optime de
vegetaţie.
4.4.2. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiune
DS: Argeş OS: Topoloveni UP: 1
55
4.4.3. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiune şi soluri
56
4.4.4. Descrierea tipurilor de staţiuni cu factori limitativi şi măsurile de gospodărire impuse de aceşti factori
Măsuri de gospodărire
Etajul fitoclimatic
Factorii şi impuse de aceşti factori

Tip de staţiune Tip de pădure
determinanţii ecologici şi factorii –
ecologici şi condiţie moderat limitativi
limitativi; Compoziţia ţel
Cod Indicativul de clasificare şi descrierea concisă a tipului de staţiune riscuri Cod Diagnoză Tratamente
Compoziţia de
regenerare
5.1.4.2. Deluros de gorunete Pm, luvosol pseudogleizat, cu Carex pilosa Gorunet de platou cu
Foarte frecvent pe versanţi slab şi foarte slab înclinaţii, expoziţii predominant însorite sol greu(m)
şi semiumbrite, cumpene largi, platouri, terase, poale de versanţi, terenuri frământate
prin vechi alunecări. Substraturi litologice greu permeabile formate din roci
sedimentare. Luvosolurile divers podzolite, pseudogleizate, cu mull, oligomezo şi 514.1 8GO2DT
mezobazice, slab la moderat humifere, mijlociu profunde sau profunde, fiziologic T.progresive
8GO2DT
mijlociu profunde, luto-nisipoase sau lutoase în orizonturile superioare, luto-argiloase,
sau argiloase, orizontul B marmorat prin pseudogleizare, uneori semischeletice. - regim de
Volum edafic mijlociu. Condiţii climatice apropiate de acelea medii ale platourilor, cu umiditate
5.1.4.2. mici plusuri de căldură şi lumină în staţiuni ceva mai ridicate sau pe versanţi însoriţi. alternant
Condiţii edafice divers favorabile, cu rezultantă mijlociu favorabilă pentru pădurea de
gorun. Troficitatea submijlocie şi mijlocie. Aciditatea activă moderată în orizontul Amestec normal de
humifer, puternică până la moderată în orizontul podzolit. Pătura vie de tipul carex gorun,gârniţă şi cer(m)
pilosa, cu grad de acoperire ridicat, divers însoţită de specii de mull-moder şi mull.
Bonitate mijlocie pentru gorunete. Arborete de gorun divers însoţit de alte foioase. 741.1
Datorită solului expus degradării prin înmlăştinare şi prin accentuarea fenomenului de 5GO2GÂ1CE
T.progresive
FD3 pseudogleizare şi podzolire, se recomandă menţinerea consistenţei pline, în amestec 2DT
cu gorunul şi stejarul pedunculat, a speciilor de amestec (fag, carpen, anin negru) în 6GO2GÂ2DT
proporţie de cel puţin 30% pentru asigurarea cu continuitate a drenajului biologic al
solului.
5.1.5.2. Deluros de gorunete, Pm, luvosol slab mediu levigat (podzolit) edafic mijlociu - moderat limitativ:
Răspândit în etajul gorunetelor pe versanţi predominant mijlocii, mai rar superiori, cel substanţe Gorunet cu flora de mull 8GO2DT
mult slab ondulaţi, uneori cu mici denivelări, expoziţii însorite şi semiînsorite, şi nutritive, apă de productivitate 8GO2DT T.progresive
înclinări moderate până la repezi. Luvosolurile slab podzolite, cu mull şi mull moder, accesibilă 511.3 mijlocie (m)
mijlociu profunde şi mai rar profunde, luto-nisipoase şi lutoase, structurate grăunţos în - uscăciunea
orizontul humifer, practic lipsite de schelet şi slab scheletice, până la cel mult atmosferică şi
5.1.5.2 scheletice, cu volum edafic mijlociu. volum edafic
Troficitatea mijlocie spre ridicată, soluri mezotrofice, spre eutrofice, excepţional chiar
autrofice. 531.4 Şleau de deal cu gorun 5GO3FA2DT
T.progresive
Pătura vie slab reprezentată prin specii de mull. Bonitatea mijlocie pentru cvercete, şi fag de productivitate 5GO3FA2DT
goruneto-şleauri de productivitate mijlocie. mijlocie(m)
57
Măsuri de gospodărire
Etajul fitoclimatic
impuse de aceşti factori

Tip de staţiune Factorii şi Tip de pădure
ecologici şi factorii –
determinanţii condiţie moderat limitativi
ecologici şi
Compoziţia
limitativi;
ţel
Cod Indicativul de clasificare şi descrierea concisă a tipului de staţiune riscuri Cod Diagnoză Tratamente
Compoziţia
de regenerare
5.2.4.2. Deluros de făgete Pm, eutricambosol edafic mijlociu cu Asperula-Asarum - volum edafic T.progresive
(mezo şi eutrofic, mezohidric, estival reavăn, FD3, Bm, TIII-IV, Hm, Ue2 mijlociu 423.1 Făget de dealuri cu 8FA2DT
Foarte răspândit pe suprafeţe importante în regiunea deluroasă, pe versanţi - apă accesibilă Rubus Hirtus 8FA2DT
predominant mijlocii, umbriţi şi semiumbriţi, moderat înclinaţi, cu configuraţie variată, - gradul de
urcând uneori şi în partea superioară a versanţilor. saturaţie în 431.2
Depozite de suprafaţă provenite din roci furnizoare de material pământos şi de Făgeto-cărpinet cu flora 8FA2DT T.progresive
5.2.4.2. baze de de mull(m) 8FA2DT
schelet în sol. schimb
Condiţii climatice şi plus apreciabile de umiditate şi minus de căldură şi lumină faţă
de media etajului pe expoziţii umbrite şi în apropierea văilor.
Volumul edafic mijlociu. Pătura vie de tipul Asperula-Asarum. Bonitate mijlocie pentru Goruneto-făget cu 6GO2FA2DT T.progresive
făgete de deal pure sau având în diseminaţie paltin, carpen, tei, frasin şi jugastru, 522.1 Carex pilosa(m) 6GO2FA2DT
gorun, apoi făgete amestecate, făgeto-cărpinete şi şleauri de deal cu fag.
- regim de
umiditate
5.2.5.3.Deluros de gorneto-făgete Pm,alluvial moderat humifer în luncă joasă alternant Aniniş pe soluri gleizate 8ANN2DT
Staţiuni situate în luncile inundabile ale râurilor, în zona de deal cu complexe de 971.2 de productivitate
mijlocie (m) 8ANN2DT T.rase
gorunete şi făgete.Soluri aluviale stratificate, moderat humifere(20-25 cm orizont - saturarea
5.2.5.3 superior,cel mult mijlociu bogat în humus), mijlociu profunde, nisipoase şi luto- prelungită cu
nisipoase, slab până la semischeletice, cu volum edafic mijlociu.Troficacitate apă primăvara 614.2
mijlocie,apa accesibilă permanent bine asigurată prin umezire freatică.Bonitate Stejăret pe terase
mijlocie până la superioară pentru zăvoaie de plop alb, aninişuri şi stejărete de joase şi lunci vechi 6ST3FR1DT
luncă din regiunea de 6ST3FR1DT T.progresive
dealuri
58
4.5.Tipuri de pădure
Corespunzător condiţiilor climatice şi staţionale, pe teritoriul studiat s-au identificat 9

tipuri de pădure, a căror denumire şi proporţie de participare este prezentată în cadrul
subcapitolului 4.5.1.
4.5.1. Evidenţa tipurilor naturale de pădure
Tipurile de pădure care se întâlnesc, suprafaţa ocupată şi cota procentuală din

suprafaţa unităţii de producţie sunt prezentate în tabelul 4.5.1.1.
Tabel 4.5.1.1.
Productivitatea
Nr. Tip de Tip de pădure Suprafaţa
arboretelor
crt. staţiune
Cod Diagnoză ha % Sup. Mijl. Inf.
514.1 Gorunet de platou cu sol greu(m) 302,37 22 - 302,37 -
1 5.1.4.2.
741.1 Amestec normal de gorun,gârniţă şi cer(m) 73,25 5 - 73,25
Gorunet cu flora de mull de productivitate
511.3 74,8 5 - 74,8 -
mijlocie (m)
2 5.1.5.2.
Şleau de deal cu gorun şi fag de productivitate
531.4 409,07 30 - 409,07 -
mijlocie(m)
433.1 Făget amestecat din regiunea de dealuri(m) 157,76 11 - 157,76 -
3 5.2.4.2. 431.2 Făgeto-cărpinet cu floră de mull (m) 301,02 22 - 301,02 -
522.1 Goruneto-făget cu Carex pilosa(m) 45,03 3 - 45,03 -
Aniniş pe soluri gleizate de productivitate
971.2 7,55 1 - 7,55 -
mijlocie (m)
4 5.2.5.3.
Stejăret pe terase joase şi lunci vechi
614.2 17,89 1 - 17,89 -
din regiunea de dealuri.
ha 1388,74 - 1388,74 -
TOTAL U.P.
% 100 - 100 -
Tipurile naturale de pădure reprezentative sunt:

- 531.4. - Şleau de deal cu gorun şi fag de productivitate mijlocie(m)– 30%;
- 431.2. - Făgeto-cărpinet cu floră de mull (m) – 22% .
- 514.1. - Gorunet de platou cu sol greu(m) – 22%.
59
4.5.2. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiuni şi păduri
60
4.5.3. Lista unităţilor amenajistice după caracterul actual al tipului de
pădure
61
4.5.4. Formaţii forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure
Caracterul actual al tipului de pădure şi formaţiile forestiere întâlnite în teritoriul studiat
sunt date în tabelul următor:
Tabelul 4.5.4.1.
Formaţii forestiere Caracterul actual al tipului de pădure (ha) Total
Natural
Subpro- Parţial Total Nede- Terenuri
Denumire funda- Artificial ha %
Cod ductiv derivat derivat finit goale
mental
Făgete
43 345,53 32,27 41,75 27,48 11,75 - - 458,78 33
amestecate
51 Gorunete pure 294,86 38,87 15,14 7,23 21,07 - - 377,17 27
52 Goruneto-făgete 45,03 - - - - - - 45,03 3

Şleauri de deal
53 354,57 2,54 39,25 7,81 4,90 409,07 30
cu gorun
Stejărete pure
61 3,02 - - - 14,87 - - 17,89 1
de dealuri
Amestec Gi Ce
74 cu stejar şi 65,56 4,41 3,28 - - - - 73,25 5
mezofiţi
Aninişuri de anin
97 5,82 - - - - - - 7,55 1
negru
ha 1114,39 78,09 99,42 42,52 54,32 - - 1388,74 100
TOTAL U.P.
% 80 6 7 3 4 - - 100
Analizând tabelul 4.5.4.1. se constată că cele mai răspândite formaţiuni forestiere

sunt „Făgete amestecate” care ocupă 33% din suprafaţa unităţii de producţie. Arboretele
artificiale 54,32 ha(4%) au rezultat, mai ales, în urma aplicării unor tratamente extensive, cu
regenerare pe cale artificială.
Arboretele total derivate 42,52 ha (3%) ha sunt rezultatul conducerii
necorespunzătoare a procesului de regenerare, îngrijire şi conducere a arboretelor.
62
4.6. Structura fondului de producţie şi protecţie
Structura fondului forestier pe specii, clase de vârstă şi de producţie este prezentată în

tabelul următor :
Tabel 4.6.1.
Grupa Suprafaţa Clase de vârstă Clase de producţie
S.U.P de
ha % I II III IV V VI→ I II III IV V
specii
QV 429,85 34 89,09 103,36 37,65 128,08 9,01 62,66 - 4,10 397,15 24,63 3,97
DR 21,73 2 - 14,31 7,42 - - - - - 21,73 - -
FA 385,03 30 14,09 148,14 51,17 81,34 20,04 70,25 - - 357,11 25,66 2,26
“A”
DT 383,11 30 40,41 223,44 51,54 56,36 6,59 4,77 - 2,51 328,40 52,20 -
DM 62,71 5 0,82 49,91 7,01 1,20 - 3,77 - - 59,92 2,79 -
Total 1282,43 100 144,41 539,16 154,79 266,98 35,64 141,45 - 6,61 1164,31 105,28 6,23
QV 54,82 - - - - 25,42 - 29,40 - - 31,26 23,56 -
DT 2,31 - - - - 1,66 - 0,65 - - 2,31 - -
“K”
DM 1,66 - - - - 1,66 - - - 1,66 - -
Total 58,79 100 - - - 28,74 - 30,05 - - 35,23 23,56
QV 20,88 44 2,90 5,77 4,24 7,97 - - - - 20,88 - -
FA 7,89 17 0,81 6,28 - - 0,80 - - - 7,89 - -
“O” DT 14,60 31 6,09 6,70 0,25 0,15 1,41 - - - 13,44 1,16 -
DM 4,15 8 4,15 - - - - - - - 4,15 - -
Total 47,52 100 9,80 22,90 4,49 8,12 2,21 - - 46,36 1,16
QV 505,55 - 91,99 109,13 41,89 161,47 9,01 92,06 - 4,10 449,29 48,19 3,97
DR 21,73 - - 14,31 7,42 - - - - - 21,73 - -
FA 392,92 - 14,90 154,42 51,17 81,34 20,84 70,25 - - 365 25,66 2,26
Total DT 400,02 - 46,50 230,14 51,79 58,17 8,00 5,42 - 2,51 344,15 53,36 -
DM 68,52 - 0,82 54,06 7,01 2,86 - 3,77 - - 65,73 2,79 -
Total 1388,74 - 154,21 562,06 159,28 303,84 37,85 171,5 - 6,61 1245,9 130 6,23
Principalii indicatori de caracterizare a fondului forestier sunt :

Tabel 4.6.2.
Specificări Specii Total
GO FA CA TE GÎ SC DU DR DT DM
S.U.P. „A” – 1282,43 ha
Compoziţia (%) 31 30 23 3 2 1 1 1 6 2 100
Clasa de producţie III1 III1 III2 III1 III2 III2 III0 III0 III0 III0 III1
Consistenţa 0,78 0,76 0,86 0,83 0,86 0,78 0,80 0,84 0,83 0,88 0,80
Vârsta medie (ani) 61 63 40 41 35 24 44 38 41 32 54
Creşterea curentă
4,7 6,3 7,2 8,1 3,9 7,9 10,6 8,2 7,0 5,5 6,1
(m3/an/ha)
Volumul mediu (m3/ha) 135 168 78 147
52 74 350 206 96 109 130
Volumul total (m3) 54791 64716 22764 5793
1053 867 3685 2307 7982 2551 166509
GO DT TE CA - - - - - -
S.U.P. „K” – 58,79 ha
Compoziţia (%) 93 3 3 1 - - - - - - 100
Clasa de producţie III4 III0 III0 III0 - - - - - - III4
Consistenţa 0,76 0,80 0,80 0,80 - - - - - - 0,76
Vârsta medie (ani) 109 51 62 75 - - - - - - 105
Creşterea curentă
3 3,2 6,5 7,8 4,9 - - - - - - 3,5
(m /an/ha)
3
Volumul mediu (m /ha) 249 127 248 151 - - - - - - 244
3 1364
Volumul total (m ) 216 412 92 - - - - - - 14365
5
63
Specificări Specii
GO CA FA DT TE PLT DM GÎ - - Total
S.U.P. „O” – 47,52 ha
Compoziţia (%) 43 25 17 6 4 2 2 1 - - 100
Clasa de producţie III0 III1 III0 III0 III0 III0 III0 III0 - - III0
Consistenţa 0,81 0,88 0,89 0,88 0,90 0,90 0,90 0,80 - - 0,85
Vârsta medie (ani) 47 30 34 30 30 30 30 55 - - 38
Creşterea curentă
3 5,2 6,9 7,4 7,3 8,8 4,3 10,4 6,1 - - 6,4
(m /an/ha)
3
Volumul mediu (m /ha) 117 44 89 54 120 60 60 137 - - 88
3
Volumul total (m ) 2395 516 699 149 244 69 58 67 - - 4197
GO FA CA TE GÎ SC DU DR DT DM
U.P. I–1388,74 ha
Compoziţia (%) 35 28 22 3 1 1 1 1 6 2 100
Clasa de producţie III1 III1 III2 III1 III2 III2 III0 III0 III0 III0 III1
Consistenţa 0,78 0,76 0,86 0,83 0,85 0,78 0,80 0,84 0,83 0,88 0,80
Vârsta medie (ani) 66 63 40 41 36 24 44 38 41 32 55
Creşterea curentă
3 4,6 6,3 7,2 8,1 3,9 7,9 10,6 8,2 7,0 5,6 6,0
(m /an/ha)
Volumul mediu
147 166 77 150 54 74 350 206 96 105 133
(m3/ha)
Volumul total (m3) 70831 65415 23372 6449 1120 867 3685 2307 8347 2678 185071
Analizând compoziţia pe specii la S.U.P. “A” se observă că aceasta este formată în

principal din gorun (31%), fag (30%) şi carpen (23%) celelalte specii deţinând împreună o
pondere de 16%.
Vârsta medie (54 ani) este aproape egală cu jumătatea ciclului de producţie (110ani).
Clasele de producţie sunt determinate de bonitatea staţiunilor.
Date mai detaliate privind clasele de vârstă, compoziţia specifică, clasele de
producţie, consistenţa şi alte caracteristici ale arboretelor, pe specii, subunităţi de producţie şi
protecţie şi pe total U.P. sunt prezentate în fişa indicatorilor de bază, la capitolul 11.2.
(„Dinamica dezvoltării fondului forestier”) şi la capitolul 16.2. („Evidenţe privind mărimea
şi structura fondului forestier”). O evoluţie a structurii fondului forestier se prezintă, în
măsura existenţei datelor necesare, la capitolul 3.3. şi la capitolul 15 (evoluţia în perspectivă
a arboretelor în care se reglementează producţia, pe S.U.P.).
4.7. Arborete slab productive şi provizorii
Arboretele slab productive şi provizorii ocupă o suprafaţă de 124,74 ha. Situaţia lor se
prezintă în tabelul 4.7.1.:
Tabelul 4.7.1.
Nr. Nr. de unităţi Suprafaţa
Caracterul actual al tipului de pădure
crt. amenajistice ha %
1. Natural fundamental subproductiv 10 78,09 63
2. Total derivat de productivitate mijlocie 6 36,95 30
3. Total derivat de productivitate inferioară 2 5,57 4
4. Artificial de productivitate inferioară 1 4,13 3
Total arborete slab productive şi provizorii 19 124,74 100
Arboretele slab productive şi provizorii ocupă 9% din suprafaţa acoperită cu pădure a

unităţii de producţie şi sunt reprezentate de 19 arborete.
64
Arboretele subproductive în număr 10, sunt în cea mai mare parte arborete cu vârste
cuprinse între 120 şi 170 de ani de ani în care s-au propus tăieri progresive (ua 71 C, 77
C,101 A, 106 E, 180 B, 183 B, 200 C) şi tăieri de igienă (ua 70 B, 78 B,189 A).
Arboretele total derivate sunt în cea mai mare parte arborete în care specia
predominantă este carpenul.
Arboretele artificiale de productivitate inferioară sunt reprezentate de o singură unitate
amenajistică (68 A) în care predomină salcâmul.
4.7.1. Evidenţa arboretelor slab productive şi provizorii
4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori şi limitativi
În UP I Râncăciov nu există arborete afectate de factori destabilizatori şi limitativi.
4.9. Starea sanitară a pădurilor
Starea sanitară a pădurilor este bună.

Pentru asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare, se recomandă atât măsuri
preventive, cât şi măsuri represive de combatere a bolilor şi dăunătorilor, atunci când
acestea depăşesc limitele capacităţii de suport a ecosistemelor respective.
Pentru menţinerea unei stări fitosanitare corespunzătoare, fac obiect al acţiunii de
igienizare şi curăţire a pădurii următoarele categorii de material lemnos:
a). arborii deperisaţi, necesar a fi extraşi din masa arboretului:
- căzuţi, rupţi şi doborâţi de vânt sau zăpadă;
- uscaţi sau pe cale de uscare;
- atacaţi de insecte sau agenţi criptogamici;
- arbori cursă şi de control folosiţi la protecţia pădurilor;
b). uscături şi crăci groase răspândite în pădure;
c). resturi de exploatare, nevalorificate pentru producţia industrială provenite din
curăţirea parchetelor exploatate (vârfuri, lemn cu putregai, etc.);
d). material lemnos subţire provenit din tăieri de îngrijire (curăţiri) în arborete tinere,
situate în locuri greu accesibile;
e). cioate dezrădăcinate prin fenomene naturale.
65
4.10. Concluzii privind condiţiile staţionale şi de vegetaţie
Din cele expuse în subcapitolele anterioare, se desprinde concluzia că factorii

staţionali sunt, în general, favorabili pentru biocenozele forestiere locale. Speciile cele mai
favorizate sunt gorunul şi fagul.
Corespondenţa dintre bonitatea staţiunilor şi productivitatea arboretelor este
prezentată în situaţia următoare :
Tabelul 4.10.1.
Bonitatea staţiunilor Productivitatea arboretelor Diferenţe
Suprafaţa Suprafaţa
Categoria % Categoria Caracterul actual % + -
(ha) (ha)
Natural fundamental subproductiv 78,09 6 - 78,09
Total derivat de productivitate -
5,57 - 5,57
inferioară
inferioară
Artificial de productivitate -
4,13 - 4,13
inferioară
Total inferioară 87,79 6 - 87,79
Natural fundamental de - -
1114,39 80
productivitate mijlocie
mijlocie 1388,74 100
Parţial derivat 99,42 7 - -
mijlocie Total derivat de productivitate - -
36,95 3
mijlocie
Artificial de productivitate mijlocie 42,92 3 - -
Total mijlocie 1293,68 93 - -
Artificial de productivitate
7,27 1 7,27 -
superioară superioară
Total superioară 7,27 1 7,27 -
TOTAL 1388,74 100 - - 1388,74 100 7,27 87,79
Arboretele valorifică în general bine condiţiile staţionale 93% fiind de productivitate

mijlocie, 1% sunt de productivitate superioară şi doar 6% nu valorifică potenţialul staţional
fiind arborete în cea mai mare parte subproductive cu vârste înaintate, pentru care s-au
propus tratamentul tăierilor progresive. Arboretele care valorifică superior potenţialul staţional
sunt reprezentate de arborete artificiale.
Concluzionând, putem afirma că valoarea economico-socială şi ecologică a
arboretelor din cuprinsul unităţii de producţie în studiu se poate ridica la nivelul potenţialului
existent. Structurile arboretelor se pot îmbunătăţi şi printr-o gospodărire judicioasă,
superioară calitativ celei anterioare, cu un accent deosebit pe modul de regenerare a
arboretelor - din sămânţă şi pe efectuarea corespunzătoare şi la timp a lucrărilor de îngrijire.
Pentru realizarea acestor deziderate se impune respectarea prevederilor prezentului
amenajament în ceea ce priveşte zonarea funcţională, bazele de amenajare, posibilitatea,
operaţiunile silviculturale propuse.
În viitor, pentru a se valorifica mai bine condiţiile bune şi foarte bune oferite
de staţiunile din unitatea de producţie în studiu, se recomandă o analiză mai atentă a
compatibilităţii între cerinţele speciilor şi condiţiile oferite de staţiuni, precum şi efectuarea
corectă, la timp şi ori de câte ori este nevoie, a lucrărilor presupuse de starea de
moment a arboretelor.
66
5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL- ECONOMICE ŞI ECOLOGICE
ALE PĂDURII ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE
5.1. Stabilirea funcţiilor social – economice şi ecologice ale pădurii
La stabilirea funcţiilor social-economice ale pădurii şi implicit a bazelor de amenajare

cât şi la fundamentarea lucrărilor silvotehnice şi silviculturale propuse pentru deceniul viitor s-
a ţinut seama de prevederile din normele tehnice în vigoare privind gospodărirea pădurilor.
5.1.1. Obiectivele social economice şi ecologice
Obiectivele urmărite prin actualul amenajament sunt :

- protecţia terenurilor şi a solurilor;
- protecţia ecofondului şi genofondului forestier;
Produse lemnoase:
- lemn de lucru pentru cherestea;
- lemn pentru celuloză, construcţii rurale şi alte utilizări.
Alte produse în afara lemnului şi a serviciilor: vânatul, fructe de pădure, ciuperci
comestibile, plante medicinale şi aromate.
În raport de starea fiecărui arboret în parte şi de rolul pe care trebuie să-l îndeplinească
s-a adoptat la nivel de unitate amenajistică şi subunitate de gospodărire, ţelul de protecţie
sau de producţie.
Obiectivele economice şi sociale stabilite pentru pădurile acestei unităţi de producţie
sunt prezentate în tabelul 5.1.1.1.
Tabelul 5.1.1.1.
Nr. Denumirea obiectivului de protejat sau a serviciilor de
Grupa de obiective şi servicii
crt. realizat
- păduri situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte

1 Protecţia solurilor
vulnerabile la eroziuni şi alunecări, cu pante cuprinse
până la 30 de grade
Servicii ştiinţifice şi de ocrotire a
2 - producerea de seminţe forestiere pentru speciile: gorun
genofondului şi ecofondului forestier
- asigurarea producţiei de masă lemnoasă atât cantitativ
3 Produse lemnoase
cât şi calitativ
Alte produse în afara lemnului sau a - vânatul, fructele de pădure, ciupercile comestibile,
4
serviciilor plantele medicinale
5.1.2. Funcţiile pădurii
Corespunzător obiectivelor social-economice şi ecologice fixate, s-au stabilit funcţiile

prioritare pe care trebuie să le îndeplinească arboretele. Astfel, pentru asigurarea atribuţiilor
de protecţie şi producţie, pădurile din această unitate de producţie au fost încadrate în grupa
I funcţională (1114,37 ha) şi grupa a II a funcţională (274,37 ha). Categoriile funcţionale
atribuite arboretelor sunt prezentate în tabelul 5.1.2.1.:
67
Tabel 5.1.2.1.
Grupa, subgrupa şi categoria funcţională Suprafaţa
Cod Denumire ha %
Grupa I funcţională
Pădurile situate pe terenuri cu substrate litologice foarte vulnerabile la eroziuni şi
2L 1055,58 76
alunecări, cu pante până la 35 de grade
Pădurile stabilite ca rezervaţii pentru producerea de seminţe forestiere şi
5H 58,79 4
conservării genofondului forestier ( T.II )
Total grupa I funcţională 1114,37 80
Grupa II funcţională
Păduri destinate să producă, în principal arbori groşi şi de calitate superioară,în

1B
vederea obţinerii de lemn pentru furnire estetice şi tehnice precum şi lemn de 274,37 20
rezonanţă şi claviatură
Total grupa II funcţională 274,37 20

TOTAL U.P. 1388,74 100
Arboretele astfel grupate în raport cu categoriile funcţionale pentru care sunt aplicate
măsuri silviculturale similare, au rezultat tipurile de categorii specificate în tabelul următor:
Tabelul 5.1.2.2.
Grupa şi categoria Suprafaţa
Tip funcţional Ţeluri de gospodărire
funcţională ha %
T.II 1.5H de protecţie 58,79 4
T.IV 1.2L de protecţie şi producţie 1055,58 76
T VI 2.1B de producţie 274,37 20
TOTAL U.P. 1388,74 100
În raport de starea fiecărui arboret în parte şi de rolul pe care trebuie să-l

îndeplinească, s-au adoptat la nivel de subparcelă şi subunitate, ţeluri de producţie şi de
protecţie.
5.1.3. Subunităţi de gospodărire constituite
Pentru gospodărirea diferenţiată şi durabilă a pădurilor, au fost constituite următoarele

subunităţi de gospodărire :
- S.U.P. ”A” - Codru regulat, sortimente obişnuite, în care au fost încadrate arborete
din grupa I funcţională categoria funcţională 2L precum şi arborete din grupa a II-a
funcţională, categoria funcţională 1B, în suprafaţă totală de 1282,43 ha (92%);
- S.U.P.”K” – Rezervaţii de seminţe, în care au fost încadrate arboretele din grupa I
funcţională, categoria funcţională 1.5H - 58,79 ha (4%);
-S.U.P.”O” – terenuri ce urmează să fie scoase din fondul forestier, în care au fost
încadrate arborete din grupa I funcţională, categoria funcţională 2L şi arborete din grupa a II-
a funcţională, categoria funcţională 1B – în suprafaţă totală de 47,52 ha (3 %);
În subcapitolul 5.1.3.1. este prezentată constituirea subunităţilor de gospodărire pe
unităţi amenajistice şi suprafeţe.
68
5.1.3.1. Constituirea subunităţilor de gospodărie
5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor şi ale pădurii
Sarcina gospodăririi silvice este dirijarea arboretelor spre o structură normală care se
defineşte prin bazele de amenajare: regim, compoziţie ţel, tratament, exploatabilitate (vârsta
exploatabilităţii) şi ciclu de producţie.
Gospodărirea pădurilor se va face potrivit normelor tehnice în vigoare şi respectând
prevederile Codului Silvic din anul 2008.
Tabelul 5.2.1.
Exploatab.
S. Supra-
Regim de vârsta Ciclul
U. faţa Compoziţia actuală Compoziţia ţel Tratamente
gospod. exploat. [ ani ]
P. [ ha ]
[ ani ]
Codru
T.progresive Tehnică
1282, Crâng 31GO30FA23CA3TE2GÎ 47GO34FA3TE1GÎ
A T.crâng De protecţie 110
43 Codru 1SC1DU1DR6DT2DM 12DT1FR1ST
T.rase 112
convenţional
K 58,79 codru 93GO3DT3TE1CA 80GO19DT1TE - - -
Tehnică
40GO25CA17FA6DT4TE
O 47,52 codru - - De protecţie 110
2PLT2DM1GÎ
111
69
5.2.1. Regimul
Regimul sau modul general în care se asigură regenerarea unei păduri (din sămânţă
sau pe cale vegetativă) defineşte structura pădurii din acest punct de vedere.
Pentru realizarea funcţiilor social-economice stabilite, în cadrul unităţii de producţie s-a
prevăzut să se aplice regimul codru, bazat pe regenerarea pădurii din sămânţă şi
conducerea acesteia până la vârsta la care îşi îndeplineşte în mod eficient funcţiile social-
economice atribuite .
Pentru arboretele din unitatea de producţie I Râncăciov, ţinând seama de obiectivele
economice stabilite, de necesităţile folosirii cât mai corespunzătoare a capacităţii de
producţie cât şi de speciile existente s-a stabilit regimul codru, (cu regenerare din sămânţă
sau artificială din plantaţii) în arboretele de cvercinee, fag şi diverse foioase şi regimul crâng
pentru salcâmete şi regimul codru convenţional pentru arboretele de plop euramerican.
5.2.2. Compoziţia ţel
Compoziţia ţel reprezintă asocierea şi proporţia speciilor în cadrul unui arboret care
îmbină în orice moment al existenţei lui, în modul cel mai favorabil, exigenţele biologice ale
pădurii cu cele social-economice.
Compoziţia ţel s-a stabilit pentru fiecare arboret în parte astfel:
- compoziţia ţel la exploatabilitate, pentru arboretele neexploatabile şi preexploatabile
reprezentând compoziţia la care ajung arboretele la exploatabilitate, în raport cu compoziţia
actuală şi cu posibilităţile de modificare a acesteia, în direcţia compoziţiei optime;
- compoziţia ţel de regenerare, pentru arboretele exploatabile în prezent sau cele care
devin exploatabile în cursul primei perioade de amenajament, luând în consideraţie
compoziţia-ţel finală;
- compoziţia-ţel finală, ce s-a stabilit în raport de ţelurile de gospodărire şi de condiţiile
ecologice date (tip de staţiune şi tip de pădure);
Pentru actualul amenajament s-a promovat compoziţia corespunzătoare tipului de
pădure natural fundamental, condiţiilor staţionale determinate, funcţiilor social-economice şi
ecologice atribuite şi stării actuale a arboretului.
Compoziţia-ţel la nivel de arboret este dată în descrierea parcelară, iar pe subunităţi şi
pe total unitate de producţie se prezintă compoziţia-ţel finală în tabelul 5.2.2.1.
Tabel 5.2.2.1.
Supra- Suprafaţa (ha)
Tip Tip de
Compoziţia-ţel faţa
staţiune pădure
(ha) GO FA CA TE GÎ SC DU DR DT DM FR ST PLT ANN
S.U.P.”A” -1282,43 ha 5
5.1.4.2. 514.1 8GO2DT 242,6 194,08 - - - - - - - 48,52 - - - - -

5.1.4.2. 741.1 6GO2GÂ2DT 70,78 42.47 - - - 14.16 - - - 14,15 - - - - -
5.1.5.2. 511.3 8GO1TE1DT 60,19 48,15 - - 6,02 - - - - 6,02 - - - - -
5.1.5.2. 531.4 6GO2FA1TE1DT 397,62 238,57 79,52 - 39,77 - - - - 39,76 - - - - -
5.2.4.2. 431.2 8FA1GO1DT 298,18 29,82 238,54 - - - - - - 29,82 - - - - -
5.2.4.2. 433.1 8FA1GO1DT 142,59 14,26 114,07 - - - - - - 14,26 - - - - -
5.2.4.2. 522.1 7GO2FA1DT 45,03 31,52 9,01 - - - - - - 4,5 - - - - -
5.2.5.3. 614.2 6ST3FR1DT 17,89 - - - - - - - - 1,80 - 5,36 10,73 - -
5.2.5.3. 971.2 8ANN2FR 7,55 - - - - - - - - - - 1,51 - - 6,04
TOTAL 1282,43 598.87 441,14 - 45.79 14.16 - - - 158,83 - 6,87 10,73 - 6,04
COMPOZIŢIA ŢEL S.U.P.”A” (%) 100 47 34 - 3 1 - - - 12 - 1 1 - 1

COMPOZITIA ACTUALĂ S.U.P.”A” (%) 100 31 30 23 3 2 1 1 1 6 2 - - - -
70
Continuare tabel 5.2.2.1.
Supra- Suprafaţa (ha)
Tip Tip de
Compoziţia-ţel faţa
staţiune pădure
(ha) GO FA CA TE GÎ SC DU DR DT DM FR ST PLT ANN
S.U.P.”K” - 58,79 ha
5.1.5.2. 511.3 8GO1TE1DT 6,49 5,19 - - 0,65 - - - - 0,65 - - - - -
5.1.4.2. 514.1 8GO2DT 52,3 41,84 - - - - - - - 10,46 - - - - -
TOTAL 58,79 47,03 - - 0,65 - - - - 11,11 - - - - -
COMPOZIŢIA ŢEL S.U.P.”K” (%) 100 80 - - 1 - - - - 19 - - - - -

COMPOZITIA ACTUALĂ S.U.P.”K” (%) 100 93 - 1 3 - - - - 3 - - - - -
TOTAL U.P. 1341,22 645,90 441,14 46,44 14.16 - - - 169,94 - 6,87 10,73 - 6,04
1
COMPOZIŢIA ŢEL U.P. (%) 100 48 33 3 1 - - - 13 - 1 - -
2
COMPOZITIA ACTUALĂ U.P. (%) 100 35 28 22 3 1 1 1 1 6 - - - -
5.2.3. Tratamentul
Sub raportul repartiţiei arboretelor pe categorii dimensionale şi al etajării populaţiilor

de arbori şi arbuşti, actualele arborete din cadrul acestui teritoriu diferă de structura normală.
În vederea realizării de arborete cu o distribuţie spaţială pe categorii dimensionale,
optimă şi diversificată sub raportul compoziţiei pentru deceniul următor, se prevede aplicarea
următoarelor tratamente:
SUP “A”
- tăieri progresive pe 141,45 ha în gorunete, făgete şi amestecuri ale acestora cu
diverse specii de foioase;
- tăieri în crâng pe 4,13 ha în salcâmete;
- tăieri rase pe 0,69 ha în arboretele de plop euramerican.
În planul de recoltare s-a prevăzut pentru fiecare unitate amenajistică tratamentul
indicat de normele tehnice în vigoare.
Tratamentul tăierilor progresive indicate pentru arboretele incluse în planul decenal au
urmărit asigurarea regenerării integrale şi realizarea unor structuri optime sub raport ecologic
şi funcţional.
La aplicarea tratamentului se va avea în vedere asigurarea permanenţei pădurilor şi a
funcţiilor de protecţie şi producţie.
În acest sens se vor corela tehnologiile de exploatare cu tehnica de aplicare a
tratamentelor în scopul protejării cadrului natural, al diminuării prejudiciilor seminţişurilor şi al
protecţiei arborilor care rămân pe picior şi al protecţiei solului.
5.2.4. Exploatabilitatea
Exploatabilitatea defineşte structura arboretelor sub raport dimensional şi se exprimă

prin vârsta exploatabilităţii pentru structurile de codru regulat.
În raport cu caracteristicile arboretelor şi funcţiile atribuite acestora, s-a adoptat
exploatabilitatea tehnică pentru arboretele încadrate în grupa a II-a funcţională şi
exploatabilitatea de protecţie pentru arboretele din grupa I funcţională.
Pentru S.U.P.”A” – codru regulat, vârsta medie a exploatabilităţii este de 112 ani, iar
pentru S.U.P.”O”- terenuri ce urmează să fie scoase din fond forestier, vârsta medie a
exploatabilităţii este de 111 ani.
Vârsta exploatabilităţii s-a stabilit pentru fiecare arboret în parte, ea fiind dată în cadrul
descrierii parcelare.
71
5.2.5. Ciclul
Ca principală bază de amenajare, ciclu determină mărimea şi structura pădurii în

ansamblul său în raport cu vârsta arboretelor componente.
La stabilirea ciclului, au fost luate în considerare:
- formaţiile şi speciile forestiere existente;
- funcţiile social-economice atribuite arboretelor;
- media vârstei exploatabilităţii tehnice pentru speciile de bază;
- posibilitatea de creştere a eficacităţii funcţionale a arboretelor şi a pădurii în
ansamblul său.
Pe baza considerentelor arătate mai sus, pentru S.U.P.”A” – codru regulat, cât şi
pentru S.U.P.”O”- terenuri ce urmează să fie scoase din fondul forestier a rezultat un ciclu de
110 ani. La subcapitolul 16.4.3. este prezentată stabilirea vârstei medii a exploatabilităţii şi a
ciclului.
72
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ
ŞI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCŢII
SPECIALE DE PROTECŢIE
6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale
Stabilirea posibilităţii de produse principale şi secundare şi elaborarea planurilor de

recoltare şi împăduriri definesc reglementarea procesului de producţie.
Prin reglementarea procesului de producţie lemnoasă s-a urmărit:
- dirijarea structurii pădurii spre cea optimă în raport cu condiţiile ecologice şi
cerinţele social-economice;
- realizarea unui fond de producţie care să permită exercitarea cu continuitate pe
termen lung a funcţiilor de protecţie şi de producţie ale pădurii şi creşterea stabilităţii
ecologice şi a eficienţei funcţionale a arboretelor;
- aplicarea reglementărilor de ordin silvicultural până la nivel de arboret.
Reglementarea procesului de producţie s-a făcut pentru S.U.P.”A” – codru regulat
sortimente obişnuite.
6.1.1. Reglementarea procesului de producţie la SUP „A” – codru regulat,

sortimente obişnuite
6.1.1.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale
La subunitatea de codru regulat, sortimente obişnuite, determinarea indicatorilor de

posibilitate s-a făcut prin intermediul volumelor, aplicându-se procedeul specific metodei
creşterii indicatoare şi prin intermediul volumelor şi suprafeţelor, aplicându-se procedeul
claselor de vârstă.

indicatoare
Pentru determinarea indicatorului de posibilitate, prin metoda creşterii indicatoare,

s-au luat în considerare următoarele elemente:
- Ci – este creşterea indicatoare;
- VD – este masa lemnoasă posibilă a fi recoltată în primul deceniu;
- VE – este masa lemnoasă ce s-ar putea recolta în următorii 20 ani;
- VF – reprezintă masa lemnoasă posibil de extras în 40 ani;
- VG – reprezintă volumul ce s-ar obţine în următorii 60 ani;
- Q – exprimă raportul dintre volumele de masă lemnoasă exploatabile, în intervalele
de timp considerate şi volumele ce s-ar putea recolta anual, asigurând continuitatea, în
ipoteza că posibilitatea ar fi egală cu Ci;
- m – este un factor modificator, dedus în funcţie de volumele de masă
lemnoasă, exploatabile în primele decenii ale ciclului.
S.U.P. „A“ prezentând un deficit de masă lemnoasă exploatabilă (Q = 0,11),
posibilitatea de produse principale s-a stabilit cu ajutorul formulei:
ρ ∆
P=ρ+ ⋅ ,
Vd 2
VD VE VF VG
în care ρ reprezintă minima valorilor , , , , iar ∆ – diferenţa dintre creşterea
10 20 40 60
producţiei totale şi creşterea producţiei principale pe următorii 10 ani a arboretelor
73
 ρ ∆
exploatabile în primul deceniu (Vd). Termenul al doilea  ⋅  , fiind nesemnificativ ca
 Vd 2 
valoare, se poate neglija.
Valorile parametrilor prezentaţi sunt redate şi în tabelul 6.1.1.1.1.1., anexat în
continuare, iar procedeele de calcul sunt detaliate în lucrarea „Norme tehnice pentru
amenajarea pădurilor“.
Posibilitatea după procedeul creşterii indicatoare are valoarea :
PCi = 1614 m3/an.
6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de

vârstă
Pentru determinarea posibilităţii au fost parcurse următoarele etape :

a) Analiza structurii claselor de vârstă
Tabel 6.1.1.1.2.1.
Clase de vârstă Clasa de
Specificări vârstă
VI şi
I II III IV V Total normală
peste
– ha -
ha 144,41 539,16 154,79 266,98 35,64 141,45 1282,43 233,17
Suprafaţa
% 11 42 12 21 3 11 100 18
74
Se observă că există un dezechilibru în ceea ce priveşte clasele de vârstă, cu deficit
în clasele I, III şi V de vârstă şi excedent foarte mare de arborete în clasa a II-a de vârstă.
b) Constituirea perioadelor
Pornind de la ciclul de producţie adoptat şi durata perioadei de regenerare specifică
formaţiilor forestiere din S.U.P.”A”, au fost constituite 5 suprafeţe periodice, primele 4 de
20 ani şi ultima de 30 ani.
c) Încadrarea arboretelor în suprafeţele periodice
S-a făcut în funcţie de urgenţele de regenerare şi de diferenţele existente între
vârstele exploatabilităţii şi cea medie a arboretelor. Astfel în SP I au fost încadrate 173,39 ha,
reprezentând arboretele exploatabile.
d) Determinarea indicatorului de posibilitate prin procedeul:
d1) Deductiv (P2”).
Pentru determinarea indicatorului de posibilitate, după criteriul claselor de vârstă,
s-au luat în considerare următoarele elemente:
- Vi – reprezintă volumul arboretelor care vor fi parcurse cu tăieri de regenerare în
următorii 30 de ani ;
- Vk – este volumul arboretelor exploatabile care vor fi regenerate în 20 de ani ;
- Vj – semnifică volumul arboretelor care vor fi regenerate integral în următorii 10 ani.
Indicatorul de posibilitate prin procedeul deductiv este de 1760 m3/an.
d2) Inductiv (P2’)

Procedeul se bazează pe însumarea volumelor de recoltat, în primul deceniu, stabilite
pentru arboretele încadrate provizoriu în SPI. Aceste volume au fost determinate în baza
indicilor de recoltare, stabilite pe teren, pentru fiecare arboret în parte cu luarea în
considerare a mărimii perioadei de regenerare, a periodicităţii şi a numărului necesar de
intervenţii.
Indicatorul de posibilitate astfel determinat este de 1625 m3/an.
Indicatorii de posibilitate stabiliţi prin prelucrarea automată a datelor pe calculator, sunt
prezentate în subcapitolul 6.1.1.1.2.1.
6.1.1.1.2.1. Posibilitatea după procedeul claselor de vârstă
Indicatorul de posibilitate după criteriul claselor de vârstă însuşit este 1625 m3/an.
Tabelul 6.1.1.1.2.1.1.
U.P. I Râncăciov Ciclul (ani) Ci (mc)
Suprafaţa S.U.P [ha] 1282,43 110 3135
Volum Creştere Diferenţă
Specificări
ha m.c. - -
Arborete exploatabile 173.39 31082 387
Suprafaţa normală 233.17
S.p. I 173.39 33017 -59.8
P deductiv 1760
P inductiv 1625
Posibilitate clase de vârstă 1625
S.p. II 232.95 79898 -0.2
S.p. III 233.56 0.4
S.p. IV 232.93 -0.2
S.p. V 409.60 59.8
Arborete preexploatabile 193.28 42200 960
Vi 0
Vk 14199
Vj’ 10499
Vj’’ 0
75
ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE ŞI STABILIREA
POSIBILITĂŢII DUPĂ CRITERIUL CLASELOR DE VÂRSTĂ
- SITUAŢIE RECAPITULATIVĂ –
Ciclul: 110ani
Perioada : 20 ani
S.P. normal 233,17 ha
Tabel 6.1.1.1.2.2.
Clasele de vârstă procedeul deductiv
O.S.TOPOLOVENI, U.P.I
S.P. I S.P. II
S.U.P. "A" S.P. III S.P. IV S.P. V S.P. VI
Creştere V+5 creşteri Volum
Clasa de Suprafaţa Volum
curentă Suprafaţa Vi Vk Vj Suprafaţa Actual 25*creşt. Total Supraf. Supraf. Supraf. Supraf.
vârstă
ha m.c. m.c. ha m.c. m.c m.c. ha m.c. m.c. m.c. ha ha ha ha
I 144.41 3328 782 0.00 0 0 0 5.39 243 1100 1343 0.00 0.00 139.02 0.00
II 539.16 45836 4258 4.82 0 0 677 0.00 0 0 0 30.83 232.93 270.58 0.00
III 154.79 27029 1046 0.00 0 0 0 0.00 0 0 0 154.79 0.00 0.00 0.00
IV 266.98 57810 1342 0.53 0 0 0 218.51 48420 26950 75370 47.94 0.00 0.00 0.00
V 35.64 9525 192 26.59 0 0 0 9.05 2060 1125 3185 0.00 0.00 0.00 0.00
VI 15.58 2958 37 15.58 0 2284 859 0.00 0 0 0 0.00 0.00 0.00 0.00
VII 125.87 20023 171 125.87 0 11915 8963 0.00 0 0 0 0.00 0.00 0.00 0.00
Total 1282.43 166509 7828 173.39 0 14199 10499 232.95 50723 29175 79898 233.56 232.93 409.60 0.00
P=Vi/30+VK/20+VJ/10 Normal 233,17 Norma 233,17 Normal 233.17 233.17 349.75 0.00
P= 1760 Dif -59,78 Dif -0,22 Dif 0.39 -0.24 59,85 0.00
76
Tabelul 6.1.1.1.2.3. - Încadrarea arboretelor în S.P.I – “A” codru regulat
u.a. Caracteristicile arboretului SUPRAFATA PERIODICĂ -I P. INDUCTIV

Supraf.
Creştere
Urg. de reg.
Parcela
Supraf.
Vârsta Volum inclusiv creşterea pe 5 ani
Volum
Cons.
Subparc.
PRM
Volum
Total
L.P.
%
act. expl. Vi Vk Vj' m.c
Nr. ha ani ani zec. ani m.c. mc/ua ha m.c m.c m.c
68 A 4,13 25 25 CJ 0.9 28 10 451 28 591 4,13 0 0 591 100 591

71 B 8,37 145 120 P2 0.7 31 20 3063 16 3143 8,37 0 3143 0 45 1414
71 C 9.61 165 120 P1 0.8 31 20 3171 19 3266 9,61 0 3266 0 30 980
77 C 3,61 120 120 P5 0.3 14 10 253 4 253 3,61 0 0 273 100 273
80 D 0,69 30 25 R1 0.6 31 10 76 2 86 0,69 0 0 86 100 86
101 A 21,24 130 110 P5 0.2 15 10 935 14 1005 21,24 0 0 1005 100 1005
106 E 3,75 135 110 P7 0.5 26 10 723 6 753 3,75 0 0 753 100 753
106 F 1,76 120 110 P7 0.6 26 10 377 3 392 1,76 0 0 392 100 392
111 B 1,7 105 110 P1 0.8 33 20 408 6 438 1,7 0 438 0 35 153
124 A 24,36 95 110 46 0.8 33 20 6796 137 0 24,36 0 0 0 0 0
126 A 2,8 120 110 P2 0.6 26 15 796 10 846 2,8 0 846 0 50 423
135 A 37,7 130 12 P5 0.2 15 10 3130 38 3320 37,7 0 0 3320 100 3320
178 A 2,23 95 110 46 0.8 33 20 669 10 0 2,23 0 0 0 0 0
180 A 5,36 135 110 P2 0.6 27 20 1425 14 1495 5,36 0 1495 0 50 748
180 B 2,54 170 120 P5 0.3 26 10 303 3 318 2,54 0 0 318 100 318
181 E 1,61 115 110 P1 0.7 31 20 468 6 498 1,61 0 498 0 35 174
182 B 1,51 155 120 P7 0.6 26 10 346 4 366 1,51 0 0 366 100 366
182 D 6,08 145 110 P1 0.7 31 20 1891 16 1971 6,08 0 1971 0 30 591
183 A 5,36 143 110 P5 0.4 26 10 1184 10 1234 5,36 0 0 1234 100 1234
183 B 2,09 145 120 P5 0.4 26 10 226 3 241 2,09 0 0 241 100 241
184 A 9,42 170 110 P5 0.2 26 10 1017 6 1047 9,42 0 0 1047 100 1047
77
u.a. Caracteristicile arboretului SUPRAFATA PERIODICĂ -I IND
Supraf.
Creştere
Urg. de reg.
Parcela
Supraf.
Vârsta Volum inclusiv creşterea pe 5 ani
Volum
Cons.
Subparc.
PRM
Nr.creşt
Volum
Total
L.P.
%
act. expl. Vi Vk Vj' m.c
Nr. ha ani ani zec. ani m.c. mc/ua ha m.c m.c m.c
185 A 7,34 170 120 P2 0.6 26 20 1960 16 5 2040 7,34 0 2040 0 50 1020
189 B 1,09 155 110 P5 0.5 26 10 257 1 5 262 1,09 0 0 262 100 262
191 B 0,53 70 80 46 0.8 33 10 109 2 0 0 0,53 0 0 0 0 0
192 B 2,7 115 120 P2 0.5 27 20 472 6 5 502 2,7 0 502 0 50 251
192 G 1,4 120 110 P5 0.4 27 10 184 2 5 194 1,4 0 0 194 100 194
200 C 4,41 135 110 P7 0.5 26 10 392 5 5 417 4,41 0 0 417 100 417
- - 173,39 - - - - - - - - - - 173,39 - 14199 10499 - 16253
NOTĂ: P1- Tăieri progresive de însămânţare;
P2 – Tăieri progresive de punere în lumină;
P5 – Tăieri progresive (racordare), împăduriri;
P7 – Tăieri progresive (punere în lumină , racordare) împăduriri;
CJ – Crâng – tăiere de jos;
R1 – Tăieri rase, împăduriri;
78
6.1.1.2. Adoptarea posibilităţii
Indicatorii de posibilitate obţinuţi şi posibilitatea adoptată sunt prezentaţi în tabelul

următor :
Tabel 6.1.1.2.1.
PRIN INTERMEDIUL DUPA CRITERIUL
CREŞTERII INDICATOARE CLASELOR DE VÂRSTĂ
Elemente de calcul Valori Elemente de calcul Valori
3
Ci (m ) 3135 S. P. normal (ha) 233,17
VD/10 (m3) 1690 Perioada I (ani) 20
3
VE/20 (m ) 1614 S.P. I (ha) 173,39
3
VF/40 (m ) 2036 Perioada II (ani) 20
VG/60 (m3) 1976 S.P. II (ha) 232,95
3
m - Volum arb. expl. (m /ha) 190*
3
Q 0,11 P2’ – inductiv (m ) 1625
3
m’ - P2”– deductiv (m ) 1760
q (m3) -
P1 1614 P2 1625
3
Posibilitatea adoptată = 1620 m /an
*Include 5 creşteri
Posibilitatea adoptată este de 1620 m3/an. S-a adoptat această valoare deoarece
permite parcurgerea tuturor arboretelor în care au fost declanşate tăieri de produse principale
în deceniul precedent (însămânţare şi punere în lumină) şi în care procesul de regenerare
naturală este declanşat, precum şi a arboretelor cu vârstă înaintată, a căror stare nu mai
permite menţinerea lor pe picior pentru încă un deceniu.
Situaţia comparativă a posibilităţii anterioare şi actuală este următoarea:
Tabel 6.1.1.2.2.
Recoltată
Posibilitatea după
Creşterea anterior
Amenajament Suprafaţă Adoptată
indicatoare Creşterea indicatoare Clase de vârstă 3
m /an %
Pci Q m deductiv inductiv
2005 3310,7 9105 5106 0,1 5739 5235 5100 5246 87
2015 1282,43 3135 1614 -0,11 - 1760 1625 1620 2973 58
Posibilitate de produse principale a scăzut datorită reducerii suprafeţei fondului

forestier productiv ca urmare aplicării legilor fondului funciar.
6.1.1.3. Recoltarea posibilităţii
Reglementarea recoltării posibilităţii de produse principale s-a făcut în cadrul unui plan
de recoltare întocmit pe 10 ani (plan decenal) în care s-au inclus arboretele din care urmează
să se recolteze această posibilitate, în ordinea lor curentă, în funcţie de urgenţele de
regenerare şi de principalele caracteristici ale arboretelor (vârstă, compoziţie, stare de
vegetaţie, prezenţa seminţişului utilizabil, etc.).
În planul decenal de recoltare a produselor principale (13.1.1.2.), au fost incluse
arboretele din care se va recolta posibilitatea de produse principale, tratamentul adoptat,
numărul de intervenţii precum şi intensitatea acestora stabilită în funcţie de condiţiile de
regenerare ale speciilor forestiere, temperamentul acestora şi de tipul de structură urmărit.
S-au propus tăieri progresive pe 141,45 ha cu un volum total de 15523 m3, tăieri în
crâng pe 4,13 ha cu un volum total de 591 m3 şi tăieri rase pe o suprafaţă de 0,69 ha şi un
volum de 86 m3.
La aplicarea tratamentelor se vor respecta reglementările specifice aflate în vigoare.
79
Pentru reuşita aplicării tratamentelor, pe lângă tăieri, în arboretele în cauză se vor
aplica lucrări de promovare şi îngrijire a regenerării.
În planul decenal de recoltare a produselor principale se regăsesc 24 unităţi
amenajistice, dintre acestea 13, în suprafaţă de 95,88 ha urmează a fi regenerate integral în
următorii10 ani.
Repartiţia posibilităţii pe urgenţe de regenerare este următoarea:
Tabel 6.1.1.3.1.
Arborete încadrate în planul decenal de recoltare a produselor principale
Volumul de
Urgenţa Suprafaţa Volum + 5Cr
u.a. extras
ha - m3 - 3
-m -
14 77 C 3.61 253 253
15 101 A,135 A 58.94 4135 4135
Total urgenţa 1 62.55 4388 4388
106 E,106 F,126 A,180 B,182 B,183 A,183
26 42.07 7916 6473
B,184 A,185 A,189 B,200 C
27 180 A,192 B,192 G 9.46 2191 1193
28 68 A 4.13 591 591
Total urgenţa 2 55.66 10698 8257
31 71B,71 C,80 D,181 E,182 D 26.36 8964 3410
33 111 B 1.7 438 145
Total urgenţa 3 28.06 9402 3555
Total 146.27 24488 16200
Intensitatea medie a intervenţiei este de 111 m3/ha.

Urgenţele din tabelul 6.1.1.3.1. reprezintă :
- 14 - arborete constituite predominant( peste 80% din arbori mari, cu vitalitate foarte
scăzută etc), cu condiţia ca ele să nu îndeplinească funcţii de protecţie de importanţă
deosebită,
- 15 – arborete exploatabile parcurse cu tăieri de regenerare, cu consistenţa sub 0,4
fără seminţiş utilizabil, cu condiţia ca ele să nu îndeplinească funcţii de protecţie deosebită
- 26 - arborete exploatabile parcurse cu tăieri de regenerare, cu densităţi cuprinse între
0,4 - 0,6, cu sau fără seminţişuri instalate ;
- 27 - arborete exploatabile neparcurse cu tăieri de regenerare, cu densităţi cuprinse
între 0,4 - 0,6;
- 28 – arborete exploatabile cu densităţi de 0,7 şi mai mari, de vitalitate sub normală,
de productivitate inferioară;
- 31 –arborete cu densitate de 0,7 şi peste echiene şi relativ echiene,de vitalitate cel
puţin normala, de productivitate superioară şi mijlocie ,trecute de vârsta exploatabilităţii;
- 33 - arborete cu densităţi de 0,7 şi peste, echiene şi relativ echiene, de vitalitate cel
puţin normală, de productivitate superioară şi mijlocie care vor ajunge la exploatabilitate
până la finele perioadei de amenajare adoptată;
Tratamentele adoptate pentru arboretele incluse în planul decenal s-au ales potrivit
prevederilor din „Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor”, cu luarea în considerare a
structurii şi productivităţii arboretelor, a condiţiilor naturale şi cerinţelor social-economice.
Având în vedere formaţiile forestiere întâlnite, condiţiile staţionale existente,
productivitatea arboretelor, structura acestora şi funcţiile atribuite, cerinţele social-economice,
precum şi necesitatea promovării speciilor autohtone valoroase, pentru arboretele acestei
subunităţi de producţie s-au adoptat tratamentul tăierilor progresive,tratamentul tăierilor în
crâng, tratamentul tăierilor rase.
80
În cazul tratamentului tăierilor progresive, tehnicile de aplicare vor prezenta
particularităţi la nivel de unităţi amenajistice, în funcţie de caracteristicile staţiunilor şi
arboretelor : compoziţie, temperamentul speciilor, consistenţă, proporţia şi starea
seminţişului, vulnerabilitatea la acţiunea factorilor destabilizatori etc. În principiu, se vor
executa tăieri repetate neuniform, concentrate în anumite ochiuri împrăştiate neregulat în
cuprinsul pădurii, urmărindu-se instalarea şi dezvoltarea seminţişului natural sub masiv până
ce acesta formează noul arboret. Ochiurile odată deschise şi regenerate nu se vor părăsi, ci
asupra lor se va reveni ori de câte ori este nevoie, pentru asigurarea regenerării naturale şi
dezvoltării optime a seminţişului instalat. Tăierile vor fi astfel conduse încât regenerarea să
folosească în mod optim două căi şi anume provocarea însămânţării naturale prin
deschiderea de ochiuri în porţiunile de pădure cu condiţii favorabile de regenerare şi punerea
treptată în lumină a seminţişului utilizabil. Prin aplicarea tratamentului, se va da prioritate
regenerării speciilor de valoare, prin extragerea preponderentă a celorlalte specii de
amestec, prin asigurarea condiţiilor de regenerare (extragerea, în anii cu fructificaţie, a
subarboretului, a seminţişului neutilizabil sau nedorit, mobilizarea solului etc.), prin lucrările
de îngrijire a seminţişurilor instalate. Lucrările de completare (după tăierile de racordare) vor
constitui, în toate cazurile, un prilej de introducere a speciilor de bază şi de amestec
valoroase şi de conducere a compoziţiei spre cea optimă.
În aplicarea acestui tratament, la nivelul U.P. I Râncăciov se disting patru tipuri de
tăieri:
- tăieri de însămânţare ;
- tăieri de punere în lumină ;
- tăieri de racordare a ochiurilor ;
- tăieri de punere în lumină şi racordare ;
Aceste tipuri sunt prezentate în continuare.
Tăierile progresive de însămânţare - (tăieri de deschidere a ochiurilor)- se vor

executa în u.a,: 71 C, 111 B, 181 E, 182 D pe o suprafaţă de 19 ha, volumul de extras fiind
de 2055 m3 (13% din totalul posibilităţii decenale de produse principale).Tăierile de
deschidere a ochiurilor se execută în arboretul ce urmează a fi regenerat acolo unde există
pâlcuri de seminţiş, sau unde există arbori ce au fructificat în anul anterior sau urmează să
fructifice în acel an. Deschiderea ochiului se poate face prin rărirea uniformă a arboretului în
cazul în care există seminţiş din specii de umbră sau nu s-a instalat încă un seminţiş. Dar
deschiderea ochiului se poate face şi prin tăierea tuturor arborilor când există seminţiş din
specii de lumină(stejar, frasin, nuc negru) sau se contează pe formarea unui asemenea
seminţiş într-un an de sămânţă. Ochiurile se distribuie neuniform pe suprafaţă, dar pentru a
evita vătămarea seminţişului, primele ochiuri se deschid în partea centrală a u.a. Astfel,
arborii doborâţi se scot prin arboretul sub care nu există seminţiş. Mărimea ochiurilor
depinde de temperamentul speciilor a căror regenerare se doreşte: pentru speciile cu puieţi
rezistenţi la umbră se deschid ochiuri mici de 0,5-1 înălţimi de arbore, pentru cele cu puieţi
ce necesită de la început multă lumină ochiurile sunt mai mari de 1-1,5 chiar 2 înălţimi de
arbore. Numărul ochiurilor depinde de mersul regenerării dar şi de volumul de lemn ce
trebuie valorificat( posibilitatea), iar distanţa dintre ochiuri trebuie să fie mai mare de 2
înălţimi de arbore. Arborii se doboară spre marginile ochiului şi se scot prin arboretul dintre
ochiuri, pentru a nu vătăma seminţişul.
Tăierile progresive de punere în lumină (tăieri de lărgire şi luminare a ochiurilor) –

au fost propuse într-un număr de 5 arborete (u.a.71 B,126 A, 180 A,185 A, 192 B), pe o
suprafaţă de 26,57 ha, volumul de extras fiind de 3856 m3 (24% din totalul posibilităţii de
produse principale). Arboretele sunt reprezentate prin amestecuri de fag cu gorun, stejar cu
carpen (192 B) sau arborete pure de gorun sau de fag parcurse sau nu în deceniul anterior
cu tăieri progresive de însămânţare sau cu tăieri de produse accidentale, prin care s-a
produs o rărire a arboretelor şi s-au creat condiţii de instalare a seminţişului. Arboretele au,
consistenţe cuprinse în intervalul 0,5-0,7 şi seminţiş pe cel puţin 40% din suprafaţă. Tăierile
81
practicate se vor corela cu anii de fructificaţie şi vor avea o intensitate variabilă, impusă de
exigenţele ecologice ale seminţişului (temperament). Lărgirea ochiurilor se va realiza prin
benzi concentrice şi, în funcţie de mersul regenerării, benzile se vor deschide numai în
partea fertilă a ochiului, acolo unde instalarea seminţişului nu întâmpină dificultăţi. Lăţimea
benzilor va fi diferită (între 0,5 – 1 înălţimi de arbore), în funcţie de temperamentul speciilor şi
de riscul producerii doborâturilor de vânt. Revenirea cu tăierile de lărgire a ochiurilor se va
face în funcţie de dinamica dezvoltării seminţişului şi se va stabili pe baza observaţiilor de
teren. Aceste tăieri vor fi însoţite de lucrări de ajutorare a regenerării naturale, respectiv
mobilizări parţiale de sol şi îndepărtarea seminţişului şi tineretului neutilizabil preexistent, şi
de lucrări de îngrijire a regenerării naturale – receparea seminţişurilor vătămate şi
descopleşiri.
Tăierile progresive de racordare – au fost prevăzute într-un număr de 9 arborete

(u.a.77 C,101 A,135 A,180 B,183 A,183 B,184 A,189 B,192 G) pe o suprafaţă de 84,45 ha,
având un volum de extras de 7684 m3 (47% din totalul posibilităţii de produse principale).
Arboretele au consistenţe de 0,2-0,4 precum şi seminţişuri utilizabile pe 0,5-0,7% din
suprafaţă. Aceste arborete au ajuns în această stare ca urmare a tăierilor de punere în
lumină din deceniul anterior. Tăierile de racordare se execută după ce, prin tăierile de
lărgire, ochiurile aproape se ating, iar între ochiuri există seminţiş. Prin această tăiere se
extrag toţi arborii care se mai găsesc între ochiuri. Tăierile de racordare vor fi însoţite de
lucrări de ajutorare şi de îngrijire a regenerării naturale, pentru extinderea seminţişului
utilizabil până la cel puţin 70% din suprafaţă. În acest caz se va executa o singură tăiere, prin
care se vor extrage ultimele exemplare din vechiul arboret. În porţiunile neregenerate rămase
după doborârea şi scoaterea ultimilor arbori se vor executa completări, prin acestea
urmărindu-se atât reconstituirea tipului natural fundamental de pădure, cât şi proporţionarea
corespunzătoare a speciilor în structura tinerelor arborete.
Tăierile progresive de punere în lumină şi racordare – au fost propuse pentru un

număr de 4 arborete (u.a. 106 E,106 F,182 B,200 C), pe o suprafaţă de 11,43 ha, având un
volum de extras de 1928 m3 (12% din totalul posibilităţii de produse principale). Arboretele
au fost rărite prin tăieri de regenerare până la consistenţe de 0,5-0,6 şi au seminţiş utilizabil
pe 0,5-0,6% din suprafaţă. Şi în aceste arborete se vor efectua lucrări de ajutorare şi de
îngrijire a regenerării naturale. Tăierile de racordare se vor efectua în a doua jumătate a
deceniului, după asigurarea unei regenerări naturale pe minim 70% din suprafaţă, urmând a
fi urmate de completări în golurile neregenerate.
Tratamentul tăierilor rase se va aplica într-un singur arboret de plop euramerican

(u.a.80 D) pe o suprafaţă de totală de 0,69 ha, cu un volum total de extras de 86 m3.
Tratamentul tăierilor în crâng se va aplica pentru un singur arboret de salcâm (u.a.68

A), pe o suprafaţă de 4,13 ha şi având un volum de extras de 591 m3.
Se impune ca pentru conservarea biodiversităţii, indiferent de tratamentele aplicate
în arboretele din zonă să se respecte următoarele măsuri:
- în arboretele tinere, în care se aplică lucrări de îngrijire (degajări, curăţiri, rărituri),
vor fi menţinute în compoziţia arboretelor, ca hrană pentru vânat şi pentru conservarea
biodiversităţii, speciile de amestec ajutătoare şi cele arbustive, în limite silvicultural
admisibile;
- în arboretele parcurse cu tăieri de regenerare, vor fi păstraţi pe picior câţiva
arbori din specii diverse, pentru adăpostul diferitelor specii de păsări din zonă;
- la efectuarea tăierilor de igienă nu se vor extrage toţi arborii rău conformaţi,
scorburoşi, putregăioşi chiar uscaţi, aceştia putând servi ca adăpost atât păsărilor cât şi
animalelor mici;
- se va evita pe cât posibil efectuarea lucrărilor şi tăierilor în perioadele de
împerechere şi cuibărit a păsărilor;
82
- se va asigura liniştea şi protecţia animalelor şi păsărilor prin efectuarea lucrărilor
cât mai grupat, revenirea cu lucrări pe aceeaşi suprafaţă la intervale mai mari de timp,
prevenirea şi combaterea braconajului;
- se va promova regenerarea naturală.
O atenţie deosebită se va acorda lucrărilor de îngrijire a seminţişurilor, recurgându-se,
după împrejurări, la aplicarea unui complex integrat de lucrări, de la receparea seminţişurilor
vătămate, descopleşiri şi completarea golurilor neregenerate, până la executarea degajărilor
în porţiunile cu starea de masiv constituită.
Se impune ca pentru conservarea biodiversităţii, indiferent de tratamentele aplicate în
arboretele din zonă să se respecte următoarele măsuri:
- în arboretele tinere, în care se aplică lucrări de îngrijire (degajări, curăţiri, rărituri),
vor fi menţinute în compoziţia arboretelor, ca hrană pentru vânat şi pentru conservarea
biodiversităţii, speciile de amestec ajutătoare şi cele arbustive, în limite silvicultural
admisibile;
- în arboretele parcurse cu tăieri de regenerare, vor fi păstraţi pe picior câţiva
arbori din specii diverse, pentru adăpostul diferitelor specii de păsări din zonă;
- la efectuarea tăierilor de igienă nu se vor extrage toţi arborii rău conformaţi,
scorburoşi, putregăioşi chiar uscaţi, aceştia putând servi ca adăpost atât păsărilor cât şi
animalelor mici;
- se va evita pe cât posibil efectuarea lucrărilor şi tăierilor în perioadele de
împerechere şi cuibărit a păsărilor;
- se va asigura liniştea şi protecţia animalelor şi păsărilor prin efectuarea lucrărilor
cât mai grupat, revenirea cu lucrări pe aceeaşi suprafaţă la intervale mai mari de timp,
prevenirea şi combaterea braconajului;
- se va promova regenerarea naturală.
Recapitulaţia posibilităţii pe tratamente şi specii este redată în tabelul următor:
Tabel 6.1.1.3.2.
Suprafaţa de Volumul de Posibilitatea pe specii
Tratamentul parcurs –ha- extras – m3 - - m3 /an -
Totală Anuală Total Anual CA DM DT FA GÎ GO SC TE
T. -
141.45 14.1 15523 1552 13 49 804 15 637 - 34
progresive
T. crâng 4.13 0.41 591 59 4 11 - - - - 44 -
T.rase 0.69 0.1 86 9 3 6 - - - - - -
Total 146,27 14.6 16200 1620 20 17 49 804 15 637 44 34
Indicele de recoltare a produselor principale este de 1,3 m3/an/ha.

O atenţie deosebită se va da pentru evitarea dezgolirii solului, respectiv pentru
asigurarea permanenţei pădurii şi exercitarea de către aceasta a funcţiilor atribuite.
Punerea în valoare se va face după efectuarea unui studiu complet, la teren, al
dinamicii procesului de regenerare naturală, funcţie de care se amplasează punctele de
regenerare. Tăierile de punere în lumină şi cele definitive vor fi executate numai în perioada
de repaus vegetativ (iarna).
6.1.1.4. Prognoza posibilităţii
Calculul prognozei posibilităţii de produse principale după 10, 20 şi 30 de ani de la

data actuală cu asigurarea continuităţii pe 60 de ani consideraţi la fiecare nivel, are la bază
următoarele condiţii:
- ciclul, creşterea indicatoare şi suprafaţa subunităţii rămân constante;
- se consideră că se recoltează integral posibilitatea de produse principale;
- la fiecare nivel de prognoză se acceptă ipoteza că volumul de recoltare în
următorii 60 de ani, după efectuarea scăderilor datorate recoltării integrale a posibilităţii, se
completează cu volumul arboretelor din subclasa de vârstă care, în acest interval îndeplinesc
83
condiţiile de exploatabilitate şi care nu au fost luate în considerare la calculul indicatorului de
posibilitate determinat în prezent.
Constante:
- suprafaţa subunităţii S = 1282,43 ha;
- ciclul = 110 ani;
- creşterea indicatoare = 3135 m3;
- la fiecare etapă de prognoză, posibilitatea de produse principale se recoltează
integral;
- se menţin constante şi creşterile adăugate volumelor actuale ale elementelor
privind calculul posibilităţii.
În vederea prognozării posibilităţii de produse principale s-a analizat la nivelul fiecărei
etape de prognoză (după 10, 20 şi 30 de ani), volumul posibil de extras în primul deceniu
(VD, VD’, VD’’, VD’’’), volum care se poate recolta în primii 20 de ani (VE, VE’, VE’’, VE’’’),
volumul care se poate recolta în primii 40 de ani (VF, VF’, VF’’, VF’’’) şi volumul care se
poate recolta în primii 60 de ani (VG, VG’, VG’’, VG’’’) cu respectarea condiţiilor anterioare.
Elementele de calcul ale indicatorului de posibilitate de la actuala amenajare au fost
reactualizate la fiecare etapă de prognoză determinându-se apoi indicatorul de posibilitate.
Rezultatele calculului sunt prezentate în tabelul 6.1.1.4.1.
Tabel 6.1.1.4.1.
ACTUALA AMENAJARE DUPA 10 ANI DUPA 20 ANI DUPA 30 ANI
ELEMENTE VALORI ELEMENTE VALORI ELEMENTE VALORI ELEMENTE VALORI
VD 16896 VD' 20823 VD'' 11445 VD''' 47074
VE 32273 VE' 22895 VE'' 58524 VE''' 69334
VF 81424 VF' 92234 VF'' 95677 VF''' 103379
VG 118577 VG' 126279 VG'' 136107 VG''' 244167
VD/10 1690 VD'/10 2082 VD''/10 1145 VD'''/10 4707
VE/20 1614 VE'/20 1145 VE''/20 2926 VE'''/20 3467
VF/40 2036 VF'/40 2306 VF''/40 2392 VF'''/40 2584
VG/60 1976 VG'/60 2105 VG''/60 2268 VG'''/60 4069
Q 0,1 Q' - Q'' 0,2 Q''' 0,5
m - m' - m'' - m''' -
P 1620 P' 1145 P'' 1145 P''' 2493
84
6.1.2. Reglementarea procesului de producţie la
SUP „O” – terenuri ce urmează a fi scoase din fondul forestier
6.1.2.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale
6.1.2.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin

intermediul creşterii indicatoare
Indicatorul de posibilitate a fost stabilit în baza unui calcul ale cărui rezultate sunt
conţinute în tabelul următor:
Tabelul 6.1.2.1.1.1
Termenii prezentaţi au următoarele semnificaţii :

- Ci – este creşterea indicatoare - (107 m3 ) ;
- VD – este masa lemnoasă posibilă a fi recoltată în primul deceniu ;
- VE – este masa lemnoasă ce s-ar putea recolta în următorii 20 ani ;
- VF – reprezintă masa lemnoasă posibil de extras în 40 ani ;
- VG – reprezintă volumul ce sa-r obţine în următorii 60 ani ;
- Q – exprimă raportul dintre volumul de masă lemnoasă exploatabile, în intervalele de
timp considerate şi volumele ce s-ar putea recolta anual, asigurând continuitatea, în ipoteza
că posibilitatea ar fi egală cu Ci;
- m – este un factor modificator, dedus în funcţie de volumele de masă lemnoasă,
exploatabile în primele decenii ale ciclului,
Subunitatea de producţie nu are arborete exploatabile în deceniul de aplicare a
amenajamentului, deci este în aşteptare.
85
6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii speciale de protecţie
Arboretele cu funcţii speciale de protecţie pentru care nu se reglementează recoltarea

de produse principale ocupă o suprafaţă de 58,79 ha.
6.2.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii speciale de protecţie

din tipul II funcţional
Suprafaţa totală a arboretelor încadrate în tipul II de categorii funcţionale este de

58,79 ha şi au fost încadrate în S.U.P. K- rezervaţii de seminţe având categoria funcţională
5.H - păduri stabilite ca rezervaţii pentru producerea de seminţe forestiere şi conservării
genofondului forestier, stabilite de Ministerul Silviculturii, neincluse în rezervaţiile constituite
potrivit ,,Legii privind protecţia mediului înconjurător’’ (T.II) – 58,79 ha.
Pentru fiecare unitate amenajistică în parte s-au propus lucrări impuse de vârstă,
consistenţă, compoziţie şi funcţia pe care o îndeplinesc;
6.2.1.1. Măsuri de gospodărire a rezervaţiilor de seminţe – S.U.P. „K“
Rezervaţiile de seminţe au ca scop obţinerea de seminţe selecţionate, de mare

valoare. Din aceste arborete se vor alege, printr-o selecţie riguroasă, arborii seminceri, din
care se vor recolta seminţele.
O bună producţie de seminţe este condiţionată, între altele, de o bună luminare a
coroanelor arborilor seminceri.
Gospodărirea arboretelor din S.U.P. „K” nu prezintă particularităţi la nivel de U.P.
şi, ca atare, se va face în conformitate cu lucrarea „Îndrumări tehnice pentru îngrijirea şi
conducerea rezervaţiilor de seminţe”, succint, aceasta va presupune:
- delimitarea rezervaţiilor, sau refacerea acesteia, cu vopsea de culoare galbenă, în
vederea identificării exacte şi cu uşurinţă a acestora, de către personalul de teren al
ocolului şi de către culegătorii de seminţe;
- alegerea sau reactualizarea alegerii arborilor seminceri, însemnarea lor cu „buline”
de vopsea galbenă, inventarierea numerică pe specii a tuturor semincerilor, datele rezultate
se vor înregistra în situaţiile existente la responsabilul cu probleme de cultură de la ocol;
- recoltarea de produse principale nu este permisă, prevăzându-se doar tăieri de
igienă (în S.U.P. „K”), concomitent cu care se vor extrage exemplarele rău conformate, cu
valoare genetică redusă, din specia/speciile care formează obiectul rezervaţiei;
- se vor efectua tăieri de fructificare (de punere în lumină a coroanelor) şi se vor
administra amendamente solului (în S.U.P. „K”);
Dezafectarea unei rezervaţii de seminţe se va putea face numai cu avizul
specialiştilor, prin înlocuirea arboretului cu alt arboret valoros similar, din aceeaşi specie şi
aceeaşi zonă de transfer.
În cuprinsul U.P. există şase arborete constituite ca rezervaţii de seminţe.
Tabelul 6.2.1.1.1.
Suprafaţa [ha] Clasa de Speciile
Codul producţie Consis- care fac
u.a. Compoziţia Vârsta
rezervaţiei Totală Efectivă medie pe tenţa obiectul
u.a. rezervaţiei
GO-C250-12 132 B 12,1 12,1 10GO 65 3 0,8 Gorun
GO-C250-12 134 D 6,14 4,91 8GO1CA1TE 75 3 0,8 Gorun
GO-C250-12 135 C 10,5 11,3 8GO1TE1DT 65 3 0,8 Gorun

GO-C250-9 70 B 17,66 17,66 10GO 165 4 0,7 Gorun
GO-C250-9 70 C 6,49 5,84 9GO1DT 165 3 0,8 Gorun
GO-C250-10 78 B 5,9 5,9 10GO 145 4 0,7 Gorun
86
6.3. Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor
Sistemul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor grupează următoarele lucrări:

degajări, curăţiri, rărituri şi tăieri de igienă. Acestea se vor aplica în funcţie de stadiul de
dezvoltare, consistenţă şi compoziţia actuală.
Scopul esenţial al lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor este acela de a
favoriza formarea unei structuri optime în vederea creşterii eficacităţii funcţionale a pădurilor.
Fiecare unitate amenajistică a fost analizată în perspectiva celor 10 ani de valabilitate
a amenajamentului, stabilindu-se după caz, atât numărul de intervenţii cât şi natura lor.
Degajările se vor executa în stadiul de desiş, urmărindu-se diminuarea speciilor cu

valoare economică scăzută, favorizând astfel speciile valoroase (fag, gorun). Se va parcurge
anual o suprafaţă de 5,57 ha.
Curăţirile sunt lucrări de îngrijire cu caracter de selecţie negativă în masă, se vor

executa în arboretele ajunse în stadiile de dezvoltare de nuieliş şi prăjiniş (perioada dintre
apariţia elagajului natural şi intensificarea procesului de eliminare naturală), cu consistenţa
plină (0,9-1,0). Prin curăţiri se va urmări îmbunătăţirea calităţii, creşterii şi compoziţiei
arboretului, prin extragerea exemplarelor rău conformate, accidentate, bolnave, cu defecte
tehnologice, cu provenienţe necorespunzătoare, deperisate sau uscate, înghesuite şi
copleşite, sau aparţinând unor specii sau forme genetice mai puţin valoroase şi care nu
corespund ţelului de gospodărire şi exigenţelor ecologice. Cu ocazia curăţirilor se vor extrage
preexistenţii nefolositori. Intervenţiile se vor face în aşa fel, încât consistenţa să nu scadă sub
0,8 şi fără a se crea ochiuri lipsite de vegetaţie forestieră.
Anual se va extrage un volum de 53 m3 de pe o suprafaţă de 15,74 ha.
Răriturile sunt lucrări de îngrijire cu caracter de selecţie pozitivă şi individuală a

arborilor de valoare, cărora li se vor asigura condiţii optime de creştere prin îndepărtarea din
arboret a exemplarelor care i-ar putea stânjeni. Această categorie de lucrări se va executa în
stadiile de dezvoltare de păriş, codrişor şi codru mijlociu (marea perioadă de creştere curentă
în volum). Prin rărituri se va reduce numărul exemplarelor la unitatea de suprafaţă,
micşorându-se temporar consistenţa, în scopul ameliorării structurii, creşterii şi calităţii
arboretelor şi, în final, a eficacităţii funcţionale a acestora. Concomitent cu aceste lucrări se
vor extrage şi eventualii preexistenţi nefolositori, fără însă a crea goluri în arboret. În cazul
arboretelor cu consistenţă de 0,8 ce urmează a fi parcurse cu rărituri, indicele de recoltare a
fost diminuat cu un procent cuprins între 20% şi 40% conform normelor în vigoare.
Posibilitatea din rărituri este de 1057 m3/an, parcurgându-se anual o suprafaţă de
65,32 ha/an.
Tăierile de igienă sunt lucrările prin care se urmăreşte asigurarea unei stări
fitosanitare corespunzătoare a arboretelor, se vor efectua ori de câte ori este nevoie, în toate
arboretele care le reclamă, indiferent de vârstă, consistenţă şi clasa de producţie, în scopul
îmbunătăţirii stării sanitare a pădurii, prin extragerea arborilor bolnavi sau pe cale de a se
îmbolnăvi, care pot prezenta pericol pentru restul pădurii, constituind focare de infecţie. Prin
aplicarea tăierilor de igienă se va avea grijă, pe cât posibil, să nu scadă consistenţa sub 0,7.
Tăierile de igienă pot fi executate tot timpul anului fără restricţii, ori de câte ori considerente
de ordin fitosanitar o impun. Tăieri de igienă au fost prevăzute în toate arboretele, cu
excepţia celor incluse în planul decenal de recoltare a produselor principale şi în planul
lucrărilor de îngrijire.
Dacă în suprafeţele în curs de regenerare vor exista situaţii care impun extragerea
arborilor uscaţi sau vătămaţi, ocolul silvic va proceda le extragerea lor, urmând ca volumul
acestora să fie precomptat pe seama produselor principale
Se vor parcurge, anual, cu tăieri de igienă 505,88 ha de pe care se vor extrage 413 m3.
Intensitatea cu care se vor executa aceste categorii de lucrări rămâne în atenţia
organului executor şi se va avea în vedere să nu se reducă prea mult consistenţa.
87
Planurile lucrărilor de îngrijire cuprind arborete care la data descrierii parcelare
îndeplinesc condiţiile de a fi parcurse cu astfel de lucrări (consistenţă, diametru). În plan nu
au fost incluse arboretele care se vor crea în acest deceniu (împăduriri în terenuri goale,
seminţişurile rezultate în urma tăierilor definitive).
La aplicarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor se vor respecta indicaţiile
date prin “Normele tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor” ediţia 2000.
În legătură cu aplicarea lucrărilor de îngrijire se fac următoarele precizări:
- lucrările de îngrijire prevăzute prin amenajament sunt cele corespunzătoare la data
efectuării descrierii parcelare, din care cauză este necesar ca anual organele de aplicare să
studieze în teren evoluţia arboretelor şi să efectueze lucrarea cerută de stadiul de dezvoltare
la care a ajuns arboretul;
- potrivit celor arătate mai sus, ocolul silvic are obligaţia de a parcurge şi alte arborete
necuprinse în planurile decenale, dar care în cursul deceniului necesită a fi parcurse cu astfel
de lucrări;
- în situaţia în care arboretul nu este omogen, lucrările de îngrijire vor fi efectuate în
raport de caracteristicile arboretului de pe porţiunile care necesită intervenţii;
- posibilitatea de produse secundare obligatorie este cea pe suprafaţă, volumul de
extras fiind orientativ;
- având în vedere importanţa lucrărilor de îngrijire în ceea ce priveşte îmbunătăţirea
stării fitosanitare, ameliorarea compoziţiei şi creşterea productivităţii arboretelor, se
recomandă ca aceste lucrări să se execute la timp, de bună calitate şi de câte ori este cazul.
Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor 13.2.1., prezintă arboretele
prevăzute a fi parcurse cu degajări, curăţiri, rărituri şi tăieri de igienă. Numărul şi natura
intervenţiilor au fost stabilite în funcţie de starea actuală a arboretelor şi de dinamica evoluţiei lor.
Posibilitatea de produse secundare pe lucrări, tipuri funcţionale şi specii este dată în
tabelul următor :
Tabel 6.3.1.
Tip Suprafaţa – Volum Posibilitatea anuală pe specii
Specificări func- ha- – m3 - –m 3 -
ţional Total Anual Total Anual GO FA CA TE GÎ SC DU DR DT DM
II - - - - - - - - - - - - - -
Degajări III-VI - - - - - - - - - - - - - -
Total 55,66 5,57 - - - - - - - - - - - -
II - - - - - - - - - - - - - -
Curăţiri III-VI 157,41 15,74 522 53 27 7 9 3 4 - - - 3 -
Total 157,41 15,74 522 53 27 7 9 3 4 - - - 3 -
II - - - - - - - - - - - - - -
Rărituri III-VI 653,19 65,32 10573 1057 149 391 257 89 4 39 13 79 36
Total 653,19 65,32 10573 1057 149 391 257 89 4 39 13 79 36
II - - - - - - - - - - - - - -
Produse
III-VI 810,6 81,06 11095 1110 176 398 266 92 8 39 13 82 36
secundare
Total 810,6 81,06 11095 1110 176 398 266 92 8 39 13 82 36
II 58,79 58,79 503 50 47 - - 1 - - - - 2 -
Tăieri de
III-VI 447,09 447,09 3631 363 161 91 76 2 2 6 3 4 15 3
igienă
Total 505,88 505,88 4134 413 208 91 76 3 2 6 3 4 17 3
Posibilitatea de produse secundare actuală este de 1110 m3/an.

Lucrările se vor executa respectând instrucţiunile în vigoare.
Lucrările propuse sunt obligatoriu de executat pe suprafeţele nominalizate, dar
volumele de extras sunt orientative. Dacă se constată că unele arborete necesită şi alte
lucrări, acestea se pot executa chiar dacă nu sunt menţionate în prezentul plan.
Intensitatea medie a intervenţiilor va fi de 3 m3/ha la curăţiri şi de 16 m3/ha la rărituri.
88
6.4. Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat
Bilanţul masei lemnoase posibil a fi recoltată este următorul:
Tabel 6.4.1.
Tip Suprafaţa Volum Posibilitatea anuală pe specii
Specifi- 3 3
func- – ha- –m - –m -
cări
ţional Total Anual Total Anual GO FA CA TE GÎ SC DU DR DT DM
Produse
III - VI 146,27 14,63 16200 1620 637 804 20 34 15 44 - - 49 17
principale
Tăieri de
conservare
II - - - - - - - - - - - - - -
II - - - - - - - - - - - - - -
Produse
III -VI 810,6 81,06 11095 1110 176 398 266 92 8 - 39 13 82 36
secundare
Total 810,6 81,06 11095 1110 176 398 266 92 8 - 39 13 82 36
II 58,79 58,79 503 50 47 - - 1 - - - - 2 -
Tăieri de
III -IV 447,09 447,09 3631 363 161 91 76 2 2 6 3 4 15 3
igienă
Total 505,88 505,88 4134 413 208 91 76 3 2 6 3 4 17 3
II 58,79 58,79 503 50 47 - - - 1 - - - 2 -
Total
general III -VI 1403.96 542.78 30926 3093 974 1293 362 128 25 50 42 17 146 56
Total 1462.75 601.57 31429 3143 1021 1293 362 129 25 50 42 17 148 56
Posibilitatea totală este de 3143 m3/an, iar indicele de recoltare total este de
2,3 m /an/ha. Indicele de creştere curentă este de 6.0 m3/an/ha, mai mare decât cel de
3
recoltare ceea ce conduce la o acumulare de masă lemnoasă în continuare.
6.5. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale şi de împădurire
În planul lucrărilor de regenerare (evidenţa 12.3.), sunt nominalizate toate unităţile

amenajistice în care sunt necesare astfel de lucrări. Recapitulaţia lucrărilor este prezentată
mai jos :
Tabel 6.5.1.
Suprafaţa
Simbol Categoria de lucrări
-ha -
A. LUCRĂRI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENERĂRII NATURALE 49,04
A.1. Lucrări pentru asigurarea regenerării naturale 18,27
A.1.1. Strângerea şi îndepărtarea litierei groase -
A.1.2. Îndepărtarea humusului brut -
A.1.3. Distrugerea şi îndepărtarea păturii vii -
A.1.4. Mobilizarea solului 14.14
A.1.5. Extragerea subarboretului -
A.1.6. Extragerea seminţişului şi tineretului neutilizabil preexistent -
A.1.7. Provocarea drajonării la arboretele de salcâm 4,13
A.2. Lucrări de îngrijirea regenerării naturale 30,77
A.2.1. Receparea seminţişurilor sau tinereturilor vătămate 11.59
A.2.2. Descopleşirea seminţişurilor 19,18
A.2.3. Înlăturarea lăstarilor care copleşesc seminţişurile şi drajonii -
B. LUCRĂRI DE REGENERARE 29,41
B.1. Împăduriri în terenuri goale din fondul forestier -
B.1.1. Împăduriri în poieni şi goluri -
B.1.2. Împăduriri în terenuri degradate -
Împăduriri în terenuri dezgolite prin calamităţi naturale (incendii, doborâturi de -
B.1.3.
vânt sau zăpadă, uscare, etc. Şi alte cauze).
B.1.4. Împăduriri în terenuri parcurse anterior cu tăieri rase, neregenerate -
89
Suprafaţa
Simbol Categoria de lucrări
-ha -
B.2. Împăduriri în suprafeţe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de 29,41
regenerare
B.2.1. Împăduriri după tăieri grădinărite -
B.2.2. Împăduriri după tăieri cvasigrădinărite -
B.2.3. Împăduriri după tăieri progresive 28,72
B.2.4. Împăduriri după tăieri succesive -
B.2.5. Împăduriri după tăieri de conservare -
Împăduriri în golurile din arboretele parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu -
B.2.6.
tăieri în crâng
B.2.7. Împăduriri după tăieri rase la molid şi PL.E.A. 0,69
Împăduriri în suprafeţe parcurse sau propuse a fi parcurse cu tăieri -
B.3.
d e înlocuire a arboretelor necorespunzătoare
B.3.1. Împăduriri după înlocuirea arboretelor derivate (substituiri) -
B.3.2. Împăduriri după înlocuirea arboretelor slab productive (refacere) -
Împăduriri după înlocuirea arboretelor necorespunzătoare din punct de vedere -
B.3.3.
staţional
Împăduriri pentru ameliorarea compoziţiei şi consistenţei (după reconstrucţie -
B.3.4.
ecologică)
C. COMPLETĂRI ÎN ARBORETELE CARE NU AU ÎNCHIS STAREA DE MASIV 5,88
C.1. Completări în arboretele tinere existente -
C.2. Completări în arboretele nou create 5,88
D. ÎNGRIJIREA CULTURILOR TINERE 32,6
D.1. Îngrijirea culturilor tinere existente 3,19
D.2. Îngrijirea culturilor tinere nou create 29,41
E. ÎMPĂDURIRI ÎN TERENURI CU CONDIŢII EXTREME -
E.1. Împăduriri în terenuri sărăturate -
E.2. Împăduriri pe terenuri poluate cu reziduuri din ţiţei -
E.3. Împăduriri pe terenuri nisipoase (plaje, dune, etc.) -
E.4. Împăduriri pe terenuri situate în limita vegetaţiei forestiere -
E.5. Împăduriri în terenuri mlăştinoase -
E.6. Împăduriri pe crovuri -
Pentru planificarea lucrărilor de regenerare s-a ţinut cont de situaţia înregistrată în

timpul descrierii parcelare, de nevoile de regenerare ce decurg din aplicarea planurilor de
recoltare. Compoziţiile de regenerare s-au stabilit în funcţie de particularităţile staţionale şi de
cerinţele ecologice ale speciilor, având în vedere prevederile din lucrarea „Îndrumări tehnice
pentru compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor”, ediţia 1987.
Referitor la lucrările de regenerare, de ajutorare a regenerării naturale şi de îngrijire a
culturilor nou instalate, se fac următoarele precizări, de care s-a ţinut seama la întocmirea
proiectului:
- au fost prevăzute, majoritar, tratamente cu perioade medii-lungi de regenerare, care
favorizează regenerarea naturală - tratamentul tăierilor progresive ;
- în vederea ajutorării regenerării naturale se vor face (acolo unde este necesar) unele
lucrări, chiar dacă nu sunt evidenţiate în plan, cum ar fi : înlăturarea litierei groase,
nedescompuse, de pe unele porţiuni din u.a., mobilizarea solului în zonele înţelenite, toate
acestea cu scopul creării condiţiilor ajungerii seminţelor la sol ;
- ritmul împăduririlor va trebui să-l urmărească pe cel al tăierilor, dar cu respectarea
perioadelor optime pentru plantaţii ;
- se va urmări, prin plantaţiile/completările efectuate, realizarea, cât mai repede posibil
a stării de masiv ;
- în culturile nou create (regenerări naturale, plantaţii, culturi mixte) se vor executa
lucrările corespunzătoare stadiului de dezvoltare şi stării arboretelor respective (descopleşiri,
depresaje, degajări etc.), ori de câte ori este necesar, periodicităţile din instrucţiuni fiind
orientative.
90
În general, cantităţile de realizat prevăzute în planul lucrărilor de regenerare şi
împădurire sunt orientative, la realizarea planurilor anuale, ocolul având obligaţia să
stabilească, în mod concret, lucrările ce se vor executa, precum şi volumul acestora, în
funcţie de situaţia de moment din fiecare arboret.
Pentru urmărirea procesului de regenerare naturală, ocolul va completa, anual,
formularele privind „Evidenţa dinamicii procesului de regenerare naturală“ introduse în acest
scop în partea a patra a amenajamentului, la subcapitolul 17.2. Totodată, ocolul are obligaţia
ca, în „Evidenţa lucrărilor executate“ din fiecare u.a. în care s-au executat plantaţii (integrale
sau completări), pe pagina din dreapta a „descrierii parcelare“, să înscrie provenienţa
puieţilor (rezervaţia sau O.S., U.P. şi u.a. din care provine sămânţa utilizată la producerea
puieţilor). Aceleaşi date vor fi înregistrate şi în cazul unor eventuale semănături directe.
6.6. Refacerea arboretelor slab productive şi substituirea celor ce au

compoziţie necorespunzătoare
Măsurile de gospodărire ce se vor executa în arboretele slab productive şi cele cu

compoziţii necorespunzătoare sunt prezentate în tabelul următor:
Tabel 6.6.1.
Arboretele din tipul funcţional (ha ):
Caracterul III- VI II
Supra-
actual al Tăieri cu regenerare Tăieri de
u.a. faţa Tăieri rase Tăieri în crâng
tipului de naturală din sămânţă conservare
- ha-
pădure Dec. Dec. Alte Dec. Dec. Alte Dec. Dec. Alte Dec. Alte
I II dec. I II dec. I II dec. I dec.
70 B 17,66 - - 17,66 - - - - - - - -
71 C 9,61 9,61 - - - - - - - - - -
77 C 3,61 3,61 - - - - - - - - - -
78 B 5,9 - - 5,9 - - - - - - - -
Natural 101 A 21,24 21,24 - - - - - - - - - -
fundamental 106 E 3,75 3,75 - - - - - - - - - -
subproductiv 180 B 2,54 2,54 - - - - - - - - - -
183 B 2,09 2,09 - - - - - - - - - -
189 A 7,28 - - 7,28
200 C 4,41 4,41 - - - - - - - - - -
TOTAL 78,09 47,25 - 30,84 - - - - - - - -
76 D 0,66 - - - - - 0,66 - - - - -
77 B 5,60 - - - - - 5,60 - - - - -
Total derivat 85 C 7,81 - - - - - 7,81 - - - - -
de prod. 186 B 6,57 - - - - - 6,57 - - - - -
mijlocie 187 7,00 - - - - - 7,00 - - - - -
188 A 9,31 - - - - - 9,31 - - - - -
TOTAL 36,95 - - - - - 36,95 - - - - -
Total derivat 72 F 3,62 - - - - - 3,62 - - - - -
de
74 A 1,95 - - - - - 1,95 - - - - -
productivitate
inferioară TOTAL 5,57 - - - - - 5,57 - - - - -
Artificial de 68 A 4,13 - - - - - - 4,13 - - - -
productivitate
TOTAL 4,13 - - - - - - 4,13 - - - -
inferioară
TOTAL UP 127,74 47,25 - 30,84 - - 42,52 4,13 - - -
Arboretele natural fundamentale subproductive vor fi refăcute în cea mai mare parte
(60%), în acest deceniu prin tăieri progresive.
Arboretele total derivate de productivitate mijlocie şi cele total derivate de
productivitate inferioară vor fi substituite în deceniile următoare, aplicându-se tratamentul
tăierilor rase, iar arboretele artificiale vor fi refăcute în acest deceniu prin tăieri în crâng.
91
6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori pe
perioada de aplicare a amenajamentului silvic şi procedura executării
acestora, prin derogare de la prevederile amenajamentului
În U.P. I Râncăciov nu există arborete afectate de factori destabilizatori sau limitativi.

Pe parcursul aplicării prevederilor amenajamentului, arboretele pot fi afectate, în
diferite grade de intensitate, de factori destabilizatori biotici şi abiotici: incendii, doborâturi de
vânt, rupturi de zăpadă, inundaţii, secetă, atacuri de dăunători, uscare anormală etc.
În vederea gospodăririi durabile a fondului forestier este necesară extragerea
materialului lemnos si valorificarea acestuia. Recoltarea materialului lemnos se va realiza cu
respectarea prevederilor legislaţiei silvice în vigoare si va consta in:
-“extragerea integrala a materialului lemnos “ - in arboretele afectate integral de
factori biotici şi abiotici si in cele care, prin extragerea arborilor afectaţi, se determină
încadrarea arboretelor în urgenţa I de regenerare;
-“extragerea arborilor afectaţi “- în arboretele afectate parţial de factori biotici şi
abiotici.
Volumul rezultat se va încadra ca:
- produse accidentale I - arborii dintr-un arboret afectaţi integral de factori biotici şi/sau
abiotici, arborii dintr-un arboret cu vârsta mai mare de 1/2 din vârsta exploatabilităţii tehnice,
afectaţi parţial de factori biotici şi/sau abiotici sau arbori/arborete pentru care sunt aprobări
legale de defrişare;
- produse accidentale II – arborii dintr-un arboret cu vârsta mai mică de ½ din vârsta
exploatabilităţii tehnice, afectaţi parţial de factori biotici şi abiotici;.
Masa lemnoasă care se recoltează ca produse accidentale I, se precomptează ca
produse principale, numai dacă acesta provine din subunităţi de gospodărire pentru care se
reglementează procesul de producţie, celelalte produse accidentale I, precum şi produsele
accidentale II, nu se precomptează.
În condiţiile în care cuantumul volumului rezultat se încadrează sub nivelul pentru care
legislaţia stabileşte modificarea prevederilor amenajamentului, acesta poate fi recoltat ca
produse accidentale, după întocmirea şi aprobarea actelor de punere în valoare.
Condiţiile actuale pentru care este necesară întocmirea unei documentaţii de derogare
de la prevederile amenajamentului, conform ORD.3814/06.11.2012 al M.M.P. modificat şi
completat prin Ordinul Ministrului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură nr.670/2014, sunt
următoarele:
- volumul arborilor afectaţi însumează peste 20% din volumul arboretului existent la
data apariţiei fenomenului şi nu poate fi extras prin lucrările silvotehnice prevăzute prin
amenajament. Excepţie fac răşinoasele din afara arealului lor natural care se vor autoriza la
exploatare în termen de 15 zile de la data aprobării actului de punere în valoare;
- arborii afectaţi sunt concentraţi pe o suprafaţă mai mare de 5000 m2;
- prin extragerea arborilor afectaţi se determină încadrarea arboretelor în urgenţa I de
regenerare;
- arboretele sunt încadrate în S.U.P. „E”;
- în arboretele exploatabile neincluse în planurile decenale, din zona de stepă,
silvostepă şi câmpie forestieră, unde s-a instalat pe cel puţin 30% din suprafaţă seminţiş
utilizabil în care proporţia speciilor de stejari este de cel puţin 50%;
- este necesară schimbarea soluţiilor de gospodărire şi/sau împădurire.
Documentaţia de derogare, însoţită de avizul favorabil al conducătorului structurii teritoriale
de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură precum şi de actul
administrativ emis de autoritatea teritorială pentru protecţia mediului, se va înainta spre
aprobarea autorităţii publice centrale
92
7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE
ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI
7.1. Potenţialul cinegetic
Pe teritoriul U.P. I Râncăciov s-a constituit un singur fond cinegetic care cuprinde toată
suprafaţa unităţii de producţie: F.C. nr.35 Râncăciov.
Principalele specii de vânat sunt:căpriorul, mistreţul şi iepurele .
Fondurile cinegetice sunt delimitate pe harta anexată studiului general.
În vederea asigurării unor condiţii optime de viaţă pentru vânat, în cadrul UP - ului
există 1,71 ha de terenuri destinate hranei vânatului.
Obiectivele gospodăririi fondurilor cinegetice sunt : menţinerea efectivelor de vânat în
limitele optime şi selecţionarea acestora în vederea obţinerii de recolte sporite şi de calitate.
În acest scop, ocolul silvic va lua următoarele măsuri:
- asigurarea hranei şi a liniştii vânatului;
- prevenirea îmbolnăvirilor;
- efectuarea selecţiei artificiale prin eliminarea exemplarelor necorespunzătoare;
- combaterea răpitoarelor şi a braconajului.
7.2 Potenţialul salmonicol
Apele din cadrul unităţii de producţie nu oferă condiţii pentru dezvoltarea salmonidelor.
7.3. Potenţial fructe de pădure
La data actuală, ocolul silvic recoltează şi valorifică în unitatea de producţie I

Râncăciov următoarele fructe de pădure: mure, măceşe, porumbe, coarne.
Ocolul silvic va organiza recoltarea fructelor de pădure, în funcţie de cerere şi
cantităţile existente.
Nu dispunem de date cu privire la cantităţile care se pot recolta.
7.4. Potenţial ciuperci comestibile
În cadrul acestei unităţi de producţie se întâlnesc mai multe specii de ciuperci

comestibile, printre care cele mai importante sunt:boletus edulis( hribi), armillaria mellea
(ghebe).
Nu dispunem de date referitoare la cantităţile de ciuperci care pot fi recoltate.
7.5. Resurse melifere

Principala specie meliferă din unitatea studiată este salcâmul, care ocupă 11,67 ha.
7.6. Materii prime pentru împletituri
Pe teritoriul unităţii de producţie I Râncăciov nu există răchitarii.
7.7. Seminţe forestiere
In cadrul unităţii de producţie există 58,79 ha de rezervaţii de seminţe pentru gorun.
7.8. Valorificarea altor resurse ale fondului forestier
Din fondul forestier mai pot fi valorificate următoarele resurse :

- frunzare
- plante medicinale
- fân.
93
8.1. Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi de zăpadă
Se impune promovarea regenerării naturale din sămânţă a foioaselor, favorizarea

fenotipurilor rezistente, crearea de arborete optim amestecate şi cu structuri diversificate. În
arboretele situate în staţiuni vulnerabile degajările şi răriturile vor avea intensitate mai mare,
iar schemele de plantare vor fi mai rare. Se vor împăduri toate golurile existente. În
arboretele excesiv de dese se va interveni cu prudenţă.
Orientarea succesiunilor de tăieri se va face împotriva direcţiei din care bat vânturile
periculoase. Se vor forma margini de masiv rezistente şi se vor deschide linii de izolare.
Cu ocazia tăierilor, se va evita rănirea arborilor remanenţi.
.
8.2. Protecţia împotriva incendiilor
Având în vedere că, exceptând apele ce fac parte din fondul forestier
(râuri, lacuri, etc.), întreg ecosistemul forestier este combustibil (are însuşirea de a arde),
este evident că este imperios necesară protejarea acestuia, în deosebi a pădurii, de
foc.
Conform Legii 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, „apărarea împotriva
incendiilor reprezintă ansamblul integrat de activităţi specifice, măsuri şi sarcini
organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publică, planificate,
organizate şi realizate în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a incendiilor şi
asigurării intervenţiei operative pentru limitarea şi stingerea incendiilor, în vederea evacuării,
salvării şi protecţiei persoanelor periclitate, protejării bunurilor şi mediului împotriva efectelor
situaţiilor de urgenţă determinate de incendii”. Art. 1, alin. 1.
Potrivit aceleiaşi Legi, „Apărarea împotriva incendiilor constituie o activitate
de interes public, naţional, cu caracter permanent, la care sunt obligate să participe,
autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi toate persoanele fizice şi
juridice aflate pe teritoriul României” (Art. 2), totodată „Persoanele fizice şi juridice răspund,
potrivit legii, de stabilirea şi aplicarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, precum şi de
consecinţele producerii incendiilor.” (Art. 5).
8.2.1. Riscul de iniţiere a incendiilor în fondul forestier
Riscul mare de iniţiere a incendiilor în fondul forestier este datorat constituirii acestuia
din cantităţi uriaşe de material combustibil, sub diverse forme şi stări, fiecare cu un mod
specific de comportare în prezenţa focului. Arborii (constituenţii pădurii - principala
componentă a ecosistemului forestier afectabilă de incendii), „se diferenţiază ca fiind :
- esenţe pirofile (cu simpatie către o iniţiere uşoară a incendiului) – pinul şi
răşinoasele în general, ale căror însuşiri (răşină, densitate redusă, esenţe) favorizează
iniţierea şi propagarea incendiilor ;
- esenţe pirorezistente (cu antipatie către o uşoară iniţiere a incendiului) – stejarul,
castanul, ale căror caracteristici (lipsa răşinii, densitatea mare, scoarţa groasă) le favorizează
rezistenţa la incendii.” (Burlui, I. - Incendiile de pădure, cauze, manifestare, stingere – Ed.
Lidana, Suceava, 2014).
Factorii riscului de incendiu în fondul forestier (Burlui, I., 2014), sunt :
- factori naturali (vegetaţia forestieră, condiţiile climatice, relieful, solul, reţeaua
hidrologică) ;
- factori antropici (forma şi tipul de proprietate/administrare/exploatare a pădurii,
activitatea umană în zona fondului silvic) ;
- factori determinanţi (factorii climatici, compoziţia şi structura arboretelor, relieful,
activitatea umană în zona fondului silvic, profilul psiho-social al populaţiei şi starea
economică a acesteia) - cei ce fac posibilă iniţierea unui incendiu : combustibilul, gazul care
întreţine arderea şi sursa de aprindere ;
94
- factori conjuncturali (forma de proprietate/administrare a fondului forestier, condiţiile
de acordare a subvenţiilor pentru terenul agricol) – cei ce favorizează declanşarea şi
propagarea unui incendiu, prin influenţa pe care o pot avea asupra elementelor ce
determină iniţierea incendiilor.
8.2.2. Cauzele incendiilor din fondul forestier
Cauzele ce duc la incendiu în fondul forestier (Burlui, I., 2014), pot fi :

- cauze naturale (trăsnetul, autoaprinderea de natură biologică) – cele care sunt
consecinţa manifestării unor factori declanşatori care se manifestă indiferent de voinţa sau
prezenţa directă sau indirectă a omului ;
- cauze tehnice (scântei de la liniile electrice aeriene, propagarea incendiilor de la
construcţiile existente în, sau limitrof fondului forestier, scântei de la locomotivele cu aburi,
scântei mecanice sau scurtcircuit de la maşinile şi utilajele cu care se acţionează în fondul
forestier pe timpul activităţilor economico-sociale) ;
- cauze antropice (acţiunile umane făcute, cu intenţie sau din neglejenţă, fără
respectarea regulilor minimale de prevenire a incendiilor).
8.2.3. Manifestarea/evoluţia incendiilor din fondul forestier
Un incendiu de pădure poate evolua (Burlui, I., 2014) sub diferite forme, fiecare fiind
condiţionată şi determinată de caracteristicile vegetaţiei forestiere şi influenţa factorilor
naturali (în principal forţa şi direcţia vântului) în arealul respectiv. Astfel, se disting :
- incendii de litieră (unde ard straturile joase ale vegetaţiei de pe solul pădurii, stratul
de iarbă şi exemplarele lemnoase pitice), care se dezvoltă cu flacără la vedere, se propagă,
prin radiaţie şi conducţie, cu viteză mare (1 km/oră), puternic influenţate de factorii naturali
(vânt, precipitaţii), sub influenţa vântului se dezvoltă rapid şi pot surprinde forţele de
intervenţie ;
- incendii de subteran sau sub pătura de frunziş (unde arde materia organică
conţinută în litieră, humus sau turbă, rădăcinile copacilor), care nu dezvoltă flacără, se
propagă, prin conducţie, cu viteză mică (1 km/24 ore), greu de observat la început, poate
degenera în incendiu de litieră ;
- incendii de coronament (unde arde partea superioară a arborilor), care se dezvoltă
cu flacără la vedere, manifestându-se ca o coroană, un zid, un val sau o minge de foc, se
propagă, prin convecţie şi radiaţie, cu viteză foarte mare (de la 8 la peste 25 km/oră),
puternic influenţate de factorii naturali (vânt, precipitaţii), degajă cantităţi mari de căldură, de
cele mai multe ori atacă şi litiera, prin modul violent de manifestare pot surprinde forţele
de intervenţie ;
- incendii de doborâturi – nu sunt definite separat în literatura de specialitate, dar se
manifestă diferit faţă de cele anterior prezentate (la incendiile de doborâturi ard
suprafeţele/exemplarele afectate de doborâturi şi rupturi produse de vânt şi/sau zăpadă,
neexploatate/neextrase imediat) ; se dezvoltă cu flacără la vedere, sub forma unui foc de
tabără sau a unui rug, puternic influenţate de factorii naturali (vânt, precipitaţii) ; masa solidă
incendiată eliberează particule arzând, uşor purtate de vânt care produc „salturi de incendiu”
; concentrarea mare pe unitatea de suprafaţă de masă combustibilă, conduce la dezvoltarea
rapidă a incendiului şi la dificultăţi în apropierea personalului de intervenţie de locul
incendiului ; aşezarea neorganizată a arborilor doborâţi face ca atacarea
incendiului să se facă cu mare dificultate ;
- incendii mixte – incendiile care, în manifestarea, lor prezintă însumarea
caracteristicilor a minimum două din cele 4 tipuri de incendiu anterior descrise ;
95
8.2.4. Măsuri pentru reducerea riscului de incendiu în fondul forestier
şi de stingere a incendiilor de pădure
Măsurile pentru reducerea riscului de incendiu în fondul forestier sunt de două

feluri (Burlui, I., 2014), astfel :
8.2.4.1. Măsuri pe linie preventivă
Activitatea de prevenire a incendiilor în fondul forestier trebuie să fie concepută,

organizată şi implementată astfel încât să răspundă la două deziderate majore,
astfel :
- reducerea riscului de izbucnire a incendiilor ;
- crearea condiţiilor de limitare a incendiilor izbucnite, cât mai aproape de
limitele iniţiale ;
Simultan cu realizarea celor două deziderate, este necesară luarea în considerare
a unor măsuri specifice, care vizează :
- crearea de zone de protecţie faţă de fondul forestier şi de limita
acestuia, prin respectarea instrucţiunilor de prevenire a incendiilor la :
- realizarea construcţiilor (silvice, turistice, economice, de cult, etc.) în fondul forestier
sau limitrof acestuia ;
- desfăşurarea activităţilor antropice în perimetrul imediat limitrof fondului forestier ;
- crearea şi dotarea corespunzătoare a locurilor de repaus, campare, pentru turişti,
limitrofe sau în interiorul pădurii ;
- accesibilizarea fondului forestier :
- realizarea reţelei de drumuri forestiere la o densitate corespunzătoare necesarului
dat de caracteristicile fondului forestier, gospodărirea acestuia, oportunităţile turistice şi, nu în
cele din urmă, de necesităţile operative de intervenţie în caz de incendiu ;
- realizarea accesului la sursele de apă permanentă a tehnicii de intervenţie ;
- măsuri tehnico - operative :
- crearea şi operaţionalizarea structurii proprii de intervenţie la nivelul ocoalelor şi
direcţiei silvice, autorităţilor publice locale şi operatorilor economici din zonă ;
- întocmirea „hărţilor de risc” la incendiu ;
- întocmirea „planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor”, cu cooptarea agenţilor
economici specializaţi din zonă, posesori de utilaje grele (buldozere, TAF- uri, camioane
grele, autovehicule de teren, etc.) ;
- întocmirea „protocoalelor de acces” la resurse materiale (rezerve de scule de mână,
carburanţi, lubrifianţi, etc.), dar şi la alimente şi apă pentru forţele de intervenţie ;
- crearea, în fondul forestier sau în apropierea acestuia, a unor rezerve de apă,
accesibile tehnicii de intervenţie terestre şi aviatice ;
- realizarea, cu vecinii României, a unor canale de comunicaţii fluente, pe linia
protecţiei la foc a pădurilor de frontieră ;
- realizarea unui sistem de monitorizare prin GPS a fondului forestier ;
- implementarea unor măsuri instructiv – educative eficiente, pe categorii de
cetăţeni.
8.2.4.2. Măsuri pe linie operativă
a) Strategii şi cerinţe în tactica stingerii incendiilor de pădure

Organizarea intervenţiei
În abordarea procesului de stingere a incendiilor de pădure se porneşte de la

elementele „triunghiului de foc” : materialul combustibil, aportul de oxigen şi sursa de
aprindere. Orice procedeu de stingere s-ar adopta, acesta este îndreptat spre suprimarea
unuia din cele trei elemente enumerate.
În literatura de specialitate sunt specificate opt strategii de stingere a incendiilor de
pădure, astfel :
96
- izolarea flăcării faţă de combustibil ;
- izolarea flăcării faţă de oxigenul din aer ;
- condensarea puternică a aerului din mediul înconjurător flăcării ;
- răcirea combustibilului incendiat şi adiacent flăcării ;
- răcirea aerului înconjurător incendiului ;
- inhibarea omogenă a reacţiei chimice de oxidare ;
- inhibarea eterogenă a reacţiei chimice de oxidare ;
- suflarea sau ruperea flăcării cu ajutorul curenţilor puternici de aer.
O intervenţie operativă şi eficientă pentru stingerea incendiilor de pădure (manifestate,
mai ales pe relief muntos), necesită realizarea unor cerinţe operaţionale fundamentale :
- observarea şi anunţarea oportună a incendiului ;
- confirmarea incendiului, în timp util, de către administraţia locală, sau de către
silvicultori (în cazul locaţiilor izolate, aflate la distanţă) ;
- mobilizarea în timp oportun a forţelor şi mijloacelor necesare primei intervenţii, în
scopul localizării incendiului ;
- cunoaşterea zonei, din punct de vedere al accesibilităţii, existenţei surselor de apă
şi a barierelor naturale în calea incendiului, vecinătăţii fondului forestier incendiat ;
- mobilizarea în timp oportun a forţelor şi mijloacelor de intervenţie complementare, în
cazul incendiilor de durată ;
- adaptarea mijloacelor de intervenţie mobilizate la locul incendiului, la caracteristicile
terenului ;
- stabilirea sectoarelor de intervenţie şi a responsabilităţilor, potrivit competenţelor ;
- monitorizarea permanentă a locului incendiului şi a vecinătăţilor, în vederea prevenirii
surprinderii forţelor, precum şi pentru identificarea, în timp oportun, a „salturilor de
incendiu” ;
- cooperarea între forţele participante ;
- legătura permanentă între eşaloane, cu societatea civilă şi mass-media ;
- conducerea unică a intervenţiei ;
- monitorizarea zonei incendiate şi după încheierea operaţiunilor de intervenţie, de la
câteva ore la câteva zile, în funcţie de amploarea incendiului ;
b) Concepţia de acţiune
Observarea şi anunţarea la timp a incendiilor de pădure sunt hotărâtoare în

derularea acţiunilor de intervenţie.
La realizarea managementului acţiunilor de intervenţie este necesară
realizarea/respectarea unor direcţii de acţiune, astfel :
- recunoaşterea continuă a zonei de intervenţie, în vederea luării hotărârilor în
cunoştinţă de cauză ;
- identificarea şi cuantificarea surselor de apă pe care se poate conta şi găsirea
soluţiilor de aducere a apei la locul intervenţiei ;
- identificarea şi diagnosticarea pericolului de propagare a incendiului pe direcţiile
principale ;
- monitorizarea permanentă a curenţilor de aer (viteză şi direcţii de manifestare) ;
- monitorizarea parcelelor/u.a. din frontul curenţilor de aer, în vederea preîntâmpinării
propagării incendiului prin „salturi” ;
- stabilire misiunii pentru „vânătorii de scântei” ;
- limitarea şi localizarea incendiului, cât mai aproape de limitele între care a fost
găsit ;
- realizarea protecţiei faţă de zonele limitrofe ;
- supravegherea zonei incendiate şi după lichidarea operaţiunilor de intervenţie ;
- protecţia personalului şi a tehnicii de intervenţie în vederea evitării surprinderii ;
- protecţia personalului de intervenţie împotriva animalelor sălbatice, reptilelor
(şerpilor), intoxicării cu fum şi gaze toxice, arsurilor, accidentelor provocate de doborârea
arborilor şi de intervenţia pe teren accidentat ;
97
- cooperarea, comunicarea şi colaborarea între forţele de intervenţie participante ;
- schimbul de informaţii permanent între factorii de decizie de la locul intervenţiei, cu
eşaloanele superioare şi mass-media ;
- pregătirea rezervei de forţe, mijloace şi materiale pentru intervenţie – în cazul
incendiilor de durată.
c) Planul de intervenţie la incendiu
Planul de intervenţie la incendiu se întocmeşte, pentru fiecare ocol silvic, de către

responsabilul cu paza şi protecţia, se aprobă de către şeful de ocol şi se avizează de către
Inspectorul şef al I.S.U.J. (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean).
8.2.5. Constatări, concluzii
Fiind constituit, în cea mai mare parte, din masă combustibilă, fondul forestier este
continuu ameninţat de posibilitatea izbucnirii unui incendiu.
Incendiile pot fi cauzate, pe de o parte, prin faptul că fondul forestier se învecinează
cu terenurile cu folosinţă agro-zootehnică (un permanent pericol prin lucrările ce se fac în
scopul curăţirii păşunilor, fâneţelor şi terenurilor agrare), iar pe de altă parte, datorită faptului
că pădurea şi zona limitrofă acesteia sunt frecvent vizitate de localnici şi de numeroşii turişti,
atraşi de splendoarea peisajelor, de puritatea aerului şi apelor, acestea în contrast cu
poluarea existenţă în localităţi şi în împrejurimile acestora.
Acţiunile silvicultorilor, legate de prevenirea şi combaterea incendiilor, vor
viza :
- înmulţirea patrulărilor pădurarilor în cantoane, mai ales în perioadele secetoase din
timpul verii, în vederea identificării cât mai rapide a iniţierii unui eventual incendiu, a anunţării
urgente a prezenţei şi locaţiei acestuia la ocolului silvic şi la unitatea teritorial-administrativă
pe raza cărora s-a produs ;
- întreţinerea în bune condiţii de funcţionare a observatoarelor existente şi construirea
altora noi, în punctele cele mai înalte din canton/ocol, în vederea identificării de la distanţă şi
cât mai rapide a iniţierii/dezvoltării unui eventual incendiu, în vederea anunţării urgente a
prezenţei şi locaţiei acestuia şi a demarării acţiunii de izolare/stingere primară
(aceasta, în cazul incendiilor restrânse ca intensitate şi spaţiu de manifestare ;
- executarea la timp şi ori de câte ori este nevoie, a tăierilor de igienă,
prin care se vor extrage arborii uscaţi - cei care sunt primii posibil a fi afectaţi de
foc ;
- amplasarea unor locuri special amenajate pentru fumat, mai ales în zonele cele mai
frecventate de către localnici şi de către cei ce practică turismul ;
- extragerea şi eliminarea din suprafaţa afectată a doborâturilor şi/sau rupturilor de
vânt şi/sau zăpadă, curăţarea parchetelor de resturile de exploatare care, prin uscare în
timp, şi în anumite condiţii, sunt primele din suprafeţele respective ce pot fi incendiate ca
urmare a diverselor cauze ;
- realizarea unei bune accesibilizări a fondului forestier, crearea, întreţinerea şi
păstrarea unei reţele de linii parcelare deschise, în ideea creării unor condiţii bune de ;
- realizarea construcţiilor silvice, inclusiv a celor utilizate perioade scurte (cabanele
sezoniere pentru muncitorii forestieri) cu respectarea tuturor instrucţiunilor de prevenire şi
combatere a incendiilor ;
- crearea, dotarea corespunzătoare şi întreţinerea în condiţii bune de funcţionare a
„punctelor/spaţiilor PSI” ;
În cazul izbucnirii unui incendiu (suprateran, subteran sau mixt), se vor avea în
vedere următoarele :
- se va identifica şi se va transmite, de urgenţă, la ocolul silvic şi la unitatea teritorial-
administrativă localizarea exactă a zonei unde s-a iniţiat/dezvoltat incendiul constatat şi
primele evaluări referitoare la intensitatea acestuia ;
- se vor lua primele măsuri de izolare (prin benzi perimetrale) şi eventuala
stingere a acestuia, în situaţia când incendiul este restrâns ca spaţiu şi intensitate. Dacă nu
98
poate fi stins imediat, se vor crea condiţii pentru deplasarea în zona incendiată a
echipelor de intervenţie ;
- în perioada activităţii de stingere a incendiului, se va asigura, prin personalul de
teren, o permanenţă în zonă (o supraveghere permanentă), până la înlăturarea totală a
acestuia ;
- supravegherea zonei se va asigura şi după stingerea incendiului încă o zi sau mai
multe, în funcţie de mărimea şi intensitatea incendiului considerat stins ;
- după stingerea incendiului, se va proceda la curăţarea suprafeţei respective, prin
înlăturarea arborilor şi celorlalte materiale vegetale parţial arse sau uscate.
Toate acţiunile de prevenire, depistare sau stingere a incendiilor se vor realiza în
concordanţă cu legislaţia în vigoare (Legea 307/2006, H.G. 1016/2004, H.G. 1490/2004, Ord.
2338/2009, Ord. 211/2014), precum şi cu toate actele normative şi instrucţiunile referitoare
la prevenire şi stingerea incendiilor.
De fiecare dată când se iveşte ocazia, personalul ocolului trebuie să ducă o

acţiune permanentă şi organizată de instruire şi lămurire a populaţiei din zonă, a
muncitorilor ce lucrează la pădure, a culegătorilor de fructe de pădure şi ciuperci
comestibile, a ciobanilor, turiştilor, etc., despre importanţa cunoaşterii şi respectării
întocmai a regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor.
8.3. Protecţia împotriva poluării industriale
În U.P. I Râncăciov nu există surse de poluare care să afecteze vegetaţia forestieră.
8.4. Protecţia împotriva bolilor şi insectelor vătămătoare
Pentru valorificarea eficientă a funcţiilor multiple ale pădurii şi asigurarea viabilităţii

economice, a beneficiilor de mediu şi sociale, este necesară menţinerea unei stări de
sănătate corespunzătoare a arboretelor. Microorganismele patogene şi insectele
vătămătoare sunt prezente în ecosistemele forestiere sub o mare diversitate specifică,
spaţială şi temporală şi, de cele mai multe ori, acţiunea lor are efecte negative atât asupra
arborilor gazdă cât şi asupra întregului ecosistem.
In vederea evitării pierderilor economice şi a atenuării efectelor ecologice ca urmare a
acţiunii negative a acestor organisme vătămătoare, este necesar să se adopte unele măsuri
de protecţie care să se integreze în managementul general al ecosistemelor forestiere.
In cadrul măsurilor de protecţie menţionate, metodele de combatere integrată trebuie
să ocupe un loc important, având în vedere atât eficacitatea şi caracterul lor preventiv şi
curativ, cât şi impactul redus asupra mediului şi echilibrului ecosistemelor forestiere. In
funcţie de susceptibilitatea şi vulnerabilitatea arboretelor la vătămări produse de organismele
vătămătoare, de speciile depistate şi de intensitatea infectărilor/infestărilor, conceptul de
combatere integrată se bazează pe aplicarea, după caz, a metodelor de combatere
consacrate (fizico-mecanică, chimică, biologică), la care se adaugă o serie de măsuri
silviculturale, menite să crească vitalitatea arborilor şi, în acest fel, să pună în valoare
mecanismele naturale de rezistenţă ale arborilor la atacul dăunătorilor forestieri. Aceste
măsuri trebuie să aibă un caracter permanent şi să fie aplicate de la faza de regenerare a
arboretelor, cât şi pe parcursul dezvoltării lor, până la exploatarea acestora. Folosirea
materialelor de regenerare cu caracteristici genetice superioare, din speciile forestiere
autohtone, adaptate condiţiilor locale de mediu, aplicarea lucrărilor de întreţinere,
parcurgerea periodică a arboretelor tinere cu tăieri de îngrijire, prevenirea vătămărilor
arborilor în procesul de exploatare, constituie laturi importante ale luptei integrate. In acelaşi
timp, prin lucrările efectuate în arborete (promovarea structurilor mixte cu floră erbacee şi
arbustivă adecvată) sau prin culturile înfiinţate pentru creşterea vânatului, pe liniile parcelare
sau somiere, trebuie create condiţii pentru stimularea dezvoltării organismelor folositoare
(mamifere insectivore, păsări, insecte entomofage, parazite şi prădătoare), cu rol deosebit în
menţinerea echilibrului lanţurilor trofice.
În lupta integrată, nu sunt excluse în totalitate nici procedeele chimice, însă va trebui
respectată întocmai legislaţia naţională şi europeană din domeniu cât şi cerinţelor FSC,
99
legate de folosirea pesticidelor, selective, biodegradabile. Pentru pădurile certificate sau în
curs de certificare, se va pune accent pe promovarea unor produse biologice din categoria
biopreparatelor entomopatogene (bacterii, viruşi, ciuperci) şi doar excepţional, se vor folosi
insecticide chimice, doar dintre cele agreate de organismele CEE şi FSC.
Tot ca părţi importante ale combaterii integrate, aplicate cu caracter permanent,
trebuie considerate şi lucrările de depistare, semnalare şi prognoza dăunătorilor precum şi
aplicarea măsurilor de carantină forestieră.
8.5. Protecţia împotriva fenomenului de uscare anormală
În U.P.I Râncăciov nu există arborete afectate de uscare anormală.

Pe viitor se vor promova specii şi provenienţe viguroase şi se va urmări pe cât posibil,
să se creeze arborete diversificate, compoziţional şi structural menţinând continuitatea stării
de masiv a arboretelor.
100
9. CONSERVAREA ŞI AMELIORAREA BIODIVERSITĂŢII
Conservarea biodiversităţii a constituit un deziderat de prim ordin în elaborarea

amenajamentului, începând de la principiile amenajamentului şi stabilirea bazelor de
amenajare şi până la stabilirea măsurilor de gospodărire de detaliu, necesare fiecărui
arboret, indiferent de funcţia prioritară pe care o îndeplineşte acesta. De altfel, unul dintre
principiile de bază ale amenajării pădurilor este principiul conservării şi ameliorării
biodiversităţii, care urmăreşte conservarea şi ameliorarea biodiversităţii la cele patru niveluri
ale acesteia (intraspecifică, interspecifică, ecosistemică şi a peisajelor), în scopul maximizării
stabilităţii şi a potenţialului polifuncţional al pădurilor.
Conservarea biodiversităţii se realizează prin măsurile de gospodărire adoptate.
Măsurile de gospodărire favorabile conservării biodiversităţii sunt atât de ordin general
( acestea fiind urmărite la nivelul fiecărui arboret, oricare ar fi funcţiile atribuite, pe care
trebuie să le îndeplinească, respectiv subunitatea de gospodărire din care face parte ), cât şi
măsuri specifice ( urmărite la nivelul pădurilor cuprinse în ariile naturale protejate).
9.1. Elemente de biodiversitate
Starea de conservare a habitatelor forestiere naturale existente în U.P.I Râncăciov

se apreciază a fi în general bună. Cauzele, care au afectat negativ starea de conservare a
anumitor arborete, sunt în general de natură abiotică, mai exact:( se enumără toate cauzele,
ca de ex.: doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă, uscare anormală, alunecări de teren
etc.). Dintre factorii de natură biotică, care şi-au pus dea lungul timpului amprenta negativă
asupra ecosistemelor forestiere, cel mai puternic este cel antropic (sau alt factor biotic:
insecte, animale sălbatice etc.). Pentru fiecare factor biotic se va arăta prin ce a contribuit la
afectarea în mod negativ (exemplu factorul antropic: concepţii greşite de politică forestieră,
măsuri de gospodărire defectuoase, păşunatul în pădure, lucrări de captare a pânzei freatice
sau a apelor de suprafaţă etc.)
Conform legislaţiei în vigoare, în momentul elaborării prezentului studiu, pe teritoriul
U.P.I nu sunt constituite zone şi arii naturale protejate.
9.2. Acţiuni în favoarea biodiversităţii
Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii sunt obiective generale ale

amenajamentului, dincolo de constituirea punctuală, în unele zone, a unor rezervaţii naturale
sau arii naturale protejate. Conservarea biodiversităţii se realizează prin măsurile de
gospodărire adoptate.
Măsurile de gospodărire favorabile conservării biodiversităţii sunt atât de ordin
general ( acestea fiind urmărite la nivelul fiecărui arboret, oricare ar fi funcţiile atribuite, pe
care trebuie să le îndeplinească, respectiv subunitatea de gospodărire din care face parte ),
cât şi măsuri specifice ( urmărite la nivelul pădurilor cuprinse în ariile naturale protejate).
Dintre masurile generale menite să asigure conservarea biodiversităţii biologice,
la nivel genetic, intraspecific şi interspecific amintim:
- promovarea cu prioritate a regenerării naturale a arboretelor, cu prilejul aplicării
tratamentelor silviculturale;
- promovarea tratamentelor cu perioadă lungă de regenerare, în toate situaţiile în
care este posibil;
- utilizarea de material genetic de provenienţă locală, în situaţia în care se recurge la
regenerare artificială;
- conservarea ecotipurilor climatice, edafice şi biotice prin măsurile propuse;
- menţinerea unui amestec optim de specii la nivelul fiecărui arboret, prin promovarea
tuturor speciilor principale adaptate condiţiilor staţionale locale, potrivit tipului natural de
ecosistem;
- extragerea speciilor alohtone cu ocazia aplicării intervenţiilor silvotehnice, atunci când
acestea devin invazive;
101
- menţinerea subarboretului cu prilejul efectuării intervenţiilor silvotehnice, cu excepţia
situaţiilor în care afectează mersul regenerării în arboretele bătrâne în curs de regenerare
sau dezvoltarea arboretelor tinere;
- menţinerea terenurilor pentru hrana faunei sălbatice, în vederea conservării
biodiversităţii speciilor de plante ierboase, respectiv menţinerea unei suprafeţe mozaicate,
din punct de vedere al categoriilor de habitate;
- păstrarea unor arbori morţi ( sau în curs de uscare ) „pe picior” şi ,,la sol”, cu prilejul
efectuării tăierilor de regenerare şi a lucrărilor de îngrijire şi conducere;
- realizarea unei structuri echilibrate pe clase de vârstă, întrucât fiecare clasă de vârstă
este însoţită de un anumit nivel al biodiversităţii;
- conducerea arboretelor la vârste mari, care să menţină un nivel ridicat al
biodiversităţii, în special la nivelul descompunătorilor;
- protejarea habitatelor marginale sau fragile, păduri situate pe grohotişuri şi stâncării,
precum cele de limită.
Se poate concluziona că lucrările propuse în amenajamentul U.P.I Râncăciov,
îndeosebi cele ce privesc arboretele, dar şi cele ce legate de vânătoare şi pescuit, de
amplasarea de construcţii, de recoltare a fructelor de pădure sau plante medicinale, de
prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor sau de creşterea stabilităţii unor arborete
tinere la acţiunea vânturilor puternice, au ca principal scop menţinerea stabilităţii şi
biodiversităţii ecosistemelor locale.
9.3. Efectul aplicării prevederilor amenajamentului asupra biodiversităţii
Primul amenajament elaborat pe baze ştiinţifice moderne şi unitare, pentru

pădurile acestui ocol silvic a fost cel care a intrat în vigoare în anul 1950, în momentul actual
ajungându-se la a şasea revizuire. Se poate astfel aprecia, ţinând cont de cele aproape cinci
decenii de gospodărire durabilă şi de factorii destabilizatori de natură biotică şi abiotică, care
s-au manifestat în zonă, că menţinerea integrităţii pădurilor şi a biodiversităţii naturale a fost
unul din principalele obiective ale managementul asigurat de personalul silvic, în baza
amenajamentelor silvice. Acestea, departe de a fi simple regulamente de exploatare, au
încorporat cunoştinţe şi analize pluridisciplinare. De aceea subliniem faptul, că rolul
amenajamentului este unul benefic, pentru menţinerea stării favorabile de conservare a
habitatelor şi speciilor şi că fără reglementările pe care le implementează, împreună cu alte
acte legislative ale sectorului silvic, anumite componente şi conexiuni ale ecosistemelor
protejate ar fi putut fi grav perturbate.
9.4. Recomandări privind certificarea pădurilor
Ideea de certificare a managementului forestier, a apărut în contextul preocupărilor

majore legate de gospodărirea pădurilor, înscriindu-se în ideea globală de certificare a
sistemelor şi performanţelor, aplicabilă în cele mai diverse domenii de activitate. Certificarea
managementului forestier, cunoscută mai ales sub denumirea de certificarea pădurilor, îşi are
originile în îngrijorările societăţii, apărute odată cu defrişările masive de păduri tropicale de la
începutul anilor ’80-’90.
În urma Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare ce a avut loc la Rio de
Janeiro în 1992, s-a identificat necesitatea unei strategii de dezvoltare durabilă a pădurilor
din întreaga lume cu o largă consultare a tuturor factorilor interesaţi. Pornind de la această
idee, în octombrie 1993, a fost semnat acordul oficial privind lansarea FSC (Forest
Stewardship Council), o schemă de certificare la care interesele economice, sociale şi de
mediu au drepturi egale.
FSC este o organizaţie independentă, neguvernamentală şi nonprofit, înregistrată în
Mexic ca o asociaţie de membri – Association Civil. Organizaţia operează la nivel
internaţional şi oferă servicii prin intermediul centrului FSC Internaţional, situat în Bonn,
Germania, precum şi prin intermediul unei reţele internaţionale de Iniţiative Naţionale. FSC
oferă un program de acreditare internaţională pentru organisme de certificare independente
102
şi o schemă de etichetare pentru produsele pădurii, ce serveşte ca o garanţie credibilă că
produsele provin dintr-o pădure bine gospodărită, în conformitate cu standardele FSC, aşa
numitele Principii şi Criterii.
Certificarea managementului forestier în sistem FSC este un proces prin care, în urma
unui audit, o organizaţie independentă confirmă faptul că o anumită suprafaţă forestieră este
gospodărită în conformitate cu un standard agreat.
Standardul după care se face auditul este împărţit în 10 Principii şi 56 Criterii.
Principiile FSC pentru certificarea modului de gospodărire a pădurilor sunt:
• Principiul 1: Conformitatea cu legislaţia naţională şi internaţională şi principiile FSC

• Principiul 2: Dreptul de proprietate sau folosinţă şi responsabilităţile aferente
• Principiul 3: Drepturile populaţiilor indigene (neaplicabil în România)
• Principiul 4: Relaţiile cu comunităţile şi drepturile angajaţilor
• Principiul 5: Beneficiile multiple ale pădurii
• Principiul 6: Impactul asupra mediului
• Principiul 7: Planul de management
• Principiul 8: Monitorizarea şi evaluarea
• Principiul 9: Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare
• Principiul 10: Plantaţii
Aceste 10 principii, ce sunt detaliate în 56 de criterii, au un caracter general şi pentru o

mai bună aplicare a lor se face adaptarea acestora la condiţiile specifice fiecărei ţări, de către
Iniţiativele Naţionale FSC sau de către organismele de certificare acreditate, care derulează
procesul de audit.
Certificarea managementului forestier este continuată de aşa numita certificare a lanţului
de custodie, prin care se urmăreşte să se elaboreze mecanisme de urmărire a produselor
lemnoase sau nelemnoase care provin din pădurile certificate de la sursa până la
consumator. Certificarea lanţului de custodie se referă la companiile care exploatează,
procesează sau comercializează material lemnos certificat FSC şi care doresc să eticheteze
aceste produse cu numele sau eticheta FSC.
Certificarea lanţului de custodie în sistem FSC permite companiilor:

• Să identifice şi să controleze sursele de material lemnos atât certificat FSC cât şi
sursele de material lemnos recuperat/reciclat;
• Să le demonstreze clienţilor că îndeplinesc cerinţele FSC în ceea ce priveşte controlul
materialului lemnos necertificat FSC;
• Să utilizeze mărcile înregistrate şi etichetele comerciale ale FSC pentru a-şi promova
produsele.
În prezent, mii de companii de prelucrare şi comercializare a lemnului, în special din
Europa de Vest şi America de Nord, impun clienţilor lor obţinerea certificatului FSC, fiind
interesate să cumpere şi să lucreze cu produse certificate în acest sistem. În cazul acestor
companii, certificarea reprezintă o dovadă pentru clienţii lor şi pentru publicul larg ca lemnul
provine din păduri bine gospodărite.
Pe scurt paşii în vederea certificării FSC sunt:
• Aplicarea pentru certificare: certificarea este un proces voluntar şi poate fi demarat

numai la cererea companiei. Lista organismelor de certificare acreditate FSC se
regăseşte pe site-ul Asociaţiei pentru Certificare Forestieră
(www.certificareforestiera.ro).
• Pre-evaluarea: are drept scop familiarizarea companiei cu cerinţele standardului de
certificare şi identificarea de către auditor a conformităţilor şi neconformităţilor cu
standardul.
103
• Evaluarea principală: reprezintă vizita organismului de certificare în urma căruia se
colectează informaţii suficiente pentru a determina acordarea sau neacordarea de
către organismul de certificare a certificatului FSC.
• Acordarea certificatului: certificatul este acordat cu condiţia îndeplinirii cerinţelor
standardului, pe o perioadă de 5 ani.
• Monitorizarea: după acordarea certificatului se fac vizite de monitorizare anuale.
• Re-certificarea: o nouă re-evaluare se derulează înainte de expirarea certificatului,
pentru a se păstra statutul de certificare, rezultând în eliberarea unui nou certificat.
Certificarea forestieră poate aduce beneficii atât deţinătorilor de certificat FSC cât şi
consumatorilor, comunităţilor locale, muncitorilor şi organizaţiilor neguvernamentale cu
specific de mediu sau social.
În prezent certificarea este un mecanism de piaţă; există cerere şi ofertă pentru lemnul
certificat FSC şi implicit un interes crescut în producerea şi comercializarea produselor
certificate. În principal, decizia de intrare în procesul de certificare este în general legată de
obţinerea unor avantaje cum ar fi accesul pe noi pieţe a lemnului certificat sau menţinerea pe
pieţele existente. Pe lângă acestea se pot obţine următoarele beneficii:
• Îmbunătăţirea sistemelor de management, incluzând aici mecanismele de planificare,

monitorizare, evaluare şi raportare;
• Îmbunătăţirea proceselor de gestiune a firmei şi a eticii de afaceri;
• Firmele pot răspunde la cererea de produse de origine controlată
• Îmbunătăţirea proceselor productive.
Un motiv în plus pentru certificare îl reprezintă cel economico-financiar. Pe lângă accesul

pe pieţe noi sau menţinerea pe cele deja existente, uneori companiile pot beneficia şi de
preţuri mai mari pentru produsele ce poartă sigla FSC. În ce măsură şi cu câte procente va
avea loc această creştere nu poate fi decisă decât de piaţa liberă, cea care dictează preţul.
De reţinut însă că acest lucru nu se întâmplă foarte des, ci doar acolo unde cererea este
foarte mare.
9.5. Păduri cu valoare ridicată de conservare
9.5.1. Conceptul de Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare - PVRC
Pădurile îndeplinesc funcţii de protecţie dintre cele mai diverse, asigurând inclusiv
servicii de natură socială indispensabile comunităţilor umane, pe scurt, pădurea prezintă
multiple valori. Acolo unde aceste valori sunt considerate a fi de o importanţă excepţională
sau critică, pădurea poate fi definită ca o pădure cu valori ridicate de conservare.
Deci, pădurile cu valoare ridicată de conservare sunt acele păduri care au o
importanţă critică din perspectiva protejării mediului, a conservării biodiversităţii şi a valorilor
culturale şi religioase ale comunităţilor locale.
Conceptul de „păduri cu valoare ridicată de conservare (PVRC)“ a fost definit prima
dată de Forest Stewardship Council (www.fsc.org) şi se regăseşte în cadrul principiului nr. 9
din standardul de certificare FSC, publicat prima dată în anul 1999. Considerat separat de
certificare forestieră, acest concept s-a dovedit a fi un mod efectiv de a dovedi sau verifica
managementul responsabil al resurselor forestiere (gestionarea durabilă a pădurilor). Ca
urmare, el este folosit independent în multe domenii, cum ar fi: conservarea şi gestionarea
resurselor naturale, elaborarea politicilor de achiziţii în cadrul companiilor care prelucrează şi
valorifică produse forestiere şi chiar în elaborarea politicilor agenţiilor guvernamentale.
Exemple de păduri cu valoare ridică de conservare pot fi:
- o pădure care protejează unica sursă de apă potabilă pentru o localitate;
- suprafeţe forestiere care adăpostesc specii endemice sau ameninţate cu dispariţia
sau ecosisteme rare;
104
- păduri legate de sărbători tradiţionale sau care adăpostesc monumente istorice,
locuri de pelerinaj, unităţi de cult de care este legată identitatea comunităţilor respective;
- o pădure care adăposteşte un sit arheologic important;
- păduri care asigură anumite produse pentru comunităţi locale dependente de acest
fel de resurse etc.
Pădurile cu valori ridicate de conservare trebuie gestionate astfel încât să se menţină
şi chiar să crească valorile ridicate de conservare identificate în cuprinsul acestora.
9.5.2. Categorii de Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare
Pădurile cu valoare ridicată de Conservare (PVRC) sunt clasificate conform Ghidului

de identificare a Pădurilor cu Valoare ridicată de Conservare şi a principiului 9 din standardul
FSC în următoarele categorii:
• VRC 1 – Suprafeţe forestiere care conţin zone cu biodiversitate ridicată de importanţă

globală, locală sau regională cu următoarele subcategorii:
– VRC1.1 – Arii protejate
– VRC1.2 – Specii ameninţate şi periclitate
– VRC1.3 – Specii endemice
– VRC1.4 – Utilizarea sezonală critică
• VRC 2 – Suprafeţe forestiere extinse de importanţă globală, regională sau naţională.
• VRC 3 – Suprafeţe forestiere care sunt localizate în sau conţin ecosisteme rare,
ameninţate sau periclitate.
• VRC 4 – Suprafeţe forestiere care asigură servicii de bază in situaţii critice cu
următoarele subcategorii:
– VRC 4.1 – Păduri de importanţă deosebită pentru surse unice de apă potabilă,
bazine hidrografice şi captări de apă
– VRC 4.2 – Păduri critice pentru controlul procesului de eroziune
– VRC 4.3 – Zone forestiere cu impact critic asupra terenurilor agricole sau piscicole
• VRC 5 – Suprafeţe forestiere ce satisfac nevoi de bază pentru comunităţile locale
• VRC 6 – Suprafeţe forestiere a căror valoare este esenţială pentru păstrarea identităţii
culturale a unei comunităţi sau a unei zone.
9.5.3. Păduri cu valoare ridicată de conservare în cuprinsul unităţii de

producţie
Ca urmare a faptului că Ocolul silvic Topoloveni nu este certificat FSC, nu au fost

identificate (nominalizate) arborete ca păduri cu valoare ridicată de conservare.
105
10. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI
CONSTRUCŢII FORESTIERE
10.1. Instalaţii de transport
Gospodărirea intensivă a fondului forestier presupune existenţa unei reţele permanente

de transport care să asigure valorificarea integrală a tuturor produselor pădurii.
Instalaţiile de transport existente în raza unităţii de producţie I Râncăciov, care
deservesc transportul masei lemnoase sau alte servicii legate de gospodărirea fondului
forestier sunt prezentate în tabelul următor:
Tabel 10.1.1.
Lungimea (km )
În fond Suprafaţa Volumul
Nr. Indicativ În afara
Denumirea drum forestier deservită exploatabil
crt drumuri fondului Total 3
sau – ha - –m -
forestier
limitrof
A. DRUMURI EXISTENTE
A.1. Drumuri publice
1. DP007 Urlucea-Cârstieni-Valea - 3,8 3,8
71,37 -
Corbului
TOTAL PUBLICE - 3,8 3,8 71,37 -
A.2. Drumuri forestiere
2. FE001 Valea Vrăneşti 2,5 - 2,5 22,49 184
3. FE002 Valea Ursului 3,9 - 3,9 128,54 6685
4. FE003 Valea Ruscului 9,0 - 9,0 434,75 1264
5. FE004 Valea Hulubei 1,1 - 1,1 58,69 1100
6. FE005 Valea Şerpoaicei 1,1 - 1,1 34,1
7. FE006 Valea Lăpuşului 6,8 - 6,8 81,17 8000
8. FE007 Piscul Popii 4,5 - 4,5 32,59
9. FE008 Valea Râncăciov 12,0 - 12,0 412,42 13534
10 FE009 Valea Boului 3,0 - 3,0 78,46
11. FE026 Valea Mănăstirii 1,8 - 1,8 31,34 392
12. FE027 Dealul Mănăstirii 2,5 - 2,5 57,37
13. FE028 Valea Catiniş 1,0 - 1,0 0,6
TOTAL FORESTIERE 49,2 - 49,2 1372,52 31159
TOTAL U.P. 49,2 3,8 53,00 1443,89 31159
Reţeaua ce deserveşte suprafaţa Unităţii de Producţie I Râncăciov asigură o

densitate de 36,7 m/ha, astfel drumurile publice asigură o densitate de 3 m/ha, iar drumurile
forestiere asigură o densitate de 34 m/ha accesibilizând 96% din suprafaţa unităţii până la
distanţa de colectare de 1200 m.
106
Inventarul drumurilor forestiere existente
Tabelul 10.1.2.
Inventarul
Inventarul
Ministerului de Amenajament
mijloacelor fixe O.S.
Nr. finanţe
crt. Lungime Supra-
Nr. Nr. Indicativ
Denumirea Denumirea U.a. Denumire totală faţa
MF inv. drum
[km] [ha]
Daf Valea Daf Valea FE001 Dr.forestier Valea
1 7646 290094 209D 2,5 1,5
Brăneşti Vrăneşti Vrăneşti
2 7644 290032 210D 3,9 2,34
Ursului Ursului Ursului
7637 Daf Valea 290025 Daf Valea FE003 Dr.forestier Valea
3 211D 9,0 5,4
7638 Ruscului 290026 Ruscului I+II Ruscului
4 7627 290015 212D 1,1 0,66
Hulubei Hulubei Hulubei
5 7641 290029 213D 1,1 0,66
Şerpoaicei Şerpoaicei Şeropoaicei
7616 Daf Valea 290004 Daf Valea
6 7630 Lăpuşului 290018 Lăpuşului 214D FE006 Dr.forestier Valea 6,8 4,08
7653 I+II+III 290041 I+II+III Lăpuşului
Daf Piscul Daf Piscul Popii FE007 Dr.forestier Piscul
7 7633 290021 215D 4,5 2,7
Popii Popii
7639 290027
8 Râncăciov Râncăciov I+II 216D Râncăciov 12,0 7,2
7640 290028
I+II
9 7622 290010 217D 3,0 1,8
Boului Boului Boului
10 7617 290005 218D 1,8 1,08
Mănăstirii Mănăstirii Mănăstirii
Daf Dealul Daf Dealul FE027 Dr.forestier Dealul
11 7618 290006 219D 2,5 1,5
Mănăstirii Mănăstirii Mănăstirii
Daf Hulubiţa Daf Hulubiţa FE028 Dr.forestier Valea
12 7652 290040 Catiniş 220D 1,0 0,6
Catiniş Cătiniş
Total - - - - - - - 49,2 29,52
Situaţia accesibilităţii fondului forestier este:
Tabel 10.1.3.
Accesibilitatea -% -
Specificări La finele
Actuală
deceniului
Total, din care: 96 100
Fondul forestier
productiv - exploatabil 100 100
(ha) - preexploatabil 82 100
- neexploatabil 98 100
Total, din care: (ha) - -
Fond de protecţie 3
- tăieri de conservare (m ) - -
Total, din care: 96 100
Posibilitatea - produse principale 100 100
3
(m ) - produse secundare 93 100
- tăieri de igienă 92 100
Drumurile forestiere au o lăţime de 6 m, sunt bine întreţinute şi pot fi folosite tot anul.
Starea drumurilor existente este bună.
Ocolul silvic are obligaţia să execute toate lucrările de reparaţii şi întreţinere a
drumurilor forestiere existente, în vederea menţinerii acestora într-o stare permanentă de
funcţionare.
107
10.1.1. Lista drumurilor şi a unităţilor amenajistice deservite
10.2. Tehnologii de exploatare
Exploatarea produselor lemnoase ale pădurii se face în conformitate cu prevederile

amenajamentului şi cu instrucţiunile privind termenele, modalităţile şi epocile de recoltare,
scoatere şi transport a materialului lemnos.
La exploatarea masei lemnoase, ocolul silvic, agenţii economici şi persoanele fizice
autorizate au obligaţia să folosească tehnologii de recoltare şi de scoatere a lemnului din
pădure care să nu producă degradarea solului, distrugerea sau vătămarea seminţişului
utilizabil, a arborilor rămaşi pe picior peste limitele admise de instrucţiunile în vigoare.
Tehnologiile de exploatare a masei lemnoase din parchete, instalaţiile şi mijloacele de
scos-apropiat se aprobă de şeful ocolului.
Tehnologia de exploatare se înscrie în autorizaţia de exploatare. Se vor aproba
tehnologii de exploatare diferenţiate care să asigure protejarea obiectivelor menţionate mai
sus. Lemnul gros se va secţiona în trunchiuri, iar cel mărunt se va colecta în grămezi.
Colectarea materialului lemnos se va face numai pe traseele aprobate, materializate pe
teren la predarea parchetului, cu respectarea strictă a tehnologiei aprobate, a elementelor de
gabarit ale drumurilor de tractor şi platformelor primare
108
10.3. Construcţii forestiere
În cadrul unităţii de producţie I Râncăciov există un canton silvic (u.a.C193).

Construcţia existentă este în stare precară şi necesită reparaţii. Amplasarea acestui canton
este judicios făcută.
Tabelul 10.3.1.
Unit. amenaj. Suprafaţa Materialul din care sunt clădite
Natura în care se află clădirii Starea clădirii
construcţiei constr. exist. 2 Fundaţia Pereţii Acoperişul
(m )
sau prop.
Sediu district 193 80 beton cărămidă ţiglă precară
În cuprinsul U.P. I Râncăciov nu au fost propuse spre realizare construcţii silvice, cele
existente fiind suficiente pentru cazarea personalului silvic şi a muncitorilor.
109
11. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE
A PĂDURILOR
11.1. Realizarea continuităţii funcţionale
Continuitatea funcţională, se realizează prin permanenţa pădurii cu o structură

corespunzătoare funcţiei atribuite.
În raport cu noile cerinţe social-economice şi de protecţie urmărite, la actuala amenajare
au fost revizuite categoriile funcţionale ale pădurilor, rezultând o nouă zonare funcţională.
Astfel, în tabelul 11.1.1. sunt prezentate suprafeţele pe categorii funcţionale de la amenajarea
precedentă, comparativ cu amenajarea actuală.
Tabel 11.1.1.
Grupa
Grupa I – Categorii funcţionale
Anul a II-a Total
-ha-
amenajării -ha-
1.2L 1.5H - Total 1B -ha-
1998 2976,7 50,0 - 3026,7 1214,4 4241,1
2005 2353,6 48,1 - 2401,7 958,4 3360,1
2015 1055,58 58,79 - 1114,37 274,37 1388,74
Categoriile funcţionale de la precedenta reamenajare au fost menţinute şi la actuala

amenajare, diferenţele înregistrate la fiecare categorie funcţională între nou şi vechi fiind
rezultatul aplicării legilor fondului funciar.
Având în vedere subunităţile de producţie sau protecţie constituite pe baza zonării
funcţionale şi lucrările propuse în fiecare unitate amenajistică din cadrul acestor subunităţi de
producţie sau protecţie, lucrări care conduc la realizarea ţelurilor de gospodărire stabilite,
considerăm că se realizează o continuitate funcţională prin îndeplinirea, în condiţii optime, de
către arboretele respective a funcţiilor social – economice şi ecologice stabilite pentru fiecare
în parte.
11.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier
Scopul amenajamentului este organizarea pădurilor prin măsuri silvotehnice

concretizate în planuri, în vederea dirijării lor spre structuri normale.
Organizarea actuală a pădurilor din U.P. I Râncăciov concretizată în structură
(compoziţie, distribuţie spaţială) diferă de cea a modelului normal. De asemenea, ca o
consecinţă a organizării pădurilor diferită de cea optimă, clasele de producţie medii pe specii şi
volumul la hectar nu sunt în concordanţă cu cele corespunzătoare modelului de referinţă.
Soluţiile silvotehnice prevăzute pentru deceniul 2015-2024 vor fi analizate la sfârşitul
acestuia şi în raport de dinamica organizării pădurilor comparativ cu modelul optim, vor fi
continuate soluţiile care au dat rezultate corespunzătoare, stabilindu-se totodată şi alte măsuri
silvotehnice potrivit noii structuri a pădurii.
În subcapitolul 15.1. se prezintă evoluţia fondului forestier pentru perioadele de
amenajament anterioare, actuală şi corespunzătoare următoarelor două decenii, precum şi
prognoza dezvoltării acestuia în perspectivă, proprie stării normale.
110
11.2.1. Indicatori cantitativi ( suprafeţe, volume, creşteri)
În tabelul următor, sunt evidenţiaţi câţiva indici ce caracterizează din punct de vedere
cantitativ fondul de producţie şi protecţie.
Tabel 11.2.1.1.
Nr. Valoare de la amenajarea
Indicatori cantitativi U.M.
crt. Precedentă Actuală
1 Ponderea pădurilor în suprafaţa totală a fondului forestier % 99 96
3
2 Volum lemnos pe picior – total m 609394 185071
3
3 Volum lemnos pe picior – mediu m /ha 181 133
4 Clasa de producţie medie - III0 III1
3
5 Creşterea curentă totală m 18991 8334
3
6 Creşterea curentă medie m /an/ha 5,6 6,0
3
7 Creşterea curentă totală – fond de producţie m 18887 8131
3
8 Creşterea curentă medie – fond de producţie m /an/ha 5,7 6,1
3
9 Creşterea indicatoare – totală m /an 9105 3242
3
10 Creşterea indicatoare – medie m /an/ha 2,8 2,4
11 Posibilitatea de produse principale - totală m3/an 5100 1620
12 Indice de recoltare posibilitate de produse principale m3/an/ha 1,5 1,2
3
13 Posibilitatea de produse secundare - totală m /an 2970 1110
3
14 Indice de recoltare posibilitate de produse secundare m /an/ha 0,9 0,8
Analizând tabelul de mai sus se poate observa că toţi indicatorii cantitativi au scăzut în
proporţii semnificative deoarece fondul forestier productiv s-a redus, datorită aplicării legilor
fondului funciar.
11.2.2. Indicatori calitativi
a) Structura fondului de producţie pe specii nu va suferii modificări importante în

deceniul I iar în perspectivă se va ajunge la o structură corespunzătoare compoziţiei tel:
47GO34FA3TE1GÎ12DT1FR1ST1ANN. Faţă de structura actuală se observă că se va
înregistra o creştere semnificativă a proporţiilor speciilor gorun şi fag în defavoarea
carpenului;
b) ponderea speciilor cu valoare ridicată va creşte;
c) pe viitor ponderea arboretelor cu structură plurienă va creşte;
d) structura fondului forestier în raport cu modul de regenerare se va modifica astfel
încât provenienţa lăstar nu se va mai regăsi. Toate arboretele vor fi regenerate din sămânţă
sau artificial;
e) pe viitor arboretele vor fi încadrate în aceleaşi subunităţi de producţie ca şi în prezent
cu excepţia S.U.P.O care nu se va mai regăsi ca urmare a faptului că pădurile încadrate aici
vor fi retrocedate către foştii proprietari;
f) odată cu normalizarea fondului forestier vor fi optimizate şi efectele de protecţie.
111
12. DIVERSE
12.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate a

acestuia
Prezentul amenajament intră în vigoare la 01.01.2015, având o durată de aplicabilitate

de 10 ani, până în 31.12.2024.
Prevederile privind lucrările de cultură şi exploatare sunt obligatorii. Abateri de la
amenajament se vor face numai cu aprobarea ministerului.
12.2. Recomandări privind ţinerea evidenţei lucrărilor efectuate pe

parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului
Ocolul silvic va înregistra cu regularitate în formularele din amenajament, introduse în

acest scop, elemente referitoare la:
- mişcările de suprafaţă din fond forestier, cu indicarea suprafeţelor în cauză;
- suprafeţele de arborete parcurse cu tăieri de regenerare pe unitate amenajistică;
- volumele rezultate din aplicarea tăierilor de regenerare pe unitate amenajistică;
- suprafeţele de arborete slab productive parcurse cu tăieri de refacere sau substituire
pe unitate amenajistică;
- suprafeţele parcurse cu lucrări de îngrijire a arboretelor pe unitate amenajistică şi în
raport cu natura intervenţiilor efectuate;
- volumele realizate prin punerea în valoare a produselor accidentale, pe unitate
amenajistică, specii şi în raport de natura lucrărilor (împăduriri integrale, completări) şi
modalitatea de completare a acestora;
- stadiul regenerărilor naturale în arboretele încadrate în suprafaţa decenală în rând
de exploatare;
- realizarea în dotare cu instalaţii cinegetice pe categorii de instalaţii, cu indicarea
unităţii amenajistice în care sunt amplasate şi a investiţiei aferente.
După fiecare an de aplicare se face totalizarea pe U.P. a elementelor cumulative
înregistrate în evidenţa anuală a aplicării amenajamentului.
Ocolul silvic va completa de asemenea evidenţa decenală a aplicării amenajamentului
care constituie un centralizator pe ani a lucrărilor executate în U.P. în decursul deceniului de
valabilitate a amenajamentului.
Pentru completarea acestei evidenţe se preiau totalurile pe ani din evidenţa anuală a
aplicării de lucrări, planificările medii anuale prevăzute prin amenajament, evidenţiindu-se
pentru anul respectiv, diferenţele în plus sau în minus dintre realizări şi planificări.
12.3. Indicarea hărţilor anexate amenajamentului
Amenajamentul este însoţit de următoarele hărţi la scara 1 : 20.000, realizate pe cale digitală
:
- harta arboretelor pe care se reprezintă compoziţia, vârsta medie, clasa de
producţie, consistenţa actuală;
- harta lucrărilor de cultură şi exploatare şi a instalaţiilor de transport existente
şi propuse;
112
12.4. Colectivul de elaborare
Pentru lucrările de teren:

Şef proiect: ing. Sorin Badea
Descrieri parcelare: ing. Dragoş Miloş,
Inventarieri arborete: tehn. Dumitru Vişan;
Ridicări G.P.S.: tehn. Dumitru Vişan;
Recepţia lucrărilor de teren:

din partea Direcţiei Silvice Argeş: ing. Bogdan Brănescu
din partea Ocolului Silvic Topoloveni:

- şef ocol: ing. Iuliu Niţescu
- responsabil fond forestier: ing. Gheorghe Preda
Lucrări de redactare:
Şef proiect : ing. Sorin Badea
Redactarea proiectului: ing. Andrei Matache
Raportări grafice: tehn. Dumitru Vişan
Introducerea şi prelucrarea datelor pe calculator: aj. analist prog.pr. Dana Dincă;
Tehnoredactare proiect: aj. analist prog.pr. Nicoleta Peleşteanu;
Îndrumări tehnice şi avizarea soluţiilor:

- expert C.T.A.P.: ing. Constantin Boboc
Şef staţiune: ing. Silviu Păunescu
Şef proiect ing. Sorin Badea
113
12.5. Bibliografie
A.Beldie şi C. Chiriţă - Flora indicatoare din pădurile noastre, Ed. Agrosilvică –1968.
C. Chiriţă şi colaboratorii - Fundamentele naturalistice şi metodologice ale
tipologiei şi cartării staţionale forestiere, Ed. Academiei, 1964
C. Chiriţă şi colaboratorii – Staţiuni forestiere, Solurile României, . Ed. Academiei RSR,
Bucureşti, 1977.
F. Carcea - Metode de amenajarea pădurilor, Ed. Agrosilvică 1969
I. Damian - Împăduriri – Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978 ;
I. Florescu – Silvicultură, vol.II – Silvotehnică – Ed.Universitatea Transilvania,
Braşov, 1998;
V. Giurgiu şi colab.- Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple şi producţiei
forestiere din R.S.R., Ed.Ceres, Bucureşti, 1988;
V. Giurgiu - Biometria arborilor şi arboretelor din România. Ed. Ceres, Bucureşti, 1972;
V. Giurgiu - Conservarea pădurilor – Ed.Ceres, Bucureşti, 1978;
M. Marcu - Meteorologie şi climatologie forestieră – Ed.Ceres, Bucureşti, 1983;
E. Negulescu- Silvicultură, vol. I şi II. Ed. Ceres, 1973;
S. Paşcovschi şi S. Leandru - Tipuri de pădure din R.P.R., Ed. Agrosilvică, 1958;
I.Rucăreanu - Amenajarea pădurilor, Ed. Ceres, 1982;
* * * M.S. – Norme tehnice pentru compoziţii, scheme şi tehnologii de
regenerare a pădurilor, 1987 şi 2000;
* * * M.S. – Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor
1987 şi 2000;
* * * M.S. – Norme tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor,
1987 şi 2000;
* * * M.S. – Norme tehnice pentru evaluarea masei lemnoase destinate
exploatării, 1986 şi 2000;
* * * M.S. – Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, 1986 şi 2000;
* * * M.S. – Normativ pentru codificarea datelor din descrierea parcelară
în vederea prelucrării prin procedee automate, 2008;
*** – Studiul general O.S. Topoloveni, 2005;
*** – Amenajament UP I Râncăciov 2005;
*** – Atlas climatologic;
*** – Monografia geografică a României.
114

U.P.I Rancaciov

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

U.P.I Rancaciov

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ŞI INOVARE

BENEFICIAR : REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA

OCOLUL SILVIC TOPOLOVENI

DIRECTOR TEHNIC ing. Florin Achim

Proces verbal C.T.E.

PARTEA I – MEMORIU TEHNIC

1. SITUAŢIA TERITORIAL ADMINISTRATIVĂ

1.1. Elemente de identificare a unităţii de producţie 19

3.GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR

4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI

5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL - ECONOMICE ŞI

6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ

7. VALORIFICAREA A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI

8. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER

9. CONSERVAREA ŞI AMELIORAREA BIODIVERSITĂŢII

10. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI

11. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE

13. PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ

14. PLANURI PRIVIND INSTALAŢIILE DE TRANSPORT ŞI

15. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER

16. EVIDENTE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER

17. EVIDENTE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI

Structura fondului forestier este dată în tabelul următor:

În vederea gospodăririi diferenţiate a pădurilor, s-au constituit următoarele subunităţi:

FIŞA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE

TOTAL U.P. 1114,37 274,37 1443,89

REPARTIŢIA SUPRAFEŢELOR DIN GRUPA I PE CATEGORII FUNCŢIONALE

DENSITATEA REŢELELOR DE DRUMURI ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER

Proporţia A.1. 100 31 30 23 3 2 2 1 1 6 2

PROGNOZA POSIBILITĂŢII DE PRODUSE PRINCIPALE – S.U.P. A

Suprafaţa în Volumul arboretelor Volumul arboretelor

2025-2034 1282,43 - - 1145

FIŞA INDICATORILOR DE BAZĂ

STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

Clasa de vârstă Total I II III IV V VI VII

FIŞA INDICATORILOR DE BAZĂ

Păduri pentru Grupa

STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

Clasa de vârstă Tot al I II III IV V VI VII

FIŞA INDICATORILOR DE BAZĂ

Păduri pentru Grupa

STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

Clasa de vârstă Total I II III IV V VI VII

Coordonatele hotarelor fondului forestier proprietate publică a statului sunt prezentate

1.2. Vecinătăţi, limite, hotare

Vecinătăţile, limitele şi hotarele unităţii sunt prezentate în tabelul următor :

NORD O.S.Mihăieşti artificială Drumul Câmpulungului Liziera pădurii şi borne

Toate hotarele sunt evidente şi sunt materializate cu semnele uzuale folosite la

Trupurile (bazinetele) constituente, ale unităţii de producţie analizate, sunt evidenţiate

1.4. Administrarea fondului forestier

1.4.1. Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului

Administrarea fondului forestier în suprafaţă de 1443,89 ha este asigurată de

1.4.2. Administrarea fondului forestier proprietate privată

Pe teritoriul unităţii de producţie se găsesc 3575,81 ha fond forestier proprietate

1.5. Vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier

În U.P. I Râncăciov nu există terenuri cu vegetaţie forestieră în afara fondului forestier

2.1. Constituirea unităţii de producţie

Unitatea a fost constituită, cu denumirea şi limitele actuale, în anul 1968.

2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului

Parcelarul nu a suferit modificări faţă de revizuirea anterioară, atât în ceea ce priveşte

2.2.1. Mărimea parcelelor şi subparcelelor

La amenajarea actuală, exceptând terenurile cu destinaţie specială, parcela cea mai

2.2.2. Situaţia bornelor