Raport Privind Impactul Asupra Mediului Pentru Construire Imobil S+P+1E Comercial +12E Reziden Ţial

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
PENTRU
“Construire imobil S+P+1E comercial +12E
rezidenţial”
Bacău, Judeţul Bacău
BENEFICIAR:
S.C. MAGENTA REZIDENŢIAL PATRU S.R.L.
ELABORATOR:
S.C. HOUSE CONSTRUCT INVEST ENVIRONMENT S.R.L.
Aprilie
2010
,,Construire imobil S+P+1E comercial +12E rezidenţial"
Bacău, judetul Bacău
CUPRINS
1 INFORMAŢII GENERALE 6
1.1 Titularul proiectului 6
1.2 Autorul lucrării 6
1.3 Denumirea proiectului 9
1.4 Descrierea proiectului 9
1.4.1 Baza legală 9
1.4.2 Lucrările de bază 10
1.4.3 Descrierea soluţiei 11
1.4.4 Regimul tehnic 12
1.4.5 Durata etapei de funcţionare 39
1.4.6 Informaţii privind producţia care se va realiza şi a resurselor 39
folosite in scopul producerii energiei
1.4.7 Informaţii despre materii prime, substanţe sau preparate 39
chimice
1.4.8 Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici, care afectează 40
mediul, generaţi de activitatea propusă
1.4.9 Alte tipuri de poluare fizică sau biologică 41
1.4.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul 41
proiectului şi indicarea alegerii uneia din ele
1.4.11 Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor 42
pentru alternativele la proiect
1.4.12 Informaţii despre documentele / reglementările existente 43
privind planificarea / amenajarea teritorială in zona
amplasamentului proiectului
1.4.13 Informatii despre modalităţile propuse pentru conectarea la 43
infrastructura existentă
1.4.14 Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectarea la 43
2 PROCESE TEHNOLOGICE 61
2.1 Procese tehnologice de producţie 61
2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi a 61
echipamentelor
SC House Construct Inv est Env ironment SRL

Bd. Theodor Pallady nr. 50, sector 3, Bucureşti Tel: 0314 253 023, Fax: 0314 253 024
E-mail: office@expert-mediu.eu; office@env ironmental-expert.eu; www.expert-mediu.eu
1

2.1.2 Valorile maxime admise prin tehnicile propuse de titular şi prin 62
cele mai bune tehnici disponibile (tabel 2.1.)
2.2 Acti vităţi de dezafectare 62
2.2.1 Echipamente, instalaţii, utilaje, clădirile ce urmează a fi 62
dezafectate : descriere
2.2.2 Substanţe conţinute / stocate (inclusiv azbest şi PCB) 63
2.2.3 Tehnologia de dezafectare aferentă 63
2.2.4 Măsuri, echipamente şi condiţii de protecţie 63
3 DEŞEURI 63
3.1 Generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi 63
reciclarea acestora (tabelul 3.1)
4 IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL 66
TRANSFRONTIER Ă, ASUPRA COMPONENTELOR
MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA
4.1 APA 66
4.1.1 Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului 66
4.1.2 Alimentarea cu apă 69
4.1.3 Managementul apelor uzate 75
4.1.4 Prognoza impactului 77
4.1.5 Măsuri de diminuare a impactului 79
4.1.6 Hărţi şi desene la capitolul "Apa" 81
4.2 AERUL 82
4.2.1 Date generale 82
4.2.2 Surse şi poluanţi generaţi 84
4.2.3 Prognozarea poluării aerului 88
4.2.5 Hărţi şi desene la capitolul "Aer" 92
4.3 SOLUL 93
4.3.1 Caracteristicile solurilor dominante (tipul, compoziţia 93
granulometrică, permeabilitatea, densitatea)
4.3.2 Condiţile chimice din sol (pH, cantitatea de material organic- 94
humus, etc), activitate biologică, poluarea în zonă. Acestea se
prezintă diferenţiat după tipul de folosinţă actuală a terenului :
teren agricol, zonă forestieră, zonă industrială, etc

2

4.3.3 Vulnerabilitatea şi rezistenţa solurilor dominante 95
4.3.4 Tipuri de culturi pe sol in zona respectivă 95
4.3.5 Poluarea existentă; tipuri de poluanţi şi concentraţii 95
4.3.6 Surse de poluare a solurilor : surse de poluare fixe sau mobile 95
ale activităţii economice propuse (chimice, entomologice,
parazitologice, microbiologice, radiaţii), tipuri şi cantităţi /
concentraţii estimate de poluanţi
4.3.7 Prognozarea impactului 97
4.3.9 Hărţi la capitolul "Sol” 101
4.4 GEOLOGIA SUBSOLULUI 101
4.4.1 Caracterizare generală 107
4.4.2 Impactul prognozat 108
4.4.4 Hărţi la capitolul "Subsol" 109
4.5 BIODIVERSITATE 109
4.5.1 Caracterizare generală 109
4.5.4 Hărţi şi desene la capitolul „Biodiversitate” 118
4.6 PEISAJUL 120
4.6.1 Informaţii generale 120
4.6.4 Hărţi la capitolul „Peisaj” 122
4.7 MEDIUL SOCIAL şi ECONOMIC 122
4.7.1 Impactul potenţial al activităţii propuse asupra caracteristicilor 123
demografice, populaţiei locale
4.7.2 Măsuri de diminuarea impactului 126
4.8 CONDITII CULTURALE şi ETNICE, PATRIMONIUL 126
CULTURAL
4.8.1 Impactul potenţial al proiectului asupra condiţiilor etnice şi 126
culturale
4.8.2 Impactul potenţial al proiectului asupra obiectivelor de 126
patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor
istorice
3

5 AN ALIZA ALTERN ATIVELOR 127
5.1 Decrierea alternativelor: amplasamentul alternativ, alt moment 127
pentru demararea lucrărilor, alte soluţii tehnice şi tehnologii,
măsuri de ameliorare a impactului asupra mediului, etc., cu
indicarea motivelor care au condus la alegerea făcută
5.2 Analiza mărimii impactului , durata reversibilităţii, viabilitatea şi 128
eficienţa măsurilor de ameliorare pentru fiecare alternativă a
proiectului şi pe fiecare componentă de mediu
6 MONITORIZARE 128
7 SituaţiI DE RISC 129
7.1 Riscuri naturale (cutremur,inundaţii, secetă, alunecări de 129
teren, etc.)
7.2 Accidente potenţiale (analiza de risc) 129
7.3 Analiza posibilităţii apariţiei unor accidente industriale cu 129
impact semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact negativ
semnificativ dincolo de graniţele ţării
7.4 Planuri pentru situaţii de risc 129
7.5 Măsuri de prevenire a accidentelor 129
8 DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR 129
9 REZUMAT FAĂRĂ CAR ACTER TEHNIC 130
9.1 DESCRIEREA ACTIVITĂŢII 130
9.2 METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALU AREA IMPACTULUI 131
şi dacă există incertitudini semnificative despre proiect şi
efectele sale asupra mediului
9.3 IMPACTUL PROGNOZAT ASUPR A MEDIULUI 132
9.4 IDENTIFIC AREA ŞI DESCRIEREA ZONEI IN C ARE SE 134
RESIMTE IMPACTUL
9.5 MĂSURI DE DIMINU ARE A IMPACTULUI PE 134
COMPONENTE DE MEDIU
9.6 CONCLUZII MAJORE C ARE AU REZULTAT DIN 148
EVALUAREA IMPACTULUI ASUPR A MEDIULUI
9.7 PROGNOZA ASUPRA CALITĂŢII VIETII, STAND ARDULUI 139
DE VIAŢĂ ŞI ASUPRA CONDIŢIILOR SOCIALE IN
COMUNITĂŢILE AFECTATE DE IMPACT
9.8 ENUMERAREA, DUPA C AZ, A ALTOR AVIZE, ACORDURI 139
OBŢINUTE
10 BIBLIOGR AFIE – BAZE LEGALE 141
11 ANEXE 146

4
DATELE DIN LUCRARE SUNT PROPRIETATEA

INTELECTUALĂ A ELABORATORULUI, UTILIZAREA LOR
FĂRĂ ACORDUL ACESTUIA ESTE
INTERZISĂ.
PREZENTA LUCRARE A FOST REALIZATĂ NUMAI PE
BAZA DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZIŢIE DE CĂTRE
BENEFICIAR ŞI PRIN OBSERVAŢII DIRECTE LA FAŢA
LOCULUI DE CĂTRE ELABORATORII LUCRĂRII.
INTREAGA RESPONSABILITATE PENTRU
CORECTITUDINEA DATELOR PUSE LA DISPOZIŢIA
ELABORATORULUI REVINE BENEFICIARULUI.

5
1. INFORMAŢII GENERALE
1.1. TITULARUL PROIECTULUI

Titularul proiectului : SC MAGENTA REZIDENŢIAL PATRU SRL
Adresa : Calea Vitan, nr.108, bl.V35, ap.3, camera 2, sector 3, Bucureşti
Persoana de contact : Dumitru Darlaiane
1.2. AUTORUL LUCRĂRII

Numele : S.C. HOUSE CONSTRUCT INVEST ENVIRONMENT S.R.L.
– titular lucrare
Bulimar Laurenţiu – M.Sc. Ing. Specialist Energii Neconvenţionale;
Mănescu Mihai Florin – Drd. Ing. Energ. Prot. Mediului;
Mărunţelu Nicolae – Dr. Ing. Substanţe periculoase şi explozivi,
inscris in RNSPM, poziţia 107;
Bădescu Iulia Simona – Biolog, Drd. Ingineria Mediului
Nadolu Virgil Dorin – Ing. Automatizări şi energetică;
Radu Ştefan Robert – Ecolog, inscris in RNSPM, poziţia 113;
Pahon Anca Mariana – Biolog, inscris in RNSPM, poziţia 114;
Vasile Andreea – Biolog, inscris in RNSPM, poziţia 115;
Turlea Mirela – Consilier juridic.
Colaborator Petrescu Traian – expert evaluator de mediu, inscris in
RNSPM, poziţia 108.
Adresa: Bvd. Theodor Pallady, nr. 50, sector 3, Bucureşti; Tel: 0314 253
023, Fax: 0314 253 024
Atestare pentru elaborarea studiilor de mediu figura 1 şi figura 2
Persoana de contact: Laurenţiu Bulimar, Tel: 0722 575 687

6
Figura 1. Certificat de inregistrare elaborare RM, RIM, BM, R A

7
Figura 2. Certificat de inregistrare elaborare RS, EA

8
1.3. DENUMIREA PROIECT ULUI

„CONSTRUIRE IMOBIL S+P+1E COMERCIAL+12E REZIDENTIAL” a vând ca
locaţie municipiul Bacău, judeţul Bacău.
1.4. DESCRIEREA PROIECT ULUI

Scopul şi importanţa obiectivului de investitie
Investiţia doreşte să participe la acoperirea necesarului de locuinţe din
Municipiul Bacău şi la dezvoltarea comercială a zonei.
Documentaţia are ca scop evaluarea impactului pe care il are asupra mediului
construirea unui imobil rezidenţial şi comercial. Construirea acestuia se va face cu
respectarea prevederilor certificatului de urbanism nr 34 din 15.02.2010. Imobilul va
avea regimul de inaltime D+P+M+12 E.
Obiectivul propus va fi amplasat pe un teren in suprafata de 2500 mp, in strada
Pictor Aman, nr.33, municipiul Bacău, in conformitate cu prevederile PUZ/2007 al
Municipiului Bacău.
1.4.1. Baza legală
 Regimul juridic
Terenul de amplasament este situat in intravilanul municipiului Bacău.
Terenul este proprietate particulară conform contractului de vânzare cumparare nr.
1105/2008.
 Regimul economic
Folosinţa actuală a terenului situat in intravilanul municipiului Bacău în strada
Pictor Aman, nr. 33 este de teren curţi – construcţii. Funcţiunea aprobată prin
PUZ/2007 este zonă locuinţe şi funcţiuni complementare, inclusă in UTR 9 din cadrul
PUG/2000, conform certificatului de urbanism nr.34 din 15.02.2010.
Terenul se află in zona “A” de impozitare.
 Regimul tehnic
Conform PUZ/2007 şi a certificatului de urbanism nr.34 din 15.02.2010 se va
construi un ansamblu comercial şi rezidenţial. Se vor prevedea drumuri de acces,
alei pietonale, parcări in sistem Klaus, reţele edilitare, spaţii verzi.
POT max = 75%, CUT = 7%, Hmax = +47, 80 m.

9

Organizarea de şantier se organizează la limita terenului proprietate privată a
beneficiarului şi numai dacă este necesar, cu avizul primăriei, se va desfăşura in
extensie pe terenul consiliului local, pe zona limitrofă terenurilor de tenis de câmp,
longitudinal acestora.
Descrierea funcţională
Terenul analizat (cu suprafaţa de 2500 mp) este proprietate privată a SC
MAGENTA REZIDENTIAL PATRU SRL, conform contractului de vânzare-cumparare
nr. 1105/2008 şi este situat in Str. Pictor Aman, nr.33, Municipiul Bacău, judeţul
Bacău.
Terenul este situat in sud-estul Municipiului Bacău şi are următoarele
vecinătăţi:
- La nord: teren Primăria Bacău;
- La est: teren Primăria Bacău;
- La sud: teren Primăria Bacău;
- La vest: teren Primăria Bacău.
Terenul in prezent este liber de construcţii. Terenul de amplasament nu este
denivelat, neavând pante accentuate.
Accesul la imobil se face din strada Mărăşesti, situată la aproximativ 400 m
distanţă.
1.4.2. Lucrările de bază

Construcţia prezintă următoarele funcţiuni:
DEMISOL:
 158 locuri de parcare in sistem Klaus (parcări etajate)

 o scară şi patru lifturi acces nivele superioare
 spaţii tehnice
PARTER:
 3 căi de acces pentru locuinţe
 Spaţii comerciale
 Spaţii depozitare
 Grupuri sanitare

10

MEZANIN:
 Spaţii comerciale
 Spaţii depozitare
 Grupuri sanitare
NIVEL CURENT
 holuri acces
 15 apartamente 2 camere
PENTHOUSE
 Holuri acces
Finisaje interioare:
- pardoseli din gresie şi parchet;
- faianţă in grupurile sanitare şi bucătărie;
- var lavabil la pereţi şi tavane;
- balustrade din oţel la scările de acces şi la balcoane;
- tâmplărie interioara din lemn şi aluminiu;
- compartimentări interioare din gips-carton;
- tavane false din gips-carton.
Finisaje exterioare:
- placări decorative;
- socluri placate cu granit;
- tâmplarie din aluminiu (cu bariera termica) + geam termopan;
- gresie antiderapanta la podeste şi terase;
- balustrade din otel la podeste şi terase;
- luminator la spaţiul comercial.
1.4.3. Descrierea soluţiei

Realizarea practică a investiţiei presupune realizarea următoarelor lucrări:
- Construirea unui imobil comercial şi rezidenţial

- Conectarea la reţele tehnico-edilitare.

11

Infrastructura blocului este alcătuită dintr-o fundaţie pe piloţi, compusă din
piloţi înglobaţi complet în teren şi un radier de solidarizare. Radierul este din beton
armat de tip dală groasă cu grosime constantă şi este dispus sub pereţii structurali
din beton armat de la demisol. Grosimea radierului este de 180 cm.
Piloţii sunt de tip foraţi cu diametru mare (108 cm), sunt realizaţi din beton
armat şi sunt dispuşi sub forma unei reţele rectangulare având interaxul de 280 cm
pe o direcţie şi de 295 cm pe cealaltă direcţie. Piloţii sunt verticali, au secţiunea
transversală constantă şi lungimea de 18 m.
Infrastructura spaţiului comercial este alcătuită din fundaţii continue sub
elevaţii din beton armat, având stâlpii suprastructurii poziţionaţi la intersecţiile
elevaţiilor.
Suprastructura blocului este alcătuită din structura metalică. Acoperişul este de
tip terasă orizontală cu placă din beton armat.
Alte amenajări
- alei pietonale şi carosabile

- spaţii verzi
Clasa de importanţă a construcţiei (conform regulamentului aprobat prin HG
766/1997): C
Clasa de importanţă (potrivit reglementărilor tehnice): III
1.4.4. Regimul tehnic
Date şi indici care caracterizează investiţia proiectată
Regimul de inălţime strict a construcţiilor implicate D+P+M+12E
Ateren = 2500,00 mp
Aconstruită = 1796,77 mp
Adesfăşurată = 23078,92 mp
Hnivel = +3,15 m; 4,50 m

Hmax = +47,80 m
Bilanţ teritorial
P.O.T. MAX = 75%

12

C.U.T. = 7
Suprafaţa drumuri de acces, alei pietonale, parcări = 12%
Suprafaţa spaţii verzi = 13%
Suprafaţa de spaţii verzi se va suplimenta cu zone verzi amenajate de către

beneficiar la solicitarea agenţiei de mediu, in conformitate cu legislaţia in vigoare.
Utilităţi prevăzute
Imobilul va fi prevă zut cu instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare pentru
ape menajere şi pluviale, incălzire cu centrale termice individuale pe spaţii,
alimentate cu gaze naturale, alimentare cu energie electrică curenţi tari. Utilităţile
vor fi asigurate prin branşamente la reţelele publice existente in vecinătatea
amplasamentului, cu respectarea avizelor emise de către furnizori şi a proiectelor
speciale ce vor fi elaborate de către aceştia.
Descrierea detaliată a instalaţiilor proiectate se face in memoriile tehnice de
specialitate şi sunt ilustrate in schemele de principiu din proiect.
SOLUTII PRIVIND ASIGURAREA EXIGENTELOR MINIME DE CALITATE

A. Cerinta A - rezistenţa şi stabilitatea structurii
Clădirea are o formă poligonală relativ neregulată în plan, înscriindu-se într-un

dreptunghi cu dimensiunile maxime 109,4 x 33,3 m.
Pe verticală, construcţia se dezvoltă pe D+P+M+12E.
Parametrii de calcul specifici amplasamentului sunt:
• Clasa de importanţă 3(111) conform CR 0-2005 şi PI00-1/2006;
• Amplasamentul se află în zona de hazard seismic cu acceleraţia maxima a
terenului pentru proiectare a g = 0,28g; Tc = 0,7 s, conform PI00-1/2006;
• Zona climatică III, conform C107-2005;
• Presiunea de referinţă a vântului 0.5 Kpa, conform NP-082-04;
• Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă 2,5 KN/m2, conform CR 1-1-
3-2005;
• Adâncimea de îngheţ 0,80-0.90 m de la suprafaţa terenului, conform STAS
6054/77.

13

Conform studiului geotehnic întocmit pentru amplasament de către S.C.
GEOSTUD S.R.L. BACĂU. ing. geol. Vasile Mircea:
— perimetrul analizat se prezintă ca o suprafaţă cvasiorizontală, fără denivelări
semnificative;
— nu au fost interceptate prin lucrările de prospecţiune executate zone de
alunecare, hrube sau alte deranjamente naturale sau artificiale, stabilitatea
generală şi locală fiind asigurate, fără pericol de inundaţii;
— conform STAS 6054 - 77, amplasamentul studiat este străbătut de
geoizoterma de 0°C, care în zona Municipiului Bacău trece la adâncimea de -
0.80 - 0,90 m, C.T.N.;
— structura litologică amplasamentului este constituită dintr-un complex coeziv
prăfos la partea superioară, cu dezvoltare până în jurul adâncimii de -1,50 m
C.T.N., un complex necoeziv (nisipuri şi nisipuri cu pietriş cu rare intercalaţii de
bolovănişuri), iar în baza coloanei litologice apare al treilea complex masiv,
plastic vârtos constituit din argile mărnoase grezoase, cu dezvoltare până în
talpa forajelor;
— caracterizând geotehnic pământurile din amplasament, acestea sunt
pământuri coezive cu plasticitate mare, local mijlocie, de Ia umede la practic
saturate, plastic vârtoase la tari la suprafaţă, sensibile la umezire - pachetul
prăfos de la suprafaţă şi pământuri necoezive, cu curba continuă,
granulozitate de la foarte uniformă la neuniformă şi îndesare medie;
— nivelul apei subterane interceptat în foraje Ia data execuţiei acestora
(octombrie-noiembrie 2008), este situat în jurul adâncimii de -2,60 m C.T.N.,
fiind influenţat de regimul de precipitaţii;
— în conformitate cu STAS 3300/2-85 calculul terenului de fundare şi
dimensionarea definitivă a fundaţiilor se va putea face utilizând Pconv - 300
kPa.
DESCRIEREA STRUCTURII DE REZISTENŢĂ A CLĂDIRII
Construcţia este alcătuită din patru tronsoane, separate prin rosturi de

tasare/seismice: tronsoanele 1, 2 şi 3, se dezvoltă pe D+P+M+12E şi tronsonul 4,
care se dezvoltă pe D+P+M.

14

Infrastructura este alcătuită din radier de tip placă şi grinzi din beton armat
dispuse pe două direcţii având stâlpii suprastructurii amplasaţi la intersecţiile
grinzilor.
Suprastructura este alcătuită din cadre metalice spaţiale contravântuite

centric cu diagonale în V dispuse după direcţiile principale ale construcţiei. Stâlpii
cadrelor sunt în formă de cruce de Malta alcătuiţi din 2 profile sudate de tip HEB /
HEA. Grinzile principale ale cadrelor sunt din profile tip HEA, iar grinzile secundare
sunt din profile tip IPE.
Planşeul peste demisol este din beton armat monolit cu grosimea de 20 cm.
Planşeele suprastructurii sunt din plăci compuse din tablă cutată-beton cu grosimea
de 16 cm (10 cm + înălţimea cutelor). Prinderea planşeelor din tablă cutată-beton de
grinzile cadrelor metalice se va realiza prin conectori metalici.
Acoperişul este de tip terasă.

Tipul clădirii: civile-publică inaltă, cu funcţiunea principală clădire de locuit;
DS+ P+Mez+12 E; H max =47,80 m; Hnivel = 3,10 m; Hmezanin, parter = 4,50m;
Hnivel subsol = 3,50 m, V =90.339 mc.
Sc = 1796,77 mp, Sd = 21671 mp.
B. Cerinta B - siguranţă in exploatare

Privind asigurarea cerintelor de siguranţă in exploatare a imobilului proiectat
s-au prevăzut urmatoarele:
- la faza proiect tehnic de executie cu detalii, in documentaţie se prezintă şi
programul de urmărire şi supraveghere a stării tehnice a construcţiei, elaborat
conform Normelor metodologice indicativ P 130-97, aprobat cu Ord.
M.L.P.A.T. nr. 109/N/01.08.1997;
- măsuri conform normativ CE 1-95;
- proiectarea scărilor de acces care leaga toate nivelele constructiei s-a facut
cu respectarea prevederilor din STAS 2965, iar balustrada şi parapetele sunt
proiectate conform STAS 6131;
- acoperisul de tip terasă are panta maximă de 2%;

15

- destinaţia clădirii fiind de locuit cu apartamente şi spatii pentru servicii, in
proiect s-a prevăzut rampa de acces pentru utilizatori la spaţii servicii-
comerciale (panta 8 %) şi măsuri speciale pentru persoane cu handicap
locomotor, inclusiv uşă specială de acces la parter, conform cerintelor din
normativul NP 051/2001 (rampa de acces la intrare, locuri de parcare in
parcajul de la demisol, uşi de intrare cu lăţimea de 0,80–1,00 m, balustrade la
scara şi logii – balcoane cu h = 0,90 m.);
- la exterior, la intrarea la spaţiile de servicii- comerciale, rampa de acces in
imobil pentru persoane handicapate locomotor va fi finisată cu mozaic spălat
antiderapant, iar pardoselile se vor executa cu plăci din piatra
naturală/compozită, antiderapantă;
- rampa exterioară de acces pentru parcajul de la demisol va avea panta de
8% şi va fi prevă zută cu sistem de degivrare pentru timp de iarnă.
Siguranţa la instalaţiile electrice

Es te a s igur a tă pr in util iza r e a paratrăsnetului, a instalaţiilor de protecţie
prin legare la pământ şi a prizei de pământ.
Instalaţia de protecţie împotriva trăsnetului pentru obiectivul analizat constituie
un ansamblu complet de elemente care servesc la preluarea supratensiunilor de
origine atmosferică şi transmiterea acestora la pământ
S-a calculat un nivel întărit II pentru protecţia împotriva trăsnetului
Instalaţia se compune din:
- elementele de captare a trăsnetului: paratonier cu dispozitiv de amorsare
amplasat pe corpul central la 5 m deasupra cotei cele mai înalte şi care va avea
raza de protecţie de 65M.
- conductoare de coborâre (formate din platbanda OL-Zn 25x4mm) şi

elemente de conectare la priza de pământ:
- priza de pământ
Priza de pământ
Se utilizează priza de pământ comună, ce va fi utilizată atât pentru protecţia
împotriva trăsnetului cât şi pentru protecţia contra atingerilor accidentale.

16

Priza de pământ va fi formată dintr-o platbandă OL-Zn 40X4mm amplasată pe
exteriorul clădirii, îngropată la 0,8 m sub pământ. Fiecare stâlp de pe conturul clădirii
se va lega la platbanda menţionată mai sus prin intermediul unor conexiuni din
platbanda OL-Zn 40x4 mm. Deoarece se utilizează o priză comună, se va verifica
valoarea rezistenţei de dispersie, ce nu trebuie să depăşească 1ohm. în cazul în
care această valoare nu este respectată se vor lua măsuri pentru reducerea valorii
sub cea impusă, prin executarea unor prize secundare ce vor fi legate la priza
principală.
Legaturile intre coborâri şi priza de pământ artificială se fac in cutii de
conexiuni (piese de separaţie) ingropate la nivelul solului.
In cazul in care valoarea de dispersie a prizei de pământ este mai mare de
1ohm acesta se va completa cu electrozi verticali pana la realizarea valorii R<1
Ohm.
Dimensionarea echipamentului de protecţie:

Alegerea caracteristicilor materialelor, aparatelor şi echipamentelor electrice
s-a făcut ţinând cont de:
-parametrii regimului de funcţionare (tensiune, curent, putere, frecvenţa, etc);
-categoria sau categoriile în care se încadrează încăperea, spaţiul sau zona
respectivă din punct de vedere al pericolului de incediu şi din punct de vedere al
pericolului de electrocutare;
-caracterul specific al instalaţiei electrice respective, cu respectarea
prescripţiilor tehnice şi normativelor în vigoare.
Protecţia instalaţiilor electrice:
1. Protecţia circuitelor electrice împotriva supracurenţîlor şi
scurtcircuitelor
Se utilizează întrerupătoare automate pentru protecţia coloanelor principale şi
individuale.
2. Măsuri de protecţie împotriva tensiunilor de atigere şi de pas :
Măsurile de protecţie împotriva tensiunilor de atingere şi de pas prevăzute
sunt în conformitate cu normativele şi standardele în vigoare. Instalaţia electrică va

17

fi realizată având nulul de lucru şi nulul de protecţie separate, începând de Ia FDCP
în schemă TN-CS
Pentru instalaţia electrică proiectată în cadrul acestei documentaţii se va
realiza protecţia prin legare la nul - ca mijloc de bază, cu respectarea STAS
6616/83.
Ca mijloc suplimentar se utilizează protecţia diferenţială. Toate părţile
metalice ale instalaţiilor şi aparatelor electrice se leagă la nulul de protecţie.
3. Măsuri de protecţie împotriva supratensiunilor atmosferice:
Clădirea are proiectată o instalaţie de protecţie împotriva trăsnetului. La

nivelul acoperişului, există o reţea de captare cu ochiuri de max 15 m (Nivel de
protecţie Normal III), Pentru conductoarele de coborâre se utilizează platbanda OL-
Zn 25x4mm. Priza de pământ va avea valori de max. 1 Ohm, şi este de tip natural
(utilizându-se armătura radierului de fundaţie, precum şi a grinzilor de fundaţie).
Dacă valorea măsurată pentru priza de pământ depăşeşte 1 Ohm, se va suplimenta
cu o priză artificială până ia atingerea valorii obligatorii.
C. Cerinta C – siguranţa la foc

La proiectarea noii constructii s-a tinut cont de prevederile art. 1.1.2. din
Normativul de siguranta la foc a constructiilor P 118-99. Masurile de protectie la foc
sunt cuprinse in scenariul de siguranta la foc care face parte din proiect.
Constructia de tip “civilă-publică inaltă” (obisnuită, cu regim normal de
inăltime având pardoseala ultimului nivel folosibil sub 50 m fata de terenul accesibil
autovehiculelor de intervenţie) constituie un singur compartiment de incendiu şi este
amplasată la distanţele normate ( > 6,00 m. şi) faţă de vecinătăţii conform art. 1.2.9 /
P 118-99. Timpul estimat de propagare a incendiului la clădirile vecine este 180
minute.
Densitatea sarcinii termice de incendiu a obiectivului analizat este sub 420
Mj/mp ceea ce, ceea ce, conform art. 2.1.2. din Normativul P 118/99 face ca riscul
de incendiu sa fie considerat mic.
Timpul minim de aprindere: 10 minute

18

Timpul de atingere a fazei de incendiu generalizat: se apreciază la 120
minute.
Stabilitatea la foc se estimeaza potrivit prevederilor normelor generale de
apărare impotriva incendiilor şi reglementărilor tehnice.
In funcţie de destinaţia spaţiilor ( parcaje autoturisme), conform art. 2.1.3.
din Normativul PI 18/1999, şi conform NP 24-97 pentru spatiile şi încăperile
subterane destinate parcării autoturismelor, riscul de incendiu este mare.
Volum (locuinţe+birouri) - cu risc mic = 42.765 + 7425 = 50190 mc
Volum (spaţiu comercial*) - cu risc mijlociu = 8439 mc
Volum (parcare) - cu risc mare = 7.313 mc
Volum total incăperi= 65.942 mc
(30% din 65.942 mc = 19783 mc) -» Pentru intreg compartimentul de
incendiu se considera RISC MIC de pericol de incendiu.
* conform ari. 4.2.43 spatiile comerciale sunt considerate cu risc mare de
incendiu insă atunci cand sunt prevăzute cu instalaţii automate de stingere a
incendiilor sunt considerate cu risc mijlociu de incendiu.
Stabilitatea la foc a fost estimată in funcţie de:
a. rezistenţa la foc a principalelor elemente de construcţie
- Stâlpi metalici în formă de cruce de Malta alcătuiţi din 2 profile sudate de tip
HEB / HEA, 50 x 60 cm, clasa C0 (CAI) de combustibilitate cu rezistenta la foc
minim 21/2 h;
- Pereţi exteriori şi interiori din beton la demisol clasa de combustibilitate C0

(CAI) cu re zistenţa la foc peste 4 ore;
- Pereţi exteriori din panouri sandwich cu grosimea de 25 cm (tablă+vată

minerală+tablă) clasa de combustibilitate C0 (CAI) cu rezistenţa la foc peste
21/2 h;
- Planşeu din beton armat monolit demisol clasa C0 (CAI) de combustibilitate

cu grosimea de 20 cm şi rezistenţa la foc minim 2 ore;
- Planşeu din plăci compuse din tablă cutată-beton cu grosimea de 16 cm (10

cm + înălţimea cutelor) la celelalte nivele, clasa C0 (CAI) de combustibilitate
şi rezistenţa la foc minim 2 ore;

19
- Compartimentări interioare cu pereţi din gips-carton de 10 cm cu rezistenţa la

foc minim 30 minute;
- Acoperiş autoportant din beton tip terasă cu invelitoare hidroizolată şi

termoizolată clasa C0 (CAI) cu re zistenţa la foc peste. 21/2 h
- Ascensoarele cu care va fi dotata clădirea vor avea puţuri de ascensoare

proprii, separate de restul construcţiei prin pereţi C0 (CAI) rezistenţi la foc
minim 2 ore, in care sunt admise numai goluri de acces din nivelurile
construcţiei.
- La nivelurile supraterane ale clădirilor înalte, golurile de acces in scările de

evacuare se protejează cu încăperi tampon realizate cu pereţi şi planşeu C0
rezistente la foc minim 60 minute şi prevăzute cu uşi etanşe la foc minimum
30 de minute.
Conform NP 24-97 atunci când parcajele subterane pentru autoturisme
sunt dispuse la subsolurile clădirilor inalte, trebuie sa îndeplinească condiţiile
de încadrare la nivelul I de stabilitate la incendiu. In acest caz performaţele
pentru elementele de construcţie ale parcajului subteran vor fi conform art.
III.C.2.3,5.b din NP 24-97:
- pereţi clasa C0 de combustibilitate cu rezistenţa la foc minimum 4 ore şi

planşee clasa C0 de combustibilitate cu rezistenţa la foc 3 ore
- stâlpi clasa C0 de combustibilitate cu rezistenţa la foc minim 4 ore
- pereţi despărţitori neportanţi cu rezistenţa la foc 60 minute

b. gradul de rezistenţă la foc a construcţiei sau compartimentului de
incendiu
Conform art. 4.1.1. din Normativul P118/1999 clădirile inalte, gradul de
rezistenta la foc a construcţiei: I - conform prevederilor art. 2.1.8. - 2.1.9. din
Normativul P118/1999.
Limitarea apariţiei şi propagării focului şi fumului in interiorul construcţiei:

a. compartimentarea antifoc şi elementele de protecţie a golurilor
funcţionale din elementele de compartimentare:

20

Clădirea se constituie intr-un singur compartiment de incendiu cu suprafaţa
construită de 1796,77 mp.
b. măsurile constructive adaptate la utilizarea construcţiei:
Dat fiind faptul ca obiectivul face parte din clădiri civile-publice, materialele şi
elementele de construcţie fac parte din clasa CO (CAI) de combustibilitate şi sunt
rezistente la foc, se asigură condiţiile de corelaţie intre gradul de rezistenţă la foc (I),
aria construită (1796,77 mp) şi numărul de niveluri (D+P+Mez+12E) stabilite in
Normativul P118/1999 atr. 3.2.4. (max. 2500 mp).
c. sistemele de evacuare a fumului şi, dupa caz, a gazelor fierb inţi:
Casele de scări vor avea la ultimul nivel trape de evacuare a fumului cu
suprafaţa minimă de 1 mp cu deschidere automata prin comanda de la nivelul de
acces in scara, in caz de incendiu pentru a se asigura evacuarea fumului conform art.
2.5.30 aliniatul 3 din PI 18/1999. La nivelul inferior (demisol) care deţine parcare auto
cu sistem de distribuţie automată, evacuarea fumului se va face prin instalaţii
automate cu deschidere la temperaturi mari. De asemenea, golurile de la demisol vor
fi libere, nu vor avea montate geamuri pentru a putea fi asigurată evacuarea naturală
a fumului in caz de incendiu.
La parcajul pentru autoturisme este obligatorie asigurarea evacuării fumului in
caz de incendiu prin sistemele:
- tiraj natural-organizat;
- tiraj mecanic;
- alte sisteme de evacuare a fumului din parcajele subterane pot fi utilizate

numai dacă sunt incluse in reglementări tehnice de specialitate sau sunt agrementate
tehnic;
- suplimentar, pentru dirijarea fumului spre gurile de evacuare pot fi utilizate

sisteme de tip jet/impuls fan.
In funcţie de amplasarea şi conformarea fiecărui parcaj subteran, se pot utiliza
şi combinaţii ale sistemelor menţionate de evacuarea a fumului in caz de incendiu, cu
respectarea prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile.
Evacuarea fumului prin tiraj natural-organizat este admisă pentru parcările
subterane cu maximum doua niveluri, daca pentru fiecare nivel de parcare

21

deschiderile de admisie a aerului şi cele de evacuare a fumului asigura suprafaţa
minima de 12 dm 2 pentru fiecare autoturism. Distanta dintre gurile de admisie a
aerului şi cele de evacuare a fumului poate fi de maximum 75,00 m.
Gurile de evacuare a fumului in sistem natural-organizat sau tiraj mecanic se
dispun alternat, in asa fel incat sa asigure acoperirea satisfăcătoare a spaţiului ce se
desfumeaza şi debitele necesare stabilite in normativ.
Gurile de admisie a aerului se montează la partea inferioara a spaţiului care se
desfumează (cu partea lor superioară Ia maximum 1,00 m de pardoseală),
racordandu-se direct sau prin tubulaturi la deschideri in exterior sau ventilatoare. Uşile
directe spre exterior sunt considerate admisii de aer.
Gurile de evacuare a fumului se montează la partea superioară a spaţiului care
se desfumează (in treimea superioară a pereţilor sau in planşeu), racordandu-se
direct sau prin tubulaturi Ia ventilatoarele rezistente la foc. In rampele interioare de
circulaţie auto ale parcajelor se interzice montarea gurilor de evacuare a fumului.
d. instalarea de bariere contra fumului (uşi etanşe la fum etc.)

La nivelurile supraterane ale clădirilor inalte, golurile de acces in scările de
evacuare se protejează cu incaperi tampon care asigura împiedicarea propagării
fumului conform prevederilor Normativului PH8/1999, realizate cu pereţi şi planseu
CO rezistente la foc minim 60 minute şi prevăzute cu uşi etanşe la foc minimum 30 de
minute.
In acest sens golurile de acces la casele de scări şi cele de evacuare se vor
proteja prin uşi cu geam, etanşe la fum, prevăzute cu sisteme de autoinchidere sau
închidere automată conform prevederilor art. 2.6.23- N.S.I. P118/1999. Casele de
scări vor fi închise şi vor avea incăperi tampon care vor comunica cu culoarele de
evacuare prin uşi etanşe la fum.
Conform art. 2.5.2,e din NP24-97 la parcajele etajate (in acest caz sistem
Klaus) pentru autoturisme este obligatorie protecţia cu incăperi tampon a golurilor de
acces la scările de evacuare cu uşi rezistente la foc minim 30 minute, echipate cu
incăperi tampon la scările interioare de evacuare prevăzute cu uşi rezistente la foc
minimum 45 minute şi echipate cu dispozitive de autoinchidere.
e. sistemele şi instalaţiile de detectare, semnalizare şi stingere a
incendiului

22

Obiectivul va fi dotat cu instalaţie de semnalizare a incendiilor tip I cu acoperire
parţială (la parcarea auto subterană de la demisol, la parter şi la mezanin) ş i va
consta din detectoare de incendiu şi declanşatoare manuale, respectiv elemente
standard SR EN 54:
- echipament de control şi semnalizare
- detectoare de fum
- detectoare de gaz
- declanşatoare de alarmă
- dispozitiv de semnalizare acustică şi optică pentru fiecare nivel (cu semnal

sonor de minim 90 dB la o distanţă de 1 m)
- circuite necesare conexiunilor cu echipamente cu cabluri de cupru cu

întârziere mărită la propagarea focului
Detectoarele se vor monta in spatiile unde nu s-a prevăzut iluminat natural şi
nu se poate realiza o desfumare naturală.
Detectoarele de gaz vor fi montate la fiecare apartament precum şi la
centralele termice corespunzătoare spaţiilor de birouri şi spaţiului comercial.
Declanşatoarele manuale de alarmă şi dispozitivele de semnalizare acustică şi optică
se vor monta către ieşirile de evacuare pentru a facilita declanşarea unei alarme in
cazul de apariţie a unui incendiu nesesizat de detectoare şi pentru o alarmare
eficientă a întregului obiectiv.
Alimentarea cu energie electrică a instalaţiei de semnalizare se va realiza,
conform I 18/2-02 art. 7.1 şi art. 7.2.1., de la două surse independente (de bază şi de
rezervă - baterii de acumulare).
La proiectarea instalaţiei de semnalizare a incendiilor şi stabilirea parametrilor
de funcţionare trebuie respectate cerinţele specifice din docum entaţia producătorului
furnizată împreună cu echipamentele.
Clădirea va avea asigurată închiderea automată a uşilor de protecţie a golurilor
de acces la ascensoare, la toate nivelele clădirii, care va avea loc in momentul dării
alarmei sau când temperatura atinge 90°C la partea lor superioară, având prevăzute
acţionări manuale conform art. 4.1.20. din Normativul P118/1999.

23

f. măsurile de protecţie la foc pentru instalaţiile de ventilare – climatizare
Ventilatoarele de evacuare a fumului in caz de incendiu vor fi rezistente Ia foc
la 400°C timp de 120 minute, clasa F40o 120, respectiv F2 00 120, in cazul prevederii
sprinklerelor, conform SR EN 12101-3 -Sistem pentru controlul fumului şi căldurii
(gazelor fierbinţi). Ventilatoarele se alimentează din sursa de bază şi sursa de
rezervă, potrivit pre vederilor reglementărilor specifice.
g. măsurile constructive pentru faţade, pentru 'împiedicarea propagării focului
la părţile adiacente ale aceleiaşi clădiri
Pereţi exteriori panouri sandwich cu izolaţie din vată minerală cu grosimea de
25 cm clasa C0 (CAI) de combustibilitate şi rezistenţă la foc peste 2>h ore, pereţi
exteriori din beton cu grosimea de 30 cm la demisol clasa C0 (CAI) de
combustibilitate şi rezistenţa la foc peste 4 ore.
Limitarea propagării incendiului la vecinătăţi:

Pentru asigurarea limitării propagării incendiului la vecinătăţi se precizează:
a. Distantele de siguranţă sau măsurile alternative:
- la nord-est - teren S.C. CONIMPULS S.A. ; BLOC nr. 94 P+10, S.N.P.

Petrom GRFI-II dist= 28,0 m; teren Primăria Bacău;
- la sud-est - teren Primăria Bacău;
- la nord-vest - Universitatea George Bacovia GRF HI, dist. = 13,0 m
- la sud-vest - str. Pictor Aman

Distanţa minimă admisă pentru o construcţie cu gradul HI de rezistenţă la foc
faţă de construcţiile cu gradul II de rezistenţă la foc este de 6 m - conform art 2.2.2.
din PI 18/1999. In consecinţă sunt respectate distanţele de siguranţă pe toate laturile
construcţiei.
b. Măsurile constructive pentru limitarea propagării incendiului la faţade şi

pe acoperiş
- Pereţi exteriori din panouri metalice tip sandwich (tabla+vata

minerala+tabla) cu grosimea de 25 cm clasa de combustibilitate CO (CAI) cu
rezistenta la foc peste 21/2 ore;

24
- Planşeu din beton armat monolit demisol clasa C0 (CAI) de combustibilitate

cu grosimea de 20 cm şi rezistenţă la foc minim 2 ore;
- Planşeu din plăci compuse din tablă cutată-beton cu grosimea de 16 cm (10

cm + înălţimea cutelor) la celelalte nivele, clasa C0 (CAI) de combustibilitate şi
rezistenţă la foc minim 2 ore;
c. Dupa caz, măsuri de protecţie activă:
Obiectivul va fi dotat cu instalaţie de semnalizare a incendiilor la demisol,
parter şi mezanin, respectiv cu detectoare de fum optice. De asemenea, la centralele
termice vor fi montate gazanalizoare cu limita inferioară de sensibilitate 2% CH 4 in
aer, care sa acţioneze asupra robinetului de închidere a conductei de alimentare cu
gaze naturale aferente.
Evacuarea utilizatorilor:
A. Pentru căile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se precizează:
a. alcătuirea constructiva a căilor de evacuare, separarea de alte funcţiuni prin
elemente de separare la foc şi fum, protecţia golurilor din pereţii ce le limitează: Căile
de evacuare vor fi alcătuite din pereţi din materiale incombustibile clasa C0 de
combustibilitate cu rezistenţa la foc peste 2 1/2 ore (pereţii) şi 1 1/2 ora (planşeele).
b . măsuri pentru asigurarea controlului fumului:
La parcajul etajat in sistem Klaus pentru autoturisme de la demisol, admisia de
aer şi evacuarea fumului prin tiraj natural-organizat se realizează prin goluri dispuse
alternat, care comunică direct sau prin tubulaturi cu exteriorul, prin:
a) canale verticale distincte fiecărui nivel de parcare, cu aria egala cu a gurilor

aferente, separate cu pereţi rezistenţi la foc El 120 la trecerea prin alte
niveluri ale parcării subterane sau prin alte destinaţii;
b) canale verticale colectoare, cu aria dimensionata sa preia necesarul de

evacuare şi respectiv de admisie, canale separate cu pereţi El 180 la
trecerea prin celalalt nivel de parcare sau prin alte destinaţii, având gurile de
evacuare a fumului protejate cu voleţi rezistenţi la foc El 60 şi respectiv
etanşi la foc E 60 la gurile de admisie a aerului. Toti voleţii vor avea
acţionare automată in caz de incendiu.

25

Evacuarea fumului in caz de incendiu prin tiraj mecanic se asigură pentru
parcaje şi compartimente ale acestora, prin guri de evacuare a fumului şi guri de
admisie a aerului, amplasate alterant, asigurandu-se un debit de extracţie a fumului
de minimum 600 mc/ora/autoturism. Pentru parcajele şi compartimentele care nu sunt
echipate cu instalaţii automate de stingere a incendiului, debitul de extracţie a fumului
va fi de minimum 900 mc/ora/autoturism.
Casele de scări ale obiectivului vor avea la ultimul nivel trape de evacuare a
fumului cu suprafaţa minimă de 1 mp cu deschidere automată prin comanda de la
nivelul de acces in scară, in caz de incendiu pentru a se asigura evacuarea fumului
conform art. 2.5.30 aliniatul 3 din PI18/1999.
c. tipul scărilor, forma şi modul de dispunere a treptelor:

Evacuarea persoanelor de la etaje in caz de incendiu se va face pe case de
scări, respectiv pe scara din beton cu doua rampe şi podest intermediar cu mana
curentă metalică. De la nivelul parterului şi al mezaninului evacuarea se face pe scara
din beton drepta cu podest intermediar cu 13 trepte 17,5 x 28 cu 2 rampe de coborâre
şi una de urcare.
d. geometria cailor de evacuare:
Culoarele de evacuare sunt rectangulare şi au lăţimea de 150 şi 160 cm.
- la demisol - casa scării cu doua rampe cu mana curentă metalică şi podest
intermediar cu lăţimea de 1,40 m cu trepte drepte 10 trepte 17 x 28 cm
- la parter: o scara din beton dreapta cu lăţimea rampei de 240 cm
- la mezanin: 4 case ale scării drepte din beton cu mana curentă metalică cu
doua rampe şi podest intermediar, o scară din beton cu 13 trepte in trei rampe cu
podest intermediar
- etaje curente şi penthouse: 6 case de scări cu scări drepte cu doua rampe şi

podest intermediar cu mana curentă metalică.
e. timpii/lungimile de evacuare:
Conform tabel 4.2.16 din Normativul P118/1999, pentru clădirile inalte cu
gradul I de rezistenţă Ia foc dar sub 50 m, lungimea maxima a căii de evacuare este
de 15 m atunci când evacuarea se face pe o direcţie şi de 35 m cand evacuarea se
face pe doua direcţii opuse. In cazul de faţă lungimea maxima a căii de evacuare este
de 30 m la demisol, 25 m la parter şi mezanin, la nivelelele curente şi penthouse 15 m

26

pentru sectoarele cu o direcţie de evacuare şi 20 m pentru sectoarele cu două direcţii
de evacuare.
Timpul normat de evacuare este de 88 secunde pentru două direcţii de
evacuare şi 38 secunde când evacuarea se face intr-o direcţie. Timpul real de
evacuare la o viteza normată de evacuare de 0,4 m/s este de 75 secunde la demisol,
63 secunde la parter şi mezanin, la nivelelele curente şi penthouse 38 secunde pentru
sectoarele cu o direcţie de evacuare şi 50 secunde pentru sectoarele cu doua direcţii
de evacuare.
Parcajul de la demisol va avea asigurată evacuarea persoanelor conform art.
III.C.2.5.1.a. din NP24-97, respectiv lungimea maximă a căii de evacuare va fi sub 40
m pentru construcţiile cu gradul I de rezistenţă la foc.
Sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Normativul PI 18/1999 in ceea ce
priveşte timpii şi lungimile de evacuare.
f. numărul fluxurilor de evacuare:
Fluxurile de evacuare de la etajele 2-13 (locuinţe) Capacitatea maxima este de
648 persoane. N total = 648 ; C = 70 ;
Evacuarea se va face separat pe fiecare dintre cele 3 tronsoane:
- tronsonul 1-79 apartamente x 3 persoane = 237 persoane
F = 237 /70 = 3,38 - 4 fluxuri
Caile de evacuare asigura evacuarea a patru fluxuri, lăţimea minima necesară

fiind de 2,10 m conform art. 2.6.60 din PI 18-99.
- tronsonul 2 -103 apartamente x 3 persoane = 309 persoane
F = 309 / 70 = 4,41 - 5 flu xuri

Căile de evacuare asigură evacuarea a cinci fluxuri, lăţimea minimă necesară
fiind de 2,50 m conform art. 2.6.60 din PI 18-99.
- tronsonul 3 - 3 4 apartamente x 3 persoane = 72 persoane
F = 72 / 70 = 1,03 - 2 fluxuri
Caile de evacuare asigura evacuarea a doua fluxuri, lăţimea minima necesara
fiind de 1,10 m conform art. 2.6.60 din P118-99.

27

Fluxurile de evacuare de la parter (spaţiu comercial)
Numărul maxim de clienţi se calculează a fi o persoana la 5 mp (pentru
centrele comerciale cu o suprafaţa de minim 500 mp). Pentru suprafaţa utilă de
749,91 mp, numărul de persoane va fi de 150.
N = 150; C = 70;
F = 150 / 70= 2,14 - 3 fluxuri

Căile de evacuare asigură evacuarea a trei fluxuri, lăţimea minimă necesară
fiind de 1,60 m conform art. 2.6.60. din PI 18-99.
Fluxurile de evacuare de la mezanin (birouri) Numărul maxim de utilizatori este
de 95 persoane. N = 95 ; C = 70 ;
F = 9 5 / 7 0 = 1,36 - 2 fluxuri
Căile de evacuare asigură evacuarea a două fluxuri, lăţimea minimă necesară
fiind de 1,10 m conform art. 2.6.60. din PI 18-99.
Fluxurile de evacuare de la demisol (parcări) Numărul maxim de utilizatori este
de 95 persoane. N = 5 ; C = 70 ;
F = 5 / 7 0 = 0,07-1 flux
Căile de evacuare asigură evacuarea unui flux, lăţimea minima necesară fiind
de 0,80 m conform art. 2.6.60 din PI 18-99.
g. existenta iluminatului de siguranţă, tipul şi sursa de alimentare cu energie
electrică de rezervă:
La casele de scări iluminatul va fi asigurat atât in mod natural cât şi in mod
artificial.
Obiectivul va fi dotat cu instalaţie de iluminat de siguranţă a căilor de evacuare
tip 4 cu sursă proprie de energie şi autonomie de funcţionare 1 1/2 h.
Parcajul de la demisol, inclusiv rampele şi scările de evacuare vor fi prevăzute
cu instalaţie de iluminat de siguranţă de evacuare, realizată şi alimentată
corespunzător reglementărilor tehnice de specialitate care să permită asigurarea unui
nivel minim de iluminat necesar reperării căilor de parcurs in orice situaţie şi marcării
hidranţilor de incendiu, efectuarea operaţiilor necesare asigurării siguranţei
persoanelor şi desfăşurarea intervenţiilor in caz de nevoie.

28

h. prevederea de dispozitive de siguranţă la uşi:
- la parcajul pentru autoturisme este obligatorie protecţia cu încăperi tampon a
golurilor de acces la scările de evacuare cu uşi rezistente la foc minim 30 minute,
echipate cu incăperi tampon la scările interioare de evacuare prevăzute cu uşi
rezistente la foc minimum 45 minute şi echipate cu dispozitive de autoinchidere.
i. timpul de siguranţă a căilor de evacuare şi, dupa caz, a refugiilor:

- căile de evacuare sunt alcătuite din materiale clasa C0 de combustibilitate cu
rezistenta la foc peste 2 1/2 ore.
j. marcarea căilor de evacuare: Se va face conform STAS 297.
Pentru facilitarea circulaţiei persoanelor in parcaj şi recunoaşterea uşoară a
căilor de evacuare, se prevăd marcaje şi indicatoare vizibile, conform art. III.C.2.5.1.b
din NP24-97.
Securitatea forţelor de intervenţie:

A. Amenajările pentru accesul forţelor de intervenţie in caz de incendiu in
clădire şi incintă, pentru autospeciale şi pentru ascensoarele de incendiu
Accesul forţelor de intervenţie in caz de incendiu se va face dinspre str. Pictor Aman
şi dinspre aleile carosabile din apropierea incintei S.C. CONIMPULS S.A.
Conform art. 4.1.22. din Normativul P118-1999 in clădirile înalte cel puţin unul
dintre ascensoare, uşor accesibil, va fi realizat conform cerinţelor asigurării
operaţiunilor de intervenţie in caz de incendiu.
B. Caracteristicile tehnice şi funcţionale ale acceselor carosabile şi ale cailor de
Intervenţie a autospecialelor, proiectate conform reglementărilor tehnice,
regulamentului general de urb anism şi reglementărilor specifice de aplicare,
referitoare la:
a. numărul de cai de acces: 2
b. dimensiuni/gabarite: - str. Pictor Aman- 7 m
- aleea carosabilă dinspre aleile carosabile din apropierea incintei S.C. CONIMPULS
S.A.
Conform art. II.4.3.2. din NP 24-97 parcajele trebuie sa aibă asigurat un drum
carosabil care să permită accesul autospecialelor de intervenţie.
C. pentru ascensoarele de pompieri se precizează:

29

a. tipul, numărul sl caracteristicile acestora: 3, ascensoarele pentru
intervenţie in caz de incendiu vor asigura capacitatea de transport a 3-5 servanţi cu
echipamentul respectiv, vor avea o capacitate de minim 500kg. Vor asigura astfel
accesul pompierilor la toate nivelurile clădirii, fiind echipate cu dispozitive de apel
prioritar al acestora in caz de incendiu.
b. amplasarea şi posib ilităţile de acces, sursa de alimentare cu energie
electrică de rezervă: vor fi alimentate de la două surse, una
dintre ele fiind reprezentată de un generator de electricitate.
c. timpul de siguranţă a ascensoarelor de pompieri: 2 ore de la izbucnirea
incendiului.
Echiparea şi dotarea cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor
A. Se precizează nivelul de echipare şi dotare cu mijloace tehnice de
apărare împotriva incendiilor:
- instalaţia de protecţie împotriva descărcărilor electrice atmosferice
(paratraznet) conform prevederilor Normativ I 20/2000.
B. Pentru sistemele, instalaţiile şi dispozitivele de semnalizare, alarmare şi
alertare in caz de incendiu se specifică:
a. Tipul şi parametrii funcţionali specifici investiţiei respective: obiectivul va fi
dotat cu instalaţie de semnalizare a incendiilor tip I cu acoperire parţială
b. Timpul de alarmare prevăzut: 2 min.
c. Zonele protejate/de detectare la incendiu: parcajul auto* de la demisol,
spatiile comerciale, birouri
* parcajele cu capacitatea peste 10 0 autoturisme se echipează cu sistem de
alarmare a persoanelor din parcaj şi de alertare a serviciului mob il de pompieri cf. art.
III.C.2.7.4. din NP24-1997
C. Pentru sistemele, instalaţiile şi dispozitivele de limitare şi stingere a
incendilor au fost prevăzute:
Tipul şi parametrii funcţionali: - clădire civilă pub lică cu funcţiune principală
clădire de locuit şi funcţiune secundară spaţiu comercial şi birouri):
- conform NP 086-05 art. 4.1./C din anexa 3 se prevede instalaţie de stins

incendiu cu hidranti interiori (Qh=2X2,5 l/s) o conform art. III.C.2.3.10.1. din NP 24-
1997 şi cf art. 7.1. din NP086-05 la parcajele subterane pentru mai mult de 50 de

30

autoturisme amplasate intr-un singur volum şi indiferent de numărul autovehiculelor
atunci când sunt dispuse in sau sub clădiri inalte
- conform art. 8.2. din NP086-05 instalaţii de drencere (perdele de apă) se

impun pentru protecţia golurilor scărilor rulante.
- Pentru stingerea din exterior reţeaua de hidranţi exteriori alimentaţi de la

rezervorul proiectat va asigura un debit Qie=25 l/s.
Hidranti interiori
Conform Normativ NP 86/2005 pentru o clădire cu destinaţia -clădire de locuit
din categoria -inaltă, indiferent de aria construită şi numărul de niveluri sunt necesari
hidranţi interiori.
Conform NP 086-05 art. 4.1,/c din anexa 3 pentru clădiri cu volum mai mare de
25000 mc, sunt necesari hidranţi interiori cu dublu jet, fiecare cu Q= 2 x 2,5 l/s =5 l/s.
S-au prevăzut hidranţi interiori 0 2 " şi coloana 0 3" cu doua jeturi simultane 2 x
2,5 l/s.
Sprinklere
Sprinklerele vor fi dispuse la demisol, in spaţiul destinat parcării auto in sistem
Klaus, pe toata suprafaţa acestuia, asigurând intensitatea de stingere de minimum
0,12 l/s/m 2. Sprinklerele se montează pe conductele de distribuţie şi pe ramificaţiile
acestora, dar se recomandă să se monteze maximum 6 sprinklere pe fiecare ramură.
Sprinklerele se amplasează la distanţe egale intre ele, pe conducte (distribuitoare) ale
reţelei, având diametre constante.
Dimensionarea instalaţiei de sprinklere se face conform breviar de calcul
anexat. Debitul necesar pentru funcţionarea instalaţiei de sprinklere trebuie asigurat
un debit de 30 l/s, pentru o durată de funcţionare de 1 oră. Astfel se vor monta un
număr de 169 sprinklere astfel: sectorul I -47 , sectorul II - 63, sectorul III - 59.
Hidranţi exteriori
Conform STAS 1478/90, tabel 20, pentru clădiri cu volum mai mare de 50000
mc şi gradul de rezistenţă la foc l-ll, debitul pentru incendiu exterior este Q= 25 l/s.
Deoarece reţeaua orăşenească nu poate asigura debitul şi presiunea necesare
la incendiu exterior se va prevedea un rezervor cu capacitatea V= 400 mc.

31

Pentru asigurarea debitului şi presiunii necesare la incendiu exterior in camera
vanelor rezervorului se va amplasa un grup cu două pompe (1A+1R) cu
caracteristicile q= 2x90 mc/h, H= 70 mCA.
Alimentarea cu apă a rezervorului se va face cu conducta PEHD 0 110 mm. De
la rezervor, alimentarea hidranţilor exteriori se va face cu conducta PEHD 0 160 mm.
Pe reţeaua de incendiu exterior se vor amplasa conform planului de situaţie 2
grupuri x 3 hidranţi de incendiu (2 dubli şi unul şimplu) care vor asigura un debit de 25
l/s.
Coloane uscate
Deoarece clădirea este inaltă s-a prevăzut coloană uscată 0 3", cf. NPO 86-05
cap.5,5.2.
Coloana uscată este o instalaţie fixă, rigidă ce s-a amplasat in interiorul
obiectivului, utilizată numai de serviciul de pompieri.
Racordul de tip B pentru alimentarea coloanei uscate s-a amplasat pe peretele
exterior clădirii şi s-a obturat cu un racord infundat, la baza coloanei s-a prevăzut un
ventil de reţinere şi un robinet de golire.
Racordul de alimentare cu apă al coloanei uscate s-a amplasat la 1,5 m de sol
la o înclinare de 45° faţă de verticală, la loc vizibil, separat de orice alt racord.
Racordul de alimentare s-a notat cu "coloana uscata".
Traseul coloanei uscate este vertical şi s-a amplasat pe casa scării aparent.
Coloana uscată are diametrul Dn 3" mm, iar racordurile pentru furtun de tip C,
pe fiecare nivel al clădirii.
Înaintea racordului pentru furtun se prevede un robinet. Racordurile pentru
furtun se marchează cu inscripţia "racord incendiu".
Conform NP 086/2005 art. 5.17 şi art. 5.18, presiunea de încercare a
coloanelor uscate va fi Pi= 25 bar, iar coloana uscată se va executa din ţevi metalice
din oţel, protejate anticoroziv.
Drencere
Se impun pentru protejarea golurilor de la scările rulante, dintre parter şi
mezanin, respectiv a golului in placă la +4,5 m. Pe un perimetru de 28 m se impune
un număr de 28 de drencere care vor asigura un debit de 0,2 l/s. Instalaţia de
drencere cu acţionare manuală şi automată.

32

b . Timpul normat de funcţionare:
Tii= 10 min hidranţi interiori şi 1 ora sprinklerele şi 1 ora drencere; Tie= 1h
hidranţii exteriori*.
Conform art. 4.3.3.2.2.f. din Normativul 1478/1990 când alimentarea cu apă a
rezervorului se face dintr-o reţea exterioară existentă care asigură deb itul şi presiunea
necesară in caz de incendiu, dar care funcţionează cu intermitenţă, se prevede un
rezervor care să asigure funcţionarea timp de 10 minute a hidranţilor interiori şi timp
de 60 de minute a hidranţilor exteriori.
c. Zonele, încăperile, spaţiile, instalaţiile echipate cu astfel de mijloace de
apărare împotriva incendiilor: s-au prevăzut hidranţi interiori 0 3" (coloana) şi 0 2"
(racordul) cu două jeturi simultane pe toate nivelurile clădirii.
D. Pentru stingătoare, alte aparate de stins incendii, utilaje, unelte şi mijloace
de intervenţie se specifică:
a. Tipul şi caracteristicile de stingere asigurate: stingătoare tip P6 cu praf şi
C02, stingătoare transportabile tip P50, panou de incendiu.
Pentru parcaj se vor prevedea
- stingătoare portative tip P6;
- ladă de nisip cu lopeţi;
- stingătoare transportabile.
b. Numărul şi modul de amplasare in funcţie de parametrii specifici:
Pentru parcaj, la demisol, se vor prevedea conform art. III.C,2.3.10.i. din NP24-
97:
- 1 stingător portativ tip P6 cu praf şi C02 la 10 maşini şi maximum 150 m 2 arie

construită- in total 16 stingătoare
- o ladă de nisip cu capacitatea de 100 I (de preferinţa mobilă), prevăzută cu

lopată şi amplasată, de regulş, in imediata vecinătate a rampei de acces;
- 4 stingatoare transportabile P50 (unul la 50 de autovehicule) dispuse astfel

incat să poată fi utilizate pentru intervenţie.
La spaţiul comercial de la parter şi la birourile de la mezanin, conform
Normativului PI 18/1999, se vor dota cu un stingător portativ cu praf şi C02 sau

33

echivalentul acestuia pentru o arie construită de 250 m 2, dar minimum 2 stingătoare
pe nivel.
- la spaţiul comercial - Sc= 2125,74 mp - 9 stingătoare tip P6 sau echivalent
- la birouri - Sc = 1870,20 mp - 8 stingatoare tip P6 sau echivalent
c. cantitatea de materiale comb ustibile/ volumul de lichide combustibile,

suprafaţa, destinaţia, clasa de incendiu etc. - nu este cazul
Condiţii specifice pentru asigurarea intervenţiei in caz de incendiu

Obiectivul va fi dotat cu un rezervor de incendiu cu un volum de 400 mc.
Acesta va asigura necesarul de apă pentru funcţionarea hidranţilor interiori şi exteriori
pentru intervalul de timp normat (10 minute in cazul hidranţilor interiori şi 1 ora in
cazul celor exteriori şi a sprinklerelor).
Rezerva intangibilă pentru incendiu exterior
Pentru asigurarea debitului şi presiunii necesare la incendiu exterior in camera
vanelor se vor amplasa grupuri de pompare dupa cum urmează:
- grup pompare şi staţie de hidrofor pentru consum sanitar cu 2 pompe

(1A+1R) 0=21,6 mc/h, H=55 mCA
- grup pompare incendiu interior (hidranti interiori) Qii =18 mc/h, H= 60 mCA
- grup pompare incendiu exterior Qie = 90 mc/h, H= 60 mCA
- grup pompare sprinklere Qsprinklere= 108 mc/h, H = 40 mCA Q drencere=

14 mc/h, H= 40 mCA
b. poziţionarea racordurilor de alimentare cu energie electrică, gaze şi, după
caz, alte utilităţi:
- întrerupător general care se montează înaintea tabloului general;
- racordurile de apă, electricitate şi gaze la reţeaua orăşenească se vor face
conform planului de situaţie anexat.
Măsuri tehnico-organizatorice
A. Condiţiile şi măsurile necesar a fi luate potrivit reglementarilor tehnice, In
funcţie de situaţia existentă:

34

• Se va dota obiectivul cu 33 stingatoare tip P6 cu praf şi C02 (sau echivalent) şi 4
stingătoare transportabile P50 amplasate conform prevederilor scenariului de
securitate la incendiu.
• Obiectivul va fi dotat cu instalaţie de semnalizare a incendiilor tip I cu acoperire

parţială;
• Casele de scări vor avea la ultimul nivel trape de evacuare a fumului cu suprafaţă
minimă de 1 mp cu deschidere automată prin comandă de la nivelul de acces in
scară, in caz de incendiu pentru a se asigura evacuarea fumului conform art.
2.5.30 aliniatul 3 din PI 18/1999.
» In casele de scări nu vor fi amenajate spatii de lucru, depozitare, ori cu alte
destinaţii conform art. 2.6.29 - N.S.F. - P118/1999.
• In spaţiul aferent centralelor termice se vor monta detectoare automate de gaze cu

limită inferioară de sensibilitate 2% CR» in aer, care sa acţioneze asupra
robinetului de închidere a conductei de alimentare cu gaze naturale aferente,
conform prevederilor "Normelor tehnice privind proiectarea şi executarea
sistemelor de alimentare cu gaze naturale" nr. 58/2004;
• Instalaţiile electrice aferente construcţiilor vor fi corespunzătoare riscului şi

destinaţiei potrivit reglementarilor tehnice de specialitate; pentru diminuarea
riscului de incendiu, circuitele electrice vor fi prevăzute cu dispozitive de protecţie
diferenţiale conform prevederilor normativului 17/2002.
La nivelul inferior (demisol) care deţine parcare in sistem Klaus evacuarea
fumului se va face prin instalaţii automate cu deschidere la temperaturi mari.
Se va dota obiectivul cu hidranţi interiori: s-au prevăzut hidranţi interiori 0 3"
(coloana) şi racord 0 2" cu doua jeturi simultane 2 x 2,5 l/s şi coloană uscată 0 3"
Instalaţia de sprinklere proiectată va fi permanent sub presiune conform art.
7.5 din NP 86-05.
Obiectivul va fi dotat cu instalaţie de iluminat de siguranţă a cailor de evacuare
şi a hidranţilor cu sursă proprie de energie şi independenţă de funcţionare 2 1/2 h.
Obiectivul va fi dotat cu instalaţie de semnalizare a incendiilor tip I cu acoperire
parţială;

35

Ascensoarele cu care va fi dotată clădirea vor avea puţuri de ascensoare
proprii, separate de restul construcţiei prin pereţi C0 (CAI) rezistente a foc minim 2
ore, in care sunt admise numai goluri de acces din nivelurile construcţiei. In cazul
defectării sau opririi, ascensoarele vor fi astfel realizate incât să permită aducerea
cabinelor la un palier de acces apropiat, iar in caz de incendiu toate cabinele vor fi
aduse automat la parter.
B. Modul de încadrare a construcţiei sau amenajării in nivelele de

performanta prevăzute de reglementările tehnice şi, dupa caz, se stabilesc masuri
pentru îmb unătăţirea parametrilor şi a nivelelor de performanţă pentru securitatea
la incendiu, după caz:
Construcţia se încadrează in prevederile tehnice ale Normativului PI 18/1999.
C. Condiţiile sau recomandările care trebuie avute in vedere la
întocmirea documentelor de organizare a apărării împotriva incendiilor, aferente
construcţiei sau amenajării respective:
- Menţinerea permanentă in stare de funcţionare a mijloacelor de primă
intervenţie (respectiv a stingatoarelor şi hidrantilor interiori şi exteriori);
- Menţinerea in permanenţă a accesului liber la mijloacele de stingere a
incendiilor respectiv la stingatoare şi hidrantii interiori şi exeriori;
- Conform art. III.C.2.1.3. din NP 24-97 in interiorul spaţiilor subterane
destinate parcării autoturismelor se interzice completarea sau scoaterea de
carburant din rezervoarele autoturismelor ori transvazarea lichidelor
combustibile; fumatul şi utilizarea focului deschis sub orice formă; repararea
sau efectuarea lucrărilor de întreţinere a autoturismelor indiferent de natura
defecţiunilor acestora, cu excepţia schimbării roţilor; parcarea autoturismelor in
afara spaţiilor special destinate şi marcate in acest scop, cum sunt rampele
auto şi circulaţiile din parcaj; utilizarea in alte scopuri a spaţiilor destinate
parcării subterane a autoturismelor; accesul in parcajul subteran a
autoturismelor cu substanţe inflamabile, explozive, radioactive sau corozive, in
afară de carburanţii şi lubrifiantii din echiparea autoturismelor.
- Pentru facilitarea circulaţiei persoanelor in parcaj şi recunoaşterea
uşoară a căilor de evacuare, se prevăd marcaje şi indicatoare vizibile.

36

- Realizarea sistemului operativ de observare şi anunţare a incendiului,
precum şi de alertare in cazul producerii unui astfel de eveniment;
- Supravegherea, întreţinerea şi acţionarea instalaţiei de protecţie
împotriva incendiilor la parcare, se asigură de către operatorul parcajului care
răspunde de asigurarea condiţiilor de securitate la incendiu;
- Instruirea la angajare (şi periodică) a personalului privind acţionarea in
caz de incendiu, cu sarcini precise pentru fiecare persoana in parte, in funcţie
de ipoteza de intervenţie;
- întocmirea, aprobarea şi difuzarea actelor de autoritate prin care se

stabilesc răspunderi pe linia apărării împotriva incendiilor;
- întocmirea şi afişarea in locuri vizibile a planurilor de evacuare;

- Organizarea intervenţiei, in caz de incendiu de către salariaţi;
- Verificarea periodică a instalaţiei electrice şi de legare la pământ.
D. Cerinta D - igiena şi sănătatea oamenilor, refacerea şi

protectia mediului
Conditiile de igienă şi sănătate ale locatarilor imobilului şi a persoanelor care
vor lucra in spaţiile pentru comert şi servicii, sunt asigurate in ceea ce priveste
microclimatul prin respectarea prevederilor din STAS 6472.
Prin destinaţie, clădirea va indeplini condiţiile de asigurare a purităţii aerului
conform prevederilor din normativul - NP 008.
- debitul minim de aer proaspăt reprezintă 20% din debitul de aer vehiculat. Acesta
reprezintă mai mult de o reîmprospătare pe oră şi o raţie de 300 mc/h pe
persoană;
- concentraţiile maxime admise, de nocivităţi sunt:

 bioxid de carbon CO2 - 2,5 g/mc;
 monoxid de carbon CO - 10 mg/mc;
 Radon - 140 Bg/mc pe aer;
 formaldehidă - 4 mg/mc;
 pulberi în suspensie - 1 mg/mc

37

- temperatura şi umiditatea aerului refulat, limitează proliferarea microorganismelor
(de tip Leigionella).
Nivelul de zgomot se va incadra in prevederile din STAS 6156 şi nu va
depaşi 45-50 db conform "Normativ privind proiectarea şi executia masurilor de
izolare fonica şi a tratamentelor acustice in cladiri", indicativ C 125-05 (revizuire C
125-1987).
Nivelele de iluminare naturală şi artificială, pentru funcţiunile de locuinţă sau
spaţii pentru servicii şi comert, sunt asigurate conform prevederilor din STAS 6221,
respectiv STAS 6646. La spatiile pentru servicii nivelul iluminatului artificial va fi de
500 luxi pe planul de lucru şi 150-300 luxi in spatiile anexa. In apartamente
iluminatului artificial va fi de 300 luxi.
Clădirea va fi dotata cu băi, grupuri sanitare, bucătării, conformate şi
dimensionate cu respectarea prevederilor din STAS 1478.
E. Cerinta E - izolare termică şi hidrofugă şi economie de energie

Pentru stabilirea conditiilor de izolare termică s-a intocmit calculul
coeficientului global de izolare termica “G”, conform prevederilor Normativului C
107/1-97, calcul care face parte din proiect.
Pentru a limita consumul de energie în exloatare se vor utiliza:
♦ ventilatoare cu randamente - η = 60 80%;
♦ compresoare ermetice cu - η = 95 97%;
♦ compresoare semiermetice - η = 90 * 95%;
- se prevăd canale de aer, din tablă zincată cu rugozitate redusă, piese speciale cu
rezistenţe locale reduse ( cu raze de curbură mari);
- canale de aer tratat, se izolează termic cu vată minerală sau de sticlă cu

coeficientul de transmisie a căldurii A < 0,04 w/ mk.Randamentul izolaţiei va fi
peste 75%.
F. Cerinta F - Protecţia la zgomot

Nivelul de zgomot din spaţiile tehnice de ventilaţie
- pentru centrala de tratare a aerului 65dB ( A ):

38
- agregatul producere apă răcită 85dB ( A ), în exterior: Vite za aerului la circulaţia

prin canale este limitată la 8 m/s;
- Valorile maxime ale vibraţiilor:
- longitudinale:
♦ acceleraţia la frecvenţa de 8 Hz: 80 dB;
♦ tăria la frecvenţa de 8 Hz: 1 vibrar;

- transversale:
♦ acceleraţia la frecvenţa de 2 Hz: 74 dB;
♦ tăria la frecvenţa de 2 Hz: 7 vibrar;

Limitarea vibraţiilor se face prin montarea pe fundaţii din beton prin
intermediul suporturilor amortizoare livrate odată cu utilajele, de către producătorul
agregatelor.
La nivelul intregului imobil protecţia la zgomot este asigurată prin utilizarea
unei structuri de metal, a geamurilor termopan, a panourilor fonoizolante pentru
faţadă si terasă, a pereţilor fonoizolanţi intre apartamente.
De asemenea, accesul autoturismelor in zona obiectivului va fi restricţionat.
1.4.5. Durata etapei de functionare
Funcţionarea estimată de minimum 50 ani.
1.4.6. Informatii privind producţia care se va realiza şi a resurselor

folosite in scopul producerii energiei
Obiectivul nu este destinat producţiei ci spaţiilor de locuit iar resursele folosite
pentru producerea energiei termice sunt gazul natural şi curentul electric.
1.4.7. Informatii despre materii prime, substante sau preparate chimice

Materile prime prevăzute pentru construcţia şi dotările obiectivului analizat
vor fi numai cele aprobate de legile in vigoare privind materialele şi substantele
permise pentru constructia de blocuri de locuit.
Se estimează că vor fi utilizate următoarele cantităţi de materii prime:
- Beton: aproximativ 3000 mc;

39
- Metal: aproximativ 600 tone;
- Geam termopan: estimat 3600 mp.

Betonul necesar realizării construcţiei va fi adus cu betonierele, nu va fi
preparat pe amplasament.
1.4.8. Informatii despre poluanti fizici şi biologici, care afecteaza mediul,

generati de activitatea propusă
Estimarea nivelului de zgomot datorat obiectivului
Ca poluant fizic se poate considera zgomotul produs de intensificarea
activităţii in zonă, atat in perioada de construcţie a obiectivului cât şi in perioada de
funcţionare a acestuia in mică măsură, din cauza intensificării traficului.
Poluare calculata produsa de activitate
Pe zone rezidentiale
de recreere sau alte
Pe zone Masuri
zone protejate
Num ar de de
Poluare Fara Cu
Tipul Sursa de surse protectie / elim inare
m axim a Pe zona m asuri im plemen-
poluarii poluare de restrictie /
perm isa obiectivului de tarea
pouare aferente reducere
elim inare m asurilor de
obiecti- a poluarii
/ elim inare/
vului
reducere reducere a
a poluarii poluarii
Lucrarile
de
constructii
Utilitare
se vor
auto
face in
Zgomot pe specifice
afara
timpul construc-
Maxim 3 65 dB 60-80 - - - orelor de
constructie tiilor şi
odihna
i transpor-
ale
tului de
populatiei,
mater iale
se vor
folosi
antifoane
Estimarea nivelului de zgomot datorat lucrărilor de construcţie

Utilajele de santier produc zgomot. Nu produc insă şi vibraţii semnificative.
Nivelul de zgomot este variabil, in jurul valorii de pana la 90db.(A), valorile
mai mari fiind la excavatoare, buldozere, finisoare, vole şi autogredere.

40

Autobasculantele care deservesc şantierul şi străbat localităţile pot genera
niveluri echivalente de zgomot pentru perioada de referinţă de 24 ore, de cca. 50
dB(A).
STAS-ul nr. 10009-88 (Acustică urbană) – tabelul nr. 3 – admite un nivel de
zgomot intre 60 db(A) – pt. strazi de categoria IV- şi de 75- 85 db(A) - pentru strazi
de categoria I.
Trebuie amintit şi faptul ca Institutul de Sănătate Bucureşti a desfăşurat o
acţiune de monitorizare care a evidenţiat o dinamică ascendentă a nivelurilor de
zgomot de la valorile medii de 50 db(A) la inceputul anilor 1980, pana la aproximativ
70 db(A) in anul 2000 (extras din lucrarea „Gestiunea deseurilor urbane”, pag. 10,
autori dr. ing. Alexei Atudorei şi prof. dr. ing. Ioan Paunescu).
Atât pentru muncitori, cat şi pentru trecătorii care se află la mică distanţă,
zgomotul produs de aceste utilaje este poluant.
Estimarea nivelului de zgomot datorat traficului
Pentru evaluarea zgomotului generat de traficul rutier s–a stabilit densitatea
medie a circulaţiei rutiere pe baza numărării autovehiculelor, efectuattă la intervale
bine precizate de timp.
Sursele de zgomot in cazul obiectivului sunt cele produse de pornirea/oprirea
şi funcţionarea motoarelor autovehiculelor şi de la autoutilitarele care descarcă
marfa.
Toate instalaţiile şi utilajele folosite vor fi omologate conform normelor in
vigoare şi produc un nivel acustic de maxim 35–40 dB, iar zgomotul provenit de la
motoarele autovehiculelor se incadrează in limite normale asigurând in acest fel
incadrarea in normele europene privind zgomotul şi calitatea aerului.
Circulaţia din zonă se incadrează in categoria tehnica II, de legatură, pentru
care limita admisă de norme la bordura trotuarului ce mărgineste carosabilul, in
timpul zilei, este de 70 dB(A).
Nivelul de zgomot echivalent continuu estimat pe baza densităţii circulaţiei la
bordura trotuarului ce mărgineste carosabilul este de 80 dB(A). Valoarea a fost
calculată pentru o circulaţie intensă pe timpul zilei. Nivelul echivalent continuu
{dB(A)} la limita investiţiei este estimat sub 65 dB(A) in cursul zilei, iar Nivelul
echivalent continuu {dB(A)} datorat traficului rutier este de 80 dB(A) in cursul zilei.

41

1.4.9. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică
NU ESTE CAZUL
1.4.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi
indicarea alegerii uneia dintre ele
Cererea tot mai mare de apartamente şi dezvoltarea continuă a pieţei
imobiliare a determinat crearea de noi zone rezidenţiale, tratate peisagistic cu spaţii
verzi intercalate şi modern dotate.
Zona in care va fi amplasat imobilul comercial şi rezidenţial se caracterizează
ca fiind o zona construită, aici aflandu-se clădiri cu funcţiunea de spaţii de
invăţamânt, locuinţe colective cu regim mare de inălţime, precum şi zone cu spaţii
verzi amenajate.
Criteriile care au stat la baza alegerii alternativei de amplasare a viitorului
ansamblu rezidenţial din strada Pictor Aman, nr 33, apartinând de localitatea Bacău,
judetul Bacău au fost:
 amplasamentul este situat in intravilanului existent al municipiului Bacău, iar
funcţiunea de locuinţe şi servicii se incadrează in funcţiunea zonei – zonă
locuinţe şi funcţiuni complementare;
 de asemenea, este o zonă in care sunt prezente reţele tehnico-edilitare
(ansamblul rezidenţial poate beneficia de extinderi ale acestor reţele: reţea
alimentare cu apă, reţea canalizare, reţea alimentare cu gaz metan, reţea
telecomunicaţii, reţea alimentare cu energie electrică);
 este situat intr-o zonă in care terenurile sunt construibile şi stabile;
In situaţia neimplementării planului, amplasamentul işi va pastra funcţiunea
actuală.
In situaţia implementării planului, obiectivul studiat va contribui la
dezvoltarea zonei şi la asigurarea necesarului de locuinţe din zona analizată.
1.4.11. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru

realizarea alternativelor la proiect
Nu este cazul.

42

1.4.12 Informaţii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă,
valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale/zone protejate,
zone de protecţie sanitară
Terenul are funcţiunea actuală de curţi-construcţii şi funcţiunea aprobată prin
PUZ / 2007 de zonă locuinţe şi funcţiuni complementare, inclusă in UTR 9 din cadrul
PUG / 2000.
Terenul este proprietate particulară conform contractului de vânzare –
cumpărare nr. 1105 / 2008.
In prezent terenul este liber de construcţii. Terenul se află in vecinătatea
reţelelor tehnico- edilitare.
Pe amplasament nu există valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii
naturale/zone protejate, zone de protectie sanitară. In vecinătatea amplasamentului
este Universitatea Bacovia.
1.4.13. Informaţii despre documentele / reglementările existente privind

planificarea / amenajarea teritorială in zona amplasamentului proiectului
S-a eliberat certificat de urbanism nr. 34 / 15.02. 2010.
Terenul are funcţiunea actuală de curţi-construcţii şi funcţiunea aprobată prin
PUZ / 2007 de zonă locuinţe şi funcţiuni complementare, inclusă in UTR 9 din cadrul
PUG / 2000.
In prezent terenul este liber de construcţii. După realizarea proiectului
procentul de ocupare al terenului (P.O.T) va fi maxim 75%, iar coeficientul maxim de
utilizare al terenului (C.U.T) va fi 7.
Regimul de inălţime strict a obiectivului analizat va fi D+P+M+12E.
Realizarea acestei investiţii nu va afecta dezvoltarea spaţială a localităţii
Bacău; astfel localitatea va dobândi o zonă de locuinţe colective cu regim mare de
inălţime şi servicii cu un grad ridicat de urbanitate.
1.4.14. Informatii despre modalităţile propuse pentru conectarea la
1.4.14.1. Alimentarea cu apă potabilă
a. Alimentarea cu apa rece

43

In cadrul obiectivului, apa rece va fi utilizată pentru consumul menajer, pentru
nevoile igienico – sanitare şi gospodăreşti şi pentru prepararea apei calde menajere.
Alimentarea cu apă a obiectivului se va face prin intermediul unui branşament
la reţeaua de alimentare cu apă existenta în zonă.
DETERMINAREA NECESARULUI DE APĂ
Debite caracteristice
Consumatori specifici:
- 216 apartamente in blocuri x 3 persoane/apt. = 648 persoane
- 160 persoane in spaţii comerciale
- 95 persoane in birouri
Debit specific:
- locatari: 170 l/zi/pers - conform STAS 1478/90-Tab. 4, pct. 1
- persoane in spaţii comerciale: 40 l/zi/pers - conform STAS 1343-

1/2006
- persoane in birouri: 50 l/zi/pers - conform STAS 1343-1/2006
Calculul debitului zilnic mediu -Qzi med
Q zi med =1/1000 x 648 x 170 [mc/zi]= 110,16 mc/zi
Qzi me d tota l = 12 1,31 mc /zi
Determinarea debitului zilnic maxim - Qzi max

Qzi max=Q zi med x Kzi [mc/zi]
Kzi valoarea maxima a abaterii valorii consumului zilnic= 1,35
Qzi max = 110,16 mc x 1,35 = 148,72 mc/zi
Qzi max = 6,4 mc x 1,35 = 8,64 mc/zi

44

Qzi max = 4,75 mc x 1,35 = 6,41 mc/zi
Qzi ma x tota l = 163 ,77 mc /zi
Determinarea debitului zilnic minim - Qzi min
Q minim zilnic= Qzi max x 0,3 [mc/zi]
Qzi min= 148,72 x 0,3 = 44,62 mc/zi
Qzi min= 8,64 x 0,3 = 2,59 mc/zi
Qzi min= 6,41 x 0,3 = 1,92 mc/zi
Qzi m in tota l= 49 ,13 m c/zi
De term inar ea debitului orar ma xim de a pă – Q 0 max

Qorar max=1/h x Qzi max x Ko [mc/h]
Ko= 2,8 - valoarea maximă a abaterii valorii consumului orar
Qorar max =1/24 x 148,72 x 2,8 = 17,35 [mc/h]
Qorar max =1/16 x 8,64 x 2,8 = 1,51 [mc/h]
Qorar max =1/10 x 6,41 x 2,8 = 1,79 [mc/h]
Qorar ma x tota l = 20 ,65 [m c/h]
DETERMINAREA CERINŢEI DE APĂ POTABILA Qs

Qs zi med. = Q zi med. X Ks X Kp[mc/zi]
Qs zi max. = Q zi max. X Ks X Kp[mc/zi]
Qs zi min. = Qzi min. X Ks X Kp[mc/ZÎ]
unde:
Ks = 1,02 => coeficient care ţine seama de nevoile sistemului de alimentare cu apă;
Kp = 1,15 => coeficient care ţine seama de pierderile de apă prin reţele (reţele
vechi);
-l o ca ta ri :
Qs zi med = 110,16 x 1,02 x 1,15 = 129,22 [mc/zi] = 1,49 l/s
Qs zi max.= 148,72 x 1,02 x 1,15 = 174,45 [mc/zi] = 2,02 l/s
Qszimin = 44,62 x 1,02 x 1,15 = 52,34 [mc/zi] = 0,61 l/s
Qs o max= 17,35 x 1,02 x 1,15 = 20,35 [mc/h] = 5,65 l/s
-sp a ţi i com e rcia l e :

45

Qs zi med. = 6,4 x 1,02 x 1,15 = 7,51 [mc/zi] = 0,13 l/s
Qs zi max.= 8,64 x 1,02 x 1,15 = 10,13 [mc/zi] = 0,17 l/s
Qs zi min = 2,59 x 1,02 x 1,15 = 3,04 [mc/zi] = 0,05 l/s
Qs o max= 1,51 x 1,02 x 1,15 = 1,77 [mc/h] = 0,49 l/s
-b i ro u ri :
Qs zi med =4,75 x 1,02 x 1,15 = 5,57 [mc/zi] = 0,15 l/s
Qs zi max= 6,41 x 1,02 x 1,15 = 7,52 [mc/zi] = 0,21 l/s
Qs zi min = 1,92 x 1,02 x 1,15 = 2,25 [mc/zi] = 0,06 l/s
Qs o max= 1,79 x 1,02 x 1,15 = 2,09 [mc/h] = 0,58 l/s
-cerinţa totală:
Qs zi med.= 142,30 [mc/zi] = 1,77 i/s
Qs zi max= 192,10 [mc/zi] = 2,4 l/s
Qs zi min = 57,63 [mc/zi] = 0,72 l/s
Qs o max= 24,21 [mc/h] = 5,65 l/s
Blocul de locuinţe (12 etaje), birouri şi spatii comerciale este prevăzut cu

demisol cu capacitate pentru 158 autovehicule.
La parter s-a propus amenajarea spatiilor comerciale, iar Ia mezanin s-au
prevăzut birourile.
b. Alimentarea cu apă caldă
Alimentarea cu apa caldă necesară pentru consum menajer se va face de la
centrala termică proprie fiecărui apartament, amplasată in cadrul bucătăriei şi care
va fi pre vazută din punct de vedere economic in proiectul de instalaţii termice.
Pentru zona comercială formată din spaţii modulare destinate magazinelor de
parter şi mezanin alimentarea cu apă caldă se va face de la o sursă termică
proprie, amplasată la parter cu destinaţia de centrală termică in care se montează
două cazane de perete cu tiraj forţat şi cameră etanşă, model VIESSMANN, tip
VITODENS 200-W, având puterea termică de 105 kw fiecare.
c. Evacuarea apei uzate menajere

Scurgerea apelor uzate menajere se va realiza cu tuburi din polipropilenă,
etanşate cu garnituri din elastomeri.
46

Coloanele menajere vor fi mascate în ghene. Ele vor fi ventilate (ventilaţie
primară) în exteriorul clădirii, fiind prelungite peste cota terasei cu 50 cm.
Pe coloanele de scurgere menajeră s-au prevăzut piese de curăţire din 2 în 2
nivele, la parter şi la ultimul nivel. În demisol, pe distribuţia de canalizare se prevăd
piese de curăţire după ramificaţii. Trecerea colectoarelor de canalizare prin elevaţia
blocului către căminele de vizitare se va face prin piese de trecere etanşe tip ,,B"
Coloanele menajere, care nu pot fi scoase pe terasă vor fi ventilate secundar
în coloanele alăturate.
Dimensionarea conductelor de apă s-a făcut conform STAS 1478.
Dimensionarea conductelor de ventilaţie s-a făcut conform STAS 1795.
Stabilirea debitelor de apă de incendiu s-a făcut în conformitate cu STAS
1478 şi NP 086-05.
Dimensionarea conductelor de canalizare menajeră şi pluvială, s-a făcut
conform STAS 1795.
La adoptarea soluţiilor tehnice au fost respectate cerinţele exigentelor
legislaţiei în vigoare.
d. Evacuarea apei meteorice

Evacuarea apelor pluviale de pe terase se va face cu sifoane de terasă şi prin
tuburi de polipropilenă şi vor fi colectate în demisol de unde vor fi evacuate la
exterior.
Pentru siguranţă în exploatare, la etajul 6, coloanele menajere şi pluviale vor
avea deviaţii realizate cu coturi la 45°.
Pe coloanele pluviale exterioare s-au prevazut de asemenea piese de
curăţire pentru intervenţie in caz de infundare.
In funcţie de soluţia de record avizată de către Regia de Apă şi Canal se va
stabili soluţia finală aferentă intregului ansamblu.
1.4.14.2. Alimentarea cu energie termică şi gaze
Alimentarea cu gaze naturale a receptorilor se realizează din reţeaua gaze
naturale presiune redusa  3 existentă pe strada Pictor Aman, prin extinderea ei
până la obiectiv . Pentru partea de locuinţe se vor monta trei branşamente la capătul

47

lor trei regulatoare, iar la partea de magazine se montează un post de reglare
măsurare.
Din P.R. alimentarea cu gaze naturale a receptorilor din bloc se realizează
cu ajutorul instalaţiei de utilizare gaze naturale presiune joasă comună, montată
aparent pe casa scării prin montarea in plan vertical a doua coloane G0. Din
coloana G0, alimentarea receptorilor din fiecare apartament se realizează cu
ajutorul instalaţiei de utilizare gaze naturale-presiune joasă montată aparent pe
ziduri, stâlpi, grinzi. Măsurarea consumului de gaze naturale pe fiecare apartament
se realizează cu ajutorul unui contor volumetric tip G 4.
Debitul de gaze naturale necesar funcţionarii cazanului model VISION DU AL
este de 2,70mc/h.
Debitul de gaze naturale necesar funcţionării cazanului model VIESSMANN
tip VITODENS 200 - W este de 12,12 mc/h.
Admisia aerului necesar arderii şi evacuarea gazelor arse se realizează in
doua situaţii funcţie de amplasarea bucătăriei şi centralei termice in planul imobilului
şi anume :
- Prima situaţie admisia aerului necesar arderii gazului şi evacuarea

gazelor arse se realizează din exterior, cu ajutorul unui cos de fum coaxial
 100/60, ce face parte din furnitura cazanului.
- A doua situaţie admisia aerului necesar arderii gazului din cazan se

realizează din coridorul interior , printr-o tubulatura  60, montată pe
cazan, iar evacuarea gazelor arse se realizează printr-o tubulatura  60,
montata pe cazan şi racordată la canalul de evacuare gaze  300 canal
care in plan vertical va tra versa fiecare bucătărie şi va depăşi acoperişul
blocului cu 0,5 metri.
Debitul de gaze naturale necesar funcţionarii maşinii de gătit tip aragaz este
de 1,05 mc/h.
Evacuarea gazelor de ardere se va realiza prin montarea unei prize de

evacuare gaze arse 10 * 10 cm, protejată cu plasa de sârmă, racordată la canalul

48

de evacuare gaze, cu dimensiunile de 20* 20 cm, canal care in plan vertical va
traversa fiecare bucătărie şi va depăşi acoperişul blocului cu 0,5 metri.
Soluţia de alimentare a noului consumator cât şi debitul de gaze necesar, va fi

aprobată de către E ON GAZ ROMÂNIA - Centrul Operaţional BACĂU.
Punerea in funcţiune a receptorilor din bucătărie şi centrala termică se
realizează pe baza unui proiect la faza de dosar preliminar ce va fi întocmit de o
firma ce proiectează instalaţii de gaze naturale, agrementată de ANRE, iar proiectul
va fi a vi zat de către E ON GAZ ROMÂNIA - Centrul Operaţional BACĂU.
Debitul total de gaze naturale pe fiecare apartament va fi de 3,75 mc/h,

destinat pentru incălzirea spaţiilor şi prepararea hranei, nominalizat pe următorii
receptori:
- 1 maşina de gătit tip aragaz : Q = 1,05mc/h;
- 1 centrală termică cu tiraj forţat : Q = 2,70 mc/h ;

TOTAL DEBIT APROBAT : Q = 3,75 mc/h ;
Proiectul instalaţiei de utilizare gaze naturale de joasă presiune cuprinde :
- instalaţia exterioară, montată aparent pe ziduri şi grinzi in sistematizare orizontală

şi stâlpi in sistematizare verticală, cuprinsă intre regulatorul existent şi robinetul de
incendiu a contorului proiectat de la fiecare apartament, la inălţimea de montaj
conform schemei izometrice anexate;
- instalaţia interioara intre robinetul de incendiu a contorului proiectat şi receptorii

legali aprobaţi.
Receptorii sunt din import sau din producţia internă şi conform cărţii tehnice
anexate funcţionează la presiunea de alimentare de 200 - 300 mm CA.
Condiţii pentru introducerea instalaţiilor de gaze.
Încăperea unde sunt amplasaţi receptorii (C.T.- bucătărie) şi unde se introduc
gaze naturale corespunde prevederilor din NORME TEHNICE PENTRU
PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE
NATURALE - 2004, indicativ NT-DPE - 2004, privind volumul minim, raportul
volumic, suprafaţa de vitrare, asigurarea aerului necesar arderii şi evacuarea
gazelor arse şi a eventualelor scăpări de gaze .

49

Evacuarea gazelor naturale arse de la aragaze se face prin grila de evacuare
10 * 10 cm, amplasată la inălţimea Hp = 2,35 m.
Admisia aerului necesară receptorului cu flacără deschisă (aragaz), se
realizează din exterior prin montarea unei prize de aer in peretele exterior la
înălţimea de 20 cm de la pardoseală şi va fi protejată cu plasă de sârmă.
Evacuarea eventualelor scăpări de gaze şi admisia aerului necesar arderi, se
va realiza prin execuţia unei variante din proiect. Se interzice montarea de
dispozitive de inchidere a secţiunii de ieşire a gazelor arse conform art. 8.32 din NT
- DPE -2004. De asemenea se interzice evacuarea gazelor direct in poduri.
Conform art. 8.22 din NT - DPE - 2004 , NU ESTE AD MISĂ:
- montarea conductelor pentru alte instalaţii in canale pentru conductele de

gaze;
- intersecţia canalelor pentru conductele de gaze naturale cu canale pentru alte

instalaţii.
Pentru calcularea necesarului de gaze s-a ţinut cont de cantităţile necesare
pentru instalaţiile de incălzire şi pentru instalaţiile de ventilaţie şi climatizare.
Instalaţie de ventilaţie şi climatizare
Pentru spaţiile comerciale de la parterul şi mezaninul imobilului sunt

prevăzute următoarele sisteme:
1. climatizarea locală a spaţiilor, folosind climatizoare de tubulatură, cu

funcţionare cu agent termic apă caldă pentru încălzirea aerului, cu agent de
răcire apă rece pentru răcirea aerului.
2. ventilaţia se realizează cu ajutorul unor Centrale de tratare aer cu

recuperatoare de căldură, care asigură evacuarea aerului viciat şi aportul de
aer proaspăt, precum şi asigurarea unei temperaturi minime interioare in
spaţiile comune.
Climatizoarele de tubulatură sunt dimensionate să asigure climatizarea locală pentru
fiecare din spaţiile comerciale, asigurând încălzirea sau răcirea aerului. Acestea
sunt alimentate:
- cu agent termic apă caldă cu Ttur =70°C; Tretur =60°C, in regimul de încălzire;
- cu agent de răcire apă rece cu Ttur =7 °C; Tretur=12 °C, in regimul de răcire.

50

Fiecare aparat de climatizare va fi racordat printr-o tubulatura la canalele
principale de aer de la centralele de tratare a aerului. Aerul viciat va fi extras din
spaţiile comune printr-o reţea de canale de ventilaţie racordate la modulul de
evacuare al centralelor de tratare a aerului.
Materialele utilizate la executarea instalaţiilor
- Canalele de aer se execută din tablă de oţel zincat protejate termic cu cochilii
din polistiren sau plăci rigide din vată minerală sau de sticlă, caserate pe folii de
aluminiu armate cu fibre de sticlă. Specificul amplasamentului impune realizarea
protecţiei termoizolaţiei cu folii de aluminiu de 0,8 mm.
- Consolele, suporţii se vor executa din profile din oţel laminate, protejate
anticorosic prin grunduire şi voPSIre.
- Centralele de tratare aer, agregatul de răcire apă ca şi celelalte accesorii ale

instalaţiei sunt de ultimă generatie, respectă normele de protecţie a mediului fiind
ecologice.
Manipularea materialelor se va realiza cu respectarea normelor de tehnica
securităţii muncii şi in aşa fel încât sa nu se deterioreze.
Instalaţii de incălzire şi ventilaţie
Pentru imobilul COMERCIAL ŞI REZIDENŢIAL cu regim de inaltime: demisol,
parter, mezanin, unsprezece etaje + penthouse (D + P + MZ + 11E + PTH), trebuie
asigurat confortul termic prin realizarea instalaţiilor interioare de incălzire şi ventilaţii.
Spaţiul de la demisol este destinat parcărilor auto şi nu necesită asigurarea
confortului termic. Spaţiu comercial al imobilului este format din parter şi mezanin cu
destinaţie magazine, necesitând realizarea instalaţiilor interioare de incalzire şi
ventilaţii. Spaţiu rezidenţial este destinat locuinţelor cu regim de inăltime 11 etaje +
penthouse totalizând 205 apartamente, pentru care confortul termic se realizează
separat pe apartament.
Pentru spaţiul comercial confortul termic se realizează de la o sursă termică
doua cazane de perete in condensatie cu tiraj forţat şi camera etanşă, model
VIESSMANN, tip VITODENS 200 - W, având puterea termică de 105 kw fiecare.
Centrala termică produce agent termic 70/60°C, iar transferul termic se realizează
pe fiecare nivel cu ventiloconvectoare de plafon necarcasate, montate in tavan fals.

51

Instalaţia de climatizare este compusă din :
- 4 recuperatoare de căldură rotative cu D aer = 3500 mc/h/buc
- 4 baterii de incălzire - incălzire, 4 x 25 kw;
- 2 agregate frigorifice - răcire, 2 * 75 kw ;
- tubulară introducere aer proaspăt cu anemostate având D aer = 4 x 3500

mc/h;
- tubulatura evacuare aer viciat cu grile de ventilaţie având D aer = 4x 3000
mc/h;
Pentru spaţiul rezidenţial confortul termic se realizează individual pe fiecare
apartament de la o sursă termică proprie prin amplasarea unei centrale termice
murale in fiecare bucătărie.
Agentul termic 85/65°C va fi produs de un cazan, ce funcţionează cu gaze
naturale la presiunea gazului din sistem de 20 mbar.
Cazanul este de tip mural cu camera etanşă şi tiraj forţat şi va fi amplasat in
bucătărie, intr-un spaţiu ce corespunde condiţiilor impuse de normativul 113 şi NT-
DPE -01/2004.
Agentul termic produs va fi folosit pentru incălzire şi preparare apă caldă de
consum. Agentul termic va fi produs de un cazan model de referinţă HERMAN, tip
VISION DUAL 24 SE, a vând puterea termică utilă: minimă / maximă de 9,1 kw /
23,9 kw şi un randament de 93,4%, ce produce agent termic pentru incălzire şi
instant preparare apă caldă de consum.
Necesarul de căldură pentru fiecare încăpere a obiectivului cu corpuri statice,
s-a determinat in conformitate cu SR 1907/1, SR 1907/2, pe baza datelor din
proiectul de arhitectură şi a temperaturilor interioare de calcul prevăzute in standard,
clădirea incadrandu-se in zona III de temperatură (te = - 18°C) şi in zona III eoliană.
Rezistenţa termică a elementelor de închidere ale încăperilor, date prin temă, s-a
determinat conform STAS 6472/3 şi Normativ C107.
Transportul agentului termic la corpurile de încălzire statice, se realizează
perimetral, montaj îngropat, cu conducte tur - retur din ţeavă de polietilenă
reticulată, izolată model REHAU.

52

Protecţia conductei cu izolaţie va avea dublu rol şi anume de izolator şi
posibilitatea dilatării conductei funcţie de variaţiile de temperatură.
Transferul de căldură in incăperi va fi asigurat de corpuri statice din oţel model
ECORAD cu două rânduri, iar in băi corpuri statice de tip port prosop, dimensiunea
lor va fi funcţie de incărcarea termică pe incăpere.
Pentru o echilibrare hidraulică bună a instalaţiei, pe legăturile tur-retur la
corpurile de incălzire, se montează câte un robinet de reglaj. Îmbinarea tubului
multistrat şi a fitingurilor de tip REHAU se realizează cu racorduri prin presare sau
filetare.
Materialele utilizate vor avea caracteristicile şi toleranţele prevăzute in
standardele de stat sau in normele interne ale unităţilor producătoare.
In punctele cele mai coborâte se prevăd robineţi de golire, iar in punctele cele
mai înalte se prevăd aerisitoare (dezaeratoare automate).
Se va asigura panta corespunzătoare la instalaţia de distribuţie.
Se utilizează armături de sectorizare şi golire cu ventil sferic şi mufe.
Instalaţia interioară de incălzire se va supune la proba la rece şi la cald
conform cap.23 din 113-2002. Presiunea de lucru la instalaţia de incalzire este de 3
bari.
Probele se vor efectua inaintea izolării termice a elementelor instalaţiei şi
dupa închiderea completă a clădirii.
1.4.14.3. Alimentarea cu energie electrică
Instalaţiile proiectate includ instalaţii de forţă, instalaţii de iluminat şi prize,
curenţi slabi (telefon-întemet, TV. interfon). Se utilizează conductoare de cupru, în
execuţie îngropată.
Tablourile electrice de distribuţie vor fi executate conform schemei electrice
de distribuţie puse la dispoziţie de proiectant. Plecările spre receptori (circuite) sunt
protejate cu întrerupătoare automate. Pentru asigurarea protecţiei împotriva
şocurilor electrice se va executa şi măsura priza de pământ naturală şi artificială, cu
valoare de max. 1 Ohm.
La priza de pământ se vor racorda nulul de protecţie pentru tablourile
electrice, nulul de lucru şi protecţie al reţelei. Tabloul electric de distribuţie va fi
realizat cu grad de protecţie IP34.

53

Pentru circuitele de iluminat şi forţă se prevede protecţia la scurtcircuit cu
întrerupătoare automate cu protecţie magnetotermică.
In cadrul clădirii există următoarele categorii de circuite: sistem de iluminat
normal, sistem de iluminat de siguranţă.
Sunt prevăzute sisteme de iluminat specifice. Lămpile se vor monta pe baza
planurilor de montaj.
Instalaţiile electrice de joasa tensiune cuprind:
1. Instalaţii electrice pentru iluminat şi prize în apartamente,
2. Instalaţii electrice în spaţiile comune;
3. Instalaţii de protecţie împotriva trăsnetului şi priza de pământ;
4. Instalaţii electrice aferente spaţii comerciale şi de birouri;

Instalaţiile electrice de curenţi slabi cuprind:
5. Sistem televiziune prin cablu;
6. Circuite internet şi telefon,
7. Interfon;
8. Instalaţii avertizare incendiu

Memo riul tehni c pen tru i nstala ţi ile ele ctri ce nu incl ude ra cordul ele ctric
şi bra nşamentele d e cu ren ţi slabi .
Tablouri electrice proiectate:
FBE (parter) - firidă de branşament, este la exterior, în zona de acces (se va
face conform avizului de racordare ce se va obţine de către beneficiar).
FDCP- Este tabloul de distribuţie, cu funcţiile de protecţie şi măsură a energiei
electrice, realizat cu două secţiuni separate (măsură şi protecţie). Pentru fiecare
scara de bloc se va prevedea cate un FDCP. Pentru alimentarea spaţiilor
comerciale se va prevedea un FDCP separat.
TECOM - tablou de utilităţi comune pentru scara de locuinţe
TGSC - tablou general comune pentru spaţiile comerciale
Tablouri electrice individuale - (In fiecare apartament).
Tablourile electrice vor fi dispuse astfel:
- Tabloul FBE va fi montat la intrarea in clădire;

54
- Tabloul FDCP va fi montat în interiorul clădirii la parter;
- Tabloul TECOM şi TESPC va fi montat în interiorul clădirii, la parter
- Tablou TER aferent re zervor
- Tabloul individual de apartament va fi amplasat în interiorul fiecărui

apartament, deasupra uşii de intrare.
In cazul apartamentelor în camera de zi s-au proiectat in general două locuri
de lampă (general loc de masă şi odihnă) cu comandă din puncte independente şi
în băi s-a proiectat un loc de lampă, cu aparat special pentru mediu umed (băi),
amplasat la oglindă.
Pentru casa scării s-au proiectat aparate de iluminat pentru fiecare etaj tip
aplici de tavan sau echivalent echipate cu surse economice tip PL-T, sau echivalent.
Instalaţiile electrice de iluminat vor fi realizate din conductoare FY protejate
în tuburi IPEY sau echivalente pozate îngropat. Se utilizează conductoarele de
cupru de 1,5 mmp pentru iluminat iar legăturile conductoarelor vor fi realizate numai
în doze, cu cleme corespunzătoare.
Iluminatul de siguranţă de evacuare pentru zona casei scării va fi de tipul
1.A. Se va realiza cu luminoblocuri cu autonomie individuala de 90 minute. Acestea
se vor alimenta UPS şi vor fi de tipul MENŢINUT, fiind permanent in funcţiune
Hidranţii vor fi marcaţi cu luminoblocuri cu autonomie de 90 minute şi vor avea
inscripţionate litera H. Alimentarea acestora este identică cu cea a iluminatului de
evacuare.
Instalaţii pentru alimentarea prizelor:
Circuitele de prize din apartamente sunt racordate din tablourile individuale,
prin siguranţe automate cu protecţie diferenţială de 30 mA.
Schema de distribuţie şi calcul adoptată este de tip magistrală cu o coloană.
Circuitele de priză nu prezintă particularităţi deosebite. Se utilizează conductoarele
de cupru de 2,5 mmp pentru prize.
În bucătării s-au proiectat patru prize pentru maşina de spălat, frigider, alte
electrocasnice, etc.
Prizele se vor monta la o înălţime de 30 cm acolo unde nu sunt specificate
alte cote de montaj.

55

Comutatoarele şi întrerupătoarele pentru iluminat se vor amplasa la h=0,8 m-
1,5 m. Distanţele de montare dintre prize şi elementele metalice legate la pământ
vor respecta prevederile cuprinse în normativul 17 pct. 5.2.26.
Instalaţii electrice de curenţi slabi:
În interiorul fiecărui apartament s-au proiectat circuite de telefonie-internet,
cablu TV şi interfon. Aceste circuite sunt pozate îngropat.
S-a proiectat instalarea unui interfon, cu posturi în fiecare apartament.
Iluminatul pe spaţiile comune, casa scării, holuri se va face din tabloul de
utilităţi comune TECOM, câte unul pentru fiecare scară in parte. Din tabloul de
utilităţi comune se vor mai alimenta :
- Unitatea centrală a interfonului;
- Sistemul de televiziune prin cablu ;

~ Sistemul de internet şi telefon ;
- Liftul.
Pentru sistemul de telefon-internet, tv s-a prevăzut cate o plecare separată
pentru fiecare din tabloul de utilităţi comune. Aceasta va fi repartizată la un anumit
etaj care se va preciza de către furnizorul de internet-telefon, respectiv cablu.
Liftul se va alimenta din tablou de utilităţi comune înaintea disjunctorului
general. Pentru siguranţa la incendiu fiecare lift in parte a fost prevăzut cu dubla
alimentare, cea de bază din TECOM şi una de rezervă de la un generator propriu
pentru fiecare lift in parte. Generatorul va fi echipat cu tablou de comandă şi
automatizare astfel incât la căderea tensiunii acesta va intra automat in funcţiune.
Fiecare lift va avea inclus in furnitura lui un tablou automat (livrat de furnizorul
liftului) care trebuie pe lângă funcţiunile lui normale să poată primi un semnal de la
centrala de avertizare incendiu, astfel incât la apariţia unui incendiu liftul să se
deplaseze la parter, rămânând acolo cu uşile. Trecerea in regimul normal de
funcţionare se va putea face numai manual de la tabloul de utilaj, astfel incat să se
elimine posibilitatea de pornirea a liftului in cazul unui incendiu.
Alimentarea cu energie electrică a spatiilor comerciale se va face printr-
un tablou electric tip FDCP. Pentru zona comună şi spatiile tehnice s-a prevăzut un
tablou general care se va alimenta separat din firida de branşament. Distribuţia

56

circuitelor in zonele comune se va face in cablu tip CYYF (cu intârziere mărită la
propagarea flăcării) pozat pe pod de cablu montat in tavanul fals.
Iluminatul in spatiile comune se va realiza cu corpuri de iluminat montate
incastrat in tavanul fals, echipate cu surse economice. Comanda de aprindere a
iluminatului pentru zona comună a spatiilor comerciale se va face centralizat de Ia
camera de supraveghere, sau direct de pe tabloul electric prevăzut pentru iluminat,
prin butoane de comandă.
Se vor pre vedea circuite electrice de prize pentru curăţenie alimentate in
cablu CYYF (cu întârziere mărită la propagarea flăcării) pozate pe pod de cablu
montat in tavanul fals.
Din tabloul general al spatiilor comune se vor alimenta :
- Unităţile de climatizare de pe terasa magazinelor;
- Centralele termice murale aferente magazinelor;
- Tabloul electric de iluminat şi prize aferent spatiilor comune.

Iluminatul de siguranţă de evacuare pentru spaţiile comerciale va fi de tipul
1.A se va realiza cu luminoblocuri cu autonomie individuală de 90 minute. Acestea
se vor alimenta UPS şi vor fi de tipul MENŢINUT, fiind permanent in funcţiune .
Hidranţii vor fi marcaţi cu luminoblocuri cu autonomie de 90 minute şi vor avea
inscripţionate litera H. Alimentarea acestora este identică cu cea a iluminatului de
evacuare.
In camera centralei termice, camera tabloului general, camera centralei de
avertizare incendiu, camera tehnică a grupurilor de pompare hidranţi respectiv
sprinklere se vor prevedea corpuri de iluminat pentru continuarea lucrului, echipate
cu kit de siguranţă cu autonomie de 180 minute.
Pentru alimentarea cu energie electrică a parcărilor se va prevedea un
tablou distinct contorizat separat.
Iluminatul in parcare se va realiza cu corpuri de iluminat tip TCW215 sau
similar cu grad de protecţie IP65. Instalaţia de iluminat va fi de tip etanş realizată in
cablu CYYF pozat aparent pe tavan sau pe pod de cablu. Atât dozele cât şi
corpurile de iluminat se vor echipa cu presetupe de etansare astfel incât să fie
păstrat gradul de protecţie de IP65. Aprinderea iluminatului se va face de la
detectoare de mişcare cu unghi de 360 grade care vor comanda contactoarele

57

aferente circuitelor din zona deservită de acestea. In cazul in care acestea vor avea
defecte a fost prevăzut şi câte un întrerupător general amplasat unul in zona de
intrare in parcare cu automobilul şi unul in zona de intrare in parcare din casa scării.
In cazul dispariţiei tensiunii normale o parte din corpurile de iluminat normal
au fost prevăzute şi cu kituri de siguranţă astfel incat traseul de circulaţie sa fie
iluminat parţial, acestea vor fi marcate pe plan distinct.
Iluminatul de siguranţă de evacuare pentru parcare va fi de tipul 1.A se va
realiza cu luminoblocuri cu autonomie individuală de 90 minute. Acestea se vor
alimenta UPS şi vor fi de tipul MENŢINUT, fiind permanent in funcţiune. Hidranţii vor
fi marcaţi cu luminoblocuri cu autonomie de 90 minute şi vor avea inscripţionate
litera H. Alimentarea acestora este identică cu cea a iluminatului de evacuare.
Cablurile de alimentare a circuitelor de iluminat de siguranţă vor fi rezistente
la foc timp de 90 minute, traseele acestora vor fi distincte de cele ale iluminatului
normal.
INSTAL AŢIA DE SEMN ALIZARE L A INCENDIU
Sistemul de detecţie şi semnalizare a incendiului are rolul de a supraveghea
obiectivului din punct de vedere al apariţiei accidentale sau intenţionate a unui focar
de incendiu.
Instalaţia de semnalizare la incendiu cuprinde:
• centrala avertizare incendiu adresabilă cu 6 zone;
• detectoare optice adresabile de fum;
• detectoare de monoxid de carbon;
• detectoare de gaz;
• declanşatoare manuale de alarmă;
• dispozitive de alarmă la incendiu;
• cablu transmisie semnal cu rezistenţă mărită la foc.

La stabilirea numărului de detectoare s-a avut in vedere aria de acoperire a
unui detector care este de minim de 80 mp.
Conform Normativ 118/2-2002 (funcţie de categoria de importanţă, riscul de
incendiu, număr ocupanţi, categoria pericol de incendiu) se va folosi tipul de

58

acoperire totală pentru parcare şi spaţii comerciale şi parţial pentru scara fiecărui
bloc in parte.
Centrala de avertizare la incendiu va avea incorporate mai multe module:
- modul de alimentare cu sursă de rezervă;
- modul comunicaţii la distanţă;
- modul alarmă la incendiu;
- modul comanda relee.

Amplasarea centralei se va face la parter in camera de supraveghere din zona
spaţiilor comerciale.
Detectoarele se vor monta pe tavanul incăperilor.
Declanşatoarele de alarmă manuale şi dispozitivele de alarmare la incendiu
se vor monta către ieşirile principale de evacuare pentru a facilita declanşarea unei
alarme in cazul apariţiei unui incendiu nesesizat de detectoare şi pentru o alarmare
eficienta a întregului obiectiv. Conexiunile intre echipamente se vor realiza cu cablu
rezistent la foc 4x1,5 pozat aparent in tavanele false şi in tuburi de protecţie la
montajul ingropat in zid.
Instalaţia de avertizare la incendiu va fi executată de firme specializate şi
autorizate pe domeniul respectiv.
Paratrăsnet, instalaţii de protecţie prin legare la pământ şi priza de
pământ
Instalaţia de protecţie împotriva trăsnetului constituie un ansamblu complet de
elemente care servesc la preluarea supratensiunilor de origine atmosferică şi
transmiterea acestora la pământ
S-a calculat un nivel întărit II pentru protecţia împotriva trăsnetului.
Instalaţia se compune din:
- elementele de captare a trăsnetului: paratonier cu dispozitiv de amorsare
amplasat pe corpul central la 5 m deasupra cotei cele mai înalte şi care va avea
raza de protecţie de 65 M.
- conductoare de coborâre (formate din platbandă OL-Zn 25x4 mm) şi

elemente de conectare la priza de pământ:
- priza de pământ

59

Dimensionarea echipamentului electric
Alegerea caracteristicilor materialelor, aparatelor şi echipamentelor electrice
s-a făcut ţinând cont de:
- parametrii regimului de funcţionare (tensiune, curent, putere, frecvenţă, etc);
- categoria sau categoriile în care se încadrează încăperea, spaţiul sau zona
respectivă din punct de vedere al pericolului de incediu şi din punct de vedere al
pericolului de electrocutare;
-caracterul specific al instalaţiei electrice respective, cu respectarea
prescripţiilor tehnice şi normativelor în vigoare.
Protecţia instalaţiilor electrice:

a) Protecţia circuitelor electrice împotriva supracurenţilor şi scurtcircuitelor
Se utilizează întrerupătoare automate pentru protecţia coloanelor principale şi
individuale.
b) Măsuri de protecţie împotriva tensiunilor de atigere şi de pas:

Măsurile de protecţie împotriva tensiunilor de atingere şi de pas prevăzute
sunt în conformitate cu normativele şi standardele în vigoare. Instalaţia electrică va
fi realizată având nulul de lucru şi nulul de protecţie separate, începând de Ia FDCP
în schemă TN-CS.
Pentru instalaţia electrică proiectată pentru acest obiectiv se va realiza
protecţia prin legare la nul - ca mijloc de bază, cu respectarea STAS 6616/83.
Ca mijloc suplimentar se utilizează protecţia diferenţială. Toate părţile
metalice ale instalaţiilor şi aparatelor electrice se leagă la nulul de protecţie.
c) Măsuri de protecţie împotriva supratensiunilor atmosferice:
Clădirea are proiectată o instalaţie de protecţie împotriva trăsnetului. La
nivelul acoperişului, există o reţea de captare cu ochiuri de max 15m (Nivel de
protecţie Normal III), Pentru conductoarele de coborâre se utilizează platbanda OL-
Zn 25x4mm. Priza de pământ va avea valori de max. 1 Ohm, şi este de tip natural
(utilizându-se armătura radierului de fundaţie, precum şi a grinzilor de fundaţie).
Dacă valorea măsurată pentru priza de pământ depăşeşte 1 Ohm, se va suplimenta
cu o priză artificială până la atingerea valorii obligatorii.

60
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCŢIE

In cadrul proiectului nu se vor desfăşura procese de producţie. Dupa finalizarea
lucrărilor de constructie imobilul va fi folosit pentru activităţi casnice, comerciale şi de
recreere.
2.1.1. Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi
echipamentelor necesare; alternative avute in vedere
Ansamblul de locuinţe proiectat, unitar din punct de vedere funcţional şi
arhitectonic are o infrastructură alcătuită dintr-o fundaţie pe piloţi inglobaţi complet
in teren şi un radier de solidarizare din beton armat de tip dală groasă cu grosimea
constantă. Radierul este dispus sub pereţii structurali din beton armat de la
demisol. Grosimea radierului este de 180 cm.
Piloţii sunt de tip foraţi cu diametru mare (108 cm), sunt realizaţi din beton
armat şi sunt dispuşi sub forma unei reţele rectangulare având interaxul de 280 cm
pe o direcţie şi de 295 cm pe cealaltă direcţie. Piloţii sunt verticali, au secţiunea
transversală constantă şi lungimea de 18 m.
Infrastructura spaţiului comercial este alcătuită din fundaţii continue sub
elevaţii din beton armat, având stâlpii suprastructurii poziţionaţi la intersecţiile
elevaţiilor.
Suprastructura blocului este alcătuită din structura metalică. Acoperişul este de
tip terasă orizontală cu placă din beton armat.
Alte amenajări:
- Alei pietonale şi carosabile;
- Spaţii verzi.
Construirea blocurilor şi a parcajelor corespunzătoare, nu implică
desfăşurarea unui proces tehnologic.
Din acest punct de vedere putem face referire doar la procesele tehnologice
desfăşurate in timpul lucrărilor de construcţii, ce constau in:
a) Decopertarea terenului ;

61

b) Cofrarea, realizarea armăturilor, turnarea betonului şi vibrarea betonului
armat, decofrarea. Aceste lucrări reprezintă realizarea structurii de rezistenţă.
c) Inchiderea exerioară.
d) Inchiderea interioarelor.
e) Turnarea şapelor şi realizarea pardoselilor.
f) Montarea tâmplăriei.
g) Realizarea structurilor teraselor circulabile şi necirculabile.
h) Montarea instalaţiilor şi echipamentelor electrice, termice şi sanitare.
i) Amenajarea spatiilor exterioare: a drumului de acces, a parcărilor şi a
spaţiilor verzi.
Circulaţia pe verticală este asigurată de 3 scări. Fiecare casă a scării este
dotată cu scară şi lift. Accesul se va face controlat in clădire, existand posibilitatea
de a intra atât din exterior cât şi din parcare.
Spaţiile care nu vor fi ocupate de construcţii sau de căi de acces vor fi
inierbate şi vor fi amenajate peisagistic/ambiental.
In cadrul imobilului regăsim garsoniere, apartamente de 2 camere şi
apartamente de 3 camere; pe langa acesta sunt şi 6 tipuri de penthouse-uri.
Parterul in suprafaţă de 2125,74 mp va fi amenajat pentru spatii comerciale,
iar mezaninul (1870,20mp) pentru birouri.
Activitatea de asigurare in timpul exploatării
Funcţionarea in siguranţă a lifturilor, verificarea periodică a balustrăzilor,
siguranţa impotriva incendiilor, activitatea de protecţie impotriva intruziunii şi
efractiei vor fi asigurate de firme specializate in domeniile respective.
2.1.2. Valorile maxime admise prin tehnicile propuse de titular şi prin
cele mai bune tehnici disponibile
Nu este cazul.
2.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE
2.2.1. Echipamente, instalaţii, utilaje, clădiri ce urmează a fi dezafectate

Nu este cazul, terenul este liber de construcţii.

62

2.2.2. Substanţe conţinute / stocate ( inclusiv azbest şi PCB )
Nu este cazul.
2.2.3. Tehnologia de dezafectare aferentă

Nu este cazul.
2.2.4. Măsuri, echipamente şi conditii de protectie
Nu este cazul.
3. DESEURI
3.1. GENERAREA DEŞEURILOR, MANAGEMENT UL
DESEURILOR, ELIMINAREA ŞI RECICLAREA ACESTORA
In perioada de construcţie, se vor produce deşeuri din construcţii, cu titlul de
cod “17” şi subtitlurile 17.01 - 17.09, conform H.G. nr. 856/2002. Deşeurile rezultate
din activitatea de construcţie nu se depozitează, ci vor fi transportate zilnic la rampa
Nicolae Bălcescu.
La fiecare punct de lucru materialele se vor depozita in cuve sau vor fi
acoperite pentru a impiedica emisiile de praf şi de pulberi.
In fiecare zonă de lucru vor exista containere pentru deşeuri. Imediat după
generarea lor, deşeurile vor fi depozitate in containerele de la punctele de lucru. In
niciun caz acestea nu vor fi depozitate direct pe sol.
La sfârşitul fiecărei zile de lucru deşeurile vor fi strânse in containerul central
aflat in organizarea de şantier. Containerul central va fi preluat de societatea de
salubritate pe baza contractului incheiat şi vor fi transportate către rampa Nicolae
Bălcescu.
In perioada de funcţionare
Managementul deşeurilor menajere constituie o problema de mare actualitate
din cauza faptului că volumul lor creşte proporţional cu creşterea numărului de
locuitori şi a nivelului lor de trai. Datorită faptului că aceste deşeuri au o mare
varietate in ceea ce priveşte substanţele organice şi anorganice existente in
conţinutul lor, iar procesul lor de degradare este dificil de urmărit, unele dintre ele

63

fiind nebiodegradabile (peturi), ele pot declanşa un proces de poluare a aerului, apei
şi solului ducând, uneori la infecţii şi afectând sănătatea publică.
De aceea, este necesar, să se efectueze o activitate de precolectare şi
sortare a deseurilor, acţiune premergătoare colectării. Această activitate constă intr-
o colectare primară şi sortare a deşeurilor menajere de la locul de producere, in
recipienţi mici, amplasaţi in spaţii speciale şi o precolectare secundară in care
conţinutul recipienţilor mici este deversat in recipienţi mai mari ecologici, constând in
pubele sau containere, care se depozitează in puncte de colectare de unde sunt
recoltate şi transportate de unitati specializate. Colectarea deşeurilor se va face
selectiv, conform legislatiei in vigoare. Administratorul obiectivului va avea obligaţia
să pună la dispoziţie, containerele specializate, inscripţionate şi colorate diferit,
conform codului de culori legal.
Deşeurile rezultate in cadrul obiectivului provin in cea mai mare parte din
zona apartamentelor şi a zonelor comerciale fiind de tipul hârtie, cartoane, pungi,
folii, gunoi menajer, iar pe zona intregului obiectiv rezultă deşeuri din cadrul
procesului de curăţenie.
Deşeurile provenite de la apartamente vor fi depozitate intr-o zonă specială
de stocare temporară a deşeurilor, iar apoi acestea se vor colecta de către unitatea
specializată de salubritate a zonei, prin contractul incheiat de aceasta cu
beneficiarii. Zona de stocare a fost astfel dimensionată incât să permită depozitarea
tuturor deşeurilor produse până la preluarea acestora de către unitatea de
salubrizare orăşenească şi de asemenea va fi amenajată astfel incât să permită
colectarea pe categorii a deşeurilor produse (PET-uri, hârtie, cartoane, materiale
plastice, doze aluminiu, deşeuri menajere biodegradabile, etc.).
Se estimează că in perioada de construcţie şi de exploatare a obiectivului vor
fi produse următoarele cantităţi de deşeuri:
Nr. Tip reziduuri cantitate estimata
metoda de tratare
crt. proiectata
1. reziduuri de tip menajer 90mc/luna dupa ridicate de unitate
nesortate presare-balotare de gospodarie
comunala
specializata conf.
contract
2. hartie, ambalaje carton 90 mc/luna dupa ridicate de unitate
presare-balotare de gospodarie

64

comunala
specializata conf.
contract
3. ambalaje de mase plastice, 900 tone/an ridicate de unitate
macinate, presate-balotate de gospodarie
comunala
specializata conf.
contract
4. reziduuri din separatorul de 400 kg/an ridicate de unitate
produse petroliere ( platforme de gospodarie
de parcare, platforme comunala
carosabile) specializata conf.
contract
5. becuri si alte reziduuri cu 150 buc/an ridicare de o firma
continut Hg specializata pe
baza de contract
6. pamant vegetal rezultat din cca. 5300 mc se utilizeaza in
lucrarile de sapaturi (faza de conform proiect totalitate la
executie constructii-santier) lucrarile de
umpluturi si
amenajari
exterioare ale
incintei
7. reziduuri de carton, ambalaje 100 tone ridicare de o firma
(faza de executie constructii- specializata pe
santier) baza de contract
Colectarea deşeurilor se va face selectiv. Deşeurile de tip ambalaje vor fi

colectate si balotate in „mori – prese” prevăzute la parterul zonei comerciale, vor fi
containerizate şi predate unei societăţi de salubrizare. Vara, in reziduurile menajere
se va adauga hipoclorură de calciu.
Beneficiarul are următoarele obligaţii:
- să incheie contract cu o societate specializată, care prevede colectarea,
transportul şi neutralizarea deşeurilor menajere de la obiectiv;
- să-şi asigure dotarea necesară precolectării deşeurilor produse in
intervalul dintre două ridicări conform ciclulului de ridicare;
- sa menţină in stare de curăţenie spaţiul destinat depozitării, fiind interzisă
arderea lor direct in recipienţii de colectare precum şi aruncarea lor lângă
recipienţi, in căminele de canalizare ori depozitarea lor pe terenuri virane sau
pe domeniul public;

65

- să incheie contract de prestări servicii cu o societate specializată. In baza
acestui contract, prestatorul se obligă să asigure servicii de curaţenie şi
intreţinere a curăţeniei zilnice (interioară şi exterioară) pentru spaţiile din
cadrul şi din afara obiectivului precum şi pentru parcarea subterană.
- să asigure calea de acces pentru mijloacele de transport astfel incât distanţa
maximă dintre acestea şi locul de depozitare a recipienţilor să nu depăşească
10 m.
- se recomandă folosirea de pubele inscripţionate cu iniţialele societăţii
prestatoare a serviciului de salubritate şi menţiunea “GUNOI” urmată de
eventualele precizări cu privire la natura acestuia: menajer, hârtie, plastic etc.
sau un desen sugestiv indicând destinaţia.
- să spele recipienţii după golire şi să-i dezinfecteze cel putin o dată pe lună.
Spaţiile de precolectare trebuiesc de asemenea dezinfectate in aceleaşi
condiţii.
- să asigure o permanentă stare de curăţenie şi ordine, pe căile de acces
interioare, pe străzile şi trotuarele din jurul incintelor precum şi pe celelalte
terenuri pe care le deţin.
4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA,

ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE
REDUCERE A ACESTORA
4.1. APA
4.1.1. Condiţiile higrogeologice ale amplasamentului
Din punct de vedere hidrogeologic amplasamentul obiectivului analizat se
află situat intr-o zonă cu aport acvifer important, alimentarea principală a pânzei de
apă subterană făcându-se prin infiltraţie laterală din râul Bistriţa, alte surse de
alimentare fiind precipitaţiile atmosferice, izvoarele de la baza terasei I a căror apă
se varsă direct in pânză.
Resursele de apă ale judeţului Bacău sunt constituite din apele de suprafaţă –
râuri interioare, lacuri naturale şi artificiale şi într-o măsură mai mică, din apele
subterane. Resursele teoretice de apă de suprafaţă sunt de 1310 milioane mc, dintre

66

care 470 milione mc utilizabile, iar resursa teoretică de apă freatică 170 milioane mc
(140 milioane mc utilizabile), conform raportului privind starea mediului in judeţul
Bacău in 2008.
Principalele cursuri de apă care alcătuiesc reţeaua hidrografică a judeţului
Bacău sunt: Siret ( cu o lungime pe teritoriul judeţului Bacău de 145 Km), Bistriţa (
cu o lungime pe teritoriul judeţului de 40 Km), Trotuş ( cu o lungime pe teritoriul
judeţului de 118 Km ), Tazlău ( cu o lungime pe teritoriul judeţului de 59 Km ),
Berheci (cu o lungime pe teritoriul judeţului de 70 Km) şi Zeletin ( cu o lungime pe
teritoriul judeţului de 59 Km).
Râul Siret strǎbate judeţul pe direcţia nord–sud, are un debit mediu
multianual de 70 mc/s la intrarea în judeţ şi 137 mc/s la ieşire, colecteazǎ apele
Bistriţei, Trotuşului şi afluenţilor acestora pe partea dreaptǎ şi ale Tutovei,
Pereschivului, Zeletinului, Berheciului, Rǎcǎtaului. Râul Bistriţa strǎbate judeţul
Bacǎu pe direcţia NV–SE, şi se varsǎ în Siret în aval de Bacǎu, având un debit
mediu 66 mc/s.
Râul Trotuş are o suprafaţǎ bazinalǎ de 3.960 kmp pe teritoriul judeţului
Bacǎu şi un debit mediu de 37 mc/s la ieşirea din judeţ. Principalii sǎi afluenţi sunt:
Asǎu, Ciobanuş, Uz, Slǎnic, Caşin, Oituz, Ta zlǎu etc.
Lacurile de pe teritoriul judeţului Bacău au luat naştere ca urmare a
amenajărilor antropice pe Siret, Uz şi Bistriţa. Singurul lac natural este lacul Bălătău
situat pe Izvorul Negru – afluent al Uzului.
Principalele lacuri artificiale pe râul Bistriţa sunt: Gârleni – 2,30 Kmp, Bacău I
(Lilieci ) - 3,2 Kmp, Bacău II - 3,2 Kmp
Pe râul Siret au fost amenajate lacurile de acumulare: Galbeni, Răcăciuni şi
Bereşti, iar pe Uz se află amenajat lacul Poiana Uzului - 3,34 Kmp.
Pe amplasament nu sunt cursuri de apă. In vecinătatea amplasamentului trece
Râul Bistriţa, la aproximativ 1,1 km.
4.1.1.1. Starea apelor subterane: dinamica, compoziţia chimică, tipuri şi

concentraţii de poluanţi; evaluarea contaminării – obligatoriu pentru straturile
freatice şi după caz, pentru cele de medie şi mare adâncime

67

Regimul natural al apelor subterane a suferit, în timp, o serie de modificări
cantitative şi calitative. Modificările cantitative au fost cauzate in primul rând de
folosirea apelor subterane ca sursă de apă potabilă şi industrială, executării unor
lucrări hidrotehnice şi hidroameliorative, iar modificările calitative au fost cauzate de
acţiunea factorilor poluatori (naturali şi antropogeni).
Resursele de apă, în special cele din acviferele freatice, prezintă un risc
ridicat de poluare. Creşterea concentraţiilor poluanţilor din apă in unele zone ale
judeţului Bacău a dus la imposibilitatea folosirii acestor surse pentru alimentarea cu
apă a populaţiei. Depoluarea surselor de apă din pânza freatică este extrem de
anevoioasă, necesitând investiţii foarte mari, de timp şi bani.
Apa subterană este localizată atât in formaţiunile cuaternare cât şi in cele
sarmaţiene apărând sub forma a două pânze.
Lucrările de prospecţiune executate in perimetrul studiat, au interceptat
acviferul freatic la adâncimi de circa - 2,60 m. C.T.N., dar el poate varia pe verticală
in funcţie de regimul hidric al zonei.
Acest lucru va trebui luat in calcul atât in timpul execuţiei lucrărilor de investiţii
cât mai ales in perioada exploatării acestora.
Pe baza acestor considerente, se recomandă urmărirea variaţiei cotei apei
subterane, prin două puţuri de observaţie, iar in cazul producerii unei creşteri
neprevăzute, se vor executa nişte canale de drenaj exterior sau o captare prin
puţuri.
Hărţile cu hidroizohipse care au fost executate in zonă, indică o direcţie de
curgere a apelor subterane aproximativ nord - est spre sud - vest, apărând rare
abateri de la această orientare, influenţate de gârliţele apărute in urma alimentării
acestora cu apă din izvoarele de la baza terasei I.
Ţinând cont de faptul că nivelul acvifer freatic se poziţionează la adâncimi
care pot intra in contact cu fundaţiile viitoarei lucrări de investiţii prin variaţia
acestuia pe verticală, au fost inventariate mai multe probe de apă care au fost
recoltate din vecinătatea amplasamentului.
Rezultatele analizelor probelor de apă au fost comparate cu prescripţiile
stabilite pentru agresivitatea apei prin STAS 3349 / 1 - 1983.

68

Tabel centralizator cu rezultatul analizelor probelor de apă şi stabilirea agresivităţii
cf. STAS 3349 / 1979
Din analiza rezultatelor probelor de apă recoltate, in conformitate cu

prevederile Anexei A din STAS 3349 / 1979, se recomandă utilizarea unui beton cu
grad de impermeabilitate P8, având marca minimă a betonului B 250, sortimentul de
ciment recomandat este M 30, iar dozajul minim de ciment pentru agregatele de 0 -
16 m.m. este 430 Kg. / m.c. şi pentru agregatele de 0 - 31,5 m.m. este de 390 Kg. /
m.c.
4.1.2. Alimentarea cu apă
In cadrul obiectivului, apa rece va fi utilizată pentru consumul menajer, pentru
nevoile igienico – sanitare şi gospodăreşti şi pentru prepararea apei calde menajere.
Alimentarea cu apă a obiectivului se va face prin intermediul unui branşament
la reţeaua de alimentare cu apă existenta în zonă.
4.1.2.1. Caracteristici cantitative ale sursei de apă in secţiunea de prelevare:
debit mediu, debit mediu lunar / zilnic cu diverse asigurari (95%,80%,etc.)
DETERMINAREA NECESARULUI DE APĂ
Debite caracteristice
Consumatori specifici:
- 216 apartamente in blocuri x 3 persoane/apt. = 648 persoane
- 160 persoane in spatii comerciale
- 95 persoane in birouri
Debit specific:
- locatari: 170 l/zi/pers - conform STAS 1478/90-Tab. 4, pct. 1

69
- persoane in spaţii comerciale: 40 l/zi/pers - conform STAS 1343-1/2006
- persoane in birouri: 50 l/zi/pers - conform STAS 1343-1/2006
Qzi me d tota l = 12 1,31 mc /zi
Qzi ma x tota l = 163 ,77 mc /zi
Qzi m in tota l= 49 ,13 m c/zi
Qorar ma x tota l = 20 ,65 [m c/h]
DETERMINAREA CERINŢEI DE APĂ POTABILA Qs
Qs zi med.= 142,30 [mc/zi] = 1,77 l/s

Qs zi max= 192,10 [mc/zi] = 2,4 l/s
Qs zi min = 57,63 [mc/zi] = 0,72 l/s
Qs o max= 24,21 [mc/h] = 5,65 l/s
4.1.2.2. Instalaţii hidrotehnice: tip, presiune, stare tehnică

Clădirea face parte din construcţii inalte, având Sc= 1.796,77 mp, V= 90.339 mc.
Conform STAS 1478, cap 3.1.3.1., tabel 5/1, Qii= 5 l/s şi numărul jeturilor in
funcţiune simultană este 2 cu debitul specific 2,5 l/s. Conform NP086-05:
- cap. 4.1,/c - clădiri inalte şi 4.1/g - parcaje sau garaje subterane -clădirea se dotează
cu hidranti interiori;
- cap. 4.36/b -se asigură 2 jeturi in funcţiune simultană;
- cap. 5.2. -se prevăd coloane uscate la clădiri civile publice inalte;
- cap. 6.17b şi 6.17i -construcţia se dotează cu instalaţii cu hidranti exteriori;
- cap. 7.1/h -echipare cu instalaţii automate de stingere a incendiilor pentru garaje şi

parcaje cu mai mult de 50 autovehicule;
- cap. 8.2./d -se prevede perdea de drencare;
- anexa nr. 3 -numărul jeturilor in funcţiune simultană pentru instalaţii cu hidranti

de incendiu interiori este:
- clădiri inalte -2;
- garaje, parcaje subterane -2 pentru V= 6.289 mc;

70
- spatii comerciale (parter) -2 pentru V= 8.085 mc;
- birouri (mezanin) -1, pentru V= 8.085 mc.

Instalaţii cu sprinklere NP086-05 cap. 7.1./h -garaje şi parcaje subterane
pentru mai mult de 50 de autovehicule.
n -nr. de sprinklere prevăzute sa funcţioneze simultan montate in aria de

declanşare A-determinat
qik= a √ H (l/s)
a -coeficient de debit (Anexa B, tabel 17)
Hi -presiunea disponibila la orificiu (mCA) (Ane xa B, tabel 17)
- sprinkler inox,  orificiu =12 mm, H  10 mCA, a= 0,355
qik= 0,355 √15 = 1,37 l/s
As -aria de declanşare -tab.9/1; As= 215 mp

is -intensitatea de stingere is (l/s -mp); is= 0,07 l/s-mp, dar se considera is= 0,12
l/smp conform NP024 -97 cap III c.2.3.10.3 Ap -aria protejata de 1cap sprinkler
- Sector 1: 42 x 12,7 = 533 mp --+ 47 capete sprinklere
- Sector 2: 35 x 5,7= 199,50 mp

44.5 x 11.5 = 511.75 mp
= 711,25 mp —► 63 capete sprinkler
- Sector 3: 23 x 4,5 = 103,5 mp
22,2x5,5 = 122,10 mp
= 662,6 mp → 59 capete sprinklere

In total = 169 buc

71
Art. 7.11. -se prevede o rezervă de capete sprinklere de 30 buc.
V= 90.339 mc, Sc= 1.796,77 mp, Hsubsol= 3,50 m, V= 6.289 mc, Qis= 30 l/s
Conform STAS 1478 cap 4.3.3.2,i/f, Ti= 10 min ->Qii şi Te=1 ora-*Qie
- CALCULUL VOLUMULUI REZERVORULUI -

Conform SR 1343/1-2006, volumul de apă necesar pentru asigurarea
debitelor hidranţilor interiori şi exteriori este:
Vi= 0,6-nj-Qii-Ti + 3,6-Qie-Te + 3,6-QisTs (mc)
unde:
Vi - volumul de apă înmagazinat (mc)
Vi= 0,6 x2x2,5 x10 + 3,6 x25x1 + 3,6 x30x1= 228 m 3 Vi= 228 m3
Necesarul de apă pentru consumul la utilizator pe durata stingerii incendiilor:
Vcons= a-Qor maxTe (m 3), unde:
Vcons - volumul consumat la utilizator a=1; Te= 3 ore;
Qor max= 20,65 (m 3/h); Vcons= 1 20,65-3= 61,95 mc Vcons= 6
1,95 mc
Volumul rezervei intangibile: VRI= Vi + Vcons (m 3)
VRP 228 + 61,95= 289,95 mc VR|= 289,95 mc
Refacerea rezervei de apă după incendiu:
QRI= VRI/ TRI x 24 mc /zi
TRI= 24 h
QRI = 289,95/ 24 x24 = 289,95mc/ zi = 3,35 l/s
Conform STAS 4165-88, volumul rezervorului din beton armat se calculează astfel:
Vrez= Vcomp+ VRI (1)
Vcomp= 3 x Vcons max zi (m 3)

a= 0,5 (tabel 1 - n< 5000 locuitori) Qs zi max= 192,10 (m 3/zi); VComp=0,5 -192,10 =
96,05 m3

72

Vrez= 96,05 + 289,95= 386 m 3 (1)
=> Volumul rezervorului va fi de 400 mc.
Alimentarea cu apă rece a imobilului se va face prin branşament la reţeaua
stradală. La intrarea în demisol, se va prevedea robinet de trecere.
La baza coloanelor de apă rece s-a prevăzut câte un robinet de trecere.
Conducta de distribuţie din demisol şi coloanele de apă rece se vor executa
cu ţevi zincate.
Coloanele de apă rece au fost dispuse în spaţiul comun - hol.
Lângă fiecare apartament se va monta contorul de apă Dn 20 mm robinete de
trecere într-un dulap de mascare cu uşiţă.
De la contor, în apartament, conductele de apă rece sunt distribuite cu
distribuitoare (pentru apa rece şi apa caldă sanitară) prin ţevi multistrat tip PEXAL
cu protecţie ignifugă prin şapă, fără îmbinări în zona îngropată.
Pentru prevenirea şi stingerea incendiilor s-au prevăzut coloane 3" şi câte
doi hidranţi interiori 2" pe nivel.
La demisol, pe conducta de intrare se prevede robinet trecere şi clapetă de
reţinere şi racord la limita clădirii cu două racorduri fixe tip ,,B" în nişă cu geam. Pe
acest racord s-a prevăzut un robinet de trecere şi clapeta de reţinere.
Au fost prevă zute două coloane uscate pentru incendiu interior  3".
La limita clădirii s-a prevăzut racord fix tip ,, B" iar în demisol ventil de reţinere
şi robinet de golire.
La nivele, pe racordul la coloană uscată se va monta racord fix tip „C" şi
inscripţie „RACORD INCENDIU". La exterior lângă racordul tip ,,B" se va monta
indicatorul ,,COLOANA USCATĂ".
Echiparea şi dotarea PSI s-a făcut conform „Normativ pentru proiectarea,
executarea şi exploatarea instalaţiilor de stingere a incendiilor" NP086-05.
b. Alimentarea cu apă caldă
Alimentarea cu apă caldă necesară pentru consum menajer se va face de la
centrala termică proprie fiecărui apartament, amplasată in cadrul bucătăriei şi care
va fi pre vazută din punct de vedere economic in proiectul de instalaţii termice.
Pentru zona comercială formată din spaţii modulare destinate magazinelor de
parter şi mezanin alimentarea cu apă caldă se va face de la o sursă termică

73

două cazane de perete cu tiraj forţat şi cameră etanşă, model VIESSMANN, tip
VITODENS 200-W, având puterea termică de 105 kw fiecare.
Posibile descărcări accidentale de substanţe poluante in corpurile de
apă
In conditiile respectării proiectelor de construcţii şi instalaţii nu vor fi poluări
accidentale ale apelor, iar poluările accidentale cauzate de pierderi de ulei sau
combustibili survenite pe suprafetelor betonate din parcările subterane, vor fi
neutralizate cu ajutorul unor firme specializate.
4.1.2.3. Motivarea metodei propuse de alimentare cu apă

Metoda aleasă este cea mai favorabilă din punct de vedere al protecţiei
mediului deoarece nu implică lucrări suplimentare pentru realizarea unei alte surse
de apă.
4.1.2.4. Măsuri de imbunătăţire a alimentarii cu apă
Consumul de apă se va contoriza şi se vor impune măsuri pentru evitarea
risipei de apă.
Trebuie asigurată zona de protecţie sanitară de 3 m de o parte şi de alta a
conductelor de distribuţie apă din incinta obiectivului. Eventual, in aceste zone
terenul se va acoperi cu material demontabil (dale, pavele).
4.1.2.5. Indicatii privind calitatea apei folosite: indicatori fizici, chimici şi

biologici
Apa utilizată respectă parametrii fizico-chimici şi biologici.
4.1.2.6. Motivarea folosirii apei potabile subterane in scopuri de productie,
daca este cazul
Nu este cazul.
4.1.2.7. Alti utilizatori de apă curenti sau prognozati in zona de impact a
activitatii propuse
Pe amplasamentul studiat nu se preconizează apariţia unor noi utilizatori de
apă.

74

In vecinatate amplasamentului studiat există şi vor mai apărea şi alţi
utilizatori de apă.
4.1.3. Managementul apelor uzate

Obiectivul propus necesită asigurarea evacuării la canalizare a apelor menajere de
la consumul obiectivului cât şi a apelor meteorice, de pe acoperişul clădirii.
Apele uzate din cadrul obiectivului provin de la grupurile sanitare, lavoare, CT
din clădire. Evacuarea apelor uzate menajere produse in cadrul obiectivului, se va
realiza printr-o reţea de polipropilenă ignifuga, PP 110 mm la canalizarea existentă
în zonă.
Scurgerea apelor meteorice se va face în sistem de colectare a apelor
pluviale.
D EBITUL D E A PE U ZA TE MEN A JER E

Conform STAS SR 1846-1:2006 debitele de ape uzate menajere
caracteristice care se evacuează în reţeaua de canalizare se calculează cu relaţia:
Qu = Qs [mc/zi, mc/h]
Quzimed.= 142,30 [mc/zi] = 1,77 l/s
Quzimax.= 192,10 [mc/zi] = 2,4 l/s
Quzimin - 57,63 [mc/zi] = 0,72 l/s
Quomax= 24,21 [mc/h] = 5,65 l/s
Sistemul de colectare a apelor uzate

Scurgerea apelor uzate menajere se va realiza cu tuburi din polipropilenă
etanşate cu garnituri din elastomeri.
Coloanele menajere vor fi mascate în ghene. Ele vor fi ventilate (ventilaţie
primară) în exteriorul clădirii, fiind prelungite peste cota terasei cu 50 cm.
Pe coloanele de scurgere menajeră s-au prevăzut piese de curăţire din 2 în 2
nivele, la parter şi la ultimul nivel. în demisol, pe distribuţia de canalizare se prevăd
piese de curăţire după ramificaţii. Trecerea colectoarelor de canalizare prin elevaţia
blocului către căminele de vizitare se va face prin piese de trecere etanşe tip ,,B"
Coloanele menajere, care nu pot fi scoase pe terasă vor fi ventilate secundar
în coloanele alăturate.

75

Dimensionarea conductelor de apă s-a făcut conform STAS 1478.
Dimensionarea conductelor de ventilaţie s-a făcut conform STAS 1795.
Stabilirea debitelor de apă de incendiu s-a făcut în conformitate cu STAS
1478 şi NP 086-05.
Dimensionarea conductelor de canalizare menajeră şi pluvială, s-a făcut
conform STAS 1795.
La adoptarea soluţiilor tehnice au fost respectate cerinţele exigenţelor
legislaţiei în vigoare.
Evacuarea apei meteorice

Evacuarea apelor pluviale de pe terase se va face cu sifoane de terasă şi prin
tuburi de polipropilenă şi vor fi colectate în demisol de unde vor fi evacuate la
exterior.
Pentru siguranţa în exploatare, la etajul 6, coloanele menajere şi pluviale vor
avea deviaţii realizate cu coturi la 45°.
Pe coloanele pluviale exterioare s-au prevazut de asemenea piese de
curăţire pentru intervenţie in caz de infundare.
In funcţie de soluţia de record avizată de către Regia de Apă şi Canal se va
stabili soluţia finală aferentă intregului ansamblu
Locul de descărcare a apelor neepurate/epurate: in canalizarea
orăşenească, in staţia de epurare sau direct in receptori naturali, etc.
Apele ajung in canalizarea orăşenească.
Conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate in reteaua de canalizare

a altor obiective economice
NU ESTE CAZUL.
Indicatori ai apelor uzate, concentratii de poluanti

Apele uzate evacuate de la acest obiectiv vor avea calitatea solicitată de
NTPA 002 din H.G. 188/2002 modificată şi completată de H.G. 352/2005, pentru
evacuarea in reţele de canalizare a oraşului.

76

Instalaţii de preepurare şi / sau epurare, dacă există: capacitatea staţiei
şi metoda de epurare folosită
Nu este cazul.
Gospodarirea nămolului rezultat
NU ESTE CAZUL.
4.1.4. Prognoza impactului

În timpul execuţiei lucrărilor de construcţii
În timpul execuţiei normale a lucrărilor de amenajare nu se poate produce nici
un fel de impact major asupra factorului de mediu "apă". Dar daca materialele de
construcţii vor fi depozitate în vrac, pot fi spălate de apele pluviale, putând polua
solul, subsolul, apele subterane. De aceea se recomandă ca materialele in vrac să
fie depozitate în spatii închise sau acoperite.
Prin împrejmuirea şantierului cu panouri de protecţie se evita poluarea apelor
de suprafaţă sau a solurilor din vecinatatea amplasamentului.
Spălările de utilaje şi mijloace de transport ale şantierului, dacă se fac în
organizarea de şantier şi nu la staţii special amenajate pentru astfel de operaţiuni,
pot produce ape impurificate cu substanţe de tip petrolier, gen carburanţi şi uleiuri.
Apele uzate menajere provenite de la organizarea de şantier şi de la punctele
de lucru sunt considerate drept surse potenţiale de poluare, care pot fi mult
diminuate sau eliminate printr-o buna organizare a lucrărilor.
Este important de menţionat faptul ca lucrările de execuţie au un caracter
temporar, astfel încât eventualele influenţe asupra apelor sunt limitate în timp.
În timpul funcţionării obiectivului
Alimentarea cu apă a obiectivului se va face prin conducte racordate la
reţeaua orăşenească iar evacuarea apelor uzate prin racordarea la reţeaua de
canalizare din zonă a oraşului.
Ţinând cont de faptul ca apele menajere vor fi evacuate în sistemul de
canalizare, apele pluviale vor fi colectate în bazine de retenţie înainte de fi deversate
în sistemul de canalizare, se consideră că activitatea de exploatarea a obiectivului
nu are impact asupra factorului de mediu apă.

77

În condiţiile respectării proiectelor de construcţii şi instalaţii nu vor fi poluări
ale apelor, iar eventualele poluări accidentale cauzate de pierderi de ulei sau
combustibili ce pot surveni pe suprafeţele betonate din parcările subterane vor fi
4.1.4.1. Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor hidrologice şi
hidrogeologice ale amplasamentului proiectului
Nu este cazul.
4.1.4.2. Impactul secundar asupra componentelor de mediu, cauzat de
schimbări previzibile ale condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice ale
amplasamentului
Nu este cazul.
4.1.4.3. Calitatea apei receptorului după descarcarea apelor uzate, comparativ
cu conditiile prevăzute de legislaţia de mediu in vigoare.
Ţinând cont de faptul ca apele uzate sunt descărcate in canalizare, de unde
vor ajunge la staţia de epurare, putem spune ca acestea corespund condiţiilor
prevăzute de legislaţia de mediu in vigoare.
4.1.4.4. Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apă şi asupra
zonelor de coastă, provocat de apele uzate generate şi evacuate
Nu este cazul.
4.1.4.5. Folosinţe de ape (zone de recreere, prize de apă, zone protejate, alţi
utilizatori) in zona de impact potential provocat de evacuarea apelor uzate
Nu este cazul.
4.1.4.6. Posibile descărcări accidentale de substanţe poluante in corpurile de
apă (descrierea pagubelor potenţiale)
De la reţeaua de canalizare interioara, apele uzate sunt transmise in reţelele
orăşeneşti şi de aici la staţiile de epurare. Nicio instalaţie sanitară nu afectează in
vreun fel mediul inconjurator şi nu există nicio deversare de ape uzate menajere in
terenul incintei sau in corpurile de apă aflate in apropiere.
4.1.4.7. Impactul transfrontiera

Nu este cazul, zona analizată este situată la distanţă mare faţă de frontieră.

78

4.1.5. Măsuri de diminuare a impactului
- Materialele de construcţie in vrac se vor depozita in spaţii inchise sau
vor fi acoperite pană vor fi utilizate;
- Şantierul va fi imprejmuit cu panouri de protecţie pentru a impiedica
antrenarea materialelor de construcţie depozitate de catre apele pluviale sau de
catre vânt;
- Spălarea utilajelor de construcţie şi a mijloacelor de transport se va face
numai in cadrul organizării de şantier sau in spaţiile special amenajate;
- Apele uzate vor fi colectate şi preluate de reţeaua de canalizare a oraşului.
Nu se admite trecerea conductelor de apă potabilă prin căminele de vizitare
ale canalizării, prin canalele de evacuare a apelor uzate, prin haznale şi puturi
ab sorbante.
Sunt interzise legăturile ocazionale sau permanente intre conductele de apă
potab ilă şi alte conducte.
Apele uzate menajere vor fi colectate şi apoi vor ajunge impreună cu cele
pluviale in reţeaua de canalizare a municipiului Bacău.
Pentru diminuarea impactului obiectivului asupra factorului de mediu apă, se
recomandă:
- asigurarea funcţionării corecte a tuturor instalaţiilor;
- supravegherea sistemului de colectare şi evacuare a apelor uzate
menajere şi pluviale;
- alimentarea cu apă potabilă a obiectivului se face prin racord la reţeaua
de apă potabilă existentă in zonă ;
- consumul de apă se va contoriza şi se vor impune măsuri pentru evitarea
risipei de apă;
- asigurarea zonei de protecţie sanitară de 3 m de o parte şi de alta a
conductelor de distribuţie a apei din incinta obiectivului. Eventual, in aceste zone
terenul se va acoperi cu material demontabil (dale, pavele);
- pentru asigurarea protecţiei impotriva zgomotului in staţia de hidrofor se

79

prevăd postamente pentru pompe cu un strat de plută pentru preluarea
vibraţiilor şi a zgomotelor.
4.1.5.1. Măsuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative
ale corpurilor de apă
Nu este cazul.
4.1.5.2. Alte măsuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apă şi a
zonelor de mal ale acestora
In timpul constructiei materialele de construcţii in vrac, care pot fi spălate de
apele pluviale şi pot polua solul, subsolul şi apele subterane trebuie depozitate in
spatii inchise sau acoperite.
4.1.5.3. Zone de protecţie sanitară şi perimetre de protecţie hidrologică in
jurul surselor de apă, lucrărilor de captare, al construcţiilor şi instalaţiilor de
alimentare cu apă potabilă, zăcămintelor de ape minerale utilizate pentru cură
internă, al lacurilor şi nămolurilor terapeutice, conform Hotărârii de Guvern
nr.101 / 1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi
mărimea zonelor de protecţie sanitară
Nu este cazul.
4.1.5.4. Măsuri de prevenirea poluărilor accidentale ale apelor
Măsuri de prevenire a poluărilor accidentale ale apelor
În timpul construcţiei obiectivului
În ceea ce priveşte punctele de lucru, acestea trebuie dotate cu wc-uri
ecologice sau racordate la reţeaua de canalizare menajeră din zonă. Nu se pot
accepta fose vidanjabile, întrucât la terminarea lucrărilor vor fi foarte greu de
dezafectat, iar normele în vigoare interzic construcţia foselor septice.
Depozitele intermediare de materiale de construcţii în vrac trebuie amenajate
( acoperite ) pentru a evita antrenarea lor de către precipitaţii sau vânt.
Spălările de utilaje şi mijloace de transport ale şantierului sunt interzise în
organizarea de şantier, ele trebuie efectuate la staţii special amenajate pentru astfel
de operaţiuni.
În timpul funcţionarii obiectivului
În vederea diminuării impactului apelor uzate provenite din parcările
subterane, al apelor pluviale impure, şi al apelor menajere se vor lua măsurile

80

constructive prevăzute prin proiect, respectiv trecerea celor pluviale prin bazinele de
retenţie şi efectuând o preepurare prealabilă înaintea deversări acestora în reţeaua
de canalizare orăşenească.
De asemenea se vor respecta cu stricteţe modalităţile de izolare a bazinelor
de retenţie ape pluviale precum şi etanşeitatea întregii reţele de canalizare din
obiectiv.
4.1.6. Hărţi şi desene la capitolul “ APĂ”
4.1.6.1. Plan de situatie, cu indicarea surselor de alimentare cu apă, reţele de

alimentare, staţii de tratare a apelor uzate, locul de evacuare a apelor uzate,
centuri şi zone de protecţie a corpurilor de ape de suprafaţă, zone de protecţie
sanitară şi perimetre de protecţie hidrologică
Nu este cazul.
4.1.6.2. Pentru obiectivele/proiectele din agricultură – amplasamente ale
utilizării de nămoluri şi ingrăşăminte naturale, amplasamente propuse pentru
prelevarea de probe şi efectuarea de măsuratori asupra apelor de suprafaţă
Nu este cazul.
4.1.6.3. Plan de situatie, cu indicarea cladirilor existente sau planificate sa fie
demolate, retele de utilitati, depozitarea substantelor periculoase şi a
deşeurilor, zone recuperate şi reutilizate
Nu este cazul.

81
4.2. AERUL
4.2.1. Date generale
Judeţul Bacău se încadrează într-o unitate climatică de nuanţă continentală,
cu ierni reci şi veri călduroase şi cu o predominare a circulaţiei atmosferice dinspre
nord şi nord - vest. Relieful, prin înălţime, fragmentare şi expunere introduce însă
numeroase nuanţe locale.
Vânturile predominante sunt cele dinspre nord - vest şi nord , dar nu lipsesc
nici cele dinspre est şi sud-est. Culoarul Siretului favorizează o dirijare mai mult nord
– sud a curenţilor atmosferici. In timpul iernii, viteza vântului poate depăşi 70 km /
h, vite za medie având valori de până la 6 m / s
Pentru caracterizarea climatică a judeţului Bacău se iau în considerare
principalele elemente: temperatura aerului şi precipitaţiile măsurate la cele două
staţii meteorologice din judeţ: Bacău şi Târgu Ocna.
Temperatura medie multianuală este in jurul valorii de 9,2 grade Celsius, luna
cea mai călduroasă fiind iulie (21,2 º C), iar luna cea mai rece ianuarie, cu
temperatura medie de – 4,1 º C, rezultând o amplitudine termică anuală de 25,2 º C.
Numărul zilelor de vară este relativ redus cca 86 de zile cu temperaturi mai mari de
25 º C, iar numărul mediu al zilelor cu ingheţ este de 126 pe an.
Din punct de vedere termic, prin măsurătorile efectuate, anul 2008 a avut o
valoare medie de 10.6º C ( Bacău ) şi 10.6º C (Târgu Ocna ), fiind considerat din
acest punct de vedere an normal.
Temperatura ambientală şi precipitaţiile atmosferice în anul 2008 sunt
prezentate în tabelul urmator:
Temperatura ambientală
Precipitaţii
Ma xima
Judeţ Bacău Media Minima anuală/Data atmosferice
anuală/Data
anuală înregistrării (l/an)
înregistrării
Staţia
meteorologic
10,6°C 37,0°C/16.08.2008 -23,2°C /05.01.2008 600,9
ă
Bacău
Staţia
meteorologic -21,8°C/05.01.2008 626,1
10,6°C 35,1°C/15.08.2008
ă
Târgu Ocna SC House Construct Inv est Env ironment SRL
82

Comparativ cu anul 2007, în anul 2008 se constată o scădere a temperaturii
medii anuale măsurată la cele două staţii meteorologice din judeţul Bacău.
Temperatura medie anuală
14
13,4
12 10,6 11,3 10,6
grade Celsius
10
8
6
4
2
0
Bacău Tg.. Ocna
2007 2008
Temperaturile medii anuale măsurate la cele două staţii meteorologice din judeţul Bacău.
Ma xima absolută de temperatură a anului 2008 măsurată la staţia

meteorologică Bacău şi înregistrată pe data de 16 august a fost mai mică decăt
maxima absolută a ultimilor 100 ani ( care s-a înregistrat în anul 2007 şi avea
valoarea de 40,3°C ). De asemenea, maxima absolută de temperatură a anului 2008
măsurată la staţia meteorologică Tg. Ocna şi înregistrată pe data de 16 august este
mai mică decât maxima absolută a ultimilor 100 ani ( care s -a înregistrat în anul
2007 şi avea valoarea de 39,7°C ).
Minima absolută a anului 2008 măsurată la staţia meteorologică Bacău şi

înregistrată pe 5 ianuarie a fost mult mai ridicată decât minima absolută a ultimilor
100 ani ( care s-a înregistrat în anul 1954 şi avea valoarea de – 32,5 °C ). De
asemenea minima absolută a anului 2008 măsurată la staţia meteorologică de la Tg.
Ocna a fost mai ridicată decât minima absolută a ultimilor 100 ani ( care s-a
înregistrat în anul 1985 şi avea valoarea de – 26,7°C ).
Nivelul precipitaţiilor
Valoare medie multianuală a precipitaţiilor din zona confluenţei râurilor Bistriţa
si Siret este de cca 542 mm/ an, existând diferenţe intre sezonul cald ( 82,8 mm –
luna iunie) şi cel rece (24 mm- luna februarie). Fenomenele orajoase şi aversele
sunt frecvente in lunile iulie-august.

83

Valorile medii multianuale ale precipitaţiilor fiecărei luni evidenţiază un maxim
pluviometric in intervalul mai-august şi minime in lunile decembrie – martie.
In anul 2008, la Bacău precipitaţiile au depăşit media multianuală în lunile
aprilie, iunie, iulie, octombrie şi decembrie cu 20 - 50 l/mp, iar lunile februarie,
august, septembrie şi noiembrie au fost cu 15 - 40 l/mp sub media multianuală.
Cantitatea anuală de precipitaţii a depăşit media multianuală cu aproximativ 50 l
/mp, deci anul a fost mai ploios decât un an normal.
În ultima decadă a lunii iulie 2008 (24 - 27) s-au înregistrat cantităţi mari de
precipitaţii mai ales în nordul ţării ( Rădăuţi -186,2 l/mp şi Suceava -190,3 l/mp ),
care au dus la creşterea debitului râului Siret şi ca urmare a acestui fapt în judeţul
Bacău a fost afectată localitatea Săuceşti, unde s-au semnalat pagube materiale
însemnate în urma revărsării Siretului.
4.2.2. Surse de poluanti generati

In perioada lucrărilor de construcţii
Sursele de impurificare a atmosferei vor fi reprezentate de:
 excavarea pământului;
 manevrarea materialelor de construcţie (nisip, pietriş, ciment, var);
 traficul auto.
Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de
suprafaţă.
Principalele utilaje care se folosesc in mod normal pe şantier sunt:
excavatoare, vole, buldozere, autogredere, finisoare, autobasculante.
Aceste utilaje pot funcţiona in câteva loturi de şantier, grupate cate 2-3 la o
pozţie de lucru (dar lucrând alternativ), deci dispersate in diferite zone. Există deci
un decalaj in spaţiu.
Există şi un decalaj in timp, lucrările fiind executate după un grafic care ţine
cont de mulţi factori (de exemplu posibilitatea de a face săpături in anumite zone
doar in perioadele aprobate de municipalitate, existenţa materialelor şi a forţei de
muncă, intreruperea circulaţiei in anumite zile din săptămână şi la anumite ore, etc.).
Utilajele de santier produc şi zgomot. Nu produc insă şi vibraţii semnificative.

84

Nivelul de zgomot este variabil, in jurul valorii de pana la 90db.(A), valorile
niveluri echivalente de zgomot pentru perioada de referinţă de 24 ore, de cca. 50
dB(A).
STAS-ul nr. 10009- 88 (Acustica urbana) - tabelul nr. 3- admite un nivel de
zgomot intre 60 db(A) - pt. străzi de categoria IV- şi de 75- 85 db(A) - pentru străzi
de categoria I.
Atat pentru muncitori, cat şi pentru trecătorii care se află la mică distanţă,
In perioada funcţionării obiectivului
Sursele de impurificare a atmosferei aferente obiectivului de investiţii studiat
vor fi:
 Centralele termice de apartament
 Parcările subterane
 Traficul din zonă
 Instalaţia de climatizare
Centralele termice
Clădirea este echipată cu centrale termice pe gaze naturale pentru fiecare
apartament.
S-a prevazut câte o centrală termică murală individuală pentru fiecare
apartament, amplasată in bucatarie.
Principalele elemente componente ale unei microcentrale sunt:
a) la apartamente :
- cazan mural echipat cu pompa de circulaţie, elemente de siguranţă (vas de
expansiune inchis şi supape de siguranţă);
- coş de fum de tip ventuză.
Garsonierele şi apartamentele cu doua camere (apartamentele care au dpdv.
consumatori acm. o bucatarie şi o baie) au fost prevazute cu centrale termice
murale cu schimbător de căldură incorporat.
b) la birouri şi spaţii comerciale:

85

- cazan mural echipat cu pompa de circulaţie, elemente de siguranţă (vas de
expansiune inchis şi supape de siguranţă) şi schimbator cu plăci pentru prepararea
apei calde menajere;
- cos de fum de tip ventuză;
Cazanele functionează cu gaze naturale şi prepară agentul termic, apa caldă
de incălzire cu temperatura 70/600 C ;
Evacuarea gazelor de ardere se face direct catre exterior prin cos de fum de
tip ventuză.
Parcările subterane
In incinta amplasamentului analizat vor fi amenajate parcari la demisolul
clădirii cu 158 spaţii de parcare in sistem Klaus.
Se face menţiunea ca toate autovehiculele vor fi prevă zute cu motoare tip
minim EURO 3.
Emisii de poluanţi specifici gazelor de esapament: oxizi de azot, o xizi de
carbon, oxizi de sulf, compuşi organici volatili, particule cu conţinut de metale.
La parcajul pentru autoturisme este obligatorie asigurarea evacuării fumului in
caz de incendiu prin sistemele:
- tiraj natural-organizat;
- tiraj mecanic;
- alte sisteme de evacuare a fumului din parcajele subterane pot fi utilizate

numai daca sunt incluse in reglementări tehnice de specialitate sau sunt
agrementate tehnic;
- suplimentar, pentru dirijarea fumului spre gurile de evacuare pot fi utilizate

sisteme de tip jet/impuls fan.
In funcţie de amplasarea si conformarea fiecărui parcaj subteran, se pot
utiliza si combinatiii ale sistemelor menţionate de evacuarea a fumului in caz de
incendiu, cu respectarea prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile.
Evacuarea fumului prin tiraj natural-organizat este admisă pentru parcările
subterane cu maximum două niveluri, dacă pentru fiecare nivel de parcare
deschiderile de admisie a aerului şi cele de evacuare a fumului asigură suprafaţa

86

minima de 12 dm 2 pentru fiecare autoturism. Distanţa dintre gurile de admisie a
aerului si cele de evacuare a fumului poate fi de maximum 75,00 m.
dispun alternat, in asa fel incat sa asigure acoperirea satisfăcătoare a spaţiului ce se
desfumeaza si debitele necesare stabilite in normativ.
Gurile de admisie a aerului se montează la partea inferioară a spaţiului care
se desfumează (cu partea lor superioară Ia maximum 1,00 m de pardoseală),
racordandu-se direct sau prin tubulaturi la deschideri in exterior sau ventilatoare.
Uşile directe spre exterior sunt considerate admisii de aer.
Gurile de evacuare a fumului se montează la partea superioară a spaţiului
care se desfumează (in treimea superioară a pereţilor sau in planşeu), racordandu-
se direct sau prin tubulaturi Ia ventilatoarele rezistente la foc. In rampele interioare
de circulaţie auto ale parcajelor se interzice montarea gurilor de evacuare a fumului.
Traficul auto
O sursă secundară de impurificare a atmosferei, o constituie gazele de
eşapament de la autovehicule care circulă pe accesele carosabile din apropierea
amplasamentului.
Poluarea aerului cauzată de traficul auto este un amestec de câteva sute de
compuşi diferiti. Au fost evidenţiati in urma unor studii recente peste 150 de compuşi
şi grupe de compuşi.
Masurarea tuturor acestor poluanti este imposibilă şi de aceea, evidenţierea
se concentrează numai pe acei poluanţi care au cel mai larg impact asupra sănătăţii
umane sau care sunt consideraţi buni indicatori.
Acesti poluanţi, care sunt urmăriţi in mod curent atunci cand se doreşte
evaluarea impactului generat de traficul auto asupra calităţii aerului, sunt grupaţi in
mai multe categorii:
 gazele anorganice: oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul
 pulberi: pulberi totale in suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai
mic de 10 µm sau decat 2,5 µm, fumul negru
 componente ale pulberilor: carbon elementar, hidrocarburi policiclice
aromatice, plumb.

87

 compuşi organici volatili : benzen, butadienă.
Impactul cel mai mare apare in zonele construite şi cu artere de trafic
supraaglomerate, unde dispersia poluanţilor este dificil de realizat.
Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute in zonele cu artere
de trafic străjuite de clădiri inalte sub formă compactă, care impiedică dispersia.
Gazele de esapament ale acestor autovehicule nu constituie un pericol major
de impurificare a atmosferei din zonă, pentru ca acestea nu funcţionează continuu,
fiind direcţionate către parcări unde staţionează.
Instalaţia de climatizare:
Pentru a asigura parametrii interiori corespunzători unui microclimat intern de
confort pe tot timpul verii, sunt prevăzute următoarele sisteme:
1. climatizarea locală a spaţiilor, folosind climatizoare de tubulatură, cu funcţionare

cu agent termic apă caldă pentru încălzirea aerului, cu agent de răcire apa rece
pentru răcirea aerului.
2. ventilaţia se realizează cu ajutorul unor centrale de tratare aer cu recuperatoare

de căldură, care asigură evacuarea aerului viciat şi aportul de aer proaspăt,
precum şi menţinerea unei temperaturi minime interioare in spaţiile comune.
Climatizoarele de tubulatură sunt dimensionate să asigure climatizarea locală
pentru fiecare din spatiile comerciale, asigurând încălzirea sau răcirea aerului.
Emisiile care pot sa apară din instalaţiile de răcire sunt constituite din
eventuale pierderi de freon. Având in vedere ca toate instalaţiile sunt noi, nu se
estimează pierderi de lichid de răcire in primii doi ani de la inceperea activităţii.
Orice eventuale scăpări prin neetanşietăţi, după aceasta dată, vor putea fi
cuantificate din completarile ce se vor face in instalaţie.
4.2.3. Prognoza poluării aerului

Sursele de impurificare a atmosferei sunt reprezentate de utilajele de şantier,
manevrarea materialelor de construcţie (nisip, pietriş, ciment, var) şi de traficul auto;
Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de
suprafaţă.

88

Factorul de mediu "aer" va fi influenţat în timpul execuţiei lucrărilor cu utilajele
de şantier care funcţionează cu motorină. Aceste utilajele de şantier vor emite în
timpul funcţionarii SOx, CO, NOx, particule şi hidrocarburi.
Conform Ordinului nr. 462/1993, factorii de emisie pentru motoarele Diesel
sunt, în kg/1000 L, următoarele: SOx - 3,24; CO - 27,00; NOx - 44,40; particule -
1,56; hidrocarburi - 4,44.
În conditiile unei desfăşurări de forţe ale unităţii constructoare se apreciază
un consum de motorina specific de 30 l/h.
Au re zultat emisii pe care le-am comparat cu limitele maxim admise prin
susmenţionatul Ordin:
- SOx 97,20 g/h fata de 5.000 g/h
- CO 810,00 g/h limita nespecificată
- NOx 1.322,20 g/h fata de 5.000 g/h
- particule 46,80 g/h fata de 500 g/h
- hidrocarburi 133,20 g/h fata de 3.000 g/h
Rezultă ca aceste concentraţii sunt foarte mici în comparaţie cu concentraţiile
maxim admise.
Principalele utilaje care se folosesc în mod normal pe şantier sunt:
excavatoare, vole, buldozere, autogredere, finisoare, autobasculante. Acestea pot fi
utilizate decalat in spaţiu şi timp.
Utilajele de şantier produc zgomot, insă nu produc şi vibraţii semnificative.
Nivelul de zgomot este variabil, în jurul valorii de pana la 90db.(A), valorile
niveluri echivalente de zgomot pentru perioada de referinţa de 24 ore, de cca. 50
dB(A).
Atât pentru muncitori, cat şi pentru trecătorii care se afla la mica distanta,
În timpul funcţionarii obiectivului

Impactul asupra aerului este datorat emisiilor de la centralele termice,
parcările subterane şi de la autovehiculele care tranzitează străzile apropiate.

89

Prin construcţia Ansamblului Rezidenţial se apreciază o intensificare a
traficului în zona studiată ceea ce ar mări concentraţia în atmosfera a emisiilor
provenite de la autovehicule, fără a depăşi însă limitele impuse.
Emisiile de poluanţi specifici gazelor de eşapament sunt: oxizi de azot, oxi zi
de carbon, oxizi de sulf, compuşi organici volatili, particule cu conţinut de metale.
Gazele de eşapament ale acestor autovehicule nu constituie un pericol major
de impurificare a atmosferei din zona, pentru ca acestea nu funcţionează continuu.
Este important de precizat ca în special în zona amplasamentului studiat,
conditiile meteorologice de dispersie a poluanţilor în aer sunt foarte bune, astfel nu
vor apare concentraţii mari de poluanţi în aer care sa afecteze semnificativ calitatea
acestuia.
Pentru evacuarea emisiilor gazelor de eşapament de la autovehiculele din
parcarea subterană s-au prevăzut trape la partea superioară a demisolului.
Impactul datorat emisiilor generate de centralele termice este redus deoarece
acestea vor fi echipate cu arzătoare cu NOx redus.
În timpul funcţionării, modificările asupra factorului de mediu aer nu sunt
semnificative.

Se vor lua măsuri de reducere a nivelului de praf pe durata construcţiilor.
În timpul perioadei de execuţie a lucrărilor, pentru evitarea dispersiei
particulelor de praf, ciment, var etc. în atmosferă, materialele de construcţie
trebuiesc depozitate în locuri special amenajate şi ferite de acţiunea vântului.
Materialele de construcţii pulverulente se vor manipula în aşa manieră încât
sa reducă la minim nivelul de particule ce pot fi antrenate de curenţii atmosferici.
Din punct de vedere al protecţiei calităţii aerului în zona de influenţă a
obiectivului, proiectul prevede o serie de măsuri precum: instalaţii de captare şi
evacuare dirijată a poluanţilor generaţi de activităţile de preparare a hranei şi de
sursele staţionare de ardere. Aceasta categorie de măsuri, care semnifică
eliminarea surselor nedirijate, prezintă, pe lângă avantajul îmbunătăţirii parametrilor
de dispersie, următoarele avantaje: protejarea calităţii aerului la locurile de muncă,
crearea posibilităţilor de efectuare a măsurătorilor la emisie în perioada de

90

funcţionare şi crearea posibilităţilor cost-eficiente de punere sub control a emisiilor în
cazul constatării unor neconformări cu legislaţia în vigoare la momentul respectiv.
Referindu-ne la nivelul zgomotului, acesta se poate diminua prin luarea unor

măsuri, în principal următoarele:
- Pentru reducerea acestei poluări sonore utilajele vor trebui sa fie dotate cu
amortizoare de zgomot, captatoare de zgomot, difuzoare şi amortizoare
pentru ventilatoare;
- O alta posibilitate de diminuare a zgomotului este obligarea constructorilor de
a lucra, un număr cât mai mic posibil de ore/zi, într-un program cu interdicţii în
orele de odihnă ale locatarilor din zonele învecinate şantierelor (de ex. un
program de lucru între orele 8-12 şi 16-20).
- se vor lua măsuri de izolare cu panouri absorbante fonic, daca după
începerea lucrărilor şi efectuarea măsurătorilor de zgomot se depăseste
nivelul maxim admis prin lege;
- pentru diminuarea zgomotului produs în timpul funcţionarii obiectivului, toate
clădirile ce se vor construi vor fi antifonate.
Conform tabelului nr. 5 din STAS nr. 10009-88, care se refera la acţiuni
izolate, se admite o corecţie de 10% pentru o perioada de lucru de max. 1,5 ore,
ceea ce conduce la majorarea plafoanelor sus menţionate de la 60 la 66 dB(A) pt.
străzi de categoria IV pana la 82,5- 93,5 dB(A) pentru străzi de categoria I.
4.2.4.1. Solutii tehnice pentru controlul poluarii aerului (reducerea poluării,

epurarea gazelor emise, imnbunătăţirea parametrilor de emisie,etc.)
Soluţia tehnică aleasă pentru eliminarea noxelor din parcările de la demisol:
Pentru reducerea poluării a fost adoptată următoarea soluţie pentru
eliminarea noxelor din parcările de la demisol:
dispun alternat, in aşa fel incât să asigure acoperirea satisfăcătoare a spaţiului ce se
desfumează şi debitele necesare stabilite in normativ.
Gurile de admisie a aerului se montează la partea inferioară a spaţiului care
se desfumează (cu partea lor superioara Ia maximum 1,00 m de pardoseală),

91

racordandu-se direct sau prin tubulaturi la deschideri in exterior sau ventilatoare.
Uşile directe spre exterior sunt considerate admisii de aer.
Gurile de evacuare a fumului se montează la partea superioară a spaţiului
care se desfumează (in treimea superioară a pereţilor sau in planşeu), racordandu-
se direct sau prin tubulaturi Ia ventilatoarele rezistente la foc. In rampele interioare
de circulaţie auto ale parcajelor se interzice montarea gurilor de evacuare a fumului.
4.2.4.2. Instalaţii propuse pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor

evacuate) şi eficienţa lor
Nu este cazul.
4.2.4.3. Măsuri de diminuare a poluării in conditii de dispersie nefavorabile
Nu este cazul.
4.2.4.4. Zone de protecţie sanitară (ZPS); marimea ZPS in concordanţă cu
normativele; modificarea ZPS, luându-se in considerare impactul proiectului
asupra sănătăţii şi mediului
Nu este cazul.
4.2.4.5. descrierea ZPS – informaţii despre zone rezidentiale/ zone cu
receptori sensibili şi despre alte activităţi existente sau propuse in zona de
impact
Nu este cazul.
4.2.5. Hărţi şi desene la capitolul “ AER ”

92
4.3. SOLUL
4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante ( tipul, compoziţia granulometrică,
permeabilitatea, densitatea)
Fondul funciar este descris prin doi indicatori majori:
- dimensiunea categoriilor de teren;
- schimbările apărute in utilizarea terenurilor.
In judeţul Bacău, in perioada 2000 – 2008 a crescut suprafaţa ocupată de
terenuri arabile şi a scăzut cea ocupată de paşuni, fâneţe, vii şi livezi, conform
datelor din tabelul următor.
Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

Folosinţă % din % din % din % din % din
ha total ha total ha total ha total ha total
folosinţă folosinţă folosinţă folosinţă folosinţă
Arabil 4.630 2,5 33.328 17,8 73.482 39,3 63.477 34,0 11.928 6,4
Paj işti 630 0,5 6.429 5,1 34.163 27,1 67.317 53,4 17.523 13,9
Vii 10 0,2 319 6,2 1.205 23,4 2.636 51,2 978 19,0
Liv ezi 0 0 182 10,6 787 45,7 632 36,7 121 7
TO TAL 5270 1,6 40.258 12,6 109.637 34,3 134.062 41,9 30.550 9,6
Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în judeţul Bacău, în perioada 2000-
2008
Nr. Categoria de Suprafaţa (ha)
crt folosinţã 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
1. Arabil 184.730 184.715 183.392 184.113 184.742 186.856 186.845 186.845 186.845
2. Păşuni 87.999 88.323 87.101 88.360 88.122 86.548 86.500 86.500 86.505
3. Fâneţe şi pajişti 41.458 40.992 39.988 40.366 40.157 39.557 39.557 39.557 39.557
naturale
4. Vii 7.764 7.611 7.596 7.571 5.126 5.130 5.148 5.148 5.148
5. Livezi 3.391 3.476 3.414 2.661 1.675 1.686 1.727 1.727 1.722
TOTAL
AGRICOL 322.889 325.342 325.117 321.491 323.071 319.822 319.777 319.777 319.777
Aceste terenuri sunt incadrate in 5 clase de calitate. 34,4% din terenuri sunt
incadrate in clasa III şi 41,9 % in clasa IV.
Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Bacău

Nr. Specif U.M. Clase de bonitare ale solurilor
crt. . (ha) I II III IV V Total (ha)
1 Arabil ha 13.079 43.535 62.593 56.427 11.211 186.845
2 Paj işti ha 1.268 6.930 37.692 63.668 16.504 126.062
3 Vii ha 10 319 1.205 2.636 978 5.148
4 Liv ezi ha 0 182 787 632 121 1.722
5 Total ha 14.357 50.966 102.277 123.363 28.814 319.777

93

Conform studiului geotehnic realizat de SC GEOSTUD SRL structu ra
li to logi că a amplasamentulu i este consti tui tă din tr-un comple x coe zi v pră fos
la pa rtea supe rioa ră , cu d e zvol tare pân ă in ju rul adân cimii de - 1 ,50 m
C .T.N ., un comple x ne coe zi v (nisipu ri şi nisipu ri cu pie triş cu rare in te rcal aţii
de bol o van isuri), ia r i n ba za co loanei li tol ogice a pare al tre ilea comple x
masi v, plasti c vi rtos constitui t din argile mărno ase g re zo ase, cu de zvol ta re
pa na in talpa fo rajelo r
Ca ra cteri zând geo tehni c p ământu rile din amplasament, a ceste a sunt
pămân tu ri coe zi ve cu pl asti ci ta te mare , lo cal mijl ocie , de la umede la pra ctic
sa tura te , plas tic vartoase la ta ri la supra fa ţă , sensibile l a ume zire - pa che tul
p ră fos de la supra fa ţă şi pămân turi n ecoe zi ve , cu curba con tinu a,
g ranul o zi ta te de l a fo arte uni fo rmă la neuni fo rmă şi in desare medie .
Ni velu l ape i sub tera ne in te rcep ta t in foraj e la da ta e xe cu ţiei aces tora
(Octombrie - Noiemb rie 2008 ), este si tua t i n ju rul adân cimii de - 2 ,6 0 m.
C .T.N ., fii nd in flue nţat d e regimul de p re cipi ta ţii .
Fund area se va fa ce dire ct in s tra tul na tu ral de funda re cons ti tui t din
fo rmaţiu ni po ros - pe rmeabile (pie trişuri cu n isipuri şi rar b olo vanisuri ), cu
stru ctura na tu rală
Ad ân cimea d e fu ndare va fi de - 2 ,30 m . C.T.N . in clu zând şi
in castra rea obliga to rie de minim 0 ,20 m in stra tul re comanda t pen tru
fund are , cf. No rmati vu lui P 1 0 - 19 86 pri vin d pro iecta rea şi e xecu ţia lucrărilor
de fun da ţii di recte la constru cţii .
Ca sistem de fun dare se recomandă fu ndarea di rectă i n te ren n atural
p rin funda ţi i i zol ate cu bl oc şi cu zine t de be to n arma t sub s tâlpi , leg ate prin
g rin zi de funda re , sau sistem de funda re cu radi er ge nera l.
4.3.2. Condiţii chimice din sol (pH, cantitatea de material organic-

humus,etc.), activitate biologică, poluarea in zonă. Acestea se prezintă
diferenţiat după tipul actual de folosinţă al terenului: teren agricol, zonă
forestieră, zonă industrială, etc.
Principalii indicatori chimici care caracterizează solurile: pH, cantitatea de
material organic – humus, azot, fosfor şi potasiu.

94

Suprafeţele afectate de salinizare s-au dublat in judeţul Bacău in perioada
2003-2008, de la 1365 ha până la 3004 ha in 2008. La nivelul judeţului a crescut
suprafaţa afectata de acidifiere, de la 80138 ha in 2003 la 83,190 ha in 2008.
Majoritatea solurilor din judeţ au o reacţie slab alcalină. Solurile moderat
alcaline ocupă un procent foarte redus din suprafaţa judetului.
Din analiza datelor extrase din studiile efectuate pe solurile din judet se poate
aprecia ca majoritatea terenurilor se regăsesc in intervale mijlocii (85,5%) şi mari
(4%) de aprovizionare cu humus.
Aplicarea ingrăşămintelor este un factor important, care determină creşterea
productivităţii plantelor şi a fertilităţii solului, dar cu riscul de a creşte nivelul de
impurificare a mediului ambiant, provocand dereglarea echilibrului ecologic (mai cu
seama prin acumularea nitraţilor), in cazul in care sunt folosite fără a se lua in
considerare natura solurilor, necesităţile plantelor şi condiţiile meteorologice locale.
In categoria produselor pentru protecţia plantelor sunt incluse substanţele
chimice utilizate pentru combaterea buruienilor – erbicidele, pentru combaterea
insectelor dăunătoare – insecticidele, pentru combaterea diferitelor boli fungice –
fungicidele, bactericidele şi virucidele.
4.3.3. Vulnerabilitatea şi rezistenţa solurilor dominante
Solurile corespund la doua categorii de folosinte:
- Folosinte sensibile;
- Folosinte mai putin sensibile.
In cadrul categoriei de soluri cu folosinţe sensibile au fost monitorizate soluri
agricole şi zone de agrement aflate sub influenta unor potenţiale surse de poluare:
trafic rutier intens, depozite de deşeuri, activităţi industriale. Pe amplasamentul
analizat nu sunt soluri cu folosinţă sensibilă sau mai puţin sensibilă.
4.3.4. Tipuri de culturi pe sol, din zona respectivă

Nu este cazul, pe amplasamentul analizat nu se practică culturi.
4.3.5. Poluarea existentă; tipuri de poluanţi şi concentraţii
Nu este cazul.
4.3.6. Surse de poluare a solurilor: surse de poluare fixe sau mobile ale
activităţii economice propuse (chimice, entomologice, parazitologice,

95

microbiologice, radiatii), tipuri şi cantităţi / concentraţii estimate de
poluanţi
In timpul construcţiei obiectivului
Sursele de poluare pentru sol/subsol in faza de construcţie a obiectivului, pot
fi reprezentate de:
- depozitarea necorespunzătoare a materialelor de construcţie;
- unele deseuri menajere care pot fi aruncate in zona lucrărilor sau in
vecinătate, in locuri nepermise;
- scurgeri accidentale de produse petroliere, ca urmare a unor defecţiuni la
motoarele sau cutiile de viteze ale autovehiculelor, cu care sunt transportate
materialele şi materiile prime folosite;
- de asemenea, asa cum am aratat la factorul de mediu apa, există şi
posibilitatea de impurificare a solului cu ape uzate menajere in cazul când nu
se rezolva aşa cum este legal şi normal prin racordarea la canalizarea
menajeră orăşenească a organizarii de santier şi a punctelor de lucru. La
aceste puncte de lucru există şi posibilitatea montarii de wc-uri ecologice;
- tranzitarea sau staţionarea autovehiculelor in zone necorespunzatoare poate
provoca tasarea sau distrugerea solului.
In timpul funcţionarii obiectivului
Poluarea poate afecta procesele de regenerare ale solului, ceea ce poate
avea efecte asupra plantelor şi animalelor. Aceste efecte pot fi determinate de:
- acţiunea apelor rezultate din igienizarea incintelor;
- acţiunea poluanţilor atmosferici, prezenţi in aer, care pot fi antrenaţi de apele
pluviale sau care se pot depune prin sedimentare gravitaţională pe sol;
- scurgeri accidentale de produse petroliere, in urma unor defecţiuni ale
autovehiculelor care vor aproviziona obiectivul şi antrenarea acestora de
către apele pluviale;
- sursele potentiale de poluanţi pentru sol sunt apele uzate menajere, sau
unele deşeuri menajere care pot fi aruncate in locuri nepermise.

96
4.3.7. Prognoza impactului

4.3.7.1. Suprafaţa, grosimea şi volumul stratului de sol fertil care este
decopertat in timpul diferitelor etape ale implementării proiectului; locul
depozitării temporare a acestui strat, perioada de depozitare, impactul
prognozat al acestei decopertari asupra elementelor mediului
Conform studiului geotehnic realizat pentru amplasamentul studiat, grosimea
stratului fertil este de 0,20 m. Vor fi decopertaţi 1796,77 mp iar solul excavat va fi
depozitat temporar in locaţiile indicate de Primăria Bacău.
Exca vatii se vor face pana la cota – 3 m şi vor fi e xca vaţi aproximativ 359,354
mc de sol fertil şi 5040,646 mc sol nefertil. Depozitarea solului se va face separat pe
cele doua categorii: fertil şi nefertil.
4.3.7.2. Impactul prognozat cauzat de poluare, luându-se in considerare
tipurile dominante de sol; impactul fizic; acumulari şi migrari de poluanti de
sol
In timpul executiei lucrărilor de construcţii
Prin realizarea obiectivului analizat, intreaga suprafaţă de teren va fi
decopertată de vegetaţie. Acest fapt poate avea drept consecinţă, o degradare a
microbiontei din sol şi implicit a calităţii solului. Intre rădăcinile plantelor şi
microoganisme existente in sol, se realizează o relatie de simbioză, care are un rol
important in circuitul materiei in natură şi păstrarea echilibrului ecosistemelor.
In urma realizării fundaţiilor clădirilor va rezulta pământ de excavaţii, care
poate fi refolosit la amenajarea spaţiilor verzi, folosind solul vegetal separat de
celelalte componente; restul (ce nu poate fi utilizat) va fi depus in locurile indicate de
Primăria Municipiului Bacău.
Şanturile necesare amplasarii conductelor şi cablurilor pentru branşamentul
la reţelele tehnico-edilitare se realizează prin excavarea stratului vegetal şi a
materialului care depăşeste cotele proiectate. Pământul rezultat se poate folosi
pentru realizarea unor terasamente sau se evacuează din zonă.
De asemenea, o buna execuţie a conductelor şi colectoarelor de canalizare
menajeră va face imposibilă sau va reduce mult probabilitatea apariţiei unor avarii
cu deversări de ape uzate menajere care ar polua solul.

97

Amplasarea pe şantier a unor depozite temporare de carburanţi şi lubrefianţi
poate produce pierderi pe sol.
Se interzice efectuarea pe şantier a unor reparaţii de utilaje sau mijloace de
transport, care de obicei se soldează cu scăpări de carburanţi şi lubrefianti pe sol.
Obligarea constructorilor de a folosi numai acele mijloace de transport a
materialelor şi a deşeurilor ce se vor evacua de pe santier, care sa fie prevăzute cu
mijloace de protecţie impotriva impraştierii lor pe traseele de circulaţie din localităţile
străbătute.
In cazul adoptării soluţiei tehnice de excavare a depozitului existent, in
vederea executării unei fundaţii de adâncime pentru clădirile inalte ale
amplasamentului, in timpul operaţiunilor de excavaţie şi punere in operă sub zona
de infiltrare/sub nivelul apei, pot fi poluate straturile geologice intermediare, aflate
sub depozitul de moloz până la placa sarmatică.
In cazul respectării tehnologiilor de execuţie a lucrărilor, a racordării la
sistemul de canalizare menajeră al zonei, a organizării de şantier şi a punctelor de
lucru, factorul ‘sol’ nu va fi afectat de poluare.

Asupra factorul de mediu „sol-subsol” se răsfrâng direct sau indirect efectele
poluării celorlalţi factori de mediu, modificându-i compoziţia şi proprietăţile bio-fizico-
chimice iniţiale, îngreunând ritmul de regenerare a acestuia.
Aceste efecte pot fi determinate de:
- acţiunea deşeurilor menajere din activităţi comerciale, depozitate
necorespunzător;
- acţiunea poluanţilor atmosferici, prezenţi în aer, care pot fi antrenaţi de apele
pluviale sau care se pot depune prin sedimentare gravitaţională pe sol;
- scurgeri accidentale de produse petroliere, în urma unor defecţiuni ale
autovehiculelor care vor tranzita şi vor aproviziona obiectivul şi antrenarea
acestora de către apele pluviale;
- apele uzate sau unele deşeuri menajere care pot fi aruncate în locuri
nepermise

98

4.3.7.3. Impactul fizic (mecanic) asupra solului, provocat de activitatea
propusa (proiect)
In timpul realizării lucrărilor de construcţie se vor realiza exca vaţii. Pământul
rezultat va fi depozitat temporar in spaţiile indicate de Primăria Municipiului Bacău.
4.3.7.4. Modificarea factorilor care favorizeaza aparitia eroziunilor
Nu se poate pune problema apariţiei eroziunii deoarece obiectivul se află la
distanţe considerabile faţă de zonele afectate de eroziune, iar proiectarea fundaţiilor
s-a realizat ţinând cont de calitatea şi distribuţia straturilor de sol intâlnite la diferite
adâncimi in urma forajelor executate.
4.3.7.5. Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea straturilor de
sol, schimbarea densităţii solurilor
In cadrul zonei active a fundaţiilor intră stratul de nisip care este considerat
practic incompresibil. Stratul de nisip care este stratul portant face parte, după tipul
terenului din terenuri „bune de fundare” conform STAS-3300/2/85.

Nu este cazul, zona analizată este situată la distanţă mare de frontierele ţării.
Potenţialul impact se manifestă numai pe locaţia studiată.
4.3.8. Masuri de diminuare a impactului
- este interzisă amplasarea pe şantier a unor depozite temporare de carburanţi şi
lubrefianţi, de unde se pot produce pierderi pe sol.
- este interzisă efectuarea pe şantier a unor reparaţii de utilaje sau mijloace de
transport, care de obicei se soldează cu scurgeri de carburanţi şi lubrefianţi pe
sol;
- în cazul scurgerilor de produse petroliere pe sol se recomanda colaborarea cu
firme de depoluare, specializate în astfel de intervenţii.
- pentru efectuarea lucrărilor de construcţie se recomandă folosirea de mijloace de
transport a materialelor şi a deşeurilor prevăzute cu mijloace de protecţie
împotriva împrăştierii lor pe traseele de circulaţie, conform normelor impuse prin
lege;

99

- de asemenea, o bună execuţie a conductelor şi colectoarelor de canalizare
menajeră va face imposibilă sau va reduce mult probabilitatea apariţiei unor
avarii cu deversări de ape uzate menajere care ar polua solul şi subsolul;
In timpul functionării obiectivului
- asigurarea funcţionării în parametrii proiectaţi a tuturor echipamentelor
obiectivului;
- aplicarea unor măsuri eficiente de filtrare pentru reţinerea particulelor în
suspensie;
- betonarea/asfaltarea aleilor carosabile, iar la limita dintre alei şi spaţiul verde se
vor amenaja borduri, pentru limitarea acţiunii apelor pluviale potenţial
contaminate;
- staţionarea autovehiculelor se va face numai în zona parcării amenajate;
- amenajarea unei platforme betonate pentru depozitarea recipienţilor de colectare
a deşeurilor;
- preluarea ritmica a deşeurilor rezultate de pe amplasament, evitarea depozitării
necontrolate a acestora;
- colectarea apelor pluviale de pe amplasamentul parcării şi preepurarea într-un
separator de produse petroliere;
- interzicerea spălării, efectuării de reparaţii la mijloacele de transport în incinta
parcării obiectivului;
- intervenţia promptă cu material absorbant în cazul scurgerilor de produse
petroliere pe sol;
- se recomandă amplasarea de mărci tensometrice atât în fundaţie, ziduri de
sprijin cât şi în sol pentru a monitoriza permanent eventualele tasări şi alunecări
de pământ care ar putea secţiona instalaţiile producând scurgeri;
- în ceea ce priveşte pământul excavat ce va rezulta ca urmare a necesităţii
realizării fundaţiilor noilor clădiri, acesta va putea fi reutilizat parţial la umpluturi,
restul urmând sa fie transportat şi depozitat fie la o rampă de deşeuri inerte fie
utilizat ca şi umplutură în alte locaţii indicate de Primăria Bacău. În nici un caz
însă nu se va utiliza pentru umpluturi sol vegetal;
- apariţia fenomenului de eroziune este împiedicată prin lucrările de
stabilizare/consolidare prevăzute în proiect;

100

- în cazul scurgerilor de produse petroliere pe sol se recomandă colaborarea cu
firme de depoluare, specializate în astfel de intervenţii.
4.3.9. Hărţi la capitolul “ SOL “
Harta tipurilor de sol din România
4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI

4.4.1. Caracterizare generală
4.4.1.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus; compoziţie,
origini, condiţii de formare
Din punct de vedere geologic zona analizată (municipiul Bacău) aparţine
flancului extern, necutat, al avanfosei carpatice. Din acest depozit aflorează
depozite de vârstă neogenică ( din Miocen şi Pliocen) şi cuaternară (Pleistocen).

101

Pleistocenul inferior este reprezentat prin aluviuni grosiere ale terasei comune
Siret – Bistriţa, care este delimitată la vest de Hermeiuş şi a cărei altitudine relativă
este de 170 – 180 m.
Pleistocenul mediu este reprezentat de depozite loessoide de pe teresa de
170 – 180 m (a căror grosime este de 2 – 8 m), de aluviunile grosiere ale terasei de
100 - 120 m ( 4 – 6 m grosime) de pe dreapta Siretului şi a Bistriţei. Nivelul superior
al acestui orizont este reprezentat de depozite loessoide aparţinând terasei de 100 –
120 m ( 3 - 15 m grosime ) şi de nisipuri şi pietrişurile terasei de 60 – 70 m ( 6 - 8 m
grosime).
Pleistocenul superior este reprezentat de depozitele loessoide ale terasei de
60 – 70 m, prin depozitele aluvionare grosiere, prin depozitele loessoide aparţinând
terasei de 20 -35 m şi prin aluviunile grosiere ale terasei de 2 – 8 m.
Din Holocenul Inferior sunt prezente depozite aparţinând terasei de 3 – 5 m,
iar Holocenul Superior este reprezentat de depozitele aluvionare ale luncilor.
Consideraţii geomorfologice
Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul analizat aparţine Subcarpaţilor
Tazlău – Caşin. Structura tectonică a acestora a determinat alcatuirea lor (două
subunităţi geomorfologice distincte): ulucul depresionar şi culmile înalte extreme.
Ulucul depresionar este reprezentat de Depresiunea Tazlău – Caşin şi de
Depresiunea Cracău – Bistriţa, delimitate de cumpăna de ape dintre Bistriţa şi
Tazlaul Mare. Această subunitate are aspectul unei culmi joase, fragmentată de
câteva înşeuări largi.
Depresiunea Cracău – Bistriţa ocupă un teritoriul redus din suprafaţa judeţului
Bacău, intre interfluviul Bistriţa –Tazlău (la vest) şi falia pericarpatică (în est) care
trece la est de Buhuşi şi traversează valea Bistriţei intre Racova şi Buda. Relieful
subcarpatic propriu – zis este reprezentat de interfluviile largi şi platourile orientate
pe direcţia vest –est care se regăsesc pe malul drept al Bistriţei. Altitudinea acestor
platouri coboară de la 450 – 500 m (la cumpăna de ape cu Tazlăul) pînă la 400 –
350 m in est.
Zona analizată este traversată de raul Bistriţa, care are in sectorul
subcarpatic şi in cel de podiş, până la confluenţa cu Siretul o vale largă de peste 2

102

km lăţime la nivelul treptei de 2 – 4 m altitudine relativă. In acest sector râul Bistriţa a
format numeroase terase, dintre care cea mai înaltă cu a altitudine relativă de 160 –
170 m apare pe ambele maluri. După confluenţa cu râul Racova, terasele sunt din
ce in ce mai joase, pâna la nivelul de 35 – 40 m la Capul Piscului.
Ce rcetarea geo teh nică s -a fă cu t pân a la o g rosime a forma ţiun ilor
ge ologi ce , care să asigu re cunoaş tere a propri etăţilor esenţiale a le terenului
de fu ndare in l imita zonei de in fl uen ţă (zona acti vă) a co nstrucţiei cal cula tă
in con fo rmita te cu pre vede rile Ind ica ti vului N P 074 / 200 7.
Ce rcetarea ge o tehni că a teren ului de fund are s-a reali za t in fa za de
cerce tare geo tehni că pen tru proiecta re .
Pen tru a fi satis făcute ce rin ţel e STAS 1242 / 1 - 1 991 s-au
e xecutat pe amplasamen tul vi itoare i cons tru cţii doua şan ţuri g eo tehni ce cu
ad âncimi de -2,00 m . C .T.N . şi trei fora je geo tehn ice manual e d e.
p rospecţiu ne ( FI, F2 şi F3 Mag en ta ), cu adâ ncimi cu prinse in tre - 5 ,00 şi -
10 ,0 0 m . C .T.N ., in vede rea co nfirmări i con tin ui tă ţii stra ti fica ţi ei .
Au fos t pre le va te u n număr de 4 ( pa tru ) p robe tulb ura te , ana li za te
macroscopi c şi supuse in ce rcă rilo r g eo tehni ce speci fi ce ca tego riei
ge otehni ce de te rmina te in con fo rmita te cu ane xa E din Indi ca ti vul N P 074 /
20 07 , l a un labo ra tor d e Grd . II a tes ta t I.S.C. S.C. H idro cons tru cţia S.A.
Bacă u.
Pen tru e xempli fi care a modului de d etermina re a ca ra cteris tici lor fi zico
- meca nice al e p ământu rilo r şi sta bili rea ori en ta ti vă a capacităţii portan te de
calcul a tere nului de fu ndare, au fost e xe cu ta te pe amplasamen t u n număr
de d oua in cercari de pene trare d inamica cu con - P.D .U .
In vede rea apli cări i meto dei şi in te rp re tare a re zul ta te lor a fost utili zat
No rmati vul C 15 9 - 1989 „Instrucţiu ni te hni ce pen tru cerce ta rea tere nului de
fund are p rin me toda p ene trării cu con , pene trare sta ti că , pene trare dinamică,
vi bropene trare ".
In di agrame de co rela re se e vi den ţia ză o in flu en ţă re dusă a
ad âncimii critice , pana l a ap ro x. - 0 ,5 0 m. d e la C.T.N ., d in cau za cruste i tari
a solulu i vege ta l.

103

Pana la adân cimi de circa - 2 ,00 m., au fost s trăb ătute forma ţiuni
p ră foase compa cte, cu grad de indesa re mediu .
La co te cupri nse in tre - 1 ,80 ş i - 2 ,30 m . C .T.N ., se semnal ea ză
creş tere a re zisten te i de pen etra re ca u rmare a i ntercep tării stratului ne coe zi v
de p ie trişuri cu nisipu ri , cu re zis ten ţă mai mare de câ t s tra tu l supe rio r.
Ap a sub te rană , can tona tă imedia t d upă i ntercep tarea stra tulu i poros
pe rmeabil , a dus la scă dere a re zisten ţe i la pen etra re , conse cin ţă a creşterii
a cce ntua te a umidi tă ţii in zona respe cti vă .
In stratul d e pi etriş cu nisip, pe toa ta grosimea aces tuia , apar
in te rcala ţii şi l en tile de nisipu ri , i n d rep tul cărora se observă scăd erea
a cce ntua tă a re ziste nţei la pene trare.
La adân cimi cupri nse in tre -4 ,8 0 şi - 5 ,10 m . C .T.N ., se cons ta tă o
creş tere bruscă a re ziste nţei la p ene tra re , cau za tă de in te rce ptarea
fo rmaţiu nilo r sarmaţi ene ba zale , constituie din argi le mărno ase g re zoase.
Gradul rid ica t de compacta re şi co e ziu ne pre cum şi umidi ta tea scă zu ta a
a cesto ra concu ră la re zis ten ţa mare la p ene tra re .
Clas ificarea ş i identifica rea păm ântur ilor din amplasament s - a
fă cu t con fo rm STAS 124 3 - 88 şi este p re ze ntată in con ti nua re :
- la sup ra fa ţa pe o grosime de circa 0 ,20 m. apa re un te ren ferti l;

- sub tere nul ferti l, apare un comple x coe zi v, cu grosimi de cca . 1 ,00
- 1 ,50 m ., repre zen ta t de un pa che t prep onde ren t p ră fos (pra fu ri a rgil oase şi
p ra furi nisipoase argiloase ), cons ti tui t din pământuri cu plas ticita te mijlocie şi
mare (Ip = 17 ,6 - 27 ,8 % ), plasti c vârtoase la ta ri (Ic = 0 ,80 - 1), umede (Sr =
0 ,54 - 0 ,78 ), cu compresibili ta te medi e şi ma re (M2 . 3 = 9709 - 13 887 kPa) şi
tasari specifice cuprinse i ntre zp2 = 1 ,93 - 4 ,43 cm/m, sensibile la ume zire
(i m3 = 1 ,84 - 2 ,26 cm /m), pu ţin pe rmeabile (estimare p en tru K = 10 - 5 cm /s),
foa rte sensibile la ingh eţ.
- la a dâncimi vari abile cuprinse i ntre - 1 ,30 m . ( FI Magen ta ) şi
- 1 ,50 m . ( F3 Magen ta ) apare comple xul ne coe zi v ( nisipu ri , nisipuri cu
pi etriş şi pi etrişuri cu nisip ) co nsti tui te d in pamân turi cu curb a con ti nuă , cu
g ranul o zi ta te de la foa rte u ni formă la neuni fo rmă ( U n = 3,4 - 20 ), indesare
medie ( SPT 23 - 29 Io v / 30 cm . ), cu compresibil i ta te medie (* M2 . 3 = 22000

104
- 36 000 kPa ) şi tasa ri spe ci fice cu prinse in tre *p2 = 0 ,8 - 1 ,6 cm /m,

pe rmeabile (estimare pe ntru K = 10- 4 – 10- 3 cm/s). * valo ri aşimilate, din
re zu ltatele testel or e fe ctua te pe mate rial e asemănăto are .
- la ad âncimi cu prinse in tre - 4 ,80 şi - 5,10 m . C.T.N . au fost
in te rcep ta te fo rmaţi uni geolog ice re pre zen ta te prin a rgil e mărnoase
g re zoase, compacte , plas tic virtoase , vi ne te .
4.4.1.2. Structura tectonică, activitatea neotectonică, activitatea seismologică

Co nform STAS 11100 /1 -93 , zo na s tudia tă es te cu prinsă in gradul V I I I
de intensitate seismică.
- coeficient seismic a g =0,28 g
- perioada de colt Tc=0,7 sec.
Categoria geotehnică a amplasamentului a fost stabilită in conf. cu prev. din
Normativ NP 074/2007 - Categoria 2, Riscul geotehnic aferent - Moderat
4.4.1.3. Protecţia subsolului şi a resurselor de apă subterană

Nu este cazul
4.4.1.4. Poluarea subsolului, inclusiv a rocilor
Nu este cazul
4.4.1.5. Calitatea subsolului
Nu este cazul
4.4.1.6. Resursele subsolului – prospectate preliminar şi comprehensiv,
preconizate, detectate
Nu este cazul
4.4.1.7. Condiţii de extragere a resurselor naturale
Nu este cazul
4.4.1.8. Relaţia dintre resursele subsolului şi zonele protejate, zonele de
recreere sau peisaj
Nu este cazul
4.4.1.9. Condiţii pentru realizarea lucrărilor de inginerie geologică
Condiţii de fundare:

105

care se dezvoltă pe D-i-P+M.
dispuse pe două direcţii având stâlpii suprastructurii amplasaţi Ia intersecţiile
grinzilor.
centric cu diagonale în V dispuse după direcţiile principale ale construcţiei. Stâlpii
cadrelor sunt în formă de cruce de Malta alcătuiţi din 2 profile sudate de tip HEB /
HEA. Grin zile principale ale cadrelor sunt din profile tip HEA, iar grinzile secundare
sunt din profile tip IPE.
Planşeul peste demisol este din beton armat monolit cu grosimea de 20 cm.
Planşeele suprastructurii sunt din plăci compuse din tablă cutată-beton cu grosimea
de 16 cm (10 cm + înălţimea cutelor). Prinderea planşeelor din tablă cutată-beton de
grinzile cadrelor metalice se va realiza prin conectori metalici.
Urmarind caracteristicile geotehnice ale terenului din zona activă a fundaţiilor,
se recomandă fundarea directă cu fundaţii izolate cu bloc şi cuzinet de b. a. sub
stâlpi, legate prin grinzi de fundare. Fundarea se va face direct in stratul natural de
fundare constituit din formaţiuni poros - permeabile (pietrişuri cu nisipuri şi rar
bolovanisuri), cu structura naturală.
Adâncimea de fundare va fi de - 2,30 m. C.T.N. incluzând şi incastrarea
obligatorie de minim 0,20 m. În stratul recomandat pentru fundare, cf. Normativului
P 10 - 1986 privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de fundaţii directe la construcţii.
Ca sistem de fundare se recomandă fundarea directă in teren natural prin
fundaţii izolate cu bloc şi cuzinet de beton armat sub stâlpi, legate prin grinzi de
fundare, sau sistem de fundare cu radier general.
4.4.1.10. Procese geologice – alunecări de teren, eroziuni, zone carstice, zone

predispuse alunecărilor de teren
In cad rul s tudi ului geo tehn ic rea li za t pe amplasament nu a u fost
in te rcep ta te prin l ucrări le de prospecţiune e xe cu ta te zon e d e alune care,

106

h rube sau al te dera njamen te na tu rale sau a rti fici ale , stab ili ta tea ge nera lă şi
lo cală fii nd asigura te , fă ră pericol d e inunda ţi i.
Co nform STAS 6054 - 77 , amplasamen tul stu dia t este s trăb ătut de
ge oi zo te rma de 0 C, ca re in zona Muni cipi ului Bacău tre ce la adân cimea de -
0 ,80 - 0 ,90 m. C .T.N .
4.4.1.11. Obiective geologice valoroase protejate
Nu este cazul
4.4.2. Impactul prognozat
In timpul execuţiei lucrărilor de construcţii
Sursele de poluare pentru subsol in faza de constructie a obiectivului, pot fi
reprezentate de:
- scurgeri accidentale de produse petroliere, ca urmare a unor defecţiuni la
motoarele sau cutiile de viteze ale autovehiculelor, cu care sunt transportate
materialele şi materiile prime folosite;
- există şi posibilitatea de impurificare a solului cu ape uzate menajere in cazul
când nu se rezolva aşa cum este legal şi normal prin racordarea la
canalizarea menajeră orăşenească a organizării de santier şi a punctelor de
lucru. La aceste puncte de lucru există şi posibilitatea montării de wc-uri
ecologice.
O buna executie a conductelor şi colectoarelor de canalizare menajeră va
face imposibilă sau va reduce mult probabilitatea apariţiei unor avarii cu deversări
de ape uzate menajere care ar polua solul şi subsolul.
In timpul funcţionării obiectivului
In cadrul acestui obiectiv, probabilitatea poluării subsolului este extrem de
redusă, având in vedere ca activitatea care se va desfăşura, prin specificul ei, nu va
cauza poluări semnificative ale subsolului.
In cazul unor scurgeri accidentale de produse petroliere, in urma unor
defecţiuni ale autovehiculelor ce tranzitează sau stationează pe amplasament
acestea pot fi antrenate in circuitul apelor pluviale.
4.4.2.1. Impactul direct asupra componentelor subterane – geologice

Nu este cazul

107

4.4.2.2. Impactul schimbărilor in mediu geologic asupra elementelor de mediu
– condiţii hidro, reţeaua hidrologică, zone umede, biotipuri, etc. produse de
proiectul propus
Nu este cazul
Nu este cazul
4.4.3. Măsuri de diminure a impactului
- este interzisă amplasarea pe şantier a unor depozite temporare de carburanţi
şi lubrefianţi.
- este interzisă efectuarea pe şantier a unor reparaţii de utilaje sau mijloace de
transport, care de obicei se soldează cu scăpări de carburanţi şi lubrefianţi
- obligarea constructorilor de a folosi numai acele mijloace de transport a
materialelor şi a deseurilor ce se vor evacua de pe santier, care sa fie
prevăzute cu mijloace de protecţie impotriva impraş tierii lor pe traseele de
circulaţie din localităţile străbătute.
- de asemenea, o buna execuţie a conductelor şi colectoarelor de canalizare
menajeră va face imposibilă sau va reduce mult probabilitatea apariţiei unor
avarii cu deversări de ape uzate menajere care ar polua solul şi subsolul.
- betonarea/asfaltarea aleilor carosabile, iar la limita dintre alei şi spatiul verde
se vor amenaja borduri, pentru limitarea acţiunii apelor pluviale potenţial
contaminate;
- amenajarea unei platforme betonate pentru depozitarea recipienţilor de
colectare a deşeurilor;
- preluarea ritmică a deşeurilor rezultate de pe amplasament, evitarea
depozitării necontrolate a acestora;
- colectarea apelor pluviale de pe amplasamentul parcării şi preepurarea intr-
un separator de produse petroliere;
- amenajarea şi intretinerea corespunzătoare a zonelor de spaţiu verde
aferente obiectivului;

108

- intervenţia promtă cu material absorbant in cazul scurgerilor de produse
petroliere pe sol;
- se recomandă amplasarea de mărci tensometrice atât in fundaţie, ziduri de
sprijin cât şi in sol pentru a monitoriza permanent eventualele tasări şi
alunecari de pământ care ar putea secţiona instalaţiile producând scurgeri.
4.4.4. Harti şi desene la capitolul “ SUBSOL”
Nu este cazul.
4.5. BIODIVERSITATE
4.5.1. Caracterizare generală
Pe teritoriul judeţului Bacău se regăsesc 60 de habitate naturale de interes
naţional şi 12 tipuri de habitate de interes comunitar. In cadrul acestora sunt
prezente 7 specii de plante de interes comunitar şi 34 specii de plante de interes
naţional, 217 specii de animale de interes comunitar şi 70 de specii de animale de
interes national, conform raportului privind starea mediului in judeţul Bacău în 2008.
Însă aceste specii cu valoare conservativă nu se regăsesc şi in perimetrul
analizat, zona fiind puternic antropizată. In prezent in zona aflată intre Universitatea
Bacovia şi terenurile de sport sunt 86 de arbori şi arbuşti ornamentali, intre care şi 4
nuci (Juglans regia), specie protejată prin legea pomiculturii (legea 348 /2003).
Vegetaţia lemnoasă este compusă din arbori din specii diferite proveniţi din
plantaţii artificiale: salcâmi, castani, tei, tuia, pini, 4 nuci şi un stejar. Pe
amplasament mai sunt prezenţi şi arbuşti ornamentali (Spiraeea, Forsitia) sub formă
de gard viu sau grupuri izolate.
4.5.1.1. Informaţii despre biotipurile de pe amplasament: păduri, mlaştine,

zone umede, corpuri de apă de suprafaţă – lacuri, rauri, heleşteie - şi nisipuri
Zona studiată este amplasată in intravilanul municipiului Bacău intr- o zonă in
care nu există ecosisteme acvatice sau terestre care să poată fi afectate de
realizarea obiectivului.
Pe amplasament nu sunt prezente păduri, mlaştini, zone umede sau corpuri
de apă de suprafaţă. Zona este puternic antropizată. In perimetrul analizat nu sunt

109

habitate sau specii protejate, cu excepţia a 4 exemplare de nuc (Juglans regia).
Pentru a respecta prevederile legii pomiculturii, după finalizarea lucrărilor de
construcţie vor fi plantate 20 exemplare de nuc ( câte 5 pentru fiecare exemplar
tăiat).
4.5.1.2. Informaţii despre flora locală: vârsta şi tipul pădurii, compoziţia pe
specii
Pe amplasament nu sunt prezente păduri. Flora locală este reprezentată in
principal din plante mărunte şi din 86 de arbuşti şi arbori ornamentali, dintre care 4
exemplare sunt nuci (Juglans regia), specie protejată de legea 348/2003 (legea
pomiculturii).

110

Vegetatia ierboasă de pe amplasament este caracterizată prin plante ruderale
cum sunt: păpădia- Taraxacum officinalis, coada şoricelului- Achillea millefolium,
traista ciobanului- Capsella bursa-pastoris; in general, in ceea ce priveşte vegetaţia
ierboasă zona are un aspect de buruieniş.
Taraxacum officinalis
4.5.1.3. Habitate ale speciilor de plante incluse in Cartea Roşie; specii locale
şi specii aclimatizate; specii de plante cu importanţă economică, resursele
acestora; zone verzi protejate; păşuni.
Pe amplasament nu sunt prezente plante incluse in Cartea Roşie sau in
anexele Directivei Habitate. Zona este puternic antropizată. Pe amplasament nu
sunt prezente habitate sau specii protejate. Plantele din perimetrul analizat sunt
plante ornamentale, neprotejate cu excepţia celor 4 exemplare de nuc.
Pentru a respecta prevederile legii pomiculturii, după finalizarea lucrărilor de
construcţie vor fi plantate 20 exemplare tinere de nuc ( câte 5 pentru fiecare
exemplar tăiat). Acestea trebuie sa aibă provenienţa certificată.
4.5.1.4. Informatii despre fauna locală; habitate ale speciilor de animale

incluse in Cartea Roşie; specii de păsări, mamifere, peşti, amfibii, reptile,
nevertebrate, vânat, specii rare de peşti
Fauna locală este foarte saracă, zona fiind puternic antropizată nu reprezintă
un habitat prielnic pentru dezvoltarea speciilor.
Fauna locala este reprezentată de păsări şi rozătoare.

111

In cadrul deplasarilor efectuate pe teren au fost identificate următoarele specii
de păsări: Carduelis carduelis (sticlete), Aegithalos caudatus (pitigoi codat),
Columba palumbus (porumbel gulerat), Emberiza hortulana (presură de gradină),
Corvus corone corone (cioara neagră), Corvus corone cornis (cioara grivă),
Dendrocopos syriacus (ciocănitoare de gradini), Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic),
Parus lugubris (piţigoi de livadă), Passer domesticus (vrabie de casă), Streptopelia
decaocto (gugustiuc) şi Turdus merula (mierlă).

112

4.5.1.5. Rute de migrare; adaposturi de animale pentru creştere, hrană,
odihnă, iernat.
Nu este cazul. Zona analizată este situată la distanţă mare faţă de
principalele rute de migrare.
De asemenea, din cauza faptului că este puternic antropizată, zona studiată
nu este folosită ca loc pentru creştere, hrană, odihnă sau iernat de nicio specie
migratoare sau sedentară, cu excepţia speciilor comune in oraşe, in parcuri şi
grădini.
4.5.1.6. Informaţii despre specile locale de ciuperci; cele mai valoroase specii
care se recoltează in mod obişnuit, resursele acestora
Nu este cazul, pe amplasament nu sunt prezente specii de ciuperci.
Marea majoritate a vegetaţiei existente pe amplasament va fi indepartă pe
perioada de constructie a ansamblului, urmând a fi inlocuită ulterior cu plantaţii. In
acest fel, apreciem o menţinere a suprafeţei de spatiu verde faţa de cea existentă,
fapt ce reiese şi din planurile arhitecturale. La finalizarea lucrărilor de construcţie vor
fi plantate 20 de exemplare tinere de nuc.
Fauna locală reprezentată in special de păsări va fi afectată pe perioada
realizării lucrărilor de construcţie şi igienizare a zonei, dar se va deplasa in zonele
verzi din vecinatatea amplasamentului şi va reveni după finalizarea lucrărilor de
construcţie.

In prezent, spaţiul neconstruit de pe amplasament este ocupat de vegetaţie
ruderală şi de arbori şi arbuşti ornamentali, iar aspectul predominant este de spaţiu
verde neingrijit.
In timpul funcţionării obiectivului nu va exista impact asupra biodiversităţii.
Obiectivul analizat va contribui la imbunătăţirea aspectului peisagistic al
zonei, printr-o arhitectura urbană corespunzatoare, acordandu-se o importanţă
deosebită spaţiului verde din cadrul ansamblului, prin: realizarea de spaţii verzi cu o
suprafaţă de circa 250 mp in care se va incadra obiectivul. De asemenea, aleile

113

pietonale, trotuarele, terasele şi balcoanele clădirii vor fi mobilate cu gradene
movibile cu flori şi arbusti ornamentali.
4.5.2.1. Modificări ale suprafeţelor de păduri, mlaştini, zone umede, corpuri de

apă ( lacuri, rauri,etc.) şi plaje, produse de proiectul propus
Prin realizarea proiectului propus nu se vor inregistra modificări ale
suprafeţelor funcţionale din cadrul amplasamentului. Pe amplasament nu sunt
prezente păduri, zone umede, corpuri de apă de suprafaţă şi plaje.
Prin PUZ/2007, CL Bacău a aprobat schimbarea funcţiunii din spaţiu verde şi
zonă de agrement in zonă de locuire şi funcţiuni complementare.
4.5.2.2. Modificarea suprafeţei zonelor impădurite (%ha) produsă din
cauza proiectului propus; schimbări asupra vârstei, compozitiei pe specii şi a
tipurilor de pădure, impactul acestor schimbări asupra mediului
Nu este cazul, pe amplasament nu sunt prezente păduri.
4.5.2.3. Distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse in
Cartea Roşie
Nu este cazul, pe amplasament nu sunt prezente specii de plante incluse in
Cartea Roşie.
4.5.2.4. Modificarea/ distrugerea populatiei de plante
Nu este cazul, pe amplasament sunt prezente in general specii ruderale.
Exemplarele de nuc şi arbuştii ornamentali vor fi replantaţi in spatiile verzi care vor
incadra obiectivul sau in locaţiile indicate de Primăria Municipiului Bacău.
4.5.2.5. Modificarea compozitiei pe specii; specii locale sau aclimatizate,

răspândirea speciilor invadatoare
Nu este cazul, după finalizarea lucrărilor de construcţie amenajarea spaţiilor verzi se
va face cu speciile prezente iniţial pe amplasament.
4.5.2.6. Modificări ale resurselor speciilor de plante cu importanţă economică

Nu este cazul, pe amplasament nu sunt prezente specii cu importanţă economică.

114

4.5.2.7. Degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea
solului, modificarea condiţiilor hidrologice, etc.) şi impactul potenţial asupra
mediului
Nu este cazul.
4.5.2.8. Distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale incluse in
Cartea Roşie
Nu este cazul, pe amplasament nu sunt prezente specii de animale incluse in Cartea
Roşie.
4.5.2.9. Alterarea speciilor şi populaţiilor de păsări, mamifere, peşti, amfibieni,
reptile, nevertebrate
Nu este cazul, pe amplasament nu sunt prezente specii de mamifere, peşti,
amfibieni, reptile.
Păsările prezente pe amplasament nu vor fi afectate de realizarea proiectului
propus. Acestea se vor deplasa pe perioada realizării lucrărilor de construcţie in
zonele similare invecinate.
4.5.2.10. Dinamica resurselor de specii de vânat şi a speciilor rare de peşti;

dinamica resurselor animale
Nu este cazul, pe amplasament nu sunt prezente specii de vânat sau specii
rare de peşti.
Dinamica resurselor animale prezente pe amplasament (păsări) nu se va
modifica, efectivele acestor specii nu vor fi afectate de realizarea lucrărilor de
construcţie sau de exploatarea obiectivului propus.
4.5.2.11. Modificarea / distrugerea rutelor de migrare
Nu este cazul, zona analizată este situată la distanţă mare faţă de principalele rute
de migrare.
4.5.2.12. Modificarea / reducerea spatiilor pentru adăposturi, de odihnă, hrană,
creştere, contra frigului
Nu este cazul, zona nu este folosită ca loc pentru adăposturi, odihnă, creştere sau
contra frigului.
4.5.2.13. Alterarea sau modificarea speciilor de ciuperci / fungi; modificarea
celor mai valoroase specii de ciuperci

115

Nu este cazul, pe amplasament nu sunt prezente specii de ciuperci sau fungi.
4.5.2.14. Pericolul distrugerii mediului natural in caz de accident
Nu este cazul.

Nu este cazul, amplasamentul analizat este situat la distanţă mare faţă de frontieră,
aproximativ 101 km măsuraţi in linie dreaptă. Impactul cauzat de realizarea
proiectului propus este temporar şi reversibil şi se manifestă până la o distanţă de
maxim 200 - 300 m de limita amplasamentului.

Se recomandă depozitarea materialelor de construcţie în spaţii special
amenajate, ferite de acţiunea vântului şi a ploii şi pe cât posibil în afara spaţiilor verzi
pentru a se menţine cât mai mult spaţiu verde inclusiv în perioada de construcţie a
obiectivului.
Deoarece scurgerile accidentale de carburanţi pe sol afectează calitatea
solului şi, implicit, împiedica buna dezvoltare a covorului vegetal, recomandăm
intervenţia în cel mai scurt timp cu materiale absorbante, de către firme specializate
în depoluare şi de asemenea refacerea spaţiului verde iniţial.
În urma efectuării lucrărilor de fundare a construcţiilor, stratul de sol fertil
(pana la o adâncime de aproximativ 20 cm) trebuie decopertat şi depozitat separat
fata de restul solului excavat. Solul fertil rezultat se va folosi in intregime pentru
efectuarea lucrărilor de reamenajare în cadrul amplasamentului studiat.
Se recomandă menţinerea unui număr cât mai mare din exemplarele deja
existente pe amplasament şi plantarea de specii autohtone pentru a menţine în
mare măsură actuala compoziţie de specii din flora existentă.
Se recomandă inventarierea exemplarelor de plante lemnoase ce necesită a
fi tăiate în vederea construcţiei obiectivului, astfel încât în momentul refacerii şi
amenajării spaţiului verde sa se planteze un număr de exemplare de 5 ori mai mare
decât cele tăiate. Daca perimetrul amplasamentului nu permite plantarea tuturor
exemplarelor, se vor folosi alte spaţii indicate de Primăria Bacău.

116

Se propune beneficiarului sa aibă în vedere posibilitatea realizării la nivelul
ultimului etaj, a unor grădini suspendate, asa-numitele roof-gardens, care în
România sunt practic inexistente dar care în alte state au mare succes tocmai
datorita lipsei tot mai acute de vegetaţie.
În continuare sunt prezentate imagini cu grădini suspendate amenajate pe
diferite clădiri din lume:
4.5.3.1. Măsuri pentru diminuarea impactului provocat de schimbări ale

suprafeţelor impădurite, mlaştinilor, zonelor umede – deltei, corpurilor de apă
(lacuri, rauri, etc.) şi plajelor
Nu este cazul.
4.5.3.2. Protecţia şi reconstrucţia resurselor biologice
Pe amplasament nu sunt prezente specii cu valoare conservativă. Exemplarele de
Juglans regia prezente pe amplasament vor fi replantate in alte locaţii sau pentru
fiecare exemplar tăiat vor fi plantate câte 5 exemplare tinere in alte locaţii.
4.5.3.3. Protectia şi reconstructia speciilor incluse in Cartea Roşie
Nu este cazul, pe amplasament nu sunt prezente specii incluse in Cartea Roşie.
4.5.3.4. Măsuri de protectie şi restaurarea rutelor de migrare
Nu este cazul, amplasamentul este situat la distanţă mare faţă de principalele
rute de migraţie. In cazul in care zona ar fi fost traversată de o rută de migraţie,
realizarea proiectului propus nu ar fi dus la modificarea acestei rute, zona fiind
puternic antropizată. De asemenea, inălţimea maximă a imobilului propus nu va
depăşi inălţimea celorlalte clădiri din zonă.
4.5.3.5. Măsuri de protecţie şi reducerea degradării florei

Nu este cazul, după finalizarea lucrărilor de construcţie pe amplasament vor fi
amenajate spaţii verzi. O parte din cele 20 de exemplare de nuc necesare pentru
inlocuirea celor 4 nuci prezenţi pe amplasament vor fi plantate in limita spaţiului
disponibil pe spaţiile verzi care vor incadra viitorul imobil, iar celelalte in locaţiile
indicate de Primăria Municipiului Bacău.

117

4.5.3.6. Măsuri de protecţie sau reconstrucţie a adăposturilor pentru animale
Nu este cazul, pe amplasamentul analizat nu există adăposturi pentru animale.
4.5.3.7. Replantarea arborilor sau a ierbii
Exemplarele de Juglans regia prezente pe amplasament vor fi replantate in
spaţiile verzi care vor incadra viitorul imobil sau pentru fiecare exemplar tăiat vor fi
plantate câte 5 exemplare tinere. Replantarea ierbii nu este necesară.
Vor fi amenajate spaţii verzi in suprafaţă de 250 mp. De asemenea aleile
pietonale, trotuarele, terasele şi balcoanele vor fi mobilate cu gradene movibile de
flori şi arbuşti ornamentali.
4.5.3.8. Măsuri de protejare a faunei acvatice in timpul prelevării apei
Nu este cazul, nu se vor face prelevări de apă. Apa potabilă necesară alimentării
imobilului va fi preluată din reţeaua de alimentare cu apă a municipiului Bacău.
4.5.3.9. Alte măsuri pentru reducerea impactului asupra biodiversităţii
Nu este cazul.
4.5.4. Hărţi şi desene la capitolul “ BIODIVERSITATE ”

118

Sursa: Migraţia păsărilor, Ludovic Rudescu, 1958
4.6. PEISAJUL
4.6.1. Informaţii generale
Zona analizată este situată in intravilanul minicipiului Bacău, in partea sud-
estică a acestuia. În prezent terenul este liber de construcţii, nu este denivelat,
neavând pante accentuate.
Zona analizată este complet antropizată, terenul pe care se va construi
viitorul obiectiv este situat intre Universitatea Bacovia şi terenurile de sport. In
prezent pe acest teren sunt arbori şi arbuşti ornamentali. Terenul pe care se va
construi imobilul rezidenţial şi comercial are aspect de parc degradat. Nu au fost
făcute lucrări de igienizare a zonei astfel incat nu poate fi folosită ca zonă de
recreere. O parte din arborii şi arbuştii prezenţi pe amplasament vor fi folosiţi pentru
realizarea spaţiilor verzi după finalizarea lucrărilor de construcţie, iar restul vor fi puşi
la dispoziţia Primăriei Municipiului Bacău pentru a fi transplantaţi in alte zone verzi
ale oraşului.

Nu se va modifica aspectul zonei analizate. Prin PUZ/2007 CL al Municipiului
Bacău a hotarât schimbarea funcţiunii terenului din spaţiu verde şi zona de
agrement in zonă de locuire şi funcţiuni complementare.
Realizarea proiectului va avea impact vizual asupra peisajului pe perioada
executării lucrărilor de construcţie. După finalizarea acestora, deşeurile vor fi
indepărtate, dispărând şi impactul vizual. Lla alegerea designului viitorului imobil s-a
ţinut cont de caracteristicile zonei, imobilul ce urmează a fi construit se va incadra in
peisaj.
In cadrul proiectului sunt prevăzute spaţii verzi. De asemenea, aleile
pietonale, terasele şi balcoanele clădirii vor fi mobilate cu gradene movibile de flori şi
arbuşti ornamentali.
4.6.2.1. Tipuri de peisaj, utilizarea terenului, modificari in utilizarea terenului;
implicarea acestor schimbări asupra peisajului; e xplicarea utilizării terenului
pe amplasamentul propus

119

Nu se va modifica destinaţia actuală a terenului. Prin PUZ/2007, CL al
Municipiului Bacău a hotărât ca destinaţia terenului pe care va fi construit imobilul
rezidenţial şi comercial să fie de zonă de locuire şi funcţiuni complementare.
Nu se vor modifica tipurile de peisaj.
4.6.2.2. Raportul dintre teritoriul natural sau cel putin antropizat şi cel din
zonele urbanizate (drumuri, suprafeţe construite), schimbări ale acestui raport
Realizarea proiectului propus va duce la scăderea nesemnificativă a
raportului dintre teritoriul natural şi cel antropizat. Imobilul se va construi pe un teren
cu o suprafaţă de 2500 mp, suprafaţa construcţiei fiind de 1796,77 mp, POT 71,
87%.
Zona analizată este puternic antropizată.
4.6.2.3. Impactul proiectului asupra cadrului natural, fragmentării biotipului,
valoarea estetică a peisajului, inclusiv cel de transfrontiera
Realizarea proiectului analizat nu va duce la fragmentarea biotipului, pe
amplasamentul studiat nu exista habitate sau specii protejate, zona fiind puternic
antropizată.
4.6.2.4. Relatia dintre proiect şi zonele protejate (rezervaţii, parcuri naturale,
zone tampon, etc.); impactul prognozat asupra acestor zone, stadiul de
protectie şi stadiul folosirii lor
Nu este cazul, in vecinatatea amplasamentului nu există zone protejate.
4.6.2.5. Relatia dintre proiect şi zonele naturale folosite in scop recreativ
( păduri, zone verzi, parcuri in zonele impădurite, campinguri, corpuri de apă);
impactul prognozat asupra acestor zone şi asupra folosinţei lor
Pe amplasament nu sunt păduri, campinguri, corpuri de apă. Terenul pe care
se va realiza proiectul este incadrat ca zonă pentru locuinţe şi alte funcţiuni.
Realizarea imobilului pe acest teren nu va duce la scăderea suprafeţei de spaţii
verzi aferente fiecărui locuitor al municipiului Bacău.
In timpul constructiei, nu este permisă depozitarea materialelor in grămezi şi
nici crearea de zone cu deşeuri.

120

Pentru a evita poluarea fondului peisagistic, deşeurile trebuie colectate
selectiv şi depozitate in spaţii special amenajate, urmând ca la un interval prestabilit
sa fie ridicate de firme specializate.
4.6.4. Hărţi şi desene la capitolul “ PEISAJ ”
4.7. MEDIUL SOCIAL şi ECONOMIC

Prezentul obiectiv constă în construirea unui ansamblu rezidenţial ce va
conţine 216 unităţi locative, ce vor intra în circuitul imobiliar al judeţului Bacău.
Obiectivul, va însemna un răspuns printr-o ofertă variata de spaţii de locuit în
fata cerinţelor pieţei imobiliare dintr-un oraş aflat în plina expansiune urbanistică şi
demografică.
Prin efectuarea lucrărilor de construcţie se contribuie la dezvoltarea
infrastructurii din domeniul construcţiilor la nivelul municipiului, incluzând şi locurile
de muncă oferite de aceasta ramură.
De asemenea, se apreciază şi un nou aport financiar pentru oraşul Bacău
reprezentat de taxele şi impozitele încasate de instituţiile locale.
4.7.1. Impactul potential al activităţii propuse asupra caracteristicilor

demografice, populaţiei locale
Realizarea proiectului analizat va conduce la satisfacerea cererii de locuinţe
in această zonă a municipiului Bacău, dar nu va conduce la creşterea numărului de
locuitori la nivelul municipiului.
4.7.1.1. Numărul de locuitori in zona de impact, schimbări de populaţie
Nu se vor produce schimbări demografice dupa finalizarea proiectului. Nu va
creşte numărul de locuitori in zona analizată.
4.7.1.2. Locuitori permanenti şi vizitatori; tendinte de migrare a locuitorilor
Nu se vor inregistra tendinţe de migrare a locuitorilor in zona analizată.
4.7.1.3. Caracteristicile populaţiei in zona de impact ( distribuţia dupa vârstă,
sex, educaţie, dimensiunea familiei, grup etnic )

121

Conform recesământului din 2002, populaţia municipiului Bacău atingea
175500 locuitori, dintre care:
- 173,041 români;
- 1,605 rommi;
- 191 maghiari;
- 83 germani;
- 80 ceangăi;
- 53 italieni.
Din populaţia totală a municipiului, 153,849 locuitori sunt ortodocşi, 19,094
romano- catolici, iar restul alte confesiuni.
4.7.1.4. Impactul potenţial al proiectului asupra condiţiilor economice locale,

piaţa de muncă, dinamica şomerilor
Impactul negativ asupra aşezărilor umane este redus şi are un caracter limitat
în timp, fiind cauzat de zgomotul utilajelor de pe şantier şi a pulberilor sedimentabile.
Operaţiunile de pe şantier care produc zgomote vor trebui programate astfel
încât sa se respecte orele legale de odihnă. Nivelul pulberilor sedimentabile trebuie
redus prin stropirea permanentă a fronturilor de lucru.
Prevenirea unui impact vizual neplăcut pentru locuitori, se realizează prin
obligarea muncitorilor de pe şantier de a purta uniforme aspectuoase şi de a se
îngriji de aspectul utilajelor de pe şantier şi al mijloacelor de transport şi de a se
îngrădi toata incinta şantierului cu panouri de înălţime minimă 2 m, vopsitete şi
inscripţionate adecvat.
Exista şi un efect pozitiv, reprezentat de crearea unor noi locuri de muncă, pe
şantierul de construcţie, dar şi pentru activităţi conexe ce se vor efectua în afara
şantierului.

Apreciem ca investiţia va avea un impact pozitiv asupra economiei locale,
exprimându-se prin:
- dezvoltarea şi diversificarea infrastructurii comerciale şi turistice;

122

- creşterea bugetului local prin taxele şi impozitele încasate;
- diminuarea ratei şomajului în zona prin crearea de noi locuri de muncă.
Impactul potenţial al proiectului asupra condiţiilor şi activităţilor economice

locale, piaţa de munca, dinamica şomerilor
Din acest punct de vedere impactul proiectului este unul pozitiv, întrucât prin
realizarea acestei investiţii se vor crea locuri de muncă temporare şi permanente în
multe domenii de activitate, în construcţii, igiena alimentară şi desfacerea
produselor, paza şi protecţie, activităţile de prestări servicii către populaţie.
Standardul ridicat al calităţii viitorului imobil rezidenţial şi comercial va
conduce de asemenea la îmbunătăţirea condiţiilor de viată şi de confort.
Efectul obiectivului asupra activitatilor economice este benefic datorita măririi
şi diversificării ofertei imobiliare, ceea ce are drept rezultat creşterea numărului de
tranzacţii în acest domeniu.
4.7.1.5. Investiţii locale şi dinamica acestora
Nu este cazul, realizarea proiectului nu necesită investiţii locale.
4.7.1.6. Preţul terenului in zona aflată in discuţie ( rezidentială, comercială,
zone industriale ) şi dinamica acestuia
Terenul pe care se va construi imobilul comercial şi rezidenţial este
proprietate privată a beneficiarului. Realizarea acestui proiect nu va duce la
creşterea preţului de achiziţie a terenurilor din vecinătatea acestuia. După finalizarea
imobilului ar putea exista fluctuaţii in ceea ce priveşte preţul de achiziţie al
apartamentelor din zona respectivă.
4.7.1.7. Impactul potenţia l asupra activităţilor economice ( agricultură,
silvicultură, piscicultură, recreere, turism, transport, minerit, construcţia de
locuinţe cu unul sau mai multe etaje, comert en gross şi en detail )
După finalizarea lucrărilor de construcţie va fi disponibil un imobil rezidenţial
şi comercial. Finalizarea lucrărilor şi deschiderea centrului comercial va conduce la
creşterea activităţilor economice din zona analizată.
4.7.1.8. Impact potenţial asupra condiţiilor de viaţă din zonă

123

Pe perioada de realizare a lucrărilor de construcţie populaţia din zona
analizată ar putea fi afectată din cauza emisiilor de praf şi a zgomotului aferent
lucrarilor.
Dupa finalizarea lucrărilor, va creşte nivelul de trai al populaţiei din această
zonă.
4.7.1.9. Public posibil nemulţumit de e xistenţa proiectului
Ar putea exista public nemulţumit de existenţa proiectului din cauza
zgomotului şi a emisiilor de praf din perioada lucrărilor de construcţie.
Pentru a evita aceste situaţii se vor folosi tehnici şi materiale moderne de
construcţie.
4.7.1.10. Informaţii despre rata imbolnăvirilor la nivelul locuitorilor
Prin realizarea proiectului analizat nu va creşte rata imbolnăvirilor la nivelul
locuitorilor Municipiului Bacău. Nu vor exista emisii care sa pună in pericol sănătatea
populaţiei.
4.7.1.11. Impact potenţial al proiectului asupra condiţiilor de viaţă ale
locuitorilor ( schimbări asupra calităţii mediului, zgomot, scăderea calităţii
hranei )
Mediul va fi afectat nesemnificativ in perioada de execuţie a proiectului, după
finalizarea acesteia, mediul va reveni la starea iniţială (impactul fiind temporar şi
reversibil).
Intensitatea zgomotului va creşte numai pe perioada de realizare a lucrărilor
de construcţie. Zona analizată nu este folosită pentru producerea hranei, prin
urmare nu se pot inregistra modificări la nivelul calităţii hranei.
4.7.2. Masuri de diminuare a impactului
In perioada de realizare a lucrărilor de construcţie
Impactul este temporar şi reversibil, dar pentru reducerea acestuia până la
eliminare se vor lua următoarele măsuri: se vor folosi tehnici şi materiale moderne
de construcţie, lucrările se vor realiza numai in anumite perioade pentru a evita
perioadele in care populaţia rezidentă s-ar putea odihni.
Pe perioada de exploatare a obiectivului

124

Impactul asupra mediului socio-economic este pozitiv (creşterea nivelului de
trai al populaţiei, dezvoltarea activităţilor comerciale). Nu trebuie adoptate măsuri
pentru diminuarea impactului asupra mediului socio-economic.
4.8. CONDIT II CULT URALE şi ET NICE, PATRIMONIUL

CULT URAL
4.8.1. Impactul potenţial al proiectului asupra condiţiilor etnice şi culturale
Realizarea proiectului nu va avea impact asupra condiţiilor etnice şi culturale
de pe amplasament.
4.8.2. Impactul potenţial al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu

cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice
Pe amplasament nu există obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau
monumente istorice. Obiectivele existente in vecinătatea amplasamentului nu vor fi
fectate de realizarea lucrărilor de construcţie sau de exploatarea obiectivului propus.
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
5.1 Descrierea alternativelor: amplasamentul alternativ, alt moment pentru

demararea lucrărilor, alte soluţii tehnice şi tehnologii, măsuri de ameliorare a
impactului asupra mediului etc. cu indicarea motivelor care au condus la
alegerea facută
S-a ajuns la varianta prezentată in ceea ce priveşte atât regimul de inălţime al
clădirii cât şi modalitatea de amplasare a acesteia in cadrul parcelei, tinându-se cont
de necesitatea respectării prevederilor legale din regulamentul de urbanism
referitoare la forma, dimensiunile construcţiilor, modul de amplasare a acestora şi
distanţele faţă de vecinătăţi.

125

Cererea tot mai mare de apartamente şi dezvoltarea continua a pietei
imobiliare a determinat crearea de noi zone rezidentiale, tratate peisagistic cu spaţii
verzi intercalate şi modern dotate.
Zona studiată se caracterizează ca fiind o zonă construită, aici aflându-se
clădiri pentru invăţământ, clădiri cu funcţiunea de dotări turistice, locuinţe colective
cu regim mare de inălţime, precum şi zone cu spatii verzi amenajate.
Criteriile care au stat la baza alegerii alternativei de am plasare a viitorului
imobil rezidenţial şi comercial din strada Pictor Amann, nr.33 au fost:
 amplasamentul este situat in intravilanului existent al localităţii Bacău, iar
fucţiunea de locuinţe şi servicii se incadrează in funcţiunea zonei - unităţi
industrie, depozite şi sedii de firme;
 de asemenea, este o zonă in care sunt prezente reţele tehnico-edilitare
(imobilul rezidenţial poate beneficia de extinderi ale acestor retele: apă-
canalizare, gaz metan, telecomunicaţii, energie electrică);
 este situat intr-o zonă in care terenurile sunt construibile şi stabile;
 funcţiunea dominantă a zonei permite realizarea funcţiunii de locuire.
5.2 Analiza mărimii impactului, durata reversibilităţii, viabilitatea şi
eficienţa măsurilor de ameliorare pentru fiecare alternativă a proiectului şi pe
fiecare componentă de mediu
NU ESTE CAZUL.
6. MONITORIZARE
Pentru evitarea oricăror accidente se impune o atenţie deosebită, luarea de
măsuri corespunzătoare şi alegerea metodelor celor mai adecvate în legătură cu
executarea acestor lucrări, acordarea de asistentă tehnică din partea autorităţilor
competente.
În perioada executării lucrărilor se impune monitorizarea calităţii aerului şi a
nivelului de zgomot în zonele adiacente organizării de şantier. Dacă se vor inregistra
depăşiri ale valorilor maxime admise de legislaţia in vigoare se recomandă folosirea
de panouri fonoizolante.

126

În vederea identificării posibilelor efecte negative asupra mediului generate
de funcţionarea obiectivului, se recomandă măsurători în emisie la coşul centralelor
termice şi la evacuarea aerului din parcarea subterană, cu frecventă trimestrială.
Se recomandă amplasarea de mărci tensometrice atât în fundaţie, ziduri de
sprijin cât şi în sol pentru a monitoriza permanent eventualele tasări şi alunecări de
pământ care ar putea secţiona instalaţiile producând scurgeri.
Se recomandă supravegherea strictă a materialului de umplutură care se va
folosi pe terenul analizat.
Se va urmări, de asemenea, monitorizarea evoluţiei calităţii factorilor de
mediu mai ales în perioada de construire a obiectivului, dar şi în perioada de
funcţionare.
7. SITUATII DE RISC
7.1 Riscuri naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecări de teren etc.)
Proiectul analizat este conceput să suporte nivelul de seismicitate
caracteristic judeţului Bacău (Ca te gor ia ge ote hnic ă 2 de risc ge ote hnic
m odera t). De asemenea, este dotat cu toate instalatiile necesare, pentru a rezista
in fata accidentelor naturale, conform normelor de protectie impuse.
In zona in care se va dezvolta obiectivul analizat nu au fost inregistrate
alunecări de teren.
7.2 Accidente potenţiale (analiza de risc)
Posibile descărcări accidentale de substanţe poluante in corpurile de apă
In condiţiile respectării proiectelor de construcţii şi instalaţii nu vor fi poluări
accidentale ale apelor, iar poluările accidentale cauzate de pierderi de ulei sau
combustibili survenite pe suprafeţele betonate din parcările subterane, vor fi

127

7.3 Analiza posibilitatii apariţiei unor accidente industriale cu impact
semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact negativ semnificativ dincolo
de graniţele ţării
Nu este cazul.
7.4. Planuri pentru situaţii de risc
Nu este cazul.
7.5. Măsuri de prevenire a accidentelor
Nu este cazul.
8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR
Nu este cazul.
9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

9.1. DESCRIEREA ACT IVITĂŢII
Investiţia presupune realizarea unui imobil rezidenţial şi comercial in
Municipiul Bacău, pe strada Pictor Aman, nr.33.
Imobilul va fi construit pe un teren cu o suprafaţă de 2500 mp, Aconstruită =

1796, 77 mp. Hmax a construcţiei este de 47,80 mp, P.O.T.max = 75 %, C.U.T.=
7%.
Regimul maxim de inălţime este D+P+M+12E.
care se dezvoltă pe D+P+M.
dispuse pe două direcţii având stâlpii suprastructurii amplasaţi la intersecţiile
grinzilor.

128

centric cu diagonale în V dispuse după direcţiile principale ale construcţiei.
Acoperişul este de tip terasă.
Imobilul va fi conectat la reţelele tehnico-edilitare existente in vecinătatea
amplasamentului.
S-au pravăzut ganguri de trecere pe direcţie transversală. Prin aceste
ganguri se asigură o circulaţie cat mai fluentă in ansamblu in general cât şi accesul
in demisolul blocului unde se află parcările rezidenţilor.
In imobil regăsim apartamente de locuit, care se incadrează in 3 tipologii:
garsoniere, apartamente de 2 camere şi apartamente de 3 camere; şi 6 tipuri de
penthouse- uri.
La parter şi mezanin au fost prevăzute spaţii pentru birouri şi magazine.
Realizarea acestei investiţii nu va duce la poluarea mediului, impactul negativ
asupra mediului este nesemnificativ, temporar şi reversibil şi se manifestă numai in
perioada lucrărilor de construcţie. Prin aplicarea măsurilor propuse in cadrul
raportului se va diminua până la dispariţie impactul negativ asupra mediului astfel
inact nu va exista impact rezidual.
Impactul pozitiv al realizării proiectului este mult mai important: se vor crea
noi locuri de muncă, se vor vira ta xe şi impozite către bugetul local şi va creşte
nivelul de trai al locuitorilor din zonă.
9.2. METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI şi DACĂ

EXISTA INCERTITUDINI SEMNIFICATIVE DESPRE PROIECT şi EFECTELE
SALE ASUPRA MEDIULUI
Pentru evaluarea impactului s-a folosit matricea de impact propusă de ghidul
SEA.
Este evident faptul ca orice activitate umană aduce modificări asupra stării
actuale a factorilor de mediu. Aceste modificări pot fi vizibile sau mai puţin vizibile,
pozitive sau negative. Ideal ar fi ca cele negative să nu existe, sau să fie diminuate,
astfel incat efectele lor asupra mediului să aibă consecinţe cât mai mici posibile.
S-au luat in considerare următorii factori de mediu :
- apă;

129

- aer;
- sol şi subsol;
- floră şi faună;
- aşezările umane şi sănătatea populaţiei
şi impactul fiecăreia dintre lucrările prevăzute in cadrul proiectului asupra acestor
factori pe termen scurt, mediu şi lung.
Nu există incertitudini referitoare la realizarea proiectului, impactul negativ
al implementarii proiectului este temporar si reversibil, se manifesta in general in
perioada de realizare a lucrărilor de constructie. Mediul va reveni la starea iniţială
după finalizarea lucrărilor de construcţie, cu excepţia spaţiilor care vor fi ocupate de
construcţii.
Impactul pozitiv este mult mai important, se manifestă şi persistă pe termen
lung.
9.3. IMPACT UL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI

Pentru evaluarea impactului obiectivului studiat asupra mediului a fost utilizată
matricea de impact:
I I I I I I I I I
Componenta Element Element Element
T T T T T T T T T
mediului cheie 1 cheie 2 cheie 3
S M L S M L S M L
Emisii de
poluanţi in
Aer/clima - 0 0
perioada
construcţiei
Nu vor
exista
emisii de
poluanţi
care să
Apa 0 0 0
afecteze
apele de
suprafaţă
sau cele
subterane
Modificarea Tasarea Destinaţia +
Sol structurii - 0 0 terenului in - 0 0 terenului 0 0
/-
solului in timpul se

130

perioada lucrărilor schimbă
lucrărilor de numai
construcţie. intr-un
Acesta va procent
reveni la foarte mic:
forma din
initială suprafaţa
imediat totala
după detinuta
terminarea vor fi
lucrărilor. ocupati de
constructi
e numai
1796,77
mp
Deşeurile
vor fi
Posibilele
colectate si
scăpări de
transportate
uleiuri sau
catre rampa
carburanţi
Nicolae
vor fi +
Deşeuri Balcescu. 0 0 0 0 0
neutralizate /-
Nu vor
cu ajutorul
duce la
unor firme
poluarea
specializate
aerului,
in depoluări.
apei sau a
solului
Pe
amplasament
nu exista
specii sau
Dislocarea habitate
parţială a protejate
păsărilor care sa fie
-
de pe afectate.
Biodiversitate - 0 0 / 0 0 0 - -
amplasame Speciile
+
nt in ornamentale
perioada existente vor
constructiei fi replantate
in alte locatii
indicate de
primaria
Bacau.
Zgomotul va
fi diminuat
prin folosirea
Nu vor
de utilaje
exista performante
emisii de
si prin
poluanţi
Sănătate 0 0 0 antifonarea 0 0 0
care să
clădirilor
afecteze astfel incât
sănătatea
nu va fi
umană afectata
sănătatea
locuitorilor
Peisaj Executarea - 0 0 Nu se va 0 0 0 După + + +

131

lucrărilor de / schimba finalizarea
construcţie + aspectul lucrărilor
poate avea general al vor fi
impact zonei. Pentru amenajate
vizual noul imobil spaţii
asupra se vor adopta verzi (250
peisajului, soluţii mp).
dar acesta constructive Aleile
va fi astfel incât pietonale,
diminuat acesta sa se trotuarele,
prin incadreze in terasele si
montarea peisaj. balcoanel
de garduri e clădirii
de 2 m in vor fi
jurul amenajate
santierului cu
gradene
movibile
cu flori si
arbuşti
ornament
ali.
Patrimoniul
cultural nu
va fi afectat
Patrimoniu
de 0 0 0
cultural implementa
rea
proiectului
Virarea către Imbunătăţi
Crearea de
Mediu socio- + + bugetul local rea
noi locuri + + + + 0 + +
economic + + de taxe şi condiţiilor
de muncă
impozite de trai.
Legenda
+ impact pozitiv, - impact negativ, 0 neutru (fără impact), ? incert,
+/- minor, ++/-- major
ITS= impactul pe termen scurt
ITM=impactul pe termen mediu
ITL= impactul pe termen lung
Din analiza matricei de impact se poate observa că impactul negativ asupra

mediului este minim, in general se manifestă in perioada de construcţie a imobilului.
După terminarea lucrărilor de construcţie mediul revenind la situaţia iniţială. In timpul
exploatării obiectivului nu există impact negativ, ci doar impact pozitiv: imbunătăţirea
condiţiilor de trai ale locuitorilor, crearea de noi locuri de muncă, virarea de taxe şi
impozite către bugetul local. După aplicarea măsurilor recomandate in cadrul
raportului nu va exista impact rezidual asupra mediului.

132

Impactul pozitiv al obiectivului este mult mai important: sunt create noi locuri de
muncă, sunt virate taxe către bugetul local, se imbunătăţesc condiţiile de trai.
9.4. IDENT IFICAREA şi DESCRIEREA ZONEI IN CARE SE

RESIMTE IMPACT UL
Terenul pe care va fi realizat obiectivul este amplasat in intravilanul municipiului
Bacău, pe strada Pictor Amann, nr. 33., in vecinătatea Primăriei Bacău şi a
Universităţii Bacovia. Terenul este plat, fără pante majore şi in prezent liber de
construcţii.
Impactul cauzat de realizarea proiectului este temporar şi reversibil şi va fi
resimţit numai pe amplasamentul proiectului sau până la 200-300 m de limita
amplasamentului.
9.5. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACT ULUI PE

COMPONENTE DE MEDIU
Pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor adverse asupra
factorilor de mediu recomandăm adoptarea următoarelor măsuri:
9.5.1 Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor
adverse asupra factorului de mediu apă
- punctele de lucru trebuie dotate cu wc-uri ecologice sau racordate la
reţeaua de canalizare menajeră din zonă; nu se pot accepta fose vidanjabile;
- materialele de construcţii în vrac trebuie depozitate în spaţii închise sau
acoperite;
- spălările de utilaje şi mijloace de transport ale şantierului sunt interzise în
organizarea de şantier, acestea se vor face in spaţii special amenajate;
- izolarea corespunzătoare a bazinelor de retenţie ape pluviale precum şi
etanşeitatea întregii reţele de canalizare din cadrul obiectivului;
- asigurarea funcţionării corecte a tuturor instalaţiilor;
- supravegherea sistemului de colectare şi evacuare a apelor uzate menajere
şi pluviale;

133

- consumul de apă se va contoriza şi se vor impune măsuri pentru evitarea
risipei de apă;
- asigurarea zonei de protecţie sanitară de 3 m de o parte şi de alta a
conductelor de distribuţie apă din incinta obiectivului. Eventual, în aceste zone
terenul se va acoperi cu material demontabil (dale, pavele).
9.5.2 Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor

adverse asupra factorului de mediu aer
- materialele de construcţie trebuie depozitate în locuri special amenajate şi
ferite de acţiunea vântului.
- materialele de construcţii pulverulente se vor manipula în aşa manieră încât
să reducă la minim nivelul de particule ce pot fi antrenate de curenţii atmosferici;
- utilajele vor trebui sa fie dotate cu amortizoare de zgomot, captatoare de
zgomot, difuzoare şi amortizoare pentru ventilatoare;
- obligarea constructorilor de a lucra, un număr cât mai mic posibil de ore/zi,
într-un program cu interdicţii în orele de odihnă ale locatarilor din zonele învecinate
şantierelor (de ex. un program de lucru între orele 8-12 şi 16-20);
- izolarea cu panouri absorbante fonic, dacă după începerea lucrărilor şi
efectuarea măsurătorilor de zgomot se depăseste nivelul maxim admis prin lege;
- pentru diminuarea zgomotului produs în timpul funcţionării obiectivului, toate
clădirile ce se vor construi vor fi antifonate.
9.5.3. Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectelor

adverse asupra factorului de mediu sol-subsol
- este interzisă amplasarea pe şantier a unor depozite temporare de
carburanţi şi lubrefianti, de unde se pot produce pierderi pe sol;
- este interzisă efectuarea pe şantier a unor reparaţii de utilaje sau mijloace
de transport, care de obicei se soldează cu scurgeri de carburanţi şi lubrefianti pe
sol;
- în cazul scurgerilor de produse petroliere pe sol se recomandă colaborarea
cu firme de depoluare, specializate în astfel de intervenţii;

134

- asigurarea funcţionării în parametrii proiectaţi a tuturor echipamentelor
obiectivului;
- staţionarea autovehiculelor se va face numai în zona parcării amenajate;
- amenajarea unei platforme betonate pentru depozitarea recipienţilor de
colectare a deşeurilor;
- preluarea ritmica a deşeurilor rezultate de pe amplasament, evitarea
depozitării necontrolate a acestora;
- colectarea apelor pluviale de pe amplasamentul parcării şi preepurarea într-
un separator de produse petroliere;
- interzicerea spălării, efectuării de reparaţii la mijloacele de transport în
incinta parcării obiectivului;
- se recomandă amplasarea de mărci tensometrice atât în fundaţie, ziduri de
sprijin cât şi în sol pentru a monitoriza permanent eventualele tasări şi alunecări de
pământ care ar putea secţiona instalaţiile producând scurgeri;
- în ceea ce priveşte pământul excavat ce va rezulta ca urmare a necesitaţii
realizării fundaţiilor noilor clădiri, acesta va fi reutilizat integral la umpluturi. În nici un
caz însă nu se va utiliza pentru umpluturi sol vegetal;

adverse asupra biodiversităţii
- depozitarea materialelor de construcţie în spaţii special amenajate, ferite de
acţiunea vântului şi a ploii şi pe cât posibil în afara spaţiilor verzi pentru a se menţine cât
mai mult spaţiu verde inclusiv în perioada de construcţie a obiectivului;
- menţinerea unui număr cât mai mare din exemplarele deja existente pe
amplasament şi plantarea de specii autohtone pentru a menţine în mare măsură
actuala compoziţie de specii din flora existentă;
- deoarece scurgerile accidentale de carburanţi pe sol afectează calitatea
solului şi, implicit, împiedică buna dezvoltare a covorului vegetal, recomandam
intervenţia în cel mai scurt timp cu materiale absorbante, de către firme specializate
în depoluare şi de asemenea refacerea spaţiului verde iniţial;

135

- inventarierea exemplarelor de plante lemnoase ce necesită protecţie si
urmează a fi tăiate în vederea construcţiei obiectivului, astfel încât în momentul
refacerii şi amenajării spaţiului verde să se planteze un număr de exemplare de 5 ori
mai mare decât cele tăiate. Daca perimetrul amplasamentului nu permite plantarea
tuturor exemplarelor, se vor folosi alte spaţii indicate de Primăria Bacău.

adverse asupra aşezărilor umane şi a sănătăţii populaţiei
- programarea operaţiunilor de pe şantier astfel încât să se respecte orele
legale de odihnă;
- stropirea permanentă a fronturilor de lucru pentru menţinerea nivelului redus
de pulberi sedimentabile;
- îngrădirea incintei şantierului cu panouri de înălţime minimă 2 m, vopsite şi
inscripţionate adecvat;
- folosirea utilajelor în condiţii normale de exploatare din punct de vedere
tehnic.
adverse asupra mediului social şi economic, peisajului, patrimoniului cultural
- montarea de panouri înalte de cel puţin 2 m care să delimiteze spaţiul de
şantier;
- efectuarea tuturor proceselor tehnologice necesare execuţiei obiectivului în
spaţiul delimitat al organizaţiei de şantier;
- colectarea selectivă a deşeurilor, depozitarea lor în spatii special amenajate
şi ridicarea lor la intervale regulate de timp de către firme specializate.

zgomotelor şi vibraţiilor
- montarea corecta a tuturor instalaţiilor (centrale termice, pompe, frigidere,
ventilatoare, etc) şi în limita posibilităţilor pe sisteme de amortizare a vibraţiilor;
- folosirea de echipamente garantate de producător privitor la intensitatea
zgomotelor produse;
- montarea în planşee, pereţi, pardoseli a materialelor fonoabsorbante;

136

- împrejmuirea incintei pe timpul construcţiei;
- se recomandă folosirea tuturor utilajelor în condiţii normale de exploatare;
- programarea operaţiunilor de pe şantier astfel încât să se respecte orele
legale de odihnă.
9.6. CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN

EVALUAREA IMPACT ULUI ASUPRA MEDIULUI
Din analiza matricei de impact, rezultă că impactul asupra mediului este
nesemnificativ şi reversibil, se manifestă numai in perioadă de realizare a lucrărilor
de construcţie. După aplicarea măsurilor de reducere a impactului nu va exista
impact rezidual.
Este mult mai important impactul pozitiv al realizării proiectului: se vor asigura
noi locuri de muncă şi va creşte nivelul de trai al populaţiei.
9.7. PROGNOZA ASUPRA CALITĂŢII VIEŢII, STANDARDULUI DE

VIAŢĂ şi ASUPRA CONDIŢIILOR SOCIALE IN COMUNITĂŢILE
AFECTATE DE IMPACT
După finalizarea lucrărilor de construcţie, va creşte calitatea vieţii şi a
standardului de viaţă in zona analizată. Pe perioada de realizare a lucrărilor de
construcţie va creşte numărul locurilor de muncă disponibile.
9.8. ENUMERAREA, DUPA CAZ, A ALTOR AVIZE,

ACORDURI, SAU DOCUMENTE OBŢINUTE
 Certificat de urbanism nr. 34/15.02.2010
 Avi z Regia Autonomă de Gospodărire Comunală – Bacău nr.22/29.01.2009
 Avi z Direcţia Servicii Publice a Primăriei Municipiului Bacău nr.15/19.02.2010

137

 Notificare favorabila Directia de Sănătate Publică a Judeţului Bacău,
nr.150/22.02.2010
 Avi z E.ON Ga z Distribuţie nr. 1121/22.03.2010
 Avi z CET SA Bacău nr. 817/25.02.2010
 Avi z Romtelecom nr. 4685/23.02.2010

138
IN URMA ACESTOR CONCLUZII, SE PROPUNE

ELIBERAREA ACORDULUI DE MEDIU PENTRU
OBIECTIVUL: CONSTRUIRE IMOBIL S+P+1E
COMERCIAL +12E REZIDENŢIAL" BACĂU,
JUDETUL BACĂU
10. BIBLIOGRAFIE
LUCRĂRI DE SPECIALITATE:
 Rojanschi V., Bran F., 2002: Politici şi strategii de mediu;
 Rojanschi V., Bran F., Diaconu Ghe. 2002: Protecţia şi ingineria mediului;
 Suler J., 2005: Metode de fundamentare pentru elaborarea şi implementarea
strategiilor de urbanizare;
 Moldoveanu A. M., 2005: Poluarea aerului cu particule;
 Popescu Maria, Popescu Miron, 2005: Ecologie aplicată;
 Bruun B., Delin H., Svensson L., Şinger A., Zetterson D., 1999, Păsările din
România şi Europa, Hamlyn Guide;
 Ciocarlan V., 2000 Flora ilustrată a României. Pteridophyta et
Spermatophyta;

139

 Ciochia V., 1984, Dinamica şi migraţia păsărilor
 Donita N., popescu A., Pauca-Comanescu M., Mihailescu S., Biris, 2005,
Habitatele Romaniei;
 Gheorghe Dihoru, Gavril Negrean, Cartea Roşie a plantelor vasculare din
Romania, Editura Academiei Române, 2009
 Meghea Aurelia, Vaşiliu Cristina, Metode analitice de monitorizare a mediului:
curs la distanţă curs;
 Moldovan Zenovia, 2007, Legislatie şi monitorizare de mediu;
 Popovici M., 2002, Atlas Botanic;
 Risnoveanu, Geta, 1999, Metode şi tehnici in ecologia populaţiei;
 Rudescu L., Migraţia pasarilor
 Ianos I., Pumain D., Racine J. B., 2000: Integrated urban systems and
sustainability of urban life
 Ionescu Alex., s.a. 1982: Ecologie şi protecţia ecosistemelor;
 Pumnea O., s.a. 1994: Protecţia mediului ambiant;
 Rosu A., 1980: Geografia fizică a României;
 Mutihac V., 1990: Structura geologică a teritoriului României;
 Păunescu I., Atudorei A., 2002: Gestiunea deşeurilor urbane;
 Bica loan, 2000: Elemente de impact asupra mediului;
 Voicu Victor, 2002: Combaterea noxelor in industrie;
 Godeanu S., 2004: Ecotehnie;
 Godeanu S., 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat;
 Convention on the Conservation of European Wildlife and Natural Habitats
(2003).
La elaborarea lucrării s-au avut in vedere reglementarile specifice din

domeniul protectiei mediului, dintre care enumeram:
Legi
 Legea Protecţiei Mediului nr. 265 din 29.06.2006 din M. Of. 586 din
06.07.2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protecţia mediului;
 Legea Energiei Electrice nr.13 din 09.01.2007 (actualizată);

140

 Legea Apelor nr. 107/ 1996; Publicata in MO Partea I nr. 244/08.10.1996;
 Legea nr. 426/2001 privind regimul deşeurilor; Publicat in MO, Partea I nr.
411 din 25 iulie 2001;
 Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
458/2002 privind calitatea apei potabile; Publicat in Monitorul Oficial, Partea I
nr. 582 din 30 iunie 2004;
 Legea nr. 316 din 28 iunie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de
igienă şi sănătate publică; Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 592 din 1
iulie 2004;
 Legea nr. 360/02.09.2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice
periculoase; Publicat in MO, Partea I nr. 635 din 05/09/2003
 Legea nr. 645/7 decembrie 2002 pentru aprobarea OU nr. 34/2002 privind
prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării; Publicat in MO, Partea I
nr. 901 din 12 decembrie 2002;
Hotarari de guvern
 HG 445 din 8 aprilie 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte
publice şi private asupra mediului
 H.G. 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a productiei din
surse regenerabile de energie;
 HG 349 din 21.04.2005 privind depozitarea deseurilor; Publicat in M. Of. 394
din 10.05.2005;
 HG 170/12.02.2004 privind gestionarea anvelopelor uzate;
 HG 173/13.03.2000 cu privire la gestiunea şi controlul bifenililor policlorurati şi
ale altor compuşi similari; Publicat in MO, Partea I nr. 131 din 28 martie 2000;
 HG 621 din 23.06.2005 privind gestionarea ambalajelor şi deseurilor de
ambalaje, publicat in M. Of. 639 din 20.07.2005;
 HG 856/16.08.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor şi aprobarea listei
cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase; Publicat in MO, Partea I
nr. 118 din 23 august 1999;
 HG 1057/18.10.2001 privind regimul bateriilor şi al acumulatorilor care contin
substante periculoase; Publicat in MO, Partea I nr. 446 din 08.08.2001;

141

 HG 1097/25 octombrie 2001 privind constituirea şi functionarea Comitetului
interministerial pentru coordonarea integrarii domeniului protectiei mediului in
politicile şi strategiile sectoriale la nivel national; Publicat in MO, Partea I nr.
707 din 7 noiembrie 2001;
 HG 459 din 19.05.2005 infiintarea, organizarea şi functionarea Agentiei
Nationale pentru Protectia Mediului, publicat in M. Of. Nr. 462 din 31.05.2005;
 HG 1143 din 18.09.2007 priivnd instituirea de noi arii naturale protejate
 HG 1284 din 24.10.2007 privind declararea ariilor de protectie speciala
avifaunistica, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in
Romania
Ordonante de Urgenţă
 OUG nr. 16 din 26.01.2001 privind gestionarea deseurilor industriale
reciclabile;
 OUG nr. 152 din 10.11.2005 privind prevenirea, reducerea şi controlul
integrat al poluarii, publicat in M. Of. nr. 1078 din 30.11.2005;
 OUG nr.78 din 16.06.2000 privind regimul deseurilor; Publicat in Mo, Partea I
nr. 283 din 22 iunie 2000;
 OUG nr. 196 din 22.12.2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
73/2000 privind fondul pentru mediu, publicata in M. Of. Nr. 1193 din
30.12.2005;
 OUG nr 57 din 20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a floorei şi faunei salbatice;
Ordine
 Ordinul 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu;
 Ordinul MAPM nr. 863/26 septembrie 2002, privind privind aprobarea
ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a
impactului asupra mediului;
 Ordinul MAPPM nr. 462/1993 – Conditii tehnice privind protectia atmosferei;
 Ordinul MAPPM nr. 184/1997 – Procedurile de realizare a studiilor de impact
şi a bilanturilor de mediu;

142

 Ordinul MAPPM nr. 756/1997 – Reglementari privind evaluarea poluarii
mediului;
 Ordinul MAPM, MTLLP, MIC nr. 2/211/118/15 aprilie 2004 - Aprobarea
procedurii de reglementare şi control al transportului deseurilor pe teritoriul
Romaniei;
 Ordinul MAPPM nr. 1182/18 decembrie 2002 - Aprobarea “Metodologiei de
gestionare şi furnizare a informatiei privind mediul, detinuta de autoritatile
publice pentru protectia mediului”; publicat in MO Partea I nr. 331 din 15 mai
2003;
 Ordinul MAPPM nr. 1018 din 19.10.2005 privind infiintarea Secretariatului
tehnic pentru gestiunea şi controlul compuşilor desemnati, in cadrul Directiei
de gestiune a deseurilor şi substantelor chimice periculoase, publicat in M.
Of. nr. 966 din 01.11.2005;
 Ordinul MAPM nr. 95 din 12.02.2005 privind definirea criteriilor care trebuie
indeplinite de deseuri pentru a se regaşi pe lista specifica unui depozit şi pe
lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri,
publicat in M. Of. nr. 194 din 08.03.2005;
 Ordinul MS nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena şi a
recomandarilor privind mediul de viata al populatiei;
 Ordinul nr. 56/25 martie 2004 (CNCAN) privind aprobarea Normelor
fundamentale pentru gospodarirea in siguranta a deseurilor radioactive;
 Ordinul nr. 776 din 05.05.2007 priivnd declararea siturilor de importanta
comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in
Romania;
STAS-uri
 STAS 12574/1988 – Aer din zonele protejate – Conditii de calitate;
 STAS 10009/1988 – Acustica urbana;
Conventii
Conventie (Act International), din 25 iunie 1998, privind accesul la informatie,
participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justitie in probleme de mediu
Publicat in MO al Romaniei Partea I, nr. 224 din 22.05.2000

143
11. ANEXE
 Plan de situatie (incadrare in zonă)

144

145

Raport Privind Impactul Asupra Mediului Pentru Construire Imobil S+P+1E Comercial +12E Reziden Ţial

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Privind Impactul Asupra Mediului Pentru Construire Imobil S+P+1E Comercial +12E Reziden Ţial

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Bacău, Judeţul Bacău