RIM Lukoil TRIDENT PDF

RAPORT DE EVALUARE
A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
PROIECT : EXECUTIA FORAJELOR PLANIFICATE DE EXPLORARE GEOLOGICA

A RESURSELOR DE HIDROCARBURI IN BLOCUL EX -30 TRIDENT
DIN LARGUL MARII NEGRE
TITULAR : LUKOIL OVERSEAS ATASH B.V.- Sucursala Bucuresti
Elaborator : BLUMENFIELD SRL, Constanta
Iunie 2014
1
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului proiect: „EXECUTIA FORAJELOR PLANIFICATE DE EXPLORARE
GEOLOGICA A RESURSELOR DE HIDROCARBURI IN BLOCUL EX -30 TRIDENT DIN LARGUL MARII NEGRE”
Titular proiect: LUKOIL OVERSEAS ATASH BV – SUCURSALA BUCURESTI
CUPRINS
pag
1. INFORMATII GENERALE 4
1.1 Titularul proiectului 4
1.2 Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului 5
1.3 Denumirea proiectului 5
1.4 Localizarea proiectului 5
1.5 Descrierea proiectului 9
1.5.1 Elemente specifice proiectului 9
1.5.2 Descrierea etapelor proiectului 14
1.5.3 Lucrari de conservare ( demontare/ dezafectare/ inchidere/ postinchidere 20
1.5.4 Natura si cantitatile materiilor prime, substante si preparate utilizate 21
1.5.5 Informatii privind poluantii fizici si biologici 28
2. DESEURILE 31
2.1 Managementul deseurilor 31
2.2 Deseuri generate din procesul de foraj 33
3. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI 39
3.1 APA 39
3.1.1 Conditii hidrogeologice din zona 39
3.1.2 Surse de alimentare cu apa 43
3.1.3 Managementul deversarilor de ape uzate in mediul marin 43
3.1.4 Prognozarea impactului asupra apei 45
3.1.5 Masuri de prevenire a poluarii accientale 48
3.2 AER 51
3.2.1 Informatii despre clima si date meteorologice 51
3.2.2 Surse de poluanti atmosferici 54
3.2.3 Prognozarea impactului asupra aerului 56
3.2.4 Masuri de diminuare a impactului 56
3.3 GEOLOGIA MARII NEGRE 56
3.3.1 Caracerizarea subsolului amplasamentului propus 56
3.3.2 Impactul prognozat asupra subsolului 65
3.4 BIODIVERSITATEA MARINA 65

3.4.1 Biodivesitatea marina din zona amplasamentului si adiacent 65
3.4.2 Impactul prognozat asupra biodiversitatii 73
3.4.3 Masuri de diminuare a impactului 76
2
3.5 IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA CONDITIILOR DE VIATA 77
4. ANALIZA ALTERNATIVELOR. 79
5. EVALUAREA IMPACTULUI 80
6. MONITORIZAREA MEDIULUI IN TIMPUL LUCRARILOR DE FORAJ 86
7. SITUATII DE RISC 88
7.1 Analiza situatiilor de risc 88
7.2 Planuri pentru prevenirea si interventia in situatii de risc 89
8 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 91
8.1 Descrierea activitatii 91
8.2 Impactul prognozat asupra mediului 93
8.3 Identificarea zonei in care se resimte impactul 95
8.4 Masuri de diminuare a impactului 95
8.5 Impactul socio- economic pe perioada derularii proiectului 97
8.6 Metodologia folosita in realizarea studiului 99
9 ASPECTE SPECIFICE CUPRINSE IN INDRUMARUL APM 100
10 CONCLUZII SI RECOMANDARI 101
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
3
CAPITOLUL 1
INFORMATII GENERALE
Acest raport prezinta evaluarea impactului asupra mediului a operatiunilor de foraj planificate in
cadrul Blocului EX-30 tRIDENT, de catre LUKOIL OVERSEAS ATASH BV – Sucursala Bucuresti ( in
continuare LUKOIL).
LUKOIL este una dintre cele mai mari companii petroliere din lume, fiind lider pe pietele
internationale cu o cota de 2,1% din productia de petrol la nivel mondial. Activitatea sa cuprinde atat
productia de petrol si gaze cat si rafinarea acestora in produse petroliere si petrochimice.
Lukoil Overseas Atash BV. este prezenta in Romania din anul 2011, prin sucursala sa cu sediul in
Bucuresti, activitatea acesteia fiind legata de concesionarea a doua blocuri de explorare- dezvoltare –
exploatare in zona economica exclusiva Marii Negre.
Pentru anul 2014, Lukoil si-a propus finalizarea lucrarilor de prospectiune si definitivarea
interpretarii datelor seismice 3D si 2D, identificarea leadurilor in forma lor definitiva si stabilirea
coordonatelor finale pentru sondele ce urmeaza a fi forate si inceperea forajelor planificate.
Acest program de lucrari a fost avizat de catre ANRM prin avizul nr.78 C/ 19.02.2014.
Conform comunicarii APM Constanta cu nr. 3854/ 06.05.2014, cu privire la parcurgerea etapei de
definire a domeniului evaluarii , conform HG nr.445/ 2009 si a Ordinului nr.135/2010, continutul
prezentului Raport de evaluare a impactului asupra mediului a proiectului propus, este structurat
conform recomandarii normativului de continut stabilit prin ordinul MAPM nr.863/2002, dar in
acelasi timp trateaza si cerintele specifice mentionate in Indrumarul transmis de catre APM
Constanta.
1.1 TITULARUL PROIECTULUI

Titularul proiectului este : LUKOIL OVERSEAS ATASH B.V. Amsterdam, Olanda- Sucursala
Bucuresti, avand numar de inregistrare in Registrul Comertului Bucuresti J40/5518/2011 si cod unic
de inregistrare 28434565, reprezentata prin Director OLEG SHURUBOR.
Sediul companiei este situat in Sos. Nordului nr.28-36 parter, sector 1 Bucuresti, telefon/fax :
021/ 227 22 97.
4
1.2 AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Ca urmare a contractului de consultanta nr.21 din 01.11.2013, SC BLUMENFIELD SRL, avand sediul
social in str. Nuferilor nr.3 Navodari, jud. Constanta, cu nr. de inregistrare in Registrul Comertului
Constanta J13/2523/2009, avand cod unic de inregistrare RO 26245985, este mandatata sa
reprezinte titularul proiectului sub toate aspectele in relatia cu autoritatea competenta pentru
protectia mediului.
SC BLUMENFIELD SRL este inregistrata in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru
protectia mediului sub pozitia 295.
Datele persoanei de contact sunt:
Ing. Adrian Cracana
Tel: 0727 22 90 72
Email: office @blumenfield.ro
1.3 DENUMIREA PROIECTULUI

Proiectul poarta denumirea : „Executia forajelor de explorare geologica in vederea identificarii
rezervelor de hidrocarburi in Blocul EX –30 Trident din largul Marii Negre”.
1.4 LOCALIZAREA PROIECTULUI
Blocul Ex-30 Trident este localizat in partea de vest a platoului continental al Marii Negre, in zona
economica exclusiva a Romaniei, care din punct de vedere juridic are statut de „mare libera”,
constand in liberatea de navigatie, de survolare aeriana, de instalare de conducte submarine, de
exploatari de resurse.
Perimetrele propuse derularii proiectului se afla in afara limitelor ariei de protectie
avifaunistica ROSPA 0076 „Marea Neagra”, si Delta Dunarii-zona marina (ROSCI 0066) iar fata de
principalele puncte de pe uscat, blocul Ex-29 Rapsodia se situeaza in urmatoarele distante:
Constanta ----------aprox.170 km Sevastopol(Ucraina)------aprox.180 km

Sulina --------------aprox.120 km Kovarna (Bulgaria)---------aprox.226 km
5
Amplasamentul Blocului EX-29 Rapsodia vs.principalele puncte pe uscat.
Distanta dintre amplasamentul sondelor si baza onshore a operatiunilor- Santierul Naval Midia
este de aprox. 192 km ( sonda Daria-1), iar fata de punctul de interventie pentru situatii de
urgenta , respectiv Aerodromul Tuzla, distanta este de aprox.197 km ( sonda Daria-1).
Amplasamentul sondelor fata de punctele bazelor onshore a operatiunilor petroliere.
6
Amplasamentul blocurilor de explorare Lukoil pe harta explorarilor curente in Marea Neagra
Amplasamentul structurilor in cadrul Blocului EX 30 Trident
7
Coordonatele Stereo 70 care delimiteaza Blocul EX-30 Trident sunt urmatoarele:
Nr.pct Coordonate X ( Nord) Coordonate Y ( Est)
1 322211,54 972887,80
2 348680,69 998281,09
3 299290,30 1013859,20
4 302171,60 993501,90
Coordonatele Stereo ‚70 ale perimetrelor in care urmeaza a fi amplasate sondele de foraj din
cadrul Blocului EX –30 Trident sunt urmatoarele:
COORDONATE PERIMETRUL AFERENT SONDEI „ DARIA”
Nr.pct Coordonate X Coordonate Y
1 331142,27 976232,81
2 331142,27 986232,81
3 321142,27 976232,81
4 321142,27 986232,81
INVESTIGATII SEISMICE 2D IN PERIMETRUL AFERENT SONDEI „LYRA”
1 312142,76 986607,92
2 312142,76 996607,92
3 302142,76 986607,92
4 302142,76 996607,92
COORDONATE PERIMETRUL AFERENT SONDEI „FLORA”
1 321548,77 993273,85
2 321548,77 1003273,85
8
3 311548,77 993273,85
4 311548,77 1003273,85
In urma achizitiilor de date seismice 2D efectuate in campania de prospectiune din luna mai 2014,
amplasarea sondelor de foraj au urmatoarele coordonatele Stereo 70 :
Denumire sonda Coordonate X Coordonate Y

Daria 342707,08 4904134,86
Lyra 351150,0 4884237,08
Flora 358696,65 4892927,61
1.5 DESCRIEREA PROIECTULUI
Prezenta lucrare a fost realizata pe baza documentelor furnizate de catre titularul proiectului,
responsabilitatea privind corectitudinea datelor revenind acestuia.
1.5.1 Descrierea procesului de foraj
a) Descrierea platformei de foraj
Executia forajelor de explorare geologica va fi efectuata cu ajutorul unui sistem conventional

rotativ montat pe o platforma semi-submersibila ( MODU) denumita „GSF Development Driller II” ( in
continuare „ GSF DD II”), proiectata si construita in 2004, dar intrata in serviciul de forare in anul
2005.
Platforma este proprietatea companiei americane Transocean Inc. si este contractata de catre
beneficiar pentru executia lucrarilor de foraj, iar constructia si functionalitatea platformei de foraj
respecta cerintele American Bureau of Shipping ( ABS) fiind certificata in acest sens.
Totodata, GSF DD II a fost audita periodic de catre organismul international de certificare „
Global Santa FE Corporation – consultant al ABS, obtinand astfel, printre altele si urmatoarele
certificate :
International Oil Pollution Prevention Certificate - care certifica faptul ca nava a fost verificata
in conformitate cu Anexa 1 – regula 6 din Conventia MARPOL, si s-a constatat ca aceasta indeplineste
toate conditiile privind structura, echipamentele, sistemele, fitingurile, pozitionarile echipamentelor
si modalitatea de depozitare a materialelor la bord.
9
International Air Pollution Certificate – care atesta faptul ca echipamentele de la bordul

platformei, materialele folosite si toate sistemele functioneaza in acord si cu incadrarea in cerintele
conventiei internationale, sub aspectul reducerii si controlului emisiilor rezultate ca urmare a arderii
combustibililor.
Shipboard Oil Pollution Emergency Plan ( SOPEP) – Planul de interventie in caz de poluari
accidentale cu petrol , aprobat de ABS.
Safety Management Certificate – care atesta ca exista si se aplica conform standardelor
internationale, managementul sigurantei la bordul navei.
International Sewage Pollution Prevention Certificate – care atesta faptul ca DD II este
echipata cu statie de epurare a apelor uzate in acord cu regulile 9 -10 din Anexa IV MARPOL.
Platforma mobila semi-submersibila GSF DD II este capabila sa foreze la adancimi ale apelor
marii pornind de la 100 m pana la 2.286 m si poate fora pana la adancimi de 11.430 m.
Configurația de bază a unității GSF DD II este formata din doua corpuri inferioare în formă de
navă, cu două coloane pe fiecare cocă, care susțin calota superioare dreptunghiulară.
Stabilitatea navei este mentinuta fie prin sistemul de poziționare dinamică, sistemul de
acostare, sau o combinație a celor două. Această redundanță suplimentară de menținere a statiei
poate fi realizată prin utilizarea oricărui număr de picioare de ancorare suplimentare în combinație
cu sistemul de pozitionare dinamica.
In cazul in care sistemul de pozitionare dinamica nu este utilizat, se poate folosi un sistem de
ancorare in opt puncte care poziționează vasul. Sistemul de ancorare poate fi crescut și mai mult cu
până la 8 opt picioare de acostare pre-stabilite suplimentare.
Informatii specifice:
Lungimea totala 114,4 m
Latimea totala 87,9m
Lungimea puntii principale 74,42 m
Latimea puntii principale 74,42 m
Adancimea puntii principale 8,6 m
Dimensiunea coloanelor 15,86 x 17,98 m
Draft - foraj Intre 20 m si 17 m
Draft - survival 15 m
Draft – ocean transit 8,3m
10
Deplasarea draft- foraj 20m = 46,507 t
Deplasare draft - survival 15m = 40,936 t
Deplasare transit draft 8,3m = 32,804 t
Fig.3. Structura platformei de foraj
Pe platforma sunt amplasate tancuri de stocare pentru balast, combustibil, apa tehnologica
pentru foraj, noroi pentru foraj, alte fluide pentru foraj, apa potabila.
Platforma este prevazuta cu cate 4 camere ale pompelor, independenta una fata de cealalta,
care contin pompe pentru apa de mare, balast, combustibil, apa tehnologica pentru foraj, transfer de
apa potabila.
11
Pe puntea principala se afla tancurile de petrol, depozite, echipamentul de procesare a

noroiului de foraj, pompele pentru noroiul de foraj, unitatile de racire a troliului, zona de locuit,
camera motorului principal, camera generatorului de urgenta, spatii pentru echipamente auxiliare,
depozitul echipamentelor de scufundare.
Platforma este prevazuta cu un helideck. Puntea de aterizare pentru elicopter este prevazuta
cu o suprafata antiderapanta, avand un perimetru de protectie de 1,5 m jur imprejur, fiind echipata
cu lumini de veghe.
Platforma va fi asistata de doua elicoptere pentru schimbarea echipajului si trei nave de
aprovizionare (materiale pentru platforma si pentru foraj).
Pe platforma sunt prevazute spatii de cazare, in mod obisnuit pentru 176 de persoane, de
asemenea spatii pentru birouri, cabine pentru echipaj, zone pentru petrecerea timpului liber, cabina
de comanda.
Fig.4 Vedere panoramica a platformei de foraj cu zona helideck.
De asemenea , platforma este prevazuta cu :

- Sisteme de interventie in caz de urgenta – este vorba de aparate de salvare a vietii,
detectoare de incendii, echipamente de protectie, sisteme de detectare a gazelor combustibile si
nave de salvare.
- Sisteme pentru protectia mediului – unitate de epurare a apelor uzate, sistem de
prevenire a eruptiilor (BOP), echipament de curatare a detritusului de foraj si sisteme de
scurgere pentru ape periculoase si nepericuloase (in care apele pluviale si/sau micile scurgeri
sunt colectate intr-un bazin colector in vederea tratarii inainte de evacuarea in mare, sau
12
transferate în rezervoare de transport cu care sunt expediate la tarm in vede rea eliminarii
corespunzatoare de catre o societate autorizata).
b) Structura de foraj
Unitatea de foraj este proiectata sa sustina o structura de foraj (capacitate 1,250 ST) formata
dintr-un sistem de foraj rotativ, care consta intr-o structura de tip pod rulant (schela) montata pe
platforma de foraj
Un sistem de ridicare cu tambur sau scripeti este montat tot pe platforma, la baza schelei.
Cablul de foraj trece prin mecanismul de tragere pana la capatul de sus al schelei printr-o serie de
scripeti, denumiti „bloc coronament” si este legat apoi de carlig printr-o alta serie de scripeti (bloc
rulant).
Sistemul functioneaza ca o macara si poate fi ridicat sau coborat in interiorul schelei. De
carligul schelei de foraj este ancorat ansamblul garniturii de foraj. Garnitura de foraj este realizata
din segmente de teava de otel de lungime uniforma, cuplate unul de altul prin infiletare. La
inceputul forajului, la capatul de inferior al garniturii foraj se ataseaza o sapa de foraj, dupa care
sistemul este coborat cu ajutorul angrenajului de scripeti prin masa rotativa montata pe platforma
de foraj. Pe unele platforme, miscarea rotativa a sapei de foraj este data de un motor suspendat
la capatul superior al garniturii de foraj.
c) Constructia sondei
In Blocul Ex-30 Trident se are in vedere executarea a trei foraje de explorare : Daria Lyra si
Flora.
Trebuie retinut faptul ca lucrarile de foraj vor fi succesive, incepand cu sonda Daria si
continuand ulterior cu sondele Lyra si Flora in masura in care se considera necesar.
Proiectul de foraj, este in general asemanator si intr-un caz si in celalalt, avand urmatoarele
repere:
Garnitura de foraj este formata din segmente tubulare din otel, cuplate intre ele prin
infiletare. La capatul acesteia este amplasata sapa de foraj care este coborata in gaura de sonda cu
ajutorul sistemului rotativ. Sonda este sapata prin sectiuni succesive cu diametre care descresc
odata cu adancimea. In timpul saparii sectiunii superioare a putului, coloana de pajini de foraj si sapa
sunt lăsate deschise în mediul marin.
Dupa saparea acestei sectiuni precum si la sectiunile ulterioare se tubeaza si se cimenteaza
coloane de burlane de foraj care etanseaza stratele geologice traversate si se trece la foraj in sistem
inchis, fluidul de foraj si detritusul revenind la suprafata prin aceste coloane. Lungimile şi diametrele
13
fiecarui segment al sondei sunt determinate prin proiect inainte de inceperea forajului in functie de
conditiile geologiei stratelor ce urmeaza a fi traversate.
Dupa forarea fiecarui segment, garnitura de foraj se extrage si se introduce in sonda coloana
de foraj, formata din burlane de otel, acesta fixandu-se prin cimentare. Pentru ca prin cimentare sa
se asigure o buna aderenta a burlanelor la peretele sondei, este necesar ca in ciment sa se introduca
aditivi.
Coloana de foraj ajuta la mentinerea stabilitatii forajului si contribuie la diminuarea
pierderilor de fluid de foraj in formatiunile traversate.
Adancimea apei marii la care se executa forajul si adancimea maxima a sondelor.
Adancimea apei marii in zona de interes a proiectului este de 396m - 790m .
Adancimea apei in cazul sondei Daria este : -396m, lyra : -780m, Flora : - 720m
Forajul se va executa pana la o adancime maxima de: - 3950m
1.5.2 Operatiunile de foraj. Descrierea etapelor forajului

Inainte de instalarea pe amplasamentul fixat, a platformei de foraj de tip semisumersibil se
vor efectua o serie de studii, inclusiv un studiu geofizic şi geotehnic si un studiu al situatiei de baza a
mediului de pe fundul marii. Dupa efectuarea studiilor si analizarea datelor pentru a se stabili cu
certitudine ca in punctul de foraj nu exista riscuri, va fi adusa platforma (fie prin remorcare fie cu
ajutorul motoarelor proprii) si pozitionata in locatia stabilita.
Detaliile programului de foraj constau din urmatoarele elemente:

 Mobilizarea instalatiei de foraj la locatie,
 Pozitionare/ancorare,
 Sapare gaura 48” pana la adancimea de 320 m, utilizindu-se fluid de foraj pe baza de apa
(WBDF),
 Instalare conductor 36” la adancimea planificata
 Sapare gaura 28” la 920 m, utilizindu-se fluid de foraj pe baza de apa (WBDF),
 Introducere si cimentare la suprafata coloana de 22”,
 Montare/testare Sub Sea BOP, ,
 Instalare riser
 Sapare gaura 17”x20” la 1900 m, utilizindu-se fluid de foraj NAF,
 Introducere si cimentare coloana de 16,
14
 Sapare gaura 12 1/4” la 3250 m, utilizindu-se fluid de foraj NAF,

 Introducere si cimentare coloana de 13 3/8,
 Demontare prevenitor, tubare si montare prevenitor
 Carotaj geofizic in gaura sondei
 Abandonare sonda prin cimentarea mai multor dopuri succesive
 Demobilizare instalatie foraj
Sintetic, programul de foraj este reprezentat in tabelul de mai jos:
Hanger Depth Shoe Depth

Hole Size Casing TOC TVD/MD Est. MW
String TVD/MD SS TVD/MD SS
(in) OD (in) SS (m) (ppg)
(m) (m)
Structural Casing 28x48 36 220 320 mudline 8.6
Surface Casing 28 22 220 920 mudline 8.6
Drilling Liner 17x20 16 720 1900 820 9.6
Intermediate
12 ¼ x17 13 3/8 220 3250 1800 11.0
Casing
Open Hole to TD 12 ¼ N/A N/A 3950 N/A 12.9
Conditii de investigare in gaura de sonda.

In timpul forajului formatiunile geologice sunt supuse presiunii hidrostatice a coloanei de fluid
de foraj si unei presiuni suplimentare data de circulatia acestui fluid. Aceasta presiune este de obicei
mai mare decat presiunea fluidelor din rocile colectoare.
Ca urmare a diferentei dintre cele doua presiuni in stratele poroase-permeabile are loc invazia
fazei lichide a fluidului de foraj si pe o distanta mica patrund si particule solide. Aceasta invazie este
conditionata de: presiunea diferentiala, proprietatile, calitatea si tipul fluidului de foraj folosit,
precum si de proprietatile formatiunilor geologice traversate de sonda.
Fenomenele de filtrare care au loc in dreptul stratelor poros-permeabile au o importanta
deosebita privind, atat conditiile de investigatie, stabilirea programului de investigatie si alegerea
celor mai adecvate metode, cat si interpretarea calitativa si cantitativa a diagrafiei.
15
Diferenta de presiune determina separarea unei parti din faza lichida libera a noroiului
(filtratul de noroi) care filtreaza prin peretele sondei, fenomen insotit de o depunere a particulelor
solide sub forma turtei de colmataj sau turtei de noroi.
Acest proces este cunoscut sub numele de fenomenul de invazie, patrunderea filtratului de
noroi şi formarea turtei are loc simultan, odata cu procesul de dislocare a rocilor. Cu exceptia
perioadei initiale cantitatea de filtrat care patrunde in strat este conditionata de caracteristicile turtei
de colmatare. Acestea sunt, la randul lor, determinate de natura si compozitia fluidului de foraj.
Permeabilitatea acesteia este foarte redusă (de ordinul miimilor de mD) de aceea cantitatea de filtrat
care patrunde in strat dupa formarea turtei de noroi este foarte mica. Majoritatea rocilor
sedimentare, poseda o conductibilitate electrolitica, conductia se face in mod preponderent prin
solutiile continute de roci.
Pe baza achizitiilor de date seismice, Lukoil a putut modela un desen al presiunii si fractiunii
gradiente a rocilor ( Pore Pressure & Fracture Gradient). Acesta a aratat ca presiunea rezervorului
este considerata a fi in conditii virgine, motiv pentru care se impune o monitorizare atenta in timpul
explorarii sondei.
16
Model de prezentare – sonda Elena
Controlul forajului si prevenirea exploziilor
La bordul platformei de foraj GFS DD II se aplica „ Well Control Handbook” – un manual de

aplicare a procedurilor privind controlul forajelor. Scopul acestuia este de a implementa politicile si
procedurile continute in sistemul de siguranta al companiei cu precadere prin actiuni de lucru sigure.
Astfel, inainte de inceperea programului de foraj, se aplica procedurile de asigurare si control
al forajului, echipa fiind pregatita in orice moment sa aplice planul de urgenta in cazul unei rabufniri
fie la suprafata , fie subacvatic.
17
Echipamentul pentru preventie este compus din:
Prevenitor de eruptie (BOP - Blow Out Preventor) – este un dispozitiv mecanic, asemanator unei
supape mecanice, instalat de obicei preventiv inainte de inceperea lucarilor de forare. Rolul sau este
de a sigila, controla si monitoriza putul de petrol si gasec. BOP-urile au fost dezvoltate pentru a face
fata presiunilor neregulate si extreme, cat si a fluxului necontrolat ( kick event) in timpul forajului in
punga de gas & petrol. Kick-urile pot conduce la evenimente catastrofice cauzate de explozia pungii
de gas acumulate in sedimente. In plus, in afara de controlul presiunii si a fluxului de gas si petrol,
BOP-urile sunt menite sa previna orice eroare in procesul de tubare a coloanei de foraj, precum si
eventuale scurgeri ale fluidului de foraj. BOP-urile sunt cruciale pentru siguranta echipajului,
platformei cat si a mediului marin, avand rolul de a monitoriza si a mentine integritatea putului
foratcat si asigurarea oricarei erori a sistemului de forare.
Prevenitor de eruptie ( BOP)
18
Prevenitor de eruptie – sectiune
La bordul GSF DD II se afla 4 BOP-uri Hydrill compact ( 18 – 3/4in., 15k psi) actionate de un sistem
Hydrill Mux system.
Alaturi de BOP-uri, la controlul si izolarea presiunii forajului contribuie si echipamentele de la gura
sondei, garnitura de foraj , dar si experienta in deschiderea forajului.
In scopul prevenirii oricarui incident procedurile de lucru de la bordul GSF DD II stabilesc
urmatoarele:
 Toate componentele atasate BOP –ului trebuie sa aiba un rating de lucru sub presiune mai
mare decat maximul anticipat al celui mai grav scenariu al presiunii, in conditii de
functionare a sondei.
 Evaluarea temperaturii de lucru a BOP-ului depinde de temperatura maxima continua
anticipata la care exista probabilitatea sa fie expus;
 Componentele elastometrice si metalice ale BOP-ului trebuie sa fie compatibile cu fluidele
anticipante ale forajului
 Atat in timpul forajului cat si pe parcursul deschiderii BOP –urile trebuie sa aib 2 mijloace
de inchidere pe toata tubulatura cat si in gaura deschisa.
19
 Aditional, BOP –ul este prevazut cu o inchidere inelara completa ( OSC) activata de obicei
ca o masura secundara in deschiderea forajului ( posibilitatea folosirii acesteia fiind
limitata).
Odata cu finalizarea lucrarilor de foraj, considerand ca toate conditiile de lucru sunt sigure, se va
retrage echipamentul de control al forajului.
Durata de functionare
Programul de derulare al proiectului are in vedere inceperea lucrarilor incepand cu sfarsitul
lunii septembrie 2014, iar durata lucrarilor de forare ale primei sonde ( Elena) insumeaza circa 90 de
zile, inclusiv perioada de testare, in cazul in care aceasta operatie se desfasoara.
Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului

Scopul de baza al lucrarii consta in investigarea structurii geologice de pe platforma
continentala a Romaniei din vestul Marii Negre in vederea amplasarii unor viitoare foraje de
dezvoltare/exploatare/ productie/ pentru hidrocarburi.
Etapa de foraj de tip explorare-deschidere este necesara in vederea stabilirii potentialului de
hidrocarburi.
In functie de amploarea resurselor geologice descoperite, pentru a putea exploata zacamantul
(daca va fi cazul), Compania va avea nevoie de informatii suplimentare, in vederea forarii de sonde
de exploatare, conducte de amestec, conducte magistrale de transport, terminale etc.
Optional, in cazul unei descoperiri, este posibila efectuarea de probe de productie care au rolul de
a stabili urmatoarele:
 natura, calitatea si cantitatea fluidelor de strat testat (gaze sau apa de zacamant),
 parametri fizici ai rocilor sedimentare din eventualele zacaminte descoperite,
 estimarea si evaluarea unor posibile resurse geologice initiale,
 evaluarea eficientei investitiilor ulterioare.
1.5.3 Lucrari de conservare ( demontare / dezafectare/ inchidere/ postinchidere)
Dupa terminarea programului de explorare – deschidere, vor fi efectuate urmatoarele lucrari de

demontare/ dezafectare:
- demontarea instalatiei de foraj;
- executarea lucrarilor de abandonare / suspendare ale sondei functie de rezultatul
cercetarilor de explorare
20
- asigurarea sondei, in interior, prin izolarea definitiva a posibilitatilor de comunicare

intre zacamant si gura sondei. Pentru asigurarea sondelor sunt prevazute lucrari de
cimentare care au drept scop sa protejeze si sa sigileze putul forat impotriva
patrunderii apei in sonda.
Dupa finalizarea lucrarilor de dezafectare, programul de monitorizare al sondelor trebuie sa
urmareasca 2 conditii:
o stabilitate fizica - toate structurile ramase trebuie sa nu prezinte pericol pentru siguranta si
sanatatea publica sau pentru mediul inconjurator;
o stabilitate chimica - toate materialele ramase trebuie sa nu prezinte un pericol pentru
Raportul de monitorizare post–inchidere va evalua starea ecosistemului comparativ cu parametrii
inregistrati in raportul ante - foraj.
1.5.3 Natura si cantitatile materiilor prime si a preparatelor utilizate
Resursele necesare pe perioada executarii forajelor de explorare constau in principal din:
A. Fluidul de foraj
In timpul operatiunilor de foraj, prin garnitura de foraj se pompeaza un fluid de foraj numit
noroi de foraj care ajunge pana la sapa de foraj. Fluidul de foraj are un rol esential indeplinind
urmatoarele functii:
 Presiunea hidrostatica generata de greutatea noroiului controleaza presiunea in put si

impiedica patrunderea fluidelor din formatiune in gaura de sonda.
 Indeparteaza sfaramaturile de roca de la fundul forajului si le antreneaza la suprafata, iar

daca circulatia se intrerupe, mentine taieturile de foraj suspendate in gaura.
 Lubrifiaza si raceste sapa de foraj si garnitura de foraj.
 Ajuta la depunerea unei paste impermeabile pe peretele gaurii sondei si practic etanseaza
si stabilizeaza astfel formatiunile traversate.
Noroiul este recirculat si mentinut in stare buna pe toata durata operatiunilor. Fluidul de
foraj si sparturile suspendate sunt prelucrate pe platforma prin site vibratoare si centrifuge pentru a
maximiza separarea/recuperarea acestuia.
21
In fluidul de foraj pot fi introduse diverse substante chimice care sa indeplineasca

urmatoarele roluri:
 Controlul pierderilor de fluid. Stratul depus pe peretele gaurii de sonda intarzie

patrunderea lichidului in formatiunile de roca inconjuratoare. In cazul noroaielor pe baza de apa,
bentonita este materialul principal pentru controlul pierderilor de fluid, desi se pot adauga si alti
aditivi precum amidonul sau celuloza, toate substante naturale.
 Pierderea circulatiei. Atunci cand se sapa prin unele formatiuni, pot aparea pierderi de
fluid de foraj prin fisurile rocii inconjuratoare, reducand volumul de fluid care revine pe
platforma pentru tratare si reutilizare. Se utilizeaza materiale naturale fibroase, filamentoase, in
forma granulara sau de fulgi care opresc pierderile de circulatie atunci cand sapa de foraj ajunge
la un strat poros sau intr-o formatiune cu fracturi. De obicei se folosesc coji de nuca pisate si
mica.
 Lubrifiere. In mod normal fluidul de foraj este suficient pentru lubrifierea si racirea sapei
de foraj. Insa, in situatii de incarcare extrema, se adauga lubrifianti care sa impiedice intepenirea
coloanei de foraj.
 Controlul pH. Pentru controlul alcalinitatii fluidului se utilizeaza soda caustica si var pana
la un pH de 9 sau 10. Astfel se asigura performanta optima a polimerilor din fluidul de foraj si se
mentine sub control activitatea bacteriana.
 Controlul presiunii. In general se utilizeaza barita (sulfatul de bariu) ca agent de

ingreunare pentru controlul presiunii in sonda.
La ora actuala, in forajele efectuate pe platforma continentala se utilizeaza doua tipuri principale de
fluide de foraj:
o Fluidul de foraj pe baza de apa (WBM) – apa reprezinta faza continua a noroiului
(pana la 90% din volum);
o Fluide de foraj non-apos (NAF – non-aquous fluid) – NAF-ul formeaza faza

continua a noroiului.
Fluidul de foraj are in componenta urmatoarele cantitati de produsi ( s-a luat in considerare in
calculul de mai jos un flux de productie de 40 mc fluid foraj) :
22
Produs Impachetare Cantitate
SUREMUL EH, 55 gal drum 220 l 4

SUREWET, 55 gal drum 208 l 2
EDC 95/11, 1000 ltr IBC 1000 l 27
SWA EH, 55 gal drum 220 l 1
VG-69, 25 kg sxs 25 kg 16
LIME, 25 kg sxs 25 kg 32
CALCIUM CHLORIDE PELLETS 94-97, 25 kg sxs 25 kg 96
VERSATROL M, BG,50 LB 23 15
SafeCarb (F) 10, 1 MT big bags 1000 kg 2
Substantele chimice si aditivii folositi in prepararea si tratarea fluidului de foraj sunt enumerate in
tabelele de mai jos:
1.Lista substantelor din compozitia fluidului de foarj WBM:
Denumire Nr. -EC Nr. -CAS Continut Clasificare

BENTONITA 215-108-5 1302-78-9 5-10% Neclasificat
CUART, BIOXID DE SILICIU CRISTALIN 238-878-4 14808-60-7 1-5% Xn; R20
CARBONAT DE SODIU 207-838-8 497-19-8 1-5% Xi; R36
HIDROXID DE SODIU 215-185-5 1310-73-2 <1% C; R35
SOLUTIE CLORURA DE POTASIU <30-60% Neclasificat
DUO-VIS <0.5% Neclasificat
POLYPAC – TOATE GRADELE <0.1% Neclasificat
MICA 12001-26-2 0-5% Neclasificat
CLORURA DE POTASIU 231-211-8 7447-40-7 0-10% Neclasificat
CUART, BIOXID DE SILICIU CRISTALIN 238-878-4 14808-60-7 0.5-5% Xn; R20
CARBONAT DE SODIU 207-838-8 497-19-8 0-1% Xi; R36
CLORURA DE SODIU 231-598-3 7647-14-5 20-25% Neclasificat
APA 231-791-2 7732-18-5 40-90% Neclasificat
GUMA XANTHAN 234-394-2 11138-66-2 0-1% Neclasificat
23
2. Lista produsilor din compozitia fluidului de foraj NAF:
Denumire EC Nr. CAS – Nr. Continut Clasificare
EDC 95/11
Distilat petrolier usor hidrotratat; 265-149-8 64742-47-8 Xn; R65

Kerosen nespecificat
VERSACOAT
Distilat petrolier; Kerosen- 265-149-8 64742-47-8 10-30% Xn; R65

nespecificat
Methanol 200-659-6 67-56-1 5-10% F; R11T;R23/24/25
SUREWET
Distilat petrolier; Kerosen- 265-149-8 64742-47-8 30-60% n; R65

nespecificat
Derivati ai acizilor grasi 60-100% -
SUREMUL
Distilat petrolier; Kerosen- 265-149-8 64742-47-8 10-30% n; R65

nespecificat
Derivati ai acizilor grasi 10-30% -
Acizi grasi, produsi de reactie 30-60% -
VERSAPAC
Alkyldiamide 60-100% N; R51/53. R43.
VERSASURF
Distilat petrolier; Kerosen- 265-149-8 64742-47-8 10-30% )(n; R65

nespecificat
Acizi grasi 273-601-0 68990-47-6 60-100% )(i; R36/38
Dipropylene Glycol Monomethyl 252-104-2 34590-94-8 10-30% -

Ether
VERSATHIN
24
Distilat petrolier; Kerosen- 265-149-8 64742-47-8 60-100% Xn; R65

nespecificat
Acizi grasi condensati polimerici 58128-22-6 10-30% Xi; R38
VERSATROL
Gilsonite 12002-43-6 60-100% -
VERSAVERT
Dipropylene Glycol Monomethyl 252-104-2 34590-94-8 30-60% -

Ether
Acizi rasinici 232-480-4 8050-28-0 60-100% Xi; R36
VERSAWET
Acizi grasi oxidati 60-100% -
VG 69
Argila organofila 60-100% -
Cuart, silice cristalina 238-878-4 14808-60-7 1-5% Xn; R20
HRP
2-[2-(2- 205-592-6 143-22-6 30-60% Xi; R41

ButoxyEthoxy)Ethoxy] Ethanol
Acizi grasi, C-18 nesaturat 30-60% Xi; R38, R41
Carbonat de propilena 5-10% Xi; R36
SWA
Apa 231-791-2 7732-18-5 60-100% -
Amestec surfactant de imidazolina 30-60% N; R51/53
Clorura de calciu (CaCl2) 233-140-8 10043-52-4 60-100% Xi; R36
Var hidratat (Ca(OH)2) 215-137-3 1305-62-0 5-10% Xi; R36/38
Sulfat de bariu (BaSO4) 231-784-4 7727-43-7 10-30% Neclasificat
25
B. Detritusul rezultat din sectiunile forate cu fluid de foraj NAF va fi transpotat la tarm pentru
tratare si eliminare corespunzatoare de catre companii specializate/certificate.
Volumele de fluid de foraj utilizat si de detritus rezultat, cat si cantitatile care vor fi transportate la
baza suport de pe tarm in vederea tratarii si neutralizarii sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Volum detritus
(roca si fluid de
Volum roca
Adancime foraj
Sectiune Tip fluid de Volum fluid dislocata din
nerecuperabil) ce
gaura sonda foraj de foraj (m3) gaura de sonda
va fi transportat la
(m3)
tarm
(m3)
48” 0 - 320m WBDF 711 179 -
28” 320m - 920m WBDF 1991 457 -
20” 920 m – 1900m NAF 1238 194 271
17 ½” 1900m – 3250m NAF 498 137 191
12 ¼” 3250m – 3950m NAF 151 71 99
C. Cimentarea sondei - ca parte a procesului de forare, echipare sau abandonare a unei sonde,
cimentarea este procesul de producere si pompare a cimentului in putul forat.
Inainte de inceperea operatiunilor de forare va fi stabilita cantitatea si compozitia pastei de ciment
care va fi folosita, urmand sa fie determinate densitatea si vascozitatea acesteia, dar si proprietatile
cimentului dupa intarire.
In compozitia pastei de ciment cel mai adesea se foloseste cimentul de Portland care se amesteca
cu diferite tipuri de aditivi, functie de situatia in care mortarul va fi folosit.
Aditivii folositi pot fi acceleratori, pentru intarirea cimentului intr-un timp relativ scurt, sau
intensificatori, pentru a prelungi perioada de priza. Pentru a creste sau micsora densitatea
cimentului sunt utilizati aditivi de marire sau micsorare a masei. Aditivii pot fi adaugati pentru a
modifica forta de compresiune a cimentulului, proprietatile de curgere sau rata de dehidratare.
Lista produsilor si cantitatile utilizate pentru cimentarea sondelor:

Denumire UM Cantitati utilizate
UNIFLAC* L , cod D168 litri 2395.023
Low Temperature Dispersant, cod D230 litri 909.63
UNISET-LT, cod D177 litri 419.04

MUDPUSH* II Spacer, cod D182 kg 759.78
26
Surfactant, cod D191 litri 1665.58

Antifoaming Agent, cod D206 litri 860.05
GASBLOK* LT, cod D500 litri 8686.74

Cement Class G, cod D907 tone 167
DeepCRETE Light Weight - High tone 187
Performance Cement, cod 2130
Silicate Additive , cod D075 litri 4311.19
BARITE 4, 1, cod D031 litri 27027.3
D. Substante pentru tratarea gaurii de sonda ( completion)

In programele de foraj sunt utilizate o serie de amestecuri a unor substante chimice denumite
„completion mud”, cu scopul de a testa productia, avand rolul de a stimula sonda si fractura
formatiunea de hidrocarburi. Aceste amestecuri au un continut acid destul de ridicat, motiv pentru
care in vederea evacuarii acestea vor fi tratate cu substante de neutralizare pana la atingerea unui
grad al pH-ului de cel putin 5.
In programul de foraj planificat in Blocul – 29 Rapsodia, nu se intentioneaza efectuarea de teste
de productie.
E. Materialele si echipamentele, inclusiv combustibilii, sunt amplasate la bordul platformei in

tancuri de stocare sau spatii speciale de depozitare.
Capacitatea de stocare in tancuri la bordul GSF DD II
Apa Apa pt Apa de Noroi de Barita/

Combustibil Ciment
potabila foraj mare foraj Bentonita
755 m3 2,304 m3 775 m3 730m3 5.200 295m3 480 m3
saci
Pentru aprovizionarea activitatilor de foraj se vor folosi nave suport care vor desfasura
urmatoarele servicii:
• transport de materiale utilizate in activitatile de foraj;
• transport de reziduuri si deseuri generate in timpul activitatii de foraj, de la platforma la
baza de sprijin de pe tarm;
• transport de produse si echipamente pentru operatiuni de interventie in situatii de urgenta;
• asistenta in operatiunile de interventie de urgenta.
27
1.5.5 Informatii privind poluatii fizici si biologici
Conform Legii nr.98/1992 privind ratificarea Conventiei privind protectia Marii Negre,
poluarea mediului marin inseamna introducerea de catre om, direct sau indirect, de substante sau
energie in mediul marin, inclusiv estuare, care are sau poate avea ca rezultate asemenea efecte
daunatoare cum sunt vatamarea resurselor vii si vietii marine, pericole pentru sanatatea omului,
obstacole pentru activitatile pe mare, inclusiv pescuitul si alte folosinte legitime ale marii, degradarea
calitatii de folosinta a apei marii si deteriorarea conditiilor de agrement.
Afectarea echilibrului ecologic conduce la reducerea diversitatii si rezistentei biologice a
ecosistemelor naturale si antropizate, afectand pe cale de consecinta si calitatea vietii.
Toate aceste fenomene sunt cauzate in principal de poluarea apei, aerului si solului,
supraexploatarea resurselor ori gospodarirea si valorificarea lor deficitara.
In functie de natura poluantului, poluarea poate fi :
- Sonora cauzata de nivelul zgomotului
- Atmosferica produsa de instalatiile de ardere a combustibililor
- Biologica produsa la nivelul mediului marin prin infestarea acestuia cu diversi agenti
patogeni proveniti din fermentatii sau nutrienti, cauzand astfel eutrofizarea apei.
Poluarea sonora (fizica) in cadrul proiectului poate fi generata din urmatoarele surse:
 surse de zgomot de pe patforma de foraj:
o la suprafata ( echipamente si utilaje)
o subacvativ ( introducerea coloanelor de foraj)
 surse de zgomot de pe navele support ( remorcher, nave de alimentare )
 surse de zgomot aeriene, produs de elicoptere folosite pentru transportul personalului ,
echipamente sau urgent medicale
Natura impactului se va resimti in mediul marin in principal asupra resurselor pescaresti si a
mamiferelor marine, efectul acestuia fiind doar de indepartare a vietuitoarelor marine de zona
desfasurarii proiectului.
Statistic, nivelul zgomotului produs de aceste surse se situeaza intre 130 db-170db, insa in zona
de desfasurarea a proiectului nu exista un cadru legal de limitare a nivelului zgomotului in mediul
subacvatic.
Cu toate acestea, se impun luarea unor masuri cu privire la modul de functionare si generare al
zgomotului:
- Un control permanent al operatiunilor si un nivel inalt de mentenanta al
echipamentelor si utilajelor;
- In timpul neutilizarii echipamentele sa fie oprite.
28
- Daca in timpul operatiunilor sunt observate mamifere marine la mai putin de 500m,
se recomanda oprirea acestora si pornirea dupa cel putin 20 de minute de la ultima
observare;
- Este important ca echipajul sa nu fie subiectul unui nivel al zgomotului peste limita
de db ori de timp admisibila.
- Asigurarea echipamentul adecvat de protective impotriva zgomotului
- Monitorizarea continua a zgomotului
Sursele de poluare atmosferica pot fi instalatiile de ardere a combustibilului in vederea

producerii energiei de propulsie a motoarelor, ori a energiei necesare utilizarii echipamentelor
tehnice, provenite de la platforma de foraj, navele suport si elicoptere.
Combustibilul marin utilizat in general la bordul navelor ( inclusiv platforme de foraj)
corespunde cerintelor standardului EN ISO 8217 : 1996 si a Anexei VI MARPOL 73/78.
Certificatul International Air Pollution detinut de catre GSF DD II, atesta faptul ca
echipamentele de la bordul platformei, materialele folosite si toate sistemele functioneaza in acord si
cu incadrarea in cerintele conventiei internationale MARPOL, sub aspectul reducerii si controlului
emisiilor rezultate ca urmare a arderii combustibililor.
Poluarea biologica poate avea drept sursa:

- descarcarile de ape uzate ( gri sau negre);
- apa de santina;
- deseuri alimentare
- noroiul de foraj WBM si NAF folosit in timpul lucrarilor de foraj;
- detritus eliberat in timpul operatiunilor de foraj;
- deversarea accidentala de hidrocarburi;
Pentru prevenirea poluarii marine datorate descarcarii de la nave si a operatiunilor de foraj
vor fi respectate cerintele MARPOL 73/78 si Legea nr.98/ 1992 privind ratificarea Conventiei privind
protectia Marii Negre.
Inainte de descarcare, apele uzate vor fi epurate in instalatia de epurare de la bordul
platformei, un calcul estimativ al cantitatii de apa uzata descarcata in mare pe perioada programului
de foraj este evidentiat mai jos:
Apa de santina va fi stocata in tancuri si transporata la tarm.
Deseurile alimentare sunt maruntite la min.25mm prin tocatorul instalat la bord inainte de a
fi descarcate in mare.
Noroiul de foraj folosit la primele doua sectiuni din programul de foraj, respectiv 0-320 m si
320m - 920m este de tipul WBM si are in compozitie preponderent apa de mare ( aprox.90 %), restul
29
compozitiei fiind compusa in mare parte din agenti de vascozitate. intr-o cantitate ce nu poate fi
toxica pentru mediul marin.
Pentru urmatoarele trei sectiuni ale forajului, respectiv 920m-1900m; 1900m-3250m si 3250-
3950mva fi folosit fluid de foraj NAF. Pentru compozitia acestuia se vor folosi in mare parte substante
cu un nivel de toxicitate redus, conform listei PLONOR ( POSE LITTLE OR NO RISK).
Detritusul amestecat cu noroiul de foraj ce va curge prin gaura de sonda pe fundul marii, odata cu
forarea primelor doua sectiuni nu va avea un impact negativ asupra mediului marin, avand in vedere
adancimea marii din zona forajelor planificate, respectiv - 226m ( sonda Maria) si – 298m ( sonda
Elena).
Detritusul si fluidul de foraj de tip NAF din urmatoarele sectiuni, va fi colectat pe platforma si dupa
separarea si recuperarea fluidului de foraj, restul se va transporta la tarm in containere etanse in
vederea eliminarii corespunzatoare
Sursa poluarii Cantitate

Ape uzate (gri şi negre) separare sub 15 ppm 20 litri x 120 pers x 90 zile = 216 m3
Desuri alimentare (maruntite conform regulior 0.1 m3 /zi x 90 zile = 9 m3
MARPOL)
Noroi de foraj pe baza de apa de mare ( WBM) 2703 m3
Detritus 1038 m3
30
CAPITOLUL 2
DESEURILE
2.1 Managementul deseurilor generate in procesul de foraj
Platforma de foraj GSF DD II face parte din categoria de „platforme offshore si nave asociate
acestora” angajate in explorarea resurselor aflate sub mediul acvatic. Standardul de certficare al
platformei corespunde atat operarii sub regulile generale ale MARPOL cat si a regulilor speciale
impuse in Gorful Mexic – considerat arie speciala MARPOL – acesti doi factori impunand cele mai
severe reguli cu privire la managementul deseurilor.
De asemenea, atunci cand este angajata in operatiuni petroliere, planul de management al
deseurilor este completat de reglementarile privind protectia mediului ale statului pe teritoriul caruia
au loc operatiunile, cuprinse in actele emise de autoritatile de mediu, obligatoriu de respectat la
bordul navei.
Astfel, platforma corespunde acestor cerinte, fiind dotata cu echipamentele necesare pentru
conformarea cu cerintele MARPOL 73/78 , Anexa V – Reguli privind prevenirea poluarii cu gunoi de la
nave, comandantului navei revenindu-i reponsabilitatea pastrarii evidentei tuturor deseurilor
produse la bordul navei, fiind obligat sa puna la dispozitia autoritatilor jurnalul de evidenta al
deseurilor impreuna cu jurnalul privind poluarile cu petrol.
Conform politicii companiei este strict interzisa aruncarea in mare a deseurilor generate la
bordul platformei, exceptie facand doar deseurile alimentare care se supun maruntirii inainte de a fi
descarcate in larg.
Stocarea deseurilor generate la bord se face in recipiente specifice fiecarui tip de deseu,
respectiv:
- 1x container deseuri menajere;
- 1x container deseuri metalice;
- 1x container deseuri din lemn;
- 1x unitate recuperare solventi;
- 1x compactor de gunoi;
- 1x instalatie de maruntire deseuri alimentare.
- X containere pentru deseu NAF
- X tancuri de stocare ape uzate mai >15ppm
- X tancuri stocare uleiuri uzate
- X deseuri periculoase
Toate spatiile de cazare, masa, recreere sunt dotate cu recipienti pentru colectarea selectiva a
deseurilor, avand culori diferite functie de deseul colectat.
- Deseuri menajere – culoare gri; - Deseuri din sticle – culoare verde;
- Deseuri din metal – culoare galben; - Deseuri din hartie – culoare albastru;
- Deseuri sanitare – culoare verde bin; - Deseuri periculoase – culoare rosie;
31
Toate deseurile vor fi colectate selectiv urmand a fi stocate in containere etichetate conform
tipului de deseu continut, si in felul acesta, trimise la tarm in vederea depozitarii ori eliminarii in mod
controlat de catre firme specializate autorizate.
Gestiunea deseurilor – etichetare containere functie de deseul continu
32
2.2 Deseuri generate din procesul de foraj
Forarea primelor doua sectiuni, pana la o adancime a subsolului marii de – 920m, va

determina evacuarea unei cantitati de detritus si fluid de foraj WBM pe fundul marii, prin gaura de
sonda, insa acest lucru nu va afecta mediul acvatic, care se gaseste in coloana superioara de apa a
Marii Negre.
Urmatoarele sectiuni de foraj se vor realiza in sistem inchis, astfel ca detritusul si fluidul NAF
rezultat din , va fi recuperat si trecut prin instalatia de separare de la bordul platformei, fluidul NAF
astfel recuperat va fi introdus in proces, iar deseul rezultat va fi trimis la tarm pentru neutralizare si
eliminare corespunzatoare de catre firma autorizata in acest sens.
Tip deseu Cantitate

Deseuri menajere (mancare, ambalaje, ulei 16.72 t
comestibil, hartie si carton, etc)
Deseuri periculoase ( ulei uzat, baterii, deseuri 2.36 t
medicale, etc)
Deseuri punte 44 t
Deseuri metalice si nemetalice (metal, cabluri 5.31 t

etc.)
20 litri x 120 pers x 90
Ape uzate (gri şi negre) separare sub 15 ppm zile = 216 m3
Noroi de foraj pe baza de apa de mare ( WBM) 2703 m3
Detritus 1038 m3
Tabelul cu tipurile de deseuri si modul de gestionare al acestora este desfasurat mai jos :
33
Tip deseu Cod deseu Scurta descriere a deseului Mod de depozitare / cerinte de depozitare Managementul deseurilor
Deseuri amestecate Depozitare in container pentru deseuri menajere.

Adus la tarm si preluat de o
Deseu menajer 20 03 01 nepericuloase ce nu pot fi
companie autorizata
reciclate sau reutilizate
15 01 07 Sticle , recipiente din Depozitare in container pentru deseu de sticla dupa ce au fost spalate Adus la tarm si preluat de o
bucatarie companie autorizata
Sticla Sticla din laborator sau sticle Sticlele care contin substante chimice vor fi golite de continut, spalate bine Adus la tarm si preluat de o
de la reactivi si apoi vor fi depozitate in containerul pentru deseuri de sticla companie autorizata
20 01 08 Resturile de mancare generate pe platform vor fi tocate la o marime de mai

mica 25mm si vor fi aruncate in mare la o distant mai mare de 12 nautical
miles de tarm. Se arunca peste bord
Mancare Resturi de mancare
Se va depozita intr-un container special Adus la tarm si preluat de o

companie autorizata
Computere, monitoare si Trebuie sa nu contina mercur ( ori alte substante clasificate ca fiind Adus la tarm si preluat de o
Echipamente
16 02 14 alte instrumente periculoase) Se vor depozita intr-un container pentru deseuri electronice. companie autorizata pentru
electrice
valorificarea componenetelor
15 01 01 Hartie, ziare, reviste, cutii de Se vor depozita in recipient de colectare in vederea valorificarii Adus la tarm si preluat de o
Hartie si carton carton,etc companie autorizata pentru
valorificare
15 01 02 Sticle si alte ambalaje de Se vor depozita separate intr-un recipient de colectare in vederea
Ambalaje de plastic valorificarii Adus la tarm si preluat de o
plastic companie autorizata pentru
(necontaminate valorificare
20 01 25 Grasimi de la separatorul de Rezidurile din separatorul de ulei se depoziteaza separat Adus la tarm si preluat de o
ulei companie autorizata pentru
Grasimi si ulei din incinerare
bucatarie Ulei de gatit uzat Se depoziteaza in butoaie de 20 l Adus la tarm si preluat de o
companie autorizata pentru
reciclare
Lemn 15 01 03 Paleti, cutii, mobila Se depoziteaza separat Adus la tarm si preluat de o
34
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului proiect: „EXECUTIA FORAJELOR PLANIFICATE DE EXPLORARE GEOLOGICA A RESURSELOR DE
HIDROCARBURI IN BLOCUL EX -30 TRIDENT DIN LARGUL MARII NEGRE”
necontaminat companie autorizata pentru

reutilizare
Apa uzata Se descarca in tancurile de apa uzata Adus la tarm si preluat de o
descarcare in canalizare
Apa uzata
Tratare in statia de tratare conform certificarii Marpol inainte de deversarea
in mare. Namolul va fi deversat in mare la o distant minima de 3 mile Deversat in mare
marine si 5,5 km de tarm
Resturi de materiale feroase Resturile de material uzate si piesele uzate trebuie depozitate separate
(necontaminate) incontainere. Adus la tarm si preluat de o
16 01 17 Piese uzate, Piesele uzate nu trebuie sa fie murdare de ulei si unsori. companie autorizata pentru
valorificare
Materiale feroase
Ambalaje metalice Cutiile metalice de la bucatarie trebuie sa fie spalate inainte de depozitare Adus la tarm si preluat de o
15 01 04 (necotaminate) companie autorizata pentru
valorificare
Piese uzate Piesele uzate nu trebuie sa fie murdare de ulei si unsori. Adus la tarm si preluat de o
Meriale
16 01 08 companie autorizata pentru
neferoase
valorificare
Plumb, alkaline, etc Bateriile sunt depozitate separat si trimise la tarm unde sunt depozitate
pana se colecteaza o cantitate suficienta pentru a fi livrata catre o societate
autorizata
Bateriile vor fi ambalate pentru a preveni scurgerile accidentale Adus la tarm si preluat de o
16 06 01*
Baterii Unele baterii sunt clasificate ca fiind periculoase de aceea trebuie companie autorizata pentru
16 06 04
manipulate cu atentie valorificare
Componente 16 02 05* Instrumente care contin Componenetele electrice si electronice care contin mercur sunt deseuri Adus la tarm si preluat de o
electronice si mercur, placute cu circuite periculoase. Deseurile sunt depozitate separate si trimise la tarm unde sunt companie autorizata pentru
electrice electrice etc. preluate de catre societati autorizate in acest sens. valorificare
35
13 01 11* Ulei uzat de motor, hidraulic, Depozitat in recipient metalice acoperite in vederea valorificarii Adus la tarm si preluat de o
Ulei uzat 13 02 06* de transmisie companie autorizata pentru
valorificare
Absorbanti, 15 02 02* Filtre de ulei Filtrele de ulei vor fi scurse de ulei inainte de a fi depozitate in recipientul
Material filtrante uzateabsorbanti, material de metallic inchis Adus la tarm si preluat de o
, material de lustruire , echipamente companie autorizata pentru
lustruire, si contaminate cu substante valorificare energetica prin
echipamente de periculoase incinerare
protectie
Ulei de santina Vor fi tratate si daca concentratia de ulei este mai mica de 15ppm atunci va
fi deversat in mare. In cazul in care concentratia de ulei in apa este mai Adus la tarm si preluat de o
Ulei de santina 13 04 03* mare de 15 ppm .Vor fi colectate in recipient metalice inchise companie autorizata pentru
valorificare
Lichide colectate din zonele Vor fi tratate si daca concentratia de ulei este mai mica de 15ppm atunci va Adus la tarm si preluat de o
Deseuri lichide
16 10 01* periculoase, lichide de la fi deversat in mare. In cazul in care concentratia de ulei in apa este mai companie autorizata pentru
apoase
separatoarele de ulei mare de 15 ppm .Vor fi colectate in recipient metalice inchise valorificare
Substante 16 0506* deseuri de laborator, Substantele chimice neutilizate vor fi returante furnizorului.
Se returneaza furnizorulu
chimice reziduuri Residuurile chemice vor fi reurnate furnizorului
01 05 05* Reziduri de la curatarea Reziduurile si namolul de foraj cu continut de ulei sunt depozitate in
Spre statia de tratare fluid de foraj
rezervoarelor vederea returnarii catre furnizorul de flui de foraj care le va trata si refolosi
si reutilizare
Reziduuri din la producerea
rezervoare 01 05 07 Deseuri cu continut de barita Curatare uscata si este depozitata in vederea refolosirii
20 01 21* Becuri si lampi fluorescente Colectate intr-un container separate pentru a preveni spargerea. Adus la tarm si preluat de o
Lampi
fluorescente
valorificare
Containere 15 01 10* Containere metalice , de Containerele vor fi depozitate separat Adus la tarm si preluat de o
(ambalaje) plastic contaminate cu companie autorizata pentru
36
contaminate hidrocarburi sau alte eliminari

substante chimicer
chemicals.
15 01 11* Recipinte sub presiune goale Se vor depozita in containere Adus la tarm si preluat de o
eliminari
Obiecte ascutie, recipient de Obiectele acutite se colecteaza in cutia speciala pentru obiecte acutite iar
sange, imbracaminte, restul deseurilor medicale intr-un sac dublu galben sau rosu
Deseuri 18 01 03 Aduse la tarm si trimise la un
manusi, medicamente,
medicale incinerator autorizat
chimicale care contin
substante periculoase
Deseuri de la foraj cu Se trateaza iar namolul este trimis la incinerare sau este utilizat la
Deseuri de foraj Adus la tarm si preluat de o
continut de ulei producerea fluidului de foraj
cu continut de 01 05 05* companie autorizata pentru
ulei valorificare/eliminae
Deseuri de foraj Deseu nepericulos Se descarca direct in mare sau este adus la tarm pentru separarea
pe baza de apa si 01 05 04 detritusului si refolosirea fluidului de foraj
companie autorizata
detritus
01 05 99 Particule generate in timpul Detritusul este separate din fluidul de foraj prin centrifugare dupa care este
forajul si care sunt aduse la deversat in mare sau este adus la tarm
suprafata de fluidul de foraj Adus la tarm si preluat de o
NAF detritus
companie autorizata
01 05 99 Particule din fracturarea Va fi depozitat

hidraulica, formatiuni de
nisip generate in timpul Adus la tarm si preluat de o
Nisip
productiei companie autorizata
37
010599 Saramura, aditivi folositi Vor fi depozitati

pentru reparatii si intretinere
si cimentarea in vederea
Fluide de Adus la tarm si preluat de o
abandonari forajului
completare companie autorizata
Apa menajera, apa de Se trateaza dupa care este deversata in mare sau este adusa la tarm in
Apa uzata santina, apa colectata de pe vederea tratarii
companie autorizata
punte, apa de racire
38
CAPITOLUL 3
IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI
3.1 APA
3.1 Conditii hidrogeologice din zona
Datele ce urmeaza a fi prezentate au avut ca sursa de informare studii de analizare a Marii Negre
din perioada 1997-2006 la adancimi cuprinse intre 100 si 250 m in blocul EX -29 Rapsodia , respectiv
500-800 m in blocul EX -30 Trident.
Valurile
Valurile din largul Marii Negre, dar si cele din lungul litoralului, au ca factor determinant in
producerea lor directia vantului predominant.
Media lunara cu cea mai ridicata valoare a inaltimii valurilor semnificative este cea a lunii
ianuarie cu o valoare de 1,1m si o durata de 7 s. La polul opus se situeaza perioada de vara ( lunile
iunie , iulie si august ) , cand valoarea medie a valurilor semnificative este de doar 0,5 m inaltime. Mai
mult de 20 % din valurile cu inaltimea semnificativa din luna februarie au o inaltime mai mare de 4 m.
Directiile principale de propagare a valurilor din larg sunt nord si nord-est fiind caracteristice
perioadei iunie-octombrie, iar pentru perioada decembrie-aprilie directia predominanta este cea de
sud-vest.
Valurile extreme, cu perioada de revenire de 1 an, 10 ani si 100 de ani sunt estimate ca avand
inaltime semnificativa de 4.4m, 5.7m , respectiv 6.9m. Din punct de vedere a perioadei de timp
pentru aceste valuri , valorile estimate sunt de 9.4s pentru valurile extreme cu perioada de revenire
de 1 an , 5.7s pentru cele cu perioada de 10 ani si de 6.9s pentru valurile extreme cu perioada de
revenire de 100 de ani.
Analizand valurile prin prisma valorilor medii anuale putem afirma ca, agitatia Marii Negre
prezinta doua perioade diferite de manifestare, una caracterizata de calm, apartinand sezonului
estival ( lunile de vara iunie, iulie august ) si una caracterizata de manifestari mai ample ce tin de
sezonul rece.
Cu toate acestea valori extreme ale caracteristicilor valurilor din Marea Neagra se
inregistreaza in toate anotimpurile. Chiar si in perioada de vara, in fiecare an, pentru o perioada
scurta de timp se pot observa valuri ce depasesc 4 m inaltime, in conditiile in care media pentru
aceasta perioada are valori apropiate de 1m.
39
In timpul furtunilor extreme ce se manifesta pe perioade mai mari de 24 de ore se pot

inregistra si valori mai mari de 6m ale inaltimii valurilor. In cadrul acestor valuri extreme procentajul
cel mai mare il detin valurile de vant , rareori aparand si valuri de hula.
Fig. Valorile inaltimilor medii anuale a valurilor
Fig. Gradul de aparitie a inaltimii semnificative si directiile predominante de propagare a valurilor pe parcursul unui an
40
Curentii
Curentii de suprafata au doua directii predominante caracteristice anumitor perioade de timp. Din
februarie si pana in iulie directia de deplasare este vest si sud-vest , iar din august pana in ianuarie ei
curg catre sud-vest si vest .
Fig... Directia si viteza curentului de suprafata pe perioada unui an
41
Temperatura apei
Temperatura apei a inregistrat de a lungul litoralului romanesc valori cuprinse intre 0,8°C si
27,8 °C. Valorile minime apartin lunii februarie exclusive la suprafata, iar cele maxime lunii
septembrie, indifferent de tipul corpului de apa analizat.
In largul marii temperatura apei de suprafata pentru zonele studiate (Blocurile EX -29
Rapsodia si EX-30 Trident) are o gama de variatie a valorilor de la 6.32 °C la 20.9 °C.
De-a lungul anotimpurilor temperaturile scad intre suprafata si nivelul de 70 m adancime in
jurul valorii de 6°C sau 7°C. Valoarea minima a temperaturii coloanei de apa a fost inregistrata in
aprilie 1993 cu un idice de 5.82°C la o adancime de 68m.
Pentru adancimi ale marii situate in jurul valorii de 200 de m temperatura apei ramane
constanta tot timpul anului si creste usor odata cu adancimea de la valoarea de 8,65°C pentru o
adancime de 200 m la 8,92°C pentru adancimi de 500 m .
Schimbarile de temperatura au ca efect modificarea compozitiei chimice si fizice a apei marii,
astfel incat se poate constata ca odata cu cresterea temperaturii creste si rata de producere a
reactiilor chimice din apa mariii. In aceasta situatie temperatura este un factor important ce poate
afecta gradul de solubilitate a unor elemente chimice, cum ar fi oxigenul.
Temperatura apei de pe fundul marii din vecinatatea celor doua locatii ale sondelor are valori
cuprinse intre 8.3°C si 9°C.
Nivelul apei
Cu exceptia afluxului fluvial, a revarsarii prin Bosfor si a evaporarii, principalele cauze ce duc la
modificarea nivelului M.Negre sunt mareele, schimbarile bruste ale presiunii atmosferice si valurile
foarte puternice produse de furtuni.
Partea de vest a M.Negre este o zona cu conditii nefavorabile de producere a mareelor.
Mareea moarta de primavara, care este dublul diferentei amplitudinilor principalelor componente
lunare si semidiurne lunare, este de 1.5 cm la Constanta si de 2.1 cm la Mangalia.
Modificarea nivelului marii datorita schimbarilor de presiune atmosferica sunt specifice
bazinelor de apa inchise, asa cum este si cazul M.Negre si au ca rezultat o scadere a nivelului apei. De
exemplu in 7 mai 2007 un asemenea fenomen a produs o scadere a nivelului marii de 0.8 m.
Cel mai inalt nivel (media zilnica) inregistrat in Portul Constanta este de 0.902 m peste nivelul
istoric al mirei de control, iar cel mai scazut nivel inregistrat este de 0.304 m sub nivelul istoric.
Datorita valurilor foarte puternice sau furtunilor nu s-a inregistrat pana acum nici o crestere a
nivelului apei.
42
3.1.2 Surse de alimentare cu apa
Apa potabila folosita in prepararea hranei si pentru igiena echipajului este fie adusa de la tarm cu
vasele de asistenta, fie obtinuta prin desalinizarea apei de mare. Stocarea apei potabile este
asigurata intr-un tanc cu o capacitate de 755mc, cu respectarea conditiilor igienico-sanitare. Volumul
de apa necesar pe parcursul derularii programului de foraj este estimata la 216 mc.
Apa tehnologica folosita in procesul tehnologic de foraj cat si pentru stingerea incendiilor este
pompata din mare si stocata intr-un tanc cu o capacitate de 2.304 mc.
3.1.3 Managementul deversarilor de ape uzate in mediul marin

Sursele de poluanti potentiali pentru apa provin din operatiunile specifice platformelor de
foraj, detritus si noroi de foraj, deversare planificata a apelor de drenare si a apelor uzate, sau din
evacuari accidentale.
A. Deversarea planificata a lichidelor si a altor materiale trebuie sa respecte
restrictiile de deversare impuse de MARPOL privind parametrii standard de calitate ai efluentului,
in cazul apelor uzate, si continutul in hidrocarburi, in cazul apei de drenare.
Inaintea deversarii, atat apele de drenare cat si apele uzate, vor fi tratate astfel incat sa
corespunda standardelor internationale (MARPOL 73/78), in vederea reducerii nivelului de
hidrocarburi din apa evacuata la maxim 15 ppm.
In cazul in care continutul de hidrocarburi al apelor de drenare depaseste nivelul de 15 ppm,
apa contaminata va fi stocata si transportata la tarm, de unde va fi preluata de o firma autorizata,
specializata in tratare si depozitare, sau va fi reprocesata pana cand nivelul de hidrocarburi va scade
sub 15 ppm, conform cerintelor MARPOL.
Pentru apele de drenare/ santina care corespund cerintelor de evacuare MARPOL nu exista
limite cantitative.
In privinta apelor menajere se va proceda la tratarea primara conform cerintelor MARPOL,
inaintea deversarii, nefiind impuse limite cantitative pentru evacuarile conform cerintelor
standardului.
Astfel, la bordul platformei de foraj exista echipamente de incinerare reziduuri petroliere,
separatoare de ape uzate, instalatii de tratarea a apelor uzate, tancuri de depozitare a apelor uzate,
care corespund cerintelor MARPOL, urmand ca apele descarcate in mare sa se incadreze in limitele
admise de IMO.
Inainte de a fi descarcate in mare, in conformitate cu cerintele MARPOL deseurile alimentare
eliminate vor fi maruntite, printr-un dispozitiv de tocare.
43
Evacuari estimative in mare:

Denumire Total
Noroi de foraj pe baza de apa de mare 2703 m3
Roca sfaramata 636 m3
Ape uzate (gri şi negre) separare sub 15 ppm 20 litri x 120 pers x 90 zile = 216 m3
Desuri alimentare (maruntite conform regulior MARPOL) 0.1 m3 /zi x 90 zile = 9 m3
Nu sunt admise, fiind strict interzis, in cadrul evacuarilor planificate materiale sau chimicale
utilizate ori rezultate in timpul activitatii de foraj, evacuarea in mediul marin de combustibili,
lubrifianti ori reziduuri petroliere.
B. Deversarea neplanificata ( accidentala). Sursele de poluare pe platforma de foraj

offshore pot apare la transferul de hidrocarburi, avarierea sau supraplinul rezervoarele de
combustibil, avarii la corpul navei, incendii/explozii, coliziuni cu navele deviate de la traseele
navale, manipulari defectuase ale instalatiei, situatii meteorologice (furtuni), etc, toate acestea
avand ca rezultat o posibila deversare in mediu marin de hidrocarburi, lubrifianti ori reziduuri
petroliere.
Pentru aceste situatii, insa, atat pe platforma de foraj cat si pe vasele de asistenta exista si se
respecta Planul de interventie in caz de poluari accidentale, care prevede proceduri de curatare si
tratare a oricaror eventuale deversari neplanificate.
Din acest punct de vedere platforma angajata sa execute lucrarile proiectului va corespunde
cerintelor internationale in domeniul prevenirii poluarii marine si detine ”Certificatul international de
prevenire a poluarii cu produse petroliere”, „Certificatul international de prevenire a poluarii aerului”,
„Certificatul international de prevenire a poluarii cu ape reziduale”, eliberate de organizatii de
acreditare pentru certificarea navelor/ constructiilor plutitoare. Aceste certificate demonstreaza
respectarea de catre platforma a normelor internationale in domeniul operarii navelor in conditii de
siguranta si a prevenirii poluarii mediului marin.
Evacuarile accidentale de pe platforma nu pot fi apreciate cantitativ, avand in vedere
incertitudinea producerii acestora.
44
3.1.5 Prognozarea impactului asupra apei
Deversarea planificata a lichidelor si a altor materiale in apa marii ori fie pe fundul marii, ar
putea avea ca impact unele modificari in parametrii fizico – chimici si biologici ai calitatii apei marii si
a sedimentelor bentale din jurul platformei de foraj, putand cauza modificari ale pH-ului si cresteri
ale cantitatii de sedimente si materii in suspensie.
Modificari ale pH-ului.
Datele privind profilul pH-ului din zona locatiei viitoarelor sonde au fost furnizate de titular in
baza studiului efectuat de catre compania Fugro OceanSismica SpA- Offshore Division privind
„Caracteristicile fizico- chimice ale apei Marii Negre” . Probele au fost culese in cadrul proiectului
„NATO SfP ODBMS Black Sea”si contin profile din 80 de statii din interiorul ariei de interes. Statiile
sunt distribuite usor spre coltul de sud-est al perimetrului cercetat ( vezi fig de mai jos), dar datele
acopera foarte bine locatiile forajelor propuse.
Ca si in cazul altor parametrii apele de suprafata ale Marii Negre au un pH-diferit fata de
coloana de apa inferioara. Nivelul pH-ului din apa de suprafata se regaseste intre 8,36 -8,49, nivelul
cel mai ridicat in coloana de apa de la 0-50 m este de 8.38. Incepand cu aceasta adancime ( de la -
50m), nivelul pH-ului incepe sa descreasca pana la adancimea de -150m, de unde nivelul pH-ului
ramane constant la aproximativ 7.8 , aceasi valoare regasindu-se si pe fundul marii.
In unele locuri s-au constat cresteri nesemnificative ale pH-ului datorat mecanismului metabolic
al bacteriilor anaerobe.
Nivelul minim al pH-ului rezultat din probele colectate a fost de 7.7 ( pentru adancimi ale apei
marii intre 470 -550m ) iar maximul rezultat a fost de 8.49 ( din probele colectate de la 0-5 m
adancime).
In zona locatiei sondelor nivelul pH-ului este mai degraba neutru spre usor alcalin, avand o
valoare cuprinsa intre 7.7 si 7.9.
45
Profilul variabil al pH-ului caracterizat pe baza datelor culese din 16 statii din zona cercetata ( N-S – E Marea Neagra).
46
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului proiect: „EXECUTIA FORAJELOR PLANIFICATE DE
EXPLORARE GEOLOGICA A RESURSELOR DE HIDROCARBURI IN BLOCUL EX -30 TRIDENT DIN LARGUL MARII
NEGRE”
Exista posibilitatea modificarii nivelului pH-ului in jurul sondelor, fie crescator fie
descrescator, avand in vedere faptul ca fluidul de foraj contine unele substante acide sau
foarte alcaline ale caror valori ale pH-ului pot atinge limite cuprinse intre 3,5 ( AVALIG NE) -
>13( soda caustica).
Totusi, tinand cont de faptul ca doar aproximativ 5% din cantitatea de fluid de foraj va
fi deversata in mare, dar si capacitatea marii de a echilibra aceste niveluri fluctuante ( de
scadere sau de crestere ) ale pH-ului se apreciaza ca usoarele variatii ale pH-ului ce pot fi
constate in timpul derularii programului de foraj, se vor echilibra si nivelul va ajunge la valori
normale.
Cantitatea de suspensii din apa
Adancimea marii la care se vor efectua forajele sondelor Maria si Elena este cuprinsa
intre -226m si -298, astfel ca particulele provenite de la detritus cat si suspensiile insolubile in
apa marii provenite de la substantele chimice din compozitia fluidului de foraj ( bentonita,
barita) se vor depune pe substrat neafectand coloana de apa situata deasupra zonei
operationale.
Astfel, cresterea cantitatii de suspensii in apa marii nu va afecta organismele unicelulare
fotosintetizatoare ( fitoplanctonul ) ori zooplanctonul fitoplantofag care se intalnesc in
coloana de apa de la suprafata.
Deversarea apelor uzate in mare, va respecta ceritele Conventie MARPOL 73/78, privind
tratarea prealabila, astfel incarcatura acestor ape cu CBO5, Clor rezidual, si coliformi totali se
va inscrie in limitele admise .
Nivelul zgomotului generat in mare in timpul operatiunilor programate nu altereaza
calitatile fizico-chimice ale apei, posibilul impact simtindu-se asupra organismelor vegetale si
animale care populeaza apa marii.
Tanad cont de toate datele expuse mai sus, se apreciaza ca impactul prognozat asupra
apei datorat deversarilor planificate din timpul operatiunilor este minor, temporar si
reversibil, fara repercursiuni asupra organismelor microscopice care populeaza coloana
superioara de apa.
3.1.6 Masuri de prevenire a poluarii accidentale
Planul de urgenta pentru combaterea poluarii cu produse petroliere obliga existenta la

bordul navei a materialelor si echipamentelor specifice de interventie in cazul deversarilor
accidentale.
Scopul principal al Planului de interventie, in oricare situatie accidentala de deversari
de hidrocarburi, este acela de a minimiza daunele aduse mediului si de a proteja oamenii de
la bordul navei ( platformei).
Ca masura de prevenire intreaga suprafata a puntii platformei este inconjurata de
rigole, in vederea prevenirii deversarii de hidrocarburi, si periodic, conductele si instalatiile
48
NEGRE”
sunt verificate, iar intregul personalul este instruit, avand loc simulari ale situatiilor de
urgenta posibile.
In caz de poluare accidentala, persoana, care observa deversarea accidentala va
anunta capitanul navei, care împreuna cu personalul de intervenţie, aplica masurile necesare
pentru eliminarea cauzelor poluării (adica, înlăturarea deversariilor accidentale) cat si pentru
diminuarea efectelor acesteia.
Totodată, capitanul notifica imediat autoritatile, informând apoi periodic stadiul
desfasurarii operaţiunilor de sistare a poluării, respectiv eliminarea sau anihilarea cauzelor
care au produs poluarea cat si combaterea efectelor acesteia.
Echipa de interventie: verifica daca exista victime; izoleaza toate sursele din zona care
ar putea face scanteie; limiteaza si reduce aria de răspândire a substanţelor poluante;
evalueaza cantitatea deversata( daca exista) in mare .
Deasemenea va lua masuri pentru eliminarea cauzelor care au provocat poluarea
accidentala, colectarea, transportul si depozitarea intermediara in condiţii de securitate
corespunzătoare pentru mediu a substantelor poluante, in vederea recuperării, neutralizării si
distrugerii acestora.
La nivel mondial, se utilizeaza cinci metode de combatere a poluarilor cu
hidrocarburi:
o degradarea naturala,
o transferul marfi in barje de stocare,
o arderea in situ,
o dispersia in masa apei,
o concentrarea si recuperarea mecanica a hidrocarburilor de pe suprafata apei.
Determinarea celei mai bune metode de interventie este un proces complex, care
depinde de conditiile meteorologice, caracteristicile tehnico – functionale ale echipamentelor
de interventie, tipul si cantitatea de hidrocarbura deversat, locul deversarii,etc.
Lukoil utilizeaza metoda de concentrare si recuperare mecanica deoarece este o
metoda ecologica, poluantul fiind in intregime recuperat.
Aceasta metoda necesita conditii hidro - meteo limita, dar se poate desfasura in orice
moment si pe orice tip de poluare.
Metoda de concentrare si recuperare mecanica se desfasoara in trei etape:
o Limitarea extinderii si concentrarea peliculei de petrol;
o Recuperarea mecanica a peliculei de petrol si a amestecului apa- petrol
o Stocarea si separarea petrolului recuperat din amestecul apa-petrol;
A) Limitarea extinderii si concentrarea peliculei de petrol
In vederea limitarii si concentrarii peliculei de petrol se vor utiliza baraje

gonflabile antipetrol ( offshore boom) care au ca scop izolarea suprafetei
poluante pentru:
49
NEGRE”
o Impiedicarea raspandirii si deplasarii necontrolate a hidrocarburilor pe

suprafata apei;
o Mentinerea intr-o zona strict delimitata a peliculei de hidrocarburi ;
o Favorizarea operatiunilor de recuperare a hidrocarburilor;
o Protejarea zonelor vulnerabile sau sensibile
B) Recuperarea mecanica a produsilor de petrol si apa- petrol
Recuperarea mecanica a petrolului de pe suprafata apei, in zona limitata de

barajele antipetrol se efectueaza cu echipamente de recuperare denumite “skimmer ” .
Skimmer-ul este prevazut cu un sistem de actionare pentru izolarea peliculei de hidrocarbura
si un sistem pentru colectarea substantelor poluante .
Principiul de recuperare este urmatorul:
 Colectare petrol+ apa, de pe suprafata apei marii;

 Separarea primara a apei din amestec;
 Transferul hidrocarburilor in rezervoarele proprii;
 Stocarea si transportul acestora la tarm sau la o nava colectoare
C) Stocarea si separarea petrolului recuperat din amestecul apa-petrol;
Stocarea amstecului de apa-petrol recuperat se realizeaza in recipiente, actiune urmata de

separarea petrolului recuperat.
In cazul producerii unei deversari, vor fi folosite 3 x 200m de baraje antipetrol (
offshore boom) si 3 skimmer-e , alaturi de substante chimice disperante recomandate si
utilizate pe plan national si international.
Metoda dispersiei chimice in masa apei consta in amplificarea fenomenului de
dispersie prin pulverizarea din mijloace aero sau navale, a unor substante , care in anumite
conditii hidro-meteo scindeaza pelicula de petrol in picaturi de ordinul micrometrilor, acestea
dispersandu-se in apa.
De mentionat este faptul ca desfasurarea proiectului va fi atent monitorizat de OIL
SPILL RESPONSE LIMITED UK ( OSRL), organizatie in care Lukoil este membru activ, si care va
50
NEGRE”
asigura suportul, expertiza si echipamentul necesar interventiei navale sau aeronavale in

cazul unei poluari de nivel II sau III.
Desi putin probabil a se intampla, totusi in cazul unei situatii care va necesita
Interventia OSRL si se va utiliza aceasta metoda, vor fi utilizate substante dispersante
aprobate de autoritatile romane.
3.2 AER
3.2.1 Informatii despre clima si date meteorologice
Temperatura aerului
Conform cu conditiile fizico –geografice litoralul Marii Negre corespunde unui climat
temperat-continental, cu influenţe marine, caracterizat prin ierni blânde şi umede, cu veri
foarte calde si sarace in precipitatii.
Temperatura medie anuala la Constanta este de aproximativ 12 °C, luna iulie fiind cea
mai calduroasa din acest punct de vedere cu o medie de 23 °C. In luna cea mai mai rece din an
calculul valorilor inregistrate ne dau o medie a temperaturii aerului de 0°C, fiind vorba de luna
ianuarie. În timpul anului, temperatura aerului variază sezonier , cu valori cuprinse între –
25.6°C, în luna februarie si +38.5°C, in luna iulie.
Dupa cum se poate vedea din tabelul de mai jos, in largul Marii Negre temperatura
medie anuala a aerului este cu aproximativ 2 °C mai ridicata decat pe litoralul sau.In larg,
comparativ cu litoralul, se pot inregistra valori si mai ridicate decat ale lunii iulie, temperaturi
ce conduc la o medie a lunii august de 26.9°C. Media lunara cu valoarea cea mai mica din
aceasta perioada (2008-2012) a fost data de luna februarie a anului 2012.
In ultimii ani s-a remarcat o usoara crestere temperaturii aerului, reprezentata printr-o
medie anuala superioara mediei mutianuale din ultima suta de ani.
Temperatura medie lunara a aerului conform datelor inregistrate la statia meteorologica
Gloria in perioada 2008 -2012:
An Luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Med.

anuala°
C
200 Med 3. 4. 8. 11. 16. 21. 23. 25. 19. 15. 11. 7. 14.0
8 . 7 5 0 8 4 9 7 0 3 6 2 3
°C
200 Med 3. 4. 6. 11. 16. 21. 24. 24. 20. 14. 10. 6. 13.7
9 . 7 6 7 4 5 5 9 2 0 8 2 2
°C
51
NEGRE”
201 Med 1. 3. 5. 11. 16. 21. 24. 26. 20. 12. 13. 5. 13.7
0 . 6 8 4 1 9 4 9 9 0 8 6 8
°C
201 Med 3. 1. 4. 8.6 15. 20. 23. 23. 21. 13. 7.1 6. 12.5
1 . 5 7 5 3 9 6 3 5 7 6
°C
201 Med 2. - 5. 10. 17. 22. 26. 24. 21. 17. 11. 4. 13.7
2 . 3 0. 1 7 7 7 1 4 0 8 8 5
°C 3
Umiditatea aerului
In largul Marii Negre umiditatea aerului variaza intre 80-90% pe tot timpul anului,
maxima extrema inregistrandu-se mai des decat pe uscat . Principalul indicator al umidităţii
aerului îl constituie umiditatea absolută, care reprezintă cantitatea vaporilor de apă conţinută
în unitatea de volum, exprimată în g/m3. Umiditatea absolută a aerului este dependentă
direct de temperatura acestuia.La coasta, media anuala a umiditatii absolute este de 10.5
g/m3 si are variatii sezoniere , in sensul ca valoarea ei scade in sezonul de vara cand
temperatura creste si creste in restul anotimpurilor pe masura ce temperatura scade.
Precipitatiile
Media anuală a precipitaţiilor pe cuprinsul oglinzii Mării Negre este de cca 290 mm. Pe
litoralul românesc al Mării Negre, regimul precipitaţiilor este dependent de circulaţia
atmosferică din zona temperată a emisferei nordice, astfel incat media anuala a precipitatiilor
pentru Constanta este de 368 mm.În timpul anului nu se constată o variaţie sezonieră a
precipitaţiilor, mediile lunare oscilând între 23 şi 43 mm.Pe perioade scurte de timp de cca 24
de ore se pot inregistra si valori de 25 mm , acestea reprezentand maxime ce se pot produce
sub forma de aversa in toate lunile anului.
Vantul
Conform informatiilor prezentate in tabelul ... , informatii ce au fost obtinute prin

prelucrarea datelor inregistrate la statia meteorologica Gloria in perioada 2008-2012 ,
perioadele cu o activitate mai intensa din punct de vedere a vitezei vantului sunt lunile
sezonului rece , in speta decembrie ianuarie si februarie , iar pe alocuri chiar si luna martie.
Valorea medie lunara a vitezei vantului pentru aceste perioade este de aprox.10 m/s . In
lunile de tranzitie spre sezonul cald se constata o reducere vitezei vantului , astfel incat pe
perioada de vara se inregistreaza valori ale mediilor lunare aproape de jumatatea celor din
sezonul rece ( cca 6.3 m/s ).
In perioada de iarna viteza vantului poate atinge si valori extreme de peste 20m/s ,
uneori ajungand si la 35-38 m/s, valori ce sunt considerate ca furtuni extreme atat pentru
zona de coasta cat si pentru largul marii. Viteza ridicata a vantului din aceasta perioada a
52
NEGRE”
anului constituie si sursa principala de generare a valurilor cu inaltimi semnificative , ce au o

pondere ridicata in aceeasi perioada de timp.Per ansamblu media anuala a vitezei vantului ce
nu coboara decat rareori sub valori de 8 m/s , explica si prezenta valurilor pe mai tot parcursul
anului , perioade de calm prelungit din acest punct de vedere inregistrandu-se doar pe
perioada de vara. Tot în sezonul cald, pe coasta litoralului românesc al Mării Negre, se produc
fronturi de mase de aer cu temperaturi diferite, al căror sens de mişcare este dinspre uscat
spre mare. În asemenea situaţii, pe durata trecerii frontului atmosferic se dezvoltă brusc
vânturi foarte intense dinspre uscat, cu viteze de până la 25 m/s.
In ceea ce priveste directiile predominante ale vantului pe parcursul unui an sunt N, NE

si SV. In sezonul rece insa vantul poate avea pe langa directiile N si NE si directie S sau V.
Tabelul de mai jos expune viteza medie lunara a vantului si directia predominanta in
perioada 2008-2012 , conform datelor inregistrate la statia meteorologica Gloria.
An Luna
I II III IV V VI VII VII IX X XI XII Med.

I anual
a
2008 Viteza 9.8 9. 9. 8. 7. 6. 7. 6.0 8. 8.3 8. 10. 8.2
med.( 2 7 3 1 1 1 1 6 1
m/s)
Directia N NE S S S S NV N N N N N
Predo
m.
2009 Viteza 9.3 8. 8. 7. 6. 6. 7. 6.2 8. 9.2 7. 10. 8.0
med.( 9 2 4 5 3 3 5 6 7
m/s)
Directia N N SE NE NV S N N NE NE, V N
S
Predo
m.
2010 Viteza 9.6 9. 9. 7. 6. 6. 6. 6.3 7. 8.6 7. 9.0 7.8
med.( 5 0 0 6 6 3 2 7
m/s)
Directia N SE NE NE SV SV N N E N S SV
Predo
53
NEGRE”
m.
2011 Viteza 6.7 8. 8. 6. 5. 6. 5. 6.1 6. 8.5 6. 7.4 6.7

med.( 5 3 4 3 0 1 2 5
m/s)
Directia N N NE NE NE NV SV N E N N SV
Predo
m.
2012 Viteza 10. 9. 7. 7. 5. 5. 6. 6.6 6. 7.2 7. 9.6 7.4
med.( 2 7 4 2 7 6 3 2 3
m/s)
Directia N N N S NE SV NE N E NE N N
Predo
m.
Viteza si directiile predominante ale vintului pe parcursului unui an in largul M.Negre
54
NEGRE”
3.2.2 Surse de poluanti atmosferici
Singurele surse de emisii pe durata activitatii de foraj le constituie consumul de

combustibil la bordul platformei. Cantitatea de emisii depinde in mare masura de calitatea
combustibilului utilizat.
Exista posibilitatea unor emisii atmosferice rezultate din arderea unor deseuri in
incineratorul de la bordul navei, insa acestea sunt neglijabile in comparatie cu principala sursa
de emisii rezultata din consumul combustibilului.
Din constructie, platforma de foraj este dotata cu instalatii proprii de incalzire si
producere a apei calde, care functioneaza cu combustibil ( motorina), consumul zilnic fiind de
aprox. 10 t.
De asemenea, conform specificatiilor tehnice consumul zilnic de combustibil pe durata
efectuarii lucrarilor de foraj este de 8 - 10 t., combustibilul utilizat avand un continut redus de
sulf, tip EURO 5.
Pentru calculul estimativ al emisiilor rezultate din acest tip de activitati s-a utilizat
metodologia consumului de combustibil (Corinair, 2007) pentru activitati navale (coduri SNAP
080402-080404) si factorii de emisie prevazuti pentru combustibil distilat de tip HFO 180 (
heavy fuel oil- combustibil rezidual greu), considerat a fi de cea mai buna calitate.
Compus Factor de emisie Emisie zilnică Emisie totală

CO2 3170 kg/t 25360 - 31700 kg 862 - 1077 t
SO2 20 x % S kg/t 240 - 300 kg 8 - 10 t
NOx 87 kg/t 696 - 870 kg 24 - 30 t
CO 7.4 kg/t 59 - 74 kg 2 - 2.5 t
COV (alţii decât 2.4 kg/t 19 - 24 kg 646 - 816 kg
metan)
CH4 0.05 kg/t 0.4 - 0.5 kg 13 - 17 kg
N 2O 0.08 kg/t 0.64 - 0.80 kg 22 - 27 kg
HCB 0.01-0.4 mg/t 3.2 - 4.0 mg 109 - 136 mg
Dioxină 0.1-8 µg FET(1/t 64 - 80 µg FET(1 218 - 272 µg FET(1
PAH total 2 g/t 16 - 20 g 544 - 782 g
PAH(2 0.04 g/t 0.32 - 0.40 g 11 - 13 g
As 0.5 g/t 4-5g 128 - 170 g
Cd 0.03 g/t 0.24 - 0.30 g 8.2 - 10.2 g
Cr 0.2 g/t 1.6 - 2.0 g 54 - 78 g
55
NEGRE”
Cu 0.5 g/t 4-5g 128 - 170 g

Hg 0.02 g/t 0.16 - 0.2 g 5.4 - 7.8 g
Ni 30 g/t 240 - 300 g 8.16 - 10.2 kg
Pb 0.2 g/t 1.6 - 2.0 g 54 - 78 g
Se 0.4 g/t 3.2 - 4.0 g 108.8 - 136 g
Zn 0.9 g/t 7.2 - 9.0 g 245 - 306 g
PM10 6700 g/t 53.6 - 67.0 kg 1822.4 - 2278.0 kg
(1
FET - Factor de echivalenţă toxică stabilit de NATO/CCMS (Corinair, 2001)
(2
- PAH incluse în protocolul Comunităţii Economice Europene
Specificatii :
1. Pentru calculul emisiilor de SO4 s-a luat in considerare concentratia maxima de sulf
admisa de normele UE si Anexa VI MARPOL pe toata durata de sesfasurare a lucrarilor.
In practica navele utilizeaza in fapt combustibil cu o concetratie mai mica de 1,5 %,
atingand de cele mai multe ori o concetratie de 0,001% S. Motiv pentru care putem
afirma ca volumul de SO4 produs pe perioada prospectiuniilor va fi cu mult mai mica
decat estimarea afisata in tabel.
2. Emisia de NOx a fost calculata utilizand coeficientul CORINAIR, este de asteptat, insa,
ca emisia de NOx sa fie substantial mai mica .
3. Emisiile au fost calculate pentru consumul maxim de combustibil al unei platforme de
foraj si durata maxima de efectuare a lucrarilor, dar in conditii reale de lucru se
aprecieaza ca emisiile vor avea valori mult mai mici.
4. Platforma angajata in efectuarea lucrarilor va avea certificarea internationala de
prevenire a poluarii atmosferei, conform cu Regula 5 MARPOL 73/78, iar la mobilizarea
pe mare toate echipamentele si masinile ce produc emisii atmosferice sunt verificate
pentru conformarea cu standardele corespunzatoare.
3.2.3 Prognozarea impactului asupra aerului
Avand in vedere gradul de dispersie al poluantilor in atmosfera, apreciem ca impactul

emisiilor atmosferice va fi unul minor, temporar si reversibil.
3.2.4 Masuri de diminuare a impactului
Cantitatile de emisii produse de dotarile si instalatiile specifice navei se incadreaza in

limitele admisibile impuse de legislatie , motiv pentru care nu sunt necesare instalatii pentru
retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera.
Totusi, in vedera reducerii impactului se pot face cateva recomandari:
56
NEGRE”
 mentinerea echipamentelor generatoare de emisii in stare buna de functionare

si operare;
 nedepasirea perioadei de lucru prognozata;
 mentinerea in stare buna de functionare a sistemelor de protectia contra
incendiilor;
 folosirea unui combustibil cu continut redus de sulf (conform HG nr. 470/2007).
3.3 GEOLOGIA MARII NEGRE
3.3.1 Caracterizarea subsolului amplasamentului propus
Structurile Daria, Lyra si Flora sunt amplasate in cadrul blocului EX-30 Trident, situat
din punct de vedere tectonic in partea de vest a Marii Negre, in interiorul depresiunii Histria.
Structurile riftului cretacic din platforma continentală românească sunt legate de
deschiderea depresiunii Marea Neagră de Vest. Formarea rifturilor a început probabil în
barremian și a continuat până în cretacicul târziu-paleocen. Depozitele cretacic, paleocen și
eocen sunt reprezentate cu ajutorul diferențelor de material clastic și carbonatic.
Sedimentarea rapidă care formează depozite ușoare și slab litificate cu secțiuni
eterogene din punct de vedere reologic este o caracteristică importantă a zonei. În zona
blocurilor EX-29-30 care fac obiectul licenței s-au acumulat canale pe fundul mării și depozite
foarte eterogene. Din punct de vedere litologic, acestea sunt depozite marine de șisturi
aleuritice cu gresii intercalate.
Eroziunea din zonă cauzată de scăderea generală a nivelului mării a fost anterioară
acumulării depozitelor din ponțianul inferior. Procesele gravitaționale legate de mișcarea de-
a lungul pantei a masei slab litificate sau a bucăților de rocă sau a altor corpuri gravitaționale
și tectonic-gravitaționale, sunt bine dezvoltate în partea superioară a secțiunii.
Deformarea secțiunii sedimentare (în principal din cauza faliilor), în zona de maxim
gradient a grosimii secțiunii sedimentare și a grosimii orizonturilor superioare din crusta
continentală (marginea platformei continentale, batialul și tranziția către abisal), precum și
structurile complexe de încalecare, complică corelarea stratigrafică a orizonturilor refectoare.
Zona blocurilor EX-29 Rapsodia și EX-30 Trident a fost acoperită de profiluri
seismice regionale efectuate pe parcursul mai multor ani, insa nu s-au efectuat niciodată
foraje de adancime.
Aceste profiluri au fost utilizate in etapa de construire a modelului geologic regional
pentru zona respectivă. Cu acest scop au fost folosite și profilurile realizate de societatea
Western Geophysical în 1984, precum și profilurile individuale in anii 1982-86. In 2012,
CGGVeritas a achiziționat 2000 km din profilul seismic 3D care acoperă aproape în întregime
zonele blocurilor EX-29 Est Rapsodia și EX-30 Trident care fac obiectul licentei Lukoil.
57
Procesarea datelor 3D a fost efectuată cu ION GXT în 2013. Au fost efectuate migrarea
în timp a datelor (pre-stack time migration – PSTM) si migrarea in adancime a datelor (pre-
stack depth migration – PSDM). Masuratorile volumetrice 3D in raport cu timpul si adancimea,
volumele de viteza PSTM și PSDM, precum și grupurile de unghiuri partiale dintr-un domeniu
de timp din intervalele unghiulare de 0-10, 9-15, 14-20, 19-25, 24-30 și 29-35 grade au fost
transferate pentru interpretare.
Pentru indeplinirea unor obiective legate de interpretarea datelor seismice 3D in zona
de prospectiune seismica, obiectul lucrarilor de geologie au inclus imaginile structurale pentru
principalele orizonturi reflectoare (K1, K2, Paleocen-Eocen (P1-P2)), Oligocen - Miocen inferior
(P3-N1, maykop), Ponțian Inferior si Superior (N1), dacian (N21).
Corelarea stratigrafica a reflexiilor seismice cu datele de foraj nu a fost efectuata din
cauza absentei forajelor in cadrul zonei de prospectiune seismica. Corelarea stratigrafica a fost
realizata prin compararea tiparului undelor seismice 3D cu datele achizitionate 2D.
Conform cunosterii stratigrafiei regionale, au fost identificate pozitiile stratigrafice ale
principalelor orizonturi reflectoare.
Urmatoarele orizonturi reflectoare (OR) au fost identificate si cartate:
OR Baza Cretacicului Inferior - reflexie de polaritate pozitiva, aproape de fundul
stratului sedimentar protector.
OR Cretacic Inferior - reflexii de polaritate pozitiva. Orizonturile superioare ale
depozitelor din cretacicul inferior de lângă sondele din apropiere sunt reprezentate în mare
parte de depozite ale cretacicului inferior care trec de la șisturi la aleurit. Pe aceste depozite se
suprapun în mod discordant depozite de carbonat-șist din cretacicul superior.
OR Cretacic Superior- reflexie de polaritate negativa, conform datelor de foraj, s-a
produs în apropierea contactului depozitelor (superioare) care conțin în principal carbonat cu
depozitele de șist-carbonat (inferioare). Asemanator metodei 2D, reflexia pozitiva cea mai
apropiata a fost aleasa drept cea mai consecventa pentru zona de lucrari care se coreleaza cu
orizontul. Orizontul reflector din Cretacicul Superior se identifica cu partea superioara a
depozitelor de carbonat-sist din Cretacicul Superior.
OR Eocen Mediu - reflexie de polaritate pozitiva, care este un important reper seismic,
este formata la interfata de mare viteza, conform datelor de foraj, dintre pachetul de carbonați
(inferior) și pachetul superior de șist-carbonat. OR Eocen Mediu corespunde partii superioare a
depozitelor din Paleocen-Eocenul mediu.
OR Eocen Superior - reflexie de polaritate pozitiva, care este un important reper
seismic, in zona de platforma continentala, conform datelor de foraj, este formata la interfata
dintre alternanța de șisturi și gresii cu formațiuni de calcare și șisturi-carbonat. OR Eocen 3
corespunde părții superioare a depozitelor din eocenul superior.
OR Maykop- reflexie de polaritate pozitiva, delimitata de discordanta superioara dintre
depozitele oligocenului și miocenului inferior. Aceste observatii sunt destul de fiabile si au fost
stabilite prin delimitarea orizontului la stratul superior care este prezent in intreaga zona,
61
NEGRE”
respectiv depozite de șisturi destul de groase (200-600 m in sonde) cu intercalatii de gresie si

aleurit.
OR Ponțian Inferior - reflexie de polaritate negativă, care se încadrează în limitele
stabilite pentru depozitele de Ponțian și se încadrează aproximativ în partea superioară a
stratului ponțian inferior (miocen).
OR Ponțian Superior- reflexie de polaritate pozitivă, se presupune că se încadrează în
limitele stabilite pentru depozitele din partea superioară a stratului ponțian superior (miocen).
OR Dacian - reflexie de polaritate negativă, se încadrează aproximativ în partea
superioară a stratului dacian (pliocen).
Pentru studierea mai detaliată a tuturor intervalelor din secțiunea zonei de
prospecțiune seismică 3D, s-au trasat orizonturi suplimentare, care au fost cartate de-a lungul
orizonturilor principale.
In intervalul Pontian Inferior: OR Ponțian Inferior B și OR Ponțian Inferior C,
În intervalul Ponțian Inferior-Ponțian Superior - OR Ponțian Superior D.
S-au întocmit hărți de timp pe baza corelării rezultatelor cu ajutorul pachetului de
aplicații Petrel (Schlumberger).
Pentru interpretarea adancimii fiecarui orizont a fost utilizata metoda calcularii vitezelor
medii, folosindu-se date legate de cubul PDSM de viteze medii.
62
NEGRE”
Fig. Coloana litologica sonda Daria
63
NEGRE”
3.3.2 Impactul prognozat asupra subsolului
Executarea forajelor planificate nu vor produce un impact semnificativ asupra structurii

subsolului din amplasamentul sondelor si nici nu vor cauza un risc seismic. Motiv pentru care nu
sunt necesare masuri speciale de protectie a acestei componente.
3.4. BIODIVERSITATEA MARINA
3.4.1 Biodiversitatea marina din zona amplasamentului si adiacent
6.1 Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect

Desi nu are o biodiversitate ridicata, Marea Neagra formeaza totusi un ecosistem complex
al carui mediu propice de viata se desfasoara in general pe platforma continentala marina pana
la adancimea de 100 – 200m, si este influentat intr-o larga masura de conditiile mediului
ambient si de dinamica apei.
La adancimi mai mari de 200m, prezenta hidrogenului sulfurat (H2 S) face ca 85-90% din
intreaga masa a apei, cu exceptia bacteriilor anaerobe sa fie complet lipsita de viata.
Ecosistemul este alcatuit din biotop ( apa, natura substratului, factorii geografici si
climatici, salinitatea , elementele minerale) si bioceneza( totalitatea organismelor vii din biotop
care apartin unor specii diverse si sunt interdependente din punt de vedere functional), care
impreuna formeaza un ansamblu integrat si in permanenta interactiune.
6.1.1 Biotopul Marii Negre

Biotopul Marii Negre este format din stanci, nisipuri, maluri, depuneri organice sau
minerale. O caracteristica a Marii Negre o formeaza salinitatea apei redusa, care se explica prin
insemnatul aport de ape dulci pe care il primeste din varsarea fluviului Dunarea in bazinul ei.
Un rol insemnat in dinamica speciilor marine il are miscarea apelor marii. Valurile si
curentii de suprafata ocazionali se rasfrang in transportul de aluviuni.
Variatia termica este este destul de mare intre lunile de vara, cand temperatura apei
ajunge pana la 250 - 270 C si cele de iarna cand temperatura apei poate cobori si pana la sub 0 0
C.
Variatiile de temperatura cu inversarea lor intre anotimpul cald si rece, au loc numai
pana la adancimea de 75-100m. Sub aceasta adancime exista o temperatura constanta de 70 C
ce creste catre fundul apei pana la 90 C.
64
NEGRE”
Reactia mediului este alcalina. Oxigenarea apei variaza cu anotimpul si adancimea. De la

150-200m pana la fundul apei marii gazul solvit este hidrogenul sulfurat ( H2S).
Structura biotopului determina configuratia ecosistemului.
In Marea Neagra acesta poate fi impartit in sase etaje principale:
- Supralitoral - Mediolitoral - Infralitoral
- Circalitoral - Periazolic - Azoic.
Etajul Supralitoral este format din zonele de tarm acoperite ori stropite de valuri
intamplator. Zona prezinta o umiditate accentuata, inundabilitate, o cantitatea in general mare
ori de cele mai multe ori semnificativa de materii organice aduse de valuri ori de origine locala.
De obicei, materiile organice in descompunere formeaza depozite cu miros metan si
sulfura de hidrogen.
Flora este formata mai ales din anumite forme de alge, cu rezistenta la variatiile de
mediu si hidrofile. Pe langa bacteriile aerobe si mai putin anaerobe, fauna include numeroase
crustacee, insecte si viermi. Mare parte din aceste vietati se hranesc din depozitele de materie
organica. La acestea trebuie adaugate vietatile pasagere, in special pasari de mare.
Etajul Mediolitoral sau Pseudolitoralul cuprinde zona de spargere a valurilor avand o

adancime a apei marii intre 0- 0,5m, fiind impartit dupa substratul solului in zone pietroase ,
nisipoase sau maloase.
Zonele pseudolitorale pietroase adapostesc organisme capabile sa reziste pe perioade
scurte de deshidratare si care se pot fixa bine pe substrat. In aceasta categorie pot fi incluse
specii de alge si scoici ( bancuri de midii), carora li se adauga vietuitoarele care vin periodic din
etajul supralitoral sau infraitoral.
In cadrul zonelor de substrat dur, pseudolitoralul ocupa o fasie lata de 2-10 m in functie
de inclinatia platformei stancoase. In anumite conditii in acest mediu apar depozite de materie
organica ce face legatura cu biotopul anterior.
Zonele pseudolitorale nisipoase, constituie mediul de viata pentru animalele capabile de
ingropare rapida in substrat. Biocenoza caracteristica zonei de spargere a valurilor pentru
pseudolitoralul nisipos de granulatie mediu si grosiera este cea a bivalvei Donacilla cornea si a
polichetului Ophelia bicornis , carora li se mai asociaza si izopodul Eurydice dollfusi si
polichetele Scolelepis squamata, Pisione remota si Saccocirrus papillocercus.
Zona nisipurilor fine este caracterizata de predominarea populatiilor de amfipode din
genul Pontagammarus, misidul Gastrosaccus sanctus si turbelaridul Pseudosyrtis subterranea.
65
NEGRE”
Etajul infralitoral se afla la adancimi de 0,5 – 12 m ( maxim 18m). Este zona cea mai
favorabila vietii in care se afla majoritatea speciilor de alge, cea mai mare parte a biomasei
organizmelor vegetala precum si numeroase specii de animale.
Etajul Circalitoral, se gaseste la adancimi de la 12-18m pana la 100-150m. In general aici

fundul marii este malos nisipos, mai putin nisipos. Bioceneza in acest etaj este formata din
asociatii de scoici si viermi ce constituie hrana preferata a diverselor specii de pesti care vin aici
din zona infralitoral pentru a se hrani.
Etajul Periazoic, aflat la o adancime de 50 – 100m pan la 150m- 200m ( mai rar), face
trecerea intre stratul de apa oxigenat , care permite viata animalelor si plantelor si stratul
specific bazinului pontic cel al sulfobacteriilor contaminat cu hidrogen sulfurat. In acest etaj se
intalnesc asociatii de tenatocenoze sau subfosile pe care traieste un numar restrans de vietati.
Microbiologic, zona prezinta un amestec intre bacteriile aerobe si anaerobe.
Etajul azoic, incepe de la adancimea de 150-200m si coboara pana la adancimea maxima

a Marii Negre, 2.212m. Regasim aici un biotop unic, unde singurele specii existente sunt
bacteriile sulforeducatoare Microspira , Desulfovibrio.
6.1.2 Biocenoza Marii Negre

Structura biocenozei este determinata de diversitatea, distributia in spatiu, numarul si
biomasa speciilor componente, dinamica si relatia dintre speciile care traiesc si se dezvolta in
mediul marin.
In alcatuirea biocenozei bazinului pontic intra aproximativ 5000 de specii – bacterii,
protozoare, cromobionte, plante, fungi, animale – dintre care 3.244 de specii au fost
inregistrate si in zonele marine si costiere ale litoralului romanesc (M.T.Gomoiu – „ Biodiversity
in the Black Sea”).
Intre vietuitoarele din biocenoza ecosistemului sunt stabilite diferite relatii privind
hrana, reproducerea, raspandirea, apararea ,etc., insa cele mai importante sunt relatiile trofice
care alcatuiesc locul pe care organismele marine il ocupa in cadrul acestora, definindu-se astfel
3 sisteme functionale interdependente : producatorii; consumatorii; reducatorii (
descompunatorii)
66
NEGRE”
fig. Lantul trofic in mediul marin al Marii Negre
Biocenoza Marii Negre cuprinde si formeaza doua medii marine principale : pelagasul si
bentosul.
PELOGASUL este format din organisme vegetale si animale care populeaza masa apei si este
alcatuit in principal din plancton si necton.
Planctonul reprezinta biocenoza acvatica alcatuita din organisme mici si microscopice care se
gasesc in masa apei si au ca trasatura comuna plutirea activa sau pasiva in masa apei, fara a
avea capacitatea de a se impotrivi curentului. Este prezent pana la adancimea de 175 m si are in
componenta trei grupe specifice:
- Plancton vegetal ( fitoplanctonul), cuprinde producatori primari din grupul microfitelor
ce traiesc in zonele luminate ale pelagialului;
- Planctonul animal ( zooplanctonul), cuprinde consumatori primari sau secundari (
rotiferi, copepode, chetognate, apendiculari);
- Planctonul bacterian sau bacterioplanctonul, cuprinde bacterii reducatoare care
populeaza intreaga masa a apei.
In componenta planctonului intra organismele holoplanctonice care isi desfasoara intregul ciclu
de viata in pelagial ( alge microfite, radiolarii, rotiferele, cladocerele, copepodele, etc) si
organismele mereplanctonice care isi petrec numai anumite stadii de dezvoltare din ciclul lor
biologic in pelagial, restul avand loc in bental.
67
NEGRE”
Printre ultimele se numara larvele planctonice ale viermilor ( Pillidium, Trocophora,

Nectochaeta), echinodermelor ( Echinopluteus, Ofiopluteus), molustelor ( larve veligere si
protoconce), crustaceelor( nauplius, mysis, zoae, copepodite, etc.)si altor animale marine
bentonice , meduzele hidroide, statoblastele briozoarelor, precum si organisme ale caror chisti
si oua latente coboara ulterior pe fund pentru dezvoltarea biologica .
Fitoplanctonul cuprinde in Marea Neagra peste 1300 de specii din care aproximativ jumatate
identificate si in litoralul romanesc.
Fitoplanctonul este format in cea mai mare parte din diatomee 35 % ( Cerataulina, Chaetoceros,
Cyclotella, Navicula, Nitzschia, Skeletonema,etc), dinoflagelate 28% (Peridinium, Gymnodinium,
Gonyalaux, Dinophysis, Prorocentrum, etc), cloficee microfite 23% ( Dictyospaerium, Euastrum,
Oocystis, Pediastrum, Scenedesmus, Zygnema), urmate de cianofite 5-6% ( Lynbya, Microcystis,
Oscillatoria,Phormidium, Spirulina, etc.), crisofite ( Cryptomonas, Hillea, Plagioselmis, etc.)
Fitoplanctonul nu este distribuit si nici nu se dezvolta uniform in apele marii, fiind bine
dezvoltat in stratul superior bine luminat al apei ( 0-50 m) din zona litorala si mai slab
dezvoltat in larg.
In zonele unde se varsa apele curgatoare exista un amestec de specii fitoplanctonice
dulcicole, salmastricole si marine.
De asemenea, cercetarile documentate stiintific constata ca in itoplancton o pronuntata
varietate sezoniera. Astfel, dinoflagelatele ( Dinoflagellata) au o dezvoltare maxima in sezonul
cald ( iunie – august, iar diatomeele ( Bacillariophyceae) in sezonul rece ( decembrie- februarie)
Biomasa maxima a fost pusa in evidenta in luna iunie si in luna noiembrie.
Fitoplanctonul constituie un pretios material nutritiv pentru zooplancteri , dar si pentru
si pentru pestii planctofagi ( hamsie, sprot).
In Marea Negra se zooplanctonul este mai sarac in specii decat fitoplanctonul, respectiv
aproximativ 150 de specii holoplanctonice, din care 70 de specii se gasesc si in apele litoralului
romanesc.
Acesta se compune din unele specii de dinoflagelate ( Noctiluca scintillans), rotifere,
crustacee( Acartia clausi , Pseudocalanus elongatus, Calanus euxinus) , celenterate , ctenofere (
Pleurobrachia rhodopis), chetognate ( Parasagitta setosa). Jumatate din aceste specii sunt de
apa dulce sau salmastra in zonele de varsare a fluviului Dunarea in mare.
La aceste specii se adauga larvele animalelor marine care alcatuiesc meroplanctonul (
circa 100 specii)
Hrana zooplanctonului este constituita din particole aflate in suspensie in apa,
fitoplancton, detritus sau bacterii si este la randul sau hrana pentru puietul de peste, dar si
pentru unii pesti adulti sau alte animale marine.
68
NEGRE”
Prezenta abundenta a zooplanctonului este intalnita iarna, iar prezenta redusa vara,
inregistrandu-se o crestere cantitativa vertiginoasa a zooplanctonului mai ales in a doua parte a
toamnei. Diminuarea cantitativa a zooplanctonului in timpul primaverii si verii se datoreaza in
principal consumului acestuia de catre pesti si pestii planctonofagi.
De remarcat este faptul ca zooplanctonul scade ca prezenta cantitativa pe verticala, la
adincimi de peste 50 m fiind slab reprezentat.
BENTOSUL este format din organismele vegetale si animale care traiesc pe fundul marii,
cu o structura diversificata, fiind alcatuit din fitobentos si zoobentos .
Fitobetosul este reprezentat prin microfitobentos si alge macrofite. Microfitobentosul
este prezent in zona unde lumina ajunge la fundul apei. Este format din diferite specii
microscopice de alge verzi, cinobacterii si diatomee.
Macrifitele algale sunt formele care caracterizeaza si ocupa substratul dur de pe fundul
bazinului marin pana la adancimea de 10m ( cel mai mare numar de specii concentrandu-se la
adancimi de 1-5m).
In Marea Neagra sunt reprezentate toate cele trei grupe majore de alge macrofite, unele
din ele perene , altele sezoniere, alaturi de 6 specii de plante superioare ( Tracheophyta), din
care iarba de mare ( Zostera noltei)
Algele macroifite cuprind in Marea Neagra 325 de specii, cele mai numeroase fiind
rodofitele (169 de specii), urmate de clorofite ( 80 de specii) si de feofite ( 76 specii). Numarul
acestora este mult mai mic in comparatie cu cel al speciilor mediteraneene, si reflecta modul in
care algele marine s-au adaptat la conditiile particulare ale bazinului pontic.
Reprezentative pentru flora algala a Marii Negre sunt speciile din genurile Ceranium,
Cladophora, Enteromorpha, Kylinia si Polysiophonia.
Macroflora algala are rol ecologic imporatant in ecosistemul litoralului de mica
adancime, reprezentand un factor de epurare biologica a nutrientilor si metalelor grele. De
asemenea, reprezinta substart si adapost pentru algele epifite si fauna asociata , precum si baza
trofica pentru multe nevertebrate si pesti marini.
Urmare a activitatilor antropice, ecosistemele din zonele litorale sunt intr-o continua
transformare. Modificarile de mediu produse ca urmare a schimbarilor parametrilor
hidrochimici, a colmatarii substratului dur, a cresterii cantitatilor de substante biogene , a
diminuarii accentuate a transparentei apei, a diversarilor de reziduuri petroliere au dus la
selectionarea si dezvolatarea unor specii de macrifite tolerante ( Enteromorpha, Cladophora,
Ceranium), pentru care noile conditii de mediu sunt favorabile.
Zoobentosul este format din populatii de animale ce traiesc pana la adancimi de 180-
200m, in functie de adancime se intalnesc anumite polichete, amfipode, moluste , crabi si pesti.
Dupa tipul de substrat se creaza o varietate a biocentezei bentale. Unele specii de plante
si animale traiesc pe stanci, altele pe nisip si pe mal.
69
NEGRE”
Adancimea cea mai mare unde se intalneste prezenta bentosului este 40-80m , lipsit
de plante , dar populat cu anumite specii de viermi sau moluste ( Modiolula phaseolina).
NECTOPLANCTONUL este reprezentat de vietuitoare acvatice care se pot misca liber in

masa apei si este format din pesti si mamifere marine.
In ce priveste ihtiofauna Marii Neagra au fost inregistrate 168 de specii de pesti, grupate
dupa origine in : specii relicte ( 18 %); specii migratoare mediteraneene( 60%), specii de apa
dulce adaptate la mediul salmastru ( 22%). Alaturi de acestea au mai fost semnalate exemplare
ale unor specii patrunse accidental in apele bazinului pontic.
Cele mai frecvente specii de pesti semnalate la tarmul romanesc al Marii Neagre sunt :
rechinul (Squalus acanthias), scrumbia de Dunăre (Alosa pontica ), şprotul (Sprattus sprattus),
bacalearul (Merlangius merlangus), aterina (Atherina boyeri), stavridul de Marea Neagră
(Trachurus mediterraneus), hamsia (Engraulis encrasicholus), barbunul (Mullus barbatus
ponticus), guvizii - guvidul negru, hanosul, guvidul de mare, strunghilul (Gobius niger,
Mesogobius batrachocephalus, Neogobius cephalargoides, N. melanostomus), calcanul (Psetta
maxima), cambula (Platichthys flesus), limba de mare (Solea nasuta);
La gura de varsare a Dunarii in mare se pot mentiona speciile de sturioni - morunul (Husso
husso), nisetrul (Acipenser güldenstaedti) şi pastruga (Acipenser stellatus), speciile de chefali -
laban, singhil şi ostreinos (Mugil cephalus, Liza aurata, Liza saliens), lufarul (Pomatomus
saltator), dragonul (Trachinus draco), boul de mare (Uranoscopus scaber), speciile de cocoşei de
mare (Parablenius sanguinolentus, P. tentacularis).
Activitatea de pescuit industial, cu nave de pescuit, a celor catorva specii de pesti
reprezentand resursa comerciala, se desfasoara preponderent in zona de coasta, pana la
izobata de 50- 60 m, iar in ce priveste pescuitul pasiv acesta se intalneste in fasia de mica
adancime pana la izobata de 10 m, in punctele fixe situate intre Sulina si Vama Veche.
Sezonul de pescuitul este concentrat in cateva luni pe an, incepand in primavara ( martie,
aprilie) si continuand in perioada verii ( iunie, iulie).
Din punct de vedere statistic, pescuitul atat cel activ cat si cel pasiv a inregistrat o tendinta
de scadere in perioada 2002- 2010, incepand cu anul 2002 cand s-a inregistrat o valoare spre
2000t , in 2010 captura de peste nu a depasit 300t, avand o tendinta de crestere in ultimii ani.
Procentul scazut al capturilor nu se datoreaza in principal lipsei ihtiofaunei, cat interesul
scazut pentru desfasurarea acestei activitati cauzat in principal de lipsa pietei de desfacere, a
costurilor crescute pentru dezvoltarea unei astfel de activitati.
70
NEGRE”
Mamiferele semnalate in Marea Neagra numara doar trei specii de delfini : afalinul (
Tursiops truncatus ponticus) delfinul comun ( Delphinus delphis ponticus) si marsuinul
(Phocoena phocoena relicta).
Populatiile de delfini din Marea Neagră se afla in declin numeric, motiv pentru care au
fost declarate specii amenintate cu disparitia si puse sub protectia Conventiilor CITIES.
Romania a aderat la aceste conventii internationale, iar prin ratificarea Acordului pentru
Conservarea Cetaceelor din Marea Neagra, Marea Mediterana si zona contigua a Atlanticului
(ACCOBAMS), s-a obligat sa ia toate masurile pentru mentinerea unui mediu favorabil pentru
aceste specii, masuri ce au fost stabilite in Planul de conservare anexa a acestui Acord.
In zona in care se desfasoara operatiunile de foraj propuse de catre Titularul proiectului
au fost observate doar exemplare de Delphinus delphis ponticus, potrivit insemnarilor
observatiilor facute in timpul campaniei de achizitie a datelor seismice 3D ( 2012) si 2D ( mai
2014).
Numarul mediu al exemplarelor observate in carduri a fost de 20, uneori si exemplare
singure, la distante cuprinse intre 500 - 2000 m de locatia navei stiintifice, nefiind deranjate de
prezenta acesteia.
71
NEGRE”
Exemplare de delfini comuni observate in campania Gardline – Sea Surveyor, mai 2014.
6.2 Impactul prognozat asupra biodivesitatii

Pozitionarea amplasamentului proiectului la aproape 200 km de tarm, in afara limitelor
ariei de protectie avifaunistica ROSPA 0076 „Marea Neagra” si a Rezervatiei Biosferei Delta
Dunarii, face ca aceste arii sa nu fie influentate de activitatea de foraj ce urmeaza a fi
desfasurata.
Activitatea de explorare prin executarea forajelor planificate ar putea produce o crestere
a efectului de eutrofizare in zona forajelor, datorita aportului de nutrienti in apele marii, insa
cantitatea nesemnificativa fata de masa de apa va produce o dilutie naturala, conducand in fapt
la un efect minor si de scurta durata.
Astfel luand in considerare factorii fizico - chimici si biologici care vor interveni in starea
naturala a mediului marin, putem aprecia urmatoarele:
 Noroiul de foraj si detritusul
Eliminarea acestora in mediul marin in timpul procesului de forare al primelor doua

sectiuni conduce la o crestere a cantitatii de suspensii in apa care ar putea sa influenteze
transparenta apei si sa diminueze nivelul luminii, fapt ce conduce la reducerea cantitativa a
microorganismelor fotosintetizatoare, fitoplanctonice. Dar efectul ar fi de scurta durata si
reversibil, intrucat zona afectata se va recoloniza repede tinand cont de gradul de reproducere
a acestor microorganisme.
Depunerile de noroi de foraj si detritus pe fundul marii ar putea afecta comunitatile
bentice, desi la adancimea la care se vor efectua forajele concetratia hidrogenului sulfurat este
72
NEGRE”
ridicata iar nivelul de oxigen scazut , astfel incat exista doar un mediu anaerob, care nu
influenteaza biocenoza din masa apei. Totusi , exista studii care atesta prezenta unor policheti
la adancimi de pana la 180m adancime, insa un potential impact asupra acestor comunitati
bentice ar fi nesemnificativ luand in considerare rata crescuta de regenerare.
Prezenta acestor materii in apa marii nu va influenta nivelul resursei pescaresti, intrucat
locatia viitoarelor sonde nu este incidenta cu zona de reproducere, si hranire a principalelor
specii de pesti din Marea Neagra.
 Zgomotul si vibratiile
Influenta emisiilor sonore asupra populatiilor planctonice si bentale

Desi sursele sonore pot avea un impact patologic asupra populatiilor planctonice,
efectele sunt nesemnificative in conditiile gradului ridicat de reproducere si crestere a speciilor
de fitoplancton si zooplancton.
Celulele fitoplanctonice au un grad de reproducere intre doua generatii/ zi si pana la
doua generatii / 7-10 zile , functie de specia din care fac parte.
Cat priveste populatiile de zooplancton, acestea functie de specie se pot reproduce
continuu, sezonier sau doar o generatie /an.
Impactul se va resimti pe o raza intre 5-10m de sursa, insa va fi de durata limitata in
timp.
Zonele afectate din coloana de apa datorita emisiilor sonore provocate de zgomotul
instalatiilor de foraj, vor fi repopulate in urma difuziei si proceselor de amestec in cateva ore (la
distanta de 10m).
Impactul negativ maxim s-ar resimti in cazul unor perioade indelungate de expunere la
zgomot si vibratii suprapuse peste perioadele cu abundenta maxima a acestor populatii
planctonice.
In ce priveste speciile nevertebrate nu exista dovezi stiintifice care sa demonstreze
efecte letale asupra nevertebratelor bentale expuse la sunete de inalta intensitate, motiv
pentru care se considera ca expunerea la sunete puternice nu are ca efect direct mortalitatea
acestora.
Cercetarile stiintifice ale organismelor de specialitate in biologia mediului marin, nu au
demonstrat existenta unui efect letal a zgomotului asupra crustaceelor adulte si la moluste,
explicatia fiind data de reactia comportamentala a acestor specii, fie prin fuga in cazul
crustaceelor, fie prin inchiderea valvelor in cazul molustelor.
73
NEGRE”
Influenta emisiilor sonore asupra resurselor pescaresti

Cercetarile si studiile efectuate in determinarea impactului emisiilor sonore asupra
resurselor pesacresti din zonele de activitate, au relevat faptul ca:
- Nu exista un efect letal asupra speciilor demersale si bentonice( sturioni, bacaliari,
calcan, guvizi, barbun) la distante mai mari de 2 m de sursa;
- In cazul speciilor pelagice ( sprot, scrumbie, stavrid, hamsie, lufar, chefal) tinand cont de
caracterul gregar al speciilor, a caror reactie tipica este de mentinere la distanta fata de orice
obiect in miscare aflat in zona lor de vizibilitate ( 1-5m), sau care genereaza campuri
hidrodinamice, influenta emisiilor sonore se va resimti doar la nivel de schimbare a formei si
marime a cardului, modificarea adancimii de inot, starea permanenta de alarma si sensibilitatea
la unele, care vor conduce la posibilitatea reducerii gradului de capturare.
- In privinta icrelor si larvelor de pesti, nu vor exista efecte majore. In privinta icrelor,
cercetarile de laborator au demonstrat ca exista probabilitatea producerii unor leziuni
mecanice precum : deformarea si comprimarea membranei viteline, deplasarea embrionului la
unul dintre polii icrei. Larvele abia eclozate nu sunt afectate de schimbarile de presiune
datorate dispozitivelor pneumatice.
Tinand cont de faptul ca activitatea desfasurata in cadrul Blocului EX -29 Rapsodia va fi
de scurta durata si nu va avea un model continuu, apreciem ca nu vor exista prejudicii asupra
resurselor pescaresti .
Influenta emisiilor sonore asupra mamiferelor marine
Studiile efectuate asupra modului comportamental al delfinilor arata ca in general

speciile de delfini din Marea Negra sunt capabili sa evite pericolele ( nave pescaresti, plase
pescaresti, eventuale alte obstacole) intalnite in calea lor, desi sunt dese cazurile cand carduri
de delfini pot fi vazuti insotind nave maritime, in cautare de hrana.
Sunetele puternice ar putea avea efect asupra mamiferelor marine, in conditiile
producerii acestora in imediata lor apropiere, insa putin probabil ca acestea s-ar expune unor
astfel de presiuni, tinand cont de faptul ca sunt animale foarte active, evitand apropierea de
nave sau instalatii plutitoare.
Singurul impact eventual pe care l-ar avea operatiunile de foraj asupra delfinilor ar fi
indepartarea temporara a acestora din zona de activitate, intrucat reactia cea mai comuna este
de evitare.
74
NEGRE”
 Pierderile accidentale de hidrocarburi

In cazul unei poluari accidentale cu hidrocarburi, impactul imediat s-ar resimti asupra
populatiilor fito – zooplanctonice ,bentale si ihtiofaunei.
Desi interventia in restrangerea si diminuarea efectelor poluarii accidentale ar fi imediata,
afectarea speciilor si cantitatilor de fito – zooplancton in masa de apa ca urmare a unei poluari
accidentale cu hidrocarburi va fi resimtita in mod direct.
Studiile de laborator atesta faptul ca petrolul si produsii acestuia au un efect letal asupra
microorganismelor fito si zooplanctonice, insa capacitatea repopularii zonei afectate cu
populatiile speciilor din zonele invecinate, neafectate , face ca impactul negativ sa fie de scurta
durata si reversibil.
In ce priveste speciile bentale de moluste si crustacee, studiile de laborator atesta ca
exemplarele afectate de concentratii de hidrocarburi de 0,1ml/ intr-un interval de 10 -15 zile ,
au ramas active, insa cu o reducere a duratei de viata, o capacitate restransa de mobilizare si o
acumulare a nivelului de toxine ( in special la moluste, care datorita fenomenului de
bioacumulare devin improprii consumului uman).
Habitatele ihtiofaunei si a speciilor care intra in hrana acestora se considera a fi afectate
daca concentratia de hidrocarburi din organismul acestora depaseste 5 ppm. Studiile atesta ca
pestii adulti tolereaza concetratii < 1 ppm, peste aceasta limita efectul fiind letal.
Concetratiile mai mici de 1 ppm, produc schimbari patologice ale ficatului pestilor, desi se
apreciaza ca acestia sunt capabili sa metabolizeze hidrocarburile, eliminandu-le din organism
prin excretie.
Trebuie retinut faptul ca, pe de-o parte, in situatia reala de producere a unei poluari cu
hidrocarburi, nivelul hidrocarburilor din apa marii nu va persista la concentratiile critice
experimentale, iar e de alta parte zona de desfasurare a proiectului nu este zona de
reproducere, crestere sau hranire a speciilor de pesti sau mamifere.
3.4.3 Masuri de diminuare a impactului
Pentru diminuarea impactului asupra biodiveristatii marine se recomand o serie de

masuri, printre care:
- Un bun control al operatiunilor si un nivel ridicat de intretinere a echipamentelor
pentru evitarea oricaror situatii de poluari accidentale;
- Monitorizarea nivelului zgomotului;
- Monitorizarea calitatii apei uzate descarcate planificat;
75
NEGRE”
- O monitorizare permanenta a zonei operationale in ceea ce priveste prezenta

mamiferelor marine, si oprirea lucrului daca sunt observate exemplare la mai putin de 500
m;
- Folosirea unui sistem de drenare separat pentru substante periculoase si substante
nepericuloase spalate de pe suprafata platformei;
- Respectarea regulilor MARPOL in ceea ce priveste descarcare a apelor uzate in mare;
- Folosirea la bord doar a substantelor cu toxicitate redusa si un control permanent la
descarcarea apelor uzate;
- Optimizarea proiectului de foraj pentru minimizarea cantitatii de detritus si noroi de
foraj evacuat in mare;
- Noroiul de foraj WBM va contine in principal substante chimice cu toxicitate redusa
intr-un procent de 98%, aflate in lista PLONOR ;
- Folosirea unui fluid de foraj NAF cu toxicitatea redusa ( Low Toxic Oil Base Mud –
LTOBM) si doar pentru cerinte specifice;
- Cantitatile de ciment necesare vor fi calculate cat mai precis posibil pentru a preveni
excesul de ciment depus pe fundul marii, iar substantele continute sa fie in majoritate
substante chimice listate PLONOR.
- Excesul de LTOBM va fi incarcat pe nave si trimis la tarm pentru reconditionare
- Folosirea eficienta a instalatiilor de recuperat fluidul de foraj pentru recuperarea din
detritus a unui procent de 5% a NAF din fluidul folosit intr-un interval de 24 h
- Evidenta stricta a tuturor substantelor folosite si descarcate in mare in timpul forarii.
3.5 Impactul potential asupra conditiilor de viata
Zona operationala a proiectului se afla in afara limitelor asezarilor umane, si la distante

apreciabile de uscat, motiv pentru care nu exista un impact asupra mediului social si economic
si nici asupra conditiilor culturale, etnice sau patrimoniului cultural din asezarile umane de pe
tarmul Marii Negre.
Conditiile de viata asupra carora se poate resimti un eventual impact sunt cele referitoare
la calitatea conditiilor de viata oferite oamenilor de pe platforma de foraj si a celor de pe navele
suport.
Nivelul zgomotului din timpul operatiunilor de foraj cat si a echipamentelor de pe

platforma ( motoare, pompe, etc) poate crea discomfort, la fel cum manevrarea si folosirea
substantelor chimice cu proprietati toxice pot fi periculoase in manevrarea si utilizarea lor.
76
NEGRE”
Masuri pentru diminuarea impactului
Respectarea de catre toti angajatii a procedurilor privind siguranta si securitatea in munca

implementate la nivelul companiei, conduce la diminuarea riscurilor unui potential impact
asupra sanatatii umane.
Astfel, folosirea echipamentelor de protectie, intreprinderea doar a acelor actiuni sigure

in realizarea sarcinilor, utilizarea echipamentelor de lucru, manevrarea si depozitarea
substantelor periculoase conform instructiunilor, asigura minimizarea riscului producerii
oricarui impact asupra vietii si sanatatii umane.
77
NEGRE”
CAPITOLUL 4
ANALIZA ALTERNATIVELOR
Scopul studiului de evaluare a impactului asupra mediului este acela de a identifica,

descrie si evalua efectele semmnificative posibile ale proiectului propus privind executarea
forajelor planificate in vederea explorarii geologice a resurselor de hidrocarburi din perimetrul
blocului de explorare – dezvoltare – exploatare concesionat de catre titular, situat in selful
Marii Negre.
Executarea acestor foraje, pe baza unor prospectari geofizice anterioare si in cadrul unui
proiect de foraj elaborat de ingineri specialisti in industria extractiva, reprezinta singura
modalitate prin care se poate cuantifica resursa de hidrocarburi cantonata in rocile rezervor din
substratul Marii Negre.
Alegerea amplasamentului de executare a forajelor a avut la baza culegere de date in

vederea stabilirii locatiilor cat mai optime a sondelor, pentru evitarea oricarei capcane
geologice, si efectuarea forajelor in deplina siguranta pentru mediu si vietile omenesti.
Analiza SWOT( Strenghts, Weaknesses, Opportunities, Threats) a proiectului

propus, prezentata in cele ce urmeaza, releva efectele pozitive si oportunitatile rezultate ca
urmare a realizarii proiectului:
S (strenghts) Puncte tari W (weaknesses) Puncte slabe

Potential impact asupra proprietatilor
fizico-chimice ale apei in zona
Identificarea resurselor de hidrocarburi;
operatiunilor, dar cu efecte limitate si
Beneficii economice obinute de reversibile
comunitate(taxe, impozite, redevente);
Potential impact fonic negativ asupra
Independenta energetica. mamiferelor marine
O (opportunities) Oportunităţi T (threats) Ameninţări

Extractia rezervelor de hidrocarburi; Concurenta in exploatarea rezervelor de
hidrocarburi;
Evidentierea profilului stratigrafic al crustei
sedimentare a substratului Marii Negre; Costuri mari de realizare a proiectului de
exploatare a sondelor
Crearea de noi locuri de munca si
dezvoltarea de activitati conexe
78
NEGRE”
CAPITOLUL 5
EVALUAREA IMPACTULUI
Capitolul prezinta cuantificarea cantitativa a impactului activitatii asupra mediului, o

prognozare a impactului activitatii asupra fiecarui factor de mediu fiind facuta in cadrul unui
subcapitol distinct, anterior.
Impactul produs asupra factorilor de mediu s-a apreciat pe baza indicelui de impact calculat cu
relatia:
CE
Ip =
CMA
CE este valoarea caracteristica efectiva a factorului care influenteaza
mediul inconjurator sau, în unele cazuri concentratia maxima calculata.
CMA este valoarea caracteristica maxima admisibila a aceluiaşi factor stabilita prin acte
normative atunci cand acestea exista, sau prin asimilare cu valori recomandate in literatura
de specialitate, cand lipsesc normativele.
Impactul asupra fiecarui factor de mediu s-a apreciat pe baza indicelui de impact Ip din
scara de bonitate prezentata în tabelul urmator
SCARA DE BONITATE
Nota Valoarea Ip
de Cmax Efectele asupra omului şi mediului inconjurator
bonitate Ip = -----------
C.M.A.
10 Ip = 0 - calitatea factorilor de mediu naturala, de echilibru
- starea naturala de sanatate pentru om
9 Ip= 0,0 - 0,25 - fara efecte
8 Ip = 0,25 - 0,50 -fara efecte decelabile cazuistic;
- mediul este afectat în limite admise - nivel 1
79
NEGRE”
7 Ip = 0,50 - 1,0 - mediul este afectat în limite admise - nivel 2

- efectele nu sunt nocive
6 Ip = 1,0 - 2,0 - mediul e afectat peste limita admisa- nivel 1
- efectele sunt accentuate
5 Ip = 2,0 - 4,0 - mediul este afectat peste limitele admise – nivel 2
- efectele sunt nocive
4 Ip = 4,0 - 8,0 - mediul este afectat peste limitele adm. - nivel 3
- efectele nocive sunt accentuate
3 Ip = 8,0 - 12,0 - mediul degradat - nivel 1
- efectele sunt letale Ia durate medii de expunere
2 Ip = 12,0 - 20,0 - mediul degradat - nivel 2
- efectele sunt letale la durate scurte de expunere
1 Ip = peste 20,0 - mediul este impropriu formelor de viatä
Cmax = Concentratia maxima calculata

C.M.A.=Concentratia maxima admisibila din STAS sau avize anterioare
S-au luat in considerare urmatorii factori de mediu :
- apa;
- aer;
- sol/subsol;
- biodiversitate;
- asezari umane.
Impactul asupra fiecaruia dintre ei s-a evaluat printr-o nota in intervalul 1... 10. Nota 1
corespunde unei poluari / afectari maxime a factorului de mediu respectiv, iar nota 10 unui
mediu nepoluat. Notele acordate fiecarui factor de mediu din cei cinci considerati s-au stabilit
din “Scara de bonitate”, pe baza indicelui de poluare Ip.
Impactul produs asupra apei

Pentru desfasurarea proiectului alimentarea cu apa potabila se face de la tarm, stocata in
tancuri care respecta normele igienico-sanitare, iar pentru procesul tehnologc se foloseste apa
de mare.
80
NEGRE”
Evacuarea apelor uzate menajere ( gri si negre) in mare trebuie sa respecte cerintele MARPOL
73/79. Este interzisa descarcarea de ape uzate sau apa de santina avand o incarcatura a
concentratiei de hidrocarburi mai mare de 15ppm.
Din procesul de foraj al primelor doua sectiuni, detritusul si fluidul WBM va fi descarcat in mare
depunandu-se pe fundul marii, la o adancime de peste - 250m.
Impactul asupra apei se va resimti prin posibila modificare a pH-ului, cresterea cantitatii de
suspensii in apa si a depunerilor de detritus si reziduu de fluid, aspecte ce conduc la modificari
ale proprietatilor fizico – cimice si biologice ale apei marii.
Impactul este temporar, si reversibil.
Ip=1 NB= 7
Impactul produs asupra aerului

Pentru desfasurarea activitatii de explorare se va folosi o platforma semi submersibila , alaturi
de doua nave suport care vor oferi asistenta si vor asigura alimentarea, echipamente,
combustibil, transportul de la si inspre tarm a materialelor si deseurilor de la platforma.
In acest scop se va folosi combustibil marin, pentru producerea energiei, si propulsiei
motoarelor, care prin ardere va produce emisii atmosferice.
Impactul produs este temporar, pe perioada desfasurarii lucrarilor, si reversibil
Ip = 1 NB =7
Impactul produs asupra biodivesitatii

Deversarile planificate a apelor uzate, descarcare in mare a detritusului si a fluidului de foraj
WBM conduc la modificarea speciilor si cantitatii biologice a populatiilor fito – zooplanctonice,
bentale.
Zomotul produs de utilaje si echipamentele de forare, navelor suport, prezenta insasi a
platformei si a navelor in zona conduc la indepartarea resurselor pescaresti si a mamiferelor
marine, provocand un potential impact asupra comportamentului acestora de reproducere, si
hranire.
Impactul insa este temporar si reversibil.
Ip =1 NB = 7
81
NEGRE”
Impactul asupra sol/subsolului

Activitatea de foraj planificata nu va avea impact asupra subsolului, decat sub aspectul dislocarii
rocii, pe suprafata determinata a sectiunii de foraj.
Impactul este limitat si nesemnificativ.
Ip= 0,50 NB=8
Impactul asupra vietii omenesti

Folosirea in timpul activitatii de foraj de substante chimice periculoase, cu efecte nocive asupra
vietii si sanatatii omenesti, cat si nivelul ridicat al zgomotului in timpul executarii lucrarilor,
produc riscul de producere a incidentelor de munca.
Existenta si aplicarea la bordul platformelor /navei a procedurilor de siguranta si securitate in
munca asigura cadrul desfasurarii unei activitati cu risc minim de producere a accidentelor de
munca.
Ip=0,25 NB =9
Evaluarea impactului global

Pentru evaluarea impactului global al realizarii lucrarilor privind proiectul analizat asupra
mediului inconjurator, s-a utilizat metoda propusa de V. Rojanschi şi prezentata in revista
‘Mediul inconjurator”, vol.II, nr. 1-2/1991.
Notele de bonitate obtinute pentru fiecare factor de mediu in zona analizata servesc la
realizarea grafica a unei diagrame, ca o metoda de simulare a efectului sinergic. Avand in
vedere ca in cazul de fata au fost analizati cinci factori de mediu figura geometrica va fi un
pentagon. Starea ideala este reprezentata printr-un pentagon regulat inscris intr-un cerc ale
carui raze corespund valorii 10 a notei de bonitate. Prin amplasarea pe aceste raze a valorilor
exprimand starea reala, se obtine o figura geometrica neregulata, cu o suprafata mai mica,
inscrisa in figura geometrica ce corespunde starii ideale.
Indicele starii de poluare globala – IPG, reprezinta raportul dintre suprafata reprezentand
starea ideala SI si suprafata reprezentand starea reala SR.
IPG = SI /SR
Cand nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu, deci cand nu exista poluare,
acest indice este egal cu 1. Cand exista modificari, indicele IPG va capata valori supraunitare din
ce in ce mai mari pe masura reducerii suprafetei figurii ce reprezinta starea reala.
82
NEGRE”
Pentru evaluarea impactului s-a intocmit o scara de la 1 la 6 pentru indicele poluarii

globale a mediului , astfel:
SCARA DE CALITATE
IPG = 1 - mediul natural este neafectat de activitatea umana
IPG = 1…2 - mediul este supus activitatii umane în limite admisibile
IPG = 2…3 - mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort
formelor de viata
IPG = 3…4 - mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari
formelor de viata
IPG = 4…6 - mediul afectat grav de activitatea umana, periculos pentru formele
de viata
IPG > 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata
CALCULUL PENTRU STABILIREA INDICELUI DE POLUARE GLOBALA

FACTORI DE MEDIU NOTE DE BONITATE
Stare ideala Stare reala
APA 10 7
AER 10 7
SOL SI SUBSOL 10 7
VEGETATIE SI FAUNA 10 8
SANATATEA POPULATIEI 10 9
83
NEGRE”
apa
10
8
6 aer
4
2 starea ideala
0
starea reala
calitatea vietii biodiversiate
subsol
Calculul pentru stabilirea indicelui de poluare globala IPG in cazul de fata, conform
metodei descrise a condus la urmatoarea valoare : IPG = 1,31 .
Rezulta ca prin realizarea si functionarea obiectivului analizat mediul este supus
activitatii umane in limite admisibile.
84
NEGRE”
CAPITOLUL 6
MONITORIZAREA MEDIULUI IN TIMPUL LUCRARILOR DE FORAJ
In conformitate cu OG nr.863/2002, titularul proiectului are sarcina de a monitoriza

parametrii de mediu pe intreaga perioada de derulare a proiectului.
Pentru o incadrare exacta in parametrii de mediu, programul de monitorizare consta in

realizarea unor studii comparative de evaluare a conditiilor initiale ( ante foraj), din timpul si
dupa executarea forajului ( post foraj). Studiile se vor concretiza in intocmirea unor rapoarte ce
urmeaza a fi inaintate catre APM Constanta.
Planul de monitorizare propus are in vedere monitorizarea componentelor de mediu

sensibile, asupra carora proiectul poate avea un impact negativ, dar care, prin adoptarea si
mentinerea actiunilor corespunzatoare, pot fi mentinute in parametrii normali.
COMPONENTA DE PARAMETRUL PERIOADA RESPONSABIL

MEDIU
- verificarea functionarii in bune
conditii a echipamentelor inainte
de inceperea lucrarilor de foraj;
- respectarea programului de
mentenanta a echipamentelor;
- remedierea oricaror defectiuni la LUNAR TITULAR
instalatiile de adere a
combustibilului;
- evidenta cantitatilor de
AER carburanti utilizati
- verificarea registrelor de
intretinere a utilajelor
- estimarea emisiilor atmosferice
- evidenta zilnicǎ a inventarelor de
emisii
- estimarea cantitatilor de deseuri
APA ZILNIC TITULAR
solide generate si evidenta
gestionarii acestora
- estimarea cantitatii de fluid de
85
NEGRE”
foraj evacuata în mare

- evidenta volumului de detritus
evacuat
- evidenta zilnica la bordul
platformei a substantelor chimice
din fluidele de foraj
- monitorizarea mamiferelor
MAMIFERE ZILNIC TITULAR
marine in zona de desfasurare a
MARINE / PESTI
operatiunilor;
- semnalare aparitia pestilor morti
în zona platformei (vizual);
86
NEGRE”
CAPITOLUL 6
SITUATII DE RISC
6.1 Analiza situatiilor de risc
In concordanta cu politica de mediu si securitate si siguranta in munca a companiei, Titularul

a implementat proceduri de identificare a riscurilor potentiale, asociate cu activitatea pe care o
desfasoara si evalueaza masurile de prevenire pentru managementul riscului.
Evaluarile de risc sunt efectuate pentru operatiunile si proiectele sale cu scopul de a
identifica si preveni impactul activitatii asupra mediului, a personalului care lucreaza pe
platforma, a instalatiei propriu - zise.
Procesul de identificare a riscurilor incepe de la initierea proiectului, se continua cu procesul
de evaluare, urmat situatii cand se modifica instalatia sau au loc alte evenimente care impun
acest lucru.
Riscurile potentiale asociate cu activitatea de foraj marin pot fi clasificate in riscuri naturale
si riscuri tehologice.
Riscurile naturale sunt fenomene natural periculoase care cuprind:

 Fenomene meteorologice periculoase: furtuni, tornade
Din punct de vedere stiintific, meteorologii considera furtunile drept sisteme
meteorologice avand viteze ale vantului de intensitate 10 pana la 12 pe scara Beaufort.
Vanturile de intesitate 10 ating viteze de 88-101 km /h, iar cele de intesitate 11 ating 102-
117km/h cauzand furtuni violente.
Conform statisticilor iarna, pe Marea Neagra, se dezlantuie furtuni puternice, valurile
atingand inlatimea de 10 metri. Ca un fenoment izolat, dar demn de remarcat este faptul ca
in data de 8 august 2009, a avut loc o tornada pe Marea Neagra care n-a durat mai mult de
5 minute si fost urmata de o furtuna.
 Fenomene distructive de origine geologica: cutremure
Conform STAS 11100 / 1993, din punct de vedere macro-seismic, zona costieră a
României aparţine zonei cu cea mai slabă activitate seismică (zona de intensitate seismică 7), iar
după normele P100 / 92, aceasta aparţine zonei seismice E, cu un coeficient seismic 0,12. Avand
in vedere tipul lucrarilor, amplasarea acestora si clasificarea seismică a zonei de lucru, nu sunt
de asteptat pagube importante, chiar in cazul unui cutremur de proportii.
87
NEGRE”
Riscurile tehnologice sunt evenimente cu efecte distructive provocate de eroarea umana,

reprezentand:
 Accidente, avarii, explozii, incidente, coliziuni datorate abaterii de la traseul
naval a altor nave;
 Poluarea apei marine datorita deversarilor necontrolate sau accidentale,
avarierea conductelor de transport hidrocarburi;
 Afectarea sanatatii angajatilor prin inhalarea, contactul cu substante si
produs chimice periculoase
6.2 Planuri pentru prevenirea situatiilor de risc

Titularul a elaborat planuri specifice pentru prevenire si actiune in cazul situatiilor de risc
pentru a furniza informatiile necesare in vederea in interventiei atunci cand incidentele pot sa
apara. Aceste planuri stabilesc modul de comunicare, responsabilitatile si modul de actiune.
In vederea prevenirii situatiilor de urgenta, personalul trebuie incurajat sa anticipeze, sa
identifice si sa actioneze cu responsabilitate prin instruiri periodice si exercitii de simulare a
oricaror din situatii
Planurile care au fost elaborate de catre Lukoil pentru prevenirea situatiilor de risc sunt
urmatoarele:
a) Planul de urgenta pentru combaterea poluarii cu produse petroliere
Sursele de poluare pe platforma de foraj offshore pot apare la transferul de hidrocarburi,
avarierea sau supraplinul rezervoarele de combustibil, avarii la corpul navei, incendii/explozii,
coliziuni cu navele deviate de la traseele navale, manipulari defectuase ale instalatiei, situatii
meteorologice (furtuni), etc, toate acestea avand ca rezultat o posibila deversare in mediu
marin de hidrocarburi, lubrifianti ori reziduuri petroliere.
Pentru aceste situatii, insa, atat pe platforma de foraj cat si pe vasele de asistenta exista
si se respecta Planul de interventie in caz de poluari accidentale, care prevede proceduri de
curatare si tratare a oricaror eventuale deversari neplanificate.
Din acest punct de vedere platforma angajata sa execute lucrarile proiectului va
corespunde cerintelor internationale in domeniul prevenirii poluarii marine si detine
”Certificatul international de prevenire a poluarii cu produse petroliere”, „Certificatul
international de prevenire a poluarii aerului”, „Certificatul international de prevenire a poluarii
cu ape reziduale”, eliberate de organizatii de acreditare pentru certificarea navelor/
constructiilor plutitoare. Aceste certificate demonstreaza respectarea de catre platforma a
normelor internationale in domeniul operarii navelor in conditii de siguranta si a prevenirii
poluarii mediului marin.
Evacuarile accidentale de pe platforma nu pot fi apreciate cantitativ, avand in vedere
incertitudinea producerii acestora.
88
NEGRE”
Planul de urgenta pentru combaterea poluarii cu produse petroliere obliga existenta la

bordul navei a materialelor si echipamentelor specifice de interventie in cazul deversarilor
accidentale.
b) Planul de urgenta pentru situatii medicale( MENDEVAC)

MEDEVAC este un plan de urgenta, in care este implicat tot personalul care colaborează
armonios, unificat, în scopul de a salva vieți omenești. În orice moment al operațiunii, în funcție
de condiții, prevederile planului pot fi aplicate în mod flexibil, conștient și responsabil, în scopul
de a scurta timpul de transport la cel mai apropiat spital , în condiții de siguranță / precauție /
supraveghere maximă a pacientului/pacientilor.
c) Planul de urgenta in cazul fenomenelor meteorologice extreme

Planul este un ghid pentru tot personalul in cazul in care se anunta fenomene
meteorologice extreme. Siguranta personalului este pe primul loc iar in cazul in care personalul
ramane la bord, mentinerea stabilitatii instalatiei este cea mai buna metoda de protectia
personalului.
89
NEGRE”
CAPITOLUL 7
REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
7.1 Descrierea activitatii
Obiectul proiectului
Proiectul propus are in vedere forarea a doua sonde de explorare in perimetrul Blocului Ex-30
Tridenta, Daria , Lyara si Flora. Forajele vor fi succesive, incepand cu sonda Daria, si in masura in
care este necesar se va continua cercetarea prin saparea sondelor Lyra si Flora.
Titularul proiectului
Lukoil Overseas Atash BV – Sucursala Bucuresti este concesionarul ceor doua blocuri de
explorare – dezvoltare – exploatare EX -29 Rapsodia si EX – 30 Trident, situate in zona
economica exclusiva a Marii Negre.
Localizarea aplasamentului forajelor planificate
In urma studiului geohazard au fost localizate pozitiile optime de sapare a sondelor, in cadrul
Blocului de explorare.
Distantele dintre punctele de foraj si localitatile cele mai apropiate de pe tarmul romanesc sunt
intre : 170 km ( Constata) si 120 km ( Sulina).
Proiectul propus este situat in afara limitelor ariei de protectie avifaunistica ROSPA 0076
„Marea Neagra”, si Delta Dunarii-zona marina (ROSCI 0066).
Descrierea proiectului
Executia forajelor de explorare geologica va fi efectuata cu ajutorul unui sistem
conventional rotativ montat pe o platforma semi-submersibila ( MODU) denumita „GSF
Development Driller II” ( in continuare „ GSF DD II”), proiectata si construita in 2004, dar intrata
in serviciul de forare in anul 2005.
Platforma este proprietatea companiei americane Transocean Inc. si este contractata de
catre beneficiar pentru executia lucrarilor de foraj, iar constructia si functionalitatea platformei
de foraj respecta cerintele American Bureau of Shipping ( ABS) fiind certificata in acest sens.
Adancimea apei marii la care se executa forajul si adancimea maxima a sondelor.
Adancimea apei marii in zona de interes a proiectului este de 396 – 780m.
90
NEGRE”
Forajul se va executa pana la o adancime maxima de: - 3950m
Detaliile programului de foraj constau din urmatoarele elemente:

 Mobilizarea instalatiei de foraj la locatie,
 Pozitionare/ancorare,
 Sapare gaura 48” pana la adancimea de 320 m, utilizindu-se fluid de foraj pe baza de
apa (WBDF),
 Instalare conductor 36” la adancimea planificata
 Sapare gaura 28” la 920 m, utilizindu-se fluid de foraj pe baza de apa (WBDF),
 Introducere si cimentare la suprafata coloana de 22”,
 Montare/testare Sub Sea BOP, ,
 Instalare riser
 Sapare gaura 17”x20” la 1900 m, utilizindu-se fluid de foraj NAF,
 Introducere si cimentare coloana de 16,
 Introducere si cimentare coloana de 13 3/8,
 Demontare prevenitor, tubare si montare prevenitor
 Carotaj geofizic in gaura sondei
 Abandonare sonda prin cimentarea mai multor dopuri succesive
 Demobilizare instalatie foraj
Durata proiectului
Programul de derulare al proiectului are in vedere inceperea lucrarilor incepand cu
sfarsitul lunii septembrie 2014, iar durata lucrarilor de forare ale primei sonde ( Daria)
insumeaza circa 90 de zile, inclusiv perioada de testare, in cazul in care aceasta operatie se
desfasoara.
In functie de amploarea resurselor geologice descoperite, pentru a putea exploata
zacamantul (daca va fi cazul), Compania va avea nevoie de informatii suplimentare, in vederea
forarii de sonde de exploatare, conducte de amestec, conducte magistrale de transport,
terminale etc.
91
NEGRE”
Optional, in cazul unei descoperiri, este posibila efectuarea de probe de productie care au
rolul de a stabili urmatoarele:
 natura, calitatea si cantitatea fluidelor de strat testat (gaze sau apa de zacamant),
 parametri fizici ai rocilor sedimentare din eventualele zacaminte descoperite,
 estimarea si evaluarea unor posibile resurse geologice initiale,
 evaluarea eficientei investitiilor ulterioare.
Dupa terminarea programului de explorare – deschidere, vor fi efectuate urmatoarele lucrari de

demontare/ dezafectare:
- demontarea instalatiei de foraj;
- executarea lucrarilor de abandonare / suspendare ale sondei functie de
rezultatul cercetarilor de explorare
- asigurarea sondei, in interior, prin izolarea definitiva a posibilitatilor de
comunicare intre zacamant si gura sondei. Pentru asigurarea sondelor sunt
prevazute lucrari de cimentare care au drept scop sa protejeze si sa sigileze
putul forat impotriva patrunderii apei in sonda.
Dupa finalizarea lucrarilor de dezafectare, programul de monitorizare al sondelor trebuie sa
urmareasca 2 conditii:
o stabilitate fizica - toate structurile ramase trebuie sa nu prezinte pericol pentru
siguranta si sanatatea publica sau pentru mediul inconjurator;
o stabilitate chimica - toate materialele ramase trebuie sa nu prezinte un pericol pentru
Raportul de monitorizare post–inchidere va evalua starea ecosistemului comparativ cu
parametrii inregistrati in raportul ante - foraj.
7.2 Impactul prognozat asupra mediului
Impactul produs asupra apei

Pentru desfasurarea proiectului alimentarea cu apa potabila se face de la tarm, stocata in
tancuri care respecta normele igienico-sanitare, iar pentru procesul tehnologc se foloseste apa
de mare.
Evacuarea apelor uzate menajere ( gri si negre) in mare trebuie sa respecte cerintele MARPOL
73/79. Este interzisa descarcarea de ape uzate sau apa de santina avand o incarcatura a
concentratiei de hidrocarburi mai mare de 15ppm.
Din procesul de foraj al primelor doua sectiuni, detritusul si fluidul WBM va fi descarcat in mare
depunandu-se pe fundul marii, la o adancime de peste - 350m.
92
NEGRE”
Impactul asupra apei se va resimti prin posibila modificare a pH-ului, cresterea cantitatii de
suspensii in apa si a depunerilor de detritus si reziduu de fluid, aspecte ce conduc la modificari
ale proprietatilor fizico – cimice si biologice ale apei marii.
Impactul este temporar, si reversibil.
Impactul produs asupra aerului
Pentru desfasurarea activitatii de explorare se va folosi o platforma semi submersibila , alaturi
de doua nave suport care vor oferi asistenta si vor asigura alimentarea, echipamente,
combustibil, transportul de la si inspre tarm a materialelor si deseurilor de la platforma.
In acest scop se va folosi combustibil marin, pentru producerea energiei, si propulsiei
motoarelor, care prin ardere va produce emisii atmosferice.
Impactul produs este temporar, pe perioada desfasurarii lucrarilor, si reversibil
Impactul produs asupra biodivesitatii
Deversarile planificate a apelor uzate, descarcare in mare a detritusului si a fluidului de foraj
WBM conduc la modificarea speciilor si cantitatii biologice a populatiilor fito – zooplanctonice,
bentale.
Zomotul produs de utilaje si echipamentele de forare, navelor suport, prezenta insasi a
platformei si a navelor in zona conduc la indepartarea resurselor pescaresti si a mamiferelor
marine, provocand un potential impact asupra comportamentului acestora de reproducere, si
hranire.
Impactul insa este temporar si reversibil.
Impactul asupra sol/subsolului
Activitatea de foraj planificata nu va avea impact asupra subsolului, decat sub aspectul dislocarii
rocii, pe suprafata determinata a sectiunii de foraj.
Impactul este limitat si nesemnificativ.
Impactul asupra vietii omenesti
Folosirea in timpul activitatii de foraj de substante chimice periculoase, cu efecte nocive asupra
vietii si sanatatii omenesti, cat si nivelul ridicat al zgomotului in timpul executarii lucrarilor,
produc riscul de producere a incidentelor de munca.
Existenta si aplicarea la bordul platformelor /navei a procedurilor de siguranta si securitate in
munca asigura cadrul desfasurarii unei activitati cu risc minim de producere a accidentelor de
munca.
Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu a condus la stabilirea indicelui de
poluare globala IPG in cazul de fata, conform metodei descrise a condus la urmatoarea valoare :
IPG = 1,31 .
93
NEGRE”
Rezulta ca prin realizarea si functionarea obiectivului analizat mediul este supus

activitatii umane in limite admisibile
7.3 Identificarea zonei in care se resimte impactul
Zona in care se va resimti impactul este limitata in aria de desfasurare a activitatii proiectului,
situata la 170 de km de tarm. Lucrarile de foraj vor afecta coloana de apa si sedimentele
submerse.
Exista potentiale efecte negative asupra populatiilor planctonice si bentale pe o raza restransa
in jurul platformei si in perimetrul in care se desfasoara lucrarile propriu- zise.
Existenta la bord a unor substante chimice periculoase conduce la riscul intoxicarii personalului
operator in cazul in care nu sunt respectate regulile de protectie a muncii.
Apa marii poate suferi modificari ale pH-ului si accentuare stare de eutrofizare ca urmare a
deversarii de ape uzate, substante continute in fluidul de foraj, detritus.
7.4 Masuri de diminuare a impactului
Masuri de diminuare a impactului asupra apei
Respectarea cerintelor MARPOL 73/79 cu privire la deversarile planificate de ape uzate si

deseuri alimentare.
Interzicerea cu desavarsire a descarcarii in mare a apelor de santina sau apelor reziduale cu o

incarcatra mai mare de 15ppm hidrcarburi.
Folosirea de substante listate PLONOR pentru compozitia fluidelor de foraj.
Diminuarea pe cat posibil a cantitatii de detritus si fluid WBM descarcat in mare.
Calcularea cat mai exact a cantitatii de ciment folosit in stabilitatea sondei si cimentarea
acesteia, pentru a impiedica surplusul exagerat de depunere pe substrat.
Masuri de diminuare a impactului asupra aerului
Cantitatile de emisii produse de dotarile si instalatiile specifice navei se incadreaza in limitele

admisibile impuse de legislatie , motiv pentru care nu sunt necesare instalatii pentru retinerea
si dispersia poluantilor in atmosfera.
Totusi, in vedera reducerii impactului se pot face cateva recomandari:
94
NEGRE”
 mentinerea echipamentelor generatoare de emisii in stare buna de functionare si

operare;
 nedepasirea perioadei de lucru prognozata;
 mentinerea in stare buna de functionare a sistemelor de protectia contra
incendiilor;
 folosirea unui combustibil cu continut redus de sulf (conform HG nr. 470/2007).
Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii
Pentru diminuarea impactului asupra biodiveristatii marine se recomand o serie de

masuri, printre care:
 Un bun control al operatiunilor si un nivel ridicat de intretinere a echipamentelor
pentru evitarea oricaror situatii de poluari accidentale;
 Monitorizarea nivelului zgomotului;
 Monitorizarea calitatii apei uzate descarcate planificat;
 O monitorizare permanenta a zonei operationale in ceea ce priveste prezenta
mamiferelor marine, si oprirea lucrului daca sunt observate exemplare la mai putin de 500
m;
 Folosirea unui sistem de drenare separat pentru substante periculoase si substante
nepericuloase spalate de pe suprafata platformei;
 Respectarea regulilor MARPOL in ceea ce priveste descarcare a apelor uzate in mare;
 Folosirea la bord doar a substantelor cu toxicitate redusa si un control permanent la
descarcarea apelor uzate;
 Optimizarea proiectului de foraj pentru minimizarea cantitatii de detritus si noroi de
foraj evacuat in mare;
 Noroiul de foraj WBM va contine in principal substante chimice cu toxicitate redusa
intr-un procent de 98%, aflate in lista PLONOR ;
 Folosirea unui fluid de foraj NAF cu toxicitatea redusa ( Low Toxic Oil Base Mud –
LTOBM) si doar pentru cerinte specifice;
 Cantitatile de ciment necesare vor fi calculate cat mai precis posibil pentru a preveni
excesul de ciment depus pe fundul marii, iar substantele continute sa fie in majoritate
substante chimice listate PLONOR.
 Excesul de LTOBM va fi incarcat pe nave si trimis la tarm pentru reconditionare
 Folosirea eficienta a instalatiilor de recuperat fluidul de foraj pentru recuperarea din
detritus a unui procent de 5% a NAF din fluidul folosit intr-un interval de 24 h
 Evidenta stricta a tuturor substantelor folosite si descarcate in mare in timpul forarii.
95
NEGRE”
Masuri pentru diminuarea impactului asupra calitatii vietii
Respectarea de catre toti angajatii a procedurilor privind siguranta si securitatea in munca

implementate la nivelul companiei, conduce la diminuarea riscurilor unui potential impact
asupra sanatatii umane.
Astfel, folosirea echipamentelor de protectie, intreprinderea doar a acelor actiuni sigure

in realizarea sarcinilor, utilizarea echipamentelor de lucru, manevrarea si depozitarea
substantelor periculoase conform instructiunilor, asigura minimizarea riscului producerii
oricarui impact asupra vietii si sanatatii umane.
7.5 Impactul socio-economic pe perioada derularii proiectulului
Se apreciaza un impact socio – economic pozitiv in timpul derularii proiectului, datorat in primul
rand dezvoltarii facilitatilor de exploatare si valorificare a zacamintelor de hidrocarburi, care va
conduce la creacrea de locuri de unca si dezvoltarea de activitati conexe, toate acestea avand
drept consecinta crestere economica prin plata de taxe si impozite la bugetul statului si la
bugetul local.
7.6 Metodologia folosita in relizarea studiului
La realizarea prezentului studiu s-a avut în vedere ghidul metodologic privind etapa de
incadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, Anexa 1 din
Ordinul nr. 863/2002, precum si Indrumarul nr. 3854RP /06.05.2014 emis de APM Constanta,
inregistrat la titular sub nr. 202/ 04.06.2014.
96
NEGRE”
CAPITOLUL 8
ASPECTE SPECIFICE CUPRINSE IN INDRUMARUL APM
Pentru stabilirea potentialului de hidrocarburi in formatiuni sedimentare cantonate in

blocul de explorare concesionat de catre titular, se propune efectuarea forajului vertical de
explorare - deschidere Daria( si Lyra si Flora daca va fi necesar), care se va realiza cu
indeplinirea tuturor conditiilor de siguranta muncii, precum si a celor de protectia mediului.
Deseurile rezultate in urma desfasurarii activitatii proiectului sunt detaliate in cuprinsul
Capitolului 3 Deseurile, de asemnea se detaliaza si modul de gospodarire al deseurilor generate
la bordul platformei si a celor rezultate din activitatea de foraj.
Exista implementat si se aplica un sistem eficient de management al deseurilor, in sensul
colectarii acestora selectiv, etichetarii potrivit categoriei din care fac parte, depozitate
corespunzator si periodic transportate la tarm de navele suport pentru a fi preluate de
companiile autorizate in vederea reciclarii sau eliminarii corespunzatoare.
Fluidul de foraj folosit pentru primele doua sectiuni de foraj, este un noroi pe baza de apa
(WBM), intr-un procent de 98% cu un continut de substanţe chimice non – toxice pentru mediul
acvatic.
Fluidul de foraj NAF impreuna cu detritusul rezultat din procesul de forare al urmatoarelor
trei sectiuni, vor fi recirculate printr-un sistem de curatare si reciclare, reducandu-se astfel pana
la 5 % cantitatea de fluid de foraj depusa in detritusul excavat prin foraj (cca. 12 tone).
Cea mai mare parte a fluidului de foraj ramane in sonda sapata, iar la finalul lucrarilor
surplusul de fluid ramas in habele de pe platformă va fi recuperat si folosit la executarea
forajelor altor sonde.
Apele de santina sunt colectate in tancuri si expediate la tarm, iar apele uzate menajere
sunt epurate la valorile impuse de standardele in vigoare (< 15 ppm).
Scurgerile de apa de pe punte ca urmare a precipitatiilor, valurilor ori activitatilor de
rutina ( spalarea puntilor ori exercitii pentru stingerea incendiilor), sunt colectate prin sistemul
de rigole de la limita platformei si epurate inainte de a fi evacuate in mare.
Cimentul utilizat pentru cimentarea coloanelor de foraj se intareste in circa 48 h, dar in
zona de foraj pe fundul apei se pierde circa 1 % din cantitatea totala.
Se prognozeaza un impact restrans, temporar si reversibil asupra populatiilor de fito-
zooplancton si bentos ca urmare a modificarilor calitatii fizico- chimice in coloana de apa din
jurul platformei. Adancimea apei marii de la nivelul executarii forajelor restrange aria potentiala
a impactului.
97
NEGRE”
Nu au fost identificate specii din Cartea Roşie a Mării Negre sau din Lista Roşie a speciilor
din sectorul marin românesc.
Nu va exista un impact vizibil asupra resurselor pescaresti , intrucat zona nu este definita
ca zona de pescuit, si de asemenea nu exista riscul producerii de efecte negative directe si
imediate asupra mediului social si economic, a conditiilor culturale, etnice sau patrimoniului
cultural din localitatile de pe litoralul Marii Negre.
Cat priveste prezenta cetaceelor, observatiile efectuate in decursul campaniilor de
prospectiune seismica efectuate in anul 2012, 2014 s-a constatat prezenta in zona in care se
desfasoara operatiunile de foraj propuse de catre Titularul proiectului, doar a unor exemplare
de Delphinus delphis ponticus, potrivit insemnarilor observatiilor facute in timpul acestor
campanii.
Numarul mediu al exemplarelor observate in carduri a fost de 20, uneori si exemplare
singure, la distante cuprinse intre 500 - 2000 m de locatia navei stiintifice, nefiind deranjate de
prezenta acesteia
Abandonarea ori suspendarea sondei se va efectua in conditii de maxima siguranta pentru
mediu, prin etansarea sectiunilor sondei cu dopuri succesive de ciment, restabilindu-se in acest
fel conditiile initiale de mediu.
98
NEGRE”
CAPITOLUL 10
CONCLUZII SI RECOMANDARI
Proiectul supus evaluarii impactului asupra mediului propune executarea unor foraje de
explorare in vederea identificarii resurselor de hidrocarburi in cadrul perimetrului EX -30
Trident.
Sondele for fi sapate succesiv, incepand cu sonda Daria si continuand cu sonda Lyra si
Flora, la o adancime de pana la 3.950m.
Lucrarile de forare vor fi executate utilizand platforma GSF DD II apartinand companiei

americane Transocean Inc, fiind contractata de catre titular pentru campania din Marea
Neagra, fiid dotata cu toate sistemele si echipamentele necesare unei astfel de activitati.
Durata de desfasurare a proiectului este estimata la 90 de zile.
In cadrul operatiunilor de foraj va fi folosit un fluid de foraj pe baza de apa ecologic si

biodegradabil pentru primele doua sectiuni, iar pentru urmatoarele trei sectiuni , va fi folost un
fluid de foraj be baza de substante sintetice.
Aprovizionarea activititalor de foraj marin va fi asigurata de nave de suport.
Avand in vedere ca productivitatea biologica a comunitatilor planctonice si bentale din
zona amplasamentului este mai redusa decat in apele litorale si tinand cont de faptul ca in
aceste zone nu apar specii inscrise in Cartea Rosie a Marii Negre si in Lista Rosie nationala, se
apreciaza ca pierderile de biomasa planctonica si bentala sunt nesemnificative.
In timpul activitatilor de foraj vor rezulta diverse categorii de deseuri, motiv pentru care
se recomanda respectarea cerintelor legislatiei in vigoare cat si a conventiilor internationale
care privesc protectia si prevenirea poluarii.
Se recomanda :
- Intretinerea echipamentelor intr-o stare perfecta de functionare
- Nedepasirea concentratiilor substantelor ce intra in component noroiului de foraj
- Monitorizarea mamiferelor marine observate pe parcursul desfasurarii
programului de forare si semnalarea oricarui comportament atipic.
Evaluarea impactului global a condus la o valoare a indicelui de poluare globala care
corespunde starii de „mediu supus activităţii umane în limite admisibile”, propunându-se astfel
acordarea avizului favorabil pentru emiterea Acordului de mediu.
99
NEGRE”
BIBLIOGAFIE SELECTIVA
BONDAR C. şi colab. (1976). Studiu hidrologic privind precizarea parametrilor oceanografici de

pe selful continental al Mării Negre, necesari proiectării platformelor fixe de foraj marin.
Manuscris Institutul de Meteorologie şi Hidrologie, Bucureşti.
BONDAR C. şi COLAB. (1979). Studiu hidrologic “Caracteristicile regimului hidrologic al Mării
Negre pe platoul continental din dreptul litoralului românesc. Manuscris Institutul de
Meteorologie şi Hidrologie, Bucureşti.
BONDAR C. şi COLAB. (1988). Studiul hidrologic “Cercetări asupra formării valurilor şi curenţilor,
în vederea elaborării modelelor matematice de prognoză”. Manuscris Institutul de
Meteorologie şi Hidrologie, Bucureşti. Studiu final de sinteză.
BONDAR C.(1983). Raport-Studiu "Informaţii asupra condiţiilor oceanografice în zona LEBADA-
PORTIŢA-MIDIA a litoralului românesc al Mării Negre. Manuscris Institutul de Meteorologie şi
Hidrologie, Bucureşti.
CARAIVAN, Gl. (1982). Studiul sedimentologic al depozitelor de pe plajă şi de pe şelful intern al
Mării Negre între Portiţa şi Tuzla. Rezumatul tezei de doctorat.
CĂTUNEANU, O. (1993). Geologia şelfului românesc din prelungirea Platformei sud-dobrogene
şi a Masivului central-dobrogean, cu implicaţii asupra perspectivelor sale petroliere. Rezumatul
tezei de doctorat.
DINU C., WONG H.K., ŢAMBREA D., MAŢENCO L. (2005). Stratigraphic and structural
characteristics of the Romanian Black Sea shelf. Tectonograpycs, 410: 417-435.
EMEP/CORINAIR - Atmospheric Emission Inventory Guidebook - 3rd edition, Copenhagen,
European Environemnt Agency.
GAVRILESCU, E., 2007 – Surse de poluare şi agenţi poluanţi ai mediului, Craiova, Editura Sitech,
(pag. 72 - 95);
GHEORGHIŢĂ, V., 2003 - Manual de oceanografie si meteorologie pentru învăţământul superior
de marină, Editura ADCO, Constanţa (pag. 19-47);
GODEANU, S., 1997 - Elemente de monitoring ecologic-integrat, Bucureşti, Editura Bucura
Mond, (pag. 11 - 22);
IONESI L., 1994 – Geologia unitatilor de platforma si a Orogenului Nord-Dobrogean, Editura
Tehnica, Bucuresti (pag. 21-34);
IVANOV L.S. and Beverton R.J.H., 1985 - The fisheries resources of the Mediterranean. Part two:
Black Sea. FAO Studies and Reviews mariana;
PRIMACK, R., B., 2002 –Conservarea diversităţii biologice, Bucureşti, Editura Tehnică (pag. 18 -
22);
ROJANSCHI, V., BRAN, F., DIACONU, S., GRIGORE, F., 2004 - Evaluarea impactului ecologic şi
auditul de mediu, Bucureşti, Editura ASE, (pag. 415 - 448);
100
NEGRE”
WELL DRILLING PROGRAM – Romania - Lukoil Overseas OFFshore Project

WELL CLEARENCE REPORT – Seafloor/ Seismic Hazard Survey – Gardline Geosurvey Limited
METOCEAN CRITERIA FOR Black Sea – Fugro Geos & Lukoil Overseas
WATER PHYSICO – CHEMICAL DESK STUDY – Fugro Oceansismica SpA Offshore Division / Lukoil
101

RIM Lukoil TRIDENT PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RIM Lukoil TRIDENT PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT DE EVALUARE

A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

PROIECT : EXECUTIA FORAJELOR PLANIFICATE DE EXPLORARE GEOLOGICA

TITULAR : LUKOIL OVERSEAS ATASH B.V.- Sucursala Bucuresti

Elaborator : BLUMENFIELD SRL, Constanta

3.4 BIODIVERSITATEA MARINA 65

3.5 IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA CONDITIILOR DE VIATA 77

1.1 TITULARUL PROIECTULUI

1.2 AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

1.3 DENUMIREA PROIECTULUI

1.4 LOCALIZAREA PROIECTULUI

Constanta ----------aprox.170 km Sevastopol(Ucraina)------aprox.180 km

Amplasamentul Blocului EX-29 Rapsodia vs.principalele puncte pe uscat.

Amplasamentul sondelor fata de punctele bazelor onshore a operatiunilor petroliere.

Amplasamentul blocurilor de explorare Lukoil pe harta explorarilor curente in Marea Neagra

Amplasamentul structurilor in cadrul Blocului EX 30 Trident

Coordonatele Stereo 70 care delimiteaza Blocul EX-30 Trident sunt urmatoarele:

Nr.pct Coordonate X ( Nord) Coordonate Y ( Est)

COORDONATE PERIMETRUL AFERENT SONDEI „ DARIA”

Nr.pct Coordonate X Coordonate Y

INVESTIGATII SEISMICE 2D IN PERIMETRUL AFERENT SONDEI „LYRA”

Nr.pct Coordonate X Coordonate Y

COORDONATE PERIMETRUL AFERENT SONDEI „FLORA”

Nr.pct Coordonate X Coordonate Y

Denumire sonda Coordonate X Coordonate Y

1.5 DESCRIEREA PROIECTULUI

1.5.1 Descrierea procesului de foraj

a) Descrierea platformei de foraj

Executia forajelor de explorare geologica va fi efectuata cu ajutorul unui sistem conventional

International Air Pollution Certificate – care atesta faptul ca echipamentele de la bordul

Lungimea totala 114,4 m

Latimea totala 87,9m

Lungimea puntii principale 74,42 m

Latimea puntii principale 74,42 m

Adancimea puntii principale 8,6 m

Dimensiunea coloanelor 15,86 x 17,98 m

Draft - foraj Intre 20 m si 17 m

Draft – ocean transit 8,3m

Deplasarea draft- foraj 20m = 46,507 t

Deplasare draft - survival 15m = 40,936 t

Deplasare transit draft 8,3m = 32,804 t

Fig.3. Structura platformei de foraj

Pe puntea principala se afla tancurile de petrol, depozite, echipamentul de procesare a

Fig.4 Vedere panoramica a platformei de foraj cu zona helideck.

De asemenea , platforma este prevazuta cu :

1.5.2 Operatiunile de foraj. Descrierea etapelor forajului

Detaliile programului de foraj constau din urmatoarele elemente:

 Sapare gaura 12 1/4” la 3250 m, utilizindu-se fluid de foraj NAF,

Sintetic, programul de foraj este reprezentat in tabelul de mai jos:

Hanger Depth Shoe Depth

Conditii de investigare in gaura de sonda.

Model de prezentare – sonda Elena

Controlul forajului si prevenirea exploziilor

La bordul platformei de foraj GFS DD II se aplica „ Well Control Handbook” – un manual de

Echipamentul pentru preventie este compus din:

Prevenitor de eruptie ( BOP)

Prevenitor de eruptie – sectiune

Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului

1.5.3 Lucrari de conservare ( demontare / dezafectare/ inchidere/ postinchidere)

Dupa terminarea programului de explorare – deschidere, vor fi efectuate urmatoarele lucrari de

- asigurarea sondei, in interior, prin izolarea definitiva a posibilitatilor de comunicare

1.5.3 Natura si cantitatile materiilor prime si a preparatelor utilizate

Resursele necesare pe perioada executarii forajelor de explorare constau in principal din: