Ghid - Liliecii Si EIM RO 2008

Liliecii
şi Evaluarea Impactului
asupra Mediului
-- Ghid
Ghid metodologic
metodologic --
Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor din România

2008
Liliecii
şi Evaluarea Impactului
asupra Mediului
- Ghid metodologic -

2008
Editori: Csaba Jére, Abigél Szodoray-Parádi, Farkas Szodoray-Parádi
Fotografii: Farkas Szodoray-Parádi, Levente Barti pagina 80, jos
Ilustraţii: Hajnalka Szodoray-Parádi

Ilustraţiile din capitolul Liliecii şi construcţiile de drumuri sunt preluate,
cu acordul autorilor din broşura Limpens, H., J., G., A., Twisk, P. & Veenbaas, G. (2005):
Bats and road construction. Rijkswaterstaat, Dienst Weg- en Waterbouwkunde,
Delft, the Netherlands and the Verenging voor Zoogdierkunde en
Zoogdierbescherming, Arnhem, the Netherlands. 24 pp
Consultanţi: Herman Limpens, Eric Jansen
Corectură lingvistică: Vlad Olteanu, Ioana Munteanu, Anca Dragu
Editarea acestui ghid a fost posibilă prin finanţarea oferită de:
Ministerul Olandez al Agriculturii, Naturii şi Calităţii Alimentelor

prin Matra BBI
Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile,

Administraţia Fondului pentru Mediu
Parteneri:
Asociaţia pentru Studiul şi Conservarea Mamiferelor din Olanda (VZZ)
Muzeul Naţional de Istorie Naturală al Academiei Bulgare
Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
Agenția pentru Protecția Mediului Satu Mare
Technoredactare şi tipar: IDEA Studio Satu Mare

Ghid metodologic
Cuprins
1. Introducere 7
2. Legislaţie 8
2.1. Legislaţia referitoare la lilieci 8
2.1.1. Legislaţia internaţională 8
2.1.2. Legislaţia naţională 10
2.2. Legislaţia referitoare la Evaluarea Impactului 11
asupra Mediului
3. Liliecii – informaţii generale 13

3.1. Adăposturi 13
3.2. Habitate de hrănire 14
3.3. Reproducerea 15
3.4. Hibernarea 17
3.5. Starea de conservare a liliecilor 18
4. Algoritm general 19
– liliecii şi procesul EIM
5. Liliecii şi construcţiile de drumuri 23
5.1. Faza de planificare a drumurilor 23
5.2. Inventarierea liliecilor 24
5.3. Efectele drumurilor asupra liliecilor 25
şi măsuri de prevenire
5.3.1. Trasee de zbor 25
5.3.2. Adăposturi 34
5.3.3. Zonele de hrănire 35
5.4. Reconstrucţia şi managementul drumurilor existente 36
Cuprins 5
Liliecii şi Evaluarea Impactului asupra Mediului
6. Liliecii şi fermele eoliene 37

6.1. Aspecte generale privind procesul de planificare 37
6.1.1. Faza de selectare a sitului 38
6.1.2. Faza de construcţie 38
6.1.3. Faza de funcţionare 39
6.1.4. Faza de demontare 39
6.2. Inventarierea şi evaluarea impactului 39
6.2.1. Evaluarea anterioară inventarierii 40
6.2.2. Inventarierea 41
6.3. Monitarizarea impactului 47
6.3.1. Pierderea habitatelor 47
6.3.2. Monitorizarea mortalităţii 48
6.3.3. Migraţia 50
6.3.4. Comportamentul 51
6.4. Atenuarea şi evitarea efectelor negative 51
7. Clădiri – construcţii şi renovări 52

7.1. Metode de cercetare 52
7.1.1. Mărimea zonei cercetate 52
7.1.2. Colectarea datelor 52
7.1.3. Metode pentru cercetări de teren 52
7.1.4. Perioada cercetărilor 54
7.1.5. Interpretarea şi evaluarea rezultatelor 55
7.2. Speciile de lilieci care pot avea adăposturi în clădiri 57
7.2.1. Liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum) 57
7.2.2. Liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros) 58
7.2.3. Liliacul comun (Myotis myotis)
şi liliacul comun mic (Myotis oxygnathus) 59
7.2.4. Liliacul cu aripi late (Eptesicus serotinus) 61
7.2.5. Liliacul urecheat gri (Plecotus austriacus) 62
7.2.6. Liliacul urecheat brun (Plecotus auritus) 63
7.2.7. Liliacul cărămiziu (Myotis emarginatus) 64
7.2.8. Liliacul de amurg (Nyctalus noctula) 66
7.2.9. Liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus) 67
6 Cuprins
Ghid metodologic
7.3. Măsuri pentru atenuarea 69

şi compensarea efectelor negative
7.3.1. Evitarea distrugerii adăposturilor existente 69
7.3.2. Evitarea deranjării, rănirii şi uciderii liliecilor 69
7.3.3. Încadrarea adăpostului în clădirea reconstruită 70
7.3.4. Crearea de noi adăposturi 70
7.4. Liliecii şi substanţele folosite 71
pentru conservarea lemnului
8. Liliecii din păduri 73

8.1. Pădurea – spaţiu vital pentru lilieci 73
8.2. Exploatarea pădurilor şi capacitatea 76
de a adăposti colonii de lilieci
8.3. Importanţa diferitelor habitate de pădure 77
8.4. Specii de lilieci „de pădure” 79
8.5. Măsuri de management pentru îmbunătăţirea 84
pădurii ca habitat pentru lilieci
9. Conservarea şi managementul 87
adăposturilor subterane
9.1. Factorii care periclitează adăposturile subterane 87
9.2. Protecţia adăposturilor 88
9.2.1. Elaborarea unui sistem de clasificare 88
9.2.2. Cod de conservare 89
9.2.3. Protecţia fizică a adăposturilor 90
9.3. Managementul adăposturilor subterane 94
şi a împrejurimilor acestora
9.3.1. Managementul mediului subteran 94
9.3.2. Management în jurul intrării 95
Cuprins 7
Liliecii şi Evaluarea Impactului asupra Mediului
Glosar de termeni 97
Bibliografie / Literatură recomandată 98
Anexa 1 100
Listă de verificare - evaluarea impactului
asupra mediului - lilieci
Anexa 2 106
Habitate/specii/metode de inventariere
Anexa 3 110
Metodele şi perioadele recomandate
pentru colectarea eficientă de date
Anexa 4 111
Habitate/perioade/metode de inventariere
Anexa 5 113
Habitate/specii de lilieci/funcţiile habitatelor
pentru speciile respective
Anexa 6 116
Habitate/activităţi/conflicte/soluţii
Anexa 7 122
Adrese de contact – ONG-uri, instituţii
Anexa 8 123
Adrese de contact – Agenţii pentru Protecţia Mediului
8 Cuprins
partea generală ___________________________________________________________Ghid metodologic
1. Introducere
Liliecii constituie unul dintre cele mai di- gură, precum construcţiile de drumuri,
verse şi mai numeroase grupuri de ma- căi ferate, canale, eoliene, construcţii
mifere, singurul capabil de zbor activ. Ca sau renovări de clădiri pot avea efecte
insectivori nocturni ocupă un loc foarte grave asupra coloniilor şi populaţiilor
important în lanţul trofic, fiind singurii de lilieci, prin distrugerea adăposturilor,
duşmani naturali pentru multe specii de a habitatelor de hrănire sau prin frag-
insecte, printre care şi mulţi dăunători mentarea acestora. Cunoscând necesită-
ai agriculturii sau silviculturii. Dispariţia ţile diferitelor specii de lilieci în privinţa
liliecilor de pe glob sau diminuarea efec- adăposturilor şi a habitatelor de hrănire,
tivelor pot cauza o creştere explozivă a precum şi legăturile complexe existente
populaţiilor de insecte, care poate avea între acestea, trebuie să luăm în calcul
consecinţe imprevizibile în funcţionarea aceste elemente în planificarea şi reali-
ecosistemelor. Liliecii au puţini duşmani zarea activităţilor care au efecte semni-
naturali, prădători şi paraziţi, cu care însă ficative asupra peisajului. Astfel putem
convieţuiesc de mii şi milioane de ani. În contribui la conservarea populaţiilor de
ultimele decenii însă, datorită unei sin- lilieci existente în ţara noastră, şi putem
gure vieţuitoare, omul, se exercită efecte adăuga aportul nostru la protecţia lor pe
negative foarte accentuate asupra popu- plan european.
laţiilor de lilieci, în multe cazuri punând
chiar în pericol supravieţuirea acestora. Scopul acestui ghid este de a oferi ex-
Omul însă este în acelaşi timp singurul perţilor, autorităţilor din domeniu, insti-
care poate acţiona şi în favoarea liliecilor, tuţiilor, organizaţiilor neguvernamenta-
luând în considerare prezenţa lor în pla- le, firmelor implicate în diferite faze ale
nificarea şi realizarea diferitelor activităţi evaluării impactului asupra mediului
umane, atât pe scară restrânsă cât şi pe informaţii necesare şi utilizabile, pen-
scară largă. tru luarea în consideraţie a impactului
asupra liliecilor în planificarea şi realiza-
Datorită faptului că formează colonii rea proiectelor de dezvoltare, care pot
mari, folosesc o mare varietate de adă- afecta mediul de viaţă al liliecilor, dar şi
posturi şi habitate de hrănire în cursul al altor vieţuitoare. Majoritatea informa-
anului, precum şi datorită locului ocupat ţiilor, metodelor şi măsurilor prezentate
în lanţul trofic, liliecii sunt foarte sensibili se bazează pe experienţele acumulate
la schimbările habitatelor. Acest lucru în cursul ultimelor decenii în ţările din
mai este accentuat şi de faptul că liliecii vestul Europei, dar, cu siguranţă, aceste
folosesc în general habitate care au co- metode pot fi aplicate cu succes, even-
nexiuni între ele, fiind legate, de exem- tual cu unele schimbări necesare, în ca-
plu, prin elemente lineare de vegetaţie. zul situaţiilor specifice, şi în condiţiile de
Proiectele de investiţii de mare anver- lucru autohtone.
Introducere 9
Liliecii şi Evaluarea Impactului asupra Mediului __________________________ partea generală
2. Legislaţie
2.1. Legislaţia referitoare la lilieci
2.1.1. Legislaţia internaţională
O parte a speciilor de lilieci pot efectua } Acordul de la Londra (EUROBATS),

migraţii pe distanţe mari, care nu ţin privind conservarea populaţiilor
cont de graniţele dintre state. Ca urmare, de lilieci din Europa (1991)
conservarea liliecilor necesită implicarea Încheiat în virtutea Articolului IV al Con-
tuturor statelor al căror teritoriu este tra- venţiei de la Bonn, acordul a intrat în
versat în cursul ciclului lor biologic anual. vigoare în 1994, fiind semnat în momen-
Liliecii fac obiectul mai multor convenţii tul actual (2007) de 30 de ţări europene.
internaţionale, prin care sunt protejaţi Scopul acordului este protecţia celor 45
împreună cu adăposturile şi habitatele de specii de lilieci cunoscute în Europa,
de hrănire folosite. prin legislaţie, educaţie, măsuri de con-
servare adecvate şi cooperare internaţi-
} Convenţia de la Berna, privind onală.
conservarea vieţii sălbatice şi a
habitatelor naturale din Europa } Directiva 92/43/EEC a Consiliului
(1979) Europei, privind conservarea ha-
Speciile de lilieci din Europa figurează în bitatelor naturale, a florei şi faunei
Anexa II a convenţiei (specii strict pro- sălbatice (1992)
tejate), cu excepţia speciilor Pipistrellus Directiva are ca scop asigurarea conser-
pipistrellus şi Pipistrellus pygmaeus, care vării biodiversităţii prin protejarea habi-
figurează în Anexa III (specii protejate). tatelor naturale, a florei şi faunei sălba-
tice de pe teritoriul statelor membre a
} Convenţia de la Bonn, privind Uniunii Europene şi prevede constituirea
conservarea speciilor migratoare unei reţele de arii speciale de conservare
de animale sălbatice (1979) pe teritoriul statelor membre, denumită
În Anexa II a convenţiei, care conţine lis- Natura 2000. În Anexa II a Directivei sunt
ta speciilor migratoare a căror stare de menţionate 13 specii de lilieci europeni
conservare este deficitară, sunt incluse şi de interes comunitar (Rhinolophus ferru-
speciile de lilieci din Europa din familiile mequinum, R. hipposideros, R. euryale, R.
Rhinolophidae, Vespertilionidae şi Molos- blasii, R. mehelyi, Myotis myotis, M. oxyg-
sidae, adică toate speciile de chiroptere nathus, M. emarginatus, M. bechsteinii,
de pe continent. M. dasycneme, M. capaccinii, Barbastella
barbastellus, Miniopterus schreibersii), a
10 Legislaţie
căror conservare necesită desemnarea Directivei, statele membre fiind obligate

unor arii speciale de conservare. Toate să asigure starea de conservare favorabi-
speciile de lilieci figurează în Anexa IV a lă pentru acestea.
Conv. Conv. Ac. LR

Specii DH
Bern Bonn Eurobats IUCN
Liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum) II II + II, IV LR: nt
Liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros) II II + II, IV VU
Liliacul mediteranean cu potcoavă (Rhinolophus euryale) II II + II, IV VU
Liliacul cu potcoavă a lui Méhely (Rhinolophus mehelyi) II II + II, IV VU
Liliacul cu potcoavă a lui Blasius (Rhinolophus blasii) II II + II, IV LR: nt
Liliacul de apă (Myotis daubentonii) II II + IV LR: lc
Liliacul cu picioare lungi (Myotis capaccinii) II II + II, IV VU
Liliacul de iaz (Myotis dasycneme) II II + II, IV VU
Liliacul mustăcios (Myotis mystacinus) II II + IV LR: lc
Liliacul lui Brandt (Myotis brandtii) II II + IV LR: lc
Liliacul lui Natterer (Myotis nattereri) II II + IV LR: lc
Liliacul cărămiziu (Myotis emarginatus) II II + II, IV VU
Liliacul cu urechi mari (Myotis bechsteinii) II II + II, IV VU
Liliacul comun (Myotis myotis) II II + II, IV LR: nt
Liliacul comun mic (Myotis oxygnathus) II II + II, IV LR: lc
Liliacul de amurg (Nyctalus noctula) II II + IV LR: lc
Liliacul uriaş de amurg (Nyctalus lasiopterus) II II + IV LR: nt
Liliacul mic de amurg (Nyctalus leisleri) II II + IV LR: nt
Liliacul cu aripi late (Eptesicus serotinus) II II + IV LR: lc
Liliacul nordic (Eptesicus nilssonii) II II + IV LR: lc
Liliacul pitic al lui Nathusius (Pipistrellus nathusii) II II + IV LR: lc
Liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus) III II + IV LR: lc
Liliacul pigmeu (Pipistrellus pygmaeus) III II + IV
Liliacul pitic al lui Kuhl (Pipistrellus kuhlii) II II + IV LR: lc
Liliacul lui Savi (Hypsugo savii) II II + IV LR: lc
Liliacul urecheat brun (Plecotus auritus) II II + IV LR: lc
Liliacul urecheat gri (Plecotus austriacus) II II + IV LR: lc
Liliacul bicolor (Vespertilio murinus) II II + IV LR: lc
Liliacul cârn (Barbastella barbastellus) II II + II, IV VU
Liliacul cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii) II II + II, IV LR: nt
Liliacul cu coada liberă (Tadarida teniotis) II II + IV LR: lc
Tabel 1: Statutul speciilor de lilieci europeni conform acordurilor internaţionale,
Directiva Habitate şi lista roşie IUCN
Legislaţie 11
2.1.2. Legislaţia naţională
Legea 13/1993, prin care România aderă a liliecilor, inclusiv a adăposturilor şi a

la Convenţia privind conservarea vie- habitatelor de hrănire, şi protejarea lor
ţii sălbatice şi a habitatelor naturale împotriva distrugerii sau perturbării
din Europa (Convenţia de la Berna) - acordarea atenţiei cuvenite habitatelor
România, ca parte semnatară, se obli- care sunt importante pentru lilieci
gă să adopte măsurile necesare pentru - luarea măsurilor corespunzătoare pen-
protejarea vieţii sălbatice şi a biotopuri- tru promovarea conservării liliecilor şi
lor caracteristice speciilor de animale şi conştientizarea publicului asupra im-
plante menţionate în anexele legii. Toate portanţei conservării liliecilor
speciile de lilieci din ţara noastră sunt cu- - încredinţarea unui organ corespunză-
prinse în Anexele II şi III, ca specii strict tor a responsabilităţilor pentru acorda-
protejate sau protejate. rea de consultanţă privind conservarea
şi managementul liliecilor, în special
Legea 13/1998, pentru aderarea Româ- pentru cei care se adăpostesc în clădiri
niei la Convenţia privind conservarea - luarea unor măsuri suplimentare pen-
speciilor migratoare de animale săl- tru protejarea populaţiilor de lilieci
batice (Convenţia de la Bonn) identificate ca fiind în pericol şi rapor-
Ca semnatară a acestei convenţii, Româ- tarea măsurilor luate
nia are obligaţia de a acţiona în favoarea - promovarea programelor de cercetare
speciilor migratoare şi să asigure starea cu privire la conservarea şi manage-
de conservare favorabilă a acestor specii. mentul liliecilor şi consultarea recipro-
Speciile de lilieci din România, ca şi cei că a părţilor asupra acestor programe
din restul continentului, fiind animale - evaluarea efectelor potenţiale ale pes-
migratoare cu o stare de conservare ne- ticidelor asupra liliecilor şi înlocuirea
satisfăcătoare se află sub incidenţa aces- chimicalelor puternic toxice faţă de li-
tei legi, fiind incluşi în Anexa II. lieci folosite în tratamentul lemnului cu
alternative mai sigure
Legea 90/2000, pentru aderarea Româ- Părţile semnatare ale acordului au posi-
niei la Acordul privind conservarea lili- bilitatea de a adopta măsuri mai stricte
ecilor din Europa referitoare la conservarea liliecilor decât
Conform articolului III al acordului, păr- dispoziţiile acordului.
ţile semnatare au următoarele obligaţii
fundamentale: Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului
- interzicerea capturării, deţinerii sau nr. 57/2007 privind regimul ariilor na-
omorârii deliberate a liliecilor, cu ex- turale protejate, conservarea habita-
cepţia cazurilor permise de autoritatea telor naturale, a florei şi faunei sălba-
competentă tice.
- identificarea acelor situri care sunt im- Are ca scop aplicarea în legislaţia naţi-
portante pentru starea de conservare onală a Directivelor Consiliului Europei
12 Legislaţie
92/43/EEC şi 79/409/EEC. În Anexa III a - Rhinolophus mehelyi (Liliacul cu pot-

Ordonanţei sunt menţionate speciile coavă a lui Mehely)
pentru conservarea cărora este nece- Vespertilionidae
sară desemnarea unor arii speciale de - Barbastella barbastellus (Liliac cârn)
conservare şi arii de protecţie specială - Miniopterus schreibersii (Liliac cu aripi
avifaunistică. lungi)
Dintre lilieci, 13 specii sunt menţionate în - Myotis bechsteinii (Liliac cu urechi mari)
Anexa III: - Myotis oxygnathus (Liliac comun mic)
Rhinolophidae - Myotis capaccinii (Liliac cu picioare lun-
- Rhinolophus blasii (Liliacul cu potcoavă gi)
a lui Blasius) - Myotis dasycneme (Liliac de iaz)
- Rhinolophus euryale (Liliacul meditera- - Myotis emarginatus (Liliac cărămiziu)
nean cu potcoavă) - Myotis myotis (Liliac comun)
- Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul Toate speciile de lilieci din ţară sunt enu-
mare cu potcoavă) merate în Anexa IV, ca specii care necesi-
- Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic tă protecţie strictă.
cu potcoavă)
2.2. Legislaţia referitoare la Evaluarea Impactului

asupra Mediului
Procesul de Evaluare a Impactului asu- - definirea domeniului de impact, pentru

pra Mediului (EIM) este legat de regle- identificarea potenţialelor impacturi
mentarea activităţilor cu impact semni- care sunt relevante pentru evaluare şi
ficativ asupra mediului şi se realizează în a stabili, în consecinţă, termenii de re-
baza legislaţiei naţionale de mediu care ferinţă pentru evaluarea impactului;
transpune prevederile legislaţiei comu- - evaluarea impactului, pentru a progno-
nitare în domeniu. Evaluarea Impactului za şi identifica impacturile probabile
asupra Mediului este aplicabilă în cadrul asupra mediului ale unui proiect, ţinând
unor proiecte concrete publice sau pri- cont de consecinţele proiectului propus
vate. În cazul evaluării consecinţelor de şi ale impacturilor socio-economice;
mediu ale politicilor, planurilor şi progra- - identificarea măsurilor de reducere a
melor se aplică Evaluarea Strategică de impactului (incluzând neînceperea pro-
Mediu (ESM). iectului, găsirea unor soluţii alternative
Componentele fundamentale ale evalu- care să evite impacturile, includerea
ării impactului de mediu trebuie să im- unor măsuri de siguranţă în proiectarea
plice obligatoriu următoarele etape: obiectivului de investiţii sau furnizarea
- încadrarea, pentru a determina care de compensaţii pentru impacturile ad-
proiecte necesită un studiu de impact; verse);
Legislaţie 13
- luarea unei decizii în legătură cu apro- luare a impactului asupra mediului pen-
barea sau respingerea proiectului; tru anumite proiecte publice şi private
- monitorizarea şi evaluarea activităţilor ORDINUL nr. 860 din 26 septembrie
de dezvoltare, a impacturilor progno- 2002 pentru aprobarea Procedurii de
zate şi a măsurilor de reducere a impac- evaluare a impactului asupra mediului şi
tului propuse pentru a exista certitudi- de emitere a acordului de mediu, cu mo-
nea că impacturile neidentificate sau dificările şi completările ulterioare
măsurile de reducere omise vor putea ORDINUL nr. 863 din 26 septembrie
fi observate şi corectate în timp util. 2002 privind aprobarea ghidurilor meto-
dologice aplicabile etapelor procedurii-
Acte normative: cadru de evaluare a impactului asupra
mediului
Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) pen- ORDINUL nr. 864 din 26 septembrie
tru Planuri şi Programe 2002 pentru aprobarea Procedurii de
HOTARÂRE nr. 1076 din 8 iulie 2004 evaluare a impactului asupra mediului în
privind stabilirea procedurii de realiza- context transfrontier şi de participare a
re a evaluării de mediu pentru planuri şi publicului la luarea deciziei în cazul pro-
programe iectelor cu impact transfrontier
ORDIN nr. 995 din 21 septembrie 2006
pentru aprobarea listei planurilor si pro- Informaţia privind mediul:
gramelor care intră sub incidenţa Hotă- HG nr. 878 din 28 iulie 2005 - accesul
rârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind publicului la informaţia privind mediul
stabilirea procedurii de realizare a evalu- Convenţia Espoo
ării de mediu pentru planuri şi programe Convenţia privind evaluarea im-
ORDIN nr. 117 din 2 februarie 2006 pen- pactului asupra mediului în context
tru aprobarea Manualului privind aplica- transfrontier, adoptată la Espoo la 25
rea procedurii de realizare a evaluării de februarie 1991
mediu pentru planuri şi programe Convenţia Aarhus
ORDIN nr. 480 din 16 mai 2006 privind Legea nr. 86 din 10 mai 2000 pentru
constituirea şi funcţionarea Comitetului ratificarea Convenţiei privind accesul la
special la nivel central pentru realizarea informaţie, participarea publicului la lu-
etapei de încadrare a procedurii de eva- area deciziei şi accesul la justiţie în pro-
luare de mediu bleme de mediu, semnată la Aarhus la 25
iunie 1998
Evaluarea impactului proiectelor asupra
mediului (EIM): Răspunderea de mediu:
HG nr. 1213 din 6 septembrie 2006 pri- OUG nr. 68 din 2007 privind răspunde-
vind stabilirea procedurii-cadru de eva- rea de mediu cu referire la prevenirea şi
repararea prejudiciului asupra mediului
Actele normative pot fi accesate de pe pagina de web a Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile:
http://www.mmediu.ro/departament_mediu/evaluare_impact/acte_normative.htm
14 Legislaţie
3. Liliecii – informaţii generale

3.1. Adăposturi
Datorită faptului că liliecii nu sunt capa- naturale (peşteri, fisuri, cavităţi mai mici
bili să construiască adăposturi proprii, ei în diferite tipuri de rocă), sau artificiale
ocupă diferite adăposturi naturale sau (tunele, mine părăsite, pivniţe). Unele
artificiale, create de alte animale, de fe- specii folosesc astfel de adăposturi pe
nomene naturale, sau de om. Din acest tot parcursul anului, altele numai în peri-
motiv, prezenţa liliecilor într-o anumită oada de hibernare. Pădurile, mai ales pă-
zonă, compoziţia specifică, abundenţa durile bătrâne de foioase oferă o gamă
lor, migraţiile sezoniere sunt determina- largă şi variată de adăposturi pentru un
te în mare măsură şi de prezenţa adăpos- număr important de specii de lilieci. Cel
turilor favorabile. mai des îi putem găsi în scorburi, dar şi
în fisurile din trunchiuri sau chiar în spa-
Speciile de lilieci au cerinţe diferite în pri- ţiile înguste de sub scoarţă. În general,
vinţa adăposturilor şi de obicei folosesc liliecii preferă scorburile care sunt situ-
mai multe adăposturi în cursul anului. ate la înălţimi de cel puţin 3 m şi cu in-
Adăposturile subterane ocupă un loc trări strâmte, pentru că acestea sunt mai
foarte important în ciclul biologic anual greu accesibile pentru prădători. Un alt
al multor specii de lilieci. Acestea pot fi tip foarte important de adăposturi sunt
Colonie de lilieci într-o peşteră
Liliecii - informaţii generale 15

construcţiile omeneşti: diferite clădiri, de obicei în adăposturi caracterizate de

unde liliecii pot fi întâlniţi în pivniţe, po- temperaturi ridicate, în podurile caselor,
duri, fisuri din pereţii interiori sau exte- scorburi de arbori, dar şi în săli mari din
riori; turnuri de biserici, clopotniţe, şuri, peşteri, aflate în apropierea intrării. Aces-
hambare, poduri. Unele specii pot ocu- te colonii sunt formate din femele şi pui,
pa chiar fisurile din pereţii blocurilor din şi nu rar pot fi alcătuite din câteva sute
oraşe. În multe cazuri însă, când liliecii sau mii de exemplare; masculii în aceas-
sunt întâlniţi în construcţiile omeneşti, tă perioadă, solitari sau în grupuri mici,
apar conflicte şi probleme serioase lega- ocupă o mare varietate de adăposturi,
te de conservarea acestor colonii, situaţii pe care le alternează frecvent. Sfârşitul
care pot fi rezolvate prin luarea deciziilor verii şi toamna reprezintă perioada mi-
corecte de management, bazându-se pe graţiei şi împerecherii pentru lilieci, când
cunoştinţe legate de ecologia diferitelor se formează colonii mixte din masculi şi
specii de lilieci. Sunt cazuri când ampla- femele în diferite tipuri de adăposturi, în
sarea unor adăposturi artificiale în locuri funcţie de specie. Pentru hibernare, ma-
bine alese poate fi de mare ajutor lilieci- joritatea speciilor preferă adăposturile
lor. subterane, peşteri, mine părăsite, tune-
În cursul anului, liliecii formează mai le, pivniţe, dar exemplarele unor specii
multe tipuri de colonii, care au nevoie de mai rezistente la frig pot hiberna şi în
adăposturi cu caracteristici diferite. Vara, construcţii omeneşti (clădiri, poduri) sau
coloniile de maternitate se formează chiar în scorburi de arbori.
3.2. Habitate de hrănire
Liliecii folosesc o mare varietate de ha- • puri

densitate mare de insecte: diferite gru-
bitate de hrănire în funcţie de spectrul de insecte sunt importante pen-
trofic, de caracteristicile zborului, eco- tru diferitele specii de lilieci;
locaţiei şi strategiei de vânătoare. O im- • existenţa unor coridoare verzi: acestea
portanţă particulară au însă pădurile, leagă diferitele tipuri de habitate între
suprafeţele de apă (lacuri, râuri, canale), ele, oferind liliecilor atât zone pentru
fâneţele şi păşunile, elementele lineare vânătoare cât şi elemente de conexiu-
de vegetaţie (şiruri de arbori, vegetaţia ne între adăposturi şi zonele de hrăni-
de pe malul râurilor sau canalelor). Ha- re.
bitatele de hrănire utilizate de lilieci au
câteva caracteristici comune: Habitate mai puţin favorabile, dar uti-
• structura favorabilă a habitatelor: lizate într-o oarecare măsură de lilieci
aceasta variază în funcţie de specie, de sunt terenurile arabile, parcurile, zonele
caracteristicile zborului şi ecolocaţiei mlăştinoase, terenurile acoperite cu clă-
acesteia; diri, care totuşi vor atrage un număr de
16 Liliecii - informaţii generale

Habitat favorabil liliecilor
lilieci şi nu trebuie neglijate. În unele ca- Detectoarele de ultrasunete au un rol

zuri, pot avea importanţă considerabilă foarte important în colectarea informa-
elemente precum clădiri, poduri, arbori ţiilor privind activitatea liliecilor într-o
solitari, adăposturi artificiale, stâlpi de anumită zonă şi folosirea habitatelor.
iluminat cu lumină albă, aflate în apro- Este însă foarte greu de stabilit dacă un
pierea zonelor de hrănire. Exemplarele habitat anume nu este important pentru
din diferite specii de lilieci parcurg dis- lilieci, unele locuri neutilizate momentan
tanţe variate până la zonele de hrănire. putând deveni importante în alte peri-
Unele specii vânează într-un perimetru oade. Deciziile legate de managementul
de 1-2 km în jurul adăpostului, altele pot habitatelor trebuie luate pe baza poten-
parcurge câteva zeci de km până la ha- ţialului pe care îl prezintă habitatul re-
bitatele de hrănire favorabile. Aceste ca- spectiv, prezenţa şi accesibilitatea altor
racteristici influenţează şi mărimea colo- habitate favorabile în zonă, precum şi
niilor formate de diferite specii de lilieci. locaţia adăposturilor utilizate de lilieci.
3.3. Reproducerea
La speciile europene împerecherea are zoizii masculilor sunt depozitaţi peste

loc toamna, începând de la destrăma- iarnă în tractusul genital al femelelor, iar
rea coloniilor de maternitate în august şi fecundarea are loc primăvara, după tre-
continuând de obicei până în octombrie. zirea din hibernare.
La unele specii însă, împerecherea poate Începând cu luna aprilie, femelele for-
continua iarna, în perioadele de trezire mează colonii de maternitate, în adăpos-
din hibernare, şi primăvara. Spermato- turi cu temperaturi ridicate, favorabile

pentru termoreglarea femelelor şi puilor. de zile deja zboară în afara adăpostului

Aceste adăposturi pot fi în clădiri, scor- şi experimentează vânătoarea insecte-
buri de arbori, dar şi în peşteri, de obicei lor. Faptul că liliecii din zona temperată
în sălile mari aflate în apropierea intrării. nasc o dată pe an, şi atunci numai 1-2 pui
Gestaţia durează 45-70 de zile, în funcţie contribuie la creşterea vulnerabilităţii
de specie, iar naşterea are loc la sfârşitul acestui grup de mamifere.
lunii mai, sau în luna iunie. Condiţiile me-
teorologice din perioada dintre trezirea Coloniile de maternitate sunt foarte sen-
din hibernare şi naştere influenţează pu- sibile la deranj; astfel, în perioada naşte-
ternic condiţia fizică a femelelor şi prin rii şi creşterii puilor, în apropierea adă-
aceasta, perioada când au loc naşterile. posturilor de maternitate trebuie evitată
Înţărcarea puilor are loc la vârsta de 5-8 efectuarea lucrărilor de orice fel care ar
săptămâni, dar la unele specii puii de 35 putea cauza deranjarea liliecilor.
Colonie de maternitate

3.4. Hibernarea
În perioada de iarnă, liliecii din Europa mai multe mii sau zeci de mii de exem-
caută adăposturi liniştite, cu temperaturi plare, alcătuite din indivizi reprezentând
constant scăzute şi umiditate relativă mai multe specii. În hibernacule, exem-
mare, pentru hibernare. Astfel de adă- plarele unor specii caută adăpost în fi-
posturi sunt de obicei peşteri, tunele, suri, iar altele atârnă liber. Temperatura
mine părăsite, dar şi clădiri sau scorburi corporală a liliecilor este păstrată între
de arbori. Liliecii pot hiberna solitari sau 0-10°C în această perioadă, şi pot pierde
în grupuri mai mult sau mai puţin com- 25-30 % din greutate până la începutul
pacte, în funcţie de specie. În unele ca- primăverii.
zuri, se pot forma colonii de hibernare de
Colonie de hibernare de liliac pitic (Pipistrellus pipistrellus)
În perioada de hibernare, liliecii se tre- nare are ca efect pierderea unei cantităţi
zesc spontan de câteva ori pentru a bea semnificative de grăsime; dacă trezirile
apă sau a se hrăni cu insecte care sunt provocate de factori externi se repetă
active în această perioadă. Trezirea pro- de mai multe ori în cursul iernii, acestea
vocată artificial a liliecilor aflaţi în hiber- poate duce chiar la moartea animalului.

3.5. Starea de conservare a liliecilor
Estimarea mărimii populaţiilor şi a schim- puţine studii amănunţite în România, in-

bărilor ce au loc în populaţiile de lilieci formaţiile din acest domeniu fiind foarte
este extrem de dificilă şi sunt puţine date deficitare. Probabil, în ultimele decenii
din trecut care ne-ar putea furniza infor- au fost afectate, în multe cazuri, colonii
maţii suficiente pentru comparaţii. Totuşi, de lilieci, multe dintre ele necunoscu-
cercetările efectuate în ultimele decenii te pentru specialişti sau autorităţi, prin
sugerează că populaţiile de lilieci din Eu- efectuarea de renovări, reconstrucţii sau
ropa prezintă un declin puternic în cursul demolări de clădiri. Folosirea exagerată
ultimului secol. Schimbările din practicile şi necontrolată a pesticidelor, defrişările,
utilizate în agricultură şi silvicultură, dez- lucrările de regularizare ale albiilor râuri-
voltările infrastructurale prin fragmenta- lor, construcţiile de drumuri au contribuit
rea şi distrugerea habitatelor, scăderea în mod decisiv la distrugerea habitatelor
în număr şi diversitate a insectelor sunt şi a biodiversităţii, lucru care a afectat
factori ce contribuie la declinul, în unele puternic şi populaţiile de lilieci. Parcurile
cazuri chiar dramatic, a populaţiilor de eoliene, care vor apărea în anii următori
lilieci. Se estimează că populaţiile din Ma- în număr semnificativ şi în ţara noastră
rea Britanie ale liliacului pitic (Pipistrellus reprezintă la rândul lor un pericol deloc
pipistrellus), o specie comună, au înregis- neglijabil pentru populaţiile de lilieci din-
trat o scădere de 70% într-o perioadă de tr-o anumită zonă, sau care apar în zonele
15 ani, între 1978 şi 1993. Este posibil ca în respective în perioada migraţiei. Coliziu-
cazul altor specii mai puţin comune decli- nile cu rotoarele, pierderea unor habitate
nul populaţiilor să fie chiar mai dramatic de hrănire sau adăposturi datorită lucră-
în unele ţări sau pe plan european. rilor efectuate pot avea efecte negative
În România, începând din anii ´60 şi până serioase asupra liliecilor. În anii viitori, in-
în prezent, s-au diminuat sau au dispărut ventarierea şi monitorizarea consecventă
din peşteri colonii de mii şi zeci de mii de a populaţiilor de lilieci din România poa-
exemplare. Cauzele directe sunt: fluxul te furniza informaţiile necesare pentru
necontrolat de turişti, amenajările cu ca- adoptarea măsurilor adecvate de con-
racter neadecvat ale unor peşteri, mon- servare şi efectuarea managementului
tarea unor porţi care împiedică intrarea corect al habitatelor, favorabil liliecilor
liliecilor. Astfel au dispărut colonii impor- dar şi multor alte grupe de vieţuitoare.
tante de hibernare şi de maternitate din Pentru atingerea acestor obiective este
multe dintre peşterile din ţara noastră. nevoie de colaborarea autorităţilor din
Chiar şi în prezent putem întâlni cazuri domeniu cu specialiştii din cadrul institu-
când în unele peşteri amenajate pentru ţiilor academice şi a organizaţiilor negu-
turişti intră grupuri alcătuite din 50-100 vernamentale, precum şi schimbul corect
de persoane, neţinându-se cont de pre- şi bilateral de informaţii cu agenţii econo-
zenţa liliecilor. În privinţa liliecilor care mici implicaţi în consultarea, planificarea
se adăpostesc în clădiri au fost efectuate şi realizarea proiectelor de dezvoltare.

partea practică ____________________________________________________________Ghid metodologic
4. Algoritm general
- liliecii şi procesul EIM
Pas 1: Trebuie să ţinem cont de lilieci în contextul proiectului propus?
Într-o altfel de formulare: sunt lilieci în În cazul în care din zona respectivă avem
zona de interes a proiectului propus sau puţine date sau chiar lipsesc în totalita-
în împrejurimi, sau este posibil/probabil te datele referitoare la lilieci este nevoie
să fie prezenţi? de cercetări de teren. Numai în cazul în
Răspunsurile pot fi găsite în: care avem date suficiente şi o structură
A. Datele colectate din diferite surse: co- a peisajului mai puţin complexă această
lecţii de muzee, raporturi de cercetare, fază se poate realiza numai ca un studiu
studii, date publicate teoretic, bazându-se pe datele pe care le
B. Interpretarea structurii peisajului în avem la dispoziţie.
raport cu speciile care pot fi prezente
în zona respectivă: analiza datelor cu- În această fază avem nevoie de hărţi to-
noscute despre distribuţia speciilor de pografice cu scara 1:10.000 – 1:20.000 şi
lilieci în zona proiectului şi a cunoştinţe- de fotografii aeriene. Este foarte reco-
lor despre ecologia speciilor respective. mandată efectuarea unei vizite în zona
Este posibil să fie prezente în zonă specii proiectului propus şi în împrejurimi.
de lilieci?
Pas 2: Ce informaţii avem referitoare la modul în care folosesc

liliecii structurile peisajului?
C. Colectarea datelor referitoare la lilieci • Importanţei anumitor structuri ale

în zona proiectului propus şi în împreju- peisajului pentru speciile respective
rimi, acordând atenţie: (adăposturi, rute de zbor, zone de vâ-
• Prezenţei diferitelor specii de lilieci; nătoare etc.)
Pas 3: Ce specii şi ce tipuri de utilizare a peisajului pot fi luate în considerare?
D. Trebuie analizată posibilitatea/proba- Pentru punerea în aplicare a acestei faze

bilitatea apariţiei unor specii de lilieci şi trebuie să avem cunoştinţe profunde
importanţa structurilor din peisaj pentru despre distribuţia speciilor de lilieci din
aceste specii: adăposturi, rute de zbor, zona proiectului planificat şi despre
habitate de hrănire, elemente de cone- ecologia acestor specii, în primul rând
xiune etc. privind folosirea elementelor din peisaj.
Algoritm general - liliecii şi procesul EIM 21

Liliecii şi Evaluarea Impactului asupra Mediului ___________________________partea practică
Pentru realizarea acestei faze este nevoie zente în zona respectivă, inclusiv despre
de efectuarea mai multor vizite bine pla- folosirea peisajului de către aceste specii
nificate în zona proiectului şi în împreju- şi această fază poate fi îndeplinită numai
rimile acestuia. Sunt foarte puţine cazuri pe baza acestor date, ce trebuie obţinute
când avem la dispoziţie date suficient de din cercetări de teren dacă nu sunt dis-
detaliate despre speciile de lilieci pre- ponibile sub altă formă.
Pas 4: Ce conflicte pot să apară? - Estimarea preliminară a impacturilor

posibile a proiectului propus
E. Judecarea efectelor posibile ale propus privind funcţionalitatea peisajului

iectului privind: pentru lilieci. Trebuie luate în calcul po-
• funcţionalitatea acelor elemente ale sibilele conflicte care pot apărea în faza
peisajului care sunt folosite de lilieci ca construcţiei, funcţionării şi întreţinerii
adăposturi, rute de zbor, habitate de obiectivului planificat (drum, construc-
hrănire, elemente de conexiune; ţie, fermă eoliană etc.) a fi realizat în ca-
• speciile de lilieci şi populaţiile acestora drul proiectului. Analiza trebuie să ia în
prezente în zonă. calcul diferitele tipuri de folosinţă ale
Această analiză poate fi efectuată pe elementelor din peisaj, potenţial impor-
baza informaţiilor adunate în fazele 1-3. tante pentru lilieci (adăposturi, habitate
În această fază trebuie analizate posibi- de hrănire, elemente de conexiune etc.).
lele conflicte cauzate de proiectul pro-
Pas 5: Pot fi adunate informaţii suficiente pentru analiză?

Pot fi evaluate satisfăcător posibilele efecte?
F. Stabilirea dacă informaţiile sunt sufici- Pe baza datelor colectate în fazele 1-3 şi
ente pentru evaluarea efectelor în diferi- a analizei efectuate în faza 4 se poate
te faze ale proiectului, sau dacă sunt ne- stabili dacă informaţiile sunt suficiente
cesare informaţii suplimentare privind: sau dacă este necesară colectarea de in-
• prezenţa speciilor de lilieci; formaţii suplimentare, caz în care trebu-
• funcţionalitatea pentru lilieci a diferi- ie stabilit tipul informaţiilor care trebuie
telor structuri din peisaj; colectate în cursul unor ieşiri suplimen-
• adăposturi, rute de zbor, habitate de
hrănire etc. importante pentru lilieci.
tare pe teren.
Pas 6: Elaborarea unui plan de abordare
G. Stabilirea informaţiilor suplimentare • utilizarea structurilor din peisaj de că-

necesare: tre lilieci; ce funcţii sunt prezente în
• prezenţa/absenţa unor specii de lilieci, zona care va fi afectată de proiect.
22 Algoritm general - liliecii şi procesul EIM

H. Ce informaţii trebuie colectate? a metodelor utilizate trebuie realizată

• prezenţa şi poziţia actuală a adăpostu- în aşa fel încât să îndeplinească aceste
rilor, numărul acestora, numărul exem- cerinţe. În studiul liliecilor este folosit
plarelor prezente în aceste adăposturi; un număr important de metode, fiecare
• prezenţa şi localizarea rutelor de zbor, având puncte forte şi puncte slabe. Pen-
speciile şi numărul de exemplare care tru a avea o imagine amplă asupra pre-
folosesc aceste rute; zenţei liliecilor în zona studiată şi asupra
• identificare zonelor de vânătoare fo- funcţionalităţii peisajului din punctul de
losite, densitatea relativă şi activitatea vedere al liliecilor trebuie folosite diferi-
exemplarelor în aceste habitate. te metode în diferite perioade ale anului.
Pe baza informaţiilor colectate în faze- În funcţie de structura/complexitatea
le 1-3 şi a analizei şi sintezei realizate în peisajului, de speciile aşteptate şi impac-
fazele 4-5 este posibilă elaborarea unui turile posibile/probabile ale proiectului
plan de abordare cu privire la informa- planificat, trebuie alese metodele adec-
ţiile necesare din munca de teren supli- vate şi perioadele cele mai eficiente pen-
mentară . tru colectarea informaţiilor necesare.
Colectarea informaţiilor trebuie realizată I. Elaborarea planului pentru munca de
în aşa fel încât să avem toate datele ne- teren:
cesare pentru evaluarea tuturor efecte- • metode, combinaţii de metode;
lor care pot apărea din cauza proiectului • intensitate (de câte ori);
planificat. Alegerea zonelor studiate şi • în ce perioade
Pas 7: Colectarea datelor necesare pe teren
Pe baza informaţiilor colectate şi anali- sezonieră şi funcţionalitatea diferitelor

zate în fazele 1-5 şi bazându-se pe planul elemente din peisaj. Metodele trebuie
elaborat trebuie efectuată colectarea in- aplicate în perioadele cele mai adecvate
formaţiilor suplimentare pe teren. şi cu intensitatea necesară ca să atingem
eficienţa maximă.
J. Efectuarea colectării de date pe teren:
• cu metode şi materiale adecvate; În raportul realizat trebuie prezentate în
• cu intensitatea necesară; detaliu metodele alese, perioadele efec-
• în perioadele adecvate ale anului în tuării cercetărilor de teren şi trebuie ex-
cazul fiecărei metode folosite; plicate alegerile făcute. Dacă anumite
• în locuri alese corect. metode nu au fost aplicate, sau în anu-
Toate acestea au ca scop evaluarea co- mite perioade ale anului nu s-au efectu-
rectă a importanţei diferitelor structuri at ieşiri de teren, trebuie date explicaţiile
ale peisajului şi excluderea celor fără im- necesare şi o argumentare solidă a mo-
portanţă semnificativă. Metodele trebu- tivelor pentru care se consideră că eva-
ie alese şi combinate în aşa fel încât să luarea impacturilor a putut fi realizată
avem toate datele esenţiale cu privire la într-un mod satisfăcător.
prezenţa speciilor de lilieci, importanţa
Algoritm general - liliecii şi procesul EIM 23

Pas 8: Evaluarea impactului proiectului planificat

/ Analiza potenţialelor conflicte
K. Evaluarea prezenţei diferitelor specii • identificate

funcţionalitatea structurilor din peisaj
de lilieci şi a folosinţei peisajului de către ca fiind importante pentru
aceste specii: lilieci;
• evaluare generală: ţinând cont de sta- • populaţiile speciilor identificate a fi
tutul pe plan regional, naţional sau în prezente în zonă.
unele cazuri internaţional al speciilor
respective; M. Analiza gradului de impact asupra:
• evaluare funcţională: o prezentare •
adăposturilor, rutelor de zbor, elemen-
simplificată a funcţiunilor identificate telor de conexiune, zonelor de vână-
şi probabile ale peisajului din punctul toare existente în zona proiectului;
de vedere al liliecilor (adăposturi, rute •
funcţionalităţii peisajului şi a structuri-
de zbor, habitate de hrănire etc.) lor acestuia;
•
speciilor şi populaţiilor de lilieci.
L. Evaluarea efectelor posibile privind:
• adăposturile, rutele de zbor, elemen-
tele de conexiune, zonele de vânătoa-
re existente în zona proiectului;
Pas 9: Realizarea unui plan pentru evitarea şi atenuarea efectelor negative

şi pentru compensaţie
Pe baza informaţiilor colectate în fazele Este de recomandat ca măsurile propuse

precedente trebuie propuse măsuri pen- pentru evitarea şi/sau atenuarea efecte-
tru evitarea şi atenuarea efectelor nega- lor negative sau măsurile de compensa-
tive cauzate de proiect, precum şi măsuri ţie să fie elaborate în cadrul unui plan
de compensaţie. complex, iar apoi să fie identificate po-
sibilităţile de aplicare ale acestora şi in-
N. Măsurile propuse pentru evitarea şi troducerea lor în fazele adecvate ale în-
atenuarea efectelor negative, sau pentru tregului proiect. Cu cât mai repede sunt
compensaţie, trebuie să bazeze pe: colectate informaţiile necesare şi elabo-
• funcţiile identificate ale structurilor rate aceste măsuri cu atât mai bune sunt
din peisaj şi importanţa acestora pen- şansele aplicării acestora în cursul pro-
tru lilieci; iectului planificat.
• cunoştinţele privind adăposturile, ru-
tele de zbor, habitatele de hrănire din
zona propusă pentru proiect;
• informaţiile colectate despre speciile
şi populaţiile de lilieci.
24 Algoritm general - liliecii şi procesul EIM

5. Liliecii şi construcţiile de drumuri

Intervenţiile semnificative în structura liliecilor, dar şi a altor vieţuitoare. Trebuie
peisajului vor influenţa liliecii aproape stabilită prezenţa liliecilor în zona afecta-
întotdeauna. În cazul construcţiilor sau tă, dacă intervenţiile pot avea efecte ne-
modernizărilor de drumuri, a lucrărilor gative asupra habitatelor folosite de lili-
care afectează cursurile de apă, dar şi eci, dacă există riscul deranjării, uciderii
a intervenţiilor mai mici, ca iluminatul liliecilor, sau distrugerii adăposturilor. În
drumurilor sau amenajarea vegetaţiei cazul apariţiei inevitabile a unor efecte
de-a lungul acestora, trebuie luate în negative trebuie luate în calcul măsurile
consideraţie şi efectele ecologice asupra posibile de atenuare şi compensaţie.
5.1. Faza de planificare a drumurilor
Pentru a ţine cont de prezenţa lilieci- eci, constituită din adăposturi, zone de
lor în faza de planificare trebuie stabilit hrănire şi trasee care asigură conexiunea
dacă sunt prezenţi lilieci în zona proiec- între acestea. Informaţii atât de detaliate
tului, ce specii au fost găsite şi ce infor- nu sunt accesibile în momentul actual în
maţii avem despre adăposturi, habitate baze de date, deci avem nevoie şi de stu-
de hrănire şi traseele de zbor folosite. dii efectuate pe teren pentru colectarea
Informaţiile generale despre prezenţa informaţiilor necesare.
unor specii în jurul zonei proiectului le
putem găsi în atlasele de distribuţie, în Ulterior, trebuie să avem indicaţii referi-
literatura de specialitate sau în bazele de toare la evitarea sau reducerea la minim
date ale autorităţilor din domeniu, ale a efectelor negative, şi la măsuri care pot
organizaţiilor neguvernamentale sau ale compensa daunele finale provocate. În
grupurilor locale ale organizaţiilor care această fază trebuie să analizăm nu nu-
se ocupă cu protecţia liliecilor. Este ne- mai efectele produse de apariţia drumu-
voie însă şi de expertiza unui specialist. lui, prin ocuparea unor spaţii şi prezenţa
Trebuie analizat efectul pe care îl va avea unor elemente artificiale în peisaj, ci şi
construirea drumului planificat asupra efectele care apar în faza de construcţie
diferitelor elemente folosite de lilieci şi şi ulterior, prin folosirea drumului. Pentru
în cazul în care avem mai multe varian- aceasta este nevoie de studii efectuate
te, alegerea celui optim dintre acestea. de specialişti, ca să putem judeca corect
În această fază a planificării avem nevoie şi concret efectele intervenţiei.
de informaţii detaliate şi concrete des-
pre reţeaua de habitate folosită de lili-
Liliecii şi construcţiile de drumuri 25

5.2. Inventarierea liliecilor
Liliecii pot fi observaţi şi studiaţi în mo- crea o imagine bună asupra utilizării şi
duri diferite, fiecare metodă utilizată va asupra funcţiilor habitatelor pentru lili-
furniza informaţii diferite. Ce specii pot eci, diferitele studii trebuie realizate prin
fi observate cu diferitele metode şi cât metode diferite. Numărul de inventarieri
de eficiente sunt aceste metode în co- făcute şi metodele utilizate în cazul fie-
lectarea informaţiilor sunt întrebări im- cărui studiu depind de mai mulţi factori:
portante. Metodele diferă prin modul • tipul intervenţiei
în care poate fi observată cu ajutorul • structura peisajului
lor folosirea habitatelor de către lilieci • speciile aşteptate (bazat pe structura
şi perioada anului în care sunt eficiente. peisajului şi pe datele obţinute din li-
Folosirea unor metode trebuie evitată în teratură şi baze de date)
anumite perioade pentru că pot da re- • funcţiile preconizate ale habitatelor
zultate care pot conduce la interpretări (bazate pe structura peisajului şi spe-
greşite. De exemplu, verificarea podu- ciile aşteptate)
rilor clădirilor ne oferă informaţii referi- • efectele probabile ale intervenţiei (ba-
toare la speciile de lilieci care pot trăi în zate pe tipul intervenţiei, specii şi utili-
clădiri, date referitoare la adăpost. Însă zarea habitatelor)
prin această metodă nu obţinem infor-
maţii despre habitatele de hrănire. Vara, Pentru aceste motive este imposibil de
cu ajutorul unui detector de ultrasunete, standardizat durata şi intensitatea aces-
putem colecta informaţii despre habita- tor studii şi metodele utilizate; aceste de-
tele de hrănire şi chiar despre adăpostu- cizii trebuie luate de specialistul implicat
rile din scorburi de arbori dar, evident, în realizarea studiului, bazându-se pe in-
nu vom putea obţine informaţii despre formaţiile existente.
adăposturile de hibernare. Trebuie, deci
să combinăm metodele pentru a stabili
prezenţa speciilor şi utilizarea habitate-
lor de către aceste specii. Inventarierea
liliecilor cu ajutorul unui detector de
ultrasunete este un important punct de
plecare în astfel de studii.
Hibernarea, naşterea, migraţia şi împe-

recherea sunt activităţi specifice în ciclul
biologic anual al liliecilor, legate fiecare
de perioade şi locaţii diferite. Cantitatea
de hrană accesibilă şi utilizarea diferite-
lor habitate de către lilieci variază foarte Speciile de lilieci folosesc adăposturi,
mult în funcţie de anotimpuri. Pentru a rute de zbor şi habitate de hrănire variate
26 Liliecii şi construcţiile de drumuri

5.3. Efectele drumurilor asupra liliecilor

şi măsuri de prevenire
Construcţia unui drum poate afecta lili- peisajului utilizate de lilieci ca trasee de
ecii în moduri diferite. Zonele de hrănire zbor, aceasta ridică o serie de probleme.
pot dispărea sau îşi pot pierde din calita- Structura peisajului se schimbă, trase-
te. Tăierea arborilor sau demolarea clădi- ul tradiţional de deplasare dispare şi în
rilor pot duce la pierderea adăposturilor. locul lui apare o zonă deschisă, pe care
Vor fi afectate pe scară largă şi traseele liliecii nu vor să o traverseze mai ales în
de zbor care se intersectează cu drumul cazul condiţiilor meteorologice nefavo-
construit, ce traversează aceste trasee rabile. Vulnerabilitatea unei astfel de loc
folosite în cursul deplasărilor dintre adă- depinde şi de cât de expus este.
posturi şi teritoriile de hrănire, ducând
la fragmentarea habitatelor folosite de } Riscul de coliziune
lilieci. Un alt risc apare atunci când liliecii Faza de construcţie a unui drum poate
încearcă să traverseze drumul şi riscă să dura mai multe anotimpuri. În unele ca-
fie loviţi de vehicule. Se estimează că în zuri în faza de construcţie sunt folosite în
Europa de Vest între 1 şi 5 % dintre lilieci plus spaţiile de lângă drum pentru uşu-
cad victime ale traficului, număr ce arată rarea lucrărilor. Continuarea lucrărilor pe
gravitatea problemei. întuneric folosind lumini artificiale face
zona respectivă şi mai puţin atractivă
5.3.1. Trasee de zbor pentru lilieci. Un traseu tradiţional de
zbor poate fi abandonat de lilieci în faza
Măsurile recomandate pentru atenuarea de construcţie a drumului.
efectelor negative în cazul construcţiilor O dată ce drumul este pus în funcţiu-
de drumuri provin din experienţele acu- ne, traficul măreşte efectul de barieră al
mulate cu privire la folosirea habitatelor acestuia datorită activităţii intense, zgo-
de diferitele specii de lilieci şi observaţi- motului şi luminilor farurilor. Dacă un li-
ile făcute în apropierea drumurilor. Ast- liac totuşi încearcă să traverseze drumul,
fel, ştim că liliecii pot utiliza tuneluri, via- înfruntă pericolul de a fi lovit de maşini.
ducte, că traversează drumurile în locuri Ulterior şi iluminatul drumului contri-
unde coronamentul arborilor se uneşte buie la creşterea acestui efect. Dacă un
peste acestea, că unele trasee de zbor traseu de zbor este utilizat chiar şi peste
pot fi abandonate datorită gradului de un drum deja folosit, putem presupune
iluminare sau că numărul victimelor tra- că acesta are ca efect creşterea costurilor
ficului poate fi deosebit de mare în unele energetice a zborului şi asumarea unui
secţiuni ale drumurilor. risc mai mare de către lilieci. Moderni-
zările ulterioare, ca lăţirea drumului sau
} Dispariţia traseelor de zbor dotarea cu lumini mai multe sau mai pu-
Când un drum nou urmează să fie con- ternice, vor accentua efectul de barieră
struit şi acesta traversează elemente ale pe care îl reprezintă pentru lilieci.

} Permeabilitatea peisajului prevenită distrugerea vegetaţiei în zone-

În cazul în care un element al peisaju- le adiacente drumului, ce poate surveni
lui este intersectat, trebuie studiat dacă pentru uşurarea efectuării lucrărilor. Este
acest element este utilizat de lilieci şi necesară interzicerea efectuării lucrărilor
dacă aceasta este singura conexiune sau după lăsarea întunericului în perioada
mai sunt trasee alternative folosite. Tra- formării coloniilor de maternitate şi creş-
seul de zbor tradiţional este important terii puilor, în general între jumătatea
pentru lilieci, dar în cazul în care acesta lunii aprilie şi până la jumătatea lunii
este afectat, ei continuă să caute alte august. Le este de mare ajutor liliecilor
elemente de conexiune într-un peisaj în dacă zona unde traseul de zbor inter-
schimbare. Ca urmare, nu este de ajuns sectează drumul este ţinută în întuneric,
să ne concentrăm asupra menţinerii tra- oferind astfel mai puţine şanse prădăto-
seelor existente şi importante, trebuie rilor. Lângă drum pot fi plantate şiruri de
să studiem „permeabilitatea” generală a arbuşti sau de arbori, pentru a asigura
peisajului. Este important să avem infor- protecţia liliecilor împotriva vântului. În
maţii detaliate despre speciile prezente, plus trebuie să ajutăm liliecii să treacă
fiind cunoscut faptul că acestea diferă în siguranţă peste sau pe sub drum. Sunt
semnificativ în privinţa sensibilităţii. diferenţe considerabile între speciile de
lilieci în privinţa modului în care sunt
} Măsuri pentru protejarea traseelor influenţaţi de intersectarea traseelor de
de zbor zbor, modul de orientare şi metodele
Efectele negative trebuie prevenite ba- care sunt eficiente pentru protecţia lor
zându-ne pe informaţiile pe care le de- în acest caz. În cazul deciziilor de mana-
ţinem cu privire la structura peisajului, gement privind vegetaţia din apropierea
speciile prezente şi traseele „tradiţio- drumurilor deja existente trebuie luat în
nale” utilizate de animale. În cazul unei considerare şi faptul că acestea pot avea
construcţii noi trebuie păstrată, pe cât importanţă pentru traversarea liliecilor
posibil, vegetaţia originală şi trebuie pe culoarele de zbor.
Treceri pe deasupra drumurilor utilizând coronamentul arborilor – hop-over

Pentru traversări mai înguste, de exemplu în cazul drumurilor cu una sau două benzi
de circulaţie, trebuie conservate şirurile de arbori înalţi din apropierea drumului.
Acestea sunt bine utilizate de lilieci când coronamentul arborilor de pe cele două
margini ale drumului este aproape tangent. Această metodă este utilă în cazul specii-
lor ca liliacul pitic, liliacul pigmeu, liliacul pitic al lui Nathusius sau liliacul cu aripi late.
Pentru a preveni traversarea drumului de către lilieci la înălţimi relativ mici, marginile
drumului trebuie protejate cu tufărişuri sau arbori plantaţi foarte dens în punctul de
traversare, pentru a forţa liliecii să zboare pe deasupra drumului. Această vegetaţie
de protecţie trebuie să aibă înălţimea de cel puţin 6 m, pentru a elimina riscul ca lilie-
cii să fie loviţi de maşini sau camioane.

Trecere sigură pentru lilieci deasupra drumului utilizând vegetaţia înaltă
Când traseul de zbor este utilizat de spe- zată vegetaţia, acest fapt trebuie luat în
cii care zboară uşor şi în vegetaţie densă, seamă la realizarea planurilor şi trebuie
ca liliecii cu potcoavă, liliecii urecheaţi, li- evitată tăierea radicală a vegetaţiei lem-
liacul lui Natterer, liliacul cărămiziu, lilia- noase.
cul cu urechi mari, trebuie să forţăm ani- În cazul traversărilor mai lungi, de exem-
malele să treacă peste drum la o înălţime plu în cazul autostrăzilor cu 2 x 2 sau 2
care le oferă siguranţă, prin amplasarea x 3 benzi, există pericolul ca liliecii să nu
unui gard din lemn sau plasă de sârmă, poată parcurge această distanţă, fiind
înalt de 4-5 m şi prin iluminarea drumu- prea expusă sau vor zbura la o înălţime
lui la punctul de trecere. Lumina trebuie mai mică riscând să fie loviţi de maşini. În
aşezată în aşa fel încât să lumineze nu- astfel de cazuri plantarea vegetaţiei înal-
mai drumul, nu şi împrejurimile acestuia. te în partea centrală a drumului, în zona
În funcţie de aşezarea drumului în peisaj, dintre sensurile de circulaţie, poate ţine
ca soluţie pentru traversarea sigură, în liliecii la o înălţime sigură. Structuri ar-
afara vegetaţiei, pot fi utilizate elemen- tificiale din plasă pot fi create deasupra
te construite din lemn, plase de sârmă, drumului, peste care liliecii pot traversa
diguri sau poziţionarea drumului sub în siguranţă.
nivelul zonei adiacente. Când este utili-

În cazul drumurilor mai late plantarea vegetaţiei înalte între sensurile de circulaţie
poate facilita trecerea liliecilor la o înălţime sigură
În spaţii deschise, liliecii vor urmări ele- Când o potecă sau o bandă pentru bi-
mentele lineare ale peisajului, aceste ciclişti însoţită de un gard viu intersec-
rute putând fi identificate fără dificultate. tează drumul, la nivelul acestuia nu este
În cazul pădurilor însă, nu sunt rute atât posibilă amplasarea unui element de
de evident identificabile, liliecii vor zbu- protecţie (de exemplu gard din lemn sau
ra pe un front mai larg. Când un drum plasă de sârmă), care să forţeze liliecii să
traversează un astfel de peisaj, poate fi zboare deasupra drumului la o înălţime
necesară amplasarea unor garduri de sigură. În asemenea cazuri trebuie „să
protecţie pe toată lungimea transectu- ridicăm” liliecii la o înălţime sigură, la o
lui. În unele cazuri este posibilă proiec- distanţă mai mare de drum. Începând cu
tarea împrejurimii drumului în aşa fel aproximativ 25 m de drum trebuie să cre-
încât să rămână foarte puţine locuri de ăm o linie de vegetaţie formată din arbori
traversare sau chiar numai unul care, cu înalţi, fără vegetaţie în jurul trunchiurilor,
utilizarea diferitelor măsuri prezentate, cu coronament dens şi închis, aproape
pot fi sigure pentru lilieci. îmbinându-se deasupra drumului. Ilu-
Pentru traversare liliecii au nevoie de în- minarea drumului la locul de traversare
tuneric. În cazul trecerilor de pietoni ilu- trebuie făcută cu lumini direcţionate în
minate, lumina trebuie amplasată în aşa jos, spre drum (astfel liliecii nu vor încer-
fel încât să lumineze jos, luminând numai ca să traverseze la o înălţime mică), iar la
drumul nu şi vegetaţia din jurul trecerii nivelul coronamentului să rămână întu-
folosite de lilieci. Vegetaţia paralelă cu neric. Această soluţie poate fi utilizată în
drumul, în jurul punctului de traversare, cazul speciilor ca liliecii urecheaţi sau a
ajută la diminuarea efectelor deranjante liliacului de apă.
provocate de lumina farurilor.
Traversări pe sub drum: tuneluri şi viaducte – ducking under

Atunci când drumurile, autostrăzile sau căile ferate sunt amplasate pe rambleu sau
traversează o zonă colinară, drumurile secundare, în multe cazuri, intersectează aces-
tea trecând printr-un tunel pe sub drum sau pe sub un viaduct. Aceste pasaje pe sub
drumuri sunt în multe cazuri utilizate de lilieci. Studiind aceste structuri artificiale
putem alege măsuri ce pot fi benefice liliecilor.

Drumurile secundare mai vechi şi mai satisfăcătoare. Este importantă relaţia

mici, de obicei urmăresc structuri vechi existentă între lungimea şi secţiunea
din peisaj şi în multe cazuri sunt înso- transversală a tunelului sau pasajului, cu
ţite de vegetaţie înaltă sau tufărişuri. creşterea lungimii acestuia devine mai
Asta poate să înseamne că liliecii folo- importantă să aibă înălţimea şi lăţimea
sesc frecvent aceste drumuri ca rute de mai mare. Specii ca liliacul lui Natterer
zbor, mai ales dacă au un trafic relativ au fost observate folosind şi pasaje cu
redus. Dacă drumul respectiv intră într- dimensiuni mult mai mici.
un tunel, pe sub drumul principal, liliecii
trec şi ei prin tunel. Cu cât este mai înalt Iluminarea tunelului are efecte contrare,
şi mai lat tunelul, cu atât este mai uşor chiar şi pentru speciile care pot vâna în
utilizabil de către lilieci. Studiile făcute împrejurimile stâlpilor de iluminat. În ca-
în Olanda arată că speciile de talie mai zul podurilor mari, colţurile aflate în întu-
mare, de exemplu liliacul cu aripi late, au neric, la cea mai mare distanţă de trafic
nevoie de o înălţime de minim 6-7 m şi şi lumină, pot funcţiona ca pasaje pentru
lăţime de 5-7 m. Pentru speciile ca liliacul lilieci. Traficul intens într-un tunel sau
mustăcios sau liliacul pitic şi tunelurile sub un pod împiedică folosirea acestora
cu dimensiuni mai mici (4 x 4 m) sunt de către lilieci.
Tunelurile construite pentru drumurile secundare sunt frecvent folosite de lilieci

pentru trecerea pe sub un drum principal

În cazul tunelurilor şi podurilor noi este vegetaţiei, de preferat vegataţie bătrână,

recomandat să fie construite mai late deja existentă, care „conduce” liliecii că-
şi dacă e posibil mai înalte decât stric- tre pasaj. Intrarea tunelului trebuie ame-
tul necesar pentru trafic, astfel o parte najată ca un fel de pâlnie cu ajutorul ve-
a tunelului poate rămâne nederanjată getaţiei din jur, astfel încât liliecii să intre
de lumină şi trafic. Desigur, tuneluri pot în acest pasaj şi să nu încerce să zboară
fi construite şi special ca pasaje pentru deasupra, traversând drumul. În părţile
lilieci unde ruta lor tradiţională este în- laterale, în afara vegetaţiei, pot fi folosite
treruptă. elemente artificiale, construite de exem-
Este important ca tunelurile, podurile să plu din lemn, care să împiedică liliecii să
fie conectate de împrejurimi cu ajutorul zboare prin vegetaţie.
Folosirea viaductelor
În jurul drumurilor, a autostrăzilor existente în multe locuri, liliecii utilizează viaducte-
le mai mici situate deasupra acestora pentru a ajunge pe partea cealaltă a drumului.
Când partea de urcare şi de coborâre de pe viaduct e însoţită de vegetaţie înaltă,
acesta oferă protecţie suficientă liliecilor. Liliecii zboară lângă şi deasupra acestei ve-
getaţii şi apoi traversează peste autostradă sau drum, paralel cu traficul de pe viaduct.
În unele cazuri, specii ca liliacul pitic sau liliacul cu aripi late, pot zbura şi pe lângă
garduri relativ neacoperite. Este important ca luminile de pe viaduct să fie direcţio-
nate în jos, luminând numai drumul şi lăsând vegetaţia şi împrejurimile acestuia în
întuneric.
Un „viaduct verde” poate servi excelent traversarea liliecilor peste un drum cu trafic intens

Viaductele mai lungi, situate în spaţii des- a luminilor sunt extrem de importante
chise, sunt mai puţin utilizate de lilieci, din punct de vedere al funcţionalităţii
fiind astfel mai puţin importante decât acestor elemente. Pentru specii mai to-
tunelurile. Însă şi aceste viaducte, ce tra- lerante, ca liliacul pitic sau liliacul cu aripi
versează drumuri late sau autostrăzi pot late aceste structuri pot funcţiona chiar
fi utilizate de lilieci destul de simplu, însă şi fără vegetaţie, utilizând numai garduri
drumurile trebuie construite puţin mai din lemn sau balustrade mai înalte (>1,5
late comparativ cu necesarul pentru cir- m), care să ofere ghidarea necesară şi o
culaţie şi trebuie ca pe o parte a drumu- relativă protecţie împotriva vântului. Po-
lui să fie plantaţi un şir de arbuşti înalţi durile de pietoni sau biciclişti construite
de 1,5-2 m. Conexiunile cu vegetaţia din deasupra drumurilor mai mari pot func-
jur, amplasarea şi direcţionarea corectă ţiona în mod asemănător.
Rute de zbor peste apă

Liliecii utilizează în multe cazuri pâraie, râuri, canale şi alte cursuri de apă ca rute de
zbor. Dacă pe maluri există o vegetaţie mai bine dezvoltată, acesta poate servi şi ca
zonă de vânătoare; pentru unele specii, ca liliacul de apă, liliacul de iaz, liliacul lui
Natterer o margine acoperită cu trestie este de ajuns. Locurile unde cursul de apă
trece pe sub un drum sau o cale ferate sunt folosite de lilieci ca pasaje. Liliacul de
apă, liliacul de iaz şi liliacul lui Natterer sunt capabili să utilizeze chiar pasaje cu di-
mensiuni destul de reduse (2 m lăţime x 1 m înălţime), iar despre liliacul lui Natterer
este cunoscut faptul că este capabil să zboare zeci de metri în astfel de pasaje. Însă,
în unele cazuri când un număr mare de lilieci soseşte în acelaşi timp într-un pasaj atât
de mic, unele exemplare vor încerca să zboare peste drum. Asta înseamnă că pe rute-
le intens folosite de lilieci, pasajele cu dimensiuni atât de mici nu reprezintă o măsură
acceptabilă. În cazul în care cursul de apă trece printr-un pasaj ale căror intrări sunt
închise cu grilaje sau sunt blocate de vegetaţie trebuie luate măsuri adecvate pentru
ameliorare.
Când un drum intersectează un curs de de 4 m deasupra suprafeţei de apă, spe-

apă, soluţia cea mai bună este construc- cii ca liliacul pitic, liliacul pigmeu, liliecii
ţia unui pod şi nu amplasarea drumului urecheaţi, liliacul mustăcios sau liliacul
pe un dig pe sub care apa trece printr- lui Brandt îl vor folosi, în timp ce liliacul
un pasaj mai mic. Dacă nu este posibilă cu aripi late are nevoie de aproximativ
construcţia unui pod cu dimensiuni mai 6-7 m. Aceste dimensiuni nu pot fi atinse
mari şi pasaj special creat pentru lilieci în multe cazuri datorită poziţionării dru-
(şi eventual pentru alte animale) se apli- mului. În aceste cazuri, pasajele trebuie
că următoarea regulă: cu cât este mai să aibă o lăţime cât se poate de mare (în-
mare pasajul construit cu atât este mai tre 3 - 4 m cel puţin) şi o înălţime minimă
potrivit pentru lilieci. Dacă pasajul are de 1-1,5 m deasupra suprafeţei apei, ast-
o lăţime de aproximativ 4 m şi înălţime fel încât să poată fi folosit de lilieci în tra-

seele lor de vânătoare sau de migraţie. şi arbori, completat eventual cu un gard

Lângă drumuri cu trafic intens de mare din lemn sau plasă de sârmă. În această
viteză şi suprafeţe mari, relativ deschise situaţie o parte a speciilor vor trece prin
de apă, partea de sus a pasajului trebuie pasaj, iar cealaltă parte va zbura peste
acoperită cu ajutorul vegetaţiei sau a al- drum, dar la o înălţime sigură. În aceste
tor elemente în aşa fel încât să prevenim cazuri, conexiunea cu vegetaţia din îm-
ca liliecii să se ridice în zbor şi să treacă prejurimi şi menţinerea acestei vegetaţii
peste obstacol, traversând drumul. Când sunt esenţiale pentru buna funcţionare
un curs de apă, cu vegetaţie relativ înaltă a pasajului. Grilajele şi vegetaţia densă la
pe maluri, trece printr-un pasaj, partea gura acestor pasaje reprezintă o proble-
de deasupra pasajului trebuie acoperită mă evidentă pentru lilieci, care astfel nu
cu vegetaţie densă alcătuită din arbuşti pot folosi aceste rute.
Podurile oferă frecvent liliecilor posibilitatea trecerii în siguranţă pe sub drumuri
Redirecţionarea traseelor de zbor

Este întotdeauna recomandat ca rutele şi structurile tradiţionale folosite de lilieci să
fie păstrate. Când nu există însă altă alternativă, între anumite limite, rutele care ur-
mează să fie intersectate de un drum în construcţie pot fi redirecţionate. Acest lucru
poate fi necesar atunci când la punctul de intersecţie al traseului de zbor cu drumul
nu este posibilă aplicarea unei măsuri care să asigure traversarea sigură a liliecilor, dar
la o distanţă mică pot fi create sau deja există structuri utilizabile în acest sens. Tre-
buie însă cunoscut comportamentul tradiţional al liliecilor şi limitele între care se pot
adapta la posibilităţile oferite de un peisaj în schimbare. Unele specii (liliecii cu pot-
coavă, liliecii urecheaţi, liliacul cărămiziu, liliacul comun, liliacul cu urechi mari, liliacul

lui Natterer, liliacul cârn, liliacul de apă, luni), astfel noul traseu este gata să fie
liliacul de iaz) sunt mai conservative şi descoperit de lilieci. Punctul unde noul
mai sensibile, în timp ce altele (liliacul pi- traseu se ramifică din cel tradiţional tre-
tic, liliacul pigmeu, liliacul pitic al lui Na- buie să fie la o distanţă de cel puţin 50 de
thusius, liliacul bicolor, liliacul de amurg, metri de drum. În ultimul anotimp, înain-
liliacul cu aripi late, liliacul nordic) au un te de începerea construcţiei, elementul
comportament mult mai flexibil. Când vechi trebuie îndepărtat de la punctul
redirecţionarea este planificată, vege- de ramificare şi până la viitorul drum.
taţia pentru noul traseu trebuie alcătu- Amplasarea unor lumini în locul în care
ită din arbori şi arbuşti mai mari şi mai drumul intersectează traseul tradiţional
în vârstă. Acest lucru trebuie realizat cu folosit de lilieci, probabil va face această
mult înainte de construcţia drumului şi zonă şi mai puţin atractivă pentru lilieci
afectarea rutei tradiţionale (cel puţin 6-8 şi va contribui la abandonarea acesteia.
Apa de pe traseu
Apele şi malul acestora îndeplinesc funcţii multiple pentru lilieci: sunt trasee de zbor,
zone de vânătoare şi oferă posibilitatea de a ghida liliecii peste anumite obstacole,
însă în unele cazuri pot deveni chiar ele obstacole.
Pentru specii ca liliacul lui Natterer, lilie- exemple, cum ar fi liliacul cărămiziu sau
cii urecheaţi sau liliacul cărămiziu, care liliacul mic cu potcoavă, când aceştia se
vânează aproape de vegetaţie sau în duc pe partea cealaltă a râului pentru a
păduri, parcuri şi habitate asemănătoare vâna sau când au adăpostul pe o insulă,
cu acestea, o suprafaţă mare şi deschisă în mijlocul unui lac mare. Probabil zborul
de apă poate deveni o barieră. Malurile aproape de suprafaţa apei oferă suficien-
unui canal cu vegetaţie densă şi înaltă tă siguranţă împotriva prădătorilor, mai
pot fi zone bune de vânătoare, în timp ales în condiţii meteorologice favorabile.
ce canalul însuşi, dacă are o lăţime mai În contradicţie cu cele de mai sus, sunt
semnificativă, poate să separe aceste multe observaţii care arată că specii ca
zone. Observaţiile şi experienţele privind liliacul de amurg, liliacul cu aripi late sau
activitatea liliecilor în astfel de habitate liliacul pitic al lui Nathusius, care vânea-
sunt contradictorii. Speciile de talie mai ză în habitate deschise şi semideschise,
mică, care vânează aproape de vegetaţie zburau de-a lungul podurilor la traversa-
au fost văzute foarte rar traversând ast- rea unor suprafeţe mari de apă.
fel de suprafeţe mari de apă, însă sunt
Iluminarea canalelor şi podurilor

Iluminarea, în unele cazuri exagerată a canalelor şi a altor cursuri de apă, mai ales în
apropierea centrelor oraşelor, porturilor şi a zonelor industriale, accentuză efectul de
barieră pentru lilieci. Este importantă menţinerea unor zone în întuneric şi luarea în

considerare a traseelor de zbor folosite de liliecii la amplasarea luminilor de-a lungul

cursurilor de apă. Iluminarea intensă a podurilor poate fi şi ea o problemă importan-
tă. Aceasta poate împiedica liliecii nu numai de la urmărirea cursului de apă pe sub
drum sau cale ferată, dar şi de la folosirea podului pentru a ajunge la celălalt mal
al apei. În centrul oraşelor din ce în ce mai multe poduri sunt dotate cu lumini de
dimensiuni mici dar intense (spotlight) din motive estetice. Acesta este o dezvoltare
complet nefavorabilă din punctul de vedere al funcţionalităţii acestor cursuri de apă
ca zone de hrănire şi rute de conexiune pentru lilieci.
5.3.2. Adăposturi
Pierderea şi deranjarea adăposturilor, uciderea liliecilor

Demolarea unor clădiri şi tăierile de arbori pentru construirea drumurilor şi căilor fe-
rate sau pentru obţinerea unor spaţii în plus în faza de construcţie poate cauza în
mod direct deranjarea sau distrugerea adăposturilor şi uciderea animalelor. Chiar şi
fără distrugerea adăpostului construirea unui drum în apropierea acestuia poate de-
ranja liliecii prin zgomot, vibraţii sau schimbarea microclimatului. În faza de utilizare
a drumului nu numai zgomotul, vibraţiile şi lumina (iluminarea drumului şi farurile
maşinilor), dar şi intensitatea traficului şi posibil mirosul pot deranja adăposturile din
apropierea drumului.
} Măsuri pentru protejarea adăposturilor
Să păstrăm adăposturile; să nu deranjăm
În situaţia adăposturilor cunoscute, pla- este necesar sursele de lumină trebuie

nificarea traseului ce va fi urmat de drum izolate de adăpost, prin utilizarea unor
trebuie realizată în aşa fel încât să evităm, garduri de protecţie. Uciderea acciden-
dacă este posibil, distrugerea acestor tală sau deliberată a liliecilor trebuie evi-
adăposturi. Efectele indirecte pot fi redu- tată prin prevenirea demolării sau tăierii
se dacă nu se lucrează noaptea cu lumini (în cazul arborilor) adăposturilor folosite.
în apropierea adăposturilor, dacă nu Când acestea nu pot fi evitate, lucrările
sunt plasate acolo puncte de lucru, de- trebuie să aibă loc în afara perioadelor
pozite sau zone de acces pentru maşini cele mai sensibile pentru lilieci: hiberna-
de construcţie. Poate fi montat temporar rea, maternitatea şi perioada de împere-
un gard de protecţie, pentru a împiedi- chere. În plus, înainte de demolarea sau
ca pătrunderea zgomotului şi luminii. tăierea adăpostului lilecii trebuie evacu-
Împrejurimile adăpostului trebuie men- aţi. Pentru acesta e nevoie de autorizaţie
ţinute în întuneric, luminile folosite tre- şi de îndrumarea unui specialist pentru
buie direcţionate în jos pe drum, şi dacă ca evacuarea să fie realizată corect.

Măsuri de compensaţie Adăposturi în clădiri şi poduri

- greu realizabile În ciuda comportamentului lor conser-
Liliecii demonstrează un comportament vativ faţă de adăposturi, liliecii au fost
conservativ în relaţie cu adăposturile. observaţi în numeroase cazuri ocupând
Unele specii sunt mai conservative în cavităţile din zidurile şi acoperişurile ca-
această privinţă decât altele, însă multe selor noi, fisurile din grinzile sau de sub
aspecte ecologice ce stau la baza alegerii streşinile acoperişurilor reconstruite.
adăposturilor sunt încă necunoscute. Li- Există cazuri când liliecii foloseau ca adă-
liecii în general folosesc adăposturi în ar- post breşele de expansiune sau cavităţile
bori bătrâni, motiv pentru care compen- din poduri sau din pilonii podurilor, iar în
sarea pierderii acestor adăposturi este zonele cu climat cald chiar spaţiile libere,
extrem de complexă. Fiindcă este foarte deschise, de sub poduri. Crearea în mod
greu sau imposibil ca pierderea acestor special a unor fisuri pentru lilieci sub
adăposturi să fie compensată, aceasta poduri (de exemplu prin amplasarea pa-
nu trebuie niciodată considerată ca o ralelă a unor grinzi din lemn sau beton)
alternativă echivalentă cu prevenirea poate fi o măsură extrem de eficientă.
pierderii adăpostului. Măsura utilizabilă Este recomandată realizarea unor expe-
în cazul pierderii adăposturilor din scor- rimente cu privire la măsurile de com-
buri de arbori este crearea unor cavităţi pensaţie, care pot fi aplicate în aceste
în arborii aflaţi în apropierea adăpostului cazuri; deocamdată nu există o reţetă
pierdut. Amplasarea unor căsuţe de lili- sigură pentru succes.
eci poate veni temporar în ajutorul lilie-
cilor în aceste perioade.
5.3.3. Zonele de hrănire
Pierderea şi deranjarea zonelor de hrănire

Prin tăierea arborilor şi distrugerea altor biotopuri de hrănire în favoarea constucţiilor
de drumuri şi a spaţiilor adiacente folosite în faza lucrărilor, zonele de hrănire folosite
de lilieci pot fi fragmentate sau distruse.
În faza de construcţie, luminile folosite motul ambiental reprezintă o problemă

pot deranja zonele obişnuite de hrăni- importantă.
re, pentru că majoritatea speciilor nu se În faza în care drumul este deschis spre
simt în siguranţă în apropierea zonelor folosire, zgomotul şi luminile pot repre-
iluminate sau pentru că lucrările influ- zenta factori deranjanţi pentru habita-
enţează fauna de insecte. Pentru specii tele de hrănire din apropiere. În cazul
care vânează bazându-se nu numai pe zonelor de vânătoare aflate în imediata
ecolocaţie, dar şi pe sunetele emise de apropiere a drumului, odată cu creşterea
pradă (liliecii urecheaţi, liliacul comun, vitezei şi intensităţii traficului creşte şi
probabil şi liliacul cu urechi mari), zgo- riscul coliziunilor pentru lilieci.

} Măsuri pentru protecţia zonelor de hrănire

Evitarea distrugerii şi deranjării
Dacă sunt cunoscute zonele de hrănire folosite de lilieci din apropierea drumului în
construcţie, distrugerea acestora trebuie evitată cât este posibil. Efectele indirecte
pot fi reduse dacă nu se lucrează pe timp de noapte folosind lumini artificiale şi ulte-
rior prin păstrarea în intuneric a zonei habitatelor de hrănire. Acest deziderat poate fi
realizat prin evitarea folosirii iluminării artificiale, când nu este absolut necesară, prin
direcţionarea luminilor către drum sau prin amplasarea unor garduri de protecţie.
De-a lungul drumurilor aglomerate, riscul coliziunilor trebuie redus prin crearea unor
zone deschise în imediata apropiere a drumului (aceasta evident însemnând pierde-
rea unor suprafeţe în plus de teren) şi folosirea unor garduri de protecţie.
Măsuri de compensaţie
Pierderea unor zone de hrănire trebuie compensată prin crearea unora noi. Trebuie
dezvoltată o zonă de hrănire asemănătoare sau chiar mai bună, care este comparabilă
cu cea distrusă şi în privinţa dimensiunilor. Aceasta trebuie să îndeplinească anumite
cerinţe cu privire la caracteristicile habitatului (microclimat, protecţie împotriva pră-
dătorilor şi a condiţiilor meteorologice nefavorabile) şi la abundenţa, diversitatea şi
distribuţia sezonală a insectelor. Metoda cea mai bună este crearea unei zone umede
cu structură variată, incluzând şi o suprafaţă de apă, precum şi reducerea păşunatului
şi a altor moduri de folosire a terenurilor.
5.4. Reconstrucţia şi managementul drumurilor existente
În cazurile când drumurile existente sunt rilor în construcţie pot fi aplicate şi în

lărgite şi iluminate mai intens efectul de cazul drumurilor deja existente pentru a
barieră al acestora creşte. Efectele aces- reduce efectul lor de barieră şi numărul
tor intervenţii în ceea ce priveşte liliecii liliecilor ucişi în trafic. În managementul
trebuie evaluate cu atenţie şi pe cât po- vegetaţiei înalte de-a lungul drumurilor
sibil atenuate. În cazurile când încă exis- trebuie să avem informaţii despre pre-
tă elemente tradiţional folosite de lilieci, zenţa liliecilor în zonă şi despre modul în
sau pot fi create astfel de elemente, pot care folosesc habitatele. Managementul
fi utilizate măsurile prezentate în capito- trebuie realizat în aşa fel încât adăpos-
lul precedent. turile şi traseele de zbor, inclusiv zonele
Dat fiind faptul că reţelele de drumuri în de traversare peste drum, să existe în
continuă dezvoltare contribuie puter- continuare. Când este inevitabilă distru-
nic la fragmentarea habitatelor, trebuie gerea unui traseu de zbor trebuie luate
studiate şi efectele restrictive pe care le măsurile necesare pentru a oferi liliecilor,
au drumurile deja existente asupra tra- în timp, o rută alternativă. Capitolul pre-
seelor de zbor şi habitatelor folosite de cedent conţine informaţii utilizabile şi în
lilieci. Măsurile utilizate în cazul drumu- acest sens.

6. Liliecii şi fermele eoliene

6.1. Aspecte generale privind procesul de planificare
Aceste linii directoare sunt aplicabile experienţei plasării eolienelor deja exis-
planurilor din zonele urbane dar şi din tente este vitală pentru a ne asigura că li-
zonele rurale, variind în dimensiuni de la liecii nu se confruntă cu ameninţări care
scara domestică până la cea comercială, ar putea afecta supravieţuirea lor. Auto-
şi sunt de asemenea aplicabile pentru rităţile pot dirija modul de construcţie
turbinele eoliene proiectate pentru zona şi funcţionare al eolienelor cu ajutorul
de ţărm. Trebuie luat în considerare şi condiţiilor şi/sau criteriilor obligatorii
impactul amplasării turbinelor mici pe de proiectare. Planificarea condiţiilor şi
proprietăţi şi efectul pe care îl pot avea criteriilor obligatorii se poate aplica unei
asupra adăposturilor liliecilor. game largi de probleme, ce include mă-
Nevoia de a lua în considerare posibilul rimea, natura şi localizarea proiectului.
impact asupra liliecilor ca parte a contro- Când se realizează evaluarea proiectelor
lului procesului de dezvoltare şi de adap- planificate pentru eoliene şi atunci când
tare a politicilor şi practicilor, prin prisma se trasează condiţiile şi criteriile obliga-
Liliecii şi fermele eoliene 39

torii, cei care alcătuiesc proiectele ar tre- coliziunile. Proiectanţii ar trebui, de ase-
bui să ia în considerare posibilele efecte menea, să insiste asupra monitorizării
ale eolienelor asupra liliecilor - deranjul, impactului eolienelor. Diferitele etape
întreruperea rutelor de zbor spre habita- ale producerii energiei utilizând eoliene-
tele de hrănire sau a rutelor de migraţie, le pot avea un impact mai mare sau mai
pierderea sau distrugerea habitatelor şi mic asupra liliecilor.
6.1.1. Faza de selectare a sitului
Constructorii ar trebui să ia în conside- sau cursuri de apă care ar putea fi folosi-

rare amplasarea turbinelor departe de te de lilieci ar trebui luate în considerare.
rutele înguste de migraţie ale liliecilor şi Prezenţa acestora sporeşte probabilita-
de zonele concentrate de hrănire, repro- tea ca liliecii să vâneze în aceste zone.
ducere şi de adăposturi. Zone tampon Habitatele foarte deschise pot fi mai pu-
pot fi create in jurul adăposturilor cu im- ţin importante pentru hrănire, deşi pot
portanţă naţională şi regională. Prezen- reprezenta coridoare de pasaj sau mi-
ţa habitatelor precum pădurile, zonele graţie. Informaţiile asupra habitatelor şi
umede şi reţelele formate din şiruri de locurilor în care turbinele ar putea avea
arbori sau garduri vii, a elementelor de un impact negativ asupra liliecilor pot
peisaj precum arbori individuali, ochiuri ajuta în luarea deciziilor.
6.1.2. Faza de construcţie
Activităţile fazei de construcţie ar tre- de asemenea, un rol important, întrucât

bui planificate pentru perioadele din zi/ unele specii care tolerează frigul sunt
an când liliecii nu sunt activi. Aceasta mult mai active în cursul iernii decât alte
necesită cunoaşterea speciilor de lilieci specii de lilieci. Activitatea de construcţie
din zonă şi înţelegerea ciclului anual de trebuie clar descrisă sub toate aspectele
viaţă al acestora. Un an tipic din viaţa li- pentru a se asigura faptul că operaţiunile
liecilor include o perioada cand aceştia sunt limitate doar la perioade mai puţin
sunt activi (de obicei în perioada aprilie- sensibile. Drumurile de acces permanen-
octombrie) şi o perioada în care sunt de te şi clădirile legate de sit ar trebui luate
regulă mai puţin activi sau în hibernare în considerare, de asemenea, ca posibile
(perioada noiembrie-martie). Aceste surse de deranj sau prejudiciu. Procesele
perioade variază pentru fiecare specie de construcţie trebuie să aibă loc la in-
în funcţie de localizarea geografică şi, tervale de timp apropiate pentru a mini-
de asemenea, de la un an la următorul, miza impactul legat de zgomot, vibraţii,
depinzând de condiţiile meteorologice. iluminare şi alte elemente care ar putea
Comportamentul unor specii va juca, deranja liliecii.
40 Liliecii şi fermele eoliene

6.1.3. Faza de funcţionare

În functie de locaţie şi gradul de impact, în perioadele în care liliecii au activitatea
o atenţie deosebită ar trebui să se acorde cea mai intensă, de exemplu perioada
condiţiilor de planificare pentru a restric- migraţiei de toamnă.
ţiona funcţionarea fermelor de eoliene
6.1.4. Faza de demontare
Proiectanţii pot include în faza de plani- de deranjare a liliecilor şi a habitatelor

ficare prevederi valabile şi pentru faza de utilizate de ei poate fi redus la minim. În
demontare. Eolienele pot fi demontate refacerea sitului autorităţile trebuie să
uşor şi rapid. Demontarea lor trebuie să pună condiţii care să favorizeze liliecii
aibă loc în perioada anului când gradul din punct de vedere al habitatelor.
6.2. Inventarierea şi evaluarea impactului
Numeroase studii au arătat că în cursul grad de impact, cum este tipic în zonele
unui an majoritatea liliecilor morţi au fost de câmpie, dar construirea acestora în
găsiţi vara târziu şi toamna şi că acestia zone împădurite poate afecta şi habita-
aparţineau frecvent speciilor migratoa- tele liliecilor. Habitatele de hrănire ale
re. Liliecii din populaţiile locale pot de liliecilor pot fi afectate, şi adăposturile
asemenea să fie afectaţi. Prin urmare, o distruse prin defrişarea locului pentru
evaluare a impactului asupra mediului construirea de turbine şi drumuri de ac-
trebuie inclusă in ambele perioade: vara ces şi prin plasarea de cabluri de conec-
şi în perioada de migraţie. Acest lucru tare la reţeaua de curent.
este valabil deoarece eolienele nu mai
sunt doar un fenomen caracteristic zo- Evaluarea metodologiei trebuie să ia în
nelor de coastă: turbinele moderne înalt considerare caracteristicile rutelor de
performante se pot găsi de asemenea migrare din primăvară, vară şi toamnă,
pe continent, iar migraţia liliecilor nu pentru a evita şi a minimiza impactul în
este limitată numai la zonele de coastă. mod cât mai satisfăcător. Este recoman-
Eolienele sunt construite cu precădere în dabil ca proiectanţii (după ce s-au con-
vârful dealurilor, cu expunere mai mare sultat cu specialiştii chiropterologi) să ia
la vânt: asemenea situri sunt situate de în considerare şi să evalueze potenţialele
cele mai multe ori la marginea păduri- impacturi asupra liliecilor când elabo-
lor sau chiar în pădure. În aceste locaţii rează proiectele pentru toate turbinele
fermele de eoliene pot avea un anumit eoliene propuse spre construire.

6.2.1. Evaluarea anterioară inventarierii

Scopul evaluării efectuate anterior in- terioară studiilor să fie efectuată pentru
ventarierii îl reprezintă identificarea spe- toate proiectele de turbine de pe uscat
ciilor prezente în zonă şi a caracteristi- şi din apropierea ţărmului. Evaluarea di-
cilor peisajului utilizat de către lilieci şi naintea studiilor este un pas preliminar
care se află în potenţial pericol, din zona pentru strângerea de date privind orice
selectată. Aceste rezultate vor alcătui posibil impact asupra liliecilor, care poa-
baza unei evaluări şi a unei analize di- te ajuta constructorul în deciziile pe care
vergente pentru furnizarea ulterioară de le va lua şi poate stabili dacă este nevoie
sfaturi pentru evitarea, diminuarea sau de o cercetare mai detaliată.
ajustarea impactului. Date fiind impactu- Ar trebui acordată atenţie pentru inclu-
rile pe care eolienele le pot avea asupra derea următoarelor, ca parte a cercetării
liliecilor, se recomandă ca evaluarea an- ce precede evaluarea:
(a) Confruntarea şi trecerea în revistă a informaţiei existente

O gamă largă de surse de informare ar trebui trecută în revistă pentru a servi la iden-
tificarea habitatelor potenţiale ale liliecilor şi impacturilor care ar putea să apară în
urma proiectului amplasării unei eoliene.
Acestea ar trebui să cuprindă: Organizaţiile cheie care pot deţine infor-

• Fotografii aeriane/hărţi/hărţi ale habi- maţii despre lilieci trebuie, de asemenea,
tatelor. consultate. Aceste organizaţii ar putea fi
• Hărţi de distribuţie a speciilor. reprezentate de:
• Date privind adăposturile şi semnală- • Organizaţii care se ocupă de conserva-
rile cunoscute. Pentru siturile aflate în rea liliecilor
larg, acestea ar trebui să includă date
de pe platformele petroliere, faruri şi
• Organizaţii care se ocupă de protecţia
vieţii sălbatice
alte date de pe mare sau de la ţărm. • Grupuri locale care se ocupă cu studiul
• Dacă este posibil trebuie analizate ru- liliecilor
tele de migraţie ale păsărilor, deoarece • Centre biologice
acestea ne pot da indicii şi asupra mi- • Muzee de Istorie Naturală
graţiei liliecilor. • Organizaţii de cercetare din universi-
• Date despre migraţia liliecilor din Eu- tăţi
ropa. • Autorităţi locale, regionale
• Consultanţi care au lucrat în zona de
interes
(b) Evaluarea probabilităţii prezenţei liliecilor

În plus faţă de colectarea datelor, este recomandată efectuarea unei investigaţii pre-
alabile a sitului pentru a identifica/confirma potenţialul zonei studiate de a fi folosită
de lilieci. Cercetările preliminare ar putea necesita o abordare la scară larga pentru

identificarea posibilelor funcţii pentru fiecare din componentele ariei studiate, de

exemplu, pentru adăpostire, hrănire şi pasaj. Această parte a evaluării ar trebui să ţină
seamă şi de posibilele rute de migraţie.
(c) Identificarea impacturilor potenţiale

Informaţia existentă şi cea rezultată din examinarea sitului trebuie utilizate pentru a
decide dacă liliecii sunt prezenţi, care este numărul de specii, ce elemente din zona
vizată sunt potrivite pentru lilieci (pentru adăpost, hrănire, coridoare de zbor) şi ce
tipuri de impacturi pot apărea. Pentru fiecare eoliană proiectată, o mare atenţie tre-
buie acordată felului în care aceasta poate afecta liliecii:
• Moartea prin coliziunea cu rotoare • deDeranjarea sau pierderea habitatelor

• migraţie
Deranjarea sau întreruperea rutelor de hrănire
• Deranjarea sau pierderea adăpostu-
• Deranjarea sau întreruperea rutelor de rilor, pentru că aceasta poate apărea
tranzit când turbinele sunt amplasate în habi-
tate forestiere sau aproape de clădiri.
(d) Identificarea metodelor pentru realizarea studiilor necesare

Când se iau în considerare potenţialele efecte exercitate de eoliana propusă, atenţie
trebuie acordată deplasărilor liliecilor către şi de la locul de hrănire şi de asemenea
deplasările pe distanţe lungi între adăposturile de hibernare şi cele de vară, în mod
particular rutele de migraţie/deplasările majore.
Rutele de migraţie de pe uscat, precum eolienelor, în relaţie cu traseele de zbor

şi cele din larg, ar trebui luate in calcul. între principalele mase de uscat şi insule
O atenţie deosebită trebuie acordată în ar trebui luate în calcul, în special atunci
legătură cu rutele de migraţie pentru când există date despre lilieci pe insule.
eolienele localizate în apropierea ele- Este recomandabil ca pentru eolienele
mentelor proeminente din peisaj, cum terestre evaluarea pre-inventariere să
sunt văile, crestele, trecătorile, ţărmu- considere activitatea liliecilor pe o rază
rile. Propunerile de amplasare în larg a de 10 km de la eoliană.
6.2.2. Inventarierea
} Planificarea inventarierii eolienelor, probabilitatea utilizării sitului
Planificarea inventarierii va diferi în func- de către lilieci şi cum va afecta aceasta
ţie de locaţia propusă pentru eoliene. În programarea activităţii de investigare.
orice caz, se va acorda o atenţie deose- Elicele mai mari ale eolienelor au o zona
bită mărimii zonei studiate, care ar tre- tipică de rotaţie între 25 şi 180 metri dea-
bui să reflecte numărul şi dimensiunea supra pământului, astfel încât trebuie

să se acorde importanţă înălţimii la care în funcţie de localizarea eolienei propu-

ar trebui desfăşurată investigarea. Este se şi de probabilitatea utilizării acestui
foarte probabil ca asemenea eoliene să sit. Deşi programarea studiului depinde
afecteze speciile care zboară la înălţime foarte mult de condiţiile meteorologice,
mare, cu toate acestea se recomandă aceasta nu ar trebui să furnizeze numai o
ca toate speciile să fie luate în calcul şi imagine de ansamblu asupra utilizării si-
evaluate. Dat fiind potenţialul impact tului pentru hrănire sau pentru pasaj de
asupra liliecilor este nerealist să prezen- către populaţiile locale de lilieci, ci ar tre-
tăm un EIA precis şi complet pentru un bui de asemenea să identifice şi migraţia
proiect specific de fermă eoliană fără să liliecilor. Ca o consecinţă, se recomandă
luăm în calcul posibila prezenţă a lilie- ca cea mai intensă muncă de investigare
cilor de-a lungul unei perioade de timp să se desfăşoare primăvara şi/sau toam-
care să reflecte întregul ciclu de activi- na când liliecii migrează. Programarea
tate al acestora. Conform cu speciile şi unor asemenea investigaţii ar putea fi
situaţia geografică în Europa, acest ciclu conduse după datele existente despre
de activitate poate varia de la mijlocul lui perioadele când liliecii încep să pără-
februarie până la mijlocul lui decembrie. sească adăposturile de hibernare, când
Intensitatea activităţii de investigare are loc dispersarea coloniilor de mater-
de-a lungul acestei perioade poate varia nitate sau când are loc împerecherea.
} Metode de investigare
a) Eoliene amplasate pe uscat

Analiza siturilor propuse pentru eoliene ar trebui să ia în calcul avantajele includerii
tehnicilor de investigare propuse pentru activitatea liliecilor din afara adăposturilor,
cum sunt investigarea cu detectorul de ultrasunete manual sau automat, radiotele-
metria, capturarea liliecilor. Oricum, atenţie trebuie acordată înălţimii la care ar trebui
să se efectueze investigaţia. Aceasta ar trebui sa reflecte înălţimea propusă a eoliene-
lor, caz în care investigaţiile folosind un detector automat de lilieci, de la nivelul pă-
mântului şi/sau ataşat la zmee sau baloane cu heliu ar trebui considerate în plus faţă
de investigaţiile cu detectorul de lilieci standard. Structurile existente la locul sitului
studiat (turnuri, catarge sau faruri) pot fi folosite pentru plasarea de staţii automate.
S-a constatat faptul că utilizarea radarului, plasat de-a lungul rutelor de hrănire, pasaj
sau de migraţie, în combinaţie cu utilizarea detectoarelelor la diferite altitudini şi a
echipamentului care să permită vederea nocturnă (camere cu infraroşu sau senzori
de temperatură) ar putea, de asemenea, să furnizeze date care să indice altitudinea
la care zboară liliecii, dar sunt necesare mai multe teste pentru autentificarea rezulta-
telor şi demonstrarea utilităţii acestui echipament. Această ultimă tehnică nu este o
metodă în sine, deoarece trebuie utilizată împreună cu metode convenţionale. Este
recomandat ca o activitate de investigare intensă să fie efectuată pe o rază de 1 km de
la fiecare eoliană propusă de-a lungul perioadei de cercetare şi determinarea utilizării
sezoniere a adăposturilor pe o rază de 10 km. Pentru a obţine un indiciu asupra rutei

de migraţie, ar trebui efectuate cercetări intensive pe o raza de 1 km în jurul situ-

lui propus pentru eoliene în primăvară sau vara târziu/toamna devreme, în vederea
identificării creşterii numărului de specii migratoare. Ca regulă generală, eolienele nu
trebuie instalate în păduri şi nici la mai puţin de 200 m de acestea din cauza riscului
pe care acest tip de amplasament îl are faţă de toate speciile de lilieci. În vecinătatea
pădurilor, problema înălţimii ar trebui evidenţiată. Un interes deosebit ar trebui acor-
dat activităţii liliecilor deasupra coronamentului. Camerele de luat vederi şi zmee sau
baloane cu detectoare ataşate vor furniza indicii asupra înălţimii. Radarul, dacă se
dovedeşte a fi operaţional, poate fi mai puţin folositor aici decât în habitate mai puţin
închise. Cercetarea se va concentra asupra speciilor care folosesc spaţiile deschise, ca
şi cele ce zboară deasupra coronamentului, de exemplu Pipistrellus sp., Hypsugo savii,
Myotis bechsteinii, Barbastella barbastellus, Myotis nattereri, Myotis myotis, Eptesicus
sp., Vespertilio murinus şi Nyctalus sp.

b) Eolienele din larg

Eolienele din larg ar trebui investigate la Cercetările ar trebui efectuate primăvara
fel ca în cazul eolienelor de pe uscat, dar (aprilie/mai) şi toamna (august/septem-
cercetarea se va realiza din bărci, faruri brie), cu excepţia cazurilor în care liliecii
etc. Analizarea eolienelor din larg ar tre- care se găsesc în apropierea platformelor
bui să se concentreze asupra rutelor de petroliere, pe insule etc. nu indică pre-
migraţie şi nu asupra zonelor de hrănire. zenţa lor în orice alt moment al anului.
} Efortul de inventariere
În funcţie de condiţiile geografice locale şi de speciile care hibernează în regiune,
datele pentru începerea şi terminarea activităţilor de inventariere vor varia, deoarece
perioada de hibernare este mai scurtă în sudul Europei decat în partea de nord a
continentului. Cercetarea se poate desfăşura în intervalul cuprins între mijlocul lunii
februarie şi finalul lunii noiembrie (sau chiar mijlocul lui decembrie), dar efortul va va-
ria, de asemenea. Efortul de investigare ar trebui planificat pentru fiecare sit în parte
şi pe baza potenţialelor impacte folosind informaţia locală.
Diferitele stadii ale activităţii liliecilor ce trebuie investigate:
• Deplasarea între adăposturile post-hi- activitate ce se va concentra pe specii-

bernale le care zboară la înălţime mare
• Activitatea populaţiilor locale căutând • eiDispersia
Migraţia de primăvară coloniilor, începerea migraţi-
• culoare de zbor, zone de hrănire etc, Migraţia de toamnă, adăposturile de
de toamnă
• împerechere şi teritoriile
} Tipuri de studii
a) Studii pe uscat
1. Căutarea de noi colonii de naştere pe zmeu, pe un turn de apă sau pe oricare
o rază de 5 km pentru evaluarea stadiilor structură potrivită.
(c) şi (d) ale activităţii liliecilor (mai - au-
gust).
• Utilitatea unui radar în combinaţie
- cu înregistrarea automată cu ajuto-
2. Investigaţii de pe sol rul microfoanelor pentru ultrasunete
• Investigaţii cu detectorul de lilieci (ma- plasate la diferite înălţimi pe baloane
nual si automatic) pentru toate etape- (pentru a avea referinţe de altitudine)
le activităţii liliecilor - cu o cameră cu infraroşu
• Camere cu infraroşu (sau camere cu 4. Programarea investigaţiilor
senzori de temperatură, când acestea În funcţie de condiţiile geografice locale
sunt disponibile). şi de prezenţa speciilor care au o perioa-
3. Investigaţii la înălţime dă foarte scurtă de hibernare:
• Investigaţii automatice cu un detec- • 15/02-30/03: etapa (a): o dată pe săp-
tor de lilieci plasat pe un balon, pe un tămână, în prima jumătate a nopţii -

timp de 2 ore începând cu o jumătate turi. Pe continentul european, la sfârşitul

de oră înainte de amurg lunii septembrie şi în octombrie, liliacul
• 15/03-15/05: etapa (b): o dată pe săptă- de amurg (Nyctalus noctula) a fost obser-
mână, în prima jumătate a nopţii - de vat vânând în număr mare după-amiaza,
la apus, timp de 4 ore şi incluzând şi la înălţimi de la 5 pâna la 100 m. Ca atare,
o noapte întreagă în luna mai pentru cercetarea ar trebui să înceapă cu 3-4 ore
etapa (c) înainte de apus, acolo unde există şanse
• 01/06-15/07: etapa (c): de patru ori, ca acest comportament al lui Nyctalus
pentru întreaga durată a nopţii noctula să fie întâlnit.
• 01/08-31/08: etapa (d): o dată pe săp- • 01/11-15/12: etapa (e): o dată pe săptă-
tămână, în prima jumătate a nopţii - mână (în cazul în care condiţiile me-
de la apus timp de 4 ore, incluzând şi teorologice sunt favorabile), în prima
2 nopţi întregi jumătate a nopţii - timp de 2 ore, înce-
• 01/09-31/10: etapa (e): o dată pe săptă- pând cu o jumătate de oră înainte de
mână, în prima jumătate a nopţii - de apus.
la apus timp de 4 ore, incluzând şi 2 La realizarea planului de inventariere
nopţi întregi în septembrie şi o primă este întotdeauna necesară luarea în cal-
jumătate a nopţii în octombrie. cul a costurilor implicate.
În timpul acestei etape ar trebui să fie că-
utate teritorii de împerechere şi adăpos-
b) Studii în larg
Pentru fermele de eoliene situate în apropierea ţărmurilor este mult mai greu de stu-
diat activitatea liliecilor, datorită faptului că metodele nu au fost verificate şi testate
practic. Bazându-se pe experienţa şi rezultatele din zona baltică ar trebui combinate
observaţiile făcute de pe uscat cu cele de pe mare:
• Studiile ar trebui concentrate în peri- - Dacă este posibil, se pot efectua stu-
oada de migraţie. dii din bacuri care circulă noaptea,
• Investigarea de pe uscat între două ţărmuri presupuse a fi im-
- Investigaţii cu detectorul de lilieci portante pentru migraţia liliecilor
(manual şi automat, de pe pământ) - Radare amplasate în faruri, combi-
- Camere cu infraroşu, când acestea nate cu transecte efectuate cu barca,
sunt disponibile pentru a investiga efectele radarului
- Investigaţii cu detectorul de lilieci asupra activităţii liliecilor
plasat la bordul unui zmeu • Programarea investigaţiei
• Investigarea de pe mare - De la începutul lui august până la
- Transecte efectuate cu barca în zona mijlocul lui octombrie (în funcţie de
destinată amplasării fermelor eolie- locaţie) de cel puţin două ori pe săp-
ne tămână

} Raportarea studiilor şi evaluarea lor

Deoarece raportul investigaţiilor se ad- • locaţii
Poziţionarea exactă pe hartă a fiecărei
resează oamenilor care nu au deloc cu- în care a fost făcută o observaţie
nostinţe sau au foarte puţine cunoştinţe în parte, şi notarea tipului de înregis-
legate de studiul şi ecologia liliecilor, ra- trare (detector manual, sisteme auto-
portul ar trebui să cuprindă: mate de înregistrare, pe pământ, în aer
• Speciile prezente în zona respectivă şi
statutul acestora
etc.).
Evaluarea va ţine cont de situaţiile loca-
• Metodele şi echipamentele folosite, le şi regionale prin prisma statutului de
precum şi limitările acestora protecţie şi conservare, funcţia şi modul
• Datele la care s-a efectuat investigarea de utilizare al habitatelor descrise, dife-
şi condiţiile meteorologice ritele impacturi datorate amplasării sau
• Speciile observate in timpul investiga- funcţionării, corelate cu speciile prezen-
ţiilor şi comportamentul lor (în pasaj, te sau potenţial prezente (în special în
activităţi de hrănire, swarming, migra- habitate agricole deschise).
ţie), precum şi data şi ora la care au fost O analiză de conflict ar trebui prezentată
efectuate observaţiile. pentru fiecare dintre tipurile de utilizare
Aceste rezultate pot fi prezentate în ta- ale habitatului de către fiecare specie în-
bele în care diferitele sezoane din acti- registrată şi amplasarea fiecărei eoliene
vitatea liliecilor (perioada posthibernală ar trebui evaluată corespunzător, iar pro-
de tranziţie [sau migraţia de primăvara], punerile făcute astfel încât să limiteze
perioada de naştere şi creştere a puilor, impacturile.
dispersia, migraţia) vor fi individualizate Succesiunea de măsuri ar trebui sa fie:
pentru a permite o mai bună compara- evitare – atenuare – compensaţie.
ţie. În anii următori va fi necesară combina-
• Diferenţele în privinţa activităţii în rea activităţii de cercetare a liliecilor acci-
funcţie de diferitele perioade ale nop- dentaţi ce pot fi colectaţi de sub eoliene-
ţii le existente cu activitatea de examinare
• Diferenţa de activitate înregistrată la corelată cu locaţia şi înălţimea viitoarelor
diferite altitudini, dacă un balon (sau turbine. Metodele de monitorizare pro-
altă tehnică) a fost utilizat. Cu toate puse în următorul capitol, ce implică un
acestea, trebuie avută grijă la compa- număr redus de nopţi pentru realizarea
rarea rezultatelor obţinute la sol şi a re- cercetărilor în timpul verii, sunt recoman-
zultatelor de la înălţime, monitorizate date. Localizarea liliecilor accidentaţi va
cu diferite tipuri de detectoare (acura- ajuta la evaluarea gradului problemelor
teţea detectoarelor diferă în funcţie de legate de coliziuni pentru liliecii din zona
sistem şi producător) studiată.
} Localizarea liliecilor morţi

- căutarea pe o rază pe cât posibil egală cu înălţimea totală a eolienei sau în orice
caz pe o rază nu mai mică de 50 m

- utilizarea de metode asemănătoare cu cele de la capitolul “Monitorizare”

- căutarea ar trebui efectuată dedesubtul a cel puţin o jumătate din eolienele exis-
tente. Aceasta va avea loc la fiecare 2 - 5 zile şi se va efectua în combinaţie cu
investigarea cu detectorul de ultrasunete din noaptea ce precede căutarea.
6.3. Monitorizarea impactului
6.3.1. Pierderea habitatelor
Pentru a evalua dacă amplasarea eolie- 3. Monitorizarea între anii 3 si 5: - În tim-

nelor determină pierderea habitatelor pul fazei funcţionale, aprecierea impac-
pentru lilieci este necesar să cunoaştem: tului asupra speciilor rezidente (atracti-
vitatea, schimbarea de comportament
1. Inventarierea din primul an: - Ce specii şi mortalitatea) şi a celor care efectuează
sunt prezente în zona în care se doreşte migraţii (comportament şi mortalitate):
ridicarea eolienelor, care dintre acestea minim 3 ani şi în functie de rezultatele
se hrănesc în aceasta zonă şi care specii obţinute încă 3 ani, dacă este necesar,
folosesc zona drept coridor de migraţie. pentru o nouă analiză.
Un sit de referinţă ar trebui de asemenea Această monitorizare se poate realiza cu
luat în calcul pentru studiu. detectoarele de ultrasunete pentru a afla
• Inventarierea adăposturilor pe o rază ce specii sunt încă prezente lângă ferma
de cel puţin 10 km, dacă eolienele au de eoliene, dacă exista o scădere vizibilă
fost amplasate fără o investigare prea- a activităţii şi o schimbare în comporta-
labilă în ceea ce priveşte prezenţa lili- ment, comparativ cu rezultatele primu-
ecilor, în caz contrar se verifică numai lui an.
adăposturile cunoscute • monitorizarea cu ajutorul detectorului
• Studiul utilizării habitatelor (cu detec- de lilieci la nivelul solului (automat şi
toare de lilieci la nivelul solului şi la di- manual) şi la diferite altitudini (baloa-
ferite altitudini – utilizarea camerelor ne/zepeline/zmee/radar)
cu infraroşu este opţională) • observaţii vizuale în amurg şi utilizarea
camerelor cu infraroşu pentru apreci-
2. Monitorizarea în anul al 2-lea: - Care erea aspectelor legate de comporta-
dintre specii nu revine în timpul con- ment şi migraţie
strucţiei (verificarea impactului asupra • monitorizarea mortalităţii la lilieci
habitatelor şi deranjul pe care acest tip Pentru a evita concluzia că orice schim-
de activitate îl exercită asupra liliecilor) bare în activitatea liliecilor şi a tipului de
• Monitorizarea adăposturilor comportament este cauzată de ferma de
• Continuarea studiului asupra utilizării eoliene când de fapt aceasta se poate
habitatelor datora variaţiilor anuale, ar trebui luată

în considerare monitorizarea unei zone de habitate, aceeaşi înălţime a vegetaţi-

de referinţă (control) situată în vecinăta- ei). Nici o eoliana nu trebuie construită
tea fermei de eoliene şi care să aibă ca- în această zonă de referinţă pe durata
racteristici asemănătoare (aceleaşi tipuri monitorizării.
6.3.2. Monitorizarea mortalităţii
Numărul de accidente variază semnifica- să găsească victima înaintea omului) şi

tiv în funcţie de amplasarea eolienelor şi de eficienţa celui care cercetează/caută
a speciilor care se găsesc în zona. Numă- (depinde de asemenea de tipul de inve-
rul de astfel de cazuri este influenţat de liş vegetal de sub turbine). Prin urmare,
prădători (respectiv, este vorba despre monitorizarea va avea două etape:
timpul necesar unui prădător pentru ca
} Căutarea liliecilor ucişi de turbine
a) Dimensiunea parcelei
În mod ideal cercetarea sub aspectul prezenţei cadavrelor de lilieci ar trebui realizată
pe o rază egală cu înălţimea totală a eolienelor, întrucât corpurile liliecilor pot fi duse

foarte departe de vânturile puternice. pentru fermele mari (pentru compararea

Pentru că în majoritatea cazurilor, aceas- rezultatelor în mod corespunzător inter-
ta suprafaţă nu poate fi cercetată cores- valului de timp).
punzător din pricina vegetaţiei sau ob- d) Programul de monitorizare
stacolelor naturale este recomandabilă Monitorizarea mortalităţii ar trebui să
cercetarea unei suprafeţe mai mici care înceapă de îndată ce liliecii devin activi
nu prezintă vegetaţie în tot timpul anu- după hibernare şi ar trebui să dureze
lui sau care este acoperită de vegetaţie până la intrarea în hibernare. Dar progra-
foarte scundă. Dacă este posibil, raza ar mul acestor activităţi va varia in functie
trebui sa fie egală cu înalţimea turbinei, de condiţiile geografice şi meteorologi-
dar nu mai mică de 50 m. Suprafaţa de ce. De exemplu, in Europa de Sud moni-
cercetat (de preferat un pătrat şi nu un torizarea poate începe de la mijlocul lui
cerc) va fi marcată prin 4 prăjini la colţuri februarie şi se poate încheia la mijlocul
şi pe două laturi opuse cu alte prăjini si- lui decembrie. Cum cel mai mare număr
tuate la distanţe de 5 sau 10 m. Transec- de lilieci găsiţi morţi s-a înregistrat în pe-
tele realizate prin străbaterea distanţei rioada de migraţie, efortul depus in sluj-
de la un pol la celălalt vor permite veri- ba cercetărilor va fi mai intens primăvara
ficarea unei benzi late de 5, respectiv 2,5 şi toamna:
metri de fiecare parte. Dacă pentru un • 15/02 – 31/03 : 1 control/săptămână sau
motiv sau altul suprafaţa nu poate fi par- mai puţin
cursă în totalitate, procentul suprafeţei • 01/04 – 15/05 : 1 control la 2 sau 3 zile
cercetate ar trebui calculat pentru fieca- • 16/05 – 31/07 : 1 control/săptămână
re eoliană. • 01/08 – 15/10 : 1 control la 2 sau 3 zile
b) Numărul de turbine studiate • 16/10 – 15/12 : 1 control/ săptămâna sau
Daca e posibil, fiecare eoliană a fermei mai puţin
respective trebui verificată. În cazul fer- e) Metode de căutare
melor foarte mari, eolienele din apropi- Cercetătorul va străbate pe jos, la pas şi
erea habitatelor naturale şi a structurilor regulat, fiecare transect căutând cada-
din peisaj folosite de lilieci vor fi automat vre de ambele părţi ale liniei. Căutarea
verificate împreună cu alte câteva alese va începe la o oră după răsăritul soarelui,
la întâmplare. Numărul lor va depinde când condiţiile de luminozitate permit
de mărimea fermei şi de poziţionarea identificarea cadavrelor de lilieci. Cerce-
acesteia. tătorul va nota poziţia cadavrului (coor-
c) Intervalul de timp dintre studii donate GPS, direcţia şi distanţa faţă de
Cu cât intervalul de timp dintre inves- turn), starea acestuia (recent, vechi de
tigaţii este mai mic, cu atât numărul de câteva zile, în descompunere, rămăşiţe
lilieci ucişi identificaţi va fi mai mare şi ca etc.) şi natura rănilor, înălţimea vegetaţi-
atare, va fi mai mică eroarea de evaluare ei din locul în care a fost găsit etc.
ca urmare a acţiunii prădătorilor. Un in- Va fi necesară înregistrarea condiţiilor de
terval de timp de o zi între cercetări este mediu dintre controale (temperatura, vi-
recomandat pentru parcurile de eolie- teza şi direcţia vântului, furtuna) şi faza
ne mici, iar un interval de 5 zile (maxim) în care se află luna.

} Estimarea ratei de mortalitate

O analiza statistică va fi necesară pentru estimarea ratei mortalităţii la ferma de eoli-
ene monitorizată. Această analiză va trebui să ia în considerare şi erorile de evaluare
(îndepărtarea cadavrelor de către necrofagi, eficienţa cercetătorului).
a) Experimente legate de îndepărtarea clase ale detectabilităţii cadavrelor. Aces-

cadavrelor pentru a estima rata de pre- tea vor combina înălţimea, procentul de
daţie acoperire al solului şi particularităţile ha-
Pentru a estima prădarea şi consumarea bitatului (tipul de vegetaţie, obstacolele
cadavrelor, experimente trebuie efectu- de pe suprafaţa solului, panta). Aceste
ate de cel puţin 4 ori pe an, pentru lua- clase sunt importante pentru analiza
rea în calcul a înălţimii variabile a vege- statistică.
taţiei în zona studiată. Deoarece pentru • Experimente
carnivore carnea liliecilor este mai puţin Eficienta căutătorului va fi testată folo-
atrăgătoare decât cea a păsărilor, se re- sind diferite înălţimi ale vegetatiei (de 4
comandă utilizarea de cadavre de lilieci. ori pe an).
Dar, în majoritatea cazurilor experimen- Cadavre de lilieci vor fi plasate la întâm-
tele vor trebui efectuate fie cu paserine plare în zona de cercetat a unor turbine,
mici fie cu pui de o zi (de preferat de cu- coordonatele fiecărei locaţii fiind înre-
loare închisă). gistrate (la fel şi direcţia şi distanţa până
Fiecare experiment va dura 10 zile conse- la turbină, precum şi tipul şi înălţimea
cutive pentru a se determina cât stă un vegetaţiei în fiecare punct). Cercetătorul
cadavru pe sol înainte de a fi consumat, va desfăşura o acţiune de recuperare a
îndepărtat sau îngropat de mamifere, cadavrelor normală.
păsări, insecte. • Folosirea câinilor dresaţi special
Un câine antrenat pentru indicarea lo-
b) Experimente asupra eficienţei cerce- cului în care se găsesc cadavre de lilieci
tătorului poate fi folosit pentru căutare, dar efici-
• Clasificarea învelişului vegetal enţa acestuia va fi de asemenea testată
Deoarece eficienţa cercetătorului depin- ca în cazul de mai sus. Un câine pointer
de de invelişul vegetal (înălţimea vege- ar trebui preferat unui retriever, deoare-
taţiei şi tipul de habitat ce afectează vi- ce cu ajutorul acesteia poate fi localizat
zibilitatea şi de anotimpul în care se face precis locul în care a căzut victima.
studiul), este important să se determine
6.3.3. Migraţia
Văile marilor râuri sunt de regulă utilizate fermelor eoliene situate în aceste văi sau
de majoritatea speciilor in timpul migra- în apropierea platourilor sau crestelor. La
ţiei, de aceea o atenţie specială ar trebui fel ar trebui să se procedeze de-a lungul
acordată speciilor migratoare în preajma coastelor.

Observaţiile vizuale ar trebui începute Acest obiectiv se poate atinge cu ajuto-

după amiaza, căutând în primul rând rul baloanelor, radarului şi/sau a came-
speciile genului Nyctalus, continuând relor cu infraroşu. Dar costurile utilizării
întreaga noapte cu ajutorul detectorului radarului şi a camerelor implică faptul că
de ultrasunete (cu expansiune de timp acest echipament este limitat fie la ferme
sau cu diviziune de frecvenţă la nivelul eoliene mari, fie la situri problematice
solului, combinat cu înregistrarea la di- sau numai la cercetarea fundamentală.
ferite altitudini, de asemenea cu un de- Studiile arată că activitatea liliecilor este
tector cu expansiune de timp, heterodyn diferită la o altitudine medie comparativ
sau cu divizare de frecvenţă). cu cea din apropierea solului. Compara-
Studiul migraţiei trebuie să ia în consi- rea activităţii la diferite ore din noapte
derare şi liliecii care trec la altitudini ce poate arăta o creştere bruscă a activităţii
ies din raza de acţiune a detectoarelor liliecilor, ceea ce poate indica migraţia.
de ultrasunete situate la nivelul solului.
6.3.4. Comportamentul
Cu excepţia amurgului şi răsăritului când fundamentală. Oricum, cu ajutorul unui

pot fi efectuate observaţii vizuale, studiul detector portabil este posibilă obţinerea
comportamentului liliecilor se bazează de indicii asupra comportamentului lili-
pe tehnologii scumpe cum sunt camere- ecilor, cel puţin pentru separarea com-
le cu infraroşu. Din cauza costurilor, utili- portamentului de hrănire de o simplă
zarea acestui echipament este limitat fie trecere în zbor.
la siturile problematice fie în cercetarea
6.4. Atenuarea şi evitarea efectelor negative
Posibilele măsuri de atenuare a efectelor ţii, iar spre sfârşitul lui septembrie şi înce-
negtive pot include stabilirea condiţiilor putul lui octombrie, după-amiaza târziu.
care cer închiderea turbinelor în perioa- Unele studii indică faptul că liliecii sunt
de critice din timpul anului. De exemplu, îndepărtaţi de radiaţiile electromagneti-
există planuri pentru unele eoliene în ce emise de instalaţiile radar. Astfel, pla-
Germania care se închid în perioade vari- sarea de radare în apropierea fermelor
abile între lunile august şi octombrie. Eo- eoliene poate reprezenta o soluţie pen-
lienele se vor închide fie pentru întreaga tru îndepărtarea liliecilor din preajma
noapte, fie pentru prima jumătate a nop- acestora.

7. Clădiri – construcţii şi renovări

7.1. Metode de cercetare
7.1.1. Mărimea zonei cercetate
Cercetările trebuie să acopere minim afectate mai târziu. Acele părţi din zona
suprafaţa de teren şi structurile care vor afectată, în care foarte probabil nu sunt
fi afectate de dezvoltările planificate. În prezente adăposturi de lilieci sau nu vor
cazul proiectelor de dezvoltare care se fi afectate, pot fi excluse din cursul cer-
vor derula în mai multe faze, întreaga cetărilor. Astfel de zone sunt de exemplu
zonă afectată trebuie studiată, nu nu- terenurile de sport sau terenurile arabile
mai cea din prima fază. Pentru zona în- (cu excepţia arborilor), care nu prezintă
treagă, considerată o unitate, trebuie să oportunităţi pentru adăposturi. La eva-
evaluăm impacturile şi să găsim soluţii- luarea impactului dezvoltării propuse
le pentru atenuarea efectelor negative. trebuie luate în consideraţie nu numai
Acest lucru ajută la evitarea situaţiilor adăposturile, dar şi habitatele de hrănire
nedorite, când măsurile de atenuare im- şi rutele de zbor.
plementate în fazele de început vor fi
7.1.2. Colectarea datelor
În zona afectată trebuie să colectăm da- lor sau literatura de specialitate recentă.
tele referitoare la adăposturile de lilieci. Aceste informaţii ne pot oferi o imagine
Surse pot fi bazele de date ale autori- de ansamblu asupra prezenţei şi distri-
tăţilor din domeniu, organizaţiilor ne- buţiei liliecilor în zonă. Însă, aceste date
guvernamentale, grupurilor locale ale pot fi considerate numai informaţii de
organizaţiilor care se ocupă cu studiul şi bază, un punct de plecare şi nu pot înlo-
protecţia liliecilor, muzeelor, universităţi- cui cercetările de teren.
7.1.3. Metode pentru cercetări de teren
a. Controlarea clădirilor execută astfel de inspecţii trebuie să

Este o metodă frecvent utilizată care aibă cunoştinţele şi experienţa necesară
poate evidenţia atât prezenţa/absenţa pentru identificarea liliecilor, precum şi a
liliecilor, cât şi informaţii detaliate des- urmelor care pot arăta prezenţa lor. Ur-
pre tipul de folosinţă. Persoanele care mele liliecilor într-o clădire pot fi găsite
54 clădiri - construcţii şi renovări

oricând în cursul anului, liliecii putând

fi prezenţi în clădire vara şi toamna sau
pot fi găsiţi în subteran în perioada de
hibernare. Pentru aceste inspecţii este
nevoie de echipament adecvat, lanternă
puternică, binoclu şi în unele cazuri sca-
ră. Frecvent, pentru controlarea unei clă-
diri, este necesară stabilirea anterioară
a condiţiilor şi a orei cu proprietarul sau
administratorul acesteia. Trebuie exami-
nată atât partea exterioară a clădirii, cât
şi interiorul. În exterior trebuie să verifi-
căm intrările folosite de lilieci, fisurile şi
cavităţile din ziduri, urmele de guano de
la baza zidurilor etc. Inspecţia interioară
a clădirii trebuie făcută cu mare atenţie,
concentrându-ne asupra acelor structuri
din clădire care pot oferi condiţii adecva-
te liliecilor: părţile întunecoase şi calde,
fisurile din grinzi, de sub ţigle şi tablă,
sau locurile cu temperaturi scăzute fo-
losite pentru hibernare. Sunetele emise,
mirosul caracteristic, guanoul, cadavre-
le, scheletele, rămăşiţele de insecte pot
dezvălui prezenţa liliecilor. Toate infor-
Colonie de Myotis myotis maţiile importante trebuie trecute într-o
/Myotis oxygnathus într-un pod foaie de observaţie.
b. Folosirea detectoarelor de ultrasu- în cursul anului influenţează semnifica-

nete tiv rezultatele date de această metodă.
Utilizarea detectoarelor de ultrasunete Folosirea detectoarelor la adăposturi în-
oferă o metodă sensibilă pentru detec- tre apusul soarelui şi răsărit, în perioada
tarea activităţii liliecilor şi în multe cazuri de vară şi toamnă, poate furniza infor-
poate fi complementară cu identificarea maţii despre activitatea liliecilor care ies
şi inventarierea adăposturilor. Pentru sau intră în adăposturi. Perioada optimă
diferite studii sunt folosite tipuri diferi- pentru efectuarea observaţiilor în clădiri
te de detectoare, însă în cazul fiecăruia este în prima jumătate a verii, în primele
este nevoie de experienţă vastă pentru două ore după ieşirea primului liliac din
identificarea liliecilor la nivel de specie. adăpost. Astfel, putem acoperi perioada
Activitatea sezonală şi zilnică a liliecilor, ieşirii coloniei, precum şi reîntoarcerea
precum şi folosirea diferitelor adăposturi unor exemplare în cazul anumitor specii.
clădiri - construcţii şi renovări 55

Perioada când liliecii ies la vânat depinde tele sociale ale masculilor anumitor spe-
foarte mult de specie, dar şi de tipul adă- cii, cum ar fi cele ale liliacului de amurg şi
postului. În zori, mulţi liliecii zboară în ale liliacului pitic. Aceste sunete sociale
jurul adăpostului înainte de a intra în el pot fi auzite la frecvenţe joase.
(acest comportament este numită „swar-
ming” în engleză). Observaţiile începute În unele cazuri, detectoarele automate
cu aproximativ 90 de minute înainte de legate de sisteme de înregistrare pot fi
răsăritul soarelui şi continuate 15 minute utilizate cu succes mai ales pentru a co-
după răsărit sunt recomandate în unele lecta informaţii despre activitatea lilieci-
cazuri. În toamnă, pot fi detectate sune- lor în adăposturile subterane.
c. Folosirea plaselor şi a capcanelor de tip harpă

Capturarea liliecilor cu plase sau capcane de tip harpă este o metodă larg răspândită
pentru studierea liliecilor. În cazul studiilor făcute pentru evaluarea impactului unor
proiecte de dezvoltare, rareori este nevoie de prinderea liliecilor în zbor, însă în unele
cazuri poate fi folositoare capturarea pentru identificarea speciilor. Această metodă
consumă mult timp şi solicită specialişti bine pregătiţi.
d. Radiotelemetrie hrănire. Această metodă, probabil că nu

Radiotelemetria este cea mai bună me- trebuie utilizată în cazul majorităţii studi-
todă pentru identificarea habitatelor de ilor realizate pentru evaluarea impactu-
hrănire folosite de liliecii dintr-un anumit lui asupra mediului, dar poate fi de folos
adăpost, sau pentru găsirea adăposturi- în cazul unor proiecte de dezvoltare care
lor alternative. Liliecii pot fi capturaţi în pot avea legătură cu ariile protejate sau
adăpost sau în apropierea acestuia şi li se cu siturile Natura 2000. În unele cazuri,
pot monta emiţătoare radio miniatura- radiotelemetria poate fi folosită pentru
le, a căror greutate nu depăşeşte 5% din identificarea unor adăposturi necunoscu-
greutatea corporală a animalului marcat. te. Aceasta presupune prinderea liliecilor
Prin urmărirea animalelor dotate cu emi- cu plase sau capcane harpă în habitatele
ţătoare pot fi identificate legăturile exis- de vânătoare, dotarea cu emiţătoare şi
tente între adăposturi şi habitatele de urmărirea lor până la adăposturi.
7.1.4. Perioada cercetărilor
Aşa cum reiese din prezentarea meto- cea mai uşor de aplicat şi este utilizabi-
delor, acestea diferă foarte mult între ele lă pe tot parcursul anului. Însă, în cazul
ca aplicabilitate în diferite perioade ale inspecţiilor efectuate în timpul iernii,
anului şi la diferite adăposturi. Inspecţia rezultatele pot fi greu de interpretat, gu-
clădirilor care urmează să fie demolate, anoul şi alte urme ale prezenţei liliecilor
renovate sau reconstruite este metoda în multe cazuri nu sunt de ajuns pentru

evaluarea efectivelor care folosesc adă- (Vezi Anexa 3 despre metodele folosite
postul respectiv. În aceste cazuri, repeta- în studierea liliecilor şi perioadele reco-
rea studiilor este recomandată. mandate)
7.1.5. Interpretarea şi evaluarea rezultatelor
Majoritatea inspecţiilor la adăposturile metodele folosite la colectarea acestora,

de lilieci au ca scop estimarea număru- ajutând astfel la obţinerea unor conclu-
lui liliecilor care folosesc aceaste locaţii zii corecte. Trebuie prezentate informaţii
şi evaluarea importanţei adăposturilor despre:
pentru populaţiile speciilor respective. • detalii privind metodele de identifica-
Aceste estimări se bazează pe numărul re a speciilor, inclusiv referitoare la de-
indivizilor văzuţi în adăpost, în unele ca- tectoarele de ultrasunete folosite
zuri pe cantitatea de guano acumulată • numărul liliecilor din adăpost sau re-
sau pe alte urme ale prezenţei liliecilor în zultatul numărătorii la ieşire, împreună
adăpost. Este însă foarte dificilă stabilirea cu datele calendaristice la care au fost
mărimii reale a unei colonii care foloseş- efectuate observaţiile
te un adăpost, aceasta fiind influenţată • poziţia liliecilor în adăposturi (în gru-
de o serie de factori: puri, dispersaţi)
• eficienţa variabilă a inspecţiilor în dife- • locul şi cantitatea acumulărilor de gu-
rite tipuri de adăposturi ano, informaţii despre vechimea aces-
• dinamica, adeseori complexă, a popu- tora
laţiilor de lilieci • prezenţa unor rămăşiţe de insecte
• diferenţe în comportamentul masculi- • în unele cazuri, prezentarea poziţiei
lor, femelelor si juvenililor unde erau situate coloniile de lilieci
• gradul de ocupare sezonier al majori- sau acumulările de guano pe o hartă
tăţii adăposturilor sau o schiţă a locaţiei
• caracteristicile diferitelor specii Prezenţa liliecilor într-un adăpost va fi in-
Pe de o parte se situează coloniile de ma- fluenţată de factorii prezentaţi mai sus,
ternitate ale speciilor care sunt loiale faţă plus în unele cazuri şi de condiţiile me-
de adăposturi (de exemplu liliacul mare teorologice din ziua efectuării inspecţiei.
cu potcoavă), unde se poate estima cu o În timpul hibernării, liliecii se deplasează
precizie acceptabilă mărimea coloniilor între adăposturi şi în interiorul adăpos-
şi a populaţiilor. La cealaltă extremă se turilor, în funcţie de specie, vârstă, sex
situează adăposturile de hibernare mari şi condiţia fizică, iar unele specii apar în
şi cu structură complexă, unde numai o adăposturile subterane numai când tem-
parte a liliecilor prezenţi pot fi observaţi peratura exterioară devine cu adevărat
şi identificaţi, şi în plus numărul indivizi- scăzută. În timpul verii, când condiţiile
lor variază în cursul iernii. Pentru aceste meteorologice sunt nefavorabile (ploaie
motive este foarte important ca la pre- puternică, temperaturi scăzute), o parte
zentarea datelor să fie descrise detaliat şi dintre lilieci vor rămâne în adăposturi.

Astfel, la realizarea numărătorilor la ie- cu ocazia unei singure vizite. Speciile de

şirea din adăpost, trebuie precizate şi lilieci au reacţii diferite la deranjare şi în
condiţiile în care au fost efectuate aces- multe cazuri observaţiile repetate cu o zi
te observaţii. Femelele cu pui, în multe după deranjarea coloniei pot da o imagi-
cazuri, ies la vânat pentru perioade mai ne derutantă.
scurte şi se întorc deja în adăpost când
alţi indivizi încă ies, fapt care poate con- Liliecii folosesc adăposturile în mod foar-
duce la confuzii. În interiorul adăpostu- te complex în cursul anului; în cazul ob-
lui, liliecii ocupă locuri diferite în funcţie servaţiilor făcute trebuie precizat, dacă
de temperatura exterioară şi este posibil, este posibil, că adăposturile controlate
în cazul unor specii, să nu fie observaţi fac parte din una sau mai multe dintre
următoarele categorii:
• adăposturi de maternitate, unde fe-
melele nasc şi cresc puii
• adăposturi de hibernare, unde liliecii
pot fi găsiţi în timpul iernii
• adăposturi de împerechere, vizitate de
masculi şi femele toamna
• adăposturi de noapte, unde liliecii pot
fi găsiţi noaptea, între perioadele de
hrănire
• adăposturi tranzitorii, folosite în peri-
oada de primăvară şi/sau toamnă
• adăposturi de vară, folosite de masculi
şi femele care nu participă la reprodu-
cere în anul respectiv
În unele cazuri, prezenţa liliecilor este

descoperită în faza în care deja au în-
ceput lucrările. În aceste cazuri, în mod
evident, observaţiile pot fi realizate în
condiţii suboptime, coloniile fiind deja
deranjate, urmele prezenţei liliecilor fi-
ind parţial sau total distruse. În prezen-
tarea datelor trebuie prezentate detaliat
circumstanţele în care observaţiile au
fost făcute pentru evaluarea corectă, pe
cât posibil, a importanţei adăpostului
respectiv şi interpretarea corectă a da-
telor.
Locurile preferate de lilieci într-o clădire

7.2. Speciile de lilieci care pot avea adăposturi în clădiri
7.2.1. Liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum)

Specie care, originar avea adăposturi în
peşteri (în Europa de Sud), s-a adaptat
destul de bine la construcţiile omeneşti.
În Europa-Centrală coloniile de materni-
tate se pot găsi aproape în exclusivitate
în poduri de clădiri. În adăposturi, indi-
vizii întotdeauna atârnă liber. De obicei,
exemplarele dintr-o colonie ţin o oareca-
re distanţă faţă de ceilalţi şi numai în ca-
zul temperaturilor scăzute exemplarele
se grupează mai strâns, intrând în con-
tact direct cu ceilalţi indivizi din colonia
respectivă.
Migraţia spre adăposturile de maternita-

te, de obicei are loc în a doua jumătate a
lunii aprilie, iar părăsirea acestor adăpos-
turi începe cu luna august, însă exem-
plare pot fi găsite până în octombrie, sau
chiar noiembrie. Femelele nasc câte un
singur pui; naşterile au loc începând cu
jumătatea lunii iunie, fiind foarte mult
influenţate de condiţiile meteorologice.
În interiorul adăpostului, coloniile au de
obicei un loc „preferat”, unde se pot găsi Liliacul mare cu potcoavă
în general, dar dacă temperatura devine (Rhinolophus ferrumequinum)
prea ridicată sau prea scăzută se mută în
alte locuri, mai favorabile pentru perioa- Folosesc numai adăposturi unde pot
da respectivă. pătrunde în zbor, astfel grilajele, plasele
de sârmă puse împotriva porumbeilor
Liliecii mari cu potcoavă de obicei folo- transformă aceste adăposturi inaccesibi-
sesc poduri mari, spaţioase, fără curenţi le pentru liliecii mari cu potcoavă. Între
de aer, chiar dacă acestea sunt puţin adăposturi şi habitatele de hrănire zboa-
luminoase. Temperatura optimă în in- ră lângă elemente lineare de vegetaţie,
teriorul adăpostului este între 25-30 °C. şiruri de arbori, garduri vii.

Când pot fi efectuate lucrările de renovare?
Ian. Feb. Mar. apr. MaI Iun. Iul. aug. Sep. Oct. nOI. Dec.
Nu sunt permise lucrări în interiorul şi în jurul adăpostului
Anumite lucrări pot fi efectuate
Perioada în care pot fi efectuate lucrări
Liliecii mari cu potcoavă sunt foarte sen- cazul lucrărilor efectuate în alte perioa-
sibili la deranjarea adăpostului, mai ales de, trebuie avută mare grijă ca intrările în
în perioada mai-august (cea mai sensibi- adăpost să nu fie modificate şi să nu aibă
lă perioadă) când are loc naşterea şi creş- loc modificări care să schimbe condiţiile
terea puilor şi lucrările în interiorul sau microclimatice în interiorul adăpostului.
în jurul adăpostului nu pot fi permise. În
7.2.2. Liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros)
Este o specie originar cu adăposturi

în peşteri (în Europa de Sud), însă s-a
adaptat destul de bine şi la construcţiile
omeneşti. În Europa-Centrală, în general,
coloniile de maternitate pot fi găsite în
poduri de clădiri, turnuri, încăperi subte-
rane încălzite, mai rar în poduri. În adă-
posturi indivizii atârnă liber. De obicei,
exemplarele dintr-o colonie ţin o oare-
care distanţă faţă de ceilalţi şi numai în
cazul temperaturilor scăzute exemplare-
le se grupează mai strâns, intrând în con-
tact direct cu ceilalţi indivizi.
Migraţia spre adăposturile de materni-
tate, de obicei, începe în luna aprilie, iar
formarea coloniilor de maternitate poa-
te să dureze până mijlocul lunii iunie.
Părăsirea adăpostului de maternitate
poate începe în luna august şi se poate
Liliacul mic cu potcoavă întinde până la sfârşitul lunii septembrie
(Rhinolophus hipposiderus)

sau octombrie. În interiorul adăpostului, lui este în jur de 26-30 °C. Liliecii mici cu
liliecii ocupă locuri diferite, în funcţie de potcoavă preferă adăposturile care au
temperatura exterioară. Adăposturile fo- intrări cu dimensiuni care permit pătrun-
losite de liliecii mici cu potcoavă sunt de derea în zbor. Alegerea adăpostului este
obicei spaţioase, adeseori compartimen- influenţată în mare măsură şi de structu-
tate, care pot fi şi puţin luminoase. Tem- ra vegetaţiei din jur şi de distanţa la care
peratura optimă în interiorul adăpostu- se situează habitatele de hrănire.
În cazul renovărilor de clădiri, care adă- din Germania, Austria şi Elveţia arată că
postesc colonii de liliecii mici cu pot- liliecii mici cu potcoavă pot tolera într-o
coavă, lucrările nu trebuie să afecteze anumită măsură zgomotul, vibraţiile ca-
intrările folosite de lilieci, nici prin mo- uzate de lucrări, în cazurile în care adă-
dificări structurale şi nici prin ilumina- postul respectiv are dimensiuni mari, cu
rea acestora. Nu pot fi permise lucrări în mai multe compartimente şi lucrările nu
interiorul adăpostului în perioada cea afectează direct locurile folosite de lilieci,
mai sensibilă. Studiile de caz cunoscute iar intrările în adăpost rămân accesibile.
7.2.3. Liliacul comun (Myotis myotis)

şi liliacul comun mic (Myotis oxygnathus)
Aceste două specii sunt foarte asemănă- Migraţia spre adăposturile de maternita-
toare şi în multe cazuri formează colonii te poate începe uneori în luna martie, dar
mixte. Foarte probabil, în cazul adăpos- în general începe în luna aprilie. La sfârşi-
turilor, au pretenţii asemănătoare, şi fac- tul lunii mai - începutul lunii iunie, colo-
torii care influenţează aceste adăposturi niile de maternitate sunt formate. Aceste
au efecte similare în cazul celor două spe- colonii se separă începând cu sfârşitul lu-
cii. Originar sunt specii care aveau adă- nii iulie şi până la începutul lunii august,
posturile în peşteri, acum cu colonii de juvenilii rămânând în adăposturi până
maternitate în poduri de clădiri, turnuri, prin septembrie-octombrie. Adăposturi-
dar şi în peşteri. Indivizii din coloniile de le masculilor sunt ocupate din mai-iunie
maternitate de obicei atârnă liber, strâns până în septembrie-octombrie. În inte-
grupaţi, formând de obicei grupuri com- riorul adăpostului, colonia se formează
pacte, dar care se pot retrage în fisuri în în diferite locuri, în funcţie de anotimp
cazul temperaturilor înalte sau joase. şi condiţiile climatice. Coloniile se pot

Liliacul comun mic (Myotis oxygnathus) Liliacul comun (Myotis myotis)
forma atât în turnuri înguste, cât şi în po- mari de Myotis preferă adăposturile în-
duri spaţioase, un factor decisiv în ale- tunecoase. Pot intra în adăpost atât prin
gerea adăpostului fiind existenţa unor zbor cât şi prin căţărare, în cazul unor
locuri cu condiţii microclimatice diferite. deschizături mai mici (minim 3 cm). De
Temperatura optimă în interiorul adă- obicei, coloniile alcătuite din mai multe
postului este de 25-30 °C, la temperaturi sute de exemplare preferă adăposturile
de peste 35 °C colonia căutând părţile cu mai multe intrări cu dimensiuni mai
mai răcoroase ale adăpostului. Speciile mari, dar aceasta nu este o regulă.
Cele două specii tolerează destul de bine mai sensibilă. Intrările folosite de colonie
zgomotul şi vibraţiile cauzate de efectu- trebuie menţinute, pentru că liliecii co-
area unor lucrări în clădirea în care au muni şi liliecii comuni mici acceptă într-o
adăpostul, cu simpla condiţie că locul măsură foarte redusă noile intrări şi în
folosit de colonie să nu fie iluminat. Însă, unele cazuri modificarea căilor de acces
trebuie evitată efectuarea lucrărilor în poate conduce la abandonarea adăpos-
spaţiul folosit de lilieci în perioada cea tului.

7.2.4. Liliacul cu aripi late (Eptesicus serotinus)

Liliacul cu aripi late are coloniile de ma-
ternitate exclusiv în clădiri. De obicei, co-
loniile ocupă locuri ascunse în poduri de
clădiri, în jurul hornurilor, între grinzi şi
ţigle, în fisurile din ziduri.
Migraţia spre adăposturile de maternita-

te începe în luna aprilie şi pe la mijlocul
lunii mai coloniile de maternitate sunt
formate. Puii se nasc cam pe la mijlocul
lunii iunie. Părăsirea adăposturilor de
maternitate începe destul de devreme,
în a doua jumătate a lunii august majori-
tatea liliecilor au părăsit deja adăpostul,
însă câteva exemplare pot rămâne până
în octombrie. În unele cazuri, liliecii cu
aripi late pot hiberna în adăposturile fo- Liliacul cu aripi late (Eptesicus serotinus)
losite de coloniile de maternitate.
28-35 °C, dar în unele cazuri pot tolera
Frecvent o colonie poate folosi mai mul- şi temperaturi de 40 °C. Pentru intrarea
te adăposturi, însă acestea sunt situate la în adăpost folosesc orificii mici, înguste
o distanţă de câteva sute de metri. În in- (fisuri în zid sau acoperiş, între zid şi aco-
teriorul adăpostului coloniile pot schim- periş etc.) pe care, în unele cazuri le pre-
ba frecvent locul. Temperatura optimă feră, chiar şi atunci când au la dispoziţie
în interiorul adăposturilor folosite de căi de acces de dimensiuni mai mari (de
coloniile de lilieci cu aripi late este între ex. ferestre).
Liliecii cu aripi late tolerează în mod re- colonie, pentru că liliecii cu aripi late ac-
dus efectuarea unor lucrări în adăpost. ceptă foarte greu sau nu acceptă deloc
Chiar şi în cazul unor lucrări efectuate la noile deschizături create în cursul lucră-
o anumită distanţă de locul ocupat de rilor. Schimbarea ventilaţiei poate provo-
colonie, liliecii pot părăsi adăpostul, pro- ca schimbarea condiţiilor microclimatice
babil datorită deranjării provocate de în adăpost, care poate să contribuie la
zgomot şi vibraţii. Este foarte important părăsirea adăpostului de către colonie.
să se păstreze căile de acces folosite de

7.2.5. Liliacul urecheat gri (Plecotus austriacus)

În Europa Centrală adăposturile de ma- În clădiri, coloniile se găsesc de obicei în
ternitate ale liliacului urecheat gri se gă- poduri, deseori în poduri spaţioase unde
sesc aproape exclusiv în clădiri. În com- exemplarele se ascund în fisuri din struc-
paraţie cu liliacul urecheat brun, folosesc tura acoperişului, în cavităţi din ziduri,
rar adăposturile artificiale pentru lilieci. sau atârnă liber.
Colonie de lilieci urecheaţi gri într-un pod
Liliecii urecheaţi gri încep să populeze posturi alternative în apropiere. Pentru

adăposturile de maternitate începând accesul în adăpost folosesc deschizături
cu mijlocul lunii aprilie. Puii se nasc în cu dimensiuni mici (ţigle dislocate, fisuri
cursul lunii iunie şi încep să zboare spre între ziduri şi acoperiş), dar şi ferestre
sfârşitul lunii iulie. Câteva exemplare pot deschise. În multe cazuri, folosesc mai
rămâne în adăposturile de maternitate multe căi de acces pentru a intra şi a ieşi
până în luna octombrie. Liliecii urecheaţi din adăpost, pe care le pot alterna în cur-
gri pot ocupa locuri diferite în acelaşi sul anului. Temperatura optimă în adă-
pod, în funcţie de condiţiile microclima- posturile folosite este între 20-30 °C.
tice. În unele cazuri, coloniile au şi adă-

Liliecii urecheaţi gri arată o oarecare to- lonia, foarte probabil, nu îl va mai accep-
leranţă, în cazul lucrărilor efectuate în ta în continuare. Căile de acces folosite
clădirile unde au adăpostul, dacă aces- de lilieci nu trebuie afectate în cursul re-
tea nu afectează direct compartimentul novărilor. Se pare că schelăria exterioară,
folosit de colonie. În cazul în care carac- dacă este fără plasă, nu deranjează liliecii
teristicile adăpostului sunt schimbate urecheaţi gri. Folosirea iluminării artifici-
considerabil în cursul renovărilor (condi- ale trebuie evitată în zona unde sunt căi-
ţiile de luminozitate, microclimatice), co- le de acces folosite de lilieci.
7.2.6. Liliacul urecheat brun (Plecotus auritus)
În Europa Centrală, liliecii din această meze din luna aprilie, puii sunt născuţi în
specie folosesc ca şi adăposturi de ma- cursul lunii iunie, sau la începutul lunii
ternitate clădiri, scorburi artificiale, că- iulie. O parte a exemplarelor pot fi pre-
suţe pentru lilieci şi scorburi de arbori. zente în adăposturi chiar până în luna
Adăposturile naturale ale speciei sunt octombrie. Ca adăposturi de materni-
reprezentate de scorburi. În clădiri, de tate, în multe cazuri, sunt alese poduri
obicei sunt întâlniţi în poduri, unde fo- alcătuite din mai multe compartimente,
losesc ca adăpost fisurile aflate la îmbi- în care locul ocupat este ales în funcţie
narea grinzilor, în zid sau după jaluzelele de temperatură. Alegerea adăpostului
geamurilor. este influenţată în mare măsură şi de
Coloniile de maternitate încep să se for- distanţa faţă de păduri (habitate de hră-
Liliacul urecheat brun (Plecotus auritus)

nire) şi suprafeţe de apă. Temperatura 2 X 5 cm), ferestre, fisuri situate în spate-

optimă în adăposturile de maternitate le jgheaburilor, între zid şi acoperiş. Pot
ale liliacului urecheat brun este de 25-30 intra în adăpost atât în zbor, dar şi prin
°C. Pentru accesul la adăpost pot folosi căţărare în cazul unor deschizături cu di-
deschizături de diferite dimensiuni (min. mensiuni mai mici.
Liliecii urecheaţi bruni sunt relativ tole- a clădirilor trebuie evitată. Dacă acest
ranţi la deranjul cauzat de lucrările efec- lucru nu este posibil, cel puţin zonele
tuate în clădirea în care au adăpostul, rutelor de zbor şi a deschizăturilor folo-
însă în cazul unei perturbări mai mari site de lilieci pentru intrare/ieşire trebuie
pot reacţiona abandonând adăpostul. păstrate în întuneric.
În unele cazuri, noul acoperiş a fost ac- Liliecii urecheaţi bruni pot accepta une-
ceptat de colonie, cu condiţia ca lucrările ori adăposturi alternative; dacă pierde-
să fie efectuate în perioada când colonia rea adăpostului folosit de colonie este
nu era în adăpost, iar căile de acces şi inevitabilă, punerea la dispoziţie a unor
caracteristicile microclimatice să nu fie adăposturi alternative (căsuţe pentru li-
schimbate. Schelăria exterioară fără pla- lieci, compartimente amenajate adecvat
să nu reprezintă o problemă pentru lilie- într-o clădire din apropiere) trebuie luată
cii urecheaţi bruni. Iluminarea exterioară în considerare.
7.2.7. Liliacul cărămiziu (Myotis emarginatus)
Originar o specie cu adăposturi în peş- Liliecii încep să părăsească adăpostul

teri (în Europa de Sud), în Europa-Cen- din august, dar o parte a exemplarelor
trală folosesc în principal adăposturi din pot rămâne acolo până la mijlocul lunii
poduri de clădiri. În adăpost majoritatea octombrie.
exemplarelor atârnă liber, grupându-se În adăpost, colonia alege locul ocupat în
strâns; pot fi întâlnite exemplare solitare funcţie de temperatură; în unele cazuri
numai după ce colonia a fost perturbată. animalele pot forma mai multe grupuri.
Masculii se adăpostesc în poduri, în fisuri Grupurile mai mari atârnă de obicei liber,
din faţadele clădirilor, dar şi în scorburi în schimb cele mici pot fi găsite şi în fisuri
de arbori. sau cavităţi. O colonie poate fi răspândi-
Ocuparea adăposturilor de maternitate tă în mai multe clădiri, aflate la o distan-
începe în prima parte a lunii mai; la înce- ţă de câteva sute de metri, exemplarele
putul lui iunie coloniile sunt deja forma- deplasându-se frecvent între aceste adă-
te. Puii sunt născuţi în cursul lunii iunie. posturi.

Colonie de Myotis emarginatus
Adăposturile folosite de liliacul cărămi- zături care fac posibilă intrarea în zbor
ziu sunt de obicei spaţioase, frecvent fi- în adăpost, deşi sunt cunoscute cazuri
ind alcătuite din mai multe niveluri sau când indivizii intră în adăpost prin des-
compartimente. Preferă adăposturile cu chizături atât de mici, încât intrarea este
temperaturi nu foarte ridicate, care pot fi posibilă numai prin căţărare. Între adă-
şi semi-întunecate. Locaţiile cu fluctuaţii post şi habitatele de hrănire, liliacul cără-
mari ale temperaturii sunt folosite rar şi, miziu zboară de-a lungul unor elemente
de obicei, numai temporar. Temperatura lineare de vegetaţie (şiruri de arbuşti, ar-
optimă în adăposturile folosite de lilia- bori) sau prin păduri, grupuri de arbori.
cul cărămiziu este de 25-30 °C; animalele Conservarea structurii vegetaţiei în jurul
evită locaţiile cu temperaturi peste 33 °C. adăposturilor este esenţială pentru con-
Este importantă existenţa unor deschi- servarea coloniilor.
Coloniile de Myotis emarginatus prezin- zgomot, coloniile părăsesc adăpostul în

tă o toleranţă destul de redusă în cazul majoritatea cazurilor. Schelăria exterioa-
lucrărilor efectuate în clădirea în care au ră este tolerată de animale, dacă aceasta
adăpostul. Chiar şi în cazul unor pertur- nu împiedică accesul liber în adăpost.
bări mai reduse, provocate de vibraţii şi Iluminarea exterioară a clădirii trebuie

evitată, pentru că poate cauza părăsirea să fie păstrate intacte, şi nu trebuie făcu-
cu întârziere a adăpostului, schimbarea te modificări care ar avea ca efect schim-
rutelor de zbor şi creşterea riscului de barea condiţiilor microclimatice în interi-
predaţie. Este foarte important ca des- orul adăpostului.
chizăturile de acces folosite de colonie
7.2.8. Liliacul de amurg (Nyctalus noctula)
Originar o specie cu adăposturi în scor- ori un anumit număr de adăposturi, pe

buri de arbori, ocazional în fisuri din care le alternează frecvent în funcţie de
stânci, acum este foarte bine adaptată temperatură. Iarna, coloniile ocupă mai
la mediul urban. Poate ocupa o mare frecvent decât vara adăposturi orientate
varietate de adăposturi: fisuri în perete- spre sud. Sunt preferate clădirile mai în-
le clădirilor, inclusiv al blocurilor, între alte, cu intrările în adăposturi situate la
elementele de panel, după jaluzele, în înălţimi de cel puţin 5 m. Pot ocupa adă-
faţade, lângă geamuri, dar şi în căsuţe posturi orientate spre toate direcţiile, dar
artificiale de lilieci. Adăposturile în di- preferă cele cu orientare între nord-est şi
ferite părţi ale clădirilor sunt folosite de sud-est. Liliecii de amurg pot folosi fisuri
liliecii de amurg pe tot parcursul anului. şi cavităţi de dimensiuni foarte variate,
Într-un perimetru de câteva sute de me- în interiorul cărora pot forma grupuri
tri coloniile sau grupurile folosesc adese- compacte, în unele cazuri chiar în pozi-
Liliacul de amurg (Nyctalus noctula)

ţie orizontală. Uneori intră în spaţiile mai formeze grupuri mai compacte. Iarna,
mari existente sub acoperiş, unde atârnă temperaturile între 0 şi 10 °C în interiorul
liber. adăpostului sunt acceptabile pentru lili-
Vara sau iarna, în interiorul cavităţilor ecii de amurg, iar vara caută adăposturi
folosite, temperatura poate oscila pe o unde temperatura nu se ridică peste 30
scară largă. În cazul unor schimbări ex- °C. Pot intra în adăpost şi prin fisuri des-
treme colonia se mută în locuri mai favo- tul de înguste (2-2,5 cm), însă este impor-
rabile din acelaşi adăpost, sau schimbă tant să nu fie obstacole în zona căilor de
adăpostul, iar iarna exemplarele pot să acces.

Datorită faptului că liliecii de amurg pot folosi adăposturile din clădiri pe tot par-
cursul anului, fiecare caz trebuie studiat individual şi, prin implicarea unui specialist
chiropterolog, trebuie luate deciziile cu privire la alegerea perioadelor când pot fi
efectuate lucrările de renovare.
Fiind o specie cu zborul mai puţin ma- colonia poate pleca din adăpost. Dacă
nevrabil (de exemplu în comparaţie cu este posibil, căile de acces ale adăpos-
speciile de Rhinolophus), schelăria exte- tului trebuie păstrate nemodificate, sau
rioară reprezintă un obstacol pentru lili- refăcute în aceeaşi formă.
ecii de amurg, pe care nu îl tolerează. În Liliecii de amurg acceptă uneori adă-
cazuri frecvente, după apariţia acesteia posturi alternative, acestea însă trebuie
abandonează adăpostul respectiv. Ilu- să fie apropiate (de preferat pe aceeaşi
minarea zonei adăpostului constituie un parte a clădirii) şi să aibă intrări asemă-
alt element perturbator, datorită căruia nătoare cu adăpostul original.
7.2.9. Liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus)
Specie care are frecvent adăposturi în

clădiri. Aproape întotdeauna animalele
ocupă fisuri în diferite părţi ale clădirilor,
atât în exterior cât şi în interior. Scorburi-
le de arbori şi căsuţele pentru lilieci sunt
adeseori folosite ca adăposturi. Adăpos-
turile de hibernare pot fi peşteri, pivniţe,
diferite fisuri, cavităţi în clădiri de diferite
tipuri. În România, colonii importante de
hibernare alcătuite din mii şi zeci de mii Liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus)
de exemplare, pot fi găsite în peşteri.
Exemplarele încep să apară în adăpos- aprilie, iar în cursul lunii mai coloniile
turile de maternitate începând cu luna sunt complet formate. Puii sunt crescuţi

între începutul/mijlocul lunii iunie şi mij- Liliecii pitici, pot folosi, şi datorită taliei
locul lunii iulie. De la sfârşitul lunii iulie, foarte mici, o foarte mare varietate de
coloniile încep să părăsească adăposturi- adăposturi; nu sunt rare cazurile când
le de maternitate; câteva exemplare pot un potenţial adăpost, recent apărut, este
rămâne până în septembrie, sau chiar ocupat de liliecii pitici în scurt timp după
mai târziu. După dizolvarea coloniilor de crearea lui. Datorită fluctuaţiei tempera-
maternitate, exemplare juvenile de lilieci turii, coloniile schimbă frecvent adăpos-
pitici intră frecvent în clădiri şi locuinţe, tul, căutându-le întotdeauna pe cele mai
probabil datorită faptului că în această favorabile pentru perioada respectivă a
perioadă caută adăposturi noi. Colonii- anului şi a ciclului biologic. În perioada
le/grupurile de lilieci pitici folosesc mai sarcinii şi a creşterii puilor sunt preferate
multe adăposturi, aflate în clădiri diferite, adăposturile cu temperaturi mai ridicate
pe care le alternează în funcţie de ano- (27-30 °C).
timp şi temperatură. Există un caz citat în Pentru intrarea în adăpost pot folosi des-
Germania când o colonie de maternitate chizături foarte variate, sunt preferate
folosea cel puţin 16 adăposturi. Coloniile însă cele aflate la marginea unor struc-
numeroase sunt frecvent alcătuite din turi sau la colţul clădirilor. Înălţimea la
mai multe grupuri (subcolonii). În multe care acestea sunt situate poate varia pe
cazuri, adăposturile sunt folosite pentru o scară largă (2-9 m – observaţii făcute
perioade lungi de timp (10-20 de ani). în Germania).
În cazul renovărilor deschizăturile folo- posturi alternative este temperatura. În

site pentru intrarea în adăpost trebuie Scoţia au fost folosite căsuţe de lilieci cu
păstrate nemodificate dacă este posibil, instalaţie de încălzire, aceasta asigurând
la fel şi adâncimea interioară a adăpos- o temperatură constantă de 27-28 °C, şi
tului. Schimbarea condiţiilor microcli- determinând liliecii să ocupe după scurt
matice probabil va contribui la părăsirea timp aceste adăposturi. Adăposturile
adăpostului. alternative trebuie poziţionate cât mai
aproape posibil de cele vechi, în mod
Adăposturile alternative (căsuţe pen- ideal trebuind create cel puţin două (sau
tru lilieci), create în cazul pierderii unor mai multe) adăposturi alternative, mon-
adăposturi cauzate de lucrări efectuate tate în direcţii diferite, oferind astfel con-
în clădiri, sunt rar acceptate. Factorul cri- diţii microclimatice diferite.
tic ce determină ocuparea acestor adă-

7.3. Măsuri pentru atenuarea şi compensarea

efectelor negative
7.3.1. Evitarea distrugerii adăposturilor existente

Asigurarea permanenţei adăposturilor lor expertului, ţinând cont de specia care
de lilieci existente este metoda cea mai foloseşte adăpostul, de mărimea colo-
bună pentru conservarea coloniilor şi niei, tipul adăpostului, existenţa unor
populaţiilor din zona respectivă. În ca- adăposturi alternative în zonă, lucrările
zurile când distrugerea adăpostului este trebuie planificate în aşa fel încât să fie
inevitabilă trebuie consultat un specia- evitată uciderea liliecilor şi trebuie plani-
list chiropterolog. Pe baza recomandări- ficate măsuri compensatorii.
7.3.2. Evitarea deranjării, rănirii şi uciderii liliecilor
Metoda cea mai comună şi eficientă este strucţie pot să dureze mai multe luni, şi
reprezentată de efectuarea lucrărilor în în unele cazuri trebuie continuate şi în
perioadele potrivite ale anului. Majori- timpul verii, care este perioada cea mai
tatea adăposturilor de lilieci sunt folo- favorabilă pentru efectuarea lucrărilor
site numai sezonier, cu puţine excepţii din punctul de vedere al constructorilor.
existând perioade ale anului când liliecii În aceste cazuri, în partea de clădire folo-
nu sunt prezenţi în adăpost. Deşi există sită de lilieci lucrările trebuie terminate
diferenţe în funcţie de specie, locaţia ge- înainte de sosirea coloniei. Dacă acest
ografică, condiţiile meteorologice, adă- lucru nu este posibil, lucrările trebuie să
posturile de maternitate sunt folosite de fie într-o fază destul de avansată în lunile
obicei între lunile mai şi septembrie, iar mai-iunie pentru ca liliecii să fie determi-
cele de hibernare între lunile octombrie naţi să nu ocupe adăpostul respectiv în
şi martie. Un studiu realizat corespunză- acel an.
tor va contribui la cunoaşterea folosirii
sezoniere a adăpostului respectiv, şi la În clădirile care sunt folosite pe tot par-
alegerea optimă a perioadei când pot fi cursul anului, lucrările trebuie efectuate
efectuate lucrările planificate. Liliecii cu în afara perioadelor celor mai sensibile:
adăposturi în clădiri sunt cei mai vulne- perioada coloniei de maternitate, când
rabili vara, când se formează colonii de puii incapabili de zbor sunt prezenţi în
mai multe sute sau mii de exemplare, şi adăpost, şi perioada de hibernare, când
puii încă incapabili de zbor sunt prezenţi deranjarea poate pune în pericol şansele
în adăposturi. Astfel, la adăposturile de de supravieţuire a liliecilor. Primăvara şi
maternitate cunoscute lucrările trebu- toamna sunt perioadele în care poate fi
ie programate în afara lunilor de vară. acceptată derularea activităţilor legate
Proiectele mari de renovare sau recon- de renovare sau reconstrucţie.

7.3.3. Încadrarea adăpostului în clădirea reconstruită

În unele cazuri în cursul renovării sau
reconstrucţiei unei clădiri există posibi-
litatea ca un adăpost folosit de lilieci să
fie încadrat în structura finală. Această
metodă este mult mai potrivită decât
distrugerea adăpostului şi, crearea unui
adăpost nou în apropiere (ca şi compen-
saţie), care poate să nu fie acceptat de
lilieci.
În cazurile când această metodă este
aplicată, este foarte important ca lucrări-
le să fie programate în afara perioadelor
sensibile, şi să se ţină cont de necesităţile
diferitelor specii în privinţa dimensiunii
adăpostului şi a căilor de acces, precum
şi menţinerea zonelor acoperite cu vege-
taţie din jurul clădirii, care poate să ofere
o conexiune între adăpost şi habitatele Un posibil tip de intrare adecvată pentru lilieci
de hrănire.
7.3.4. Crearea de noi adăposturi
În cazul în care sunt pierdute adăposturi

cu o importanţă redusă pentru conser-
vare, o soluţie viabilă poate să fie ampla-
sarea unor căsuţe de lilieci sau crearea
unor noi adăposturi în clădirile apropi-
ate.
Dimensiunea căsuţelor utilizate trebuie
să fie corelată cu necesităţile diferitelor
specii de lilieci, iar orientarea acestora
trebuie stabilită în funcţie de perioada
anului în care preconizăm că vor fi folo-
site de lilieci.
Căsuţe de lilieci montate

pe peretele unei clădiri

7.4. Liliecii şi substanţele folosite

pentru conservarea lemnului
Din punct de vedere al conservării lilie- bor) faţă de cele cu componente organi-
cilor, în cazul tratamentelor pentru con- ce (permetrin, deltametrin).
servarea lemnului sunt preferabile me- Tratamentele pentru conservarea lem-
todele care nu folosesc substanţe toxice, nului trebuie efectuate după ce liliecii au
de exemplu tratamente cu aer cald sau părăsit adăpostul (între lunile septembrie
CO2. Chiar şi în cazul acestor tratamente şi noiembrie, în funcţie de specie). Trata-
trebuie verificată absenţa animalelor în mentele trebuie finalizate cu cel puţin
adăpost. Aceasta trebuie făcută cu aten- două luni înainte de sosirea animalelor,
ţie sporită, pentru că indivizii izolaţi pot aceasta însemnând în lunile ianuarie sau
fi ascunşi în fisuri extrem de înguste. februarie. Astfel va rămâne timp sufici-
ent pentru fixarea componentelor active
Există multe cazuri documentate din tre- şi pentru evaporarea dizolvantului.
cut, când colonii de lilieci din clădiri au Trebuie stabilit dacă este neapărat nece-
părăsit adăpostul datorită substanţelor sar tratamentul în întregul pod (sau altă
neadecvate folosite pentru conservarea zonă ce serveşte şi ca adăpost liliecilor);
lemnului (de exemplu substanţe care frecvent numai anumite porţiuni sunt
conţin lindan). În ultimele două decenii afectate cu ciuperci sau insecte. Dacă
au apărut mai multe articole ce conţin este posibil, trebuie evitată împrăştierea
liste ale substanţelor care pot fi folosite substanţei pe suprafeţe mari şi trebuie
pentru tratarea lemnului folosit la adă- aplicată direct pe lemnul ce trebuie tra-
posturile de lilieci. În majoritatea cazu- tat.
rilor însă, acestea se bazează pe rezul- Tratamentul nu trebuie aplicat pe locul
tatele testelor de laborator, fiind puţine folosit de colonie dacă se poate evita
cazuri când efectele acestor substanţe în acest lucru, este bine ca suprafaţa folo-
adăposturile de lilieci au fost documen- sită de colonie să fie acoperită în perioa-
tate şi publicate. Şi în momentul de faţă da aplicării tratamentului. Dacă nu este
există o oarecare nesiguranţă în alege- posibil, aceste locuri pot fi acoperite cu
rea celor mai adecvate substanţe folosite scânduri sau şipci netratate. Aceste scân-
pentru tratarea lemnului în adăposturile duri trebuie montate în mod ideal în anul
de lilieci. De exemplu, piretroidele erau precedent tratamentelor, ca liliecii să se
considerate pentru mult timp ca fiind obişnuiască cu ele, apoi demontate în
foarte puţin toxice pentru animalele en- perioada aplicării tratamentului şi aşeza-
doterme, însă ultimele date sugerează te la loc după terminarea acestuia.
că nu sunt chiar atât de inofensive cum
se presupunea. Conform datelor existen- În ultimii ani a devenit o practică răspân-
te în prezent, trebuie preferate soluţiile dită tratarea interiorului clădirilor cu di-
anorganice (în primul rând soluţiile cu ferite substanţe, de exemplu cu sulfuril

fluorid (SO2F2). În majoritatea cazurilor, buie verificat ca liliecii să nu folosească

aceste tratamente nu au nici un efect adăpostul respectiv sau ca ei să nu fie
asupra liliecilor, dar când substanţele fo- prezenţi în perioada în care sunt efectu-
losite pot pătrunde în pod (sau alte zone ate lucrările.
ocupate de lilieci) trebuie verificată con-
centraţia lor în adăpostul folosit de lilieci Tratamentele pentru conservarea lemnu-
sau tratamentul trebuie efectuat în peri- lui în adăposturile folosite de lilieci pot fi
oada când liliecii nu sunt prezenţi. efectuate cu următoarele substanţe:
• componente anorganice: borax, acid
Multe specii de lilieci pot avea adăpostul boric, acid boric-alcanolamine
situat în spatele elementelor din lemn • componente organice: deltametrin,
de pe peretele exterior a clădirilor. Când dichlofluanid, dinatriumoctaborat,
acestea sunt vopsite sau tratate cu sub- permetrin, phosalon, tributyltinoxid
stanţe pentru conservarea lemnului tre-

8. Liliecii din păduri

8.1. Pădurea – spaţiu vital pentru lilieci
} Când se află liliecii în păduri? Trebuie examinate cerinţele faţă de ha-

Pe scurt, în tot timpul anului, atât vara cât bitat ale fiecărei specii de lilieci, pentru
şi iarna! Vara, femelele anumitor specii a înţelege necesităţile care trebuie înde-
se adună în colonii de naştere şi îşi cresc plinite de o pădure pentru a fi ocupată
puii, masculii fiind de obicei solitari. Pe- de lilieci. În prezent cunoaştem faptul că
rioadele mai reci sunt traversate prin hi- nu toate pădurile sunt potrivite pentru
bernare în scorburi, rareori în crăpăturile lilieci.
scoarţei arborilor. În această perioadă,
liliecii sunt întâlniţi numai accidental, de } Adăposturi pentru somn
exemplu când este tăiat un arbor în care Necesităţile ce trebuie îndeplinite de un
se găseşte un adăpost folosit de ei. adăpost nu sunt cunoscute foarte clar în
cazul tuturor speciilor de lilieci. De regu-
} De ce sunt lilieci în păduri? lă, un adăpost trebuie să ofere următoa-
În păduri se găsesc două resurse funda- rele condiţii:
mentale în acelaşi loc: adăposturi şi tere- • protecţie împotriva vântului şi a apei
nuri de vânătoare - adăpostirea şi hrana • microclimat stabil
sunt deci garantate. Suprafeţele agricole • protecţie împotriva răpitorilor (de ex.
nu mai prezintă însă condiţii favorabile jderul)
liliecilor. Aceasta se datorează lipsei fâşii- • spaţiu suficient pentru formarea unei
lor cu arbori şi tufişuri, chiar şi a arborilor colonii
solitari, şi reducerii drastice a sursei de Majoritatea speciilor de lilieci schimbă
hrană din cauza folosirii insecticidelor, adăposturile frecvent, câteodată zilnic.
densitatea insectelor fiind foarte redusă. De aceea, o singură scorbură nu asigură
supravieţuirea unei populaţii de lilieci.
Schimbarea frecventă a adăpostului se
poate explica prin:
• influenţa paraziţilor
• nevoia de evitare a prădătorilor (pen-
tru a induce confuzia prădătorului)
• microclimat necorespunzător
• descoperirea unui alt adăpost poten-
ţial
• competiţie, alungare (multe alte spe-
cii îşi caută un ascunziş şi pot alunga
ocupanţii)
Liliecii din păduri 75

Scorburile, spaţiile de sub scoarţă oferă adăposturi favorabile pentru multe specii de lilieci
în diferite perioade a anului
În condiţii naturale, scorburile se dez- de viaţă şi nevoia de întreţinere le fac să

voltă în trunchiul arborilor cu o anumită fie alternative nesatisfăcătoare pentru
vârstă sau diametru, ca rezultat al pagu- adăposturile naturale pierdute. Ele pot
belor cauzate de furtuni, fulgere, putre- constitui, în mod indirect, capcane când
zire, şi al activităţii ciocănitorilor. Acestea sunt folosite pentru hibernare, fiindcă
oferă adăposturi ideale pentru cel puţin majoritatea lor nu conferă rezistenţă la
50 de specii de animale, dintre care cel îngheţ. Semnalările cazurilor în care lilie-
puţin 10 specii de lilieci. Scorburile sunt cii de amurg sunt găsiţi îngheţaţi în adă-
deseori destul de mari pentru a adăpos- posturi artificiale se înmulţesc în fiecare
ti câteva sute de lilieci. Specii tipice de an. Adăposturile artificiale pentru lilieci
scorbură sunt liliacul de amurg şi liliacul pot fi folosite doar ca adăposturi tem-
mic de amurg, ele acceptând şi adăpos- porare atunci când pădurea nu prezintă
turi artificiale pentru lilieci ca un substi- scorburi (de exemplu, monoculturile de
tut al scorburilor naturale. conifere). Scopul este de a reduce adă-
posturile artificiale pe termen lung, fără
Amplasarea unor adăposturi artificiale a cauza o lipsă de adăposturi pe termen
pentru lilieci ajută la menţinerea nu- scurt. De aceea, o reducere a numărului
mărului de adăposturi dintr-o pădure, de adăposturi artificiale trebuie însoţită
prin aceasta contribuind la menţinerea de restaurarea adăposturilor naturale.
populaţiilor de lilieci. Însă durata scurtă Amplasarea unor adăposturi artificiale
76 Liliecii din păduri

pentru lilieci este folositoare numai în lieci comuni consumă într-o vară 550 kg
contextul schimbării simultane a mana- de insecte capturate cu preponderenţă
gementului pădurii, cu scopul de a fur- din păduri.
niza permanent un număr suficient de
scorburi. Importanţa liliecilor în combaterea bi-
ologică este şi mai evidentă când în
} Unde şi ce vânează această biomasă uriaşă sunt incluse spe-
liliecii în păduri? cii dăunătoare (de ex. cotarul (Tortrix vi-
Noaptea se pare că este linişte în păduri. ridana)). În cazul unei creşteri explozive a
De fapt, multe semnale acustice sunt ul- efectivului de cotari, o colonie de 800 de
trasunete, imperceptibile urechii umane. lilieci comuni poate consuma pe noap-
Omul aude numai strigătele sociale ale te 55000 de molii. Numai şi din această
liliecilor, acestea având o frecvenţă mai cauză protecţia liliecilor aduce beneficii
joasă şi fiind în domeniul perceptibil de proprietarilor şi administratorilor de pă-
urechea umană. Datorită acestui fapt, dure.
plimbându-ne prin pădure la asfinţit, pu-
tem observa liliecii ce au o viaţă socială Toate straturile de vegetaţie sunt folosite
intensă. În timp ce vânează, liliecii nu pot de lilieci ca habitate de hrănire. Ocupa-
fi auziţi în lipsa unui echipament tehnic rea unei anumite nişe de către o anumită
adecvat. specie este determinată de combinaţia
factorilor morfo-anatomici (de ex. forma
Toate speciile indigene se hrănesc cu aripii) şi factorilor etologici (de ex. com-
artropode, cum ar fi insectele, păianjenii portamentul de vânătoare).
etc. Pot consuma într-o noapte hrană în
greutate echivalentă de până la o treime
din propria greutate corporală. Un liliac
de amurg sau un liliac comun (cântărind
circa 30 g) consumă 10 g de insecte, un
liliac pitic (cântărind 5 g) numai 1,5-2 g.
În decursul unei veri prăzile capturate
ating o masă însemnată. Între lunile mai
şi octombrie, un liliac de apă mănân-
că circa 60 de mii de ţânţari iar un liliac
comun în jur de 9 mii de gândaci de la Pădurile mature de foioase oferă habitate
suprafaţa solului. O colonie de 300 de li- de vânătoare pentru multe specii de lilieci

8.2. Exploatarea pădurilor şi capacitatea

de a adăposti colonii de lilieci
În scopul producerii materialului lem- şi alte spaţii pentru adăposturi la o vârstă

nos, arborii sunt tăiaţi când valoarea lor care o depăşeşte cu mult pe cea de ex-
economică este maximă, dar mult mai ploatare. Ca atare, pădurile gospodărite
devreme decât vârsta maximă pe care o cu scopul producerii de material lemnos
pot atinge în condiţii naturale. Majorita- nu au capacitatea de a oferi un număr
tea arborilor formează scorburi naturale suficient de adăposturi pentru lilieci.
Vârsta maximă naturală Vârsta de exploatare în

Specii de arbori
(ani) păduri comerciale (ani)
Stejar (Quercus robur)
900 160-240
Gorun (Quercus petraea)
Fag (Fagus sylvatica) 400-600 120-160
Carpen (Carpinus betulus) 160 100
Paltin de munte (Acer pseudoplatanus) 250-270 100
Tei (Tilia sp.) 800-1000 80-120
Arin (Alnus sp.) 100-150 60-100
Plop (Populus sp.) 200-400 50-80
Ulm (Ulmus sp.) 500-800 80-120
Molid (Picea sp.) 300-400 90-120
Brad (Abies sp.) 200-400 120-140
Pin (Pinus sp.) 300-600 100-160
Tabel 2: Vârsta maximă naturală şi vârsta de exploatare a speciilor de arbori
din pădurile comerciale. Valorile (ani) depind de sit şi variază de la un
caz la altul.
Trebuie menţionat că: specii de lilieci. De aceea protejând cio-

1. Pentru a servi ca adăpost, scorburile cănitorile, protejăm liliecii.
arborilor trebuie să îndeplinească câte- 4. Numărul de scorburi depinde de den-
va cerinţe de bază, cum ar fi furnizarea sitatea populaţiei de ciocănitori care de-
unui spaţiu pentru stabilirea unei colonii pinde la rândul său de vârsta trunchiuri-
şi desfăşurarea vieţii sociale, protecţie lor şi de procentul de conifere.
împotriva prădătorilor şi a vremii şi rea- 5. Descrierea unui adăpost optim chiar
lizarea unui microclimat stabil. şi pentru o singură specie este aproape
2. Liliecii folosesc o mare varietate de imposibilă datorită discrepanţelor date-
scorburi. lor de care dispunem. Următoarele cri-
3. Scorburile folosite de ciocănitori sunt terii cel puţin încurajează colonizarea de
principalele adăposturi pentru anumite către lilieci:

• spaţii fără curenţi de aer 6. Pentru o colonizare permanentă, un

• spaţiulfărăsă fieinfiltraţii
spaţii ale apei pluviale surplus de adăposturi trebuie să fie asi-
• gaura de intrare săpat în sus şi în jos de la gurat, pentru a reduce riscul pierderii
sau complet deschis adăposturilor potrivite.
la fund
• scorburi cu orificiul la cel puţin 2 m Pentru a oferi un număr suficient de adă-
înălţime pentru speciile cu zbor rapid, posturi pentru o comunitate naturală de
şi intrarea ascunsă, dar nu complet specii de lilieci, o pădure comercială de
acoperită, pentru speciile cu zbor mai 120 ani trebuie să ofere permanent 25-30
lent, care vânează în vegetaţie densă scorburi pe hectar, asta înseamnând 7-10
(de ex. liliacul cu urechi mari, liliacul lui arbori cu scorburi pe hectar.
Natterer şi liliacul urecheat brun)
8.3. Importanţa diferitelor habitate de pădure
} Pădurile din zonele inundabile ale râurilor
Odinioară, văile râurilor erau caracterizate de păduri de luncă, formate sub influenţa
dinamicii apelor curgătoare. Aceste păduri întrunesc două condiţii esenţiale pentru
lilieci: un număr mare de adăposturi şi pradă din belşug. Datorită acestor condiţii fa-
vorabile, aceste păduri au o importanţă deosebită pentru speciile migratoare pe dis-
tanţe lungi. Liliacul de amurg, liliacul mic de amurg şi liliacul pitic al lui Nathusius sunt
Pădure de luncă

specii care se găsesc în număr mare în Rămăşiţele pădurilor de luncă, unde mai
timp de câteva săptămâni în aceste pă- persistă, trebuie gospodărite în concor-
duri. Rolul râurilor în orientarea liliecilor danţă cu condiţiile locale. La fel, trebuie
pe timpul migraţiei nu este încă elucidat, acordată prioritate măririi suprafeţelor
urmând ca studiile viitoare să clarifice acestor păduri şi restaurării regimului
această ipoteză. În comparaţie cu ceea natural al cursurilor de apă. Pentru unele
ce se ştie despre păsările migratoare, specii, aceste păduri sunt cele mai im-
despre comportamentul de migraţie şi portante biotopuri pe care le traversează
memoria spaţială a liliecilor se ştie încă în timpul migraţiei lor între adăposturile
foarte puţin. de vară şi cele de iarnă.
} La înălţime
Pădurile de munte (peste 800 m alti- lat în aceste habitate, iar liliacul nordic
tudine), zonele deschise, stâncăriile şi ocazional. Pădurile montane au un rol
păşunile montane sunt părţi ale unui important în furnizarea de adăposturi şi
biotop complex şi important pentru lili- asigurarea hranei. Managementul aces-
eci. 19 specii de lilieci au fost semnalate tor păduri ar trebui să încurajeze cultiva-
în pădurile montane, 7 dintre acestea rea speciilor de arbori specifice locaţiei,
formând chiar colonii de reproducere. cum sunt speciile indigene. Condiţiile
Liliacul urecheat brun, liliacul mustăcios climatice aspre cauzează o formare rapi-
şi liliacul pitic sunt specii întâlnite regu- dă a potenţialelor adăposturi, cum sunt
Pădure de munte

fisurile scoarţei arborilor morţi sau mu- care tolerează stadiile naturale de creşte-
ribunzi, mult mai rapid decât în zonele re, stadiul de puiet, faza de creştere, faza
de şes. de maturitate şi stadiul de îmbătrânire şi
Pentru a îmbunătăţi starea habitatelor descompunere. Areale cu stadii succesi-
de hrănire şi producţia de hrană pentru onale diferite se pot dezvolta unul lângă
liliecii din păduri este necesară dezvolta- celălalt şi apar ca păduri de diferite vâr-
rea pădurilor bogate în variate tipuri de ste, cu fenotipuri variate, de la luminişuri
structuri, incluzând specii indigene de la zone cu arbori bătrâni. Diferitele faze
arbori, specifice zonei, dar în acelaşi timp de dezvoltare ale pădurii pot oferi toate
luând în considerare parametrii locali şi tipurile de habitate de hrănire pentru lili-
regionali. Tipul de management care eci într-un areal restrâns.
poate realiza aceste scopuri este unul
8.4. Specii de lilieci „de pădure”
} Ce este un liliac „de pădure”?
Cum determinăm că o specie de liliac pe de aceasta în timpul verii. Rezultatele

care o întâlnim în pădure este „de pădu- cercetărilor au evidenţiat clar că nu toate
re”? Un criteriu pe baza căruia am putea pădurile sunt la fel: o pădure de foioase
decide este măsura în care pădurea este monospecifică sau mixtă, bine structu-
folosită ca teritoriu de hrănire, respectiv rată, pare să întrunească caracteristicile
oferă adăposturi pentru o anume specie. optime pentru aceste specii. Dar să nu
În Europa Centrală, liliacul cu urechi mari uităm că nici una dintre speciile europe-
este specia care depinde cel mai mult de ne de lilieci nu folosesc numai pădurea
pădure, de hrana şi adăposturile oferite ca adăpost.
} Liliacul cu urechi mari (Myotis bechsteinii)
Caracteristice pentru această specie de pădurea. Coloniile de naştere, care ra-

mărime medie sunt urechile mari, deşi reori depăşesc 20 de femele, sunt loca-
mai scurte ca ale liliecilor urecheaţi, per- lizate în scorburi. Coloniile de naştere
mit localizarea şi capturarea prin zbor dintr-o zonă dată a pădurii sunt înrudite
foarte lent a prăzii nemişcate, situată pe şi alcătuiesc o unitate socială. În medie,
frunze sau pe trunchiul arborilor şi zbo- adăpostul este schimbat din două în
rul pe loc. Păianjenii şi opilionidele sunt două zile. Exemplare solitare de lilieci
o pradă frecventă a acestei specii. Vara, cu urechi mari au fost găsite sub scoarţa
în comparaţie cu celelalte specii, liliecii desprinsă sau în cavităţi aflate chiar şi la
cu urechi mari folosesc cel mai intens baza trunchiurilor arborilor. Habitatul de

Liliacul cu urechi mari (Myotis bechsteinii)
hrănire al unei colonii de naştere forma- turi sau pădure de foioase cu un substrat
te din 20 de femele acoperă cel puţin 250 ierbos foarte slab dezvoltat. Pentru iarnă
hectare, fiind constituit din pădure de foloseşte adăposturi subterane.
conifere cu dezvoltare pe mai multe stra-
} Liliacul lui Natterer (Myotis nattereri)
Această specie este comparabilă ca mă- tăresc circa 10-12 g. Liliacul lui Natterer
rime cu liliacul cu urechi mari şi liliacul foloseşte vara atât scorburi, cât şi cavităţi
urecheat brun. Toate cele trei specii cân- din clădiri. Chiar şi scorburile cu diametru
Liliacul lui Natterer (Myotis nattereri)

redus ale arborilor pot fi folosite ca adă- fel că rezervele de energie pentru iarnă
post. Adăposturile sunt schimbate la in- sunt parţial obţinute din pădure. Lilia-
tervale de 1-4 zile. Importanţa pădurilor, cul lui Natterer vânează la nivelul dintre
ca habitate de hrănire, variază în funcţie coronament şi substrat. Unele specii de
de sezon; timpul petrecut în pădure este pradă sunt capturate de pe suprafeţele
mai mare vara târziu şi toamna în com- vegetale. Foloseşte adăposturi de iarnă
paraţie cu alte anotimpuri, rezultând ast- subterane.
} Liliacul de apă (Myotis daubentonii)
Este o specie de talie mijlocie care este

comună în jurul lacurilor, heleşteelor
şi a apelor lin curgătoare. Vânează zbu-
rând constant la o distanţă foarte mică
de luciul apei, culegând insectele de pe
suprafaţa apei. Hrana este reprezentată
în primul rând de chironomide. Regional
pot apărea în densităţi mari, ca exemplu
poate fi citat cazul lacurilor din zona Er-
langen (Germania), unde s-a observat o
densitate de 65 de indivizi pe km². Liliacul de apă (Myotis daubentonii)
Coloniile de naştere se găsesc în adăpos-
turile oferite de pădurile din împrejuri- mult 1,5 km de cea mai apropiată supra-
mile habitatelor acvatice. Liliacul de apă faţă de apă. Numărul mare de colonii
este o specie tipică de scorbură. Zboară găsite în făgete se pare că se datorează
cu uşurinţă 6-8 km între adăpost şi zona capacităţii ridicate a acestora de a reţine
de hrănire. S-a constatat că preferă scor- căldura. Adăposturile sunt schimbate la
burile (scorburi de ciocănitoare sau fisuri fiecare trei sau patru zile. Adăposturile
în trunchi, deseori în arbori vii) situate la de iarnă sunt localizate de obicei în spa-
marginea pădurii şi la o distanţă de cel ţii subterane.
} Liliacul comun (Myotis myotis)
Una dintre cele mai mari specii din Euro- timpul total de vânătoare. Aceasta arată
pa cântăreşte în jur de 30 g. Coloniile de necesitatea existenţei unor păduri întin-
naştere pot fi alcătuite dintr-un număr se, situate în vecinătatea coloniilor de
foarte mare de indivizi, care se adăpos- naştere. Pentru a fi propice liliacului co-
tesc de obicei în podurile bisericilor şi ale mun, pădurea trebuie să aibă un substrat
clădirilor mai mari. Numai coloniile de semideschis, pentru a facilita vânătoarea
masculi se adăpostesc în scorburi în tim- gândacilor de pe sol, aceştia fiind sursa
pul verii, dar pentru vânătoare toţi intră principală de hrană. Pădurile, asemenea
în păduri, petrecându-şi acolo 75% din unor hale uriaşe, sunt preferate de liliacul

comun, deoarece permit un zbor lent de prin ea, favorizează vânătoarea. Numai
cercetare în spaţiul dintre coronament şi accidental s-au găsit lilieci comuni hiber-
suprafaţa solului, iar litiera nu prea den- nând în scorburile arborilor.
să, care foşneşte când insectele se mişcă
} Liliacul de amurg (Nyctalus noctula)
Cântărind în jur de 30 g este una din cele pădurile din luncile râurilor joacă un rol
mai mari specii indigene. Îi sunt caracte- important, oferind adăposturi şi hrană în
ristice blana maronie, mătăsoasă, urechi- timpul migraţiei şi a hibernării. Liliecii de
le relativ scurte şi late şi un lob în formă amurg sunt cunoscuţi ca având colonii
de ciupercă la baza urechii (tragus). Ari- de hibernare mari. Arborii bătrâni pot
pile lungi şi înguste permit un zbor rapid adăposti sute de lilieci în scorburile şi cră-
în timpul vânătorii în spaţii deschise. La păturile trunchiurilor. Liliecii de amurg
fel ca multe dintre speciile de păsări mig- folosesc scorburi pe tot parcursul anului,
ratoare, liliecii de amurg zboară pe dis- putându-se găsi chiar şi în crengile din
tanţe mari între adăposturile de vară şi vârful arborilor. În timpul verii, adăpostul
cele de iarnă, de două ori pe an. Pot mig- este câteodată schimbat după 2-3 nopţi.
ra pe distanţe mai mari de 1000 de km. Pentru desfăşurarea activităţilor socia-
În timpul migrării, în lunile aprilie, mai şi le sunt necesare câteva scorburi situate
la sfârşitul lunii august, se aglomerează una în vecinătatea celeilalte, în special în
un număr mare de lilieci de amurg în pă- sezonul de împerechere.
durile situate de-a lungul râurilor. Aici,
} Liliacul mic de amurg (Nyctalus leisleri)
Dimensiunile corporale ale acestei specii dar colonii de hibernare asemănătoare

reprezintă cam jumătate din cele ale lili- cu ale liliacului de amurg nu au fost încă
acului de amurg şi specia este mult mai observate. Câteodată, indivizi solitari se
rar întâlnită. Fiind foarte asemănători, in- amestecă în coloniile de lilieci de amurg.
divizii tineri de lilieci de amurg pot fi con- Şi această specie foloseşte pădurea pe
fundaţi cu liliacul mic de amurg. Liliacul tot parcursul anului, de la crăpăturile
mic de amurg este o specie migratoare, scoarţei la scorburi până în vârful arbo-
care parcurge distanţe mari. Populaţiile rilor. În perioada activă îşi schimbă adă-
de vară şi de iarnă sunt probabil bine postul la fiecare 2-4 zile.
delimitate, dar acest subiect trebuie încă Ambele specii de liliac de amurg au un
mult cercetat. Recapturarea exemplare- zbor rapid, hrănindu-se cu insecte cap-
lor inelate indică o migraţie pe distanţe turate în spaţii deschise. Zonele de vână-
mari, de exemplu din sudul Turingiei toare nu sunt în păduri compacte ci mai
până în sudul Franţei, sau din Saxon-An- degrabă deasupra suprafeţelor mari de
halt până în Spania. Coloniile de naştere apă. Adăposturile pot fi la 10 sau mai mul-
sunt formate din până la 70 de femele, ţi km depărtare de habitatele de hrănire.

} Liliacul pitic al lui Nathusius (Pipistrellus nathusii)
Liliacul pitic al lui Nathusius are greu-

tatea de 6-8 g şi reprezintă una dintre
cele mai mici specii de lilieci. Din aceas-
tă cauză este remarcabilă performanţa
de zbor a speciei, putând fi comparată
cu cea a liliacului de amurg şi a liliacului
mic de amurg. Exemplarele pot parcur-
ge distanţe de 1000 km sau mai mult,
cel mai lung traseu documentat fiind de
1900 km între Letonia şi sudul Franţei. În
timpul migraţiei, această specie poate fi
întâlnită în număr considerabil în pădu- Liliacul pitic al lui Nathusius
rile de luncă. Aceste păduri joacă un rol (Pipistrellus nathusii)
important în asigurarea adăposturilor
şi hranei în lunile aprilie-mai, respectiv rile şi fisurile din trunchiurile arborilor şi
august-septembrie pentru această spe- scoarţa desprinsă sunt adăposturi tipice.
cie sau pentru cele cu comportament În timpul iernii grupuri mici se adună în
similar de migraţie. Scorburile, crăpătu- scorburi pentru hibernare.
} Liliacul cârn (Barbastella barbastellus)
Este o specie de mărime medie cântă- unele regiuni. Blana lungă a acestei spe-
rind cca. 10 g, foarte rară în întreaga Eu- cii este aproape neagră. Liliacul cârn se
ropă şi fiind ameninţată de dispariţie în adăposteşte în spaţii înguste, atingând
Liliacul cârn (Barbastella barbastellus)

pereţii cu burta şi spatele. Aceste spaţii 15 femele îşi schimbă adăpostul frecvent,
se găsesc de obicei în spatele scoarţei câteodată zilnic. Vânează de obicei în
desprinse (chiar şi la arbori foarte sub- păduri la nivelul coronamentului. Având
ţiri) sau în spatele jaluzelelor unor clădiri, un zbor relativ rapid foloseşte drumurile
întotdeauna în vecinătatea sau chiar în forestiere ca rute spre habitatele de hră-
interiorul pădurii. Micile colonii de naş- nire. Majoritatea adăposturilor de iarnă
tere, formate de multe ori din maxim 10- sunt subterane.
} Liliacul urecheat brun (Plecotus auritus)
Această specie are urechi foarte mari par) şi cotarul (Tortrix viridana). Coloniile
care împreună cu aripile late permit vâ- de naştere sunt localizate în scorburile
narea chiar şi când acesta necesită ma- arborilor, care sunt uneori foarte mici, cu
nevre printr-o vegetaţie foarte deasă. acces liber sau acoperite de frunziş. Sem-
Liliecii urecheaţi mănâncă mai ales molii, nalări ale unor colonii în arborii tăiaţi in-
inclusiv dăunători ai pădurilor cum ar fi dică faptul că scorburile sunt folosite şi
omida păroasă a stejarului (Limantria dis- ca adăpost de iarnă.
8.5. Măsuri de management pentru îmbunătăţirea

pădurii ca habitat pentru lilieci
Adăposturile şi hrana sunt resursele esenţiale - două resurse majore ce se pot îmbu-
nătăţi luând măsuri specifice. Sugestiile următoare nu sunt menite a fi implementate
pe acelaşi teritoriu, mai degrabă reprezintă o listă a tuturor acţiunilor posibile în func-
ţie de condiţiile locale, de practicabilitate şi spectrul speciilor de lilieci.
Scopuri pentru protecţia liliecilor Recomandări pentru managementul pădurii

• cuiniţierea unei reţele de adăposturi pe două nivele, • nivelul 1: asigurarea unei reţele de arbori care prezintă
scopul de a oferi permanent şi pe termen lung deja scorburi datorită descompunerii, ciocănitorilor, cră-
un număr de 25-30 adăposturi pe hectar, asta în- pături pe trunchi sau scoarţă desprinsă. Distanţa dintre
semnând 7-10 arbori cu scorburi pe hectar zonele cu număr ridicat de scorburi nu trebuie să depă-
şească 1000 m
• nivelul 2: dezvoltarea unei reţele de succesori pentru

nivelul 1. Dacă este posibil trebuie aleşi arbori care deja
prezintă semne de scorburi sau condiţii ecologice pentru
formarea lor, de exemplu infestarea cu ciuperci
• trebuie marcaţi şi protejaţi arborii care oferă adăposturi

liliecilor (de iarnă sau vară)


• care
menţinerea habitatelor de hrănire pentru speciile • prin procese naturale sau repopulare să se asigure ca
vânează în spaţii deschise (de ex. liliacul mic luminişurile şi zonele defrişate să nu depăşească 0,5-1
de amurg) hectar
• tăierea arborilor să se facă folosind tehnici de rărire şi nu

exhaustiv
• amenajarea unor bălţi (minim 200 m²)

• menţinerea habitatelor de hrănire pentru speciile • creşterea ponderii suprafeţei de acoperire a substratului
care vânează în vegetaţia densă (de ex. liliacul cu ierbos şi a nivelului intermediar până la 20-30%
urechi mari, liliacul lui Natterer, liliacul urecheat
brun) • rărirea parţială a coronamentului pentru a mări in-
tensitatea luminii, prin aceasta facilitând dezvoltarea
substratului ierbos (densitatea coronamentului de circa
80%)
• tolerarea suprafeţelor de succesiune ecologică

• susţinerea unui coronament cu producţie mare • introducerea speciilor de foioase specifice locului, de ex.
de hrană (favorabil de ex. pentru liliacul cu urechi stejar, fag, carpen (specii cu abundenţă mare de insec-
mari, liliacul mustăcios şi liliacul lui Brandt) te)
• crearea unor spaţii libere în coronament având ca
rezultat creşterea abundenţei surselor de hrană • ocrotirea arborilor bătrâni (mai ales stejari) şi creşterea
pentru toate speciile de lilieci cantităţii de lumină care cade pe aceşti arbori şi în jurul
lor pentru a creşte abundenţa de insecte
• spaţiu liber de zbor până la 1 m deasupra solului şi • crearea unor zone fără substrat, prin menţinerea forma-
substrat liber (important pentru liliacul comun) ţiunilor unistratificate cu aspect de “săli”
• dezvoltarea unui coronament dens pentru a scădea in-

tensitatea luminii prin menţinerea trunchiurilor cu dia-
metru mediu (40-50 cm în diametru la nivelul pieptului)
şi prin creşterea vârstei arborilor (rărire pe criterii de vâr-
stă) ceea ce duce la creşterea distanţei dintre trunchiuri
• menţinerea structurilor şi surselor de hrană în ge- • organizarea de limite naturale de-a lungul potecilor din
neral (în particular pentru liliacul pitic al lui Nathu- interiorul pădurilor, de ex. prin menţinerea plantelor ier-
sius, liliacul pitic, liliacul mustăcios şi al lui Brandt, boase perene înalte
dar şi pentru toate celelalte specii)
• dezvoltarea zonelor de lizieră (minim 30 m de lizieră
până la intrarea în pădure) prin succesiune naturală, ca
zone de ecoton între pădure şi zonele cultivate deschise,
continuate de garduri vii, şiruri de arbori, canale de apă
etc.
• amenajarea de bălţi (minim 100-200 m²) şi poieni


• restaurarea zonelor umede din păduri prin închiderea
drenajelor şi/sau schimbarea cursurilor de curgere; refa-
cerea pădurilor de luncă şi a albiilor secate
• excluderea folosirii pesticidelor, în special a insecticide-

lor în cazul infestărilor, accentul trebuind pus pe folosi-
rea măsurilor preventive

9. Conservarea şi managementul
adăposturilor subterane
9.1. Factorii care periclitează adăposturile subterane
} Deranjarea excesivă
Liliecii pot tolera un nivel redus de de- în ultimele decenii. Creşterea frecvenţei
ranj cauzat de activităţile umane în vizitelor efectuate în adăposturile subte-
adăposturi, însă perturbarea excesivă rane de grupuri de turişti reprezintă un
poate cauza abandonarea adăpostului pericol şi datorită faptului că aceştia sunt
sau creşterea mortalităţii. În peşteri de mai puţin conştienţi de vulnerabilitatea
dimensiuni mari coloniile de naştere sau mediului subteran decât membrii clu-
de hibernare pot co-exista cu speologii, burilor de speologie. Multe peşteri sunt
dacă aceştia sunt conştienţi de vulnera- accesibile fără pregătire şi echipament
bilitatea liliecilor şi iau măsurile necesare special. Aici, în afara deranjării liliecilor
pentru minimalizarea deranjării lor. Însă, de către turişti curioşi, pot apărea şi alte
în multe adăposturi coloniile de lilieci au probleme serioase: acte de vandalism,
fost negativ influenţate de speoturism, aprinderea de focuri, aruncarea de gu-
adăposturi importante fiind abandonate noaie şi uciderea deliberată a liliecilor.
} Distrugerea, schimbarea modului de utilizare
În cazul adăposturilor subterane pot in- pot să modifice curenţii de aer, având
terveni schimbări în modul de utilizare ca efect schimbarea temperaturii în adă-
al acestora, care în majoritatea cazurilor post. În multe zone din Europa, liliecii au
afectează şi liliecii. În cazuri frecvente, pierdut în ultimele decenii un procent
din motive de siguranţă, intrările mine- semnificativ al adăposturilor de hiberna-
lor abandonate sunt închise (blocate) de re. Multe tuneluri au fost transformate în
autorităţile responsabile în acest dome- spaţii pentru depozitare sau redeschise
niu. Administratorii unor peşteri, tot din pentru folosinţa lor originală; un număr
motive de siguranţă sau pentru controla- important de peşteri au fost deschise
rea turismului montează porţi, grilaje la pentru publicul larg, ca peşteri turistice;
intrările acestora. În aceste cazuri, chiar mine şi peşteri au dispărut în cursul des-
dacă blocarea intrării e parţială, adăpos- chiderii unor cariere. Chiar şi schimbările
turile fiind încă accesibile pentru lilieci, minore din jurul, la intrarea sau în inte-
porţile montate sau zidurile construite riorul unui adăpost subteran pot avea
Conservarea şi managementul adăposturilor subterane 89

efecte asupra liliecilor. Din acest motiv, ţinând cont de prezenţa liliecilor, de ne-
închiderile cu porţi sau grilaje şi alte cesităţile şi nivelul de toleranţă ale dife-
schimbări trebuie planificate cu atenţie, ritelor specii.
9.2. Protecţia adăposturilor
9.2.1. Elaborarea unui sistem de clasificare
Dat fiind faptul că multe peşteri sunt justificată şi explicată în detaliu. Un mod
administrate sau luate în custodie de de a realiza acest lucru este elaborarea
cluburi de speologie, alte organizaţii unui sistem de clasificare a peşterilor.
neguvernamentale sau diferite instituţii, Categoriile trebuie stabilite în funcţie
pentru protecţia liliecilor este inevitabilă de prezenţa şi numărul liliecilor, de pe-
şi foarte necesară colaborarea cu aceste rioadele când sunt prezenţi în adăpostul
organizaţii/instituţii. Este foarte impor- respectiv (hibernare, maternitate, împe-
tant ca cei care se ocupă cu conservarea rechere, pe tot parcursul anului) şi pe
liliecilor să nu pretindă restricţii inutile baza acestora trebuie indicate restricţiile
în activitatea speologilor, şi ca fiecare re- necesare în activitatea de speologie.
stricţie indicată în timp sau spaţiu să fie
Categoria Importanţa adăpostului pentru lilieci Indicaţii pentru speologi
Nu sunt restricţii în vizitare.

Nu este cunoscut ca liliecii să fie prezenţi
1 Raportarea oricărei observaţii referitoare
în adăpostul respectiv
la prezenţa liliecilor.
Nu sunt restricţii în vizitare.

2 Număr redus de lilieci
Trebuie respectat codul de conservare.
Restricţii sezonale.
Peştera, sau anumite părţi ale peşterii nu pot fi
3 Număr important de lilieci, prezenţi sezonal
vizitate în perioada restricţionării. În alte perioade
trebuie respectat codul de conservare.
Peşteră închisă pe tot parcursul anului.

În cazuri justificate poate fi permisă vizitarea
Număr important de lilieci,
4 de către grupuri mici. În planul de management
prezenţi de-a lungul întregului an
trebuie indicate limitele referitoare la numărul
vizitatorilor şi traseele care trebuie folosite.
90 Conservarea şi managementul adăposturilor subterane

9.2.2. Cod de conservare
Elaborarea unui cod de conservare cu cu ceilalţi vizitatori ai mediului subteran.

prezentarea motivelor pentru care lili- Este la fel de important ca cei care se
ecii au nevoie de o atenţie specială şi a ocupă cu protecţia liliecilor să respecte
modului în care trebuie să se comporte celelalte interese de conservare: a for-
vizitatorii adăposturilor subterane, este maţiunilor din peşteri, a vestigiilor arhe-
un pas important în dezvoltarea relaţii- ologice din peşteri sau mine etc.
lor celor interesaţi de protecţia liliecilor
Cod de conservare a liliecilor

•
Peşterile şi minele, formaţiunile, fauna Mulţi lilieci aflaţi în hibernare nu pot fi
şi vestigiile arheologice aflate în ele observaţi pentru că se ascund în fisuri.
sunt componente ale patrimoniului Faptul că nu vedem liliecii nu înseam-
naţional. Vizitatorii mediului subteran nă că ei nu sunt acolo!
trebuie să aibă grijă să le păstreze pen- • Cei care vizitează adăposturi cunoscu-
tru generaţiile curente şi viitoare. te ca fiind ocupate de lilieci trebuie să
•
Întotdeauna trebuie urmărite instruc- respecte restricţiile indicate. Pentru a
ţiunile de siguranţă şi de conservare evita perturbarea liliecilor, studierea
publicate de organizaţiile şi instituţiile lor în adăposturile subterane, acţiunile
care se ocupă de administrarea aces- de inventariere şi monitorizare trebu-
tor adăposturi. ie efectuate de persoane cu pregătire
•
Liliecii au nevoie şi de ajutorul nos- adecvată şi experienţă, reducând la
tru pentru supravieţuirea peste iarnă. minim numărul şi durata vizitelor.
Contactul cu liliecii
•
Nu atingeţi şi nu prindeţi liliecii. Aveţi liliecilor. Lămpile de carbid sunt nere-
grijă să nu doborâţi din întâmplare lili- comandate din cauza fumului şi a căl-
ecii în galeriile şi pasajele joase. durii degajate.
•
Nu fotografiaţi liliecii aflaţi în repaus, • Nu fumaţi şi nu faceţi zgomot excesiv
blitzul aparatelor de fotografiat îi poa- în adăposturile subterane. Orice sti-
te deranja. mul mai puternic, chiar şi cosmeticele
•
Aveţi grijă să nu treziţi liliecii aflaţi în cu miros puternic pot cauza trezirea
hibernare. Nu staţionaţi în adăposturi liliecilor.
în apropierea lor, chiar şi căldura emisă • Nu vizitaţi în grupuri mari adăposturile
de corpul uman poate provoca trezi- de lilieci în timpul iernii. Exerciţiile de
rea liliecilor. salvare trebuie evitate în perioadele
•
Nu iluminaţi direct pe lilieci. Lumina şi când liliecii sunt prezenţi.
căldura lanternelor pot cauza trezirea. • Nu aprindeţi focuri la intrarea adăpos-
•
Nu folosiţi lămpi de carbid sau alte turilor subterane, fumul poate cauza
forme de foc deschis în adăposturile trezirea sau chiar moartea liliecilor.

• Efectuarea exploziilor sau săpături- ţiei şi a fumului; detonaţiile trebuie

lor în adăposturile subterane trebuie efectuate în perioadele când liliecii nu
planificată cu atenţie. Exploziile pot sunt prezenţi. Săpăturile pot schimba
provoca probleme din cauza detona- microclimatul în adăpost.
9.2.3. Protecţia fizică a adăposturilor
În cazul peşterilor şi minelor, măsura de turilor folosite iarna. La adăposturile de

conservare cea mai frecvent necesară vară exemplarele pot trece de mai multe
este protecţia fizică împotriva deranjării ori prin grilaj în fiecare noapte, în timp ce
excesive. În general acest deziderat poa- în cazul adăposturilor de hibernare doar
te fi realizat prin montarea unui grilaj la de câteva ori pe lună. Locurile folosite
intrare, care permite trecerea liliecilor, toamna, în perioada împerecherii, tre-
dar nu şi a oamenilor. Sunt cazuri când buie considerate ca adăposturi de vară,
în loc de grilaj montarea unui gard de activitatea fiind foarte intensă în această
protecţie în faţa intrării este o soluţie mai perioadă.
inspirată. În ambele cazuri este foarte Montarea grilajelor şi gardurilor trebuie
importantă monitorizarea numărului lili- planificată cu atenţie, iar pentru ca să
ecilor înainte şi după montare, ca efecte- aibă succes şi să atingă rezultatele aş-
le benefice sau adverse să fie observate. teptate trebuie luate în calcul o serie de
Unele specii de lilieci reacţionează ne- considerente:
gativ la prezenţa grilajelor. Acesta este • Speciile care folosesc adăpostul re-
cazul liliacului cu aripi lungi (Miniopterus spectiv trebuie identificate înainte de
schreibersii) în toate perioadele anului, aplicarea oricărei măsuri de protecţie,
sau al liliacului cu potcoavă al lui Méhely fiindcă este cunoscut faptul că unele
(Rhinolophus méhelyi), liliacului meditera- specii nu tolerează prezenţa grilajelor.
nean cu potcoavă (Rhinolophus euryale), Prezenţa liliecilor în diferite perioade
liliacului mare cu potcoavă (Rhinolophus ale anului, mărimea coloniilor, com-
ferrumequinum), liliacului comun (Myotis poziţia specifică, toate trebuie luate în
myotis) şi liliacului comun mic (Myotis calcul pentru alegerea celei mai bune
oxygnathus) în perioada reproducerii. În soluţii aplicabile. Perioada pentru efec-
cazul coloniilor mari ale speciilor menţi- tuarea lucrărilor de montare trebuie
onate montarea unor grilaje, care acope- aleasă în aşa fel încât să nu deranjăm
ră toată intrarea adăpostului, nu este o liliecii.
soluţie adecvată; în locul acestora trebu- • În cazul adăposturilor foarte impor-
ie montate garduri de protecţie în jurul tante, pentru studierea impactului
intrării. Este nevoie de atenţie sporită la grilajului pot fi montate instalaţii tem-
protejarea unor adăposturi folosite de porare (de ex. grilaj din plastic). Efec-
coloniile de lilieci în perioada de vară, fi- tele acestuia şi reacţia liliecilor trebuie
indcă frecvenţa trecerilor prin grilaj este studiate în detaliu pentru luarea unei
mult mai ridicată decât în cazul adăpos- decizii corecte.

• Înainte de montarea unor grilaje sau grupuri interesate trebuie clarificate

garduri trebuie obţinute autorizaţiile circumstanţele vizitării şi eventualele
necesare de la autorităţile competen- restricţii care se impun în activitatea
te, de la administratorii sau custozii acestora.
ariilor protejate. Dacă este necesar • În cazul adăposturilor subterane cu
trebuie încheiate acorduri pentru cla- risc ridicat, situate de exemplu în loca-
rificarea responsabilităţilor şi a posibi- lităţi, pentru monitorizarea continuă a
lităţilor de vizitare. grilajelor sau gardurilor pot fi folosite
• Dacă adăpostul respectiv este vizitat sisteme profesionale de securitate (de
de speologi, de arheologi sau de alte ex. camere de supraveghere).
} Grilaje
Ca să fie eficiente şi sigure, grilajele trebuie să fie alcătuite din bare orizontale şi con-
struite adecvat pentru locaţia respectivă. Următoarele aspecte trebuie luate în con-
sideraţie:
• Distanţa dintre bare este una dintre creşterea dimensiunilor spaţiilor exis-
cele mai importante caracteristici, ştiut tente între bare creştem şi gradul de
fiind faptul că unele specii de lilieci, în vulnerabilitate al grilajului.
primul rând liliecii cu potcoavă, refuză • Grilajele trebuie montate întotdeau-
să treacă prin locuri strâmte. O distanţă na în aşa fel încât să permită accesul
de 150 mm între barele orizontale este persoanelor autorizate. Soluţia optimă
recomandată, însă aceste spaţii pot fi întotdeauna depinde de caracteristici-
suficient de mari ca să permită pătrun- le intrării (formă, dimensiuni, aşezare),
derea unui copil. Pentru acest motiv în de categoria adăpostului, de gradul de
unele cazuri barele trebuie montate la risc la care acesta va fi expus şi de po-
o distanţă mai mică, cel puţin în partea sibilităţile financiare. În cazul intrărilor
inferioară a grilajului. O distanţă de 130 mai mici, soluţia cea mai convenabilă
mm poate fi un compromis rezonabil, este montarea unui grilaj cu balamale
însă observaţii făcute în Marea Britanie într-un cadru fix şi îndeajuns de masiv.
au arătat că o astfel de reducere a spa- Sistemul de închidere şi balamalele
ţiului existent între bare a afectat deja trebuie să fie în spatele cadrului, fiind
comportamentul unor specii de Myo- astfel mai greu accesibile în cazul even-
tis la un adăpost folosit în perioada de tualelor încercări de spargere. Grilajele
împerechere. cu dimensiuni mai mari trebuie mon-
• Dacă barele orizontale sunt poziţiona- tate fix în poziţia necesară şi prevăzute
te la o distanţă de 130-150 mm supor- cu o intrare de dimensiuni de cel puţin
turile verticale trebuie să aibă o distan- 500×500 mm.
ţă de 450-750 mm între ele, ţinând cont • Punctul slab al grilajului trebuie să fie
de faptul că liliecii mari cu potcoavă au sistemul de închidere, pentru ca în ca-
nevoie de spaţiile cele mai mari. Tot- zul unor tentative de spargere, intruşii
odată trebuie menţionat că o dată cu să încerce spargerea acestuia (fiind

mai uşor de înlocuit şi mai ieftin) decât prin săparea unui şanţ la baza grilaju-
a întreg grilajului. Însă, sistemul de în- lui, care va fi umplut cu beton, în care
chidere nu trebuie făcut prea vulnera- va fi fixată baza grilajului. Şanţul trebu-
bil, şi trebuie montat într-o poziţie care ie să aibă o adâncime de minim 30 de
să fie cât mai greu de tăiat sau spart. cm. Dacă este necesar, la baza şanţului
• Materialul folosit trebuie ales în func- pot fi bătute în sol bare metalice, iar
ţie de vulnerabilitatea adăpostului vârful acestora să fie fixat în betonul
respectiv şi a posibilităţilor financiare. turnat în şanţ. Această metodă va ofe-
De la bare de oţel, până la profile me- ri un plus de siguranţă în prevenirea
talice sau tuburi de oţel umplute cu încercărilor de a pătrunde în adăpost
beton, gama materialelor disponibile prin dedesubtul grilajului.
este variată, însă întotdeauna trebuie
să ţinem cont de faptul că grilajul tre-
buie construit şi montat în aşa fel încât
să nu afecteze curenţii de aer şi astfel
caracteristicile climatice ale adăpostu-
lui.
• De obicei, este bine să fie evitată mon-
tarea grilajului la partea cea mai în-
gustă a intrării. Dacă însă aceasta este
singura soluţie logică şi realizabilă,
grilajul trebuie proiectat şi montat în
aşa fel încât să nu reprezinte un obsta-
col netolerat de lilieci şi să nu afecteze
condiţiile microclimatice în adăpost.
• Pentru montarea grilajului în rocă tre-
buie găsită soluţia optimă, pentru că,
în afara construcţiei grilajului, acesta
este al doilea element esenţial ca să
atingem siguranţa dorită. O metodă
comună este realizarea unei serii de
găuri în stâncă, în jurul intrării, în care
vor fi cimentate bare din oţel şi de
aceste bare va fi fixat prin sudare gri-
lajul. O alternativă pentru fixarea gri-
lajului, în loc de sudare, poate fi prin
utilizarea unor şuruburi expandabile
speciale pentru stâncă.
• Este foarte important să prevenim în-
cercările de a pătrunde în adăpost prin
săparea unui tunel sub grilaj. În majo- Tipuri de grilaje utilizabile în cazul închiderii
ritatea cazurilor, acesta poate fi realizat unor peşteri, mine, tunele folosite de lilieci

• Grilajul, odată montat, trebuie contro- funcţioneze ca nişte capcane pentru

lat regulat şi întreţinut. Dacă este avari- animale şi, ca să evităm acumularea
at trebuie reparat în cel mai scurt timp frunzelor şi ale altor resturi vegetale.
posibil. Întreţinerea atentă şi repararea Liliecii pot zbura fără probleme prin
promptă a eventualelor pagube poate grilaje orizontale, dacă acestea sunt
contribui la descurajarea acelor per- prevăzute cu spaţii îndeajuns de mari
soane, care încearcă pătrunderea ne- între bare. Însă, dacă ne permit carac-
autorizată. teristicile terenului, putem să constru-
• Grilajele montate deasupra unor peş- im structuri, care să fie mai înalte pe
teri verticale (avene) trebuie ridicate, una dintre laturi, ridicând astfel grilajul
prin construirea unor structuri adec- într-o poziţie aproape verticală.
vate, de la nivelul solului, ca să nu

} Garduri
•
Gardurile, în general, sunt mai puţin intrarea adăpostului, ca să nu repre-
eficiente decât grilajele în prevenirea zinte un obstacol în zborul liliecilor.
unor pătrunderi neautorizate, însă în Barele verticale ale gardului trebuie
unele circumstanţe pot fi singurele să fie înalte de cel puţin 2,5 m, termi-
soluţii viabile, de exemplu în cazul co- nându-se cu o ţeapă lungă de 25 cm,
loniilor unor specii de lilieci, care reac- orientată spre exterior.
ţionează negativ la prezenţa grilajelor. - Gardurile, niciodată nu trebuie pre-
Dacă pentru protejarea unui adăpost văzute cu sârmă ghimpată, pentru că
subteran, soluţia aleasă este montarea liliecii se pot încurca în ea.
unui gard, trebuie să ţinem cont de ur- - Cel puţin 10 cm din partea inferioară
mătoarele aspecte: a gardului, trebuie fixată într-un şanţ,
- Dacă este posibil, gardul trebuie aşe- săpat la baza acestuia şi umplut cu
zat la o distanţă de cel puţin 5 m de beton.
} Bariere de apă
•
Prezenţa apei în zona intrării sau în in- cu adâncime mică sau crearea unor
teriorul unui adăpost subteran poate mici diguri putem asigura suprafeţe
împiedica intrarea persoanelor neau- de apă (sau noroi) cu o adâncime de
torizate, dar nu şi a speologilor care, în câţiva centimetri, care vor putea oferi
general, sunt echipaţi şi pentru astfel o oarecare protecţie pentru liliecii care
de situaţii. Dacă avem sursă de apă la se află în adăpostul respectiv.
îndemână, prin săparea unor bazine
9.3. Managementul adăposturilor subterane

şi a împrejurimilor acestora
9.3.1. Managementul mediului subteran
În afara managementului privind vizita- oricăror lucrări trebuie consultaţi specia-

rea, mediul subteran, în general, nu ne- lişti din toate domeniile implicate. Mine-
cesită alt tip de management, sau acesta le abandonate şi alte structuri construite
chiar poate să fie în dauna altor interese de om pot fi mult mai instabile şi pot
de conservare. În cazurile în care sunt apărea situaţii când acestea au nevoie
planificate unele intervenţii în mediul de unele intervenţii pentru menţinerea
subteran, care vor avea ca efect schim- lor ca adăpost subteran pentru lilieci sau
bări ale acestuia, înainte de efectuarea pentru înlăturarea unor pericole.

} Căderi de pietre, surpări în subteran

Chiar dacă surpările sau căderile de pie- ale acestora în general, exclud alegerea
tre periclitează, prin blocare, un adăpost acestei soluţii. Când, totuşi, împrejuri-
subteran important sau o porţiune a mile şi posibilităţile permit acest lucru,
acestuia, este puţin probabil ca acţiuni- un inginer geolog experimentat trebuie
le de prevenire să poată fi justificate şi angajat pentru alegerea metodelor cele
efectuate. Riscurile efectuării unor lucrări mai sigure şi eficiente din punct de ve-
în subteran, precum şi costurile ridicate dere financiar.
} Acumulări de gaze
Deşi în cazuri rare, se poate întâmpla ca tele unui blocaj. Îndepărtarea blocajului
liliecii să moară din cauza unor acumu- poate fi o soluţie pentru rezolvarea pro-
lări de gaze în adăposturile subterane. blemei, însă aceasta trebuie efectuată cu
Acest lucru se poate întâmpla mai ales în foarte mare atenţie şi numai când împre-
mine abandonate, foarte rar în peşteri. În jurimile permit rezolvarea în siguranţă. O
general, această problemă apare atunci alternativă poate fi închiderea adăpostu-
când un gaz cu greutatea mai mare de- lui subteran (sau a unei porţiuni) preve-
cât cea a aerului se acumulează în spa- nind astfel intrarea şi moartea liliecilor.
9.3.2. Management în jurul intrării
} Căderi de pietre, surpări

În unele adăposturi subterane, tipul ro- recomandat consultarea unui inginer
cii din care acestea sunt formate poate fi geolog.
cauza riscului ridicat de căderi de pietre Soluţiile tipice includ:
sau surpări. Această problemă apare în
mod frecvent în cazul minelor abando-
• Îndepărtarea arborilor şi stâncilor din
jurul intrării, care ameninţă să cadă.
nate, şi mult mai rar în cazul peşterilor,
care sunt mai stabile din punct de vede-
• Asigurarea zonei intrării prin folosirea
unor plase de sârmă, prevenind astfel
re geologic. Problema poate fi înrăutăţi- căderile de pietre.
tă de prezenţa unor arbori mari în jurul
intrării sau de infiltrări de apă.
• Stabilizarea intrării folosind cărămidă,
piatră, ciment etc.
Pentru aceste probleme pot fi găsite mai
multe soluţii de rezolvare; pentru alege-
• Tuburi de beton cu diametru mare pot
fi folosite pentru consolidarea intrării.
rea celei mai eficiente şi sigure este de
} Animale domestice şi mamifere mari

Zonele de intrare ale peşterilor sau mine- deranj pentru liliecii aflaţi în adăpostul
lor pot oferi adăposturi favorabile pentru subteran. Pentru excluderea acestor ani-
animale domestice sau ierbivore mari, male din zonele respective pot fi folosite
iar prezenţa acestora poate însemna un bariere simple sau garduri.

} Vegetaţie
Managementul privind vegetaţia exis- scopul este de a menţine cât mai multă
tentă în jurul intrării unui adăpost sub- vegetaţie în jurul intrării, oferind astfel
teran trebuie să aibă ca scop atingerea trasee de zbor adecvate pentru lilieci,
unui echilibru, oferind protecţia traseelor care le conferă protecţie în faţa prădăto-
de zbor folosite de lilieci, însă, totodată, rilor sau a condiţiilor meteorologice. În
trebuie să prevină blocarea intrării, afec- îndepărtarea vegetaţiei trebuie să urmă-
tând astfel liliecii sau condiţiile microcli- rim o abordare minimalistă, cu excepţia
matice existente în adăpost. În general, acelor arbori care pot cauza surpări.
} Iluminare
Creşterea nivelului iluminării artificiale în nivelului de iluminare este inevitabilă,
apropierea intrărilor adăposturilor sub- datorită apariţiei unor noi clădiri sau
terane sau a rutelor de zbor folosite de stâlpi de iluminat, trebuie făcute eforturi
lilieci pentru a ajunge la acestea poate pentru menţinerea în întuneric a rutelor
afecta mişcarea şi comportamentul lili- de zbor folosite de lilieci.
ecilor şi trebuie evitată. Când creşterea
} Managementul habitatelor în jurul intrării

Habitatele existente în jurul intrării adă- tea afecta condiţiile microclimatice în in-
posturilor subterane trebuie păstrate pe teriorul adăpostului (arderea vegetaţiei
cât posibil în starea lor originală, acestea în jurul intrării, depozitarea unor lichide
oferind liliecilor atât zone de hrănire cât volatile) trebuie interzise.
şi trasee de zbor. Activităţile care ar pu-

Glosar de termeni
acord de mediu – decizie a autorităţii competente pentru protecţia mediului, care dă
dreptul titularului de proiect să realizeze proiectul. Prin acordul de mediu se stabilesc
condiţiile de realizare a proiectului, din punct de vedere al protecţiei mediului
autorizaţie de mediu – act tehnico-juridic, eliberat în scris de autorităţile competen-

te pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de
funcţionare a unei activităţi existente sau pentru punerea în funcţiune a unei activi-
tăţi noi pentru care anterior a fost emis un acord de mediu
aviz de mediu – act tehnico-juridic, eliberat în scris de autoritatea competentă pen-

tru protecţia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protecţia mediu-
lui în planul sau programul supus adoptării
evaluarea de mediu – elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a

autorităţilor competente implicate în implementarea anumitor planuri şi programe,
luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în pro-
cesul decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate, conform legislaţiei în
vigoare
evaluarea impactului asupra mediului – este un proces menit să identifice, să de-

scrie şi să stabilească, în funcţie de fiecare caz în parte şi în conformitate cu legislaţia
în vigoare, efectele directe şi indirecte ale unui proiect asupra sănătăţii oamenilor şi
a mediului
impact asupra mediului – efecte asupra mediului, ca urmare a desfăşurării unei ac-
tivităţi antropice
ONG – organizaţie neguvernamentală
APM – Agenţia pentru Protecţia Mediului
ARPM – Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului
ANPM – Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
Glosar de termeni 99
Bibliografie / Literatură recomandată

Agnelli, P., Martinoli, A., Patriarca, E., Russo, D., Scaravelli, D. & Genovesi, P. (eds.)
(2006): Guidelines for bat monitoring: methods for the study and conservati-
on of bats in Italy. Quad. Cons.Natura, 19 bis, Min. Ambiente – Ist. Naz. Fauna
Selvatica, Rome and Ozzano dell’ Emilia (Bologna), Italy. pp. 193
Arnett, E., B. (techn. ed.) (2005): Relationships between bats and wind turbines in
Pennsylvania and West Virginia: an assesment of bat fatality search protocols,
patterns of fatality, and behavioral interactions with wind turbines. A final
report submitted to the Bats and Wind Energy Cooperative: Bat Conservation
International. Austin, Texas, USA. pp. 168
Bat Conservation Trust (2007): Bat Surveys – Good Practice Guidelines.

Bat Conservation Trust, London. pp. 82
Borda, D. & Borda, C. (2005): Chiropterele – relaţii cu omul şi mediul înconjurător.

Editura NAPOCA STAR, Cluj-Napoca. pp. 164
Decu, V., Murariu, D. & Gheorghiu, V. (2003). Chiroptere din România. Institutul de
Speologie „Emil Racoviţă” al Academiei Române, Muzeul Naţional de Istorie
Naturală „Grigore Antipă”. Bucureşti. pp. 521
Entwistle, A., C., Harris, S., Hutson, A., M., Racey, P., A., Walsh, A., Gibson, S., D.,
Hepburn, I. & Johnston, J. (2001): Habitat management for bats. A guide for
land managers, land owners and their advisors. Joint Nature Conservation
Committee. pp. 47
IUCN (2007): European Mammal Assessment.

http://ec.europa.eu/environment/nature/conservation/species/ema
Limpens, H., J., G., A., Twisk, P. & Veenbaas, G. (2005): Bats and road construction.
Rijkswaterstaat, Dienst Weg- en Waterbouwkunde, Delft, the Netherlands
and the Verenging voor Zoogdierkunde en Zoogdierbescherming, Arnhem,
the Netherlands. pp. 24
Mitchell-Jones, A., J. (2004): Bat mitigation guidelines. English Nature. pp. 74
Mitchell-Jones, A., J. & McLeish, A. P. (eds.) (2004): Bat workers’ manual. Joint Nature
Conservation Committee, 3rd edition. pp. 178
100 Bibliografie / Literatură recomandată

Mitchell-Jones, A., J., Bihari, Z., Masing, M. & Rodrigues, L. (2007): Protecting and
managing underground sites for bats. EUROBATS Publication Series No. 2
(English version). UNEP/EUROBATS Secretariat, Bonn, Germany. pp. 38
Murariu, D. (2005): Mammalia (Mamifere). In: Botnariuc, N. & Tatole, V. (eds.): Cartea
roşie a vertebratelor din România. Academia Română - Muzeul Naţional de
Istorie Naturală „Grigore Antipa”. Bucureşti. pp. 11-85
Reiter, G. & Zahn, A. (2006): Bat roosts in the alpine area: guidelines for renovation
of buildings. Living Space Network. pp. 131
Rodrigues, L., Bach, L., Biraschi, L., Dubourg-Savage, M.-J., Goodwin, J., Harbusch, C.,
Hutson, T., Ivanova, T., Lutsar, L. & Parsons, K. (2006): Wind Turbines and Bats:
guidelines for the planning process and impact assesments. (Version 1.0,
september 2006). EUROBATS. pp. 21
Temple, H., J. & Terry, A. (Compilers) (2007): The Status and Distribution of European
Mammals. Luxembourg: Office for Official Publications of the European
Communities. pp. 60
Valenciuc, N. (2002): Fauna României. Mammalia. Vol. XVI., Fasc. 3, Chiroptera. Editura
Academiei Române, Bucureşti. pp. 166
**** Liliecii din păduri. Informaţii şi recomandări pentru autorităţile de

management a pădurilor. Broşură. – Editat de: Asociaţia pentru Protecţia
Liliecilor din România, Asociaţia Germană pentru Protecţia Peisajului,
Agenţia Federală de Protecţia Mediului. pp. 20
Bibliografie / Literatură recomandată 101

Anexa 1
Listă de verificare - evaluarea impactului asupra mediului - lilieci
A fost implicat în realizarea EIM un

0 Nu
expert în lilieci?
DA: Verificaţi lista experţilor în EIM şi a specialiştilor în lilieci

Sunt peisaje în care poate fi
aşteptată prezenţa unor specii
Este prezentată o listă a speciilor
1 Nu de lilieci?
de lilieci?
- Consultaţi tabelul din anexa 2:
habitate/specii
DA: Verificaţi cu tabelul din anexa 2: habitate/specii

Sunt prezentate destul de detaliat Solicitaţi mai multe detalii des-
2 metodele folosite în inventarierea Nu pre metodele folosite în colecta-
şi evaluarea iliecilor? rea datelor referitoare la lilieci.
DA: Consultaţi anexele 2, 3, 4

Solicitaţi muncă de teren su-
Metodele prezentate sunt adecva-
plimentară sau un nou raport
3 te pentru colectarea eficientă de Nu
realizat conform cerinţelor pre-
date?
zentului Ghid metodologic
Solicitaţi detalii suplimentare în
Neclar
scris
DA: Consultaţi anexele 2, 3, 4

Sunt aceste metode şi perioadele Solicitaţi muncă de teren supli-
în care s-a efectuat colectarea de mentară în perioadele adecvate
4 date adecvate pentru a realiza Nu sau un nou raport realizat con-
o imagine amplă asupra folosirii form cerinţelor prezentului Ghid
peisajului de către lilieci? metodologic
Neclar Cereţi sfatul unui specialist

DA: Consultaţi anexa 5: habitate/specii de lilieci/funcţiile habitatelor
102 Anexa 1
Continuaţi prelucrarea
Nu
raportului
Solicitaţi un nou raport Refuzaţi acceptarea rapor-

Nu este
Da realizat conform cerinţelor tului datorită insuficienţei
prezentat
prezentului Ghid metodologic de date
Prezentat Continuaţi cu pct. 2
Nu este Nu este
realizat conform cerinţelor tului datorită insuficienţei
prezentat. prezentat
Prezentat Continuaţi cu pct. 3 Prezentat Continuaţi cu pct. 3

Nu este Nu este
prezentat prezentat
Prezentat Continuaţi la pct. 4 Prezentat Continuaţi cu pct. 4

Nu este Nu este
prezentat prezentat
Prezentat Continuaţi cu pct. 5 Prezentat Continuaţi cu pct. 5
Anexa 1 103
Putem să ne aşteptăm la apariţia

Sunt conflictele posibile menţio-
5 Nu unor conflicte?
nate în raport?
- Verificaţi în tabelul din anexa 6.
DA: Consultaţi anexa 6: Habitate/activităţi/conflicte/soluţii
Sunt prezentate conflictele posibi-

le în diferitele faze ale proiectului: Putem să ne aşteptăm la apariţia
6 Nu
planificare, construcţie, folosire, unor conflicte în diferite faze ale
întreţinere, demontare? proiectului?
DA
Cereţi informaţii suplimentare

(muncă de teren suplimentară,
Este prezentat şi cuantificat în ra- dacă e nevoie) despre impactul
7 port impactul asupra populaţiilor Nu proiectului asupra populaţiilor
de lilieci din zona proiectului? de lilieci din zona proiectului şi
recomandaţi consultarea unui
expert chiropterolog
DA
Cereţi informaţii suplimentare

În cazul problemelor semnificative
sau un nou raport cu detalii des-
sunt propuse măsuri pentru evita-
8 Nu pre măsurile de evitare/atenua-
rea şi atenuarea efectelor negative
re/compensaţie propuse pentru
şi/sau măsuri de compensaţie?
diferite faze ale proiectului
DA: Consultaţi tabelul din anexa 6: măsuri pentru evitarea,

atenuarea efectelor negative şi pentru compensare
104 Anexa 1
Continuaţi prelucrarea
Nu
raportului
Cereţi informaţii suplimen-

tare referitoare la evaluarea
posibilelor conflicte din
Refuzaţi acceptarea rapor-
diferite faze ale proiectului Nu este
Da tului datorită insuficienţei
(planificare/construcţie/ prezentat
de date
folosinţă), realizat conform
cerinţelor prezentului Ghid
metodologic
Nu Continuaţi cu pct. 7 Prezentat Continuaţi cu pct. 7
Refuzaţi acceptarea raportu-

Nu este
lui datorită insuficienţei de
prezentat
date

Nu este
prezentat
date
Anexa 1 105
Solicitaţi propunerea unor mă-

suri de evitare/atenuare/com-
Sunt soluţiile propuse în concor-
pensaţie suplimentare conform
9 danţă cu cerinţele prezentului Nu
Ghidului metodologic.
Ghid metodologic?
Recomandaţi consultarea unui
expert chiropterolog
Solicitaţi sfatul unui specialist;
Situ-
recomandaţi monitorizarea
aţie
situaţiei noi şi raportarea rezul-
nouă
tatelor.
DA: Continuaţi prelucrarea raportului,

menţionând cerinţele în privinţa acestor măsuri.
Au fost prezentate informaţii noi în

10 Nu Continuaţi cu pct. 11
cadrul unor dezbateri publice?
DA: În privinţa noilor informaţii prezentate consultaţi tabelurile

din anexele Ghidului metodologic. Cereţi sfatul unui specialist
Verificaţi/monitorizaţi măsurile
Continuaţi prelucrarea raportului
11 de evitare/atenuare/compen-
 emiterea acordului de mediu
saţie
106 Anexa 1

Nu este
prezentat
date
Anexa 1 107
Anexa 2
Habitate/specii/metode de inventariere
Metode de inventariere
Excremente, rămăşiţe
Verificări efectuate
Verificarea de adă-
Ingluvii de bufniţă
Exemplare călcate
Observaţii vizuale
posturi artificiale
Radiotelemetrie
Plase, capcane
Detectoare de
ultrasunete
Specii
de scorburi
de insecte
de maşini
Verificare
în peşteri
tip harpă
în clădiri
Păduri de foioase
Myotis bechsteinii
Barbastella barbastellus
Nyctalus noctula
Nyctalus leisleri
Nyctalus lasiopterus
Myotis mystacinus
Myotis brandtii
Myotis alcathoe
Myotis nattereri
Myotis daubentonii
Myotis myotis
Myotis oxygnathus
Pipistrellus pipistrellus
Pipistrellus pygmaeus
Plecotus auritus
Plecotus austriacus
Rhinolophus
ferrumequinum
Rhinolophus hipposideros
Vespertilio murinus
Păduri de conifere
Eptesicus serotinus
Pipistrellus nathusii
108 Anexa 2
Exemplare călcate
Observaţii vizuale
posturi artificiale
Radiotelemetrie
Plase, capcane
Detectoare de
ultrasunete
Specii
de scorburi
de insecte
de maşini
Verificare
în peşteri
tip harpă
în clădiri
Myotis mystacinus
Myotis brandtii
Barbastella barbastelus
Nyctalus noctula
Habitate deschise – terenuri agricole, pajişti

Nyctalus noctula
Nyctalus leisleri
Nyctalus lasiopterus
Eptesicus serotinus
Myotis myotis
Myotis oxygnathus
Vespertilio murinus
Zone umede
Myotis daubentonii
Myotis dasycneme
Myotis capaccinii ?
Pipistrellus kuhlii
Nyctalus noctula
Peşteri, habitate subterane

Rhinolophus
ferrumequinum
Rhinolophus euryale
Rhinolophus mehelyi
Anexa 2 109
Exemplare călcate
Observaţii vizuale
posturi artificiale
Radiotelemetrie
Plase, capcane
Detectoare de
ultrasunete
Specii
de scorburi
de insecte
de maşini
Verificare
în peşteri
tip harpă
în clădiri
Rhinolophus blasii
Myotis myotis
Myotis oxygnathus
Myotis capaccinii
Miniopterus schreibersii
Barbastella barbastellus
Myotis bechsteinii
Myotis daubentonii
Myotis nattereri
Nyctalus noctula
Zone stâncoase
Eptesicus serotinus
Vespertilio murinus
Nyctalus noctula
Văile râurilor, cursuri de apă

Myotis daubentonii
Myotis dasycneme
Myotis capaccinii ?
Pipistrellus kuhlii
Nyctalus noctula
Nyctalus leislerii
Eptesicus serotinus
Myotis mystacinus
Myotis alcathoe ?
110 Anexa 2
Exemplare călcate
Observaţii vizuale
posturi artificiale
Radiotelemetrie
Plase, capcane
Detectoare de
ultrasunete
Specii
de scorburi
de insecte
de maşini
Verificare
în peşteri
tip harpă
în clădiri
Localităţi - oraşe
Nyctalus noctula
Eptesicus serotinus
Pipistrellus kuhlii
Vespertilio murinus
Myotis emarginatus
Plecotus austriacus
Localităţi – zone rurale

Nyctalus noctula
Eptesicus serotinus
Rhinolophus
ferrumequinum
Myotis myotis
Myotis oxygnathus
Plecotus austriacus
Plecotus auritus
Myotis emarginatus
Vespertilio murinus
- metode recomandate
- metode suplimentare
Anexa 2 111
Anexa 3
Metodele şi perioadele recomandate pentru colectarea eficientă de date
I F M A M I I A S O N D
Observaţii cu detectorul de
• • • • • •
ultrasunete (sunete, zbor)
Activitate la adăposturi • • • •
Activitate la adăposturile
• • • • •
de împerechere
Folosirea plaselor
• • • • •
în habitatele de hrănire
Controlare de adăposturi
• ! ! •
în clădiri
• ! ! •
artificiale
• •
subterane - iarna
• ! ! • •
subterane - vara
Utilizarea de camere şi
videoscopuri la scorburi • ! ! •
de arbori
Folosirea plaselor la
• • •
adăposturi subterane
Radiotelemetrie
Exemplare călcate
de maşini
de insecte
Publicitate, popularizare
Perioada cea mai eficientă
Inventariere posibilă
• Recomandat pentru efectuarea inventarierii
! În aceste perioade deranjarea trebuie redusă la minimul strict necesar
112 Anexa 3
Ane×a 4
Habitate/perioade/metode de inventariere
Verificarea de adăposturi
Plase, capcane tip harpă

– adăposturi subterane
E×cremente, rămăşiţe
– habitate de hrănire
E×emplare călcate
Observaţii vizuale
Radiotelemetrie
Detectoare de
Habitate/perioade
ultrasunete
de scorburi
de insecte
de maşini
artificiale
Verificare
în peşteri
în clădiri
Păduri de foioase
Vară × × × × × × × × × × × ×
Iarnă × × × × ×
Primăva ă ro / n
at m
ă × × × × × × × × × × × ×
Păduri de conifere
Vară × × × × × × × × × × × ×
Iarnă × × × × ×
Primăva ă ro / n
at m
ă × × × × × × × × × × × ×
Vară × × × × × × ×
Iarnă × × ×
Primăvară/toamnă × × × × × × ×
Zone umede
Vară × × × × × × × × × ×
Iarnă × × × ×
Primăvară/toamnă × × × × × × × × × ×
Vară × × × × × × ×
Iarnă × × × ×
Primăvară/toamnă × × × × × × ×
Anexa 4 113
Verificarea de adăposturi

– adăposturi subterane
E×cremente, rămăşiţe
– habitate de hrănire
E×emplare călcate
Observaţii vizuale
Radiotelemetrie
Detectoare de
Habitate/perioade
ultrasunete
de scorburi
de insecte
de maşini
artificiale
Verificare
în peşteri
în clădiri
Zone stâncoase
Vară × × × × × ×
Iarnă × ×
Primăvară/toamnă × × × × × ×
Vară × × × × × × × × × ×
Iarnă × × × ×
Vară × × × × × × × × × ×
Iarnă × × × × ×
Vară × × × × × × × × × ×
Iarnă × × × × ×
114 Anexa 4
Ane×a 5
Habitate/specii de lilieci/funcţiile habitatelor pentru speciile respective
Funcţiile habitatelor
Specii/habitate Adăposturi
Zone de Rute de
mater- împe- hrănire zbor
hibernare tranzit
nitate rechere
Păduri de foioase
Myotis bechsteinii × × × × × ×
Barbastella barbastellus × × × × × ×
Nyctalus noctula × × × × ×
Nyctalus leisleri × × × × ×
Nyctalus lasiopterus × × × × ×
Myotis mystacinus × × × × × ×
Myotis brandtii × × × × × ×
Myotis alcathoe ? ? ? ? × ×
Myotis nattereri × × × × × ×
Myotis daubentonii × × × × × ×
Myotis myotis × × ×
Myotis o×ygnathus × × ×
Pipistrellus pipistrellus × × × × ×
Pipistrellus pygmaeus × × × × ×
Plecotus auritus × × × × × ×
Plecotus austriacus × ×
Rhinolophus ferrumequinum × ×
Rhinolophus hipposideros × ×
Vespertilio murinus × ×
Păduri de conifere
Eptesicus serotinus × ×
Pipistrellus pipistrellus × × × × ×
Pipistrellus pygmaeus × × × × ×
Pipistrellus nathusii × × × × ×
Myotis mystacinus × × × × × ×
Myotis brandtii × × × × × ×
Barbastella barbastelus × × × × × ×
Nyctalus noctula × × × × ×
Anexa 5 115
Zone de Rute de
hibernare tranzit
nitate rechere
Nyctalus noctula × ×
Nyctalus leisleri × ×
Nyctalus lasiopterus × ×
Myotis myotis ×
Myotis o×ygnathus ×
Vespertilio murinus × ×
Zone umede
Myotis daubentonii ×
Myotis dasycneme ×
Myotis capaccinii ×
Pipistrellus nathusii ×
Pipistrellus pipistrellus ×
Pipistrellus pygmaeus ×
Pipistrellus kuhlii ×
Nyctalus noctula ×
Rhinolophus ferrumequinum × × × ×
Rhinolophus hipposideros × × × ×
Rhinolophus euryale × × × ×
Rhinolophus mehelyi × × × ×
Rhinolophus blasii × × × ×
Myotis myotis × × × ×
Myotis o×ygnathus × × × ×
Myotis capaccinii × × × ×
Miniopterus schreibersii × × × ×
Barbastella barbastellus × × ×
Myotis bechsteinii × × ×
Myotis daubentonii × × ×
Myotis nattereri × × ×
Nyctalus noctula × × ×
Zone stâncoase
Eptesicus serotinus × × × × ×
Vespertilio murinus × × × × × ×
116 Anexa 5
Zone de Rute de
hibernare tranzit
nitate rechere
Myotis daubentonii × ×
Myotis dasycneme × ×
Myotis capaccinii × ×
Pipistrellus nathusii × ×
Pipistrellus pipistrellus × ×
Pipistrellus pygmaeus × ×
Pipistrellus kuhlii × ×
Nyctalus leislerii × ×
Myotis mystacinus × ×
Myotis alcathoe × ×
Nyctalus noctula × × × × × ×
Eptesicus serotinus × × × × × ×
Pipistrellus pipistrellus × × × × × ×
Pipistrellus pygmaeus × × × × × ×
Pipistrellus kuhlii ? × × × × ×
Myotis emarginatus ? × ? ? × ×
Plecotus austriacus × × × × × ×
Nyctalus noctula × × × × × ×
Eptesicus serotinus × × × × × ×
Pipistrellus pipistrellus × × × × × ×
Pipistrellus pygmaeus × × × × × ×
Rhinolophus ferrumequinum × × × × ×
Rhinolophus hipposideros × × × × × ×
Myotis myotis × × × × ×
Myotis o×ygnathus × × × × ×
Plecotus austriacus × × × × × ×
Plecotus auritus × × × × × ×
Myotis emarginatus ? × × × × ×
Anexa 5 117
Anexa 6
Habitate/activităţi/conflicte/soluţii
Nivelul Măsuri
Activităţi/habitat
impactului evitare
Păduri de foioase
defrişări masive, păstrarea arborilor cu scorburi folosite de

ridicat
tăieri rase lilieci
păstrarea elementelor din peisaj importante

construcţii de dru-
ridicat pentru lilieci (zone de hrănire, rute de zbor),
muri
păstrarea şi nederanjarea adăposturilor
păstrarea şi nederanjarea adăposturilor,
construcţii de cana-
mediu zonelor de hrănire şi a rutelor de zbor folosite
le, lucrări de drenaj
de lilieci

construcţii de
eoliene
păstrarea şi evitarea perturbării adăposturilor
folosirea pestici- mediu, evitarea folosirii pesticidelor în habitatele cu

delor ridicat importanţă ridicată pentru lilieci
Păduri de conifere
defrişări masive, păstrarea arborilor cu scorburi folosite de

ridicat
tăieri rase lilieci

construcţii de dru-
muri

construcţii de
eoliene

118 Anexa 6
Măsuri
atenuare compensare
Păduri de foioase
oferirea de noi adăposturi în apro-
tăierea arborilor în perioada când lilieci nu
pierea celor dispărute (adăposturi
sunt prezenţi în scorburi
artificiale, creare de scorburi)
oferirea de noi adăposturi, crearea de
efectuarea lucrărilor în acele perioade
noi rute de zbor şi habitate de hrănire
când deranjarea liliecilor poate fi evitată
în locul celor dispărute
sau redusă la minim
(foarte greu realizabil!)
efectuarea lucrărilor în acele perioade crearea de noi habitate favorabile
când deranjarea liliecilor poate fi evitată pentru lilieci, oferirea de noi adăpos-
sau redusă la minim turi
amplasarea eolienelor în zone unde riscul
coliziunilor cu rotoarele este mai scăzut (în
oferirea de adăposturi noi, crearea de
afara rutelor de migraţie şi a traseelor folo-
site între adăposturi importante şi habitate
de hrănire); efectuarea lucrărilor în acele
perioade când deranjarea liliecilor poate fi
evitată sau redusă la minim
folosirea de pesticide selective
Păduri de conifere
oferirea de noi adăposturi în apro-
tăierea arborilor în perioada când liliecii nu
pierea celor dispărute (adăposturi
artificiale, creare de scorburi)
amplasarea eolienelor în zone, unde riscul
Anexa 6 119
Nivelul Măsuri
impactului evitare
dispariţia şirurilor, păstrarea acestor elemente lineare, folosite de
mediu
grupurilor de arbori lilieci ca rute de zbor
lucrări de drenaj  conservarea şi evitarea perturbării adăpos-
schimbarea vege- mediu turilor, zonelor de hrănire şi a rutelor de zbor
taţiei folosite de lilieci
construcţii de dru- pentru lilieci (zone de hrănire, rute de zbor),
ridicat
muri conservarea şi evitarea perturbării adăpostu-
rilor

construcţii de pentru lilieci (zone de hrănire, rute de zbor),
ridicat
eoliene conservarea şi evitarea perturbării adăpostu-
rilor

Zone umede
lucrări de drenaj, păstrarea în stare neschimbată a habitatelor

ridicat
desecare folosite de lilieci
defrişarea vegetaţiei
ridicat conservarea vegetaţiei în jurul zonelor umede
de pe mal
poluarea apelor ridicat prevenirea poluării apelor

construcţii de pentru lilieci (zone de hrănire, rute de zbor),
ridicat
eoliene conservarea şi evitarea perturbării adăpostu-
rilor
120 Anexa 6
Măsuri
atenuare compensare
defrişarea acestor elemente de peisaj în crearea de noi coridoare verzi între
afara perioadei active habitatele folosite de lilieci
când deranjarea liliecilor poate fi evitată pentru lilieci, oferirea de noi adăpos-
sau redusă la minim turi
Zone umede
când deranjarea liliecilor poate fi evitată liliecilor, oferirea de adăposturi noi în
sau redusă la minim locul celor afectate
defrişarea acestei vegetaţii în afara perioa-
înlocuirea vegetaţiei defrişate cu spe-
dei active a liliecilor şi când liliecii nu sunt
cii autohtone, caracteristice zonei
prezenţi în adăposturile identificate

Anexa 6 121
Nivelul Măsuri
impactului evitare
perturbarea controlul turismului în adăposturile subterane
e×cesivă, turismul ridicat importante pentru lilieci; interzicerea vizitării
necontrolat în perioadele cele mai sensibile
efectuarea unor
lucrări în subte-
ran (amenajare în
păstrarea nealterată a mediului subteran în
scopuri turistice; ridicat
adăposturile importante folosite de lilieci
construire de rezer-
voare şi conducte
de apă)
Zone stâncoase
prevenirea efectuării oricăror lucrări în zonele

deschiderea de
ridicat cu adăposturi şi zone de hrănire importante
cariere
pentru lilieci

lucrări de regulari- pentru lilieci (zone de hrănire, rute de zbor),
ridicat
zare conservarea şi evitarea perturbării adăpostu-
rilor
defrişarea vegetaţiei conservarea vegetaţiei pe malul cursurilor de
ridicat
de pe maluri apă
păstrarea în starea originală (dimensiuni, mi-
renovări de clădiri ridicat croclimat, căi de acces) a acelor structuri din
clădiri care adăpostesc colonii de lilieci
dispariţia, schim- conservarea arborilor cu scorburi şi a structu-
barea funcţiunii ridicat rilor cu importanţă ridicată pentru lilieci (şiruri
spaţiilor verzi de arbori, suprafeţe de apă)
păstrarea în starea originală (dimensiuni, mi-
renovări de clădiri ridicat croclimat, căi de acces) a acelor structuri din
clădiri, care adăpostesc colonii de lilieci
folosirea pesticide-
mediu, evitarea folosirii pesticidelor în habitatele cu
lor în agricultură şi
ridicat importanţă ridicată pentru lilieci
silvicultură
122 Anexa 6
Măsuri
atenuare compensare
limitarea numărului de persoane, vizitarea

pe traseele şi în perioadele stabilite
efectuarea lucrărilor în perioadele când lili-

ecii nu sunt prezenţi în adăpostul respec-
tiv; evitarea efectuării oricărei intervenţii în
sălile cu colonii importante de lilieci
Zone stâncoase
efectuarea lucrărilor în perioadele
când liliecii nu sunt prezenţi
(foarte greu de realizat!)
– liliecii pot folosi fisurile, cavităţile dintre
stânci pe tot parcursul anului

când deranjarea liliecilor poate fi evitată liliecilor, oferirea de adăposturi noi în
sau redusă la minim locul celor afectate
defrişarea acestei vegetaţii în afara peri-
înlocuirea vegetaţiei defrişate cu spe-
oadei active a liliecilor şi când liliecii nu
cii autohtone, caracteristice zonei
sunt prezenţi în adăposturile identificate
efectuarea lucrărilor în perioadele când lili- crearea de noi adăposturi în

ecii nu sunt prezenţi în adăpostul respectiv apropiere, în locul celor afectate
crearea de noi spaţii verzi, care pot
tăierea arborilor în perioada când liliecii nu
oferi adăposturi si zone de hrănire
adecvate pentru lilieci
efectuarea lucrărilor în perioadele când lilie- crearea de noi adăposturi în

cii nu sunt prezenţi în adăpostul respectiv apropiere, în locul celor afectate
Anexa 6 123
Anexa 7
Adrese de contact – ONG-uri, instituţii
} Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor din România

440014 Satu Mare, str. I. B. Deleanu nr. 2
Tel/fa×: 0261-711395, e-mail: office@aplr.ro, web: www.aplr.ro
Filiale şi grupuri locale APLR:

APLR – Bucureşti
Bucureşti, Sector 2, bd. Basarabia 57, bl. M27, sc. B, et. 5, ap. 44
Tel: 0722673055, 0721273153, e-mail: bucuresti@aplr.ro, vlad.olt@gmail.com
APLR – Sibiu
550070 Sibiu, str. Sălajului nr. 9, ap. 16
Tel: 0723231385, e-mail: sibiu@aplr.ro
APLR – Centru
535600 Odorheiu Secuiesc, str. Independenţei nr. 7/10
Tel: 0722348851, e-mail: csaba.jere@aplr.ro
Grupul Local Iaşi
700535 Iaşi, şos. Păcurari nr. 18, bl. 556, sc. B, ap. 15
Tel: 0721637417, e-mail: irinaif23@yahoo.com
Grupul Local Cluj-Napoca
Tel: 0747921684, e-mail: szilard_bu×@yahoo.com
} Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”/

Federaţia Română de Chiropterologie
Bucureşti, Şos. Kiseleff nr. 1, Tel./fa×: 0213128886, e-mail: dmurariu@antipa.ro
} Fundaţia de Speologie “Club Speo Bucovina”

720330 Suceava, O.P. 4, C.P. 75, Tel./fa×: 0230-524944, e-mail: adriandone@yahoo.com
} Institutul de Speologie al Academiei Române “Emil Racoviţă”

Bucureşti, Calea 13 Septembrie, nr. 13, Tel./fa×: 0213188106
} Institutul de Speologie al Academiei Române

“Emil Racoviţă” – Departamentul Cluj
400006 Cluj-Napoca, str. Clinicilor nr. 5, Tel./fa×: 0264-595954
} Universitatea “Babeş-Bolyai”, Catedra de Zoologie

400006 Cluj-Napoca, str. Clinicilor nr. 5, Tel./fa×: 0264-591483
124 Anexa 7
Anexa 8
Adrese de contact – Agenţii pentru Protecţia Mediului
ANPM/
Număr
ARPM/ Adresa poştală Adresa e-mail adresa WEB
telefon/fax
APM
Tel: 0212071101
Splaiul Independenţei, nr.294, Sector
ANPM 0212071102 office@anpm.ro www.anpm.ro
6, Bucureşti, cod poştal 060031
Fax: 0212071103
Tel: 0234512750
ARPM Bacău, B-dul Ioniţă Sandu Sturdza, nr. 0234512708
office@arpmbc.ro www.arpmbc.ro
BACĂU 78, cod poştal 600 269, Jud. Bacău 0234512518
Fax: 0234571056
Tel: 0234524691
APM Bacău, Str. Oituz, nr. 23, 0334401063
office@apmbc.ro www.apmbc.ro
Bacău cod poştal 600 266, Jud. Bacău Fax: 0234517547
0234513506
Botoşani, B-dul Mihai Eminescu, Tel: 0231584136
APM
nr. 44, cod poştal 710 186, 0231584137 office@apmbotosani.ro www.apmbotosani.ro
Botoşani
Jud. Botoşani Fax: 0231584139
APM Iaşi, Str. Theodor Văscăuţeanu, nr. 10 Tel: 0232215497
office@apmis.ro www.apmis.ro
Iaşi bis, cod poştal 700 464, Jud. Iaşi Fax: 0232214357
APM Piatra Neamţ, Str. Piaţa 22 Decembrie, Tel: 0233219695
office@apmnt.ro www.apmnt.ro
Neamţ nr. 5, cod poştal 610 007, Jud. Neamţ Fax: 0233215049
Tel: 0230514056
APM Suceava, Str. Bistriţei, nr. 1A,
0230514058 office@apmsv.ro www.apmsv.ro
Suceava cod poştal 720 264, Jud. Suceava
Fax: 0230514059
Tel: 0335402873
APM Vaslui, Str. Călugăreni, nr. 63,
0335401723 office@apmvs.ro www.apmvs.ro
Vaslui cod poştal 730 149, Jud. Vaslui
Fax: 0235361842
ARPM Galaţi, Str. Regiment 11 Siret, Nr. 2, Tel: 0236460049
office@arpmgl.ro www.arpmgl.ro
Galaţi cod poştal 800 322, Jud. Galaţi Fax: 0236471009
Tel: 0239616899
Brăila, B-dul. Independenţei, Nr. 14, 0239618764
APM
Bloc. B5, cod poştal 810 004, 0239616604 office@apmbr.ro www.apmbr.ro
Brăila
Jud. Brăila Tel: 0239616894
Fax: 0239616609
Tel: 0238719693
APM Buzău, Str. Democraţiei, Nr. 11, cod
0238413117 office@apmbuzau.ro www.apmbuzau.ro
Buzău poştal 120 018, Jud. Buzău
Fax: 0238414551
APM Constanţa, Str. Unirii Nr. 23, cod poştal Tel: 0241546596
office@mediu-constanta.ro www.mediu-constanta.ro
Constanţa 900 532, Jud. Constanţa Fax: 0241543717
Tel: 0236466683
APM Galaţi, Str. Regiment 11 Siret , Nr.2, 0236466686
office@apmgl.ro www.apmgl.ro
Galaţi cod poştal 800 322, Jud. Galaţi 0236466688
Fax: 0236418385
Anexa 8 125
ANPM/
Număr
telefon/fax
APM
APM Tulcea, Str. 14 Noiembrie, Nr. 5, Tel: 0240510620
office@apmtl.ro www.apmtl.ro
Tulcea cod poştal 820 009, Jud. Tulcea Fax: 0240510621
Tel: 0237216812
APM Focşani, Str. Dinicu Golescu, nr. 2,
0237217542 office@apmvn.ro www.apmvn.ro
Vrancea cod poştal 620 106, Jud. Vrancea
Fax: 0237239584
Tel: 0248213099
ARPM Piteşti, Str. Egalităţii, Nr. 50, 0348401992
office@arpmsm3.ro www.arpmsm3.ro
Piteşti Cod poştal 110 049, Jud. Argeş 0348401993
Fax: 0248213099
Tel: 0248213200
APM Piteşti Str. Egalităţii, Nr. 50, 0348401989
office@apmag.ro www.apmag.ro
Argeş Cod poştal 110 049, Jud. Argeş Fax: 0248213200
0248217945
Tel: 0242311926
APM Călăraşi, Şoseaua Chiciu, nr. 2, 0242315035
office@apmcl.ro www.apmcl.ro
Călăraşi Cod poştal 910 005, Jud. Călăraşi Fax: 0242311926
0242315035
APM Târgovişte, Calea Ialomiţei, nr. 1, Tel: 0245213959
office@apmdb.ro www.apmdb.ro
Dâmboviţa cod poştal 130 142, Jud. Dâmboviţa Fax: 0245213944
Giurgiu, Şoseaua Bucureşti, bl. 111, Tel: 0246216980 office@apmgr.ro
APM
sc. A+B, cod poştal 080 304, 0246214760 apmgr@betasis.ro www.apmgr.ro
Giurgiu
Jud. Giurgiu Fax: 0246211410 apmgiurgiu@yahoo.com
Tel: 0243231252
APM Slobozia, Str. Mihai Viteazu, nr. 1,
0243231139 office@apmil.ro www.apmil.ro
Ialomiţa cod poştal 920 083,Jud. Ialomiţa
Fax 0243215949
Ploieşti, Str. Gheorghe Grigore Tel:/fax:
APM
Cantacuzino, nr. 306, cod poştal 100 0244544134 office@apmph.ro www.apmph.ro
Prahova
466, Jud. Prahova 0244515810
Tel: 0247316228
APM Alexandria, Str. Dunării, nr. 1,
0347401544 office@apmtr.ro www.apmtr.ro
Teleorman cod poştal 140 002, Jud. Teleorman
Fax: 0247316229
Tel: 0251530010
ARPM Craiova, Str. Petru Rareş, nr.1,
0351407378 office@arpmsv4.ro www.arpmsv4.ro
Craiova cod poştal 200349, Jud. Dolj
Fax: 0351407378
APM Craiova, Str. Petru Rareş, nr.1, Tel: 0251412616
office@apmdj.ro www.apmdj.ro
Dolj cod poştal 200349, Jud. Dolj Fax: 0251419035
APM Târgu Jiu, str. Unirii nr. 76, Tel: 0253215384
office@apmgj.ro www.apmgj.ro
Gorj cod poştal 210 143, Jud. Gorj Fax: 0253212892
Drobeta - Turnu Severin,
APM Tel: 0252320396
Str. Băile Romane, nr. 3, office@apmmh.ro www.apmmh.ro
Mehedinţi Fax: 0252306018
Jud. Mehedinţi
Tel/Fax:
APM Slatina, Str. Ion Moroşanu, nr. 2, 0249439166
office@apmot.ro www.apmot.ro
Olt cod poştal 230 081, Jud. Olt 0249423670
0349401720
126 Anexa 8
ANPM/
Număr
telefon/fax
APM
Tel: 0250735859
Râmnicu Vâlcea, Str. Remus Belu,
APM Tel. 0250737921
nr. 6, cod poştal 240 156, Jud. Vâlcea office@apmvl.ro www.apmvl.ro
Vâlcea Tel. 0250739903
Fax: 0250739753
ARPM Timişoara, Str. Amurgului, nr. 1, Tel. 0256491795
office@arpmv5.ro www.arpmv5.ro
Timişoara cod poştal 300 278, Jud. Timiş Fax. 0256246594
Tel: 0257280996
APM Arad, B-dul Dragalina, nr. 16, apmar@rdslink.ro
0257284767 www.apmar.ro
Arad cod poştal 310 132, Jud. Arad office@apmar.ro
Fax: 0257280996
Tel: 0255223053
APM Reşiţa, Str. Petru Maior, nr. 73,
0255231526 office@apmcs.ro www.apmcs.ro
Caraş-Severin cod poştal 320 111, Jud. Caraş Severin
Fax: 0255226729
Tel: 0254215445
APM Deva, Str. Aurel Vlaicu, nr. 25, 0254212252
office1@apmhunedoara.ro www.apmhunedoara.ro
Hunedoara cod poştal 330 007, Jud. Hunedoara 0254215446
Fax: 0254212252
Tel: 0256491844
APM Timişoara, Str. Amurgului, nr. 1, office@apmtm.ro
0256491845 www.apmtm.ro
Timiş cod poştal, 300 278, Jud. Timiş office@ipmtm.ro
Fax: 0256201005
Tel: 0264410722
ARPM Calea Dorobanţilor, Nr. 99, bl. 9B,
0264410727 office@arpmnv6.ro www.arpmnv6.ro
Cluj-Napoca cod poştal 400 609, Jud. Cluj
Fax: 0264412914
Tel: 0259444590
APM Oradea, B-dul Dacia, nr. 25/A,
0359401043 apm@apmbh.ro www.apmbh.ro
Bihor cod poştal 410 464, Jud. Bihor
Fax: 0259406588
Tel: 0263225442
APM 0263221013
Bistriţa, Str. Parcului, nr.20, cod poştal office@apmbn.ro www.apmbn.ro
Bistriţa 0363101179
420 035, Jud. Bistriţa Năsăud
Fax: 0263223709
Cluj – Napoca, Calea Dorobanţilor,
APM Tel: 0264410720
nr. 99, bl. 9B, cod poştal 400 609, office@apmcluj.ro www.apmcluj.ro
Cluj Fax: 0264410716
Jud. Cluj
Tel: 0260662619
APM Zalău, Str. Parcului nr. 2,
0260662621 office@apmsj.ro www.apmsj.ro
Sălaj cod poştal 450 045, Jud. Sălaj
Fax. 0260662622
Tel: 0261736003
APM Satu Mare, Str. Mircea cel Bătrân, 0261733792
office@apmsm.ro www.apmsm.ro
Satu Mare nr. 8/B, cod 440 012, Jud. Satu Mare Tel/Fax:
0261733500
APM Baia Mare, Str. Iza nr. 1A, cod poştal Tel.: 0262276304
office@apmmm.ro www.apmmm.ro
Maramureş 430 073, Jud. Maramureş Fax: 0262275222
Tel: 0269232806
ARPM Sibiu, Str. Hipodromului, nr. 2A,
0269233094 office@arpm7c.ro www.arpm7c.ro
Sibiu cod poştal 550 360, Jud. Sibiu
Fax: 0269444145
Anexa 8 127
ANPM/
Număr
telefon/fax
APM
Tel: 0269422653
APM Sibiu, Str. Hipodromului, nr. 2A, 0269445743
office@apmsibiu.ro www.apmsibiu.ro
Sibiu cod poştal 550 360, Jud. Sibiu 0269233558
Fax: 0269229221
Tel: 0267323701
Sfântu Gheorghe,
APM 0267323898
B-dul Grigore Bălan, Nr.10, office@apmcv.ro www.apmcv.ro
Covasna 0367402800
cod poştal 520 013, Jud. Covasna
Fax: 0267323181
tel.: 0265314984
0265314987
APM Târgu Mureş, Str. Podeni, Nr. 10,
0365404925 apmms@apmms.ro www.apmms.ro
Mureş cod poştal 540 253, Jud. Mureş
0265404924
Fax: 0265314985
Tel: 0268419013
APM Braşov , Str. Politehnicii, Nr. 3, 0268419294
apm@apmbrasov.ro www.apmbrasov.ro
Braşov cod poştal 500 019, Jud. Braşov 0368409124
Fax: 0268417292
APM Alba Iulia, Str. Lalelelor, nr. 7B, Tel: 0258813290
officeab@apm-alba.ro www.apm-alba.ro
Alba cod.510217, Jud. Alba Fax: 0258813248
Tel: 0266371313
Miercurea Ciuc,
APM Tel/Fax:
Str. Márton Áron nr. 43 office@apmhr.ro www.apmhr.ro
Harghita 0266312454
cod poştal 530211, Jud. Harghita
Fax: 0266310041
ARPM Bucureşti, Aleea Lacul Morii, nr.1, Tel: 0214306677
office@arpmb.ro www.arpmb.ro
Bucureşti cod poştal 060 841, sector 6 Fax: 0214306675
Tel: 0214301237
APM Bucureşti, Aleea Lacul Morii, nr.1, 0214301238
office@apmb.ro www.apmb.ro
Bucureşti cod poştal 060 841, sector 6 0214301239
Fax: 0214301236
Tel: 0214301577
APM Bucureşti, Aleea Lacul Morii, nr.1, Tel/Fax:
office@apm-ilfov.ro www.apm-ilfov.ro
Ilfov cod poştal 060 841, sector 6 0214301523
0214301402
128 Anexa 8
Scopul acestui ghid este de a oferi experţilor,
autorităţilor din domeniu, instituţiilor, organi-
zaţiilor neguvernamentale, firmelor implicate
în diferite faze ale evaluării impactului asupra
mediului informaţii necesare şi utilizabile, pen-
tru luarea în consideraţie a impactului asupra
liliecilor în planificarea şi realizarea proiectelor
de dezvoltare, care pot afecta mediul de viaţă
al liliecilor, dar şi al altor vieţuitoare.
Majoritatea informaţiilor, metodelor şi măsuri-

lor prezentate se bazează pe experienţele acu-
mulate în cursul ultimelor decenii în ţările din
vestul Europei, dar, cu siguranţă, aceste meto-
de pot fi aplicate cu succes, eventual cu unele
schimbări necesare, în cazul situaţiilor specifice,
şi în condiţiile de lucru autohtone.
ISBN 978-973-1979-02-1

Ghid - Liliecii Si EIM RO 2008

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid - Liliecii Si EIM RO 2008

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Liliecii

Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor din România

Asociaţia pentru Protecţia Liliecilor din România

Fotografii: Farkas Szodoray-Parádi, Levente Barti pagina 80, jos

Ilustraţii: Hajnalka Szodoray-Parádi

Editarea acestui ghid a fost posibilă prin finanţarea oferită de:

Ministerul Olandez al Agriculturii, Naturii şi Calităţii Alimentelor

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile,

Asociaţia pentru Studiul şi Conservarea Mamiferelor din Olanda (VZZ)

Muzeul Naţional de Istorie Naturală al Academiei Bulgare

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

Technoredactare şi tipar: IDEA Studio Satu Mare

3. Liliecii – informaţii generale 13

6. Liliecii şi fermele eoliene 37

7. Clădiri – construcţii şi renovări 52

7.3. Măsuri pentru atenuarea 69

8. Liliecii din păduri 73

2.1.1. Legislaţia internaţională

O parte a speciilor de lilieci pot efectua } Acordul de la Londra (EUROBATS),

căror conservare necesită desemnarea Directivei, statele membre fiind obligate

Conv. Conv. Ac. LR

2.1.2. Legislaţia naţională

Legea 13/1993, prin care România aderă a liliecilor, inclusiv a adăposturilor şi a

92/43/EEC şi 79/409/EEC. În Anexa III a - Rhinolophus mehelyi (Liliacul cu pot-

2.2. Legislaţia referitoare la Evaluarea Impactului

Procesul de Evaluare a Impactului asu- - definirea domeniului de impact, pentru

3. Liliecii – informaţii generale

Colonie de lilieci într-o peşteră

Liliecii - informaţii generale 15

construcţiile omeneşti: diferite clădiri, de obicei în adăposturi caracterizate de

3.2. Habitate de hrănire

Liliecii folosesc o mare varietate de ha- • puri

16 Liliecii - informaţii generale

Habitat favorabil liliecilor

lilieci şi nu trebuie neglijate. În unele ca- Detectoarele de ultrasunete au un rol

La speciile europene împerecherea are zoizii masculilor sunt depozitaţi peste

Liliecii - informaţii generale 17

pentru termoreglarea femelelor şi puilor. de zile deja zboară în afara adăpostului

18 Liliecii - informaţii generale

Colonie de hibernare de liliac pitic (Pipistrellus pipistrellus)

Liliecii - informaţii generale 19

3.5. Starea de conservare a liliecilor

Estimarea mărimii populaţiilor şi a schim- puţine studii amănunţite în România, in-

20 Liliecii - informaţii generale

Pas 1: Trebuie să ţinem cont de lilieci în contextul proiectului propus?

Pas 2: Ce informaţii avem referitoare la modul în care folosesc

C. Colectarea datelor referitoare la lilieci • Importanţei anumitor structuri ale

Pas 3: Ce specii şi ce tipuri de utilizare a peisajului pot fi luate în considerare?

D. Trebuie analizată posibilitatea/proba- Pentru punerea în aplicare a acestei faze

Algoritm general - liliecii şi procesul EIM 21

Pas 4: Ce conflicte pot să apară? - Estimarea preliminară a impacturilor

E. Judecarea efectelor posibile ale pro- pus privind funcţionalitatea peisajului

Pas 5: Pot fi adunate informaţii suficiente pentru analiză?

Pas 6: Elaborarea unui plan de abordare

G. Stabilirea informaţiilor suplimentare • utilizarea structurilor din peisaj de că-

22 Algoritm general - liliecii şi procesul EIM

H. Ce informaţii trebuie colectate? a metodelor utilizate trebuie realizată

Pas 7: Colectarea datelor necesare pe teren

Pe baza informaţiilor colectate şi anali- sezonieră şi funcţionalitatea diferitelor

Algoritm general - liliecii şi procesul EIM 23

Pas 8: Evaluarea impactului proiectului planificat

K. Evaluarea prezenţei diferitelor specii • identificate

Pas 9: Realizarea unui plan pentru evitarea şi atenuarea efectelor negative

Pe baza informaţiilor colectate în fazele Este de recomandat ca măsurile propuse