U.P.IV Carcinov

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE
AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ŞI INOVARE

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE ÎN SILVICULTURĂ “MARIN DRĂCEA”
STAŢIUNEA DE CERCETARE - DEZVOLTARE ŞI
EXPERIMENTARE - PRODUCŢIE PITEŞTI
Str. Trivale, Nr. 82 bis, 110058 Piteşti, jud.Argeş
Tel./Fax: 0248-220397, 0248-223077
icas.pitesti@ yahoo.com www.icas.ro
ICAS CUI: RO2607964
BENEFICIAR : REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA
AMENAJAMENTUL
U.P. IV CÂRCINOV
OCOLUL SILVIC TOPOLOVENI

DIRECŢIA SILVICĂ ARGEŞ
DIRECTOR TEHNIC ing. Florin Achim

ŞEF PROIECT ing. Sorin Badea
PROIECTANT ing. Andrei Matache
Exemplarul ……
2015
2
CUPRINS
Proces verbal C.T.E.
Fişa indicatorilor de caracterizare a fondului forestier
PARTEA I – MEMORIU TEHNIC
1. SITUAŢIA TERITORIAL ADMINISTRATIVĂ
1.1. Elemente de identificare a unităţii de producţie 21

1.2.Vecinătăţi, limite, hotare 21
1.3. Trupuri de pădure (bazinete) componente 22
1.4. Administrarea fondului forestier 22
1.4.1. Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului 22
1.4.2. Administrarea fondului forestier proprietate privată 22
1.5. Vegetaţie forestieră situată pe terenuri în afara fondului forestier
naţional 23
2. ORGANIZAREA TERITORIULUI
2.1. Constituirea unităţii de producţie 24
2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului 24
2.2.1. Mărimea parcelelor şi subparcelelor 24
2.2.2. Situaţia bornelor 24
2.2.3. Corespondenţa între parcelarul din amenajamentul precedent şi
cel actual 25
2.3. Planuri de baza utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea
planurilor de bază 27
2.3.1. Planuri de baza utilizate 27
2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază 27
2.4. Suprafaţa fondului forestier 27
2.4.1. Determinarea suprafeţelor 28
2.4.2. Mişcări de suprafaţă 28
2.4.3. Utilizarea fondului forestier 40
2.4.4. Evidenţa fondului forestier pe destinaţii şi deţinători 41
2.4.5. Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii 41
2.5. Enclave 43
2.6. Organizarea administrativă 44
3.GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR

3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la
intrarea în vigoare a amenajamentului expirat 45
3.1.1. Evoluţia proprietăţii şi a modului de gospodărire a pădurilor înainte
de anul 1948 45
3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la intrarea
în vigoare a amenajamentului expirat 45
3.1.2.1. Evoluţia constituirii unităţii de producţie şi a bazelor de amenajare 45
3.1.2.2. Evoluţia reglementării producţiei 47
3.2. Analiza critică a amenajamentului expirat 48
3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor 51
3.3.1. Evoluţia structurii pădurilor 51
3
4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI
4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren 53
4.2. Elemente privind cadrul natural, specifice unităţii de producţie 53
4.2.1. Geologie 53
4.2.2. Geomorfologie 53
4.2.3. Hidrografie 53
4.2.4. Climatologie 53
4.2.4.1. Regimul termic 53
4.2.4.2. Regimul pluviometric 54
4.2.4.3. Regimul eolian 55
4.2.4.4. Indicatori sintetici ai datelor climatice 55
4.3. Soluri 55
4.3.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol 55
4.3.2. Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol 56
4.3.3. Buletin de analiză 57
4.3.4. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri şi subtipuri de sol 57
4.4. Tipuri de staţiune 58
4.4.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiune 58
4.4.2. Descrierea tipurilor de staţiuni cu factori limitativi şi măsurile de gospodărire
impuse de aceşti factori 59
4.4.3. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiune 61
4.4.4. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiune şi soluri 61
4.5. Tipuri de pădure 62
4.5.1. Evidenţa tipurilor naturale de pădure 62
4.5.2. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiuni şi păduri 63
4.5.3. Lista unităţilor amenajistice în raport cu caracterul actual al
tipului de pădure 64
4.5.4. Formaţiuni forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure 65
4.6. Structura fondului de producţie şi de protecţie 66
4.7. Arborete slab productive şi provizorii 68
4.7.1. Evidenţa arboretelor slab productive şi provizorii 68
4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori şi limitativi 69
4.8.1. Evidenţa unităţilor amenajistice afectate de factori destabilizatori şi limitativi 69
4.9. Starea sanitară a pădurii 69
4.10. Concluzii privind condiţiile staţionale şi de vegetaţie 69
5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL-ECONOMICE ŞI

ECOLOGICE ALE PĂDURII ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE
5.1. Stabilirea funcţiilor social-economice şi ecologice ale pădurii 71
5.1.1. Obiectivele social - economice şi ecologice 71
5.1.2. Funcţiile pădurii 72
5.1.3. Subunităţi de gospodărire constituite 72
5.1.3.1. Constituirea subunităţilor de gospodărire 73
5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor şi ale pădurii 73
5.2.1. Regimul 74
5.2.2. Compoziţia-ţel 74
5.2.3. Tratamentul 75
5.2.4. Exploatabilitatea 75
5.2.5. Ciclul 76
4
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ
ŞI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCŢII
SPECIALE DE PROTECŢIE
6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale 77
6.1.1. Reglementarea procesului de producţie la S.U.P.”A”
– codru regulat sortimente obişnuite 77
6.1.1.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale 77
6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creşterii
indicatoare 77
6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă 78
6.1.1.1.2.1. Posibilitatea după procedeul claselor de vârstă 82
6.1.1.2. Adoptarea posibilităţii 82
6.1.1.3. Recoltarea posibilităţii 83
6.1.1.4. Prognoza posibilităţii 85
6.1.1. Reglementarea procesului de producţie la S.U.P.”O” – terenuri ce urmează
a fi scoase din fondul forestier 86
6.1.1.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale 86
indicatoare 86
6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii speciale de protecţie 87
6.2.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii speciale de protecţie
din tipul II funcţional 87
6.2.1.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor supuse regimului de conservare
deosebită – S.U.P.”M” 87
6.2.1.2. Măsuri de gospodărire a rezervaţiilor de seminţe - S.U.P.”K” 88
6.3. Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor 88
6.4. Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat 90
6.5. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale şi de împădurire 91
6.6. Refacerea arboretelor slab productive şi substituirea celor ce au compoziţie
necorespunzătoare 92
6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori 93
7. VALORIFICAREA A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI

FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI
7.1. Potenţial cinegetic 95
7.2. Potenţial salmonicol 95
7.3. Potenţial fructe de pădure 95
7.4. Potenţial ciuperci comestibile 95
7.5. Resurse melifere 95
7.6. Materii prime pentru împletituri 95
7.7. Seminţe forestiere 95
7.8. valorificarea altor resurse ale fondului forestier 95
8. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER

8.1. Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă 96
8.2. Protecţia împotriva incendiilor 96
5
8.2.1. Riscul de iniţiere a incendiilor în fondul forestier 96
8.2.2. Cauzele incendiilor din fondul forestier 97
8.2.3. Manifestarea / evoluţia incendiilor din fondul forestier 97
8.2.4. Măsuri pentru reducerea riscului de incendiu în fondul forestier şi de
stingere a incendiilor de pădure 98
8.2.4.1. Măsuri pe linie preventivă 98
8.2.4.2. Măsuri pe linie operativă 98
8.2.5. Constatări, concluzii 100
8.3. Protecţia împotriva poluării industriale 101
8.4. Protecţia împotriva bolilor şi insectelor vătămătoare 101
8.5. Protecţia împotriva fenomenului de uscare anormală 102
9. CONSERVAREA ŞI AMELIORAREA BIODIVERSITĂŢII 103

9.1. Elemente de biodiversitate 103
9.2. Acţiuni în favoarea biodiversităţii 103
9.3. Efectul aplicării prevederilor amenajamentului asupra biodiversităţii 104
9.4. Recomandări privind certificarea pădurilor 104
9.5. Păduri cu valoare ridicată de conservare 104
9.5.1. Conceptul de Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare – PVRC 106
9.5.2. Categorii de Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare 106
9.5.3. Păduri cu valoare ridicată de conservare în cuprinsul unităţii de producţie 107
10. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI

CONSTRUCŢII FORESTIERE
10.1. Instalaţii de transport 108
10.1.1. Lista drumurilor şi a unităţilor amenajistice deservite 110
10.2. Tehnologii de exploatare 111
10.3. Construcţii forestiere 111
11. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE

A PĂDURILOR
11.1. Realizarea continuităţii funcţionale 112
11.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier 112
11.2.1. Indicatori cantitativi (suprafeţe, volume, creşteri) 113
11.2.2. Indicatori calitativi 113
12. DIVERSE
12.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate
a acestuia 114
12.2. Recomandări privind ţinerea evidenţei lucrărilor executate pe parcursul
duratei de valabilitate a amenajamentului 114
12.3. Indicarea harţilor anexate amenajamentului 114
12.4. Colectivul de elaborare 115
12.5. Bibliografie 116
PARTEA A II-A
PLANURI DE AMENAJAMENT
13. PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ

13.1. Planuri decenale de recoltare a produselor principale 119
13.1.1. Planul decenal de recoltare a produselor principale S.U.P.”A” – codru
regulat 119
13.1.1.1. Evidenţa arboretelor din care urmează să se recolteze posibilitatea
6
decenală de produse principale 119
13.1.1.1.2. Recapitulaţia arboretelor din care urmează să se recolteze posibilitatea
decenală de produse principale, pe urgenţe 119
13.1.1.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale –
S.U.P.”A”- codru regulat 120
13.1.1.2.1. Recapitulaţia planului decenal de recoltare a produselor principale 121
13.1.2. Recapitulaţia posibilităţii de produse principale 121
13.1.3. Planul de conservare 122
13.1.3.1. Recapitulaţia tăierilor de conservare pe specii 122
13.2. Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor 123
13.2.1. Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor 123
13.2.2. Recapitulaţia posibilităţii decenale pe specii 126
13.3. Planul lucrărilor de regenerare 127
14. PLANURI PRIVIND INSTALAŢIILE DE TRANSPORT ŞI

CONSTRUCŢIILE FORESTIERE
14.1. Planul instalaţiilor de transport 132
14.2. Planul construcţiilor silvice 132
15. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER

15.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier 134
15.2. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârste – S.U.P. „A” 139
PARTEA A III-A
EVIDENŢE DE AMENAJAMENT
16. EVIDENTE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER

16.1. Evidenţe privind descrierea unităţilor amenajistice 143
16.1.1. Descrierea parcelară 144
16.1.2. Evidenţa arboretelor inventariate 218
16.1.3. Evidenţa arboretelor marcate 218
16.1.4. Evidenţa arboretelor inventariate de personalul ocolului silvic 218
16.2. Evidenţe privind mărimea şi structura fondului forestier 219
16.2.1. Repartiţia suprafeţelor pe categorii de folosinţă forestieră şi grupe funcţionale 219
16.2.2. Repartiţia suprafeţelor pe categorii funcţionale 220
16.2.3. Situaţia sintetică pe specii 221
16.2.4. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe şi categorii
funcţionale 222
16.2.5. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcţionale şi specii 223
16.2.6. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii 224
16.2.7. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcţionale şi specii
pentru fondul productiv 225
16.2.8. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul
neproductiv 226
16.2.9. Structura şi mărimea fondului forestier pe subunităţi de producţie /
protecţie după vârstă, grupe funcţionale şi specii 227
16.2.10. Structura şi mărimea fondului forestier productiv pe clase de
exploatabilitate şi specii 238
16.3. Evidenţe privind condiţiile naturale de vegetaţie 244
16.3.1. Evidenţa tipurilor de staţiune şi a tipurilor de pădure 244
16.3.2. Recapitulaţie formaţii forestiere 245
7
16.3.3. Repartiţia suprafeţelor pe formaţii forestiere, altitudine, înclinare şi
expoziţie 246
16.3.4. Repartiţia suprafeţelor pe etaje fitoclimatice, înclinare şi expoziţie 247
16.3.5. Situaţia sintetică a factorilor destabilizatori 248
16.3.6. Repartiţia suprafeţelor în raport cu eroziunea şi înclinarea terenului 249
16.3.7. Repartiţia suprafeţelor în raport cu natura şi intensitatea poluării 250
16.4. Evidenţe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a
procesului de producţie lemnoasă 251
16.4.1. Repartiţia arboretelor exploatabile, pe subunităţi, urgenţe de
regenerare, accesibilitate şi specii 251
16.4.2. Repartiţia speciilor în raport cu exploatabilitatea şi participarea în
amestec 253
16.4.3. Stabilirea vârstei medii a exploatabilităţii şi a ciclului 254
16.4.4. Lista unităţilor amenajistice exploatabile şi preexploatabile 255
16.5. Evidenţe privind accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii 256
16.5.1. Accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii de produse principale
şi secundare în raport cu drumul / distanţa de colectare 256
PARTEA A IV-A
APLICAREA AMENAJAMENTULUI
17. EVIDENTE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI

17.1. Evidenţa şi bilanţul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu
privire la exploatări şi împăduriri 259
17.2. Evidenţa dinamicii procesului de regenerare naturală 260
17.2. Evidenţa anuală a aplicării amenajamentului 262
8
Din analiza documentaţiei şi în urma discuţiilor purtate, au rezultat următoarele:
Fondul forestier total din U.P. IV Cârcinov are o suprafaţă de 772,83 ha şi este împărţit
în 50 parcele şi 146 subparcele. Suprafaţa medie a u.a. este de 5,29 ha.
Suprafaţa unităţii de producţie a fost încadrată în grupa I funcţională (561.17 ha) şi
grupa II funcţională (186,26 ha) :
Grupa I - Păduri cu funcţii speciale de protecţie
Repartiţia pe categorii funcţionale este următoarea:
-1.2A - păduri situate pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe substraturi de fliş,
nisipuri sau pietrişuri pe terenuri cu înclinare mai mare de 30 g (T.II) – 4,4 ha;
-1.5H – pădurile stabilite ca rezervaţii pentru producerea de seminţe forestiere şi
conservării genofondului forestier (T.II) – 20,31 ha ;
-1.1G - păduri din bazinetele torenţiale sau cu transport excesiv de aluviuni,
determinate prin studii hidrologice de amenajarea pădurilor sau de amenajarea bazinetelor
hidrografice (TIII) – 536,46 ha;
Grupa a II a – Păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
-2.1B - păduri destinate să producă, în principal arbori groşi de calitate superioară
pentru lemn de cherestea (T.VI) – 186,26 ha;
La actuala amenajare s-a folosit baza cartografică precedentă pentru întreaga unitate
de producţie, planuri pe bază (foi volante) la scara 1: 5 000, elaborate în anul 1977 de către
I.G.F.C.O.T.
Din punct de vedere geografic pădurile din U.P.IV Cârcinov sunt situate în Subcarpaţii
Meridionali, mai precis în Piemontul Cândeşti
Din punct de vedere fitoclimatic pădurile din U.P.IV Cârcionv sunt situate în întregime în
etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete (FD3)
Altitudinea variază între 300 m şi 690 m.
________________________________________________________________________
FPS-01-01/01
9
S-au identificat 3 tipuri de sol şi 4 subtipuri din care cele mai răspândite sunt:
luvosol tipic (43%) şi eutricambosol tipic (41%).
Au fost identificate 4 tipuri de staţiune, cele mai răspândite fiind:
- 5.2.4.2. – Deluros de făgete Pm, brun edafic mijlociu cu Asperula-Asarum – 306,43
ha (41%);
- 5.1.5.2. – Deluros de gorunete Pm, brun slab-mediu podzolit edafic mijlociu – 277,76
(37 %)
Tipurile de pădure reprezentative sunt:
- 531.4. – Şleau de deal cu gorun şi fag de productivitate mijlocie 206,94 ha (28%);
- 431.2. – Făgeto-cărpinet cu floră de mull (m) – 191,06 ha (26%).
Structura fondului forestier este dată în tabelul următor:
Elemente FA GO PI MO CA SC GÎ DR DT DM Total
Compoziţia 100
33 25 9 7 7 5 3 5 4 2
(%)
Clasa de producţie II9
III1 III1 II2 II2 III0 III3 III0 II0 III0 II8
medie
Consistenţa medie 0.86 0.72 0.95 0.94 0.92 0.91 0.89 0.94 0.93 0.88 0.85
Vârsta medie (ani) 59 72 45 45 32 40 29 46 42 38 54
Indicele de creştere 7.8
3 7.6 4.7 10.5 15.5 7.4 8.1 4.7 12.9 7.1 4.7
curentă (m /an/ha)
Volum mediu 203
197 124 346 392 98 143 104 433 169 198
(m3/ha)
Clase de vârstă (%) 1-12% II-36% III-37% IV-3% VI- 1% VII- 11%
În vederea gospodăririi diferenţiate a pădurilor, s-au constituit următoarele subunităţi:

- S.U.P.”A” – codru regulat, sortimente obişnuite, cu o suprafaţă de 657,41 ha, ciclul
de 110 ani, în care s-au propus tăieri progresive şi tăieri crâng;
- S.U.P.”K” – rezervaţii de seminţe, pe 20,31 ha, în care s-au propus tăieri de igienă;
- S.U.P.”M” – păduri supuse regimului de conservare deosebită, cu o suprafaţă de 4,4
ha în care s-au propus tăieri de conservare;
- S.U.P.”O” – terenuri ce urmează să fie scoase din fond forestier - 65,31 ha;
Posibilitatea de produse principale este de 830 m3 /an.
S-a prevăzut ca, anual, să se execute următoarele lucrări de îngrijire a arboretelor:
- degajări – pe o suprafaţă de 1,86 ha;
- curăţiri – pe o suprafaţă de 6,21 ha, cu un volum de 27 m3;
- rărituri – pe o suprafaţă de 76,4 ha, cu un volum de 2166 m3.
Posibilitatea de produse secundare este de 2193 m3/an.
Anual, vor fi parcurse cu tăieri de igienă 98,28 ha de pe care se va recolta 77 m3.
Din tăierile de conservare se vor recolta anual o cantitate de 58 m3 de pe o suprafaţă
de 0,4 ha.
S-au prevăzut lucrări de împădurire pe 27,64 ha (23,04 ha împăduriri integrale şi 4,6
ha completări), speciile utilizate la împădurire fiind :FA şi GO.
Lungimea actuală a instalaţiilor de transport este de 39,6 km, din care 24,6 km fiind
drumuri forestiere, iar 15 km drumuri publice.
În deceniul următor s-a propus construirea a două drumuri forestiere în lungime totală
de 2,7 km.
Accesibilitatea fondului forestier este de 79 %, pentru distanţa de colectare de până la
1200 m.
C.T.E. avizează favorabil lucrarea în forma prezentată.
____________________________________________________________________
FPS-01-01/01
10
D.S. ARGEŞ
O.S. TOPOLOVENI Anul aplicării 2015
U.P. IV CÂRCINOV
FIŞA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE

A
FONDULUI FORESTIER
11
SUPRAFATA (HA)
FOLOSINTE
Grupa I Grupa II Total
PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE

A 561,17 186,26 747,43
ÎMPĂDURIRII SAU REÎMPĂDURIRII
PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII
A1 PENTRU CARE SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE 536,46 186,26 722,72
PRODUSE PRINCIPALE (Total rând A11+A17) - din care:
A1.1.- Păduri, plantaţii cu reuşită definitivă, regenerări pe cale
536,46 186,26 722,72
A1.3. artificială sau naturală cu reuşită parţială
Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, a doborâturilor
A1.4. - - -
de vânt sau a altor cauze
A1.5. Poieni sau goluri destinate împăduririi - - -
A1.6. Terenuri degradate prevăzute a se împăduri - - -
A1.7 Răchitării naturale sau create prin culturi - - -
PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII PENTRU
A2 CARE NU SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE 24,71 - 24,71
PRODUSE PRINCIPALE (Total rând A2.1-A2.5) din care:
A2.1.- Păduri, plantaţii cu reuşită definitivă, terenuri împădurite pe
24,71 - 24,71
A2.2. cale naturală sau artificială cu reuşită parţială
Terenuri de împădurit în urma doborâturilor de vânt sau altor
A2.3. - - -
cauze
A2.4. Poieni sau goluri destinate împăduririi - - -
A2.5. Terenuri degradate destinate împăduririi - - -
B TERENURI AFECTATE GOSPODĂRIRII SILVICE - - 20,32
C TERENURI NEPRODUCTIVE (stâncării, nisipuri) - - -
TERENURI OCUPATE TEMPORAR DIN FONDUL
D - - 5,08
FORESTIER
D1 Transmise prin acte normative - - -
D2 Ocupaţii şi litigii - - 5,08
TOTAL U.P. 561,17 186,26 772,83

ENCLAVE 33,1
REPARTIŢIA SUPRAFEŢELOR DIN GRUPA I PE CATEGORII FUNCŢIONALE

GRUPA I TOTAL
CATEGORIA 1G 2A 5H GRUPA I
SUPRAFAŢA (ha) 536,46 4,4 20,31 561,17
UNITĂŢI DE GOSPODĂRIRE
Subunitatea A K M O TOTAL
Suprafaţa (ha) 657,41 20,31 4,4 65,31 747,43
Ciclu 110 - - -
DENSITATEA REŢELELOR DE DRUMURI ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER

La începutul La sfârşitul
Forestiere Publice Total În perspectivă
deceniului deceniului
m/ha %
31,8 - 31,8 79 100 100
12
SPECII
INDICATORUL
Total FA GO PI MO CA SC GÎ DR DT DM
Păduri pentru Gr. I 536,46 215,57 70,13 59,65 52,45 42,27 28,86 13,25 26,00 18,31 9,97
care se
reglementează
recoltarea de
produse Gr. II 186,26 26,18 105,37 6,08 3,24 11,46 - 12,29 8,11 8,80 4,73
principale (ha)
Total A1(gr.I+gr.II) (ha) 722,72 241,75 175,50 65,73 55,69 53,73 28,86 25,54 34,11 27,11 14,70
Total U.P. (A1+A2) (ha) 747,43 244,78 185,60 65,73 55,69 53,73 39,51 25,54 34,11 28,04 14,70
Proporţia A.1. 100 33 24 9 8 7 4 4 5 4 2

speciilor %) U.P. 100 33 25 9 7 7 5 3 5 4 2
Clasa de A.1. 2.9 3.1 3.1 2.2 2.2 3.0 3.3 3.0 2.0 3.0 2.8
producţie
medie U.P. 2.9 3.1 3.1 2.2 2.2 3.0 3.3 3.0 2.0 3.0 2.8
Consistenţa A.1. 0.86 0.87 0.72 0.95 0.94 0.92 0.96 0.89 0.94 0.94 0.88
medie U.P 0.85 0.86 0.72 0.95 0.94 0.92 0.91 0.89 0.94 0.93 0.88
Vârsta medie A.1. 53 58 66 45 45 32 41 29 46 43 38
(ani) U.P. 54 59 72 45 45 32 40 29 46 42 38
Fond lemnos A.1. 145412 47221 19378 22735 21819 5292 4040 2667 14757 4589 2914
total (m³) U.P. 151872 48245 23050 22735 21819 5292 5666 2667 14757 4727 2914
Volum mediu la A1. 201 195 110 346 392 98 140 104 433 169 198
hectar (m³/ha) U.P. 203 197 124 346 346 98 143 104 433 169 198
Indice de A.1. 7.9 7.7 4.8 10.5 15.5 7.4 8.0 4.7 12.9 7.0 4.7
creştere
curentă U.P. 7.8 7.6 4.7 10.5 15.5 7.4 8.1 4.7 12.9 7.1 4.7
(m³/an/ha)
Posibilitatea anuală din
produse principale 830 440 377 - - - 11 - - 2 -
(m³/an)
Posibilitatea anuală din
produse secundare 2193 776 218 358 336 103 69 31 207 69 26
(m³/an)
din care: rărituri 2166 769 204 358 336 100 69 29 207 68 26
Volum de recoltare prin
3
TC (m /an) 58 1 - - - - 55 - - 2 -
Total posibilitate
3
(m /an) 3081 1217 595 358 336 103 135 31 207 73 26
Indici de
3
recoltare Principale Secundare T.de conservare Total
(m /an/ha) 1.1 2.9 0.1 4.1
Degajări Curăţiri Rărituri Igienă T.de conservare
Lucrări de Lucrarea 3 3 3 3
ha ha m ha m ha m ha m
îngrijire şi Total 18,62 62,14 266 763,95 21661 98,28 771 4,4 577
conservare
Anual 1,86 6,21 27 76,4 2166 98,28 77 0,4 58
Total FA GO - -
Specia
Lucrări de ha
împădurire Integrale 23,04 5,67 17,37 - -
(ha) Complet. 4,6 1,13 3,47 - -
Total 27,64 6,8 20,84 - -
PROGNOZA POSIBILITĂŢII DE PRODUSE PRINCIPALE
Suprafaţa în Volumul arboretelor Volumul arboretelor

Posibilitatea anuală
Nivel prognoză producţie exploatabile preexploatabile
m³
ha mii m³ mii m³
2015-2024 657,41 9,9 35,5 830
2025-2034 657,41 - - 507
2035-2044 657,41 - - 1559
13
S.U.P. A – Codru regulat,
sortimente obişnuite
Ciclul : 110 ani
FIŞA INDICATORILOR DE BAZĂ

Nr S P E C I I
Ind i cato rul
crt. U.M Total FA GO PI MO CA SC GÎ DR DT DM
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Păduri Grupa
pentru 489.05 209.00 64.71 50.44 43.36 33.83 26.08 13.16 25.48 16.89 6.10
care se re- I
glementează
recoltarea Grupa ha 168.36 23.52 93.75 6.08 3.24 9.81 - 12.29 8.11 6.83 4.73
de II
1. produse
p r i n c i p al e Total
657.41 232.52 158.46 56.52 46.60 43.64 26.08 25.45 33.59 23.72 10.83
(ha) A1
Total U.P.
A1+A2 ha 657.41 232.52 158.46 56.52 46.6 43.64 26.08 25.45 33.59 23.72 10.83
(ha)
2. Proporţia speciilor % 100 34 24 9 7 7 4 4 5 4 2
Clasa de producţie
3. - 2.9 3.1 3.1 2.2 2.1 3.0 3.3 3.0 1.9 3.0 2.8
medie
4. Consistenţa medie - 0.86 0.87 0.7 0.96 0.96 0.95 0.97 0.89 0.94 0.95 0.91
5. Vârsta medie ani 55 59 71 46 47 34 43 29 46 41 47
6. Volum mediu la ha m3/ha 209 198 116 362 420 111 146 104 438 169 256
3
7. Fond lemnos total m 137256 45992 18430 20459 19569 4837 3806 2659 14716 4018 2770
3
Indici de creştere m /an/
8. 8.0 7.7 4.8 10.7 16.1 7.8 8.0 4.8 12.9 7.4 5.5
curentă ha
Indici de creştere m3/an/
9. 3.9 4.1 2.9 5.6 6.8 2.4 - 3.5 6.8 2.9 3.7
indicatoare ha
Posibilitatea de 3
10 m /an 830 440 377 - - - 11 - - 2 -
produse principale
Posibilitatea de 3
11 m /an 2136 766 211 339 324 101 66 31 207 65 26
produse secundare
12 din care rărituri 2119 760 204 339 324 100 66 29 207 64 26
Volum de recoltare
13 - - - - - - - - - - - -
prin TC (m3/an)
Total posibilitate 3
14 m /an 2966 1206 588 339 324 101 77 31 207 67 26
(rând 10 - 11)
3 T. de
m/ Princi pale Secundare Tot al
15 Indici de recoltare co nservare
an/ha
1.3 3.2 - 4.5
STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ
Clasa de vârstă Total I II III IV V VI VII

Suprafaţa - ha 657,41 57,68 241,46 258,85 17,64 1,69 5,66 74,43
% 100 9 37 39 3 - 1 11
3
Volum - m 137256 1587 39225 81409 6259 519 566 7691
% 100 1 29 59 5 - - 6
14
S.U.P. K – Rezervaţii de seminţe
Ciclul : -

Nr S P E C I I
Ind i ca to rul
crt. U.M Total GO SC FA DT - - - - - -
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Păduri pentru Grupa

20.31 9.74 7.33 2.43 0.81 - - - - - -
care nu se I
reglementează
recoltarea de Grupa ha - - - - - - - - - - -
pr od u se II
1. principale
(ha) Total
- - - - - - - - - - -
A1
Total U.P.
A1+A2 ha 20.31 9.74 7.33 2.43 0.81 - - - - - -
(ha)
2. Proporţia speciilor % 100 48 36 12 4 - - - - - -
Clasa de producţie
3. - 3.0 3.0 3.0 3.0 3.0 - - - - - -
medie
4. Consistenţa medie - 0.74 0.70 0.80 0.70 0.80 - - - - -
5. Vârsta medie ani 113 165 35 165 35 - - - - -
6. Volum mediu la ha
3
m /ha 283 369 161 351 151 - - - - -
7. Fond lemnos total m
3
5744 3590 1180 852 122 - - - - -
3
8. 4.8 1.8 9.3 2.1 7.4 - - - - -
curentă ha
Posibilitatea de produse
9 m3/an - - - - - - - - - - -
principale
Posibilitatea de produse 3
10 m /an - - - - - - - - - - -
secundare
3
11 din care rărituri m /an - - - - - - - - - - -
Volum de recoltare
12 3 - - - - - - - - - - - -
prin TC (m /an)
Total posibilitate
13 m3/an - - - - - - - - - - -
(rând 10 - 11)
T. de
m3/ P rinci pale Secundare Tot al
14 Indici de recoltare conservare
an/ha
- - - -
Clasa de vârstă Tot al I II III IV V VI VII

Suprafaţa - ha 20.31 - 8.14 - - - - 12.17
% 100 - 40 - - - - 60
Volum - m
3
5744 - 1302 - - - - 4442
% 100 - 23 - - - - 77
15
S.U.P. M – Păduri supuse regimului
de conservare deosebită
Ciclul : -

Nr S P E C I I
Ind i cato rul
crt. U.M Total SC FA GO DT
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

4.40 3.32 0.6 0.36 0.12 - - - - - -
care nu se I
reglementează
recoltarea de Grupa ha - - - - - - - - - - -
produse II
1. p r i n c i p al e
(ha) Total
- - - - - - - - - - -
A1
Total U.P.
A1+A2 ha 4.40 3.32 0.60 0.36 0.12 - - - - - -
(ha)
2. Proporţia speciilor % 100 75 14 8 3 - - - - - -
Clasa de producţie
3. - 3.8 4.0 3.0 3.0 4.0 - - - - - -
medie
4. Consistenţa medie - 0.77 0.77 0.80 0.78 0.67 - - - - - -
5. Vârsta medie ani 50 43 80 64 40 - - - - - -
6. Volum mediu la ha
3
m /ha 163 134 287 228 133 - - - - - -
7. Fond lemnos total m
3
716 446 172 82 16 - - - - - -
3
8. 5.9 5.7 6.7 5.6 8.3 - - - - - -
curentă ha
9 m /an - - - - - - - - - - -
principale
10 m /an - - - - - - - - - - -
secundare
3
11 din care rărituri m /an - - - - - - - - - - -
Volum de recoltare
12 - 58 55 1 2 - - - - - -
prin TC (m3/an)
13 m /an 58 55 1 2 - - - - - -
(rând 10 - 11)
3 T. de
m/ Princi pale Secundare Tot al
14 Indici de recoltare co nservare
an/ha
- - 13.2 13.2
Clasa de vârstă Total I II III IV V VI VII

Suprafaţa - ha 4.4 - 1.24 2.76 - - - 0.40
% 100 - 28 63 - - - 9
Volum - m
3
716 - 142 424 - - - 150
% 100 - 20 59 - - - 21
16
S.U.P. O – Terenuri ce urmează să
fie scoase din fond forestier
Ciclul : 110

Nr S P E C I I
Ind i ca to rul
crt. U.M Total GO CA FA PI MO PLT SC DR DT DM
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

47.41 5.42 8.44 6.57 9.21 9.09 3.37 2.78 0.52 1.51 0.50
care nu se I
reglementează
recoltarea de Grupa ha 17.9 11.62 1.65 2.66 - - - - - 1.97 -
pr od u se II
1. principale
(ha) Total
65.31 17.04 10.09 9.23 9.21 9.09 3.37 2.78 0.52 3.48 0.50
A1
Total U.P.
A1+A2 ha 65.31 17.04 10.09 9.23 9.21 9.09 3.37 2.78 0.52 3.48 0.50
(ha)
2. Proporţia speciilor % 100 27 15 14 14 14 5 4 1 5 1
Clasa de producţie
3. - 2.9 3.0 3.2 3.0 2.4 2.7 3.0 3.2 3.0 3.0 3.1
medie
4. Consistenţa medie - 0.84 0.86 0.82 0.87 0.86 0.83 0.80 0.83 0.81 0.84 0.80
5. Vârsta medie ani 31 24 26 35 39 40 10 26 30 52 47
6. Volum mediu la ha m3/ha 125 56 45 133 247 248 22 84 79 166 138
7. Fond lemnos total m3 8156 948 455 1229 2276 2250 75 234 41 579 69
3
8. 7.0 4.9 5.6 6.7 9.3 12.4 2.1 8.3 11.5 4.6 4.0
curentă ha
Posibilitatea de produse 3 - - - - - - - - - -
9 m /an -
principale
10 m /an 57 6 1 11 21 12 - 3 3 -
secundare
11 din care rărituri m3/an 47 - 1 9 19 12 - 3 - 3 -
Volum de recoltare
12 - - - - - - - - - - - -
prin TC (m3/an)
13 m /an 57 6 1 11 21 12 - 3 - 3 -
(rând 10 - 11)
3 T. de
m/ P rinci pale Sec undare Tot al
14 Indici de recoltare conservare
an/ha
- 0.9 - 0.9
Clasa de vârstă Tot al I II III IV V VI VII

Suprafaţa - ha 65.31 28.94 15.42 16.96 3.67 0.32 - -
% 100 44 24 26 6 - - -
3 905 537 87 -
Volum - m 8156 2207 4420 -
% 100 11 27 54 7 1 - -
17
18
PARTEA I
MEMORIU TEHNIC
19
1. SITUAŢIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ
3.GOSPODARIREA DIN TRECUT
4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI FORESTIERE
5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL-ECONOMICE ŞI ECOLOGICE ALE PADURII
ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ ŞI MĂSURI DE
GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCŢII SPECIALE DE PROTECŢIE
7.VALORIFICAREA SUPERIOARA A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI
FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI
9. CONSERVAREA ŞI AMELIORAREA BIODIVERSITĂŢII
10. INSTALATII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE
ŞI CONSTRUCŢII FORESTIERE
11. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR
12. DIVERSE
20
1. SITUAŢIA TERITORIAL- ADMINISTRATIVĂ
1.1. Elemente de identificare a unităţii de producţie
Din punct de vedere geografic pădurile din U.P. IV Cârcinov sunt situate în zona
Dealurilor înalte şi mijlocii din Piemontul Cândeşti, din Subcarpaţii Meridionali.
Comunele pe a căror rază teritorial-administrativă sunt situate pădurile care fac
obiectul prezentului studiu sunt evidenţiate în tabelul 1.1.1
Tabel 1.1.1.
Nr. Judeţul Localitatea Parcele aferente Suprafaţa
crt. ha %
1. Boteşti 99,126 4,63 1
Argeş 3,7,9,11-20,23,26,114,115
2. Dobreşti 312,09 40
119-124,127-129
3. Dâmboviţa Cândeşti 46-59,61-67,125 456,11 59
Total U.P. 772,83 100
Coordonatele hotarelor fondului forestier proprietate publică a statului sunt prezentate

sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională
Stereo 1970.
1.2. Vecinătăţi, limite, hotare
Vecinătăţile, limitele şi hotarele unităţii sunt prezentate în tabelul următor :
Tabel 1.2.1.
Puncte Limite Hotare
Vecinătăţi
cardinale Felul Denumirea
1 2 3 4 5
NORD O.S. Sturzeni naturală Dealul Perilor Liziera pădurii şi borne
Dealul Bogaţilor
U.P. VI Valea
Dealul Plopului
EST Glâmbocului naturală Liziera pădurii şi borne
Valea Perilor
O.S. Voineşti
Valea Hotarului
U.P. II Priboieni- Dealul Damailei Liziera pădurii şi borne
SUD naturală
Negreşti Pârâul V. Mare
U.P. II Priboieni- Dealul Ruginoasa
VEST Negreşti naturală Dealul Lentii
Liziera pădurii şi borne
O.S. Mihăeşti Dealul Mălăeşti
Toate hotarele sunt evidente şi sunt materializate cu semnele uzuale folosite la

delimitarea fondului forestier, precum şi cu borne de hotar.
21
1.3. Trupuri de pădure (bazinete) componente
Trupurile (bazinetele) constituente, ale unităţii de producţie analizate, sunt evidenţiate

în cele ce urmează:
Tabel 1.3.1.
Nr. Denumirea trupului Suprafaţa
Parcele componente
crt. ( bazinetului) ha %
1 Ruginoasa 3,7,9,11-14,124 138,45 18
2 Valea Cetăţii 15-20,23,26 128,7 17
3 Dobreşti 114,115 4,81 -
5 Valea M.Parneasca 46-59 251,08 33
6 Valea Perilor 61-67;125 205,03 27
7 Valea Grecilor 99.126,129 5,35 -
8 Fureasca 119-123,127,128 39,41 5
TOTAL - 772,83 100
1.4. Administrarea fondului forestier
1.4.1. Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului
Administrarea fondului forestier este asigurată de Regia Naţională a Pădurilor -

Romsilva, prin Ocolul silvic Topoloveni, din cadrul Direcţiei Silvice Argeş.
Suprafaţa unităţii de producţie IV Cârcinov este de 772.83 ha.
1.4.2. Administrarea fondului forestier proprietate privată
În limitele teritoriale ale Unităţii de Producţie IV Cârcinov, în urma aplicării legilor

fondului funciar s-a retrocedat o suprafaţă de 2391,60 ha reprezentând fond forestier
proprietate privată. Situaţia acestei suprafeţe este dată în tabelul următor:
Tabelul 1.4.2.1.
Nr. Legea Legea Legea Suprafaţa
Parcele componente
crt. 18/1991 1/2000 247/2005 (ha)
1,2,3A%,4,5A,B%,C,6,
7A,C,D,8,9 A,B,C%,E,10E,K,,
17 D,19 A,19 B,20A-
H,21,22,23B%,C,D,E,24,
25,26B,H,J,27,28,29,30,31,32,33,34
,35,36,37,38,39,40,41,42,43,44,45,
46B,51B,52B,65D,E,V,60,61C%
,66B%,66C,67B%,68,69,
71,72,74,77,78,75%,79,80,81A%,
1. 718,00 1381,59 292,0 81B%,81C,81D,82,83,84,85,86, 2391,59
88,89,90,91,92,93, 94%,95,97,
98A-C,D%,E-I,V,102,103 A-
D,F,G,V,104,105,106A,F,N,107,
108,109 A,B,C,D,E
109D,110,111,112,113,
114A%,B%,C,D,E,115A%,C,D,E,
115A%,B,C,116A%,B,C,E,F,H,
119A,F,Ad,
120 A%,B%,123B%,D%
Total 718,00 1381,59 292,0 - 2391,59
22
Pe raza U.P. IV Cârcinov se găseşte o suprafaţa de 2391,60 ha pădure aparţinând
proprietarilor particulari. Din această suprafaţă 708,0 ha au fost retrocedate prin Legea
nr.18/1991 la amenajarea din 1998, 10,0 ha la amenajarea din 2005, 1183,9 ha au fost
retrocedate prin Legea nr.1/2000 la amenajarea din anul 2005; La actual amenajare au fost
retrocedate 197,69 ha prin Legea 1/2000 şi 292,01 ha prin Legea 247/2005.
Această suprafaţă este administrată de proprietari particulari sau alte structuri
specializate, având obligaţia respectării regimului silvic precum şi celelalte prevederi ale
legislaţiei din domeniul silvic.
1.5. Vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier

naţional
În U.P. IV Cârcinov nu există terenuri cu vegetaţie forestieră în afara fondului forestier

naţional.
23
2.1. Constituirea unităţii de producţie
Unitatea a fost constituită cu denumirea şi limitele teritoriale actuale în anul 1967. La

actuala amenajare s-au păstrat denumirea, numărul şi limitele teritoriale de la amenajarea
precedentă.
2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului
Parcelarul nu a suferit modificări faţă de revizuirea anterioară, atât în ceea ce priveşte

constituirea, cât şi numerotarea, excepţie făcând parcelele retrocedate parţial sau integral.
Faţă de amenajamentul din 2005 s-a constituit o singură parcelă (129), aceasta fiind
reprezentată de un drum forestier.
Limitele parcelare au fost materializate de către personalul ocolului silvic cu marcaj
standardizat. Subparcelarul a fost executat sub îndrumarea inginerului amenajist.
Subparcelarul a suferit modificări, ca urmare a lucrărilor executate pe perioada
deceniului de aplicare a amenajamentului şi datorită retrocedărilor.
În tabelul 2.2.3. se prezintă corespondenţa între parcelarul şi subparcelarul dintre cele
două amenajări.
Parcelele retrocedate integral sunt:
5,10,70,73,75,76,94,96,98,100,101,103,116,117,118.
2.2.1. Mărimea parcelelor şi subparcelelor
La amenajarea actuală, exceptând terenurile cu destinaţie specială, parcela cea mai

mare este cea cu numărul 65 având 48,40 ha, iar cea mai mică este parcela 114 cu 1,14 ha.
Subparcela cea mai mică este 121G cu 0,13 ha iar cea mai mare este 65C cu 36,25 ha.
În ceea ce priveşte mărimea acestora, parcelarul şi subparcelarul au cunoscut
următoarea evoluţie :
Tabel 2.2.1.1.
Parcele Subparcele
Anul
Suprafaţa (ha) Suprafaţa (ha)
amenajării Număr Număr
medie maximă minimă medie maximă minimă
2005 65 19,5 49,2(65) 2,6(20) 229 4,2 37,1(65C) 0,1(17D)
2015 50 15,46 48,4(65) 0,6(128) 146 5,29 36,25(65C) 0,13(121G)
2.2.2. Situaţia bornelor
Bornele au fost revopsite şi refăcute (cele deteriorate) de către personalul de teren

al ocolului silvic, păstrându-se în general aceeaşi numerotare.
În teren există un număr de 101 borne.
Bornele existente în teren sunt confecţionate din beton.
Situaţia bornelor, pe trupuri de pădure, este redată în tabelul 2.2.2.1.
24
Tabel 2.2.2.1.
Denumirea
Nr. Numerotarea bornelor în fonul Numărul Felul
trupului Parcele
crt. forestier de stat bornelor bornelor
( bazinetului)
Ruginoasa 3,7,9,11-14,124 Beton
1. 8;9;10;11;11 bis;23;28;32;35-45 19
armat
Valea Cetăţii 15-20,23,26 Beton
2. 46-53;65;66;67 11
armat
Dobreşti 114,115 Beton
3. 341;342;344 3
armat
Valea 46-59 Beton
4. 143 bis;135-171 38
M.Parneasca armat
Valea Perilor 61-67;125 Beton
5. 173;175-187 14
armat
Valea Grecilor 99.126,129 Beton
6. 289;291;292 3
armat
Fureasca 119-123,127,128 Beton
7. 352-353-354;356-365 13
armat
Total 101 -
Bornele au fost recondiţionate în anul precedent amenajării, fiind materializate şi pe

arborele cel mai apropiat.
2.2.3. Corespondenţa între subparcelarul din amenajamentul precedent şi

cel actual
Numerotarea parcelelor, de la revizuirea precedentă, s-a păstrat neschimbată (s-a

modificat doar subparcelarul sub efectul mişcărilor de suprafaţă ce au afectat fondul
forestier).
În tabelul 2.2.3.1. este dată corespondenţa subparcelară între amenajamentul
precedent şi cel actual.
25
Tabel 2.2.3.1.
Numărul parcelei din amenajamentul întocmit în anul 2005-2015
2005 2015 2005 2015 2005 2015 2005 2015
3 Legea 1 19 A Legea 247 59 A 59 A 99 G Legea 1
5 5 19 B Legea 247 59 B% 59 B 99 H Legea 1
7 7 19 C 19 C 59 C 59 C 99 I Legea 1
9 9 19A 19A 59 D 59 D 99 J Legea 1
10 Legea 247 19C 19C 59 E 59 E 99 K Legea 1
59 F% 59 F 99 L% 99 L
11 A 11 A 20M1 20M1
59 F% (Legea 247) 99 L% (Legea 1)
100% 100
11 B 11 B 20M2 20M2 59B% G
100% (Legea 1)
11 C 11 C 23 A 23 A 59C 59C 101 Legea 1
11 D 11 D 23 B 23 B 61 A 61 A 103 Legea 1
114 A% 114 A
12 A 12 A 23 C 23 C 61 B 61 B
114 A% (Legea 1)
12 B 12 B 26 A 26 A 61 E 61 E 114 B 114 B
12 C 12 C 26M1 26M1 61 F Legea 247 114M 114 C
115 A% 115 A
12 D 12 D 26M2 26M2 62 A 62 A
115 A% (Legea 1)
12 E 12 E 46 A% Legea 247 62 B 62 B 115 A% 115 B
13 A 13 A 46 C Legea 247 62 C 62 C 116 A Legea 247
13 B 13 B 46 D Legea 247 62 D 62 D 116M1 Legea 247
13 C 13 C 46V 46V 63 A 63 A 116M2 Legea 247
13 D 13 D 46A% 46A 63 B 63 B 117 Legea 247
13 E 13 E 46A% 46C 63 C 63 C 118 Legea 247
13 F 13 F 47 A 47 A 64 A 64 A 119 B+F 119 B
119 C% 119 C
14 A 14 A 47 B 47 B 64 B 64 B
119 C% (Legea 1)
14 B 14 B 47 C 47 C 65 A 65 A 119 D 119 D
14 C 14 C 47 D 47 D 65 B 65 B 119 E+G 119 E
14V1% 14V1 48% 48 A 65 C 65 C 119 F -
14V2% 14V2 48% 48 B 65 F 65 F 119 G -
14V3 14V3 49 A% 49 66 A Legea 247 120 A 120 A
14V1% 14D 49 B Legea 247 66 B 66 B 120 B 120 B
14V2% 14M 50 A 50 A 66 C Legea 247 120 C 120 C
15 A 15 A 50 B 50 B 66 D Legea 247 120 D 120 D
15 B 15 B 51 A Legea 247 66 E Legea 247 121 A Legea 247
15 C 15 C 51 C 51 C 67 A 67 A 121 B Legea 247
15 D 15 D 51 D Legea 247 67 C 67 C 121 C 121 C
67 D% 67 D
15 E 15 E 52 A 52 A 121 D Legea 247
67 D% (Legea 247)
16 A% 16 A 52 C Legea 247 67 E 67 E 121 E Legea 247
16 B 16 B 53 53 70 Legea 1 121 F 121F
16 C+16A% 16 C 54 A 54 A 73 Legea 1 121 G 121 G
16 D 16 D 54 B 54 B 75 A Legea 1 122 A Legea 247
16 E 16 E 54 C 54 C 75 B Legea 1 122 B 122 B
17 A% 17 A 55 A 55 A 76 Legea 1 122 D Legea 247
17 B 17 B 55 B 55 B 94 Legea 1 122 E 122 E
17 C 17 C 56 A 56 A 96 Legea 1 123 A Legea 247
17 D Legea 247 56 B 56 B 98 Legea 1 123 B Legea 247
99A% 99 A Legea 247
17 E% 17 E 56 C 56 C 123 C
99A% (Legea 1)
99 B% 99 B Legea 247
17A% 17 F 56 D 56 D 123 D
99 B% ( Legea 1)
99 C% 99 C
17E% 17 G 57 A 57 A 123 E 123 E
99 C% ( Legea 1)
18 A 18 A 57 B 57 B 99 D Legea 1 123Ad 123Ad
99 E% 99 E
18 B 18 B 58 A 58 A 123M
99 E% (Legea 1)
18 C 18 C 58 B 58 B 99 F 99 F 124 124
125 125
126 126
127 127
128 128
26
2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea
planurilor de bază
2.3.1. Planuri de bază utilizate
Baza cartografică a prezentului amenajament este constituită din planuri restituite, cu

curbe de nivel, la scara 1:5000 elaborate de I.G.F.C.O.T. în anul 1977, pentru întreaga
suprafaţă a fondului forestier.
Situaţia planurilor de bază utilizate este următoarea:
Tabel 2.3.1.1.
Suprafaţa
Nr. Indicativul Scara fondului
Parcele componente
crt. planului planului forestier
(ha)
1 L-35-111-A-a-2-IV 1:5000 7,9%,23 18,46
2 L-35-111-A-a-4-I 1:5000 3,12%,13%,124% 22,14
3 L-35-111-A-a-4-II 1:5000 9%,11,12%,13%,15%,16,17,18,19,20,21,124%,127% 151,95
4 L-35-111-A-a-4-III 1:5000 13%,14%,124% 24,92
5 L-35-111-A-a-4-IV 1:5000 13%,14%,15%,16%,119,120,121,122,123,124%,127%,128 89,81
6 L-35-111-A-b-1-III 1:5000 114,115% 3,11
7 L-35-111-A-b-3-I 1:5000 115% 1,70
8 L-35-99-C-b-3-I 1:5000 63%,64% 7,70
9 L-35-99-C-b-3-II 1:5000 64%,65%,125% 47,23
10 L-35-99-C-b-3-III 1:5000 53%,54%,56%,59%,61,62,63%,64%,66%,67%,125% 124,36
11 L-35-99-C-b-3-IV 1:5000 64%,65%,66%,67%,125% 36,10
12 L-35-99-C-d-1-I 1:5000 46,47,48,49,50,54%,52%,53%,54,55,56%,57,58%,59% 221,95
13 L-35-99-C-d-1-II 1:5000 58%,125 10,14
14 L-35-99-C-d-1-III 1:5000 54%,52%,125% 6,29
15 L-35-99-C-d-3-I 1:5000 125% 2,34
16 L-35-99-C-d-3-II 1:5000 99,126 4,63
Total 772,83
La actuala amenajare s-a folosit aceeaşi bază cartografică ca şi la precedenta

amenajare.
2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază
Limitele fondului forestier de pe planurile de bază corespund cu realitatea din teren.

Subparcelarul constituit la actuala amenajare şi alte detalii de planimetrie care nu au apărut
pe planurile de bază au fost ridicate în plan cu G.P.S. Pentru reambularea planurilor de bază
s-au executat 28 km de drumuiri cu 824 puncte.
Planurile astfel echipate au constituit materialul cartografic pentru determinarea
analitică a suprafeţelor unităţilor amenajistice. Hărţile de amenajament la scara 1:20.000 s-
au executat prin prelucrarea planurilor de bază folosind tehnologia G.I.S.
2.4. Suprafaţa fondului forestier

Suprafaţa totală a fondului forestier proprietate publică a statului este de 772,83 ha.
Ocolul silvic are obligaţia, în eventualitatea unor mişcări de suprafaţă din fondul
forestier în deceniul de aplicare a amenajamentului, să ţină completat la zi tabelul 1E (tabelul
2.4.2.1.).
27
2.4.1. Determinarea suprafeţelor
Suprafaţa fondului forestier s-a determinat analitic.

Faţă de suprafaţa de la amenajarea precedentă (1265,6 ha), suprafaţa determinată la
actuala amenajare (772,83 ha) prezintă o diferenţă în minus de 492,77 ha, justificată în
tabelul 2.4.1.1.
Tabel 2.4.1.1.
Diferenţe Justificări
- +
Suprafaţa la Suprafaţa la Diferenţe din
Diferenţe din
amenajarea amenajarea deter-
Determinarea
actuală precedentă Diferenţe din Diferenţe din minarea
- + Legea Legea suprafeţe
(ha) (ha) măsurători măsurători suprafeţe
1/2000 247/2005 lor
topografice topografice lor
în sistem
în sistem
GIS
GIS
772,83 1265,6 499,9 7,13 197,69 292,0 2,2 8,01 2,89 4,24
2.4.2. Mişcări de suprafaţă
Suprafaţa actuală a unităţii de producţie este de 772,83 ha. Modificările ce au afectat

fondul forestier, în perioada scursă de la amenajarea anterioară, sunt prezentate în tabelul
următor:
FIŞA 1E
Evidenţa mişcărilor de suprafaţă din fondul forestier
Scopul Modificări în suprafaţa Scoateri temporare

Documentul de aprobare
modificării fondului forestier din fondul forestier Defri-
efectuate, şări
denumirea fără
Sem-
unităţii de la scoa-
nă-
care provine Unităţi Scoa- tere
Felul In- Su- Data tura
terenul sau amenajis- teri de- din
Nr. docu- trări Sold pra- Ter- re- şefu
Nr. Data beneficiarul tice finitive fon-
men- ha ha faţa men pri- -lui
scoaterii din f.f. dul
tului ha mirii O.S.
definitive ori ha fores-
temporare tier
din fondul ha
forestier
1. Suprafaţa la 01.01.2005 - - - 1265.6

Localitatea Dobreşti
Persoane 5,7,114,115
1242,3
fizice ,119/ - 23.24
6
Anexa 1
Total
- - 23.24 1242.36
Dobreşti
Localitatea Cândeşti
Persoane 70/Anexa 2
- 14.47 -
fizice
Total
2. Legea 1/2000 - - 14.47 1227.89
Cândeşti
Localitatea Botesti
Persoane 70,73,75,76
fizice ,94,96,98,9
9,100,101, - 159,98 -
103/
Anexa 3
Total
- - 159,98 1067.91
Botesti
Total
- - 197.69 1067.91
Legea 1
Localitatea Dobreşti
Persoane 10,116,117,
fizice 121,122/ - 144,97 -
3. Legea 247/2005
Anexa 4
Total
144,97 922.94
Dobreşti
28
Scopul Modificări în suprafaţa Scoateri temporare
Documentul de aprobare
modificării fondului forestier din fondul forestier Defri-
efectuate, şări
denumirea fără
Sem-
nă-
care provine Unităţi Scoa- tere
Felul In- Su- Data tura
terenul sau amenajis- teri de- din
Nr. docu- trări Sold pra- Ter- re- şefu
Nr. Data beneficiarul tice finitive fon-
men- ha ha faţa men pri- -lui
scoaterii din f.f. dul
tului ha mirii O.S.
definitive ori ha fores-
temporare tier
din fondul ha
forestier
Localitatea Botesti
Persoane 17,19,118/
- 55.6 -
fizice Anexa 5
Total
- - 55,6 867.34
Botesti
Localitatea Cândeşti
Persoane 46,48,49,51,
fizice 52,57,59,61,
- 86.43 -
66,67/
Anexa 6
Total
- 86.43 780.91
Cândeşti
Localitatea Topoloveni
Persoane
57/ Anexa 7 - 5,00 -
fizice
Total
- 5.00 775.91
Topoloveni
Total
- 292,00 775.91
Legea 247
4. Diferenţe măsurători - Anexa 8 2,89 2,20 776.60
5. Diferenţa din determinarea -
772.83
analitică în sistem G.I.S. a Anexa 8 4,24 8,01
suprafeţelor
6. 772.83
Suprafaţa la amenajarea actuală - 7,13 499,9
29
Scopul Scoateri
Modificări în suprafaţa Defri-
Documentul de aprobare modificării temporare din
fondului forestier
efectuate, fondul forestier şări
denumirea fără
Sem-
nă-
care provine Unităţi tere
Scoa- tura
Nr. Felul terenul sau amenajis- In- Su- Data din
tice teri de- fon-
şefu-
docu- beneficiarul trări Sold pra- Ter- re- lui
Nr. Data finitive dul
men- scoaterii ha ha faţa men pri- O.S.
din f.f. fores-
tului definitive ori ha mirii
ha tier
temporare
din fondul ha
forestier
Evidenţa suprafeţelor retrocedate la nivel de comune corespunzătoare legilor fondului

funciar pe fiecare unitate amenajistica în parte este redată in anexele următoare:
Justificarea diferenţelor dintre suprafeţele parcelare vechi şi noi este prezentată în
tabelul următor:
30
ANEXE privind
Evidenţa suprafeţelor retrocedate conform Legii 1/2000 din U.P.IV Cârcinov
Localitatea Dobreşti Anexa 1

Proces Verbal de Punere în Posesie
u.a. Suprafaţă Localitatea Proprietar
Suprafaţă Număr Dată
0.75 491 28.10.2005 DOBRESTI ENACHE CONSTANTIN
2.25 490 28.10.2005 DOBRESTI BAICU TRAIAN
4.5 0.50 492 28.10.2005 DOBRESTI CALIN DUMITRU
5
1.00 493 28.10.2005 DOBRESTI CIOBANU NICOLAE
5 Total 4.5 4.50
7 0.20 2635 06.08.2012 DOBRESTI GEORGESCU ILEANA
7 Total 0.2 0.20
0.0320 2733 29.07.2009 DOBRESTI TRANDAFIR ILIE-ELENA
0.1900 2734 29.07.2009 DOBRESTI PORUMB ELENA-
0.1800 2739 29.07.2009 DOBRESTI TRANDAFIR ILIE-ELENA
0.5000 63 14.01.2011 DOBRESTI ILINCA FLORENTINA
0.6300 359 19.05.2004 DOBRESTI STEFAN MARIN IONESCU
0.3900 495 08.12.2008 DOBRESTI LUPU GH. CONSTANTIN
1.6200 504 07.06.2006 DOBRESTI ENACHE TUDOR
0.5000 494 09.12.2009 DOBRESTI FRANCU ELISABETA
114 7.25 0.8000 481 22.05.2005 DOBRESTI STANCU VASILE
1.1500 426 21.01.2005 DOBRESTI FRANCU ELISABETA
0.7000 456 21.04.2005 DOBRESTI RADULESCU NICOLAE
0.1000 475 21.04.2005 DOBRESTI NEACSU MIHAILA
0.0960 2738 29.07.2009 DOBRESTI OLTEANU CONSTANTIN
0.1900 2732 29.07.2009 DOBRESTI DUMITRU ALEXANDRU
0.0320 2735 29.07.2009 DOBRESTI NEACSA GHEORGHE
0.0480 2736 29.07.2009 DOBRESTI ILINCA VASILE
0.0960 2737 29.07.2009 DOBRESTI DRAGOMIR NICOLAE
114 Total 7.25 7.25
0.8000 512 26.11.2007 DOBRESTI PREDA MARIA
0.1000 1844 22.05.2008 DOBRESTI DINESCU ANA-NEAGU
0.2000 2103 15.06.2005 DOBRESTI ILINCA ELENA
0.1900 2732 28.07.2009 DOBRESTI DUMITRU ALEXANDRINA
0.0320 2735 29.07.2009 DOBRESTI NEACSA GHEORGHE
115 5.78
0.0560 2738 28.07.2009 DOBRESTI OLTEANU C. CONSTANTIN
0.2400 118 26.01.2011 DOBRESTI ROSU CONSTANTIN
0.3700 1334 05.05.2011 DOBRESTI GEORGHESCU DUMITRU
0.5000 2310 14.09.2011 DOBRESTI BADEA RODICA
3.0000 516 02.04.2009 DOBRESTI ILINCA FLORENTINA
115 Total 5.79 5.79
119 5.5 5.50 482 28.10.2005 DOBRESTI TOMESCU ION
119 Total 5.5 5.5
Total
23.24 23.24
Dobreşti
31
Localitatea Cândeşti Anexa 2
1.60 366 03.11.2002 CANDESTI UDRESCU CORNEL
2.00 367 01.11.2002 CANDESTI UDRESCU CORNEL
1.00 377 01.11.2007 CANDESTI POPESCU SABINA
2.00 335 01.11.2002 CANDESTI CIOBANU CALIPSA
0.24 338 01.11.2002 CANDESTI TANASE ION
70
14.47 0.52 329 01.11.2002 CANDESTI MILITARU VIRGINIA
0.57 394 01.11.2002 CANDESTI MIRITA ELISABETA
3.90 364 01.11.2002 CANDESTI TANASE ION
0.50 390 01.11.2002 CANDESTI CIOBANU EMILIAN
0.64 468 01.11.2002 CANDESTI JOITA NICOLAE
1.50 360 01.11.2002 CANDESTI DUTA TRAIAN
70 Total 14.47 14.47
TOTAL 14.47 14.47
Localitatea Botesti Anexa 3

Proces Verbal de Punere în
u.a. Suprafaţă Posesie Localitatea Proprietar
0.89 88 12.09.2003 BOTESTI BUNDA GH. NICOLAE
0.40 96 15.09.2004 BOTESTI DANESCU GHEORGHE
0.10 114 15.09.2004 BOTESTI SAVA N. GHEORGHE
0.80 119 15.09.2004 BOTESTI TANASE R. NICOLAE
0.80 121 15.09.2003 BOTESTI NEDELCU I. NICOLAE
0.12 144 15.09.2003 BOTESTI DIACONU SOFIA
0.59 146 15.09.2003 BOTESTI OLTEANU ELENA
0.76 165 20.10.2003 BOTESTI BUNDA I.ION
0.69 192 10.04.2004 BOTESTI BRANZEA C.D. PARASCHIVA
0.88 216 12.05.2004 BOTESTI VOICA ELISABETA
70 19.76 1.14 288 20.09.2004 BOTESTI LUPESCU BENONE

1.56 289 20.09.2004 BOTESTI MODROJAN D. ION
2.00 323 20.09.2004 BOTESTI LAZARESCU GHEORGHE
1.00 412 20.09.2004 BOTESTI COMAN T. GHEORGHE
3.06 335 20.09.2005 BOTESTI COMAN T. GHEORGHE
2.40 330 20.09.2005 BOTESTI STOENESCU I. NICOLAE
0.21 354 29.11.2005 BOTESTI IANCU MARIN
0.60 357 29.11.2005 BOTESTI GRIGORE VICTOR
0.55 21 14.08.2003 BOTESTI IONESCU T. NICOLAE
0.24 157 20.10.2003 BOTESTI BUNDA T. N. ION
0.08 774 01.11.2011 BOTESTI BUNDA M. ION
0.89 68 12.11.2003 BOTESTI BUNDA GH. NIC.
70 Total 19.76 19.76
73 4.6 4.60 323 20.09.2005 BOTESTI LAZARESCU GHEORGHE
73 Total 4.6 4.60
1.00 86 15.09.2003 BOTESTI STANESCU ALEXANDRA
1.61 88 15.09.2003 BOTESTI DEMETRESCU GRIGORE
1.45 107 15.09.2003 BOTESTI BRATU P. NICOLAE
0.50 110 15.09.2003 BOTESTI COMAN C. N. ION
1.00 112 15.09.2003 BOTESTI SARBU NISTOR
75 13.7
2.00 123 15.09.2003 BOTESTI NITESCU B. TRAIAN
1.80 128 15.09.2003 BOTESTI CARSTIAN ELEONORA
2.33 755 04.11.2010 BOTESTI LAZARESCU MARINELA
1.54 756 04.11.2010 BOTESTI LAZARESCU MARINELA
STANESCU I.L. ION-DINUTA
0.47 380 20.04.2004 BOTESTI ALEXE
75 Total 13.7 13.7
32
0.18 1 05.05.2003 BOTESTI FULGER N. ION
0.45 3 05.05.2003 BOTESTI FULGER N. AURELIAN
0.25 7 07.05.2003 BOTESTI CIOBANU D. MARIN
0.07 8 07.05.2003 BOTESTI BIRZARU M. GHEORGHE
CREMENESCU G.
0.07 10 07.05.2003 BOTESTI CONSTANTIN
0.50 18 15.05.2003 BOTESTI VLAD M. ELENA
0.30 25 08.07.2003 BOTESTI BUNDA GHEORGHE
0.07 48 10.07.2003 BOTESTI CREMENESCU GR. ILIE
0.05 55 10.09.2003 BOTESTI CREMENESCU M. NICOLAE
0.06 58 10.09.2003 BOTESTI CREMENESCU A. GHEORGHE
0.15 63 12.09.2003 BOTESTI OLTEANU MARIN
0.31 69 12.09.2003 BOTESTI USURELU ION
0.08 73 12.09.2003 BOTESTI BUNDA GH. NICOLAE
76 1.59 77 12.09.2003 BOTESTI PREDESCU C. GHEORGHE
0.10 80 12.09.2003 BOTESTI CREMENESCU M. GHEORGHE
0.11 81 15.09.2003 BOTESTI DUMITRACHE A. ION
0.11 82 15.09.2003 BOTESTI BUNDAC IOANA
0.26 83 15.09.2003 BOTESTI MARINESCU GH. ION
0.11 90 15.09.2003 BOTESTI SMARANDA NICOLAE
0.46 109 15.09.2003 BOTESTI FULGER ION
CREMENESCU GI. ST.
0.03 214 12.05.2004 BOTESTI ENACHE I.M. NICOLAE
CREMENESCU GH. CT.
1.76 332 20.09.2005 BOTESTI OLTEANU A. GHEORGHE
0.11 413 20.09.2005 BOTESTI GHEORGHE NICOLAE
0.50 762 01.11.2011 BOTESTI OLTEANU IULIAN
76 Total 8.5 8.50
0.94 236 20.08.2004 BOTESTI NITU NICOLAE
0.09 237 20.08.2004 BOTESTI OLTEANU VIRGIL
0.06 239 20.08.2004 BOTESTI IONESCU T. ION
0.14 553 20.09.2004 BOTESTI NECULA ION
0.69 548 20.09.2004 BOTESTI STAN Z. GH. ION
0.35 557 20.09.2004 BOTESTI GRIGORE F. GHEORGHE
3.88 559 20.09.2004 BOTESTI DRAGHICI GHEORGHE
0.52 571 20.09.2004 BOTESTI SOARE MARIN
0.76 580 20.09.2004 BOTESTI DIACONU I. ION
94 0.30 639 20.09.2004 BOTESTI ZAMFIRA R. GH. NICOLAE
13.8 0.48 643 20.09.2004 BOTESTI IANCU NECULAE
0.78 279 20.09.2004 BOTESTI GRIGORE N. ION
0.38 666 20.09.2004 BOTESTI DINUTA GH. R. NICOLAE
0.29 668 20.09.2004 BOTESTI AMZA ALEXANDRU
0.60 669 20.09.2004 BOTESTI STANESCU ILIE
1.70 461 20.08.2004 BOTESTI CHIVULESCU N. GHEORGHE
0.12 710 20.09.2004 BOTESTI PAUN D. GHEORGHE
0.34 711 20.09.2004 BOTESTI DINUTA NISTOR
0.24 714 20.09.2004 BOTESTI CHIVULESCU SPIRIDON
0.30 266 20.09.2004 BOTESTI SMARANDA I. MARIA
0.84 503 20.09.2004 BOTESTI GRIGORE DUMITRU
94 Total 13.8 13.80
1.90 197 20.04.2004 BOTESTI NEAGU NATALIA
0.36 491 20.09.2004 BOTESTI NECULA ION
0.37 280 20.11.2004 BOTESTI SARA STEFAN
96 0.42 461 20.08.2004 BOTESTI CHIVULESCU N. GHEORGHE
9.62 4.90 705 20.09.2004 BOTESTI POPESCU I. ION
0.92 659 20.09.2005 BOTESTI NITESCU D. TRAIAN
96 Total 9.62 9.62
98 0.70 727 20.09.2005 BOTESTI ZAMFIRA R. GH. NICOLAE
2.19 720 20.09.2005 BOTESTI VOICA D. NECULAE
4.00 723 20.09.2005 BOTESTI OLTEI GH. ION
13.81 1.80 719 20.09.2005 BOTESTI VOICA DUMITRU
1.00 333 20.09.2005 BOTESTI DINU C. GHEORGHE
0.28 725 20.09.2005 BOTESTI NEAGU ST. NICOLAE
33
1.04 726 20.09.2005 BOTESTI NEAGU N. ION
0.40 353 20.09.2005 BOTESTI GRIGORE SPIRIDON
0.40 449 12.10.2007 BOTESTI BOATA I. GHEORGHE
2.00 752 30.08.2009 BOTESTI MIHAESCU GHEORGHE
98 Total 13.81 13.81
2.36 673 07.02.2005 BOTESTI IONESCU A. NICOLAE
0.34 674 07.02.2005 BOTESTI CHIVULESCU N. GHEORGHE
1.02 675 07.02.2005 BOTESTI MIHAESCU GHEORGHE
2.37 676 07.02.2005 BOTESTI VOICA D. NICOLAE
1.12 677 07.02.2005 BOTESTI ZAMFIRA GH. N. NICOLAE
1.19 680 07.02.2005 BOTESTI POPESCU NICOLAE
0.56 681 07.02.2005 BOTESTI ZAMFIRA I.R. MARIA
0.49 686 07.02.2005 BOTESTI RADU GH. DUMITRU
1.00 703 07.02.2005 BOTESTI IONITA MARIA
99 31.19 1.67 715 20.09.2004 BOTESTI STAN GH. Z. ION
1.42 730 20.09.2005 BOTESTI DINUTA D. ILIE
1.91 727 20.09.2005 BOTESTI ZAMFIRA R. GH. NICOLAE
0.94 722 20.09.2005 BOTESTI DINUTA N. HARALAMBIE
1.67 721 20.09.2005 BOTESTI DINUTA C. NICOLAE
2.00 723 20.09.2005 BOTESTI OLTEI GH. ION
5.26 719 20.09.2005 BOTESTI VOICA DUMITRU
0.50 729 20.09.2005 BOTESTI DIACONU FILOFTEIA
1.03 336 20.09.2005 BOTESTI DIACONU N. NICOLAE
0.50 335 20.09.2005 BOTESTI OLTEANU A. GHEORGHE
2.53 731 20.09.2005 BOTESTI MIHAESCU N. ION
99 Total 31.19 31.19
100;101; 45.0 1.43 677 07.02.2005 BOTESTI ZAMFIRA GH. N. NICOLAE
103 1.43 678 07.02.2005 BOTESTI SOARE D. ION
1.42 679 07.02.2005 BOTESTI MATEESCU ION
1.40 680 07.02.2005 BOTESTI POPESCU NICOLAE
2.00 682 07.02.2005 BOTESTI POPESCU ADRIAN
2.00 683 07.02.2005 BOTESTI POPESCU ION
1.59 684 07.02.2005 BOTESTI SARBU NISTOR
1.05 685 07.02.2005 BOTESTI IONESCU N. AURELIAN
0.32 702 07.02.2005 BOTESTI OLTEI P. GHEORGHE
1.00 731 20.09.2005 BOTESTI MIHAESCU N. ION
1.45 673 07.02.2005 BOTESTI IONESCU A. NIC
0.30 701 07.02.2005 BOTESTI TUDOR ION
0.66 687 07.02.2005 BOTESTI DINUTA GH. A. GHE
0.43 688 07.02.2005 BOTESTI CHIVELESCU ELISABETA
1.20 690 07.02.2005 BOTESTI IANCU N. GHEORGHE
1.05 691 07.02.2005 BOTESTI NEAGU F. NICOLAE
0.50 692 07.02.2005 BOTESTI CHIVULESCU AURELIAN
1.02 693 07.02.2005 BOTESTI STAN GH. ION
0.99 694 07.02.2005 BOTESTI CHIVULESCU SPIRIDON
1.08 691 07.02.2005 BOTESTI VOICA D. NICOLAE
0.58 696 07.02.2005 BOTESTI DINUTA D. ILIE
0.64 697 07.02.2005 BOTESTI CHIVULESCU N. AURELIAN
0.39 698 07.02.2005 BOTESTI SOARE D. ION
2.00 700 07.02.2005 BOTESTI SOARE MARIN
0.30 701 07.02.2005 BOTESTI TUDOR ION
1.93 444 20.07.2004 BOTESTI TUDOI ION
2.13 448 20.07.2004 BOTESTI ZAMFIRA VASILE
0.47 456 20.08.2004 BOTESTI HEROIU I
0.41 462 20.08.2004 BOTESTI SOARE GH. M
1.42 679 07.02.2005 BOTESTI MATEESCU ION
0.47 501 20.09.2004 BOTESTI MANDU ALEXANDRU
1.07 528 20.09.2004 BOTESTI GRIGORE I. STAN
0.38 234 20.08.2004 BOTESTI IONESCU T. NICOLAE
0.08 238 20.08.2004 BOTESTI IONESCU I.ION
0.08 355 25.08.2004 BOTESTI IANCU SPIRIDON
0.86 367 25.08.2004 BOTESTI CHIVULESCU ELISABETA
0.10 725 20.09.2005 BOTESTI NEAGU NICOLAE
34
0.60 724 20.09.2005 BOTESTI NEAGU N. VERIONICA
0.90 302 20.09.2004 BOTESTI IONESCU GHEORGHE
0.05 704 20.09.2004 BOTESTI DINESCU N. ION
0.04 706 20.08.2004 BOTESTI OLTEI P. FLOAREA
0.10 707 20.08.2004 BOTESTI DINUTA GR. R. NICOLAE
0.07 709 20.09.2004 BOTESTI IANCU NICOLAE
0.11 292 20.09.2004 BOTESTI NEDELCU I. GHEORGHE
0.67 665 20.09.2004 BOTESTI IANCU NICOLAE
1.36 661 20.09.2004 BOTESTI ZAMFIRA N.GH.NICOLAE
0.70 523 20.09.2004 BOTESTI COMAN TUDOR
100;101;
45.0 45.0
103 Total
Total
159.98 159.98
Botesti
Total Leg. 1 197.69 197.69
35
ANEXE privind
Evidenţa suprafeţelor retrocedate conform Legii 247/2005 din U.P.IV Cârcinov
Localitatea Dobreşti Anexa 4
Proces verbal de punere în
u.a. Suprafaţă posesie Localitatea Proprietar
0.25 5090 24.12.2008 DOBRESTI IONESCU MARIA
0.25 5092 24.12.2008 DOBRESTI CONSTANTINESCU JOITA
0.60 5132 24.12.2008 DOBRESTI PATRU ELISABETA
2.00 5084 24.12.2008 DOBRESTI CIRSTEA CONSTANTIN
0.50 5093 24.12.2008 DOBRESTI CONSTANTINESCU JOITA
1.00 5088 24.12.2008 DOBRESTI VLAD ELENA
15.00 1837 21.05.2009 DOBRESTI STANCU BADEA
0.50 1818 10.06.2008 DOBRESTI MATEI ZINA
1.25 1817 10.06.2008 DOBRESTI RACEANU GHEORGHE
3.25 1814 10.06.2008 DOBRESTI RACEANU GHEORGHE
10 1.70 1815 10.06.2008 DOBRESTI GEORGESCU ILEANA
42.2 1.50 1813 10.06.2008 DOBRESTI CATANA GHEORGHE
2.00 1816 10.06.2008 DOBRESTI MARASOIU GHEORGHE
2.00 2734 05.10.2010 DOBRESTI DAN VERONICA
2.00 2733 05.10.2010 DOBRESTI SARBU GHEORGHE
0.75 77 05.01.2011 DOBRESTI MARIN GHEORGHE
3.00 179 25.01.2011 DOBRESTI ISPAS MARIA
0.65 180 10.12.2010 DOBRESTI NITA ELENA
CONSTANTINESCU
2.00 3315 06.12.2011 DOBRESTI VERONICA-ISPAS M
1.00 437 22.02.2012 DOBRESTI GEORGESCU ILEANA
10 Total 42.2 42.20
2.20 3206 09.09.2009 DOBRESTI ROSU ELISABETA
116 4.8 2.30 503 22.05.2006 DOBRESTI BAICU GAVRILA
0.30 1334% 05.05.2011 DOBRESTI GEORGESCU DUMITRU

116 Total 4.8 4.80
2.50 1809 05.06.2008 DOBRESTI BAICU NICOLAE
VLAD GH.NIC.-VLAD C-
1.25 1806 10.06.2008 DOBRESTI TIN
117 3.00 1805 06.06.2008 DOBRESTI CATANA ALEXANDRU
34.75 1.00 1807 06.06.2008 DOBRESTI BARBU GR. NICOLAE
BAICU A. GHE. BAICU
5.40 1810 06.06.2008 DOBRESTI TRAIAN
6.00 1811 06.06.2008 DOBRESTI STANCIU GHE.
CERCEL GHE. BICA
2.60 1803 06.06.2008 DOBRESTI EMANOIELA
10.00 1812 06.06.2008 DOBRESTI POPESCU CORNELIU
117 34.75 34.75
POPESCU
10.89 3838 28.05.2008 DOBRESTI CORNEL/RADU FL
POPESCU
5.00 3839 28.05.2008 DOBRESTI CORNEL/RADU FL
121 24.59 6.00 4751 10.11.2008 DOBRESTI NICOLAU TEODOR
0.50 2736 06.10.2010 DOBRESTI MATEI I. NICOLAE
0.20 2737 06.10.2010 DOBRESTI PAUNESCU CONSTANTIN
2.00 314 01.02.2010 DOBRESTI RADU FLORIN
121 Total 24.59 24.59
10.00 2528 28.09.2007 DOBRESTI ******/ RADU FLORIN
5.00 2529 28.09.2007 DOBRESTI ******/RADU FLORIN
122 16.4 POPESCU I. /RADU
0.90 3742 10.12.2007 DOBRESTI FLORIN
0.50 4624 03.11.2008 DOBRESTI UNGUREANU GHE.
122 Total 16.4 16.40
123 2.00 508 11.11.2008 DOBRESTI UNGUREANU GHE.
3.44 4623 03.11.2008 DOBRESTI TECARU VASILE
1.04 4625 03.11.2008 DOBRESTI TOMESCU ION
BADEA AUREL/BADEA R.
0.25 2787 03.08.2009 DOBRESTI GHE
BADEA AUREL/BADEA R.
0.80 660 21.02.2008 DOBRESTI GHE
22.23 BADEA AUREL/BADEA R.
1.20 661 21.02.2008 DOBRESTI GHE
36
Proces verbal de punere în
u.a. Suprafaţă posesie Localitatea Proprietar
1.00 1384 05.04.2009 DOBRESTI CHIVULESCU N. GHE
DAN
2.00 3856 12.11.2008 DOBRESTI VERONICA/GEORGESCU I
0.75 3879 16.11.2009 DOBRESTI NITA LENUTA
DAN
2.00 3857 12.11.2009 DOBRESTI VERONICA/GEORGESCU I
POPA ILEANA/POPA
1.50 3880 16.11.2009 DOBRESTI M.ILEANA
1.25 2680 28.09.2010 DOBRESTI CIOCHIU VICTOR
1.25 2681 28.09.2010 DOBRESTI CIOCHIU VICTOR
1.50 1440 18.05.2011 DOBRESTI PETRESCU MARIN
1.00 1441 18.05.2011 DOBRESTI PETRESCU ANCUTA
0.75 438 22.02.2012 DOBRESTI GEORGESCU NISTOR
0.50 351 13.2.2012 DOBRESTI GEORGESCU ILEANA
123 Total 22.23 22.23
Total Dobreşti 144.97 144.97
Localitatea Botesti Anexa 5

17 0.5 0.50 28 20.07.2011 BOTESTI DRAGNEA HARALAMBIE
17 Total 0.5 0.5
STOENESCU/RACASAN /
19 17 17.00 3143 17.11.2011 BOTESTI NEAGU/BURCEA
19 Total 17 17.00
7.00 26 20.07.2011 BOTESTI STAN GL.ION
2.00 22 20.07.2011 BOTESTI SCARLAT DUMITRU
2.00 23 20.07.2011 BOTESTI OLTEI P. GH.
11.00 21 20.07.2011 BOTESTI COMAN T. GHE.
2.00 24 20.07.2011 BOTESTI TANASE B. NICOLAE
3.10 25 20.07.2011 BOTESTI DRAGHICI NICOLAE
11.00 1 12.08.2008 BOTESTI GRIGORE SOFIA
118 Total 38.1 38.10
Total Botesti 55.6 55.60
Localitatea Cândeşti Anexa 6

4.7000 715 13.03.2009 CANDESTI BRINZARU TRAIAN
0.8200 702 09.01.2007 CANDESTI PADURE GHEORGHE
26.29 1.5500 703 09.01.2007 CANDESTI MARINESCU GH. ION

46 8.2280 704 09.01.2007 CANDESTI ONCESCU MARIN
1.0000 705 09.01.2007 CANDESTI BUNDA I.
10.0000 706 09.01.2007 CANDESTI MARGESCU MARIETA
46 Total 26.29 26.29
48 5.12 5.1200 737 07.09.2011 CANDESTI TUDOSE CONSTANTIN
46 Total 5.12 5.12
3.1000 716 19.03.2009 CANDESTI ENACHE NICOLAE
49
10.4 7.3000 715 13.03.2009 CANDESTI BRINZARU TRAIAN
49 Total 10.4 10.40
2.00 749 09.05.2013 CANDESTI BRANZARU TRAIAN
51
6 4.00 750 09.05.2013 CANDESTI BRANZARU TRAIAN
51 Total 6 6.00
4.53 1.71 739 07.09.2011 CANDESTI TUDOSE CONSTANTIN

52 2.82 740 07.09.2011 CANDESTI TUDOSE CONSTANTIN
52 Total 4.53 4.53
57 5.4 5.40 743 13.07.2012 CANDESTI ONCESCU ANGELA
57 Total 5.4 5.4
37
59 1.79 1.79 741 07.09.2011 CANDESTI TUDOSE CONSTANTIN
59 Total 1.79 1.79
61 8.8 8.80 729 03.02.2009 CANDESTI BRINZARU GHEORGHE
61 Total 8.8 8.80
4.30 730 03.02.2009 CANDESTI BRINZARU GHEORGHE
15.8 1.70 730 03.02.2009 CANDESTI BRINZARU GHEORGHE
66
66 Total 15.8 15.80
67 2.3 2.30 730 03.02.2009 CANDESTI BRINZARU GHEORGHE
67 Total 2.3 2.30
Total Cândeşti 86.43 86.43
Localitatea Topoloveni Anexa 7

57 5.00 5.00 2169 06.08.2010 TOPOLOVENI BRATU IRENE ANCA
57 Total 5.00 5.00
Total L.247 292.0 292.0
Diferenţe din determinarea suprafeţelor analitic in sistem G.I.S.

şi din măsurători topografice
Anexa 8
Sup. Suprafaţa noua Diferenţe
Diferenţe măsurători
veche G.I.S.
Parcela
Amenaj. Retrocedat Total
+ - + -
7 6 5.75 0.2 5.95 - - - 0.05

11 17.4 17.27 - 17.27 - - - 0.13
12 48 47.58 - 47.58 - - - 0.42
13 31.3 31.63 - 31.63 - - 0.33
14 26.2 26.04 - 26.04 - - - 0.16
15 33.4 33.29 - 33.29 - - - 0.11
16 26.5 26.67 - 26.67 - - 0.17
17 30 29.46 0.5 29.96 - - - 0.04
18 17.4 17.27 - 17.27 - - - 0.13
19 21.4 4.31 17 21.31 - - - 0.09
46 29.3 2.67 26.29 28.96 - - - 0.34
47 21.9 21.81 - 21.81 - - - 0.09
48 16 10.98 5.12 16.1 - - 0.1 -
49 21.2 10.4 10.4 20.8 - - - 0.4
50 19.6 19.93 - 19.93 - - 0.33 -
51 10.8 5.17 6 11.17 0.37 - - -
52 21.1 18.62 4.53 23.15 2.05 - -
53 31.6 31.41 - 31.41 - - - 0.19
54 38.5 38.27 - 38.27 - - - 0.23
55 21.4 21.7 - 21.7 - - 0.3 -
38
Sup. Suprafaţa noua Diferenţe
Diferenţe măsurători
veche G.I.S.
Parcela
Amenaj. Retrocedat Total
+ - + -
56 16.8 16.84 - 16.84 - - 0.04 -

57 18.9 8.99 10.4 19.39 - - 0.49 -
58 21.3 20.99 - 20.99 - - - 0.31
59 24.4 23.3 1.79 25.09 - - 0.69 -
61 19.6 10.31 8.8 19.11 - - - 0.49
62 31.4 30.95 - 30.95 - - - 0.45
63 38 37.76 - 37.76 - - - 0.24
64 30.4 30.05 - 30.05 - - - 0.35
65 49.2 48.4 - 48.4 - - - 0.8
66 22.2 6 15.8 21.8 - - - 0.4
67 35.5 33.52 2.3 35.82 - - 0.32 -
70 35 - 34.23 34.23 - - - 0.77
96 9.9 - 9.62 9.62 - - - 0.28
98 13.7 - 13.81 13.81 - - 0.11 -
114 8.8 1.14 7.25 8.39 - - - 0.41
115 9.5 3.67 5.79 9.46 - - - 0.04
117 34.8 - 34.75 34.75 - - - 0.05
119 17.1 11.24 5.5 16.74 - - - 0.36
120 8.1 7.75 - 7.75 - - - 0.35
121 26.1 1.5 24.59 26.09 - - - 0.01
122 31 15.07 16.4 31.47 0.47 - - -
123 27.1 2.35 22.23 24.58 - 2.2 - 0.32
124 2.2 2.28 - 2.28 - - 0.08 -
125 7.8 8.04 - 8.04 - - 0.24 -
126 2.2 2.22 - 2.22 - - 0.02 -
127 0.6 1.62 - 1.62 - - 1.02 -
TOTAL
1030.6 744.22 283.31 1027.53 2.89 2.2 4.24 8.01
39
2.4.3. Utilizarea fondului forestier
Terenurile din fondul forestier au următoarele folosinţe :

Tabelul 2.4.3.1.
Suprafaţa
Simbol Categoria de folosinţă forestieră Gr. I Gr. II Total
ha ha ha %
P Fond forestier total 561,17 186,26 772,83 100
P.C. Terenuri care servesc nevoilor de cultură - - - -
P.D. Terenuri acoperite cu pădure 561,17 186,26 747,43 97
Terenuri care servesc nevoilor de - - 4,22 -
P.S.
producţie silvică
Terenuri care servesc nevoilor de - - 16,1 2
P.A.
administraţie forestieră
P.I. Terenuri afectate de împăduriri - - - -
P.N. Terenuri neproductive - - - -
P.F. Fâşie frontieră - - - -
P.T. Ocupaţii şi litigii - - 5,08 1
Indicele de utilizare a fondului forestier este de 97 %.

Modul de încadrare la o folosinţă sau alta poate să varieze de la an la an în funcţie de
elementele noi care apar în decursul aplicării amenajamentului. În acest sens, ocolul silvic va
analiza noile folosinţe şi va proceda la modificările corespunzătoare, cu aprobările legale. Se
poate schimba categoria folosinţei cu aprobarea puterii publice centrale care se ocupă de
silvicultură (articolul 47 - Codul Silvic).
În vederea gospodăririi corespunzătoare a fondului forestier, ocolul silvic va împăduri
în primă urgenţă terenurile destinate împăduririi, va analiza oportunitatea menţinerii celorlalte
categorii de terenuri şi în măsura în care o parte din aceste terenuri nu mai sunt necesare vor
fi de urgenţă împădurite.
40
2.4.4. Evidenţa fondului forestier pe destinaţii şi deţinători
DS:Argeş OS: Topoloveni UP: 4

ALTI
FF DENUMIREA INDICATORILOR COD TOTAL M.M.A.P. DETINATORI
FONDULFORESTIER-TOTAL (P ) 772.83 772.83
1 TERENURI ACOPERITE CU PADURE (PD ) 747.43 747.43
101 RASINOASE (PDR) 155.53 155.53
102 FOIOASE (PDF) 591.90 591.90
103 RACHITARII (CULTIVATE SI NATURALE) (PDS)
2 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA (PC )
201 PEPINIERE (PCP)
202 PLANTAJE (PCJ)
203 COLECTII DENDROLOGICE (PCD)
3 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA (PS ) 4.22 4.22
301 ARBUSTI FRUCTIFERI (CULTURI SPECIALIZATE) (PSZ)
302 TERENURI PENTRU HRANA VANATULUI (PSV) 4.22 4.22
303 APE CURGATOARE (PSR)
304 APE STATATOARE (PSL)
305 PASTRAVARII (PSP)
306 FAZANERII (PSF)
307 CRESCATORII ANIMALE CU BLANA FINA (PSB)
308 CENTRE FRUCTE DE PADURE (PSD)
309 PUNCTE ACHIZITIE FRUCTE, CIUPERCI (PSU)
310 ATELIERE DE IMPLETITURI (PSI)
311 SECTII SI PUNCTE APICOLE (PSA)
312 USCATORII SI DEPOZITE DE SEMINTE (PSS)
313 CIUPERCARII (PSC)
4 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADM. FORESTIERA (PA ) 16.10 16.10
401 SPATII DE PRODUCTIE SILVICA SI CAZARE PERS. SILVIC (PAS) 0.11 0.11
402 CAI FERATE FORESTIERE (PAF)
403 DRUMUIR FORESTIERE (PAD) 14.76 14.76
404 LINII DE PAZA CONTRA INCENDIILOR (PAP)
405 DEPOZITE FORESTIERE (PAZ)
406 DIGURI (PAG)
407 CANALE (PAC)
408 ALTE TERENURI (PAA) 1.23 1.23
5 TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI (PI )
501 CLASA DE REGENERARE (PIR)
502 TERENURI INTRATE CU ACTE LEGALE IN F. FORESTIER (PIF)
6 TERENURI NEPRODUCTIVE (PN )
601 STANCARII, ABRUPTURI (PNS)
602 BOLOVANISURI, PIETRISURI (PNP)
603 NISIPURI (ZBURATOARE SI MARINE) (PNN)
604 RAPE - RAVENE (PNR)
605 SARATURI CU CRUSTA (PNC)
606 MOCIRLE - SMARCURI (PNM)
607 GROPI DE IMPRUMUT SI DEPUNERI STERILE (PNG)
701 FASIE FRONTIERA (PF )
801 TERENURI OCUPATE TEMPORAR DIN F. FORESTIER SI NEREPRIMITE (PT ) 5.08 5.08
41
2.4.5. Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii
NR. TOTAL ALTI

DENUMIREA INDICATORILOR
CRT. M.M.A.P.
1 FONDULFORESTIERTOTAL (RIND 2+33) 772.83 772.83

2 S U P R A F A T A P A D U R I L O R TOTAL (RIND 3+10) 747.43 747.43
3 RASINOASE 155.53 155.53
4 MOLID 55.69 55.69
5 - DIN CARE : IN AFARA AREALULUI
6 BRAD
7 DUGLAS 9.34 9.34

8 LARICE 3.21 3.21
9 PINI 87.29 87.29
10 FO IOA SE (RIND 11+12+15+21) 591.90 591.90
11 FAG 244.78 244.78
12 STEJARI 213.33 213.33
13 - PEDUNCULAT 0.29 0.29
14 - GORUN 185.60 185.60
15 DIVERSE SPECII TARI 119.09 119.09
16 - SALCAM 39.51 39.51
17 - PALTIN 2.24 2.24
18 - FRASIN 1.82 1.82
19 - CIRES
20 - NUC
21 DIVERSE SPECII MOI 14.70 14.70

22 - TEI 2.58 2.58
23 - PLOPI 8.72 8.72
24 - DIN CARE : PLOPI EURAMERICANI
25 - SALCII
26 - DIN CARE IN LUNCA SI DELTA DUNARII
33 A L T E T E R E N U R I TOTAL 25.40 25.40

34 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA
35 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA 4.22 4.22

36 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINISTRATIE FORESTIERA 16.10 16.10
37 TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI
38 - DIN CARE : IN CLASA DE REGENERARE
39 TERENURI NEPRODUCTIVE
40 FASIE FRONTIERA
41 TERENURI OCUPATE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER 5.08 5.08
42
2.5. Enclave
În tabelul 2.5.1. sunt date enclavele, suprafaţa acestora, parcelele în care se află,
proprietarul şi folosinţa acestora.
Tabelul 2.5.1.
Anul amenajării
1998 2005 2015
Nr. Parcele
crt. Supra- Supra- Deţinător Folosinţa limitrofe
Suprafaţa
faţa faţa
-ha-
-ha- -ha-
E1 2,0 - -
E2 3,6 - -
E3 26,8 - -
E4 0,8 - -
E5 0,5 0,77 0,63 Com. Dobreşti Livada 9
E6 0,4 - -
E7 98,2 - -
E8 10,4 - -
E9 26,8 26,9 29,29 proprietate part. păşune 49,50,51,52
E10 4,4 - 3,18 proprietate part. păşune 59,61
E11 0,4 - -
E12 0,3 - -
E13 0,3 - -
E14 0,8 - -
E15 0,3 - -
E16 8,0 - -
E17 0,8 - -
E18 2,1 - -
E19 1,3 - -
E20 0,9 - -
E21 0,5 - -
E22 0,8 - -
E23 2,0 - -
E24 0,8 - -
E24 0,3 - -
E25 0,4 - -
E26 2,6 - -
E27 1,5 - -
E28 0,5 - -
E29 1,1 0,9 -
E30 3,2 - -
E31 2,8 - -
E32 0,4 - -
E33 1,0 - -
E34 0,6 - -
E35 0,2 - -
E36 1,6 - -
TOTAL - 33,1
43
2.6. Organizarea administrativă
Unitatea de producţie analizată este organizată administrativ în felul următor :
Tabel 2.6.1.
District Canton Suprafaţa
Parcele aferente
Nr. Denumire Nr. Denumirea ha %
3,7,9,11-20,23,26,99,114,115
8 Furesti 42
II Dobreşti 119-124,125-129 324,76
12 Valea Perilor 46-59, 61-67, 125 448,07 58
Total - - 772,83 100
Organizarea administrativă este corespunzătoare pentru asigurarea pazei şi

coordonarea lucrărilor silvotehnice necesare potrivit prevederilor din amenajament, putând fi
revizuită ori de câte ori este necesar, în raport de dinamica lucrărilor silvotehnice şi de alte
elemente administrative.
44
3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT
3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până

la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat
3.1.1. Evoluţia proprietăţii şi a modului de gospodărire a pădurilor înainte

de anul 1948
Înainte de anul 1948, pădurile din această unitate de producţie au aparţinut în proporţie
de 34% statului şi 66% proprietarilor particulari (mici proprietăţi ţărăneşti sub 10 ha, în afara
de trupul de pădure Parneasca care a aparţinut unui singur proprietar).
Până în anul 1948, pădurile care au aparţinut statului au fost amenajate şi tratate în
regim codru regulat cu tratamentul tăierilor succesive şi progresive, cu un ciclu mare, iar
fostele păduri particulare s-au tratat în crâng cu cicluri de producţie variate şi în general
scurte.
Studiile de amenajare pentru pădurile de stat cuprindeau: descrierea parcelară, studiul
sumar al bazelor de amenajare şi al lucrărilor de exploatare şi cultură propuse.
Au fost executate şi lucrări de combatere a dăunătorilor, cu mijloacele existente la
vremea respectivă.
3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la intrarea în

vigoare a amenajamentului expirat
3.1.2.1. Evoluţia constituirii unităţii de producţie şi a bazelor de amenajare
Prin etatizare pădurile au fost trecute integral în patrimoniul statului, în anul 1948. Ele
au fost amenajate unitar, pentru prima oară, în anul 1949.
Revizuiri ale amenajamentului s-au executat în anii: 1967, 1977, 1987, 1997, 2005 şi
2015
Unitatea de producţie în studiu a fost constituită în limitele actuale la amenajarea din
anul 1967.
Bazele de amenajare adoptate anterior sunt următoarele:
45
Tabelul 3.1.2.1.1.
Supraf.U.P. (ha) Subunităţi de gospodărire Exploatabilitatea
Anul şi Ciclul
ame- Suprafaţa Regim Compoziţia ţel Tratamentul vârsta medie
najării Totală Grupa I Denumire a exploatabilităţii ani
ha % (ani)
S.U.P. Codru 1996,7 81 60GO10FA T.combinate
1968 2468,4 - Codru 110 110
S.U.P. Refacere 454,3 18 10DT20DR T.rase
S.U.P.A 2184.4 89
47GO28FA T.combinate 120 120
1978 2437.8 - Codru
S.U.P.B 233.7 10 16DR9DT T.rase 160 160
T.D.S. 19.7 1
S.U.P. B 273.6 9 Codru T.progresive 155 160
S.U.P. H 97.5 3 Codru T.conservare - -
34GO26FA
S.U.P. J 2124.2 67 Codru T.cvasigrădin. 115 120
1988 3158,1 3139,4 9SC14DT
S.U.P. D 450.9 14 Codru 15DR2DM T.rase 56 60
S.U.P. Q 177.7 6 Crâng T.crâng 28 30
T.D.S. 19.7 1 - - - -
S.U.P. A 2407.8 98 Codru 48GO32FA20DT T.progresive 111 110
1998 2468,2 2042,5 S.U.P.M 8.7 - Codru 100SC T.conservare - -
S.U.P. K 20.7 1 Codru 46GO12FA42SC - - -
T.D.S. 31.0 1 - - - - -
T.progresive Tehnică
S.U.P. A 961,8 76 Codru 56GO28FA16DT 110
T.crâng 106
S.U.P.M 22,3 2 Codru 63GO26FA11DT T.conservare - -
2005
1265,6 1001,4 S.U.P. K 12,3 1 Codru 80GO20DT - - -
T.progresive Tehnică
S.U.P.O 243,1 19 Codru - 110
T.crâng 103
T.D.S. 26,1 2 - - - -
După cum se observa din tabelul 3.1.2.1.1. suprafaţa unităţii de producţie a scăzut începând cu anul 1998 datorită retrocedărilor efectuate
către proprietarii particulari prin legile fondului funciar.
De asemenea se observă că regimul adoptat începând cu 1968 a fost codru şi tratamentul principal adoptat a fost cel al tăierilor progresive.
Subunitatea de crâng din1988 a fost asimilată în subunitate de codru regulat. Ciclul de producţie a fost adoptat la 110 de ani începând cu anul
1997.
La revizuirea amenajamentului din anul 2005 a fost înfiinţată o nouă subunitate de gospodărire - S.U.P. O - Terenuri ce urmează să fie
scoase din fondul forestier - cu o suprafaţă de 243,1 ha, care s-a păstrat şi în 2015 ( 65.31 ha ) iar suprafaţa subunităţii constituită ca rezervaţii de
seminţe a crescut faţă de precedenta amenajare cu 8,01 ha conform noului catalog de seminţe forestiere.
46
3.1.2.2. Evoluţia reglementării producţiei
Reglementarea producţiei a avut următoarea evoluţie
Tabelul 3.1.2.2.1.
Arborete Indice de
Arborete Creş- Posibilitatea
Anul preexploatabil 3 recoltare Indice de
exploatabile terea (m /an) 3
ame- e (m /an/ha) creştere
S.U.P. indica-
na- prod. prod. curentă
S V S V toare prod. prod. 3
jării 3 princi- princi- (m /an/ha)
(ha) (mc) (ha) (mc) (m /an) sec. sec.
pale pale
SUP
Codru - - - - - 6069 - 3,1 - 4,8
1968 S.U.P.
Refa-
- - - - - 1528 - 0,6 - -
cere
SUP A - - - - - 5880 - 2,72 - 4,7
1978 SUP B - - - - - 800 - 3,42 - 3,1
SUP B - - - - 766 267 - 0.98 - 2,9
SUP H - - - - - - - - - 6,1
SUP J - - - - 6585 2497 - 0,7 - 5,9
1988 SUP L - - - - 3156 - - - - 7,6
SUP Q - - - - - 506 - 2,8 - 5,5
SUP A
398,2 146403 149,3 38159 7948 5100 2007 2.09 0.82 6.1
1998 SUP M - - - - - - - - - 8,7

SUP K - - - - - - - - - 5,2
SUP A 187,7 47077 202,3 45527 4,1 2300 1636 2,4 1,7 6,5
SUP M - - - - - - - - - 7,3
2005
SUP K - - - - - - - - - 1,8
SUP O 19,2 3285 28,7 6467 - - - - - 5,7

SUP A 85,06 9896 102.41 35518 2569 830 2136 1.3 3.2 8,0
SUP M - - - - - - - - - 5,9
2015
SUP K - - - - - - - - - 4,8
SUP O - - 16.46 4243 207 - 57 - 0.9 7.0
În perioada 1997-2015 posibilitatea de produse principale a scăzut, datorită faptului că

suprafaţa unităţilor de producţie a scăzut ca urmare a aplicării legilor fondului funciar.
Cuantumul posibilităţii de produse secundare (rărituri, curăţiri) s-a micşorat din acelaşi motiv.
47
3.1.2.3. Aplicarea prevederilor amenajamentelor anterioare (celui precedent)
În tabelul 3.1.2.3.1. este prezentată, în limita datelor de care s-a dispus, aplicarea
prevederilor amenajamentelor anterioare celui precedent (întocmit în anul 2005):
Tabelul 3.1.2.3.1.
Preve- Indice
Împă- Dega- Produse Indice
deri Curăţiri Rărituri Tăieri de igienă de
duriri jări principale de
P creştere
Deceniul recoltare
Reali- 3
curentă
m /an/ 3
zări ha ha ha m
3
ha m
3
ha m
3
ha m
3 m /an/
ha
R ha
P 37,8 - 46,1 350 111,8 1450 - 7600 499 4300 3,7 4,8
1968 R 49,4 115 100,8 770 76,6 1551 - 11060 499 4500 - -
% 130 - 219 220 68 107 - 145 100 105 - -
P 230,8 19,3 291,1 1020 182,2 7960 - 66200 1209,7 5950 6,1 7,8
1978 R 168,8 42,5 695,0 4385 222,0 6693 - 90415 1209,7 8980 - -
% 73 220 239 429 121 84 - 136 100 151 - -
P 24,3 106,6 122,7 6760 76,1 1533 - 32720 - - 4,5 5,9
1988 R 17,7 155,7 100,1 5304 73,5 1129 - 19364 - - - -
% 73 146 82 78 97 74 - 60 - - - -
15,4 54,6 516 4354 370 9705 270,2 35700 1102,4 6461 2,9 6,1
P
1998 10,1 66,3 490 3528 186 4501 237,7 32971 385 3500 - -
R
65 121 95 81 50 46 88 92 35 54 - -
%
În perioada de aplicare a amenajamentului cuprinsă între anii 1968-1978, posibilitatea

din produse principale a fost realizată în proporţie de 145% din volum. De asemenea s-a
depăşit şi posibilitatea de produse secundare şi suprafaţa prevăzută a fi împădurită.
În perioada 1978-1988 posibilitate de produse principale a fost depăşită cu 36 de
procente dar nu s-a recoltat volumul propus prin rărituri.
În perioada 1988-1998 nu s-a recoltat volumul corespunzător posibilităţii de produse
principale, realizându-se doar un procent de 60%, iar pentru posibilitatea de produse
secundare s-a realizat un procent de 77%.
Pentru perioada de aplicare a amenajamentului cuprinsă între anii 1998-2004 nu s-au
recoltat volumele prevăzute a fi recoltate prin tăieri principale, secundare şi igienă. De
asemenea suprafaţa prevăzută la împăduriri a fost realizată în proporţie de 65%. Degajările
s-au realizat în procent de 121% datorită faptului că au fost parcurse şi alte arborete decât
cele prevăzute în planul de îngrijire.
.
3.2. Analiza critică a aplicării amenajamentului expirat
Prevederile şi realizările amenajamentului anterior
Amenajamentul expirat a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005 şi a avut o aplicabilitate

de 10 ani, respectiv până la 31 decembrie 2014.
Unitate de Producţie IV Cârcinov şi-a păstrat numărul şi denumirea anterioară.
În ceea ce priveşte modul de gospodărire a pădurilor în ultimul deceniu, se pot spune
următoarele:
48
Indici de recoltare [ m /an/ha]
Acci-
Indici de creştere curentă

Acci- Tăieri de Tăieri
Preve-deri den-
Curăţiri Rărituri dentale Produse principale conser- de
3
(P) tale
II vare igienă
[m /an/ha]
Împă-
Anul ... ... Dega- I
duriri
jări[ha]
3
Reali-zări [ha]
3 3 3 3 3 3 3
(R) ha m ha m m ha m m ha m ha m
%
2005 R - - 31,8 64 22 505 202 29,2 3451 250 - - 7,3 17 -
2006 R - - 17,1 65 36 439 - 26 2338 241 - - 95,6 291 -
2007 R - - 24,3 98 20,9 486 - 19 1478 728 - - 62,7 170 -
2008 R - - 15,7 55 20,5 493 - 29,7 1809 236 - - 44,4 155 -
2009 R - - 14,1 32 24,2 347 15 8 634 487 - - -
2010 R - - 11,6 23 38,6 480 - 9,4 1751 - - - 52,3 124 - -
2011 R - - 26,9 307 - 14,5 1489 - - - 182,2 231 -
2012 R - - 4,2 17 3,2 59 - 31,5 1914 - - - 133 312 -
2013 R - - 98,3 3327 86 3,5 998 168 - - 126 276 -
2014 - - - 9,6 68 148,1 3844 190 - - 13 - - 118,6 301 -
Total R - - 128,4 422 438,7 10287 493 170,8 15862 2123 - - 822,1 1877 -
P 9,6 2,9 9,71 40 62,9 1596 - 17,5 2300 - - - 329,4 259 3,4
Total 6,3
R - - 12,84 42 43,9 1029 49 17,1 1586 212 - - 822,1 188 2,5
anual
% - - 132 105 70 64 - 98 69 - - - 250 72 -
- lucrări de împădurire nu s-au executat;

- degajări nu s-au executat;
- curăţiri s-au realizat în proporţie de 132 % pe suprafaţă şi 105% pe volum.;
- la rărituri realizările pe suprafaţă sunt de 70% iar cele pe volum 64 %.
- la tăierile de produse principale planul s-a realizat în proporţie de 69 % din volumul
propus;
- la tăieri de igienă realizările pe suprafaţă sunt de 250% iar cele pe volum 72%.
Având în vedere faptul că pe perioada de valabilitate a amenajamentului expirat s-a
retrocedat o suprafaţă mare, conform legilor fondului funciar, foştilor proprietari, nu se mai
poate face o comparaţie şi o analiză obiectivă între prevederile amenajamentului şi realizări.
Dinamica regenerării naturale pe durata aplicării amenajamentului expirat este

prezentată în tabelul 3.2.2.
49
Tabelul 3.2.2.
Elemente de caracterizare a arboretului şi seminţişului utilizabil
Nr. Lucrări de
Amenajamentul din anul 2005 Amenajamentul din anul 2015
Su- de împădurire
pra- Arboret matur Seminţiş utilizabil Arboret matur Seminţiş utilizabil in- ha
U.a. Su- Tratamentul
faţa ter-
(ha) V S S pra- V S ven- Formula de
Compoziţia K Compoziţia Compoziţia K Compoziţia S%
ani -ha- % faţa ani –ha- ţii împădurire
(ha)
12 A 4.6 145 7FA3GO 0.4 7FA3GO 2.3 50 4,63 155 6FA4GO 0.4 5FA3GO2DT 3.24 70 T.progresive 1 -
(p. lumină)
12 D 3.7 150 8GO2FA 0.4 6GO4FA 2.59 70 3.8 10 3GO3FA 0.9 - - - T.progresive 1 -
3CA1DT (racordare)
13 A 7.6 155 6GO4FA 0.7 6GO4FA 3.04 40 18.62 165 5FA5GO 0.3 4GO4FA2DT 11.18 60 T.progresive 1 -
(p. lumină)
14 A 19.4 155 9GO1FA 0.6 8GO2FA 7.76 40 19.13 165 9GO1FA 0.1 8GO2FA 11.48 60 T.progresive
(p. lumină) 1 -
15 A 16.8 155 6GO2GÎ2FA 0.6 5GO3GÎ2FA 8.4 50 16.88 165 8GO2FA 0.3 7GO3FA 10.13 60 T.progresive 1 -
(p. lumină)
16 A 6 155 10FA 0.5 8FA2GO 3.6 60 5.28 165 9FA1GO 0.2 7FA3GO 4.22 80 T.progresive 1 -
(p. lumină)
T.progresive
16 D 8.9 155 6GO3GÎFA 0.4 5GO3GÎ2FA 5.34 60 8.98 10 3GO2FA2GÎ 0.9 - - - (p. lumină, 2 -
2CA1DT racordare)
T.progresive
17 A 8.5 155 9FA1GO 0.4 7FA3GO 5.1 60 3.86 165 8FA2GO 0.4 7FA3GO 2.32 60 (p. lumină) 1 -
17E 6.1 155 7FA3GO 0.6 7FA3GO 2.44 40 2.39 165 10FA 0.4 8FA2DT 0.7 30 T.progresive
(p. lumină) 1 -
18 A 3.4 140 7FA3GO 0.6 6FA4GO 1.36 40 3.64 165 7FA3GO 0.1 7FA3GO 2.18 60 T.progresive 1 -
(p. lumină)
62 B 5.7 135 8GO2FA 0.6 8GO2FA 2.85 50 5.66 120 6GO4FA 0.3 7GO3FA 3.96 70 T.progresive 1 -
(p. lumină)
T.progresive
119 B 1.9 140 7GO3FA 0.4 6FA4GO 1.33 70 3.31 5 10FA 0.8 - - - 1 -
(racordare)
119 C 5.5 150 8FA2GO 0.6 7FA3GO 2.75 50 0.89 15 4FA3CA3GO 0.9 - - - T.progresive 1 -
(racordare)
T.progresive
120 A 2.1 140 10 FA 0.6 10FA 1.26 70 2.05 10 7FA3CA 0.8 - - - (p. lumină, 2 -
racordare)
50
3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor
Până în anul 1948, gospodărirea pădurilor a avut mai mult caracter empiric, urmărind
în primul rând satisfacerea necesităţilor de moment ale diverşilor proprietari.
Odată cu prima amenajare unitară a pădurilor, măsurile silviculturale dobândesc o
bază ştiinţifică şi conduc către o gospodărire în spiritul dezvoltării durabile a fondului
forestier.
3.3.1. Evoluţia structurii pădurii
Evoluţia structurii claselor de vârstă până la amenajarea actuală se prezintă în tabelul

următor:
Evoluţia claselor de vârstă
Tabelul 3.3.1.1.
Suprafaţa în Clasele de vârstă (%)
Anul
producţie
amenajării VII
ha I II III IV V VI
1 2 3 4 5 6 7 8 15
1998 2407,8 19 25 24 11 5 1 18
2005 961,8 14 60 6 2 - - 18
2015 772.83 9 37 39 3 - 1 11
Evoluţia compoziţiei este dată în tabelul următor:
Tabelul 3.3.1.2.
Anul Supra- Specii (%)
amenajării faţa
U.P.
ha FA GO DR CA GÎ DT DM
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1998 2407,8 29 39 16 8 - 7 1
2005 961,8 36 26 19 5 4 8 2
2015 772.83 33 25 21 7 3 9 2
Evoluţia claselor de producţie este dată în tabelul următor:
Tabelul 3.3.1.3.
Anul Clasa de Clasele de producţie (%)
amenajării producţie
medie I II III IV V
1 2 3 4 5 6 7
2005 III0 - 11 77 10 2
2015 II9 - 18 75 7 -
Evoluţia densităţii arboretelor este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 3.3.1.4.
Anul amenajării Suprafaţa Categorii de consistenţă (%)
U.P.
ha 0,1-0,3 0,4-0,6 0,7 şi peste
1 2 3 4 5
1998 2437,2 - 5 95
2005 1265,6 3 11 86
2015 772.83 9 1 90
51
Comparaţiile între procente nu sunt edificatoare şi nu ne permit tragerea unor concluzii
deoarece suprafeţele de comparat sunt sensibil diferite.
Putem afirma că gospodărirea silvică a avut, în general, un efect benefic asupra stării
pădurilor, deşi ar fi existat posibilitatea obţinerii unor rezultate mai bune, prin aplicarea mai
exactă a prevederilor amenajamentelor anterioare.
Pentru etapele viitoare se impune, de asemenea, o atenţie maximă în gospodărirea
pădurilor, astfel încât condiţiile staţionale bune existente în cuprinsul U.P. IV Cârcinov să
fie valorificate cu o eficienţă superioară.
52
4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI
4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren
Lucrările de cartare staţională s-au executat la scară mijlocie şi s-au desfăşurat în

baza unei documentări prealabile. S-a asigurat o densitate de 1 profil de sol principal la
fiecare 100 ha pădure.
Descrierea vegetaţiei s-a efectuat concomitent cu studiul staţional şi a constat în
estimaţii şi măsurători. Datele culese au fost consemnate în fişele de descriere ale unităţilor
amenajistice şi ulterior prelucrate la calculator.
Pentru a li se determina volumul, cu acurateţe sporită o parte a arboretelor
exploatabile au fost inventariate (evidenţa 16.1.2.).
Arboretele marcate de ocol sunt prezentate în evidenţa 16.1.4.
4.2. Elementele privind cadrul natural, specifice unităţii de producţie
4.2.1. Geologie
. Unitatea de producţie face parte din unitatea morfostructurală de orogen

Subcarpaţii Meridionali, Piemontul Cândeşti.
Formaţiile geologice reprezentative sunt formate din argile în alternanţă cu nisipuri
grosiere, pietrişuri şi bolovănişuri
4.2.2. Geomorfologie
Teritoriul în studiu este situat în Subcarpaţii Meridionali, mai precis pe Piemontul

Cândeşti.
Unitatea de relief caracteristică este versantul, fiind prezent şi platoul şi culmile late.
Expoziţia predominantă a versanţilor este cea parţial însorită (58%) urmată de cea
însorită (38%). Înclinarea maximă nu depăşeşte 40 grade.
Altitudinea unităţii variază între 300 m şi 690 m.
4.2.3. Hidrografie
U.P. IV Cârcinov este localizată în bazinul hidrografic al pârâului Cârcinov cu afluenţii

săi principali: Valea Perilor, Valea Grecilor, Valea Ancuţei, Valea Cetăţii, Valea Ruginoasa.
4.2.4. Climatologie
Teritoriul analizat face parte din provincia climatică D.f.b.x.(după Köppen).
4.2.4.1. Regimul termic
Temperaturile aerului (°C) medii lunare şi anuale înregistrate la staţiunea meteorologică

Piteşti sunt date în tabelul 4.2.4.1.1.
Tabelul 4.2.4.1.1.
Staţia Luna Me-
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII die
Câmpulung -2.8 -1.4 2.7 8.1 13.1 16.6 18.4 17.9 13.9 8.6 3.3 -0.8 8.1
Târgovişte -2.5 -0.5 4.1 9.5 15.1 18.5 20.4 19.5 15.7 10.8 4.9 0.1 8.7
Piteşti -2.4 -0.5 4.2 10.0 15.5 18.8 20.8 20.1 16.2 10.4 4.6 -0.2 9.8
53
Temperatura medie zilnică este mai mare de 0°C timp de 180-200 zile pe an. Numărul
zilelor de iarnă (cu temperatură maximă sub 0°C), este de 30-35 zile, iar al celor de îngheţat
(cu temperatura minima sub 0°C) de 95-115 zile
Zilele de vară (cu temperatură maxima de 5°C), sunt în număr de 100-120 zile, iar
cele caniculare (cu temperatura maximă 30°C) sunt în număr de 30-35 zile.
Temperatura medie anuală variază între 8 şi 10°C.
Pe anotimpuri şi perioade de vegetaţie temperaturile medii sunt:
- iarna – 0.9°C;
- primăvara - 9.9°C;
- vara - 20.0°C;
- toamna - 10.5°C.
În perioada de vegetaţie temperatura medie este de 16.5°C.
Temperatura lunii cele mai calde este de 18°C.
În perioada de vegetaţie temperatura medie este de 14.7°C.
Suma temperaturilor bioactive (T>0°C) este de 3142° în partea de nord .
Durata perioadei de vegetaţie (T medie diurna >10°C) este de 166 zile cu o sumă a
temperaturilor de 2578.
Datele de mai sus ne conduc la concluzia că în cadrul UP IV, potenţialul termic al
staţiunilor se diferenţiază sensibil şi explică prezenţa fagului în nordul ocolului şi a
cvercetelor în partea de sud.
Primul îngheţ apare în jurul datei de 23 octombrie, iar ultimul îngheţ la 14 aprilie.
Cel mai timpuriu îngheţ se poate produce la 8 septembrie, iar cel mai târziu la 13
iunie.
Aceste date, corelate cu începutul şi sfârşitul perioadei de vegetaţie arată există
pericolul îngheţurilor târzii şi timpurii, care pot provoca defolieri, îngheţul puieţilor şi a
culturilor tinere
4.2.4.2. Regimul pluviometric
Cantităţile de precipitaţii atmosferice (mm) medii lunare şi anuale sunt prezentate în

tabelul 4.2.4.2.1
Lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media

anuală
Precipitaţii
35,4 29,7 40,9 50,6 73,1 86,6 68,6 55,6 42,9 46,6 42,1 43,5 621,9
medii
Regimul pluviometric este bine repartizat pe lunile anului, şi mai ales în perioada de
vegetaţie, cele mai multe înregistrându-se în luna iunie, 86,6 mm, anotimpul cel mai ploios
fiind vara. În perioada de inactivitate, rezerva de apă se acumulează în sol, fiind folosită de
vegetaţia forestieră în sezonul activ.
Precipitaţiile sub formă de zăpadă cad în perioada noiembrie-martie, numărul mediu al
zilelor cu ninsoare este 18, iar numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă 48.
Grosimea stratului de zăpadă este în medie de 15 cm şi se realizează în luna februarie
şi coincide cu temperaturile minime absolute. Ca urmare, seminţişurile tinere sunt în mare
măsură protejate de gerurile excesive. Stratul de zăpadă şi durata lui însă nu pot asigura
protecţie seminţişurilor în timpul lucrărilor de exploatare.
Drenajul extern, determinat de reţeaua hidrografică densă şi cel intern determinat de
grosimea pietrişurilor din substrat sunt intense, ceea ce face ca spre sfârşitul perioadei de
vegetaţie să se instaleze în sol un interval de uscăciune. Aceasta afectează mai ales
arboretele de gorun, acestea vegetând pe platouri şi versanţi superiori, expuşi insolaţiei
54
4.2.4.3. Regimul eolian
Frecvenţa cea mai ridicată o au vânturile din vest şi cele din sud-est.
Aceste vânturi nu provoacă vătămări masive (doborâturi, rupturi) prin acţiunea lor
mecanică, dar datorită faptului că sunt calde şi uscate, influenţează negativ culturile tinere în
timpul verii.
Datele climatice înregistrate sunt în general favorabile dezvoltării vegetaţiei forestiere
existente, cu excepţia perioadelor secetoase din unii ani, ale căror efecte se accentuează în
prezenţa unor temperaturi ridicate în sezonul de vegetaţie.
4.2.4.4. Indicatorii sintetici ai datelor climatice
După noua raionare în provincii climatice a teritoriului ţării, pădurile unităţii de producţie
se încadrează în districtul II B.P.6., adică clima continentală de dealuri de pădure din Podişul
Getic.
Indicele de ariditate de Martonne, anual, are valoarea de 31,4, cel mai scăzut fiind în
lunile iulie-august.
Indicele de umiditate anual are valoarea de 63,5.
În general, cadrul natural al zonei în care se găsesc arboretele din U.P.IV Cârcinov,
este favorabil dezvoltării în condiţii optime a speciilor de bază (cvercinee, fag, diverse tari) şi
fluctuantă pentru speciile de răşinoase introduse în urma tăierilor de refacere, substituire
efectuate în deceniile anterioare (molid, pin). Ca factor limitativ ar fi apa accesibilă pentru
gorunul situat pe platouri.
4.3. Soluri
Pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol s-au executat 7 profile principale de

sol (u.a:15 A, 50 A, 62 A, 63 A, 64 A, 67 A, 122 B). Dintr-un profil principal de sol (u.a.: 15 A)
s-au recoltat probe de sol care au fost trimise la laboratorul de pedologie al I.N.C.D.S.-
Braşov pentru analize. Rezultatul analizelor (buletinul de analiză) este prezentat în
subcapitolul 4.3.3.
4.3.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol
Evidenţa tipurilor şi subtipurilor de sol este prezentată în tabelul 4.3.1.1.
Tabelul 4.3.1.1.
Nr. Subtipul de Succesiunea Suprafaţa
Clasa de soluri Tipul de sol Codul
crt. sol orizonturilor ha %
tipic 2201 Ao-El-Bt-C 317,06 43
Luvosol
1. Luvisoluri stagnic 2212 Ao-El-Btw-C 122,87 16
Total - - - 439,93 59
Eutricambosol tipic 3101 Ao-Bv-C 306,43 41

3. Cambisoluri
Total - - - 306,43 41
4. Protisoluri Aluviosol distric 0401 Aodi-Cdi 1,07 -
Total - - - 1,07 -
Total 747,43 100
Din analiza datelor din tabelul de mai sus rezultă că cele mai răspândite subtipuri de
sol sunt: luvosolul tipic (43%) şi eutricambosolul tipic (41%).
Răspândirea teritorială a solurilor în cadrul unităţii de producţie este influenţată atât de
condiţiile geologice existente cât şi de condiţiile geomorfologice şi de tipurile de pădure sub
care au evoluat.
55
4.3.2. Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol
a) Luvosolul stagnic (16%) se defineşte prin orizonturile Ao-Elw-Btw-C. Acest sol a fost
identificat pe terenuri mai slab drenate aflate sub influenta unei cantităţi mai mari de apă.
Substratul litologic este reprezentat de luturi, nisipuri şi argile sărace în minerale
calcice şi feromagneziene.
Orizontul Ao are culoare brună, brună –închis şi grosimea de 10-20cm.
Orizontul Elw mai deschis la culoare (10 YR-5) şi este gros de 10-20cm.
Orizontul Btw are culoare brună (10 YR-4) şi grosime de 110-150cm. Textura este
diferenţiată pe profil luto-nisipoasă în Ao, mijlocie către grosieră în Elw şi mijlocie fină sau
fină în Bt. Structura este grăunţoasă în Ao , poliedrică lamelară sau fără structură în Elw şi
prismatică bine dezvoltată în Bt. Conţinutul de humus este 2% (Bt). Gradul de saturaţie în
baze este 50%. Aciditatea scade uneori sub 5,0. Grosimea fiziologică este 60 cm
Fertilitatea variază în limite largi în funcţie de troficitatea minerală şi azotată.
b) Luvosolul tipic(43%) . Are profilul Ao-El-Bt-C. A fost identificat pe versanţi

moderat înclinaţi cu expoziţii diverse.
Este acid cu pH =5,0-5,9 cm cu valorile cele mai mici (mai acid) în orizontul El
(podzolit), foarte humifer, cu un conţinut de humus (moder) de 5,0-7,4% pe grosimea de 5-10
cm, mezobazic la eubazic, cu un grad de saturaţie în baze, √= 50-80% cu valorile cele mai
mici în orizontul debazificat El, foarte bine aprovizionat în azot total la suprafaţă (0,22-0,32
g%) şi foarte slab aprovizionat în profunzime (0,05..%), luto-nisipos la luto-argilos edafic
mijlociu, de bonitate mijlocie pentru fag când solul este situat pe versanţi însoriţi şi de
bonitate superioară pentru gorun când solul este situat pe versanţi superiori slab înclinaţi.
c) Eutricambosolul tipic (41%) se defineşte prin orizontul B cambic (Bv) având gradul
de saturaţie în baze peste 55%. Acest sol a fost identificat pe versanţi uşor înclinaţi şi are
următoarea succesiune de orizonturi: Ao-Bv-C.
Substratul litologic este reprezentat de luturi şi alte substrate bogate în carbonat de
calciu şi alte elemente bazice.
Orizontul Ao are culoare brună închis şi grosimea de 10-40 cm.
Orizontul Bv este de culoare brună-gălbuie, brună-ruginie şi este gros de la 50 la 150 cm.
Textura este variabilă în funcţie de materialul parental şi poate merge de la uşoară la
grea. Structura este grăunţoasă în Ao şi poliedrica sau prismatica în Bv. Conţinutul de humus
este mai mare în Ao putând ajunge până la 10-12%. Gradul de saturaţie în baze este peste
55% în Bv. Aciditatea este slab-moderată (ph = 5,8-6,5). Grosimea fiziologică este 60 cm.
Fertilitatea este medie spre superioară în funcţie de volumul edafic
d) Aluviosol distric are profilul Aodi – Cdi. Format în lunca centrală a râului pe aluviuni
diverse excluzând pietrişurile, este moderat la puternic alcalin cu pH=7,9-8,8, moderat
humifer cu un conţinut de humus pe grosimea de 25-30 cm de 2,2%, mijlociu aprovizionat în
azot şi fosfor şi foarte bine în potasiu, nisipo-lutos la luto-nisipos, de bonitate mijlocie pentru
plopul alb (negru) şi salcâm şi inferioară pentru plopi euramericani. Bonitatea acestui sol este
determinată de regimul de umiditate cu uşor deficit în estival şi troficitatea mijlocie (conţinutul
de humus şi azot, fosfor). De asemenea ca factor compensator este faptul că aprovizionarea
cu apă a solului este mare deoarece solul are o textură mijlocie luto-nisipoasă. Speciile mai
xerofite – plop alb (negru), salcâm pe acest sol vor realiza o productivitate mijlocie iar plopii
euramericani numai inferioară..
56
4.3.3. Buletin de analiză
Analizele de laborator s-au făcut pentru probele de sol recoltate din u.a.: 15 A.
Nivel Capaci Gradul

ori- Hidro-
U.a., compoziţie, Orizont Car- Baze gen tatea de Azot
subtip de sol de zont Umidi- Hu- bo de total
de tate pH mus de totală satu-
(denumire) diag- naţi schimb schimb de raţie în
Cod nostic diag- % % % me% schimb baze g%
nostic me %
me % %
cm
15A Ao 0-15 0.909 5.181 7.621 - 9.848 12.495 22.343 54.076 0.391
8GO2FA
Luvosol tipic, El 15-25 0.827 5.021 1.694 - 3.380 8.232 11.612 39.108 0.087
2201 35-
Bt 100 2.266 5.258 0.968 - 12.20 11.393 23.593 61.711 0.050
4.3.4. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri şi subtipuri de sol

57
4.4. Tipuri de staţiune
La baza stabilirii tipurilor de staţiune existente pe teritoriul luat în studiu, au stat
lucrările de cartare staţională la scară mijlocie executate cu ocazia parcurgerii terenului,
culegându-se date de ordin pedologic, ecologic, climatologic, geomorfologic, etc.
S-au studiat şi s-au luat în considerare relaţiile existente între elementele caracteristice
staţiunii: substratul litologic, forma de relief, climat şi microclimat local, tip şi subtip genetic de
sol, pătura vie, potenţialul productiv şi tipul de pădure.
Ca lucrări de specialitate s-au consultat cu precădere lucrarea “Staţiuni forestiere”
ediţia 1977 de Chiriţă C. şi colaboratorii şi amenajamentele întocmite în anul 1995.
În cadrul unităţii de producţie au fost identificate un număr de 4 tipuri de staţiune.
Tipul de staţiune s-a determinat pentru fiecare unitate amenajistică.
4.4.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiune
În unitatea de producţie analizată au fost identificate următoarele tipuri de staţiune:
Tabel 4.4.1.1.
Etajul Tipul de staţiune Suprafaţa Categoria de bonitate Tipuri şi
fitocli- Supe- Mij- Inferi- subtipuri
matic Cod Diagnoză ha % de sol
rioară locie oară
Deluros de gorunete, Pm, brun luvic 2201
5.1.4.2. 162,17 22 - 162,17 -
pseudogleizat, cu Carex Pilosa 2212
Deluros de gorunete, Pm, brun
5.1.5.2. 277,76 37 - 277,76 - 2201
slab-mediu podzolit edafic miliociu
FD3 Deluros de făgete, Pm, brun edafic
5.2.4.2. 306,43 41 - 306,43 - 3101
mijlociu cu Asperula Asarum
Deluros de goruneto-făgete, Pm,
5.2.5.3. aluvial moderat humifer, în luncă 1,07 - - 1,07 - 0401
joasă
Total FD3 747,43 100 - 747,43 - -
ha 747,43 - 747,43 - -
TOTAL U.P.
% 100 - 100 - -
Din analiza tipurilor de staţiune , rezultă că cele mai răspândite tipuri de staţiune sunt:
Deluros de făgete Pm, brun edafic mijlociu cu Asperula Asarum ( 41%) şi Deluros de
gorunete Pm, brun slab-mediu podzolit edafic mijlociu (37 %).
Toate tipurile de staţiune sunt de bonitate mijlocie, ceea ce înseamnă că speciile
principale ( gorunul şi fagul) au condiţii optime de vegetaţie.
58
4.4.2. Descrierea tipurilor de staţiuni cu factori limitativi şi măsurile de gospodărire impuse de aceşti factori
Măsuri de gospodărire
Etajul fitoclimatic
impuse de aceşti factori

Tip de staţiune Factorii şi Tip de pădure
ecologici şi factorii –
determinanţii condiţie moderat limitativi
ecologici şi
Compoziţia
limitativi;
ţel
Cod Indicativul de clasificare şi descrierea concisă a tipului de staţiune riscuri Cod Diagnoză Tratamente
Compoziţia
de regenerare
5.1.4.2. Deluros de gorunete Pm, luvosol pseudogleizat, cu Carex pilosa 514.1 Gorunet de platou cu
Foarte frecvent pe versanţi slab şi foarte slab înclinaţii, expoziţii predominant sol greu(m)
însorite şi semiumbrite, cumpene largi, platouri, terase, poale de versanţi,
terenuri frământate prin vechi alunecări. Substraturi litologice greu 8GO2DT T.progresive
permeabile formate din roci sedimentare. Luvosolurile divers podzolite, 8GO2DT
pseudogleizate, cu mull, oligomezo şi mezobazice, slab la moderat humifere,
mijlociu profunde sau profunde, fiziologic mijlociu profunde, luto-nisipoase
sau lutoase în orizonturile superioare, luto-argiloase, sau argiloase, orizontul
B marmorat prin pseudogleizare, uneori semischeletice. Volum edafic
mijlociu. Condiţii climatice apropiate de acelea medii ale platourilor, cu mici - regim de
plusuri de căldură şi lumină în staţiuni ceva mai ridicate sau pe versanţi umiditate
5.1.4.2. însoriţi. Condiţii edafice divers favorabile, cu rezultantă mijlociu favorabilă 741.1 Amestec normal de
pentru pădurea de gorun. Troficitatea submijlocie şi mijlocie. Aciditatea alternant gorun,gârniţă şi cer(m)
activă moderată în orizontul humifer, puternică până la moderată în orizontul
podzolit. Pătura vie de tipul carex pilosa, cu grad de acoperire ridicat, divers 5GO2GÂ1CE T.progresive
însoţită de specii de mull-moder şi mull. Bonitate mijlocie pentru gorunete. 2DT
Arborete de gorun divers însoţit de alte foioase. Datorită solului expus 6GO2GÂ2CE
degradării prin înmlăştinare şi prin accentuarea fenomenului de
FD3 pseudogleizare şi podzolire, se recomandă menţinerea consistenţei pline, în
amestec cu gorunul şi stejarul pedunculat, a speciilor de amestec (fag,
carpen, anin negru) în proporţie de cel puţin 30% pentru asigurarea cu
continuitate a drenajului biologic al solului. Cu ocazia regenerării arboretului,
se introduce în amestec larice şi pin.
5.1.5.2. Deluros de gorunete, Pm, luvosol slab mediu levigat (podzolit) edafic 511.3 Gorunet cu flora de mull
mijlociu. de productivitate
Răspândit în etajul gorunetelor pe versanţi predominant mijlocii, mai rar mijlocie (m) 8GO2DT T.progresive
superiori, cel mult slab ondulaţi, uneori cu mici denivelări, expoziţii însorite şi - volumul edafic 8GO2DT
semiînsorite, şi înclinări moderate până la repezi. Luvosolurile slab medii - apa accesibilă
podzolite, cu mull şi mull moder, mijlociu profunde şi mai rar profunde, luto- - gradul de
5.1.5.2 nisipoase şi lutoase, structurate grăunţos în orizontul humifer, practic lipsite saturaţie în
de schelet şi slab scheletice, până la cel mult scheletice, cu volum edafic baze de schimb
mijlociu. 531.4 Sleau de deal cu gorun
Troficitatea mijlocie spre ridicată, soluri mezotrofice, spre eutrofice, şi fag de productivitate 5GO3FA2DT T.progresive
excepţional chiar autrofice. mijlocie(m)
Pătura vie slab reprezentată prin specii de mull. Bonitatea mijlocie pentru
cvercete, goruneto-şleauri de productivitate mijlocie.
59
Măsuri de gospodărire
Etajul fitoclimatic
impuse de aceşti factori

Tip de staţiune Factorii şi Tip de pădure
ecologici şi factorii –
determinanţii
condiţie moderat limitativi
ecologici şi
Compoziţia
limitativi;
ţel
Cod Indicativul de clasificare şi descrierea concisă a tipului de staţiune riscuri Cod Diagnoză Tratamente
Compoziţia
de regenerare
5.2.4.2. Deluros de făgete Pm, preluvosol edafic mijlociu cu Asperula- - volumul edafic
Asarum (mezo şi eutrofic, mezohidric, estival reavăn, FD3, Bm, TIII-IV, Hm, 423.1 Făget de dealuri cu 8FA2DT T.progresive
Ue2 - apa accesibilă Rubus Hirtus T.conservare
Foarte răspândit pe suprafeţe importante în regiunea deluroasă, pe versanţi 8FA2DT
predominant mijlocii, umbriţi şi semiumbriţi, moderat înclinaţi, cu configuraţie - gradul de
variată, urcând uneori şi în partea superioară a versanţilor. saturaţie în 431.2 Făgeto-cărpinet cu floră 8FA2DT T.progresive
Depozite de suprafaţă provenite din roci furnizoare de material pământos şi baze de schimb de mull (m) 8FA2DT
de schelet în sol. Preluvosoluri cu mull, tipice şi mai rar slab podzolite, slab
5.2.4.2. pseudogleizate, mijlociu profunde şi profunde, luto-nisipoase şi lutoase, slab
scheletice şi semischeletice în rezultantă cu volumul edafic mijlociu.
Condiţii climatice şi plus apreciabile de umiditate şi minus de căldură şi
lumină faţă de media etajului pe expoziţii umbrite şi în apropierea văilor. 522.1 Goruneto-făget cu
Volumul edafic mijlociu. Pătura vie de tipul Asperula-Asarum. Bonitate Carex pilosa(m) 6GO2FA2DT T.progresive
mijlocie pentru făgete de deal pure sau având în diseminaţie paltin, carpen, 6GO2FA2DT
tei, frasin şi jugastru, gorun, apoi făgete amestecate, făgeto-cărpinete şi
şleauri de deal cu fag.
- regim de
5.2.5.3..Deluros de gorneto-făgete Pm,aluvial moderat humifer în luncă umiditate
joasă. alternant
Staţiuni situate în luncile inundabile ale râurilor, în zona de deal cu 971.2 Aniniş pe soluri gleizate 8ANN2DT T.rase
complexe de gorunete şi făgete. Soluri aluviale stratificate, moderat - saturarea de productivitate 8ANN2DT
5.2.5.3 humifere(20-25 cm orizont superior,cel mult mijlociu bogat în humus), prelungită cu apă mijlocie (m)
mijlociu profunde, nisipoase şi luto-nisipoase, slab până la semischeletice, primăvara
cu volum edafic mijlociu.Troficacitate mijlocie,apa accesibilă permanent
bine asigurată prin umezire freatică.Bonitate mijlocie până la superioară
pentru zăvoaie de plop alb, aninişuri şi stejărete de luncă
60
4.4.3. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiune
4.4.4. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiune şi tipuri de sol

61
4.5. Tipuri de pădure
Corespunzător condiţiilor climatice şi staţionale, pe teritoriul studiat s-au identificat 8

tipuri de pădure, a căror denumire şi proporţie de participare este prezentată în cadrul
subcapitolului 4.5.1.
4.5.1. Evidenţa tipurilor naturale de pădure
Tipurile de pădure care se întâlnesc, suprafaţa ocupată şi cota procentuală din

suprafaţa unităţii de producţie sunt prezentate în tabelul 4.5.1.1.
Tabel 4.5.1.1.
Productivitatea
Tip de pădure Suprafaţa
Nr. Tip de arboretelor
crt. staţiune
Cod Diagnoză ha % Sup. Mijl. Inf.
514.1 Gorunet de platou cu sol greu(m) 92,55 12 - 92,55 -

1 5.1.4.2.
741.1 Amestec normal de gorun,gârniţă şi cer(m) 69,62 9 - 69,62 -
Gorunet cu flora de mull de productivitate
511.3 mijlocie (m) 70,82 9 - 70,82 -
2 5.1.5.2.
Şleau de deal cu gorun şi fag de
531.4 206,94 28 - 206,94 -
productivitate mijlocie(m)
423.1 57,11 8 - 57,11 -
Făget de dealuri cu Rubus Hirtus
3 5.2.4.2. 431.2 Făgeto-cărpinet cu floră de mull (m) 191,06 26 - 191,06 -
522.1 Goruneto-făget cu Carex pilosa(m) 58,26 8 - 58,26 -

Aniniş pe soluri gleizate de productivitate
4 5.2.5.3. 971.2
mijlocie (m)
1,07 - - 1,07 -
TOTAL U.P. ha 747,43 - 747,43 -

% 100 - 100 -
Tipurile naturale de pădure reprezentative sunt:

- 531.4 - Şleau de deal cu gorun şi fag de productivitate mijlocie(m) – 28%;
- 431.2 - Făgeto-cărpinet cu floră de mull (m) – 26% .
62
4.5.2. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiuni şi păduri
63
4.5.3. Lista unităţilor amenajistice după caracterul actual al tipului de
pădure
64
4.5.4. Formaţii forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure
Caracterul actual al tipului de pădure şi formaţiile forestiere întâlnite în teritoriul studiat
sunt date în tabelul următor:
Tabelul 4.5.4.1.
Formaţii forestiere Caracterul actual al tipului de pădure (ha) Total
Natural
Subpro- Parţial Total Nede- Terenuri
Denumire funda- Artificial ha %
Cod ductiv derivat derivat finit goale
mental
Făgete pure de
42 37,94 15,17 - - 4,0 - - 57,11 8
dealuri
Făgete
43 133,18 - 2,92 9,32 45,64 - - 191,06 26
amestecate
51 Gorunete pure 107,08 16,88 18,68 3,1 17,63 - - 163,37 22
52 Goruneto-făgete 52,6 5,66 - - - - - 58,26 8

Şleauri de deal
53 12,88 - - - 194,06 - - 206,94 28
cu gorun
Amestec Gi Ce
74 cu stejar şi 67,92 - - - 1,7 - - 69,62 8
mezofiţi
Aninişuri de anin
97 0,94 - - - 0,13 - - 1,07 -
negru
ha 412,54 37,71 21,6 12,42 263,16 - - 747,43
TOTAL U.P.
% 55 5 3 2 35 - - 100 100
Analizând tabelul 4.5.4.1. se constată că cele mai răspândite formaţiuni forestiere

sunt „Şleauri de deal cu gorun” care ocupă 28% din suprafaţa unităţii de producţie.
De asemenea 55% (412,54 ha) din suprafaţă este ocupată de arborete
corespunzătoare din punct de vedere al compoziţiei, productivităţii şi modului de regenerare,
fiind arborete natural fundamentale. Arboretele artificiale 263,16 ha(35%) au rezultat, mai
ales, în urma aplicării unor tratamente extensive, cu regenerare pe cale artificială.
Arboretele total derivate 12,42 (2%) ha sunt rezultatul conducerii necorespunzătoare a
proceselor de regenerare şi îngrijire aplicate arboretelor.
65
4.6. Structura fondului de producţie şi protecţie
Structura fondului forestier pe specii, clase de vârstă şi de producţie este prezentată în

tabelul următor :
Tabel 4.6.1.
Grupa Suprafaţa Clase de vârstă Clase de producţie
S.U.P de
ha % I II III IV V VI→ I II III IV V
specii
QV 184,20 28 26,98 95,15 13,49 0,91 - 47,67 0,29 2,15 163,24 18,52 -
DR 136,71 21 - 5,89 129,82 1,00 - - 2,19 119,48 15,04 - -
FA 232,52 35 16,63 99,59 70,21 12,15 1,52 32,42 - - 213,68 18,84 -
“A”
DT 93,15 14 14,07 35,00 42,59 1,32 0,17 - 0,13 - 84,62 8,4 -
DM 10,83 2 - 5,83 2,74 2,26 - - 2,28 8,55 - -
Total 657,41 100 57,68 241,46 258,85 17,64 1,69 80,09 2,61 123,91 485,13 45,76 -
QV 9,74 48 - - - - - 9,74 - - 9,74 - -
FA 2,43 12 - - - - - 2,43 - - 2,43 - -
“K”
DT 8,14 40 - 8,14 - - - - - - 8,14 - -
Total 20,31 100 - 8.14 - - - 12.17 - - 20.31 - -
QV 0,36 8 - - 0,28 - - 0,08 - - 0,36 - -
FA 0,6 14 - - 0,28 - - 0,32 - - 0,6 - -
“M”
DT 3,44 78 - 1,24 2,2 - - - - - - 3,44 -
Total 4,4 100 - 1,24 2,76 - - 0,4 - - 0,96 3,44 -
QV 19,03 29 14,01 0,49 3,8 0,73 - - - - 19,03 - -
DR 18,82 29 11,12 7,7 - - - - 7,7 11,12 - -
FA 9,23 14 3,45 1,74 2,57 1,18 0,29 - - - 9,23 - -
“O”
DT 14,36 22 8,11 1,91 2,58 1,76 - - - - 11,77 2,59 -
DM 3,87 6 3,37 0,16 0,31 - 0,03 - - - 3,84 0,03 -
Total 65,31 100 28,94 15,42 16,96 3,67 0,32 - - 7,7 54,99 2,62 -
QV
213,33 28 40,99 95,64 17,57 1,64 - 57,49 0,29 2,15 192,37 18,52 -
DR 155,53 21 - 17,01 137,52 1,00 - - 2,19 127,18 26,16 - -

FA 244,78 33 20,08 101,33 73,06 13,33 1,81 35,17 - - 225,94 18,84 -
DT
Total 119,09 16 22,18 46,29 47,37 3,08 0,17 - 0,13 - 104,53 14,43 -
DM 14,70 2 3,37 5,99 3,05 2,26 0,03 - - 2,28 12,39 0,03 -
Total 747,43 100 86,62 266,26 278,57 21,31 2,01 92,66 2,61 131,61 561,39 51,82 -
66
Principalii indicatori de caracterizare a fondului forestier sunt :
Tabel 4.6.2.
Specificări Specii Total
FA GO PI MO CA SC GÎ DR DT DM
S.U.P. „A” – 657.41 ha
Compoziţia (%) 34 24 9 7 7 4 4 5 4 2 100
Clasa de producţie III1 III1 II2 II1 III0 III3 III0 I9 III0 II8 II9
Consistenţa 0.87 0.7 0.96 0.96 0.95 0.97 0.89 0.94 0.95 0.91 0.86
Vârsta medie (ani) 59 71 46 47 34 43 29 46 41 47 55
Creşterea curentă
3 7.7 4.8 10.7 16.1 7.8 8.0 4.8 12.9 7.4 5.5 8.0
(m /an/ha)
3
Volumul mediu (m /ha) 198 116 362 420 111 146 104 438 169 256 209
3
Volumul total (m ) 45992 18430 20459 19569 4837 3806 2659 14716 4018 2770 137256

GO SC FA DT - - - - - -
S.U.P. „K” – 20.31 ha
Compoziţia (%) 48 36 12 4 - - - - - - 100
Clasa de producţie III0 III0 III0 III0 - - - - - - III0
Consistenţa 0.7 0.8 0.7 0.8 - - - - - - 0.74
Vârsta medie (ani) 165 35 165 35 - - - - - - 113
Creşterea curentă
1.8 9.3 2.1 7.4 - - - - - - 4.8
(m3/an/ha)
Volumul mediu (m3/ha) 369 161 351 151 - - - - - - 283
Volumul total (m3) 3590 1180 852 122 - - - - - - 5744
Specificări Specii
SC FA GO DT - - - - - - Total
S.U.P. „M” – 4.4 ha
Compoziţia (%) 75 14 8 3 - - - - - - 100
Clasa de producţie IV0 III0 III0 IV0 - - - - - - III8
Consistenţa 0.77 0.8 0.78 0.67 - - - - - - 0.77
Vârsta medie (ani) 43 80 64 40 - - - - - - 50
Creşterea curentă
3 5.7 6.7 5.6 8.3 - - - - - - 5.9
(m /an/ha)
3
Volumul mediu (m /ha) 134 287 228 133 - - - - - - 163
3
Volumul total (m ) 446 172 82 16 - - - - - - 716
Specii
Specificări
GO CA FA PI MO PLT SC DR DT DM Total
S.U.P. „O” – 65.31 ha

Compoziţia (%) 27 15 14 14 14 5 4 1 5 1 100
Clasa de producţie III0 III2 III0 II4 II7 III0 III2 III0 III0 III1 II9
Consistenţa 0.86 0.82 0.87 0.86 0.83 0.80 0.83 0.81 0.84 0.80 0.84
Vârsta medie (ani) 24 26 35 39 40 10 26 30 52 47 31
Creşterea curentă
3 4.9 5.6 6.7 9.3 12.4 2.1 8.3 11.5 4.6 4.0 7.0
(m /an/ha)
3
Volumul mediu (m /ha) 56 45 133 247 248 22 84 79 166 138 125
3
Volumul total (m ) 948 455 1229 2276 2250 75 234 41 579 69 8156
FA GO PI MO CA SC GÎ DR DT DM
U.P. IV– 747.43 ha
Compoziţia (%) 33 25 9 7 7 5 3 5 4 2 100
Clasa de producţie III1 III1 II2 II2 III0 III3 III0 II0 III0 II8 II9
Consistenţa 0.86 0.72 0.95 0.94 0.92 0.91 0.89 0.94 0.93 0 0.88
Vârsta medie (ani) 59 72 45 45 32 40 29 46 42 38 54
Creşterea curentă
3 7.6 4.7 10.5 15.5 7.4 8.1 4.7 12.9 7.1 4.7 7.8
(m /an/ha)
Volumul mediu
3 197 124 346 392 98 143 104 433 169 198 203
(m /ha)
3
Volumul total (m ) 48245 23050 22735 21819 5292 5666 2667 14757 4727 2914 151872
67
Analizând compoziţia pe specii la S.U.P. “A” se observă că aceasta este formată în
principal din fag (34%), gorun (24%), şi diverse răşinoase (21%), celelalte specii deţinând
împreună o pondere de 21%.
Vârsta medie (55ani) este egală cu jumătatea ciclului de producţie (110ani), dar
structura pe clase de vârste este dezechilibrată 76% din arborete situându-se în clasele a II-a
şi a III-a.
Clasele de producţie sunt determinate de bonitatea staţiunilor.
Date mai detaliate privind clasele de vârstă, compoziţia specifică, clasele de
producţie, consistenţa şi alte caracteristici ale arboretelor, pe specii, subunităţi de producţie şi
protecţie şi pe total U.P. sunt prezentate în fişa indicatorilor de bază, la capitolul 11.2.
(„Dinamica dezvoltării fondului forestier”) şi la capitolul 16.2. („Evidenţe privind mărimea
şi structura fondului forestier”). O evoluţie a structurii fondului forestier se prezintă, în
măsura existenţei datelor necesare, la capitolul 3.3. şi la capitolul 15 (evoluţia în perspectivă
a arboretelor în care se reglementează producţia, pe S.U.P.).
4.7. Arborete slab productive şi provizorii
Arboretele slab productive şi provizorii ocupă o suprafaţă de 55,99 ha. Situaţia lor se
prezintă în tabelul 4.7.1.:
Tabelul 4.7.1.
Nr. Caracterul actual al tipului de pădure Nr. de unităţi Suprafaţa
crt. amenajistice ha %
1. Natural fundamental subproductiv 6 37,71 67
2. Total derivat de productivitate mijlocie 6 12,06 22
3. Total derivat de productivitate inferioară 1 0,36 -
4. Artificial de productivitate inferioară 4 5,86 11
Total arborete slab productive şi provizorii 17 55,99 100
Arboretele slab productive şi provizorii ocupă 7 % din suprafaţa acoperită cu pădure a

unităţii de producţie şi sunt reprezentate de 17 arborete.
Arboretele subproductive în număr şase, sunt arborete cu vârste de 160 de ani,
(exceptând u.a. 62B care are vârsta de 120 ani), în care s-a propus tratamentul tăierilor
progresive.
Arboretele total derivate sunt în cea mai mare parte arborete în care speciile
predominante sunt carpenul şi plopul tremurător.
Arboretele artificiale de productivitate inferioară sunt salcâmete aflate pe terenuri cu
panta mai mare de 25 grade şi condiţii dificile de regenerare. Măsurile de gospodărire
propuse pentru aceste arborete vor fi în sensul menţinerii lor cu scopul stabilizării terenurilor .
4.7.1. Evidenţa arboretelor slab productive şi provizorii
68
4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori şi limitativi
În tabelul următor este prezentată situaţia arboretelor afectate de factori destabilizatori

şi limitativi:
Tabelul 4.8.1.
Nr. Suprafaţa totală Suprafaţa afectată pe grade de manifestare (ha)
Natura factorilor foarte
crt. ha % slabă moderată puternică
puternică
1 Uscare 1,39 100 - 1,39 - -
Uscarea cu un grad de manifestare moderat, este singurul factor destabilizator întâlnit

într-un arboret de salcâm cu vârsta înaintată în care s-a propus tratamentul tăierilor în crâng
de jos.
4.8.1. Evidenţa unităţilor amenajistice afectate de factori destabilizatori şi

limitativi
4.9. Starea fitosanitară a pădurilor
Starea sanitară a pădurilor este bună.

Pentru asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare, se recomandă atât măsuri
preventive, cât şi măsuri represive de combatere a bolilor şi dăunătorilor, atunci când
acestea depăşesc limitele capacităţii de suport a ecosistemelor respective.
Pentru menţinerea unei stări fitosanitare corespunzătoare, fac obiect al acţiunii de
igienizare şi curăţire a pădurii următoarele categorii de material lemnos:
a). arborii deperisaţi, necesar a fi extraşi din masa arboretului:
- căzuţi, rupţi şi doborâţi de vânt sau zăpadă;
- uscaţi sau pe cale de uscare;
- atacaţi de insecte sau agenţi criptogamici;
- arbori cursă şi de control folosiţi la protecţia pădurilor;
b). uscături şi crăci groase răspândite în pădure;
c). resturi de exploatare, nevalorificate pentru producţia industrială provenite din
curăţirea parchetelor exploatate (vârfuri, lemn cu putregai, etc.);
d). material lemnos subţire provenit din tăieri de îngrijire (curăţiri) în arborete tinere,
situate în locuri greu accesibile;
e). cioate dezrădăcinate prin fenomene naturale.
.
4.10. Concluzii privind condiţiile staţionale şi de vegetaţie
Din cele expuse în subcapitolele anterioare, se desprinde concluzia că factorii

staţionali sunt, în general, favorabili pentru biocenozele forestiere locale. Speciile cele mai
favorizate sunt gorunul, fagul.
Corespondenţa dintre bonitatea staţiunilor şi productivitatea arboretelor este
prezentată în situaţia următoare :
69
Tabelul 4.10.1.
Bonitatea staţiunilor Productivitatea arboretelor Diferenţe
Categoria Suprafaţa % Categoria Caracterul actual Suprafaţa % + -
(ha) (ha)
Total derivat de productivitate 0,36 - - 0,36
inferioară
inferioară Artificial de productivitate 5,86 2 - 5,86
inferioară
Natural fundamental subproductiv 37,71 4 - 37,71
Total inferioară 43,93 6 - 43,93
Natural fundamental de 412,54 55 - -
mijlocie 747,03 100 productivitate mijlocie
Parţial derivat 21,6 3 - -
mijlocie Total derivat de productivitate 12,06 2 - -
mijlocie
Artificial de productivitate mijlocie 61,78 8 - -
Total mijlocie 507,98 68 - -
Artificial de productivitate
superioară superioară 195,52 26 195,52 -
TOTAL 747,43 100 195,52 43,93
Arboretele valorifică în general bine condiţiile staţionale 68% fiind de productivitate

mijlocie, 26% sunt de productivitate superioară şi doar 6% nu valorifică potenţialul staţional
fiind arborete în cea mai mare parte arborete subproductive cu vârste înaintate, pentru
aceste arborete propunându-se tratamentul tăierilor progresive Arboretele care valorifică
superior potenţialul staţional sunt în totalitate arborete artificiale fiind în cea mai mare parte
arborete tinere din clasa a treia de vârstă cu consistenţe de 0,9-1,0 şi compoziţii în care se
regăsesc specii de răşinoase precum molidul, pinul, duglasul, arborete care vor fi parcurse în
acest deceniu cu rărituri.
Concluzionând, putem afirma că valoarea economico-socială şi ecologică a
arboretelor din cuprinsul unității de producție în studiu se poate ridica la nivelul
potenţialului existent. Structurile arboretelor se pot îmbunătăţi şi printr-o gospodărire
judicioasă, superioară calitativ celei anterioare, cu un accent deosebit pe modul de
regenerare a arboretelor - din sămânţă şi pe efectuarea corespunzătoare şi la timp a
lucrărilor de îngrijire. Pentru realizarea acestor deziderate se impune respectarea
prevederilor prezentului amenajament în ceea ce priveşte zonarea funcţională, bazele de
amenajare, posibilitatea, operaţiunile silviculturale propuse.
În viitor, pentru a se valorifica mai bine condiţiile bune şi foarte bune oferite
de staţiunile din unitatea de producție în studiu, se recomandă o analiză mai atentă a
compatibilităţii între cerinţele speciilor şi condiţiile oferite de staţiuni, precum şi efectuarea
corectă, la timp şi ori de câte ori este nevoie, a lucrărilor presupuse de starea de
moment a arboretelor.
70
5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL- ECONOMICE ŞI ECOLOGICE
ALE PĂDURII ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE
5.1. Stabilirea funcţiilor social – economice şi ecologice ale pădurii
La stabilirea funcţiilor social-economice ale pădurii şi implicit a bazelor de amenajare

cât şi la fundamentarea lucrărilor silvotehnice şi silviculturale propuse pentru deceniul viitor
s-a ţinut seama de prevederile din normele tehnice în vigoare privind gospodărirea pădurilor.
5.1.1. Obiectivele social economice şi ecologice
Obiectivele urmărite prin actualul amenajament sunt :

- protecţia apelor;
- protecţia terenurilor şi a solurilor;
- protecţia ecofondului şi genofondului forestier;
Produse lemnoase:
- lemn de lucru pentru cherestea;
- lemn pentru celuloză, construcţii rurale şi alte utilizări.
Alte produse în afara lemnului şi a serviciilor: vânatul, fructe de pădure, ciuperci
comestibile, plante medicinale şi aromate.
În raport de starea fiecărui arboret în parte şi de rolul pe care trebuie să-l îndeplinească
s-a adoptat la nivel de unitate amenajistică şi subunitate de gospodărire, ţelul de protecţie
sau de producţie.
Obiectivele economice şi sociale stabilite pentru pădurile acestei unităţi de producţie
sunt prezentate în tabelul 5.1.1.1.
Tabelul 5.1.1.1.
Nr. Denumirea obiectivului de protejat sau a serviciilor de
Grupa de obiective şi servicii
crt. realizat
- păduri din bazinele torenţiale sau cu transport excesiv de
1 Protecţia apelor aluviuni,determinate prin studii hidrologice, de amenajare
a pădurilor sau de amenajare a bazinelor hidrografice.
- pădurile situate pe substrate de fliş,nisipuri sau pietrişuri,

2 Protecţia solurilor
cu înclinare mai mare de 30 grade.
Servicii ştiinţifice şi de ocrotire a - producerea de seminţe forestiere pentru speciile: gorun

3
genofondului şi ecofondului forestier şi salcâm
- asigurarea producţiei de masă lemnoasă atât cantitativ
4 Produse lemnoase
cât şi calitativ
Alte produse în afara lemnului sau a - vânatul, fructele de pădure, ciupercile comestibile,
5
serviciilor plantele medicinale
71
5.1.2. Funcţiile pădurii
Corespunzător obiectivelor social-economice şi ecologice fixate, s-au stabilit funcţiile

prioritare pe care trebuie să le îndeplinească arboretele. Astfel, pentru asigurarea atribuţiilor
de protecţie şi producţie, pădurile din această unitate de producţie au fost încadrate în grupa
I funcţională (561,17 ha) şi grupa a II-a funcţională (186,26 ha). Categoriile funcţionale
atribuite arboretelor sunt prezentate în tabelul 5.1.2.1.:
Tabel 5.1.2.1.
Grupa, subgrupa şi categoria funcţională Suprafaţa
Cod Denumire ha %
Grupa I funcţională
Pădurile din bazinele torenţiale sau cu transport excesiv de aluviuni, determinate
1G prin studii hidrologice de amenajare a pădurilor sau de amenajare a bazinelor 536,46 72
hidrografice (T.III)
Pădurile situate pe substrate de fliş,nisipuri sau pietrişuri, cu înclinare mai mare de
2A 4,4 -
30 grade.(T.II)
Pădurile stabilite ca rezervaţii pentru producerea de seminţe forestiere şi
5H 20,31 3
conservării genofondului forestier ( T.II )
Total grupa I funcţională
Grupa II funcţională 561,17 75
Păduri destinate să producă, în principal arbori groşi şi de calitate superioară,în
1B
vederea obţinerii de lemn pentru furnire estetice şi tehnice precum şi lemn de 186,26 25
rezonanţă şi claviatură
Total grupa II funcţională 186,26 25
TOTAL U.P. 747,43 100
Arboretele astfel grupate în raport cu categoriile funcţionale pentru care sunt aplicate
măsuri silviculturale similare, au rezultat tipurile de categorii specificate în tabelul următor:
Tabelul 5.1.2.2.
Grupa şi categoria Suprafaţa
Tip funcţional Ţeluri de gospodărire
funcţională ha %
T.II 1.2A,1.5H de protecţie 24,71 3
T.III 1.1G de protecţie şi producţie 536,46 72
T VI 2.1B de producţie 186,26 25
TOTAL U.P. 747,43 100
În raport de starea fiecărui arboret în parte şi de rolul pe care trebuie să-l

îndeplinească, s-au adoptat la nivel de subparcelă şi subunitate, ţeluri de producţie şi de
protecţie.
5.1.3. Subunităţi de gospodărire constituite
Pentru gospodărirea diferenţiată şi durabilă a pădurilor, au fost constituite următoarele

subunităţi de gospodărire :
- S.U.P. ”A” - Codru regulat, sortimente obişnuite, în care au fost încadrate arborete
din grupa I funcţională, categoria funcţională 1G şi precum şi arborete din grupa a II-a
funcţională, categoria funcţională 1B, în suprafaţă totală de 657.41 ha (88%);
- S.U.P.”K” – Rezervaţii de seminţe, în care au fost încadrate arboretele din grupa I
funcţională, categoria funcţională 1.5H - 20.31 ha (2%);
- S.U.P.”M” – Păduri supuse regimului de conservare deosebită, în care au fost
încadrate arborete din grupa funcţională I, categoria funcţională 1.2A– 4.4 ha (2%);
72
-S.U.P.”O” – terenuri ce urmează să fie scoase din fondul forestier,în care au fost
încadrate arborete din grupa I funcţională, categoria funcţională 1G şi arborete din grupa a
II-a funcţională, categoria funcţională 1B – în suprafaţă totală de 65.31 ha (8 %);
În subcapitolul 5.1.3.1. este prezentată constituirea subunităţilor de gospodărire pe
unităţi amenajistice şi suprafeţe.
5.1.3.1. Constituirea subunităţilor de gospodărie
5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor şi ale pădurii
Sarcina gospodăririi silvice este dirijarea arboretelor spre o structură normală care se
defineşte prin bazele de amenajare: regim, compoziţie ţel, tratament, exploatabilitate (vârsta
exploatabilităţii) şi ciclu de producţie.
Gospodărirea pădurilor se va face potrivit normelor tehnice în vigoare şi respectând
prevederile Codului Silvic.
Tabelul 5.2.1.
Exploatab.
S. Supra- Regim
vârsta Ciclul
U. faţa de Compoziţia actuală Compoziţia ţel Tratamente
exploat. [ ani ]
P. [ ha ] gospod.
[ ani ]
Tehnică şi
Codru 34FA24GO9PI7MO T.progresive de
A 657,41 60GO20FA2GÎ18DT 110
crâng 7CA4SC4GÎ5DR4DT2DM T.crâng protecţie
105
Codru
K 20,31 48GO36SC12FA4DT 48GO32FA20DT - - -
crâng
Codru
M 4,4 75SC14FA8GO3DT 80FA20DT T.conservare - -
crâng
Tehnică şi
Codru 27GO15CA14FA14PI14MO de
O 65,31 - - 110
crâng 4SC1DR5DT6DM protecţie
102
73
5.2.1. Regimul
Regimul sau modul general în care se asigură regenerarea unei păduri (din sămânţă
sau pe cale vegetativă) defineşte structura pădurii din acest punct de vedere.
Pentru realizarea funcţiilor social-economice stabilite, în cadrul unităţii de producţie s-a
prevăzut să se aplice regimul codru bazat pe regenerarea pădurii din sămânţă şi conducerea
acesteia până la vârsta la care îşi îndeplineşte în mod eficient funcţiile social-economice
atribuite şi regimul crâng bazat pe regenerarea vegetativă în salcâmete.
Arboretele de gorun, fag şi amestecuri ale acestora cu diverse specii de foioase sau
răşinoase din S.U.P.”A” urmează a fi conduse până la vârsta când se pot aplica tăieri în
codru în vederea regenerării din sămânţă, realizându-se arborete viguroase,
corespunzătoare condiţiilor staţionale şi de vegetaţie, care valorifică în mod superior
potenţialul silvoproductiv al staţiunii şi care să exercite în mod activ şi rolul de protecţie
pentru care sunt destinate.
5.2.2. Compoziţia ţel
Compoziţia ţel reprezintă asocierea şi proporţia speciilor în cadrul unui arboret care
îmbină în orice moment al existenţei lui, în modul cel mai favorabil, exigenţele biologice ale
pădurii cu cele social-economice.
Compoziţia ţel s-a stabilit pentru fiecare arboret în parte astfel:
- compoziţia ţel la exploatabilitate, pentru arboretele neexploatabile şi preexploatabile
reprezentând compoziţia la care ajung arboretele la exploatabilitate, în raport cu compoziţia
actuală şi cu posibilităţile de modificare a acesteia, în direcţia compoziţiei optime;
- compoziţia ţel de regenerare, pentru arboretele exploatabile în prezent sau cele care
devin exploatabile în cursul primei perioade de amenajament, luând în considerare
compoziţia-ţel finală;
- compoziţia-ţel finală, ce s-a stabilit în raport de ţelurile de gospodărire şi de condiţiile
ecologice date (tip de staţiune şi tip de pădure);
Pentru actualul amenajament s-a promovat compoziţia corespunzătoare tipului de
pădure natural fundamental, condiţiilor staţionale determinate, funcţiilor social-economice şi
ecologice atribuite şi stării actuale a arboretului.
Compoziţia-ţel la nivel de arboret este dată în descrierea parcelară, iar pe subunităţi şi
pe total unitate de producţie se prezintă compoziţia-ţel finală în tabelul 5.2.2.1.
Tabel 5.2.2.1.
Tip Tip de Suprafaţa Suprafaţa (ha)
Compoziţia-ţel
staţiune pădure (ha) FA GO PI MO CA SC GÎ DR DT ANN DM
S.U.P.”A” - 657.41ha
5.1.4.2. 514.1 8GO2DT 74,78 - 59,82 - - - - - - 14,96 - -
5.1.4.2. 741.1 6GO2GÎ2DT 69,62 - 41,78 - - - - 13,92 - 13,92 - -
5.1.5.2. 511.3 8GO2DT 52,9 - 42,32 - - - - - - 10,58 - -
5.1.5.2. 531.4 5GO3FA2DT 206,94 62,08 103,47 - - - - - - 41,39 - -
5.2.4.2. 423.1 8FA2DT 52,71 42,16 - - - - - - - 10,55 - -
5.2.4.2. 431.2 8FA2DT 141,26 - 113,01 - - - - - - 28,25 - -
5.2.4.2. 522.1 6GO4FA 58,26 23,3 34,96 - - - - - - - - -
5.2.5.3. 971.2 8ANN2DT 0,94 - - - - - - - - 0,19 0,75 -
TOTAL 657,41 127,54 395,36 - - - - 13,92 - 119,84 0,75 -
COMPOZIŢIA ŢEL S.U.P.”A” (%) 100 20 60 - - - - 2 - 18 - -
COMPOZITIA ACTUALĂ S.U.P.”A” (%) 100 34 24 9 7 7 4 4 5 4 - 2
S.U.P.”K” - 20.31 ha
5.1.5.2.
511.3 8GO2DT 12,17 - 9,74 - - - - - - 2,43 - -
5.2.4.2.
431.2 8FA2DT 8,14 6,51 - - - - - - 1,63 - -
TOTAL 20,31 6,51 9,74 - - - - - - 4,06 - -
COMPOZIŢIA ŢEL S.U.P.”K” (%) 100 32 48 - - - - - - 20 - -
COMPOZITIA ACTUALĂ S.U.P.”K” (%) 100 12 48 - - - 36 - - 4 - -
74
Tip Tip de Suprafaţa Suprafaţa (ha)
Compoziţia-ţel
staţiune pădure (ha) FA GO PI MO CA SC GÎ DR DT ANN DM
S.U.P.”M” - 4.4 ha
5.2.4.2 423.1 8FA2DT - 3,52 - - - - - - - 0,88 - -
TOTAL 4,4 3,52 - - - - - - - 0,88 - -
COMPOZIŢIA ŢEL S.U.P.”M” (%) 100 80 - - - - - - - 20 - -
COMPOZITIA ACTUALĂ S.U.P.”M” (%) 100 14 8 - - - 75 - - 3 - -
TOTAL U.P. 682,12 137,57 405,1 - - - - 13,92 - 124,78 0,75 -
COMPOZIŢIA ŢEL U.P. (%) 100 20 60 - - - - 2 - 18 - -
COMPOZITIA ACTUALĂ U.P. (%) 100 33 25 9 7 7 5 3 5 4 - 2
5.2.3. Tratamentul
Sub raportul repartiţiei arboretelor pe categorii dimensionale şi al etajării populaţiilor

de arbori şi arbuşti, actualele arborete din cadrul acestui teritoriu diferă de structura normală.
În vederea realizării de arborete cu o distribuţie spaţială pe categorii dimensionale,
optimă şi diversificată sub raportul compoziţiei pentru deceniul următor, se prevede aplicarea
următoarelor tratamente:
SUP “A”
- tăieri progresive pe 80,09 ha în gorunete, făgete şi amestecuri ale acestora cu
diverse specii de foioase;
- tăieri crâng pe 1.39 ha în salcâmete;
SUP “M”
- tăieri de conservare pe 4,4 ha în salcâmete şi amestecuri ale acestora cu fag,
gorun, pin şi diverse specii de foioase;
În planul de recoltare s-a prevăzut pentru fiecare unitate amenajistică tratamentul
indicat de normele tehnice în vigoare.
Tratamentul indicat pentru arboretele incluse în planul decenal a urmărit asigurarea
regenerării integrale şi realizarea unor structuri optime sub raport ecologic şi funcţional.
La aplicarea tratamentului se va avea în vedere asigurarea permanenţei pădurilor şi a
funcţiilor de protecţie şi producţie.
În acest sens se vor corela tehnologiile de exploatare cu tehnica de aplicare a
tratamentelor în scopul protejării cadrului natural, al diminuării prejudiciilor seminţişurilor şi al
protecţiei arborilor care rămân pe picior şi al protecţiei solului.
5.2.4. Exploatabilitatea
Exploatabilitatea defineşte structura arboretelor sub raport dimensional şi se exprimă

prin vârsta exploatabilităţii pentru structurile de codru regulat.
În raport cu caracteristicile arboretelor şi funcţiile atribuite acestora, s-a adoptat
exploatabilitatea tehnică (pentru arboretele încadrate în grupa a II-a funcţională) şi
exploatabilitatea de protecţie (arborete din grupa I funcţională).
Pentru S.U.P.”A” – codru regulat, vârsta medie a exploatabilităţii este de 105 ani iar
pentru S.U.P. ”O” – terenuri ce urmează să fie scoase din fondul forestier, vârsta medie a
exploatabilităţii este de 102 ani.
Pentru arboretele excluse de la reglementarea procesului de producţie lemnoasă
(S.U.P.”M”) nu s-a stabilit vârsta exploatabilităţii ele urmând a fi gospodărite în regim natural
prin tăieri de conservare.
Vârsta exploatabilităţii s-a stabilit pentru fiecare arboret în parte, ea fiind dată în cadrul
descrierii parcelare.
75
5.2.5. Ciclul
Ca principală bază de amenajare, ciclu determină mărimea şi structura pădurii în

ansamblul său în raport cu vârsta arboretelor componente.
La stabilirea ciclului, au fost luate în considerare:
- formaţiile şi speciile forestiere existente;
- funcţiile social-economice atribuite arboretelor;
- media vârstei exploatabilităţii tehnice pentru speciile de bază;
- posibilitatea de creştere a eficacităţii funcţionale a arboretelor şi a pădurii în
ansamblul său.
Pe baza considerentelor arătate mai sus, pentru S.U.P.”A” – codru regulat cât şi
pentru S.U.P. ”O” - terenuri ce urmează să fie scoase din fondul forestier, a rezultat un ciclu
de 110 ani. La subcapitolul 16.4.3. este prezentată stabilirea vârstei medii a exploatabilităţii şi
a ciclului.
76
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ
ŞI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCŢII
SPECIALE DE PROTECŢIE
6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale
Stabilirea posibilităţii de produse principale şi secundare şi elaborarea planurilor de

recoltare şi împăduriri definesc reglementarea procesului de producţie.
Prin reglementarea procesului de producţie lemnoasă s-a urmărit:
- dirijarea structurii pădurii spre cea optimă în raport cu condiţiile ecologice şi
cerinţele social-economice;
- realizarea unui fond de producţie care să permită exercitarea cu continuitate pe
termen lung a funcţiilor de protecţie şi de producţie ale pădurii şi creşterea stabilităţii
ecologice şi a eficienţei funcţionale a arboretelor;
- aplicarea reglementărilor de ordin silvicultural până la nivel de arboret.
Reglementarea procesului de producţie s-a făcut pentru S.U.P.”A” – codru regulat
sortimente obişnuite.
6.1.1. Reglementarea procesului de producţie la SUP „A” – codru regulat,

sortimente obişnuite
6.1.1.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale
La subunitatea de codru regulat, sortimente obişnuite, determinarea indicatorilor de

posibilitate s-a făcut prin intermediul volumelor, aplicându-se procedeul specific metodei
creşterii indicatoare şi prin intermediul volumelor şi suprafeţelor, aplicându-se procedeul
claselor de vârstă.

indicatoare
Pentru determinarea indicatorului de posibilitate, prin metoda creşterii indicatoare,

s-au luat în considerare următoarele elemente:
- Ci – este creşterea indicatoare;
- VD – este masa lemnoasă posibilă a fi recoltată în primul deceniu;
- VE – este masa lemnoasă ce s-ar putea recolta în următorii 20 ani;
- VF – reprezintă masa lemnoasă posibil de extras în 40 ani;
- VG – reprezintă volumul ce s-ar obţine în următorii 60 ani;
- Q – exprimă raportul dintre volumele de masă lemnoasă exploatabile, în intervalele
de timp considerate şi volumele ce s-ar putea recolta anual, asigurând continuitatea, în
ipoteza că posibilitatea ar fi egală cu Ci;
- m – este un factor modificator, dedus în funcţie de volumele de masă
lemnoasă, exploatabile în primele decenii ale ciclului.
S.U.P. „A“ prezentând un deficit de masă lemnoasă exploatabilă (Q = 0,08),
posibilitatea de produse principale s-a stabilit cu ajutorul formulei :
ρ ∆
P=ρ+ ⋅ ,
Vd 2
V V V V
în care ρ reprezintă minima valorilor D , E , F , G , iar ∆ – diferenţa dintre creşterea
10 20 40 60
producţiei totale şi creşterea producţiei principale pe următorii 10 ani a arboretelor
 ρ ∆
exploatabile în primul deceniu (Vd). Termenul al doilea  ⋅  , fiind nesemnificativ ca
 Vd 2 
valoare, se poate neglija.
77
Valorile parametrilor prezentaţi sunt redate şi în tabelul 6.1.1.1.1.1., anexat în
continuare, iar procedeele de calcul sunt detaliate în lucrarea „Norme tehnice pentru
amenajarea pădurilor“.
Posibilitatea după procedeul creşterii indicatoare are valoarea :
PCi = 508 m3/an.

Tabelul 6.1.1.1.1.
6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de

vârstă
Pentru determinarea posibilităţii au fost parcurse următoarele etape :

a) Analiza structurii claselor de vârstă
Tabel 6.1.1.1.2.1.
Clase de vârstă Clasa de
Specificări vârstă
VI şi
I II III IV V Total normală
peste
– ha -
ha 57,68 241,46 258,85 17,64 1,69 80,09 657,41 119,53
Suprafaţa
% 8 37 39 3 - 13 100 18
Se observa că există dezechilibru în ceea ce priveşte clasele de vârstă, cu mare

deficit în clasele de vârstă a IV a şi a V-a şi un excedent foarte mare de arborete în clasa a II-
a şi a III-a ;
b) Constituirea perioadelor
Pornind de la ciclul de producţie adoptat şi durata perioadei de regenerare specifică
formaţiilor forestiere din S.U.P.”A”, au fost constituite 5 suprafeţe periodice, primele 4 de
20 ani şi ultima de 30 ani.
78
c) Încadrarea arboretelor în suprafeţele periodice
S-a făcut în funcţie de urgenţele de regenerare şi de diferenţele existente între
vârstele exploatabilităţii şi cea medie a arboretelor. Astfel în SP I au fost încadrate 85,06 ha,
reprezentând suprafaţa totală a arboretelor exploatabile.
d) Determinarea indicatorului de posibilitate prin procedeul:
d1) Deductiv (P2”).
Pentru determinarea indicatorului de posibilitate, după criteriul claselor de vârstă,
s-au luat în considerare următoarele elemente:
- Vi – reprezintă volumul arboretelor care vor fi parcurse cu tăieri de regenerare în
următorii 30 de ani ;
- Vk – este volumul arboretelor exploatabile care vor fi regenerate în 20 de ani ;
- Vj – semnifică volumul arboretelor care vor fi regenerate integral în următorii 10 ani.
Indicatorul de posibilitate prin procedeul deductiv este de 912 m3/an.
d2) Inductiv (P2’)

Procedeul se bazează pe însumarea volumelor de recoltat, în primul deceniu, stabilite
pentru arboretele încadrate provizoriu în SPI. Aceste volume au fost determinate în baza
indicilor de recoltare, stabiliţi pe teren, pentru fiecare arboret în parte cu luarea în considerare
a mărimii perioadei de regenerare, a periodicităţii şi a numărului necesar de intervenţii.
Indicatorul de posibilitate astfel determinat este de 834 m3/an.
Indicatorii de posibilitate stabiliţi prin prelucrarea automată a datelor pe calculator, sunt
prezentaţi în subcapitolul 6.1.1.1.2.1.
79
ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE ŞI STABILIREA
POSIBILITĂŢII DUPĂ CRITERIUL CLASELOR DE VÂRSTĂ
- SITUAŢIE RECAPITULATIVĂ –
Ciclul: 110ani
Perioada : 20 ani
S.P. normal 119,53 ha
Tabel 6.1.1.1.2.1.2.
Clasele de vârstă procedeul deductiv
O.S.TOPOLOVENI, U.P.IV
S.P. I S.P. II S.P. III S.P. IV S.P. V S.P. VI
S.U.P. "A"
Clasa de Creştere V+5 creşteri Volum
Suprafaţa Volum
vârstă curentă Suprafaţa Vi Vk Vj Suprafaţa Actual 25*creşt. Total Supraf. Supraf. Supraf. Supraf.
ha m.c. m.c. ha m.c. m.c m.c. ha m.c. m.c. m.c. ha ha ha ha
I 57.68 1587 227 0.00 0 0 0 2.12 15 150 165 0.00 0.00 55.56 0.00
II 241.46 39225 1972 1.39 0 0 134 2.81 1153 825 1978 0.00 83.31 153.95 0.00
III 258.85 81409 2891 0.00 0 0 0 94.61 32699 26525 59224 125.37 35.29 3.58 0.00
IV 17.64 6259 110 3.58 0 1555 0 14.06 4749 2525 7274 0.00 0.00 0.00 0.00
V 1.69 519 10 0.00 0 0 0 1.69 519 250 769 0.00 0.00 0.00 0.00
VI 5.66 566 6 5.66 0 0 596 0.00 0 0 0 0.00 0.00 0.00 0.00
VII 74.43 7691 47 74.43 0 570 7356 0.00 0 0 0 0.00 0.00 0.00 0.00
Total 657.41 137256 5263 85.06 0 2125 8056 115.29 39135 30275 69410 125.37 118.60 213.09 0.00
P=Vi/30+VK/20+VJ/10 Normal 119.53 Norma 119.53 Normal 119.53 119.53 179.29 0.00
P= 912 Dif -34.47 Dif - 4.24 Dif 5.84 -0,93 33.80 0.00
80
Tabelul 6.1.1.1.2.1.3. - Încadrarea arboretelor în S.P.I – “A” codru regulat
u.a. Caracteristicile arboretului SUPRAFATA PERIODICĂ -I P.INDUCTIV

Supraf.
Creştere
Urg. de reg.
Parcela
Supraf.
Vârsta Volum inlusiv creşterea pe 5 ani % Volum
Volum
Cons.
Subparc.
PRM
Total
L.P.
act. expl. Vi Vk Vj'
Nr. ha ani ani zec. ani m.c. mc/ua ha m.c m.c m.c m.c
12 A 4.63 155 110 P5 0.4 26 10 408 5 433 4.63 0 0 433 100 433
13 A 18.62 165 110 P5 0.3 15 10 2179 14 2249 18.62 0 0 2249 100 2249
13 F 2.64 80 80 R0 0.9 32 20 1093 8 0 2.64 0 1133 0 0 0
14 A 19.13 165 120 P5 0.1 15 10 1072 4 1092 19.13 0 0 1092 100 1092
14 D 0.94 80 80 R0 0.8 32 20 417 1 0 0.94 0 422 0 0 0
15 A 16.88 165 120 P5 0.3 15 10 2296 10 2346 16.88 0 0 2346 100 2346
16 A 5.28 160 110 P5 0.2 15 10 396 2 406 5.28 0 0 406 100 406
17 A 3.86 165 110 P7 0.5 26 10 687 6 717 3.86 0 0 717 100 717
17 E 2.39 165 110 P2 0.6 26 20 540 6 244 2.39 0 570 0 50 285
18 A 3.64 165 110 P5 0.1 15 10 113 0 113 3.64 0 0 113 100 113
57 A 1.39 40 20 CJ 0.7 28 10 129 1 134 1.39 0 0 134 100 134
62 B 5.66 120 120 P5 0.3 15 10 566 0 566 5.66 0 0 566 100 566
- - 85.06 - - - - - - - - 8300 - - 2125 8056 - 8341
Notă: P2 – tăieri progresive de punere în lumină;

P5 – tăieri progresive de racordare, împăduriri;
P7 – tăieri progresive (punere în lumină, racordare), împăduriri;
CJ – crâng - tăiere de jos;
81
6.1.1.1.2.1. Posibilitatea după procedeul claselor de vârstă
Indicatorul de posibilitate după criteriul claselor de vârstă însuşit este 838 m3/an.
Tabelul 6.1.1.1.2.1.1.
U.P. IV Cârcinov Ciclul (ani) Ci (mc)
Suprafaţa S.U.P [ha] 657,41 110 2569
Volum Creştere Diferenţă
Specificări
ha m.c. m.c. ha
Arborete exploatabile 85.06 9896 63
Suprafaţa normală 119.53
S.p. I 85.06 10246 -34.5
P deductiv 912
P inductiv 834
Posibilitate clase de vârstă 834
S.p. II 115.29 69410 -4.2
S.p. III 125.37 5.8
S.p. IV 118.60 -0.9
S.p. V 213.09 33.8
Arborete preexploatabile 102.41 35518 1091
Vi 0
Vk 2125
Vj’ 8056
Vj’’ 0
6.1.1.2. Adoptarea posibilităţii
Indicatorii de posibilitate obţinuţi şi posibilitatea adoptată sunt prezentaţi în tabelul

următor :
Tabel 6.1.1.2.1.
PRIN INTERMEDIUL DUPA CRITERIUL
CREŞTERII INDICATOARE CLASELOR DE VÂRSTĂ
Elemente de calcul Valori Elemente de calcul Valori
3
Ci (m ) 2569 S. P. normal (ha) 119,53
VD/10 (m3) 900 Perioada I (ani) 20
3
VE/20 (m ) 508 S.P. I (ha) 85,06
3
VF/40 (m ) 1387 Perioada II (ani) 20
VG/60 (m3) 1945 S.P. II (ha) 115,29
m - Volum arb. expl. 120
*(m3/ha)
3
Q 0,08 P2’ – inductiv (m ) 834
3
m’ P2”– deductiv (m ) 912
q (m3)
P1 508 P2 834
3
Posibilitatea adoptată = 830 m /an
* Include 5 creşteri anuale.
3
Posibilitatea adoptată este de 830 m /an, valoare considerată ca fiind cea mai
indicată pentru satisfacerea obiectivelor urmărite. S-a optat pentru acest indicator (după
criteriul claselor de vârstă) deoarece permite parcurgerea tuturor arboretelor în care s-au
executat tăieri de produse principale în deceniile anterioare şi în care procesul de regenerare
este declanşat, cât şi a arboretelor cu vârstă înaintată cu fenomen de uscare anormală
instalat, a căror stare nu mai permite menţinerea acestora pe picior încă un deceniu.
Situaţia comparativă a posibilităţii anterioare şi actuală este următoarea:
Tabel 6.1.1.2.2.
Posibilitatea după Recoltată
Suprafaţă Creşterea
Amenajament Creşterea indicatoare Clase de vârstă Adoptată
3
(ha) indicatoare m /an %
Pci Q m deductiv inductiv
2005 961,8 3906 1862 0,0 - 2750 2800 2300 1586 69
2015 657,41 2569 508 0,08 - 912 834 830 - -
82
Posibilitate de produse principale a scăzut datorită reducerii suprafeţei fondului
forestier productiv ca urmare aplicării legilor fondului funciar.
6.1.1.3. Recoltarea posibilităţii
Reglementarea recoltării posibilităţii de produse principale s-a făcut în cadrul unui plan
de recoltare întocmit pe 10 ani (plan decenal) în care s-au inclus arboretele din care urmează
să se recolteze această posibilitate, în ordinea lor curentă, în funcţie de urgenţele de
regenerare şi de principalele caracteristici ale arboretelor (vârstă, compoziţie, stare de
vegetaţie, prezenţa seminţişului utilizabil, etc.).
În planul decenal de recoltare a produselor principale (13.1.1.2.), au fost incluse
arboretele din care se va recolta posibilitatea de produse principale, tratamentul adoptat,
numărul de intervenţii precum şi intensitatea acestora stabilită în funcţie de condiţiile de
regenerare ale speciilor forestiere, temperamentul acestora şi de tipul de structură urmărit.
S-au propus tăieri progresive pe 80,09 ha cu un volum total de 8166 m3 şi tăieri în
crâng pe 1,39 ha cu un volum total de 134 m3.
La aplicarea tratamentelor se vor respecta reglementările specifice aflate în vigoare.
Pentru reuşita aplicării tratamentelor, pe lângă tăieri, în arboretele în cauză se vor
aplica lucrări de promovare şi îngrijire a regenerării.
În planul decenal de recoltare a produselor principale se regăsesc 10 unităţi
amenajistice, dintre acestea 9, în suprafaţă de 79,09 ha urmează a fi regenerate integral în
următorii10 ani.
Repartiţia posibilităţii pe urgenţe de regenerare este următoarea:
Tabel 6.1.1.3.1.
Arborete încadrate în planul decenal de recoltare a produselor principale
Urgenţa Volumul de
u.a. Suprafaţa Volum + 5Cr
3 extras
ha -m - - m3 -
15 13 A,14 A, 15 A, 16 A, 18 A, 62 B 69,21 6772 6772
Total urgenţa 1 69,21 6772 6772
26 12 A, 17 A,17 E 10,88 1720 1394
28 57 A 1,39 134 134
Total urgenţa 2 12,27 1854 1528
Total 81,48 8626 8300
Intensitatea medie a intervenţiei este de 102 m3/ha.

Urgenţele din tabelul 6.1.1.3.1. reprezintă :
- 15 – arborete exploatabile parcurse cu tăieri de regenerare, cu consistenţa sub 0,4
fără seminţiş utilizabil, cu condiţia ca ele să nu îndeplinească funcţii de protecţie deosebită;
- 26 - arborete exploatabile parcurse cu tăieri de regenerare, cu densităţi cuprinse între
0,4 - 0,6, cu sau fără seminţişuri instalate ;
- 28 – arborete exploatabile cu densităţi de 0,7 şi mai mari, de vitalitate sub normală,
de productivitate inferioară
Tratamentele adoptate pentru arboretele incluse în planul decenal s-au ales potrivit
prevederilor din „Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor”, cu luarea în considerare a
structurii şi productivităţii arboretelor, a condiţiilor naturale şi cerinţelor social-economice.
Având în vedere formaţiile forestiere întâlnite, condiţiile staţionale existente,
productivitatea arboretelor, structura acestora şi funcţiile atribuite, cerinţele social-economice,
precum şi necesitatea promovării speciilor autohtone valoroase, pentru arboretele acestei
subunităţi de producţie s-au adoptat tratamentul tăierilor progresive şi tratamentul tăierilor în
crâng.
În cazul tratamentului tăierilor progresive, tehnicile de aplicare vor prezenta
particularităţi la nivel de unităţi amenajistice, în funcţie de caracteristicile staţiunilor şi
arboretelor: compoziţie, temperamentul speciilor, consistenţă, proporţia şi starea seminţişului,
vulnerabilitatea la acţiunea factorilor destabilizatori etc. În principiu, se vor executa tăieri
repetate neuniform, concentrate în anumite ochiuri împrăştiate neregulat în cuprinsul pădurii,
urmărindu-se instalarea şi dezvoltarea seminţişului natural sub masiv până ce acesta
83
formează noul arboret. Ochiurile odată deschise şi regenerate nu se vor părăsi, ci asupra lor
se va reveni ori de câte ori este nevoie, pentru asigurarea regenerării naturale şi dezvoltării
optime a seminţişului instalat. Tăierile vor fi astfel conduse încât regenerarea să folosească
în mod optim două căi şi anume provocarea însămânţării naturale prin deschiderea de
ochiuri în porţiunile de pădure cu condiţii favorabile de regenerare şi punerea treptată în
lumină a seminţişului utilizabil. Prin aplicarea tratamentului, se va da prioritate regenerării
speciilor de valoare, prin extragerea preponderentă a celorlalte specii de amestec, prin
asigurarea condiţiilor de regenerare (extragerea, în anii cu fructificaţie, a subarboretului, a
seminţişului neutilizabil sau nedorit, mobilizarea solului etc.), prin lucrările de îngrijire a
seminţişurilor instalate. Lucrările de completare (după tăierile de racordare) vor constitui, în
toate cazurile, un prilej de introducere a speciilor de bază şi de amestec valoroase şi de
conducere a compoziţiei spre cea optimă.
În aplicarea acestui tratament, la nivelul U.P. IV Cârcinov se disting trei tipuri de tăieri:
- tăieri de punere în lumină;
- tăieri de racordare a ochiurilor;
- tăieri de punere în lumină şi racordare;
Tăierile progresive de punere în lumină (tăieri de lărgire şi luminare a ochiurilor) –
au fost propuse într-un singur arboret (u.a.17 E), pe o suprafaţă de 2,39 ha, volumul de
extras fiind de 244 m3 (3% din totalul posibilităţii de produse principale) . Tăierile practicate se
vor corela cu anii de fructificaţie şi vor avea o intensitate variabilă, impusă de exigenţele
ecologice ale seminţişului (temperament). Lărgirea ochiurilor se va realiza prin benzi
concentrice şi, în funcţie de mersul regenerării, benzile se vor deschide numai în partea
fertilă a ochiului, acolo unde instalarea seminţişului nu întâmpină dificultăţi. Lăţimea benzilor
va fi diferită (între 0,5 – 1 înălţimi de arbore), în funcţie de temperamentul speciilor şi de riscul
producerii doborâturilor de vânt. Revenirea cu tăierile de lărgire a ochiurilor se va face în
funcţie de dinamica dezvoltării seminţişului şi se va stabili pe baza observaţiilor de teren.
Aceste tăieri vor fi însoţite de lucrări de ajutorare a regenerării naturale, respectiv mobilizări
parţiale de sol şi îndepărtarea seminţişului şi tineretului neutilizabil preexistent, şi de lucrări
de îngrijire a regenerării naturale – receparea seminţişurilor vătămate şi descopleşiri.
Tăierile progresive de racordare – au fost prevăzute într-un număr de 7 arborete
(u.a.12A,13A,14A,15A,16A,18A,62B) pe o suprafaţă de 73,84 ha, având un volum de extras
de 7205 m3 (87% din totalul posibilităţii de produse principale). Arboretele au consistenţe de
0,4 şi 0,5 precum şi seminţişuri utilizabile pe 0,6-0,8 din suprafaţă. Aceste arborete au ajuns
în această stare ca urmare a tăierilor de punere în lumină din deceniul anterior. Tăierile de
racordare se execută după ce, prin tăierile de lărgire, ochiurile aproape se ating, iar între
ochiuri există seminţiş. Prin această tăiere se extrag toţi arborii care se mai găsesc între
ochiuri. Tăierile de racordare vor fi însoţite de lucrări de ajutorare şi de îngrijire a regenerării
naturale, pentru extinderea seminţişului utilizabil până la cel puţin 70% din suprafaţă. În acest
caz se va executa o singură tăiere, prin care se vor extrage ultimele exemplare din vechiul
arboret. În porţiunile neregenerate rămase după doborârea şi scoaterea ultimilor arbori se vor
executa completări, prin acestea urmărindu-se atât reconstituirea tipului natural fundamental
de pădure, cât şi proporţionarea corespunzătoare a speciilor în structura tinerelor arborete.
Tăierile progresive de punere în lumină şi racordare – au fost propuse pentru un
singur arboret (u.a. 17A), pe o suprafaţă de 3,86 ha, având un volum de extras de 717 m3
(9% din totalul posibilităţii de produse principale). Arboretul a fost rărit prin tăieri de
regenerare până la consistenţa de 0,4 şi are seminţiş utilizabil pe 0,6 din suprafaţă. Şi în
acest arboret se vor efectua lucrări de ajutorare şi de îngrijire a regenerării naturale. Tăierile
de racordare se vor efectua în a doua jumătate a deceniului, după asigurarea unei regenerări
naturale pe minim 70% din suprafaţă, urmând a fi urmate de completări în golurile
neregenerate.
Tratamentul tăierilor în crâng se va aplica pentru un singur arboret( ua 57A), pe o
suprafaţă de 1,39 ha şi având un volum de extras de 134 m3
Se impune ca pentru conservarea biodiversităţii, indiferent de tratamentele
aplicate în arboretele din zonă să se respecte următoarele măsuri:
84
- în arboretele tinere, în care se aplică lucrări de îngrijire (degajări, curăţiri, rărituri),
vor fi menţinute în compoziţia arboretelor, ca hrană pentru vânat şi pentru conservarea
biodiversităţii, speciile de amestec ajutătoare şi cele arbustive, în limite silvicultural
admisibile;
- în arboretele parcurse cu tăieri de regenerare, vor fi păstraţi pe picior câţiva
arbori din specii diverse, pentru adăpostul diferitelor specii de păsări din zonă;
- la efectuarea tăierilor de igienă nu se vor extrage toţi arborii rău conformaţi,
scorburoşi, putregăioşi chiar uscaţi, aceştia putând servi ca adăpost atât păsărilor cât şi
animalelor mici;
- se va evita pe cât posibil efectuarea lucrărilor şi tăierilor în perioadele de
împerechere şi cuibărit a păsărilor;
- se va asigura liniştea şi protecţia animalelor şi păsărilor prin efectuarea lucrărilor
cât mai grupat, revenirea cu lucrări pe aceeaşi suprafaţă la intervale mai mari de timp,
prevenirea şi combaterea braconajului;
- se va promova regenerarea naturală.
Recapitulaţia posibilităţii pe tratamente şi specii este redată în tabelul următor:
Tabel 6.1.1.3.2.
Suprafaţa de Volumul de Posibilitatea pe specii
3 3
Tratamentul parcurs –ha- extras – m - - m /an -
Totală Anuală Total Anual FA GO SC DT
T. progresive 80,09 8,1 8166 817 440 377 - -
T. crâng 1,39 0,14 134 13 - - 11 2
Total 81,48 8,2 8300 830 440 377 11 2
Indicele de recoltare a produselor principale este de 1,3 m3/an/ha.

Punerea în valoare se va face după efectuarea unui studiu complet, la teren, al
dinamicii procesului de regenerare naturală, funcţie de care se amplasează punctele de
regenerare. Tăierile de punere în lumină şi cele definitive vor fi executate numai în perioada
de repaus vegetativ (iarna).
6.1.1.4. Prognoza posibilităţii
Calculul prognozei posibilităţii de produse principale după 10, 20 şi 30 de ani de la

data actuală cu asigurarea continuităţii pe 60 de ani consideraţi la fiecare nivel, are la bază
următoarele condiţii:
- ciclul, creşterea indicatoare şi suprafaţa subunităţii rămân constante;
- se consideră că se recoltează integral posibilitatea de produse principale;
- la fiecare nivel de prognoză se acceptă ipoteza că volumul de recoltare în
următorii 60 de ani, după efectuarea scăderilor datorate recoltării integrale a posibilităţii, se
completează cu volumul arboretelor din subclasa de vârstă care, în acest interval îndeplinesc
condiţiile de exploatabilitate şi care nu au fost luate în considerare la calculul indicatorului de
posibilitate determinat în prezent.
Constante:
- suprafaţa subunităţii S = 657,41 ha;
- ciclul = 110 ani;
- creşterea indicatoare = 2569 m3;
- la fiecare etapă de prognoză, posibilitatea de produse principale se recoltează integral;
- se menţin constante şi creşterile adăugate volumelor actuale ale elementelor
privind calculul posibilităţii.
În vederea prognozării posibilităţii de produse principale s-a analizat la nivelul fiecărei
etape de prognoză (după 10, 20 şi 30 de ani), volumul posibil de extras în primul deceniu
(VD, VD’, VD’’, VD’’’), volum care se poate recolta în primii 20 de ani (VE, VE’, VE’’, VE’’’),
volumul care se poate recolta în primii 40 de ani (VF, VF’, VF’’, VF’’’) şi volumul care se
poate recolta în primii 60 de ani (VG, VG’, VG’’, VG’’’) cu respectarea condiţiilor anterioare.
85
Elementele de calcul ale indicatorului de posibilitate de la actuala amenajare au fost
reactualizate la fiecare etapă de prognoză determinându-se apoi indicatorul de posibilitate.
Rezultatele calculului sunt prezentate în tabelul 6.1.1.4.1.
Tabel 6.1.1.4.1.
ACTUALA AMENAJARE DUPA 10 ANI DUPA 20 ANI DUPA 30 ANI
ELEMENTE VALORI ELEMENTE VALORI ELEMENTE VALORI ELEMENTE VALORI
VD 9002 VD' 5070 VD'' 17463 VD''' 29736
VE 10150 VE' 22533 VE'' 45326 VE''' 31176
VF 55476 VF' 51836 VF'' 106579 VF''' 152537
VG 116729 VG' 173197 VG'' 244540 VG''' 254504
VD/10 900 VD'/10 507 VD''/10 1746 VD'''/10 2974
VE/20 508 VE'/20 1127 VE''/20 2266 VE'''/20 1559
VF/40 1387 VF'/40 1296 VF''/40 2664 VF'''/40 3813
VG/60 1945 VG'/60 2887 VG''/60 4076 VG'''/60 4242
Q 0,08 Q' - Q'' 0,4 Q''' 0,6
m - m' - m'' - m''' -
P 830 P' 507 P'' 1559 P''' 1559
6.1.2. Reglementarea procesului de producţie la

SUP „O” – terenuri ce urmează a fi scoase din fondul forestier
6.1.2.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale
6.1.2.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin

intermediul creşterii indicatoare
Indicatorul de posibilitate a fost stabilit în baza unui calcul ale cărui rezultate sunt
conţinute în tabelul următor:
Tabelul 6.1.2.1.1.1
86
Termenii prezentaţi au următoarele semnificaţii :
- Ci – este creşterea indicatoare - (218 m3 ) ;
- VD – este masa lemnoasă posibilă a fi recoltată în primul deceniu ;
- VE – este masa lemnoasă ce s-ar putea recolta în următorii 20 ani ;
- VF – reprezintă masa lemnoasă posibil de extras în 40 ani ;
- VG – reprezintă volumul ce sa-r obţine în următorii 60 ani ;
- Q – exprimă raportul dintre volumul de masă lemnoasă exploatabile, în intervalele de
timp considerate şi volumele ce s-ar putea recolta anual, asigurând continuitatea, în ipoteza
că posibilitatea ar fi egală cu Ci;
- m – este un factor modificator, dedus în funcţie de volumele de masă lemnoasă,
exploatabile în primele decenii ale ciclului,
Subunitatea de producţie nu are arborete exploatabile, deci este în aşteptare. Deficitul
de masă lemnoasă este pus în evideţă şi de parametrul Q=0,32.
6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii speciale de protecţie
Arboretele cu funcţii speciale de protecţie pentru care nu se reglementează recoltarea

de produse principale ocupă o suprafaţă de 24,71 ha.
6.2.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii speciale de protecţie

din tipul II funcţional
Suprafaţa totală a arboretelor încadrate în tipul II de categorii funcţionale este de

24,71 ha; din acestea 20,31 ha au fost încadrate în S.U.P. K – rezervaţii de seminţe şi 4,4 ha
au fost încadrate în S.U.P. M - conservare deosebită. Categoriile funcţionale sunt
următoarele:
- 2.A – păduri situate pe terenuri cu eroziune în adâncime, iar cele situate pe
substrate de nisipuri sau pietrişuri, cu înclinare mai mare de 30 grade (T.II) – 2,4 ha;
- 5.H - păduri stabilite ca rezervaţii pentru producerea de seminţe forestiere şi
conservării genofondului forestier, stabilite de Ministerul Silviculturii, neincluse în rezervaţiile
constituite potrivit ,,Legii privind protecţia mediului înconjurător’’ (T.II) – 20,31 ha.
Pentru fiecare unitate amenajistică în parte s-au propus lucrări impuse de vârstă,
consistenţă, compoziţie şi funcţia pe care o îndeplinesc;
6.2.1.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor supuse regimului de

conservare deosebită – S.U.P. „M“
În unităţile amenajistice încadrate în SUP „M” au fost propuse tăieri de conservare.
Tabelul 6.2.1.1.
Suprafaţa de
Volum de extras Posibilitatea pe specii
parcurs 3 3
Tratamentul –m- (m /an)
-ha-
Totală Anuală Total Anual FA GO SC DT
Tăieri de conservare 4,4 0,4 577 58 1 - 55 2
TOTAL 4,4 0,4 577 58 1 - 55 2
87
6.2.1.2. Măsuri de gospodărire a rezervaţiilor de seminţe – S.U.P. „K“
Arboretele de tipul II de categorii funcţionale incluse în rezervaţii de seminţe (S.U.P.

„K”) sunt păduri de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului
forestier, încadrate în categoria funcţională 1.5H - păduri stabilite ca rezervaţii pentru
producerea de seminţe forestiere, însumând 20,31 ha.
Rezervaţiile de seminţe au ca scop obţinerea de seminţe selecţionate, de mare
valoare. Din aceste arborete se vor alege, printr-o selecţie riguroasă, arborii seminceri, din
care se vor recolta seminţele.
O bună producţie de seminţe este condiţionată, între altele, de o bună luminare a
coroanelor arborilor seminceri.
Gospodărirea arboretelor din S.U.P. „K” nu prezintă particularităţi la nivel de U.P.
şi, ca atare, se va face în conformitate cu lucrarea „Îndrumări tehnice pentru îngrijirea şi
conducerea rezervaţiilor de seminţe”, succint, aceasta va presupune:
- delimitarea rezervaţiilor, sau refacerea acesteia, cu vopsea de culoare galbenă, în
vederea identificării exacte şi cu uşurinţă a acestora, de către personalul de teren al
ocolului şi de către culegătorii de seminţe;
- alegerea sau reactualizarea alegerii arborilor seminceri, însemnarea lor cu „buline”
de vopsea galbenă, inventarierea numerică pe specii a tuturor semincerilor, datele rezultate
se vor înregistra în situaţiile existente la responsabilul cu probleme de cultură de la
ocol;
- recoltarea de produse principale nu este permisă, prevăzându-se doar tăieri de
igienă (în S.U.P. „K”), concomitent cu care se vor extrage exemplarele rău conformate, cu
valoare genetică redusă, din specia/speciile care formează obiectul rezervaţiei ;
- se vor efectua tăieri de fructificare (de punere în lumină a coroanelor) şi se vor
administra amendamente solului (în S.U.P. „K”);
Dezafectarea unei rezervaţii de seminţe se va putea face numai cu avizul
specialiştilor, prin înlocuirea arboretului cu alt arboret valoros similar, din aceeaşi specie şi
aceeaşi zonă de transfer.
În cuprinsul U.P. există două arborete constituite ca rezervaţii de seminţe
Tabelul 6.2.1.2.1.
Suprafaţa [ha] Clasa de Speciile
Codul producţie Consis- care fac
u.a. Compoziţia Vârsta
rezervaţiei Totală Efectivă medie pe tenţa obiectul
u.a. rezervaţiei
GO-C250-11 11 A 12,17 9,73 8GO2FA 165 3 0,7 GO
SC-C250-3 58 B 8,14 7,33 9SC1DT 35 3 0,8 SC
6.3. Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor
Sistemul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor grupează următoarele lucrări:

degajări, curăţiri, rărituri şi tăieri de igienă. Acestea se vor aplica în funcţie de stadiul de
dezvoltare, consistenţă şi compoziţia actuală.
Scopul esenţial al lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor este acela de a
favoriza formarea unei structuri optime în vederea creşterii eficacităţii funcţionale a pădurilor.
Fiecare unitate amenajistică a fost analizată în perspectiva celor 10 ani de valabilitate
a amenajamentului, stabilindu-se după caz, atât numărul de intervenţii cât şi natura lor.
Degajările se vor executa în stadiul de desiş, urmărindu-se diminuarea speciilor cu

valoare economică scăzută, favorizând astfel speciile valoroase ( fag, gorun). Se va parcurge
anual o suprafaţă de 1,86 ha.
88
Curăţirile sunt lucrări de îngrijire cu caracter de selecţie negativă în masă, se vor
executa în arboretele ajunse în stadiile de dezvoltare de nuieliş şi prăjiniş (perioada dintre
apariţia elagajului natural şi intensificarea procesului de eliminare naturală), cu consistenţa
plină (0,9-1,0). Prin curăţiri se va urmări îmbunătăţirea calităţii, creşterii şi compoziţiei
arboretului, prin extragerea exemplarelor rău conformate, accidentate, bolnave, cu defecte
tehnologice, cu provenienţe necorespunzătoare, deperisate sau uscate, înghesuite şi
copleşite, sau aparţinând unor specii sau forme genetice mai puţin valoroase şi care nu
corespund ţelului de gospodărire şi exigenţelor ecologice. Cu ocazia curăţirilor se vor extrage
preexistenţii nefolositori. Intervenţiile se vor face în aşa fel, încât consistenţa să nu scadă sub
0,8 şi fără a se crea ochiuri lipsite de vegetaţie forestieră.
Anual se va extrage un volum de 27 m3 de pe o suprafaţă de 6,21 ha.
Răriturile sunt lucrări de îngrijire cu caracter de selecţie pozitivă şi individuală a
arborilor de valoare, cărora li se vor asigura condiţii optime de creştere prin îndepărtarea din
arboret a exemplarelor care i-ar putea stânjeni. Această categorie de lucrări se va executa în
stadiile de dezvoltare de păriş, codrişor şi codru mijlociu (marea perioadă de creştere curentă
în volum). Prin rărituri se va reduce numărul exemplarelor la unitatea de suprafaţă,
micşorându-se temporar consistenţa, în scopul ameliorării structurii, creşterii şi calităţii
arboretelor şi, în final, a eficacităţii funcţionale a acestora. Concomitent cu aceste lucrări se
vor extrage şi eventualii preexistenţi nefolositori, fără însă a crea goluri în arboret. În cazul
arboretelor cu consistenţă de 0,8 ce urmează a fi parcurse cu rărituri, indicele de recoltare a
fost diminuat cu un procent cuprins între 20% şi 40% conform normelor în vigoare.
Posibilitatea totală din rărituri este de 2166 m3/an, parcurgându-se anual o suprafaţă
de 76,40 ha/an.
Tăierile de igienă sunt lucrările prin care se urmăreşte asigurarea unei stări
fitosanitare corespunzătoare a arboretelor, se vor efectua ori de câte ori este nevoie, în toate
arboretele care le reclamă, indiferent de vârstă, consistenţă şi clasa de producţie, în scopul
îmbunătăţirii stării sanitare a pădurii, prin extragerea arborilor bolnavi sau pe cale de a se
îmbolnăvi, care pot prezenta pericol pentru restul pădurii, constituind focare de infecţie. Prin
aplicarea tăierilor de igienă se va avea grijă, pe cât posibil, să nu scadă consistenţa sub 0,7.
Tăierile de igienă pot fi executate tot timpul anului fără restricţii, ori de câte ori considerente
de ordin fitosanitar o impun. Tăieri de igienă au fost prevăzute în toate arboretele, cu
excepţia celor incluse în planul decenal de recoltare a produselor principale, în planul
lucrărilor de conservare precum a celor în care s-au prevăzut lucrări de îngrijire.
Dacă în suprafeţele în curs de regenerare vor exista situaţii care impun extragerea
arborilor uscaţi sau vătămaţi, ocolul silvic va proceda le extragerea lor, urmând ca volumul
acestora să fie precomptat pe seama produselor principale.
Se vor parcurge, anual, cu tăieri de igienă 98,28 ha de pe care se vor extrage 77 m3.
Intensitatea cu care se vor executa aceste categorii de lucrări rămâne în atenţia
organului executor şi se va avea în vedere să nu se reducă prea mult consistenţa.
Planurile lucrărilor de îngrijire cuprind arborete care la data descrierii parcelare
îndeplinesc condiţiile de a fi parcurse cu astfel de lucrări (consistenţă, diametru). În plan nu
au fost incluse arboretele care se vor crea în acest deceniu (împăduriri în terenuri goale,
seminţişurile rezultate în urma tăierilor definitive).
La aplicarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor se vor respecta indicaţiile
date prin “Normele tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor” ediţia 2000.
În legătură cu aplicarea lucrărilor de îngrijire se fac următoarele precizări:
- lucrările de îngrijire prevăzute prin amenajament sunt cele corespunzătoare la data
efectuării descrierii parcelare şi de aceea este necesar ca anual organele de aplicare să
studieze în teren evoluţia arboretelor şi să efectueze lucrarea cerută de stadiul de dezvoltare
la care a ajuns arboretul;
- potrivit celor arătate mai sus, ocolul silvic are obligaţia de a parcurge şi alte arborete
necuprinse în planurile decenale, dar care în cursul deceniului necesită a fi parcurse cu astfel
de lucrări;
- în situaţia în care arboretul nu este omogen, lucrările de îngrijire vor fi efectuate în
raport de caracteristicile arboretului de pe porţiunile care necesită intervenţii;
- posibilitatea de produse secundare obligatorie este cea pe suprafaţă, volumul de
extras fiind orientativ;
- având în vedere importanţa lucrărilor de îngrijire în ceea ce priveşte îmbunătăţirea
stării fitosanitare, ameliorarea compoziţiei şi creşterea productivităţii arboretelor, se
recomandă ca aceste lucrări să se execute la timp, de bună calitate şi de câte ori este cazul.
89
Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor 13.2.1., prezintă arboretele
prevăzute a fi parcurse cu degajări, curăţiri, rărituri şi tăieri de igienă. Numărul şi natura
intervenţiilor au fost stabilite în funcţie de starea actuală a arboretelor şi de dinamica evoluţiei lor.
Posibilitatea de produse secundare pe lucrări, tipuri funcţionale şi specii este dată în
tabelul următor :
Tabel 6.3.1.
Tip Suprafaţa – Volum Posibilitatea anuală pe specii
3 3
Specificări func- ha- –m - –m -
ţional Total Anual Total Anual FA GO PI MO CA SC GÎ DR DT DM
II - - - - - - - - - - - - - -
Degajări III-VI 18,62 1,86 - - - - - - - - - - - -
Total 18,62 1,86 - - - - - - - - - - - -
II - - - - - - - - - - - - - -
Curăţiri III-VI 62,14 6,21 266 27 7 14 - - 3 - 2 - 1 -
Total 62,14 6,21 266 27 7 14 - - 3 - 2 - 1 -
II - - - - - - - - - - - - - -
Rărituri III-VI 763,95 76,4 21661 2166 769 204 358 336 100 69 29 207 68 26
Total 763,95 76,4 21661 2166 769 204 358 336 100 69 29 207 68 26
II - - - - - - - - - - - - - -
Produse
III-VI 826,09 82,61 21927 2193 776 218 358 336 103 69 31 207 69 26
secundare
Total 826,09 82,61 21927 2193 776 218 358 336 103 69 31 207 69 26
II 20,31 20,31 154 15 2 8 - - - 5 - - - -
Tăieri de
III-VI 77,97 77,97 617 62 17 10 6 5 8 1 2 4 4 5
igienă
Total 98,28 98,28 771 77 19 18 6 5 8 6 2 4 4 5
Posibilitatea de produse secundare actuală este de 2193 m3/an.

Lucrările se vor executa respectând instrucţiunile în vigoare.
Lucrările propuse sunt obligatoriu de executat pe suprafeţele nominalizate, dar
volumele de extras sunt orientative. Dacă se constată că unele arborete necesită şi alte
lucrări, acestea se pot executa chiar dacă nu sunt menţionate în prezentul plan.
Intensitatea medie a intervenţiilor va fi de 4 m3/ha la curăţiri şi de 28 m3/ha la rărituri.
6.4. Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat
Bilanţul masei lemnoase posibil a fi recoltată este următorul:
Tabel 6.4.1.
Tip Suprafaţa Volum Posibilitatea anuală pe specii
Specifi- 3 3
func- – ha- –m - –m -
cări
ţional Total Anual Total Anual FA GO PI MO CA SC GÎ DR DT DM
Produse
III - VI 81,48 8,15 8300 830 440 377 - - - 11 - - 2 -
principale
Tăieri de
II 4,4 0,4 577 58 1 - - - - 55 - - 2 -
conservare
II - - - - - - - - - - - - - -
Produse
III -VI 844,71 84,47 21927 2193 776 218 358 336 103 69 31 207 69 26
secundare
Total 844,71 84,47 21927 2193 776 218 358 336 103 69 31 207 69 26
II 20,31 20,31 154 15 2 8 - - - 5 - - - -
Tăieri de
igienă
III -IV 79,97 79,97 617 62 17 10 6 5 8 1 2 4 4 5
Total 100,28 100,28 771 77 19 18 6 5 8 6 2 4 4 5
II 24,71 20,71 731 73 3 8 - - - 60 - - 2 -
Total
III -VI 1006,16 172,59 30844 3085 1233 605 364 341 111 81 33 211 75 31
general
Total 1030,87 193,3 31575 3158 1236 613 364 341 111 141 33 211 77 31
Posibilitatea totală este de 3158 m3/an, iar indicele de recoltare total este de 2,5
m3/an/ha. Indicele de creştere curentă este de 7,8 m3/an/ha, mai mare decât cel de recoltare
ceea ce conduce la o acumulare de masă lemnoasă în continuare.
90
6.5. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale şi de împădurire
În planul lucrărilor de regenerare (evidenţa 13.3.), sunt nominalizate toate unităţile

amenajistice în care sunt necesare astfel de lucrări. Recapitulaţia lucrărilor este prezentată
mai jos :
Tabel 6.5.1.
Sim- Suprafaţa
C a t e g o r i a d e l u c r ă r i
bol [ha]
A. LUCRĂRI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENERĂRII NATURALE 44,99
A.1. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale 13,91
A.1.1. Strângerea şi îndepărtarea litierei groase 8,5
A.1.2. Îndepărtarea humusului brut -
A.1.3. Distrugerea şi îndepărtarea păturii vii -
A.1.4. Mobilizarea solului 0,7
A.1.5. Extragerea subarboretului -
A.1.6. Extragerea seminţişului şi tineretului neutilizabil preexistent -
A.1.7. Provocarea drajonării la arboretele de salcâm 4,71
A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale 31,08
A.2.1. Receptarea seminţişurilor sau tinereturilor vătămate 7,77
A.2.2. Descopleşirea seminţişurilor 23,31
A.2.3. Înlăturarea lăstarilor care copleşesc seminţişurile şi drajonii -
B. LUCRĂRI DE REGENERARE 23,04
B.1. Împăduriri în terenuri goale din fondul forestier -
B.1.1. Împăduriri în poieni şi goluri -
B.1.2. Împăduriri în terenuri degradate -
B.1.3. Împăduriri în terenuri dezgolite prin calamităţi naturale (incendii, doborâturi de vânt sau zăpadă,
uscare, etc. Şi alte cauze). -
B.1.4. Împăduriri în terenuri parcurse anterior cu tăieri rase, neregenerate -
B.2. Împăduriri în suprafeţe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare 23,04
B.2.1. Împăduriri după tăieri grădinărite -
B.2.2. Împăduriri după tăieri cvasigrădinărite -
B.2.3. Împăduriri după tăieri progresive 23,04
B.2.4. Împăduriri după tăieri succesive -
B.2.5. Împăduriri după tăieri de conservare -
B.2.6. Împăduriri în golurile din arboretele parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri în crâng -
B.2.7. Împăduriri după tăieri rase la molid şi PL.E.A. -
B.3. Împăduriri în suprafeţe parcurse sau propuse a fi parcurse cu tăieri d e înlocuire a
arboretelor necorespunzătoare -
B.3.1. Împăduriri după înlocuirea arboretelor derivate (substituiri) -
B.3.2. Împăduriri după înlocuirea arboretelor slab productive (refacere) -
B.3.3. Împăduriri după înlocuirea arboretelor necorespunzătoare din punct de vedere staţional -
B.3.4. Împăduriri pentru ameliorarea compoziţiei şi consistenţei (după reconstrucţie ecologică) -
C. COMPLETĂRI ÎN ARBORETELE CARE NU AU ÎNCHIS STAREA DE MASIV 4,6
C.1. Completări în arboretele tinere existente -
C.2. Completări în arboretele nou create (20% din B) 4,6
D. ÎNGRIJIREA CULTURILOR TINERE

23,04
D.1. Îngrijirea culturilor tinere existente -
D.2. Îngrijirea culturilor tinere nou create şi a celor instalate în actuala clasă de regenerare 23,04
E. ÎMPĂDURIRI ÎN TERENURI CU CONDIŢII EXTREME -
E.1. Împăduriri în terenuri sărăturate -
E.2. Împăduriri pe terenuri poluate cu reziduuri din ţiţei -
E.3. Împăduriri pe terenuri nisipoase (plaje, dune, etc.) -
E.4. Împăduriri pe terenuri situate în limita vegetaţiei forestiere -
E.5. Împăduriri în terenuri mlăştinoase -
E.6. Împăduriri pe crovuri -
E.7. Împăduriri pe terenuri cu înclinare mare, sol superficial, vulnerabile la eroziune -
91
Pentru planificarea lucrărilor de regenerare s-a ţinut cont de situaţia înregistrată în
timpul descrierii parcelare, de nevoile de regenerare ce decurg din aplicarea planurilor de
recoltare. Compoziţiile de regenerare s-au stabilit în funcţie de particularităţile staţionale şi de
cerinţele ecologice ale speciilor, având în vedere prevederile din lucrarea „Îndrumări tehnice
pentru compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor”, ediţia 1987.
Referitor la lucrările de regenerare, de ajutorare a regenerării naturale şi de îngrijire a
culturilor nou instalate, se fac următoarele precizări, de care s-a ţinut seama la întocmirea
proiectului:
- au fost prevăzute, majoritar, tratamente cu perioade medii-lungi de regenerare, care
favorizează regenerarea naturală - tratamentul tăierilor progresive ;
- în vederea ajutorării regenerării naturale se vor face (acolo unde este necesar) unele
lucrări, chiar dacă nu sunt evidenţiate în plan, cum ar fi : înlăturarea litierei groase,
nedescompuse, de pe unele porţiuni din u.a., mobilizarea solului în zonele înţelenite, toate
acestea cu scopul creării condiţiilor ajungerii seminţelor la sol ;
- ritmul împăduririlor va trebui să-l urmărească pe cel al tăierilor, dar cu respectarea
perioadelor optime pentru plantaţii ;
- se va urmări, prin plantaţiile/completările efectuate, realizarea, cât mai repede posibil
a stării de masiv ;
- în culturile nou create (regenerări naturale, plantaţii, culturi mixte) se vor executa
lucrările corespunzătoare stadiului de dezvoltare şi stării arboretelor respective (descopleşiri,
depresaje, degajări etc.), ori de câte ori este necesar, periodicităţile din instrucţiuni fiind
orientative.
În general, cantităţile de realizat prevăzute în planul lucrărilor de regenerare şi
împădurire sunt orientative, la realizarea planurilor anuale, ocolul având obligaţia să
stabilească, în mod concret, lucrările ce se vor executa, precum şi volumul acestora, în
funcţie de situaţia de moment din fiecare arboret.
Pentru urmărirea procesului de regenerare naturală, ocolul va completa, anual,
formularele privind „Evidenţa dinamicii procesului de regenerare naturală“ introduse în acest
scop în partea a patra a amenajamentului, la subcapitolul 17.2. Totodată, ocolul are obligaţia
ca, în „Evidenţa lucrărilor executate“ din fiecare u.a. în care s-au executat plantaţii (integrale
sau completări), pe pagina din dreapta a „descrierii parcelare“, să înscrie provenienţa
puieţilor (rezervaţia sau O.S., U.P. şi u.a. din care provine sămânţa utilizată la producerea
puieţilor). Aceleaşi date vor fi înregistrate şi în cazul unor eventuale semănături directe.
6.6. Refacerea arboretelor slab productive şi substituirea celor ce au

compoziţie necorespunzătoare
Măsurile de gospodărire ce se vor executa în arboretele slab productive şi cele cu

compoziţii necorespunzătoare sunt prezentate în tabelul următor:
Tabel 6.6.1.
Arboretele din tipul funcţional (ha ):
III- VI II
Caracterul Tăieri cu
Supra Tăieri de
actual al regenerare naturală Tăieri rase Tăieri în crâng
u.a. -faţa conservare
tipului de din sămânţă
- ha-
pădure De
Dec. Alte Dec. Dec. Alte Dec. Dec. Alte Dec. Alte
c.
I. dec. I. II. dec. I. II. dec. I. dec.
II.
15 A 16,9 16,9 - - - - - - - - - -
16 A 5,28 5,28 - - - - - - - - - -
Natural 17 A 3,86 3,86 - - - - - - - - - -
fundamental 17 E 2,39 2,39 - - - - - - - - - -
subproductiv 18 A 3,64 3,64 - - - - - - - - - -
62 B 5,66 5,66 - - - - - - - - - -
TOTAL 37,71 37,71 - - - - - - - - - -
92
Continuare tabel 6.6.1.
Arboretele din tipul funcţional (ha ):
III- VI II
Caracterul
Supra Tăieri cu
actual al Tăieri de
u.a. -faţa regenerare naturală Tăieri rase Tăieri în crâng
tipului de conservare
- ha- din sămânţă
pădure
Dec. Dec. Alte Dec. Dec. Alte Dec. Dec. Alte Dec. Alte
I. II. dec. I. II. dec. I. II. dec. I. dec.
9D 2,9 - - - - - 2,9 - - - - -
13 F 2,64 - - - - 2,64 - - - - - -
Total derivat 61 A 0,75 - - - - - 0,75 - - - - -
de prod. 114 B 0,46 - - - - - 0,46 - - - - -
mijlocie 99 L 0,31 - - - - - 0,31 - - - - -
3A 5 - - - - - 5,0 - - - - -
TOTAL 12,06 - - - - 2,64 9,42 - - - - -
Total derivat
99 F 0,36 - - - - - 0.36 - - - - -
de
productivitate
TOTAL 0,36 - - - - - 0,36 - - - - -
inferioară
50 B 1,24 - - - - - - - - - 1,24 -
Artificial de 54 C 2,76 - - - - - - - - - 2,76 -

productivitate 114 A 0,47 - - - - - - - 0,47 - - -
inferioară 57 A 1,39 - - - - - 1,39 - - -
- -
TOTAL 5,86 - - - - - - 1,39 0,47 - 4 -
TOTAL UP 55,99 37,71 - - - 2,64 9,78 1,39 0,47 - 4 -
Arboretele natural fundamentale subproductive vor fi refăcute integral în acest deceniu

prin tăieri progresive.
Arboretele total derivate vor fi substituite în deceniile viitoare aplicându-se tratamentul
tăierilor rase, iar arboretele artificiale de productivitate inferioară vor fi refăcute prin tăieri de
conservare şi tăieri în crâng.
6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori pe

perioada de aplicare a amenajamentului silvic şi procedura executării
acestora, prin derogare de la prevederile amenajamentului.
Măsurile de gospodărire propuse a se executa în arboretele afectate de factori

destabilizatori sunt prezentate în tabelul 6.7.1.
Tabel 6.7.1.
Gradul de Suprafaţa Lucrări prevăzute ( ha )
Natura vătămării T. I
afectare –ha- T. T. în T. T. de T. de
Rărituri Curăţiri
progresive crâng rase conservare igienă
slabă - - - - - - - - -
Uscare mijlocie 1,39 - - - - - - -
1,39
puternică - - - - - - - - -
Total 1,39 - 1,39 - - - - - -
Total U.P. 1,39 - 1,39 - - - - - -
Singurul arboret afectat de factori destabilizatori (uscarea) va fi parcurs cu tăieri în

crâng în deceniul de aplicare a amenajamentului.
Pe parcursul aplicării prevederilor amenajamentului, arboretele pot fi afectate, în
diferite grade de intensitate, de factori destabilizatori biotici şi abiotici: incendii, doborâturi de
vânt, rupturi de zăpadă, inundaţii, secetă, atacuri de dăunători, uscare anormală etc.
93
În vederea gospodăririi durabile a fondului forestier este necesară extragerea
materialului lemnos si valorificarea acestuia. Recoltarea materialului lemnos se va realiza cu
respectarea prevederilor legislaţiei silvice în vigoare si va consta in:
-“extragerea integrala a materialului lemnos “ - in arboretele afectate integral de
factori biotici şi abiotici si in cele care, prin extragerea arborilor afectaţi, se determină
încadrarea arboretelor în urgenţa I de regenerare;
-“extragerea arborilor afectaţi “- in arboretele afectate parţial de factori biotici şi
abiotici.
Volumul rezultat se va încadra ca:
- produse accidentale I - arborii dintr-un arboret afectaţi integral de factori biotici şi/sau
abiotici, arborii dintr-un arboret cu vârsta mai mare de 1/2 din vârsta exploatabilităţii tehnice,
afectaţi parţial de factori biotici şi/sau abiotici sau arbori/arborete pentru care sunt aprobări
legale de defrişare;
- produse accidentale II – arborii dintr-un arboret cu vârsta mai mică de ½ din vârsta
exploatabilităţii tehnice, afectaţi parţial de factori biotici şi abiotici;
Masa lemnoasă care se recoltează ca produse accidentale I se precomptează ca
produse principale, numai dacă acesta provine din subunităţi de gospodărire pentru care se
reglementează procesul de producţie, celelalte produse accidentale I, precum şi produsele
accidentale II, nu se precomptează.
În condiţiile în care cuantumul volumului rezultat se încadrează sub nivelul pentru care
legislaţia stabileşte modificarea prevederilor amenajamentului, acesta poate fi recoltat ca
produse accidentale, după întocmirea şi aprobarea actelor de punere în valoare.
Condiţiile actuale pentru care este necesară întocmirea unei documentaţii de derogare
de la prevederile amenajamentului, conform ORD.3814/06.11.2012 al M.M.P. modificat şi
completat prin Ordinul Ministrului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură nr.670/2014, sunt
următoarele:
- volumul arborilor afectaţi însumează peste 20% din volumul arboretului existent la
data apariţiei fenomenului şi nu poate fi extras prin lucrările silvotehnice prevăzute prin
amenajament. Excepţie fac răşinoasele din afara arealului lor natural care se vor autoriza la
exploatare în termen de 15 zile de la data aprobării actului de punere în valoare;
- arborii afectaţi sunt concentraţi pe o suprafaţă mai mare de 5000 m2;
- prin extragerea arborilor afectaţi se determină încadrarea arboretelor în urgenţa I de
regenerare;
- arboretele sunt încadrate în S.U.P. „E”;
- în arboretele exploatabile neincluse în planurile decenale, din zona de stepă,
silvostepă şi câmpie forestieră, unde s-a instalat pe cel puţin 30% din suprafaţă seminţiş
utilizabil în care proporţia speciilor de stejari este de cel puţin 50%;
- este necesară schimbarea soluţiilor de gospodărire şi/sau împădurire.
Documentaţia de derogare, însoţită de avizul favorabil al conducătorului structurii
teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură precum şi
de actul administrativ emis de autoritatea teritorială pentru protecţia mediului, se va înainta
spre aprobarea autorităţii publice centrale.
94
7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE
ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI
7.1. Potenţial cinegetic
Pe teritoriul U.P. IV Cârcinov s-a constituit un singur fond cinegetic care cuprinde toată
suprafaţa unităţii de producţie. Acest fond de vânătoare este
- F.C. nr.36 Cârcinov
Principalele specii de vânat sunt:căpriorul, mistreţul şi iepurele .
Fondurile cinegetice sunt delimitate pe harta anexată studiului general.
În vederea asigurării unor condiţii optime de viaţă pentru vânat, în cadrul UP - ului
există 4,22 ha de terenuri destinate hranei vânatului.
Obiectivele gospodăririi fondurilor cinegetice sunt : menţinerea efectivelor de vânat în
limitele optime şi selecţionarea acestora în vederea obţinerii de recolte sporite şi de calitate.
În acest scop, ocolul silvic va lua următoarele măsuri:
- asigurarea hranei şi a liniştii vânatului;
- prevenirea îmbolnăvirilor;
- efectuarea selecţiei artificiale prin eliminarea exemplarelor necorespunzătoare;
- combaterea răpitoarelor şi a braconajului.
7.2 Potenţial salmonicol
Apele din cadrul unităţii de producţie nu oferă condiţii pentru dezvoltarea salmonidelor.
7.3. Potenţial fructe de pădure
La data actuală, ocolul silvic recoltează şi valorifică în U.P. IV Cârcinov următoarele

fructe de pădure: mure, măceşe, porumbe.
Ocolul silvic va organiza recoltarea fructelor de pădure, în funcţie de cerere şi
cantităţile existente.
Nu dispunem de date cu privire la cantităţile care se pot recolta.
7.4. Potenţial ciuperci comestibile
În cadrul acestei unităţii de producţie se întâlnesc mai multe specii de ciuperci

comestibile, printre care cele mai importante sunt:boletus edulis( hribi), armillaria mellea( ghebe).
Nu dispunem de date referitoare la cantităţile de ciuperci posibile de recoltat.
7.5. Resurse melifere
Principalele specie meliferă din unitatea studiată este salcâmul, care ocupă 39,51 ha.
7.6. Materii prime pentru împletituri
Pe teritoriul unităţii de producţie nu există răchitarii.
7.7. Seminţe forestiere
In cadrul unităţii de producţie exista 20,31 ha de rezervaţii de seminţe pentru gorun şi

salcâm.
7.8. Valorificarea altor resurse ale fondului forestier
Din fondul forestier mai pot fi valorificate următoarele resurse :

- frunzare
- plante medicinale
- fân
95
8.1. Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi de zăpadă
Se impune promovarea regenerării naturale din sămânţă a foioaselor,

favorizarea fenotipurilor rezistente, crearea de arborete optim amestecate şi cu structuri
diversificate. În arboretele situate în staţiuni vulnerabile degajările şi răriturile vor avea
intensitate mai mare, iar schemele de plantare vor fi mai rare. Se vor împăduri toate golurile
existente. În arboretele excesiv de dese se va interveni cu prudenţă.
Orientarea succesiunilor de tăieri se va face împotriva direcţiei din care bat
vânturile periculoase. Se vor forma margini de masiv rezistente şi se vor deschide linii de
izolare.
Cu ocazia tăierilor, se va evita rănirea arborilor remanenţi.
8.2. Protecţia împotriva incendiilor
Având în vedere că, exceptând apele ce fac parte din fondul forestier (râuri, lacuri,
etc.), întreg ecosistemul forestier este combustibil (are însuşirea de a arde), este evident că
este imperios necesară protejarea acestuia, în deosebi a pădurii, de foc.
Conform Legii 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, „apărarea împotriva
incendiilor reprezintă ansamblul integrat de activităţi specifice, măsuri şi sarcini
organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publică, planificate,
organizate şi realizate în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a incendiilor şi
asigurării intervenţiei operative pentru limitarea şi stingerea incendiilor, în vederea evacuării,
salvării şi protecţiei persoanelor periclitate, protejării bunurilor şi mediului împotriva efectelor
situaţiilor de urgenţă determinate de incendii”. Art. 1, alin. 1.
Potrivit aceleiaşi Legi, „Apărarea împotriva incendiilor constituie o activitate
de interes public, naţional, cu caracter permanent, la care sunt obligate să participe,
autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi toate persoanele fizice şi
juridice aflate pe teritoriul României” (Art. 2), totodată „Persoanele fizice şi juridice răspund,
potrivit legii, de stabilirea şi aplicarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, precum şi de
consecinţele producerii incendiilor.” (Art. 5).
8.2.1. Riscul de iniţiere a incendiilor în fondul forestier
Riscul mare de iniţiere a incendiilor în fondul forestier este datorat constituirii acestuia
din cantităţi uriaşe de material combustibil, sub diverse forme şi stări, fiecare cu un mod
specific de comportare în prezenţa focului. Arborii (constituenţii pădurii - principala
componentă a ecosistemului forestier afectabilă de incendii), „se diferenţiază ca fiind :
- esenţe pirofile (cu simpatie către o iniţiere uşoară a incendiului) – pinul
şi răşinoasele în general, ale căror însuşiri (răşină, densitate redusă, esenţe) favorizează
iniţierea şi propagarea incendiilor ;
- esenţe pirorezistente (cu antipatie către o uşoară iniţiere a incendiului) – stejarul,
castanul, ale căror caracteristici (lipsa răşinii, densitatea mare, scoarţa groasă) le favorizează
rezistenţa la incendii.” (Burlui, I. - Incendiile de pădure, cauze, manifestare, stingere – Ed.
Lidana, Suceava, 2014).
Factorii riscului de incendiu în fondul forestier (Burlui, I., 2014), sunt :
- factori naturali (vegetaţia forestieră, condiţiile climatice, relieful, solul, reţeaua
hidrologică);
- factori antropici (forma şi tipul de proprietate/administrare/exploatare a pădurii,
activitatea umană în zona fondului silvic) ;
- factori determinanţi (factorii climatici, compoziţia şi structura arboretelor, relieful,
activitatea umană în zona fondului silvic, profilul psiho-social al populaţiei şi starea
economică a acesteia) - cei ce fac posibilă iniţierea unui incendiu : combustibilul, gazul
care întreţine arderea şi sursa de aprindere ;
96
- factori conjuncturali (forma de proprietate/administrare a fondului forestier,
condiţiile de acordare a subvenţiilor pentru terenul agricol) – cei ce favorizează declanşarea
şi propagarea unui incendiu, prin influenţa pe care o pot avea asupra elementelor ce
determină iniţierea incendiilor.
8.2.2. Cauzele incendiilor din fondul forestier
Cauzele ce duc la incendiu în fondul forestier (Burlui, I., 2014), pot fi :

- cauze naturale (trăsnetul, autoaprinderea de natură biologică) – cele care sunt
consecinţa manifestării unor factori declanşatori care se manifestă indiferent de voinţa sau
prezenţa directă sau indirectă a omului ;
- cauze tehnice (scântei de la liniile electrice aeriene, propagarea incendiilor de la
construcţiile existente în, sau limitrof fondului forestier, scântei de la locomotivele cu aburi,
scântei mecanice sau scurtcircuit de la maşinile şi utilajele cu care se acţionează în fondul
forestier pe timpul activităţilor economico-sociale) ;
- cauze antropice (acţiunile umane făcute, cu intenţie sau din neglijenţă, fără
respectarea regulilor minimale de prevenire a incendiilor).
8.2.3. Manifestarea/evoluţia incendiilor din fondul forestier
Un incendiu de pădure poate evolua (Burlui, I., 2014) sub diferite forme, fiecare fiind
condiţionată şi determinată de caracteristicile vegetaţiei forestiere şi influenţa factorilor
naturali (în principal forţa şi direcţia vântului) în arealul respectiv. Astfel, se disting :
- incendii de litieră (unde ard straturile joase ale vegetaţiei de pe solul pădurii, stratul
de iarbă şi exemplarele lemnoase pitice), care se dezvoltă cu flacără la vedere, se propagă,
prin radiaţie şi conducţie, cu viteză mare (1 km/oră), puternic influenţate de factorii naturali
(vânt, precipitaţii), sub influenţa vântului se dezvoltă rapid şi pot surprinde forţele de
intervenţie ;
- incendii de subteran sau sub pătura de frunziş (unde arde materia organică
conţinută în litieră, humus sau turbă, rădăcinile copacilor), care nu dezvoltă flacără, se
propagă, prin conducţie, cu viteză mică (1 km/24 ore), greu de observat la început, poate
degenera în incendiu de litieră ;
- incendii de coronament (unde arde partea superioară a arborilor), care se dezvoltă
cu flacără la vedere, manifestându-se ca o coroană, un zid, un val sau o minge de foc, se
propagă, prin convecţie şi radiaţie, cu viteză foarte mare (de la 8 la peste 25 km/oră),
puternic influenţate de factorii naturali (vânt, precipitaţii), degajă cantităţi mari de căldură, de
cele mai multe ori atacă şi litiera, prin modul violent de manifestare pot surprinde forţele
de intervenţie ;
- incendii de doborâturi – nu sunt definite separat în literatura de specialitate, dar se
manifestă diferit faţă de cele anterior prezentate (la incendiile de doborâturi ard
suprafeţele/exemplarele afectate de doborâturi şi rupturi produse de vânt şi/sau zăpadă,
neexploatate/neextrase imediat) ; se dezvoltă cu flacără la vedere, sub forma unui foc de
tabără sau a unui rug, puternic influenţate de factorii naturali (vânt, precipitaţii) ; masa solidă
incendiată eliberează particule arzând, uşor purtate de vânt care produc „salturi de incendiu”
; concentrarea mare pe unitatea de suprafaţă de masă combustibilă, conduce la dezvoltarea
rapidă a incendiului şi la dificultăţi în apropierea personalului de intervenţie de locul
incendiului ; aşezarea neorganizată a arborilor doborâţi face ca atacarea incendiului să
se facă cu mare dificultate ;
- incendii mixte – incendiile care, în manifestarea, lor prezintă însumarea
caracteristicilor a minimum două din cele 4 tipuri de incendiu anterior descrise ;
97
8.2.4. Măsuri pentru reducerea riscului de incendiu în fondul forestier
şi de stingere a incendiilor de pădure
Măsurile pentru reducerea riscului de incendiu în fondul forestier sunt de două

feluri (Burlui, I., 2014), astfel :
8.2.4.1. Măsuri pe linie preventivă
Activitatea de prevenire a incendiilor în fondul forestier trebuie să fie concepută,

organizată şi implementată astfel încât să răspundă la două deziderate majore,
astfel :
- reducerea riscului de izbucnire a incendiilor ;
- crearea condiţiilor de limitare a incendiilor izbucnite, cât mai aproape de
limitele iniţiale ;
Simultan cu realizarea celor două deziderate, este necesară luarea în considerare
a unor măsuri specifice, care vizează :
- crearea de zone de protecţie faţă de fondul forestier şi de limita
acestuia, prin respectarea instrucţiunilor de prevenire a incendiilor la :
- realizarea construcţiilor (silvice, turistice, economice, de cult, etc.) în fondul forestier
sau limitrof acestuia ;
- desfăşurarea activităţilor antropice în perimetrul imediat limitrof fondului forestier ;
- crearea şi dotarea corespunzătoare a locurilor de repaus, campare, pentru turişti,
limitrofe sau în interiorul pădurii ;
- accesibilizare fondului forestier :
- realizarea reţelei de drumuri forestiere la o densitate corespunzătoare necesarului
dat de caracteristicile fondului forestier, gospodărirea acestuia, oportunităţile turistice şi, nu în
cele din urmă, de necesităţile operative de intervenţie în caz de incendiu ;
- realizarea accesului la sursele de apă permanentă a tehnicii de intervenţie ;
- măsuri tehnico - operative :
- crearea şi operaţionalizarea structurii proprii de intervenţie la nivelul ocoalelor şi
direcţiei silvice, autorităţilor publice locale şi operatorilor economici din zonă ;
- întocmirea „hărţilor de risc” la incendiu ;
- întocmirea „planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor”, cu cooptarea agenţilor
economici specializaţi din zonă, posesori de utilaje grele (buldozere, TAF-uri, camioane
grele, autovehicule de teren, etc.) ;
- întocmirea „protocoalelor de acces” la resurse materiale (rezerve de scule de mână,
carburanţi, lubrifianţi, etc.), dar şi la alimente şi apă pentru forţele de intervenţie ;
- crearea, în fondul forestier sau în apropierea acestuia, a unor rezerve de apă,
accesibile tehnicii de intervenţie terestre şi aviatice ;
- realizarea, cu vecinii României, a unor canale de comunicaţii fluente, pe linia
protecţiei la foc a pădurilor de frontieră ;
- realizarea unui sistem de monitorizare prin GPS a fondului forestier ;
- implementarea unor măsuri instructiv – educative eficiente, pe categorii de
cetăţeni.
8.2.4.2. Măsuri pe linie operativă
a) Strategii şi cerinţe în tactica stingerii incendiilor de pădure

Organizarea intervenţiei
În abordarea procesului de stingere a incendiilor de pădure se porneşte de la

elementele „triunghiului de foc” : materialul combustibil, aportul de oxigen şi sursa de
aprindere. Orice procedeu de stingere s-ar adopta, acesta este îndreptat spre suprimarea
unuia din cele trei elemente enumerate.
98
În literatura de specialitate sunt specificate opt strategii de stingere a incendiilor
de pădure, astfel :
- izolarea flăcării faţă de combustibil ;
- izolarea flăcării faţă de oxigenul din aer ;
- condensarea puternică a aerului din mediul înconjurător flăcării ;
- răcirea combustibilului incendiat şi adiacent flăcării ;
- răcirea aerului înconjurător incendiului ;
- inhibarea omogenă a reacţiei chimice de oxidare ;
- inhibarea eterogenă a reacţiei chimice de oxidare ;
- suflarea sau ruperea flăcării cu ajutorul curenţilor puternici de aer.
O intervenţie operativă şi eficientă pentru stingerea incendiilor de pădure (manifestate,
mai ales pe relief muntos), necesită realizarea unor cerinţe operaţionale
fundamentale :
- observarea şi anunţarea oportună a incendiului ;
- confirmarea incendiului, în timp util, de către administraţia locală, sau
de către silvicultori (în cazul locaţiilor izolate, aflate la distanţă) ;
- mobilizarea în timp oportun a forţelor şi mijloacelor necesare primei intervenţii,
în scopul localizării incendiului ;
- cunoaşterea zonei, din punct de vedere al accesibilităţii, existenţei
surselor de apă şi a barierelor naturale în calea incendiului, vecinătăţii fondului
forestier incendiat ;
- mobilizarea în timp oportun a forţelor şi mijloacelor de intervenţie
complementare, în cazul incendiilor de durată ;
- adaptarea mijloacelor de intervenţie mobilizate la locul incendiului, la
caracteristicile terenului ;
- stabilirea sectoarelor de intervenţie şi a responsabilităţilor, potrivit
competenţelor ;
- monitorizarea permanentă a locului incendiului şi a vecinătăţilor, în
vederea prevenirii surprinderii forţelor, precum şi pentru identificarea, în timp oportun,
a „salturilor de incendiu” ;
- cooperarea între forţele participante ;
- legătura permanentă între eşaloane, cu societatea civilă şi mass-media ;
- conducerea unică a intervenţiei ;
- monitorizarea zonei incendiate şi după încheierea operaţiunilor de
intervenţie, de la câteva ore la câteva zile, în funcţie de amploarea incendiului ;
b) Concepţia de acţiune
Observarea şi anunţarea la timp a incendiilor de pădure sunt hotărâtoare în

derularea acţiunilor de intervenţie.
La realizarea managementului acţiunilor de intervenţie este necesară realizarea/
respectarea unor direcţii de acţiune, astfel :
- recunoaşterea continuă a zonei de intervenţie, în vederea luării hotărârilor
în cunoştinţă de cauză ;
- identificarea şi cuantificarea surselor de apă pe care se poate conta şi
găsirea soluţiilor de aducere a apei la locul intervenţiei ;
- identificarea şi diagnosticarea pericolului de propagare a incendiului pe direcţiile
principale ;
- monitorizarea permanentă a curenţilor de aer (viteză şi direcţii de
manifestare) ;
- monitorizarea parcelelor/u.a. din frontul curenţilor de aer, în vederea
preîntâmpinării propagării incendiului prin „salturi” ;
- stabilire misiunii pentru „vânătorii de scântei” ;
- limitarea şi localizarea incendiului, cât mai aproape de limitele între
care a fost găsit ;
99
- realizarea protecţiei faţă de zonele limitrofe ;
- supravegherea zonei incendiate şi după lichidarea operaţiunilor de
intervenţie ;
- protecţia personalului şi a tehnicii de intervenţie în vederea evitării surprinderii ;
- protecţia personalului de intervenţie împotriva animalelor sălbatice,
reptilelor (şerpilor), intoxicării cu fum şi gaze toxice, arsurilor, accidentelor provocate
de doborârea arborilor şi de intervenţia pe teren accidentat ;
- cooperarea, comunicarea şi colaborarea între forţele de intervenţie participante
;
- schimbul de informaţii permanent între factorii de decizie de la locul intervenţiei,
cu eşaloanele superioare şi mass-media ;
- pregătirea rezervei de forţe, mijloace şi materiale pentru intervenţie – în
cazul incendiilor de durată.
c) Planul de intervenţie la incendiu
Planul de intervenţie la incendiu se întocmeşte, pentru fiecare ocol silvic, de către

responsabilul cu paza şi protecţia, se aprobă de către şeful de ocol şi se avizează de către
Inspectorul şef al I.S.U.J. (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean).
8.2.5. Constatări, concluzii
Fiind constituit, în cea mai mare parte, din masă combustibilă, fondul forestier
este continuu ameninţat de posibilitatea izbucnirii unui incendiu.
Incendiile pot fi cauzate, pe de o parte, prin faptul că fondul forestier se
învecinează cu terenurile cu folosinţă agro-zootehnică (un permanent pericol prin lucrările
ce se fac în scopul curăţirii păşunilor, fâneţelor şi terenurilor agrare), iar pe de altă parte,
datorită faptului că pădurea şi zona limitrofă acesteia sunt frecvent vizitate de localnici şi de
numeroşii turişti, atraşi de splendoarea peisajelor, de puritatea aerului şi apelor, acestea în
contrast cu poluarea existenţă în localităţi şi în împrejurimile acestora.
Acţiunile silvicultorilor, legate de prevenirea şi combaterea incendiilor, vor

viza :
- înmulţirea patrulărilor pădurarilor în cantoane, mai ales în perioadele
secetoase din timpul verii, în vederea identificării cât mai rapide a iniţierii unui eventual
incendiu, a anunţării urgente a prezenţei şi locaţiei acestuia la ocolului silvic şi la unitatea
teritorial-administrativă pe raza cărora s-a produs ;
- întreţinerea în bune condiţii de funcţionare a observatoarelor existente şi construirea
altora noi, în punctele cele mai înalte din canton/ocol, în vederea identificării de la distanţă şi
cât mai rapide a iniţierii/dezvoltării unui eventual incendiu, în vederea anunţării urgente a
prezenţei şi locaţiei acestuia şi a demarării acţiunii de izolare/stingere primară
(aceasta, în cazul incendiilor restrânse ca intensitate şi spaţiu de manifestare ;
- executarea la timp şi ori de câte ori este nevoie, a tăierilor de igienă,
prin care se vor extrage arborii uscaţi - cei care sunt primii posibil a fi afectaţi de
foc ;
- amplasarea unor locuri special amenajate pentru fumat, mai ales în zonele
cele mai frecventate de către localnici şi de către cei ce practică turismul ;
- extragerea şi eliminarea din suprafaţa afectată a doborâturilor şi/sau
rupturilor de vânt şi/sau zăpadă, curăţarea parchetelor de resturile de exploatare care,
prin uscare în timp, şi în anumite condiţii, sunt primele din suprafeţele respective ce pot fi
incendiate ca urmare a diverselor cauze ;
- realizarea unei bune accesibilizare a fondului forestier, crearea, întreţinerea
şi păstrarea unei reţele de linii parcelare deschise, în ideea creării unor condiţii bune de ;
100
- realizarea construcţiilor silvice, inclusiv a celor utilizate perioade scurte (cabanele
sezoniere pentru muncitorii forestieri) cu respectarea tuturor instrucţiunilor de prevenire şi
combatere a incendiilor ;
- crearea, dotarea corespunzătoare şi întreţinerea în condiţii bune de
funcţionare a „punctelor/spaţiilor PSI” ;
În cazul izbucnirii unui incendiu (suprateran, subteran sau mixt), se vor avea în
vedere următoarele :
- se va identifica şi se va transmite, de urgenţă, la ocolul silvic şi la unitatea teritorial-
administrativă localizarea exactă a zonei unde s-a iniţiat/dezvoltat incendiul constatat şi
primele evaluări referitoare la intensitatea acestuia ;
- se vor lua primele măsuri de izolare (prin benzi perimetrale) şi eventuala
stingere a acestuia, în situaţia când incendiul este restrâns ca spaţiu şi intensitate. Dacă nu
poate fi stins imediat, se vor crea condiţii pentru deplasarea în zona incendiată a
echipelor de intervenţie ;
- în perioada activităţii de stingere a incendiului, se va asigura, prin personalul
de teren, o permanenţă în zonă (o supraveghere permanentă), până la înlăturarea totală a
acestuia ;
- supravegherea zonei se va asigura şi după stingerea incendiului încă o zi
sau mai multe, în funcţie de mărimea şi intensitatea incendiului considerat stins ;
- după stingerea incendiului, se va proceda la curăţarea suprafeţei respective,
prin înlăturarea arborilor şi celorlalte materiale vegetale parţial arse sau uscate.
Toate acţiunile de prevenire, depistare sau stingere a incendiilor se vor realiza în
concordanţă cu legislaţia în vigoare (Legea 307/2006, H.G. 1016/2004, H.G. 1490/2004,
Ord. 2338/2009, Ord. 211/2014), precum şi cu toate actele normative şi instrucţiunile
referitoare la prevenire şi stingerea incendiilor.
De fiecare dată când se iveşte ocazia, personalul ocolului trebuie să ducă o
acţiune permanentă şi organizată de instruire şi lămurire a populaţiei din zonă, a
muncitorilor ce lucrează la pădure, a culegătorilor de fructe de pădure şi ciuperci
comestibile, a ciobanilor, turiştilor, etc., despre importanţa cunoaşterii şi respectării
întocmai a regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor.
. 8.3. Protecţia împotriva poluării industriale
În unitatea de producţie studiată nu s-au constatat prejudicii ale vegetaţiei forestiere

datorită poluării.
În U.P. IV Cârcinov nu există surse de poluare care să afecteze vegetaţia forestieră.
8.4. Protecţia împotriva bolilor şi insectelor vătămătoare
Pentru valorificarea eficientă a funcţiilor multiple ale pădurii şi asigurarea viabilităţii

economice, a beneficiilor de mediu şi sociale, este necesară menţinerea unei stări de
sănătate corespunzătoare a arboretelor. Microorganismele patogene şi insectele
vătămătoare sunt prezente în ecosistemele forestiere sub o mare diversitate specifică,
spaţială şi temporală şi, de cele mai multe ori, acţiunea lor are efecte negative atât asupra
arborilor gazdă cât şi asupra întregului ecosistem.
In vederea evitării pierderilor economice şi a atenuării efectelor ecologice ca urmare a
acţiunii negative a acestor organisme vătămătoare, este necesar să se adopte unele măsuri
de protecţie care să se integreze în managementul general al ecosistemelor forestiere.
In cadrul măsurilor de protecţie menţionate, metodele de combatere integrată trebuie
să ocupe un loc important, având în vedere atât eficacitatea şi caracterul lor preventiv şi
curativ, cât şi impactul redus asupra mediului şi echilibrului ecosistemelor forestiere. In
funcţie de susceptibilitatea şi vulnerabilitatea arboretelor la vătămări produse de organismele
vătămătoare, de speciile depistate şi de intensitatea infectărilor/infestărilor, conceptul de
combatere integrată se bazează pe aplicarea, după caz, a metodelor de combatere
consacrate (fizico-mecanică, chimică, biologică), la care se adaugă o serie de măsuri
101
silviculturale, menite să crească vitalitatea arborilor şi, în acest fel, să pună în valoare
mecanismele naturale de rezistenţă ale arborilor la atacul dăunătorilor forestieri. Aceste
măsuri trebuie să aibă un caracter permanent şi să fie aplicate de la faza de regenerare a
arboretelor, cât şi pe parcursul dezvoltării lor, până la exploatarea acestora. Folosirea
materialelor de regenerare cu caracteristici genetice superioare, din speciile forestiere
autohtone, adaptate condiţiilor locale de mediu, aplicarea lucrărilor de întreţinere,
parcurgerea periodică a arboretelor tinere cu tăieri de îngrijire, prevenirea vătămărilor
arborilor în procesul de exploatare, constituie laturi importante ale luptei integrate. In acelaşi
timp, prin lucrările efectuate în arborete (promovarea structurilor mixte cu floră erbacee şi
arbustivă adecvată) sau prin culturile înfiinţate pentru creşterea vânatului, pe liniile parcelare
sau somiere, trebuie create condiţii pentru stimularea dezvoltării organismelor folositoare
(mamifere insectivore, păsări, insecte entomofage, parazite şi prădătoare), cu rol deosebit în
menţinerea echilibrului lanţurilor trofice.
În lupta integrată, nu sunt excluse în totalitate nici procedeele chimice, însă va trebui
respectată întocmai legislaţia naţională şi europeană din domeniu cât şi cerinţelor FSC,
legate de folosirea pesticidelor, selective, biodegradabile. Pentru pădurile certificate sau în
curs de certificare, se va pune accent pe promovarea unor produse biologice din categoria
biopreparatelor entomopatogene (bacterii, viruşi, ciuperci) şi doar excepţional, se vor folosi
insecticide chimice, doar dintre cele agreate de organismele CEE şi FSC.
Tot ca părţi importante ale combaterii integrate, aplicate cu caracter permanent,
trebuie considerate şi lucrările de depistare, semnalare şi prognoza dăunătorilor precum şi
aplicarea măsurilor de carantină forestieră.
8.5. Protecţia împotriva fenomenului de uscare anormală
Se vor promova specii şi provenienţe viguroase. Se va urmări pe cât posibil, să se

creeze arborete diversificate, compoziţional şi structural. Se va urmări să se menţină
continuitatea stării de masiv a arboretelor.
102
9. CONSERVAREA ŞI AMELIORAREA BIODIVERSITĂŢII
Conservarea biodiversităţii a constituit un deziderat de prim ordin în elaborarea

amenajamentului, începând de la principiile amenajamentului şi stabilirea bazelor de
amenajare şi până la stabilirea măsurilor de gospodărire de detaliu, necesare fiecărui
arboret, indiferent de funcţia prioritară pe care o îndeplineşte acesta. De altfel, unul dintre
principiile de bază ale amenajării pădurilor este principiul conservării şi ameliorării
biodiversităţii, care urmăreşte conservarea şi ameliorarea biodiversităţii la cele patru niveluri
ale acesteia (intraspecifică, interspecifică, ecosistemică şi a peisajelor), în scopul maximizării
stabilităţii şi a potenţialului polifuncţional al pădurilor.
Conservarea biodiversităţii se realizează prin măsurile de gospodărire adoptate.
Măsurile de gospodărire favorabile conservării biodiversităţii sunt atât de ordin general (
acestea fiind urmărite la nivelul fiecărui arboret, oricare ar fi funcţiile atribuite, pe care trebuie
să le îndeplinească, respectiv subunitatea de gospodărire din care face parte ), cât şi măsuri
specifice ( urmărite la nivelul pădurilor cuprinse în ariile naturale protejate).
9.1. Elemente de biodiversitate
Starea de conservare a habitatelor forestiere naturale existente în U.P.IV Cârcinov

se apreciază a fi în general bună. Cauzele, care au afectat negativ starea de conservare a
anumitor arborete, sunt în general de natură abiotică, mai exact: doborâturi de vânt, rupturi
de vânt şi zăpadă şi uscare anormală.
Dintre factorii de natură biotică, care şi-au pus dea lungul timpului amprenta
negativă asupra ecosistemelor forestiere, cel mai puternic este cel antropic prin concepţii
greşite de politică forestieră, măsuri de gospodărire defectuoase şi păşunatul în pădure.
Conform legislaţiei în vigoare, în momentul elaborării prezentului studiu, pe teritoriul
U.P.IV Cârcinov nu sunt constituite zone şi arii naturale protejate.
9.2. Acţiuni în favoarea biodiversităţii
Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii sunt obiective generale ale

amenajamentului, dincolo de constituirea punctuală, în unele zone, a unor rezervaţii naturale
sau arii naturale protejate. Conservarea biodiversităţii se realizează prin măsurile de
gospodărire adoptate.
Măsurile de gospodărire favorabile conservării biodiversităţii sunt atât de ordin
general ( acestea fiind urmărite la nivelul fiecărui arboret, oricare ar fi funcţiile atribuite, pe
care trebuie să le îndeplinească, respectiv subunitatea de gospodărire din care face parte ),
cât şi măsuri specifice ( urmărite la nivelul pădurilor cuprinse în ariile naturale protejate).
Dintre masurile generale menite să asigure conservarea biodiversităţii biologice,
la nivel genetic, intraspecific şi interspecific amintim:
- promovarea cu prioritate a regenerării naturale a arboretelor, cu prilejul aplicării
tratamentelor silviculturale;
- promovarea tratamentelor cu perioadă lungă de regenerare, în toate situaţiile în
care este posibil;
- utilizarea de material genetic de provenienţă locală, în situaţia în care se recurge la
regenerare artificială;
- conservarea ecotipurilor climatice, edafice şi biotice prin măsurile propuse;
- menţinerea unui amestec optim de specii la nivelul fiecărui arboret, prin promovarea
tuturor speciilor principale adaptate condiţiilor staţionale locale, potrivit tipului natural de
ecosistem;
- extragerea speciilor alohtone cu ocazia aplicării intervenţiilor silvotehnice, atunci când
acestea devin invazive;
- menţinerea subarboretului cu prilejul efectuării intervenţiilor silvotehnice, cu excepţia
situaţiilor în care afectează mersul regenerării în arboretele bătrâne în curs de regenerare
sau dezvoltarea arboretelor tinere;
103
- menţinerea terenurilor pentru hrana faunei sălbatice, în vederea conservării
biodiversităţii speciilor de plante ierboase, respectiv menţinerea unei suprafeţe mozaicate,
din punct de vedere al categoriilor de habitate;
- păstrarea unor arbori morţi ( sau în curs de uscare ) „pe picior” şi ,,la sol”, cu prilejul
efectuării tăierilor de regenerare şi a lucrărilor de îngrijire şi conducere;
- realizarea unei structuri echilibrate pe clase de vârstă, întrucât fiecare clasă de vârstă
este însoţită de un anumit nivel al biodiversităţii;
- conducerea arboretelor la vârste mari, care să menţină un nivel ridicat al
biodiversităţii, în special la nivelul descompunătorilor;
- protejarea habitatelor marginale sau fragile, păduri situate pe grohotişuri şi stâncării,
precum cele de limită.
Se poate concluziona că lucrările propuse în amenajamentul U.P.IV Cârcinov,
îndeosebi cele ce privesc arboretele, dar şi cele ce legate de vânătoare şi pescuit, de
amplasarea de construcţii, de recoltare a fructelor de pădure sau plante medicinale, de
prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor sau de creşterea stabilităţii unor arborete
tinere la acţiunea vânturilor puternice, au ca principal scop menţinerea stabilităţii şi
biodiversităţii ecosistemelor locale.
9.3. Efectul aplicării prevederilor amenajamentului asupra biodiversităţii
Primul amenajament elaborat pe baze ştiinţifice moderne şi unitare, pentru

pădurile acestui ocol silvic a fost cel care a intrat în vigoare în anul 1950, în momentul actual
ajungându-se la a şasea revizuire. Se poate astfel aprecia, ţinând cont de cele aproape şase
decenii de gospodărire durabilă şi de factorii destabilizatori de natură biotică şi abiotică, care
s-au manifestat în zonă, că menţinerea integrităţii pădurilor şi a biodiversităţii naturale a fost
unul din principalele obiective ale managementul asigurat de personalul silvic, în baza
amenajamentelor silvice. Acestea, departe de a fi simple regulamente de exploatare, au
încorporat cunoştinţe şi analize pluridisciplinare. De aceea subliniem faptul, că rolul
amenajamentului este unul benefic, pentru menţinerea stării favorabile de conservare a
habitatelor şi speciilor şi că fără reglementările pe care le implementează, împreună cu alte
acte legislative ale sectorului silvic, anumite componente şi conexiuni ale ecosistemelor
protejate ar fi putut fi grav perturbate.
9.4. Recomandări privind certificarea pădurilor
Ideea de certificare a managementului forestier, a apărut în contextul preocupărilor

majore legate de gospodărirea pădurilor, înscriindu-se în ideea globală de certificare a
sistemelor şi performanţelor, aplicabilă în cele mai diverse domenii de activitate. Certificarea
managementului forestier, cunoscută mai ales sub denumirea de certificarea pădurilor, îşi are
originile în îngrijorările societăţii, apărute odată cu defrişările masive de păduri tropicale de la
începutul anilor ’80-’90.
În urma Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare ce a avut loc la Rio de
Janeiro în 1992, s-a identificat necesitatea unei strategii de dezvoltare durabilă a pădurilor
din întrega lume cu o largă consultare a tuturor factorilor interesaţi. Pornind de la această
idee, în octombrie 1993, a fost semnat acordul oficial privind lansarea FSC (Forest
Stewardship Council), o schemă de certificare la care interesele economice, sociale şi de
mediu au drepturi egale.
FSC este o organizaţie independentă, neguvernamentală şi nonprofit, înregistrată în
Mexic ca o asociaţie de membri – Association Civil. Organizaţia operează la nivel
internaţional şi oferă servicii prin intermediul centrului FSC Internaţional, situat în Bonn,
Germania, precum şi prin intermediul unei reţele internaţionale de Iniţiative Naţionale. FSC
oferă un program de acreditare internaţională pentru organisme de certificare independente
şi o schemă de etichetare pentru produsele pădurii, ce serveşte ca o garanţie credibilă că
produsele provin dintr-o pădure bine gospodărită, în conformitate cu standardele FSC, aşa
numitele Principii şi Criterii.
104
Certificarea managementului forestier în sistem FSC este un proces prin care, în urma
unui audit, o organizaţie independentă confirmă faptul că o anumită suprafaţă forestieră este
gospodărită în conformitate cu un standard agreat.
Standardul după care se face auditul este împărţit în 10 Principii şi 56 Criterii.

Principiile FSC pentru certificarea modului de gospodărire a pădurilor sunt:
• Principiul 1: Conformitatea cu legislaţia naţională şi internaţională şi principiile FSC

• Principiul 2: Dreptul de proprietate sau folosinţă şi responsabilităţile aferente
• Principiul 3: Drepturile populaţiilor indigene (neaplicabil în România)
• Principiul 4: Relaţiile cu comunităţile şi drepturile angajaţilor
• Principiul 5: Beneficiile multiple ale pădurii
• Principiul 6: Impactul asupra mediului
• Principiul 7: Planul de management
• Principiul 8: Monitorizarea şi evaluarea
• Principiul 9: Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare
• Principiul 10: Plantaţii
Aceste 10 principii, ce sunt detaliate în 56 de criterii, au un caracter general şi pentru o

mai bună aplicare a lor se face adaptarea acestora la condiţiile specifice fiecărei ţări, de către
Iniţiativele Naţionale FSC sau de către organismele de certificare acreditate, care derulează
procesul de audit.
Certificarea managementului forestier este continuată de aşa numita certificare a lanţului
de custodie, prin care se urmăreşte să se elaboreze mecanisme de urmărire a produselor
lemnoase sau nelemnoase care provin din pădurile certificate de la sursa până la
consumator. Certificarea lanţului de custodie se referă la companiile care exploatează,
procesează sau comercializează material lemnos certificat FSC şi care doresc să eticheteze
aceste produse cu numele sau eticheta FSC.
Certificarea lanţului de custodie în sistem FSC permite companiilor:
• Să identifice şi să controleze sursele de material lemnos atât certificat FSC cât şi

sursele de material lemnos recuperat/reciclat;
• Să le demonstreze clienţilor că îndeplinesc cerinţele FSC în ceea ce priveşte controlul
materialului lemnos necertificat FSC;
• Să utilizeze mărcile înregistrate şi etichetele comerciale ale FSC pentru a-şi promova
produsele.
În prezent, mii de companii de prelucrare şi comercializare a lemnului, în special din

Europa de Vest şi America de Nord, impun clienţilor lor obţinerea certificatului FSC, fiind
interesate să cumpere şi să lucreze cu produse certificate în acest sistem. În cazul acestor
companii, certificarea reprezintă o dovadă pentru clienţii lor şi pentru publicul larg ca lemnul
provine din păduri bine gospodărite.
Pe scurt paşii în vederea certificării FSC sunt:
• Aplicarea pentru certificare: certificarea este un proces voluntar şi poate fi demarat

numai la cererea companiei. Lista organismelor de certificare acreditate FSC se
regăseşte pe site-ul Asociaţiei pentru Certificare Forestieră
(www.certificareforestiera.ro).
• Pre-evaluarea: are drept scop familarizarea companiei cu cerinţele standardului de
certificare şi identificarea de către auditor a conformităţilor şi neconformităţilor cu
standardul.
105
• Evaluarea principală: reprezintă vizita organismului de certificare în urma căruia se
colectează informaţii suficiente pentru a determina acordarea sau neacordarea de
către organismul de certificare a certificatului FSC.
• Acordarea certificatului: certificatul este acordat cu condiţia îndeplinirii cerinţelor
standardului, pe o perioadă de 5 ani.
• Monitorizarea: după acordarea certificatului se fac vizite de monitorizare anuale.
• Re-certificarea: o nouă re-evaluare se derulează înainte de expirarea certificatului,
pentru a se păstra statutul de certificare, rezultând în eliberarea unui nou certificat.
Certificarea forestieră poate aduce beneficii atât deţinătorilor de certificat FSC cât şi
consumatorilor, comunităţilor locale, muncitorilor şi organizaţiilor neguvernamentale cu
specific de mediu sau social.
În prezent certificarea este un mecanism de piaţă; există cerere şi ofertă pentru lemnul
certificat FSC şi implicit un interes crescut în producerea şi comercializarea produselor
certificate. În principal, decizia de intrare în procesul de certificare este în general legată de
obţinerea unor avantaje cum ar fi accesul pe noi pieţe a lemnului certificat sau menţinerea pe
pieţele existente. Pe lângă acestea se pot obţine următoarele beneficii:
• Îmbunătăţirea sistemelor de management, incluzând aici mecanismele de planificare,

monitorizare, evaluare şi raportare;
• Îmbunătăţirea proceselor de gestiune a firmei şi a eticii de afaceri;
• Firmele pot răspunde la cererea de produse de origine controlată
• Îmbunătăţirea proceselor productive.
Un motiv în plus pentru certificare îl reprezintă cel economico-financiar. Pe lângă accesul

pe pieţe noi sau menţinerea pe cele deja existente, uneori companiile pot beneficia şi de
preţuri mai mari pentru produsele ce poartă sigla FSC. În ce măsură şi cu câte procente va
avea loc această creştere nu poate fi decisă decât de piaţa liberă, cea care dictează preţul.
De reţinut însă că acest lucru nu se întâmplă foarte des, ci doar acolo unde cererea este
foarte mare.
9.5. Păduri cu valoare ridicată de conservare
9.5.1. Conceptul de Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare - PVRC
Pădurile îndeplinesc funcţii de protecţie dintre cele mai diverse, asigurând inclusiv
servicii de natură socială indispensabile comunităţilor umane, pe scurt, pădurea prezintă
multiple valori. Acolo unde aceste valori sunt considerate a fi de o importanţă excepţională
sau critică, pădurea poate fi definită ca o pădure cu valori ridicate de conservare.
Deci, pădurile cu valoare ridicată de conservare sunt acele păduri care au o

importanţă critică din perspectiva protejării mediului, a conservării biodiversităţii şi a valorilor
culturale şi religioase ale comunităţilor locale.
Conceptul de „păduri cu valoare ridicată de conservare (PVRC)“ a fost definit prima

dată de Forest Stewardship Council (www.fsc.org) şi se regăseşte în cadrul principiului nr. 9
din standardul de certificare FSC, publicat prima dată în anul 1999. Considerat separat de
certificare forestieră, acest concept s-a dovedit a fi un mod efectiv de a dovedi sau verifica
managementul responsabil al resurselor forestiere (gestionarea durabilă a pădurilor). Ca
urmare, el este folosit independent în multe domenii, cum ar fi: conservarea şi gestionarea
resurselor naturale, elaborarea politicilor de achiziţii în cadrul companiilor care prelucrează şi
valorifică produse forestiere şi chiar în elaborarea politicilor agenţiilor guvernamentale.
Exemple de păduri cu valoare ridică de conservare pot fi:

- o pădure care protejează unica sursă de apă potabilă pentru o localitate;
106
- suprafeţe forestiere care adăpostesc specii endemice sau ameninţate cu dispariţia
sau ecosisteme rare;
- păduri legate de sărbători tradiţionale sau care adăpostesc monumente istorice,
locuri de pelerinaj, unităţi de cult de care este legată identitatea comunităţilor respective;
- o pădure care adăposteşte un sit arheologic important;
- păduri care asigură anumite produse pentru comunităţi locale dependente de acest
fel de resurse etc.
Pădurile cu valori ridicate de conservare trebuie gestionate astfel încât să se menţină

şi chiar să crească valorile ridicate de conservare identificate în cuprinsul acestora.
9.5.2. Categorii de Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare
Pădurile cu valoare ridicată de Conservare (PVRC) sunt clasificate conform Ghidului

de identificare a Pădurilor cu Valoare ridicată de Conservare şi a principiului 9 din standardul
FSC în următoarele categorii:
• VRC 1 – Suprafeţe forestiere care conţin zone cu biodiversitate ridicată de importanţă

globală, locală sau regională cu următoarele subcategorii:
– VRC1.1 – Arii protejate
– VRC1.2 – Specii ameninţate şi periclitate
– VRC1.3 – Specii endemice
– VRC1.4 – Utilizarea sezonală critică
• VRC 2 – Suprafeţe forestiere extinse de importanţă globală, regională sau naţională.
• VRC 3 – Suprafeţe forestiere care sunt localizate în sau conţin ecosisteme rare,
ameninţate sau periclitate.
• VRC 4 – Suprafeţe forestiere care asigură servicii de bază in situaţii critice cu
următoarele subcategorii:
– VRC 4.1 – Păduri de importanţă deosebită pentru surse unice de apă potabilă,
bazine hidrografice şi captări de apă
– VRC 4.2 – Păduri critice pentru controlul procesului de eroziune
– VRC 4.3 – Zone forestiere cu impact critic asupra terenurilor agricole sau piscicole
• VRC 5 – Suprafeţe forestiere ce satisfac nevoi de bază pentru comunităţile locale
• VRC 6 – Suprafeţe forestiere a căror valoare este esenţială pentru păstrarea identităţii
culturale a unei comunităţi sau a unei zone.
9.5.3. Păduri cu valoare ridicată de conservare în cuprinsul unităţii de

producţie
Ca urmare a faptului că Ocolul silvic Topoloveni nu este certificat FSC, nu au fost

identificate (nominalizate) arborete ca păduri cu valoare ridicată de conservare.
107
10. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI
CONSTRUCŢII FORESTIERE
10.1. Instalaţii de transport
Gospodărirea intensivă a fondului forestier presupune existenţa unei reţele permanente

de transport care să asigure valorificarea integrală a tuturor produselor pădurii.
Instalaţiile de transport existente în raza unităţii de producţie IV Cârcinov, care
deservesc transportul masei lemnoase sau alte servicii legate de gospodărirea fondului
forestier sunt prezentate în tabelul următor:
Tabel 10.1.1.
Lungimea (km )
Volumul
În fond Suprafaţa
Nr. Indicativ În afara exploa-
Denumirea drum forestier deservită
crt drumuri fondului Total tabil
sau – ha - 3
forestier –m -
limitrof
A. DRUMURI EXISTENTE
A.1. Drumuri publice
1. DP001 Dr. Judeţean Topoloveni- - 10,0 10,0
4,81 -
Boteşti-Valea Mare
2. DP002 Drum comunal pietruit - 5,0 5,0
130,39 4032
Dobreşti-Moşteni Greci
TOTAL PUBLICE 15,0 15,0 135,2 4032
A.2. Drumuri forestiere
3. FE015 Dr. Forestier Valea Ruginoasa 3,8 - 3,8 138,45 5169
FE016 Dr. Forestier Valea Perilor cu 13,4 - 13,4
4. 300,25 695
ramificaţie
FE017 Dr. Forestier Valea Grecilor- 3,7 - 3,7
5. 2,22 -
Moşteni
6 FE018 Dr. V Mare Fureşti I 1,5 - 1,5 3,7 -
7 FE019 Dr.Forestier ua 119-120 1,0 - 1,0 36,43 -
8 FE030 Dr. Auto Forestier Fureşti II 1,2 - 1,2 0,72 -
TOTAL FORESTIERE 24,6 - 24,6 481,77 5864
9 FN021 Valea.Mălăieş 1,1 - 1,1 45,86 -
10 FN022 Valea.lui Anghel 1,6 - 1,6 110,00 -
TOTAL NECESARE 2,7 - 2,7 155,86 -
TOTAL U.P. 27,3 15,0 42,3 772,83 9896
Reţeaua ce deserveşte suprafaţa Unităţii de Producţie IV Cârcinov este compusă din

două drumuri publice şi şase drumuri forestiere asigurând o densitate de 31,8 m/ha (31,8
m/ha – drumuri forestiere). Se accesibilizează astfel 79% din suprafaţa unităţii de producţie
până la distanţa de colectare de 1200 m.
108
Inventarul drumurilor forestiere existente
Tabelul 10.1.2.
Inventarul
Inventarul
Ministerului de Amenajament
mijloacelor fixe O.S.
Nr. finanţe
crt. Lungime Supra-
Nr. Nr. Indica-
Denumirea Denumirea U.a. Denumire totală faţa
MF inv. -tiv drum
[km] [ha]
FE015 Dr. Forestier 3,8
29002
1 7636 Daf. Ruginoasa
4
Daf. Ruginoasa 124D Valea 2,28
Ruginoasa
Daf V. Perilor Daf V. Perilor Dr. Forestier 13,4
9,15Km 9,15Km Valea Perilor
7634 25129
Daf V. Perilor 2,8 Daf V. Perilor 2,8 FE016 cu ramificaţie
2 7635 25130 125D 8,04
Km Km
7649 25131
Daf V. Perilor Daf V. Perilor
1,45Km 1,45Km
FE017 Dr. Forestier 3,7
Daf V. Grecilor 3,7 29001 Daf V. Grecilor
3 7626 126D Valea Grecilor- 2,22
Km 4 3,7 Km
Moşteni
Daf V. Mare Fureşti Daf V. Mare Fureşti FE018 Dr. V Mare 1,5
29003
4 7648 2,7 Km 2,7 Km 127D Fureşti I 0,90
6
29003 FE019 Dr.Forestier ua 1,0
5 7647 Daf Fureşti 1,0 Km
5
Daf Fureşti 1,0 Km 128D 0,60
119-120
Daf V. Mare Fureşti Daf V. Mare Fureşti FE030 Dr. Auto 1,2
29003
6 7648 2,7 Km 2,7 Km 129D Forestier 0,72
6
Fureşti II
Total - - - - - - - 24,60 14,76
Situaţia accesibilităţii fondului forestier este:

Tabel 10.1.3.
Accesibilitatea -% -
Specificări La finele
Actuală
deceniului
Total, din care: 79 100
Fondul forestier
productiv – exploatabil 100 100
(ha) - preexploatabil 61 100
- neexploatabil 79 100
Total, din care: (ha) 89 100
Fond de protecţie
- tăieri de conservare (m3) 33 100
Total, din care: 71 100
Posibilitatea - produse principale 100 100
3
(m ) - produse secundare 59 100
- tăieri de igienă 97 100
Drumurile forestiere au o lăţime de 6 m, sunt bine întreţinute şi pot fi folosite tot anul.
Starea drumurilor existente este bună.
Ocolul silvic are obligaţia să execute toate lucrările de reparaţii şi întreţinere a drumurilor
forestiere existente, în vederea menţinerii acestora într-o stare permanentă de funcţionare.
109
10.1.1. Lista drumurilor şi a unităţilor amenajistice deservite
110
10.2. Tehnologii de exploatare
Exploatarea produselor lemnoase ale pădurii se face în conformitate cu prevederile

amenajamentului şi cu instrucţiunile privind termenele, modalităţile şi epocile de recoltare,
scoatere şi transport a materialului lemnos.
La exploatarea masei lemnoase, ocolul silvic, agenţii economici şi persoanele fizice
autorizate au obligaţia să folosească tehnologii de recoltare şi de scoatere a lemnului din
pădure care să nu producă degradarea solului, distrugerea sau vătămarea seminţişului
utilizabil, a arborilor rămaşi pe picior peste limitele admise de instrucţiunile în vigoare.
Tehnologiile de exploatare a masei lemnoase din parchete, instalaţiile şi mijloacele de
scos-apropiat se aprobă de şeful ocolului.
Tehnologia de exploatare se înscrie în autorizaţia de exploatare. Se vor aproba
tehnologii de exploatare diferenţiate care să asigure protejarea obiectivelor menţionate mai
sus. Lemnul gros se va secţiona în trunchiuri, iar cel mărunt se va colecta în grămezi.
Colectarea materialului lemnos se va face numai pe traseele aprobate, materializate pe
teren la predarea parchetului, cu respectarea strictă a tehnologiei aprobate, a elementelor de
gabarit ale drumurilor de tractor şi platformelor primare.
10.3. Construcţii forestiere
În cadrul unităţii de producţie IV Cârcinov există trei cantoane silvice (u.a. C19, C46,
C59). Construcţiile existente sunt în stare bună (exceptând C46) şi necesită a fi întreţinute.
Amplasarea acestor cantoane este judicios făcută.
Tabelul 10.3.1.
Natura construcţiei Unitatea Suprafaţ Materialele din care sunt clădite Starea
amenajistică în a clădirii
care se află construit
construcţia ă Fundaţia Pereţii Acoperiş
2
(m )
1 2 3 4 5 6 7
Cabană forestieră 19C 80 piatră cărămidă tablă bună
Canton silvic 59C 60 piatră cărămidă tablă bună
Canton silvic 46C 67 piatra cărămidă ţiglă deteriorată
În cuprinsul U.P. IV Cârcinov nu au fost propuse spre realizare construcţii silvice, cele
existente fiind suficiente pentru cazarea personalului silvic şi a muncitorilor.
111
11. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE
A PĂDURILOR
11.1. Realizarea continuităţii funcţionale
Continuitatea funcţională, se realizează prin permanenţa pădurii cu o structură

corespunzătoare funcţiei atribuite.
În raport cu noile cerinţe social-economice şi de protecţie urmărite, la actuala amenajare
au fost revizuite categoriile funcţionale ale pădurilor, rezultând zonarea funcţională. Astfel, în
tabelul 11.1.1. sunt prezentate suprafeţele pe categorii funcţionale de la amenajarea
precedentă, comparativ cu amenajarea actuală.
Tabel 11.1.1.
Anul amena- Grupa I – Categorii funcţionale Grupa a II-a
Total
jării -ha- -ha-
1G 2A 5H Total 1B -ha-
1997 2013,1 8,7 20,7 2042,5 393,8 2043,4
2005 966,8 22,3 12,3 1001,4 237,2 1239,5
2015 536,46 4,4 20,31 561,17 186,26 747,43
Categoriile funcţionale de la precedenta reamenajare au fost menţinute şi la actuala

amenajare, diferenţele înregistrate la fiecare categorie funcţională între nou şi vechi fiind
rezultatul aplicării legilor fondului funciar.
Având în vedere subunităţile de producţie sau protecţie constituite pe baza zonării
funcţionale şi lucrările propuse în fiecare unitate amenajistică din cadrul acestor subunităţi de
producţie sau protecţie, lucrări care conduc la realizarea ţelurilor de gospodărire stabilite,
considerăm că se realizează o continuitate funcţională prin îndeplinirea, în condiţii optime, de
către arboretele respective a funcţiilor social – economice şi ecologice stabilite pentru fiecare
în parte.
11.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier
Scopul amenajamentului este organizarea pădurilor prin măsuri silvotehnice

concretizate în planuri, în vederea dirijării lor spre structuri normale.
Organizarea actuală a pădurilor din U.P. IV Cârcinov concretizată în structură
(compoziţie, distribuţie spaţială) diferă de cea a modelului normal. De asemenea, ca o
consecinţă a organizării pădurilor diferită de cea optimă, clasele de producţie medii pe specii şi
volumul la hectar nu sunt în concordanţă cu cele corespunzătoare modelului de referinţă.
Soluţiile silvotehnice prevăzute pentru deceniul 2015-2024 vor fi analizate la sfârşitul
acestuia şi în raport de dinamica organizării pădurilor comparativ cu modelul optim, vor fi
continuate soluţiile care au dat rezultate corespunzătoare, stabilindu-se totodată şi alte măsuri
silvotehnice potrivit noii structuri a pădurii.
În subcapitolul 15.1. se prezintă evoluţia fondului forestier pentru perioadele de
amenajament anterioare, actuală şi corespunzătoare următoarelor două decenii, precum şi
prognoza dezvoltării acestuia în perspectivă.
112
11.2.1. Indicatori cantitativi ( suprafeţe, volume, creşteri)
În tabelul următor, sunt evidenţiaţi câţiva indici ce caracterizează din punct de vedere
cantitativ fondul de producţie şi protecţie.
Tabel 11.2.1.1.
Valoare de la
Nr.
Indicatori cantitativi U.M. amenajarea
crt.
Precedentă Actuală
1 Ponderea pădurilor în suprafaţa totală a fondului forestier % 98 97
3
2 Volum lemnos pe picior – total m 214854 151872
3
3 Volum lemnos pe picior – mediu m /ha 173 203
4 Clasa de producţie medie III0 II9
3
5 Creşterea curentă totală m 7893 5833
3
6 Creşterea curentă medie m /an/ha 6,3 7,8
3
7 Creşterea curentă totală – fond de producţie m 7706 5710
3
8 Creşterea curentă medie – fond de producţie m /an/ha 6,3 6,3
3
9 Creşterea indicatoare – totală m /an 3906 2569
3
10 Creşterea indicatoare – medie m /an/ha 4,06 3,91
11 Posibilitatea de produse principale - totală m3/an 2300 830
12 Indice de recoltare posibilitate de produse principale m3/an/ha 2,4 1,3
3
13 Posibilitatea de produse secundare - totală m /an 1636 2193
3
14 Indice de recoltare posibilitate de produse secundare m /an/ha 1,7 2,9
Analizând tabelul de mai sus se poate observa că o mare parte din indicatorii
cantitativi au scăzut în proporţii semnificative deoarece fondul forestier productiv s-a redus,
prin aplicarea legilor fondului funciar. O creştere de 17% a înregistrat volumul lemnos mediu
datorită structurii claselor de vârstă şi îmbunătăţirii capacităţii silvo-productive a staţiunilor.
De asemenea s-a înregistrat o creştere semnificativă (34%) a posibilităţii de produse
secundare datorită unei structuri favorabile a arboretelor pe clase de vârstă.
11.2.2. Indicatori calitativi
a) Structura fondului de producţie pe specii nu va suferii modificări importante în

deceniul I iar în perspectivă se va ajunge la o structură corespunzătoare compoziţiei tel:
60GO20FA2GÎ18DT. Faţă de structura actuală se observă că se va înregistra o creştere a
speciei GO în defavoare speciilor de răşinoase şi salcâm.
b) ponderea speciilor cu valoare ridicată va creşte;
c) pe viitor ponderea arboretelor cu structură plurienă va creşte;
d) structura fondului forestier în raport cu modul de regenerare se va modifica astfel
încât provenienţa lăstar nu se va mai regăsi. Toate arboretele vor fi regenerate din sămânţă
sau artificial;
e) pe viitor arboretele vor fi încadrate în aceleaşi subunităţi de producţie ca şi în prezent
cu excepţia S.U.P.O care nu se va mai regăsi ca urmare a faptului că pădurile încadrate aici
vor fi retrocedate către foştii proprietari.
f) odată cu normalizarea fondului forestier vor fi optimizate şi efectele de protecţie
113
12. DIVERSE
12.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate a

acestuia
Prezentul amenajament intră în vigoare la 01.01.2015, având o durată de aplicabilitate

de 10 ani, până în 31.12.2024.
Prevederile privind lucrările de cultură şi exploatare sunt obligatorii. Abateri de la
amenajament se vor face numai cu aprobarea ministerului.
12.2. Recomandări privind ţinerea evidenţei lucrărilor efectuate pe

parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului
Ocolul silvic va înregistra cu regularitate în formularele din amenajament, introduse în

acest scop, elemente referitoare la:
- mişcările de suprafaţă din fond forestier, cu indicarea suprafeţelor în cauză;
- suprafeţele de arborete parcurse cu tăieri de regenerare pe unitate amenajistică;
- volumele rezultate din aplicarea tăierilor de regenerare pe unitate amenajistică;
- suprafeţele de arborete slab productive parcurse cu tăieri de refacere sau substituire
pe unitate amenajistică;
- suprafeţele parcurse cu lucrări de îngrijire a arboretelor pe unitate amenajistică şi în
raport cu natura intervenţiilor efectuate;
- volumele realizate prin punerea în valoare a produselor accidentale, pe unitate
amenajistică, specii şi în raport de natura lucrărilor (împăduriri integrale, completări) şi
modalitatea de completare a acestora;
- stadiul regenerărilor naturale în arboretele încadrate în suprafaţa decenală în rând
de exploatare;
- realizarea în dotare cu instalaţii cinegetice pe categorii de instalaţii, cu indicarea
unităţii amenajistice în care sunt amplasate şi a investiţiei aferente.
După fiecare an de aplicare se face totalizarea pe U.P. a elementelor cumulative
înregistrate în evidenţa anuală a aplicării amenajamentului.
Ocolul silvic va completa de asemenea evidenţa decenală a aplicării amenajamentului
care constituie un centralizator pe ani a lucrărilor executate în U.P. în decursul deceniului de
valabilitate a amenajamentului.
Pentru completarea acestei evidenţe se preiau totalurile pe ani din evidenţa anuală a
aplicării de lucrări, planificările medii anuale prevăzute prin amenajament, evidenţiindu-se
pentru anul respectiv, diferenţele în plus sau în minus dintre realizări şi planificări.
12.3. Indicarea hărţilor anexate amenajamentului
Amenajamentul este însoţit de următoarele hărţi la scara 1: 20.000, realizate pe cale

digitală :
- harta arboretelor pe care se reprezintă compoziţia, vârsta medie, clasa de
producţie, consistenţa actuală;
- harta lucrărilor de cultură şi exploatare şi a instalaţiilor de transport existente
şi propuse;
114
12.4. Colectivul de elaborare
Faza teren:
Descrieri parcelare: ing. Dragoş Miloş
Inventarieri arborete: tehn.Dumitru Vişan
Ridicări G.P.S.: tehn. Dumitru Vişan
Recepţia lucrărilor de teren:

din partea Direcţiei Silvice Argeş: ing. Bogdan Brănescu
din partea Ocolului Silvic Topoloveni:
- şef ocol: ing. Iuliu Niţescu;
- responsabil fond forestier: ing. Gheorghe Preda
Lucrări de redactare:
Şef proiect : ing. Sorin Badea
Redactarea proiectului: ing. Andrei Matache
Raportări grafice: tehn. Dumitru Vişan
Introducerea şi prelucrarea datelor pe calculator: aj. analist prog.pr. Dana Dincă
Tehnoredactare proiect: aj. analist prog.pr. Nicoleta Peleşteanu
Îndrumarări tehnice şi avizarea soluţiilor:

- expert C.T.A.P.: ing. Constantin Boboc
- şef staţiune: ing. Silviu Păunescu
- şef proiect: ing. Sorin Badea
115
12.5. Bibliografie
A.Beldie şi C. Chiriţă - Flora indicatoare din pădurile noastre, Ed. Agrosilvică –1968.
C. Chiriţă şi colaboratorii - Fundamentele naturalistice şi metodologice ale
tipologiei şi cartării staţionale forestiere, Ed. Academiei, 1964
C. Chiriţă şi colaboratorii – Staţiuni forestiere, Solurile României, . Ed. Academiei RSR,
Bucureşti, 1977.
F. Carcea - Metode de amenajarea pădurilor, Ed. Agrosilvică 1969
I. Damian - Împăduriri – Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978 ;
I. Florescu – Silvicultură, vol.II – Silvotehnică – Ed.Universitatea Transilvania,
Braşov, 1998;
V. Giurgiu şi colab.- Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple şi producţiei
forestiere din R.S.R., Ed.Ceres, Bucureşti, 1988;
V. Giurgiu - Biometria arborilor şi arboretelor din România. Ed. Ceres, Bucureşti, 1972;
V. Giurgiu - Conservarea pădurilor – Ed.Ceres, Bucureşti, 1978;
M. Marcu - Meteorologie şi climatologie forestieră – Ed.Ceres, Bucureşti, 1983;
E. Negulescu- Silvicultură, vol. I şi II. Ed. Ceres, 1973;
S. Paşcovschi şi S. Leandru - Tipuri de pădure din R.P.R., Ed. Agrosilvică, 1958;
I.Rucăreanu - Amenajarea pădurilor, Ed. Ceres, 1982;
* * * M.S. – Norme tehnice pentru compoziţii, scheme şi tehnologii de
regenerare a pădurilor, 1987 şi 2000;
* * * M.S. – Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor
1987 şi 2000;
* * * M.S. – Norme tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor,
1987 şi 2000;
* * * M.S. – Norme tehnice pentru evaluarea masei lemnoase destinate
exploatării, 1986 şi 2000;
* * * M.S. – Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, 1986 şi 2000;
* * * M.S. – Normativ pentru codificarea datelor din descrierea parcelară
în vederea prelucrării prin procedee automate, 2008;
*** – Studiul general O.S. Topoloveni, 2005;
*** – Amenajament UP IV Cârcinov 2005;
*** – Atlas climatologic;
*** – Monografia geografică a României.
116

U.P.IV Carcinov

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

U.P.IV Carcinov

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ŞI INOVARE

BENEFICIAR : REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA

OCOLUL SILVIC TOPOLOVENI

DIRECTOR TEHNIC ing. Florin Achim

PARTEA I – MEMORIU TEHNIC

1. SITUAŢIA TERITORIAL ADMINISTRATIVĂ

1.1. Elemente de identificare a unităţii de producţie 21

3.GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR

5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL-ECONOMICE ŞI

7. VALORIFICAREA A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI

8. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER

9. CONSERVAREA ŞI AMELIORAREA BIODIVERSITĂŢII 103

10. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI

11. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE

13. PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ

14. PLANURI PRIVIND INSTALAŢIILE DE TRANSPORT ŞI

15. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER

16. EVIDENTE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER

17. EVIDENTE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI

Structura fondului forestier este dată în tabelul următor:

În vederea gospodăririi diferenţiate a pădurilor, s-au constituit următoarele subunităţi:

FIŞA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE

PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE

TOTAL U.P. 561,17 186,26 772,83

REPARTIŢIA SUPRAFEŢELOR DIN GRUPA I PE CATEGORII FUNCŢIONALE

DENSITATEA REŢELELOR DE DRUMURI ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER

Proporţia A.1. 100 33 24 9 8 7 4 4 5 4 2

PROGNOZA POSIBILITĂŢII DE PRODUSE PRINCIPALE

Suprafaţa în Volumul arboretelor Volumul arboretelor

FIŞA INDICATORILOR DE BAZĂ

STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

Clasa de vârstă Total I II III IV V VI VII

FIŞA INDICATORILOR DE BAZĂ

Păduri pentru Grupa

STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

Clasa de vârstă Tot al I II III IV V VI VII

FIŞA INDICATORILOR DE BAZĂ

Păduri pentru Grupa

STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

Clasa de vârstă Total I II III IV V VI VII

FIŞA INDICATORILOR DE BAZĂ

Păduri pentru Grupa

STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

Clasa de vârstă Tot al I II III IV V VI VII

Coordonatele hotarelor fondului forestier proprietate publică a statului sunt prezentate

1.2. Vecinătăţi, limite, hotare

Vecinătăţile, limitele şi hotarele unităţii sunt prezentate în tabelul următor :

Toate hotarele sunt evidente şi sunt materializate cu semnele uzuale folosite la

Trupurile (bazinetele) constituente, ale unităţii de producţie analizate, sunt evidenţiate

1.4. Administrarea fondului forestier

1.4.1. Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului

Administrarea fondului forestier este asigurată de Regia Naţională a Pădurilor -

1.4.2. Administrarea fondului forestier proprietate privată

În limitele teritoriale ale Unităţii de Producţie IV Cârcinov, în urma aplicării legilor

1.5. Vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier

În U.P. IV Cârcinov nu există terenuri cu vegetaţie forestieră în afara fondului forestier

2.1. Constituirea unităţii de producţie

Unitatea a fost constituită cu denumirea şi limitele teritoriale actuale în anul 1967. La

2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului

Parcelarul nu a suferit modificări faţă de revizuirea anterioară, atât în ceea ce priveşte

2.2.1. Mărimea parcelelor şi subparcelelor

La amenajarea actuală, exceptând terenurile cu destinaţie specială, parcela cea mai

2.2.2. Situaţia bornelor