U.P.ii Prioboieni

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE
AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ŞI INOVARE

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE ÎN SILVICULTURĂ “MARIN DRĂCEA”
STAŢIUNEA DE CERCETARE - DEZVOLTARE ŞI
EXPERIMENTARE - PRODUCŢIE PITEŞTI
Str. Trivale, Nr. 82 bis, 110058 Piteşti, jud.Argeş
Tel./Fax: 0248-220397, 0248-223077
icas.pitesti@ yahoo.com www.icas.ro
ICAS CUI: RO2607964
BENEFICIAR : REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA
AMENAJAMENTUL
U.P. II PRIBOIENI-NEGREŞTI
OCOLUL SILVIC TOPOLOVENI

DIRECŢIA SILVICĂ ARGEŞ
DIRECTOR TEHNIC ing. Florin Achim

ŞEF PROIECT ing. Sorin Badea
PROIECTANT ing. Dragoş Miloş
Exemplarul ……
2015
2
CUPRINS
Proces verbal C.T.E.

Fişa indicatorilor de caracterizare a fondului forestier
PARTEA I – MEMORIU TEHNIC
1. SITUAŢIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ
1.1. Elemente de identificare a unităţii de producţie 19
1.2. Vecinătăţi, limite, hotare 19
1.3. Trupuri de pădure componente 20
1.4. Administrarea fondului forestier 20
1.4.1. Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului 20
1.4.2. Administrarea fondului forestier proprietate privată 20
1.5. Vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier naţional 21
2. ORGANIZAREA TERITORIULUI
2.1. Constituirea unităţii de producţie 22
2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului 22
2.2.1. Mărimea parcelelor şi subparcelelor 22
2.2.2. Situaţia bornelor 23
2.2.3. Corespondenţa între parcelarul şi subparcelarul precedent şi cel actual 24
2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor
de bază 26
2.3.1. Planuri de bază utilizate 26
2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază 26
2.4. Suprafaţa fondului forestier 26
2.4.1. Determinarea suprafeţelor 27
2.4.2. Mişcări de suprafaţă 27
2.4.2.1. Evidenţa mişcărilor de suprafaţă din fondul forestier 29
2.4.3. Utilizarea fondului forestier 75
2.4.4. Evidenţa fondului forestier pe destinaţii şi deţinători 76
2.4.5. Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii 77
2.5. Enclave 78
2.6. Organizarea administrativă 78
3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT

3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea
în vigoare a amenajamentului expirat 79
3.1.1. Evoluţia proprietăţii şi a modului de gospodărire a pădurilor înainte
de anul 1948 79
3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la intrarea în vigoare
a amenajamentului expirat 79
3.1.2.1. Evoluţia constituirii unităţii de producţie şi a bazelor de amenajare 79
3.1.2.2. Evoluţia reglementării producţiei 81
3.1.2.3. Aplicarea prevederilor amenajamentelor anterioare 82
3.2. Analiza critică a aplicării amenajamentului expirat 83
3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor 86
3.3.1. Evoluţia structurii pădurii 86
3
4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI
4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren 87
4.2. Elemente privind cadrul natural, specifice unităţii de producţie 87
4.2.1. Geologie 87
4.2.2. Geomorfologie 87
4.2.3. Hidrografie 87
4.2.4. Climatologie 88
4.2.4.1. Regimul termic 88
4.2.4.2. Regimul pluviometric 88
4.2.4.3. Regimul eolian 89
4.2.4.4. Indicatori sintetici ai datelor climatice 89
4.3. Soluri 89
4.3.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol 89
4.3.2. Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol 90
4.3.3. Buletin de analiză 91
4.3.4. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri şi subtipuri de sol 91
4.4. Tipuri de staţiune 91
4.4.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiune 92
4.4.2. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiune 92
4.4.3. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiune şi soluri 93
4.4.4. Descrierea tipurilor de staţiuni cu factori limitativi şi măsurile de gospodărire
impuse de aceşti factori 94
4.5. Tipuri de pădure 96
4.5.1. Evidenţa tipurilor naturale de pădure 96
4.5.2. Lista unităţilor amenajistice pe tipuri de staţiuni şi păduri 97
4.5.3. Lista unităţilor amenajistice în raport cu caracterul actual al
tipului de pădure 97
4.5.4. Formaţiuni forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure 98
4.6. Structura fondului de producţie şi de protecţie 98
4.7. Arborete slab productive şi provizorii 100
4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori şi limitativi 100
4.8.1. Evidenţa unităţilor amenajistice afectate de factori destabilizatori şi limitativi 100
4.9. Starea sanitară a pădurii 100
4.10. Concluzii privind condiţiile staţionale şi de vegetaţie 101
5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL - ECONOMICE ŞI

ECOLOGICE ALE PĂDURII ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE
5.1. Stabilirea funcţiilor social-economice şi ecologice ale pădurii 102
5.1.1. Obiectivele social - economice şi ecologice 102
5.1.2. Funcţiile pădurii 102
5.1.3. Subunităţi de gospodărire constituite 103
5.1.3.1. Constituirea subunităţilor de gospodărire 103
5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor şi ale pădurii 104
5.2.1. Regimul 104
5.2.2. Compoziţia-ţel 104
5.2.3. Tratamentul 105
5.2.4. Exploatabilitatea 105
5.2.5. Ciclul 105
4
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ
ŞI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCŢII
SPECIALE DE PROTECŢIE
6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale 106
6.1.1. Reglementarea procesului de producţie la S.U.P.”A” – codru regulat
sortimente obişnuite 106
6.1.1.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale 106
6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creşterii
indicatoare 106
6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă 106
6.1.1.1.2.1. Posibilitatea după procedeul claselor de vârstă 111
6.1.1.2. Adoptarea posibilităţii 111
6.1.1.3. Recoltarea posibilităţii 112
6.1.1.4. Prognoza posibilităţii 114
6.1.2. Reglementarea procesului de producţie la S.U.P.”O” – terenuri care
urmează a fi scoase din fondul forestier 115
6.1.2.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale 115
6.1.2.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creşterii
indicatoare 115
6.1.2.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă 116
6.1.2.1..1. Posibilitatea după procedeul claselor de vârstă 119
6.1.2.2. Adoptarea posibilităţii 120
6.1.2.3. Recoltarea posibilităţii 120
6.1.2.4. Prognoza posibilităţii 122
6.1.3. Posibilitatea totală de produse principale (S.U.P.”A” + S.U.P.”O”) 123
6.1.4. Prognoza posibilităţii totale de produse principale 124
6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii speciale de protecţie 124
6.3. Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor 124
6.4. Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat 124
6.5. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale şi de împădurire 126
6.6. Refacerea arboretelor slab productive şi substituirea celor ce au compoziţie
necorespunzătoare 128
6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori pe
perioada de aplicare a amenajamentului silvic şi procedura executării acestora,
prin derogare de la prevederile amenajamentului 129
7. VALORIFICAREA A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI

FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI
7.1. Potenţial cinegetic 131
7.2. Potenţial salmonicol 131
7.3. Potenţial fructe de pădure 131
7.4. Potenţial ciuperci comestibile 131
7.5. Resurse melifere 131
7.6. Materii prime pentru împletituri 132
7.7. Seminţe forestiere 132
7.6. Valorificarea altor resurse ale fondului forestier 132
5
8. PROTECŢIA FONDULUI FORESTIER
8.1. Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă 133
8.2. Protecţia împotriva incendiilor 133
8.2.1. Riscul de iniţiere a incendiilor în fondul forestier 133
8.2.2. Cauzele incendiilor din fondul forestier 134
8.2.3. Manifestarea / evoluţia incendiilor din fondul forestier 134
8.2.4. Măsuri pentru reducerea riscului de incendiu în fondul forestier şi de
stingere a incendiilor de pădure 135
8.2.4.1. Măsuri pe linie preventivă 135
8.2.4.2. Măsuri pe linie operativă 135
8.2.5. Constatări, concluzii 137
8.3. Protecţia împotriva poluării industriale 138
8.4. Protecţia împotriva bolilor şi insectelor vătămătoare 138
8.5. Protecţia împotriva fenomenului de uscare anormală 139
9. CONSERVAREA ŞI AMELIORAREA BIODIVERSITĂŢII

9.1. Elemente de biodiversitate 140
9.2. Acţiuni în favoarea biodiversităţii 140
9.3. Efectul aplicării prevederilor amenajamentului asupra biodiversităţii 141
9.4. Recomandări privind certificarea pădurilor 141
9.5. Păduri cu valoare ridicată de conservare 143
9.5.1. Conceptul de Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare – PVRC 143
9.5.2. Categorii de Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare 144
9.5.3. Păduri cu valoare ridicată de conservare în cuprinsul unităţii de producţie 144
10. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI

CONSTRUCŢII FORESTIERE
10.1. Instalaţii de transport 145
10.1.1. Lista drumurilor şi a unităţilor amenajistice deservite 147
10.2. Tehnologii de exploatare 147
10.3. Construcţii forestiere 148
11. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE

A PĂDURILOR
11.1. Realizarea continuităţii funcţionale 149
11.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier 149
11.2.1. Indicatori cantitativi (suprafeţe, volume, creşteri) 150
11.2.2. Indicatori calitativi 150
12. DIVERSE
12.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate
a acestuia 151
12.2. Recomandări privind ţinerea evidenţei lucrărilor executate pe parcursul
duratei de valabilitate a amenajamentului 151
12.3. Indicarea harţilor anexate amenajamentului 151
12.4. Colectivul de elaborare 152
12.5. Bibliografie 153
6
PARTEA A II-A
PLANURI DE AMENAJAMENT
13. PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ

13.1. Planuri decenale de recoltare a produselor principale 157
13.1.1. Planul decenal de recoltare a produselor principale S.U.P.”A” – codru
regulat 157
13.1.1.1. Evidenţa arboretelor din care urmează să se recolteze posibilitatea
decenală de produse principale 157
13.1.1.2. Recapitulaţia arboretelor din care urmează să se recolteze
posibilitatea decenală de produse principale, pe urgenţe 157
13.1.1.3. Planul decenal de recoltare a produselor principale –
S.U.P.”A”- codru regulat 158
13.1.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale S.U.P.”O” – terenuri
care urmează a fi scoase din fondul forestier 159
13.1.2.1. Evidenţa arboretelor din care urmează să se recolteze posibilitatea
decenală de produse principale 159
13.1.2.2. Recapitulaţia arboretelor din care urmează să se recolteze
posibilitatea decenală de produse principale, pe urgenţe 159
13.1.2.3. Planul decenal de recoltare a produselor principale – codru regulat S.U.P.”O” 160
13.1.3. Recapitulaţia planului decenal de recoltare a produselor principale 161
13.2. Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor 163
13.2.1. Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor 163
13.2.2. Recapitulaţia posibilităţii decenale pe specii 164
13.3. Planul lucrărilor de regenerare 165
14. PLANURI PRIVIND INSTALAŢIILE DE TRANSPORT ŞI

CONSTRUCŢIILE FORESTIERE
14.1. Planul instalaţiilor de transport 170
14.2. Planul construcţiilor silvice 170
15. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER

15.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier 172
15.2. Dinamica structurii arboretelor pe clase de vârste – S.U.P. „A” 177
PARTEA A III-A
EVIDENŢE DE AMENAJAMENT
16. EVIDENTE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER

16.1. Evidenţe privind descrierea unităţilor amenajistice 181
16.1.1. Descrierea parcelară 182
16.1.2. Evidenţa arboretelor inventariate 284
16.1.3. Evidenţa arboretelor marcate 284
16.1.4. Evidenţa arboretelor inventariate de personalul ocolului silvic 284
16.2. Evidenţe privind mărimea şi structura fondului forestier 285
16.2.1. Repartiţia suprafeţelor pe categorii de folosinţă forestieră şi grupe funcţionale 286
16.2.2. Repartiţia suprafeţelor pe categorii funcţionale 286
16.2.3. Situaţia sintetică pe specii 287
16.2.4. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe şi categorii
funcţionale 288
16.2.5. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcţionale şi specii 289
16.2.6. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii 290
7
16.2.7. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe funcţionale şi specii
pentru fondul productiv 291
16.2.8. Structura şi mărimea fondului forestier pe subunităţi de producţie /
protecţie după vârstă, grupe funcţionale şi specii 292
16.2.9. Structura şi mărimea fondului forestier productiv pe clase de
exploatabilitate şi specii 300
16.3. Evidenţe privind condiţiile naturale de vegetaţie 306
16.3.1. Evidenţa tipurilor de staţiune şi a tipurilor de pădure 306
16.3.2. Recapitulaţie formaţii forestiere 307
16.3.3. Repartiţia suprafeţelor pe formaţii forestiere, altitudine, înclinare şi
expoziţie 308
16.3.4. Repartiţia suprafeţelor pe etaje fitoclimatice, înclinare şi expoziţie 309
16.3.5. Situaţia sintetică a factorilor destabilizatori 310
16.3.6. Repartiţia suprafeţelor în raport cu eroziunea şi înclinarea terenului 311
16.3.7. Repartiţia suprafeţelor în raport cu natura şi intensitatea poluării 312
16.4. Evidenţe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a
procesului de producţie lemnoasă 313
16.4.1. Repartiţia arboretelor exploatabile, pe subunităţi, urgenţe de
regenerare, accesibilitate şi specii 313
16.4.2. Repartiţia speciilor în raport cu exploatabilitatea şi participarea în
amestec 315
16.4.3. Stabilirea vârstei medii a exploatabilităţii şi a ciclului 316
16.4.4. Lista unităţilor amenajistice exploatabile şi preexploatabile 317
16.5. Evidenţe privind accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii 318
16.5.1. Accesibilitatea fondului forestier şi a posibilităţii de produse principale
şi secundare în raport cu drumul/ distanţa de colectare 318
PARTEA A IV-A
APLICAREA AMENAJAMENTULUI
17. EVIDENTE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI

17.1. Evidenţa şi bilanţul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu
privire la exploatări şi împăduriri 321
17.2. Evidenţa dinamicii procesului de regenerare naturală 322
17.3. Evidenţa anuală a aplicării amenajamentului 325
8
Din analiza documentaţiei şi în urma discuţiilor purtate, au rezultat următoarele:
Fondul forestier total din U.P. II Priboieni-Negreşti are o suprafaţă de 571,01 ha şi este
împărţit în 73 parcele şi 201 subparcele. Suprafaţa medie a u.a. este de 2,84 ha.
Suprafaţa unităţii de producţie a fost încadrată pe grupe funcţionale astfel:
- grupa I funcţională – păduri cu funcţii speciale de protecţie – 293,44 ha (66%).
- grupa a II-a funcţională – păduri cu funcţii de protecţie şi producţie – 157,44 ha
(44%);
Repartiţia pe categorii funcţionale este următoarea:
- 1.1G - păduri din bazinetele torenţiale sau cu transport excesiv de aluviuni,
determinate prin studii hidrologice de amenajarea pădurilor sau de amenajarea
bazinetelor hidrografice (TIII) – 171,72ha,(38%).
- 1.2.L – păduri situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la
eroziuni şi alunecări cu pante de până la 30 grade, (T IV) –121,72 ha, (27%).
- 2.1B – păduri destinate să producă, în principal arbori groşi de calitate superioară
pentru lemn de cherestea (T.VI) – 157,44 ha.
La actuala amenajare s-a folosit ca bază cartografică planuri pe bază (foi volante) la
scara 1: 5000 elaborate în anul 1975 de către I.G.F.C.O.T. după aerofotografierea din anul
1968.
Din punct de vedere geografic U.P.II Priboieni-Negreşti este situată în partea estică a
Piemontului Cândeşti, (Dealurile Cândeştilor) în Subcarpaţii Meridionali, în bazinetele
pâraielor Cârcinov, Lenţea din bazinul hidrografic al râului Argeş.
__________________________________________________________________________
FPS-01-01/01
9
Din punct de vedere fitoclimatic, pădurile din U.P. II Priboieni-Negreşti sunt situate în
etajul de vegetaţie FD3 – etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete (100%).
Altitudinea minimă este 290 m (u.a. 26A) , iar ce maximă este de 570 m (u.a. 433C).
S-au identificat 2 tipuri de sol cu 3 subtipuri din care reprezentativ este tipul de sol
eutricambosol tipic (40%).
Au fost identificate 3 tipuri de staţiune, cea mai răspândită fiind 5.2.4.2. - Deluros de
făgete, Pm, brun edafic mijlociu, cu Asperula –Asarum (40%).
Tipul natural de pădure reprezentativ este:
- 511.3 – Gorunet cu floră de mull de productivitate mijlocie (m) – 24%.
Structura fondului forestier este dată în tabelul următor:
TO-
Elemente GO FA CA SC PI TE MO DR DT DM
TAL
Compoziţia
40 26 13 6 3 3 1 1 7 - 100
(%)
Clasa de producţie
III0 III0 III1 III3 III0 III0 III0 II9 III0 III0 III0
medie
Consistenţa medie 0,73 0,78 0,81 0,84 0,82 0,77 0,79 0,80 0,79 0,88 0,77
Vârsta medie (ani) 59 63 52 20 42 44 40 40 50 34 34
Indicele de creştere
4,5 7,2 6,1 5,0 7,5 8,4 11,2 9,0 6,1 4,9 5,9
curentă (m3/an/ha)
Volum mediu
3 158 223 115 69 203 181 237 246 128 120 165
(m /ha)
Clase de vârstă (%) I –7%; II – 29% ; III – 24% ; IV –34% ; V – 4% ,VI-2%.
În vederea gospodăririi diferenţiate a pădurilor, s-au constituit următoarele subunităţi:

- S.U.P.”A” – codru regulat, sortimente obişnuite, cu o suprafaţă de 285,76 ha, ciclul
de 110 ani, în care s-au propus tăieri progresive;
- S.U.P.”O” – terenuri ce urmează a fi scoase din fondul forestier, cu o suprafaţă de
164,27 ha, ciclul de 110 ani, în care s-au propus tăieri progresive şi tăieri în crâng.
Posibilitatea de produse principale este de 277 m3 /an.
S-a prevăzut ca, anual, să se execute următoarele lucrări de îngrijire a arboretelor:
- degajări – pe o suprafaţă de 0,07 ha;
- curăţiri – pe o suprafaţă de 1,68 ha, cu un volum de 4 m3;
- rărituri – pe o suprafaţă de 8,01 ha, cu un volum de 158 m3.
Posibilitatea de produse secundare este de 162 m3/an.
Anual, vor fi parcurse cu tăieri de igienă 309,57 ha de pe care se va recolta 248 m3.
S-au prevăzut lucrări de împădurire pe 8,49 ha (5,09 ha împăduriri integrale şi 3,40 ha
completări), speciile utilizate la împădurire fiind : GO, FA, DT.
Lungimea actuală a instalaţiilor de transport este de 60,0 km, din care 25,5 km sunt
drumuri forestiere.
Accesibilitatea fondului forestier este de 97 %, pentru distanţa de colectare de până la
1200 m.
C.T.E. avizează favorabil lucrarea în forma prezentată.
__________________________________________________________________________
FPS-01-01/01
10
D.S. Piteşti
O.S. Topoloveni Anul aplicării 2015
U.P. II Priboieni-Negreşti
FIŞA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE

A
FONDULUI FORESTIER
11
SUPRAFATA (HA)
FOLOSINTE
Grupa I Grupa II Total
PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII

A 293,44 157,44 450,88
SAU REÎMPĂDURIRII
PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII PENTRU
A1 CARE SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE PRODUSE 293,44 157,44 450,88
PRINCIPALE (Total rând A11+A17) - din care:
A1.1.- Păduri, plantaţii cu reuşită definitivă, regenerări pe cale
293,44 156,59 450,03
A1.3. artificială sau naturală cu reuşită parţială
Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, a doborâturilor
A1.4. - - -
de vânt sau a altor cauze
A1.5. Poieni sau goluri destinate împăduririi - 0,85 0,85
A1.6. Terenuri degradate prevăzute a se împăduri - - -
A1.7 Răchitării naturale sau create prin culturi - - -
PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII PENTRU
A2 CARE NU SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE - - -
PRODUSE PRINCIPALE (Total rând A2.1-A2.5) din care:
A2.1.- Păduri, plantaţii cu reuşită definitivă, terenuri împădurite pe
- - -
A2.2. cale naturală sau artificială cu reuşită parţială
Terenuri de împădurit în urma doborâturilor de vânt sau altor
A2.3. - - -
cauze
A2.4. Poieni sau goluri destinate împăduririi - - -
A2.5. Terenuri degradate destinate împăduririi - - -
B TERENURI AFECTATE GOSPODĂRIRII SILVICE - - 17,29
C TERENURI NEPRODUCTIVE (stâncării, nisipuri) - - 0,58
TERENURI OCUPATE TEMPORAR DIN FONDUL
D - - 102,26
FORESTIER
D1 Transmise prin acte normative - - -
D2 Ocupaţii şi litigii - - 102,26
TOTAL U.P. 293,44 157,44 571,01

ENCLAVE 51,40
REPARTIŢIA SUPRAFEŢELOR DIN GRUPA I PE CATEGORII FUNCŢIONALE

GRUPA I TOTAL
CATEGORIA 1G 2L GRUPA I
SUPRAFAŢA (ha) 171,72 121,72 293,44
UNITĂŢI DE GOSPODĂRIRE
Subunitatea A O TOTAL
Suprafaţa
285,76 164,27 450,03
(ha)
Ciclu 110 110 -
DENSITATEA REŢELELOR DE DRUMURI ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER

La începutul La sfârşitul
Forestiere Publice Total În perspectivă
deceniului deceniului
m/ha %
44,6 - 44,6 97 97 100
12
SPECII
INDICATORUL
Total GO FA CA SC PI TE MO DR DT DM
Păduri pentru Gr. I 293,44 69,05 104,65 45,27 29,19 7,73 8,52 3,67 3,86 20,43 1,07
care se
reglementează
recoltarea de
produse Gr. II 156,59 107,65 14,31 11,00 - 7,51 5,14 - 0,27 10,35 0,36
principale (ha)
Total A1(gr.I+gr.II) (ha) 450,03 176,70 118,96 56,27 29,19 15,24 13,66 3,67 4,13 30,78 1,43
Total U.P. (A1+A2) (ha) 450,03 176,70 118,96 56,27 29,19 15,24 13,66 3,67 4,13 30,78 1,43
Proporţia A.1. 100 40 26 13 6 3 3 1 1 7 -

speciilor %) U.P. 100 40 26 13 6 3 3 1 1 7 -
Clasa de A.1. III0 III0 III0 III1 III3 III0 III0 III0 II9 III0 III0
producţie
medie U.P. III0 III0 III0 III1 III3 III0 III0 III0 II9 III0 III0
Consistenţa A.1. 0,77 0,73 0,78 0,81 0,84 0,82 0,77 0,79 0,80 0,79 0,88
medie U.P 0,77 0,73 0,78 0,81 0,84 0,82 0,77 0,79 0,80 0,79 0,88
Vârsta medie A.1. 55 59 63 52 20 42 44 40 40 50 34
(ani) U.P. 55 59 63 52 20 42 44 40 40 50 34
Fond lemnos A.1. 74387 27866 26494 6468 2007 3091 2472 869 1014 3934 172
total (m³) U.P. 74387 27866 26494 6468 2007 3091 2472 869 1014 3934 172
Volum mediu la A1. 165 158 223 115 69 203 181 237 246 128 120
hectar (m³/ha) U.P. 165 158 223 115 69 203 181 237 246 128 120
Indice de A.1. 5,9 4,5 7,2 6,1 5,0 7,5 8,4 11,2 9,0 6,1 4,9
creştere
curentă U.P. 5,9 4,5 7,2 6,1 5,0 7,5 8,4 11,2 9,0 6,1 4,9
(m³/an/ha)
Posibilitatea anuală din
produse principale 277 117 66 14 68 - 12 - - - -
(m³/an)
Posibilitatea anuală din
produse secundare 162 28 55 30 7 9 22 - - 9 2
(m³/an)
din care: rărituri 158 26 54 30 6 9 22 - - 9 2
Volum de recoltare prin
TC (m3/an) - - - - - - - - - - -
Total posibilitate
3
(m /an) 439 145 121 44 75 9 34 - - 9 2
Indici de recoltare Principale Secundare T.de conservare Total
3
(m /an/ha) 0,6 0,4 - 1,0
Degajări Curăţiri Rărituri Igienă T.de conservare
Lucrări de Lucrarea 3 3 3 3
ha ha m ha m ha m ha m
îngrijire şi Total 0,69 16,78 40 80,10 1582 309,57 2484 - -
conservare
Anual 0,07 1,68 4 8,01 158 309,57 248 - -
Total GO FA DT -
Specia
Lucrări de ha
împădurire Integrale 5,09 4,26 0,66 0,17 -
(ha) Complet. 3,40 2,70 0,33 0,37 -
Total 8,49 6,96 0,99 0,54 -
PROGNOZA POSIBILITĂŢII DE PRODUSE PRINCIPALE - S.U.P. A
Suprafaţa în Volumul arboretelor Volumul arboretelor

Posibilitatea anuală
Nivel prognoză producţie exploatabile preexploatabile
m³
ha mii m³ mii m³
2015-2024 285,76 1,9 11,8 130
2025-2034 285,76 - - 70
2035-2044 285,76 - - 70
13
S.U.P. A – Codru regulat,
sortimente obişnuite
Ciclul : 110 ani
FIŞA INDICATORILOR DE BAZĂ
Nr S P E C I I
Ind i ca to rul
crt. U.M Total GO FA CA SC TE PI ME PLT DT DM
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Păduri Grupa
pentru 190,2 42,62 67,25 32,32 22,60 8,52 3,64 0,39 0,39 11,79 0,68
I
care se re-
glementează Grupa
recoltarea de ha 95,56 64,15 7,95 8,10 - 5,14 6,98 0,14 0,04 3,06 -
II
1. produse
p r i n c i p al e Total
(ha) 285,76 106,77 75,20 40,42 22,60 13,66 10,62 0,53 0,43 14,85 0,68
A1
Total U.P.
A1+A2 ha 285,76 106,77 75,20 40,42 22,60 13,66 10,62 0,53 0,43 14,85 0,68
(ha)
2. Proporţia speciilor % 100 38 26 14 8 5 4 - - 5 -
Clasa de producţie
3. - III0 III0 III0 III0 III1 III0 III0 III0 III0 III0 III0
medie
4. Consistenţa medie - 0,78 0,75 0,78 0,82 0,85 0,77 0,83 0,87 0,88 0,82 0,90
5. Vârsta medie ani 51 54 59 53 16 44 42 20 20 48 40
6. Volum mediu la ha m3/ha 159 157 212 119 59 181 201 115 123 117 100
3
7. Fond lemnos total m 45314 16724 15936 4795 1335 2472 2130 61 53 1740 68
3
Indici de creştere m /an/
8. 6,2 4,9 7,4 6,2 6,5 8,4 7,6 7,5 2,3 6,1 5,9
curentă ha
3
9. 2,5 2,5 3,4 2,0 - 2,8 3,6 3,8 4,7 2,0 1,5
indicatoare ha
Posibilitatea de 3
10 m /an 130 44 61 13 - 12 - - - - -
produse principale
Posibilitatea de 3
11 m /an 160 26 55 30 7 22 9 1 1 8 1
produse secundare
12 din care rărituri 156 24 54 30 6 22 9 1 1 8 1
Volum de recoltare
13 - - - - - - - - - - - -
prin TC (m3/an)
Total posibilitate 3
14 m /an 290 70 116 43 7 34 9 1 1 8 1
(rând 10 - 11)
3 T. de
m/ Princi pale Sec undare Tot al
15 Indici de recoltare conservare
an/ha
0,5 0,6 - 1,1
STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ
Clasa de vârstă Total I II III IV V VI VII

Suprafaţa - ha 285,76 30,58 88,09 75,09 84,32 - - 7,68
% 100 11 30 26 30 - - 3
3
Volum - m 45314 1236 11154 12484 19719 - - 721
% 100 3 25 28 42 - - 2
14
S.U.P. ‚,O’’ – Terenuri ce urmează să fie
scoase din fondul forestier
FIŞA INDICATORILOR DE BAZĂ
Nr S P E C I I
Ind i ca to ru l
crt. U.M Total GO FA CA SC TE PI ME PLT DT DM
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Păduri Grupa
pentru 103,24 26,43 37,4 12,95 6,59 4,09 3,67 - 3,86 8,25 -
I
care se re-
glementează Grupa
recoltarea de ha 61,03 43,50 6,36 2,90 - 0,53 - 3,54 0,27 3,61 0,32
II
1. produse
principale Total
(ha) 164,27 69,93 43,76 15,85 6,59 4,62 3,67 3,54 4,13 11,86 0,32
A1
Total U.P.
A1+A2 ha 164,27 69,93 43,76 15,85 6,59 4,62 3,67 3,54 4,13 11,86 0,32
(ha)
2. Proporţia speciilor % 100 42 27 10 4 3 2 2 3 7 -
Clasa de producţie
3. - III1 III0 III0 III2 IV0 II9 III0 III0 II9 III0 III0
medie
4. Consistenţa medie - 0,74 0,69 0,76 0,78 0,80 0,80 0,79 0,70 0,80 0,79 0,84
5. Vârsta medie ani 61 66 70 52 35 42 40 49 40 53 40
3
6. Volum mediu la ha m /ha 177 159 241 106 102 208 237 158 246 133 159
7. Fond lemnos total m3 29073 11142 10558 1673 672 961 896 559 1014 1574 51
3
8. 5,3 3,9 6,9 5,7 0,2 7,4 11,2 5,1 9,0 6,2 6,3
curentă ha
3
9. 2,4 2,1 3,2 1,8 - 3,7 4,9 2,3 5,1 2,0 3,1
indicatoare ha
Posibilitatea de
10 m3/an 147 73 5 1 68 - - - - - -
produse principale
Posibilitatea de
11 m3/an 2 2 - - - - - - - - -
produse secundare
12 din care rărituri 2 2 - - - - - - - - -
Volum de recoltare
13 3 - - - - - - - - - - - -
prin TC (m /an)
Total posibilitate
14 m3/an 149 75 5 1 68 - - - - - -
(rând 10 - 11)
T. de
m3/ Princi p ale Secund are Tot al
15 Indici de recoltare co nservare
an/ha
0,9 - - 0,9
STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ
Clasa de vârstă Tot al I II III IV V VI VII

Suprafaţa - ha 164,27 3,16 41,24 31,31 67,76 20,80 - -
% 100 2 25 19 41 13 - -
3
Volum - m 29073 112 5962 5060 12652 5287 - -
% 100 - 21 17 44 18 - -
15
16
PARTEA I
MEMORIU TEHNIC
17
2. ORGANIZAREA TERITORIULUI
3.GOSPODARIREA DIN TRECUT
4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI FORESTIERE
5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL-ECONOMICE ŞI ECOLOGICE ALE PADURII
ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE LEMNOASĂ ŞI MĂSURI DE
GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCŢII SPECIALE DE PROTECŢIE
7.VALORIFICAREA SUPERIOARA A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI
FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI
10. INSTALATII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE
ŞI CONSTRUCŢII FORESTIERE
11. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR
12. DIVERSE
18
1.1. Elemente de identificare a unităţii de producţie
Unitatea de producţie II Priboieni-Negreşti, în suprafaţă de 571,01 ha este

administrată de Ocolul Silvic Topoloveni, din cadrul Direcţiei Silvice Argeş.
Teritorial, pădurile acestei unităţi de producţie sunt amplasate în raza localităţilor:
Priboieni, Beleţi-Negreşti, Bogaţi, Davideşti, Vultureşti, Călineşti, Boţeşti şi Dobreşti.
Din punct de vedere geografic U.P.II Priboieni-Negreşti este situată în partea estică a
Piemontului Cândeşti, în Subcarpaţii Meridionali, în bazinetele pâraielor Cârcinov, Lenţea şi
afluenţii acestora din bazinul hidrografic al râului Argeş. Principala cale de acces este drumul
public Topoloveni-Priboieni-Boţeşti.
Comunele pe a căror rază teritorial-administrativă sunt situate pădurile care fac
obiectul prezentului studiu sunt evidenţiate în tabelul 1.1.1.
Tabel 1.1.1.
Nr. Judeţul Comuna Parcele aferente Suprafaţa
crt. ha %
1 Călineşti 1-4,26 120,41 22
2 Priboieni 35,62-63,70 16,28 2
27,32-34,57,59-61,78-79,
95,306,308-313,315-321,
3 Beleţi-Negreşti 207,81 37
323,384-385,
389,394,406,464,466
4 Argeş Bogaţi 79,80 1,39 -
333-337,344-347,349-350,
5 Davideşti 126,96 23
462-463
363,365,367,415,417,
6 Vultureşti 34,98 6
419,,425,433
7 Dobreşti 450 3,47 -
8 Boţeşti 434-435,437-439,442-444 59,71 10
Total 571,01 100
Coordonatele hotarelor fondului forestier proprietate publică a statului sunt prezentate

sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională
Stereo 1970.
Pe raza unităţii de producţie nu s-au identificat arii protejate.
1.2. Vecinătăţi, limite, hotare
Vecinătăţile, limitele şi hotarele unităţii sunt prezentate în tabelul următor :

Tabel 1.2.1.
Puncte Limitele U.P.
Vecinătăţi Hotarele pădurii
cardinale Felul Denumirea
O.S. Mihăeşti naturală Dealul Câmpulungului
naturală Dr.păm.Piscul Desagei
NORD Liziera pădurii şi borne
U.P.IV Cârcinov naturală Pârâul Cârcinov
naturală Dealul Sămăliei
U.P.V Leordeni naturală Dealul Topoloveni-Bogaţi
U.P.VI V.Glâmbocului artificială Drum păm.Bilsu
EST Liziera pădurii şi borne
U.P.IV Cârcinov naturală Dealul Ruginoasa,Dealul
Lenţii,Dealul Cetăţuia
SUD U.P.V Leordeni artificială D.N.Bucureşti-Piteşti
Liziera pădurii şi borne
naturală Pârâul Râncăciov
naturală Piscul Sărarului
VEST U.P.I Râncăciov artificială Dr.pub.Râncăciov-V.Mare Liziera pădurii şi borne
naturală Dealul Mănăstirii-Piscul
Mandei-Piscul Desagei
19
Toate hotarele sunt evidente şi sunt materializate cu semnele uzuale folosite la
delimitarea fondului forestier, precum şi cu borne de hotar.
1.3. Trupuri de pădure ( bazinete ) componente
Trupurile (bazinetele) constituente, ale unităţii de producţie analizate, sunt evidenţiate

în cele ce urmează:
Tabel 1.3.1.
Nr. Denumirea trupului Suprafaţa
Parcele componente
crt. ( bazinetului) ha %
1 V.Glodului 1-4 94,0 17
2 V.Gorganului 26-27 58,67 11
3 V.Gruiului 32-35, 57,76 11
4 V.Undiţa 57,59-63; 95D 24,77 4
5 V.Sămăila 70,78-80 4,84 1
6 V.Lungă- Socol 306,308-309 20,60 3
7 Tr. Negreşti 310-312,313,315-321,384-385,389 77,01 14
8 V. Ogorului 333-337 42,90 7
9 V.Vacii 344-347,462 67,17 13
10 Tr. La Stejari 349-350,163 16,89 2
11 V.Cârcinov 363 1,64 -
12 Tr. Drumul Davideşti 365 0,49 -
13 Tr. La Izvor 367 4,95 1
14 Tr. V. Manga 394,464 4,16 1
15 Tr. Vitan 406 0,48 -
16 Tr. V. Rădăcioara 415 8,42 1
17 Tr. V. Rădăcina 417,419 13,89 2
18 Tr. Coada Lenţii 425,433-435,437-439,466 24,71 4
19 Tr. Ciuta 442-444 44,19 7
20 Tr. Bârza 450 3,47 1
Total 571,01 100
1.4. Administrarea fondului forestier
1.4.1. Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului
Administrarea fondului forestier în suprafaţă de 571,01 ha este asigurată de Regia

Naţională a Pădurilor - Romsilva, prin Ocolul Silvic Topoloveni , din cadrul Direcţiei Silvice
Argeş.
1.4.2. Administrarea fondului forestier proprietate privată
Pe raza teritorială a U.P.II Priboieni-Negreşti se găsesc 5378,78 ha păduri proprietate

privată deţinute de persoane fizice sau juridice după cum urmează:
În cuprinsul fostului U.P.II Priboieni se găsesc 2299,54 ha fond forestier proprietate
privată: - 669,5 ha retrocedate conform Legii nr.18/1991 înainte de anul 1998.
- 9,2 ha retrocedate conform Legii nr.18/1991 după 1998.
- 1305,6 ha retrocedate conform Legii nr.1/2000 până în anul 2005.
- 75,69 ha retrocedate conform Legii nr.1/2000 după anul 2005.
În cuprinsul fostului U.P.III Negreşti se găsesc 3079,24 ha fond forestier proprietate privată:
- 346,20 ha retrocedate conform Legii nr.18/1991 înainte de anul 1998;
- 1183,50 ha retrocedate conform Legii nr.1/2000 până în anul 2005;
-
20
- 751,86 ha retrocedate conform Legii nr.1/2000 după anul 2005;
Pădurile retrocedate proprietarilor particulari sunt evidenţiate pe hărţile amenajistice
păstrându-se vechea numerotare a parcelelor, acestea fiind reprezentate distinct. Paza
acestora trece în sarcina proprietarilor sau a ocolului silvic în cazul proprietarilor care au
încheiat un contract de pază cu O.S.Topoloveni.
Gospodărirea acestor păduri se face numai în regim silvic, beneficiind de asistenţa de
specialitate din partea personalului angajat al O.S.Topoloveni.
1.5. Vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara

fondului forestier naţional
În U.P. II Priboieni-Negreşti nu există vegetaţie forestieră în afara fondului forestier

proprietate publică a statului.
21
2. ORGANIZARA TERITORIULUI
2.1. Constituirea unităţii de producţie
Conform temei de proiectare, prezentată şi avizată în Conferinţa I de amenajare din

12.06.2014, la actuala amenajare U.P.II Priboieni-Negreşti este constituită din fostele U.P.II
Priboieni şi U.P.III Negreşti existente la amenajarea anterioară în cadrul Ocolului Silvic
Topoloveni.
Unitatea de producţie nou creată se numeşte U.P. II Priboieni-Negreşti.
În ceea ce priveşte limitele teritoriale, acestea se suprapun peste limitele teritoriale ale
celor două unităţi anterioare, cu excepţia limitei comune care a fost desfiinţată.
2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului
Parcelele au limite naturale sau convenţionale evidente, iar materializarea acestora

s-a făcut de către personalul de teren al ocolului silvic prin linii verticale cu vopsea roşie pe
arbori şi prin borne. Numerotarea parcelelor a rămas neschimbată in parcelele din fostul
U.P.II Priboieni, iar pentru parcelele din fostul U.P.III Negreşti s-a adăugat valoarea 300
vechilor numere de parcelă.
Parcelele predate integral după anul 2004 sunt : 58 ,81-82 , din fostul U.P.II Priboieni şi
din fostul U.P.III Negreşti :14, 51, 54-55, 57-62, 64, 66, 68, 70-72, 86-88, 90-91, 95, 97-105,
107-114, 116, 118, 120, 122-124, 126-132, 136, 140-141, 145-147. Subparcelarul a suferit
unele modificări, ca urmare a lucrărilor executate în deceniul trecut, materializarea acestora
efectuându-se de către echipa de amenajare prin linii orizontale cu vopsea roşie.
2.2.1. Mărimea parcelelor şi subparcelelor
Mărimea medie, maximă şi minimă a parcelarului şi subparcelarului, precum şi

numărul de parcele şi subparcele comparativ cu cele din amenajamentul precedent sunt
prezentate în tabelul 2.2.1.1
Tabel 2.2.1.1.
Amenaja- Parcele Subparcele
mentul Nr. Suprafaţa (ha) Nr. Suprafaţa (ha)
medie maximă minimă medie maximă minimă
Precedent 22 25,3 41,3 (60) 0,2 (70) 99 5,6 27,1 (62A) 0,2 (79V1)
U.P.II Priboieni
Precedent
114 16,4 47,5(50) 0,5 (106) 402 4,6 31,1 (50E) 0,2 (15A)
U.P.III Negreşti
Actual
U.P.II Priboieni- 73 7,82 37,07 (32) 0,22 (70) 201 2,84 19,36 (442A) 0,02 (70C)
Negreşti
Datorită aplicării legilor fondului funciar prin Legea 1/2000 şi Legea 247/2005, se
observă că numărul parcelelor şi subparcelor a scăzut producându-se modificări în ceea ce
priveşte mărimea medie, maximă şi minimă a parcelei şi subparcelei.
22
2.2.2. Situaţia bornelor
Situaţia bornelor este următoarea :
Tabel 2.2.2.1.
Nr. Denumirea Numărul Felul Parcelele unde
Numerotarea bornelor
crt. bazinetului bornelor bornelor sunt amplasate
0 1 2 3 4 5
1 V.Glodului 1-14 14 beton armat 1-4
2 V.Gorganului 95-100 6 beton armat 26-27
3 V.Gruiului 109-113,116-117 7 beton armat 32-35
4 V.Undiţa 219,222,227,236,240,241,244 7 beton armat 57,59-63
5 V.Sămăila 301,302,305 3 beton armat 70,78-80
3031,3032,3037,3033,3042, 306,308-309
6 V.Lungă- Socol 8 beton armat
3043,3044,3045
3048,3050,3051,3054,3055, 310-321,323,384,
3057,3060,3068,3070,3071, 385,389
7 Tr. Negreşti 18 beton armat
3073,3078,3235,3263,3238,
3260,3263,3274
8 V. Ogorului 3107,3108,3111,3114-3116 6 beton armat 333-337
9 V.Vacii 3140-3147 8 beton armat 344-347,462
10 Tr. La Stejari 3220 1 beton armat 349-350,163
11 V.Cârcinov - - beton armat 363
12 Tr. Drumul Davideşti 3197 1 beton armat 365
13 Tr. La Izvor 3205,3206 2 beton armat 367
14 Tr. V. Manga 3225,3291 2 beton armat 394,464
15 Tr. Vitan 3327-3329 3 beton armat 406
16 Tr. V. Rădăcioara 3351 1 beton armat 415
3373,3388,3412,3417,3418, 425,433-435,
17 Tr. Coada Lenţii 10 beton armat 437-439,466
3423,3426-3429
Tr. V. Rădăcina 3354,3355,3358,3359, 417,419
18 7 beton armat
3364-3366
19 Tr. Ciuta 3437-3441,3446,3447 7 beton armat 442-444
20 Tr. Bârza - - beton armat 450
Total 111 - -
Bornele sunt confecţionate din beton armat, recondiţionarea şi înlocuirea lor fiind făcută
de organele de teren ale ocolului silvic.
Bornele provenite din fostul U.P. II Priboieni şi-au păstrat numerele. Bornele provenite
din fostul U.P.III Negreşti au fost renumerotate, la numărul vechi adăugându-se valoarea
3000. Bornele existente în suprafeţele retrocedate au dispărut din numerotare.
23
2.2.3. Corespondenţa între subparcelarul din amenajamentul
precedent şi cel actual
Tabel 2.2.3.1.
Indicativul parcelei şi subparcelei din amenajamentul întocmit în anul:
2005 2015 2005 2015 2005 2015
U.P.II Priboieni- U.P.II Priboieni- U.P.II Priboieni-
U.P.II Priboieni U.P.II Priboieni U.P.III Negreşti
Negreşti Negreşti Negreşti
1-4 1-4 62C 62C 17A%,B,C,D retrocedat
26A 26A 63A retrocedat E,F retrocedat
B% B 63B,C,D,V 63B,C,D,V A% A
B% C 70A,C 70A,C A% M
27A% 27A 78A,B%,C,D%,F retrocedat 18A%,B,C,D retrocedat
B% B B%,D% B,D A% M
C,D C,D E,G,V1,V2 E,G,V1,V2 19A%,B retrocedat
B% E 79A,B,C%,D%,E retrocedat A% M
A% F C%,D%,V C,D,V 20A%,B retrocedat
A% G 80A,B,C,D retrocedat A% M
32 32 E,F,G% retrocedat 21 321M
33A,C,D%,E 33A,C,D,E G% G 23D,E,F 323M
B,D% retrocedat 81 retrocedat 33A%,B,C retrocedat
34A%,B,C,D%,E% 34A,B,C,D,E 82 retrocedat A% A
A%,E% retrocedat 95 95 34A%,C%,D% retrocedat

U.P.II Priboieni-
A% G U.P.III Negreşti E%,F%,H% retrocedat
Negreşti
D% H 6M 306M 34A%,B,C%,D% 334A,B,C,D
Lg35A,B 35A,B 8M 308M E%,F%,G,H% E,F,G,H
Lg 57 57M 9M 309M %C I
58 retrocedat 10M 310M %C J
59A,B,C%,D Retrocedat 11M 311M %D K
C% C 12M 312M %D L
60A,B,C%,D% retrocedat 13A%,B,C,F retrocedat %E M
C% C 13A% 13M %F N
D% M 14 retrocedat 35A%,C%,D% retrocedat
61A% 61M 15A,B,C,D retrocedat E%,F%,G% retrocedat
61A%B,C,D retrocedat N N 35A%,B,C%,D% 335A,B,C,D
E,F,G retrocedat 16A%,B retrocedat E% E
62A,B retrocedat A% M F,G retrocedat
24
Indicativul parcelei şi subparcelei din amenajamentul întocmit în anul:
2005 2015 2005 2015 2005 2015
U.P.III Negreşti U.P.II U.P.III Negreşti U.P.II Priboieni- U.P.III Negreşti U.P.II Priboieni-
Priboieni- Negreşti Negreşti
Negreşti
35%A 335F 45A%,B,C,D% 345A,B,C,D 95,97-105 retrocedat
%A G A%,D% retrocedat 106 406
%A H A,C A,C 107-114 retrocedat
%A I 46 346 115A%,B,C% retrocedat
%D J 47 347 115A%,C%,D 415A,C,D
%D K 48 retrocedat 116 retrocedat
%D L 49 retrocedat 117A% retrocedat
%D M 50A,B,C%,D%,E% retrocedat 117B+C 417C
%B N F% retrocedat A% G
36A,B%,C%,D% retrocedat 50C%,D%,E% 350C,D,E A% H
36B%,C%,D% 336B,C,D F%,G,H F,G,H 118 retrocedat
B% E 51,54,55,57-62 retrocedat 119A%,B,C,D,E retrocedat
B% F 63A,B 363A,B F%,G%,H,I retrocedat
B% G C retrocedat 119A%,F%,G% 419A,F,G
B% H 64 retrocedat F% J
C% I 65A%,B retrocedat F% K
C% J 65A% 365 F% L
C% K 66 retrocedat A% M
C% L 67A%,B 367A,B 120,122-124 retrocedat
C% M %A C 125A,B,C,D,E% retrocedat
D% N %A D 125E% 425E
37A%,B,C%,D% retrocedat 68,70-72 retrocedat E% F
37A%,C%,D% 337A,C,D 84M 384M 126-132 retrocedat
A% E 85A%,B,C,D retrocedat 133A%,B,C% Retrocedat
D% F 85A% 385M 133A%,C% 433A,C
38 retrocedat 86-88 retrocedat 134A 434A
39 retrocedat 89 389M 134B,C,D,E retrocedat
43 retrocedat 90-91 retrocedat 135A,B,C,D% retrocedat
44A%,B%,C% retrocedat 94A,B,C,D%,V retrocedat 135D% 435D
44A%,B%,C%,V 344A,B,C,V 94D% 394M 136 retrocedat
137A,B,C%,D,E retrocedat 142 442 150A%,C 450A,C

137C% 437C 143 443 162 462
138 438 144% retrocedat 163 463
139% 439A 144% 444D 164 464
139% B 145-147 retrocedat 166 466
140-141 retrocedat 150A%,B retrocedat
25
2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite
pentru reambularea planurilor de bază
2.3.1. Planuri de bază utilizate
Baza cartografică a prezentului amenajament este constituită din planuri restituite, cu

curbe de nivel, la scara 1:5000. Planurile obţinute fotogrametric, sunt executate în anul 1975
şi 1979 de către I.G.F.C.O.T.
Situaţia planurilor de bază utilizate este următoarea:
Tabel 2.3.1.1.
Suprafaţa
Nr. Indicativul Scara fondului
Parcele componente
crt. planului planului forestier
(ha)
1 L-35-111-A-a-1-II 1:5000 346% 1.69
2 L-35-111-A-a-1-IV 1:5000 316%,318-319,320%,321,323 37.75
3 L-35-111-A-a-2-I 1:5000 346%,347,384,385,389 39.82
4 L-35-111-A-a-2-II 1:5000 442%,443%,450 32.55
5 L-35-111-A-a-2-III 1:5000 315,316%,317,320%,406,464 13.17
6 L-35-111-A-a-3-II 1:5000 308,309,312% 16.40
7 L-35-111-A-a-4-I 1:5000 306,310,311,312%,313 17.29
8 L-35-111-A-a-4-IV 1:5000 57,59 3.21
9 L-35-111-A-c-1-II 1:5000 26%,27,32%,33,34% 105.47
10 L-35-111-A-c-1-IV 1:5000 (1-4)%,26% 56.07
11 L-35-111-A-c-2-I 1:5000 32%,34% 7.08
12 L-35-111-A-c-2-II 1:5000 60-62,63%,78-80,95 24.61
13 L-35-111-A-c-2-III 1:5000 35 2.80
14 L-35-111-A-c-2-IV 1:5000 70 0.22
15 L-35-111-A-c-3-II 1:5000 (1-4)% 40.58
16 L-35-99-C-c-4-I 1:5000 334%,335%,336% 11.66
17 L-35-99-C-c-4-II 1:5000 363,365,367,415,417,419,425 26.00
18 L-35-99-C-c-4-III 1:5000 333,334%,335%,336%,337,344,345,346%,349 90.74
,350,394,462,463
19 L-35-99-C-c-4-III 1:5000 394%,415%,438,439,442%,443%,444,466 33.54
20 L-35-99-C-d-1-III 1:5000 433-435,437 10.36
Total 571.01
2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază
Limitele fondului forestier de pe planurile de bază corespund cu realitatea din teren.

Subparcelarul constituit la actuala amenajare şi alte detalii de planimetrie care nu au apărut
pe planurile de bază au fost ridicate în plan cu G.P.S. Pentru reambularea planurilor de bază
s-au executat 54 km de drumuiri cu 1045 puncte.
Planurile astfel echipate au constituit materialul cartografic pentru determinarea
analitică a suprafeţelor unităţilor amenajistice. Hărţile de amenajament la scara 1:20.000
s-au executat prin prelucrarea planurilor de bază folosind tehnologia G.I.S.
2.4. Suprafaţa fondului forestier
Suprafaţa totală a fondului forestier proprietate publică a statului este de 571,01 ha.
Ocolul silvic are obligaţia, în eventualitatea unor mişcări de suprafaţă din fondul forestier în
deceniul de aplicare a amenajamentului, să ţină completat la zi tabelul 1E (tabelul 2.4.2.1.).
26
2.4.1. Determinarea suprafeţelor
Determinarea suprafeţelor s-a făcut prin metoda analitică (G.I.S.) a unităţilor

amenajistice pe planurile de bază Situaţia comparativă a suprafeţei U.PII Priboieni-Negreşti
la revizuirea anterioară şi actuală, este următoarea:
Tabel 2.4.1.1.
Diferenţe Justificări
Supra- Suprafaţa - +
faţa la la amena- Diferenţe Diferenţe Intrări
amenajarea rezultate în rezultate în cu acte
jarea prece- - + Legea Legea urma Diferenţe urma Diferenţe legale
actuală dentă (ha) 1/2000 247/2005 determinării măsurători determinării măsurători
(ha) analitice a analitice a
suprafeţelor suprafeţelor
558,20
240,04 U.P.II 323,34 5,18 75,69 239,55 6,04 2,06 0,65 1,73 2,80
Priboieni
1879,40
U.P.III
330,97 1558,66 10,23 751,86 797,68 9,12 - 10,23 - -
Negreşti
2437,60
U.P.II
571,01 1882,00 15,41 827,55 1037,23 15,16 2,06 10,88 1,73 2,80
Priboieni-
Negreşti
2.4.2. Mişcări de suprafaţă
Suprafaţa actuală a unităţii de producţie este de 571,01 ha. Modificările ce au afectat

fondul forestier, în perioada scursă de la amenajarea anterioară, sunt prezentate detaliat în
tabelul 2.4.2.1.
27
Tabel 2.4.2.1. EVIDENŢA MIŞCĂRILOR DE SUPRAFAŢĂ DIN FONDUL FORESTIER
Documentul de Scopul modificării efectuate,
aprobare denumirea unităţilor Modificări ale fondului forestier Defrişări
implicate proprietate publică a statului fără scoa- Semnă-
Nr. Unităţi
în schimb. tere din tura
crt amena- Definitive Temporare
Modificări de altă fondul şefului
Felul docu- jistice
Nr. Data natură Supra- Data forestier de ocol
mentului Intrări Ieşiri Sold
fata Termen repri- (ha)
(ha) (ha) (ha)
(ha) mirii
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
1 Suprafaţa fondului forestier la amenajarea din 2005 fost U.P.II Priboieni - - 558,20
2 Reconstituirea dreptului de Com. Beleţi-Negreşti Anexa 1 - 55,59 502,61
proprietate conform Legii nr. Anexa 2
Com. Bogaţi - 20,10 482,51
1/2000
Total Lg 1/2000 - - 75,69 482,51
3 Reconstruirea dreptului de Com. Beleţi-Negreşti Anexa 3 - 197,82 284,69
247/2005 Com. Călineşti - 1,16 283,53
Com. Priboieni Anexa 5 - 40,57 242,96
Total Legea 247/2005 - - 239,55 242,96
4 Intrări cu acte legale Returnare suprafaţă Comisia 35 245,76
2,80 -
Locala Com.Priboieni
5 Diferenţe măsurători Anexa 6 1,73 2,06 245,43
6 Diferenţe în urma determinării analitice, în sistem G.I.S.,a Anexa 6 240,04
0,65 6,04
suprafeţelor
7 Suprafaţa fondului forestier la amenajarea din 2015 fost U.P.II Priboieni 5,18 323,34 240,04
8 Suprafaţa fondului forestier la amenajarea din 2005 fost U.P.III Negreşti - - 1879,4
9 Reconstituirea dreptului de Com. Beleţi-Negreşti Anexa 7 - 190,69 1688,71
Com. Boţeşti - 180,26 1508,45
1/2000
Com. Davideşti Anexa 9 - 0,90 1507,55
Com. Negreşti Anexa 10 - 196,90 1310,65
Com. Vultureşti Anexa 11 - 183,11 1127,54
28
Unităţi
Nr. în schimb. tere din tura
amena- Definitive Temporare
crt Modificări de altă fondul şefului
Felul docu- jistice
(ha) (ha) (ha)
(ha) mirii
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Reconstituirea dreptului de Total Lg 1/2000 1127,54
proprietate conform Legii nr. 751,86
1/2000
10 Reconstruirea dreptului de Com. Beleţi-Negreşti Anexa 12 - 89,99 1037,55
247/2005 Com. Davideşti - 393,68 643,87
Com. Dobreşti Anexa 14 - 47,53 596,34
Com. Negreşti Anexa 15 - 67,25 529,09
Com. Vultureşti Anexa 16 - 199,23 329,86
Total Lg 247/2005 - - 797,68 329,86
11 Diferenţe măsurători - - - 329,86
12 Diferenţe în urma determinării analitice, în sistem G.I.S., a Anexa 6 330,97
10,23 9,12
suprafeţelor
13 Suprafaţa fondului forestier la amenajarea din 2015 fost U.P.III Negreşti 1558,6 330,97
10,23
6
14 Suprafaţa fondului forestier la amenajarea din 2015 571,01
15,41 1882,0
U.P.II Priboieni-Negreşti
29
Unităţi
Nr. în schimb. tere din tura
amena- Definitive Temporare
crt Modificări de altă fondul şefului
Felul docu- jistice
(ha) (ha) (ha)
(ha) mirii
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
30
ANEXE privind
Evidenţa suprafeţelor retrocedate conform Legii 1/2000 din fosta U.P.II Priboieni
Comuna Beleţi-Negreşti Anexa 1

Proces Verbal de punere în
Suprafaţă posesie
u.a. Localitatea Proprietar
(ha) Suprafaţa
Nr. Data
(ha)
33 40.40 1.5 3157 03.08.2009 BELETI-N. LUPU GHEORGHE
10 1451 20.09.2009 BELETI-N. CERCEL ILIE
0.5 3172 02.08.2009 BELETI-N. BADEA NICOLAE
1.21 4689 16.11.2009 BELETI-N. MATEESCU MARIN
1 1810 05.07.2011 BELETI-N. TUDOSOIU AURELIAN
1 1811 05.07.2011 BELETI-N. BEGULEANU ELENA
1 1812 05.07.2011 BELETI-N. VINOCEA FLORIN
0.25 2093 26.06.2009 BELETI-N. CIUCU C-TIN-STAN C-TIN
0.25 2905 15.10.2010 BELETI-N. STOIAN IOANA-STAN C-TIN
0.98 2205 01.09.2011 BELETI-N. STAN ILIE
0.97 2204 01.09.2011 BELETI-N. PASOI I.
5 2620 03.10.2011 BELETI-N. DUMITRESCU HARALAMBIE
1 1439 25.04.2012 BELETI-N. STAN ILIE BOGDAN
1.6 2439 03.08.2012 BELETI-N. STAN ILIE BOGDAN
0.935 2531 10.08.2012 BELETI-N. STAN ILIE BOGDAN
1.5 2517 09.08.2012 BELETI-N. SAVU VERUTA

LAZARESCU ION -ANTON
0.46 3726 19.11.2012 BELETI-N. CECILIA
STOIAN GH. ION. STOIAN
1.5 590 09.03.2011 BELETI-N. IOAN
0.5 3706 15.11.2012 BELETI-N. BULUMAC GH.
Total 33 40.40 31.15
34 33.70 0.5 3289 25.09.2007 BELETI-N. BOBOC GHEORGHE
0.2 4471 16.11.2007 BELETI-N. PANDELIU ILIE
2.65 4092 09.10.2007 BELETI-N. IORDACHE ELISABETA
5 1452 22.04.2009 BELETI-N. IONESCU MARIA
2 3960 03.10.2007 BELETI-N. STANCIU GHE. VASILE
3.7 3948 03.10.2007 BELETI-N. STANCIU GHE. VASILE
1.5 3378 26.09.2007 BELETI-N. DUTA CONSTANTIN
0.15 3931 03.10.2007 BELETI-N. MARINESCU GHEORGHITA
0.79 4683 16.11.2009 BELETI-N. MATEESCU OTILIA
0.56 4682 16.11.2009 BELETI-N. CALIN I. GHE.
0.5 2907 15.10.2010 BELETI-N. VINOCEA GH. ANA
0.5 2169 21.08.2010 BELETI-N. LUPU F. ION

LAZARESCU ION. ANTON
5.39 3727 19.11.2012 BELETI-N. CECILIA.
1 4750 23.11.2009 BELETI-N. CATANEA EMILIAN
Total 34 33.7 24.44
TOTAL 55.59
31
Comuna Bogaţi Anexa 2
Suprafaţă posesie
(ha) Suprafaţa
Nr. Data
(ha)
81
2.8 1.6 12 25.02.2003 BOGATI GHEORGHIU MIRCEA
82
17.3 2.32 92 12.07.2005 BOGATI GHEORGHIU ELENA
0.4 227 02.11.2006 BOGATI PAUNA MARIA
3.19 261 04.08.2003 BOGATI NECULA A. ION
0.3 237 23.12.2006 BOGATI GARLEANU ELIS.
0.1 45 15.02.2007 BOGATI BALASOIU ION
0.31 219 25.10.2006 BOGATI BOBEANU DUMITRU
0.3 305 23.03.2007 BOGATI BOTESCU LUCRETIA
0.2 411 28.11.2007 BOGATI MARIA ION
0.45 85 19.05.2005 BOGATI DIACONU N. GR.
1.5 543 17.11.2004 BOGATI POPESCU GHEORGHE
3 5 25.04.2002 BOGATI UNGUREANU GH. ION
0.43 10 25.04.2002 BOGATI NEAGOE I. GHEORGHE
6 9 25.04.2002 BOGATI CALIN I. ION

Total 81+82
20.1 20.1
TOTAL
20.1
32
ANEXE privind
Evidenţa suprafeţelor retrocedate conform Legii 247/2005 din fosta U.P.II Priboieni

Suprafaţă posesie
(ha) Suprafaţa
Nr. Data
(ha)
58 7.6 5.2 2360 21.06.2007 BELETI-N. MARINESCU FLORIN
0.4 4262 22.10.2007 BELETI-N. MARINESCU FLORIN

1 2560 16.07.2007 BELETI-N. BOBOC NICOLAE
1 2359 21.06.2007 BELETI-N. MATEESCU MARIA
Total 58 7.6 7.6
59 41.2 5.9 2372 25.06.2007 BELETI-N. ROSESCU GHE
3 2307 15.06.2007 BELETI-N. MANOLESCU FLOAREA
12 2305 15.06.2007 BELETI-N. PREDESCU LUCRETIA
12 2304 15.06.2007 BELETI-N. PREDESCU LUCRETIA
0.7 2373 25.06.2007 BELETI-N. MARCUSANU ALECU
0.32 2436 09.07.2007 BELETI-N. MATEI NICOLAE
3 4517 22.11.2007 BELETI-N. NITESCU GHE.
2.3 3229 23.11.2011 BELETI-N. STANCIU VALERICA
0.5 3234 23.11.2011 BELETI-N. ROSESCU C. C-TIN

Total 59 41.2 39.72
60 41.3 0.25 3428 01.09.2009 BELETI-N. CIRSTEA ILIE
1.66 830 02.09.2009 BELETI-N. POPESCU C-TIN
0.7 3439 01.09.2009 BELETI-N. CIRSTEA ILIE
5.3 1930 04.07.2008 BELETI-N. POPESCU STELIAN
1 1929 04.07.2008 BELETI-N. ISAROIU ION
0.5 2248 12.08.2008 BELETI-N. CHIVA PARASCHIVA
1.6271 2250 12.08.2008 BELETI-N. LAZARESCU MARIA
0.52 2249 12.08.2008 BELETI-N. LAZARESCU GHEORGHE
5 827 02.03.2009 BELETI-N. BENGULESCU NICOLAE
0.5 829 06.03.2008 BELETI-N. IORDACHE MIHALACHE
3.3 1668 10.06.2008 BELETI-N. MATEESCU GH.
0.6 2251 12.08.2008 BELETI-N. MANEA M. GHEORGHE
0.25 2093 26.06.2009 BELETI-N. CIUCU C-TIN
0.5 828 06.03.2009 BELETI-N. ENACHE C-TIN
0.5 2426 04.09.2009 BELETI-N. CALIN I GHEORGHE
1 4447 27.10.2009 BELETI-N. ZAMFIR GHE

1.2 520 11.01.2010 BELETI-N. PASOI CONSTANTIN
0.5 2901 15.10.2010 BELETI-N. IORDACHE GH. ION

1 2889 15.10.2010 BELETI-N. ROSESCU GH. GHE.
0.5 2895 15.10.2010 BELETI-N. IORDACHE TUDOR

ROSESCU C-TIN/ROSESCU
0.5 2800 15.10.2010 BELETI-N. GHE.
0.5 2903 15.10.2010 BELETI-N. VINOCEA GH. GHE.
0.5 3400 13.12.2011 BELETI-N. POPESCU C-TIN

MATEESCU NIC POPESCU
1 3399 18.05.2011 BELETI-N. C-TIN.
33
Suprafaţă posesie
(ha) Suprafaţa
Nr. Data
(ha)
POPESCU C-TIN-POPESCU
0.5 3399 13.12.2011 BELETI-N. C-TIN
0.5 4943 04.12.2009 BELETI-N. STEFAN DUMITRU
0.5 1328 18.05.2011 BELETI-N. PANAIT I. ION
0.25 3438 05.11.2010 BELETI-N. CIUCU ILEANA

DULERCEA ION- CARSTEA
0.7 2387 12.09.2010 BELETI-N. NISTOR
2 449 12.02.2013 BELETI-N. NEATA ILIE -NEATA VASILICA

Total 60 41.30 34.46
61
38.4 1 545 09.02.2008 BELETI-N. MATACHE NICOLAE
3.5 1091 06.04.2008 BELETI-N. MANDU ILIE
2.6 444 12.02.2008 BELETI-N. MANEA M. GHE.
1.07 941 26.03.2008 BELETI-N. CERNAT G. GHITA
2 777 17.03.2008 BELETI-N. IOSIFESCU GHE.
0.25 939 26.03.2008 BELETI-N. CIRSTEA ILIE

61
0.5 940 26.03.2008 BELETI-N. ISAROIU ION
1 544 25.02.2008 BELETI-N. STANCU GHEORGHE
6.25 402 11.02.2008 BELETI-N. DINESCU ILEANA
6.25 403 11.02.2008 BELETI-N. DINESCU ILEANA
1.25 409 11.02.2008 BELETI-N. SOAVA NIC.
2 405 11.02.2008 BELETI-N. ROSESCU I. ELENA
5 471 17.02.2008 BELETI-N. GORGOI LUCRETIA
1.29 1350 07.05.2008 BELETI-N. COTANDRA C-TIN
0.3 3680 14.10.2012 BELETI-N. CIRSTEA VICTORIA
2.2 2191 30.08.2011 BELETI-N. ZAMFIRESCU I.
0.3 3554 29.12.2013 BELETI-N. BUICLIU NICOLAE

Total 61 38.4 36.76
78
40.2 6.7 1155 25.03.2009 BELETI-N. CERCEL ILIE
79
18.5 3.2 1156 25.03.2009 BELETI-N. STAN IONESCU
80
27.8 5.45 1926 03.07.2008 BELETI-N. MATEESCU C-TIN
9 1670 10.06.2008 BELETI-N. ZAMFIRESCU I. ION
6.6 1669 10.06.2008 BELETI-N. ZAMFIRESCU I. ION
1.25 2081 22.07.2008 BELETI-N. GHINITA ROMULUS
3.3 2030 19.06.2008 BELETI-N. LAZARESCU GHE.
2 2092 26.06.2009 BELETI-N. ALEXANDRINA SPALATELU
2 2094 26.06.2009 BELETI-N. STANCU PETRE
0.38 2180 02.07.2009 BELETI-N. BOSCOVICI IOANA
10 1331 09.04.2009 BELETI-N. STANCU GHEORGHE
1.95 3228 23.11.2011 BELETI-N. STANCIU VALERICA
1.9 1740 28.05.2009 BELETI-N. STEFANESCU ILIE
1.2 2081 24.06.2009 BELETI-N. STANCIU P.
7 4564 05.11.2009 BELETI-N. STANCIU GHEORGHE

POPESCU C-TIN-ROBEA
7.5 2494 14.09.2010 BELETI-N. ELENA
0.5 2906 15.10.2010 BELETI-N. LUPU I. MARIOARA
34
Suprafaţă posesie
(ha) Suprafaţa
Nr. Data
(ha)
0.25 2905 15.10.2010 BELETI-N. STOIAN IOANA/ILIESCU
4.15 3461 16.11.2010 BELETI-N. STANCIU GH. GHE
1 971 11.04.2011 BELETI-N. PARCALABU NICOLAE
0.35 327 15.02.2011 BELETI-N. IORDACHE ILIE
0.2 3817 20.12.2010 BELETI-N. ENACHE ADAM
0.2 3816 20.12.2010 BELETI-N. ENACHE AURICA
0.6 2788 07.09.2012 BELETI-N. ENACHE AURICA
0.5 3401 13.12.2011 BELETI-N. POPESCU P. C-TIN-POPESCU
0.3 3420 12.11.2010 BELETI-N. POPESCU I.C-TIN

IORDACHE IOANA- POPESCI
1 3421 12.11.2010 BELETI-N. C-TIN
0.5 326 15.02.2011 BELETI-N. ENACHE VICTORITA
0.3 3553 29.12.2011 BELETI-N. BUICLIU NICOLAE MIHAI

Total 78+79+80 86.5 79.28
TOTAL 197.82
Comuna Călineşti Anexa 4

Suprafaţă posesie
(ha) Suprafaţa
Nr. Data
(ha)
1 3.0 1.16 25 05.05.2009 CALINESTI ARSENE ION
Total 1 3.0 1.16
TOTAL 1.16
Comuna Priboieni Anexa 5

Suprafaţă posesie
(ha) Suprafaţa
Nr. Data
(ha)
62 39.8 5 2690 24.04.2007 PRIBOIENI GORUM GHEORGHE

JUCALEA FLORICA SI LUPU
9.2 2691 24.04.2007 PRIBOIENI SORIN
8.6 2692 24.04.2007 PRIBOIENI STANCU LUCRETIA
4.8 2693 24.04.2007 PRIBOIENI MIHAILA ANICA
0.9 2694 24.04.2007 PRIBOIENI CIUCA CONSTANTIN
0.51 2695 24.04.2007 PRIBOIENI BUNDA SPIRIDON. STANCIU A.
0.31 2696 24.04.2007 PRIBOIENI DRAGOMIR ELENA
0.22 2697 24.04.2007 PRIBOIENI DUMITRESCU FLOAREA
0.04 2698 24.04.2007 PRIBOIENI CANANGIU SPIRIDON
0.24 2699 24.04.2007 PRIBOIENI MIHAILA MARIA
0.75 2700 24.04.2007 PRIBOIENI ENACHE ELENA
0.75 2701 24.04.2007 PRIBOIENI BADEA VALERIU
1.25 2702 24.04.2007 PRIBOIENI BADEA NICULINA
1 2703 24.04.2007 PRIBOIENI TOMA NICOLAE
2.5 2704 24.04.2007 PRIBOIENI TUDORAS NICULINA
2.5 2705 24.04.2007 PRIBOIENI CALIN NICULINA
Total 62 39.8 38.57
63 14.1 2 2 1879 20.04.12 PRIBOIENI
Total 63 14.1 2
TOTAL 40.57
35
Diferenţe din determinarea suprafeţelor analitic in sistem G.I.S.
şi din măsurători topografice
Anexa 6
Sup. Suprafaţa noua Diferenţe măsurători Diferenţe
Parcela veche G.I.S.
Amenaj. Retrocedat Total + - + -
1 3 1.75 1.16 2.91 - - - 0.09

2 31.7 31.91 - 31.91 - - 0.21 -
4 30.3 30.34 - 30.34 - - 0.04 -
26 28.5 26.41 - 26.41 - 2.06 - 0.03
27 32.1 32.26 - 32.26 - - 0.16
32 37.9 37.07 - 37.07 - - - 0.83
33 40.4 9.12 31.15 40.27 - - - 0.13
34 33.7 8.77 24.44 33.21 - - - 0.49
59 41.2 3.21 39.72 42.93 1.73 - -
60 41.3 5.04 34.46 39.5 - - - 1.8
62 39.8 1.2 38.57 39.77 - - - 0.03
63 14.1 12.06 2 14.06 - - - 0.04
70 0.2 0.22 - 0.22 - - 0.02
78 40.2 3.23 34.82 38.05 - - - 2.15
79 18.5 1.04 17.01 18.05 - - - 0.45
95 1.4 1.62 1.62 - - 0.22 -
Total 1.73 2.06 0.65 6.04
fost
U.P.II 434.3 205.25 223.33 428.58
313 12.9 3.89 6.84 10.73 - - 2.17
314 10.9 - 8.25 8.25 - - 2.65
333 31 0.55 30.54 31.09 - - 0.09
337 29.4 3.67 25.7 29.37 - - 0.03
344 38.6 9.26 30.45 39.71 - - 1.11
345 28.1 27.09 1.8 28.89 - - 0.79
346 27.7 27.53 - 27.53 - - 0.17
347 0.8 0.77 - 0.77 - - 0.03
357 11.4 - 11.56 11.56 - - 0.16
358 38.8 - 38.71 38.71 - - 0.09
359 11.1 - 11.48 11.48 - - 0.38
360 16 15.65 15.65 - - 0.35
361 19 - 19.74 19.74 - - 0.74
362 20.2 - 20.81 20.81 - - 0.61
365 4.2 0.49 3.34 3.83 - - 0.37
366 3.8 3.82 3.82 - - 0.02
367 14.6 4.95 9.83 14.78 - - 0.18
368 3.7 - 3.48 3.48 - - 0.22
371 8.3 - 8.78 8.78 - - 0.48
372 1.2 - 1.11 1.11 - - 0.09
387 20.7 - 20.69 20.69 - - 0.01
36
Sup. Suprafaţa noua Diferenţe măsurători Diferenţe
Parcela veche G.I.S.
Amenaj. Retrocedat Total + - + -
388 26.4 - 26.54 26.54 - - 0.14

391 25.5 - 25.39 25.39 - - 0.11
398 18.7 - 18.77 18.77 - - 0.07 -
401 20.2 - 20.74 20.74 - - 0.54 -
402 12.8 - 13 13 - - 0.2 -
403 29.3 - 29.74 29.74 - - 0.44 -
404 26.5 - 26.77 26.77 - - 0.27 -
405 1.5 - 1.44 1.44 - - - 0.06
406 0.5 0.48 0.48 - - - 0.02
407 2.4 - 2.3 2.3 - - - 0.1
410 31.6 - 31.58 31.58 - - - 0.02
412 32.6 - 32.58 32.58 - - - 0.02
413 18.3 - 18.5 18.5 - - 0.2 -
415 28.5 8.42 19.61 28.03 - - - 0.47
417 19.6 9.46 8.68 18.14 - - - 1.46
419 28 4.43 23.68 28.11 - - 0.11
420 14.6 - 14.36 14.36 - - - 0.24
424 17 - 17.16 17.16 - - 0.16 -
425 23.9 1.01 22.91 23.92 - - 0.02 -
426 23.1 - 23.15 23.15 - - 0.05 -
427 20.9 - 20.97 20.97 - - 0.07 -
432 27.4 - 27.32 27.32 - - 0.08
433 16.8 4.58 12.23 16.81 - - 0.01
436 12.7 - 12.38 12.38 - - - 0.32
438 7.2 4.8 2.65 7.45 - - 0.25 -
439 6.8 4.94 1.93 6.87 - - 0.07 -
442 20.2 20.21 - 20.21 - - 0.01 -
444 18.5 6.59 12.04 18.63 - - 0.13 -
445 9.3 - 9.51 9.51 - - 0.21 -
462 2.2 2.52 - 2.52 - - 0.32 -
463 4.4 6 - 6 - - 1.6 -
464 1.6 1.56 - 1.56 - - 0.04
466 2.8 3.6 - 3.6 - - 0.8 -
Total 904.2 156.8 748.51 905.31 - - 10.23 9.12
fost
U.P.III
37
ANEXE privind
Evidenţa suprafeţelor retrocedate conform Legii 1/2000 din fosta U.P.III Negreşti

posesie
u.a. Suprafaţă Localitatea Proprietar
Suprafaţa
Nr. Data
(ha)
13 12.9 2.2 2663 12.12.2005 BELETI-N DINU M. ION
14 10.9 4.72 2920 15.12.2004 BELETI-N ALEXIU NICOLAE
0.3 180 25.01.2005 BELETI-N NAOMESCU TUDOR
0.6 462 28.02.2005 BELETI-N BADILOIU GHEORGHE
1 181 25.01.2005 BELETI-N CRASANOIU D. GHEORGHE
0.5 2570 30.11.2005 BELETI-N DIACONU NICOLAE
1.25 435 23.02.2005 BELETI-N SARARU MARIA
0.5 252 19.04.2005 BELETI-N BALAU ION
1 3308 11.10.2012 BELETI-N CARSTEA NISTOR
0.5 2519 06.11.2006 BELETI-N DANIU MARIA
1 2308 18.08.2008 BELETI-N DINU ION
0.5 459 20.02.2012 BELETI-N DIACONU ILIE
0.09 3066 05.09.2007 BELETI-N GRIGORE GH. ION
0.22 53 09.01.2005 BELETI-N GRIGORE AURELIA
0.44 901 08.05.2006 BELETI-N DIACONESCU C-TIN
0.27 774 17.03.2008 BELETI-N NAOMESCU NICOLAE

Total 13+14 23.8 15.09
15 6.8 0.6 4231 19.10.2007 BELETI-N BONDOC AUREL
0.35 2996 25.10.2010 BELETI-N BONDOC I. GHEORGHE
0.12 1291 05.05.2008 BELETI-N CATANA ELENA
0.5 4236 19.10.2007 BELETI-N CIORBEA VICTORIA
0.8 4360 02.11.2007 BELETI-N DUMITRU ION
0.3 4233 16.10.2007 BELETI-N ENACHE IOANA
0.1 4232 19.10.2007 BELETI-N GEORGESCU STELIANA
0.5 4238 19.10.2007 BELETI-N GHIORGHIULESC AUREL
1.05 4239 19.10.2007 BELETI-N MIU ELISABETA
0.65 4237 19.10.2007 BELETI-N MIU ELISABETA
0.3 4234 19.10.2007 BELETI-N SARBU GH. ION
0.2 4289 24.10.2007 BELETI-N SARBU GH. ION
0.4 4240 19.10.2007 BELETI-N MILOVICI ION
0.25 4230 19.10.2007 BELETI-N BONDOC M. ION
0.1 3066 05.09.2007 BELETI-N GRIGORE GH. ION

Total 15 6.8 6.22
16 5.9 0.5 1037 02.04.2008 BELETI-N GHIORGIULESC MARIA
0.4 4242 19.10.2007 BELETI-N GHIOCEL VICTORIA
0.6 4243 19.10.2007 BELETI-N GHIOCEL VICTORIA
0.96 2586 17.09.2008 BELETI-N OLTEANU ION
0.07 3865 18.11.2008 BELETI-N PUIU CONSTANTIN
0.5 4442 12.11.2007 BELETI-N GRIGORE STELIAN
0.4 4244 19.10.2007 BELETI-N MOCIOC N. C-TIN
0.25 3396 22.10.2012 BELETI-N MOCIOC N. C-TIN
38
posesie
Suprafaţa
Nr. Data
(ha)
0.1 4443 12.11.2007 BELETI-N MILOVICI ION
0.18 4245 19.10.2007 BELETI-N GRIGORE STELIAN
Total 16 5.9 3.96
17 18.7 2 1694 22.05.2009 BELETI-N BOBOC EUGEN
0.3 4442 26.10.2009 BELETI-N BOBOC VICTORIA
0.98 5088 18.12.2009 BELETI-N BOBOC GHE. ION
2.01 1754 28.05.2009 BELETI-N BOBOC SEVASTIANA
0.5 3427 01.10.2009 BELETI-N CIOROBEA SIMONA
0.85 4321 12.10.2009 BELETI-N CIOROBEA FLORICA
0.25 3617 02.12.2010 BELETI-N DIACONU C. ION
0.4 3445 06.10.2009 BELETI-N MOCIOC MIHAI
0.5 4413 21.10.2009 BELETI-N RAICU SIMONA
0.7 4325 12.10.2009 BELETI-N STEFAN ELISABETA
17 0.7 1216 30.03.2009 BELETI-N STEFAN GH. ELISABETA
0.2 4439 26.10.2009 BELETI-N STEFANESCU AURELIAN
0.2 2660 05.10.2011 BELETI-N UNGUREANU SABINA
0.4 2661 05.10.2011 BELETI-N GHIOCEL IONUT
1.2 2416 09.02.2008 BELETI-N VITAN VICTORIA
1.6 2394 10.11.2005 BELETI-N CIOROBEA P. GHEORGHE
0.7 32 12.01.2004 BELETI-N CIOROBEA I. NICOLAE

Total 17 18.7 13.49
18 17.6 3 3382 27.08.2009 BELETI-N BORDEANU RUXANDRA
0.5 1223 28.04.2010 BELETI-N DUMITRASCU VICTORIA
1.6 3458 09.09.2009 BELETI-N CLONARU TATIANA
4.5 339 16.02.2011 BELETI-N DINU ELENA
4.21 2412 14.11.2005 BELETI-N CIOROBEA ELENA
Total 18 17.6 14.91
19 14.8 2 2842 08.08.2007 BELETI-N TUDOR GHEORGHE
0.6 2843 08.08.2007 BELETI-N BONDOC CONSTANTIN
0.6 673 23.03.2005 BELETI-N IANCU C. ION
0.5 2216 19.10.2005 BELETI-N IANCU LUCIA
Total 19 14.8 7.19
20 14.5 0.5 889 05.05.2006 BELETI-N MOST.FLORESCU NICOLAE
0.5 2137 10.10.2005 BELETI-N MOST.FLORESCU NICOLAE
1 2138 10.10.2005 BELETI-N MOST.BOLOGEA GHEORGHE
1.1 2011 16.05.2007 BELETI-N BONDOC C-TIN
0.15 1613 07.08.2006 BELETI-N MOST.DINU AURICA
0.5 1407 20.03.2007 BELETI-N NEAGU GH. ION

0.5 1406 20.03.2007 BELETI-N DEACONU VICTORIA
39
posesie
Suprafaţa
Nr. Data
(ha)
0.5 68 11.01.2005 BELETI-N MOST. DIACONU C-TIN

Total 20 14.5 4.75
102 12.8 5 1362 10.06.2009 BELETI-N. CATANA GHEORGHE
2.08 5116 29.12.2009 BELETI-N. MARASOIU A. GRIGORE
1 236 27.01.2010 BELETI-N. MARASOIU V. ILIE
1.22 3226 07.08.2009 BELETI-N. MARASOIU GH. GHEORGHE
0.5 237 27.01.2010 BELETI-N. VOICULESC ELENA
0.13 238 27.01.2010 BELETI-N. DIACONESCU IOANA
1 239 27.01.2010 BELETI-N. BONDOC NICOLAE
0.36 782 25.02.2009 BELETI-N. SIRBU M. GHEORGHE
0.45 16 04.01.2011 BELETI-N. UDRESCU GR. CLAUDIU
0.5 2260 08.09.2011 BELETI-N. TUDOR IONEL SORIN
0.6 2259 20.07.2012 BELETI-N. POPESCU V. GHEORGHE
0.16 31 06.01.2011 BELETI-N. DUICAN C. ION

Total 102 12.8 13
103 29.3 0.2 3849 18.11.2008 BELETI-N. SARBU M. C-TIN
104 26.5 0.2 3848 18.11.2008 BELETI-N. RUGU ALEXANDU
0.25 3850 18.11.2008 BELETI-N. CIOROBEA GR. GHEORGHE
0.25 3860 18.11.2008 BELETI-N. MOCIOC D. C-TIN
0.14 3859 18.11.2008 BELETI-N. MOCIOC DUMITRU
0.4 3862 18.11.2008 BELETI-N. IOSIVESCU CONSTANTIN
0.2 3863 18.11.2008 BELETI-N. DUMITRESCU TRAIAN
2.94 3852 18.11.2008 BELETI-N. ZAMFIRESCU BADEA
103 0.4 3851 18.11.2008 BELETI-N. DINU PETRE
104 1.02 3853 18.11.2008 BELETI-N. BOLOGEA GHEORGHE
0.99 3854 18.11.2008 BELETI-N. MOCIOC GH.D. NICOLAE

1.42 3935 24.11.2008 BELETI-N. DINU CONSTANTIN
CIOROBEA GH. V.
2.1 3718 23.09.2009 BELETI-N. CONSTANTIN
3.18 4376 19.10.2009 BELETI-N. SORESCU VICTOR
0.51 4377 19.10.2009 BELETI-N. STANESCU CONSTANTIN
1 3450 13.10.2008 BELETI-N. TUFA PARASCHIVA
5.66 3862 28.09.2009 BELETI-N. PAROHIA NEGRESTI
0.58 3855 18.11.2008 BELETI-N. MOCIOC N. GHEORGHE
0.2 3816 18.11.2008 BELETI-N. MOCIOC GR. NICOLAE
0.44 3460 13.10.2008 BELETI-N. MOCIOC GH. GR. ION
0.2 3857 18.11.2008 BELETI-N. MILOVICI AURICA
0.68 3858 18.11.2008 BELETI-N. MIU C-TIN
0.46 3845 18.11.2008 BELETI-N. VITAN NICOLAE
0.5 3874 19.11.2008 BELETI-N. TUFA MARIN
0.75 3860 18.11.2008 BELETI-N. MOCIOC P. CONSTANTIN
0.2 3876 18.11.2008 BELETI-N. SIRBU M. C-TIN
0.1 3933 24.11.2008 BELETI-N. MOCIOC ST. C-TIN
40
posesie
Suprafaţa
Nr. Data
(ha)
1.7 3863 28.09.2009 BELETI-N. OPREA C-TIN
0.58 3867 29.09.2009 BELETI-N. VOICULESCU ION
0.52 3871 29.09.2009 BELETI-N. GAVRILESCU CEZARINA
0.1 4343 14.10.2009 BELETI-N. MOCIOC GH. C-TIN
1.27 3896 29.09.2009 BELETI-N. IORDACHE AURICA

0.6 4593 09.11.2009 BELETI-N. ENACHE C-TIN
Total 103+104 55.8 29.74
105
0.15 3837 17.11.2008 BELETI-N. IORGA GHEORGHE
0.38 3838 17.11.2008 BELETI-N. MOCIOC ORASAN MARIA
0.34 3839 17.11.2008 BELETI-N. CIOROBEA GH. V.ION
0.14 3845 18.11.2008 BELETI-N. FLORESCU NICOLAE
0.19 3840 17.11.2008 BELETI-N. STANESCU C-TIN
0.24 3841 17.11.2008 BELETI-N. SARARU C-TIN
Total 105 1.5 1.44
107 2.4 0.49 505 16.02.2010 BELETI-N. SARARU CONSTANTIN
1.81 286 31.01.2012 BELETI-N. ARDELEAN GABRIELA
Total 107 2.4 2.3
108 21.3 0.57 674 17.02.2009 BELETI-N. DINU M.PETRE
109 29 0.35 675 17.02.2009 BELETI-N. ZAMFIRESCU BADEA
0.9 676 17.02.2009 BELETI-N. BOLOGEA GHEORGHE
0.25 677 17.02.2009 BELETI-N. BONDOC GHEORGHE
0.71 678 18.02.2009 BELETI-N. SARARU CONSTANTIN
0.89 680 18.02.2009 BELETI-N. TUFA PARASCHIVA
1.62 681 18.02.2009 BELETI-N. SORESCU VICTOR
1.2 683 18.02.2009 BELETI-N. MOCIOC GH. CR. ION
0.38 684 18.02.2009 BELETI-N. BUCURA NICOLAE
0.73 685 18.02.2009 BELETI-N. GRIGORE ELISABETA
0.25 677 18.05.2009 BELETI-N. LAZARESCU MIHAI
1.34 693 18.02.2009 BELETI-N. PAROHIA NEGRESTI
0.14 695 18.02.2009 BELETI-N. CIOROBEA GR. GHEORGHE
0.2 696 18.02.2009 BELETI-N. DUMITRESCU MARIA
0.21 698 18.02.2009 BELETI-N. VITAN AURELIU
0.27 699 18.02.2009 BELETI-N. MILOVICI EUGENIA
0.27 700 18.02.2009 BELETI-N. ROSU ALEXANDRU
108 0.42 955 10.03.2009 BELETI-N. IORDACHE GH. AURICA
109 0.17 956 10.03.2009 BELETI-N. MOCIOC GH. D. ION
1.53 957 10.03.2009 BELETI-N. SARARU GHEORGHE
0.19 958 10.03.2009 BELETI-N. GHEORGHESCU NICULINA
0.4 959 10.03.2009 BELETI-N. MOCIOC ELISABETA
0.19 2208 06.07.2009 BELETI-N. MIU GHEORGHE
0.19 2209 06.07.2009 BELETI-N. DUMITRESCU HARALAMBIE

41
posesie
Suprafaţa
Nr. Data
(ha)
0.45 2287 16.07.2009 BELETI-N. DUICAN C. ION
1.17 1217 30.03.2009 BELETI-N. STEFAN GHEORGHE (GOGU)
3.48 2031 19.06.2009 BELETI-N. IONESCU STAN (BENEDICT)

IONESCU STAN
3.48 3254 11.08.2009 BELETI-N. (GRIGOREVICI)
0.26 1773 01.06.2009 BELETI-N. CIOROBEA GH. V. ION
0.5 3019 21.07.2009 BELETI-N. IANCU GHEORGHE
0.06 3020 21.07.2009 BELETI-N. SIRBU M. CONSTANTIN
0.95 3022 21.07.2009 BELETI-N. VITAN GH. MARIA
0.15 3023 21.07.2009 BELETI-N. SIRBU M. CONSTANTIN
0.23 3024 21.07.2009 BELETI-N. MOCIOC GH. ST. C-TIN
0.17 3025 21.07.2009 BELETI-N. VITAN MARIN
0.77 3026 21.07.2009 BELETI-N. BADEA ILIE
0.5 3027 21.07.2009 BELETI-N. PREDA GH. MARIA
0.4 3028 21.07.2009 BELETI-N. CIRSTEA NICOLAE
0.55 3029 21.07.2009 BELETI-N. MOCIOC N. GHEORGHE
0.2 2926 24.09.2008 BELETI-N. POPESCU GH. IOSIF
0.65 3031 21.07.2009 BELETI-N. CRASANOIU GHEORGHE
0.75 3032 21.07.2009 BELETI-N. SARARU MARIA
0.76 3033 21.07.2009 BELETI-N. SARARU HARALAMBIE
0.56 3034 21.07.2009 BELETI-N. DUMITRESCU
0.4 3035 21.07.2009 BELETI-N. MOCIOC GH.D.ION
0.4 3036 21.07.2009 BELETI-N. CIOROBEA GH. N. ION
0.82 3037 21.07.2009 BELETI-N. SARARU GH.GH.
0.85 3038 21.07.2009 BELETI-N. SARARU C-TIN
0.6 3039 21.07.2009 BELETI-N. CIOBANU I. MARIN
0.9 3040 21.07.2009 BELETI-N. DUMITRESCU TRAIAN
0.78 3041 21.07.2009 BELETI-N. CRASANOIU C-TIN
0.4 3042 21.07.2009 BELETI-N. SARARU PETRE
0.93 3043 21.07.2009 BELETI-N. DINU M. PETRE
0.4 3044 21.07.2009 BELETI-N. MOCIOC PARASCHIV
0.62 3045 21.07.2009 BELETI-N. CONSTANTINESCU ION

0.82 3301 18.08.2009 BELETI-N. SIRBU M. ION
0.5 3046 21.07.2009 BELETI-N. MILOVICIOLIMPIA
0.5 2178 02.07.2009 BELETI-N. SCALOI VICTORIA
0.3 3047 02.07.2009 BELETI-N. DUMITRA ION
1.75 2036 19.06.2009 BELETI-N. IONESCU STAN
1 2985 25.11.2008 BELETI-N. MARCUSANU CRISTIAN
42
u.a. Suprafaţă posesie Localitatea Proprietar
0.17 2336 01.07.2013 BELETI-N. SARBU N. TRAIAN
0.2 281 08.02.2013 BELETI-N. BUCURA NICOLAE
0.18 2210 07.07.2009 BELETI-N. BOBOC STEFAN
0.48 2211 07.07.2009 BELETI-N. CRASANOIU AURICA
0.48 2213 07.07.2009 BELETI-N. DUMITRESCU IOANA
Total 108+109 3.48 3256 11.08.2009 BELETI-N. IONESCU STAN (ROSESC T)
50.3 50.3
111
28.3 3 1803 23.06.2008 BELETI-N. IONESCU ILIE
10 1802 23.06.2008 BELETI-N. IONESCU ILIE
1 4651 23.11.2009 BELETI-N. RADU DIMA GH.
1 3092 29.10.2010 BELETI-N. DIMA ION
2.5 2372 20.09.2011 BELETI-N. ANGHEL NICA FLOREA
1.5 685 26.02.2010 BELETI-N. DULESCU IOANA
1.65 461 21.02.2010 BELETI-N. MOCIOC GH. ION
1 3310 08.11.2010 BELETI-N. CATANEA DORIN
1 5761 29.12.2009 BELETI-N. CATANEA EMILIAN
1.1 4749 23.11.2009 BELETI-N. CATANEA ALEXANDRINA
1.5 4763 23.11.2009 BELETI-N. CIOROBEA F. GHE.
1.2 2370 20.09.2011 BELETI-N. BADEA GHEORGHITA
0.14 3010 28.09.2012 BELETI-N. BUNDA ILEANA
0.11 3287 10.10.2012 BELETI-N. DORIN SPERANTA

Total 111
28.3 28.3
TOTAL
190.69
43
Comuna Boţeşti Anexa 8
122
10.2 10 320 20.09.2005 BOTESTI JELESCU CORNELIA
0.2 324 20.09.2005 BOTESTI POPESCU LUMINITA

Total 122
10.2 10.2
123
12.8 2.8 326 20.09.2005 BOTESTI POPESCU LUMINITA
2 327 20.09.2005 BOTESTI BURCEA MARIA
3 325 20.09.2005 BOTESTI COMAN C.N. MARIA
5 718 20.09.2005 BOTESTI VOICA AURICA

Total 123
12.8 12.8
124
17 2.68 341 20.09.2005 BOTESTI BUNDAC CONSTANTIN
0.3 342 20.09.2006 BOTESTI ENACHE V. ION
1.89 387 29.11.2006 BOTESTI GRIGORE CORNEL
0.38 426 08.06.2007 BOTESTI BURCUR NICOLAE
0.51 343 20.09.2006 BOTESTI CREMENESCU TRAIAN
0.22 344 20.09.2006 BOTESTI TANASE CONSTANTIN
0.15 345 20.09.2006 BOTESTI CREMENESCU MARIA
1.65 346 20.09.2006 BOTESTI BUCUR GH. NICOLAE
0.45 347 20.09.2006 BOTESTI MARIA SP MARIA
0.16 348 20.09.2006 BOTESTI VASILESCU IRINEL
1.44 349 20.09.2006 BOTESTI HEROIU NICULINA
0.1 350 20.09.2006 BOTESTI PAHONTU IONEL
0.41 351 20.09.2006 BOTESTI CIRSTEA I. MARIA
0.8 352 20.09.2006 BOTESTI BUCUR ELENA
1.04 379 29.11.2006 BOTESTI BUCUR ELENA
0.09 382 29.11.2006 BOTESTI PISICA ION
0.5 383 29.11.2006 BOTESTI CIRSTEA VICTOR
0.25 384 29.11.2006 BOTESTI BRINZESCU ION
0.31 385 29.11.2006 BOTESTI BARBU ELISABETA
0.67 386 29.11.2006 BOTESTI SAVEL DUMITRU
0.03 398 20.02.2007 BOTESTI IANCU GHEORGHE
0.25 399 20.02.2007 BOTESTI IANCU MARIA
0.3 420 08.06.2007 BOTESTI BOATA C. NICOLAE
0.36 450 12.10.2007 BOTESTI BOATA D. C-TIN
0.65 451 12.10.2007 BOTESTI GRIGORE A. PETRE
1.05 457 18.08.2008 BOTESTI BUCUR MARIA

IONITA GHE. GRIGORE
0.18 779 01.11.2011 BOTESTI SOFIA
0.34 773 01.11.2011 BOTESTI GRIGORE SOFIA

Total 124 17 17.16
44
125
7 732 20.09.2005 BOTESTI TANASESCU IULIA
3 733 20.09.2005 BOTESTI IONESCU N. ADRIAN
0.51 734 20.09.2005 BOTESTI MIHALACHE ELENA
0.2 456 18.08.2008 BOTESTI BUCUR GH. C-TIN
1.1 458 18.08.2008 BOTESTI NEAGU NATALIA

Total 125
23.9 11.81
126
23.1 1 379 20.04.2004 BOTESTI DINUTA MIHAI
10 410 20.02.2007 BOTESTI PREDESCU PETRE
6.41 417 08.06.2007 BOTESTI LEPSA LIDIA CARMEN
1.11 418 08.06.2007 BOTESTI CREMENESCU I. GHEORGHE

Total 126
23.1 18.52
133
16.8 0.08 428 08.06.2007 BOTESTI BREBU GICA
0.6 429 08.06.2007 BOTESTI BREBU GICA
0.6 430 08.06.2007 BOTESTI MELENTE MIRCEA
0.79 432 08.06.2007 BOTESTI STANA CONSTANTIN
0.36 440 12.10.2007 BOTESTI NITESCU NICOLAE

133
6.38 439 12.10.2007 BOTESTI NITESCU B. EMANOIL
0.79 757 04.11.2010 BOTESTI CREMENESCU IANCU

ZAMFIRA N. NIC.ZAMFIRA
0.85 766 01.11.2011 BOTESTI VICTOR
0.1 765 01.11.2011 BOTESTI OLTEANU COSTACHE IULIA
1.14 768 01.11.2011 BOTESTI OLTEANU V. VICTOR
0.54 781 01.11.2011 BOTESTI VISANESCU CONSTANTIN

Total 133
16.8 12.23
134
11.8 0.24 420 08.06.2007 BOTESTI BOATA C. NICOLAE
0.35 430 08.06.2007 BOTESTI MECENTE MIRCEA
0.54 388 29.11.2006 BOTESTI SAVEL ST. DUMITRU
0.3 441 12.10.2007 BOTESTI OLTEI CHEORGHE
0.58 421 08.06.2006 BOTESTI ION ELENA
0.45 422 08.06.2007 BOTESTI ION ELENA
2.3 431 08.06.2007 BOTESTI CREMENESCU MARIOARA
0.14 369 29.11.2006 BOTESTI BUNDA I. GHEORGHE
0.44 378 29.11.2006 BOTESTI GRIGORE VICTOR
0.25 381 29.11.2006 BOTESTI BOATA NICOLAE
0.54 388 29.11.2006 BOTESTI MATEESCU I. GHEORGHE
0.28 371 29.11.2006 BOTESTI STANA C. ION
45
0.21 372 29.11.2006 BOTESTI ENACHE N. ION
2.45 377 29.11.2006 BOTESTI MARGESCU I. ANASTASIA
0.14 390 29.11.2006 BOTESTI BUNDA N. ION
0.05 389 29.11.2006 BOTESTI BOATA I. GHEORGHE
0.77 453 12.10.2007 BOTESTI STOENESCU BENEDICT
0.18 447 12.10.2007 BOTESTI DIACONU N. NICOLAE

Total 134
11.8 10.72
135
13.2 0.53 432 08.06.2007 BOTESTI STANA CONSTANTIN
0.36 388 29.11.2006 BOTESTI SAVEL ST. DUMITRU
0.36 380 29.11.2006 BOTESTI MATEESCU O. GHEORGHE
3.34 397 20.09.2007 BOTESTI IONITA GH. ALEXE
0.81 401 20.02.2007 BOTESTI STOENESCU NICULINA
0.2 402 20.02.2007 BOTESTI BOATA D. ION
0.45 396 20.02.2007 BOTESTI MARGESCU I. ANASTASIA
4.33 258 20.09.2006 BOTESTI NITESCU NICOLAE
0.18 403 20.02.2007 BOTESTI CHITULESCU N. GHEORGHE
0.95 400 20.02.2007 BOTESTI CREMENE ST. ILIE

Total 135
13.2 11.91
136
12.70 0.19 369 29.11.2006 BOTESTI BUNDA I. GHEORGHE
0.55 371 29.11.2006 BOTESTI STANA I.ION
0.11 372 29.11.2006 BOTESTI ENACHE N. ION
0.18 390 29.11.2006 BOTESTI BUNDA N. ION
1.22 415 20.02.2007 BOTESTI MATEESCU ION
2.09 423 08.06.2007 BOTESTI BRINZEA PARASCHIVA

136
0.97 424 08.06.2007 BOTESTI BUNDA I. D. NICOLAE
0.31 404 20.02.2007 BOTESTI NEDELCU I. NICOLAE
0.04 405 20.02.2007 BOTESTI NEDELCU MARIA
0.5 409 20.02.2007 BOTESTI TUGUI NICOLAE
0.5 408 20.02.2007 BOTESTI PREDESCU ELISABETA
46
0.5 395 20.02.2007 BOTESTI BREBU M. ION
1.3 406 20.02.2007 BOTESTI NEDELCU I. GHEORGHE
0.25 394 20.09.2006 BOTESTI IONESCU VASILE
0.39 375 29.11.2006 BOTESTI PELEARCA IOANA
0.24 366 29.11.2006 BOTESTI LUPESCU BENONE
0.46 370 29.11.2006 BOTESTI NEDELCU MARIA
0.24 374 29.11.2006 BOTESTI STOICEA T. GHEORGHE
0.15 373 29.11.2006 BOTESTI PERSUNARU I. NICOLAE
0.09 376 29.11.2006 BOTESTI STROE GH. NICOLAE.

Total 136
12.7 12.38
137
23.40 0.3 432 08.06.2007 BOTESTI STANA CONSTANTIN
0.62 338 20.09.2005 BOTESTI STAN GHE. HARALAMBIE
0.12 305 20.09.2004 BOTESTI CREMENESCU SPIRIDON
0.5 299 20.09.2004 BOTESTI BREBU GH. NICOLAE
0.1 294 20.09.2004 BOTESTI OLTEANU GH. NICOLAE
0.28 359 29.11.2006 BOTESTI CREMENESCU GH. ILIE
0.1 360 29.11.2006 BOTESTI BUCUR GH. NICOLAE
1.16 361 29.11.2006 BOTESTI SMARANDA NISTOR
1.46 362 29.11.2006 BOTESTI HEROIU ELENA
0.15 363 29.11.2006 BOTESTI BOATA VASILE
0.64 364 29.11.2006 BOTESTI BRINZEA C.D. PARASCHIVA
0.25 365 29.11.2006 BOTESTI BUNDA T. ELENA
1.24 397 20.09.2007 BOTESTI IONITA GH. ALEXE
0.54 415 20.02.2007 BOTESTI MATEESCU ION
0.93 423 08.06.2007 BOTESTI BRINZEA PARASCHIVA
0.1 293 20.09.2004 BOTESTI BUCUR N. MARIA
0.54 442 12.10.2007 BOTESTI STAN ELISABETA
7.3 463 18.08.2008 BOTESTI OLTEI I. GHE.
0.45 753 04.11.2010 BOTESTI STANICA GHE. ELISABETA
0.94 754 04.11.2010 BOTESTI CRETU C-TIN ION
0.17 471 01.07.2011 BOTESTI BUNDA AURELIA
0.5 768 01.11.2011 BOTESTI BUNDA ELENA
0.45 761 01.11.2011 BOTESTI OLTEAN A. GH.

Total 137
23.40 19.99
47
138
7.2 0.15 403 20.02.2007 BOTESTI CHITULESCU N. GHEORGHE
0.27 215 12.05.2004 BOTESTI NEDELCU A. ION
0.15 295 20.09.2004 BOTESTI STOENESCU I. NICOLAE
0.1 300 20.09.2004 BOTESTI STANA C. ION
0.35 316 20.09.2004 BOTESTI VASILE GH. NICOLAE
0.26 337 20.09.2005 BOTESTI STAN.GH. HARALAMBIE
0.3 760 01.11.2011 BOTESTI OLTEANU A. GHE.
0.45 761 01.11.2011 BOTESTI OLTEANU A. GHE.
0.22 771 01.11.2011 BOTESTI PERSUNARU C-TIN
0.402 780 01.11.2011 BOTESTI OLTEANU GH. EMILIAN

Total 138
7.2 2.65
139
6.8 0.48 220 12.05.2004 BOTESTI CIRSTEA I.M. ION
1.05 162 20.10.2003 BOTESTI BUCUR NICOLAE
0.4 776 01.11.2011 BOTESTI DUMITRACHE DANIEL

Total 139
6.8 1.93
140
1 1 465% 18.11.2009 BOTESTI SMARANDA VICTOR
Total 140
1 1
141
1.3 1.21 465% 18.11.2009 BOTESTI SMARANDA VICTOR
0.09 466 18.11.2009 BOTESTI SMARANDA STEFAN

Total 141
1.3 1.3
143
31.5 0.23 420 08.06.2007 BOTESTI BOATA C. NICOLAE
144
18.5 0.16 305 20.09.2004 BOTESTI CREMENESCU SPIRIDON
0.12 307 20.09.2004 BOTESTI DUMITRACHE I.D. ION
1.7 295 20.09.2004 BOTESTI STOENESCU I. NICOLAE
0.18 303 20.09.2004 BOTESTI VASILESCU CONSTANTIN
0.11 308 20.09.2004 BOTESTI DUMITRACHE VIORINA
1.06 310 20.09.2004 BOTESTI DUMITRACHE A. ION
0.26 311 20.09.2004 BOTESTI DINU C. GHEORGHE
0.2 312 20.09.2004 BOTESTI DUMITRACHE BENONE
1.05 313 20.09.2004 BOTESTI PREDESCU CONSTANTIN
0.44 315 20.09.2004 BOTESTI OLTEANU A. GHEOGHE
1.3 337 20.09.2005 BOTESTI STAN GH. HARALAMBIE
0.5 391 20.09.2006 BOTESTI GRIGORE N. GHEORGHE
0.3 393 20.09.2006 BOTESTI TEBEICA N. MARIA
0.87 747 17.08.2005 BOTESTI DIACONU FILOFTEIA
48
1.02 435 12.10.2007 BOTESTI STOENESCU N. ION
0.08 436 12.10.2007 BOTESTI STOENESCU N. GHEORGHE
0.2 437 12.10.2007 BOTESTI CREMENESCU NICOLAE
0.64 438 12.10.2007 BOTESTI PALALAU GH. NICOLAE
0.12 209 15.05.2004 BOTESTI JIANU NICOLAE
1.59 445 12.10.2007 BOTESTI BARBU GH. ION
1.02 448 12.10.2007 BOTESTI IONESCU T. NICOLAE
0.15 444 12.10.2007 BOTESTI GRIGORE N. GAE
0.26 443 12.10.2007 BOTESTI POPESCU CONSTANTIN
0.66 446 12.10.2007 BOTESTI CHITULESCU ION
1 750 12.10.2007 BOTESTI DIACONU FILOFTEIA
0.23 776 01.11.2011 BOTESTI DUMITRACHE DANIEL
0.24 777 01.11.2011 BOTESTI OLTEANU NICOLAE
0.1 778 01.11.2011 BOTESTI GEORGESCU MARIA
0.18 189 10.04.2004 BOTESTI VLEJOANGA ION
0.19 191 10.04.2004 BOTESTI DUMITRACHE A. ION
0.76 194 20.04.2004 BOTESTI CREMENESCU I. GHEORGHE
1.62 205 12.05.2004 BOTESTI PREDESCU GHEORGHE
0.23 207 12.05.2004 BOTESTI BUNDA T. GHEORGHE
0.34 208 12.05.2004 BOTESTI CREMENESCU GH. ILIE
0.12 215 12.05.2004 BOTESTI SMARANDA STEFAN
0.31 218 12.05.2004 BOTESTI CREMENESCU ION
0.28 220 12.05.2004 BOTESTI CARSTEA MARIA
1.28 227 20.08.2004 BOTESTI GRIGORE SPIRIDON

143
0.1 230 20.08.2004 BOTESTI SAVA N. GHEORGHE
144
0.7 231 20.08.2004 BOTESTI BUNDA D.M. NICOLAE
0.9 240 20.08.2004 BOTESTI VASILE GH. NICOLAE
0.17 246 20.09.2004 BOTESTI BUTOIANU NICOLAE
0.42 247 20.09.2004 BOTESTI BUCUR GHEORGHE

Total 143+144 0.25 248 20.09.2004 BOTESTI VASILESCU CONSTANTIN
50 26.15
145
9.30 2.14 278 20.08.2004 BOTESTI PALALAU Z. NICOLAE
2.61 295 20.09.2004 BOTESTI STOENESCU NICOLAE
1.33 241 20.08.2004 BOTESTI POPESCU N. DUMITRU
49
2.02 201 20.04.2004 BOTESTI STAN M.D. NICOLAE
1.41 242 20.08.2004 BOTESTI POPESCU GR. IONICA

Total 145
9.3 9.51
TOTAL
180.26
Comuna Davideşti Anexa 9

70
6.6 0.9 1506 25.05.2006 DAVIDESTI NICOLESCU C. DUMITRU
Total 70
6.6 0.9
TOTAL
0.9
Comuna Negreşti Anexa 10

85
21.6 1.25 240 07.02.2006 NEGRESTI BOBOC I. GHEORGHE
2 888 09.05.2006 NEGRESTI POPESCU MARIN
2 344 15.02.2006 NEGRESTI DUMITRESCU DUMITRU
0.4 245 07.02.2006 NEGRESTI IANCU VICTOR
1 244 07.02.2006 NEGRESTI STEFANESCU M. ION
0.68 247 07.02.2006 NEGRESTI GHIOCEL AUREL
1.63 246 07.02.2006 NEGRESTI CIOROBEA CONSTANTINA
2 349 15.02.2006 NEGRESTI DUMITRESCU HARALAMBIE
1.06 374 17.02.2006 NEGRESTI PAHONTU CONSTANTIN
1 239 07.02.2006 NEGRESTI BOBOC GHEORGHE
1.2 2488 08.09.2008 NEGRESTI BOBOC I.GHEORGHE

Total 85
21.6 14.22
86
30 1 1699 25.05.2009 NEGRESTI BOBOC ALEXANDRU
87
20.7 1.74 1342 07.04.2009 NEGRESTI CHIOCEL NICOLAE
MOCIOC ELISABETA- MIU
0.57 2338 30.08.2010 NEGRESTI MARIA
0.38 3833 20.12.2011 NEGRESTI VITAN LUCIAN
1.85 2287 12.09.2011 NEGRESTI IONESCU VICTORIA
1.65 2297 12.09.2011 NEGRESTI SARARU PAUL
6.9 2288 12.09.2011 NEGRESTI BOBOC AUREL
1.85 2158 07.09.2011 NEGRESTI BOBOC P. VISARION
0.13 2939 19.10.2010 NEGRESTI MILOVICI EUGENIA
1 2577 30.11.2005 NEGRESTI MOCIOC DUMITRU
0.32 2938 19.10.2010 NEGRESTI DUMITRESCU ANISOARA
50
0.5 4443 26.10.2009 NEGRESTI BOBOC VICTORIA
0.5 2940 19.10.2010 NEGRESTI DUMITRESCU ANISORA
2.59 3875 30.09.2008 NEGRESTI GHIOCEL NICOLAE
1 1699 22.05.2009 NEGRESTI BOBOC EUGEN
0.5 3641 21.09.2009 NEGRESTI BONDOC AURICA
2.7 3525 23.11.2010 NEGRESTI CATANEA DORIN
1.7 3524 23.11.2010 NEGRESTI CATANEA DORIN
2 2628 07.12.2005 NEGRESTI ALEXIU AUREL
4 2607 06.12.2005 NEGRESTI BOBOC M. GHEORGHE
4 2608 06.12.2005 NEGRESTI ROBEA ELENA
2 2630 07.12.2005 NEGRESTI BURECHEA GHEORGHE
1.09 1467 14.05.2008 NEGRESTI CIOROBEA ALEX.
0.7 1468 14.05.2008 NEGRESTI CIOROBEA I.STELIAN
0.6 2259 28.08.2011 NEGRESTI ION CONSTANTIN
0.4 2847 03.11.2011 NEGRESTI ION CONSTANTIN
0.63 4170 12.12.2008 NEGRESTI DINU CONSTANTA
4 2629 07.12.2005 NEGRESTI BURECHEA GHEORGHE
1 4664 11.12.2007 NEGRESTI CIRSTEA C. NISTOR
0.5 4663 11.12.2007 NEGRESTI POSTELNICU GH. ION
2.21 4885 30.11.2009 NEGRESTI BOLOGEA AURELIAN
0.55 3334 07.12.2011 NEGRESTI SARARU VERUTA
0.13 3335 07.12.2011 NEGRESTI SARARU VERUTA

Total 86+87 50.7 50.69
88
26.4 2.5 4641 07.12.2007 NEGRESTI BOBOC I. GHEORGHE
2.64 4666 11.12.2007 NEGRESTI IONESCU ST. CONSTANTIN
0.75 825 11.12.2007 NEGRESTI STEFANESCU GRIGORE
0.71 4677 11.12.2007 NEGRESTI POPESCU ALEXANDRU
0.74 4678 11.12.2007 NEGRESTI GRIGORE P. MARIA
0.5 4679 11.12.2007 NEGRESTI VITAN CONSTANTIN
2 4680 11.12.2007 NEGRESTI BAIETII NISTOR
4.62 4682 12.12.2007 NEGRESTI BOBOC M. GHEORGHE

88
1 39 08.01.2008 NEGRESTI CRASANOIU D. GHEORGHE
0.62 474 18.02.2008 NEGRESTI GRIGORE NICOLAE
0.41 4684 11.12.2007 NEGRESTI GRIGORE GH. CONSTANTIN
1 4681 11.12.2007 NEGRESTI CRASANOIU D. GHEORGHE
1 36 08.01.2008 NEGRESTI BOBOC GHEORGHE
51
2.2 1072 03.04.2008 NEGRESTI DUMITRESCU TRAIAN
1.63 4683 11.12.2007 NEGRESTI CRASANOIU D. GHEORGHE
0.5 365 07.02.2008 NEGRESTI STEFANESCU M. GHEORGHE
0.5 40 09.01.2008 NEGRESTI MOCIOC GH. D. ION
1.72 736 13.03.2008 NEGRESTI BOBOC CONSTANTIN
1.5 984 02.06.2006 NEGRESTI RADU DIMA GHEORGHE

Total 88
26.4 26.54
89
21.6 0.77 873 24.03.2008 NEGRESTI BOBOC GHEORGHE
0.5 1304 05.05.2008 NEGRESTI MOCIOC DUMITRU
1 1303 05.05.2008 NEGRESTI MOCIOC D. NICOLAE
0.37 3427 06.10.2009 NEGRESTI ENE CONSTANTIN
0.47 3584 30.11.2010 NEGRESTI SARARU NICOLAE
0.43 166 25.01.2011 NEGRESTI MIU MARIA

CIOBANU C. NICOLAE
0.27 829 25.03.2011 NEGRESTI CRISTIAN
1.64 450 12.02.2008 NEGRESTI BOBOC GHEORGHE
0.56 4900 02.12.2009 NEGRESTI DINU EMILIA
0.2 4908 02.12.2009 NEGRESTI FLORESCU DORIN
0.7 4890 02.12.2009 NEGRESTI STEFAN MIHAI
1.5 323 26.01.2009 NEGRESTI MOCIOC VICTORIA
1.8 816 02.03.2008 NEGRESTI MOCIOC VICTORIA
0.4 3536 29.12.2011 NEGRESTI FILIP DAN
0.2 2226 26.08.2010 NEGRESTI MARIN CONSTANTIN
0.25 2014 26.07.2010 NEGRESTI CHIVA STELIAN
3.21 2023 27.07.2010 NEGRESTI BAIETI CECILIA
0.2 4672 12.11.2009 NEGRESTI MIU ATENA
0.27 169 25.01.2011 NEGRESTI CIOBANU FLORICA
0.2 168 25.01.2011 NEGRESTI CIOROBEA N. PETRE
1 816 02.03.2008 NEGRESTI MOCIOC VICTORIA
1 809 28.02.2009 NEGRESTI MOCIOC AUREL
0.03 2714 12.10.2011 NEGRESTI STEFAN ION
52
0.31 4904 02.12.2009 NEGRESTI SARARU MARIN
0.77 2487 08.09.2008 NEGRESTI BOBOC GH.ION

Total 89
21.6 18.94
90
22.9 0.04 1278 30.04.2008 NEGRESTI VOICULESCU ION
0.12 1877 30.04.2008 NEGRESTI CRASANOIU GHEORGHE
0.1 844 21.03.2008 NEGRESTI MOCIOC GH. ST. GHE.
0.13 885 21.03.2008 NEGRESTI MOCIOC N. GHEORGHE
0.12 3208 13.11.2008 NEGRESTI CRASANOIU D.
0.31 2016 17.06.2009 NEGRESTI SARARU N. MARIA
0.34 838 21.03.2008 NEGRESTI CIOROBEA GR. CHE
0.06 839 21.03.2008 NEGRESTI STANESCU CONSTANTIN
0.07 840 21.03.2008 NEGRESTI OPREA CONSTANTIN
0.15 867 24.03.2008 NEGRESTI DUMITRESCU D-TRU
0.65 876 24.03.2008 NEGRESTI DUMITRESCU HARALA.
0.09 877 24.03.2008 NEGRESTI SIRBU M. CONSTANTIN
0.22 878 24.03.2008 NEGRESTI VITAN MARIN
0.17 1280 30.04.2008 NEGRESTI BOBOC M. CONSTANTIN
0.05 1239 21.04.2008 NEGRESTI MOCIOC M. ION
0.05 1206 17.04.2008 NEGRESTI VITAN AURELIU
0.1 2225 07.08.2008 NEGRESTI DINU PETRE
0.25 915 25.03.2008 NEGRESTI BURESCHEA I. GHEORGHE
0.12 3802 13.11.2008 NEGRESTI DUMITRESCU SEVER
0.19 921 25.03.2008 NEGRESTI MOCIOC GR. NICOLAE
0.32 938 26.03.2008 NEGRESTI SARARU MARIA
0.3 1227 18.04.2008 NEGRESTI IANCU ION
0.19 2017 17.03.2008 NEGRESTI SARARU HARALAMBIE
0.05 1814 04.06.2009 NEGRESTI MIU CONSTANTIN
0.11 936 25.03.2008 NEGRESTI MOCIOC Z. NICOLAE
0.51 836 21.03.2008 NEGRESTI SARARU GH. GHEORGHE
0.41 1205 17.04.2008 NEGRESTI BONDOC M. GHEORGHE
0.7 937 25.03.2008 NEGRESTI DUICAN C. ION
0.4 961 27.03.2008 NEGRESTI DIACONESCU ION
53
0.47 962 27.03.2008 NEGRESTI GRIGORE ELISABETA
0.8 965 27.03.2008 NEGRESTI BONDOC GHEORGHE
1.26 966 27.03.2008 NEGRESTI BUCURA NICOLAE
0.46 973 28.03.2008 NEGRESTI TUFA PARASCHIVA
0.29 881 24.03.2008 NEGRESTI MOCIOC M. ION
0.26 3804 13.11.2008 NEGRESTI BONDOC GHEORGHE
0.3 977 28.03.2008 NEGRESTI SARARU CONSTANTIN
0.6 978 28.03.2008 NEGRESTI IONESCU STAN
0.5 17964 02.06.2008 NEGRESTI CIOROBEA GH. V. ION
1.25 1207 17.04.2008 NEGRESTI IONESCU GH. GHEORGHE
0.45 1802 02.06.2009 NEGRESTI MOCIOC N. CONSTANTIN
4.37 975 28.03.2008 NEGRESTI IONESCU CONSTANTIN
2 3820 17.11.2008 NEGRESTI PREDESCU ECATERINA
1.4566 871 29.03.2011 NEGRESTI IONESCU CONSTANTIN

Total 90
22.9 22.9
91
25.5 1.7 2037 16.07.2008 NEGRESTI ALEXIU N. AURELIU
2.29 2038 16.07.2008 NEGRESTI MOCIOC GH. D. NICOLAE
2.29 1089 06.04.2008 NEGRESTI BOSCOVICI IOANA
0.44 2040 16.07.2008 NEGRESTI VITAN AURELIU
0.8 2041 16.07.2008 NEGRESTI GRIGORE ELISABETA
1.3 2042 16.07.2008 NEGRESTI TICULEASA ELISABETA
0.26 2044 16.07.2008 NEGRESTI IORGA GHEORGHE
0.29 2043 16.07.2008 NEGRESTI DUMITRESCU MARIA
0.35 3791 11.11.2008 NEGRESTI CIOROBEA GR. CHEORGHE
0.5 2045 16.07.2008 NEGRESTI STANESCU ION
0.55 2109 24.07.2008 NEGRESTI CIOROBEA GH. V. ION
1.5 2111 24.07.2008 NEGRESTI POPESCU C. MARIA
0.75 2110 24.07.2008 NEGRESTI TUDOSE NICOLAE
3.2 2112 24.07.2008 NEGRESTI ZAMFIRESCU BADEA

91
0.87 2113 24.07.2008 NEGRESTI BOLOGEA GHEORGHE
1.08 2117 24.07.2008 NEGRESTI DINU CONSTANTIN
0.82 3116 24.07.2008 NEGRESTI SARARU PETRE
0.15 2118 24.07.2008 NEGRESTI VOICULESCU ION
54
0.66 2110 24.07.2008 NEGRESTI BICA I. C-TIN
0.5 2114 24.07.2008 NEGRESTI TUDOSE ION
0.5 2119 24.07.2008 NEGRESTI SIRBU GRIGORE
0.28 3609 02.12.2010 NEGRESTI BUCURA EMILIAN
0.2 3610 02.12.2010 NEGRESTI VITAN EUGEN

Total 91 25.5 25.39
94 22 3.6 4332 29.12.2008 NEGRESTI DINU GHEORGHE
1.8 4333 29.12.2008 NEGRESTI DINU GHEORGHE
1 3793 12.11.2008 NEGRESTI OLTEANU NICOLAE
2 3796 12.11.2008 NEGRESTI MARASOIU DUMITRU
5 3821 17.11.2008 NEGRESTI NICOLAE TEODOR
1.4 520 17.02.2010 NEGRESTI VOICULESCU ELENA
1.64 518 17.02.2010 NEGRESTI SARARU GH. MIHAI
0.6 519 17.02.2008 NEGRESTI DUMITRESCU DUMITRU
2 3820 17.11.2008 NEGRESTI PRODESCU ECATERINA

Total 94 22 19.4
95 19.9 5.01 445 11.02.2010 NEGRESTI BOBOC M. GHEORGHE
1 446 11.02.2010 NEGRESTI PREDA VALERIAN
1.14 447 11.02.2010 NEGRESTI SARARU GHEORGHE
0.58 449 11.02.2010 NEGRESTI RUGU ALEXANDRU
0.24 450 11.02.2010 NEGRESTI MOCIOC GH.ST.CONSTANTIN
0.82 451 11.02.2010 NEGRESTI IORDACHE AURICA
0.48 452 11.02.2010 NEGRESTI SORESCU NICOLAE
0.96 453 11.02.2010 NEGRESTI SARBU GRIGORE
0.52 454 11.02.2010 NEGRESTI DUICAN ION
0.26 458 11.02.2010 NEGRESTI MOCIOC P.ION
1 3523 09.02.2009 NEGRESTI SARARU MARIA
0.2 3524 09.08.2009 NEGRESTI TUDOSE C. ION

Total 95 19.9 18.82
TOTAL 196.9
55
Comuna Vultureşti Anexa 11
54
4.1 5.2 123 16.03.2011 VULTURESTI OBSTEA BARZESTI
55
1.1
Total 54+55
5.2 5.2
57
11.4 1.6 110 17.03.2005 VULTURESTI CONSTANTINESCU EMIL
3.45 111 17.03.2005 VULTURESTI ARSENESCU ION
2.65 112 17.03.2005 VULTURESTI MIHALACEA DUMITRU
1.52 123 16.03.2011 VULTURESTI OBSTEA BARZESTI
0.3675 19 15.01.2010 VULTURESTI MATEESCU DUMITRU
0.7534 33 18.02.2010 VULTURESTI PATRASCU I.ION
0.1535 53 10.06.2010 VULTURESTI COMAN ION
0.1734 72 30.06.2010 VULTURESTI ENACHE D. DUMITRU
0.3808 89 01.09.2010 VULTURESTI BACESCU ST. DUMITRU

GEORGESCU DUMITRU SI
0.0526 3 27.10.2010 VULTURESTI MARIA
0.1304 88 01.09.2010 VULTURESTI BANICESCU ALEXANDRU
0.33 183 27.06.2011 VULTURESTI OPRICESCU ION

Total 57
11.4 11.56
58
38.8 3.2046 94 02.03.2012 VULTURESTI MARGESCU VICTOR
0.3586 79 02.03.2012 VULTURESTI TIRLIE ION
0.1296 80 02.03.2012 VULTURESTI PATRASCU I. ION
0.198 81 02.03.2012 VULTURESTI COMAN ION
0.8174 82 02.03.2012 VULTURESTI MARINESCU D. DUMITRU
0.3672 83 02.03.2012 VULTURESTI ILINESCU GHEORGHE
0.1598 84 02.03.2012 VULTURESTI TUDORA EUGENIA
0.2575 85 02.03.2012 VULTURESTI GHETAU CONSTANTINA
0.2516 86 02.03.2012 VULTURESTI PANTILINESCU CONSTANTIN
1.5816 87 02.03.2012 VULTURESTI SERBAN FLORIN
0.0835 88 02.03.2012 VULTURESTI OPRICESCU DUMITRA
0.589 89 02.03.2012 VULTURESTI SERBAN VICTORIA
0.545 90 02.03.2012 VULTURESTI MARINESCU D. DUMITRU
2 91 02.03.2012 VULTURESTI MARGESCU N. CONSTANTIN
2.4968 93 02.03.2012 VULTURESTI MATEESCU GHE. ION
0.7545 94 02.03.2012 VULTURESTI MARGESCU VICTOR
0.1936 95 02.03.2012 VULTURESTI PANTILINESCU GHE. ION
56
0.0536 96 02.03.2012 VULTURESTI PATRASCU PARASCHIVA
0.2086 97 02.03.2012 VULTURESTI MARGESCU ELENA
0.1247 98 02.03.2012 VULTURESTI PATRASCU CONSTANTIN
0.187 100 02.03.2012 VULTURESTI STANESCU ELENA
1.6774 101 02.03.2012 VULTURESTI RUJAN GHEORGHE
0.4726 102 02.03.2012 VULTURESTI MARGESCU N. DORINA
0.56 103 02.03.2012 VULTURESTI CHIRITESCU N. ION
1.32 104 02.03.2012 VULTURESTI CRETU ELENA MARINA
0.5359 105 02.03.2012 VULTURESTI MATEESCU AURELIAN
0.4371 106 02.03.2012 VULTURESTI CONSTANTINESCU MARIN
1.35 107 02.03.2012 VULTURESTI DRAGOMIR C. DUMITRU
0.4786 108 02.03.2012 VULTURESTI BACESCU OCTAVIAN
0.879 109 02.03.2012 VULTURESTI CHIRITESCU EUGENIA
0.7471 110 02.03.2012 VULTURESTI CONSTANTIN MARIN
0.0798 111 02.03.2012 VULTURESTI PATRULESCU FLORINA
0.0567 112 02.03.2012 VULTURESTI JINGA MIRONEL
0.4915 113 02.03.2012 VULTURESTI STAN I.ION SI DUMITRU
0.7177 114 02.03.2012 VULTURESTI STAN ANICA

58
0.2948 117 02.03.2012 VULTURESTI MARGESCU DORINA

MARGESCU GHEORGHE SI
0.405 118 02.03.2012 VULTURESTI NICOLETA
0.093 120 02.03.2012 VULTURESTI PATRULESCU EUGENIA
0.1255 119 02.03.2012 VULTURESTI BEZDEDEANU DAMIAN
0.1323 116 02.03.2012 VULTURESTI CREATA MARIA
0.472 121 02.03.2012 VULTURESTI PONGRACZ AURELIA
0.4599 122 02.03.2012 VULTURESTI CONSTANTINESCU NICOLAE
0.63 123 02.03.2012 VULTURESTI DUMITRACHE SP. ION
0.4283 125 02.03.2012 VULTURESTI DUTULESCU GHEORGHE
1.0664 129 02.03.2012 VULTURESTI STANCU DUMITRU
0.9458 130 02.03.2012 VULTURESTI PATRULESCU ELENA
0.4359 131 02.03.2012 VULTURESTI ENACHE N. GHE.
0.2146 132 02.03.2012 VULTURESTI ENACHE N. NICOLAE
0.3835 133 02.03.2012 VULTURESTI GHEORGHE BENONE
57
0.8036 135 02.03.2012 VULTURESTI ENACHE DUMITRU
0.7505 136 02.03.2012 VULTURESTI VOICULESCU MARIA
0.804 137 02.03.2012 VULTURESTI PATRASCU ION
0.5496 138 02.03.2012 VULTURESTI LAZARESCU DUMITRU
0.3253 45 02.03.2012 VULTURESTI MARGESCU ION
0.7141 143 02.03.2012 VULTURESTI PARVU LIGIA MARIA
0.2927 142 02.03.2012 VULTURESTI GHEORGHE STELIAN
2.5 139 02.03.2012 VULTURESTI ARSENESCU DUMITRU
0.1304 141 02.03.2012 VULTURESTI POPESCU SUICAN ANGELA

Total 58
38.8 38.71
59
11.1 0.7459 172 12.03.2012 VULTURESTI BACESCU A. DUMITRU
0.25 173 12.03.2012 VULTURESTI ILINESCU GHEORGHE
0.1155 174 12.03.2012 VULTURESTI MARGESCU GH.
0.3756 175 12.03.2012 VULTURESTI SERBANESCU TRAIAN
0.0998 176 12.03.2012 VULTURESTI DUMITRESCU ION
0.4991 177 12.03.2012 VULTURESTI ONCESCU ELISABETA
0.5372 178 12.03.2012 VULTURESTI MARINESCU DUMITRU
0.3019 180 12.03.2012 VULTURESTI PATRASCU I. ION
0.645 181 12.03.2012 VULTURESTI DRAGANESCU I.ION
0.2243 182 12.03.2012 VULTURESTI MATEESCU ION
0.7887 173 12.03.2012 VULTURESTI GHEORGHE ION
1 184 12.03.2012 VULTURESTI MATEESCU ION
0.8497 185 12.03.2012 VULTURESTI CHIVU GHE. NICOLAE
0.5134 189 12.03.2012 VULTURESTI JINGA MIRONEL
0.397 188 12.03.2012 VULTURESTI GERORGESCU VALER
0.191 191 12.03.2012 VULTURESTI DEACONESCU VICTOR
1.2069 194 12.03.2012 VULTURESTI MARGESCU N. ION

Total 59
11.1 11.48
58
60
16 0.6128 144 09.03.2012 VULTURESTI STANESCU ELENA
2.5965 145 09.03.2012 VULTURESTI MARGESCU N. C-TIN

60
0.2444 146 09.03.2012 VULTURESTI MARGESCU GHEORGHE
0.6892 147 09.03.2012 VULTURESTI SERBANESCU TRAIAN
0.1664 148 09.03.2012 VULTURESTI DUMITRESCU D. ION
0.9218 149 09.03.2012 VULTURESTI GHEORGHE DUMITRU
0.4423 169 09.03.2012 VULTURESTI OPRICESCU C. ION
0.512 150 09.03.2012 VULTURESTI CHIVU NICOLAE
0.6548 151 09.03.2012 VULTURESTI CALUGARESCU CONSTANTA
0.5267 155 09.03.2012 VULTURESTI CREATA STELUTA
0.5018 157 09.03.2012 VULTURESTI MATEESCU MARIA
0.3351 158 09.03.2012 VULTURESTI RUJAN GHEORGHE
0.3031 159 09.03.2012 VULTURESTI PANTILESCU ION
0.3268 161 09.03.2012 VULTURESTI PATRACU CONSTANTIN
0.2712 163 09.03.2012 VULTURESTI LAZARESCU ION
0.2596 165 09.03.2012 VULTURESTI MARGESCU VICTOR
0.5108 168 09.03.2012 VULTURESTI BANICESCU ION

Total 60
16 15.65
61
19 0.1245 110 15.12.2010 VULTURESTI POSTELNICU FILOFTEIA
0.1444 107 15.12.2010 VULTURESTI RIZESCU MARIA
0.2658 113 15.12.2010 VULTURESTI BICA DUMITRU
0.3844 103 15.12.2010 VULTURESTI ILINESCU MARIA
0.3621 198 06.09.2011 VULTURESTI ILINA TRAIAN
1.6422 197 06.09.2011 VULTURESTI CIPU IOAN
1.04 196 06.09.2011 VULTURESTI CIPU IOAN
59
0.3359 104 15.12.2010 VULTURESTI MATEESCU AURELIAN
0.5017 195 06.09.2011 VULTURESTI CHIRTESCU ELISAVETA

CALUGARESCU
0.2728 119 15.12.2010 VULTURESTI CONSTANTIN

CALUGARESCU
0.3439 120 15.12.2010 VULTURESTI CONSTANTIN
0.4766 108 15.12.2010 VULTURESTI ENACHE GHEORGHE
0.8791 193 06.09.2011 VULTURESTI MARGESCU N. CONSTANTIN
0.65 187 06.09.2011 VULTURESTI POPA VERGILIU
0.8786 192 06.09.2011 VULTURESTI CONSTANTINESCU D. ION
0.1898 109 15.12.2010 VULTURESTI MAILATESCU SPIRIDON
0.3698 45 15.12.2010 VULTURESTI MICU MARIA
1.1723 194 06.09.20111 VULTURESTI CREATA I. MARIA
0.1831 191 06.09.2011 VULTURESTI CONSTANTINESCU D. ION
0.4378 106 15.12.2010 VULTURESTI TANASE DUMITRU
0.2474 122 15.12.2010 VULTURESTI CHITU MANOLE
1.1338 188 06.09.2011 VULTURESTI CREATA MARIA
0.3585 190 06.09.2011 VULTURESTI CHIRITESCU ELISAVETA
0.3188 105 15.12.2010 VULTURESTI BACESCU ION
0.8631 189 06.09.2011 VULTURESTI ONCESCU ELISABETA
0.2026 121 15.12.2010 VULTURESTI DIACONESCU VICTOR
0.7547 117 15.12.2010 VULTURESTI PENESCU ION
0.326 101 15.12.2010 VULTURESTI POPESCU SUICAN ANGELA
0.4449 111 15.12.2010 VULTURESTI MATEESCU DUMITRU
0.5771 96 15.12.2010 VULTURESTI DUTULESCU ELISABETA
0.8704 222 06.09.2011 VULTURESTI STANCIU CONSTANTIN

Total 61
19 19.74
62
20.2 0.3254 210 06.09.2011 VULTURESTI VOINEA GHEORGHE
0.187 201 06.09.2011 VULTURESTI ANDREI SABINA

BACESCU ION;PARVU LIGIA
0.3927 208 06.09.2011 VULTURESTI DUTULESCU ELISABETA
60
0.1512 219 06.09.2011 VULTURESTI VANTA ELVIRA
0.3002 200 06.09.2011 VULTURESTI RIZESCU CONSTANTIN
0.3002 203 06.09.2011 VULTURESTI RIZESCU DUMITRU
0.5 217 06.09.2011 VULTURESTI TULICA STELIAN
0.393 185 27.06.2011 VULTURESTI COMAN ELENA
2.1046 214 06.09.2011 VULTURESTI CONSTANTINESCU VIORINA
1.1891 209 06.09.2011 VULTURESTI DANESCU MARIA
0.4712 199 06.09.2011 VULTURESTI GEORGHESCU V. VALERIU
0.2974 186 27.06.2011 VULTURESTI TANASESCU GHEORGHE
1.1955 208 06.09.2011 VULTURESTI MUSEL EUGENIA
0.5 218 06.09.2011 VULTURESTI HEROIU FLORIAN
0.54 212 06.09.2011 VULTURESTI PANDELEA DORINA
0.7136 204 06.09.2011 VULTURESTI BEZDEDEANU DAMIAN
2.5331 211 06.09.2011 VULTURESTI MANOLACHE MADALINA
1.6093 216 06.09.2011 VULTURESTI PATRULESCU EUGENIA
0.395 283 12.12.2011 VULTURESTI STANCIU CONSTANTIN
0.63 282 12.12.2011 VULTURESTI STANCIU D. CONSTANTIN
1 61 12.01.2012 VULTURESTI PATRULESCU ION
0.58 62 12.01.2012 VULTURESTI PATRULESCU ION
1.97 115 17.03.2005 VULTURESTI LAZARESCU DUMITRU

Total 62
20.2 20.81
63
11.2 0.5 116 17.03.2005 VULTURESTI BRANZEA ION
64
8.5 0.68 125 18.07.2005 VULTURESTI BICA IOAN
0.5 89 07.12.2004 VULTURESTI IONESCU PETRE
0.5 90 07.12.2004 VULTURESTI MIHAI VASILE
1.6 123 05.05.2005 VULTURESTI NICOLESCU FILIP
0.9 127 18.07.2005 VULTURESTI ENACHE GHEORGHE
2 113 17.03.2005 VULTURESTI MIHALCEA DUMITRU

TIGANESCU MINODORA
1.6 147 19.03.2009 VULTURESTI GEORGETA
0.85 118 17.03.2005 VULTURESTI MARGESCU DUMITRU

63
0.37 183 16.05.2013 VULTURESTI HEROIU STEFAN
64
0.3213 38 20.01.2014 VULTURESTI TARLIE ALEXANDRU
1.5 97 07.12.2004 VULTURESTI PAROHIA BIRZESTI
61
0.7 119 17.03.2005 VULTURESTI PARASCHIV ELENA
0.8013 36 20.01.2014 VULTURESTI BRANZEA ION
0.8193 37 20.01.2014 VULTURESTI MUSEL AURICA
0.6464 39 20.01.2014 VULTURESTI HEROIU NESTOR
1.5 40 20.01.2014 VULTURESTI NITULESCU GHEORGHITA
0.5552 41 20.01.2014 VULTURESTI UNGUREANU IOANA

Total 63+64 19.7 18.06
65
4.2 1.058 43 20.01.2014 VULTURESTI NICOLESCU VALERIU
0.58 186 16.05.2013 VULTURESTI IVASCU AURICA
0.24 44 20.01.2014 VULTURESTI FUNERIU GHEORGHE
1.4664 45 20.01.2014 VULTURESTI MAILATESCU SPIRIDON

Total 65
4.2 3.34
66
3.8 0.1734 112 12.12.2008 VULTURESTI HERA NICOLAE
BRADEANU ION SI
0.128 140 12.12.2008 VULTURESTI ELISABETA
0.4372 141 12.12.2008 VULTURESTI IONESCU PETRE
0.3045 136 28.11.2008 VULTURESTI PATRULESCU DUMITRU
2.78 139 12.12.2008 VULTURESTI IONESCU SOFIA

Total 66
3.8 3.82
67
DUTULESCU GHE. SI
2.926 47 20.01.2014 VULTURESTI EUGENIA
1.2787 24 20.01.2014 VULTURESTI DUTULESCU D. DUMITRU
0.2978 32 20.01.2014 VULTURESTI PATRULESCU M. ELENA
1.1743 25 20.01.2014 VULTURESTI SLUJITORU ZANA
0.173 179 16.05.2013 VULTURESTI ANA P. ELENA
0.1725 181 16.05.2013 VULTURESTI LAZARESCU C. IACOB
0.7052 31 20.01.2014 VULTURESTI POPESCU N. NICOLAE
0.5949 23 20.01.2014 VULTURESTI OLTEANU SEVASTITA
0.2779 30 20.01.2014 VULTURESTI JINGA DUMITRU
0.4818 33 20.01.2014 VULTURESTI OLTEANU SEVASTITA
0.2897 35 20.01.2014 VULTURESTI STANCIU I.P. DUMITRU

Total 67
14.6 9.83
68
3.7 0.9393 143 16.05.2013 VULTURESTI JINGA GH. ELENA
62
0.9417 145 16.05.2013 VULTURESTI PURNICESCU ARITINA
1.6 144 16.05.2013 VULTURESTI PURNICESCU ARITINA

Total 68
3.7 3.48
70
6.6 5.7 663 03.03.2004 VULTURESTI CONSTANTINESCU SILVIA
Total 70
6.6 5.7
125
23.9 11.1 123% 16.03.2011 VULTURESTI OBSTEA BARZESTI
Total 125
23.9 11.1
126
23.1 1.43 91 25.10.2010 VULTURESTI VOICULESCU NICOLAE
2.1734 295 18.12.2011 VULTURESTI DUTULESCU FANICA
0.5224 276 12.10.2011 VULTURESTI DUTULESCU FANICA
0.5 254 12.10.2011 VULTURESTI BICA NICOLAE

Total 126
23.1 4.63
TOTAL 183.11
63
ANEXE privind
Evidenţa suprafeţelor retrocedate conform Legii 247/2005 din fosta U.P.III Negreşti

100
10.9 6.75 286 31.01.2012 BELETI-N. ZAMFIRESCU VICTORIA
4.15 285 31.01.2012 BELETI-N. ARDELEAN GABRIELA

Total 100
10.9 10.9
101
20.2 5 1862 10.06.2009 BELETI-N. CATANA GHEORGHE
2.5 560 08.03.2011 BELETI-N. NEATA VASILICA
1.7 558 08.03.2011 BELETI-N. LUNGOCI IONEL
0.23 2413 21.09.2011 BELETI-N. CIOROBEA ION
0.47 2412 21.09.2011 BELETI-N. CIOROBEA ION
0.5 557 08.03.2011 BELETI-N. VOICULESCU CRISTIAN

CONSTANTINESCU
0.47 559 08.03.02011 BELETI-N. SPIRIDON
0.39 550 08.03.2011 BELETI-N. SARARU MIHAI
1.2 469 03.03.2011 BELETI-N. DINU ANICA
0.13 238 27.01.2010 BELETI-N. VITAN VIOREL
1.8 554 08.03.2011 BELETI-N. VITAN VICTORIA
1 1929 18.10.2010 BELETI-N. DIACONU EMIL
0.25 556 08.03.2011 BELETI-N. BUCURA EMILIAN
1.26 281 30.01.2012 BELETI-N. CIRSTEA VICTORIA
0.4 2843 12.09.2012 BELETI-N. GRIGORE ELISABETA
3.05 560 08.03.2011 BELETI-N. NEATA ILIE

Total 101
20.2 20.74
104
29.3 1.26 4987 11.12.2009 BELETI-N. IORDACHE AURICA
0.56 4988 11.12.2009 BELETI-N. VISAN NICOLAE
0.48 4989 11.12.2009 BELETI-N. SARARU GHEORGHE
1.6 4991 11.12.2009 BELETI-N. STANESCU ION
1 3354 25.08.2009 BELETI-N. BOBOC STEFAN
0.38 4457 28.10.2009 BELETI-N. BUCURA GHEORGHE
0.5 1265 02.04.2009 BELETI-N. GRIGORE N.D.GRIGORE
0.68 3728 23.09.2009 BELETI-N. SARBU M. ION
1.44 2032 19.06.2009 BELETI-N. IONESCU STAN STEFAN
1.44 5100 22.12.2009 BELETI-N. GRIGORE VICTORIA
1.44 5101 22.12.2009 BELETI-N. ROSESCU TATIANA
64
1 4997 11.12.2009 BELETI-N. CIOROBEA GH. V. ION
0.68 4995 11.12.2009 BELETI-N. SARARU PETRE
1.35 5001 11.12.2009 BELETI-N. MOCIOC N. GH.
0.54 3460 13.10.2008 BELETI-N. MOCIOC N. GRIGORE
1.74 4469 30.10.2009 BELETI-N. MARINICA GHEORGHE

SARARU PETRE BUDARU
0.5 4999 11.12.2009 BELETI-N. NICULINA
0.26 5003 11.12.2009 BELETI-N. BUDARU AURICA
0.25 5004 11.12.2009 BELETI-N. PAHONTU MARIA
1 2508 16.02.2010 BELETI-N. STANESCU ION
0.5 5005 11.12.2009 BELETI-N. VITAN MARIN
0.07 5007 11.12.2009 BELETI-N. CIOROBEA GR. GH.
0.3 5008 11.12.2009 BELETI-N. ENACHE GHEORGHE
0.23 2010 11.12.2009 BELETI-N. BADEA ILIE
0.3 4047 05.10.2009 BELETI-N. CIRSTEA NICOLAE
0.87 5016 11.12.2009 BELETI-N. DIACONESCU IOANA

104
0.88 5017 10.12.2009 BELETI-N. MOCIOC GH. D. ION
0.18 5018 11.12.2009 BELETI-N. DIACONESCU MARIA

Total 104
29.3 26.77
110
31.6 0.06 3270 12.08.2009 BELETI-N. CRASANOIU C-TIN
0.12 3271 12.08.2009 BELETI-N. CRASANOIU FILOFTEIA
0.19 3269 12.08.2009 BELETI-N. CRASANOIU FILOFTEIA
0.45 3078 23.07.2009 BELETI-N. MARINICA GH.
0.5 3075 23.07.2009 BELETI-N. MOCIOC AUREL
0.12 3062 23.07.2009 BELETI-N. CIOBANU MARIANA
0.63 3061 23.07.2009 BELETI-N. GAVRILA IULIAN
0.1 3060 22.07.2009 BELETI-N. CIOBANU MARIN
0.28 3059 22.07.2009 BELETI-N. MIRA NICOLAE
1.81 3056 22.07.2009 BELETI-N. GHERGHESCU NICULINA
0.5 3055 22.07.2009 BELETI-N. IVAN GH. NISTOR
1.09 3054 22.07.2009 BELETI-N. BAICU GH. NICOLAE
1.36 1218 30.03.2009 BELETI-N. STEFAN GHEORGHE
65
0.57 1234 31.03.2009 BELETI-N. STEFAN M. GHEORGHE
0.57 1230 31.03.2009 BELETI-N. STEFAN M. GHEORGHE
1.37 3053 22.07.2009 BELETI-N. DUMITRESCU IOANA
2.37 3052 22.07.2009 BELETI-N. BADEA MARIA
1.23 3239 10.08.2009 BELETI-N. BADEA AURELIAN
2.03 2299 20.07.2009 BELETI-N. GHIOCEL NICOLAE
3.43 2294 20.07.2009 BELETI-N. CONSTANTINESCU ION
1.32 4236 18.12.2008 BELETI-N. CONSTANTINESCU ST. GH.

MANE M.GH. (POPESCU C-
2.9 1044 17.03.2009 BELETI-N. TA)
6 1026 01.04.2008 BELETI-N. STEFANESCU MARIA
2 2985 25.08.2009 BELETI-N. NEAGU ST. NICOLAE

Total 110
31.6 31.58
TOTAL 89.99
Comuna Davideşti Anexa 13

33
31 21.54 6278 14.10.2009 DAVIDESTI POPESCU D-TRU
9 594 18.02.2013 DAVIDESTI IORDACHE STEFAN

Total 33
31 30.54
34
31.1 1.18 634 09.02.2009 DAVIDESTI POPESCU ION SI MIJA
35
24.3 4.84 6322 20.10.2008 DAVIDESTI POPESCU N. MARIN
36
22.8 7.2 6278 14.10.2008 DAVIDESTI POPESCU N. DUMITRU
37
29.4 3.96 6278 14.10.2008 DAVIDESTI POPESCU N. DUMITRU
38
22.7 0.9 3419 07.08.2012 DAVIDESTI POSTELNICU M.CONSTANTIN
0.25 3310 31.07.2012 DAVIDESTI MUSEL NICOLAE
1.1 3426 07.08.2012 DAVIDESTI VACAROIU C. GHEORGHE
1.3581 1303 28.04.2013 DAVIDESTI COMANESCU V. NISTOR
2.62 4228 08.10.2012 DAVIDESTI CALUGARESCU IOANA
0.59 593 18.02.2013 DAVIDESTI POSTELNICU CONSTANTIN
3 592 18.02.2013 DAVIDESTI OLTEANU G. I. ION
0.5 578 14.02.2013 DAVIDESTI DINESCU S. ION
2 577 15.02.2013 DAVIDESTI MARINESCU NICOLAE
1.42 560 14.02.2013 DAVIDESTI PLAMANESCU GHEORGHE
0.5 5591 14.02.2013 DAVIDESTI FUNIERU C-TIN
0.5 558 14.02.2013 DAVIDESTI DINESCU NICOLAE
66
2.83 534 14.02.2013 DAVIDESTI MARINESCU O. ION
1.5 533 14.02.2013 DAVIDESTI OLTEANU ELISABETA
0.5 531 14.02.2013 DAVIDESTI DINESCU N. VASILE
1.4334 629% 20.02.2013 DAVIDESTI VACAROIU N. GHEORGHE
2 605 19.02.2013 DAVIDESTI VACAROIU N. GHEORGHE
11.32 632 09.02.2009 DAVIDESTI POPESCU N.ION SI MIJA
2.19 5710 23.11.2010 DAVIDESTI OLTEANU DANICA
1.5 3425 07.08.2012 DAVIDESTI OLTEANU CONSTANTIN.
2 3424 07.08.2012 DAVIDESTI ENACHE V. ION
0.5 3429 07.08.2012 DAVIDESTI DOBRE GHE.
0.9617 3423 07.08.2012 DAVIDESTI OLTEANU ILORIA
1 3428 07.08.2012 DAVIDESTI DANESCU M. MIRCEA
0.5 3420 07.08.2012 DAVIDESTI ANDREI M. NICOLAE
5.41 3430 07.08.2012 DAVIDESTI OLTEANU ELISABETA
0.5 1206 02.04.2013 DAVIDESTI OLTEANU C.M. ION
0.5 528 14.02.2013 DAVIDESTI PREDOVICI ELISABETA
0.5 529 14.02.2013 DAVIDESTI MORARU S. ION
0.5 530 19.02.2013 DAVIDESTI DELUREANU GHE.
7.29 6321 20.10.2008 DAVIDESTI FOCMEANU C-TIN LI ANTON
7.74 632 09.02.2009 DAVIDESTI POPESCU N. ION SI MIJA
1.34 5710 23.11.2010 DAVIDESTI OLTEANU DANIUCA
0.5 4590 18.09.2009 DAVIDESTI STANESCU GHE.
0.34 4591 18.09.2009 DAVIDESTI CIOROBEA ANA
0.5 3425 07.08.2012 DAVIDESTI OLTEANU C-TIN
2 3421 07.08.2012 DAVIDESTI BADESCU ELENA
0.05 3422 07.08.2012 DAVIDESTI ANDREI M. NIC.

Total
34+35+36+37+38 0.5 3423 07.08.2012 DAVIDESTI OLTEANU ILORIA
0.1 3427 07.08.2012 DAVIDESTI MORARU C. ION/

130.3 87.92
39
3.6 1.31 6509 21.10.2008 DAVIDESTI ALEXIU MARIA
43
41.9 1.36 4223 11.06.2008 DAVIDESTI POPESCU MARIA
44
38.6 0.67 4225 11.06.2008 DAVIDESTI DIACONESCU AURELIAN
50
47.5 12.93 633 09.02.2009 DAVIDESTI POPESCU N. ION SI MIJA
51
28.6 2.84 3003 27.07.2007 DAVIDESTI IORDACHE VALERICA
11.94 6278 14.10.2008 DAVIDESTI POPESCU DUMITRU
10.31 6509 21.10.2008 DAVIDESTI ALEXIU MARIA

67
5.72 6322 20.10.2008 DAVIDESTI POPESCU N. MARIN
0.89 4223 11.06.2008 DAVIDESTI POPESCU MARIA
1.06 4224 11.06.2008 DAVIDESTI STANESCU VICTORIA
6.97 4732 30.10.2007 DAVIDESTI MUNTEANU FLORICA
6.17 3005 27.07.2007 DAVIDESTI STANICA STELA SI MAZILU
3.6145 6321 20.10.2008 DAVIDESTI FOCHEANU C-TIN SI ANTON

FOCHEANU VASILE SI
4.23 4807 01.11.2007 DAVIDESTI ANTON
3.43 4225 11.06.2008 DAVIDESTI DIACONESCU AURELIAN
1.1900 4224 11.06.2008 DAVIDESTI STANESCU VICTORIA
8.0300 4732 30.10.2007 DAVIDESTI MUNTEANU FLORICA
6.5300 3005 27.07.2007 DAVIDESTI STANICA STELA SI MAZILIU

FOCHEANU VASILE SI
6.6700 4807% 01.11.2007 DAVIDESTI ANTON
1.9566 629% 20.02.2013 DAVIDESTI VACAROIU GHEORGHE
5.93 633 09.02.2009 DAVIDESTI POPESCU ION SI MIJA
5.59 3003 27.07.2007 DAVIDESTI IORDACHE VALERICA
7.66 6278 14.10.2008 DAVIDESTI POPESCU DUMITRU
3.39 4225 11.06.2008 DAVIDESTI DIACONESCU AURELIAN

Total
39+43+44+50+51 160.2 142.45
45
28.1 1.8 5594 12.09.2011 DAVIDESTI IOANA ELENA
Total 45
28.1 1.8
48
17 3.64 3707 28.07.2009 DAVIDESTI ZAHARIA I. MARIA
49
30.7 12.49 6509 21.10.2008 DAVIDESTI ALEXIU MARIA
2.21 536 02.02.2009 DAVIDESTI SMARANDA PAVELUTA
2.43 5710 23.11.2010 DAVIDESTI OLTEANU D. NICOLAE

Total 48+49 47.7 46.4
71
8.3 2 1502 25.05.2006 DAVIDESTI DIACONU ION
1 1504 25.05.2006 DAVIDESTI BICA NICOLAE
4 1501 25.05.2006 DAVIDESTI MARINESCU MARIA
0.05 1505 25.05.2006 DAVIDESTI NICOLESCU DUMITRU
1.73 2456 19.06.2007 DAVIDESTI BRATU GH. SI ANA
Total 71 8.3 8.78
68
72
1.2 0.36 2456 19.06.2007 DAVIDESTI BRATU GH.SI ANA
0.75 2457 19.06.2007 DAVIDESTI BRATU N. SI GHE

Total 72
1.2 1.11
112
32.6 30.42 2436 15.06.2007 DAVIDESTI POPESCU N. MARIN
0.41 2456 19.06.2007 DAVIDESTI BRATU GH. SI ANA
1.75 2457 19.06.2007 DAVIDESTI BRATU NIC. SI GHE.

Total 112
32.6 32.58
113
18.3 13.5 1634 23.09.2007 DAVIDESTI MAZILU PARASCHIVA
5 2799 12.07.2007 DAVIDESTI POPESCU N. MARIN

Total 113
18.3 18.5
114
20.8 9.04 2800 12.07.2007 DAVIDESTI MAZILU PARASCHIVA
116
2.8 11.76 2799 12.07.2007 DAVIDESTI POPESCU MARIN
2.8 2800% 12.07.2007 DAVIDESTI SCARLAT SORIN

Total 114+116
23.6 23.6
TOTAL
393.68
Comuna Dobreşti Anexa 14

146
9.5 9.5 1537% 27.04.2009 DOBRESTI DINCA ION DAN
Total 146
9.5 9.5
147
10.6 10.6 1537% 27.04.2009 DOBRESTI DINCA ION DAN
Total 147
10.6 10.6
150
30.9 0.2 3000 03.12.2010 DOBRESTI STANCU VASILE
0.55 185 26.01.2011 DOBRESTI OLTEANU GHEORGHE
0.15 3205 01.09.2009 DOBRESTI TUDOSE MARIA
2 2095 20.07.2011 DOBRESTI CRETU GHEORGHE
3.73 2096 20.07.2011 DOBRESTI BADEA ION
2 2716 10.10.2011 DOBRESTI HEROIU CONSTANTA
0.3 1982 13.07.2011 DOBRESTI SOARE D. ION
18.5 3457 07.11.2007 DOBRESTI NITESCU DAN

Total 150
30.9 27.43
TOTAL 47.53
69
Comuna Negreşti Anexa 15
97
18.7 2.29 1511 30.04.2009 NEGRESTI MOCIOC M. ION
98
17.1 2.02 1610 30.04.2009 NEGRESTI SARARU MARIA
2.8 1513 30.04.2009 NEGRESTI MANEA M.GRIGORE
11.5 1512 30.04.2009 NEGRESTI MOLOIU CONSTANTIN
0.79 33 01.01.2010 NEGRESTI DUMITRESCU HARALAMBIE
0.18 32 05.01.2009 NEGRESTI CRASANOIU AURICA
2.5 27 05.01.2010 NEGRESTI MOCIOC CRASAN MARIA
0.36 26 05.01.2010 NEGRESTI UDRESCU CONSTANTIN
0.21 25 05.01.2010 NEGRESTI MOCIOC GR. NICOLAE
0.72 24 05.01.2010 NEGRESTI MIRA NICOLAE
0.7 23 05.01.2010 NEGRESTI CIOBANU NICOLAE
2 3778 24.09.2009 NEGRESTI MARASOIU D. V. ILIE
1.19 22 05.01.2009 NEGRESTI IORGA GHEORGHE
1.5 21 05.01.2009 NEGRESTI MOCIOC ION
0.3 3877 30.12.2010 NEGRESTI CIRSTEA NICOLAE
0.5 1597 08.06.2011 NEGRESTI VITAN LUCIAN
0.15 1627 14.06.2011 NEGRESTI CIOROBEA ION
0.6 21 05.01.2010 NEGRESTI DINU GHEORGHE
2.23 298 02.02.2010 NEGRESTI DUICAN C. ION
0.38 300 02.02.2010 NEGRESTI IOSIFESCU C-TIN
0.44 418 09.02.2010 NEGRESTI BICA C-TIN
0.2 420 09.02.2010 NEGRESTI BADEA AURELIU
1.63 302 02.02.2010 NEGRESTI SIRBU GRIGORE
0.25 422 09.02.2010 NEGRESTI TUDOSE C. ION
0.41 303 09.02.2010 NEGRESTI IORDACHE AURICA
0.64 4687 16.11.2009 NEGRESTI MOCIOC GH. ST. GH.
0.5 4700 18.11.2009 NEGRESTI BONDOC NICOLAE
1.86 304 02.02.2010 NEGRESTI MOCIOC GH. ST. GH.
0.7 305 02.02.2010 NEGRESTI MOCIOC GH.ST.GH.
0.72 4701 18.11.2009 NEGRESTI MOCIOC ELISABETA

70
0.26 4594 09.11.2009 NEGRESTI ENACHE GHEORGHE
0.3 4598 09.11.2009 NEGRESTI MIU M. PETRE
6.75 501 16.02.2010 NEGRESTI BOBOC M. GH.

Total 97+98 68.9 50.15
99 17.1 16 284 31.01.2012 NEGRESTI ARDELEAN GABRIELA
1.1 285 31.01.2012 NEGRESTI ARDELEAN GABRIELA

Total 99 17.1 17.1
Total 67.25 67.25
Comuna Vultureşti Anexa 16

115 28.5 0.876 36 18.02.2010 VULTURESTI LAZARESCU C. IACOB
0.5 8 09.09.2009 VULTURESTI HEROIU FLORIAN
0.1764 64 30.06.2010 VULTURESTI JINGA GH. ELENA
0.27 134 26.06.2007 VULTURESTI HEROIU I. VIORICA
1.0857 13% 17.11.2008 VULTURESTI SLUJITORU ZINA
10 166 16.05.2013 VULTURESTI CRASAN. C. OCTAVIAN
2.4 167 16.05.2013 VULTURESTI CRASAN. C. OCTAVIAN
0.5583 148 16.05.2013 VULTURESTI PURNICHESCU ARITINA
0.84 149 16.05.2013 VULTURESTI DINU DUMITRU
1.4171 155 16.05.2013 VULTURESTI POPESCU NITA NICOLAE
0.22 158 16.05.2013 VULTURESTI JINGA N. DUMITRU
Total 115 28.5 19.61
117 19.6 0.3706 65 30.06.2010 VULTURESTI JINGA GH. ELENA
0.5148 42 06.04.2010 VULTURESTI RADA SILVIA
1.0857 13 17.11.2009 VULTURESTI SLUJITORU ZANA
1.01 288 04.10.2012 VULTURESTI BANUTA GHE. SI ELISABETA
0.2637 289 04.10.2012 VULTURESTI POSIRCA DUMITRU
0.5006 290 04.10.2012 VULTURESTI TANASE NICOLAE
1.2 291 09.10.2012 VULTURESTI POPESCU NICOLAE
0.4082 292 04.10.2012 VULTURESTI ONITESCU NICOLAE
0.2 293 04.10.2012 VULTURESTI POPESCU GHEORGHE
0.65 294 04.10.2012 VULTURESTI DUTULESCU GHEORGHE
0.6695 295 04.10.2012 VULTURESTI TANASESCU ION
0.5065 296 04.10.2012 VULTURESTI JINGA N. DUMITRU
0.9654 297 04.10.2012 VULTURESTI UNGUREANU IOANA
Total 117 19.6 8.68
71
118
11.8 1.6518 171 16.05.2013 VULTURESTI ILIESCU GHEORGHE
0.5006 170 16.05.2013 VULTURESTI TANASE NICOLAE
9.6476 172% 16.05.2013 VULTURESTI CRASAN OCTAVIAN

Total 118
11.8 11.8
119
28 13.4847 172% 16.05.2013 VULTURESTI CRASAN OCTAVIAN
1.82 143 10.02.2009 VULTURESTI VOICULESCU ION
0.1676 54 16.06.2010 VULTURESTI PATRULESCU M.ELENA
1.15 69 30.06.2010 VULTURESTI CHIRITESCU I. ION
1.6 173 16.05.2013 VULTURESTI CRASAN OCTAVIAN
0.8677 174 16.05.2013 VULTURESTI CRASAN OCTAVIAN
0.175 140 16.05.2013 VULTURESTI STAN DUMITRU
0.217 112 16.05.2013 VULTURESTI PATRULESCU M. DUMITRU
0.4269 111 16.05.2013 VULTURESTI DEACONU ION
0.4 110 16.05.2013 VULTURESTI POPESCU NICOALE
0.2577 109 16.05.2013 VULTURESTI DEACONU ION
0.1723 108 16.05.2013 VULTURESTI HEROIU DUMITRU
0.4618 107 16.05.2013 VULTURESTI BICA FILOFTEIA
0.2421 106 16.05.2013 VULTURESTI RADA ION
0.335 105 16.05.2013 VULTURESTI NICOLESCU GHE.
0.815 104 16.05.2013 VULTURESTI NICOLESCU GHE.

Total 119
28 23.68
120
14.6 0.2495 94 15.05.2013 VULTURESTI DUTULESCU ION
0.7812 95 15.05.2013 VULTURESTI GEORGESCU FILOFTEIA
0.5437 96 15.05.2013 VULTURESTI GHERGHE S. GHEORGHE
1.1105 99 15.05.2013 VULTURESTI DUTULESCU ION
0.5878 178 26.05.2013 VULTURESTI OBSTEA BIRZESTI
Total 120 14.6 14.36
72
127
20.9 0.7594 252 12.10.2011 VULTURESTI BICA DUMITRU
0.4124 253 12.10.2011 VULTURESTI TANASE D. DUMITRU
0.6207 256 12.10.2011 VULTURESTI RUJAN PARASCHIVA
0.6744 257 12.10.2011 VULTURESTI MARGESCU SILVIA
0.3654 258 12.10.2011 VULTURESTI DEACONESCU VICTOR
0.2743 259 12.10.2011 VULTURESTI MICU MARIA
0.8044 262 12.10.2011 VULTURESTI SMEDESCU LAVINIA
0.5857 264 12.10.2011 VULTURESTI SMEDESCU LAVINIA
0.5 265 12.10.2011 VULTURESTI DUTULESCU EUGENIA
0.8866 266 12.10.2011 VULTURESTI BACESCU ION
0.3312 267 12.10.2011 VULTURESTI NICOLAE ION
0.269 269 12.10.2011 VULTURESTI RIZESCU DUMITRU
0.3061 270 12.10.2011 VULTURESTI BACESCU DUMITRU
1.083 271 12.10.2011 VULTURESTI SAMOILA GHEORGHE
0.7705 273 12.10.2011 VULTURESTI MARGESCU N. TITEL
1.6516 275 12.10.2011 VULTURESTI FLOREA VIORICA
2.8971 224 30.09.2011 VULTURESTI GARLAN FILOFTEIA
0.9589 277 12.10.2011 VULTURESTI IVASCU AURICA
1.9427 284 18.12.2011 VULTURESTI VOICULESCU D. NECULAIE

Total 127
20.9 20.97
128
27.3 0.9713 48 26.05.2010 VULTURESTI PATRULESCU MITICA
129
18.5 0.5322 142 16.05.2013 VULTURESTI CALUGAREASCU GH.
130
14.1 0.368 163 16.05.2013 VULTURESTI GHEORGHE NICULINA
131
12.9 17.08 165 16.05.2013 VULTURESTI OBSTEA BIRZESTI
132
27.4 17.0771 175 16.05.2013 VULTURESTI OBSTEA BIRZESTI
0.62 92 10.05.2013 VULTURESTI MARIA GHE.
0.366 90 10.05.2013 VULTURESTI PANTILINESCU C-TIN
73
0.2074 89 10.05.2013 VULTURESTI MARGESCU MARIA
0.121 88 10.05.2013 VULTURESTI SUICAN ELISAVETA
1.309 87 10.05.2013 VULTURESTI PENESCU IOAN
0.4023 86 10.05.2013 VULTURESTI PENESCU IOAN
0.426 85 10.05.2013 VULTURESTI PATRASCU AVRAM
0.32 84 10.05.2013 VULTURESTI GHEORGHE I. NIC.
0.3569 83 10.05.2013 VULTURESTI OANCEA C-TIN

128
2.01 80 10.05.2013 VULTURESTI CONSTANTINESCU ANTON
129
2.4756 70 10.05.2013 VULTURESTI CONSTANTINESCU MARIA
130
0.526 79 10.05.2013 VULTURESTI GHETAU IUSTIN
131
0.712 78 10.05.2013 VULTURESTI PATRASCU GHE. ION
132
0.7923 77 10.05.2013 VULTURESTI STEFAN IOANA
0.9206 76 10.05.2013 VULTURESTI BACESCU AURICA
0.98 74 10.05.2013 VULTURESTI MATEESCU D. ION
1.604 73 10.05.2013 VULTURESTI ENACHE GHE.
1.71 72 10.05.2013 VULTURESTI VOICU DUMITRU
0.068 47 09.05.2013 VULTURESTI BICA GHEORGHITA
0.88 48 09.05.2013 VULTURESTI CONSTANTINESCU GHE.
1.15 49 09.05.2013 VULTURESTI TUDORA NICOLAE
1.3453 50 09.05.2013 VULTURESTI POPESCU IACOB si AURELIA
0.5696 51 09.05.2013 VULTURESTI VOICA DUMITRU SI IOANA
1.0933 52 09.05.2013 VULTURESTI CREATA DUMITRU
0.162 53 09.05.2013 VULTURESTI CREATA VERONICA
0.5513 54 09.05.2013 VULTURESTI POPESCU IACOB SI AURELIA
0.99 55 09.05.2013 VULTURESTI NITULESCU GHEORGHITA
0.7777 56 09.05.2013 VULTURESTI PENESCU ION
1.0971 57 09.05.2013 VULTURESTI RUJAN D-TRU
0.75 58 09.05.2013 VULTURESTI DRAGATESCU ION SI MARIA

ANGHELESCU D-TRU SI
0.24 60 09.05.2013 VULTURESTI RUJAN D-TRU
1.166 61 09.05.2013 VULTURESTI ANGEHESCU ION SI ANA
0.78 62 09.05.2013 VULTURESTI STANCU NICOLAE SI MARIA
2.58 63 09.05.2013 VULTURESTI MARGESCU I. NIC.
74
1.2248 64 09.05.2013 VULTURESTI RIZESCU I. D-TRU
0.718 65 09.05.2013 VULTURESTI MARGESCU I. NIC.
4.4961 66 09.05.2013 VULTURESTI SAMOILA GHE.
7.0025 67 09.05.2013 VULTURESTI POPESCU D-TRU
0.9713 68 09.05.2013 VULTURESTI PATRULESCU D-TRU
1 69 09.05.2013 VULTURESTI VOICULESCU ION

Total
128+129 +131+132 100.2 100.13
TOTAL 199.23
2.3. Utilizarea fondului forestier
Terenurile din fondul forestier au următoarele folosinţe:
Tabelul 2.3.1.
Suprafaţa
Simbol Categoria de folosinţă forestieră Gr. I Gr. II Total
ha ha ha %
P Fond forestier total 293,44 277,57 571,01 100
P.D. Terenuri acoperite cu pădure 293,44 156,59 450,03 79
P.C. Terenuri care servesc nevoilor de cultură. - - - -
P.S. Terenuri care servesc nevoilor de producţie
- - - -
silvică
P.A. Terenuri care servesc nevoilor de
- - 17,29 3
administraţie forestieră
P.I Terenuri afectate împăduririi - - 0,85 -
P. N. Terenuri neproductive - - 0,58 -
P.T. Terenuri scoase temporar din fondul
- - -
forestier şi neprimite
P.O. Ocupaţii şi litigii - - 102,26 18
Indicele de utilizare a fondului forestier este de 79 %.

Modul de încadrare la o folosinţă sau alta poate să varieze de la an la an în funcţie de
elementele noi care apar în decursul aplicării amenajamentului. În acest sens, ocolul silvic va
analiza noile folosinţe şi va proceda la modificările corespunzătoare, cu aprobările legale. Se
poate schimba categoria folosinţei cu aprobarea puterii publice centrale care se ocupă de
silvicultură (articolul 47 - Codul Silvic).
În vederea gospodăririi corespunzătoare a fondului forestier, ocolul silvic va împăduri
în primă urgenţă terenurile destinate împăduririi, va analiza oportunitatea menţinerii celorlalte
categorii de terenuri şi în măsura în care o parte din aceste terenuri nu mai sunt necesare vor
fi de urgenţă împădurite.
75
2.4.4. Evidenţa fondului forestier pe destinaţii şi deţinători
DS: Argeş OS: Topoloveni UP: 2

ALTI
FF DENUMIREA INDICATORILOR COD TOTAL M.M.A.P. DETINATORI
FONDULF ORESTIER-TOTAL (P ) 571.01 571.01
1 TERENURI ACOPERITE CU PADURE (PD ) 450.03 450.03
101 RASINOASE (PDR) 23.04 23.04
102 FOIOASE (PDF) 426.99 426.99
103 RACHITARII (CULTIVATE SI NATURALE) (PDS)
2 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA (PC )
201 PEPINIERE (PCP)
202 PLANTAJE (PCJ)
203 COLECTII DENDROLOGICE (PCD)
3 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA (PS ) 1.55 1.55
301 ARBUSTI FRUCTIFERI (CULTURI SPECIALIZATE) (PSZ)
302 TERENURI PENTRU HRANA VANATULUI (PSV) 1.55 1.55
303 APE CURGATOARE (PSR)
304 APE STATATOARE (PSL)
305 PASTRAVARII (PSP)
306 FAZANERII (PSF)
307 CRESCATORII ANIMALE CU BLANA FINA (PSB)
308 CENTRE FRUCTE DE PADURE (PSD)
309 PUNCTE ACHIZITIE FRUCTE, CIUPERCI (PSU)
310 ATELIERE DE IMPLETITURI (PSI)
311 SECTII SI PUNCTE APICOLE (PSA)
312 USCATORII SI DEPOZITE DE SEMINTE (PSS)
313 CIUPERCARII (PSC)
4 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADM. FORESTIERA (PA ) 15.74 15.74
401 SPATII DE PRODUCTIE SILVICA SI CAZARE PERS. SILVIC (PAS) 0.05 0.05
402 CAI FERATE FORESTIERE (PAF)
403 DRUMUIR FORESTIERE (PAD) 15.30 15.30
404 LINII DE PAZA CONTRA INCENDIILOR (PAP)
405 DEPOZITE FORESTIERE (PAZ)
406 DIGURI (PAG)
407 CANALE (PAC)
408 ALTE TERENURI (PAA) 0.39 0.39
5 TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI (PI ) 0.85 0.85
501 CLASA DE REGENERARE (PIR) 0.85 0.85
502 TERENURI INTRATE CU ACTE LEGALE IN F. FORESTIER (PIF)
6 TERENURI NEPRODUCTIVE (PN ) 0.58 0.58
601 STANCARII, ABRUPTURI (PNS)
602 BOLOVANISURI, PIETRISURI (PNP) 0.58 0.58
603 NISIPURI (ZBURATOARE SI MARINE) (PNN)
604 RAPE - RAVENE (PNR)
605 SARATURI CU CRUSTA (PNC)
606 MOCIRLE - SMARCURI (PNM)
607 GROPI DE IMPRUMUT SI DEPUNERI STERILE (PNG)
701 FASIE FRONTIERA (PF )
801 TERENURI OCUPATE TEMPORAR DIN F. FORESTIER SI NEREPRIMITE (PT ) 102.26 102.26
76
2.4.5. Suprafaţa fondului forestier pe categorii de folosinţă şi specii
NR. TOTAL ALTI

DENUMIREA INDICATORILOR
CRT. M.M.A.P.
1 FONDULF ORE STIERTOTAL (RIND 2+33) 571.01 571.01
2 S U P R A F A T A P A D U R I L O R TOTAL (RIND 3+10) 450.03 450.03
3 RA SIN OASE 23.04 23.04
4 MOLID 3.67 3.67
5 - DIN CARE : IN AFARA AREALULUI
6 BRAD
7 DUGLAS 1.65 1.65

8 LARICE
9 PINI 17.72 17.72

10 FOIOASE (RIND 11+12+15+21) 426.99 426.99
11 FAG 118.96 118.96
12 STEJARI 177.77 177.77
13 - PEDUNCULAT 0.91 0.91
14 - GORUN 176.70 176.70
15 DIVERSE SPECII TARI 115.17 115.17
16 - SALCAM 29.19 29.19
17 - PALTIN 0.37 0.37
18 - FRASIN
19 - CIRES
20 - NUC 3.54 3.54

21 DIVERSE SPECII MOI 15.09 15.09
22 - TEI 13.66 13.66
23 - PLOPI 0.75 0.75
24 - DIN CARE : PLOPI EURAMERICANI
25 - SALCII
26 - DIN CARE IN LUNCA SI DELTA DUNARII
33 A L T E T E R E N U R I TOTAL 120.98 120.98

34 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA
35 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA 1.55 1.55

36 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINISTRATIE FORESTIERA 15.74 15.74
37 TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI 0.85 0.85
38 - DIN CARE : IN CLASA DE REGENERARE
39 TERENURI NEPRODUCTIVE 0.58 0.58

40 FASIE FRONTIERA
41 TERENURI OCUPATE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER 102.26 102.26
77
2.5. Enclave
În interiorul fondului forestier proprietate publică a statului nu avem enclave.

Situaţia enclavelor din cuprinsul unităţii de producţie este relatată în tabelul 2.5.1.
Tabelul 2.5.1.
Amenajamentul:
Anterior Actual Parcele
Nr. Sup. Nr. Suprafaţa limitrofe
Deţinător Folosinţă Deţinător Folosinţă
crt. ( ha) crt. ( ha)
Locuitori
Locuitori comuna
E12 5,1 fâneaţă E12 5,1 comuna fâneaţă 336-337
Davideşti
Davideşti
Locuitori
Locuitori comuna
E13 1,5 păşune E13 1,5 comuna păşune 345,349;
Davideşti
Davideşti
Locuitori
Locuitori com. fâneaţă, Fâneaţă,
E14 7,5 E14 7,5 comuna 346
Hârtieşti păşune păşune
Hârtieşti
Loc. Com.
E25 6,9 Loc. Com. Davideşti păşune E25 6,9 păşune 394MM
Davideşti
Loc. Comunei Beleţi- Loc. Com.
E29 6,2 păşune E29 6,2 păşune 384MM
Negreşti Davideşti
Loc. Comunei Beleţi- pădure Loc. Com. Pădure
E30 2,8 E30 2,8 384MM
Negreşti +păşune Davideşti +păşune
Loc. Comunei Beleţi- Loc. Com. 85;86;92;
E35 4,5 păşune E35 4,5 păşune
Negreşti Davideşti 93
Loc. Comunei Beleţi- Loc. Comunei
E38 1,1 arabil E38 1,1 arabil 389MM
Negreşti Beleţi-Negreşti
Loc. Comunei Beleţi- Loc. Comunei
E39 14,1 păşune E39 14,1 păşune 389MM
Negreşti Beleţi-Negreşti
E49 0,7 Neli Vasilescu păşune E49 0,7 Neli Vasilescu păşune 415;417
Loc. Com.
E57 1,0 Loc. Com. Boteşti păşune E57 1,0 păşune 442;443
Boteşti
Total 51,4 - - - 51,4 - - -
2.6. Organizarea administrativă
Unitatea de producţie analizată este organizată administrativ în felul următor :
Tabel 2.6.1.
District Canton Suprafaţa
Parcele aferente
Nr. Denumire Nr. Denumirea ha %
1-4, 26, 27, 32-35 213,64
6 Valea Mare 37
333-339, 344, 345, A345, 154,57
9 Barzesti
346,347,349,350, 363, 365, 637,368,
27
415,417,418,419, D462, D463
2 DOBRESTI 313-323, 385, 389,
101,4
393,394,395,401,406, D464,
10 Negresti 18
306M,308M,309M,310M,311M,312M,
384M
71,53
11 Botesti 425, 433 - 439,442 - 444, D466 13
541,14
TOTAL DISTRICTUL II 95
3 BOGATI 7 Undita 59-63, 78, 80, A70, D95 29,87 5
TOTAL DISTRICT III 29,87 5
TOTAL UP II PRIBOIENI-NEGREŞTI 571,01 100
78
Se constată că această arondare permite atât gospodărirea pădurilor la nivel tehnic
corespunzător, cât şi paza eficientă a acestora.
3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT
3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor din

trecut până la intrarea în vigoare a amenajamentului actual
3.1.1. Evoluţia proprietăţii şi a modului de gospodărire a pădurilor

înainte de anul 1948
În perioada anterioară anului 1948 pădurile din teritoriul studiat aparţineau în mare
parte diverşilor proprietari şi numai o mică parte statului (trupurile Corbeanca, Valea
Căleanului, parte din Dealul Beleţi şi parte din Boaba Sămăila). Pădurile statului erau
administrate de către CAPS., fiind gospodărite în regim codru cu ciclu de producţie de 120
ani aplicându-se tratamentul tăierilor succesive sau progresive. Au fost întocmite studii de
amenajare care cuprindeau: descrierea parcelară, bazele de amenajare, planul de recoltare,
lucrările de cultură şi împădurire propuse. Au fost executate şi lucrări de combatere a
dăunătorilor cu mijloacele existente în perioada respectivă.
3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la

intrarea în vigoare a amenajamentului actual
3.1.2.1. Evoluţia constituirii unităţii de producţie şi a bazelor de

amenajare
Prin etatizare pădurile au fost trecute integral în patrimoniul statului, în anul 1948. Ele
au fost amenajate unitar, pentru prima oară, în anul 1949.
Revizuiri ale amenajamentului s-au executat în anii :1958, 1968, 1978, 1988, 1998.
Unitatea de producţie în studiu a fost constituită în limitele actuale la amenajarea actuală din
fostele U.P. II Priboieni şi U.P.III Negreşti, care au fost amenajate pentru prima dată unitar în
anul 1968.
Bazele de amenajare adoptate anterior sunt următoarele:
Tabel 3.1.2.1.1.
Supraf U.P. Exploata-
Subunităţi de gospodărire
Anul (ha) bilitatea
Regi- Compoziţia Trata- Ciclul
amena- U.P. Vârsta
Suprafaţa mul ţel mentul
jării Totală Gr.I Denumire exploata-
ha % bilităţii
Conver-
1968 U.P. 50GO20DR T.succe- tehnică
1670,7 3,3 siune prin 1653,3 100 Codru 100
II 30DT sive 110
îmbătrânire
TOTAL 1670,7 3,3 - 1653,3 - - - - - -
T.combi-
Conver-
57GO25FA nate tehnică
U.P. siune prin 1641,7 98 Codru 100
7DR11DT T.rase 97
II 1670,0 22,9 îmbătrânire
T.crâng
Protecţie
1978 20,2 2 - 100SC - - -
absolută
T.combin.
44GO31FA1
"C" conver- T.succes. tehn.
U.P 2798,7 100 Conv. 3CA5PI 100
2800,8 2,1 siune T.refacere şi 98
III 2SC1DU
subst.
„H” 2,1 - - 10Sc T. igienă Protecţie -
TOTAL 4470,8 25,0 - 4469,90 100 - - - - -
de
1988 Conver- T.progre-
U.P. 2537,8 2520,2 53GO26FA protecţie,
siune prin 2275,9 90 Codru sive 110
II 20DT1DM tehnică
îmbătrânire T.rase
107
de
Crâng protecţie,
222,9 9 Crâng 100SC T.crâng 30
simplu tehnică
30
79
Protecţie
21,4 1 - 100SC - - -
absolută
Continuare tabelul 3.1.2.1.1.

Supraf U.P. Exploata-
Anul (ha) bilitatea
Regi- Trata- Ciclul
amena- U.P. Compoziţia ţel Vârsta
Suprafaţa mul mentul
jării Totală Gr.I Denumire exploata-
ha % bilităţii
37GO36FA1ST
"C" conver- T.succes. tehn.
3284,0 95 Convers. 1STR 110
siune T.progres. 106
25DT
de
1988 U.P. "Q" crâng
3442,3 22,0 124,1 4 Crâng 10SC T.crâng protecţie 30
III salcâm.
28
"H" -
57SC32FA10C T.conserv.
protecţie 22,0 1 - -
A1GO T.igienă
absolută
TOTAL 5980,1 2542,2 - 5950,3 100 - - - - -
T.progre- de
Codru 54GO23FA sive protecţie,
1849,1 99 Codru 110
regulat 22DT1CA T.rase tehnică
T.crâng 108
U.P.
1868,9 1253,2
II Rezervaţii
3,1 - Codru 81FR19ANN T.igienă - -
seminţe
1998
Protecţie 53FA19DT
5,8 1 - T.igienă - -
absolută 28CA
de
T.progres.
"A" codru 38GO40FA1ST protecţie,
2987,9 99 Codru T.rase 110
U.P. regulat 21DT tehnică
3042,1 2138,6 T.crâng
III 104
66SC27FA
"M" consev. 20,1 1 - T.igienă - -
12DT
TOTAL 4911,0 3391,80 - 4866,0 100 - - - - -
de
T.prog.
"A" codru 50GO30FA protecţie,
534,3 96 Codru T.rase 110
regulat 4PAM16DT tehnică
T.crâng
U.P. 110
558,2 289,8
II "O" păd. ce de
vor fi protecţie,
20,1 4 Codru - T.igienă -
scoase din tehnică
2005 f. forest. -
de
„A” codru T.progres.
42GO36FA1ST protecţie,
regulat 944,9 52 Codru T.rase 110
21DT tehnică
T.crâng
U.P. 109
1879,4 1320,7
III „O” păd. Ce
de
vor fi 35GO41FA
878,8 48 Codru
24DT
T.igienă protecţie, -
scoase din
tehnică
f. Forest.
TOTAL - 2378,1 100 - - - - -
2437,6 1610,5
T.progres.
"A" codru 48GO32FA tehnică
285,76 63 Codru T.rase 110
regulat 20DT 109
T.crâng
2015 U.P.
571,01 293,44 "O" păd. ce
II
vor fi T.progres tehnică
164,27 37 Codru - 110
scoase din T.crâng 104
f. Forest.
TOTAL 571,01 293,44 - 450,03 100 - - - - -
Suprafaţa grupei I funcţionale a crescut, începând din anul 1988 datorită schimbării
funcţiilor atribuite pădurii.
80
3.1.2.2. Evoluţia reglementării producţiei
Modul cum a fost reglementat procesul de producţie în amenajamentul anterior este

redat în tabelul 3.1.2.2.1.
Tabel 3.1.2.2.1.
Indici de Posibilitatea Indicele de
Anul Indice de
creştere recoltare
amena- U.P. Suprafaţa creştere curentă
Denumire indic.
jării -ha- -m³/an/ha-
-m³/an/ha- -m³/an- -m³/an/ha-
3,5 1360 0,8 6,3

1653,3
1968 U.P.II C-conversiune
TOTAL U.P. 1653,3 3,5 1360 0,8 6,3
3,5 1750 1,1 6,2

1641,7
1978 U.P.II C-conversiune
TOTAL U.P. 1641,7 3,5 1750 1,1 6,2
C-conversiune 2800,8 * 2655 0,9 6,7

1978 U.P.III
TOTAL U.P. 2800,8 * 2655 0,9 6,7
3,6 0,2
C-conversiune 2275,9 545 6,4
1988 U.P.II Q-crâng simplu 222,9 - 946 4,2 6,4
TOTAL U.P. 2498,8 3,6 1491 0,6 6,4

0,2
C-conversiune 3284,0 500 6,8
*
1988 U.P.III Q-crâng simplu 124,1 - 336 2,7 6,3
TOTAL U.P. 3408,1 * 836 0,2 6,8
A- Codru regulat 1849,1 2,9 1400 0,8 6,4
1998 U.P.II 2,9 1400 0,8 6,4
TOTAL U.P. 1849,1
A-codru regulat 2987,9 2,9 850 0,3 6,3
1998 U.P.III
TOTAL U.P. 2987,9 2,9 850 0,3 6,3
A- Codru regulat 534,30 2,8 270 0,5 6,3
O- Păd. ce vor fi 20,10 - - - 7,6
2005 U.P.II scoase din fond
forestier
TOTAL U.P. 554,40 2,8 270 0,5 6,3
A- Codru regulat 944,90 2,7 229 0,2 5,8
O-Păd. ce vor fi 878,80 - - - 5,8
2005 U.P.III scoase din fond
forestier
TOTAL U.P. 1823,70 2,7 229 0,2 5,8
A- Codru regulat 285,76 2,5 130 0,4 6,2
O-Păd. ce vor fi 164,27 2,4 147 0,9 5,3
2015 U.P.II scoase din fond
forestier
TOTAL U.P. 450,03 4,9 277 0,6 5,8
*nu sunt date
81
3.1.2.3. Aplicarea prevederilor amenajamentelor anterioare
Modul în care au fost respectate prevederile amenajamentelor anterioare este

prezentat, în tabelul 3.1.2.3.1.
Tabel 3.1.2.3.1.
Suprafaţa Volum
3
Dece- (ha/an) (mii m /an)
niul Denumirea Specii utilizate
de lucrărilor la împădurit
Prevederi Realizări % Prevederi Realizări %
apli-
care
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Împădurire 35,0 42,0 120 - - -
Degajări 37,5 72,4 193 - - -
1968- Curăţiri 30,5 61,0 200 - - -
Rărituri 47,3 42,0 88 1057 950 89 GO,ST,CI,
1977
T. de igienă - - - - - -
Produse
- - - 1300 1250 96
principale
Împădurire 93,4 34,1 36 - - -
Degajări 14,60 27,20 186 - - -
Curăţiri 105,9 120,4 113 867 821 94
1978-
Rărituri 149,2 109,5 73 2947 2830 96 GO,ST,CI
1987
T. de igienă 95,3 95,3 100 370 747 201
Produse
- - - 4403 4213 95
principale
92,10 35,80 38 - - -
Împăduriri
Degajări 29,4 38,10 129 - - - GO,ST,CI

1988- Curăţiri 204,1 129,80 63 1323 647 48
1997 Rărituri 228,3 244,3 107 5630 3414 60
T. igienă 145,4 150 103 760 1220 160
P. principale 10,6 9,80 92 2327 1367 58
Împădurire 37,1 18,6 50 - - -
Degajări 8,5 19,2 225 - - -
Curăţiri 40,0 50,6 126 267 345 129
1998-
681,0 351,7 51 16660 10019 60 GO,ST,CI
2004 Rărituri
T. de igienă 2166,1 1335,6 61 5225 5126 98
Produse 45,50 12,0 26 7350 1916 26
principale
Din datele prezentate rezultă că prevederile amenajamentelor anterioare au fost

respectate, excepţie făcând tăierile de igiena din perioada 1978-1987,1988-1997 şi curăţirile
din perioada 1998-2004 .
Masa lemnoasă extrasă din produse principale a fost sub nivelul posibilităţii prevăzute
de amenajament.
Lucrările de îngrijire au fost executate ori de câte ori a fost nevoie, astfel s-a ajuns la
depăşiri în cursul deceniului mai ales la degajări şi la rărituri.
Ca o concluzie generală se poate afirma că lucrările în ultimul deceniu au urmărit
conducerea pădurii spre realizarea obiectivelor economice şi sociale stabilite.
82
3.2. Analiza critică a aplicării amenajamentului expirat
Ultimul amenajament întocmit în anul 2005 a adoptat următorul cadru de amenajare:

Unitatea de producţie a fost încadrată în două subunităţi, cu următoarele baze de
amenajare:
- S.U.P.”A”- codru regulat în suprafaţă de 1479,20ha , 534,3ha din U.P.II Priboieni şi
944,9 ha din U.P.III Negreşti, în care s-au inclus toate arboretele cu stare normală de vegetaţie,
care se vor regenera pe cale naturală din sămânţă;
- S.U.P.”O” Păduri ce vor fi scoase din fond forestier în suprafaţă de 898,90 ha, 20,1ha
din U.P.II Priboieni şi 878,8 ha din U.P.III Negreşti.
Pentru S.U.P.”A” – codru regulat s-a adoptat regimul codru.
Ţelul de gospodărire adoptat a urmărit obţinerea de producţii maxime atât în raport
cantitativ cât şi calitativ, precum şi realizarea unor arborete de productivitate ridicată care să
producă o gamă variată de sortimente în strânsă corelaţie cu potenţialul staţional.
Exploatabilitatea adoptată a fost cea de protecţie şi cea tehnică, urmărind momentul
realizării creşterii medii maxime a sortimentelor fixate prin telurile de gospodărire.
Pentru subunitatea de codru regulat s-a ţinut seama de vârsta exploatabilităţii tehnice şi
cât şi de cea de protecţie adoptându-se vârsta medie a exploatabilităţii de 102 ani la U.P.II
Priboieni şi 103 ani la U.P.III Negreşti, cu ciclul de 110 ani în ambele U.P -uri.
Prevederile şi realizările, din perioada de aplicare a amenajamentului anterior, sunt
redate sintetic în tabelul 3.2.1.
83
*Tabel 3.2.1.
Indici
Indici
Preve- Împă- Dega Acci- Acci- de
Produse Tăieri de Tăieri de de
deri duriri -jări Curăţiri Rărituri den- den- creşte-
principale conservare igienă recol-
(P) tale II tale I re
Anul tare
curentă
Reali-
zări mc/an/ mc/an/
ha ha ha mc ha mc mc ha mc mc ha mc ha mc
(R) ha ha
%
2005 P 0,27 - 2,89 6 59,95 1354 - 4,06 499 - - - 1627,9 1367
R - - 56,70 582 49 - - - - - - -
P 0,27 - 2,89 6 59,95 1354 - 4,06 499 - - - 1627,9 1367
2006
R - - 43,80 993 21 6,8 456 35 - - 9,6 44
P 0,27 - 2,89 6 59,95 1354 - 4,06 499 - - - 1627,9 1367
2007
R - - 27,8 522 45 - - - - - 2,0 7
P 0,27 - 2,89 6 59,95 1354 - 4,06 499 - - - 1627,9 1367
2008
R - - 15,7 55 20,5 493 - 10,9 1809 273 - - 44,4 155
P 0,27 - 2,89 6 59,95 1354 - 4,06 499 - - - 1627,9 1367
2009
R - - - - 73 5,0 458 - - - 72,8 181
P 0,27 - 2,89 6 59,95 1354 - 4,06 499 - - - 1627,9 1367
2010
R - - 8,9 180 - - - - - - - -
P 0,27 - 2,89 6 59,95 1354 - 4,06 499 - - - 1627,9 1367
2011
R - - 19,30 536 - 2,5 186 - - - 20,3 43
P 0,27 - 2,89 6 59,95 1354 - 4,06 499 - - - 1627,9 1367
2012
R - - 24,7 549 - 2,1 116 - - - 21,2 55
P 0,27 - 2,89 6 59,95 1354 - 4,06 499 - - - 1627,9 1367
2013
R - - 25,9 670 - 1,1 282 - - - 19,2 28
P 0,27 - 2,89 6 59,95 1354 - 4,06 499 - - - 1627,9 1367
2014
R - - 29,80 407 - - - - - - 74,3 144
Total R - - 15,7 55 257,4 7522 188 28,4 3307 308 - - 263,8 657
P 2,7 - 2,89 7 59,95 1354 - 4,06 499 - - - 1627,9 1367 1,6
Total 5,9
R - - 1,57 6 25,74 752 188 2,84 331 308 - - 263,8 657 0,9
anual
% - - 54 85 42 55 - 70 66 - - - 16 48
*Datele din tabelul de mai sus reprezintă suprafeţele şi volumele însumate din cele două foste unităţi de producţie care formează actuala unitate.
În ceea ce priveşte modul de gospodărire a pădurilor în ultimul deceniu, se pot spune următoarele:
- lucrări de împădurire nu s-au executat;
- degajări nu s-au executat;
84
- curăţiri s-au realizat în proporţie de 54 % pe suprafaţă şi 85% pe volum.;
- la rărituri realizările pe suprafaţă sunt de 42% iar cele pe volum 55 %.
- la tăierile de produse principale planul s-a realizat în proporţie de 66 % din volumul propus;
- la tăieri de igienă realizările pe suprafaţă sunt de 16% iar cele pe volum 48%.
Indicele total de recoltare pe ansamblul UP a fost de 0,9 mc/an/ha mai mic decât cel prevăzut (1,6 mc/an/ha) şi mai mic decât indicele de
creştere curentă (5,9 mc/an/ha) ceea ce a dus la o importantă acumulare de masă lemnoasă, acumulare necesară în viitor pentru
normalizarea structurii pe clase de vârstă a fondului forestier.
Având în vedere faptul că pe perioada de valabilitate a amenajamentului expirat s-a retrocedat o suprafaţă de 1864,79 ha (76% din
suprafaţa celor două U.P.-uri ), conform legilor fondului funciar, foştilor proprietari, nu se mai poate face o comparaţie şi o analiză obiectivă
între prevederile amenajamentului şi realizări.
Tabelul 3.2.2.
Elemente de caracterizare a arboretului şi a seminţişului utilizabil
Amenajamentul din 2005 Amenajamentul din 2014
Su- Arboret matur Seminţiş utilizabil Arboret matur Seminţiş utilizabil Nr
U.a. pra- Su- Tratament aplicat
Vâr- Compoz Con pra- Con- int
faţa -sis- Compoziiţia Supraf. Vârst Supraf.
-ha- sta faţa Compoziţia sisten- Compoziţia
iţia en- (ha) a ani
ani- ţa
ţa ha % ha %
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
2B 8,30 135 8GO2FA 0,5 7GO3FA 4,98 60 7,68 145 6GO3FA1CA 0,3 8GO2FA 3,84 50 T.progresive(p.lum) 1
63B 6,80 155 8GO2FA 0,3 8GO2FA 4,08 60 7,32 15 3GO3FA3CA 0,9 - - - 2
1DT T.progresive(p.lum,rac)
retrocedat T. progresive
318C 0,5 70 6ME4GO 0,4 10GO 0,15 30 1
racordare)
320B 1,3 110 10GO 0,6 10GO 0,39 30 retrocedat T.progresive(p.lum,rac) 2
retrocedat T. progresive
332E 2,2 70 10GO 0,4 10GO 0,88 40 1
racordare)
85
3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor
3.3.1. Evoluţia structurii pădurii
Evoluţia claselor de vârstă:

Tabelul 3.3.1.1.
Anul Suprafaţa Clase de vârstă (%)
(S.U.P.A)
amenajării I II III IV V VI şi >
(ha)
1 2 3 4 5 6 7 8
2005 (U.P.II) 534,3 8 23 61 5 - 3
2005 (U.P.III) 944,9 2 17 19 61 1 -
2015 285,76 11 30 26 30 3
Structura claselor de vârstă, la ultima reamenajare este dezechilibrată, suprafaţa în

producţie scăzând datorită retrocedărilor conform Legilor 1/2000 şi 247/2005.
Evoluţia claselor de producţie:

Tabelul 3.3.1.2.
Suprafaţa Clase de producţie (%)
Anul amenajării (S.U.P.A)
I II III IV V
(ha)
1 2 3 4 5 6 7
2005 (U.P.II) 534,3 - 1 86 13 -
2005 (U.P.III) 944,9 - - 81 14 5
2014 285,76 - - 100 - -
Evoluţia compoziţiei:
Tabelul 3.3.1.3.
Suprafaţa Evoluţia compoziţiei (%)
Anul
(S.U.P.A)
amenajării GO FA CA SC TE PI DR DT
(ha)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2005 46 23 18 4 1 - 2 6
534,3
(U.P.II)
2005 45 23 13 - 2 3 5 9
944,9
(U.P.III)
2014 285,76 38 26 14 8 5 4 - 5
Evoluţia densităţii arboretelor:
Tabelul 3.3.1.4.
Suprafaţa Categorii de consistenţă (%)
Anul amenajării (S.U.P.A)
0,1 – 0,3 0,4 – 0,6 0,7 – 1,0
(ha)
1 2 3 4 5
2005 (U.P.II) 534,3 2 3 95
2005 (U.P.III) 944,9 - 4 96
2014 285,76 6 - 94
Din datele prezentate se observă că suprafaţa în producţie a suferit modificări

esenţiale de la o amenajare la alta şi nu se pot face comparaţii obiective în ceea ce priveşte
evoluţia principalilor indicatori ce caracterizează structura arboretelor.
Compoziţia actuală a arboretelor este apropiată de compoziţia-ţel. În viitor se va
urmări introducerea speciilor de amestec în regenerările pure de fag şi gorun.
86
4. STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI
4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor

de teren
Culegerea datelor de teren şi prelucrarea acestora s-au făcut în conformitate cu

instrucţiunile şi normativele în vigoare, ţinându-se seama de recomandările Conferinţei I de
amenajare.
Observaţiile şi măsurătorile din teren s-au înregistrat codificat în fişe speciale pentru
descrierea parcelară.
Pentru aprofundarea condiţiilor staţionale şi de vegetaţie în vederea aplicării măsurilor
silvotehnice optime în conducerea arboretelor s-au făcut cartări staţionale la scară mijlocie.
Prelucrarea datelor s-a făcut automat pe calculator, obţinându-se un set de evidenţe
care s-au folosit pentru întocmirea prezentului proiect.
4.2. Elementele privind cadrul natural, specifice unităţii

de producţie
4.2.1. Geologie
Unitatea de producţie face parte din unitatea morfostructurală de orogen Piemontul

Getic.
Formaţiile geologice reprezentative sunt : conglomerate, gresii, marne, argile, nisipuri
şi pietrişuri.
Teritoriul în studiu este situat în regiunea geomorfologică Piemontul Cândeşti.
Unitatea de relief caracteristică este versantul ondulat.
4.2.2. Geomorfologie
Unitatea de producţie este situată, după raionarea geomorfologică, în zona Gruiurile

Argeşului, în partea sudică a acesteia, din cuprinsul Piemontului Getic.
Complexul de relief este cel al dealurilor mijlocii şi înalte, cu văi largi şi culmi care se
lăţesc sub formă de platouri.
Altitudinea este cuprinsă între 290 m (unitatea amenajistică 26A) şi 570 m (unitatea
amenajistică 433C). Din punct de vedere fitoclimatic pădurile acestei unităţi de producţie sunt
situate în etajul de vegetaţie F.D.3 – etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete.
În funcţie de înclinare, terenul ocupat de pădure se grupează astfel:
- sub 16 grade - 282,87 ha (50%);
- între 16-30 grade - 288,14 ha (50%).
Expoziţia generală este cea însorită (50%)urmată de expoziţia parţial însorită (48%) şi
cea umbrită (2%).
4.2.3. Hidrologie
U.P. II Priboieni–Negreşti este localizată în bazinul hidrografic al pâraielor Cârcinov şi

Lenţea.
Regimul hidrologic al acestor pâraie este caracterizat prin debit mediu relativ scăzut,
tributar precipitaţiilor atmosferice, cu valori mai mari în lunile februarie şi martie, datorită
topirii zăpezii. Vara, majoritatea văilor sunt lipsite de apă pe o perioadă de cel puţin 2-3 luni,
ploile torenţiale neproducând viituri.
În lunci şi văi principale, adâncimea apei freatice este variabilă, în funcţie de aluviuni
cu textură fină, care nu permit scurgerea apei în profunzime. Această adâncime variază între
2 şi 10 m, în funcţie de factorii orografici.
87
În general, pădurile de pe platouri şi versanţii superiori nu beneficiază de apă freatică,
ci numai de cea din precipitaţii, fiind astfel dependente de ploile din timpul primăverii şi verii.
4.2.4. Climatologie
Climatul unităţii de producţie constituie rezultanta interacţiunii complexe dintre radiaţia

solară, circulaţia atmosferică şi particularităţile reliefului.
Pentru caracterizarea teritoriului din punct de vedere climateric s-au interpretat datele
climatice de la staţia meteorologică Piteşti precum şi datele extrase din Atlasul Climatologic
pentru altitudini intermediare.
4.2.4.1. Regimul termic
Temperaturile aerului (°C) medii lunare şi anuale înregistrate la staţia meteorologică

Piteşti sunt date în tabelul 4.2.4.1.1.
Tabelul 4.2.4.1.1.
Media
Lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
anuală
Temperaturi
-2,5 -0,5 4,2 10,0 15,5 18,8 20,8 20,1 16,2 10,4 4,6 -0,2 9,8
medii (°°C)
Temperatura medie zilnică este mai mare de 0°C timp de 280-300 zile. Pe anotimpuri,
temperaturile medii sunt: iarna - 0,9°C, primăvara 2,9°C, vara 20,0°C, toamna 10,5°C, iar în
perioada de vegetaţie 16,5°C.
Îngheţul se produce, în medie în prima sau a doua decadă a lunii octombrie. Cel mai
timpuriu îngheţ de toamnă s-a înregistrat în data de 8 septembrie. Ultimele îngheţuri de
primăvară pot avea lor între 4 martie şi 24 mai. Durata sezonului de vegetaţie este de circa
7 luni pe an.
Regimul termic este favorabil speciilor forestiere din compoziţia pădurilor unităţii de
producţie, iar îngheţurile târzii din primăvară nu produc vătămări vegetaţiei forestiere.
4.2.4.2. Regimul pluviometric
Cantităţile de precipitaţii atmosferice (mm) medii lunare şi anuale sunt prezentate în

tabelul 4.2.4.2.1.
Tabelul 4.2.4.2.1.
Media
Lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
anuală
Precipitaţii
35,4 29,7 40,9 50,6 73,1 86,6 68,6 55,6 42,9 46,6 42,1 43,5 621,9
medii
Regimul pluviometric este bine repartizat pe lunile anului, şi mai ales în perioada de
vegetaţie, cele mai multe înregistrându-se în luna iunie, 86,6 mm, anotimpul cel mai ploios
fiind vara. În perioada de inactivitate, rezerva de apă se acumulează în sol, fiind folosită de
vegetaţia forestieră în sezonul activ.
Precipitaţiile sub formă de zăpadă cad în perioada noiembrie-martie, numărul mediu al
zilelor cu ninsoare este 18, iar numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă 48.
Grosimea stratului de zăpadă este în medie de 15 cm şi se realizează în luna
februarie şi coincide cu temperaturile minime absolute. Ca urmare, seminţişurile tinere sunt
în mare măsură protejate de gerurile excesive. Stratul de zăpadă şi durata lui însă nu pot
asigura protecţie seminţişurilor în timpul lucrărilor de exploatare.
Drenajul extern, determinat de reţeaua hidrografică densă şi cel intern determinat de
grosimea pietrişurilor din substrat sunt intense, ceea ce face ca spre sfârşitul perioadei de
vegetaţie să se instaleze în sol un interval de uscăciune. Aceasta afectează mai ales
arboretele de gorun, acestea vegetând pe platouri şi versanţi superiori, expuşi insolaţiei.
88
4.2.4.3. Regimul eolian
Frecvenţa cea mai ridicată o au vânturile din vest şi cele din sud-est.
Aceste vânturi nu provoacă vătămări (doborâturi, rupturi) prin acţiunea lor mecanică,
dar datorită faptului că sunt calde şi uscate, influenţează negativ culturile tinere în timpul verii.
Analizând datele climatice, nu se constată diferenţe climatice, datorită faptului că
energia de relief este mică, iar diferenţa altitudinală între extremele unităţii de producţie este
de doar 280 m.
Datele climatice înregistrate sunt în general favorabile vegetaţiei forestiere existente,
cu excepţia perioadelor secetoase din unii ani, ale căror efecte se accentuează în prezenţa
unor temperaturi ridicate în sezonul de vegetaţie.
4.2.4.4. Indicatorii sintetici ai datelor climatice
După noua raionare în provincii climatice a teritoriului ţării, pădurile unităţii de

producţie se încadrează în districtul II B.P.6., adică clima continentală de dealuri din
Podişul Getic.
Indicele de ariditate de Martonne, anual, are valoarea de 31,4, cel mai scăzut fiind în
lunile iulie-august.
Indicele de umiditate anual are valoarea de 63,5.
În tabelul următor sunt prezentate câteva date fenologice caracteristice zonei studiate.
Tabelul 4.2.4.4.1.
Coacerea
Înmugu- Înfrunzirea Înflorirea Căderea
Specia seminţelor
rire frunzelor
Început Sfârşit Început Sfârşit Început Sfârşit
Gorun 22.IV 28.IV 2.V 10.V 10.V 21.IX 11.X 20.X-18.XI
Fag 21.IV 25.IV 27.IV 2.V 10.V 23.IX 30.IX 27.X-17.XI
În general, cadrul natural al zonei în care se găsesc arboretele Unităţii de Producţie

II Priboieni-Negreşti, este favorabil dezvoltării în condiţii optime a speciilor de bază
(cvercinee, fag, diverse tari). Factor limitativ este apa accesibilă pentru gorunul situat pe
platouri.
4.3. Soluri
Pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol s-au executat 5 profile principale de

sol (u.a:4 D, 27 A, 32 B, 345 B, 442A). Dintr-un profill principal de sol (u.a.: 345 B) s-au
recoltat probe de sol care au fost trimise la laboratorul de pedologie al I.N.C.D.S.- Braşov
pentru analize. Rezultatul analizelor (buletinul de analiză) este prezentat în subcapitolul 4.3.3.
4.3.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol
Evidenţa tipurilor şi subtipurilor de sol este prezentată în tabelul 4.3.1.1.
Tabelul 4.3.1.1.
Clasa de Tipul de sol Subtipul de Codul Succesiunea Suprafaţa
soluri sol orizonturilor ha %
tipic 2201 Ao-El-Bt -C 170,94 38
Luvosol stagnic 2212 Ao-Elw-Btw -C 100,76 22
Cambisoluri
Total 271,70 60
Eutricambosol tipic 3101 Ao –Bv- C 179,18 40
TOTAL U. P. 450,88 100
89
Din analiza datelor din tabelul de mai sus rezultă că cele mai răspândite subtipuri de
sol sunt: eutricambosolul tipic (40%) şi luvosolul tipic (38%) .
Răspândirea teritorială a solurilor în cadrul unităţii de producţie este influenţată atât de
condiţiile geologice existente cât şi de condiţiile geomorfologice şi de tipurile de pădure sub
care au evoluat.
4.3.2. Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol
a) Luvosolul stagnic (22%) se defineşte prin orizonturile Ao-Elw-Btw-C. Acest sol a fost
identificat pe terenuri mai slab drenate aflate sub influenta unei cantităţi mai mari de apă.
Substratul litologic este reprezentat de luturi, nisipuri şi argile sărace în minerale
calcice şi feromagneziene.
Orizontul Ao are culoare brună, brună –închis şi grosimea de 10-20cm.
Orizontul Elw mai deschis la culoare (10 YR-5) şi este gros de 10-20cm.
Orizontul Btw are culoare brună (10 YR-4) şi grosime de 110-150cm. Textura este
diferenţiată pe profil luto-nisipoasă în Ao, mijlocie către grosieră în Elw şi mijlocie fină sau
fină în Bt. Structura este grăunţoasă în Ao , poliedrică lamelară sau fără structură în Elw şi
prismatică bine dezvoltată în Bt. Conţinutul de humus este 2% (Bt). Gradul de saturaţie în
baze este 50%. Aciditatea scade uneori sub 5,0. Grosimea fiziologică este 60 cm
Fertilitatea variază în limite largi în funcţie de troficitatea minerală şi azotată.
b) Luvosolul tipic(38%) . Are profilul Ao-El-Bt-C. A fost identificat pe versanţi

moderat înclinaţi cu expoziţii diverse.
Este acid cu pH =5,0-5,9 cm cu valorile cele mai mici (mai acid) în orizontul El
(podzolit), foarte humifer, cu un conţinut de humus (moder) de 5,0-7,4% pe grosimea de 5-10
cm, mezobazic la eubazic, cu un grad de saturaţie în baze, √= 50-80% cu valorile cele mai
mici în orizontul debazificat El, foarte bine aprovizionat în azot total la suprafaţă (0,22-0,32
g%) şi foarte slab aprovizionat în profunzime (0,05..%), luto-nisipos la luto-argilos edafic
mijlociu, de bonitate mijlocie pentru fag când solul este situat pe versanţi însoriţi şi de
bonitate superioară pentru gorun când solul este situat pe versanţi superiori slab înclinaţi.
c) Eutricambosolul tipic (40%) se defineşte prin orizontul B cambic (Bv) având gradul
de saturaţie în baze peste 55%. Acest sol a fost identificat pe versanţi uşor înclinaţi şi are
următoarea succesiune de orizonturi: Ao-Bv-C.
Substratul litologic este reprezentat de luturi şi alte substrate bogate în carbonat de
calciu şi alte elemente bazice.
Orizontul Ao are culoare brună închis şi grosimea de 10-40 cm.
Orizontul Bv este de culoare brună-gălbuie, brună-ruginie şi este gros de la 50 la 150 cm.
Textura este variabilă în funcţie de materialul parental şi poate merge de la uşoară la
grea. Structura este grăunţoasă în Ao şi poliedrica sau prismatica în Bv. Conţinutul de humus
este mai mare în Ao putând ajunge până la 10-12%. Gradul de saturaţie în baze este peste
55% în Bv. Aciditatea este slab-moderată (ph = 5,8-6,5). Grosimea fiziologică este 60 cm.
Fertilitatea este medie spre superioară în funcţie de volumul edafic
90
4.3.3. Buletin de analiză
Analizele de laborator s-au făcut pentru probele de sol recoltate din u.a.: 345 B .
Hidro- Capac.
Baze Grad
Tip Hu- Carbo gen tot.de Azot
Ori- Nivel Umid. de de
Subtip pH mus -naţi de schimb total
zont (cm) (%) schimb sat.
Sol,u.a. % % schimb me% %
me% %
me%
u.a. 345B Ao 0-20 0.571 4.748 2.298 - 3.638 9.356 12.994 27.999 0.118
eutricambosol tipic Bv 25-45 0.694 5.100 0.847 - 3.638 8.539 12.177 59.877 0.043
4.3.4. Lista u.a. pe tipuri şi subtipuri de sol

4.4. Tipuri de staţiune
La baza stabilirii tipurilor de staţiune existente pe teritoriul luat în studiu, au stat

lucrările de cartare staţională la scară mijlocie executate cu această ocazie, culegându-se
date de ordin pedologic, ecologic, climatologic, geomorfologic, etc.
S-au studiat şi s-au luat în considerare condiţiile existente între elementele
caracteristice ale staţiunii: substratul litologic, forma de relief, climat şi microclimat local, tip şi
subtip genetic de sol, pătura vie, potenţialul productiv şi tipul de pădure.
Ca lucrări de specialitate s-au consultat cu precădere lucrarea “Staţiuni forestiere”
ediţia 1977 de Chiriţă C. şi colaboratorii şi amenajamentele întocmite în anul 1995.
91
În cadrul unităţii de producţie au fost identificate un număr de 3 tipuri de staţiune
cuprinse într-un singur etaj de vegetaţie.
Tipul de staţiune s-a determinat pentru fiecare unitate amenajistică.
4.4.1. Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiune
În unitatea de producţie analizată au fost identificate următoarele tipuri de staţiune :
Tabel 4.4.1.1
Categoria de bonitate
Nr. Tipul de staţiune Suprafaţa
–ha-
crt.
Codul Diagnoză ha % Sup. Mijl. Inf.
Etajul FD3 -’’Deluros de gorunete,făgete şi goruneto-făgete’’
Deluros de gorunete Pm, podzolit-
1. 5.1.4.2. 100,76 22 - 100,76 -
pseudogleizat cu Carex-pilosa.
Deluros de gorunete, Pm, brun slab-mediu
2. 5.1.5.2. 170,94 38 - 170,94 -
podzolit edafic miliociu
Deluros de făgete Pm, brun edafic
3. 5.2.4.2. 179,18 40 - 179,18 -
mijlociu cu Asperula Asarum.
ha 450,88 100 - 450,88 -
Total U.P.
% - - - 100 -
Din analiza tipurilor de staţiune , rezultă că cele mai răspândite tipuri de staţiune sunt:
Deluros de făgete Pm, brun edafic mijlociu cu Asperula Asarum (40%) şi Deluros de
gorunete Pm, brun slab-mediu podzolit edafic mijlociu (38 %).
Toate tipurile de staţiune sunt de bonitate mijlocie, ceea ce înseamnă că speciile
principale ( gorunul şi fagul) au condiţii optime de vegetaţie.
4.4.2. Lista u.a pe tipuri de staţiune
92
4.4.3. Lista u.a. pe tipuri de staţiune şi soluri
93
4.4.4. Descrierea tipurilor de staţiuni cu factori limitativi şi măsurile de gospodărire impuse de aceşti factori
Măsuri de gospodărire
Etajul fitoclimatic
Factorii şi impuse de aceşti factori

Tip de staţiune Tip de pădure
determinanţii ecologici şi factorii – condiţie
ecologici şi moderat limitativi
limitativi; Compoziţia ţel
Cod Indicativul de clasificare şi descrierea concisă a tipului de staţiune riscuri Cod Diagnoză Tratamente
Compoziţia de
regenerare
5.1.4.2. Deluros de gorunete Pm, luvosol stagnic, cu Carex pilosa
Foarte frecvent pe versanţi slab şi foarte slab înclinaţii, expoziţii predominant
însorite şi semiumbrite, cumpene largi, platouri, terase, poale de versanţi, terenuri
frământate prin vechi alunecări. Substraturi litologice greu permeabile formate din
roci sedimentare. Soluri cu mull, oligomezo şi mezobazice, slab la moderat
humifere, mijlociu profunde sau profunde, fiziologic mijlociu profunde, luto-
nisipoase sau lutoase în orizonturile superioare, luto-argiloase, sau argiloase, - regim de 514.1 Gorunet de platou 8GO2DT
orizontul B marmorat prin pseudogleizare, uneori semischeletice. Volum edafic umiditate cu sol greu (m) --------------- T.progresive
mijlociu. Condiţii climatice apropiate de acelea medii ale platourilor, cu mici plusuri alternant 6GO2TE2DT
5.1.4.2. de căldură şi lumină în staţiuni ceva mai ridicate sau pe versanţi însoriţi. Condiţii
edafice divers favorabile, cu rezultantă mijlociu favorabilă pentru pădurea de gorun.
Troficitatea submijlocie şi mijlocie. Aciditatea activă moderată în orizontul humifer,
puternică până la moderată în orizontul podzolit. Pătura vie de tipul carex pilosa, cu
grad de acoperire ridicat, divers însoţită de specii de mull-moder şi mull. Bonitate
mijlocie pentru gorunete. Arborete de gorun divers însoţit de alte foioase. Datorită
solului expus degradării prin înmlăştinare şi prin accentuarea fenomenului de
pseudogleizare şi podzolire, se recomandă menţinerea consistenţei pline, în
amestec cu gorunul a speciilor de amestec în proporţie de cel puţin 30% pentru
FD3 asigurarea cu continuitate a drenajului biologic al solului.
Gorunet cu floră 8GO2DT
511.3 de mull de -------------
5.1.5.2. Deluros de gorunete, Pm, luvosol slab mediu levigat (podzolit) edafic productivitate 7GO3DT
mijlociu. - volumul edafic mijlocie (m)
Răspândit în etajul gorunetelor pe versanţi predominant mijlocii, mai rar superiori, - apa accesibilă 5GO3ST2DT
cel mult slab ondulaţi, uneori cu mici denivelări, expoziţii însorite şi semiînsorite, şi - gradul de -----------------
înclinări moderate până la repezi. Luvosolurile slab medii podzolite, cu mull şi mull saturaţie în 7GO3DT
moder, mijlociu profunde şi mai rar profunde, luto-nisipoase şi lutoase, structurate Şleau de deal cu
baze de schimb 531.4 gorun şi fag de
5.1. 5. 2 grăunţos în orizontul humifer, practic lipsite de schelet şi slab scheletice, până la cel
mult scheletice, cu volum edafic mijlociu. productivitate
Troficitatea mijlocie spre ridicată, soluri mezotrofice, spre eutrofice, excepţional mijlocie. T.progresive
chiar autrofice.
Pătura vie slab reprezentată prin specii de mull. Bonitatea mijlocie pentru cvercete,
goruneto-şleauri de productivitate mijlocie.
94
Etajul fitoclimatic Măsuri de gospodărire
Factorii şi impuse de aceşti factori
Tip de staţiune Tip de pădure
determinanţii ecologici şi factorii – condiţie
ecologici şi moderat limitativi
limitativi; Compoziţia ţel
Cod Indicativul de clasificare şi descrierea concisă a tipului de staţiune riscuri Cod Diagnoză Compoziţia de Tratamente
regenerare
423.1 Făget de deal cu 8FA2DT
5.2.4.2. Deluros de făgete Pm, preluvosol edafic mijlociu cu Asperula- Rubus hirtus (m) ----------
Asarum (mezo şi eutrofic, mezohidric, estival reavăn, FD3, Bm, TIII-IV, Hm, Ue2 8FA2DT
Foarte răspândit pe suprafeţe importante în regiunea deluroasă, pe versanţi - volumul edafic
predominant mijlocii, umbriţi şi semiumbriţi, moderat înclinaţi, cu configuraţie
variată, urcând uneori şi în partea superioară a versanţilor. - apa accesibilă
8FA2DT
Depozite de suprafaţă provenite din roci furnizoare de material pământos şi de -----------
schelet în sol. Preluvosoluri cu mull, tipice şi mai rar slab podzolite, slab - gradul de 431.2 Făgeto-cărpinet cu 8FA2DT
FD3 5. 2. 4. 2. pseudogleizate, mijlociu profunde şi profunde, luto-nisipoase şi lutoase, slab saturaţie în flora de mull (m) T.progresive
scheletice şi semischeletice în rezultantă cu volumul edafic mijlociu. baze de schimb
Condiţii climatice şi plus apreciabile de umiditate şi minus de căldură şi lumină faţă
de media etajului pe expoziţii umbrite şi în apropierea văilor. Făget amestecat 8FA2DT
Volumul edafic mijlociu. Pătura vie de tipul Asperula-Asarum. Bonitate mijlocie 433.1 din regiunea de ----------
dealuri (m) 8FA2DT
pentru făgete de deal pure sau având în diseminaţie paltin, carpen, tei, frasin şi
jugastru, gorun, apoi făgete amestecate, făgeto-cărpinete şi şleauri de deal cu fag.
95
4.5. Tipuri de pădure
Corespunzător condiţiilor climatice şi staţionale, pe teritoriul studiat s-au identificat 6

tipuri de pădure, a căror denumire cât şi proporţia de participare este prezentată în cadrul
subcapitolului 4.5.1.
4.5.1. Evidenţa tipurilor naturale de pădure
Tipurile naturale de pădure identificate sunt următoarele :
Tabel 4.5.1.1.
Nr. Tip de Productivitatea naturală
Tip de pădure Suprafaţa
crt. staţiune (ha)
Codul Diagnoza ha % Sup. Mijl. Inf.
Gorunet de platou cu sol greu
1 5.1.4.2. 514.1 100,76 23 - 100,76 -
(m).
Gorunet cu floră de mull de
2 511.3 108,44 24 - 108,44 -
productivitate mijlocie (m)
5.1.5.2.
Şleau de deal cu gorun şi fag
3 531.4 62,50 14 - 62,50 -
de productivitate mijlocie.
4 423.1 Făget de deal cu Rubus hirtus 30,43 6 - 76,34 -
(m)
Făgeto-cărpinet cu floră de
5 5.2.4.2. 431.2 76,34 17 - - -
mull (m)
Făget amestecat din regiunea
6 433.1 72,41 16 - 72,41 -
de dealuri (m)
ha 450,88 100 - 450,88 -
Total U.P.
% 100 - - 100 -
Tipurile naturale de pădure reprezentative sunt:

- 511.3.- Gorunet cu flora de mull de productivitate mijlocie (m) - 24%;
- 514.1- Gorunet de platou cu sol greu (m) – 23%.
96
4.5.2. Lista u.a. pe tipuri de staţiune şi pădure
4.5.3. Lista u.a. după caracterul actual al tipului de pădure
97
4.5.4. Formaţii forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure
Tabel 4.5.4.1
Caracterul actual al tipului de pădure Total
Natural fundam. de Par- Total Artificial Ne- Total Tere-
Formaţia productivitate Sub- ţial derivate def. pă- nuri
forestieră -ha- prod. deriv (ha) dure goale ha %
-ha- (ha) ha
S M I S+M I S+M I (ha) (ha)
- - - - - - - - - - - - 120,13 120,13 21
42.Făgete - 23,84 - - - - - - 6,59 - 30,43 - 30,43 5
pure de
dealuri
43.Făgete - 127,79 - - - - - 20,96 - - 148,75 - 148,75 26
amestecate
51.Gorunete - 183,63 - - - 1,01 23,71 208,35 0,85 209,20 37
pure
53.Şleauri - 43,55 - - - - - 18,95 - - 62,50 - 62,50 11
de deal cu
gorun
Total ha - 378,81 - - - 1,01 63,62 6,59 - 450,03 120,98 571,01 100
% - 84 - - - 1 - 14 1 - 79 21 100 -
Analizând lista 4.5.3. se constată că 84% din suprafaţă este ocupată de arborete
corespunzătoare din punct de vedere al compoziţiei, productivităţii şi a modului de
regenerare, fiind arborete natural fundamentale. Arboretele artificiale ( 15% ) au rezultat, mai
ales, în urma împăduririi unor terenuri goale, dar şi în urma aplicării unor tratamente
extensive, cu regenerare pe cale artificială.
Arboretele derivate (1%) sunt rezultatul conducerii necorespunzătoare a procesului de
regenerare şi îngrijire a arboretelor.
4.6. Structura fondului de producţie şi protecţie
Structura fondului forestier pe specii, clase de vârstă şi de producţie este prezentată în

tabelul următor :
Tabel 4.6.1.
S Clase de vârstă Clasa de producţie
Spe- Suprafaţa
U (ha) (ha)
cii
P ha % I II III IV V VI VII> I II III IV V
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Qv 106,93 38 5,2 25,94 37,04 36,45 - - 2,3 - - 106,9 - -
DR 10,62 2 - 8,33 2,29 - - - - - 10,62 - -
A FA 75,20 27 2,2 22,34 16,79 29,26 - - 4,61 - - 75,2 - -
DT 78,24 28 23,14 20,87 14,85 18,61 - - 0,77 - - 76,25 1,25 0,74
DM 14,77 5 0,04 10,61 4,12 - - - - - 14,77 - -
Ha 285,76 30,58 88,09 75,09 84,32 - - 7,68 - - 283,8 1,25 0,74
Tot. 100
% 100 10 31 27 30 - - 2 99 1 -
Qv 70,84 44 2,25 9,68 10,23 39,33 9,35 - - - 70,84 - -
DR 12,42 7 - 10,55 1,87 - - - - - 0,8 11,62 - -
O FA 43,76 27 - 3,31 9,39 20,45 10,61 - - - - 43,04 0,72 -
DT 36,93 22 0,84 17,55 9,72 7,98 0,84 - - - 0,09 26,47 10,4 -
DM 0,32 - 0,07 0,15 0,1 - - - - - - 0,32 - -
Ha 164,27 3,16 41,24 31,31 67,76 20,8 - - - 0,89 152,3 11,1 -
Tot. 100
% 100 1 26 19 42 12 - - - - 93 7 -
Qv 177,77 40 7,45 35,62 47,27 75,78 9,35 - 2,3 - - 177,8 - -
DR 23,04 5 - 18,88 4,16 - - 0,8 22,24 - -
TOT FA 118,96 26 2,2 25,65 26,18 49,71 10,61 - 4,61 - - 118,2 0,72 -
DT 115,17 26 23,98 38,42 24,57 26,59 0,84 - 0,77 - 0,09 102,7 11,6 0,74
DM 15,09 3 0,11 10,76 4,22 - - - - - 15,09 - -
Ha 450,03 33,74 129,3 106,4 152,08 20,8 - 7,68 - 0,89 436,1 12,3 0,74
TOT 100
% 100 7 29 24 35 4 - 1 - - 97 3 -
98
Principalii indicatori de caracterizare a fondului forestier sunt :
Tabel 4.6.2.
Specificări Specii Total
GO FA CA SC TE PI ME PLT DT DM
S.U.P. „A” – 285,76 ha
Compoziţia (%) 38 26 14 8 5 4 - - 5 - 100
Clasa de producţie III0 III0 III0 III1 III0 III0 III0 III0 III0 III0 III0
Consistenţa 0,75 0,78 0,82 0,85 0,77 0,83 0,87 0,88 0,82 0,90 0,78
Vârsta medie (ani) 54 59 53 16 44 42 20 20 48 40 51
Creşterea curentă
3 4,9 7,4 6,2 6,5 8,4 7,6 7,5 2,3 6,1 5,9 6,2
(m /an/ha)
3
Volumul mediu (m /ha) 157 212 119 59 181 201 115 123 117 100 159
3
Volumul total (m ) 16724 15936 4795 1335 2472 2130 61 53 1740 68 45314
Specii
Specificări
GO FA CA SC PI MO NU DR DT DM Total
S.U.P. „O” – 164,27 ha

Compoziţia (%) 42 27 10 4 3 2 2 3 7 - 100
Clasa de producţie III0 III0 III2 IV0 II9 III0 III0 II9 III0 III0 III1
Consistenţa 0,69 0,76 0,78 0,80 0,80 0,79 0,70 0,80 0,79 0,84 0,74
Vârsta medie (ani) 66 70 52 35 42 40 49 40 53 40 61
Creşterea curentă
3 3,9 6,9 5,7 0,2 7,4 11,2 5,1 9,0 6,2 6,3 5,3
(m /an/ha)
3
Volumul mediu (m /ha) 159 241 106 102 208 237 158 246 133 159 177
3
Volumul total (m ) 11142 10558 1673 672 961 869 559 1014 1574 51 29073
Principalii indicatori de caracterizare a fondului forestier productiv sunt prezentaţi în

tabelul 4.6.3.
Tabelul 4.6.3.
Specificări Specii Total
GO FA CA SC PI TE MO DR DT DM
U.P. II – 450.03 ha
Compoziţia (%) 40 26 13 6 3 3 1 1 7 - 100
Clasa de producţie III0 III0 III1 III3 III0 III0 III0 II9 III0 III0 III0
Consistenţa 0,73 0,78 0,81 0,84 0,82 0,77 0,79 0,80 0,79 0,88 0,77
Vârsta medie (ani) 59 63 52 20 42 44 40 40 50 34 55
Creşterea curentă
3 4,5 7,2 6,1 5,0 7,5 8,4 11,2 9,0 6,1 4,9 5,9
(m /an/ha)
Volumul mediu
3 165 158 223 115 69 203 181 237 246 128 120
(m /ha)
Volumul total (m3) 27866 26494 6468 2007 3091 2472 869 1014 3934 172 74387
Analizând compoziţia pe specii la S.U.P. “A” se observă că aceasta este formată în

principal din gorun (38%), fag (26%), şi carpen (14%), celelalte specii deţinând împreună o
pondere de 22%.
Vârsta medie (51 ani) este aproape egală cu jumătatea ciclului de producţie (110 ani),
dar structura pe clase de vârste este dezechilibrată 88% din arborete situându-se în clasele a
II-a şi a III-a şi a IV-a.
Clasele de producţie sunt determinate de bonitatea staţiunilor.
Date mai detaliate privind clasele de vârstă, compoziţia specifică, clasele de
producţie, consistenţa şi alte caracteristici ale arboretelor, pe specii, subunităţi de producţie şi
protecţie şi pe total U.P. sunt prezentate în fişa indicatorilor de bază, la capitolul
11.2.(„Dinamica dezvoltării fondului forestier”) şi la capitolul 16.2. („Evidenţe privind mărimea
şi structura fondului forestier”). O evoluţie a structurii fondului forestier se prezintă, în măsura
existenţei datelor necesare, la capitolul 3.3. şi la capitolul 15 (evoluţia în perspectivă a
arboretelor în care se reglementează producţia, pe S.U.P.).
99
4.7. Arborete slab productive şi provizorii
Situaţia acestor arborete este redată în tabelul 4.7.1. şi evidenţa 15.3.7.
Tabel 4.7.1.
Nr. Suprafaţa
Caracterul actual al tipului de pădure
crt. ha %
1 Total derivat de productivitate mijlocie 1,01 13
2 Artificial de productivitate inferioară 6,59 87
Total 7,60 100
Arboretele total derivate de productivitate mijlocie au ca specii preponderente

carpenul,mesteacănul şi plopul tremurător.
Singurul arboret artificial de productivitate inferioară este un salcâmet cu vârsta de 35
de ani. Cauza productivităţii inferioare a acestui arboret este vârsta înaintată care depăşeşte
vârsta exploatabilităţii.
4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori şi limitativi
În tabelul următor este prezentată situaţia arboretelor afectate de factori destabilizatori

şi limitativi:
Tabelul 4.8.1.
Nr. Suprafaţa totală Suprafaţa afectată pe grade de manifestare (ha)
Natura factorilor foarte
crt. ha % slabă mijlocie puternică
puternică
1 Uscare 6,59 100 - 6,59 - -
Uscarea cu un grad de manifestare mijlocie, este singurul factor destabilizator întâlnit

într-un arboret de salcâm cu vârsta înaintată în care s-a propus tratamentul tăierilor în crâng
de jos.
4.8.1. Evidenţa unităţilor amenajistice afectate de factori destabilizatori şi

limitativi
4.9. Starea sanitară a pădurilor
Starea sanitară a pădurilor este bună.

Pentru asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare, se recomandă atât măsuri
preventive, cât şi măsuri represive de combatere a bolilor şi dăunătorilor, atunci când
acestea depăşesc limitele capacităţii de suport a ecosistemelor respective.
Pentru menţinerea unei stări fitosanitare corespunzătoare, fac obiect al acţiunii de
igienizare şi curăţire a pădurii următoarele categorii de material lemnos:
a). arborii deperisaţi, necesar a fi extraşi din masa arboretului:
- căzuţi, rupţi şi doborâţi de vânt sau zăpadă;
100
- uscaţi sau pe cale de uscare;
- atacaţi de insecte sau agenţi criptogamici;
- arbori cursă şi de control folosiţi la protecţia pădurilor;
b). uscături şi crăci groase răspândite în pădure;
c). resturi de exploatare, nevalorificate pentru producţia industrială provenite din
curăţirea parchetelor exploatate (vârfuri, lemn cu putregai, etc.);
d). material lemnos subţire provenit din tăieri de îngrijire (curăţiri) în arborete tinere,
situate în locuri greu accesibile;
e). cioate dezrădăcinate prin fenomene naturale.
4.10. Concluzii privind condiţiile staţionale şi de vegetaţie
Din cele expuse în subcapitolele anterioare, se desprinde concluzia că factorii

staţionali sunt, în general favorabili pentru biocenozele forestiere locale. Speciile cele mai
favorizate sunt gorunul şi fagul.
Corespondenţa dintre bonitatea staţiunilor şi productivitatea arboretelor este
prezentată în tabelul următor :
Tabel 4.10.1.
Bonitatea staţiunii Productivitatea arboretelor Diferenţe
Suprafaţa Suprafaţa + -
Categoria Categoria Caracterul actual
ha % ha % ha ha
Artificial de prod.
Superioară 0,89 - 0,89 -
superioară
Natural fundamental
378,81 85 - -
de prod. mijlocie
Total derivat de
mijlocie 1,01 - - -
Mijlocie 450,03 100 productivitate mijlocie
Artificial de
62,73 14 - -
productivitate mijlocie
Artificial de
inferioară productivitate 6,59 1 - 6,59
inferioară
TOTAL 100 TOTAL 450,03 100 0,89 6,59
Arboretele valorifică bine condiţiile staţionale 99% fiind arborete de productivitate

mijlocie. Doar 1% sunt arborete de productivitate inferioară (artificiale) şi nu valorifică
potenţialul staţional.
Concluzionând, putem afirma că valoarea economico-socială şi ecologică a
arboretelor din cuprinsul unităţii de producţie în studiu se poate ridica la nivelul potenţialului
existent. Structurile arboretelor se pot îmbunătăţi şi printr-o gospodărire judicioasă,
superioară calitativ celei anterioare, cu un accent deosebit pe modul de regenerare a
arboretelor - din sămânţă şi pe efectuarea corespunzătoare şi la timp a lucrărilor de îngrijire.
Pentru realizare acestor deziderate se impune respectarea prevederilor prezentului
amenajament în ceea ce priveşte zonarea funcţională, bazele de amenajare, posibilitatea,
operaţiunile silviculturale propuse.
În viitor, pentru a se valorifica mai bine condiţiile bune şi foarte bune oferite
de staţiunile din unitatea de producţie în studiu, se recomandă o analiză mai atentă a
compatibilităţii între cerinţele speciilor şi condiţiile oferite de staţiuni, precum şi efectuarea
corectă, la timp şi ori de câte ori este nevoie, a lucrărilor presupuse de starea de
moment a arboretelor.
101
5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL- ECONOMICE ŞI ECOLOGICE
ALE PĂDURII ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE
5.1. Stabilirea funcţiilor social – economice şi ecologice ale pădurii
5.1.1. Obiectivele social economice şi ecologice
Obiectivele urmărite prin actualul amenajament sunt :
Tabelul 5.1.1.1.
Nr. Denumirea obiectivului de protejat sau a serviciilor de
Grupa de obiective şi servicii
crt. realizat
- protecţia pădurilor din bazinele torenţiale sau cu
transport excesiv de aluviuni;
Protecţia apelor , terenurilor şi a
1. - protecţia pădurilor situate pe terenuri cu substraturi
solurilor
litologice foarte vulnerabile la eroziuni şi alunecări, cu
pante până la 30 grade;
- asigurarea producţiei de masă lemnoasă atât cantitativ
2. Produse lemnoase
cât şi calitativ
Alte produse în afara lemnului sau a - vânatul, fructele de pădure, ciupercile comestibile,
3.
serviciilor plantele medicinale
Obiectivele urmărite prin actualul amenajament sunt :

- protecţia apelor;
- protecţia terenurilor şi a solurilor;
Produse lemnoase:
- lemn de lucru pentru cherestea;
- lemn pentru celuloză, construcţii rurale şi alte utilizări.
Alte produse în afara lemnului şi a serviciilor: vânatul, fructe de pădure, ciuperci
comestibile, plante medicinale şi aromate.
În raport de starea fiecărui arboret în parte şi de rolul pe care trebuie să-l
îndeplinească s-a adoptat la nivel de unitate amenajistică şi subunitate de gospodărire, ţelul
de protecţie sau de producţie.
5.1.2. Funcţiile pădurii
Corespunzător obiectivelor social-economice şi ecologice fixate, s-au stabilit funcţiile

prioritare pe care trebuie să le îndeplinească arboretele. Astfel, pentru asigurarea atribuţiilor
de protecţie şi producţie, pădurile din această unitate de producţie au fost încadrate în grupa
I funcţională (293,44 ha) şi grupa a II-a funcţională (157,44 ha).
Categoriile funcţionale atribuite arboretelor sunt prezentate în tabelul 5.1.2.1.:
Tabel 5.1.2.1.
Grupa, subgrupa şi categoria funcţională Suprafaţa
Cod Denumire ha %
Grupa I – păduri cu funcţii speciale de protecţie
Subgrupa 1 – păduri cu funcţii de protecţie a apelor
Păduri din bazinete torenţiale sau cu transport excesiv de
1.1.G. aluviuni determinate prin studii hidrologice de amenajarea 171,72 39
pădurilor sau de amenajare a bazinelor hidrologice (T.III)
Subgrupa 2 – păduri cu funcţii de protecţie a terenurilor şi solurilor
Păduri situate pe substraturi litologice foarte vulnerabile la
1.2.L 121,72 26
eroziuni şi alunecări, cu pantele cuprinse până la 30 grade;(TIV)
Grupa II – păduri cu funcţii de producţie şi protecţie
Păduri destinate să producă în special arbori groşi de calitate
2.1.B. 157,44 35
superioară pentru lemn de cherestea (TVI) ;
TOTAL U.P. 450,88 100
102
Arboretele astfel grupate în raport cu categoriile funcţionale pentru care sunt aplicate
măsuri silviculturale similare, au rezultat tipurile de categorii specificate în tabelul următor:
Tabel 5.1.2.2.
Tipul Categoria funcţională Ţeluri de gospodărire Suprafaţa
funcţional ha %
III 1.1G de protecţie şi producţie 171,72 39
IV 1.2L de protecţie şi producţie 121,72 26
VI 2.1B de producţie şi protecţie 157,44 35
Total - de producţie şi protecţie 450,88 100
5.1.3. Subunităţi de gospodărire constituite
Pentru gospodărirea diferenţiată şi durabilă a pădurilor au fost constituite două

subunităţi de gospodărire:
- S.U.P.”A” – codru regulat, sortimente obişnuite – 285,76 ha, în care au fost încadrate
arborete din tipurile funcţionale III, IV şi VI categoriile funcţionale 1.1G,1.2L şi 2.1B.
-S.U.P.”O” – terenuri ce urmează să fie scoase din fondul forestier, în care au fost
încadrate arborete din tipurile funcţionale III, IV şi VI categoriile funcţionale 1.1G,1.2L şi 2.1B.
În S.U.P.”O” au fost incluse arboretele care urmează a fi retrocedate – 164,27 ha,
aceste suprafeţe fiind validate de comisia judeţeană şi urmează a fi puse în posesie de
comisia locală.
În subcapitolul 5.1.3.1. este prezentată constituirea subunităţilor de gospodărire pe
unităţi amenajistice şi suprafeţe.
103
5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor şi ale pădurii
Sarcina gospodăririi silvice este dirijarea arboretelor spre o structură normală care se
defineşte prin bazele de amenajare: regim, compoziţie ţel, tratament, exploatabilitate (vârsta
exploatabilităţii) şi ciclu de producţie.
Gospodărirea pădurilor se va face potrivit normelor tehnice în vigoare şi respectând
prevederile Codului Silvic.
Tabelul 5.2.1.
Exploatab.
S. Supra- Regim
vârsta Ciclul
U. faţa de Compoziţia actuală Compoziţia ţel Tratamente
exploat. [ ani ]
P. [ ha ] gospod.
[ ani ]
Tehnică
Codru T.progresive şi de
A 285,76 38GO26FA14CA8SC5TE4PI5DT 45GO34FA21DT 110
protecţie
109
Tehnică
T.progresive
Codru şi de
O 164,27 42GO27FA10CA4SC3PI2MO2NU3DR7DT - Crâng-T. de 110
crâng protecţie
jos
104
5.2.1. Regimul
Ţinând cont de specificul ecologic al speciilor forestiere şi de obiectivele

social – economice şi ecologice urmărite, a fost menţinut în continuare regimul codru, pentru
arboretele cu regenerare din sămânţă şi regimul crâng pentru salcâmete.
5.2.2. Compoziţia ţel
Compoziţia ţel reprezintă asocierea şi proporţia speciilor în cadrul unui arboret care
îmbină în orice moment al existenţei lui, în modul cel mai favorabil, exigenţele biologice ale
pădurii cu cele social-economice.
Pentru fiecare arboret a fost stabilită compoziţia ţel, astfel încât asortimentul de specii
să se apropie cât mai mult posibil de cel caracteristic tipului natural fundamental de pădure,
Pentru arboretele exploatabile şi pentru subparcelele în care se vor executa lucrări de
împădurire, a fost stabilită compoziţia-ţel de regenerare. Pentru restul arboretelor s-a indicat
compoziţia-ţel la exploatabilitate.
Compoziţia - ţel pentru SUP ,,O’’ nu a fost calculată, aceste arborete urmând a fi
retrocedate.
Compoziţia-ţel pentru SUP,,A’’ este redată în tabelul 5.2.2.1:
Tabel 5.2.2.1.
Sup, Suprafaţa pe specii (ha)
SUP Tip staţiune Tip păd. Compoziţia-ţel
(ha) GO FA DT
5.1.4.2. 514.1 8GO2DT 79,51 63,60 - 15,91
511.3 8GO2DT 60,84 48,67 - 12,17
A 531.4 6GO2FA2DT 41,49 24,89 8,30 8,30
5.1.5.2.
431.2 8FA2DT 58,77 - 47,01 11,76
433.1 8FA2DT 45,15 - 36,12 9,03
ha 285,76 137,16 91,43 57,17
Total
% % 48 32 20
Compoziţia actuală S.U.P.,,A’’: 38GO 26FA 14CA 8SC 5TE 4PI 5DT.
Compoziţia ţel S.U.P. ,,A’’: 48GO 32FA 20DT.
104
5.2.3. Tratamentul
Sub raportul repartiţiei arboretelor pe categorii dimensionale şi al etajării populaţiilor

de arbori şi arbuşti, actualele arborete din cadrul acestui teritoriu diferă de structura normală.
În vederea realizării de arborete cu o distribuţie spaţială pe categorii dimensionale, optimă şi
diversificată sub raportul compoziţiei pentru deceniul următor, se prevede aplicarea
următoarelor tratamente:
- pentru arboretele din SUP A – codru regulat, sortimente obişnuite, se menţine

tratamentul indicat în amenajamentul anterior şi anume: tăieri progresive în
goruneto-făgete pe o suprafaţă efectivă de 15,52 ha.
- pentru arboretele din SUP O sunt prevăzute tăieri progresive în goruneto-făgete pe
o suprafaţă efectivă de 13,10 ha şi tăieri în crâng în salcâmete pe o suprafaţă
efectivă de 6,59 ha.
5.2.4. Exploatabilitatea
Exploatabilitatea defineşte structura arboretelor sub raport dimensional şi se exprimă

prin vârsta exploatabilităţii pentru structurile de codru regulat.
În raport cu caracteristicile arboretelor şi funcţiile atribuite acestora, s-a adoptat
exploatabilitatea tehnică (pentru arboretele încadrate în grupa a II-a funcţională) şi
exploatabilitatea de protecţie (arborete din grupa I funcţională).
Vârsta medie a exploatabilităţii este de 109 ani pentru S.U.P.A şi 104 ani pentru
S.U.P.O.
5.2.5. Ciclul
Ca principală bază de amenajare, ciclu determină mărimea şi structura pădurii în

ansamblul său în raport cu vârsta arboretelor componente.
La stabilirea ciclului, au fost luate în considerare:
- formaţiile şi speciile forestiere existente;
- funcţiile social-economice atribuite arboretelor;
- media vârstei exploatabilităţii tehnice pentru speciile de bază;
- posibilitatea de creştere a eficacităţii funcţionale a arboretelor şi a pădurii în
ansamblul său.
La S.U.P. A ciclul de 110 ani, stabilit la revizuirea anterioară a amenajamentului, se
menţine şi pentru următorii 10 ani.
La S.U.P. O ciclul adoptat este de 110 ani.
La subcapitolul 16.4.3. este prezentată stabilirea vârstei medii a exploatabilităţii şi a
ciclului.
105
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE EPRODUCŢIE LEMNOASĂ
ŞI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCŢII
SPECIALE DE PROTECŢIE
6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor

principale
Stabilirea posibilităţii de produse principale şi secundare şi elaborarea planurilor de

recoltare şi împăduriri definesc reglementarea procesului de producţie.
Prin reglementarea procesului de producţie lemnoasă s-a urmărit:
- dirijarea structurii pădurii spre cea optimă în raport cu condiţiile ecologice şi
cerinţele social-economice;
- realizarea unui fond de producţie care să permită exercitarea cu continuitate pe
termen lung a funcţiilor de protecţie şi de producţie ale pădurii şi creşterea stabilităţii
ecologice şi a eficienţei funcţionale a arboretelor;
- aplicarea reglementărilor de ordin silvicultural până la nivel de arboret.
Reglementarea procesului de producţie s-a făcut pentru S.U.P.”A” – codru regulat
sortimente obişnuite şi pentru S.U.P.”O” – terenuri ce urmează să fie scoase din fondul
forestier.
6.1.1. Reglementarea procesului de producţie la SUP „A” – codru regulat,

sortimente obişnuite
6.1.1.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale
La subunitatea de codru regulat, sortimente obişnuite, determinarea indicatorilor de

posibilitate s-a făcut prin intermediul volumelor, aplicându-se procedeul specific metodei
creşterii indicatoare şi prin intermediul volumelor şi suprafeţelor, aplicându-se procedeul
claselor de vârstă.
6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin

intermediul creşterii indicatoare
Indicatorul de posibilitate a fost stabilit în baza unui calcul ale cărui rezultate sunt
conţinute în tabelul următor:
106
Tabelul 6.1.1.1.1.1.
Termenii prezentaţi au următoarele semnificaţii :

- Ci – este creşterea indicatoare ;
- VD – este masa lemnoasă posibilă a fi recoltată în primul deceniu ;
- VE – este masa lemnoasă ce s-ar putea recolta în următorii 20 ani ;
- VF – reprezintă masa lemnoasă posibil de extras în 40 ani ;
- VG – reprezintă volumul ce sa-r obţine în următorii 60 ani ;
- Q – exprimă raportul dintre volumul de masă lemnoasă exploatabilă, în intervalele de
timp considerate şi volumele ce s-ar putea recolta anual, asigurând continuitatea, în ipoteza
că posibilitatea ar fi egală cu Ci;
- m – este un factor modificator, dedus în funcţie de volumele de masă lemnoasă,
exploatabile în primele decenii ale ciclului,
Indicele de posibilitate prin intermediul creşterii indicatoare (P1) are valoarea 93
mc/an. Comparativ cu valoarea creşterii indicatoare (Ci = 712 m3), valoarea indicelui de
posibilitate este mai mică datorită deficitului mare de masă lemnoasă exploatabilă existent în
primii 60 ani de recoltă, fapt pus în evidenţă de parametrul Q = 0,05.
6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul

claselor de vârstă
Pentru determinarea posibilităţii au fost parcurse următoarele etape :
a) Analiza structurii claselor de vârstă
107
Tabel 6.1.1.1.2.1.
Clase de vârstă Clasa de
Specificări vârstă
VI şi
I II III IV V Total normală
peste
– ha -
Suprafaţa ha 30,58 88,09 75,09 84,32 - 7,68 285,76 51,96
% 11 30 26 30 - 3 100 18
Din analiza structurii claselor de vârstă se observă o abatere mare faţă de structura
normală a claselor de vârstă, cu excedent în clasele II, III şi IV de vârstă şi deficit în clasele I,
V şi VI de vârstă.
b ) Constituirea perioadelor
Pornind de la ciclul de producţie adoptat şi durata perioadei de regenerare specifică
formaţiilor forestiere din SUP A, au fost constituite 4 perioade a câte 20 ani şi una de 30 ani.
c) Încadrarea arboretelor în suprafeţele periodice s-a făcut în funcţie de urgenţele de
regenerare şi de diferenţele existente între vârstele exploatabilităţii şi cea medie a
arboretelor.
Astfel au rezultat următoarele suprafeţe periodice:
Sp I = 24,03 ha
Sp II = 49,32 ha
Sp III = 51,97 ha
Sp IV = 64,03 ha
Sp V = 96,41 ha
Spn = 51,96 ha
d) Determinarea indicatorului de posibilitate prin procedeul :
d1) Deductiv (P2”),
În tabelul 6.1.1.1.2.2. sunt prezentaţi termenii şi modul de calcul al indicatorului de

posibilitate prin procedeul deductiv.
Pentru determinarea indicatorului de posibilitate, după criteriul claselor de vârstă,
s-au luat în considerare următoarele elemente:
- Vi – reprezintă volumul arboretelor care vor fi parcurse cu tăieri de regenerare în
următorii 30 de ani ;
- Vk – este volumul arboretelor exploatabile care vor fi regenerate în 20 de ani ;
- Vj – semnifică volumul arboretelor care vor fi regenerate integral în următorii 10 ani.
Indicatorul de posibilitate prin procedeul deductiv este de 133 m3/an.
d2) Inductiv (P2’)
Procedeul se bazează pe însumarea volumelor de recoltat, în primul deceniu, stabilite
pentru arboretele încadrate provizoriu în SPI. Aceste volume au fost determinate în baza
indicilor de recoltare, stabiliţi pe teren, pentru fiecare arboret în parte.
Indicatorul de posibilitate după criteriul claselor de vârstă însuşit este 131 m3/an.
Indicatorii de posibilitate stabiliţi prin prelucrarea automată a datelor pe calculator, sunt
prezentaţi în subcapitolul 6.1.1.1.2.1.
108
ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE ŞI STABILIREA
POSIBILITĂŢII DUPĂ CRITERIUL CLASELOR DE VÂRSTĂ
- SITUAŢIE RECAPITULATIVĂ -
Ciclul: 110 ani
Perioada : 20 ani
S,P, normal : 51.96 ha
Tabel 6.1.1.1.2.2.
Situaţia la 1.01.2015 SUPRAFAŢA PERIODICĂ I SUPRAFAŢA PERIODICĂ a II-a SUPRAFAŢA PERIODICA
Volum inclusiv creşterea

Clasa producţiei VOLUM III IV V
de totale pe 5 ani (mc)
Supra- Crest, Supra- Supra
vârstă Volum Creşt,
faţa 3 crt, faţa faţa Supra- Supra- Supra-
(m ) 3
crt, pe
(ha) (m ) (ha) (ha) Actual faţa faţa faţa
Total Vi Vk Vj 3
(m ) 25 ani Total (ha) (ha) (ha)
3
(m )
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
I 30.58 1236 178 8.51 0 0 0 0 4.52 253 950 1203 6.50 0.00 11.05
II 88.09 11154 628 6.48 440 0 0 440 10.75 1973 1900 3873 0.00 0.00 70.86
III 75.09 12484 503 0.00 0 0 0 0 0.00 0 0 0 9.16 51.43 14.50
IV 84.32 19719 443 1.36 212 0 212 0 34.05 7677 4850 12527 36.31 12.60 0.00
V 0.00 0 0 0.00 0 0 0 0 0.00 0 0 0 0.00 0.00 0.00
VI 0.00 0 0 0.00 0 0 0 0 0.00 0 0 0 0.00 0.00 0.00
VII 7.68 721 12 7.68 781 0 0 781 0.00 0 0 0 0.00 0.00 0.00
Total 285.76 45314 1764 24.03 1433 0 212 1221 49.32 9903 7700 17603 51.97 64.03 96.41
Norm 51.96 51.96 51.96 51.96 77.93
Diferenţa -27.93 -2.64 0.01 12.07 18.48
”
Indicator de posibilitate prin procedeul deductiv: P2
3
= Vj + Vk = 133 m /an
10 20
109
- Încadrarea arboretelor în S.P.I – “A” codru regulat
Tabel 6.1.1.1.2.3.
u.a. Caracteristicile arboretului SUPRAFATA PERIODICĂ -I P. INDUCTIV
Supraf.
Creştere
Urg. de reg.
Parcela
Supraf.
Vârsta Volum inclusiv creşterea pe 5 ani
Volum
Cons.
Subparc.
PRM
Nr.creşt
Volum
Total
L.P.
%
act. expl. Vi Vk Vj'
Nr. ha ani ani zec. ani m.c. mc/ua ha m.c m.c m.c m.c
2 B 7.68 145 120 P5 0.3 15 10 721 12 5 781 7.68 0 0 781 100 781
3 A 3.11 18 25 46 0.8 33 10 286 25 5 0 3.11 0 0 0 - -
4 B 5.4 16 25 46 0.8 33 10 383 44 5 0 5.4 0 0 0 - -
26 B 6.48 40 40 P5 0.3 13 10 350 18 5 440 6.48 0 0 440 100 440
27 F 1.36 75 1 P2 0.5 15 15 192 4 5 212 1.36 0 212 0 40 85
- - 24.03 - - - - - - - - - 1433 - - 212 1221 - 1306
Notă:
P2 – Tăieri progresive de punere în lumină
P5 – Tăieri progresive de racordare a ochiurilor
110
6.1.1.1.2.1. Posibilitatea după procedeul claselor de vârstă
Tabelul 6.1.1.1.2.1.1.
U.P. II Priboieni-Negreşti Ciclul (ani) Ci (mc)
Suprafaţa S.U.P [ha] 285,76 110 712
Volum Creştere Diferenţă
Specificări
ha m.c. m.c. ha
Arborete exploatabile 24.03 1932 103
Suprafaţa normală 51.96
S.p. I 24.03 2447 -27.9
P deductiv 133
P inductiv 131
Posibilitate clase de vârstă 131
S.p. II 49.32 17603 -2.6
S.p. III 51.97 0.0
S.p. IV 64.03 12.1
S.p. V 96.41 18.5
Arborete preexploatabile 49.32 9903 308
Vi 0
Vk 212
Vj’ 1221
Vj’’ - - - -
6.1.1.2. Adoptarea posibilităţii
Indicatorii de posibilitate obţinuţi şi posibilitatea adoptată sunt prezentaţi în tabelul

următor :
Tabel 6.1.1.2.1.
PRIN INTERMEDIUL DUPA CRITERIUL
CREŞTERII INDICATOARE CLASELOR DE VÂRSTĂ
Elemente de calcul Valori Elemente de calcul Valori
Ci (m3) 712 S. P. normal (ha) 51,96
3
VD (m ) 207 Perioada I (ani) 20
3
VE (m ) 93 S.P. I (ha) 24,03
3
VF (m ) 339 Perioada II (ani) 20
VG (m3) 592 S.P. II (ha) 49,32
3
m - Volum arb. expl. (m /ha) 101
3
Q 0,05 P2’ – inductiv (m ) 131
m’ - P2”– deductiv (m3) 133
q (m3) - -
P1 93 P2 131
3
Posibilitatea adoptată = 130 m /an
* Include 5 creşteri anuale
Posibilitatea adoptată este de 130 m3/an.
S-a adoptat posibilitatea după indicatorul calculat după criteriul claselor de vârstă
(131 m3/an), acesta având o valoare apropiată de indicatorul calculat prin metoda creşterii
indicatoare (93 m3/an).
Această valoare a indicatorului de posibilitate permite parcurgerea arboretelor încadrate
în urgenţa I de regenerare cât şi a arboretului în care consistenţa arboretului este redusă
(0,5) şi în care procesul de regenerare naturală este declanşat şi seminţişul necesită punerea
în lumină.
111
Situaţia comparativă a posibilităţii anterioare şi actuală este următoarea:
Tabel 6.1.1.2.2.
Recoltată
Posibilitatea după
Creşterea anterior
Amenajament Suprafaţă Adoptată
indicatoare Creşterea indicatoare Clase de vârstă 3
m /an %
Pci Q m deductiv inductiv
2005 U.P.II 534,30 205 205 0,6 - 269 269 270 248 91
2005 U.P.III 944,90 188 188 0,3 - 229 369 229 192 83
2015 285,76 65 65 0,36 - 133 131 130 - -
Posibilitatea adoptată la actuala amenajare este cu 74% mai mică decât cea
precedentă datorită scăderii suprafeţei fondului forestier productiv în urma reconstituirii
dreptului de proprietate conform Legii 1/2000 şi a Legii 247/2005.
6.1.1.3. Recoltarea posibilităţii
Reglementarea recoltării posibilităţii de produse principale s-a făcut în cadrul unui plan
de recoltare întocmit pe 10 ani (plan decenal) în care s-au inclus arboretele din care urmează
să se recolteze această posibilitate, în ordinea lor curentă, în funcţie de urgenţele de
regenerare şi de principalele caracteristici ale arboretelor (vârstă, compoziţie, stare de
vegetaţie, prezenţa seminţişului utilizabil, etc.).
În planul decenal de recoltare a produselor principale (13.1.1.2.), au fost incluse
arboretele din care se va recolta posibilitatea de produse principale, tratamentul adoptat,
numărul de intervenţii precum şi intensitatea acestora stabilită în funcţie de condiţiile de
regenerare ale speciilor forestiere, temperamentul acestora şi de tipul de structură urmărit.
S-au propus tăieri progresive pe 15,52 ha cu un volum total de 1433 m3 şi un volum
de recoltat de 1300 m3 .
La aplicarea tratamentelor se vor respecta reglementările specifice aflate în vigoare.
Pentru reuşita aplicării tratamentelor, pe lângă tăieri, în arboretele în cauză se vor
aplica lucrări de promovare şi îngrijire a regenerării.
În planul decenal de recoltare a produselor principale se regăsesc 3 unităţi
amenajistice, două dintre acestea, în suprafaţă de 14,16 ha urmând a fi regenerate integral
în următorii 10 ani.
Repartiţia posibilităţii pe urgenţe de regenerare este următoarea:
Tabel 6.1.1.3.1.
Arborete încadrate în planul decenal de recoltare a produselor principale
Urgenţa Volum + 5Cr – - Volumul de extras
u,a, Suprafaţa ha 3 3
m - -m -
13 26B 6,48 440 440
15 2B 7,68 781 781
Total URG 1 - 14,16 1221 1221
23 23 1,36 212 79
Total - 15,52 1433 1300
- 13 – arborete neexploatabile, degradate, cu vârste de peste 20 de ani, cu

consistenţă de 0,1-0,3.
- 15 – arborete exploatabile parcurse cu tăieri de regenerare, cu consistenţa sub
0,4 fără seminţiş utilizabil, cu condiţia ca ele să nu îndeplinească funcţii de
protecţie deosebită.
- 23 – arborete neexploatabile brăcuite, cu densităţi cuprinse în intervalul 0,4-0,6,
cu vârste mai mari decât jumătatea vârstei exploatabilităţii normale a căror stare
nu permite redresarea lor prin lucrări de împădurire a golurilor existente.
Tratamentele adoptate pentru arboretele incluse în planul decenal s-au ales potrivit
prevederilor din „Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor”, cu luarea în considerare a
structurii şi productivităţii arboretelor, a condiţiilor naturale şi cerinţelor social-economice.
112
Având în vedere formaţiile forestiere întâlnite, condiţiile staţionale existente,
productivitatea arboretelor, structura acestora şi funcţiile atribuite, cerinţele social-economice,
precum şi necesitatea promovării speciilor autohtone valoroase, pentru arboretele acestei
subunităţi de producţie s-a adoptat tratamentul tăierilor progresive.
În cazul tratamentului tăierilor progresive, tehnicile de aplicare vor prezenta
particularităţi la nivel de unităţi amenajistice, în funcţie de caracteristicile staţiunilor şi
arboretelor : compoziţie, temperamentul speciilor, consistenţă, proporţia şi starea
seminţişului, vulnerabilitatea la acţiunea factorilor destabilizatori etc. În principiu, se vor
executa tăieri repetate neuniform, concentrate în anumite ochiuri împrăştiate neregulat în
cuprinsul pădurii, urmărindu-se instalarea şi dezvoltarea seminţişului natural sub masiv până
ce acesta formează noul arboret. Ochiurile odată deschise şi regenerate nu se vor părăsi, ci
asupra lor se va reveni ori de câte ori este nevoie, pentru asigurarea regenerării naturale şi
dezvoltării optime a seminţişului instalat. Tăierile vor fi astfel conduse încât regenerarea să
folosească în mod optim două căi şi anume provocarea însămânţării naturale prin
deschiderea de ochiuri în porţiunile de pădure cu condiţii favorabile de regenerare şi punerea
treptată în lumină a seminţişului utilizabil. Prin aplicarea tratamentului, se va da prioritate
regenerării speciilor de valoare, prin extragerea preponderentă a celorlalte specii de
amestec, prin asigurarea condiţiilor de regenerare (extragerea, în anii cu fructificaţie, a
subarboretului, a seminţişului neutilizabil sau nedorit, mobilizarea solului etc.), prin lucrările
de îngrijire a seminţişurilor instalate. Lucrările de completare (după tăierile de racordare) vor
constitui, în toate cazurile, un prilej de introducere a speciilor de bază şi de amestec
valoroase şi de conducere a compoziţiei spre cea optimă.
În aplicarea acestui tratament, la nivelul U.P. II Priboieni-Negreşti se disting două tipuri
de tăieri:
- tăieri de punere în lumină ;
- tăieri de racordare a ochiurilor ;
Tăierile progresive de punere în lumină (tăieri de lărgire şi luminare a ochiurilor) – au
fost propuse într-un singur arboret (u.a.27F ), pe o suprafaţă de 1,36 ha, volumul de extras
fiind de 79 m3 (6% din totalul posibilităţii de produse principale) . Tăierile practicate se vor
corela cu anii de fructificaţie şi vor avea o intensitate variabilă, impusă de exigenţele
ecologice ale seminţişului (temperament). Lărgirea ochiurilor se va realiza prin benzi
concentrice şi, în funcţie de mersul regenerării, benzile se vor deschide numai în partea
fertilă a ochiului, acolo unde instalarea seminţişului nu întâmpină dificultăţi. Lăţimea benzilor
va fi diferită (între 0,5 – 1 înălţimi de arbore), în funcţie de temperamentul speciilor şi de riscul
producerii doborâturilor de vânt. Revenirea cu tăierile de lărgire a ochiurilor se va face în
funcţie de dinamica dezvoltării seminţişului şi se va stabili pe baza observaţiilor de teren.
Aceste tăieri vor fi însoţite de lucrări de ajutorare a regenerării naturale, respectiv mobilizări
parţiale de sol şi îndepărtarea seminţişului şi tineretului neutilizabil preexistent, şi de lucrări
de îngrijire a regenerării naturale – receparea seminţişurilor vătămate şi descopleşiri.
Tăierile progresive de racordare – au fost prevăzute într-un număr de 2 arborete
(u.a.2B,26B) pe o suprafaţă de 14,16 ha, având un volum de extras de 1221 m3 (94% din
totalul posibilităţii de produse principale). Arboretele au consistenţe de 0,3 precum şi
seminţişuri utilizabile pe 0,5-0,6 din suprafaţă. Aceste arborete au ajuns în această stare ca
urmare a tăierilor de punere în lumină efectuate în deceniul anterior (u.a.2B), dar şi datorită
reducerii consistenţei ca urmare a delictelor înregistrate în u.a.26 B. Tăierile de racordare se
execută după ce, prin tăierile de lărgire, ochiurile aproape se ating, iar între ochiuri există
seminţiş. Prin această tăiere se extrag toţi arborii care se mai găsesc între ochiuri. Tăierile de
racordare vor fi însoţite de lucrări de ajutorare şi de îngrijire a regenerării naturale, pentru
extinderea seminţişului utilizabil până la cel puţin 70% din suprafaţă. În acest caz se va
executa o singură tăiere, prin care se vor extrage ultimele exemplare din vechiul arboret. În
porţiunile neregenerate rămase după doborârea şi scoaterea ultimilor arbori se vor executa
completări, prin acestea urmărindu-se atât reconstituirea tipului natural fundamental de
pădure, cât şi proporţionarea corespunzătoare a speciilor în structura tinerelor arborete.
113
Se impune ca pentru conservarea biodiversităţii, indiferent de tratamentele aplicate
în arboretele din zonă să se respecte următoarele măsuri:
- în arboretele tinere, în care se aplică lucrări de îngrijire (degajări, curăţiri, rărituri),
vor fi menţinute în compoziţia arboretelor, ca hrană pentru vânat şi pentru conservarea
biodiversităţii, speciile de amestec ajutătoare şi cele arbustive, în limite silvicultural
admisibile;
- în arboretele parcurse cu tăieri de regenerare, vor fi păstraţi pe picior câţiva
arbori din specii diverse, pentru adăpostul diferitelor specii de păsări din zonă;
- la efectuarea tăierilor de igienă nu se vor extrage toţi arborii rău conformaţi,
scorburoşi, putregăioşi chiar uscaţi, aceştia putând servi ca adăpost atât păsărilor cât şi
animalelor mici;
- se va evita pe cât posibil efectuarea lucrărilor şi tăierilor în perioadele de
împerechere şi cuibărit a păsărilor;
- se va asigura liniştea şi protecţia animalelor şi păsărilor prin efectuarea lucrărilor
cât mai grupat, revenirea cu lucrări pe aceeaşi suprafaţă la intervale mai mari de timp,
prevenirea şi combaterea braconajului;
- se va promova regenerarea naturală.
Intensitatea medie a intervenţiei este 83 m3/ha.
Recapitulaţia posibilităţii pe tratamente şi specii este redată în tabelul următor:
Tabel 6.1.1.3.2.
Suprafaţa de parcurs Volumul de extras Posibilitatea pe specii
3 3
Tratamentul –ha- –m - - m /an -
Totală Anuală Total Anual GO FA TE CA
Tăieri progresive 15,52 1,55 1300 130 44 61 12 13
Total 15,52 1,55 1300 130 44 61 12 13
Indicele de recoltare a produselor principale este de 0,5 m3/an/ha.

Punerea în valoare se va face după efectuarea unui studiu complet, la teren, al
dinamicii procesului de regenerare naturală, funcţie de care se amplasează punctele de
regenerare. Tăierile de punere în lumină şi cele definitive vor fi executate numai în perioada
de repaus vegetativ (iarna).
6.1.1.4. Prognoza posibilităţii
Calculul prognozei posibilităţii de produse principale după 10, 20 şi 30 de ani de la

data actuală cu asigurarea continuităţii pe 60 de ani consideraţi la fiecare nivel, are la bază
următoarele condiţii:
- ciclul, creşterea indicatoare şi suprafaţa subunităţii rămân constante;
- se consideră că se recoltează integral posibilitatea de produse principale;
- la fiecare nivel de prognoză se acceptă ipoteza că volumul de recoltare în
următorii 60 de ani, după efectuarea scăderilor datorate recoltării integrale a posibilităţii, se
completează cu volumul arboretelor din subclasa de vârstă care, în acest interval îndeplinesc
condiţiile de exploatabilitate şi care nu au fost luate în considerare la calculul indicatorului de
posibilitate determinat în prezent.
Constante:
- suprafaţa subunităţii S = 285,76 ha;
- ciclul = 110 ani;
- creşterea indicatoare = 712 m3;
- la fiecare etapă de prognoză, posibilitatea de produse principale se recoltează
integral;
- se menţin constante şi creşterile adăugate volumelor actuale ale elementelor
privind calculul posibilităţii.
114
În vederea prognozării posibilităţii de produse principale s-a analizat la nivelul fiecărei
etape de prognoză (după 10, 20 şi 30 de ani), volumul posibil de extras în primul deceniu
(VD, VD’, VD’’, VD’’’), volum care se poate recolta în primii 20 de ani (VE, VE’, VE’’, VE’’’),
volumul care se poate recolta în primii 40 de ani (VF, VF’, VF’’, VF’’’) şi volumul care se
poate recolta în primii 60 de ani (VG, VG’, VG’’, VG’’’) cu respectarea condiţiilor anterioare.
Elementele de calcul ale indicatorului de posibilitate de la actuala amenajare au fost
reactualizate la fiecare etapă de prognoză determinându-se apoi indicatorul de posibilitate.
Rezultatele calculului sunt prezentate în tabelul 6.1.1.4.1.
Tabel 6.1.1.4.1.
Actuala amenajare După 10 ani După 20 de ani După 30 de ani
Elemente Valori Elemente Valori Elemente Valori Elemente Valori
VD/10 2066 VD/10 1217 VD/10 649 VD/10 11602
VE/20 1867 VE/20 1289 VE/20 12252 VE/20 25919
VF/40 13542 VF/40 27209 VF/40 34215 VF/40 45418
VG/60 35505 VG/60 46708 VG/60 59777 VG/60 64816
Q 0,05 Q 0,1 Q 0,1 Q 1,6
m m m m 1,1
Pcalc, 93 Pcalc, 64 Pcalc, 65 Pcalc, 768
Padopt, 130 Padopt, 70 Padopt, 70 Padopt, 770
6.1.2. Reglementarea procesului de producţie la

SUP „O” – terenuri ce urmează a fi scoase din fondul forestier
6.1.2.1. Stabilirea posibilităţii de produse principale

Determinarea indicatorilor de posibilitate s-a făcut prin intermediul volumelor,
aplicându-se procedeul specific metodei creşterii indicatoare şi prin intermediul volumelor şi
suprafeţelor, aplicându-se procedeul claselor de vârstă.
6.1.2.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin
intermediul creşterii indicatoare
Indicatorul de posibilitate a fost stabilit în baza unui calcul ale cărui rezultate sunt
conţinute în tabelul următor:
Tabelul 6.1.2.1.1.1.
115
Termenii prezentaţi au următoarele semnificaţii :
- Ci – este creşterea indicatoare ;
- VD – este masa lemnoasă posibilă a fi recoltată în primul deceniu ;
- VE – este masa lemnoasă ce s-ar putea recolta în următorii 20 ani ;
- VF – reprezintă masa lemnoasă posibil de extras în 40 ani ;
- VG – reprezintă volumul ce sa-r obţine în următorii 60 ani ;
- Q – exprimă raportul dintre volumul de masă lemnoasă exploatabile, în intervalele de
timp considerate şi volumele ce s-ar putea recolta anual, asigurând continuitatea, în ipoteza
că posibilitatea ar fi egală cu Ci;
- m – este un factor modificator, dedus în funcţie de volumele de masă lemnoasă,
exploatabile în primele decenii ale ciclului,
Indicele de posibilitate prin intermediul creşterii indicatoare (P1) are valoarea 124
mc/an. Comparativ cu valoarea creşterii indicatoare (Ci = 399 m3), valoarea indicelui de
posibilitate este mai mică datorită deficitului mare de masă lemnoasă exploatabilă existent în
primii 60 ani de recoltă, fapt pus în evidenţă de parametrul Q = 0,31.
6.1.2.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul

claselor de vârstă
Pentru determinarea posibilităţii au fost parcurse următoarele etape :

a) Analiza structurii claselor de vârstă
Tabel 6.1.2.1.2.1.
Clase de vârstă Clasa de
Specificări vârstă
VI şi
I II III IV V Total normală
peste
– ha -
Suprafaţa ha 3,16 41,24 31,31 67,76 20,80 - 164,27 29,87
% 2 25 19 41 13 - 100 18
Din analiza structurii claselor de vârstă se observă o abatere mare faţă de structura
normală a claselor de vârstă, cu excedent în clasele II şi IV de vârstă şi deficit în clasele I şi
V de vârstă.
b ) Constituirea perioadelor
Pornind de la ciclul de producţie adoptat şi durata perioadei de regenerare specifică
formaţiilor forestiere din SUP O. au fost constituite 5 perioade a câte 20 ani şi una de 10 ani.
c) Încadrarea arboretelor în suprafeţele periodice
S-a făcut în funcţie de urgenţele de regenerare şi de diferenţele existente între
vârstele exploatabilităţii şi cea medie a arboretelor,
Astfel au rezultat următoarele suprafeţe periodice:
Sp I = 20,77 ha
Sp II = 29,86 ha
Sp III = 29,88 ha
Sp IV = 30,73 ha
Sp V = 31,01 ha
Sp VI = 23,02 ha
Spn = 29,87 ha
d)Determinarea indicatorului de posibilitate prin procedeul :
d1) Deductiv (P2”),
În tabelul 6.1.2.1.2.2. sunt prezentaţi termenii şi modul de calcul al indicatorului de

posibilitate prin procedeul deductiv.
116
ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE ŞI STABILIREA
POSIBILITĂŢII DUPĂ CRITERIUL CLASELOR DE VÂRSTĂ
- SITUAŢIE RECAPITULATIVĂ -
Ciclul: 110 ani
Perioada : 20 ani
S.P. normal : 29,87 ha
Tabel 6.1.2.1.2.1.1.
Situaţia la 1.01.2015 SUPRAFAŢA PERIODICĂ I SUPRAFAŢA PERIODICĂ a-II-a SUPRAFAŢA PERIODICA
Volum inclusiv creşterea

producţiei VOLUM III IV V VI
Clasa totale pe 5 ani (mc)
de
Supra- Crest, Supra- Supra
vârstă Volum Creşt.
faţa 3 crt, faţa faţa Supra- Supra- Supra- Supra-
(m ) 3
Crt. pe
(ha) (m ) (ha) (ha) Actual faţa faţa faţa faţa
Total Vi Vk Vj 3
(m ) 25 ani Total (ha) (ha) (ha) (ha)
3
(m )
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
I 3.16 112 15 0.00 - 0 0 0 0.00 0 0 0 0.00 0.00 0.00 3.16
II 41.24 5962 271 6.59 677 0 0 677 0.00 0 0 0 0.00 0.00 14.79 19.86
III 31.31 5060 195 0.00 - 0 0 0 0.00 0 0 0 0.00 16.09 15.22 0.00
IV 67.76 12652 298 13.10 1592 0 1592 0 10.14 2107 950 3057 29.88 14.64 0.00 0.00
V 20.80 5287 101 1.08 - 0 0 0 19.72 5053 2475 7528 0.00 0.00 0.00 0.00
VI 0.00 0 0 0.00 - 0 0 0 0.00 0 0 0 0.00 0.00 0.00 0.00
VII 0.00 0 0 0.00 - 0 0 0 0.00 0 0 0 0.00 0.00 0.00 0.00
TOT. 164.27 29073 880 20.77 2269 0 1592 677 29.86 7160 3425 10585 29.88 30.73 30.01 23.02
Norm 29.87 29.87 29.87 29.87 29,87 14,92
Diferenţa -9.10 -0.01 -0.01 0.86 -0.14 8.1
Indicator de posibilitate prin procedeul deductiv: P2” = Vj + Vk = 147 m3/an
10 20
117
Tabelul 6.1.2.1.2.1.2. -Încadrarea arboretelor în S.P.I – “O” - Terenuri ce urmează să fie retrocedate
u.a. Caracteristicile arboretului SUPRAFATA PERIODICĂ -I P. INDUCTIV
Supraf.
Creştere
Urg. de reg.
Parcela
Supraf.
Vârsta Volum inclusiv creşterea pe 5 ani
Volum
Cons.
Subparc.
PRM
Nr.creşt
Volum
Total
L.P.
%
act. expl. Vi Vk Vj'
Nr. ha ani ani zec. ani m.c. mc/ua ha m.c m.c m.c m.c
33 A 0.93 70 70 P2 0.4 23 15 113 3 5 128 0.93 0 128 - 50 64

33 D 3.27 65 65 P2 0.4 33 15 370 8 5 410 3.27 0 410 - 50 205
33 E 2.69 65 65 P2 0.4 23 15 304 6 5 334 2.69 0 334 - 50 167
34 D 2.91 65 65 P2 0.4 23 15 300 7 5 335 2.91 0 335 - 50 168
34 E 2.27 65 65 P2 0.4 23 15 234 5 5 259 2.27 0 259 - 50 130
34 F 1.03 70 70 P2 0.4 23 15 116 2 5 126 1.03 0 126 - 50 63
434 A 1.08 100 110 46 0.7 33 - 234 2 5 - 1.08 - - - - -
444 D 6.59 35 20 CJ 0.8 28 10 672 5 5 677 6.59 0 0 677 100 677
- - 20.77 - - - - - - - - - 2269 - - 1592 677 - 1474
Notă:
P2 –Tăieri progresive de punere în lumină
CJ – Tăieri în crâng de jos
118
Pentru determinarea indicatorului de posibilitate, după criteriul claselor de vârstă,
s-au luat în considerare următoarele elemente:
- Vi – reprezintă volumul arboretelor care vor fi parcurse cu tăieri de regenerare în
următorii 30 de ani ;
- Vk – este volumul arboretelor exploatabile care vor fi regenerate în 20 de ani ;
- Vj – semnifică volumul arboretelor care vor fi regenerate integral în următorii 10 ani.
Indicatorul de posibilitate prin procedeul deductiv este de 149 m3/an.
d2) Inductiv (P2’)
Procedeul se bazează pe însumarea volumelor de recoltat, în primul deceniu, stabilite
pentru arboretele încadrate provizoriu în SPI, Aceste volume au fost determinate în baza
indicilor de recoltare, stabilite pe teren, pentru fiecare arborete în parte.
Indicatorii de posibilitate stabiliţi prin prelucrarea automată a datelor pe calculator, sunt
prezentate în subcapitolul 6.1.2.2.2.1.
6.1.2.1.2.1. Posibilitatea după procedeul claselor de vârstă
Tabelul 6.1.2.1.2.1.1.
U.P. II Priboieni-Negreşti Ciclul (ani) Ci (mc)
Suprafaţa S.U.P [ha] 164,27 110 399
Volum Creştere Diferenţă
Specificări
ha m.c. m.c. ha
Arborete exploatabile 20.77 2343 34
Suprafaţa normală 29.87
S.p. I 20.77 2533 -9.1
P deductiv 147
P inductiv 147
Posibilitate clase de vârstă 147
S.p. II 29.86 10585 0.0
S.p. III 29.88 0.0
S.p. IV 30.73 0.9
S.p. V 30.01 -14.8
S.p. VI 23.02 23.0
Arborete preexploatabile 67.32 14479 333
Vi 0
Vk 1592
Vj’ 697
Vj’’ - - - -
119
6.1.2.2. Adoptarea posibilităţii
Indicatorii de posibilitate obţinuţi şi posibilitatea adoptată sunt prezentaţi în tabelul

următor :
Tabel 6.1.2.2.1.
PRIN INTERMEDIUL DUPA CRITERIUL
CREŞTERII INDICATOARE CLASELOR DE VÂRSTĂ
Elemente de calcul Valori Elemente de calcul Valori
3
Ci (m ) 399 S. P. normal (ha) 29,87
VD (m3) 1457 Perioada I (ani) 20
3
VE (m ) 2485 S.P. I (ha) 20,77
3
VF (m ) 19151 Perioada II (ani) 20
3
VG (m ) 28702 S.P. II (ha) 29,86
m Volum arb. expl. (m3/ha) 121
3
Q 0,31 P2’ – inductiv (m ) 147
3
m’ P2”– deductiv (m ) 147
q (m3) -
P1 124 P2 147
3
Posibilitatea adoptată = 147 m /an
* Include 5 creşteri anuale
Posibilitatea adoptată este de147 m3/an.

S-a adoptat posibilitatea după indicatorul calculat prin metoda claselor de vârstă.
Posibilitatea adoptată după criteriul claselor de vârstă asigură continuitatea recoltelor pe
şase decenii .
6.1.2.3. Recoltarea posibilităţii
În planul decenal de recoltare a produselor principale, au fost incluse arboretele din

care se va recolta posibilitatea de produse principale, tratamentul adoptat, numărul de
intervenţii precum şi intensitatea acestora stabilită în funcţie de condiţiile de regenerare
ale speciilor forestiere, temperamentul acestora şi de tipul de structură urmărit.
S-au propus tăieri progresive în goruneto-făgete pe o suprafaţă efectivă de 13.10 ha şi
tăieri în crâng pe 6,59 ha.
La aplicarea tratamentelor se vor respecta reglementările specifice aflate în vigoare.
Pentru reuşita aplicării tratamentelor, pe lângă tăieri, în arboretele în cauză se vor
aplica lucrări de promovare şi îngrijire a regenerării.
Suprafaţa totală a arboretelor incluse în planul decenal este de 19,69 ha.
Repartiţia posibilităţii pe urgenţe de regenerare este următoarea
Tabel 6.1.2.3.1.
Arborete încadrate în planul decenal de recoltare a produselor principale
Volum + Volumul de
Urgenţa Suprafaţa 3
u.a. 5Cr – - m extras
ha 3
- -m -
23 33A,33D,33E.34D,34E,34F 13,10 1592 797
28 444D 6,59 677 677
Total URG 2 - 19,69 2269 1474
Total - 19,69 2269 1474
120
Urgenţele din tabelul 6.1.1.3.1. reprezintă :
- 23 - arborete neexploatabile brăcuite, cu densităţi cuprinse în intervalul 0,4-0,6, cu
vârste mai mari decât jumătatea vârstei exploatabilităţii normale a căror stare nu
permite redresarea lor prin lucrări de împădurire a golurilor existente, cu condiţia ca
exploatarea lor sa fie posibilă sub raportul exercitării de către acestea a eventualelor
funcţii de protecţie atribuite lor ;
- 28 – arborete exploatabile cu densităţi de 0,7 şi mai mari, de vitalitate sub normală,
de productivitate inferioară
Tratamentele adoptate pentru arboretele incluse în planul decenal s-au ales potrivit
prevederilor din „Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor”, cu luarea în considerare a
structurii şi productivităţii arboretelor, a condiţiilor naturale şi cerinţelor social-economice.
Având în vedere formaţiile forestiere întâlnite, condiţiile staţionale existente,
productivitatea arboretelor, structura acestora şi funcţiile atribuite, cerinţele social-economice,
precum şi necesitatea promovării speciilor autohtone valoroase, pentru arboretele acestei
subunităţi de producţie s-au adoptat tratamentul tăierilor progresive şi tratamentul tăierilor în
crâng.
În cazul tratamentului tăierilor progresive, tehnicile de aplicare vor prezenta
particularităţi la nivel de unităţi amenajistice, în funcţie de caracteristicile staţiunilor şi
arboretelor : compoziţie, temperamentul speciilor, consistenţă, proporţia şi starea
seminţişului, vulnerabilitatea la acţiunea factorilor destabilizatori etc. În principiu, se vor
executa tăieri repetate neuniform, concentrate în anumite ochiuri împrăştiate neregulat în
cuprinsul pădurii, urmărindu-se instalarea şi dezvoltarea seminţişului natural sub masiv până
ce acesta formează noul arboret. Ochiurile odată deschise şi regenerate nu se vor părăsi, ci
asupra lor se va reveni ori de câte ori este nevoie, pentru asigurarea regenerării naturale şi
dezvoltării optime a seminţişului instalat. Tăierile vor fi astfel conduse încât regenerarea să
folosească în mod optim două căi şi anume provocarea însămânţării naturale prin
deschiderea de ochiuri în porţiunile de pădure cu condiţii favorabile de regenerare şi punerea
treptată în lumină a seminţişului utilizabil. Prin aplicarea tratamentului, se va da prioritate
regenerării speciilor de valoare, prin extragerea preponderentă a celorlalte specii de
amestec, prin asigurarea condiţiilor de regenerare (extragerea, în anii cu fructificaţie, a
subarboretului, a seminţişului neutilizabil sau nedorit, mobilizarea solului etc.), prin lucrările
de îngrijire a seminţişurilor instalate. Lucrările de completare (după tăierile de racordare) vor
constitui, în toate cazurile, un prilej de introducere a speciilor de bază şi de amestec
valoroase şi de conducere a compoziţiei spre cea optimă.
În aplicarea acestui tratament, la nivelul U.P. II Pribioieni-Negreşti se disting două
tipuri de tăieri:
- tăieri de punere în lumină ;
- crâng – tăiere de jos .
Tăierile progresive de punere în lumină (tăieri de lărgire şi luminare a ochiurilor) – au fost
propuse în şase arborete (u.a.33A, 33D, 33E, 34D, 34E, 34F,), pe o suprafaţă de 13,10 ha,
volumul de extras fiind de 797 m3 (54% din totalul posibilităţii de produse principale) . Tăierile
practicate se vor corela cu anii de fructificaţie şi vor avea o intensitate variabilă, impusă de
exigenţele ecologice ale seminţişului (temperament). Lărgirea ochiurilor se va realiza prin
benzi concentrice şi, în funcţie de mersul regenerării, benzile se vor deschide numai în
partea fertilă a ochiului, acolo unde instalarea seminţişului nu întâmpină dificultăţi. Lăţimea
benzilor va fi diferită (între 0,5 – 1 înălţimi de arbore), în funcţie de temperamentul speciilor şi
de riscul producerii doborâturilor de vânt. Revenirea cu tăierile de lărgire a ochiurilor se va
face în funcţie de dinamica dezvoltării seminţişului şi se va stabili pe baza observaţiilor de
teren. Aceste tăieri vor fi însoţite de lucrări de ajutorare a regenerării naturale, respectiv
mobilizări parţiale de sol şi îndepărtarea seminţişului şi tineretului neutilizabil preexistent, şi
de lucrări de îngrijire a regenerării naturale – receparea seminţişurilor vătămate şi
descopleşiri.
121
Tratamentul tăierilor în crâng se va aplica pentru un singur arboret ( u.a. 444D), pe
o suprafaţă de 6,59 ha şi având un volum de extras de 677 m3 (46% din totalul posibilităţii de
produse principale) .
Se impune ca pentru conservarea biodiversităţii, indiferent de tratamentele aplicate
în arboretele din zonă să se respecte următoarele măsuri:
- în arboretele tinere, în care se aplică lucrări de îngrijire (degajări, curăţiri, rărituri),
vor fi menţinute în compoziţia arboretelor, ca hrană pentru vânat şi pentru conservarea
biodiversităţii, speciile de amestec ajutătoare şi cele arbustive, în limite silvicultural
admisibile;
- în arboretele parcurse cu tăieri de regenerare, vor fi păstraţi pe picior câţiva
arbori din specii diverse, pentru adăpostul diferitelor specii de păsări din zonă;
- la efectuarea tăierilor de igienă nu se vor extrage toţi arborii rău conformaţi,
scorburoşi, putregăioşi chiar uscaţi, aceştia putând servi ca adăpost atât păsărilor cât şi
animalelor mici;
- se va evita pe cât posibil efectuarea lucrărilor şi tăierilor în perioadele de
împerechere şi cuibărit a păsărilor;
- se va asigura liniştea şi protecţia animalelor şi păsărilor prin efectuarea lucrărilor
cât mai grupat, revenirea cu lucrări pe aceeaşi suprafaţă la intervale mai mari de timp,
prevenirea şi combaterea braconajului;
- se va promova regenerarea naturală.
Intensitatea medie a intervenţiei este 75 m3/ha.
Recapitulaţia posibilităţii pe tratamente şi specii este redată în tabelul următor:
Tabel 6.1.2.3.2.
Suprafaţa de
Volumul de extras Posibilitatea pe specii
Tratamentul parcurs 3 3
–m - - m /an -
–ha-
Totală Anuală Total Anual GO FA SC DT
Tăieri progresive 13,10 1,31 797 79 73 5 - 1
Tăieri în crâng 6,59 0,66 677 68 - - 68 -
Total 19,69 1,97 1474 147 73 5 68 1
Punerea în valoare se va face după efectuarea unui studiu complet, la teren, al

dinamicii procesului de regenerare naturală, funcţie de care se amplasează punctele de
regenerare. Tăierile vor fi executate numai în perioada de repaus vegetativ (iarna).
6.1.2.4. Prognoza posibilităţii
Calculul prognozei posibilităţii de produse principale după 10, 20 şi 30 de ani de la

data actuală cu asigurarea continuităţii pe 60 de ani consideraţi la fiecare nivel, are la bază
următoarele condiţii:
- ciclul, creşterea indicatoare şi suprafaţa subunităţii rămân constante;
- se consideră că se recoltează integral posibilitatea de produse principale;
- la fiecare nivel de prognoză se acceptă ipoteza că volumul de recoltare în
următorii 60 de ani, după efectuarea scăderilor datorate recoltării integrale a posibilităţii, se
completează cu volumul arboretelor din subclasa de vârstă care, în acest interval îndeplinesc
condiţiile de exploatabilitate şi care nu au fost luate în considerare la calculul indicatorului de
posibilitate determinat în prezent.
Constante:
- suprafaţa subunităţii S = 164,27 ha;
- ciclul = 110 ani;
- creşterea indicatoare = 399 m3;
122
- la fiecare etapă de prognoză, posibilitatea de produse principale se recoltează
integral;
- se menţin constante şi creşterile adăugate volumelor actuale ale elementelor
privind calculul posibilităţii.
În vederea prognozării posibilităţii de produse principale s-a analizat la nivelul fiecărei
etape de prognoză (după 10, 20 şi 30 de ani), volumul posibil de extras în primul deceniu
(VD, VD’, VD’’, VD’’’), volum care se poate recolta în primii 20 de ani (VE, VE’, VE’’, VE’’’),
volumul care se poate recolta în primii 40 de ani (VF, VF’, VF’’, VF’’’) şi volumul care se
poate recolta în primii 60 de ani (VG, VG’, VG’’, VG’’’) cu respectarea condiţiilor anterioare.
Elementele de calcul ale indicatorului de posibilitate de la actuala amenajare au fost
reactualizate la fiecare etapă de prognoză determinându-se apoi indicatorul de posibilitate.
Rezultatele calculului sunt prezentate în tabelul 6.1.2.4.1.
Tabel 6.1.2.4.1.
Actuala amenajare După 10 ani După 20 de ani După 30 de ani
Elemente Valori Elemente Valori Elemente Valori Elemente Valori
VD/10 1457 VD/10 1245 VD/10 7997 VD/10 12140
VE/20 2485 VE/20 9247 VE/20 16660 VE/20 19282
VF/40 19150 VF/40 25050 VF/40 26213 VF/40 25028
VG/60 28703 VG/60 30798 VG/60 36147 VG/60 31627
Q 0,3 Q 0,3 Q 2,0 Q 2,0
m m m 1,1 m 1,1
Pcalc, 124 Pcalc, 125 Pcalc, 452 Pcalc, 452
Padopt, 147 Padopt, 125 Padopt, 450 Padopt, 450
6.1.3. Posibilitatea totală de produse principale (S.U.P. „A” + S.U.P. „O”)
La nivel de unitate de producţie se va recolta următoarea posibilitate:
Tabel 6.1.3.1.
Suprafaţa de
Volumul de extras Posibilitatea pe specii
parcurs 3 3
S.U.P. –m - - m /an -
–ha-
Totală Anuală Total Anual GO FA TE CA SC DT
S.U.P.”A” 15,52 1,55 1300 130 44 61 12 13 - -

S.U.P.”O” 19,69 1,97 1474 147 73 5 - - 68 1
Total 35,21 3,52 2774 277 117 66 12 13 68 1
123
6.1.4. Prognoza posibilităţii totale de produse principale
Pentru întreaga unitate de producţie se face următoarea prognoză:
Tabel 6.1.4.1
Volumul exploatabil Posibilitatea din
Total -mc-
Nivel de din S.U.P. S.U.P.
prognoză Volum
A O A O Posibilitate
exploatabil
Actual 1932 2343 130 147 4275 277
După 10 ani - - 70 125 - 195
După 20 ani - - 70 450 - 520
După 30 ani - - 770 450 - 1220
6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcţii speciale de protecţie
În U.P. II Priboieni-Negreşti nu există arborete cu funcţii speciale de protecţie.
6.3. Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor
Sistemul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor grupează următoarele

lucrări: degajări, curăţiri, rărituri şi tăieri de igienă. Acestea se vor aplica în funcţie de stadiul
de dezvoltare, consistenţă şi compoziţia actuală.
Scopul esenţial al lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor este acela de a
favoriza formarea unei structuri optime în vederea creşterii eficacităţii funcţionale a pădurilor.
Fiecare unitate amenajistică a fost analizată în perspectiva celor 10 ani de valabilitate
a amenajamentului, stabilindu-se după caz, atât numărul de intervenţii cât şi natura lor.
Degajările se vor executa în stadiul de desiş, urmărindu-se diminuarea speciilor cu
valoare economică scăzută, favorizând astfel speciile valoroase (fag, gorun). Se va parcurge
anual o suprafaţă de 0,07 ha.
Curăţirile sunt lucrări de îngrijire cu caracter de selecţie negativă în masă, se vor
executa în arboretele ajunse în stadiile de dezvoltare de nuieliş şi prăjiniş (perioada dintre
apariţia elagajului natural şi intensificarea procesului de eliminare naturală), cu consistenţa
plină (0,9-1,0). Prin curăţiri se va urmări îmbunătăţirea calităţii, creşterii şi compoziţiei
arboretului, prin extragerea exemplarelor rău conformate, accidentate, bolnave, cu defecte
tehnologice, cu provenienţe necorespunzătoare, deperisate sau uscate, înghesuite şi
copleşite, sau aparţinând unor specii sau forme genetice mai puţin valoroase şi care nu
corespund ţelului de gospodărire şi exigenţelor ecologice. Cu ocazia curăţirilor se vor extrage
preexistenţii nefolositori. Intervenţiile se vor face în aşa fel, încât consistenţa să nu scadă sub
0,8 şi fără a se crea ochiuri lipsite de vegetaţie forestieră.
Anual se va extrage un volum de 4 m3 de pe o suprafaţă de 1,68 ha.
Răriturile sunt lucrări de îngrijire cu caracter de selecţie pozitivă şi individuală a
arborilor de valoare, cărora li se vor asigura condiţii optime de creştere prin îndepărtarea din
arboret a exemplarelor care i-ar putea stânjeni. Această categorie de lucrări se va executa în
stadiile de dezvoltare de păriş, codrişor şi codru mijlociu (marea perioadă de creştere curentă
în volum). Prin rărituri se va reduce numărul exemplarelor la unitatea de suprafaţă,
micşorându-se temporar consistenţa, în scopul ameliorării structurii, creşterii şi calităţii
arboretelor şi, în final, a eficacităţii funcţionale a acestora. Concomitent cu aceste lucrări se
vor extrage şi eventualii preexistenţi nefolositori, fără însă a crea goluri în arboret.
Posibilitatea din rărituri este de 158 m3/an, parcurgându-se anual o suprafaţă de 8,01 ha/an.
Tăierile de igienă sunt lucrările prin care se urmăreşte asigurarea unei stări
fitosanitare corespunzătoare a arboretelor, se vor efectua ori de câte ori este nevoie, în toate
arboretele care le reclamă, indiferent de vârstă, consistenţă şi clasa de producţie, în scopul
îmbunătăţirii stării sanitare a pădurii, prin extragerea arborilor bolnavi sau pe cale de a se
îmbolnăvi, care pot prezenta pericol pentru restul pădurii, constituind focare de infecţie. Prin
124
aplicarea tăierilor de igienă se va avea grijă, pe cât posibil, să nu scadă consistenţa sub 0,7.
Tăierile de igienă pot fi executate tot timpul anului fără restricţii, ori de câte ori considerente
de ordin fitosanitar o impun. Tăieri de igienă au fost prevăzute în toate arboretele, cu
excepţia celor incluse în planul decenal de recoltare a produselor principale precum şi a
celor în care s-au prevăzut lucrări de îngrijire.
Dacă în suprafeţele în curs de regenerare vor exista situaţii care impun extragerea
arborilor uscaţi sau vătămaţi, ocolul silvic va proceda le extragerea lor, urmând ca volumul
acestora să fie precomptat pe seama produselor principale.
Se vor parcurge, anual, cu tăieri de igienă 309,57 ha de pe care se vor extrage 248 m3.
Intensitatea cu care se vor executa aceste categorii de lucrări rămâne în atenţia
organului executor şi se va avea în vedere să nu se reducă prea mult consistenţa.
Planurile lucrărilor de îngrijire cuprind arborete care la data descrierii parcelare
îndeplinesc condiţiile de a fi parcurse cu astfel de lucrări (consistenţă, diametru). În plan nu
au fost incluse arboretele care se vor crea în acest deceniu (împăduriri în terenuri goale,
seminţişurile rezultate în urma tăierilor definitive).
La aplicarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor se vor respecta indicaţiile
date prin “Normele tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor” ediţia 2000.
În legătură cu aplicarea lucrărilor de îngrijire se fac următoarele precizări:
- lucrările de îngrijire prevăzute prin amenajament sunt cele corespunzătoare la data
efectuării descrierii parcelare, din care cauză este necesar ca anual organele de aplicare să
studieze în teren evoluţia arboretelor şi să efectueze lucrarea cerută de stadiul de dezvoltare
la care a ajuns arboretul;
- potrivit celor arătate mai sus, personalul ocolului silvic are obligaţia de a parcurge şi
alte arborete necuprinse în planurile decenale, dar care în cursul deceniului necesită a fi
parcurse cu astfel de lucrări;
- în situaţia în care arboretul nu este omogen, lucrările de îngrijire vor fi efectuate în
raport de caracteristicile arboretului de pe porţiunile care necesită intervenţii;
- posibilitatea de produse secundare obligatorie este cea pe suprafaţă, volumul de
extras fiind orientativ;
- având în vedere importanţa lucrărilor de îngrijire în ceea ce priveşte îmbunătăţirea
stării fitosanitare, ameliorarea compoziţiei şi creşterea productivităţii arboretelor, se
recomandă ca aceste lucrări să se execute la timp, de bună calitate şi de câte ori este cazul.
Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor 13.2.1., prezintă arboretele prevăzute
a fi parcurse cu curăţiri, rărituri şi tăieri de igienă. Numărul şi natura intervenţiilor au fost stabilite în
funcţie de starea actuală a arboretelor şi de dinamica evoluţiei lor.
Posibilitatea de produse secundare pe lucrări, tipuri funcţionale şi specii este dată în
tabelul următor :
Recapitulaţia lucrărilor planificate este :
Tabel 6.3.1.
Volum Posibilitatea anuală pe specii
Tip Suprafaţa – ha- 3 3
Specificări –m - –m -
funcţ,
Total Anual Total Anual GO FA CA SC PI TE DR DM DT
Curăţiri III-VI 16,78 1,68 40 4 2 1 - 1 - - - -

Rărituri III-VI 80,10 8,01 1582 158 26 54 30 6 9 22 - 2 9
Produse
III-VI 96,88 9,69 1622 162 28 55 30 7 9 22 - 2 9
secundare
Tăieri de
III-VI 309,57 309,57 2484 248 109 70 28 7 8 2 5 - 19
igienă
Posibilitatea de produse secundare actuală 162 m3 este mai mică cu 1201 m3 decât
posibilitatea de produse secundare anterioară, datorită scăderii suprafeţei fondului forestier
proprietate publică a statului, prin aplicarea legilor fondului funciar.
Lucrările se vor executa respectând instrucţiunile în vigoare.
125
Lucrările propuse sunt obligatoriu de executat pe suprafeţele nominalizate, dar
volumele de extras sunt orientative. Dacă se constată că unele arborete necesită şi alte
lucrări de îngrijire, acestea se pot executa chiar dacă nu sunt menţionate în prezentul plan.
Intensitatea medie a intervenţiilor va fi de 2 m3/ha la curăţiri şi de 20 m3/ha la rărituri.
6.4. Volumul total de masă lemnoasă posibil de recoltat
Bilanţul masei lemnoase posibil a fi recoltată este următorul:
Tabel 6.4.1.
Tip Suprafaţa Volum Posibilitatea anuală pe specii
3 3
Specificări – ha- –m - –m -
funcţ.
Total Anual Total Anual GO FA CA SC PI TE DR DM DT
Produse
III- VI 35,21 3,52 2774 277 117 66 14 68 - 12 - - -
principale
Produse
III-VI 96,88 9,69 1622 162 28 55 30 7 9 22 - 2 9
secundare
Tăieri de
III-VI 309,57 309,57 2484 248 109 70 28 7 8 2 5 - 19
igienă
Total general III-VI 441,66 322,78 6880 687 254 191 72 82 17 36 5 2 28
Posibilitatea totală este de 687 m3/an, iar indicele de recoltare total este de
1,5 m /an/ha. Indicele de creştere curentă este de 5,9 m3/an/ha, mai mare decât cel de
3
recoltare ceea ce va conduce la o acumulare de masă lemnoasă în următoarele decenii.
6.5. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale şi de împădurire
În planul lucrărilor de regenerare (evidenţa 13.3.), sunt nominalizate toate unităţile

amenajistice în care sunt necesare astfel de lucrări. Recapitulaţia lucrărilor este prezentată
mai jos :
Tabelul 6.5.1.
Sim- Suprafaţa
C a t e g o r i a d e l u c r ă r i
bol [ha]
A. LUCRĂRI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENERĂRII NATURALE 12,39
A.1. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale 9,45
A.1.1. Strângerea şi îndepărtarea litierei groase -
A.1.2. Îndepărtarea humusului brut -
A.1.3. Distrugerea şi îndepărtarea păturii vii -
A.1.4. Mobilizarea solului 2,86
A.1.5. Extragerea subarboretului -
A.1.6. Extragerea seminţişului şi tineretului neutilizabil preexistent -
A.1.7. Provocarea drajonării la arboretele de salcâm 6,59
A.2. Lucrări de îngrijire a regenerării naturale 2,94
A.2.1. Receptarea seminţişurilor sau tinereturilor vătămate 1,53
A.2.2. Descopleşirea seminţişurilor 1,41
A.2.3. Înlăturarea lăstarilor care copleşesc seminţişurile şi drajonii
B. LUCRĂRI DE REGENERARE 5,09
B.1. Împăduriri în terenuri goale din fondul forestier 0,85
B.1.1. Împăduriri în poieni şi goluri 0,55
B.1.2. Împăduriri în terenuri degradate -
Împăduriri în terenuri dezgolite prin calamităţi naturale (incendii, doborâturi de vânt
B.1.3. -
sau zăpadă, uscare, etc. Şi alte cauze).
B.1.4. Împăduriri în terenuri parcurse anterior cu tăieri rase, neregenerate 0,30
Împăduriri în suprafeţe parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de
B.2. 4,24
regenerare
B.2.1. Împăduriri după tăieri grădinărite -
B.2.2. Împăduriri după tăieri cvasigrădinărite -
B.2.3. Împăduriri după tăieri progresive 4,24
126
Sim- Suprafaţa
bol
C a t e g o r i a d e l u c r ă r i [ha]
B.2.4. Împăduriri după tăieri succesive -
B.2.5. Împăduriri după tăieri de conservare -
B.2.6. Împăduriri în golurile din arboretele parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri în crâng -
B.2.7. Împăduriri după tăieri rase la molid şi PL.E.A. -
Împăduriri în suprafeţe parcurse sau propuse a fi parcurse cu tăieri d e
B.3. -
înlocuire a arboretelor necorespunzătoare
B.3.1. Împăduriri după înlocuirea arboretelor derivate (substituiri) -
B.3.2. Împăduriri după înlocuirea arboretelor slab productive (refacere) -
Împăduriri după înlocuirea arboretelor necorespunzătoare din punct de vedere
B.3.3. -
staţional
Împăduriri pentru ameliorarea compoziţiei şi consistenţei (după reconstrucţie
B.3.4. -
ecologică)
C. COMPLETĂRI ÎN ARBORETELE CARE NU AU ÎNCHIS STAREA DE MASIV 3,40
C.1. Completări în arboretele tinere existente 2,39
C.2. Completări în arboretele nou create (20% din B) 1,01
D. ÎNGRIJIREA CULTURILOR TINERE 7,52
D.1. Îngrijirea culturilor tinere existente 2,43
D.2. Îngrijirea culturilor tinere nou create şi a celor instalate în actuala clasă de regenerare 5,09
E. ÎMPĂDURIRI ÎN TERENURI CU CONDIŢII EXTREME -
E.1. Împăduriri în terenuri sărăturate -
E.2. Împăduriri pe terenuri poluate cu reziduuri din ţiţei -
E.3. Împăduriri pe terenuri nisipoase (plaje, dune, etc.) -
E.4. Împăduriri pe terenuri situate în limita vegetaţiei forestiere -
E.5. Împăduriri în terenuri mlăştinoase -
E.6. Împăduriri pe crovuri -
E.7. Împăduriri pe terenuri cu înclinare mare, sol superficial, vulnerabile la eroziune -
Unităţile amenajistice în care se vor executa lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi

împăduriri, suprafeţele efective, formulele de împădurire, număr de puieţi pe specii (la
hectar şi total) sunt înscrise în „Planul lucrărilor de împăduriri” subcapitolul 13.3.
La adoptarea formulelor de împădurire s-a ţinut cont de tipul natural fundamental de
pădure, ţelul de gospodărire, compoziţia-ţel prezenţa seminţişului utilizabil, experienţa locală, etc.
În deceniul viitor se vor executa lucrări de ajutorarea regenerării naturale pe o
suprafaţă de 9,45 ha, acestea constând în mobilizarea solului pe 2,86 ha şi provocarea
drajonării la arboretele de salcâm pe 6,59 ha.
Lucrările de regenerare artificială (reîmpăduriri) se vor executa pe suprafaţa de
5,09 ha şi constau în:
- împăduriri în suprafeţe prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare (după tăieri
progresive, pe suprafaţa de 4,24 ha;
- împăduriri în poieni şi goluri pe suprafaţa de 0,55 ha;
- împăduriri în terenuri parcurse anterior cu tăieri rase,neregenerate pe suprafaţa de
0,30 ha;
- completări în arboretele tinere existente pe suprafaţa de 2,39 ha;
- completări în arboretele nou create pe suprafaţa de 1,01 ha;
- îngrijirea culturilor tinere, existente şi nou create, se va face pe 7,52 ha.
Speciile folosite la împădurit vor fi: GO (6,96 ha), FA (0,99ha) şi DT (0,54 ha). La
întocmirea planurilor anuale, ocolul silvic va stabili suprafaţa efectivă de parcurs, ţinând cont
de numărul de intervenţii într-un an, incluzând şi u.a. prevăzute la categoriile B şi C pe
măsura realizării împăduririlor.
Pentru planificarea lucrărilor de regenerare s-a ţinut cont de situaţia înregistrată în
timpul descrierii parcelare, de nevoile de regenerare ce decurg din aplicarea planurilor de
recoltare. Compoziţiile de regenerare s-au stabilit în funcţie de particularităţile staţionale şi de
cerinţele ecologice ale speciilor, având în vedere prevederile din lucrarea „Îndrumări tehnice
pentru compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor”, ediţia 1987.
127
Referitor la lucrările de regenerare, de ajutorare a regenerării naturale şi de îngrijire a
culturilor nou instalate, se fac următoarele precizări, de care s-a ţinut seama la întocmirea
proiectului:
- au fost prevăzute, majoritar, tratamente cu perioade medii-lungi de regenerare, care
favorizează regenerarea naturală - tratamentul tăierilor progresive ;
- în vederea ajutorării regenerării naturale se vor face (acolo unde este necesar) unele
lucrări, chiar dacă nu sunt evidenţiate în plan, cum ar fi : înlăturarea litierei groase,
nedescompuse, de pe unele porţiuni din u.a., mobilizarea solului în zonele înţelenite, toate
acestea cu scopul creării condiţiilor ajungerii seminţelor la sol ;
- ritmul împăduririlor va trebui să-l urmărească pe cel al tăierilor, dar cu respectarea
perioadelor optime pentru plantaţii ;
- se va urmări, prin plantaţiile/completările efectuate, realizarea, cât mai repede posibil
a stării de masiv ;
- în culturile nou create (regenerări naturale, plantaţii, culturi mixte) se vor executa
lucrările corespunzătoare stadiului de dezvoltare şi stării arboretelor respective (descopleşiri,
depresaje, degajări etc.), ori de câte ori este necesar, periodicităţile din instrucţiuni fiind
orientative.
În general, cantităţile de realizat prevăzute în planul lucrărilor de regenerare şi
împădurire sunt orientative, la realizarea planurilor anuale, ocolul având obligaţia să
stabilească, în mod concret, lucrările ce se vor executa, precum şi volumul acestora, în
funcţie de situaţia de moment din fiecare arboret.
Pentru urmărirea procesului de regenerare naturală, ocolul va completa, anual,
formularele privind „Evidenţa dinamicii procesului de regenerare naturală“ introduse în acest
scop în partea a patra a amenajamentului, la subcapitolul 17.2. Totodată, ocolul are obligaţia
ca, în „Evidenţa lucrărilor executate“ din fiecare u.a. în care s-au executat plantaţii (integrale
sau completări), pe pagina din dreapta a „descrierii parcelare“, să înscrie provenienţa
puieţilor (rezervaţia sau O.S., U.P. şi u.a. din care provine sămânţa utilizată la producerea
puieţilor). Aceleaşi date vor fi înregistrate şi în cazul unor eventuale semănături directe.
6.6. Refacerea arboretelor subproductive şi substituirea celor ce

au compoziţie necorespunzătoare
Măsurile de gospodărire ce se vor executa în arboretele slab productive şi cele cu

compoziţii necorespunzătoare sunt prezentate în tabelul următor :
Tabel 6.6.1.
Arboretele din tipul funcţional (ha ) :
IV – VI
Caracterul actual al Supr. Tăieri cu regenerare
u.a. Tăieri rase Tăieri în crâng
tipului de pădure - ha- naturală din sămânţă
Dec Dec.I Alte Dec Dec. Alte Dec Dec. Alte
I. I. dec. I. II. dec. I. II. dec.
63D 0,81 - - - - - 0,81 - - -
Total derivat de
450C 0,20 - - - - 0,20 - - - -
productivitate mijlocie
Total 1,01 - - - 0,20 0,81 - - -
Artificial de productivitate 444D 6,59 - - - - - - 6,59 - -
Inferioară Total 6,59 - - - - - - 6,59 - -
Total - 7,60 - - - - 0,20 0,81 6,59 - -
128
6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori pe
perioada de aplicare a amenajamentului silvic şi procedura executării
acestora, prin derogare de la prevederile amenajamentului.
Măsurile de gospodărire propuse a se executa în arboretele afectate de factori

destabilizatori sunt prezentate în tabelul 6.7.1.
Tabel 6.7.1.
Lucrări prevăzute ( ha )
Gradul de Suprafaţa
Natura vătămării T. T. în T. T. de T. de T. I
afectare –ha- Rărituri Curăţiri
progresive crâng rase conservare igienă
slabă - - - - - - - - -
Uscare mijlocie 6,59 - 6,59 - - - - - -
puternică - - - - - - - - -
Total 6,59 - 6,59 - - - - - -

Total U.P. 6,59 - 6,59 - - - - - -
Singurul arboret afectat de factori destabilizatori 444D (uscarea) va fi parcurs cu tăieri

în crâng în deceniul de aplicare a amenajamentului.
Pe parcursul aplicării prevederilor amenajamentului, arboretele pot fi afectate, în
diferite grade de intensitate, de factori destabilizatori biotici şi abiotici: incendii, doborâturi de
vânt, rupturi de zăpadă, inundaţii, secetă, atacuri de dăunători, uscare anormală etc.
În vederea gospodăririi durabile a fondului forestier este necesară extragerea
materialului lemnos si valorificarea acestuia. Recoltarea materialului lemnos se va realiza cu
respectarea prevederilor legislaţiei silvice în vigoare si va consta in:
-“extragerea integrala a materialului lemnos “ - in arboretele afectate integral de
factori biotici şi abiotici si in cele care, prin extragerea arborilor afectaţi, se determină
încadrarea arboretelor în urgenţa I de regenerare;
-“extragerea arborilor afectaţi “- în arboretele afectate parţial de factori biotici şi
abiotici.
Volumul rezultat se va încadra ca:
- produse accidentale I - arborii dintr-un arboret afectaţi integral de factori biotici şi/sau
abiotici, arborii dintr-un arboret cu vârsta mai mare de 1/2 din vârsta exploatabilităţii tehnice,
afectaţi parţial de factori biotici şi/sau abiotici sau arbori/arborete pentru care sunt aprobări
legale de defrişare;
- produse accidentale II - arborii dintr-un arboret cu vârsta mai mică de ½ din vârsta
exploatabilităţii tehnice, afectaţi parţial de factori biotici şi abiotici;
Masa lemnoasă care se recoltează ca produse accidentale I se precomptează ca
produse principale, numai dacă acesta provine din subunităţi de gospodărire pentru care se
reglementează procesul de producţie, celelalte produse accidentale I, precum şi produsele
accidentale II, nu se precomptează.
În condiţiile în care cuantumul volumului rezultat se încadrează sub nivelul pentru care
legislaţia stabileşte modificarea prevederilor amenajamentului, acesta poate fi recoltat ca
produse accidentale, după întocmirea şi aprobarea actelor de punere în valoare.
Condiţiile actuale pentru care este necesară întocmirea unei documentaţii de derogare
de la prevederile amenajamentului, conform ORD.3814/06.11.2012 al M.M.P. modificat şi
completat prin Ordinul Ministrului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură nr.670/2014, sunt
următoarele:
- volumul arborilor afectaţi însumează peste 20% din volumul arboretului existent la
data apariţiei fenomenului şi nu poate fi extras prin lucrările silvotehnice prevăzute prin
amenajament. Excepţie fac răşinoasele din afara arealului lor natural care se vor autoriza la
exploatare în termen de 15 zile de la data aprobării actului de punere în valoare;
129
- arborii afectaţi sunt concentraţi pe o suprafaţă mai mare de 5000 m2;
- prin extragerea arborilor afectaţi se determină încadrarea arboretelor în urgenţa I de
regenerare;
- arboretele sunt încadrate în S.U.P. „E”;
- în arboretele exploatabile neincluse în planurile decenale, din zona de stepă,
silvostepă şi câmpie forestieră, unde s-a instalat pe cel puţin 30% din suprafaţă seminţiş
utilizabil în care proporţia speciilor de stejari este de cel puţin 50%;
- este necesară schimbarea soluţiilor de gospodărire şi/sau împădurire.
Documentaţia de derogare, însoţită de avizul favorabil al conducătorului structurii
teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură precum şi
de actul administrativ emis de autoritatea teritorială pentru protecţia mediului, se va înainta
spre aprobarea autorităţii publice centrale.
130
7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE
FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI
7.1. Potenţial cinegetic
Pe teritoriul unităţii de producţie funcţionează fondurile cinegetice A.J.V.P.S. Argeş 35

Râncăciov şi 36 Cârcinov.
Vânatul principal este reprezentat prin mistreţ, căprior, iar cel secundar prin iepure,
vulpe, dihor, lup.
Îmbunătăţiri se pot aduce în dotarea cu instalaţii de vânătoare, fiind necesară
îndesirea reţelei de hrănitori, sărării, observatoare, bordeie de pândă şi poteci de vânătoare.
De asemenea, este necesară amenajarea unor izvoare şi scăldători care să asigure
necesarul de apă al vânatului.
Ca măsuri pe care trebuie să le aplice ocolul silvic se menţionează:
- curăţirea şi îngrijirea terenurilor rezervate hranei vânatului;
- combaterea braconajului;
- amplasarea unui număr optim de hrănitori, sărării, în locurile frecventate mai des de
vânat;
- asigurarea hranei suplimentare în timpul iernii;
- menţinerea răpitoarelor într-un efectiv optim;
- asigurarea liniştii vânatului, în special în perioadele de împerechere.
Realizarea şi menţinerea efectivelor de vânat conduc şi la diminuarea daunelor pe care
vânatul le-ar putea produce în special arboretelor tinere şi regenerărilor naturale.
Date suplimentare referitoare la gospodărirea cinegetică se regăsesc în studiul
general pe ocol.
7.2. Potenţial salmonicol
Apele din cadrul unităţii de producţie nu oferă condiţii pentru dezvoltarea

salmonidelor.
7.3. Potenţial fructe de pădure
Condiţiile geografice şi pedoclimatice sunt favorabile dezvoltării în fondul forestier a

unor specii lemnoase şi ierbacee, ale căror fructe sunt folosite în alimentaţie şi industrie.
Ponderea cea mai mare în producţia de fructe de pădure o are păducelul, măceşul şi
mărul pădureţ. Nu dispunem de date cu privire la cantităţile care se pot recolta.
7.4. Potenţial ciuperci comestibile
Speciile de ciuperci comestibile ce pot constitui obiectul recoltării şi valorificării în

această unitate de producţie sunt : păstrăvul de fag, iuţarii şi hribii.
Datorită cerinţelor ridicate pe piaţa internă şi externă se impune ca pe viitor să se
urmărească recoltarea şi valorificarea tuturor ciupercilor comestibile ce se pot recolta de pe
suprafaţa unităţi de producţie. Nu dispunem de date referitoare la cantităţile de ciuperci
posibile de recoltat.
7.5. Resurse melifere
Principala specie meliferă din unitatea de producţie este salcâmul, care ocupă 29,19 ha.
131
7.6. Materii prime pentru împletituri
Pe teritoriul ocolului silvic nu există răchitarii.
7.7. Seminţe forestiere
In cadrul unităţii de producţie nu exista rezervaţii de seminţe.
7.8. Valorificarea altor resurse ale fondului forestier
Din fondul forestier mai pot fi valorificate următoarele resurse :

- frunzare
- plante medicinale
- fân
132
8.1. Protecţia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi de zăpadă
Se impune promovarea regenerării naturale din sămânţă a foioaselor, favorizarea

fenotipurilor rezistente, crearea de arborete optim amestecate şi cu structuri diversificate. În
arboretele situate în staţiuni vulnerabile degajările şi răriturile vor avea intensitate mai mare,
iar schemele de plantare vor fi mai rare. Se vor împăduri toate golurile existente. În
arboretele excesiv de dese se va interveni cu prudenţă.
Orientarea succesiunilor de tăieri se va face împotriva direcţiei din care bat vânturile
periculoase. Se vor forma margini de masiv rezistente şi se vor deschide linii de izolare.
Cu ocazia tăierilor, se va evita rănirea arborilor remanenţi.
8.2. Protecţia împotriva incendiilor
Având în vedere că, exceptând apele ce fac parte din fondul forestier
(râuri, lacuri, etc.), întreg ecosistemul forestier este combustibil (are însuşirea de a arde),
este evident că este imperios necesară protejarea acestuia, în deosebi a pădurii, de foc.
Conform Legii 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, „apărarea
împotriva incendiilor reprezintă ansamblul integrat de activităţi specifice, măsuri şi sarcini
organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publică, planificate,
organizate şi realizate în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a incendiilor şi
asigurării intervenţiei operative pentru limitarea şi stingerea incendiilor, în vederea evacuării,
salvării şi protecţiei persoanelor periclitate, protejării bunurilor şi mediului împotriva efectelor
situaţiilor de urgenţă determinate de incendii”. Art. 1, alin. 1.
Potrivit aceleiaşi Legi, „Apărarea împotriva incendiilor constituie o activitate
de interes public, naţional, cu caracter permanent, la care sunt obligate să participe,
autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi toate persoanele fizice şi
juridice aflate pe teritoriul României” (Art. 2), totodată „Persoanele fizice şi juridice răspund,
potrivit legii, de stabilirea şi aplicarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, precum şi de
consecinţele producerii incendiilor.” (Art. 5).
8.2.1. Riscul de iniţiere a incendiilor în fondul forestier
Riscul mare de iniţiere a incendiilor în fondul forestier este datorat constituirii

acestuia din cantităţi uriaşe de material combustibil, sub diverse forme şi stări, fiecare cu un
mod specific de comportare în prezenţa focului. Arborii (constituenţii pădurii - principala
componentă a ecosistemului forestier afectabilă de incendii), „se diferenţiază ca fiind
:
- esenţe pirofile (cu simpatie către o iniţiere uşoară a incendiului) – pinul şi
răşinoasele în general, ale căror însuşiri (răşină, densitate redusă, esenţe) favorizează
iniţierea şi propagarea incendiilor ;
- esenţe pirorezistente (cu antipatie către o uşoară iniţiere a incendiului) –
stejarul, castanul, ale căror caracteristici (lipsa răşinii, densitatea mare, scoarţa
groasă) le favorizează rezistenţa la incendii.” (Burlui, I. - Incendiile de pădure, cauze,
manifestare, stingere – Ed. Lidana, Suceava, 2014).
Factorii riscului de incendiu în fondul forestier (Burlui, I., 2014), sunt :
- factori naturali (vegetaţia forestieră, condiţiile climatice, relieful, solul, reţeaua
hidrologică) ;
- factori antropici (forma şi tipul de proprietate/administrare/exploatare a pădurii,
activitatea umană în zona fondului silvic) ;
- factori determinanţi (factorii climatici, compoziţia şi structura arboretelor, relieful,
activitatea umană în zona fondului silvic, profilul psiho-social al populaţiei şi starea
133
economică a acesteia) - cei ce fac posibilă iniţierea unui incendiu : combustibilul, gazul
care întreţine arderea şi sursa de aprindere ;
- factori conjuncturali (forma de proprietate/administrare a fondului
forestier, condiţiile de acordare a subvenţiilor pentru terenul agricol) – cei ce
favorizează declanşarea şi propagarea unui incendiu, prin influenţa pe care o pot
avea asupra elementelor ce determină iniţierea incendiilor.
8.2.2. Cauzele incendiilor din fondul forestier
Cauzele ce duc la incendiu în fondul forestier (Burlui, I., 2014), pot fi :

- cauze naturale (trăsnetul, autoaprinderea de natură biologică) – cele
care sunt consecinţa manifestării unor factori declanşatori care se manifestă
indiferent de voinţa sau prezenţa directă sau indirectă a omului ;
- cauze tehnice (scântei de la liniile electrice aeriene, propagarea
incendiilor de la construcţiile existente în, sau limitrof fondului forestier, scântei de la
locomotivele cu aburi, scântei mecanice sau scurtcircuit de la maşinile şi utilajele cu
care se acţionează în fondul forestier pe timpul activităţilor economico-sociale) ;
- cauze antropice (acţiunile umane făcute, cu intenţie sau din neglijenţă, fără
respectarea regulilor minimale de prevenire a incendiilor).
8.2.3. Manifestarea/evoluţia incendiilor din fondul forestier
Un incendiu de pădure poate evolua (Burlui, I., 2014) sub diferite forme, fiecare
fiind condiţionată şi determinată de caracteristicile vegetaţiei forestiere şi influenţa factorilor
naturali (în principal forţa şi direcţia vântului) în arealul respectiv. Astfel, se disting :
- incendii de litieră (unde ard straturile joase ale vegetaţiei de pe solul
pădurii, stratul de iarbă şi exemplarele lemnoase pitice), care se dezvoltă cu flacără la
vedere, se propagă, prin radiaţie şi conducţie, cu viteză mare (1 km/oră), puternic influenţate
de factorii naturali (vânt, precipitaţii), sub influenţa vântului se dezvoltă rapid şi pot
surprinde forţele de intervenţie ;
- incendii de subteran sau sub pătura de frunziş (unde arde materia organică
conţinută în litieră, humus sau turbă, rădăcinile copacilor), care nu dezvoltă flacără, se
propagă, prin conducţie, cu viteză mică (1 km/24 ore), greu de observat la început, poate
degenera în incendiu de litieră ;
- incendii de coronament (unde arde partea superioară a arborilor), care se dezvoltă
cu flacără la vedere, manifestându-se ca o coroană, un zid, un val sau o minge de foc, se
propagă, prin convecţie şi radiaţie, cu viteză foarte mare (de la 8 la peste 25 km/oră),
puternic influenţate de factorii naturali (vânt, precipitaţii), degajă cantităţi mari de căldură, de
cele mai multe ori atacă şi litiera, prin modul violent de manifestare pot surprinde forţele
de intervenţie ;
- incendii de doborâturi – nu sunt definite separat în literatura de specialitate, dar se
manifestă diferit faţă de cele anterior prezentate (la incendiile de doborâturi ard
suprafeţele/exemplarele afectate de doborâturi şi rupturi produse de vânt şi/sau zăpadă,
neexploatate/neextrase imediat) ; se dezvoltă cu flacără la vedere, sub forma unui foc de
tabără sau a unui rug, puternic influenţate de factorii naturali (vânt, precipitaţii) ; masa solidă
incendiată eliberează particule arzând, uşor purtate de vânt care produc „salturi de incendiu”
; concentrarea mare pe unitatea de suprafaţă de masă combustibilă, conduce la dezvoltarea
rapidă a incendiului şi la dificultăţi în apropierea personalului de intervenţie de locul
incendiului ; aşezarea neorganizată a arborilor doborâţi face ca atacarea incendiului să
se facă cu mare dificultate ;
- incendii mixte – incendiile care, în manifestarea, lor prezintă însumarea
caracteristicilor a minimum două din cele 4 tipuri de incendiu anterior descrise ;
134
8.2.4.Măsuri pentru reducerea riscului de incendiu în fondul forestier
şi de stingere a incendiilor de pădure
Măsurile pentru reducerea riscului de incendiu în fondul forestier sunt de două

feluri (Burlui, I., 2014), astfel :
8.2.4.1. Măsuri pe linie preventivă
Activitatea de prevenire a incendiilor în fondul forestier trebuie să fie concepută,

organizată şi implementată astfel încât să răspundă la două deziderate majore,
astfel :
- reducerea riscului de izbucnire a incendiilor ;
- crearea condiţiilor de limitare a incendiilor izbucnite, cât mai aproape de
limitele iniţiale ;
Simultan cu realizarea celor două deziderate, este necesară luarea în considerare a
unor măsuri specifice, care vizează :
- crearea de zone de protecţie faţă de fondul forestier şi de limita
acestuia, prin respectarea instrucţiunilor de prevenire a incendiilor la :
- realizarea construcţiilor (silvice, turistice, economice, de cult, etc.) în fondul forestier
sau limitrof acestuia ;
- desfăşurarea activităţilor antropice în perimetrul imediat limitrof fondului forestier ;
- crearea şi dotarea corespunzătoare a locurilor de repaus, campare, pentru turişti,
limitrofe sau în interiorul pădurii ;
- accesibilizarea fondului forestier :
- realizarea reţelei de drumuri forestiere la o densitate corespunzătoare necesarului
dat de caracteristicile fondului forestier, gospodărirea acestuia, oportunităţile turistice şi, nu în
cele din urmă, de necesităţile operative de intervenţie în caz de incendiu ;
- realizarea accesului la sursele de apă permanentă a tehnicii de intervenţie ;
- măsuri tehnico - operative :
- crearea şi operaţionalizarea structurii proprii de intervenţie la nivelul ocoalelor şi
direcţiei silvice, autorităţilor publice locale şi operatorilor economici din zonă ;
- întocmirea „hărţilor de risc” la incendiu ;
- întocmirea „planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor”, cu cooptarea agenţilor
economici specializaţi din zonă, posesori de utilaje grele (buldozere, TAF-uri, camioane
grele, autovehicule de teren, etc.) ;
- întocmirea „protocoalelor de acces” la resurse materiale (rezerve de scule de mână,
carburanţi, lubrifianţi, etc.), dar şi la alimente şi apă pentru forţele de intervenţie ;
- crearea, în fondul forestier sau în apropierea acestuia, a unor rezerve de apă,
accesibile tehnicii de intervenţie terestre şi aviatice ;
- realizarea, cu vecinii României, a unor canale de comunicaţii fluente, pe linia
protecţiei la foc a pădurilor de frontieră ;
- realizarea unui sistem de monitorizare prin GPS a fondului forestier ;
- implementarea unor măsuri instructiv – educative eficiente, pe categorii de cetăţeni.
8.2.4.2. Măsuri pe linie operativă
a) Strategii şi cerinţe în tactica stingerii incendiilor de pădure

Organizarea intervenţiei
În abordarea procesului de stingere a incendiilor de pădure se porneşte de la

elementele „triunghiului de foc” : materialul combustibil, aportul de oxigen şi sursa de
aprindere. Orice procedeu de stingere s-ar adopta, acesta este îndreptat spre suprimarea
unuia din cele trei elemente enumerate.
135
În literatura de specialitate sunt specificate opt strategii de stingere a incendiilor de
pădure, astfel :
- izolarea flăcării faţă de combustibil ;
- izolarea flăcării faţă de oxigenul din aer ;
- condensarea puternică a aerului din mediul înconjurător flăcării ;
- răcirea combustibilului incendiat şi adiacent flăcării ;
- răcirea aerului înconjurător incendiului ;
- inhibarea omogenă a reacţiei chimice de oxidare ;
- inhibarea eterogenă a reacţiei chimice de oxidare ;
- suflarea sau ruperea flăcării cu ajutorul curenţilor puternici de aer.
O intervenţie operativă şi eficientă pentru stingerea incendiilor de pădure (manifestate,
mai ales pe relief muntos), necesită realizarea unor cerinţe operaţionale
fundamentale :
- observarea şi anunţarea oportună a incendiului ;
- confirmarea incendiului, în timp util, de către administraţia locală, sau de către
silvicultori (în cazul locaţiilor izolate, aflate la distanţă) ;
- mobilizarea în timp oportun a forţelor şi mijloacelor necesare primei intervenţii, în
scopul localizării incendiului ;
- cunoaşterea zonei, din punct de vedere al accesibilităţii, existenţei
surselor de apă şi a barierelor naturale în calea incendiului, vecinătăţii fondului
forestier incendiat ;
- mobilizarea în timp oportun a forţelor şi mijloacelor de intervenţie complementare, în
cazul incendiilor de durată ;
- adaptarea mijloacelor de intervenţie mobilizate la locul incendiului, la caracteristicile
terenului ;
- stabilirea sectoarelor de intervenţie şi a responsabilităţilor, potrivit competenţelor ;
- monitorizarea permanentă a locului incendiului şi a vecinătăţilor, în
vederea prevenirii surprinderii forţelor, precum şi pentru identificarea, în timp oportun,
a „salturilor de incendiu” ;
- cooperarea între forţele participante ;
- legătura permanentă între eşaloane, cu societatea civilă şi mass-media ;
- conducerea unică a intervenţiei ;
- monitorizarea zonei incendiate şi după încheierea operaţiunilor de intervenţie, de la
câteva ore la câteva zile, în funcţie de amploarea incendiului ;
b) Concepţia de acţiune
Observarea şi anunţarea la timp a incendiilor de pădure sunt hotărâtoare în

derularea acţiunilor de intervenţie.
La realizarea managementului acţiunilor de intervenţie este necesară realizarea/
respectarea unor direcţii de acţiune, astfel :
- recunoaşterea continuă a zonei de intervenţie, în vederea luării hotărârilor în
cunoştinţă de cauză ;
- identificarea şi cuantificarea surselor de apă pe care se poate conta şi
găsirea soluţiilor de aducere a apei la locul intervenţiei ;
- identificarea şi diagnosticarea pericolului de propagare a incendiului pe direcţiile
principale ;
- monitorizarea permanentă a curenţilor de aer (viteză şi direcţii de
manifestare) ;
- monitorizarea parcelelor/u.a. din frontul curenţilor de aer, în vederea preîntâmpinării
propagării incendiului prin „salturi” ;
- stabilire misiunii pentru „vânătorii de scântei” ;
- limitarea şi localizarea incendiului, cât mai aproape de limitele între
care a fost găsit ;
136
- realizarea protecţiei faţă de zonele limitrofe ;
- supravegherea zonei incendiate şi după lichidarea operaţiunilor de
intervenţie ;
- protecţia personalului şi a tehnicii de intervenţie în vederea evitării surprinderii ;
- protecţia personalului de intervenţie împotriva animalelor sălbatice, reptilelor
(şerpilor), intoxicării cu fum şi gaze toxice, arsurilor, accidentelor provocate de doborârea
arborilor şi de intervenţia pe teren accidentat ;
- cooperarea, comunicarea şi colaborarea între forţele de intervenţie participante ;
- schimbul de informaţii permanent între factorii de decizie de la locul intervenţiei, cu
eşaloanele superioare şi mass-media ;
- pregătirea rezervei de forţe, mijloace şi materiale pentru intervenţie – în
cazul incendiilor de durată.
c) Planul de intervenţie la incendiu
Planul de intervenţie la incendiu se întocmeşte, pentru fiecare ocol silvic, de către

responsabilul cu paza şi protecţia, se aprobă de către şeful de ocol şi se avizează de către
Inspectorul şef al I.S.U.J. (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean).
8.2.5. Constatări, concluzii
Fiind constituit, în cea mai mare parte, din masă combustibilă, fondul forestier
este continuu ameninţat de posibilitatea izbucnirii unui incendiu.
Incendiile pot fi cauzate, pe de o parte, prin faptul că fondul forestier se
învecinează cu terenurile cu folosinţă agro-zootehnică (un permanent pericol prin lucrările
ce se fac în scopul curăţirii păşunilor, fâneţelor şi terenurilor agrare), iar pe de altă parte,
datorită faptului că pădurea şi zona limitrofă acesteia sunt frecvent vizitate de localnici şi de
numeroşii turişti, atraşi de splendoarea peisajelor, de puritatea aerului şi apelor, acestea în
contrast cu poluarea existenţă în localităţi şi în împrejurimile acestora.
Acţiunile silvicultorilor, legate de prevenirea şi combaterea incendiilor, vor
viza :
- înmulţirea patrulărilor pădurarilor în cantoane, mai ales în perioadele
secetoase din timpul verii, în vederea identificării cât mai rapide a iniţierii unui eventual
incendiu, a anunţării urgente a prezenţei şi locaţiei acestuia la ocolului silvic şi la unitatea
teritorial-administrativă pe raza cărora s-a produs ;
- întreţinerea în bune condiţii de funcţionare a observatoarelor existente şi construirea
altora noi, în punctele cele mai înalte din canton/ocol, în vederea identificării de la distanţă şi
cât mai rapide a iniţierii/dezvoltării unui eventual incendiu, în vederea anunţării urgenţe a
prezenţei şi locaţiei acestuia şi a demarării acţiunii de izolare/stingere primară (aceasta,
în cazul incendiilor restrânse ca intensitate şi spaţiu de manifestare ;
- executarea la timp şi ori de câte ori este nevoie, a tăierilor de igienă,
prin care se vor extrage arborii uscaţi - cei care sunt primii posibil a fi afectaţi de
foc ;
- amplasarea unor locuri special amenajate pentru fumat, mai ales în zonele
cele mai frecventate de către localnici şi de către cei ce practică turismul ;
- extragerea şi eliminarea din suprafaţa afectată a doborâturilor şi/sau
rupturilor de vânt şi/sau zăpadă, curăţarea parchetelor de resturile de exploatare care,
prin uscare în timp, şi în anumite condiţii, sunt primele din suprafeţele respective ce pot fi
incendiate ca urmare a diverselor cauze ;
- realizarea unei bune accesibilizare a fondului forestier, crearea, întreţinerea
şi păstrarea unei reţele de linii parcelare deschise, în ideea creării unor condiţii bune de ;
- realizarea construcţiilor silvice, inclusiv a celor utilizate perioade scurte
(cabanele sezoniere pentru muncitorii forestieri) cu respectarea tuturor instrucţiunilor de
prevenire şi combatere a incendiilor ;
137
- crearea, dotarea corespunzătoare şi întreţinerea în condiţii bune de
funcţionare a „punctelor/spaţiilor PSI” ;
În cazul izbucnirii unui incendiu (suprateran, subteran sau mixt), se vor avea în
vedere următoarele :
- se va identifica şi se va transmite, de urgenţă, la ocolul silvic şi la unitatea teritorial-
administrativă localizarea exactă a zonei unde s-a iniţiat/dezvoltat incendiul
constatat şi primele evaluări referitoare la intensitatea acestuia ;
- se vor lua primele măsuri de izolare (prin benzi perimetrale) şi eventuala
stingere a acestuia, în situaţia când incendiul este restrâns ca spaţiu şi intensitate. Dacă nu
poate fi stins imediat, se vor crea condiţii pentru deplasarea în zona incendiată a
echipelor de intervenţie ;
- în perioada activităţii de stingere a incendiului, se va asigura, prin personalul
de teren, o permanenţă în zonă (o supraveghere permanentă), până la înlăturarea totală a
acestuia ;
- supravegherea zonei se va asigura şi după stingerea incendiului încă o zi
sau mai multe, în funcţie de mărimea şi intensitatea incendiului considerat stins ;
- după stingerea incendiului, se va proceda la curăţarea suprafeţei respective,
prin înlăturarea arborilor şi celorlalte materiale vegetale parţial arse sau uscate.
Toate acţiunile de prevenire, depistare sau stingere a incendiilor se vor realiza în
concordanţă cu legislaţia în vigoare (Legea 307/2006, H.G. 1016/2004, H.G. 1490/2004,
Ord. 2338/2009, Ord. 211/2014), precum şi cu toate actele normative şi instrucţiunile
referitoare la prevenire şi stingerea incendiilor.
De fiecare dată când se iveşte ocazia, personalul ocolului trebuie să ducă o
acţiune permanentă şi organizată de instruire şi lămurire a populaţiei din zonă, a
muncitorilor ce lucrează la pădure, a culegătorilor de fructe de pădure şi ciuperci
comestibile, a ciobanilor, turiştilor, etc., despre importanţa cunoaşterii şi respectării
întocmai a regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor.
8.3. Protecţia împotriva poluării industriale
În unitatea de producţie II Priboieni-Negreşti nu există surse de poluare care să

afecteze vegetaţia forestieră.
8.4. Protecţia împotriva bolilor şi insectelor vătămătoare
Pentru valorificarea eficientă a funcţiilor multiple ale pădurii şi asigurarea viabilităţii

economice, a beneficiilor de mediu şi sociale, este necesară menţinerea unei stări de
sănătate corespunzătoare a arboretelor. Microorganismele patogene şi insectele
vătămătoare sunt prezente în ecosistemele forestiere sub o mare diversitate specifică,
spaţială şi temporală şi, de cele mai multe ori, acţiunea lor are efecte negative atât asupra
arborilor gazdă cât şi asupra întregului ecosistem.
In vederea evitării pierderilor economice şi a atenuării efectelor ecologice ca urmare a
acţiunii negative a acestor organisme vătămătoare, este necesar să se adopte unele măsuri
de protecţie care să se integreze în managementul general al ecosistemelor forestiere.
In cadrul măsurilor de protecţie menţionate, metodele de combatere integrată trebuie
să ocupe un loc important, având în vedere atât eficacitatea şi caracterul lor preventiv şi
curativ, cât şi impactul redus asupra mediului şi echilibrului ecosistemelor forestiere. In
funcţie de susceptibilitatea şi vulnerabilitatea arboretelor la vătămări produse de organismele
vătămătoare, de speciile depistate şi de intensitatea infectărilor/infestărilor, conceptul de
combatere integrată se bazează pe aplicarea, după caz, a metodelor de combatere
consacrate (fizico-mecanică, chimică, biologică), la care se adaugă o serie de măsuri
silviculturale, menite să crească vitalitatea arborilor şi, în acest fel, să pună în valoare
mecanismele naturale de rezistenţă ale arborilor la atacul dăunătorilor forestieri. Aceste
138
măsuri trebuie să aibă un caracter permanent şi să fie aplicate de la faza de regenerare a
arboretelor, cât şi pe parcursul dezvoltării lor, până la exploatarea acestora. Folosirea
materialelor de regenerare cu caracteristici genetice superioare, din speciile forestiere
autohtone, adaptate condiţiilor locale de mediu, aplicarea lucrărilor de întreţinere,
parcurgerea periodică a arboretelor tinere cu tăieri de îngrijire, prevenirea vătămărilor
arborilor în procesul de exploatare, constituie laturi importante ale luptei integrate. In acelaşi
timp, prin lucrările efectuate în arborete (promovarea structurilor mixte cu floră erbacee şi
arbustivă adecvată) sau prin culturile înfiinţate pentru creşterea vânatului, pe liniile parcelare
sau somiere, trebuie create condiţii pentru stimularea dezvoltării organismelor folositoare
(mamifere insectivore, păsări, insecte entomofage, parazite şi prădătoare), cu rol deosebit în
menţinerea echilibrului lanţurilor trofice.
În lupta integrată, nu sunt excluse în totalitate nici procedeele chimice, însă va trebui
respectată întocmai legislaţia naţională şi europeană din domeniu cât şi cerinţelor FSC,
legate de folosirea pesticidelor, selective, biodegradabile. Pentru pădurile certificate sau în
curs de certificare, se va pune accent pe promovarea unor produse biologice din categoria
biopreparatelor entomopatogene (bacterii, viruşi, ciuperci) şi doar excepţional, se vor folosi
insecticide chimice, doar dintre cele agreate de organismele CEE şi FSC.
Tot ca părţi importante ale combaterii integrate, aplicate cu caracter permanent,
trebuie considerate şi lucrările de depistare, semnalare şi prognoza dăunătorilor precum şi
aplicarea măsurilor de carantină forestieră.
8.5. Protecţia împotriva fenomenului de uscare anormală
În unitate de producţie II Priboieni-Negreşti avem un singur u.a. 444D afectat de

uscare mijlocie,arboret de salcâm cu vârsta de 35 de ani, care va fi refăcut în deceniul de
aplicare al amenajamentului prin tratamentul tăierilor în crâng.
Se vor promova specii şi provenienţe viguroase şi se va urmări pe cât posibil, să se
creeze arborete diversificate, compoziţional şi structural menţinând continuitatea stării de
masiv a arboretelor.
139
Conservarea biodiversităţii a constituit un deziderat de prim ordin în elaborarea

amenajamentului, începând de la principiile amenajamentului şi stabilirea bazelor de
amenajare şi până la stabilirea măsurilor de gospodărire de detaliu, necesare fiecărui
arboret, indiferent de funcţia prioritară pe care o îndeplineşte acesta. De altfel, unul dintre
principiile de bază ale amenajării pădurilor este principiul conservării şi ameliorării
biodiversităţii, care urmăreşte conservarea şi ameliorarea biodiversităţii la cele patru niveluri
ale acesteia (intraspecifică, interspecifică, ecosistemică şi a peisajelor), în scopul maximizării
stabilităţii şi a potenţialului polifuncţional al pădurilor.
Conservarea biodiversităţii se realizează prin măsurile de gospodărire adoptate.
Măsurile de gospodărire favorabile conservării biodiversităţii sunt atât de ordin general
( acestea fiind urmărite la nivelul fiecărui arboret, oricare ar fi funcţiile atribuite, pe care
trebuie să le îndeplinească, respectiv subunitatea de gospodărire din care face parte ), cât şi
măsuri specifice ( urmărite la nivelul pădurilor cuprinse în ariile naturale protejate).
9.1. Elemente de biodiversitate
Starea de conservare a habitatelor forestiere naturale existente în unitatea de

producţie II Priboieni-Negreşti se apreciază a fi în general bună. Cauzele, care au afectat
negativ starea de conservare a anumitor arborete, sunt în general de natură abiotică, mai
exact: doborâturi de vânt, rupturi de vânt şi zăpadă şi uscare anormală.
Dintre factorii de natură biotică, care şi-au pus dea lungul timpului amprenta negativă
asupra ecosistemelor forestiere, cel mai puternic este cel antropic prin concepţii greşite de
politică forestieră, măsuri de gospodărire defectuoase şi păşunatul în pădure.
Conform legislaţiei în vigoare, în momentul elaborării prezentului studiu, pe teritoriul
U.P. II Priboieni-Negreşti nu sunt constituite zone şi arii naturale protejate.
9.2. Acţiuni în favoarea biodiversităţii
Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii sunt obiective generale ale

amenajamentului, dincolo de constituirea punctuală, în unele zone, a unor rezervaţii naturale
sau arii naturale protejate. Conservarea biodiversităţii se realizează prin măsurile de
gospodărire adoptate.
Măsurile de gospodărire favorabile conservării biodiversităţii sunt atât de ordin general
( acestea fiind urmărite la nivelul fiecărui arboret, oricare ar fi funcţiile atribuite, pe care
trebuie să le îndeplinească, respectiv subunitatea de gospodărire din care face parte ), cât şi
măsuri specifice ( urmărite la nivelul pădurilor cuprinse în ariile naturale protejate).
Dintre masurile generale menite să asigure conservarea biodiversităţii biologice, la
nivel genetic, intraspecific şi interspecific amintim:
- promovarea cu prioritate a regenerării naturale a arboretelor, cu prilejul aplicării
tratamentelor silviculturale;
- promovarea tratamentelor cu perioadă lungă de regenerare, în toate situaţiile în care
este posibil;
- utilizarea de material genetic de provenienţă locală, în situaţia în care se recurge la
regenerare artificială;
- conservarea ecotipurilor climatice, edafice şi biotice prin măsurile propuse;
- menţinerea unui amestec optim de specii la nivelul fiecărui arboret, prin promovarea
tuturor speciilor principale adaptate condiţiilor staţionale locale, potrivit tipului natural de
ecosistem;
- extragerea speciilor alohtone cu ocazia aplicării intervenţiilor silvotehnice, atunci
când acestea devin invazive;
- menţinerea subarboretului cu prilejul efectuării intervenţiilor silvotehnice, cu excepţia
situaţiilor în care afectează mersul regenerării în arboretele bătrâne în curs de regenerare
sau dezvoltarea arboretelor tinere;
140
- menţinerea terenurilor pentru hrana faunei sălbatice, în vederea conservării
biodiversităţii speciilor de plante ierboase, respectiv menţinerea unei suprafeţe mozaicate,
din punct de vedere al categoriilor de habitate;
- păstrarea unor arbori morţi ( sau în curs de uscare ) „pe picior” şi ,,la sol”, cu prilejul
efectuării tăierilor de regenerare şi a lucrărilor de îngrijire şi conducere;
- realizarea unei structuri echilibrate pe clase de vârstă, întrucât fiecare clasă de
vârstă este însoţită de un anumit nivel al biodiversităţii;
- conducerea arboretelor la vârste mari, care să menţină un nivel ridicat al
biodiversităţii, în special la nivelul descompunătorilor;
- protejarea habitatelor marginale sau fragile, păduri situate pe grohotişuri şi stâncării,
precum cele de limită.
Se poate concluziona că lucrările propuse în amenajamentul U.P. II Priboieni-
Negreşti, îndeosebi cele ce privesc arboretele, dar şi cele ce legate de vânătoare şi pescuit,
de amplasarea de construcţii, de recoltare a fructelor de pădure sau plante medicinale, de
prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor sau de creşterea stabilităţii unor arborete
tinere la acţiunea vânturilor puternice, au ca principal scop menţinerea stabilităţii şi
biodiversităţii ecosistemelor locale.
9.3. Efectul aplicării prevederilor amenajamentului asupra biodiversităţii
Primul amenajament elaborat pe baze ştiinţifice moderne şi unitare, pentru pădurile

acestui OS a fost cel care a intrat în vigoare în anul 1950, în momentul actual ajungându-se
la a şasea revizuire. Se poate astfel aprecia, ţinând cont de cele aproape şase decenii de
gospodărire durabilă şi de factorii destabilizatori de natură biotică şi abiotică, care s-au
manifestat în zonă, că menţinerea integrităţii pădurilor şi a biodiversităţii naturale a fost unul
din principalele obiective ale managementul asigurat de personalul silvic, în baza
amenajamentelor silvice. Acestea, departe de a fi simple regulamente de exploatare, au
încorporat cunoştinţe şi analize pluridisciplinare. De aceea subliniem faptul, că rolul
amenajamentului este unul benefic, pentru menţinerea stării favorabile de conservare a
habitatelor şi speciilor şi că fără reglementările pe care le implementează, împreună cu alte
acte legislative ale sectorului silvic, anumite componente şi conexiuni ale ecosistemelor
protejate ar fi putut fi grav perturbate.
9.4. Recomandări privind certificarea pădurilor
Ideea de certificare a managementului forestier, a apărut în contextul preocupărilor

majore legate de gospodărirea pădurilor, înscriindu-se în ideea globală de certificare a
sistemelor şi performanţelor, aplicabilă în cele mai diverse domenii de activitate. Certificarea
managementului forestier, cunoscută mai ales sub denumirea de certificarea pădurilor, îşi are
originile în îngrijorările societăţii, apărute odată cu defrişările masive de păduri tropicale de la
începutul anilor ’80-’90.
În urma Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare ce a avut loc la Rio de
Janeiro în 1992, s-a identificat necesitatea unei strategii de dezvoltare durabilă a pădurilor
din întrega lume cu o largă consultare a tuturor factorilor interesaţi. Pornind de la această
idee, în octombrie 1993, a fost semnat acordul oficial privind lansarea FSC (Forest
Stewardship Council), o schemă de certificare la care interesele economice, sociale şi de
mediu au drepturi egale.
FSC este o organizaţie independentă, neguvernamentală şi nonprofit, înregistrată în
Mexic ca o asociaţie de membri – Association Civil. Organizaţia operează la nivel
internaţional şi oferă servicii prin intermediul centrului FSC International, situat în Bonn,
Germania, precum şi prin intermediul unei reţele internaţionale de Iniţiative Naţionale. FSC
oferă un program de acreditare internaţională pentru organisme de certificare independente
şi o schemă de etichetare pentru produsele pădurii, ce serveşte ca o garanţie credibilă că
141
produsele provin dintr-o pădure bine gospodărită, în conformitate cu standardele FSC, aşa
numitele Principii şi Criterii.
Certificarea managementului forestier în sistem FSC este un proces prin care, în urma
unui audit, o organizaţie independentă confirmă faptul că o anumită suprafaţă forestieră este
gospodărită în conformitate cu un standard agreat.
Standardul după care se face auditul este împărţit în 10 Principii şi 56 Criterii.
Principiile FSC pentru certificarea modului de gospodărire a pădurilor sunt:
• Principiul 1: Conformitatea cu legislaţia naţională şi internaţională şi principiile FSC
• Principiul 2: Dreptul de proprietate sau folosinţă şi responsabilităţile aferente
• Principiul 3: Drepturile populaţiilor indigene (neaplicabil în România)
• Principiul 4: Relaţiile cu comunităţile şi drepturile angajaţilor
• Principiul 5: Beneficiile multiple ale pădurii
• Principiul 6: Impactul asupra mediului
• Principiul 7: Planul de management
• Principiul 8: Monitorizarea şi evaluarea
• Principiul 9: Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare
• Principiul 10: Plantaţii
Aceste 10 principii, ce sunt detaliate în 56 de criterii, au un caracter general şi pentru o
mai bună aplicare a lor se face adaptarea acestora la condiţiile specifice fiecărei ţări, de către
Iniţiativele Naţionale FSC sau de către organismele de certificare acreditate, care derulează
procesul de audit.
Certificarea managementului forestier este continuată de aşa numita certificare a
lanţului de custodie, prin care se urmăreşte să se elaboreze mecanisme de urmărire a
produselor lemnoase sau nelemnoase care provin din pădurile certificate de la sursa până la
consumator. Certificarea lanţului de custodie se referă la companiile care exploatează,
procesează sau comercializează material lemnos certificat FSC şi care doresc să eticheteze
aceste produse cu numele sau eticheta FSC.
Certificarea lanţului de custodie în sistem FSC permite companiilor:
• Să identifice şi să controleze sursele de material lemnos atât certificat FSC cât
şi sursele de material lemnos recuperat/reciclat;
• Să le demonstreze clienţilor că îndeplinesc cerinţele FSC în ceea ce priveşte
controlul materialului lemnos necertificat FSC;
• Să utilizeze mărcile înregistrate şi etichetele comerciale ale FSC pentru a-şi
promova produsele.
În prezent, mii de companii de prelucrare şi comercializare a lemnului, în special din
Europa de Vest şi America de Nord, impun clienţilor lor obţinerea certificatului FSC, fiind
interesate să cumpere şi să lucreze cu produse certificate în acest sistem. În cazul acestor
companii, certificarea reprezintă o dovadă pentru clienţii lor şi pentru publicul larg ca lemnul
provine din păduri bine gospodărite.
Pe scurt paşii în vederea certificării FSC sunt:
• Aplicarea pentru certificare: certificarea este un proces voluntar şi poate fi
demarat numai la cererea companiei. Lista organismelor de certificare acreditate FSC se
regăseşte pe site-ul Asociaţiei pentru Certificare Forestieră (www.certificareforestiera.ro).
142
• Pre-evaluarea: are drept scop familarizarea companiei cu cerinţele standardului
de certificare şi identificarea de către auditor a conformităţilor şi neconformităţilor cu
standardul.
• Evaluarea principală: reprezintă vizita organismului de certificare în urma căruia
se colectează informaţii suficiente pentru a determina acordarea sau neacordarea de către
organismul de certificare a certificatului FSC.
• Acordarea certificatului: certificatul este acordat cu condiţia îndeplinirii cerinţelor

standardului, pe o perioadă de 5 ani.
• Monitorizarea: după acordarea certificatului se fac vizite de monitorizare
anuale.
• Re-certificarea: o nouă re-evaluare se derulează înainte de expirarea
certificatului, pentru a se păstra statutul de certificare, rezultând în eliberarea unui nou
certificat.
Certificarea forestieră poate aduce beneficii atât deţinătorilor de certificat FSC cât
şi consumatorilor, comunităţilor locale, muncitorilor şi organizaţiilor neguvernamentale cu
specific de mediu sau social.
În prezent certificarea este un mecanism de piaţă; există cerere şi ofertă pentru
lemnul certificat FSC şi implicit un interes crescut în producerea şi comercializarea
produselor certificate. În principal, decizia de intrare în procesul de certificare este în general
legată de obţinerea unor avantaje cum ar fi accesul pe noi pieţe a lemnului certificat sau
menţinerea pe pieţele existente. Pe lângă acestea se pot obţine următoarele beneficii:
• Îmbunătăţirea sistemelor de management, incluzând aici mecanismele de
planificare, monitorizare, evaluare şi raportare;
• Îmbunătăţirea proceselor de gestiune a firmei şi a eticii de afaceri;
• Firmele pot răspunde la cererea de produse de origine controlată
• Îmbunătăţirea proceselor productive.
Un motiv în plus pentru certificare îl reprezintă cel economico-financiar. Pe lângă
accesul pe pieţe noi sau menţinerea pe cele deja existente, uneori companiile pot beneficia şi
de preţuri mai mari pentru produsele ce poartă sigla FSC. În ce măsură şi cu câte procente
va avea loc această creştere nu poate fi decisă decât de piaţa liberă, cea care dictează
preţul. De reţinut însă că acest lucru nu se întâmplă foarte des, ci doar acolo unde cererea
este foarte mare.
9.5. Păduri cu valoare ridicată de conservare
9.5.1. Conceptul de Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare - PVRC
Pădurile îndeplinesc funcţii de protecţie dintre cele mai diverse, asigurând inclusiv
servicii de natură socială indispensabile comunităţilor umane, pe scurt, pădurea prezintă
multiple valori. Acolo unde aceste valori sunt considerate a fi de o importanţă excepţională
sau critică, pădurea poate fi definită ca o pădure cu valori ridicate de conservare.
Deci, pădurile cu valoare ridicată de conservare sunt acele păduri care au o
importanţă critică din perspectiva protejării mediului, a conservării biodiversităţii şi a valorilor
culturale şi religioase ale comunităţilor locale.
Conceptul de „păduri cu valoare ridicată de conservare (PVRC)“ a fost definit prima
dată de Forest Stewardship Council (www.fsc.org) şi se regăseşte în cadrul principiului nr. 9
din standardul de certificare FSC, publicat prima dată în anul 1999. Considerat separat de
certificare forestieră, acest concept s-a dovedit a fi un mod efectiv de a dovedi sau verifica
143
managementul responsabil al resurselor forestiere (gestionarea durabilă a pădurilor). Ca
urmare, el este folosit independent în multe domenii, cum ar fi: conservarea şi gestionarea
resurselor naturale, elaborarea politicilor de achiziţii în cadrul companiilor care prelucrează şi
valorifică produse forestiere şi chiar în elaborarea politicilor agenţiilor guvernamentale.
Exemple de păduri cu valoare ridică de conservare pot fi:
- o pădure care protejează unica sursă de apă potabilă pentru o localitate;
- suprafeţe forestiere care adăpostesc specii endemice sau ameninţate cu dispariţia
sau ecosisteme rare;
- păduri legate de sărbători tradiţionale sau care adăpostesc monumente istorice,
locuri de pelerinaj, unităţi de cult de care este legată identitatea comunităţilor respective;
- o pădure care adăposteşte un sit arheologic important;
- păduri care asigură anumite produse pentru comunităţi locale dependente de acest
fel de resurse etc.
Pădurile cu valori ridicate de conservare trebuie gestionate astfel încât să se menţină
şi chiar să crească valorile ridicate de conservare identificate în cuprinsul acestora.
9.5.2. Categorii de Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare
Pădurile cu valoare ridicată de Conservare (PVRC) sunt clasificate conform Ghidului

de identificare a Pădurilor cu Valoare ridicată de Conservare şi a principiului 9 din standardul
FSC în următoarele categorii:
• VRC 1 – Suprafeţe forestiere care conţin zone cu biodiversitate ridicată de

importanţă globală, locală sau regională cu următoarele subcategorii:
– VRC1.1 – Arii protejate
– VRC1.2 – Specii ameninţate şi periclitate
– VRC1.3 – Specii endemice
– VRC1.4 – Utilizarea sezonală critică
• VRC 2 – Suprafeţe forestiere extinse de importanţă globală, regională sau
naţională.
• VRC 3 – Suprafeţe forestiere care sunt localizate în sau conţin ecosisteme
rare, ameninţate sau periclitate.
• VRC 4 – Suprafeţe forestiere care asigură servicii de bază in situaţii critice cu
următoarele subcategorii:
– VRC 4.1 – Păduri de importanţă deosebită pentru surse unice de apă potabilă,
bazine hidrografice şi captări de apă
– VRC 4.2 – Păduri critice pentru controlul procesului de eroziune
– VRC 4.3 – Zone forestiere cu impact critic asupra terenurilor agricole sau piscicole
• VRC 5 – Suprafeţe forestiere ce satisfac nevoi de bază pentru comunităţile
locale
• VRC 6 – Suprafeţe forestiere a căror valoare este esenţială pentru păstrarea
identităţii culturale a unei comunităţi sau a unei zone.
9.5.3. Păduri cu valoare ridicată de conservare în cuprinsul unităţii de producţie
Ca urmare a faptului că Ocolul silvic Topoloveni nu este certificat FSC, nu au fost

identificate (nominalizate) arborete ca păduri cu valoare ridicată de conservare.
144
10. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI
CONSTRUCŢII FORESTIERE
10.1 Instalaţii de transport
Gospodărirea intensivă a fondului forestier presupune existenţa unei reţele permanente

de transport care să asigure valorificarea integrală a tuturor produselor pădurii.
Instalaţiile de transport existente în raza unităţii de producţie II Priboieni-Negreşti, care
deservesc transportul masei lemnoase sau alte servicii legate de gospodărirea fondului
forestier sunt prezentate în tabelul următor:
Tabel 10.1.1.
Lungimea (km ) Volumul
În fond Suprafaţa
Nr, Indicativ În afara exploatabil
Denumirea drum forestier deservită
crt drumuri fondului Total deservit
sau – ha - 3
forestier –m -
limitrof
A. DRUMURI EXISTENTE
A.1. Drumuri publice
1 D.P. 0 0 2 Topoloveni-Beleţi - 11,5 11,5 19,56 -
2 D.P. 0 0 7 Glodu-Piscul Mandei - 7,5 7,5 72,21 1390
3 D.P. 0 0 8 Gorganu-Valea Popii - 8,5 8,5 14,68 -
4 D.P. 0 0 9 Beleţi (pod) – Negreşti - 7,0 7,0 89,68 -
Total - 34,50 34,50 196,13 1390
A.2. Drumuri forestiere
5 FE.010 V.Ogarului-V.Vacii 4,2 - 4,2 111,15 -
6 FE.011 V.Cârcinovului-Negreşti 10,0 - 10,0 22,89 -
7 FE.012 V.Manga 2,6 - 2,6 39,33 -
8 FE.014 V.Lenţea-V.Lungă 6,0 - 6,0 72,37 906
9 FE.025 V.Undiţa 2,7 - 2,7 12,71 1979
10 FE.027* Dealul Mănăstirii - - - 116,43 -
Total 25,5 - 25,5 374,88 2885
TOTAL 25,5 34,5 60,0 571,01 4275
*Drumul face parte din U.P.I Râncăciov.
Reţeaua ce deserveşte suprafaţa unităţii de producţie II Priboieni-Negreşti este

compusă din patru drumuri publice şi şase drumuri forestiere asigurând o densitate de
44,6 m/ha. Se accesibilizează astfel 96% din suprafaţa unităţii de producţie până la distanţa
de colectare de 1200 m.
145
Inventarul drumurilor forestiere existente
Tabelul 10.1.2.
Inventarul
Inventarul
Ministerului de Amenajament
mijloacelor fixe O.S.
Nr. finanţe
crt. Lungim Supra-
Nr. Nr. Indicativ
Denumirea Denumirea U.a. Denumire e totală faţa
MF inv. drum
[km] [ha]
Daf. V.Vacii 4,2 FE010 Dr. Forestier Valea 4,2
1 7645
KM
290033 Daf. V.Vacii 4,2Km 462D 2,52
Ogarului-Valea Vacii
Daf V. Cârcinov Dr. Forestier Valea
7624 Daf V. Perilor 290012 8,0K FE011 Cârcinovului- 10,0
2 7632 10,0KM 290020 Daf Negreşti 463D Negreşti cu 6,0
2,0Km ramificaţie
Daf Manga FE012 Dr. Forestier Valea 2,6

3 7631 290019 Daf Manga 2,6 Km 464D 1,56
2,6 KM Manga
7628 Daf V. Mare 290016 Daf V. Mare Lenţea Dr. V. Lenţa- V.
Lenţea 4,0 KM 4,0 Km FE014 Mare cu ramificaţie 6,0
4 466D 3,6
7629 Daf V. Lungă 290017 Daf V. Lungă Rom.
Rom. 2,0KM 2,0Km
Daf Undiţa FE025 Dr.Forestier V. 2,7
290042 Daf Undiţa Zatra
5 7654 Zatra 95D Undiţa 1,62
2,7 Km
2,7 KM
Total - - - - - - - 27,1 15,3
Situaţia accesibilităţii fondului forestier este :
Tabel 10.1.3.
Accesibilitatea -% -
Specificări La finele
Actuală
deceniului
Total, din care: 97 97
Fondul forestier
productiv – exploatabil 100 100
(ha) - preexploatabil 97 97
- neexploatabil 96 96
Total, din care: 98 98
Posibilitatea - produse principale 100 100
3
(m ) - produse secundare 100 100
- tăieri de igienă 96 96
Densitatea actuală fiind considerată satisfăcătoarea, nu s-a propus construirea de noi

drumuri . Drumurile forestiere au o lăţime de 6 m, sunt bine întreţinute şi pot fi folosite tot
anul.
Starea drumurilor existente este bună.
Accesibilitatea totală a fondului forestier este de 97%, dar sunt numeroase drumuri de
pământ care determină mărirea accesibilităţii fondului forestier la 100% în timpul secetos.
Ocolul silvic are obligaţia să execute toate lucrările de reparaţii şi întreţinere a drumurilor
forestiere existente, în vederea menţinerii acestora într-o stare permanentă de funcţionare.
146
10.1.1. Lista drumurilor şi a unităţilor amenajistice deservite
10.2. Tehnologii de exploatare
Exploatarea produselor lemnoase ale pădurii se face în conformitate cu

prevederile amenajamentului şi cu instrucţiunile privind termenele, modalităţile şi epocile de
recoltare, scoatere şi transport a materialului lemnos.
La exploatarea masei lemnoase, ocolul silvic, agenţii economici şi persoanele fizice
autorizate au obligaţia să folosească tehnologii de recoltare şi de scoatere a lemnului din
pădure care să nu producă degradarea solului, distrugerea sau vătămarea seminţişului
utilizabil, a arborilor rămaşi pe picior peste limitele admise de instrucţiunile în vigoare.
Tehnologiile de exploatare a masei lemnoase din parchete, instalaţiile şi mijloacele
de scos-apropiat se aprobă de şeful ocolului.
Tehnologia de exploatare se înscrie în autorizaţia de exploatare. Se vor aproba
tehnologii de exploatare diferenţiate care să asigure protejarea obiectivelor menţionate mai
sus. Lemnul gros se va secţiona în trunchiuri, iar cel mărunt se va colecta în grămezi.
Colectarea materialului lemnos se va face numai pe traseele aprobate, materializate
pe teren la predarea parchetului, cu respectarea strictă a tehnologiei aprobate, a elementelor
de gabarit ale drumurilor de tractor şi platformelor primare.
147
10.3. Construcţii forestiere
În unitatea de producţie studiată există două cantoane silvice .

Starea acestora este bună, necesitând mici reparaţii.
Tabel 10.3.1.
Unitatea Materialul din care sunt clădite
amenajistică
Suprafaţa
Natura în care se află
clădirii Starea clădirii
construcţiei construcţia 2 Fundaţia Pereţii Acoperişul
(m )
existentă sau
propusă
Canton silvic 70C 20 beton cărămidă ţiglă bună
Canton silvic 345C 72 beton cărămidă ţiglă bună
Nu au fost propuse spre realizare construcţii silvice, cele existente fiind suficiente
pentru cazarea personalului silvic şi a muncitorilor.
148
11. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE
A PĂDURILOR
11.1. Realizarea continuităţii funcţionale
Continuitatea funcţională, se realizează prin permanenţa pădurii cu o structură

corespunzătoare funcţiei atribuite.
În raport cu noile cerinţe social-economice şi de protecţie urmărite, la actuala amenajare
au fost revizuite categoriile funcţionale ale pădurilor, rezultând zonarea funcţională. Astfel, în
tabelul 11.1.1. sunt prezentate suprafeţele pe categorii funcţionale de la amenajarea
precedentă, comparativ cu amenajarea actuală.
Tabel 11.1.1.
Gr. I – Categorii Gr.a II-a. Categorii
Total Total Total
funcţionale funcţionale
Anul amenajării grupa I grupa II U.P.
-ha- -ha-
-ha- -ha- -ha-
1G. 2L. 1B. 1C.
2004 U.P.II - 289,8 289,8 263,0 1,6 264,6 554,4
2004 U.P.III 1320,7 - 1320,7 505,1 - 505,1 1825,8
2014 171,72 121,72 293,44 157,44 - 157,44 450,88
Categoriile funcţionale de la precedenta reamenajare au fost menţinute şi la actuala

amenajare, diferenţele înregistrate la fiecare categorie funcţională între nou şi vechi fiind
rezultatul aplicării legilor fondului funciar.
Având în vedere subunităţile de producţie sau protecţie constituite pe baza zonării
funcţionale şi lucrările propuse în fiecare unitate amenajistică din cadrul acestor subunităţi de
producţie sau protecţie, lucrări care conduc la realizarea ţelurilor de gospodărire stabilite,
considerăm că se realizează o continuitate funcţională prin îndeplinirea, în condiţii optime, de
către arboretele respective a funcţiilor social – economice şi ecologice stabilite pentru fiecare
în parte.
11.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier
Scopul amenajamentului este organizarea pădurilor prin măsuri silvotehnice

concretizate în planuri, în vederea dirijării lor spre structuri normale.
Organizarea actuală a pădurilor din U.P. II Priboieni-Negreşti concretizată în structură
(compoziţie, distribuţie spaţială) diferă de cea a modelului normal. De asemenea, ca o
consecinţă a organizării pădurilor diferită de cea optimă, clasele de producţie medii pe specii şi
volumul la hectar nu sunt în concordanţă cu cele corespunzătoare modelului de referinţă.
Soluţiile silvotehnice prevăzute pentru deceniul 2015-2024 vor fi analizate la sfârşitul
acestuia şi în raport de dinamica organizării pădurilor comparativ cu modelul optim, vor fi
continuate soluţiile care au dat rezultate corespunzătoare, stabilindu-se totodată şi alte măsuri
silvotehnice potrivit noii structuri a pădurii.
În subcapitolul 15.1. se prezintă evoluţia fondului forestier pentru perioadele de
amenajament anterioare, actuală şi corespunzătoare următoarelor două decenii, precum şi
prognoza dezvoltării acestuia în perspectivă.
Evidenţa 15.1. prezintă evoluţia fondului forestier pe perioadele de amenajament
anterioare, actuală şi corespunzătoare următoarelor două decenii, precum şi prognoza
dezvoltării acestuia în perspectivă, proprie stării normale.
149
11.2.1. Indicatori cantitativi ( suprafeţe, volume, creşteri)
În tabelul următor, sunt evidenţiaţi câţiva indici ce caracterizează din punct de vedere
cantitativ fondul de producţie şi protecţie.
Tabel 11.2.1.1.
Nr, Indicatori cantitativi UM Anul amenajării
crt, 2005 2015
1 Ponderea pădurilor din total fond forestier % 99 96
2 Volumul mediu m3 /ha 170 165
3 Creşterea curentă – totală m3/an 3527 2640
4 Creşterea curentă – medie m3/an/ha 6,3 5,9
5 Creşterea indicatoare – totală m3/an 1473 1111
6 Indicele de creştere indicatoare – medie m3/an/ha 2,8 2,5
7 Posibilitatea de produse principale m3/an 270 277
8 Indicele de recoltare la produse principale m3/an/ha 0,5 0,6
9 Posibilitatea de produse secundare m3 / an 769 162
10 Indicele de recoltare la produse secundare m3/an/ha 1,4 0,4
Analizând tabelul de mai sus se poate observa că o mare parte din indicatorii
cantitativi au scăzut în proporţii semnificative deoarece fondul forestier productiv s-a redus,
prin aplicarea legilor fondului funciar. O comparaţie obiectivă între indicatorii cantitativi ai
celor două etape de amenajare nu poate fi realizată ţinând cont faptul suprafaţa iniţială s-a
redus cu 76% numai prin aplicarea legilor fondului funciar.
11.2.2. Indicatori calitativi
a) Structura fondului de producţie pe specii va suferii modificări importante în deceniul

I, aceasta datorită aplicării legilor fondului funciar şi în consecinţă a dispariţiei subunităţii
S.U.P. O, iar în perspectivă se va ajunge la o structură corespunzătoare compoziţiei tel:
48GO32FA20DT. Faţă de structura actuală se observă că se va înregistra o creştere a
proporţiilor speciilor gorun şi fag în defavoare speciilor de răşinoase, salcâm şi tei. Structura
actuală a fondului de producţie şi protecţie pe specii este dominată de gorun şi fag acestea
ocupând împreună 66% din suprafaţa arboretelor.
b) ponderea speciilor cu valoare ridicată va creşte;
c) pe viitor ponderea arboretelor cu structură plurienă va creşte;
d) în ceea ce priveşte modul de regenerare se constată că arboretele au provenienţă
majoritar vegetativă (69%), dar structura fondului forestier în raport cu modul de regenerare
se va modifica astfel încât provenienţa lăstar nu se va mai regăsi. Toate arboretele vor fi
regenerate din sămânţă sau artificial;
e) Pe teritoriul unităţii de producţie II Priboieni-Negreşti avem 157,44 ha arborete
destinate să producă lemn de calitate superioară. Pe viitor arboretele vor fi încadrate în
aceleaşi subunităţi de producţie ca şi în prezent cu excepţia S.U.P.O care nu se va mai
regăsi ca urmare a faptului că pădurile încadrate aici vor fi retrocedate către foştii proprietari.
f) Principalele efecte de protecţie a arboretelor sunt:
- încetinirea procesului de eroziune a solului;
- stoparea fenomenului de alunecare a terenurilor;
- evitarea declanşării unor procese torenţiale intense;
- protejarea aşezărilor omeneşti din zonă.
Odată cu normalizarea fondului forestier vor fi optimizate şi efectele de protecţie.
150
12. DIVERSE
12.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului

Durata de aplicabilitate a acestuia
Prezentul amenajament intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2015 şi are durata de

aplicabilitate de 10 ani, (până la 31.12. 2024 ).
Prevederile privind lucrările de cultură şi exploatare sunt obligatorii. Abateri de la
amenajament se vor face numai cu aprobarea ministerului
12.2. Recomandări privind ţinerea evidenţei lucrărilor efectuate

pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului
Ocolul silvic va înregistra cu regularitate în formularele din amenajament, introduse în

acest scop, elemente referitoare la:
- mişcările de suprafaţă din fond forestier, cu indicarea suprafeţelor în cauză;
- suprafeţele de arborete parcurse cu tăieri de regenerare pe unitate amenajistică;
- volumele rezultate din aplicarea tăierilor de regenerare pe unitate amenajistică;
- suprafeţele de arborete slab productive parcurse cu tăieri de refacere sau substituire
pe unitate amenajistică;
- suprafeţele parcurse cu lucrări de îngrijire a arboretelor pe unitate amenajistică şi în
raport cu natura intervenţiilor efectuate;
- volumele realizate prin punerea în valoare a produselor accidentale, pe unitate
amenajistică, specii şi în raport de natura lucrărilor (împăduriri integrale, completări) şi
modalitatea de completare a acestora;
- stadiul regenerărilor naturale în arboretele încadrate în suprafaţa decenală în rând
de exploatare;
- realizarea în dotare cu instalaţii cinegetice pe categorii de instalaţii, cu indicarea
unităţii amenajistice în care sunt amplasate şi a investiţiei aferente.
După fiecare an de aplicare se face totalizarea pe U.P. a elementelor cumulative
înregistrate în evidenţa anuală a aplicării amenajamentului.
Ocolul silvic va completa de asemenea evidenţa decenală a aplicării amenajamentului
care constituie un centralizator pe ani a lucrărilor executate în U.P. în decursul deceniului de
valabilitate a amenajamentului.
Pentru completarea acestei evidenţe se preiau totalurile pe ani din evidenţa anuală a
aplicării de lucrări, planificările medii anuale prevăzute prin amenajament, evidenţiindu-se
pentru anul respectiv, diferenţele în plus sau în minus dintre realizări şi planificări.
12.3. Indicarea hărţilor anexate amenajamentului
Amenajamentul este însoţit de următoarele hărţi la scara 1: 20.000, realizate pe cale

digitală :
- harta arboretelor pe care se reprezintă compoziţia, vârsta medie, clasa de
producţie, consistenţa actuală;
- harta lucrărilor de cultură şi exploatare şi a instalaţiilor de transport existente
şi propuse;
151
12.4. Colectivul de elaborare
Faza teren:
Descrieri parcelare: ing. Dragoş Miloş;
Inventarieri arborete: tehn. Dumitru Vişan;
Ridicări G.P.S.: tehn. Dumitru Vişan;
Recepţia lucrărilor de teren:

din partea Direcţiei Silvice Argeş: ing. Bogdan Brănescu;
din partea Ocolului Silvic Topoloveni:

- şef ocol: ing. Iuliu Niţescu;
- responsabil fond forestier: ing. Gheorghe Preda;
Lucrări de redactare:
Şef proiect : ing. Sorin Badea;
Redactarea proiectului: ing. Dragoş Miloş;
Raportări grafice: tehn. Dumitru Vişan;
Introducerea şi prelucrarea datelor pe calculator: aj. analist prog.pr. Dana Dincă;
Tehnoredactare proiect: aj. analist prog.pr. N. Peleşteanu;
Îndrumări tehnice şi avizarea soluţiilor:

- expert C.T.A.P.: ing. Constantin Boboc;
- şef staţiune: ing. Silviu Păunescu;
- şef proiect: ing. Sorin Badea;
152
12.5. Bibliografie
A.Beldie şi C. Chiriţă - Flora indicatoare din pădurile noastre, Ed. Agrosilvică –1968.
C. Chiriţă şi colaboratorii - Fundamentele naturalistice şi metodologice ale
tipologiei şi cartării staţionale forestiere, Ed. Academiei, 1964
C. Chiriţă şi colaboratorii – Staţiuni forestiere, Solurile României, . Ed. Academiei RSR,
Bucureşti, 1977.
F. Carcea - Metode de amenajarea pădurilor, Ed. Agrosilvică 1969
I. Damian - Împăduriri – Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978 ;
I. Florescu – Silvicultură, vol.II – Silvotehnică – Ed.Universitatea Transilvania,
Braşov, 1998;
V. Giurgiu şi colab.- Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple şi producţiei
forestiere din R.S.R., Ed.Ceres, Bucureşti, 1988;
V. Giurgiu - Biometria arborilor şi arboretelor din România. Ed. Ceres, Bucureşti, 1972;
V. Giurgiu - Conservarea pădurilor – Ed.Ceres, Bucureşti, 1978;
M. Marcu - Meteorologie şi climatologie forestieră – Ed.Ceres, Bucureşti, 1983;
E. Negulescu- Silvicultură, vol. I şi II. Ed. Ceres, 1973;
S. Paşcovschi şi S. Leandru - Tipuri de pădure din R.P.R., Ed. Agrosilvică, 1958;
I.Rucăreanu - Amenajarea pădurilor, Ed. Ceres, 1982;
* * * M.S. – Norme tehnice pentru compoziţii, scheme şi tehnologii de
regenerare a pădurilor, 1987 şi 2000;
* * * M.S. – Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor
1987 şi 2000;
* * * M.S. – Norme tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor,
1987 şi 2000;
* * * M.S. – Norme tehnice pentru evaluarea masei lemnoase destinate
exploatării, 1986 şi 2000;
* * * M.S. – Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor, 1986 şi 2000;
* * * M.S. – Normativ pentru codificarea datelor din descrierea parcelară
în vederea prelucrării prin procedee automate, 2008;
*** – Studiul general O.S. Topoloveni, 2005;
*** – Amenajamentele U.P. II Priboieni. U.P.III Negreşti 2005;
*** – Atlas climatologic;
*** – Monografia geografică a României.
153
154

U.P.ii Prioboieni

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

U.P.ii Prioboieni

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ŞI INOVARE

BENEFICIAR : REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA

OCOLUL SILVIC TOPOLOVENI

DIRECTOR TEHNIC ing. Florin Achim

Proces verbal C.T.E.

PARTEA I – MEMORIU TEHNIC

3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT

5. STABILIREA FUNCŢIILOR SOCIAL - ECONOMICE ŞI

7. VALORIFICAREA A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI

9. CONSERVAREA ŞI AMELIORAREA BIODIVERSITĂŢII

10. INSTALAŢII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ŞI

11. ANALIZA EFICACITĂŢII MODULUI DE GOSPODĂRIRE

13. PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ

14. PLANURI PRIVIND INSTALAŢIILE DE TRANSPORT ŞI

15. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER

16. EVIDENTE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER

17. EVIDENTE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI

În vederea gospodăririi diferenţiate a pădurilor, s-au constituit următoarele subunităţi:

FIŞA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE

PĂDURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII

TOTAL U.P. 293,44 157,44 571,01

REPARTIŢIA SUPRAFEŢELOR DIN GRUPA I PE CATEGORII FUNCŢIONALE

DENSITATEA REŢELELOR DE DRUMURI ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER

Proporţia A.1. 100 40 26 13 6 3 3 1 1 7 -

PROGNOZA POSIBILITĂŢII DE PRODUSE PRINCIPALE - S.U.P. A

Suprafaţa în Volumul arboretelor Volumul arboretelor

FIŞA INDICATORILOR DE BAZĂ

STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

Clasa de vârstă Total I II III IV V VI VII

FIŞA INDICATORILOR DE BAZĂ

STRUCTURA SUPRAFEŢELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ

Clasa de vârstă Tot al I II III IV V VI VII

1.1. Elemente de identificare a unităţii de producţie

Unitatea de producţie II Priboieni-Negreşti, în suprafaţă de 571,01 ha este

Coordonatele hotarelor fondului forestier proprietate publică a statului sunt prezentate

1.2. Vecinătăţi, limite, hotare

Vecinătăţile, limitele şi hotarele unităţii sunt prezentate în tabelul următor :

1.3. Trupuri de pădure ( bazinete ) componente

Trupurile (bazinetele) constituente, ale unităţii de producţie analizate, sunt evidenţiate

1.4. Administrarea fondului forestier

1.4.1. Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului

Administrarea fondului forestier în suprafaţă de 571,01 ha este asigurată de Regia

1.4.2. Administrarea fondului forestier proprietate privată

Pe raza teritorială a U.P.II Priboieni-Negreşti se găsesc 5378,78 ha păduri proprietate

1.5. Vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara

În U.P. II Priboieni-Negreşti nu există vegetaţie forestieră în afara fondului forestier

2.1. Constituirea unităţii de producţie

Conform temei de proiectare, prezentată şi avizată în Conferinţa I de amenajare din

2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului

Parcelele au limite naturale sau convenţionale evidente, iar materializarea acestora

2.2.1. Mărimea parcelelor şi subparcelelor

Mărimea medie, maximă şi minimă a parcelarului şi subparcelarului, precum şi

Situaţia bornelor este următoarea :

1-4 1-4 62C 62C 17A%,B,C,D retrocedat

26A 26A 63A retrocedat E,F retrocedat

27A% 27A 78A,B%,C,D%,F retrocedat 18A%,B,C,D retrocedat

C,D C,D E,G,V1,V2 E,G,V1,V2 19A%,B retrocedat

A% F C%,D%,V C,D,V 20A%,B retrocedat

32 32 E,F,G% retrocedat 21 321M

33A,C,D%,E 33A,C,D,E G% G 23D,E,F 323M

B,D% retrocedat 81 retrocedat 33A%,B,C retrocedat

34A%,B,C,D%,E% 34A,B,C,D,E 82 retrocedat A% A

A%,E% retrocedat 95 95 34A%,C%,D% retrocedat