CUPRINS

CAP.1 SITUATIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVA

1.1 C onstituirea unitatii teritoriale
1.2 Elemente de identificare a fondului forestier
1.3 Trupuri de padure ( bazinete ) componente
1.4 Administrarea fondului forestier

CAP.2 ORGANIZAREA TERITORIULUI

2.1 Constituirea unitatii de productie
2.2 Constituirea si materializarea parcelarului si subparcelarului
2.3 Planuri de baza utilizate
2.4 Suprafata fondului forestier

CAP.3 GOSPODARIREA DIN TRECUT A PADURILOR

3.1 Istoricul si analiza modului de gospodarire a padurilor
3.2 Analiza aplicarii amenajamentului expirat
3.3 Concluzii privind gospodarirea padurilor

CAP.4 STUDIUL STATIUNII SI AL VEGETATIEI

4.1 Metode si procedee de culegere si prelucrare a datelor de teren
4.2 Elemente privind cadrul natural, specific fondului forestier
amenajat
4.2.1 Descrierea tipurilor de sol
4.2.2 Descrierea tipurilor de statiune
4.2.3 Descrierea tipurilor de padure
4.2.4 Evidenta unitatilor amenajistice pe tipuri de statiuni si sol
4.2.5 Evidenta suprafetelor de fond forestier pe tipuri de statiune
si de padure

4.2.6 Evidenta suprafetelor de fond forestier pe formatii forestiere

si caracterul actual al tipului de padure
4.3 Marimea si structura fondului de protectie si productie
4.4 Concluzii privind conditiile stationale si de vegetatie

CAP.5 STABILIREA FUNCTIILOR SOCIAL-ECONOMICE

SI ECOLOGICE ALE PADURII
5.1 Obiectivele social economice si ecologice
5.2 Functiile arboretelor
5.3 Constituirea unitatilor de gospodarire

CAP.6 STABILIREA TELURILOR DE GOSPODARIRE

6.1 Regimul
6.2 Teluri de gospodarire
6.2.1 Compozitia tel
6.2.2 Tratamentul
6.2.3 Exploatabilitatea
6.2.4 Ciclul

CAP.7

REGLEMENTAREA

PROCESULUI

DE

PRODUCTIE LEMNOASA
7.1 Sensul si scopul reglementarii
7.2 Stabilirea posibilitatii de produse principale in
subunitatea ,,A
7.2.1 Stabilirea posibilitatii prin intermediul cresterii
indicatoare
7.2.2 Stabilirea posibilitatii prin metoda claselor de varsta
7.2.3 Adoptarea posibilitatii

7.3 Planul decenal de recoltare a produselor principale in

subunitatea ,,A
7.4 Planul lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor
7.5 Volumul total posibil de recoltat
7.6 Planul lucrarilor de regenerare si de impadurire

Cap.1 SITUATIA TERITORIAL ADMINISTRATIVA

1.1 Constituirea unitatii teritoriale
Unitatea de productie VIII Sirod,din cadrul Ocolului silvic Gurghiu,este situata in
partea centrala a muntilor Gurghiului,pe valea Sirotului Mare,afluent de stanga al
cursului superior al raului Gurghiu.

1.1Elemente de identificare a fondului forestier

Vecinatati.Limite.Hotare
Aceasta unitate de productie are urmatoarele vecinatati si limite :
Tabel 1.2.1
Puncte cardinale
Nord

Vecinatati
Ocolulu

Limite
silvic Naturala

Est
Sud

Fancel
U.P I X Orsova
U.S. Sovata

Naturala
Naturala

Hotare
Raul Gurghiu
Culmea Copriana
Culmea
Bradatel,Tigle

Vest

U.P VII Secuieu

Naturala

Seaca
Culmea

Italianului

si Sirodului

1.2Trupuri de padure (bazinete) componente

si

Tabel 1.3.1
Nr.crt.
0.
1.

Trupuri de padure
Denumire
Parcele
1.
Sirod

Drumuri forestiere
Total U.P.

Suparaf.

Nr.

[ha]

aferente
2.
1-91

3.
3.218,5

Crt.
4.
1.

D92-D96
1-D96

14,7
3.233,2

Bazinete
Denumire
Parcele

Supref.

5.
Valea

aferente
6.
11,14,21,26-29

[ha]
7.
167,9

2.
3.

giurgiului
Italianul
Rachitisul

1-10
12-13

360,8
76,8

4.

de Sus
Rachitisul

15-20

223,8

5.

Mare
Rachitisul

22-23

55,3

6.

de Jos
Rachitisul

24-25

96,4

7.

Mic
Sirodul

30-32,46-

1.297,9

77,88
33-45
83-87
78,79,80
81-82
89-91
1-91
D92-D96
1-D96

449,2
179,9
136,2
77,4
96,9
3.218,5
14,7
3.233,2

Mare
8.
Sirodul Mic
9.
Copriana
10.
Bradatel
11.
Zmuc
12.
Fagului
Total
Drumuri forestiere
Total U.P.

1.3 Administrarea fondului forestier

1.4Administrarea fondului forestier propietate publica a statului
Fondul forestier din unitatea de productie VIII Sirod este administrat de Regia
Nationala a Padurilor prin Directia Silvica Mures, Ocolul Silvic Gurghiu.

Cap.2 ORGANIZAREA TERITORULUI

2.1 Constituirea unitatii de productie
In limitele actuale,U.P. a fost constituita inca din anul 1949,purtanad numarul de
ordine U.P. X.La Conferinta I-a de amenajare din anul 1959,numarul de ordine U.P. X s-

a scimbat in U.P. VIII,din cauza contopirii fostelor U.P. I si fostelor U.P. VII,VIII si IX
in U.P. VII si VIII
Limitele si denumirea U.P. s-a pastrat si in prezent conform temei de proiectare si
Conferintei I de amenajare din 25.08.2000.

2.2 Constituirea si materializarea parcelarului si subparcelarului

La amenajarea din 1949 U.P. a fost inpartita in 66 de parcele.La urmatoarea
amenajare(1959) din cauza numeroaselor parcele cu suprafata peste 50 ha,s-a marit
numarul parceleor la 92.
La amenajarea urmatoare,din 1969 s-au constituit 93 de parcele,dar s-au construit
si urm. drumuri forestiere:
Sirodul Mare(92D) ;Sirodul Mic(92D) ;Serpentina Bradatel(92D3);Coprina(92D4);
Bradetel(92D5).
Parcela 93 a corespuns cu 92(1959)fiind C.F.F. Reghin-Lapusa.
La amenajarea din 1979 au fost constituite 98 de parcele,cu cinci mai mult decat la
amenajarea din 1969,prin constituirea unui drum forestier(ramificatia Sirodul Mare)si
prin infiintarea fiecarui drum forestier ca parcela separata,fata de amenajarea sin 1969
cand drumurile formau o singura parcela(92).De asemenea fosta parcela 93 a fost
desfiintata in urma dezafectarii caii ferate forestiere Reghin-Lapusna.
Amenajarea anterior(1990) avea 96 de parcele cu doua mai putin fata de cel din
1979,datorita desfintarii a doua parcele ;prin unirea drumului Sirodul Mic cu ramificatia
care duce la Sirodul Mare si prin renuntarea la drumul forestier serpentina Bradatel fiind
in realitate drum de pamant.La actuala amenajare(anul 2000)s-au pastrat cele 96 de
parcele,ca la amenajarea anterioara.
Materializarea parcelarului si subparcelarului s-a facut cu vopsea rosie conform
normelor in vigoare.
Subparcelaru a ramas acelasi saau a suferit modificari de la caz la caz,raportat cu
criteriile de constituire a subparcelarului cuprinse in Normele tehnice de amenajare a
padurilor,editia 1986.

2.3 Planuri de baza utilizate

Pentru a determinarea suprafetelor si intocmirea hartilor,s-au folosit planurile de

baza la scara 1:5000,editate de IGFCOT in anul 1986,care au fost echipate cu
modificarile survenite la actuala reamenajare.

Tabel 2.3.1.1
Nr.

Trapez

Crt

F.F.
de

F.F. privat
L.1/2000

stat

Enclave

Alte

L.18/19

folosinte,

91

pasuni,

TOTAL

Parcele aferante

Obs.

teren
1.

L-35-

80,6

arabil,ape
0,5

81,1

39-C2.

a-4-IV
L-35-

%
240,8

39-C3.

b-3-III
L-35-

4.

c-2-II
L-35-

6.

7.

1,6

242,4

21,22,23%24%
1,2%,3%,4%,7%,8,9%,10%

133,5

523,6

25%,26%,27%,30%,31%,74%,85,7
8,79%,80%,81%,82%,83%,86,87,88
,89%,90%,91

1,6
-

8,2

9,8

195,2

39-Cc-2-IV
L-35-

523,6

39-Cc-2-III
L-35-

133,5

39-C5.

9%,10%,11,12%13%,14,15%,20%,
-

39-Cb-3-IV
L-35-

25%,25%,26%,27%,28,29,30%,91

79%,80%,81%,82%,83%,84,85,86
-

48,6

243,8

553,1

553,1

39-C-

86%

%,89%,90%
10%,12%,13%,15%,16%,17%,

d-1-I

%18%,19,20%,22%,23%,24%,25%,
31%,32,33,34%,35%,36%,44%,45
%,46,47%,69%,70%,71%,72%,73%

8.

L-35-

414,9

39-C9.

d-1-II
L-35-

10.

d-2-III
L-35d-2-III
L-35-

422,4

3,4

209,1

12,3

465,2

1,7

E1%

%,18%,34%,35%,36%,37,38%,42%

7,5 ha

,43%,44%
44%,46%,47%,48%,67%,68%,69%,

205,8

39-C12.

452,9

39-C11.

7,5

205,7

39-Cd-1-III
L-35-

,74%,78%
2%,3%,4%,5,6,7%,9%,10%,16%,17

0,1

205,9

70%,71%,72%,73%,74%,78%,79
38%,39%,40%,41,42%,43%,44%,4

E1%

7%,48%,49,50,51%,53%,54%,62%,

12,3

64-66,67,68%
39%,40%,51%,52%,53%,54%,55,5

ha

6%,57%,61%,62%

39-C-

d-2-IV
Total
scara

3.009

1:5000
13.
L-35-

,4
8,8

39-C14,

d-3
L-35-

62,3

1,7

56%

3.091,6
8,8

62%,63%

21,7

236,7

57%,58%,59%,60,61%,62%

21,7

245,5

19,8

84,1

3.337,1

215,0

39-Cd-4
Total
scara

223,8

1:10000
TOTAL

3.233
,2

Pentru transpunerea pe planurile de baza a subparcelarului nou , s-au executat ridicari in

plan cu o lungime de 76,8 km si 1332 puncte.

2.4. Suprafata fondului forestier

Suprafata unitatii de productie este de 3233,2 hectare.

AP.3 GOSPODARIREA DIN TRECUT A PADURILOR

3.1 Istoricul si analiza modului de gospodarire a padurilor

Date cu privire la padurea de pe valea raului Gurghiu dateaza inca din secolul
XV.Astfel,in anul 1433 regele Ladislau al V-lea doneaza cetatea Gurghiu cu intreg
domeniu,lui Ioan de Hunedoara ca rasplata pentru merutele avute in luptele contra
turcilor.In perioada urmatoare,domnitorul arendeaza teritoriul sau,sau il da in folosinta
favoritilor sai.In anul 1719 domeniul Gurghiu este arendat,pe 99 de ani,vicecancelarului
de Cassani,care a folosit domeniul impreuna cu urmasii sai pana in anul 1833.in aceasta
perioada(pana

in

anul

1870)s-au

facut

inproprietariri

si

donatii

satelor

cu

iobagi,bisericilor,formandu-se trei composesorate.

Incepand cu anul 1920 a intrat in vigoare Codul silvic romanesc padurile din
actuala U.P.VII Sirod avand o administratie de stat.In anul 1948 are loc nationalizarea
padurilor,ele trecand in proprietatea statului.
Tabel. 3.1.2.1.1
Anul

Suprafata [ha]

Subunitati de gospodarire

Exploatabilitatea

amenajamen-

Totala

Gr.I

Denumirea

Suprafata

tului

Si varsta medie de

Ciclu

realizare a ei

[ani]

Tratamente

Compozitia tel

[ani]

[ha]

0.
1959

1.
3.260,5

2.
96,7

3.
codru

4.
3.139,6

5.
100

6.
tehnica 100

8.
100

9.
t.succesive

10.
76mo20fa3br

1969

3.256,7

66,7

codru

3.184,0

100

tehnica 103

100

t.combinate
t.succesive

1dr
66mo29fa3br

t.combinate

1dm1dt
54mo24fa

t.succesive

15br4la3dt

regulat
agreement
1979

3.257,5

986,7

de

2.173,5

69

tehnica 110

vanatoare
codru
gradinarit
conservare

t.combinate
45mo40fa
919,3
66,2

deosebita
Total

3.159,0

29

2
100

de protectie
---

---

t.gradinarite

23br2dt

t.igiena
---

100mo
65mo29fa4br
2dt
52mo25fa16br

codru
1990

3.254,8

190,6

regulat
conservare

2.353,2
868,7

deosebita
rezervatii de

1,2

seminte
Total

73
27

3.223,1

100

tehnica 110
de protectie

de protectie
-

110

t.progresive
t.igiena

4la3dt
40mo28fa22br

t.conservare

3dt
48mo28fa18br

t.igiena

3la3dt
48mo28fa18br

3la3dt

S-au pastrat cele trei subunitati de productie si protectie,S.U.P.A-codru

regulat,S.U.P.M-conservare deosebita si S.U.P.K-rezervatii de seminte,reproducanduse in subunitatea de codru regulat(S.U.P.A).

CAP.4. STUDIUL STATIUNII SI AL VEGETATIEI

4.2 Elemente privind cadrul natural, specific fondului forestier
amenajat
4.2.1. Descrierea tipurilor de sol
Solul brun eumezobazic tipic-este raspandit pe o suprafata de 1.778,0 ha(55%).
Subtipul s-a identificat in formatia de fagetelor si amestecurilor de fag cu rasinoase la
altitudini de 620-1200 m,pe toate categoriile de versanti si expozitii pe terenuri cu
inclinari usoare la repezi pe substrate vulcanice.
Morfologic sunt soluri mijlociu profunde la profunde cu grosime fiziologica de
40-80 cm,cu volum edafic predominant mijlociu mare,determinat de continutul de schelet
de 10 -40%.
Dupa gradul de saturatie in baze(V55%) sunt soluri mezobazice spre
eubazice,iar in raport cu indicele global de troficitate potentiala sunt mezotrofe.la solurile
analizate continutul in substante nutritive variaza in urmatoarele limite :
-humus total :2,0-1,4%
-azot total :0,22-0,72%
In ce priveste fertilitatea naturala,aceste soluri au un nivel ridicat de fertilitate
pentru vegetatia forestiera determinata de reactia solului si continutul de substante
nutritive.
Solul brun eumezobazic litic asemanator celui tipic ocupa o suprafata de
237,3ha(7%) este asemanator celui tipic dar cu R a carui limita superioara este situata in
primii 50 cm.panta terenurilor este mare fiind soluri scheletice pana la excesiv scheletice
cu volum edafic mic si rezerve scazute in apa accesibila.Are fertilitate mijlocie si
inferioara pentru molid,brad si fag in functie de volumul edafic.
Solul brun acid tipic cu o succesiune de orizonturi pe profil Ao-Bv-R. Acest
tip de sol ocupa 90% din suprafata unitatii de productie specific, este orizontul Bv

( cambic). Continutul in humus este peste 8% in orizontul Ao; acest orizont are culoare
bruna inchis, humusul este de tip mull moder. Orizontul Bv (cambic) are culoare bruna
deschis, cu o structura subpoliedrica. Are continut redus de humus, raportul C/N este de
13. Aciditatea in acest orizont este sub 5,0.
Orizontul R este reprezentat de roca parentala alcatuita din substraturi vulcanice
bogate in substante minerale utile. Pe ansamblu acest tip de sol este de fertilitate ridicata
si permite dezvoltarea unor arborete de productivitate ridicata.
Sol brun acid gleizat - Ao-Bv-CGo sau Ao-Bv Go-CGr, apare in zonele cu
panta minima la baza versantilor, unde excesul de apa provenit din ploi sau panza de apa
freatica constituie in permanenta factorul limitative. Specific acestui tip de sol este
orizontul Bv-Go cu exces de apa in cea mai mare parte a anului. Este un sol de
productivitate superioara spre mijlocie pentru molid si pin care suporta suficient de bine
excesul de umiditate si de productivitate pentru brad, mesteacan, fag.
Solul brun feriiluvial tipic- este raspandit pe 116,3 ha(4%) si s-a format pe
materiale compacte si microconsolidate.Are orizontul de diagnostic caracteristic cel
sporadic Bs,de nuante ruginii.S-a identificat in sud-estul U.P. la altitudini de 1400-1500m
pe pante moderate.

4.2.2. Descrierea tipurilor de statiune

2.3.1.1.Montan presubalpin de molidisuri Pi,bru podzolic cu humus brut si
Vaccinium m.Versantii moderat pana la puternic inclinati si alte forme de
relief,substraturi litologice variate din roci acide si intermediare,soluri podzolicepodzoluri humico-feriiluviale,podzoluri brune,cu volum edafic mic si foarte mic,divers
scheletice.Bonitate inferioara pentru molid.

2.3.1.2.

Montan

submilociu-mijlociu,cu

de

molidisuri,Pm,brun

Hylocomium.Versanti

podzolic-podzol
moderati

brun,edafic
inclinati,locuri

asezate,substraturi provenite din roci acide,soluri brune podzolice sau brune acide.
2.3.3.3.Montan de molidisuri Ps,brun acid si andosol,edafic mare si mijlociu
cu

Oxalis-Dentaria.Versanti

cu

inclinari

modeste

si

repezi,cu

expozitii

diverse.substraturi litologice formate din roci vulcanice acide si intermediare.soluri brune

acide mai rar brune feriiluviale sau rendzine profunde,cu volum edafic mare,bine
structurate.Bonitate superioara pt molid.
3.3.3.2.Montan de amestecuri Pm,brun edafic mijlociu cu Asperula
Dentaria.Versanti cu inclinari moderate si repezi,cu expozitii diverse.substraturi
litologice formate din roci vulcanice acide si intermediare.Soluri brune acide,brune
feriiluviale ,mai rar pseudorenzine.Bonitate mijlocie pentru molid,brad si fag.
3.3.3.3.

Montan

de

amestecuri

Ps,brun

edafic

mare,cu

Asperula-

dentaria.Versanti moderati inclinati,substarturi litologice formate din roci moderat

acide,soluri brune acide cu mull.Bonitate superioara pentru amestecuri de rasinoase si fag
si fagete pure montane.
3.7.3.0.Montan de amestecuri Pm,aluvial moderat humifer.Raspandit pe
suprafete restranse sub forma de fasii in lungul raului Gurghiu.Substratul este format din
aluviuni

nisipoase

cu

continut

moderat

sau

scazut

de

schelet.Soluri

aluviale,humifere,nisipoase cu mull moderat,volum edafic mijlociu.Bonitate mijlocie

pentru molid,anin alb si amestecuri montane.
3.7.4.0.Montan de amestecuri Ps brun freatic umed-semigleic,in lunca
inalta.Lunci inalte,substrat litologic format din depozite aluviale groase,neomogen
petrografic.soluril brune freatic umed,uneori gleizate sau semi gleizate,cu volum edafic
mijlociu si mare.Bonitate superioara pentru molid si amestecuri montane.

4.2.3. Descrierea tipurilor de padure

Sub aspectul distributiei tipurilor naturale de padure se constata ca amestecul de
rasinoase si fag ocupa cea mai mare parte din teritoriu (37%),fiind urmat de molidetofagetul normal cu Oxalis acetosella(31%) si fagetul cu flora de mull(12%).Majoritatea
tipurilor de padure (90%)determina o productivitate superioara a arboretelor si numai 5%

productivitate inferioara in statiuni cu conditii de vegetatie.Toate acestea reflecta

conditiile foarte favorabile din zona pentru vegetatia forestiera si in special pentru
fag,molid si brad,speciile principale din U.P.

4.2.4. Evidenta unitatilor amenajistice pe tipuri de statiuni si sol

Tabel 4.1
Evidenta unitatilor amenajistice pe tipuri de sol
Codul

Denumirea

tipului de

tipului de sol

Unitati amenajistice

Brun

1A(1,4)ha,1C(47,4),2A(11,2),2B(10,4),2C(18,4),3A(26,0),8A(3,2),8B(24.8),9B

eumezobazic

(39,3),12(31,1),13A(6,5),13B(35,7),16C(29,4),

tipic

17(20,5),18(32,2),24B(14,3),25A(36,7),27C(16,3),27E(6,5),34B(5,8)37B(22,4),

(cambisoluri)

38B(20,6),40C(1,4),40D(0,9),41A(5,3),41B(20,1),42A(21,7),42B(20,5),42C(7,6

sol
3101

),42D(1,7),47B(6,5),47C(0,5),48(23,2),49A(16,7),49F(3,0),50A(16,0),50B(0,5),
50C(4,0),53A(2,3),53B(0,9),53C(1,4),53D(13,4),53E(23,7),54A(26,8),54B(3,5),
54C(4,7),63B(9,9),63C(1,0),63D(1,2),63E(12,0),63F(7,2),63G(1,3),64A(3,5),64
B(4,4),64G(2,0),,64H(0,7),64I(0,9),64J(5,7),65E(4,7),66A(12,1),66B(1,5),66C(
4,0),67D(1,7),68A(33,5),68B(12,7),68C(0,4),69A(29,4),69B(17,1),69C(0,3),70
A(23,3),71B(17,1)71C(1,1),71D(1,0),72A(1,3)

Total
Brun

Nr . ua= 74
Suprafata = 897,4 ha
32A(0,9),32B(39,3),32C(7,1),33A(25,4),33B(3,4),34A(14,8),35A(29,2),37A(7,

eumezobazic litic
Total

8),38A(15,7),
Nr . ua= 9

3306

Brun acid gleizat

Total

1B(0,6)ha,9A(1,3),24C(0,9),24D(1,5)27D(1,1),27F(0,6)
Nr .ua = 6
Suprafata =6 ha

4101

Brun

58E(1,0),59A(3,1),59B(15,8),60F(5,5),61A(4,1),61B(4,3),61C(4,4),61D(7,0),61

4201

tipic
Total
Podzol tipic

3307

feriiluvial

Total
Fara tip de sol
Total unitate de
productie

Suprafata = 143,6 ha

E(1,3),61F(2,5),62A(15,0),62B(5,7),62C(1,7),62D(2,5)
Nr .ua =1 4
Suprafata = 73,9 ha
57D(5,0),57E(0,4),58D(4,9)
Nr u.a.=3
Suprafata=10,3
2v(1,2),13v(3,5),16v(1,3)
Nr .ua =109

Suprafata = 1135,8 ha

Tabel 4.2
Evidenta unitatilor amenajistice pe tipuri de statiune
Codul

Denumirea

tipului de

tipului

statiune

statiune

2311

Montan

de
Unitati amenajistice

de

57D(5,0),57E(0,4),58D(4,9),59B(15,8)

moidisuri
Pi,podzolic

cu

humus
brut,edafic
submijlociu

si

mic

cu

Vaccinium
Total
2312

Montan

Nr .ua = 4
de

molidisuri,podzo

Suprafata = 26,1

58E(1,0),59A(3,1),60F(5,5),61A(4,1),61B(4,3),61C(4,4),61D(7,0),61E(1,3),61F
(2,5),62A(15,0),62B(5,7),62C(1,7),62D(2,5)

lic Pm
Total
2333

Montan

Nr .ua =13
de

molidisuri

Suprafata = 58,1ha

53A(2,3),53B(0,9),53C(1,4),53D(13,4),53E(23,7),54A(26,8),54B(3,5),54C(4,7)
,64H(0,7),64I(0,9),66B(1,5)

Ps,brun acid si
andosol

edafic

mare si mijlociu

Total
3332

Montan

Nr .ua =11
de

amestecuri
Pm,brun
mijlociu,cu
Asperula
Dentaria

edafic

Suprafata = 79,8 ha

Total
3333

Nr .ua = 0

Montan

de

Suprafata = 0 ha

1A(1,4),1C(47,4),2A(11,2),2B(10,4),2C(18,4),3A(26,0),8A(3,2),8B(24.8),

amestec Ps,brun

9B(39,3),12(31,1),13A(6,5),13B(35,7),16C(29,4),

edafic

17(20,5),18(32,2),24B(14,3),25A(36,7),27C(16,3),27E(6,5),32A(0,9),32B(39,3)

mare,cu

Asperula-

,32C(7,1),33A(25,4),33B(3,4),34A(14,8),34B(5,8),35A(29,2),37A(7,8),37B(22,

Dentaria

4),38A(15,7),38B(20,6),40C(1,4),40D(0,9),41A(5,3),41B(20,1),42A(21,7),42B(
20,5),42C(7,6),42D(1,7),47B(6,5),47C(0,5),48(23,2),49A(16,7),49F(3,0),50A(1
6,0),50B(0,5),50C(4,0),63B(9,9),63C(1,0),63D(1,2),63E(12,0),63F(7,2),63G(1,
3),64A(3,5),64B(4,4),64G(2,0),64J(5,7),65E(4,7),66A(12,1),66C(4,0),67D(1,7),
68A(33,5),68B(12,7),68C(0,4),69A(29,4),69B(17,1),69C(0,3),70A(23,3),71B(1
7,1)71C(1,1),71D(1,0),72A(1,3)
Nr u.a.=72

3730

Montan

de

amestecuri

Suprafata=961,2

1B(0,6),9A(1,3),24C(0,9),24D(1,5),27D(1,1),27F(0,6),

Pm

aluvial,moderat
humifer

3740

Total
Montan

de

amestecuri

Ps

brun

Nr .ua = 6

Suprafata = 6,0ha

Nr u.a.=0

suprafat=0ha

freatic

umed semigleic
in lunca inalta

Fara

tip

de

statiune
Total unitate de

2v(1,2);13v(3,5);16v(1,3)
Nr ua=3
Nr .ua = 109

suprafata=6ha
Suprafata= 1135,8 ha

productie

Tabel 4.3
Evidenta suprafetelor pe tipuri de statiune si sol
Tipul de statiune

Tipul de sol

Suprafata

( cod denumire)

(Cod- denumire)

- ha -

3333-Montan de amestecuri ,

3101- sol brun eumezobazic tipic

659,5

brun

3107-sol brun eumezobazic litic

143,6

dentaria

3301-sol brun acid tipic

154,1

Total tip statiune

3730-Montan de amestecuri

3306- brun acid gleizat

957,2
6

Pm, aluvial,moderat humifer

Total tip de statiune
2333- Montan de molidisuri

3301- sol brun acid tipic

6
79.8

4201- podzol tipic

79.8
26,1

edafic

cu

Asperula

Ps, brun acid si endosol

edafic mare si mijlociu
Total tip de statiune
2311- Montan de molidisuri
Pi,podzolic,cu humus brut
Total tip de statiune
2312-

26,1

Montan

de

4101- brun feriiluvic tipic

58,1

molidis,podzolic pm
Total tip de statiune

58,1

Fara tip de sol si statiune

2v(1,2);13v(3,5);16v(1,3)
Nr ua=3 suprafata=6ha

Total unitate de productie

1135,8

4.2.5.Evidenta suprafetelor de fond forestier pe tipuri de statiune si de

padure
Tabel 4.4
Tipul de statiune
(cod denumire)
3333- montan de

amestecuri

Ps,brun edafic mare cu Asperula

dentaria

Tipul de padure

Suprafata

(cod denumire)
1411-Molideto-faget normal cu Oxalis

- ha 413,5

acetosella
1311-Amestec normal de fag cu rasinoase

337,8

si flora de tip mull(s)

Total tip de statiune

3730- Montande
Pm,aluvial,humifer
Total tip de statiune

amestecuri

4111-faget normal cu flora de mull

195,1

1111-molidis normal cu Oxalis acetosela

14,8

1171- molidis cu anin alb

961,2
2,4

9821-anin alb pe aluviuni nisipoase

3,6
6

2333-

Montan

de

molidisuri

Ps,podzolic cu humus brut,edafic

1111-Molidis

normal

cu

Oxalis

79,8

acetosella(s)

mijlociu si mic
Total tip de statiune

79,8

2311-Montan de molidisuri Pi

1153-molidis cu Vaccinium myrtillus (i)

26,1

podzolic cu humus brut

Total tip de statiune
2312-montan,de

1151-molidis cu Vaccinium m.si Oxalis

26,1
33,2

accetosela(m)
1121-molidis cu muschi verzi(m)

29,4

molidisuri,podzolic Pm
Total tip de statiune

58,1

Fara tip de statiune si padure

2v(1,2);13v(3,5);16v(1,3)
Nr ua=3 suprafata=6ha

Total unitate de productie

1135,8

4.2.6 Evidenta suprafetelor de fond forestier pe formatii forestiere si

caracterul actual al tipului de padure
Tabel 4.5
Formatia
forestiera
(cod)
12

Caracterul actual al tipului de padure

Total

NF

NFS

PD

TD

TN

(ha)

(ha)

(ha)

(ha)

(ha)

(ha)

439,1

219,9

51,2

258,5

68

( ha )

710,2

-molidetobradete
13amestecuri de
rasinoase cu
fag

326,5

11-

60,4

29,1

0,3

89,8

4,7

317

51,2

1131,2

molidisuri
pure
Terenuri
goale
Total

758

4.3. Marimea si structura fondului de protectie si productie

Dintr-o evidenta clara s-a observat ca pentru SUP A-codru regulat apare un
excedent de arboreta cu varste peste 90 de ani (arborete exploatabile) si care ocupa o
suprafata de 279,7 ha. In ceea ce priveste clasele de productie, majoritatea arboretelor
sunt de productivitate superioara .Din analiaza compozitiei se constata ca specia total
majoritara este molidul (85 %) fiind urmata de brad (8%) si fag (7%), diseminat mai apar
pinul silvestru, aninul alb, laricele,paltinul de munte,plopul tremurator.
In ce priveste clasa de productie constatam ca pe ansamblul UP-ului clasa de productie
medie este de I9 iar pe specii se prezinta astfel: la molid I8,la brad I9 si la fag II3 .
Consistenta pe ansamblul unitatii de productie este de 0,75 pastrand aceiasi
valoare si pentru principalele specii. Varsta medie pe intreg fondul forestier este de 65 de
ani cu medii de 68 ani la molid , 33 ani la brad si 79 ani la fag.
Volumul mediu la hectar este distribuit astfel :
-la molid 555 mc/ha
-la brad 479 mc/ha
-la fag 306 mc/ha
-la paltin 402 mc/ha
Volumul total se prezinta astfel: la molid = 442527 mii mc,la brad =35249 mii
mc, la fag =12632 mii mc, la paltin =808 mc. Atat la brad cat si la fag volumul mediu la
hectar este influentat de varsta ridicata .

4.4 .Concluzii privind conditiile stationale si de vegetatie

Ca

rezultanta

conditiilor

stationale

(climatice,geomorfologice,geologice,pedologice,etc)in U.P. VIII sirod vegeteaza foarte

bine

molidul,bradul

fagul

in

trei

etaje

de

vegetatie :etajul

montan

de

amestecuri(FM3),etajul montan de amestecuri(FM2) si fagete pure montane(FM 1-FD4).

Factorii limitativi pentru vegetatia forestiera sunt in unele suprafete determinate
de soluri(volum edafic mic si mijlociu,aciditate activa mare,nivelul redus al substantelor
nutritive,prezenta la un nivel ridicat al scheletului pe profil,etc)si clima(temperaturi
scazute in aer s sol,gauri de ger,zonele bantuite de vanturi uscate).
Bonitatea statiunilor reflecta destul de fidel productivitatea arboretelor.
Regenerarea naturala a molidului si bradului este buna iar cea a fagului foarte
buna.
Actualmente 55% din suprafata U.P. este ocupata de arborete artificiale.
In cea mai mare parte reusita plantatiilor este buna,ocolul intervine cu completari
ori de cate ori este nevoie ,pana la inchiderea starii de masiv.
Valoarea economica sociala si ecologica a arboretelor este cea pe care ar putea-o
oferi o structura normala.Cauza principala care a condus la structura actuala a arboretelor
o constituie :tratamentele aplicate,posibilitatile stabilite,compozitiile tel si de regenerare
prevazute,neexecutarea la timp si la nivelul prevazut al lucrarilor de ingrijire,precum si a
celui mai important factor natural nedorit,doboraturile si rupturile de vant si zapada.

CAP.5.

STABILIREA

FUNCTIILOR

SOCIAL

ECONOMICE SI ECOLOGICE ALE PADURII

5.1.Obiectivele social economice si ecologice
`Obiectivele socjial-economice si ecologice ale padurilor din unitatea de productie
II Rosia concretizate in produse si servicii de protectie sau sociale sunt prezentate in
tabelul 5.1 de mai jos.
Tabel 5.1
Nr.
Crt.
1

Grupa de obiective si servicii

Denumirea obiectivului de protejat

Servicii pentru populatie

sau a serviciilor de realizat

Asigurarea unui cadru natural pentru

destindere

si

agreement

pentru

populatia din zona Vatra Dornei

Producerea de seminte selectionate

Producerea de seminte forestiere

Conservarea genofondului forestier

Asigurarea economiei nationale

produse lemnoase de calitate

superioara
Valorificarea produselor nelemnoase ale Vanat , peste, fructe de padure, plante

cu Arbori grosi si foarte grosi de calitate

fondului forestier

medicinale

5.2. Functiile arboretelor

Evidenta categoriilor functionale si tipurile functionale se regasesc in tabelul de mai jos:
Tabel 5.2.1
Grupa

Categoria functionala

functio Simnala
II

bol
1B

UA

Denumire

Tipuri functionale( ha )
I

II

III-

Total

V-VI

IV
Paduri destinate

54B,54C,54D,54

sa produc arbori E,54F,54G,55A,

grosi de calitate
superioara

56E,56F,56G,56
H,56I,56J,56L,5
7B,57C,57D,57E

pentru lemn de ,59B,59D,59E,59

cherestea

F,59G,60D,60E,
60F,60J,60L,60
M,61A,62A,62B,
62C,62D,62E,62
F,63C,64A,64C,
66B,66C,67A,67
B,67C,67D,67E,
68A,69G,69H,71
A,71B,71C,71D,
71E,72D,72E,72
F,72G,73E,74A,
74F,74G,74H,74

916,57

916,57

I,79E,79F,79G,7
9H,80E,80F,80G
,81A,81B,81C,8
2A,84G,84H,85
A,85B,85C,85D,
85E,86

2I

Paduri

situate 54A,56K,59C,59

79,63

79,63

pe terenuri cu H,59I,60C,60G,6
0H,60I,60K,62G,

inmlastinare

64B,70G,70H,70

permanenta

I,70J,70A,70B,7
0C,70D,70E,70F
,71F,73C,

5I,

Zone de padure 58D,58E,58F,58

5L

destinate
ocrotirii

46,3

46,3

G,

unor

specii rare din

fauna indigena
2A

Paduri
pe

situate 58E,73D

4,3

4,3

stancarii,pe

grohotisuri,pe
terenuri

cu

eroziune

in

adancime
Fara grupa functionala

4,7

Total unitate de productie

1051,5

Din acesta evidenta tabelara reiese ca cea mai mare suprafata o detine cele din
grupa II- 1B functionala cu o suprafata de 848,9 ha punand in valoare obiectivele precum
si scopurile urmarite de a produce arbori grosi si foarte grosi de calitate superioara
pentru obtinerea cherestelei. Se poate vedea si proportia padurilor din grupa I-2i ,care
trebuie tinute sub observare pentru a nu periclita productivitatea arboretelor .

5.3. Constituirea unitatilor

Evidenta statistica a unitatilor de gospodarire ( fondurile de productie ) este
prezentata mai jos:
Tabel 5.3
Cod

Unitati amenajistice

Suprafata

1A(1,4)ha,1C(47,4),2A(11,2),2B(10,4),2C(18,4),3A(26,0),8A(3,2),8B(24.8),9B(3

( ha )
1129,8

SUP
A

9,3),12(31,1),13A(6,5),13B(35,7),16C(29,4),
17(20,5),18(32,2),24B(14,3),25A(36,7),27C(16,3),27E(6,5),34B(5,8)37B(22,4),38
B(20,6),40C(1,4),40D(0,9),41A(5,3),41B(20,1),42A(21,7),42B(20,5),42C(7,6),42
D(1,7),47B(6,5),47C(0,5),48(23,2),49A(16,7),49F(3,0),50A(16,0),50B(0,5),50C(4
,0),53A(2,3),53B(0,9),53C(1,4),53D(13,4),53E(23,7),54A(26,8),54B(3,5),54C(4,7
),63B(9,9),63C(1,0),63D(1,2),63E(12,0),63F(7,2),63G(1,3),64A(3,5),64B(4,4),64
G(2,0),,64H(0,7),64I(0,9),64J(5,7),65E(4,7),66A(12,1),66B(1,5),66C(4,0),67D(1,
7),68A(33,5),68B(12,7),68C(0,4),69A(29,4),69B(17,1),69C(0,3),70A(23,3),71B(1
7,1)71C(1,1),71D(1,0),72A(1,3),32A(0,9),32B(39,3),32C(7,1),33A(25,4),33B(3,4
),34A(14,8),35A(29,2),37A(7,8),38A(15,7),1B(0,6)ha,9A(1,3),24C(0,9),24D(1,5)
27D(1,1),27F(0,6),58E(1,0),59A(3,1),59B(15,8),60F(5,5),61A(4,1),61B(4,3),61C(
4,4),61D(7,0),61E(1,3),61F(2,5),62A(15,0),62B(5,7),62C(1,7),62D(2,5),57D(5,0),
57E(0,4),58D(4,9)

M
Fara
cod
SUP

57c(2,0),57f(0,3),58c(24,8),58f(0,9),58g(2,5),58h(1,6),60g(3,5)

35,6
6

Total unitate de gospodarire

1171,4

CAP.6. STABILIREA TELURILOR DE GOSPODARIRE

Pentru a fi in masura sa se stabileasca deciziile silviculturale de conducere a
padurii spre starea sa normala este necesar sa stabilesaca caracteristicile fondului de
productie normal.Este cunoscut faptul ca valorificarea conditiilornaturale de productie se
considera completa, cand toate arboretele au consistenta normala si sunt constituite din
speciile cele mai valoroase proprii statiunii si proportiile adecvate telului economic
stabilit.

6.1. Regimul
Pentru arboretele ce constituie unitatea de productie II Rosia a fost adoptat regimul
codru ( regenerare din samanta ). Adoptarea regimului a tinut seama de urmatoarele
consuderente :
-

arboretele de molid si brad se regenereaza foarte bine din samanta.

se asigura continuitatea functiilor padurii.

se realizeaza arborete din specii bine adaptate statiunii, ceea ce asigura o mai
mare stabilitate a acestora.

6.2. Teluri de gospodarire

6.2.1 Compozitia tel
Pentru realizarea telurilor propuse in functie de conditiile stationale au fost stabilite
compozitia tel pentru fiecare arboret. Compozitia tel s-a adoptat la nivel de unitate
amenajistica dupa cum urmeaza :
-

pentru arboretele preexpoatabile si neexploatabile s-a adoptat compozitia la

exploatabilitate tinandu-se seama de compozitia actuala cat si de posibilitatea
modificarii ei,prin lucrari silvo-tehnice spre o compozitie optima.

pentru terenurile goale s-a adoptat compozitia tel de impadurire ( regenerare ).

Deasemenea , la adoptarea compozitiei tel s-au mai avut in vedere urmatoarele

deziderate realizarea de arboreta valoroase din punct de vedere functional si al

amestecului de specii ; asigurarea unui echilibru intre speciile de baza si cele de
amestec care sa duca la marirea rezistentei arboretelor si la ameliorarea diversitatii
speciilor .

6.2.2 Tratamentul
Ca baza de amenajare, tratamentul defineste structura arboretelor din punct de vedere
al repartitiei arborilor pe categorii de diametre si al etajarii populatiilor de arbori . In
subunitatea de codru, in raport cu conditiile de structura ce se cer realizate s-au adoptat
urmatoarele tratamente :
-

taieri progressive,

taieri successive,

taieri rase de refacere-substituire.

6.2.3 Exploatabilitatea
Exploatabilitatea , starea in care arboretul poate fi exploatat in raport cu
obiectivele stabilite, se exprima prin varsta exploatabilitatii .Pentru subunitatea de codru
regulat s-a adoptat exploatabilitatea tehnica care exprima momentul in care se realizeaza
pe langa efectele protectoare impuse arboretelor si cresterea medie maxima a
sortimentului sau grupei de sortimente stabilita ca tel economic.
Varsta exploatabilitatii tehnice rezultate din calcul este de 110 ani.

6.2.4 Ciclul
Ciclul este elementul de baza pentru determinarea structurii si marimii fondului
de productie. Acesta se stabileste in functie de varsta exploatabilitatii rezultata din calcul,
tinand seama de conditiile stationale, de aspectele privind functiile arboretelor si
aspectele economice.
La adoptarea ciclului s-au luat in calcul numai arboretele natural fundamentale.
Ciclul de productie adopatat este de 120 ani.

Tabel. 4.3
Calculul mediilor varstelor exploatabilitatii pe specii si pe unitate de gospodarire
u.a

Supr.
u.a
-ha-

Compozitia

Repartitia suprafetelor pe grupe de specii

23,7

4,74

18,96

TE
Var
sta
expl
.
(ani
)
120
70
110

1a
1b
1c

1,4
0,6
47,4

0,28

2a

11,2

2b
2c

10,4
18,4

8fa2mo
10an
5mo4fa
1br
3br4mo
3fa
8fa2mo
8mo2fa

4,6

3,36

3,36

120

552

8,32
3,68

120
110
120

249,6
1691,
2
624

3a

26,0

5,2

5,2

13

8a

3,2

2,56

0,32

8b

24,8

7,44

9a

1,3

9b

39,3

12

31,1

13a

6,5

13b

35,7

16c
17

29,4
20,5

18

32,2

2br5fa2
mo1pa
m
8mo1fa
1br
2br5fa3
mo
5an4fa1
mo
2br2fa6
mo
6fa3mo
1br
5fa2br3
mo
5fa3mo
2br
10mo
7fa2pa
m1br
6fa3mo
1pam

624

1560

0,32

110

281,6

35,2

35,2

4,96

12,4

120

892,8

595,2

1488

0,13

0,65

0,52

120

36

78

62,4

23,58

7,86

7,86

110

864,6

864,6

9,33

3,11

18,66

120

373,2

1,95

1,3

3,25

120

2593,
8
1119,
6
234

156

2239,
2
390

10,71

7,14

17,85

120

1285,
2
3234

856,8

2142

2,05

14,35

4,1

246

1722

4,29

19,32

3,2
2

mo

br

fa

pa
m

an

1,12
0,6

2,08
14,72

2,6

29,4
9,66

la

ca

110
120
120

Suprafata grupei de specii multiplicata cu TE

2607

521,4
403,2

mo

br

33,6

fa

pa
m

an

134,4
42

1159,
2

2085,
6
403,2
998,4
404,8

2318,
4

312

492
386
,4

l
a

ca

24b

14,3

1,43

36,7

5fa3br1
mo1pa
m
10an
7an2fa1
ca
10fa

24c
24d

0,9
1,5

25a

7,15

1,4
3

27c

16,3

7fa3mo

4,89

27d

1,1

4mo6an

0,44

27e
27f
32a
32b

6,5
0,6
0,9
39,3

9mo1fa
10an
10mo
8fa2mo

5,85

32c

7,1

33a

25,4

7fa2br1
pam
7fa3mo

7,62

17,78

120

914,4

33b
34a

3,4
14,8

10fa
7fa3mo

4,44

3,4
10,36

120
120

532,8

34b
35a

5,8
29,2

10mo
7fa3mo

5,8
8,76

20,44

110
120

37a
38a

7,8
15,7

7fa3mo
7fa3mo

2,32
5,41

5,46
10,29

120
120

38b

20,6

9mo1fa

18,54

2,06

110

40c
40d
41a
41b

1,4
0,9
5,3
20,1

10mo
9mo1fa
7mo3fa
6fa4mo

1,4
0,81
3,71
6,03

0,09
1,59
14,07

110
110
110
120

2039,
4
154
89,1
408,1
723,6

42a

21,7

7fa3mo

6,51

15,19

120

781,2

42b
42c
42d
47b
47c

20,5
7,6
1,7
6,5
0,5

20,5
3,8
1,7
3,9
0,4

110
120
110
110
110

2255
456
187
429
44

48

23,2

10mo
5fa5mo
10mo
6mo4fa
8mo2pa
m
9mo1fa

110

49a
49f

16,7
3,0

16,7
2,1

50a
50b

16,0
0,5

50c

4,0

10mo
7mo2br
1pam
10mo
6mo4pa
m
8mo2fa

0,9
1,0
5
0,6
6

0,3
36,7
11,41

0,6
0,65

0,9
7,86

31,44
1,42

4,97

0,7
1

3,8
2,6
0,1

20,88

2,32
0,6

16,0
0,3
3,2

120

0,8

0,1
5

171,6

514,8

858

70
70

21

120

4404

120

586,8

70

30,8

110
70
110
120

643,5

171
,6
63
73,
5

1369,
2
46,
2
71,5
42

99
943,2

120

170,4

0,3

110
110

0,2

110
110

1760
33

110

352

85,
2

2133,
6
408
1243,
3

638
1051,
2
280,8
649,2

2296,
8
1837
231

3772,
8
596,4

2452,
8
655,2
1234,
8
226,6
9,9
174,9
1688,
4
1822,
8
456
286
11
255
66

33
22
88

10,
5

53a
53b
53c
53d
53e

2,3
0,9
1,4
13,4
23,7

10mo
10mo
10mo
10mo
5mo2br
2pam1f
a
10mo
7mo2br
1pam

2,3
0,9
1,4
13,4
11,85

4,74

54a
54b

26,6
3,5

26,6
2,45

0,7

0,3
5

54c

4,7

7mo1br
1la1pa
m

3,29

0,47

0,4
7

57d
57e
58d
58e
59a
59b
60f
61a
61b
61c

5
0,4
4,9
1,0
3,1
15,8
5,5
4,1
4,3
4,4

10mo
10mo
10mo
10mo
10mo
10mo
10mo
10mo
10mo
6mo4la

5
0,4
4,9
1,0
3,1
15,8
5,5
4,1
4,3
2,64

61d
61e
61f
62a
62b
62c
62d

7,0
1,3
2,5
15,0
5,5
1,7
2,5

7,0
1,3
2,5
15,0
5,5
1,7
2,25

63b
63c
63d
63e

9,9
1,0
1,2
12,0

63f

7,2

63g

1,3

10mo
10mo
10mo
10mo
10mo
10mo
9mo1pa
m
10mo
8mo2fa
9mo1fa
6mo3fa
1pam
6mo3fa
1pam
6mo3la
1fa

64a
64b
64g
64h
64i
64j

3,5
4,4
2,0
0,7
0,9
5,7

10mo
6fa4mo
10mo
10mo
10mo
7mo2pa

3,5
1,76
2,0
0,7
0,9
3,99

2,37

4,7
4

0,
4
7

1,
7
6

0,2
5

9,9
0,8
1,08
7,2

0,2
0,12
3,6

4,32

1,44

0,78

0,12

1,2
0,7
2
0,
3
9

2,64

0,57

1,1

110
110
110
110
110

253
99
154
147,4
1303,
5

110
110

2926

110

361,9

100
100
100
100
110
100
100
100
100
110

550
40
490
100
341
1580
550
410
473
290,4

110
100
100
100
110
100
100

770
130
250
150
627
170
225

100
110
110
110

990
88
118,8
792

22
13,2
396

110

475,2

158,4

110

85,8

13,2

110
120
110
110
110
110

385
211,2
220
77
99
438,9

521,4

260,7

269,5

77

51,7

521
,4
38,
5

51,
7

5
1
,
7

1
9
3

25

132
79,
2
4
2
,
9

316,8

62,7

125

65e
66a
66b

4,7
12,1
1,5

66c

4,0

67d

1,7

68a

m1br
9mo1br
10mo
6mo2pa
m1la1br

4
4,23
12,1
0,9

0,47

7,8

0,4

1,02

0,17

33,5

8mo1br
1la
6mo3pa
m1br
8mo2fa

68b

12,7

8mo2la

10,16

68c
69a

0,4
29,4

0,4
17,64

69b

17,1

69c
70a

0,3
23,3

71b

17,1

71c

1,1

71d

1,0

10mo
6mo2fa
2br
7mo3pa
m
10mo
6mo3fa
1br
7mo2fa
1br
9mo1pa
m
7mo3la

72a
9b

1,3
39,3

9mo1fa
2br2fa6
mo

1,17
23,58

Total

0,15

26,8

,4

0,3

0,
1
5
0,
4

0,5
1
6,7
2,
5
4

5,88

5,88

11,97

5,1
3

110
110
110

465,3
1331
99

51,7

110

858

44

110

112,2

18,7

110

2948

110

1117,
6

110
110

110

44
1940,
4
1316,
7
33
1537,
8
1316,
7
108,9

110

77

110
110

128,7
2593,
8
71159

110

0,3
13,98

2,33

6,99

110
110

11,97

1,71

3,42

110

0,99

0,1
1

0,7

651,3
9

0,
3
7,86

0,13
7,86

64,36

379,1

TE MOLID=110 ani
TE BRAD =160
TE FAG =140
TE PAM=131
TE AN=117
TE LA=75
TE CA =70

TEA = 120 ani

26,
46

4,2

6,
0
1

0,1
5

16,5

55

1
6
,
5
4
4

56,
1
737
2
7
9

646,8

646,8
564
,3

256,3
376,2

2968,
9
376,2
12,
1
3
3

864,6

14,3
864,6

1083
1,8

53150
,2

348
7,4

493
,3

4
3
4
,
5

10,
5

CAP. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCTIE

LEMNOASA
7.1. Sensul si scopul reglementarii
Aducerea caracteristicilor reale ale fondului de productie la valorile normale
definite anterior se realizeaza printr-un process continuu, de durata, descrise cu
consecventa in proiectele de amenajare elaborate periodic .
Asa cum s-a mai aratat, acesta reglementare are in vedere stabilirea posibilitatii si
elaborarea planului de recoltare, al lucrarilor de ingrijire si conducere si al lucrarilor de
regenerare . Aceste planuri se intocmesc, de regula, la nivelul unitatilor de
productie( unitati de amenajare de baza ) iar planurile de recoltare a produselor principale
din amenajament se intocmesc , ca regula generala, pentru fiecare unitate de gospodarire .

7.2 Stabilirea posibilitatii de produse principale in subunitatea ,, A

Definita drept ,, volumul de material lemons ce urmeaza a fi recoltat dintr-o
unitate de gospodarire in scopul realizarii sau mentinerii unui fond de productie normal,
posibilitatea reprezinta atat productia padurii, cat si mijlocul de conducere a acesteia spre
structura normala.
La determinarea posibilitatii , se are in vedere ca ea constituie o parte din fondul
de productie ce urmeaza sa fie recoltata permanent in ideea apropierii ca structura si
marime de starea normala . Stabilirea posibilitatii se face pe baza informatiilor referitoare
la marimea si structura fondului de productie real, aplicandu-se procedeul respectiv.

7.2.1 Stabilirea posibilitatii prin intermediul cresterii indicatoare

Tabel 7.2.1
Clasa de productie
Spec

I
`S

CI

ia

mc/

ha

Total

Ci

II
S

CI

mc

red

mc/

Ci

III
S

CI

mc

red

mc/

ha

Ci

IV
S

CI

Ci

mc

red

mc/

Mc

ha

ha

V
S
re

CI
mc/

ha

C
i
m
c

S red

Ci

435

3604,

red

d
Mo

414,97

8,4

3485,7

8,97

6,8

60,99

11,0

5,2

Br

38,16

7,3

278,56

9,41

6,1

19,09

41,29

24
297,6

Fa

169,92

5,8

985,53

89,6

4,7

391,6

253,24

5
1377,

Pam
An
La
Ca

11,04

4,3

47,47

8,91
2,3

3,5
5,1

31,18
11,71

4,72

7,4

34,85
0,12

0,48

19,95
2,3
4,72
0,12

13
78,65
11,73
34,8
0,48

106,

30,2

515,1

756,58

5404,

638,77

33,2

4832,1

75

11,0

57,5
1

5,2

57,5
1

Sred tot = 126,09

Determinarea suprafetei reduse a arboretelor exploatabile in primii 20 ani si
respectiv 40 de ani.
Tabel ajutator
Ua

Suprafata Consistenta TA TE

Sred

- ha 24d
40c
40d
49f
50b
50c
53c
53d
53e
54b
54c

1,5
1,4
0,9
3,0
0,5
4,0
1,4
13,4
23,7
3,5
4,7

0,8
0,8
0,8
0,7
0,5
0,8
0,8
0,8
0,7
0,7
0,7

20
20
20
5
20
20
20
20
5
5
5

70
110
110
110
110
110
110
110
110
110
110

1,2
1,12
0,72
2,1
0,25
3,2
1,12
10,72
14,91
2,44
3,26

20

40

73

57d
57e

5
0,4

0,8
0,8

20
20

100
100

4
0,32

58d

4,9

0,8

20

100

4,32

60f
61d
62c
62d
63b
63e
63f
63g

5,5
7,0
1,7
2,5
9,9
12
7,2
1,3

0,8
0,8
0,8
0,8
0,8
0,8
0,8
0,7

20
20
20
5
20
5
5
5

100
100
100
100
110
110
110
110

4,4
5,6
1,3
2
7,82
9,6
5,68
0,91

64g

2,0

0,8

20

110

1,6

64h

0,7

0,8

20

110

0,56

64i

0,9

0,8

20

110

0,74

64j

5,7

0,8

110

4,55

65e

4,7

0,7

110

3,18

66b

1,5

0,8

15

110

1,2

66c

4,0

0,8

20

110

3,2

67d

1,7

0,7

110

1,34

68b

12,7

0,8

20

110

10,15

69c

0,3

0,3

20

110

0,09

71d

1,0

0,8

20

110

11,95

17

20,5

0,8

30

120

16,4

18

32,2

0,8

35

120

27,74

24c

0,9

0,7

25

70

0,63

24d

1,5

0,8

20

70

0,87

27f

0,6

0,7

40

70

0,42

47c

0,5

0,7

25

110

0,4

53b

0,9

0,7

35

110

0,62

59a
61b

3,1
4,3

0,9
0,9

30
30

110
110

2,79
3,87

61c
61e
62b

4,4
1,3
5,7

0,9
0,8
0,9

25
40
40

110
100
110

3,95
1,04
5,13

68c

0,4

0,4

25

110

0,16

69b
71c

17,1
1,1

0,8
0,8

25
25

110
100

13,67
0,87

72a

1,3

0,8

25

110

1,03

2b

10,4

0,8

60

120

8,31

0,42

2c

18,4

0,7

60

110

12,87

12

31,1

0,8

50

120

24,86

13b

35,7

0,8

60

120

28,34

16c

29,4

0,7

60

110

20,58

27c

16,3

0,8

55

120

3,91

27e
32a

6,5
0,9

0,8
0,7

55
50

110
110

5,2
0,63

41a
42c

5,3
7,6

0,8
0,8

60
60

110
120

4,23
6,08

1b
2a

0,6
11,2

0,7
0,7

70
70

70
110

0,42
7,83

8a
9a

3,2
1,3

0,7
0,8

65
70

110
120

2,23
1,03

32b

39,3

0,8

75

120

31,43

33a
34a
35a

25,4
14,8
29,2

0,7
0,7
0,6

70
70
70

120
120
120

17,77
10,32
17,51

37a

7,8

0,8

70

120

6,23

37b
38a

22,4
15,7

0,7
0,7

70
65

120
120

15,68
10,98

38b

20,6

0,7

65

110

14,41

42a
42b

21,7
20,5

0,8
0,8

65
65

120
110

17,35
16,4

42d

1,7

0,7

65

110

1,19

47b

6,5

0,7

75

110

4,55

4,55

59a

26,8

0,7

80

110

18,76

18,76

59b

15,8

0,7

80

100

11,06

11,06

11,06

61a
61f
62a
63c

4,1
2,5
15
1,0

0,7
0,2
0,7
0,6

80
80
80
80

100
100
100
110

2,87
0,5
10,5
0,6

2,87
0,5
10,5

2,87
0,5
10,5
0,6

63d

1,2

0,7

80

110

0,83

0,83

64a

3,5

0,6

80

110

2,1

2,1

64b
48

4,4
23,2

0,7
0,6

75
85

120
110

3,04
13,92

13,92

49a
50a

16,7
16

0,8
0,7

85
85

110
110

13,36
11,2

13,36
11,2

53a

2,3

0,7

85

110

1,61

58e
66a
68a

1,0
12,1
33,5

0,5
0,7
0,7

95
85
85

100
110
110

0,5
8,47
23,55

0,5

0,5
8,47
23,55

13a

6,5

0,7

100

120

4,57

4,57

4,57

69a

29,4

0,6

90

110

17,64

17,64

17,64

70a
71b

23,3
17,1

0,7
0,7

85
85

110
110

16,28
11,95

1a

23,3

0,7

110

120

0,97

0,97

0,97

1c

47,4

0,6

110

110

28,43

28,43

28,43

0,42

0,42
7,83

1,61

16,28
11,95

8b

24,8

0,7

120

120

17,34

17,34

17,34

32c

7,1

0,5

120

120

3,64

3,64

3,64

33b

3,4

0,6

120

120

2,04

2,04

2,04

41b

20,1

0,8

110

120

16,07

16,07

16,07

3a

26,0

0,7

130

120

20,02

20,02

20,02

24b

14,3

0,2

140

120

2,86

2,86

2,86

25a
36,7
TOTAL

0,4

140

120

14,68

14,68
154,11

14,68
270,57

S 1>S si S2<2SUG deficitar

Unitatea de gospodarire este deficitara :
Q =0,8; r = 0,71
P = 0,71 5404,7 = 3800 ; P = 3800.

7.2.2 Stabilirea posibilitatii prin intermediul claselor de varsta

Fundamentaul teoretic al acestei metode are in vedere faptul ca, sub aspectul
structurii pe clase de varsta, un fond de productie poate fi condus spre starea normala
daca se recolteaza si regenereaza periodic si succesiv suprafete de padure egale cu
suprafata unei clase de varsta normale.
n = 120

= 6 clase de varsata

20

SN = 188,3
Determinarea marimi diferentelor dintre suprafetele incluse in clasele de varsta
ale fondului de productie real si normal. Calculele in tabelul de mai jos:
Tabel 7.2.1
Indicator

Suprafata in Clase de varsta .( ha )

1-20 ani 21-40
41-60
61-80

Total
81-100 ani

101-120

Fr

149,25

ani
95,4

ani
161,6

ani
361,6

181,1

ani
181,2

Fn

188,3

188,3

188,3

188,3

188,3

188,3

=Fr-Fn -39,1

-92,9

-26,7

172,89

-7,2

-7,1

Constituirea suprafetelor periodice corespunzatoare ciclului

-

perioada este de 30 de ani

stabilirea numarului de suprafete periodice aferente ciclului adoptat (m)

m =120/30=4
Incadrarea arboretelor in perioadele constituite:
Tabel 7.2.2 Incadrarea arboretelor in perioade

Cl
as

U
A

Su
pra

Caracteristici arboret
T
T
C
C S

TE

Suprafata periodica ( ha)

SP I
SP II

SP IV

Tran

Sfer

Tr

sfer

fat

TA

an

rst

s.

a
de
va

SP III

24d

1,5

20

70

0,8

50

40c
40d
49f

1,4
0,9
3,0

20
20
5

110
110
110

0,8
0,8
0,7

2
2
2

E
E
E
R

N
N
N

90
90
105

1,4
0,9

N
N

90
90

0,5
4,0

Tran

sfe

1,5

3,0

50b
50c

0,5
4,0

20
20

110
110

0,5
0,8

2
2

E
E
R

53c

1,4

15

110

0,8

E
E

95

53d

13,4

20

110

0,8

90

105

23,7
3,5
4,7

1,4
13,4

13,

53e

23,7

110

0,7

E
R

54b
54c

3,5
4,7

5
5

110
110

0,7
0,7

2
2

E
E
R

N
N

105
115

57d
57e

5,0
0,4

20
20

100
100

0,8
0,8

3
4

E
E
R

N
S

80
80

5,0
0,4

5,0

58d
60f
61d
62c

4,9
5,5
7,0
1,7

20
20
20
20

100
110
100
100

0,8
0,8
0,8
0,8

4
2
3
3

E
E
E
E
R

N
N
N
N

80
90
80
80

4,9
5,5
7,0
1,7

4,9
5,5
7,0

62d

2,5

100

0,8

E
R

95

63b

9,9

20

110

0,8

E
E

90

63e

12,0

110

0,8

105

12,0

N
N

105
105

7,2
1,3

2,5
9,9

63f
63g

7,2
1,3

5
5

110
110

0,8
0,7

2
2

E
E
R

63g

2,0

20

110

0,8

E
R

90

2,0

64h

0,7

20

110

0,8

E
R

90

0,7

E
R

90

0,9

64I

0,9

20

110

0,8

9,9

2,0

E
64j

5,7

110

0,8

105

5,7

65e
66b

4,7
1,5

5
15

110
110

0,7
0,8

2
2

E
R

N
N

105
95

4,7
1,5

66c
67d

4,0
1,7

20
5

110
110

0,8
0,7

2
2

E
E
R

N
N

90
105

4,0

90

12,7

90

0,3

68b

12,7

20

110

0,8

E
E

69c

0,3

20

110

0,3

4,0
1,7
12,
7

E
71d
Total prov.

1,1

20

110

0,8

1,1
76,3

72,9

Fn
Fr
Diferenta

282,4
474
191,6

282,4
388,6
106,2

282,4
194,3
-88,1

282,4
72,9
-209,5

Total
1129,8
1129,8
0

Fn
Fr
Diferenta

282,45
282,6
0,25

282,45
282,4
0,05

282,45
282,0
-0,5

282,45
282,4
0,05

1129,8
1129,8
0

S-au transferat din Sp I in Sp II urmatoarele ua-uri:

9b(39,3);61a(4,1);63d(1,2);54a(26,8);49a(16,7);68a(33,5);69a(29,4)70a(23,2);71b(17,1)=
191,4 ha
S-au transferat din Sp II in Sp III urmatoarele up-uri:
29(10,4);2c(18,4);13b(35,7);16c(29,4);27c(16,3)9b(39,3);32b(39,3);33a(25,4);34a(14,8);
35a(29,2);38a(15,7);38b(20,6);64b(4,4)=298,9ha

S-au transferat din Sp III in Sp IV urmatoarele ua-uri:

53b(13,4);57d(5,0);58d(4,9);60f(5,5);61d(7,0);63b(9,9);64g(2,0);66c(4,0);68b(12,7);17(2
0,5);18(32,2);27d(1,1);59a(3,1);61b(4,3);69b(17,1);12(31,1);13b(35,7)=209,5 ha
Analiza arberetelor incadrate definitive in suprafata periodica I (,, in rand )
Marimea posibilitatii, prin intermediul acestei metode, va fi stabilita luandu-se in
considerare caracteristicile arboretelor incluse in suprafata periodica I.
Analiza intreprinsa si rezultatele obtinute se inscriu intr-un tabel cu urmatoarea structura:
( Vezi tabelul mai jos ) 7.2.3
Cls .

Supra-

Var-

sta

Cons.

Volum

Crestere

TE

Nr.

Volum

fata

actual

Cresteri

Actual

ha

VA

Curenta

TA

Curent

Anuala

,,n

CCA

NRC

cresteri

II

27f

0,6

0,6

121

2,2

30

25

176

IV

1b

0,6

0,7

150

1,1

0
2

0
2

155,5

V1

V2

V3

176
155,5

V4

VI

9a

1,3

0,8

385

4,8

409

409

59

15,8

0,7

3546

6,2

0
1

20

15

5639

5639

b
61f

2,5

0,2

303

0
1

20

15

333

333

62a

15,0

0,7

6270

0
1

20

15

6375

6375

63c

1,0

0,6

379

6,6

0
1

30

25

544

544

64a

3,5

0,6

1456

0
1

30

25

1631

1631

64

4,4

0,7

1562

7,3

0
1

45

25

1744,5

1744,5

b
13a

6,5

0,7

2855

5,6

0
2

20

15

2939

2939

50a

16,0

0,7

8848

7,5

0
1

25

15

8960,5

8960,5

53a

2,3

0,7

1168

7,5

0
1

25

15

1280,5

1280,5

58e

1,0

0,5

282

3,9

0
1

301,5

301,5

66a

12,1

0,7

6147

7,5

0
1

25

15

6259,5

6259,5

1a

1,4

0,7

557

0
2

10

577

577

1c

47,4

0,6

16658

4,3

0
1

16679,5

16679,5

8b

24,8

0,7

8731

6,5

0
2

8763,5

8277,5

25a

36,7

0,4

8262

1,7

0
2

-20

8277,5

8277,5

32c

7,1

0,5

2073

3,2

0
2

2089

2089

33

3,4

0,6

16561

8,8

0
2

16605

16605

b
41

20,1

0,8

10936

0
3

10

10966

10966

b
3a

26,0

0,4

9325

0
2

-10

9355

9355

24

14,3

0,2

1935

1,4

0
1

-20

1942

1942

263,8

11052

111906,

111730,

176,0

Stabilirea marimii posibilitatii de produse principale

Tabel 7.2.4 Tabel centralizator
Clsa de

Supra

varsta

fata

I
II
III
IV
V
VI

ha
149,25
95,4
161,6
361,3
181,1
181,2

VII

Suprafata periodica
I
S
V + C (m)

III

IV

Ha
9,7
8,6
74,54
199,7
-

ha
137,3
78,3
66,8
-

ha

V1

V2

V3

V4

0,6
39,1
61,1
181,2

16675,5
19741
75314,1

ha
7,9
20,3
134,2
-

111730,6
-

176
-

282,4
282,4

282,0
282,4

282,4
282,45

5
0,05

-0,4

-0,05

Total
1129,8 282,6
Suprafata 282,4
Normala
Diferente +0,25

II

+ /-

Indicatorul de posibilitate (PCV), bazat pe metoda claselor de varsta = 3727,3

7.2.3 Adoptarea posibilitatii

Marimea posibilitatii ce urmeaza a fi luata in considerare in perioada de aplicare a
amenajamentului rezulta in urma analizei indicatorilor calculate la 7.2.1 si 7.2.2..

Informatiile obtinute sunt prezentate in tebelul de mai jos:

Tabel 7.2.3.1
Procedeul de calcul

Posibilitatea propusa

Posibilitatea adoptata

P1-Procedeul
indicatoare
P2-Procedeul

cresterii 3800
claselor

Procedeul

cresterii

indicatoare : P = 3800

de 3700

varsta

7.3 Planul decenal de recoltare a produselor principale din

subunitatea ,, A
Posibilitatea indica marimea volumului de lemn ce se va recolta anual, pe
perioada de aplicare a amenajamentului, in scopul conducerii fondului de productie real
spre caracteristicile fondului de productie normal.
Planul decenal de recoltare stabileste de unde se recolteaza posibilitatea ( prin
normalizarea ua-urilor din care se va recolta volumul de lemn ) si in ce maniera ( ce
tratament se va aplica fiecarui arboret inclus in plan).
Conditia (TA + 10 ) >TE

Tabel 7.3.1
Evidenta arboretelor din care urmeaza sa se recolteze posibilitatea decenala de produse
principale
ua

Con-

Varsta (ani)

Sem.

ha

sisten

actuala

Exploata-

% de

bilitatii

acope

ta

Volum

Tratamentul

P.R.M

N.I.N

N.I.D

felul taierii

Volum

URG

de

( m )

extras

rire
58e
1c

1,0
47,4

0,5
0,6

95
110

100
110

0,0
0,55

282
16688

T. rase
Taieri
progressive
(de punere in

10
20

1
2

1
1

282
8329

1
1

8b

248

0,7

120

120

0,2

8731

lumina)
Taieri

20

4365,5

10

1935

20

4148

20

1036

20

630,5

20

10936,

progressive
(de punere in
24b

14,3

0,2

140

120

0,6

1935

lumina)
Taieri

29a

36,7

0,4

140

120

0,7

8296

recoltare
Taieri

de

progressive
( de punere in
32c

7,1

0,5

120

120

0,7

2079

lumina)
Taieri
progressive
(de punere in

33b

3,4

0,6

120

120

0,6

1261

lumina)
Taieri
progressive
( de punere in

41b

20,1

0,8

110

120

0,5

10936

lumina)
Taieri

de

insamantare
3a

26,0

0,7

130

120

0,2

9325

Taieri

6
20

4662,5

progressive
( de punere in
lumina)
Total

180,8

59497

36324

Posibilitatea aproximata la 3800/36324/10=3632

Elaborarea planului de recoltare - se face in functie de urgentele stabilite pana
cand suma volumelor prevazute a se recolta este egala cu echivalentul posibilitatii
decenale. Urgentele de regenerare s-au stabilit in raport cu exigentele silviculturale si
economice.
Tabel 7.3.2 Planul de recoltare
ua

Suprafata

Consis-

Compozitia arboretului

Volum

Lucrari

Volum

tenta

( % acoperire semintis

Actual +

propuse

recoltat in

5 cresteri

in deceniu

deceniu

(m)
282
16658

t. rase
Taieri

(m)
282
8329

P
58e
1c

1,0
47,4

0,5
0,6

3
2

10mo
5mo4fa1br
semintis:6fa3mo1br

progressive

pe 0,5S/mixt
8b

24,8

0,7

( de punere in

2br5fa3mo

8731

s. util6fa2mo2br pe 0,2s/mixt

lumina)
Taieri

4365,5

progressive
( de punere in

24b
25a

14,3
36,7

0,2
0,4

3
2

10an
10fa s.util 10mo pe 0,7s/mixt

1935
8296

lumina)
t. de recoltare
Taieri
progressive
punere

32c

7,1

0,5

7fa2br1pam
s.util

7fa2br1pam

2073
pe

3,4

0,6

(de
in

lumina)
Taieri

1036

progressive

0,7s/mixt
33b

1935
4148

( de punere in

10 fa s.util 10 fa pe 0,6s/mixt

1261

lumina)
Taieri

630,5

progressive
( de punere in
41b

20,1

0,8

6fa4mo s.util 8fa2mo pe

10936

lumina)
t.de insamantare

10936

9325

Taieri

4662,5

0,5s/mixt

3a

26,0

0,7

2br5fa2mo1pam

s.util

5fa2br1pam2mo pe 0,2s/mixt

progressive
( de punere in
lumina)

180,8

36324

7.4 Planul lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor

Dupa cum este cunoscut, unui arboret, de la instalare si pana la inceperea taierilor
de regenerare, i se aplica un sistem de lucrari de ingrijire si conducere stabilit pe baze
biologice, ecologice si tehnico-economice.
Stabilirea lucrarilor, ce urmeaza a fi effectuate in perioada de valabilitate a
amenajamentului, la nivelul fiecarui arboret inclus intr-o unitate de gospodarire se face
in planul lucrarilor de ingrijire si conducere. Acesta contine informatii referitoare la
natura lucrarilor de executat, numarul interventiilor si volumul de extras ca urmare a
acestor interventii .
Natura lucrarilor ce urmeaza a fi executate intr-un arboret se stabileste in functie
de stadiul de dezvoltare in care se afla acesta. Numarul de interventii se stabileste in
functie de periodicitatea specifica lucrarii. Specific sistemului de amenajare a padurilor

din Romania este elborarea acestor planuri la nivelul unitatilor de productie, singurul plan
care se elaboreaza la nivelul fiecarui unitatii de gospodarire este planul de recoltare
Informatiile prezentate se inscriu in planul lucrarilor de ingrijire si conducere a
arboretelor ( tabel 7.4.1)

Tabel 7.4.1
Planul lucrarilor de ingrijire a arboretelor
Ocolul silvic Dorna Candrenilor

U.P II Rosia

Informatii arboret
ua

Rarituri

Curatiri

Dega-

Igiena

Su-

Var-

Con

Volum

Cres-

Nr.

Supraf.

Volum

Volum

Nr.

Supraf.

Volum

jari
Supraf.

Supraf.

Volum

pra-

sta

-sis-

actual

tere

Int.

de

de

actual

Int.

de

de

de

de

de

fata

ani

tenta

parcurs

extras

parcurs

extras

parcurs

parcurs

extras

ha

ha

0,5

2,5

ha

24

ha
1,5

20

0,8

146

ha
1,5

m
-

d
40c
40

1,4
0,9

20
20

0,8
0,8

101
64

1
1

1,4
0,9

d
49f
50

3,0
0,5

5
20

0,7
0,5

b
50c
53c
53

4,0
1,4
13,

20
15
20

0,8
0,8
0,8

d
53e

4
23,

0,7

23,7

54

7
3,5

0,7

3,5

b
54c
57

4,7
5,0

5
20

0,7
0,8

450

5,0

d
57e
58

0,4
4,9

20
20

0,8
0,8

22
265

1
1

0,4
4,9

d
60f
61

5,5
7,0

20
20

0,8
0,8

396

5,5

d
62c
62

1,7
2,5

20
5

0,8
0,8

122

d
63

9,9

20

0,8

1079

b
63e

12,

0,8

63f

0
7,2

0,8

7,2

63

1,3

0,7

1,3

g
64

2,0

20

0,8

g
64

0,7

20

0,8

76

0,7

h
64i

0,9

20

0,8

98

0,9

64j

5,7

0,8

5,7

65e

4,7

0,7

4,7

66

15

15

0,8

108

1,5

b
66c

4,0

20

0,8

408

4,0

67

1,7

0,7

d
68

12,

20

0,7

3,0

260
55
965

1
1
1

4,0
1,4
13,4

4,7

56,0

2,5

20

12,0

96

1,0

16

1,7

9,9

1,7
1283

7,0

12,7

7.5 VOLUMUL TOTAL POSIBIL DE RECOLTAT

Volumul posibil de recoltat se compune din:
-

posibilitatea de produse principale

posibilitatea de produse secundare

Rezultatele referitoare la volumul de lemn structurat pe cele 3 categorii se vor

prezenta in tabelul 7.5.1
Indicator

Volum propus

Suprafata parcursa

Indice recoltare

Posibilitate produse

m
3800

( ha)
180,8

(m/ha)
21,02

Curatiri

526,96
20,7

17,5
73,3

30,11
0,28

Volum din igiena

Total

6017,61
10365,27

835,4
1107

7,20
9,36

principale
Posibilitate produse
secundare,total

din

care:
Rarituri

7.6 Planul lucrarilor de regenerare si de impadurire

Acest plan urmareste introducerea in productie a terenurilor destinate impaduririi
si regenerarii cu specii indicate din punct de vedere economic si ecologic.In sinteza,
planul lucrarilor de regenerare si impadurire poate fi considerat ca un cadru general
pentru documentatiile tehnico-economice de executare a acestor lucrari.

Tabel 7.6.1
Unitatea

Tipul de Compozitia-

amenajistica

statiune
si

Nr.

Supr

Cons .

tel

de Formula de

Suprafa-ta

Suprafata efectiva de impadurit

efectiva

SPECII

(impaduriri)

impadurire

Indice de

Ajut.

afata

Comp.sem

acoperire

Regen.

ha

utilizat

padure

Ingrijiri
ha

MO

BR

FA

LA

ha

ha

Ha

ha

ha

B.2 Suprafete parcurse sau care urmeaza a fi parcurse cu taieri de regenerare (definitive)
58e

1,0

2312

9mo1la

0,5

0,5

0,45

24b

14,3

1151
3333

9mo1la
7mo3fa

0,2

2,86

1311

6mo3fa1la

3,36

6fa2br1pam1m

0,05

1,71

0,86

0,286

2,16

0,86

0,336

0,6

C 1.Completari in arboretele care nu au inchis starea de masiv

57c

38f
Total
C.1

2,0

0,9
5,6

2311

10mo

0,5

1153

9mo1fa

1,0

0,9

0,1

2311

10mo

0,6

0,54

0,48

0,06

1153

9mo1fa

1,54

1,38

0,16