PROIECT

INTOCMIREA DOCUMENTATIEI TEHNICO-ECONOMICE IN VEDEREA

EXPLOATARII MASEI LEMNOASE DIN PARCHETUL 897 SIROD , APV nr. 1455814 SIROD ,
DE PRODUSE ACCIDENTALE I SITUAT ÎN UP . VIII SIROD, O.S. GURGHIU

Coordonator student

Prof. dr. ILIE COVRIG Farcas Cristian Florin

Silvicultură, anul IV, gr. III

Cluj 2021
Cuprins

Cap. 1 Descrierea generală a unităţi de producţie

1.1 Localizarea generală şi situaţia administrativă

1.2 Studiul condiţiilor staţionale
1.2.1 .Condiţii geologice si geomorfologice
1.2.2. Condiţii climatice
1.2.3 Condiţii edafice
1.2.4 Sinteze stationale
1.3 Studiul vegetaţiei forestiere
1.3.1. Formaţi forestiere si tipuri naturale fundamentale de pădure
1.3.2 Analiza structurii actuale a fondului forestier

Cap. 2. Proiectarea activităţi de exploatare a parchetului

2.1. Caracterizarea condiţiilor de lucru din parchet

2.2. Intocmirea schiţei parchetului
2.3. Stabilirea metodei de exploatare
2.4. Stabilirea documentaţiei tehnico-economice pentru exploatarea masei lemnoase din parchet
2.4. Verificare A. P. V.
2.4. Stabilirea structuri masei lemnoase de exploatat
2.4. Alegerea variantei tehnologice optime de exploatare
2.4. Evaluarea costului lucrarilor de exploatare

Cap. 3. Organizarea activităţii de exploatare a parchetului

3.1. Autorizarea exploatării si predarea parchetului

3.2. Pregătirea parchetului pentru începerea exploatării
3.3. Pregatirea platformei primare
3.4. Punerea în valoare a lemnului de mici dimensiuni
3.5. Restricţii şi condiţii privind desfăşurarea activităţii de exploatare a pădurilor
3.6. Măsuri pentru reducerea prejudicilor
3.7. Controlul activităţi de exploatare
3.8. Curăţirea parchetului de resturi de exploatare
3.9. Reprimirea parchetelor

Cap. 4. Consumuri tehnologice si pierderi de exploatare

Cap. 5. Norme tehnice de securitatea muncii în activitatea de exploatare a masei lemnoase din parchetul

Bibliografie
Cap 1 DESCRIEREA GENERALĂ A UNITĂȚII DE PRODUCȚIE

1.1 Localizare generală și situația administrativă

Unitatea de producţie VIII Sirod, cu o suprafaţă de 3227,55 ha, face parte din Ocolul Silvic Gurghiu,
administrat de RNP-Romsilva R.A., prin Direcţia Silvică Mureş.
U.P. VIII Sirod este situată în partea centrală a Munţilor Gurghiului, pe valea Sirodului Mare, afluent
de stânga al cursului superior al Râului Gurghiu.
Din punct de vedere administrativ, această unitate de producţie şi protecţie, este situată în judeţul
Mureş, pe raza comunei Ibăneşti, aşa cum reiese din tabelul de mai jos.

Tabel 1. Repartizarea fondului forestier pe unităţi teritorial-administrative

Suprafaţa
Nr. Unitatea
Judeţul Parcele aferente
crt. teritorial-administrativă ha %

1 Mureş Ibăneşti 1-97 3227,55 100

TOTAL UP 3227,55 100

Principala cale de acces este reprezentată de drumul public DC 153C Reghin-Gurghiu-Fâncel.

Identificarea unităţii de gospodărire poate fi făcută şi prin coordonatele STEREO 70, prezentate în
tabelul 1.1.2.

Tabelul 1.1.2. Identificarea unităţii de producţie prin coordonate STEREO 70

Nr. pct. Coordonate

Y (m) X (m)
1 507604 583831
2 506956 579656
3 511856 579694
4 517387 577220
5 513779 581140
6 512659 584593

1.1.1 Vecinătăţi, limite, hotare

Vecinătăţile şi limitele unităţii sunt cele specificate în tabelul 1.2.1.

Tabelul 1.2.1. Vecinătăţi, limite, hotare
Puncte Limite
Vecinătăţi Hotare
cardinale Felul Denumirea
liziere, borne, semne
Nord O.S. Fâncel naturală Râul Gurghiu
convenţionale
liziere, borne, semne
Vest U.P. IX Orşova naturală Culmea Copriana
convenţionale
Culmea Brădeţel,
liziere, borne, semne
Sud O.S. Sovata naturale Culmea Ţigle,
convenţionale
Culmea Seaca
Culmea Sirodului, liziere, borne, semne
Est U.P. VII Secuieu naturale
Culmea Italianului convenţionale
Toate limitele sunt evidente (culmi, văi, etc.), iar hotarele sunt materializate cu semne uzuale folosite
la delimitarea fondului forestier, precum şi cu borne de hotar.

1.1.2 Trupuri de pădure (bazinete) componente

Pădurile din această unitate de producţie formează un singur trup de pădure, alcătuit din bazinetele
evidenţiate în tabelul 1.3

Tabelul 1.3 Trupuri de pădure (bazinete) componente

Trup Suprafaţa
Nr. Parcele Comuna în raza
de Denumirea bazinetului
crt. componente ha % căreia se află
pădure
1 Sirod Valea Gurghiului 11,14,21,26-29 168,11 5 Ibăneşti
2 Italianul 1-10 358,63 11 Ibăneşti
3 Răchitişul de Sus 12-13 76,91 3 Ibăneşti
4 Răchitişul Mare 15-20 224,07 7 Ibăneşti
5 Răchitişul de Jos 22-23 54,96 2 Ibăneşti
6 Răchitişul Mic 24-25 96,35 3 Ibăneşti
7 Sirodul Mare 30-32,46-77,88 1302,34 40 Ibăneşti
8 Sirodul Mic 33-45 455,38 14 Ibăneşti
 9 Copriana 83-87 181,44 6 Ibăneşti
10 Brădeţel 78,79,80 136,60 4 Ibăneşti
11 Zmuc 81-82 76,32 2 Ibăneşti
12 Fagului 89-91 96,44 3 Ibăneşti
TOTAL 0 0 -

Cele mai importante bazinete, ca suprafaţă, sunt Sirodul Mare (40%) şi Sirodul Mic (14%).

1.1.3 Administrarea fondului forestier

Fondul forestier proprietate publică de stat, în suprafaţă de 3227,55 ha, este administrat de Regia
Naţională a Pădurilor – Romsilva R.A., prin Ocolul Silvic Gurghiu, din Direcţia Silvică Mureş.
Ocolul Silvic Ghurghiu îşi are reşedinţa în comuna Gurghiu.
Nu s-au înregistrat retrocedări către persoanele fizice sau juridice.
Pe teritoriul U.P.VIII Sirod, există o suprafaţă de 10,2 ha cu păşuni împădurite, administrate de
primăria comunei Ibăneşti.
Păşunile împădurite sunt localizate în amonte de parcelele 79-86.2.

1.2 Studiul condițiilor staționale

Din punct de vedere geografic, U.P. VIII Sirod este situată în partea centrală a Munţilor Ghurghiu,
parte integrantă a munţilor vulcanici Gurghiu-Călimani-Harghita.

U.P. VIII Sirod este situată pe versantul stâng al Râului Gurghiu şi se întinde aproximativ între
punctele de confluenţă ale pâraielor Sirod şi Italianul-Dreapta cu Râul Gurghiu
.

1.2.1 Geologie și geomorfologie

Din punct de vedere geologic regiunea studiată este constituită din formaţiuni vulcanice, mai exact
andezite şi complexe strato-vulcanice.
Caracteristicile rocilor amintite, corelate cu particularităţile reliefului, climei şi vegetaţiei din zonă, a
dus la formarea unor soluri precum eutricambosoluri şi districambosoluri. Pe aceste soluri vegetaţia
forestieră găseşte condiţii de dezvoltare medii spre superioare.
Geomorfologie
 Unitatea de producţie VIII Sirod este situată în ţinutul Carpaţilor Orientali, subţinutul munţilor
vulcanici, în districtul Călimani-Harghita.
Orientarea generală a U.P. este de la sud-est către nord-vest. Unitatea geomorfologică predominantă
sunt versanţii, caracterizaţi prin înclinări de la uşoare la repezi, în treimea superioară a U.P., şi prin înclinări
ce variază de la repezi la foarte repezi, local chiar abrupte, în restul U.P
Situaţia detaliată a unităţilor de relief este prezentată în descrierea parcelară, unde, pentru fiecare
unitate amenajistică, sunt descrise: expoziţia, înclinarea şi unitatea de relief.
Altitudinea variază între 640 m (27 D) şi 1645 m (58 C), media fiind în jurul valorii de 1000 m. Pe
categorii de altitudine aceasta se prezintă astfel:
- 601-800m ........... 206,00 ha (6%);
- 801-1000m ......1342,80 ha (42%);
- 1001-1200m .....1052,34 ha(33%);
- 1201-1400m ...... 448,80 ha(14%);
- 1401-1600m ……. 177,61 ha(5%).
Înclinarea medie este de 26 grade; pe categorii de înclinare aceasta se prezintă în modul următor:
- mai mică de 16 grade - 711,07 ha (22%);
- între 16-30 grade - 1238,20 ha (38%);
- între 31-40 grade - 1278,28 ha (40%).
Expoziţia dominantă este cea umbrită. Mai jos se poate observa repartiţia unităţii pe categorii de
expoziţie:
- însorite - 736,10 ha (23%);
- parţial însorite - 922,34 ha (29%);
- umbrite - 1569,11 ha (48%).
Principalele vârfuri perimetrale sunt: Seaca Mică (1732 m), Sirod (1229 m) şi Brădeţel (1160 m).

1.2.2 Hidrografia

Unitatea de protecţie VIII Sirod este situată în zona Pârâului Sirod, afluent de stânga al cursului
superior al Râului Gurghiu, care se varsă în Râul Mureş.
Pâraiele principale care străbat teritoriul unităţii sunt: Italianul Dreapta, Italianul Stânga, Italianul
Mic, Răchitişul de Sus, Răchitişul de Jos, Răchitişul Mare, Răchitişul Mic şi Sirod. Cel mai însemnat dintre
acestea îl reprezintă Pârâul Sirod, ce are ca afluenţi Sirodul Mic şi Sirodul Mare.
Reţeaua hidrografică din această zonă este deosebit de bogată, iar debitul este relativ constant tot
timpul anului.
Calitatea apei este corespunzătoare, în zonă neexistând surse poluante.
1.2.3 Climatologie

1.2.3.1 Regimul termic

Prin poziţia sa geografică, U.P. VIII Sirod este situată într-o zonă cu climă temperată, la tranziţia
dintre climatul continental vestic (cu influenţe atlantice) şi cel excesiv continental. Temperatura medie
anuală este de 6°C, luna cea mai rece fiind ianuarie (-3,7°C), iar cea mai caldă este luna august, cu o medie
a temperaturii de 17,5°C. Temperatura medie a sezonului de vegetaţie (mai-octombrie) este de circa 14,0°C,
iar perioada de vegetaţie este de circa 160 zile, suficientă pentru dezvoltarea fagului, molidului şi bradului,
speciile de bază din unitate. Data medie a primului îngheţ se plasează către sfârşitul lunii septembrie (27
IX), în timp ce ultimul îngheţ se produce către mijlocul lunii mai (14 V). Având în vedere că frecvenţa
îngheţurilor târzii, este relativ mică, riscul compromiterii fructificaţiilor şi a degerării puieţilor şi
seminţişurilor este relativ redus.

1.2.3.2 Regimul pluviometric

Precipitaţiile medii anuale însumează cca. 700 mm, din care în sezonul de vegetaţie (mai-
septembrie), aproximativ 500 mm, ceea ce indică o clasă de favorabilitate ridicată pentru speciile principale
din unitate. Numărul zilelor ploioase este de cca. 110 anual, cele mai multe înregistrându-se în sezonul de
vegetaţie. În regiune se semnalează foarte rar ploi torenţiale şi perioade secetoase, situaţie determinată de
procentul mare de împădurire din bazinul Gurghiului.
Precipitaţiile sub formă de zăpadă au un important rol ecologic, stratul de zăpadă îndeplinind un rol
protector (termoizolant) pentru sol, culturi tinere şi seminţişuri naturale.
Numărul zilelor cu ninsoare este de circa 60, iar stratul de zăpadă se menţine 120-140 de zile pe an.

1.2.3.3 Regimul eolian

Având în vedere poziţia şi orientarea lanţului muntos carpatic, constatăm că frecvenţa cea mai mare
o au vânturile care bat din sector vestic şi nord-vestic.
Relieful local influenţează, de asemenea, direcţia vânturilor. Frecvenţa calmului are o valoare medie
de 5% şi este mai mare în zonele joase al U.P. şi mai mică (2-3%) pe culmi şi vârfuri.
În zonele înalte, dar şi pe văi, unde vântul este canalizat, se produc adesea intensificări ale acestuia
(până la 30 m/s sau chiar mai mult), doborâturile de vânt fiind foarte frecvente în aceste situaţii, mai ales
când intervin şi alţi factori favorizanţi, precum: sol superficial şi îmbibat cu apă, arbori încărcaţi cu zăpadă
sau chiciură,etc.

1.2.3.4 Indicatori sintetici ai datelor climatice

În concluzie, indicatorii sintetici ai datelor climatice prezentaţi anterior, conduc la încadrarea

teritoriului studiat, în provincia D.f.k.x (după Köppen), caracterizată printr-un climat boreal umed, cu ierni
aspre şi veri răcoroase, umezeală relativă a aerului, nebulozitate, precipitaţii în tot timpul anului,
temperatura lunii celei mai calde sub 22ºC, cu maximul de precipitaţii la începutul verii şi minimul spre
sfârşitul iernii.
Condiţiile climatice din U.P. sunt favorabile dezvoltării vegetaţiei montane - păduri de molid,
amestecuri de molid, fag şi brad şi făgete pure.

1.2.4 Condiții edafice

În vederea identificării şi descrierii solurilor s-au efectuat profile de control la nivel de subparcelă.
De asemenea, au fost executate profile principale la fiecare 50 ha de pădure, din 7 asemenea profile,
amplasate în unităţile amenajistice 27 B, 38 C, 56 B, 58 A, 61 C, 82 A, 88 A, s-au recoltat şi probe de sol
pentru a fi supuse analizelor de laborator.

Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol

Solurile identificate în această unitate de producţie fac parte din trei clase, şi anume Protisoluri,
Cambisoluri şi Spodisoluri, conform Sistemului Român de Taxonomie a Solurilor (SRTS - 2003). Tipurile
şi subtipurile de soluri întâlnite sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 4.3 Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol

Succesiunea Suprafaţa
Clasa de Subtipul de
Tipul de sol Cod orizonturilo
soluri sol ha %
r

Protisoluri Aluviosol gleic 0414 Ao-Go-Gr 25,28 1

Total Protisoluri 25,28 1
 1939,9
tipic 3101 Ao-Bv-C 60
Eutricambosol 4
Cambisolur
scheletic 3111 Ao-Bvqq-R 71,64 2
i
Districamboso
tipic 3201 Ao-Bv-R(C) 884,31 28
l
2895,8
Total Cambisoluri 90
9
tipic 4101 Aou-Bs-R(C) 97,64 3
Prepodzol
Spodisoluri litic 4104 Aou-Bs-R 16,37 1
Podzol litic 4206 Au-Ea-Bhs-R 161,91 5
Total Spodisoluri 275,92 9
3197,0
TOTAL 100
9

1.2.5 Tipuri de staţiune

1.2.5.1 Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiune

În zona studiată, în funcţie de caracteristicile pedologice şi climatice locale, au fost identificate mai
multe tipuri de staţiuni, a căror evidenţă este prezentată în tabelul 4.4.1.1. Acestea fac parte din 2 etaje
fitoclimatice:

- FM2 – montan de amestecuri, care ocupă 2827,65 ha (88%);

- FM3 – montan de molidişuri 369,44 (12%).

Tabel 4 Evidenţa tipurilor de staţiune

Nr Categoria de bonitate Tipul şi

Tipul de staţiune Suprafaţa
. (ha) subtipul
crt. Codul Diagnoză ha % Superioară Mijlocie Inferioară de sol

Etajul montan de amestecuri - FM2

Eutricambosol
Montan de amestec, tipic,
Bm, brun edafic Eutricambosol
1 3.3.3.2. 411,89 13 - 411,89 -
mijlociu, cu scheletic,
Asperula-Dentaria Districambosol
tipic
2 3.3.3.3. Montan de amestec, 2390,48 73 2390,48 - - Eutricambosol
Nr Categoria de bonitate Tipul şi
Tipul de staţiune Suprafaţa
. (ha) subtipul
crt. Codul Diagnoză ha % Superioară Mijlocie Inferioară de sol
Bs, brun edafic tipic,
mare, cu Asperula- Districambosol
Dentaria tipic
Montan de
amestecuri, Bm,
3 3.7.3.0. 16,31 1 - 16,31 - Aluviosol gleic
aluvial, moderat
humifer
Montan de
amestecuri, Bs, brun
4 3.7.4.0. freatic umed- 8,97 1 8,97 - - Aluviosol gleic
semigleic, în luncă
înaltă
2827,6
Total etajul FM2 88 2399,45 428,20 - -
5
Etajul montan de molidişuri - FM3
Montan de
molidişuri, Bi,
podzolic cu Prepodzol litic,
5 2.3.1.1. 178,28 6 - - 178,28
humus brut, edafic Podzol litic
submijlociu şi
mic, cu Vaccinium
Montan de
molidişuri, Bm,
6 2.3.1.2. podzolic edafic 97,64 3 - 97,64 - Prepodzol tipic
mijlociu, cu
Vaccinium
7 2.3.3.3. Montan de 93,52 3 93,52 - - Districambosol
molidişuri, Bs, tipic
brun acid şi
andosol, edafic
mare şi mijlociu,
cu Oxalis-
Dentaria±acidofil
Nr Categoria de bonitate Tipul şi
Tipul de staţiune Suprafaţa
. (ha) subtipul
crt. Codul Diagnoză ha % Superioară Mijlocie Inferioară de sol
e
Total etajul FM3 ha 369,44 12 93,52 97,64 178,28 -
3197,0
ha 2492,97 525,84 178,28
TOTAL U.P. 9 100 -
% 100 78 16 6

Altitudinal, etajul montan de molidişuri ocupă partea superioară a U.P., zonă caracterizată de
prezenţa rocilor vulcanice, pe care s-au dezvoltat soluri de tipul prepodzolurilor, podzolurilor şi
districambosolurilor. Temperaturile sunt mai scăzute decât media pe unitate, iar precipitaţiile cuprinse între
750-850 mm/an.
Etajul montan de amestecuri ocupă cea mai mare parte a U.P. şi se caracterizează prin prezenţa
rocilor vulcanice, pe care s-au dezvoltat soluri de tipul districambosolurilor şi eutricambosolurilor.
Temperaturile sunt mai ridicate decât media regiunii, iar precipitaţiile sunt cuprinse între 600-800 mm/an.
În ceea ce priveşte tipurile de staţiuni se constată existenţa unui număr de 7 tipuri de staţiune, dintre
care cele mai răspândite sunt 3.3.3.3. - Montan de amestec, Bs, brun edafic mare, cu Asperula-Dentaria
(73%) şi 3.3.3.2. - Montan de amestec, Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria (13%).
De subliniat ponderea însemnată a staţiunilor de bonitate superioară (78%) şi mijlocie (16%), ceea
ce indică faptul că vegetaţia forestieră găseşte condiţii superioare de dezvoltare, în cele mai multe cazuri, în
cadrul fizico-geografic în care se găseşte unitatea de producţie.

1.2.5.2 Descrierea generală a tipurilor de staţiune cu factori limitativi şi măsurile de

gospodărire impuse de aceşti factori
Staţiunile de bonitate superioară, întâlnite pe 78% din suprafaţa unităţii de producţie, nu au factori
limitativi cu acţiuni cumulate puternice şi prin urmare nu reclamă măsuri speciale de gospodărire. În
arboretele situate în astfel de staţiuni se pot executa toate lucrările silvotehnice, cu intensităţile potrivite
stării actuale a arboretelor. Totuşi, ţinându-se cont de riscul de producere a doborâturilor sau rupturilor de
vânt, se recomandă executarea cu prudenţă a lucrărilor silviculturale, respectând recomandările tehnice şi
perioadele de execuţie.
În cazul staţiunilor de bonitate mijlocie acţionează în sens negativ o serie de factori limitativi, cum ar
fi volumul edafic mai mic, care împiedică dezvoltarea normală a rădăcinilor arborilor, expoziţia însorită,
care favorizează evapotranspiraţia, etc. Efectul cumulat al acestor factori determină o bonitate mijlocie
pentru 16% din staţiunile întâlnite, arboretele existente pe astfel de staţiuni impunând o atenţie mai mare în
ceea ce priveşte lucrările ce pot fi executate şi intensităţile acestora.
Pe teritoriul unităţii de producţie există şi situaţii locale în care complexul factorilor geomorfologici,
edafici şi climatici determină şi apariţia staţiunilor de bonitate inferioară (6%). Dintre aceşti factori putem
enumera: altitudini mari, amplitudini termice mari, volum edafic foarte mic, rocă la suprafaţă, păşunat etc.
Astfel de situaţii impun adoptarea unor măsuri de gospodărire speciale, ţinând cont de obiectivele avute în
vedere în aceste situaţii: asigurarea continuităţii şi integrităţii vegetaţiei forestiere, sporirea rezistenţei la
doborâturi şi la acţiunea agenţilor fitopatogeni, asigurarea stabilităţii versanţilor, îndeplinirea funcţiilor
atribuite etc. Lucrările propuse (tăieri de conservare, tăieri de igienă) se vor executa cu atenţie, în corelaţie
cu evoluţia asigurării regenerării naturale, cu intensităţi bine justificate, astfel încât solul să fie cât mai rapid
şi mai bine acoperit şi să existe cât mai puţine goluri în arborete.

1.2.6 Tipuri de pădure

Evidenţa tipurilor naturale de pădure

Tipurile naturale de pădure identificate în raza U.P. VIII Sirod sunt prezentate în tabelul următor.

Tabel 4.5.1.1. Evidenţa tipurilor naturale de pădure

Tip de pădure Suprafaţa Productivitatea naturală (ha)
Nr. Tipul de
Codu Mijloci Inferioar
crt. staţiune Diagnoza ha % Superioară
l e ă
Molidiş cu Vaccinium myrtillus
1 2.3.1.1. 115.3 178,28 6 - - 178,28
(i)
Molidiş cu Vaccinium myrtillus şi
2 2.3.1.2. 115.1 97,64 3 - 97,64 -
Oxalis acetosella (m)
2.3.3.3. Molidiş normal cu Oxalis
3 111.1 321,33 10 321,33 - -
3.3.3.3. acetosella (s)
3.3.3.2. Amestec de răşinoase şi fag cu
4 132.1 232,53 7 - 232,53 -
Rubus hirtus (m)
Amestec de răşinoase şi fag pe
5 134.1 113,72 4 - 113,72 -
soluri schelete (m)
6 141.3 Molideto-făget cu Oxalis 12,09 - - 12,09 -
 Tip de pădure Suprafaţa Productivitatea naturală (ha)
Nr. Tipul de
Codu Mijloci Inferioar
crt. staţiune Diagnoza ha % Superioară
l e ă
acetosella pe soluri schelete (m)
Făget montan pe soluri schelete
7 411.4 31,34 1 - 31,34 -
cu floră de mull (m)
Făget montan cu Rubus hirtus
8 413.1 22,21 1 - 22,21 -
(m)
Amestec normal de răşinoase şi
9 131.1 872,68 27 872,68 - -
fag cu floră de mull (s)
3.3.3.3. Molideto-făget normal cu Oxalis
10 141.1 941,12 30 941,12 - -
acetosella (s)
11 411.1 Făget normal cu floră de mull (s) 348,87 11 348,87 - -
12 117.1 Molidiş cu anin alb (m) 9,08 - - 9,08 -
3.7.3.0. Anin alb pe aluviuni nisipoase şi
13 982.1 7,23 - - 7,23 -
prundişuri (m)
Molidiş cu Oxalis acetosella pe
14 3.7.4.0. 111.2 8,97 - 8,97 - -
soluri cu gleizare pronunţată (s)
ha 3197,09 2492,97 525,84 178,28
TOTAL U.P. 100
% 100 78 16 6

Din cele 14 tipuri de pădure identificate, cele mai răspândite sunt 131.1. – Amestec normal de
răşinoase şi fag cu floră de mull (s) – 872,68 ha (27%) şi 141.1– Molideto-făget normal cu Oxalis
acetosella (s) – 941,12 ha (30%).
Celelalte tipuri de pădure identificate ocupă suprafeţe mai mici, corespunzătoare unor condiţii
geomorfologice şi pedologice deosebite
Arboretele artificiale reprezintă 57% din suprafaţa pădurilor şi sunt reprezentate mai ales de arborete
de molid, care au fost create în urma lucrărilor de împădurire (cea mai mare parte în urma doborâturilor de
vânt). Acestea vegetează în conformitate cu bonitatea staţiunii, dar sunt vulnerabile la acţiunea dăunătoare a
vântului. Pentru mărirea rezistenţei la acţiunea vântului este necesară realizarea de amestecuri, prin
introducerea de specii rezistente la acţiunea vântului (larice, brad, fag în arboretele tinere de molid care
necesită completări).
De asemenea, este necesar ca prin tratamentele aplicate să fie încurajată, pe cât posibil, regenerarea
naturală.
 În U.P. există şi arborete de productivitate inferioară (6% din suprafaţă), atât naturale, cât şi
artificiale. Aceste arborete se găsesc la limita altitudinală a U.P., iar productivitatea lor este în corelaţie cu
bonitatea staţiunilor în care vegetează.
Structura arboretelor pe clase de vârstă este dezechilibrată, cu excedent în clasa a IV-a şi a V-a de
vârstă şi deficit accentuat în a doua şi uşor în prima şi a treia. Arboretele cu vârste de peste 100 de ani ocupă
14% din suprafaţa unităţii. În cadrul actualei amenajări s-a ţinut cont şi de acest aspect, încercându-se
adoptarea unor soluţii tehnice care să urmărească normalizarea în timp a claselor de vârstă.

În ceea ce priveşte productivitatea speciilor forestiere, situaţia se prezintă astfel: 69% înregistrează
productivitate superioară, 25% sunt de productivitate mijlocie şi 6% sunt de productivitate inferioară, în
corelaţie directă cu bonitatea tipurilor de staţiune şi cu productivitatea tipurilor de pădure.
Pe lângă speciile de bază (molid, fag, brad), în compoziţie intră paltin de munte şi larice, în proporţie
de 3%, respectiv 1%. De asemenea, mai sunt prezente şi alte specii care ocupă suprafeţe mult mai reduse
(anin, carpen, salcie căprească etc.). Se prevede în viitor creşterea ponderii fagului, bradului şi laricelui, prin
reducerea treptată a proporţiei molidului.
Ideea de bază în gospodărirea pădurilor din U.P.VIII Sirod, este aceea de a crea amestecuri valoroase,
structuri pluriene şi relativ pluriene, precum şi evitarea molidişurilor pure.
Având în vedere că în această unitate nu se găsesc arborete parţial sau total derivate şi nici arborete
subproductive, se poate concluziona că arboretele au fost gospodărite corespunzător, speciile înregistrând
productivităţi corelate cu condiţiile staţionale existente.
Caracterizarea fondului forestier este completată şi cu principalii indicatori ai fondului forestier,
prezentaţi în tabelul 4.6.2
Tabel Indicatori de caracterizare a fondului forestier

Total D
Indicatori MO FA BR PAM LA AN CA DR DT
UP M

Compoziţia(%) 100 62 29 5 3 1 - - - - -

Clasa de producţie medie 2,4 2,3 2,6 2,1 2,5 2,4 3,1 3,0 3,0 2,4 3,0

0,6
Consistenţa medie 0,71 0,71 0,71 0,71 0,81 0,78 0,72 0,72 0,73 0,68
9

Vârsta medie (ani) 72 70 84 75 32 19 50 75 46 35 5

Indicele de creştere curentă

6,8 7,4 6,1 5,9 3,2 7,8 1,9 4,3 3,2 1,7 -
(m³/an/ha)

Volum mediu (m³/ha) 336 382 277 323 94 68 203 209 105 86 -

Clase de vârstă SUP A I = 14%, II = 9%, III = 13%, IV = 21%, V = 32%, VI = 2%, VII = 9%

SUP M I = 12%, II = 5%, III = 9%, IV =30%, V = 8%, VI = 20%, VII = 16%
 Scăderea valorii indicelui de creştere curentă (de la 8,0 m 3/ha la 6,8 m3/ha) poate fi explicată prin
ponderea încă însemnată a arboretelor din clasele de vârstă a V-a, a VI-a şi a VII-a, care înregistrează
creşteri mici.
Fondul lemnos total a scăzut de la 1185894 m 3, la 1059763 m3, din cauza că volumul pierdut prin
tăierile de produse principale şi mai ales accidentale, nu a putut fi compensat de volumele obţinute prin
creşterea curentă.
.
1.2.7 Arborete slab productive şi provizorii

În tabelul următor se prezintă evidenţa arboretelor slab productive

Tabel Evidenţa arboretelor slab productive

CRT UNITATI AMENAJISTICE

Natural fundamental prod. inf.

56 A 56 B 56 C 57 B 57 C 57 E 58 B 58 F 59 B 59 C 60 A 60 D
TOTAL CRT 12 UA 108.74 HA
Artificial de prod. inf.
57 F 58 C 58 D 59 D 60 B 60 C
TOTAL CRT 6 UA 64.10 HA

TOTAL UP 18 UA 172.84 HA

Toate aceste arborete vegetează în staţiuni de productivitate inferioară (determinată de solul scheletic
şi de altitudinile mari - între 1340 şi 1645 m) şi utilizează în mod corespunzător resursele limitate oferite de
acestea.
Pentru depistarea şi combaterea principalelor dăunători trebuie ca şi în viitor personalul de teren să
ţină sub observaţie permanentă arboretele şi în acelaşi timp, mai ales în arboretele pure de molid, să execute
lucrări de igienă, care să menţină o stare fitosanitară bună.

1.2.8 Concluzii privind condiţiile staţionale şi de vegetaţie

Ca urmare a condiţiilor staţionale (climatice, geomorfologice, geologice, pedologice, etc.) în U.P.

VIII Sirod vegetează foarte bine molidul, bradul, fagul în două etaje de vegetaţie: montan de amestecuri
(FM2) şi montan de molidişuri (FM3). Bonitatea staţiunilor existente în zonă reflectă destul de fidel
productivitatea arboretelor. Corespondenţa dintre bonitatea staţiunilor şi productivitatea arboretelor este
prezentată în tabelul 4.10.1
Factorii limitativi pentru vegetaţia forestieră sunt reprezentaţi de soluri (volum edafic mic şi
mijlociu, aciditate activă mare, nivelul redus al substanţelor nutritive, prezenţa la un nivel ridicat a
scheletului pe profil, etc.) şi climă (temperaturile scăzute din aer şi sol, găurile de ger, zonele bântuite de
vânturi uscate).
Regenerarea naturală a molidului şi bradului este bună, iar cea a fagului, foarte bună.
La momentul actual 57% din suprafaţa U.P. este ocupată cu arborete artificiale. În cea mai mare
parte reuşita plantaţiilor este bună şi foarte bună, ocolul intervenind cu completări ori de câte ori a fost
nevoie, până la închiderea stării de masiv.
Cauzele principale care au condus la structura actuală a arboretelor le constituie: tratamentele
aplicate; adoptarea unor posibilităţi variabile de la un amenajament la altul, în funcţie de politicile forestiere
de moment; propunerea unor compoziţii-ţel sau de regenerare în care molidul ocupa ponderea majoritară sau
chiar exclusivă; neexecutarea la timp şi la nivelul prevăzut a lucrărilor de îngrijire; apariţia doborâturilor şi
rupturilor produse de vânt şi zăpadă.
Între bonitatea staţiunilor şi productivitatea pădurilor există o corelare relativ bună, aşa după cum se
poate observa şi din tabelul 4.10.1. Diferenţa de 44,58 ha este determinată de arboretele artificiale din u.a.
38D, 40D, 48, 62H, 66C, 68C, 69D şi 70G, instalate în staţiuni de bonitate superioară, dar care realizează
productivitate mijlocie şi de arboretul din u.a. 57D, arboret artificial de productivitate mijlocie, instalat într-
o staţiune de bonitate inferioară.
În afară de u.a. 38D, 40D şi 68C, unde vegetează arborete tinere cu consistenţe ce variază între 0,7 şi
0,9, restul arboretelor sunt afectate de doborâturi de vânt, au consistenţe reduse (0,3-0,4) şi urmează să fie
lichidate în deceniu, prin tăieri progresive, având seminţiş utilizabil pe suprafeţe însemnate.

Cap. 2. PROIECTAREA ACTIVITĂȚII DE EXPLOATARE

Intocmirea documentatiei tehnico-economice necesare exploatarii masei lemnoase din parchetul 897
Sirod situat in UP VIII Sirod, nr. APV 1455814/sumal , O.S. GURGHIU, de produse accidentale I .

Datorită variabilităţii condiţiilor de lucru şi impactului direct al acestor activităţi asupra ecosistemului
forestier, trebuie să se acorde o atenţie deosebită modului de desfăşurare a lucrărilor, în aşa fel încât să se
găsească soluţiile optime sub aspect tehnic şi economic, de organizare a acestora. În optimizarea celor două
cerinţe trebuie să se ţină seama, pentru fiecare caz analizat, de cerinţele culturale ale tăierilor aplicate şi de
necesitatea de a exploata masa lemnoasă în condiţii economice rentabile.

În acest sens în lucrarea de faţă sunt prezentate aspecte privind Intocmirea documentatiei tehnico-
economice in vederea exploatari masei lemnoase dintr-un parchet, precum şi datele necesare pentru
întocmirea acestei documentaţii.
 Activitatea de exploatare a pădurilor trebuie organizată şi desfăşurată după principii care să asigure
transpunerea în practică a obiectivelor acestui proces, în concordanţă cu cerinţele unei gospodăriri raţionale a
fondului forestier.
Aceste principii sunt:
 Pricipiul conservării şi dezvoltării fondului forestier;
 Pricipiul valorificării integrale şi superioare a lemnului;
 Pricipiul tipizării tehnologice;
 Pricipiul rentabilităţii tehnologice.
Se impune deasemenea ca procesul de producţie să se realizeze etapizat, etape în care se realizează
obiective parţiale în concordanţă cu condiţiile concrete de lucru şi cu obiectivele finale ale exploatării
pădurilor.
În ceea ce priveşte vârsta, provenienţa, caracteristicile dendrometrice, precum şi cele structurale
acestea au fost preluate din Amenajamentul U.P. VIII Sirod, precum și din descrierea parcelară şi sunt
prezentate în tabelele urmatoare :

2.1.2 Descrierea parcelară UP: VIII Sirod ua : 16C, 34 B, 35 B, 36B :

 După cum se poate observa din descrierea parcelară , partida P.897 Sirod este localizată, în UP. VIII
SIROD, ua: 16 C, 34B, 35B, 36B, parcele aflate în grupa funcțională GF 1-5L, , arborete cu rol de protecție , ”
paduri de interes științific si de ocrotire a genofondului și ecofondului forestier”, păduri aflate pe stațiuni
forestiere cu bonitate superioară, clasa a doua de productie, cu un sol caracteristic zonelor montane –
eutricambisolul.
Deși se află la o altitudine de 1050-1220 m, versanți nu sunt abrupți ci așezați, panta medie a terenului
pe cele 81,62 ha fiind de 12 G. Tipul de pădure este TP. 1411- păduri de amestec rășinoase și fag cu Asperula
Dentaria.
Concluzionând, parchetul 897 , provenit din doborâturi de vânt, este un parchet cu masă lemnoasă de
calitate f. bună,iar exploatarea nu va fi îngreunată de condițiile de teren,pantă,sol. Se mai poate observa faptul că
pe aceste suprafețe sau mai produs doborâturi de vănt , existând drumuri de scos-apropiat .

2.1.3. Caracteristicile silvotehnicii aplicate

Pentru caracterizarea generală a condiţiilor de lucru din parchetul P. 897 Sirod trebuie să avem în
vedere şi stabilirea factorilor de influenţă de natură silvotehnică.
Ţinând cont de natura produsului şi anume produse accidentale, scopul principal al acestei intervenţii
este exploatarea și extragerea masei lemnoase provenită din doborâturi de vânt in termenul cel mai scurt
posibil pentru evitarea deprecierii materialului lemnos precum si pentru evitarea infestării arborilor sănătoși
care rămân pe picior, cu dăunători xilofagi.
Din punct de vedere al exploatării , tratamentul tăierilor accidentale I se caracterizează prin:
-volum de exploatat la hectar mic;
-necesitatea intervenţiei şi extragerii rapide a masei lemnoase în cadrul acestei tăieri.
După cum se poate observa din descrierile parcelare ale ua-urilor 16C, 34B, 35 B, 36 B, aceste
suprafețe sunt încadrate în grupa functională GF1- 5L, păduri cu rol de protecție.

2.1.4. Condiţii tehnico-economice de lucru

Parchetul 897 Sirod va fi exploatat în regie proprie , de către echipa O.S. Gurghiu care are
muncitori calificati şi utilaje folosite la exploatarea păduri . precum și atelaje , după cum urmează :

- tractor articulat forestier TAF 651

- motoferăstraie Husqvarna 2 buc
- vagon de dormit 1 buc
- autotren forestier: ATF – 24t – 1 buc

- trei muncitori angajaţi

- 1 perechi cai.

Distanța de scos apropiat este de 500- 1000 m

2.1.5. Actul de punere în valoare APV 1455814 Sirod

Actul de punere în valoare este un document de calcul estimativ, ce redă volumul de masă lemnoasă
ce rezultă în urma punerii în valoare pe clase de diametre, clase de calitate, înălţimi şi pe specii.
APV-ul mai face referire la suprafaţa parchetului, felul tratamentului ce se aplică, natura produsului,
tehnologia de exploatare, mai face referire la data de inventariere, anul în care are loc exploatarea, procedeul
de inventariere.
În actul de punere în valoare mai apar date ca: nr. de fire puse în valoare, nr. de iscari, nr. de arbori
putregăioşi, volumul arborelui mediu, procentul de elagaj şi preţurile conform Hotărârii nr. 438/24. 09.
2007.
Actul de punere în valoare face o sortare estimativă pe sortimente: lemn de lucru (gros, mijlociu,
subţire), lemn de foc, coajă şi crăci.
Referitor la parchetul P. 897 Sirod, suprafaţa parchetului este de 81.62 Ha., trratamentul tăierilor
accidentale I, natura produsului accidentale I ( doborâturi de vânt ), tehnologia de exploatare este ”
sortimente și multipli de sortimente”.

Parchetul a fost inventariat în data de 06.09.2018 şi se preconizează, ca exploatarea să se execute

până la sfârşitul anului 2018. Procedeul de inventariere est: fir cu fir şi sau inventariat 629 de fire esență
rășinoase, specia molid.
Volumul total al parchetului P.897 Sirod – 1455814/ sumal , este de 586 mc din care 319 mc lemn
de lucru, 33 mc coaja lemnului de lucru şi 234 mc lemn de foc (din care 24 mc crăci). Volumul arborelui
mediu este de 0,93 mc, iar elagajul este realizat pe 0.5 x h din arbore. Valoarea totală a masi lemnoase din
P.897 Sirod , este de lei 62590.65 lei, revenind 106.81 lei/mc.
În actul de punere în valoare este menţionată tehnologia de de exploatare ,,sortimente și multipli de
sortimente”. Tehnologia de exploatare se poate defini ca forma sub care se deplasează masa lemnoasă la
colectare.
La alegerea variantei tehnologice de exploatare cel mai important este volumul arborelui mediu care
este de 0,93 mc dar şi volumul la hectar care este de 7.18 mc/ha, acestea au un rol decisiv în alegerea
variantei tehnologice de exploatare, influenţate direct de panta terenului care este de 12 G şi distanţa de
colectare între 500-1000 m.
Parchetul P.897 Sirod este constituit din răşinoase 100% , 586 mc- total, volumul de material
lemnos estimat la hectar este de 7.18 mc/ha .
2.2. Întocmirea schiţei parchetului

Datele referitoare la caracteristicile condiţiilor de lucru, necesare pentru proiectarea lucrărilor de

exploatare a masei lemnoase din parchetul P. 897 Sirod sunt redate sistematic în schiţa parchetului
întocmită .
Adăugarea detaliilor s-a făcut în urma efectuării unor măsurători şi observaţii pe teren constând în:
- poziţionarea pe schiţă a unor detalii de relief caracteristice, ce nu apar pe harta amenajistică;
- înscrierea pe schiţă a pantelor şi distanţelor caracteristice pentru talveguri;
- delimitarea versanţilor şi a culmilor;
- delimitarea pe versanţi a suprafeţelor omogene şi înscrierea pe schiţă a direcţiilor liniilor de cea mai
mare pantă şi a înclinării terenului;
- stabilirea unor soluţii obligatorii de colectare;
- stabilirea locului de amplasare a platformei primare.Toate aceste elemente
preluate de pe teren constituie o resursă importantă de date pentru întocmirea devizului de
exploatare.
2.3. Stabilirea metodei de exploatare

Lucrările din şantierele de exploatare se desfăşoară etapizat, necesitând o abordare separată pentru
fiecare loc de desfăşurare (parchet, trasee şi căi de colectare, platforma primară), respectiv pentru fiecare
proces specific (recoltare, colectare, fasonare primară).
Condiţiile de lucru impun ca în parchetul de exploatare a lemnului P. 897 Sirod , să fie aplicată
metoda de exploatare sortimente și multipli de sortimente, considerată optimă deoarece:
- sortimentele de lemn fasonate la cioată au dimensiuni de până la 12 m
- se protejează solul mult mai bine.
- prejudiciile aduse arborilor care rămân pe picior sunt mult mai reduse
- creşterea gradului de mecanizare al lucrărilor;
- reducerea numărului de muncitori;
- creşterea productivităţii muncii;
- reducerea cheltuielilor de exploatare;

2.4. Stabilirea documentatiei tehnico-economice pentru exploatarea msei lemnoase din parchet

Stabilirea documentatieiv tehnico-economic pentru exploatarea masei lemnoase din parchet se referă
strict la lucrările tehnologice necesare se desfăşura în şantierul de exploatare şi redă:

structura procesului tehnologic pe operaţii şi faze, în ordinea concretă de desfăşurare;

volumele corespunzătoare fiecărei operaţii şi faze;

distanţele de deplasare;

- normele de timp (NT), respectiv timpul în care, în condiţiile de lucru concrete din parchet, un
muncitor efectuează operaţia sau faza pentru o unitate de măsură specifică activităţii considerate;

- fondul de timp (Ft), respectiv timpul în care un muncitor ar efectua o operaţie sau fază;

- salariu orar mediu al formaţiei de lucru prevăzută pentru fiecare operaţie sau fază;

- valoarea respectiv suma, exprimată în unităţi monetare ce trebuie plătită pentru efectuarea fiecărei
operaţii sau faze din cadrul lucrărilor tehnologice prevăzute în proiect.
 Pe lângă aceste prevederi legate strict de lucrările tehnologice în proiect se mai stabilesc şi elemente ce se
referă la:

-necesarul de forţă de muncă şi de utilaje dimensionate astfel încât lucrările să fie terminate în durata
acordată;

-amenajările necesare pentru pregătirea parchetului conform reglementărilor NIS şi PSI;

-cheltuielile necesare pentru întreţinerea şi reglarea utilajelor din parchet;

-cheltuieli pentru plata unor muncitori indirect productivi;

-necesarul de carburanţi şi lubrifianţi;

2.4.1 Verificare A. P.V. 1455814- sumal , P.897 Sirod

Estimarea cantitativă şi calitativă a masei lemnoase destinate exploatării se efectuează de către Ocolul
Silvic Gurghiu, fiind consemnată în A.P.V.897 Sirod-1455814/sumal.
Agentul economic, în cazul de față O.S.Gurghiu, care face exploatarea masei lemnoase va proceda la
verificarea datelor înscrise în acest document. Se vor verifica astfel măsurătorile privind înălţimea medie,
diametrele de bază şi clasa de calitate la un anumit număr de arbori stabiliţi prin sondaj funcţie de numărul
total de arbori inventariaţi.
Practic verificarea constă în măsurarea diametrelor arborilor incluşi în lotul de sondaj, stabilirea pentru
aceştia a clasei de calitate şi măsurarea înălţimilor pentru 10 – 15 exemplare cu diametre apropiate de
diametrul central stabilit la inventariere.

La măsurarea diametrelor, trebuie să se urmărească:

-încadrarea arborilor în categori de diametre identice cu cele folosite la inventariere

-verificarea periodică a clupelor, respectiv a paralelismului braţelor;
-citirea mărimi diametrului se va face cu clupa pe arbore;
-în momentul citirii clupa trebuie să fie orizontală şi tangentă în trei puncte cu arborele;
-dacă secţiunea trunchiului nu este circulară se vor face două măsurători perpendiculare şi se va face
media acestora;
-la arbori înfurciţi, dacă îfurcirea este la o înălţime mai mică de 2m, fiecare parte a arborelui se va
măsura separat;
-se vor evita erorile sistematice de încadrare a valorilor măsurate în categori de diametre.
 La stabilirea clasei de calitate

-încadrarea corectă a arborilor în clase de calitate, prin apreciere vizuală, conform precizărilor din
tabele;
-se vor lua în considerare nunai defectele (curbură, bifurcare, putregai, gelivuri, noduri) care limitează
încadrarea sortimentelor în categoria lemn de lucru;
-se va acorda o atenţie deosebită analizei calităţi lemnului din prima jumătate a trunchiului, care
reprezintă, în general, peste 75 % din volumul total al arborelui;
-dacă în porţiunea de la bază arborele nu prezintă defecte( 50% din înălţime la foioase şi 60 % din
înălţime la răşinoase) atunci se va încadra în clasa I de calitate;
-calitatea lemnului din treimea superioară a arborelui nu se ia în considerare la stabilirea clasei de
calitate.

La măsurarea înălţimilor

-pentru măsurare se vor alege arbori drepţi, verticcali a căror mugure terminal poate fi văzut de pe sol;
-distanţa de măsurare să fie cuprinsă între înălţimea arborelui şi cel mult o dată şi jumătate această
înălţime;
În parchetul P.897 Sirod, înălţimile (lungimea arborilor) s-au măsurat direct cu ruleta deoarece arborii
erau doborâţi de vânt.
În urma verificarilor efectuate, privind evaluarea masei lemnoase din P. 897 Sirod, s-a costatat faptul
că toate datele verificate (diametrele , înălțimile , clasa de calitate, precum și volumul de 586 mc), corespund
sau se încadrează în toleranțele admisibile , APV–ul 1455814 a fost acceptat și aprobat .

2.4.2. Stabilirea structurii masei lemnoase de exploatat

Tehnologia de exploatare aplicată într-un parchet depinde într-o mare măsură de structura
dimensională a masei lemnoase marcate. Această structură se referă la volumele de lemn gros, lemn subţire
şi lemn mărunt precum şi la consumurile tehnologice.
Pentru parchetul P.897 Sirod structura masei lemnoase de exploatat este redată în tabelul următor:
 Structura masei lemnoase de exploatat în parchetul P. 897- 1455814 Sirod

DIRECŢIA SILVICĂ MUREŞ

OCOLUL SILVIC GURGHIU

PROIECT TEHNICO-ECONOMIC
Proces tehnologic pentru exploatarea parchetului P.897 SIROD - 1455814
U.P. VIII SIROD u.a. 16C, 34B, 35B, 36B

FISA ELEMENTELOR CARACTERISTICE

Suprafaţa ha : 81.62
Tratamentul si felul tăierii : ACCIDENTALE I
Natura produselor : Accidentale I
Semintiş : Iescari : Arbori putregăioși 44
Elagaj : 0,5 cu un volum de : mc volum 37
Panta medie : 12 G
Structura dimensională a masei lemnoase din a.p.v.
Nr. Specificaţii U Total pe specii
crt. M raşinoase fag D.T. D.M.
1 volum brut cu coajă total m.c. 586 586
din care : - gros 1 m.c. 73 73
- gros 2 m.c. 149 149
- gros 3 m.c. 48 48
- mijlociu 1 m.c. 35 35
- mijlociu 2 m.c. 11 11
- mijlociu 3 m.c.
- subţire m.c. 3 3
2 coaja lemnului de lucru m.c. 33 33
3 volum brut fara coajă m.c. 553 553
din care : - lemn lucru gros m.c. 316 316
- lemn lucru subţire m.c. 3 3
- lemn de foc m.c. 210 210
- crăci m.c. 24 24
4 volum brut la ha. m.c 7 7
5 număr de arbori - total buc. 629 629
- la ha. buc. 8 8
6 volumul arborelui mediu m.c 0.93 0.93
7 taxa forestieră - totală 62590.65 62590.65
- la 1 m.c. lei 106.81 106.81
Structura dimensională pentru producţie :
8 consum tehnologic si pierderi de % 3
exploatare planificate m.c. 18 18
9 volum brut cu coajă pt. producţie m.c. 568 568
10 volumul lemnului mărunt %
m.c. 71 71
11 volum brut cu coajă gros si subţire m.c. 497 497
din care - lemn gros m.c. 492 492
- lemn subţire m.c 5 5
12 volum net gros si subţire m.c. 464 464

Şef Ocol Întocmit

Dan Dimitrie Răzvan student Jurji Oneghin Gelu
Valorile înscrise în acest tabel s-au obţinut astfel:
 Volumele V1(volum brut cu coajă), V2(coaja), V4(volum brut la ha), V5(numărul de arbori) şi V6(volumul
arborelui mediu) au fost preluate din A.P.V.
 Volumul V3 s-a stabillit diferenţiat:
- V3a = suma volumelor de lemn gros (G1 + G2 + G3) şi de lemn mijlociu (M1 + M2) din A.P.V.;
- V3b = suma volumelor de lemn mijlociu (M3), subţire (S) din A.P.V.;
- V3c şi V3d = s-au preluat din A.P.V.;
 Taxa forestieră (7) a fost preluată tot din A.P.V.;
 Valorile V8…V12 s-au calculat astfel:
- consumurile tehnologice (V8) s-au stabilit în funcţie de condiţiile concrete de lucru, folosindu-se valori
medii de 3% din volumul brut pentru răşinoase şi 2% pentru foioase;
- volumul V9 (volum brut cu coajă pentru producţie) s-a calculat cu relaţia:
V9 = V1 – V8
- volumul V10 (volumul lemnului mărunt) s-a apreciat folosindu-se pentru aceasta următoarea modalitate de
calcul:
V10 = 3 · V3d → pentru produse accidentale;
- volumul V11 (volum brut cu coajă gros şi subţire) s-a calculat cu relaţia:
- V11 = V9 – V10
- volumele V11a (lemn gros) şi V11b (lemn subţire) s-au calculat cu relaţia:
V3a
V11 
V3a  V 3b
V11a = ;

V3b
V11 
V3a  V3b
V11b = ;

-volumul V12 (volumul comerciabil) se calculează cu relaţiile:

V11 a
V11 a   V2
V12a = V11 a  V11b ; → pentru lemn gros;

V11b
V11b   V2
V12b = V11 a  V11 b ; → pentru lemn subţire;

V12c = V10 – V3d → pentru lemn de steri;

V12d = V3d → pentru lemn din crăci.
2.4.3 Alegerea variantei tehnologice optime de exploatare

Etapa cea mai importantă a activităţii de proiectare a lucrărilor de exploatare este alegerea variantei
optime de colectare. Pentru aceasta, în funcţie de condiţiile concrete de lucru, se stabileşte metoda de
exploatare şi în cadrul acesteia se alege tehnologia de exploatare, tehnologie care, în esenţă, constă din
alegerea variantei corespunzatoare de colectare. Stabilirea tehnologiei optime de lucru necesită informaţii
suplimentare celor înscrise în schiţa parchetului, informaţii care privesc elementele ce caracterizează
condiţiile de lucru sub aspect silvotehnic (tratament, felul tăierii, natura produselor, volumul marcat la hectar,
volumul arborelui mediu etc.) cât si tehnico-economic (volumul total de extras, mărimea suprafeţei
parchetului, amplasarea si poziţia parchetului etc.).
Referitor la parchetul P 897 Sirod, suprafaţa parchetului este de 81.62 Ha., trratamentul tăierilor
accidentale, natura produsului arbori accidentați, tehnologia de exploatare este sortimente și multipli de
sortimente.
Parchetul a fost inventariat în data de 06.09.2018 şi se preconizează, ca exploatarea să se execute
până la sfârşitul anului 2018. Procedeul de inventariere est: fir cu fir şi sau inventariat 629 de fire . Volumul
total al parchetului este de 586 mc din care 319 mc lemn de lucru, 33 mc coaja lemnului de lucru şi 242 mc
lemn de foc. Volumul arborelui mediu este de 0,93 mc, iar elagajul este realizat pe 50 % din arbore. Valoarea
totală a parchetului este de 62590.65 lei.
La alegerea variantei tehnologice de exploatare cel mai important este volumul arborelui mediu care
este de 0,93 mc dar şi volumul la hectar care este de 7.18 mc/ha, acestea au un rol decisiv în alegerea
variantei tehnologice de exploatare, influenţate direct de panta terenului care este de 12 G. şi distanta de
colectare este 500 pâna la 1000 m.
Parchetul este constituit din răşinoase 100 %.
În analiza economică a variantelor propuse se vor aplica metode expeditive de calcul care au menirea
de a scoate în evidenţă diferenţe valorice mari ale costurilor de colectare. Nu se justifică efortul de a face o
analiză economică foarte riguroasă în această etapă, pentru că diferenţele mari ale preţurilor se sesizează prin
metodele expeditive, iar la diferenţe mici alegerea soluţiei de colectare se va face luându-se in considerare
contextul general al condiţiilor de desfăşurare a lucrărilor de exploatare.
Alegerea variantelor optime de colectare – pentru situaţiile în care pot fi folosite mai multe
mijloace de deplasare a lemnului – trebuie făcută, în această etapă pe baza unei analize economice.
 Din analiza situatiei din teren ( și conform schiței), s-a stabilit că în toate cele patru ua-uri
respectiv ua:16C, 34B, 35B, 36B, există căi de colectare necesare lucrărilor de exploatare , în lungime
totală de 1.8 km. Așadar, ca tehnologie de exploatare s-a convenit ca masa lemnosă să fie adunată cu
atelaje în proporție de 40 % și cu TAF-ul de 60 %, iar scos-apropiatul să fie executat cu TAF-urile din
dotarea O.S.Gurghiu.

2.4.4 Devizul de execuție a lucrărilor de exploatare a masei lemnoase

Pentru această metodă de exploatare se va calcula devizul de execuție al lucrărilor de producție care
cuprinde următoarele
- costuri cu procesul tehnologic de recoltare
- costuri cu procesul tenologic de colectare -adunat cu ateleje , scos apropiat cu Taf-ul
- procesul tehnologic din platforma primară
- fișa lucrărilor de deservire a procesului de producție și de muncă necuprinse în devizul de execuție
- fișa de calcul a necesarului de carburanți

Toate aceste calcule privind costurile de exploatare , valoarea materialului lemnos din APV precum și
calculul valorii sortimentelor ce vor fi scoase la licitație, vor sta la baza fundamentării fișei de prețuri ce
cuprinde și profitul net realizabil după care va fi trimisă spre verificare și aprobare Comitetului Director al
Direției Silvice Mureș.
 DEVIZUL DE EXECUŢIE AL PROCESULUI DE PRODUCŢIE

Grupa de specii: Răşinoase

Nr. Faza de lucru Simbol u.m. % Dist. Cantitate N.T. Tarif Valoare

crt. norma m. orar manoperă

A. Procesul tehnologic la recoltat

1 Doborit mecanic D.62.A 9 m.c. 100 586 0.14 15.15 1242.91

2 Curaţat de crăci - mecanic D.62.B 9 m.c. 100 586 0.28 15.50 2543.24

3 Secţionat mecanic D.62.C m.c. 100 586 0.06 15.50 544.98

Total A. 4331.13

B. Procesul tehnologic la colectare

1 Corhănit manual cu ţapina I

2 Pregătit si dat dupa vite J.1.I.a mc 40 227 0.26 13.30 784.97

3 Adunat cu atelaje J.2.II.a. m.c. 40 50 227 0.56 13.45 1712.54

4 Adunat manual lemn subţire J.4.I m.c. 100 5 1.27 13.90 82.51

5 Adunat cu braţele lemn mărunt J.5. m.c. 100 71 1.89 13.90 1876.80

6 Tras cu troliu montat pe tractor J.9.c m.c. 60 50 341 0.2 14.90 1016.33

7 Formarea si legarea sarcinii J.7. m.c. 100 568 0.05 14.30 406.42

8 Apropiat cu tractorul TAF-650 J.8.VII m.c. 100 800 568 0.27 15.50 2378.84

Total B. 8258.40

C. Procesul tehnologic din platforma primară

9 Dezlegarea sarcinii J.7. m.c. 100 568 0.02 14.30 138.18

10 Curaţat de crăci - mecanic D.62.B m.c. 5 28 0.28 14.30 113.80

11 Secţionat mecanic D.63.C m.c. 100 568 0.11 16.00 1000.42

12 Manipulat cu tractorul U-651 N.V.3.3 m.c 100 568 0.17 14.65 1414.60

13 Recep., sortat, exp. lemn rot. J.11 m.c

- diametru < 16 cm J.11.a m.c 198 0.05 13.40 132.66

- diametru > 16 cm j.11.b m.c 316 0.15 13.40 635.16

14 Fasonat mecanic lemn de steri N.V.3.10 m.st 30 90 0.54 13.40 651.24

15 Stivuit manual lemn de steri J.20 m.st 40 90 0.16 13.45 193.68

16 Voltat manual lemn rotund J.21 m.c

- diametrul < 16 cm J.21.a mc 71 0.18 14.30 182.75

- diametrul > 16 cm J.21.b m.c

17 Încarcat manual lemn de steri m.st

- esenţe tari J.28.IX m.st

- esenţe moi J.28.X m.st 90 0.21 14.30 270.27

18 Preg. lemn rotund pt. incarcat N.V.3.8 m.c. 352 0.11 14.30 553.70

19 Inc.l. rot. cu troliu mont. auto N.V.6.1 m.c.

- diametrul < 16 cm m.c.

- diametrul > 16 cm m.c.

Total C. 5286.46

Total A+B+C m.c. 568 17875.99

revine la mc. 31.45

Şef Ocol Întocmit

ing.Dan Dimitrie Răzvan student Jurji Oneghin Gelu

 FIŞA DE CALCUL
a necesarului de carburanţi şi lubrifianţi

Nr. Operaţia de lucru U.M Cantitate Calcul cantitate si valoare carburanţi

crt. Norma de Cantitatea Preţ Valoare

consum necesară unitar totala

litri/UM litri lei/litru lei

A.
Benzina 117.344 5 586.72

- doborit mecanic : - răşinoase mc 586 0.031 18.166 5 90.83

- foioase tari

- curaţat de crăci : - răşinoase mc 586 0.1032 60.475 5 302.38

- foioase tari

- recepat seminţis neutilizabil

- secţionat mec. lemn rot. in parchet :

- răşinoase mc 586 0.0245 14.357 5 71.79

- foioase tari

- secţionat mec. lemn rot. in platf. prim. :

- răşinoase mc 568 0.0206 11.709 5 58.55

- foioase tari

- secţionat mecanic lemn de steri :

- rasinoase mc 90 0.1404 12.636 5 63.18

- foiose tari

B. Motorina 594.519 5 2972.59

- formarea sarcinii cu troliu :

- răşinoase mc 341 0.240 81.852 5 409.26

- foioase

- apropiat cu T.A.F.-ul : tkm 386.5 0.819 316.564 5 1582.82

- manipulat cu tractorul in platf. primară

- răşinoase mc 568 0.104 59.072 5 295.36

- foioase

- transport muncitori km 450 7.5 33.750 5 168.75

- deplasarea utilajelor la şi de la parcare km 80 0.616 49.280 5 246.40

- lucrări de reamenajat drumuri de tr.+deszap. ore 6 9 54.000 5 270.00

C. Ulei transmisie T90 pentru ferăstraie 88.008 9.24 813.19

D. Ulei pentru amestec 4.694 16.8 78.85

E. Ulei hidraulic 0.727 5.9 4.29

F. Ulei transmisie T90 pentru tractoare 10.000 9.24 92.40

TOTAL A+B+C+D+E+F 4548.05

revine pe mc 7.76

Şef Ocol Întocmit

ing. Dan Dimitrie Răzvan student Jurji Oneghin Gelu
 FIŞA LUCRĂRILOR ŞI ACTIVITĂŢILOR DE DESERVIRE
a procesului de producţie şi de muncă, necuprinse în devizele de execuţie

Nr. Specificaţii U.M. Cantitaţi N.T. Tarif Valoare

crt. orar manoperă

A. Lucrări de protecţia muncii

- delimitarea postaţelor ore

- timp necesar instructajului ore 4 1 13.4 53.60

- dezaninări de arbori ore 6 0.63 13.4 50.65

- indepartat bolovani ore 0.00

- doborit iescari si arbori uscaţi mc

TOTAL A. 104.25

B. Lucrări de P.S.I.

- pichet incendiu ore 2 1 13.4 26.80

- bordei pt. combustibil ore 4 1 13.4 53.60

TOTAL B. 80.40

C. Lucrări de intreţinere

- intreţinere ferăstraie ore 10 1 13.4 134.00

- intreţinere tractoare ore 12 1 15 180.00

- intreţinere căi de acces ore

TOTAL C. 314.00

D. Alte lucrări

- curaţirea parchetului ha 1 21 13.4 281.40

- recepat semintiş ha

- reamenajat drum de tractor ore 8 1 13.4 107.20

- amenajat căi acces + deszapezire ore 20 1 13.4 268.00

- deplasare utilaje la si de la parcare ore 62 1 13.4 830.80

TOTAL D. 1487.40

TOTAL A+B+C+D 1986.05

revine la 1 m.c. 3.49

Şef Ocol Întocmit

ing.Dan Dimitrie Răzvan student Jurji Oneghin Gelu

 FIŞA DE CALCUL PENTRU MATERIALELE NECESARE, ÎN PARCHETUL SIROD P.897
LA VOLUMUL DE 586 MC

Denumirea Norma de Preţul

Nr. crt. U.M. Total necesar
materialelor utilizate consum/U.M. unitar Total
1 Lanţ HQ
buc. 2/1000 mc 1 67.83 67.83
Doborât+secţionat
2 Lanţ HQ buc. 2/1000 mc 1
44.25 44.25
Curăţat crăci
5 Săpun kg. 0,2/om/lună 5 3,0 15.0
7 Trusă sanitară buc. 2 2 25,0 50,0
9 Pile pt. Motof.HQ232 buc. 2buc/lanţ 4 200,0
10 Instinctor PSI buc. 2 2 150,0 600,0
11 Fân pt.cabaline kg. 12kg/cal/zi 480 1 480.00
12 Lama HQ buc. 1/1000mc 1 136.5 136.50
13 Pile late buc. 1/lanţ 1 11.21 11.21
14 Topoare buc. 2 55 110.00
15 Lopeţi buc. 2 36.5 73.00
16 Sape de munte buc. 1 28 28.00
18 Târnăcoape buc. 1 32 28.00
Mănuşi de protecţia
19 buc. 5 39.2 196.00
muncii
20 Furaje concentrate kg. 3,5kg/cal/zi 140 1.5 210.00

Total 1399.79
revine la mc 2.46

Şef Ocol Întocmit

ing.Dan Dimitrie Răzvan student Jurji Oneghin Gelu

 RECAPITULAŢIE - antecalculaţie proces tehnologic
Partida P.897 Sirod
Nr. Specificaţii Valoare

crt. manopera materiale total

1 Cheltuieli din deviz 19862.04 5947.84 25809.88

2 Sporuri : - condiţii grele - 10% 1986.20 1986.20

- vechime - 10% 1986.20 1986.20

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE 23834.45 5947.84 29782.29

3 Cota de aprovizionare 10% 594.78 594.78

4 Combustibil, apă, energie,amortizare 10% 594.78 594.78

6 Fond şomaj, sănătate, risc, foi de b, fond de g7,079 % 1687.24 1687.24

TOTAL 25521.69 7137.40 32659.10

8 Cheltuieli generale ale secţiei 5% 1632.95

9 Cheltuieli generale ale intreprinderii 5% 1632.95

10 Profit 2% 653.18

TOTAL GENERAL 36578.19

TOTAL VALOARE PARTIDA (total gen. + masa lemn. pe picior) 99168.84

cheltuieli la 1 m.c. fară valoarea lemnului pe picior 64.40
valoare masă lemnoasă pe picior lei/m.c. 106.81
total lei/m.c. - pret mediu 171.21

Şef Ocol Întocmit

ing Dan Dumitriu Răzvan student Jurji Oneghin Gelu

OCOLUL SILVIC GURGHIU Propietar masă lemnoasă RNP Inregistrat la DS Mureș Nr. din data ____________________
NR. DIN Nr Produsul Denumire SuprafațaU.P. u.a.
FIȘĂ DE FUNDAMENTARE PREŢURI P.897 AccI SIROD 81.62 VIII 16C, 34B, 35B, 36B Se aprobă prezenta la o valoare estimată
Prevederi APV -dimensional a sortimentelor de 113856 lei și
Specia rașinoase >34 24.1-34 18.1-24 10,1-18 5.1-10 Foc Coaja Total %coaja Valoare Preț mediu profit estimat de 12782 lei
foioase >40 24.1-40 18.1-24 12.1-18 5.1-12 lucru Brut l.lucru lei lei/mc Pierderi
Rașinoase 73 149 48 46 3 234 33 586 10 62,590.65 106.81 18 DIRECTOR
Fag
Paltin de munte
Ulm
Alte DT
Diverse moi

Total 73 149 48 46 3 234 33 586 10 62,590.65 106.81 18 Prezenta fișă de valorificare a fost

Natura tăierii Acc I Nr arbori 629 Volum arbore mediu mc 0.93 aprobată în ședința Comitetului Director
Semințiș (ha) Volum arbori putregăioși Procentul lemnului de foc din data ____________________
Distanța față de depozit (km) panta % 12 Distanța de scos apropiat ml 500-1000

ESTIMAREA VALOARII CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE PE MC

Volum Valoarea Cheltuială

Specificații (Actul de bază al estimării - APV) mc lei lei/mc
Volum brut partida 586 62,590.65 106.81
Pierderi estimate în procesul de producție 18 Vizat de :
Volum valorificabil 568 62,590.65 110.19
Cheltuieli estimate de exploatare 568 36,578.19 64.40
Cheltuieli estimate de transport
Cheltuieli în platfirma primară
Cheltuieli în depozitul intermediar
Cheltuieli în depozitul final
Fond mediu 2% din valoarea l.l. 270 1,905.60 3.35 Valoare lei estimată a profitului (lei) 12782
Cheltuieli de acesibilizare necuprinse în procesul tehnologic Profit mediu la volum net (lei/ mc) 21.81
Cheltuieli de gestionare Procent profit realizat (100 %) 13.00
Cheltuieli de dereglare a procesului de producție Preț APV recalculat la net (lei/mc) 129.00
Cheltuieli totale 568 101,074 177.95 Procent pierdedri tehnologice(100%) 3.07

VALOAREA SORTIMENTELOR LA PUNEREA IN LICITAȚIE

Specia/Grupa de sp Rașinoase Fag Pam, Ulm Alte diverse tari Diverse moi Total
cantitate preț valoare cantitate preț valoare cantitate preț valoare cantitate preț valoare cantitate preț valoare cantitate preț valoare
Specificații
mc lei/mc mii lei mc lei/mc mii lei mc lei/mc mii lei mc lei/mc mii lei mc lei/mc mii lei mc lei/mc mii lei

Bușteni furnire tehnice 4 410 1640 4 400 1640

Bușteni gater 236 290 68440 236 290 68440

Lemn pentru CR 112 225 25200 112 225 25200

Lemn de foc rampa 216 86 18576 216 86 18576

Total 568 200.45 113856 568 200.45 113856

Prețurile nu includ TVA

Şef Ocol Contabil şef întocmit

ing. Dan Dumitriu ec. Ciceu Ionuț Student Jurji Oneghin Gelu
 Documentaţia a fost întocmită în baza Normelor de timp şi de producţie unificate ediţia 1997 şi a
grilelor de salarizare aprobate prin adresa 10035 a Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva precum şi
Ordinul nr. 118 din 10.01.2008 al Direcţiei Silvice Mureș privind tarifele de valorificare a produselor
lemnoase rezultate în urma exploatării.
În urma calculării fișei de fundamentare prețuri , care cuprinde cheltuielile ce vor fi efectuate cu
exploatarea , prețul lemnului conform APV P.897 , fondul de mediu de 2% , a rezultat o cheltuială de
101074 lei la un volum valorificabil de 568 mc , deci un preț mediu de 177.95 lei/mc.
Tot în fișa de fundamentare s-au calculat și volumul și valoarea sortimentele industriale ce rezultă în
urma exploatării (lemn pentru furnir – 4 mc, lemn pentru gater – 238.5 mc, lemn pentru CR - 113.5 mc,
lemn de foc – 216 mc) , preț minim cu care vor fi scose la licitație aceste sortimente .
Această fișă de fundamentare , ce cuprinde prețul final după vânzarea sortimentelor de lemn din
rampă ( loturi constituite) de 113856 lei, prevede un profit net de 13% - 12782 lei ( care este redată în
tabelul de mai sus), va fi trimisă spre verificare și aprobare Comitetului Director al Direcției Silvice Mureș .
Cap. 3 ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE EXPLOATARE A PARCHETULUI

3.1 Autorizarea spre exploatare a masei lemnoase din partida-, parchetul

.

M. A. A. P.
REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURII
DIRCŢIA SILVICĂ MUREȘ Autorizaţia s-a prelungit conform
Ocolul Silvic Gurghiu articolului 11 din Normele aprobate
Ord. M.A.A.P.nr. 635/2002 până la data
de _______________ conf. ord. D.S.
Mureș ,nr.___- din _________________
Şeful ocolului,

AUTORIZAŢIE DE EXPLOATARE

Nr. 120 din 28. 10. 2018

1. Subsemnatul ing., Dan Dimitrie Răzvan, şeful Ocolului Silvic autorizez agentul economic Ocolul
Silvic Gurghiu . reprezentat prin dl. Ilieș Alin administratorul/împuternicitul, în baza împuternicirii nr. 10346
din 26. 10. 2018 emisă de D.S. , în conformitate cu Normele aprobate cu Ord. M.A.A.P. nr. 635/2002, să
explateze masa lemnoasă din partida P. 897 Sirod , U.P. VIII SIROD , Ua : 16C, 34B, 35B, 36B , având
un volum brut de 586 mc pe o suprafaţă de 81.62 ha şi un număr de 629 arbori marcaţi cu ciocanul rotund
nr. MS 10 02 , pentru efectuarea unei tăieri Accidentale I
Parchetul este delimitat prin: linii parcelare şi subparcelare, iar arborii de limită sunt însemnaţi cu inel
de var sau vopsea albă la înălţimea pieptuilui şi marcaţi pe cioplaj la 1,3 m de la sol şi pe rădăcină
proeminentă cu ciocanul pătrat nr. _______-______ cu ocazia lucrărilor de evaluare a masei lemnoase,
conform schiţei de pe verso a.p.v.
2. În intervalul 28.10.2018- 05.11. 2018 , unitatea de exploatare poate să execute lucrări de pregătire a
parchetului cu respectarea prevederilor art. 7 pct 1, 2 din Normele aprobate cu Ord. M.A.A.P. nr.635/2002 şi
care constau din :
-asigurarea condiţiilor pentru respectarea normelor de tehnica securităţii muncii – doborârea iescarilor
în număr de - 0, având un volum de 0 mc, cuprinşi în actul de punere în valoare;
-instalarea de funiculare conform schiţei de pe verso apv cu respectarea prevederilor art. 18, pct. 1/ a,b,c
din Normele aprobate cu Ord. M.A.A.P. nr. 635/2002 precizând nr, şi lungimea traseelor,
Cu ocazia predării parchetului se vor materializa căile de scos apropiat şi a platformei primare. Se vor
respecta OM 635/2002, Normele de N.T.S. şi P.S.I. precum şi tehnologia de exploatare Sortimente și muiltipli
de sortimente;
 -amenajarea căilor de acces pentru tractoare conform schiţei de pe verso apv cu respectarea prevederilor
art. 18, pct. 2 din Normele aprobate cu Ord. M.A.A.P. nr. 635/2002 precizând nr, şi lungimea traseelor
materializarea lor realizându-se cu vopsea albă;
-construcţii de cabane pentru muncitori, adăposturi pentru animale, depozite de carburanţi etc. cu
respectarea amplasamentului din schiţa de pe dosul apv şi a prevederilor din art. 8 din Normele aprobate cu
Ord. M.A.A.P. nr. 635/2002 (enumerare, suprafaţa etc.) se va cere avizul ocolului;
-realizarea mijloacelor pentru protejare a regenerării prin........Nu este cazul
Respectarea OM 635/2002, a drumurilor de scos apropiat şi a teh. de exploatare;
-realizarea mijloacelor de protejare a arborilor dea lungul traseelor de scos-apropiat prin
____manşoane, lungoane____ etc. ;
-materializarea pe teren a platformei primare cu respectarea prevederilor din art. 8 din Normele
aprobate cu Ord. M.A.A.P. nr. 635/2002 în suprafaţa de 500 mp. în u.a. 34 B , în apropierea bornei 52
conform schiţei de pe verso a.p.v.
-alte lucrări şi anume ______-_____________;
3.Activitatea de exploatare a parchetului se va organiza şi desfăşura cu respectarea strictă a
prevederilor din Normele aprobate cu Ord. M.A.A.P. nr. 635/2002.
4.Tehnologia de exploatare admisă este Sortimente și multipli de sortimente ;
5.Parchetul se va exploata în termenele de recoltare şi colectare de la 28. 10.2018 până la
31.12.2018 şi apoi de la 01.01.2019 până la 15.04.2021.
6.Reprimirea parchetului se va face la data de 15.04.2019.
7.Nerespectarea regurilor de exploatare şi a termenelor acordate prin prezenta autorizaţie va atrage,
după caz, răspunderea persoanei juridice sau fizice vinovate, conform reglementărilor legale în vigoare.
8. Autorizat pentru exploatare în regie proprie.

Şeful ocolului,
Dan Dimitrie Răzvan
Ridicat autorizaţia azi: 28.10.2018
___________________
Administratorul/împuternicitul
Ilieș Alin
(numele şi prenumele, semnătura)
3.2 Predarea parchetului P. 897 Sirod

După emiterea autorizaţiei de exploatare urmează predarea parchetului pe teren cu întocmirea

Procesului – Verbal de predare a parchetului.

REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA AGENT ECONOMIC

DIRECŢIA SILVICĂ MUREȘ
OCOLUL SILVIC GURGHIU O.S.SILVIC GURGHIU
Nr. din

PROCES VERBAL

de predare a parchetului SIROD, partida nr. 897 , încheiat astăzi 28. 10. 2018

Subsemnaţii Bozga Ovidiu , şef district şi Pop Radu, pădurar titular canton 6 Sirod
din partea ocolului silvic şi Ilieș Alin, maistru exploatare, din partea cumpărătorului, titularul
împuternicirii nr. _10346_/_26.10.2008__, emisă de reprezentantul legal al D.S Mureş, am procedat la
predarea-primirea partizii nr. 897 , conform autorizaţiei de exploatare nr. _120_/_28.10.2018_ din U.P._VIII
Sirod_, u.a. 16C, 34B, 35B, 36B, delimitată prin limite parcelare şi subparcelare.
Limitele parchetului, marcate conform autorizaţiei de exploatare, au fost parcurse şi identificate în
teren de către împuternicitul cumpărătorului desemnat să răspundă de respectarea regulilor silvice de
exploatare. Pe suprafaţa parchetului se află un număr de 629 arbori identificaţi conform inventarului în baza
căruia s-a constituit această partidă.
Împuternicitul cumpărătorului a luat cunoştinţă de dispunerea suprafeţelor cu seminţiş utilizabil în
cuprinsul parchetului, situaţia acestora prezentându-se după cum urmează:

u.a. Felul regenerării Compoziţia Suprafaţa ocupată

Mod de Vârsta Înălţimea
(naturală,artificială, seminţişului utilizabil
ha % răspândire (ani) (m)
mixtă)

Nu este cazul

Prin lucrările de doborâre, fasonare şi scoatere a materialului lemnos din parchet, pierderile
admisibile în seminţiş nu vor depăşi ___-_ %, respectiv ____-___ ha. Pentru reducerea la minimum a
acestor pierderi, s-au stabilit următoarele măsuri de protejare a seminţişului utilizabil:
_____________________________________________________________________________
__ Nu este cazul.
_____________________________________________________________________________
Instalaţiile pasagere de scos-apropiat sunt/nu sunt avizate, sunt/nu sunt executate.
 Căile de scos-apropiat material lemnos din parchet s-au materializat pe teren prin _____arbori
însemnaţi cu vopsea albă___, conform schiţei anexate, pe traseele stabilite de specialiştii ocolului silvic
împreună cu cei ai agentului economic care face exploatarea.
În vederea evitării prejudicierii arborilor din vecinătatea căilor de acces, se vor lua măsuri de
protejare a acestora prin __ manșoane și longoane
_____________________________________________________________________________.
Sunt executate următoarele construcţii ______________Nu sunt__________________________
_______________________________________________________________________________________
__________________, conform aprobării date, care sunt necesare activităţii de exploatare.
Platforma primară, în suprafaţă de _500__m.p. este materializată pe teren prin
_____________________________ţăruşi cu plăcuţe avertizoare_____________________.
Alte precizări: ____________________________________________________________
Să se respecte OM 635/2002 normele N.T.S.şi P.S.I. precum şi tehnologia de exploatare Sortimente
și multipli de sortimente

Reprezentanți O.S.Gurghiu, Împuternicit O.S.Gurghiu

Șef district Bozga Ovidiu ______________ maistru exploatare Ilieș Alin
Pădurar Pop Radu ______________ ________________

3.3 Pregătirea parchetului pentru începerea exploatării

Pregătirea parchetelor constă din amenajări prin care se asigură cerinţele impuse pentru desfăşurarea
în condiţii optime a lucrărilor de exploatare din punct de vedere tehnologic, al protecţiei muncii , al pazei şi
siguranţei contra incendiilor.
Din punctul de vedere al protecţiei muncii în parchet se amenajează poteci pentru deplasarea
muncitorilor la şi de la locul de muncă, se semnalizează, cu plăcuţe avertizoare, existenţa parchetului.
Pentru paza şi siguranţa contra incendiilor se amenajează locuri de masă pentru muncitori, locuri de
fumat , locuri pentru păstrarea carburanţilor şi lubrifianţilor şi de asemenea, se stabilesc semnale sonore
pentru atenţionarea muncitorilor asupra apariţiei unor eventuale incendii.
 Pregătirea platformei primare

La acest parchet avem de a face cu o situaţie specială deoarece platforma primară trebuie amenajată
la drumul auto forestier . Deoarece nu există spaţiu suficient platforma primară va fi amplasată de-a lungul
drumului forestier, sortimentele de lemn se vor aranja pe lungoane.
Având în vedere că amenajarea platformei primare trebuie făcută în aşa fel încât să asigure condiţii de
stocare a masei lemnoase exploatate într-o anumită perioadă de timp precum şi structura masei lemnoase de
exploatat s-a dimensionat fiecare rampă de stocare necesară pentru lemnul rotund pe categorii, cu relaţia
cunoscută.
V
S=
h⋅c⋅f ,

În cazul lemnului rotund, pentru stivuire, s-au adoptat valorile: h = 1,5; c = 0,7; f = 0,8.
Pentru lemnul de steri suprafaţa de stivuire (S) este aproximativ egală cu volumul ce trebuie să fie
stocat (V), exprimat în metri steri.
Această relaţie este valabilă, pentru situaţia în care înălţimea de stivuire h = 1.5m, factorul de cubaj c=0.66;
coeficientul de umplere a stivei f = 1.0;
Numărul şi dimensiunile suprafeţelor de stocare pentru fiecare categorie dimensională au rezultată
considerând că fasonarea masei lemnoase în platforma primară se face într-o perioadă de 8 zile active.
Înălţimea maximă a stivelorde lemn de foc, de 1,5 m s-a ales deoarece stivuirea se face manual.
1. Spațiul necesar depozitării buștenilor pentru furnir -Mo - 4 m3 - 4 m2 = 1 stivă
2. Spațiul necesar depozitării buștenilor de cherestea-Mo - 236 m3 - 140 m2 = 12 stive
3. Spațiul necesar depozitării lemnului pentru CR-Mo - 112 m3 - 100 m2 = 6 stive
4. Spațiul necesar depozitării lemnului de foc – Mo - 216 m3 - 144 m2 = 10 stive
TOTAL 568 m3 388 m2 29 stive
Suprafața necesară rampei, (incluzând aici și distanțele între stive, precum și spațiul alocat prelucrării masei
laemnoase ce este apropiată din parchet), este de 500 mp.

3.4 Controlul activităţi de exploatare

Modul de desfăşurare a lucrărilor , gestionarea materialului lemnos, respectarea prevederilor proiectului
tehnico-economic aprobat, a regulilor generale de desfăşurare a lucrărilor s-au constatat cu ocazia
controlului de exploatare efectuat în parchet , ocazie cu care s-a întocmit Procesul – Verbal prezentat mai jos.
M. A. A. P.
REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR Se aprobă,
Direcţia Silvică Mureș ___________
Ocolul Silvic Gurghiu
Nr. ________ din ______________

PROCES VERBAL
de control al exploatării/reprimire a parchetului
Data 30.11.2018

Subsemnatul Bozga Ovidiu, având funcţia şef district , împreună cu Pop Radu
pădurar. titular , în prezenţa Ilieș Alin împuternicit al Ocolului silvic Gurghiu cu sediul în localitatea
__Gurghiu, str. Cireșului nr. 445 jud. nr. reg. com. ______________________ cod fiscal
_______________ am efectuat controlul/ reprimirea parchetului P. 897 Sirod U.P. VIII Sirod , u.a.
16C, 34B, 35B, 36B, de produse Accidentale I, felul tăierii accidentale I cu un volum brut pe picior de
586 mc obiect al contractului de livrare nr. din ...... a cărui exploatare s-a făcut în baza autorizaţiei nr. 120
din 28.10.2018 având termene de exploatare 28.10.2018. - 31.12.2007 , apoi de la 01.01.2019 și până la
15.04.2019, făcănd următoarele constatări :

1. Modul cum s-au executat lucrările de exploatare:

- volum recoltat 450 mc , din care livrat 0 mc, stoc pe picior 136 mc,
- cauţiunea achitată _________-__________ lei,
- plăţi efectuate ____________-____________lei, aferente volumului de ______-____ mc,-
- postaţele sunt evidenţiate în teren cu nu este cazul;
-constatări cu privire la modul cum se respectă prevederile O.M. nr. 635/2002
Nu s-au constatat abateri privind normele de exploatatre. Momentan în parchet se lucrează cu o
echipă de lucru formată dintr-un tractor articulat forestier, un atelaj (cai) şi 5 muncitori forestieri. De-
asemenea se respectă tehnologia de exploatare Sortimente și multipli de sortimente. Drumurile de scos
apropiat sunt respectate și întreținute.

2.Curăţarea parchetului:
Parchetul se curăţă concomitent cu exploatarea.

3.Date despre regenerare:

-protejarea seminţişului
Nu este cazul
-seminţiş existent
u.a. artificial/natural compoziţia răspândire suprafaţă %
_____ _____________ __________ _________ ________ _____
_____ __nu este cazul___________ __________ _________ ________
-observaţii _____
Nu există seminţiş natural şi nici artificial
4. Prejudicii (prezentare şi calculul valoric):
-arbori tăiaţi nemarcaţi
Nu sau găsit tăiaţi arbori nemarcaţi
-arbori vătămaţi
Nu sau găsit arbori vătămaţi
-seminţiş prejudiciat
Nu este cazul
-alte prejudicii
Nu sau constatat alte prejudicii

5.Penalităţi :
Nu propunem penalităţi
6.Sancţiuni aplicate :
Nu sau aplicat sancţiuni
Pentru abaterile de care se fac vinovaţi :
______________Nu s-au constatat abateri_______________________________________
s-au încheiat acte de contravenţie cu amenzi în valoare de _____-________________ lei, urmând ca
unitatea de exploatare să achite suma de _________0____________lei, reprezentând valoarea pagubelor.

6.Alte constatări, alte precizări, concluzii :

Să se respecte OM 635/2002 normele N.T.S.şi P.S.I. precum şi tehnologia de exploatare Trunchiuri şi catarge. Să se
urmărească încadrarea în termenele de exploatare. Să se menţină permanent curăţate şanţurile aferente parchetulu
dar mai ales a platformei primare. Să se urmărească mai atent sortarea lemnului pe categori de calitate.

Semnături Organ de control, Asistenţi, din partea O.S. Gurghiu

Șef district Bozga Ovidiu________ Ilieș Alin
Pădurar Pop Radu___________

3.5 Reprimirea parchetului

La expirarea termenului prevăzut în autorizaţia de exploatare s-a făcut reprimirea parchetului. Aceasta s-a
consemnat în Procesul – Verbal de reprimire a parchetului.

M. A. A. P.
REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR Se aprobă,
Direcţia Silvică Mureș ___________
Ocolul Silvic Gurghiu
Nr. ________ din ______________
PROCES VERBAL
de control al exploatării/reprimire a parchetului (provizorie)
Data 31.12.2018

Subsemnatul Dan Dimitrie Răzvan având funcţia şef ocol , împreună cu pădurar Pop Radu_în
prezenţa (absenţa) _Ilies Alin administratorul/ împuternicit al Ocolului silvic Gurghiu , cu sediul în
localitatea Gurghiu str. _ nr. 445 jud. _______ nr. reg. com. ______________________ cod fiscal
_______________ am efectuat controlul/reprimirea parchetului P.897 Sirod U.P. VIII Sirod
u.a.16C, 34B, 35B, 36B, de produse accidentale I felul tăierii accidentale I cu un volum brut pe picior
de 586 mc obiect al contractului de livrare nr. din . a cărui exploatare s-a făcut în baza autorizaţiei nr.
120 din 28.10.2018. având termene de exploatare 28.10.2018. și până la 31.12.2018 și de la 01.01.2019 și
până la 15.04.2019 făcănd următoarele constatări :
2. Modul cum s-au executat lucrările de exploatare:
- volum recoltat 586 mc , din care livrat 586 mc, stoc pe picior 0 mc,
- cauţiunea achitată _________-__________ lei,
- plăţi efectuate ________________________lei, aferente volumului de __________ mc,-
- postaţele sunt evidenţiate în teren cu nu este cazul;
-constatări cu privire la modul cum se respectă prevederile O.M. nr. 635/2002
Nu s-au constatat abateri cu privire la normele de exploatatre
2.Curăţarea parchetului:
Parchetul este curăţat în proporţie de 100 %
3.Date despre regenerare:
-protejarea seminţişului
Nu este cazul
-seminţiş existent
u.a. artificial/natural compoziţia răspândire suprafaţă %
_____ _____________ __________ _________ ________ _____
_____ __nu este cazul .
Nu există seminţiş natural şi nici artificial
4. Prejudicii (prezentare şi calculul valoric):

-arbori tăiaţi nemarcaţi

Nu s-au găsit tăiaţi arbori nemarcaţi
-arbori vătămaţi
Nu s-au găsit arbori vătămaţi
-seminţiş prejudiciat
Nu este cazul
-alte prejudicii
Nu s-au constatat alte prejudicii

5.Penalităţi :
Nu propunem penalităţi
6.Sancţiuni aplicate :
Nu sau aplicat sancţiuni
Pentru abaterile de care se fac vinovaţi ____________________________________________
______________Nu s-au constatat abateri_______________________________________
s-au încheiat acte de contravenţie cu amenzi în valoare de _________nu____________ lei, urmând ca
unitatea de exploatare să achite suma de _________0____________lei, reprezentând valoarea pagubelor.

6.Alte constatări, alte precizări, concluzii :

Semnături, Asistenţi,din partea O.S.Gurghiu

Organ de control, Maistru exploatare
Șef ocol Dan Dimitrie Răzvan Ilieș Alin
Cap. 4 CONSUMURI TEHNOLOGICE PIERDERI DE EXPLOATARE, SALARII TARIFARE
ORARE

4.1 Consumuri tehnologice si pierderi de exploatare

La sfârşitul procesului tehnologic de exploatare a lemnului o parte din masa lemnoasă inclusă în actul de
punere în valoare nu se regăseşte în sortimentele de lemn brut. Diferenţa dintre volumul de lemn brut înscris
în A.P.V. şi volumul total al sortimentelor obţinute prin punerea în valoare a masei lemnoase dintr-un parchet
se înregistrează datorită consumurilor tehnologice şi a pierderilor din procesul de exploatare.
Consumurile tehnologice reprezintă acele cantităţi de material lemnos care se pierd în procesul de
producţie ca urmare a desfăşurării operaţiilor specifice de fasonare şi deplasare, obligativităţii asigurării unor
condiţii de lucru impuse de normele de protecţie a muncii sau ca urmare a acţiunii unor factori naturali.
La fasonare consumurile tehnologice apar datorită tăieturilor care se efectuează pentru doborârea
arborilor şi fasonarea lemnului, precum şi supralungimilor care sunt impuse de condiţiile de livrare a
sortimentelor de lemn brut, iar în procesul de deplasare a lemnului consumurile tehnologice se datorează
frecărilor dintre sol şi lemn, contragerilor prin uscare, pierderilor de coajă la lemnul de steri.
Respectarea normelor de protecţie a muncii conduce la apariţia unor consumuri tehnologice prin
efectuarea tapei, precum şi prin lăsarea unor cioate înalte la arborii dezrădăcinaţi din doborâturile de vânt sau
zăpadă.

Consumuri tehnologice de masă lemnoasă,în %, la doborâre şi secţionare

Categoria Specia sau grupa de specii
Răşinoase Fag
Tăieturi la recoltare şi fasonarea primară 0,18 0,25

Tăieturi la fasonarea definitivă 0,42 0,28

Ruptiri la doborâre 0,05 0,62
Supralungimi la fasonarea definitivă 0,95 0,86

Consumuri tehnologice de masă lemnoasă,în %, la colectarea prin corhănire

Grupa de specii Condiţii de deplasare

Pe pământ,pietriş zăpadă Pe stâncă, gheaţă
Înclinarea terenului în procente
<60 >60 <60 >60
Răşinoase 2,28 0,83 0,48 1,41
foioase 0,31 0,92 0,53 1,56

Consumuri tehnologice de masă lemnoasă,în %, la adunat cu funiculare si tractoare

Grupa de specii Distanţa medie de tras lateral în m:
<15 16----30 >30
Răşinoase 0,03 0,05 0,07
foioase 0,05 0,07 0,09

Consumuri tehnologice de masă lemnoasă,în %, la colectarea cu atelaje

Grupa de Condiţii de deplasare

Specii Pe pământ, pietriş, zăpadă Pe stâncă, gheaţă
Distanţa medie de deplasare în m:
<200 >200 <200 >200
Răşinoase 0,03 0,04 0,07 0,08
Foioase 0,4 0,05 0,08 0,09

Consumuri tehnologice de masă lemnoasă,în %, la colectarea cu tractoare

Grupa de Condiţii de deplasare

specii Pe pământ, pietriş, zăpadă Pe stâncă, gheaţă
Distanţa medie de deplasare în m:
<300 301--800 > 800 < 300 301--800 > 800
Răşinoase 0,18 0,23 0,26 0,27 0,34 0,39
Fag 0,24 0,31 0,35 0,36 0,46 0,52

Consumuri tehnologice de masă lemnoasă,în %, la manipulat, depozitat şi transport

Activitatea Categoria de Grupa de specii Consumul

Material lemnos Tehnologic,în %
Manipulat Lemn rotund Răşinoase 0,08
Foioase 0,06
Lemn de steri Răşinoase 0,11
Foioase 0,09
Depozitat Lemn rotund Răşinoase 0,41
Foioase 0,18
Lemn de steri Răşinoase 1,05
Foioase 1,10
Transport Lemn rotund Răşinoase 0,10
Foioase 0,05
Lemn de steri Răşinoase 0,12
Foioase 0,07

Consumuri tehnologice de masă lemnoasă, în cioate în doborâturi de vânt sau zăpadă

Specia sau grupa Înclinarea terenului, Consumul tehnologic,

De specii în % în %
Răşinoase <25 4,94
>25 7,79
Fag <25 3,06
>25 7,05
Consumurile tehnologice înregistrate prin uscarea lemnului de steri

Categoria Perioada de fasonare a lemnului de steri

de Sezon de vegetaţie Repaus vegetativ
lemn Durata în zile de la fasonare
de 30 60 90 120 150 180 30 60 90 120 150 180
steri Reducerea în % , faţă de masa verde
Răşinoase 12,0 14,2 21,6 26,0 29,7 31,0 1,0 2,5 4,8 8,7 11,6 16,0
Fag 9,0 14,5 18,5 21,5 23,5 24,5 0,5 1,5 3,0 10,5 11,5 14,0

Consumurile tehnologice care se înregistrează în procesul de producţie al exploatării lemnului sunt

acceptabile şi se justifică prin mijloacele şi tehnicile de lucru de care se dispune în prezent, prin condiţiile de
livrare a sortimentelor de lemn brut precum şi prin necesitatea de a asigura condiţiile prevăzute de normele de
protecţia muncii. Datorită caracteristisilor mijloacelor de lucru consumurile tehnologice apar ca urmare a tăierii
lemnului prin aşchiere şi a colectării acestuia prin târâre şi semitârâre. Normele de protecţia muncii prevăd
obligativitatea extragerii tapei la doborâre, iar în cazul arborilor dezrădăcinaţi lăsarea, în anumite situaţii, a
unor cioate înalte.
Pierderile de exploatare au drept cauză condiţiile specifice în care se desfăşoară acest proces şi pot fi
cantitative sau calitative. Pierderile cantitative de material lemnos apar în rupturile care se produc la doborâre
sau în doborâturile de vânt sau zăpadă, crăpăturile care apar ca urmare a uscării lemnului sau la operaţiile de
doborâre şi adunat precum şi prin nevalorificarea crăcilor subţiri, a rupturilor şi vârfurilor.

Pierderi de masă lemnoasă, %, prin rupturi la doborâre

Categoria Specia sau grupa de specii:

Răşinoase Fag
Procentul de pierdere 0,05 0,62

Pierderi de material lemnos în resturi de exploatare

Felul tăierii Grupa de specii Procentul de pierderi:

Capete Crăci cu Total
Rupturi, vârfuri Ø < 5 cm
Progresivă Răşinoase 0,31 0,24 0,55
Foioase 0,35 0,17 0,52
Succesivă Răşinoase 0,44 0,15 0,59
Foioase 0,41 0,25 0,66
Grădinărită Răşinoase 0,42 0,14 0,56
Foioase 0,55 0,23 0,78
Răritură Răşinoase 0,29 0,32 0,61
Foioase 0,46 0,86 1,32

Pierderi de lemn în rupturi la doborâturi de vânt şi zăpadă

Diametru Lungimea Înălţimea la care sa produs ruptura, în m
de bază rupturii, 3 4 5 6
în cm în cm Pierderi de lemn în rupturi:
20 10 0,29 0,25 0,22 0,20
20 0,58 0,51 0,45 0,40
30 0,87 0,77 0,67 0,60
40 1,16 1,03 0,90 0,80
30 10 0,73 0,68 0,63 0,58
20 1,47 1,36 1,26 1,16
30 2,20 2,05 1,89 1,74
40 2,94 2,73 2,53 2,32
40 10 1,04 0,96 0,91 0,85
20 2,14 1,93 1,82 1,70
30 3,12 2,9 2,73 2,55
40 4,16 3,87 3,68 3,41

Pierderile calitative apar ca urmare a acţiunii unor factori naturali sau ca urmare a acţiunii omului în
procesul de producţie. În prima categorie se înscriu alteraţiile, coloraţiile, găurile şi galeriile de insecte, iar în
cea de a doua rănile, incluziunile de corpuri străine, crăpăturile etc.
Pierderile de exploatare apar datorită: condiţiilor de lucru (rupturi la doborâre, crăpări prin uscare
sau corhănire), costurilor mari de valorificare, din parchet a unor categorii de material lemnos (cazul crăcilor
subţiri, a pieselor de dimensiuni mici rezultate, în cazul rupturilor, din îndreptarea capetelor sau prin
eliminarea unor defecte), acţiunii unor factori naturali (uscare, alterare, coloraţii etc).
Spre deosebire de consumurile tehnologice pierderile de exploatare pot fi evitate şi anume:
pierderile cantitative prin extragerea întregului volum de masă lemnoasă din parchet, iar pierderile calitative
prin asigurarea unor măsuri tehnologice şi de conservare corespunzătoare.
Indicii de consum tehnologic, reglementaţi pri normative, sunt redaţi în procente din volumul intrat
în operaţie. Indicele global de consum tehnologic este de circa 3%, la răşinoase, iar la foioase, de circa 2%,
din masa lemnoasă iniţială.

4.2 Salarii tarifare orare pentru muncitorii din domeniul exploatărilor forestiere

Nivelul de calificare Categoria de încadrare Salariul tarifar orar (lei/oră)

Munci uşoare 13.35
Necalificaţi Munci grele 13.40
Munci foarte grele 13.45
1 13.50
2 13.60
3 13.90
Calificaţi 4 14.30
5 14.60
6 15.00
7 15.50
8 16.00
 Cap. 5 Norme tehnice de securitatea muncii în activitatea de exploatare
Parchetul P.897 Sirod

Prevenirea accidentelor de muncă reprezintă o sarcină de primă importanţă pentru întregul personal
muncitor şi în primul rând a personalului de conducere din întreprinderi, unităţi, secţii sectoare şi parchete
de exploatare. Reducere numărului şi a gravităţii accidentelor de muncă prin ridicarea nivelului general al
activităţii de protecţie a muncii, este o obligaţie prevăzută în legislaţia în vigoare Legea 316/2006 (Legea
protecţiei muncii).
Protecţia muncii are ca obiectiv cunoaşterea si înlăturarea perturbaţiilor ce pot apărea in procesul de
munca iar pentru a-si atinge scopul implica existenta si funcţionarea unui sistem de masuri si mijloace
tehnice, social-economice, organizatorice, de igiena și de medicina muncii.
In acest context in fiecare parchet de exploatare se întocmeşte un plan de organizare a procesului
de producţie si măsuri specifice de protecţia muncii, care trebuie sa contină:
1. fisa elementelor caracteristice parchetului

2. schiţa parchetului si a platformei primare, cu elementele caracteristice

3. operaţiuni si faze ce se vor executa in cadrul procesului tehnologic

4. lucrări de pregătire din punct de vedere al protecţiei muncii ce urmeaza a fi executate

înaintea începerii exploatării

In cazul parchetului P.897 Sirod elementele caracteristice au fost descrise in capitolele precedente,
fișa urmând a se completa cu numărul de autorizaţie emisă pentru acest parchet atât pentru lucrările de
exploatare cat si pe linie de protecţia muncii.
La „elemente caracteristice” se vor identifica in parchet factorii de risc, cum ar fi arborii periculoşi
(aninaţi, parţial dezrădacinați, iescari), locurile cu pericol deosebit ( cioate de arbori dezrădăcinați,
alunecări de teren, pericol de surpare stânci in poziţii instabile).
In schiţa parchetului se va specifica in mod obligatoriu ordinea de lucru in postate , care se
suprapune in acest caz cu ordinea numerotării suprafeţelor omogene, prezentată in schiţele anterioare.
Se va ataca mai intâi masa lemnoasă din suprafaţa postaţa nr. 1 .
Nu se va trece la următoarea postață până nu se va colecta toata masa lemnoasă si se va curăța
parchetul din suprafaţa atacată.
Răspunzător direct de respectarea organizării procesului de producţie si a masurilor de protecţia
muncii este maistrul de parchet.
In continuare se vor prezenta principalele masurile cu caracter general de protecţia muncii in
exploatări forestiere, cât si măsuri specifice pentru fiecare operaţie din cadrul procesului tehnologic de
exploatare.
5.1 Măsurile cu caracter general de protecţie a muncii în exploatări forestiere au în vedere
următoarele:

 instruirea muncitorilor se va face prin demonstraţii practice, iar introducerea lor în lucru se va face
numai după ce s-a constatat că şi-au însuşit normele de protecţie a muncii

 la primirea noilor utilaje se va face o instruire specială a celor ce urmează să le deservească

 la repartizarea muncitorilor în procesul de producţie se va ţine seama de pregătirea profesională, de

vârsta muncitorilor, de starea fizică a acestora, de complexitatea operaţiilor şi de gradul de periculozitate
pe care îl reprezintă operaţia respectivă

 purtarea obligatorie a echipamentului de protecţie prevăzut în NTS (cască, palmare) de către toţi
muncitorii în timpul procesului de producţie

 delimitarea şi marcarea vizibilă a zonelor periculoase la fiecare loc de muncă

 conducătorul procesului de producţie nu va părăsi locul de muncă până nu stabileşte precis cine este
înlocuitorul său pe perioada cât lipseşte din parchet.

5.2 Măsurile de protecţie a muncii la lucrările de recoltare a lemnului se referă la următoarele

aspecte:

1. Este interzis a începe tăierea arborilor înainte de a se face pregătirea locului de muncă care constă în:

 tăierea vegetaţiei lemnoase din subetaj, a tufărişului, curăţirea crăcilor

 bătătorirea zăpezii în jurul arborilor

 formarea potecilor de retragere a muncitorilor doborâtori.

2. Direcţia de doborâre trebuie astfel stabilită încât arborele în cădere să nu se anine şi să nu cadă peste alţi
arbori doborâţi:

 tapa se va face până la adâncimea de 1/3 din grosimea arborelui de răşinoase şi de 1/3 până la
foioase

 când arborele dă semne de mişcare, doborâtorii vor scoate ferăstrăul din tăietură şi vor da
semnalele convenţionale, pentru a preveni muncitorii din vecinătate. Ei se vor îndepărta la o
distanţă de 15 metri de trunchiul arborelui, pe direcţie laterală şi înapoi faţă de direcţia de
cădere a arborelui (la circa 45 de grade) spre a nu fi loviţi de arborii în cădere ori de bucăţi de
lemn sau crăci.
3. Este interzisă doborârea arborilor înclinaţi sau a celor cu coronamentul într-o parte, în direcţia opusă
înclinării sau aceleia în care este dezvoltat coronamentul.
4. La începutul tăierii ferăstrăul se reazemă cu gheara de sprijin de trunchiul arborelui. Nesprijinirea
ferăstrăului şi introducerea bruscă a lanţului tăietor în lemn produc izbituri periculoase atât pentru utilaj
cât şi pentru muncitor.
5. Pentru a nu bloca lanţul tăietor al ferăstrăului cât şi pentru o mai bună dirijare a căderii arborelui, se vor
folosi pene din lemn.
6. În cazul ruperii lanţului tăietor se opreşte imediat motorul ferăstrăului.
7. Eliberarea ferăstrăului din tăietură, la sfârşitul tăierii, trebuie să se facă lin, fără smucituri, pentru a se
evita căderea sau ruperea lanţului.

8. În timpul căderii arborelui, retragerea motoristului spre locul de refugiu se face cu motorul oprit sau cu
turaţie redusă.

9. Transportul ferăstrăului cu benzină se poate face pe umăr numai când are motorul oprit. Dacă motorul
este încălzit se va avea grijă ca toba de eşapament să nu se atingă de hainele sau de părţi ale corpului
muncitorului.

10. Dezaninarea arborilor agăţaţi se face de către o echipă instruită în mod special, condusă de maistrul sau
gestionarul de parchet şi dotată cu dispozitive (tirfor, cabluri).

11. Înainte de începerea lucrului arborele va fi cercetat dacă nu este arcuit, în caz afirmativ, se va înlătura
arcuirea şi se va asigura rădăcina cu cablu, contra rostogolirii, iar numai după aceea se va trece la
fasonare.

12. Curăţirea trunchiului de crăci se va face pe cât posibil din amonte, asigurând trunchiul contra
rostogolirii.

13. Secţionarea lemnului se face mecanic din amonte, asigurându-se fiecare secţiune contra rostogolirii.
Unde există pericolul rostogolirii rădăcinii, aceasta se va ancora cu un cablu şi se va lăsa la rădăcină o
bucată de trunchi de 1,5 – 2 metri sau cât este necesar să nu se permită rostogolirea rădăcinii.

14. Crăcile se curăţă începând cu cele de la baza trunchiului şi terminând cu cele de la vârf. Muncitorii
trebuie să stea în parte opusă părţii arborelui de pe care se curăţă crăcile.

15. Îndepărtarea cioturilor uscate prin lovituri date cu muchia toporului este interzisă, operaţia făcându-se cu
tăişul toporului.

16. Curăţirea de crăci la un arbore se face de un singur muncitor, iar în terenuri cu pante mari se va asigura
arborele cu ţăruşi împotriva rostogolirii, interzicându-se orice activitate în partea din aval a locului unde
se curăţă arborii de crăci.

17. La secţionarea trunchiurilor aflate pe pante mai mari de 10 % se va ţine seama de următoarele reguli:

 înainte de începerea operaţiei de secţionat trunchiurile vor fi sprijinite cu ţăruşi sau proptele bine
fixate la ambele piese ce vor rezulta prin secţionare;

 este interzis a se sprijini buşteanul cu corpul sau cu picioarele;

 pe terenuri în pantă secţionarea trunchiurilor se va face numai din amonte.

5.3 Măsurile de protecţie a muncii la lucrările de colectare a lemnului înglobează
următoarele:

1. Colectarea lemnului cu vitele

 toate animalele (cai sau boi) împreună cu inventarul necesar destinate unui parchet se află în
gestiunea maistrului de exploatare care răspunde de asigurarea unor condiţii corespunzătoare de
exploatare şi întreţinere a acestora;

 fiecare atelaj se încredinţează unui conducător de atelaj (vizitiu) care trebuie să fie echipat şi instruit
cu privire la normele de exploatare şi întreţinere a atelajelor;

 vitele se admit la lucru numai dacă sunt în stare corespunzătoare de sănătate, obişnuite la ham sau
jug şi potcovite (de iarnă sau de vară). Este interzisă încredinţarea temporară a atelajelor altor
persoane şi în cazul schimbării conducătorului de atelaj, acesta va fi instruit şi avertizat asupra
năravurilor animalelor;

 atelajul complet, format din tânjeala, o pereche de vite înhămate sau înjugate trebuie să
îndeplinească condiţiile: tânjeala să fie confecţionată din lemn rezistent, de lungime 2,5 metri şi
grosime 10-12 cm, atelajul să aibă pentru prinderea lemnului lanţuri, pene şi cioflânge, dar şi ţapină,
ciocan pentru baterea penelor şi lanţ de rezervă;

 este interzisă folosirea atelajelor în pădure pe timp de furtună, ploaie cu descărcări electrice sau
viscol;

 pe drumurile alunecoase şi pe pante mari buştenii vor fi frânaţi prin înfăşurarea unui lanţ în jurul lor
sau prin împrăştierea de pământ ars şi nisip pe traseu;

 în timpul legării buşteanului muncitorul va sta lateral şi în amonte. Este interzisă staţionarea între
buşteni şi vite;

 vizitiul va fi atent ca la înhămare să nu fie lovit de animale;

 la scosul buştenilor din tasoane cu ajutorul vitelor se vor folosi cabluri cu lungimi corespunzătoare
spre a evita rostogolirea buştenilor peste animale sau peste muncitori;

 este interzisă desfacerea tasonului prin scoaterea buştenilor de la bază pentru evitarea unor accidente
ce s-ar putea produce prin dezechilibrarea materialului supus mişcării. În toate cazurile tasoanele se
vor desface prin antrenarea buştenilor de deasupra, legându-se cu cabluri suficient de lungi;

 la trasul cu vitele se va păstra distanţa între atelaje care nu va fi mai mică de 20m pe terenuri plane;
 la coborârea pe drumuri cu pantă mare se va păstra distanţa de cel puţin 50m între atelaje, iar când
panta este periculoasă atelajul următor nu va începe coborârea înainte ca cel din faţă să fie ajuns la
piciorul pantei;

 este interzisă trecerea peste buşteni în timpul mersului;

 la lucrul cu atelajele se interzice: trecerea atelajelor prin vad când apa are peste 0,5m adâncime,
urcarea pe sarcină atât în timpul mersului cât şi atunci când atelajul este oprit, forţarea animalelor
sau lovirea violentă a acestora;

 apropierea îngrijitorilor de cai se va face întotdeauna pe partea laterală a animalului, în dreptul

spetei, pentru a evita loviturile sau muşcăturile;

 este interzisă staţionarea muncitorilor în spatele cailor;

 când adăpatul cailor se face cu găleata, la grajd se va evita lovirea găleţilor pentru a nu speria
animalele.

2. Colectarea lemnului cu tractoare

 la lucrările de colectare se vor folosi tractoare echipate cu cabluri de rezistenţă la răsturnare, cu plasă
de protecţie şi anexe necesare (sapă şi troliu);

 este interzis transportul de persoane pe tractor;

 este interzis să se lucreze cu tractorul nereglat sau negresat;

 este interzis să se lucreze într-un parchet care nu este pregătit pentru trasul mecanizat (amenajarea
drumurilor de scoatere);

 la amenajarea drumurilor de tractor se va urmări:

- eliminarea de pe traseu a obstacolelor (arbori, cioate, stânci) şi a denivelărilor de teren

pronunţate;

- prevederea staţiilor de încrucişare şi dimensionarea acestora corespunzător cu traficul preconizat;

 este interzis adunatul lemnului din parchetele în care lucrările de recoltare nu au fost terminate.
Distanţa până la postaţele în care se doboară va fi de minimum 50m;

 pe teren îngheţat este interzis să se retragă buştenii cu tractorul pe linia de cea mai mare pantă;

 se interzice:

- lucrul cu cablul troliului şi cu ciochinarele fără mănuşi sau fără palmare;

 - trecerea peste buştenii aflaţi în mişcare, peste cablu în timpul funcţionării acestuia;

- mersul în faţa sau în aval de buştenii care se retrag cu troliu;

- mersul în faţa sau lângă buştenii care se scot prin semitârâre cu tractoare;

- urcarea pe buşteni în timpul mişcării acestora;

 trasul buştenilor sau al catargelor de la cioate cu troliu se va face numai când sapa tractorului este
fixată la sol;

 cablu de pe troliu va fi de construcţie indicată de cartea tehnică a utilajului;

 este interzisă legarea buştenilor sau a catargelor cu cablu de pe trolii sau prin baterea de pene. Pentru
legarea sarcinii se vor folosi ciochinarele prevăzute cu lanţ sau za;

 legarea se va face la 50cm de la capătul buştenilor, cu zaua sau lanţul în partea de jos, spre pământ,
pentru ca buştenii, la punerea în mişcare să se rotească parţial în jurul axei lor;

 după legarea sarcinii, tractoristul trebuie să aştepte semnalul din parte ajutorului de tractorist sau a
legătorului, pentru a începe trasul cu troliul. Nu va trage până nu se va convinge personal că
muncitorii s-au retras din zona periculoasă;

 este interzis muncitorilor să stea în timpul demarării în apropierea cablurilor de tracţiune care se pot
rupe şi produc accidente;

 manevra troliului de pe tractor se va face numai de către tractorist;

 în tot timpul cât durează trasul cu troliul legătorul va urmării sarcina stând în amonte de buştean. În
caz de obstacole, legătorul va da semnalul de oprire cu cel puţin 3m înainte de a ajunge la el;

 la sfârşitul zilei de lucru tractoarele se vor parca numai în locurile special destinate.

3. Măsuri de protecţie a muncii la lucrările din platforma primară

 secţionarea arborilor sau trunchiurilor, funcţie de capacitate mijlocului de transport se face la locurile
însemnate după ce din zonă au fost degajate crăcile şi trunchiurile aşezate stabil pe sol;

 pregătirea lemnului pentru încărcare cu autotroliu se va face prin voltare cu ţapina sau prin
manipularea materialului lemnos şi muncitorii care lucrează în platforma primară;

 toate cele prezentate în acest capitol sunt în concordanţă cu Legea 316/2006 – Legea protecţiei
muncii şi cu “Normele unice de protecţie a muncii în exploatări şi transporturi forestiere”.
BIBLIOGRAFIE

1. Ciubotaru, A. – Exploatarea pădurilor, vol. I, Reprografia Universităţii "Transilvania" Braşov, 1992;

2. Ciubotaru, A. – Exploatarea pădurilor, vol. II, Reprografia Universităţii "Transilvania" Braşov,
1993;
3. Ciubotaru, A. – Proiectarea lucrărilor de Exploatare a pădurilor, , Reprografia Universităţii
"Transilvania" Braşov, 1994;
4. Ciubotaru A. - Exploatarea Pãdurilor. Editura LUX LIBRIS, Braşov, 1998,
5. Corlãţeanu S. - Produse forestiere, partea I. Lemnul. Universitatea din Brasov, 1978;
6. Covrig I – Exploatări Forestiere , Editura BIOFLUX, Cluj-Napoca, 2011, ISBN 978-606-8191-249
7. Florescu I. - Silvicultura. Editura Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti, 1981;
8. Furnicã H., Beldeanu E. - Exploatarea pãdurilor cu elemente de industrializare a lemnului. Editura
CERES, Bucureşti, 1985;
9. Giurgiu V., Decei I., Armãşescu S. - Biometria arborilor şi a arboretelor din România. Editura
CERES, Bucureşti, 1972;
10. Negulescu E. D., Stãnescu V., Florescu I.I., Târziu D. - Silvicultura. Editura CERES, Bucureşti,
1973;
11. Oprea I. - Proiectarea şi organizarea lucrãrilor de exploatare. Editura CERES, Bucureşti, 1995;
12. Pavelescu I. M. - Organizarea tehnicã a exploatãrilor forestiere. Editura CERES, Bucureşti, 1972;
13. Târziu D. - Pedologie şi staţiuni forestiere. Reprografia Universităţii din Brasov,1985 ;
14. Amenajamentul unităţii de producţie VIII SIROD, OCOLUL SILVIC GURGHIU
15. Manualul de Proceduri al RNP ROMSILVA, privind Managementul Forestier FSC, Bucureşti ,2012;
16. Norme de timp şi de producţie unificate pentru lucrări din Silvicultură, M.A.P.P.M. – R.N.P.,
Bucureşti, 1997;
17. Norme tehnice pentru evaluarea volumului de lemn destinat comercializării
nr.4 .M.A.P.P.M.,Bucureşti, 2000;
18. Ordinul nr.635 din 23 decembrie 2002 ,pentru aprobarea Normelor privind stabilirea termenelor,
modalităţilor si perioadelor de exploatare a masei lemnoase din păduri si din vegetaţia forestieră din afara
fondului forestier naţional ;
19. Ordinul nr. 606 din 30 septembrie 2008, pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele,
modalităţile si perioadele de colectare, scoatere si transport al materialului lemnos,M.A.D.R.,
Bucureşti,2008;
20. Ordinul nr. 1540 din 3 iunie 2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele, modalităţile şi
perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos, M.M.P., Bucureşti,2011;