Capitolul 1.

SITUATIA TERITORIAL ADMINISTRATIVĂ

1.1.Elemente de identificare a unității de producție

Fondul forestier care face obiectul prezentului amenajament ,este

cuprins in U.P.V Izvoare si este constituit de arborete situate in raza localităților
Baia Mare , Baia Sprie , Desești , Ocna Șugatar ,Giulești ,Săpanța și Sighetu
Marmației din județul Maramureș.
Arboretele sunt administrate de catre Ocolul Silvic Mara. Suprafața totală
a unitatii de producție este 4827,90 ha.

1.2.Vecinătăți ,limite ,hotare

În tabelul 1.2.1 se prezintă vecinitățile,limitele și hotarele fondului

forestier proprietate publică a statului inclus în U.P.V Izvoare

Tab.1

Puncte Vecinătății Limite

cardinale
Hotare
Felul – denumirea
Nord O.S. Sighet Naturala – Culmea Trei Măguri -liziera pădurii și borne

Est U.P.IV Gutin Naturală – Culmea Scuturi -lizierea pădurii și borne

U.P:VI Agriș -Culmea Crivini
-Culmea Piatra Tisei
Sud O.S. Baia Sprie Naturală – Culmea Igniș -lizierea pădurii și borne
-Culmea Iezere

Vest O.S. Firiza Naturală –Culmea Piatra Lucie â -lizierea pădurii și borne
-Culmea Pleșca

1
 Capitolul 2. CLIMATOLOGIA

În conformitate cu clasificarea lui Koppen, unitatea de producție este

situată în regiunea Dfbx , regiune ce se caracterizează printr-un climat
boreal , cu ierni reci, cu strat stabil de zăpadă iarna și cu păduri,
precipitații suficiente în tot cursul anului și cu temperaturi medii sub 20
grade C în cea mai caldă luna a anului.

2.1.Regimul termic

În tabelul 2 sunt prezentate temperaturile medii anuale.

Tabelul 2
Lunile I II II I V VI VI VI IX X X Anu
I V I II I X al
II
Temp.m 3, 3, 2, 8, 13, 16, 18, 17, 13, 8, 3, 1, 8,0
8 7 8 2 6 3 1 2 6 7 3 0
edii

-amplificarea temperaturilor medii anuale 21.9 grade C.

-temperatura maximă absolută a fost înregistrată în 1951 ,având valoarea de
+39,2 grade C
-temperatura minimă absolută a fost înregistrată în 1954,cu o valoare de -31,6
grade C
-temperatura medie pe perioada de vegetație este de 14,5 grade C
-data medie a primului îngheț 6.X.
-data medie a ultimului îngheț 28.IV

2
 2.2.Regimul pluviometric

În tabelul de mai jos sunt prezentate cantități medii lunare și anuale

Lunile I II III IV V VI VI VIII IX X XI XII A

I n
u
a
l
Precip 41,6 4 46, 53, 83,8 100 88 78, 62 54, 51, 46, 7
. 1, 6 9 1 9 7 2 4
medii 2 8

-precipitații atmosferice medii pe perioada de vegetație 512,4 mm.

2.3.Regimul eolian

Teritoriul unității de producție se caracterizează printr-un regim eolian

moderat, care nu produce pagube în arboret ,decât în asociație cu alți factori
destabilizatori (sol umed, zăpezi,etc) .
Vânturile dominate sunt cele din vest și nord-vest cu o frecvență de
50% din timpul anului . Viteza medie anuală a vânturilor dominate este
de 3,7-5,0 m/s. Calmul atmosferic (zile fără vânt) reprezintă 40%. De
menționat faptul că s-au semnalat vânturi cu o intensitate mai mare și ,în
mod excepțional ,chiar furtuni.Astfel de furtuni au avut loc în anii 1978,
1982 și 11988 când s-au produs coborâturi mari de vânt.

3
Capitolul 3 Elemente privind cadrul natural,specifice
unității de producție

3.1. Geologie
Substratul litologic pe care s-au format tipurile de sol din unitatea de
producție este influențat de magnetismul intens din timpul Neogenului
,seria Pliocen ,etajul Panonian ,caracterizat prin andezite bazaltoide de
Ilba.
Pe mici porțiuni pe văile principale apar roci piroclastice
nrconsolidate (provenite din dezagregarea rocilor efuzive ) și roci
piroclasice consolidate.

3.2.Geomorfologie
.
Unitatea de producție în stadiu este situată din punct de vedere
geografic în Provincia geosinclinalului Alpino-Carpatic, Carpaților
Orientali ,Subținutul Munților Vulcanici, Districtul Oaș-Gutâi, grupa de
nord.
Altitudinal este situat în zona de munte ,altitudinea minimă fiind de
600 m (u.a. 49A), maximă de 1350m (u.a. 125). Încadrarea fondului
forestier pe categorii de altitudinii este următoarea :
-601-800 m....................160,72 ha....................3%
-801-1000 m...................2731,21 ha.................57%
-1001-1200 m.................1933,94 ha.................40%
-1201-1400 m..................2,03 ha.......................-%
Total............................4827,90 ha.................100

Unitatea de relief predominantă este versantul cu configurațe de obicei

ondulată cu pante cuprinse între:
4
 -0-15𝑔 ...........1198,22 ha................25%moderată
-16-30𝑔 ..........3468,99 ha ................72% repede
-31-40𝑔 ...........154,85 ha..................3% foarte repede
-peste 40𝑔 .......5,84 ha........................-% abruptă

Total .............4827,90 ha................100%

Capitolul 4. Lucrări de prelucrare a

semințelor forestiere .

Dupa recoltare , fructele sau semințele trebuie sa treacă printr-un

proces de prelucrare, în vederea pregătirii acestora pentru o păstrare de
scurtă sau lungă durată sau pentru semănat.prelucrarea fructelor și a
semințelor forestiere depinde de specie si de tipul de fruct sau sămanță.
Seminte de brad

5
Semințe de Pin

Semințe de In

6
 4.1. Calitatea semințelor forestiere

Pentru a verifica daca semințele forestiere sunt apte pentru semănat

este necesară analiza atentă a calității acestora ,efectuată in laboratoare
specializate și dotate in acest sens.analiza semințelor forestiere nu se va
face pentru întreaga cantitate de semințe recoltate ,ci pentru o probă de
semințe prelevată din întreg lotul de semințe.Reușita culturilor și
intensitatea creșterilor depind de calitatea semințelor forestiere.

4.2. Clasificarea semințelor forestiere

În funcție de calitate , semințele forestiere se clasifica în trei clase.Pentru

a fii apte de semănat ,valorile indicilor calitativi trebuie să fie mai mari
sau cel puțin egale cu cele pentru clasa a III-a.

4.3. Determinarea însușirilor semințelor forestiere.

Însușirile semințelor forestiere se determină prin analize efectuate

asupra probei de semințe trimise la laborator.Aici, vor fi verificate
însușirile fizice si germinative ale semințelor forestiere.
a) Însușirile fizice ale semințelor sunt
-puritatea,
-masa a 1.000 de semințe,
-umiditatea.

7
 4.4. Puritatea (P) semințelor forestiere

Reprezintă procentul de semințe pure din masa lotului de semințe.

Pentru determinarea purității se va proceda în felul următor ; se va
cântări proba totala de semințe ,se vor separa semințele pure
(întregi,normal dezvoltate) de impurități și se vor cântări separat,după
care se va face raportul dintre greutatea semințelor pure si greutatea
totalăa probei
P=a/b x 100(%) unde
a=greutatea semințelor pure, în grame
b=greutatea totală

4.5. Masa a 1.000 de semințe

-este u n indice fooarte important ,deoarece cu cât masa a 1.000 de

semințe este mai mare cu atât calitatea lotului de semințe este mai bună.

8
 Capitolul 5. SEMINȚE ȘI PEPINIERE FORESTIERE

5.1.Extragerea semințelor
Extragerea semințelor din conuri se face tot în uscătorii.Pe parcursul uscării
conurilor, semințele ies parțial din conuri, de aceea este necesar să urmeze un
proces de scuturare cu ajutorul tobelor rotative.

5.2.Dezariparea semințelor aripate.

Semințele extrase din conuri sunt,de obicei ,semințe aripate ,care nu

pot fi folosite în această stare,deoarece aripioarele mențin umiditatea și
favorizează apariția anumitor boli.În aceste condiții ,imediat după
uscare,este necesară înlăturarea aripioarei printr-o operație de
dezaripare,care se poate efectua manual sau mecanizat.
Semințele de brad se dezaripează doar prin metoda
manuală,pentru a nu distruge punga de rășină ,fapt care ar duce la
scăderea capacității germinative.
Semințele dezaripate sunt amestecate cu aripile sfărămate ,solzi
,ace și alte impurității.Pentru eliminarea cât mai eficientă a acestora și
obținerea de semonțe cât mai curate și mai sănătoase ,se aplică
operația de curățare prin vânturarea manuală sau mecanizată.
Pentru ca procentul de răsărire să fie cât mai ridicat, se recomandă
ca semințele folosite sa fie mari și grele.Din aceste motive ,semințele de
rășinoasă de aceași proveniență ,trebuie să parcurgă și un proces de
sortare.
În majoritatea cazurilor ,odată cu operația de curățare are loc și
sortarea semințelor. Astfel ,semințele mari și grele cad aproape de locul
unde s-a făcut curătțarea ,iar cele ușoare și seci zboară la o distanță mai
mare.

9
Metode de dezaripare
Nr. Metode de Descriere
crt. dezaripare
1. Dezariparea -se aplică pentru cantități mici de
semințe,
manuală -semințele se freacă în mâini , protejate
de mănuși confecționate dintr-un
material aspru,
-înainte de dezaripare ,este bine ca
semințele să se umezească ușor și să
se lase 8-10 ore la temperaturi de 20-23
grade C,
-după dezaripare,semințele se uscă
foarte bine și pot fi puse la păstrare.
2. Dezariparea -se aplică pentru loturi mari de semințe,
-se utilizează dezaripatoare acționate
mecanizată
mecanic.

Metodele de curățare și sortare

Nr. Metode de
crt. curățare și Descriere
sortare
1. Curățarea și -se realizează prin ridicarea vasului cu
semințe și lăsareaacestora să cadă în alt
sortarea vas, sunt înlăturate , astfel ,doar impuritățile
manuală prin ușoare ,care pot fi luate de vânt.
vânturare
2. Curațarea și -presupune utilizarea unor instalații numite
vânturători cu aer orizontal sau vertical,
sortarea acestea au capacitatea de a înlătura și
mecanizată impuritățile mari, există vânturători
prin vânturare mecanizate dotate cu compartimente de
sortare a semințelor , acestea efectuează
atât operația de curățare cât și operația de
sortare.

10
5.3. Prelucrarea fructelor și a semințelor provenite
de la speciile de foioase

Se face în funcție de consistența acestora, în mod diferit la cele uscate

față de cele cărnoase.
Prelucrarea presupune aplicarea operațiilor de extragere a semințelor
din fructe ,curățarea și sortarea.

5.4. Zvânturarea și prelucrarea fructelor uscate și

cărnoase de foioase

Pentru zvânturare ,fructele nu se expun brusc la soare sau la alte

surse de căldura ,deoarece se poate ajunge la o uscare forțată ce
determină crăparea tegumentului semințelor.
Fructele se așează în straturi subțiri pe prelate sau pe o suprafață
oarecare,dar bine curățată ,apoi se răvășesc de mai multe ori pe zi
pentru a preveni încingerea.

Fructele prezentate mai jos nu necesită extragerea

semințelor, ci doar operațiile de zvântare, curățare și
sortare.

11
Fructe de castan comestibil.

Fructe de alun

12
Samare de frasin

5.5. Curățarea de impurității și sortarea

Se poate face cu ajutorul grătarelor.Utilizând grătare din sârmă se
pot curăța și sorta și samarele de frasin ,ulm și acerinee,după o
umectare și zvântare prealabilă ,acestea se freacă de grătare și li se
îndepărtează aripile.
Semințele mari,cum ar fi ghinda , castanele,alunele, se pot curăța și
sorta și prin flotație.Scufundate în apă, semințele mari și grele se duc la
fund,iar cele ușoare și seci plutesc la suprafața apei.Păstăile de salcâm
și glâdița ,bine uscate, se pun în saci și se bat cu nuiele sau cu lopeți de
lemn până când păstăile se sfarmă și semințele sunt eliberate.Apoi se
curăță și ae sortează prin vânturare.
Fructele de mesteacăn,anin,plop se uscă ,iar apoi se scutură pe
prelate întinse ,pentru a elibera semințele.

13
Fruct de salcâm.

14
Fruct de mesteacăn.

Fruct de glădiță

15
 În tabelul de mai jos sunt indicate principalele
modalități de prelucrare a fructelor cărnoase și
suculente.

Nr. Fructe de... Mod de prelucrare

crt.
1. -bine umectate,se strivesc și,prin
Vișin,paducel,cireș, frecare de site , sub jet de apă, se
prun,corn,sânger eliberează semințele,

2. -se zdrobesc ,iar prin flotație se

Măr și păr eliberează semințele,

3. Dud ,soc, coacăz -se freacă de sitre ,iar pentru

separarea semințelor se trec sitele
printr-un jet de apă.

Fruct de păducel

16
Fruct de corn

Fruct de sânger

17
 Capitolul 6. Mijloace manuale și mecanizate folosite
la recoltarea,prelucrarea și pregătirea semințelor
forestiere pentru semanat

Principalele mijloace manuale și mecanizare utilizate pentru

desfășurarea operațiilor de recoltare,prelucrare și pregătire a semințelor
forestiere pentru semănat sunt prezentate în tabelul de mai jos

Nr. Lucrări Mijloace manuale și mecanizate

crt.
1. Recoltarea -scări pliante,ușoare, de obicei din aluminiu
fructelor și a -cârlige pentru aproprierea ramurilor
semințelor -dispozitive cu mâner telescopic,pentru
forestiere din desprins fructele de pe ramuri;
arbore nedoborât -foarfece,cuțite,cosoare;
2. Extragerea -uscătorii cu sursă de căldură naturală sau
semințelor din artificială, tobe rotative;
conuri
3. Dezariparea -dezaripatoare mecanizate;
4. Sortarea -ventilatoare și sortatoare mecanizate;
5. Prelucrarea -în funcție de consistența fructelor ; grătare și
fructelor sortatoare mecanizate,lopeți de lemn pentru
Și a semințelor de baterea păstăilor , vase de lemn pentru
foioase zdrobit,mașini pentru descărcat fructele
cărnoase.

18
 6.1.Norme specifice de securitate și sănătate a
muncii la recoltarea,păstrarea și pregătirea
semințelor pentru semănat
Normele de sănătate și securitate a muncii se regăsesc în normele
specifice lucrărilor ce trebuie executate.
Înainte de începerea recoltării este obligatorie instruirea lucrătorilor în
vederea prevenirii apariției accidentelor.Orice instructaj de protecție a
muncii va fi însoțit de aplicații practice și de verificarea
cunoștințelor,astfel încât vor fi admise pentru lucru dor persoanele care
demonstrează însușirea și capacitatea de punere în practică a acestor
cunoștinte.În celelalte situații se va repeta instructajul.
Fiecare lucrător va completa o fișă de protecție a muncii,în care se vor
consemna activitățiile pentru carfe s-a făcut instructajul,locul de
desfășurare a lucrării, perioada ; de asemenea , lucrătorul va semna
pentru instructajul de care a luat la cunoștință .
Recoltarea fructelor și a semințelor forestiere , mai ales din arbori
nedoborâți, se realizează la înălțimi mari, în condiții grele.Această
activitate presupune respectarea cu strictețe a următoarelor condiții de
lucru:
-recoltarea din arbori nedoborâți, se va realizeaza doar de către
persoane sănătoase, cu vârstă cuprinsă între 18 și 35 de ani;
-nu este permisă recoltarea pe timp de ceață,vânt, ploaie sau ger;
-lucrătorii vor fii echipați corespunzător de prelucrare, echipamentul de
protecție, încălțăminte cu talpă confecționată din material aderent,
salopetă, mănuși de protecție, centură de protecție;
-pentru orice lucrare de prelucrare,echipamentul de protecție
corespunzător este alcătuit din : mănuși,salopetă de protecție , cizme de
cauciuc, mască pentru protecție împotirva prafului și a substanțelor
nocive etc.;
-sitele folosite la sortare sau descărcare trebuie verificate cu atenție,
căci nu trebuie să aibă plasa ruptă, iar rama lor trebuie să fie netedă sau
vopsită;
-în cazul utilizării uscătoriilor cu sursă de căldură artificială , vor fi
respectate norme speciale de sănătate și de protecție a muncii : vor fi
admiși doar lucrători sănătoși ,cu vârsta peste 18 ani ,iar în camerele de
uscare nu se va staționa mai mult de 10 minute.

19
PRELUCRAREA FRUCTELOR,CONURILOR ȘI SEMINȚELOR

20
SORTAREA AMESTECURILOR POLIDISPESE SOLID-SOLID

21
MAȘINĂ PENTRU ZDROBIRE ȘI DESCIORCHINARE

22
CAPITOLUL 7 . BIBLIOGRAFIE
1.AUREL GÂNGĂ- Lexican cinegetic, Editura Silvică, 2014;
2.VASILE RĂZVAN CÂMPU-Editura Universității Transilvania din Brașov;
3.IOAN IANCU , IONELA APETROAIE , ARISTRIȚA LECA , SIMONA
CUCERZAN- Silvicultura- Manual pentru clasa a XI-a,Editura CD PRESS,
București 2010.

23