Universitatea Bucuresti

Zona temperata

Student: Roman Madalina Georgiana

Hidrologie-Meteorologie
Grupa 120

2014

Cuprins:

1. Zona temperat continentala

1.1. Localizare.........................................................................................................3
1.2. Clima................................................................................................................4
1.3. Hidrografia........................................................................................................4
1.4. Relief.................................................................................................................4
1.5. Soluri.................................................................................................................5
1.6. Vegetatia si fauna..............................................................................................5

2. Zona temperat oceanica

2.1 Localizare.........................................................................................................7
2.2. Clima................................................................................................................7
2.3. Hidrografia........................................................................................................8
2.4. Relief..................................................................................................................9
2.5. Soluri..................................................................................................................9
2.6. Vegetatia si fauna..............................................................................................11
Bibliografia...............................................................................................................13

Zona temperat indic n geografie cele dou zone din emisferele nordic i sudic care sunt cuprinse ntre
latitudinile tropicelor i ale cercurilor polare. Schimbrile climaterice generale dintre var i iarn n aceste
zone sunt treptate, indiferent dac vremea se nclzete ori c se rcete, genernd dou anotimpuri
intermediare, primvara i toamna, ntre extremele temperaturilor celor mai sczute (iarna) i a celor mai
ridicate (vara). Indiferent de "vremea obinuit" i de localizare geografic, climatul zonelor temperate poate
oferi uneori vreme extrem de schimbtoare i greu de prezis.
Zona temperat nordic se extinde ntre Tropicul racului, de la aproximativ 23,5 grade latitudine nordic
pn la Cercul polar arctic, la circa 66,5 latitudine nordic. Corespunztor, zona temperat sudic se gsete
ntre Tropicul capricornului, situat la 23,5 grade latitudine sudic pn la Cercul polar antarctic, la 66,5
latitudine sudic.
Climatul corespunztor zonei temperate se numete climat temperat. Oricum, denumirea este generic i
vag, ntruct n cadrul larg al "climatului temperat" exist o multitudine de climate tipice, atipice sau
specifice, care sunt grupate n general n climat temperat continental i climat temperat oceanic (sau
maritim).

1. Zona temperat continentala

1.1. Localizare:
Partile centrale ale continentelor, la distante mai mari in raport cu oceanele, fiind de cele mai multe ori
incadrate de sisteme de munti inalti (Carpati, Caucaz, Himalaya, cele din Extremul Orient, etc), care
impiedica patrunderea maselor de aer oceanic. Astfel de medii se gasesc in Bulgaria, Iugoslavia, N. Croatiei,
N. Italiei, Elvetia, Cehia, Austria, S. Germaniei, apoi in America de Nord (podisurile din centrul S.U.A. si al
Canadei) si America de Sud (Argentina).

Fig. 1 Localizare zona temperat continentala

1.2. Clima:
3

Climatul se caracterizeaza prin frecventa maselor de aer continental, polare si arctice, precipitatii putine (sub
500 mm/an) si o accentuare a secetei catre sectoarele centrale ale continentelor sau in cele care sunt incadrate
de munti inalti.

Fig. 2 Tabel variatie temperaturi zona temperat continentala

1.3. Hidrografia:
Precipitatiile cad in orice luna, dar valorile mai mari sunt la finele primaverii si vara; toamna si iarna sunt
secetoase. Raurile au un regim neregulat, ingheata in timpul iernii, pot produce inundatii primavara din cauza
topirii zapezilor, iar vara debitele scad din cauza secetei sau cresc datorita ploilor torentiale.

Fig.3 Grafice cantitati precipitatii Punta Arenas

Clima temperat-continentala este caracterizata prin veri calduroase si uscate si prin ierni extrem de reci.
Datorita incalzirii puternice a uscatului, verile sunt foarte calduroase, cu temperaturi medii lunare de 15-200
C, iar iernile sunt reci, cu temperaturi medii lunare sub 00 C. Cantitatile medii de precipitatii au valori reduse,
fiind cuprinse intre 300 si 500 mm/an.
1.4. Relief:
Consta in majoritate din coline joase, despartite de la nord la sud si lanturi de dealuri si munti.

Fig. 4 Padure zona temperat continentala

1.5. Soluri
Solurile sunt formate din: castanoziomuri ce se formeaza pe loess si corespund unui climat uscat si cald;
cernoziomuri care sunt soluri fertile, formate pe loess, intr-un climat secetos si sunt situate la suprafata
solului fiind bogate in humus.

Fig. 5 Cernoziom

1.6. Vegetatia si fauna:

Ca vegetatie avem stepele alcatuite din ierburi. Aceste formatiuni se afla in partea de est a Europei (pusta in
Ungaria, baragan in Romania, stepa in Rusia), partea centrala a Asiei, in America de Nord, unde sunt numite
prerii, si in America de Sud, unde sunt cunoscute sub numele de pampas. Aceste regiuni constituind cele mai
insemnate zone cu cereale de pe Glob.

Limita vestica a stepei din Europa trece prin sud-estul tarii noastre. Trecerea dintre padurile de foioase si
stepa se realizeaza prin intermediul unei fasii de tranzitie, numita silvostepa, in care ierburile stepei
alterneaza cu palcuri de copaci.

Fig. 6 Zona de prerie

Fauna cuprinde iepuri, popandai, harciogi si diferite pasari, ca potarnichea, prepelita.

Fig. 7 Popandai

Fig. 8 Potarniche

2. Zona temperat - oceanica

2.1. Localizare:
Estul Europei ntre 40-60 latitudine nordic pe coasta mrilor i Oceanului Atlantic, n sudul Americii de
Sud, sud-estul Australiei i Noua Zeelanda

Fig. 9: Localizarea zonei temperat oceanice

2.2. Clima
Temperatura medie anuala 10-15C;
- vanturile: dominant vanturi de vest;
- precipitatii: relativ uniform pe parcursul anului;
- 4 anotimpuri.
n partea estic a continentelor clima este influenat de circulaia musonic, cu veri umede (musonul de
var) i ierni reci i uscate (musonul de iarn).

Fig. 10. Zona climat continental oceanic

2.3. Hidrografia:
Cantitatile medii de precipitatii sunt in jur de 1.000 mm/an si cresc spre latitudinile mari, unde se inregistreaza
caderi mai abundente de zapada in sezonul rece.
Precipitatii mari se produc pe unele insule sau pe continente, unde, sezonier, circulatia maselor de aer este tot
dnspre ocean, de exemplu: arhipelagul Hawaii, vestul S.U.A., la 45-600 C , America de Sud la latitudini de 40-500 C.

Fig. 11. Grafice cantitati precipitatii Puerto Aysen (Hawaii); Bergen (V SUA)

Regimul hidrologic al rurilor se caracterizeaz prin debite mari n anotimpul ploios. Zona temperat-oceanic
este intens populat, astfel mediile naturale ale cmpiilor i ale zonelor de litoral au fost transformate, n cea
mai mare parte, n medii antropizate i antropice.
2.4. Relief:
Consta in majoritate din coline joase, despartite de la nord la sud si lanturi de dealuri si munti.

Fig. 12. Marea Britanie - relief

2.5. Soluri:

Cambisoluri - fag;
Argiluvisoluri - stejar.

Aici mediile naturale ale campiilor si dealurilor au fost in transformate in medii de culturi agricole,
portuare, industriale, de asezari de diferite tipuri.
In cea mai mare parte padurile de foioase au fost defrisate, locul lor fiind luat de plantatii, pajisti si
terenuri agricole.
In munti, activitatile turistice, caile de comunicatie si asezarile (de exemplu in Franta, Scotia, S.U.A.,
Canada, etc.) introduc o nota de antropizare, dar aceasta este subordonata mentinerii echilibrelor naturale. Se
adauga multe teritorii supuse ocrotirii sub forma de rezervatii si parcuri.

Fig. 13. Cambisoluri - padure de fag

Solurile zonei temperat-oceanice s-au dezvoltat in conditiile unei umiditati moderate si sub padure.

10

Mai importante sunt: luvisolurile, formate sub paduri de foioase, paduri de amestec si pajisti; argiluvisolurile,
dezvoltate sub paduri de foioase (fag, stejar), de culoare brun-roscata sau bruna; podzolurile corespund unui
climat umed si racoros si se dezvolta sub padurile de conifere( in Marea Britanie). Nu sunt deosebit de
productive d.p.d.v. agricol.

Fig. 14 Argiluvisoluri - padure de stejar

2.6. Vegetatia si fauna:

Domin pdurile de foioase, mai ales n nord, dar ele ocup doar 9% din suprafaa rii din cauza
defririlor. Vegetaia este format din ierburi i plante cu flori, mlatin i turbrii

Fauna acestor paduri este formata din cerb, caprioara, mistret, lup, vulpe, urs brun si

jderi

11

Fig. 15. Urs brun

Fig. 16. Cerb

Fig. 17. Jder

Fig. 18. Porc mistret

12

Bibliografie:

https://golearngeo.wordpress.com

http://www.rasfoiesc.com

http://www.referatexp.com

http://www.scritub.com

wikipedia.com

13

14