Târnava Mare este cel mai important râu al Ţinutului Odorheiului.

Izvorăşte de la poalele muntelui

Şumuleu Mare, de la o altitudine de 1455m, are o lungime de 221 km şi mărimea estimativă a zonei
de captare este de 3.606 km2 , se varsă în lacul de acumulare de la Zetea, unde se uneşte cu pârâul
Şicasău şi pârâul Szencsed. După ce părăseşte lacul de acumulare de 137 ha, continuă drumul spre
Odorheiu Secuiesc. Înainte să atingă oraşul, colectează apa din trei pâraie: Ivo, Desag şi Brădeşti.
Dintre acestea, cu posibilităţi de pescuit, pe primul loc se situează Ivo. Pe pârâul Desag pescuitul este
interzis. În aceste trei pârâuri păstrăvul indigen îşi depune icrele. Ajungând la Odorheiu Secuiesc,
Târnava Mare trece din tip montan în tip colinar, asigurând o varietate de oportunităţi de pescuit.
Ajuns în Depresiunea Transilvaniei, în comuna Blaj se uneşte cu Târnava Mică, apoi împreună cu
numele comun de Târnava, îşi continuă drumul până la râul Mureş. Pescuitul pe Târnava Mare se
împarte în patru secţiuni:

Pe secţiunea izvor-lac de acumulare, sunt valabile regulile de pescuit tip montan (salmonide) adică,
pescuit cu momeli artificiale, cu o singură undiţă şi cu maximum două cârlige. Sezonul începe de pe
01 mai până în 15 septembrie. Zona superioară a râului este dominată de două specii de peşti
(inclusiv şi pâraiele care se varsă în lac): păstrăvul indigen şi mai jos cleanul, dar poate fi întălnit
păstrăvul curcubeu, păstrăvul fântânel, beldiţă, zglăvoacă şi plevuşcă. Din cauza vegetaţiei bogate,
folosirea rotativelor este mai indicată decât folosirea muştelor. Ajungând mai jos pe firul apei, râul se
lărgeşte şi pot fi aplicate cele două moduri de pescuit. După vărsarea pârâului Tartód, începe să
apară cleanul şi populaţia lor îmbogăţindu-se până la baraj. Partea de jos a râului (înainte de baraj),
este un loc bun şi pentru pescarii începători.

Secţiunea a râului dintre barajul Zetea şi localitatea Brădeşti este de tip montan. Fauna piscicolă a
acestei secţiuni este foarte variată, specia de peşte care domină este păstrăvul indigen însă apare şi
lipanul. Pe lângă aceste specii găsim şi o varietate bogată de clean, mreana vânătă, plevuşcă,
zlăvoacă, chişcar şi beldiţă. Destul de rar întâlnim şi scobar dar numărul lor este nesemnifivativ.

Pe această porţiune sunt valabile regulile de pescuit tip montan, pescuitul fiind permis numai la
sfârşitul săptămânii în sezon (01 mai-15 septembrie) numai cu momeli artificiali (ex.wooblere, muşte
artificiale, etc.), folosirea momelii naturale este interzisă cu desăvârşire! Cei mai mulţi pescari
folosesc rotative, însă din ce în ce mai mulţi trec la muscărit. Între barajul Zetea şi podul Desag unde
sunt valabile alte reguli de pescuit, este o zonă „prinde şi eliberează“ (catch and release).