Cehia

Denumirea oficială: Republica Cehă

Capitala: Praga (l,2 mil. loc.)
Limba oficială: ceha
Suprafaţa: 79.000 km2
Locuitori: l0,3 mil. (l30 loc./km2)
Religia: catolicism 85% protestantism, ortodoxism, mozaism
Moneda: coroana cehă
Forma de guvernământ: republică
Ziua naţională: l ianuarie

Geografia: C. este aşezată în Europa Centrală, fără ieşire la mare. Limite: Germania (V şi N),
Polonia (N şi NE), Slovacia (SE), Austria (S). G. fizică: În centrul vestic al ţării, un podiş
vechi, de vârstă hercinică; acest masiv e cunoscut sub numele de Patrulaterul Bohemia (300-
350 m), în S mai înalt, care este înconjurat de munţi: la NV, Munţii Metaliferi (l200); in N,
Munţii Sudeţi (l600 m); în SE, Colinele Ceho Morave; la SV Munţii Sumava (l372 m); în V,
Munţii Pădurea Boemiei. Între Podişul Boemiei şi Carpaţii din Slovacia (SE) se întinde
depresiunea Ostrava şi Culoarul Moravei, mai coborât în S. Apele principale: Elba/Labe cu
afl. său Ultava (din bazinul M. Nordului), drenează Pod. Boemiei; Morava (afl. al Dunării, din
bazinul M. Negre), drenează Moravia; Odra, la NE, din bazinul M. Baltice. Clima: este
temperat continentală, cu ierni reci şi, veri răcoroase; cu precipitaţii bogate aduse de vânturile
dinspre V. Temp. medie anuală este de -l˚C în ianuarie şi 20˚C în iulie (la Praga). Precipitaţiile
sunt bogate în Sudeţi (2000 mm/an) şi 5l0-700 mm/an în zonele joase şi în V. Boemiei. Floră
şi faună: Munţii sunt acoperiţi cu păduri de foioase şi de conifere (zadă, pin scoţian, brad,
molid). 30% din Pod. Boemiei este împădurit. Fauna specifică Europei centrale. Există
numeroase rezervaţii naţionale şi parcuri. Populaţia: este formată din cehi 94%; slovaci,
germani, polonezi. Concentrarea max. a pop, în Boemia, zona Pragăi (cca. 2000 loc./km2) şi
în Moravia, în depresiunea Ostrava şi în zona Brno. 60% din pop. activă lucrează în industrie.
Rata natalităţii: l3,8‰; a mortalităţii: l2,9‰. Rata pop. urbane: 65%. Resurse şi economie:
Una din cele mai dezvoltate economii din fostele ţări comuniste, bazată pe resurse interne şi
pe import cu o ind. diversificată; resurse energetice bazate pe exploatarea cărbunelui şi
valorificarea potenţialului hidroenergetic; construcţii de maşini: locomotive, turbine, aparatură
electrotehnică şi electronică, autocamioane, autoturisme (uzinele Skoda); produse chimice,
metalurgice, ind. textilă, pielărie (încălţăminte), ind. alimentară. Industrii tradiţionale: a
porţelanurilor, a vitraliilor, a sticlăriei (cristal de Boemia). Agric. este specializată în creşterea
animalelor (cornute mari, porcine) cultura sfeclei de zahăr, a cartofilor şi cerealelor (grâu, orz,
secară). Res, min.: cărbune, minereu de fier mangan, polimetale, uraniu, petrol, gaze naturale.
Exportă: fontă, oţel, mijl. de transport, autoturisme, maşini şi utilaje, produse chimice,
sticlărie, poţelanuri. Importă: petrol şi produse petroliere, produse agroalimentare. Turismul
foarte dezvoltat; Praga, „oraşul de aur”, este unul din cele mai frumoase capitale ale Europei;
staţiuni cu ape termale: Karlovy-Vary şi Marianske, Lazne (Marienbad). Transporturi şi
comunicaţii: C. joacă un rol important în Europa prin transportul ei feroviar, având multe
linii internaţionale; căi rutiere. Aeroportul din Praga este unul dintre cele mai mari din
Europa. Oraşe: Brno, Plzen (cu renumitele fabrici de bere), Ostrava-Karlovy-Vary, Clomonc,
Pardubice. În l348 este creată prima universitate la Praga. Există 5 universităţi; cca.l0 institute
tehnice. Istoria: Pe terit. C. locuiau celţii (sec. IV î. Hr.); vin din N triburile germanice ale
marcomanilor (sec. I î. Hr.). în sec. VI, slavii de apus se stabilesc aici formând un stat slav;
invazia avarilor. În 830 ia fiinţă Marele Cnezat al Moraviei, care adoptă creştinismul, iniţial
sub formă ortodoxă, răspândit de Chiril şi Metodiu (863-864). După 906, cnezatul Moraviei
se destramă, datorită atacului ungurilor, şi se dezvoltă în sec. X statul ceh, în zona Boemiei. În
l085 devine regat sub Premysl. În sec. XIV acest regat aparţine familiei de Luxemburg, (Praga
devine reşedinţa împăratului Sfântului Imperiu German), apoi dinastiei de Habsburg (în l437),
apoi dinastiei Jagiellonilor (până în l526). La sfârşitul sec. XIV şi începutul sec. XV mişcarea
husită, anticlericală şi reformatoare, având ca părinte spiritual pe Jan Hus, rectorul
Universităţii din Praga, ars ca eretic în l4l5. După bătălia de la Mohaci (Mohacs) trece sub
Habsburgi. În l6l8 o răscoală antihabsburgică a târgoveţilor şi nobilimei protestante este
înfrântă; urmează Războiul de 30 de ani (l6l8-l648) după care statul ceh îşi pierde autonomia
şi începe a fi germanizat. Prin Pacea Westfalică (l648) C. şi Moravia devin domenii ereditare
ale Habsburgilor. Revoluţia din l848 este înăbuşită în sânge, iar prin pactul dualist din l867
Boemia şi Moravia rămân în cadrul Austriei, Slovacia fiind înglobată în Ungaria. În l9l8 se
proclamă la Praga Republica Cehoslovacă Independentă încorporând Slovacia. În l92l,
împreună cu România şi Iugoslava, C. formează Mica Înţelegere. În l938, prin Acordurile de
la Munchen (29-30 septembrie) între Germania, Franţa, Italia şi Marea Britanie, reg. sudetă
este anexată de Hitler. La l octombrie l938 Polonia ocupa reg. Tesin (Teschen), iar Ungaria
anexează Slovacia sudică. La l5.III.l939 C. este ocupată de trupe germane (Protectoratul
Boemiei şi al Moraviei); se formează un guvern cehoslovac în exil; la Londra, în l940. În l945
C. este eliberată de armatele aliate, după care se impune un regim comunist; în l948 este
proclamată Republica Populară Cehoslovacă. În l968 începe un proces de înnoire pentru „un
socialism cu chip uman”; Primăvara de la Praga” este înăbuşită prin invazia sovietică. În l969
Cehoslovacia devine stat federal, format din republicile cehă şi slovacă. În l989, în noiembrie,
manifestaţii contra regimului; „revoluţia de catifea”; este abolit rolul conducător al partidului
şi se formează un guvern de uniune naţională. Dizidentul Vaclav Havel este ales preşedinte al
ţării, primul după înlăturarea regimului comunist. În l990 este adoptată noua denumire de
Republica Federativă Cehă şi Slovacă. În parlament se decide separarea celor două republici.
La l ianuarie l993 este proclamată Republica Cehă ca stat independent. În l997 Cehia este
admisă în NATO. Statul: este republică parlamentară, potrivit Constituţiei din l993. Puterea
legislativă este exercitată de Consiliul Naţional, parlament format din Camera Poporului şi
Senat; cea executivă de Consiliul de Miniştri, numit de preşedinte. Multipartitism.