1.

Introducere
Lucrarea de faţă reprezinta un studiu de caz prin care se analizeaza diverse aspecte privind
dinamica raului Mures in perioada anilor 1980-2005. Scopul acestuia este acela de a surprinde
modificarile albiei in sectorul studiat si a peisajului acestuia, prin cartarea elementelor
compozitionale in anul 1980 (dupa harta topografica scara 1:25 000) respectiv in anul 2005
(de pe ortofotoplan cu rezolutie de 0.5 m). Schimbarea functionalitatii a putut fi demonstrata
prin masuratori, cartari, calcule utilizand tehnici GIS.
2. Zona de studiu
3. Metodologie

La baza relizǎrii acestei lucrǎri au stat, într-o primǎ fazǎ, informațiile de specialitate, privind
caracteristicile zonei de studiu, iar determinarea schimbarilor la nivelul albiei raului Mures a
constat in cartarea elementelor de interes (cu ajutorul soft-urilor ArcGIS, Global Mapper).
3.1. Baza de date
3.2. Etape de lucru

Hǎrțile necesare studiului au fost realizate pe baza mai multor materiale cartografice și a
imaginilor de teledetecție.
Târnava Mare este cel mai important râu al Ţinutului Odorheiului. Izvorăşte de la poalele
muntelui Şumuleu Mare, de la o altitudine de 1455m, are o lungime de 221 km şi mărimea
estimativă a zonei de captare este de 3.606 km2 , se varsă în lacul de acumulare de la Zetea,
unde se uneşte cu pârâul Şicasău şi pârâul Szencsed. După ce părăseşte lacul de acumulare de
137 ha, continuă drumul spre Odorheiu Secuiesc. Înainte să atingă oraşul, colectează apa din
trei pâraie: Ivo, Desag şi Brădeşti. Dintre acestea, cu posibilităţi de pescuit, pe primul loc se
situează Ivo. Pe pârâul Desag pescuitul este interzis. În aceste trei pârâuri păstrăvul indigen îşi
depune icrele. Ajungând la Odorheiu Secuiesc, Târnava Mare trece din tip montan în tip
colinar, asigurând o varietate de oportunităţi de pescuit. Ajuns în Depresiunea Transilvaniei,
în comuna Blaj se uneşte cu Târnava Mică, apoi împreună cu numele comun de Târnava, îşi
continuă drumul până la râul Mureş. Pescuitul pe Târnava Mare se împarte în patru secţiuni:
Pe secţiunea izvor-lac de acumulare, sunt valabile regulile de pescuit tip montan (salmonide)
adică, pescuit cu momeli artificiale, cu o singură undiţă şi cu maximum două cârlige. Sezonul
începe de pe 01 mai până în 15 septembrie. Zona superioară a râului este dominată de două
specii de peşti (inclusiv şi pâraiele care se varsă în lac): păstrăvul indigen şi mai jos cleanul,
dar poate fi întălnit păstrăvul curcubeu, păstrăvul fântânel, beldiţă, zglăvoacă şi plevuşcă. Din
cauza vegetaţiei bogate, folosirea rotativelor este mai indicată decât folosirea muştelor.
Ajungând mai jos pe firul apei, râul se lărgeşte şi pot fi aplicate cele două moduri de pescuit.
După vărsarea pârâului Tartód, începe să apară cleanul şi populaţia lor îmbogăţindu-se până la
baraj. Partea de jos a râului (înainte de baraj), este un loc bun şi pentru pescarii începători.

Secţiunea a râului dintre barajul Zetea şi localitatea Brădeşti este de tip montan. Fauna
piscicolă a acestei secţiuni este foarte variată, specia de peşte care domină este păstrăvul
indigen însă apare şi lipanul. Pe lângă aceste specii găsim şi o varietate bogată de clean,
mreana vânătă, plevuşcă, zlăvoacă, chişcar şi beldiţă. Destul de rar întâlnim şi scobar dar
numărul lor este nesemnifivativ.
Pe această porţiune sunt valabile regulile de pescuit tip montan, pescuitul fiind permis numai
la sfârşitul săptămânii în sezon (01 mai-15 septembrie) numai cu momeli artificiali
(ex.wooblere, muşte artificiale, etc.), folosirea momelii naturale este interzisă cu desăvârşire!
Cei mai mulţi pescari folosesc rotative, însă din ce în ce mai mulţi trec la muscărit. Între
barajul Zetea şi podul Desag unde sunt valabile alte reguli de pescuit, este o zonă „prinde şi
eliberează“ (catch and release).