Sunteți pe pagina 1din 25

Universitatea „Dunarea de Jos” din Galati

Facultatea de știinta și ingineria alimentelor


Master: Controlul și expertizarea calității mediului

Lucrare de dizertatie

Îndrumator științific: Absolvent:


Prof. Univ. Dr. Ing. Angela Docan Eugenia Gherghisan
Universitatea „Dunarea de Jos” din Galati
Facultatea de știinta și ingineria alimentelor
Master: Controlul și expertizarea calității mediului

Lucrare de dizertație
Managementul riscului la inundații în
bazinul râului Siret

Îndrumator științific: Absolvent:


Prof. Univ. Dr. Ing. Angela Docan Eugenia Gherghisan
Introducere.

Directiva 2007/60/CE privind evaluarea managementul riscului la inundații are drept scop
reducerea consecințelor negative pentru sătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și
activitate economică asociate inundațiilor. În acest sens statele membre au obligativitatea
identificării bazinelor hidrografice și a zonelor costiere care prezint risc la inundații, de a
întocmi hărți ale riscului la inundații și de a elabora planuri de management a riscului la
inundații pentru respectivele zone.
Implementarea directivei se realizeaz în 3 etape:
1. evaluarea preliminar a riscului la inunda ii (EPRI)
2. întocmirea de hărți de hazard și risc la inundații
3. realizarea de planuri de management al riscului la inundații.
EPRI presupune identificarea inundațiilor istorice semnificative care au avut consecințe
semnificative asupra: activitții umane, mediului, patrimoniului cultural și activității
economice, dar și delimitarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații, cu alte
cuvinte zonele unde în viitor se pot produce inundații.
Lucrarea are în vedere riscului la inundații în districtul bazinului hidrografic Siret, pe baza
acesteia urmează să se realizeze identificarea zonelor cu risc potențial semnificativ la
inundații.

În esență, la nivelul ABA Siret, evaluarea preliminar a riscului la inundații (EPRI) a presupus
parcurgerea urm toarelor etape:

1. Colectarea informațiilor referitoare la inundațiile istorice (din trecut)


2. Colectarea informațiilor transmise de ABA Siret de c tre MMP / ANAR/ INHGA
și identificarea evenimentelor istorice și selectarea evenimentelor semnificative.
3. Identificarea zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații pe baza datelor,
studiilor și rezultatelor proiectelor disponibile.
Managementul riscului la inundații în România este asigurat, în principal, de Ministerul
Mediului și Pădurilor (MMP), la nivel central și de Administrația Națională „Apele Romane”
(ANAR) prin cele 11 Administrații Bazinale de Apă (ABA Someș-Tisa, ABA Crișuri, ABA
Mureș, ABA Banat, ABA Jiu, ABA Olt, ABA Argeș-Vedea, ABA Buzău-Ialomița, ABA
Siret, ABA Prut-Bârlad, ABA Dobrogea-Litoral) și Institutul Național de Hidrologie și
Gospodărire a Apelor (INHGA).
Capitolul 1. Bazinul hidrografic al râului Siret.
Prezentare generală.
Râul Siret este situat în partea de est-nord-est a ţãrii fiind cel mai mare bazin
hidrografic de pe teritoriul României. Suprafaţa totalã a spațiului hidrografic este de 44.811
km2 din care 42.890 km2 pe teritoriul României şi 28.651 km2 aflat în administrarea
Administrației Bazinale de Apă Siret. Râul Siret izvorăște din Munții Carpații Păduroși aflați
în regiunea Cernăuți a Ucrainei, la o altitudine de 1.238 m. Izvoarele sale se află în apropiere
de localitatea Șipotele pe Siret. Siretul parcurge 647 km (dintre care 559 km pe teritoriul
României și 88 km pe teritoriul Ucrainei) și se varsă în Dunăre, lângă orașul Galați. Dintre
râurile interioare, este cel mai important afluent al fluviului Dunărea, având debitul de apă la
vărsare de cca. 240 m3/s, el colectând circa 17% din volumul total al resurselor de apă ale
României.
Spațiul hidrografic Siret se învecinează la vest cu bazinele Someş - Tisa, Mureş şi Olt, la sud
cu bazinele Ialomiţa – Buzău, iar la est cu bazinul Prut.
Spațiul hidrografic Siret are formă alungită si se încadrează între meridianele: 24050' E şi
28000' E şi paralele: 45005' N şi 48015' N.

Figura 1. Harta poziției geografice a spațiului hidrografic Siret în cadrul României


Relief
Suprafaţa întinsă a spațiului hidrografic Siret presupune o mare varietate a tuturor elementelor
cadrului fizico - geografic. Prezintă importanţă, mai ales, zonele străbătute de principalii
afluenţi de dreapta ai Siretului (Siretul Mic, Valea Neagră, Bistriţa, Trotuş, Putna şi Râmnicu
Sărat etc.) care drenează în principal regiunea montană, căreia îi este caracteristică o scurgere
bogată. La rândul său, zona de podiş este importantă pentru caracterul puternic torenţial al
scurgerii şi prin prezenţa fenomenelor de secetă.

Relieful spațiului hidrografic Siret este caracterizat prin următoarele:


o Lanțul muntos al Carpaţilor Orientali (zona vulcanică, zona cristalino-mezozoică, zona
de fliş );
o Zona subcarpatică (Depresiunea Neamţului, Cracău- Bistriţa, Tazlău – Caşin);
o Podişul Central Moldovenesc (acoperă tot spaţiul din faţa Carpaţilor Orientali şi
subcarpaţilor, până la râul Prut);
o Zona de câmpie (marginea sudică a Podişului CentralMoldovenesc și partea de nord-
nord-est a Câmpiei Române).

Clima

Clima, ca toate celelalte componente ale peisajului geografic este supusă în principal
zonalităţii altitudinale (pe fondul coborârii în trepte a reliefului de la vest către est) şi celei
latitudinale (pe o diferenţă de cca. 3 grade).
Clima este continentalã, cu excepţia regiunii de munte unde predominã climatul specific de
munte, şi al zonei de câmpie unde este influenţatã de climatul de stepã. Clima este
individualizatã pe marile unitãţi de relief, de la cea umedã şi rece în zona montană, la cea de
tranziţie în Subcarpaţi şi la cea continentalã în Podişul Central Moldovenesc şi Lunca
Siretului.
Precipitaţiile medii multianuale descresc din zona montană înaltă spre zona de câmpie.
Zonalitatea climatică altitudinală se caracterizează astfel:
0
o climat de munte: Tmed. 2 – 6 C; Precipitaţii 800-1.000 l/mp;
o climat de deal şi podiş: Tmed. 7 – 9 0C; Precipitaţii 500-700 l/ mp;
o climat de câmpie: Tmed. 10 0C; Precipitaţii 450-550 l/ mp.

Resurse de apă
Rețeaua cursurilor de apa din spațiul hidrografic Siret este bine dezvoltată și cuprinde
o lungime de 15.157 km reprezentând 12,4% din lungimea totală a râurilor din România,
(15.175 km in România din care 10.861 km în spațiul hidrografic administrat de Administrația
Bazinală de Apă Siret). Densitatea acesteia este mai mare în zona montană, înaltă (1-2
2 2
km/km ) și mult mai redusă în zonele de podiș (0,8 – 1,5 km/km si de câmpie (0,2-0,5
2
km/km ).
Din punct de vedere hidrografic, teritoriul ocupat de spațiul hidrografic Siret prezintă
o asimetrie evidentă. Principalii săi afluenți (cu exceptia Bârladului) se dispun pe partea
dreaptă (Suceava, Somuzurile, Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna, Râmnicu Sărat și Buzău). În
suprafață totală, ponderea afluentilor de dreapta este de peste 70%.
Pe teritoriul spațiului hidrografic Siret se afla 8 lacuri naturale: lacul Lala pe pârâul Lala,
Lacul Cuejdel pe pârâul Cuejdel, Lacul Roşu, lacurile Bolătău, Vintileasca şi Cărpănoaia,
lacul Patruati și lacul Balcu.
În spațiul hidrografic Siret se găsesc un număr de 30 de lacuri de acumulare cu caracter
permanent ( Izvorul Muntelui, Poiana Uzului, Rogojești ş.a.)

Soluri

Ca element natural care, împreună cu vegetaţia, suferă primul impact al precipitaţiilor


asupra scoarţei terestre solurile prezintă importanţă prin tipuri, grosime, grad de afânare şi
arabilitate.

1. în zona montană predomină cambisolurile la altitudini mijlocii şi mici şi


spodosolurile pe culmile cele mai înalte. În depresiunile din partea centrală şi sudică se
întâlnesc şi argiloiluvisoluri
2. în zona subcarpatică predomină soluri mai evoluate ca profil şi compoziţie, care
aparţin în principal de tipurile argiloiluviale (cele mai extinse), pseudorendzinice
(tipice sau cu erodisoluri şi regosoluri – pe roci cu gips şi pante mari) şi aluviale (în
luncile râurilor);
3. zona de deal și de podiș este reprezentată prin soluri argiloiluviale brune-luviceşi
albice care, în general, au o permeabilitate mai mică. Pe terasele mai joase şi către Câmpia
Siretului inferior, aceste soluri trec spre tipuri cernoziomice;
4. zona de câmpie cuprinde soluri cernoziomoide, bine evoluate, cu permeabilităţi
diferite. Aici, ca şi în podişuri, mărimea scugerii este condiţionată şi de pantele mai
reduse;
La tipurile de mai sus se adaugă solurile aluviale din luncile marilor râuri cu un
comportament hidrologic dependent de granulometria aluviunilor (grosieră la principalele
râuri carpatice şi mai fină în colinele joase şi câmpie).

Biodiversitate

Biodiversitatea in Bazinul Fidrografic Siret se caracterizeazã printr-o extindere mare


a pãdurilor de rãşinoase ( Carpaţilor Orientali). Pe munţii mai înalţi de 1.700 m apar pajişti
alpine. În zona munţilor puţin înalţi, pe dealuri şi podişuri, se întâlnesc păduri de foioase
dispuse în subetaje, în funcţie de scăderea altitudinii. Aceste păduri cu extinderi diferite
exercită influenţe regularizatoare diferenţiate asupra scurgerii.
La extremitatea estică şi sud-estică a spațiului hidrografic Siret şi în Câmpia Siretului inferior
(parte a Câmpiei Române) vegetaţia capătă treptat caractere de silvostepă şi de stepă.
Precipitaţiile, deşi mai reduse, se grupează în nuclee torenţiale şi produc pe râurile mici din
zonă viituri frecvente şi de amploare mare. Aici pădurile ocupă numai petice izolate, fără
semnificaţe în regularizarea scurgerii, iar terenurile arabile sunt predominante. Fauna joacă un
rol deosebit de important în conturarea şi evoluţia peisajelor geografice. În Spațiul
Hidrografic Siret, fauna este strâns legată de climă şi de vegetaţie, fapt ce-i conferă o
repartiţie zonală altitudinală etajată, dar animalele au o mobilitate şi o putere de adaptare mai
mare. Dintre răpitoarele de noapte menţionăm: cucuveaua, bufniţa, hurezul de pădure, iar
iarna vine dispre nord, buhniţa de zăpadă, alături de mamifere şi păsări trăiesc numeroşi
fluturi şi multe specii de insecte; in silvostepă se întâlnesc animale mari (vulpea, lupul,
mistreţul), iepurele şi numeroase rozătoare (şobolanul, hârciogul, şoarecele) precum şi reptile
(şopârle, şerpi). Dintre păsări, în plus trăiesc privighetori, sticleţi, prepeliţe, ciocârlia, cristeiul
(pe lângă bălţi).
În apele curgătoare şi lacuri trăiesc 52 specii de peşti în funcţie de zona geografică în care
sunt amplasate: păstrăv, lostriţă (în apele de munte), apoi numeroase specii de alţi peşti
specifice zonelor de deal şi de câmpie precum: crapul, ştiuca, mreana, carasul, bibanul, linul,
somnul, zvârluga, porcuşorul, etc., batricieni, şerpi de apă, mamifere de apă, etc.
În cadrul spațiului hidrografic Siret s-au identificat 31 de zone protejate din care 6 reprezintă
Parcuri Naționale și Naturale, 65 situri de importanță comunitară și 22 arii speciale de
protecție avifaunistica.

Împartirea administrativă-teritoriala și populatia.


Din punct de vedere administrativ, teritoriul bazinului hidrohrafic Siret este ocupat de
12 judete si anume:
 3 judete aproape integral- Suceava, Vrancea și Neamț;
 4 județe partial- Bacau, Harghita, Iași și Buzau
 5 jutețe parțial nesemnificativ- Botoșani, Maramureș, Bistrița-Nasăud, Covasna și Galați;

Tabel 1. Repartiția populației in spațiul hidrografic Siret, la nivelul anului 2006 a celor mai
importante 10 județe.

Principalele activități economic-sociale

Gradulde insustrializare a bazinului Siret este reprezentat de toate ramurile industrial:


industria chimică, industria alimentară și băuturi, industria extractivă, industria
prelucratoare, industria altor produse din material nemetalice, energie electrica și termică,
construcții, confecții metalice, prelucrare lemn, etc.
Potrivit inspectoratelor silvice, in anul 2005 suprafata totala împadurită din cadrul
teritoriului administrat era de 1.156.888 ha., revenind un grad de împadurire mediu pe bazin
de 40,02%.

Capitolul 2. Istoricul inundaţiilor


În ultimii 30-40 de ani bazinul hidrografic al Siretului a fost afectat de inundații în
anii: 1965, 1966, 1969, 1970, 1971, 1975, 1991, 1993, 1996, 1997, 1998, 1999, 2005, 2006,
2008 și 2010,
În anii 1969, 1975,1991,2005, 2008 și 2010 au fost inregistrate valori istorice ale
debitelor.
3
Debitele maxime înregistrate pe râul Siret şi afluenţii mai importanţi au fost: 865 m /s
3 3
pe r. Siret la Şerbaneşţi Huţani, 1.140 m /s pe r. Siret la Lespezi şi 1.920 m /s pe r. Siret la
3 3
Drageşţi în iulie 1969; 1.700 m /s pe r. Trotuş la Radeana - Vrânceni în mai 1975; 3.270 m /s
3
pe râul Siret la Cosmeşti în mai 1991 şi 1.550 m /s pe râul Tazlău la Helegiu în iulie 1991.
În anul 2005, în bazinul hidrografic Siret și în bazinul hidrografic al râului Trotuş s-au
produs inundaţii datorită viiturilor excepţionale formate. Viitura produsă în vara anului 2005 a
3
măsurat debitul maxim la staţia hidrometrică Vrânceni, pe râul Trotuş, (2.800 m /s -
probabilitate de 0,5%). Pe sectorul inferior al râului Siret, la staţia hidrometrică Lungoci,
3
vârful viiturii a avut un debit estimat la 4.50 m /s, respectiv o probabilitate de depăşire de
0,5%, Siretul devenind astfel râul interior cu cel mai mare debit înregistrat pe teritoriul
României.
În anul 2005, pe râurile Putna şi Râmnicu – Sărat s-au produs cele mai mari viituri
înregistrate vreodată. Pe râul Putna, la staţia Boţărlău, valoarea debitului de vârf a fost de
3
1.323 m /s fiind considerată prima din şirul cronologic al debitelor maxime având
probabilitatea de depăşire de 2,5%. Pe râul Râmnicu - Sărat, la staţia hidrometrică Puieşti,
3
debitul maxim a avut o valoare excepţională de 550 m /s, adică o frecvenţă de o data la 50 de
3
ani iar volumul viiturii a fost estimat la cca. 46 mil. m .
Viiturile cele mai semnificative produse În vara anului 2010, în BH Siret s-au
3
înregistrat la staţiile hidrometrice Iţcani (Qmax = 364 m /s) de pe râul Suceava, Gura
3 3 3
Humorului (Qmax = 296 m /s), Tupilaţi (Qmax = 460 m /s) şi Roman (Qmax =500 m /s) pe râul
3
Moldova şi Nicolae Bălcescu (Qmax = 1.339 m /s) pe râul Siret.
In urmatoarele figure se prezinta pagubele generate de inundații din perioada 2005-
2012.

Figura1.
Numarul localităților
afectate de inundații pe an

Figura 2. Case și gospodarii


afectate de inundații pe an.
Figura 3. Obiective socio-economice afectate de inundații pe an.

Figura 4. Drumuri afectate de inundații pe an.

Capitolul 3. Descrierea zonelor cu risc potențial


semnificativ la inundații

Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații au fost identificate în cadrul


Evaluării preliminare a riscului la inundații (prima etapă de implementare a Directivei
Inundații, raportată de I.N.H.G.A. pentru toate A.B.A. în martie 2012).
În determinarea zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii în cadrul A.B.A. Siret au
fost luate în considerare, într-o primă etapă, informaţiile disponibile la momentul respectiv,
respectiv rezultatele obţinute în cadrul proiectului PHARE 2005/017-690.01.01 Contribuţii
la dezvoltarea strategiei de management al riscului la inundaţii (beneficiar – Ministerul
Mediului şi Pădurilor şi Administraţia Naţională „Apele Române”), şi anume:
 zonele potenţial inundabile, sub forma înfăşurătorii inundaţiilor istorice
extreme;
 evaluarea impactului potenţial al inundaţiei (consecinţe potenţiale).

Astfel, pe baza hărţilor topografice şi a interpretărilor orto-fotografice, în cadrul


proiectului s-au creat straturi G.I.S., care să vină în completarea bazei de date a bunurilor din
zonele potenţial inundabile (aflate în înfăşurătoarea inundaţiilor istorice extreme). Bunurile
considerate în vederea evaluării pagubelor sunt: populaţie, drumuri şi cai ferate, poduri,
lucrări de regularizare, clădiri, suprafeţe agricole.
În cadrul proiectului s-a dezvoltat o Metodologie de evaluare a pagubelor produse de
inundaţii și, în continuare, s-a procedat la extragerea valorilor pagubelor medii; facem
precizarea ca aceasta extragere a fost parţială şi posibilă doar pentru categorii de bunuri care
au putut fi clar identificate ca fiind relevante pentru România şi care au avut un număr
suficient de elemente pentru o analiză statistică. Evaluarea este prezentată sub formă de text şi
hărţi reprezentând rezultatele calculului indicatorilor mai sus-amintiţi. O analiză a
consecinţelor potenţiale este realizată la nivelul fiecărei A.B.A., ca mai apoi aceasta să fie
integrată la nivelul teritoriului naţional. Aceasta a condus la o identificare preliminară a
zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii delimitată pe sectoare de cursuri de apă.
Metodele utilizate şi rezultatele obţinute în cadrul proiectului prezintă anumite limite. Cu
toate acestea, ele constituie analiza preliminară cea mai completă şi mai detaliată a riscului la
inundaţii, la scară naţională, care a putut fi valorificată la momentul acela pentru identificarea
A.P.S.F.R. (Areas with Potential Significant Flood Risk).
Într-o a doua etapă, delimitarea zonelor potenţial inundabile, respectiv înfăşurătoarea
inundaţiilor istorice extreme a fost ameliorată; realizarea layere-lor G.I.S. a acestor zone a fost
realizată la nivelul teritoriului naţional, cu sprijinul A.N.A.R., prin Administraţiile Bazinale
de Apă, în coordonarea Ministerul Mediului şi Pădurilor şi cu îndrumarea ştiinţifică a
I.N.H.G.A. (2009 - 2010) pentru realizarea Planurilor de apărare împotriva inundaţiilor și
gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale.
Pentru inundaţiile pentru care nu au existat informaţii clare pe baza cărora să se
furnizeze banda înfăşurătoare a viiturilor istorice, s-a apelat la experienţa specialiştilor şi
cunoaşterea locală a evenimentelor; mai mult decât atât, pentru râurile principale, s-a realizat
o analiză G.I.S. semi-automată pe baza M.D.T.-ului şi a nivelurilor înregistrate la staţiile
hidrometrice. Astfel au putut fi identificate zonele posibil afectate la marile viituri istorice.
În etapa a treia de identificare a A.P.S.F.R., s-a ţinut seama de zonele apărate împotriva
inundaţiilor cu lucrări hidrotehnice, pe baza:
 normelor tehnice de proiectare în vigoare - STAS 4273/83 cu privire la categoria
construcţiei şi clasa de importanţă determinate pe baza valorii caselor inundate sau a
nr. de locuitori afectaţi/evacuaţi precum şi a suprafeţelor apărate la inundaţii, şi ţinând
cont de probabilitatea de depăşire a debitelor de calcul.

 stării tehnice actuale a lucrărilor hidrotehnice, ca rezultat al inspecţiilor vizuale,


efectuate în cadrul verificărilor periodice.

Cu alte cuvinte, s-au considerat toate inundaţiile care au survenit în trecut şi care au
avut impact negativ semnificativ asupra sănătăţii umane, mediului, patrimoniului cultural şi
activităţii economice, fără eliminarea din lista respectivă a acelor viituri care se pot produce
pe sectoare care au fost amenajate hidrotehnic (îndiguite).
În aceeaşi măsură, s-a considerat riscul tehnologic al lucrărilor de îndiguire, asupra
acelor zone care, deşi protejate pentru anumite categorii de evenimente (şi care nu au făcut
obiectul inventarului zonelor afectate de viiturile istorice), ar putea fi inundate în cazul unor:

 potenţiale ruperi de baraj (în special cele de tip C sau D) sau dig;

 evenimente extreme, superioare obiectivului de protecţie stabilit prin proiectul de


calcul.

Pentru inundaţiile pentru care zona potenţial inundabilă nu este delimitată (nu a fost
posibil furnizarea benzii înfăşurătoare), de exemplu cazul barajelor lacurilor de acumulare,
indicatorii de impact nu sunt calculaţi. În acest caz, considerarea ca A.P.S.F.R. ţine seama
doar de experienţa specialiştilor şi cunoaşterea locală a evenimentelor.
Prin urmare, se poate concluziona că evaluarea consecinţelor potenţiale ale inundaţiilor
viitoare (pe diverse categorii de bunuri) reprezintă un criteriu important de selecţie a
A.P.S.F.R. Totuşi şi alte criterii sau elemente au fost considerate, criterii care nu sunt
măsurabile şi sunt bazate pe experienţa specialiştilor (expert judgement).

Zonele cu risc potenţial semnificativ la inundaţii în A.B.A. Siret


Denumire zonă cu risc potenţial semnificativ la inundaţii Lungime (km)
r. Sărata 24,3

r. Topliţa - av. loc. Topoliţa 40,9


r. Bistriţa - sect. av. loc. Lunca, am. lac Bicaz 31,6
r. Bistriţa - av. loc. Piatra Neamţ 81,9
r. Sabasa - loc. Sabasa 10,8
r. Cuejdiu - av. loc. Cuejdiu 22,6
r. Cracău - av. loc. Magazia 53,4
r. Almaş - av. loc Almaş 16,7
r. Români - av. loc. Români 13,9
r. Răcăciuni - av. loc. Fundu Răcăciuni 18,4
r. Trotuş - av. loc. Ghimeş - Făget 145,9
r. Slănic - av. loc. Slănic-Moldova 19,6
r. Oituz - av. loc. Oituz 20,6
r. Caşin - av. loc. Mănăstirea Caşin 27,2
r. Iaslovăţ - loc. Iaslovăţ 10,4
r. Horaiţ - av. loc. Bălcăuţi 19,1
r. Soloneţ - av. loc. Pârteştii de Sus 35,5
r. Hătnuţa - av. confl. Bocancea 14,2
r. Pătrăuţeanca - av. loc. Pătrăuţi 7,9
r. Dragomirna - av. loc. Mitocu Dragomirnei 12,6
r. Târgul - loc. Fălticeni 7,1
r. Ruja - av. loc. Valea Seacă 6,9
r. Sohodol - av. loc Boşteni 7,2
r. Moldova - av. loc. Câmpulung Moldovenesc 174,8
r. Moldoviţa - av. loc. Moldoviţa 24,2
r. Humor - av. loc. Mănăstirea Humorului 6,4
r. Bucium - av. loc. Buciumi 8,7
r. Tazlău - loc. Tazlău 6,8
r. Tazlău - av. loc Frumoasa 71,2
r. Solonţ - av. loc. Solonţ 15,7
r. Tazlăul Sărat - av. loc Zemeş 27,9
r. Butucari - loc. Berzunţi 7

r. Şuşiţa - av. loc. Rotileştii Mari 62,1


r. Putna - av. loc. Lepşa 136,9
r. Năruja - av. loc. Brădetu 16,9
r. Râmnicul Sărat - av. loc. Dumitreşti 120,3
r. Buzău - sect. av. loc. Racoviţă, am. loc. Gurguieţi 47,2

r. Siret - av. graniţă, am. loc. Movileni 427,1


r. Siret - av. loc. Movileni 75
r. Molniţa - av. loc. Mihăileni 14,4
r. Baranca - av. loc. Zamostea 9,3
r. Suceava - av. loc. Ulma 138,4
r. Voitinel - loc. Voitinel 4,5
r. Pozen - loc. Horodnic de Sus 4,8
r. Pozen - av. loc. Rădăuţi 10,7
r. Suceviţa - av. loc. Suceviţa 32,9
r. Solca - av. loc. Solca 27,2
Capitolul 4. Evenimente semnificative de inundații

Identificarea viiturilor istorice semnificative s-a făcut luând în considerare atât


criteriile hidrologice (pentru identificarea inundațiilor semnificative, din punct de vedere al
hazardului) cât și cele referitoare la amploarea efectelor acestora (criterii pentru identificarea
inundațiilor istorice semnificative, din punct de vedere al pagubelor).
I. Criterii pentru identificarea inundațiilor semnificative, din punct de vedere al
hazardului.
Fenomenele de ape mari care au produs inundații se pot clasifica în patru categorii:
 viituri produse pe areale hidrografice mari (bazine si subbazine hidrografice), viituri
cauzate de precipitații sau de topire a zăpezii;
 viituri punctuale (viituri rapide) produse pe zone restrânse, viituri datorate unor
precipitații cu intensitate mare;
 viituri cauzate de blocaje naturale (zăpoare, zai, pornire de zăpor);
 viituri cauzate de blocaje artificiale la poduri sau prin ruperi de baraje, diguri sau prin
deversări (de regulă controlate la baraje).
Dimensiunea viiturii poate fi cuantificat pe baza:
 mărimii arealului hidrografic pe care s-a produs viitura;
 frecvenței de producere a unei inundații;
 probabilitatea de depșire a debitului maxim al viiturii, înregistrat la stații hidrometrice;
 mărimea debitelor în comparație cu debite corespunzătoare cotelor de apărare
(avertizare, inundație, pericol), existente la stații hidrometrice.
Selectarea viiturilor semnificative s-a efectuat de către INHGA pe baza următoarelor
criterii principale:
a) debite maxime produse > Qmax10%;
o Qmax10% reprezint debitul maxim cu probabilitatea de depăire de 10%;
b) debite maxime produse > QCI;
o QCI reprezint debitul actual corespunzator cotei de inundație;
c) viituri produse la stații hidrometrice cu suprafețe de bazin hidrografic mai mari de
2
circa 100 km și care sunt amplasate în zone unde s-ar fi putut produce inundații
relativ mari;
d) viituri produse în special pe râul principal și pe afluenții importanți, la un număr cât
mai mare de stații hidrometrice;
e) viituri mari, produse pe afluenții râului principal.

Viiturile locale au fost selectate, din punct de vedere hidrologic în funcție de datele
hidrometeorologice existente sau reconstituite pe baza deplasărilor pe teren. S-au avut în
vedere acele viituri pentru care au existat întocmite ulterior producerii acestora de rapoarte
tehnice.
Cea mai mare parte a datelor și informațiilor legate de pagubele totale asociate
evenimentelor identificate (pe baza celor înregistrate) se regăsesc în rapoartele operative și de
sinteză pe care comitetele locale (primăriile) le transmit Inspectoratelor județene pentru
situații de urgență și Centrului operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor pe timpul
producerii fenomenelor periculoase. Apoi, aceste informații sunt integrate în Planurile de
aparare împotriva inundațiilor (revizuite periodic), care, în cazul de față, reprezint principala
sursă pentru datele raportate la CE cu privire la pagubele înregistrate.
II. Criterii pentru identificarea inundațiilor istorice semnificative, din punct
de vedere al pagubelor
Ținând seama de clasificarea consecințelor provocate de inundații, realizat la nivel
UE precum și de datele disponibile la nivel național și bazinal, au fost definite categorii de
criterii în funcție de consecințele rezultate în urma producerii inundației (consecințe asupra
Sanatații umane, asupra activitții economice, asupra mediului, asupra patrimoniului cultural).
Rapoartele de sinteză nu conțin în prezent suficiente informații care să poată răspunde
tuturor criteriilor din cele trei categorii de consecințe propuse. Prin urmare, au fost reținuți
acei indicatori, pentru care există suficiente informații, si a căror aplicare să se facă fără
dificultate. Fiecărui indicator i s-a atribuit o valoare prag.

Categorie criterii / Indicator Valori prag


Tipul consecin elor
Pierderi de vieți
Minim 10 persoane decedate / dispărute
Consecințe asupra Omenești
sănatații umane Nr. obiective sociale Minim 2 obiective sociale afectate (primării, școli,
afectate spitale, etc.)
Nr. obiective
Minim 10 obiective economice afectate
economice afectate
Nr. km de drumuri
Consecin e asupra Minim 200 km de drumuri afectate (DN, DJ, DC)
afectate
Activitții economice
Minim 100 case per eveniment sau minim 30 pt.
Nr. case afectate zone / localități care au făcut obiectul unor
evenimente punctuale, de intensitate mare,
Consecințe asupra Nr. de obiective IPPC
Minim 1 obiectiv afectat
mediului afectate
Nr. de obiective
Consecințe asupra
afectate – biserici, Minim 1 obiectiv afectat
patrimoniului cultural manastiri*

Pe baza metodologiei mai sus-menționate, la nivelul ABA Siret au rezultat 7


evenimente semnificative
Unitate management Nume eveniment Data producere
Bistrița mai 1970 12.05.1970
Moldova iulie 1991 24.07.1991
Tazlău distrugere baraj Belci iulie 1991 28.07.1991
Administrația Bazinal de Apă Siret Siret iulie 2005 8.07.2005
Arbore iunie 2006 30.06.2006
Siret iulie 2008 21.07.2008
Siret iunie 2010 17.06.2010

Cele 7 evenimente rezultate în urma aplicării criteriilor de selecție a evenimentelor


semnificative, au fost mai departe analizate la un grad de detaliu mai mare, urmărindu-se
localitățile și sectoarele de râu afectați de evenimentul semnificativ național considerat.

Selecția zonelor care au făcut obiectul raportării, respectiv principalele sectoare


afectate în cadrul unui eveniment semnificativ a fost făcut pe baza analizei următoarelor
elemente:

 Informații disponibile cu privire la pagubele produse la nivelul localităților, criteriul de


selecție fiind numărul de gospodării afectate per localitate (orientativ minim 10), în
condițiile în care există mai multe localitți afectate de eveniment; criteriul este coroborat
și cu alte pagube asociate (inundarea unui obiectiv socio-economic – scoal , spital etc. sau
a unor drumuri comunale, județene, a unor importante suprafete de teren sau a unor
obiective culturale valoroase)

 debitele maxime înregistrate (criteriu debite maxime produse > Qmax10%); se menționează
că, pentru sectoarele de râu nemonitorizate hidrologic, probabilitatea de dep ire a debitelor
a fost estimat pe baza experienței specialiștilor (expert judgement).
În tabelul 5 se prezint un centralizator al evenimentelor istorice semnificative
identificate în cadrul ABA Siret, iar în figura 10 este reprezentat localizarea acestora la
nivelul teritoriului gestionat de ABA Siret.
Suprafa a Lung
Denumire loca ie Tip Data debutului Durata
Nume eveniment inundat de râ
inundata inunda ie evenimentului evenimentului (km2)
r. Siret - am. ac. Inunda ie 2008 iulie r.
istoric 2008-07-23 23 306.057
ciuni Siret - am. Ac. R ciuni
r. Siret - am. ac. Inunda ie 2010 iunie r.
istoric 2010-06-20 23 306.657
ciuni Siret - am. Ac. R ciuni
r. Siret - av. ac. Inunda ie 2005 iulie r.
istoric 2005-07-11 20 470.647
Bere ti Siret - av. Ac. Bere ti
r. Siret - sector Inunda ie 2005 iulie r.
uce ti - T ma i Siret - sector S uce ti - istoric 2005-07-11 20 2
ma i
r. Molni a Inunda ie 2008 iulie r.
istoric 2008-07-23 5 7.641
Molni a
r. Molni a Inunda ie 2010 iunie r.
istoric 2010-06-25 6 7.641
Molni a
loc. Zamostea - r. Inunda ie 2010 iunie loc.
istoric 2010-06-20 6
Baranca Zamostea - r. Baranca
r. Hti - loc. Inunda ie 2010 iunie r.
istoric 2010-06-20 6
ti ti - loc. Hti
r. Suceava - av. loc. Inunda ie 2008 iulie r.
istoric 2008-07-22 15 54.313
Ulma Suceava - av. Loc. Ulma
r. Suceava - av. loc. Inunda ie 2010 iunie r.
istoric 2010-06-20 16 54.313
Ulma Suceava - av. Loc. Ulma
r. Putna - loc. Putna Inunda ie 2008 iulie r.
istoric 2008-07-22 10 1.330
Putna - loc. Putna
r. Voitinel - av. loc. Inunda ie 2008 iulie r.
istoric 2008-07-22 4 1
Voitinel Voitinel - av. Loc. Voitinel

Tabelul 5 Centralizator al evenimentelor istorice semnificative


Suprafa a Lung
Denumire locație Tip Data debutului Durata
Nume eveniment inundat de râ
inundata inunda ie evenimentului evenimentului (km2)
r. Pozen - av. loc. Inunda ie 2008 iulie r.
Horodnic de Sus Pozen - av. Loc. Horodnic istoric 2008-07-22 9 2
de Sus
r. Pozen - av. loc. Inunda ie 2010 iunie r.
Horodnic de Sus Pozen - av. Loc. Horodnic istoric 2010-06-20 7 2
de Sus
r. Sucevi a - av. loc. Inunda ie 2008 iulie r.
Sucevi a Sucevi a - av. Loc. istoric 2008-07-22 5 6.111
Sucevi a
r. Sucevi a - av. loc. Inunda ie 2010 iunie r.
Sucevi a Sucevi a - av. Loc. istoric 2010-06-20 5 6.111
Sucevi a
r. Solca - sector loc Inunda ie 2006 iunie r.
Solca - Arbore Solca - sector loc Solca - istoric 2006-06-30 0.4 2
Arbore
r. Solca - sector loc Inunda ie 2008 iulie r.
Solca - Arbore Solca - sector loc Solca - istoric 2008-07-22 1 2
Arbore
r. Solca - sector loc Inunda ie 2010 iunie r.
Solca - Arbore Solca - sector loc Solca - istoric 2010-06-20 3 2
Arbore
loc. Iaslov - r. Inunda ie 2010 iunie loc.
istoric 2010-06-20 1
Iaslov Iaslov - r. Iaslov
loc. Gr nice ti - r. Inunda ie 2008 iulie loc.
istoric 2008-07-22 7
Horai Gr nice ti - r. Horai
loc. Gr nice ti - r. Inunda ie 2010 iunie loc.
istoric 2010-06-20 1
Horai Gr nice ti - r. Horai

Tabelul 6 Centralizator al evenimentelor istorice semnificative


Denumire loca ie Tip Data debutului Durata Suprafa a Lungi
Nume eveniment inundat de râu
inundata inunda ie evenimentului evenimentului
(km2) (km)
loc. B lc i - r. Inunda ie 2008 iulie loc. istoric 2008-07-22 6 1.386
Horai lc i - r. Horai
r. Solone - av. loc. Inunda ie 2008 iulie r.
Pârte tii de Jos Solone - av. Loc. Pârte tii istoric 2008-07-22 8 3.142
de Jos
r. Solone - av. loc. Inunda ie 2010 iunie r.
Pârte tii de Jos Solone - av. Loc. Pârte tii istoric 2010-06-20 7 3.142
de Jos
r. H tnu a - afl. r. Inunda ie 2010 iunie r. istoric 2010-06-20 6 20.163
Bocancea tnu a - afl. R. Bocancea
loc. P tr i - r. Inunda ie 2008 iulie loc. istoric 2008-07-22 7 2.602
tr eanca tr i - r. P tr eanca
loc. P tr i - r. Inunda ie 2010 iunie loc. istoric 2010-06-20 6 2.602
tr eanca tr i - r. P tr eanca
loc. Mitocu Inunda ie 2010 iunie loc.
Dragomirnei - r. Mitocu Dragomirnei - r. istoric 2010-06-20 1 1.173
Dragomirna Dragomirna
loc. F lticeni - r. Inunda ie 2008 iulie loc. istoric 2008-07-22 6 4.244
Târgul lticeni - r. Târgul
r. Moldova - av. loc. Inunda ie 1991 iulie r.
Câmpulung Moldova - av. Loc. istoric 1991-07-25 20 92.275
Moldovenesc Câmpulung Moldovenesc
r. Moldova - av. loc. Inunda ie 2008 iulie r.
Câmpulung Moldova - av. Loc. istoric 2008-07-21 20 92.275
Moldovenesc Câmpulung Moldovenesc
r. Moldova - av. loc. Inunda ie 2010 iunie r.
Câmpulung Moldova - av. Loc. istoric 2010-06-17 15 92.275
Moldovenesc Câmpulung Moldovenesc
Tabelul 7 Centralizator al evenimentelor istorice semnificative
Suprafa a Lung
Denumire loca ie Tip Data debutului Durata
Nume eveniment inundat de râ
inundata inunda ie evenimentului evenimentului (km2)
r. Moldovi a - av. Inunda ie 2008 iulie r.
loc. Moldovi a Moldovi a - av. Loc. istoric 2008-07-21 15 3.582
Moldovi a
r. Neam - av. loc. Inunda ie 1991 iulie r.
istoric 1991-07-25 15 13.182
Pipirig Neam - av. Loc. Pipirig
r. Neam - av. loc. Inunda ie 2010 iunie r.
istoric 2010-06-20 8 13.182
Pipirig Neam - av. Loc. Pipirig
loc. Petricani - r. Inunda ie 1991 iulie loc.
istoric 1991-07-26 5
Topli a Petricani - r. Topli a
r. Bistri a - Piatra Inunda ie 1991 iulie r.
Neam - ac. Racova Bistri a - Piatra Neam - istoric 1991-07-24 25 39.382
ac. Racova
loc. Poiana Teiului - Inunda ie 1991 iulie loc.
istoric 1991-07-24 10
r. Bistri a Poiana Teiului - r. Bistri a
r. Bistri a - av. loc. Inunda ie 1970 mai r.
Lunca ac. Bicaz Bistri a - av. Loc. Lunca istoric 1970-05-12 20 6.697
ac. Bicaz
sector loc. Piatra Inunda ie 1970 mai
oimului - Costi a - r. sector loc. Piatra oimului istoric 1970-05-14 8
Bistri a - Costi a - r. Bistri a
loc. Gârcina - r. Inunda ie 1991 iulie loc.
istoric 1991-07-24 5
Cuejdiu Gârcina - r. Cuejdiu
r. Crac u - av. loc. Inunda ie 1991 iulie r.
istoric 1991-07-24 10 15.009
Magazia Crac u - av. Loc. Magazia
loc. Români - r. Inunda ie 1991 iulie loc.
istoric 1991-07-24 10
Români Români - r. Români

Tabelul 8 Centralizator al evenimentelor istorice semnificative


Suprafa a Lung
Denumire loca ie Tip Data debutului Durata
Nume eveniment inundat de râ
inundata inunda ie evenimentului evenimentului (km2)
r. Tazl u - av. confl. Inunda ie 1991 iulie r.
Tazl ul S rat Tazl u - av. Confl. Tazl ul istoric 1991-07-26 20 13.577
rat
r. Tazl u - av. confl. Inunda ie 2005 iulie r.
Tazl ul S rat Tazl u - av. Confl. Tazl ul istoric 2005-07-08 15 13.577
rat
loc. Solon - r. Solon Inunda ie 1991 iulie loc.
istoric 1991-07-26 5
Solon - r. Solon
loc. Solon - r. Solon Inunda ie 2005 iulie loc.
istoric 2005-07-08 4
Solon - r. Solon
r. Tazl ul S rat - av. Inunda ie 1991 iulie r.
loc Zeme Tazl ul S rat - av. Loc istoric 1991-07-26 20 2
Zeme
r. Tazl ul S rat - av. Inunda ie 2005 iulie r.
loc Zeme Tazl ul S rat - av. Loc istoric 2005-07-08 10 2
Zeme
loc. Berzun i - r. Inunda ie 1991 iulie loc.
istoric 1991-07-26 3
Butucari Berzun i - r. Butucari
loc. Bârs ne ti - r. Inunda ie 1991 iulie loc.
istoric 1991-07-26 5
Bârs ne ti Bârs ne ti - r. Bârs ne ti
r.a - av. loc. Inunda ie 2005 iulie r.
istoric 2005-07-09 15 17.677
Câmpuri a - av. Loc. Câmpuri
r. Putna - av. confl. Inunda ie 2005 iulie r.
istoric 2005-07-09 10 159.367
bala Putna - av. Confl. Z bala
r. Putna - sector loc. Inunda ie 1970 mai r.
Tulnici - Tope ti Putna - sector loc. Tulnici istoric 1970-05-18 20 1
- Tope ti

Tabelul 9 Centralizator al evenimentelor istorice semnificative

Suprafa a Lung
Denumire loca ie Tip Data debutului Durata
Nume eveniment inundat de râ
inundata inunda ie evenimentului evenimentului (km2)
r. Putna - av. Loc. Inunda ie 1970 mai r.
Valea S rii Putna - av. Loc. Valea istoric 1970-05-18 20 1
rii
loc. Nistore ti - r. Inunda ie 2005 iulie loc.
istoric 2005-07-11 2
ruja Nistore ti - r. N ruja
r. Milcov - av. confl Inunda ie 2005 iulie r.
istoric 2005-07-09 12 7.931
Reghiu Milcov - av. Confl Reghiu
r. Milcov - av. loc. Inunda ie 1970 mai r.
istoric 1970-05-18 15 5
Livada Milcov - av. Loc. Livada
r. Râmna - av. loc. Inunda ie 2005 iulie r.
Gura Cali ei Râmna - av. Loc. Gura istoric 2005-07-10 10 4.910
Cali ei
r. Râmnicul S rat - Inunda ie 2005 iulie r.
av. loc. Chiojdeni Râmnicul S rat - av. Loc. istoric 2005-07-11 17 72.068
Chiojdeni

Tabelul 10 Centralizator al evenimentelor istorice semnificative


Capitolul 5. Lucrari de protecție impotriva
inundațiilor.

Amenajări structurale existente pentru apărare împotriva efectelor


negative ale inundațiilor.

Îndiguiri, regularizări i consolid ri de maluri;


Principalele lucrări de apărare împotriva inundatiilor (îndiguiri, regularizări și apărări de
maluri) aflate în administrarea ABA Siret, respectiv capacitați si elemente caracteristice sunt
prezentate în tabelul de mai jos

Nr. Jude ul

Tipuri de lucr ri de ap rare


crt. SV NT IS BC VN B.H. Siret
1 Îndiguiri (km) 32.515 49.3 42.0 44.51 81.3 249.625
2 Regularizări (km) 120,602 47.3 10.162 52.518 91.01 321.59
3 Apărări de mal (km) 11.877 18.63 6.807 42.346 24.49 104.15

Tabelul 2. Principalele lucrări de apărare împotriva inundațiilor


Nr. Volum Pondere volum
atenuare atenuare din
crt. Denumirea Cursul de Volum la viituri volumul la NNR
acumulării Județul apă NNR (mii mc) (mii mc) (%)
Rogojești SV–BT Siret 37.300 17.400 46,65
2 Galbeni BC Siret 14.000 10.000 71,43
3 Răcăciuni BC Siret 92.000 25.340 27,54
4 Berești BC Siret 120.000 34.240 28,53
5 Călimănești VN Siret 44.300 16.100 36,34
6 Grănicești SV Horaiți 1.570 627 39,94
7 Solca SV Solcuța 96 27 28,12
8 Șerbăuți SV Hătnuța 1.000 590 59
Șomuzu
41,3
9 Șomuz I Liteni SV Mare 1.557 643
Șomuzu
52,7
10 Șomuz II Moara SV Mare 7.400 3.900
11 Izvoru Muntelui NT Bistrița 1.122.000 100.000 8,91
12 Pângărați NT Bistrița 6.750 850 12,59
13 Vaduri NT Bistrița 5.070 830 16,37
14 Bâtca Doamnei NT Bistrița 7.250 1.850 25,52
15 Reconstrucția NT Bistrița 390 140 35,9
16 Racova BC Bistrița 8.660 2.900 33,49
17 Lilieci BC Bistri a 7.400 2.600 35,13
18 Bacău II BC Bistrița 4.030 2.000 49,63
19 Tașca NT Bicaz 400 30 7,5
20 Răcatau BC Racatau 848 592 69,81

Tabelul 3. Lacuri de acumulare permanente


25