Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

PROIECT LA DISCIPLINA „COMERŢ INTERNAŢIONAL”

COMERŢUL EXTERIOR ŞI POLITICA COMERCIALĂ A SUEDIEI ÎN PERIOADA

2015-2019

Student: Mildner Eliseea - Andreea

Specializare: Comerț intenațional
Anul de studiu: II
Cadrul didactic coordonator: conf.dr.Mihaela-
Carmen MUNTEAN

GALAȚI
2020
 CUPRINS

Capitolul 1. Prezentare generală a Suediei

1.1. Poziţie geografică, istorie, apartenenţa la organizaţii internaţionale
1.2. Date statistice macroeconomice
1.3. Structura economiei naţionale
Capitolul 2. Comerţul exterior al Suediei
2.1. Volumul valoric al comerţului exterior şi soldul balanţei comerciale
2.2. Structura fizică a exporturilor şi importurilor
2.3. Orientarea geografică a exporturilor şi importurilor
2.4. Principalele ţări partenere în comerţul exterior (la export şi import)
Capitolul . Politica comercială a Suediei
3.1. Politica comercială netarifară
3.2. Regimurile vamale în Suedia
Bibliografie
CAPITOLUL 1. PREZENTARE GENERALĂ A
SUEDIEI
Poziţie geografică, istorie, apartenenţa la organizaţii internaţionale
 
• Suedia sau Regatul Suediei este un stat în Europa de Nord, situat în partea estică a peninsulei
Scandinave, la țărmurile Mării Baltice (Golful Botnic). Cuprinde și numeroase insule din Marea Baltică.
Are frontiera comună cu Norvegia la nord-vest, Finlanda la nord-est, Marea Nordului împreună cu
strâmtorile daneze la sud-vest și Marea Baltică la est. Are o suprafață de 449.964 km². Capitala Suediei
este Stockholm.

Istoria Suediei
Epoca vikingă a Suediei a cuprins secolele VIII - XI. La începutul secolului XII s-a creat un stat suedez
independent. În 1397, delegaţii ale Danemarcei, Norvegiei şi Suediei au realizat Uniunea de la Kalmar, ce
prevedea reunirea celor trei regate sub aceeaşi coroană. Statul suedez modern a fost fondat în 1523, prin
destrămarea Uniunii de la Kalmar şi alegerea primului rege al Suediei, Gustav Vasa.
• Suedia are o vastă experienţă de acţiune în plan european, dobândită inclusiv în cadrul structurilor din
care făcea deja parte cu 35 de ani înainte de a deveni SM UE, respectiv Acordul Economic de Liber
Schimb (AELS) şi Spaţiul Economic European (SEE). De la momentul aderării la UE, la 1 ianuarie
1995, Suedia s-a implicat activ în problematica europeană.

• Suedia este stat membru al ONU (din 1946), Consiliului Europei (din 1949), Consiliului Nordic (din
1952), OCDE (din 1961), OSCE (din 1973), Consiliului Arctic (din 1996). Suedia nu face parte din
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, dar participă la operațiuni în cadrul programului
Parteneriatul pentru Pace (PfP) sub egida NATO. Rolul Suediei, de mediator şi partener de dialog, este
strâns legat de poziţia sa de neutralitate. Se bucură de un nivel ridicat de credibilitate pe plan
internaţional și participă activ la operaţiuni de pace sub egida ONU, UE sau NATO.
 
 1.2 Date statistice macroeconomice

• Regatul Suediei se numără printre cele mai competitive ţări din lume. Suedia are o economie stabilă, marcată de creșteri
moderate, dar constante. În medie, PIB-ul a crescut cu 0,56%/an în perioada 1981-2018, înregistrând cea mai mare creștere în
1984 (2,5%) și cea mai scăzută pe fondul crizei din 2008 (-3,7%). În 2018, creșterea economică cumulată a fost de 1.6%.
• Contribuţia diverselor sectoare economice la formarea PIB:
• serviciile publice şi private: 71,3%
• industrie: 26,9%
• agricultură: 1,8%
•  
• În Suedia erau înregistrate, în anul 2012, 1,137,028 companii, dintre acestea:
• 97% erau companii mici, cu un număr de angajaţi situat intre 1-10;
• 2,1% din companii au între 10 şi 20 de angajaţi;
• 1,9% au mai mult de 20 de angajaţi.
 1.3 Structura economiei naţionale

• Aşa-numitul „Model economic suedez” se bazează pe un compromis istoric între guvernul social-democrat şi sectorul industrial privat. Acest
compromis a constituit o cale de mijloc între un capitalism nerestricţionat şi o economie centralizată. Marile companii private s-au dezvoltat la nivel
comparabil cu companiile de stat.

Principalele caracteristici ale modelului economic suedez sunt:

• un sector economic privat foarte bine dezvoltat;

• un sector economic public finanţat prin taxe şi impozite;
• sindicate puternice;
• statul influenţează decisiv politicile de pe piaţa muncii;
• scopul este de a obţine o distribuţie uniformă a cheltuielilor şi veniturilor;
CAPITOLUL 2. COMERȚUL EXTERIOR AL SUEDIEI

2.1. Volumul valoric al comerţului exterior şi soldul balanţei comerciale

 
• În 2016 exporturile de bunuri ale Suediei au fost de 1.193,7 miliarde coroane (cca 125,6 mld euro), în
timp ce importurile s-au situat la un nivel de 1200,5 miliarde coroane (126,3 mld euro), cu un deficit de
6,8 miliarde coroane (0,7 miliarde euro), primul după mai mulți ani consecutivi de excedente. În anul
2016, comparativ cu anul anterior, exporturile suedeze au sporit cu 1%, în timp ce importurile au fost
mai mari cu 3%. Se remarca, de asemenea, faptul ca în comerțul cu țările UE, Suedia continuă să
înregistreze un deficit semnificativ, acesta fiind în anul 2016 de 155,2 mld coroane (16,3 mld euro), mai
mare cu 17% decât în 2015. Exporturile totale ale Suediei pe relația cu statele membre UE au fost în
anul 2016 de 606 mld coroane, cu 2,3% mai mari decât în 2015, în timp ce importurile au fost de 861,2
mld coroane, în creștere cu 4,6% față de anul anterior.
2.2 STRUCTURA FIZICĂ A EXPORTURILOR ȘI IMPORTURILOR
 
2.3 PRICIPALELE ȚĂRI PARTENERE ÎN COMERȚUL EXTERIOR (EXPORT ȘI IMPORT)

Țări partenere în export și import

Germania Marea Britanie

  Norvegia SUA

Franța Danemarca

Țările de Jos Finlanda

 
CAPITOLUL 3: POLITICA COMERCIALĂ

• 3.1 Politica comercială netarifară

• Instrumentele netarifare reprezintă un complex de măsuri și reglementări publice sau private, altele decât
cele tarifare, menite să împiedice, să limiteze sau să deformeze fluxul internațional de bunuri o și servicii
în vederea apărării pieței interne de concurență străină și/sau echilibrarea balanței de plăți externe.
Acestea acționează eșalonat, încă din momentul efectuării comenzii unui produs până în momentul
consumului final al produsului respectiv, fiind greu de identificat și de negociat și se caracterizează
printr-o mare diversitate de forme, de la o țară la alta.
• 3.2 Regimul vamal
• Din momentul aderării la Uniunea Europeana au devenit operaționale și aplicabile toate regulile și
reglementările UE în materie de import, tariful de import al UE din țări din afara Uniunii fiind aplicabil
și în Suedia. Odată cu aderarea României la UE, produsele românesti pot fi importate liber în Suedia,
fără nici un fel de restricții.
 BIBLIOGRAFIE

• http://www.imm.gov.ro/adaugare_fisiere_imm/2018/11/Indrumar-de-afaceri-Suedia-2018.pdf
• https://ro.scribd.com/upload-document?archive_doc=212918724&escape=false&metadata=%7B%22con
text%22%3A%22archive_view_restricted%22%2C%22page%22%3A%22read%22%2C%22action%22
%3A%22download%22%2C%22logged_in%22%3Atrue%2C%22platform%22%3A%22web%22%7D
• http://www.portaldecomert.ro/Tara-Suedia-974.htm
• https://ro.scribd.com/doc/316018429/Comparatie-politica-comerciala-netarifara-SUA-si-Suedia
• https://ro.scribd.com/doc/145434244/Politica-Comerciala-Netarifara