See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/269628980

DUALITATEA MEDIEI SOCIALE ÎN TURISM

Article  in  Amfiteatru Economic · November 2014

CITATIONS READS

0 1,410

4 authors:

Irina Maiorescu Razvan Dina

Bucharest Academy of Economic Studies Bucharest Academy of Economic Studies
28 PUBLICATIONS   61 CITATIONS    28 PUBLICATIONS   110 CITATIONS   

SEE PROFILE SEE PROFILE

Rodica Pamfilie Zgură Daniel

Bucharest Academy of Economic Studies Bucharest Academy of Economic Studies
35 PUBLICATIONS   151 CITATIONS    22 PUBLICATIONS   54 CITATIONS   

SEE PROFILE SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Business processes performances improvement through integrated management of complex projects View project

PhD thesis View project

All content following this page was uploaded by Zgură Daniel on 16 December 2014.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

AE Dualitatea mediei sociale în turism

DUALITATEA MEDIEI SOCIALE ÎN TURISM

Irina Maiorescu1*, Răzvan Dina2, Rodica Pamfilie3 şi Daniel Zgură4

1) 2) 3 ) 4)
Bucharest Academy of Economic Studies, Romania

Rezumat

Tehnologia actuală oferă numeroase oportunităţi pentru comunicare şi pentru

dezvoltare în mediul economic, politic şi social. Astăzi, în această societate informaţională,
media socială este unul dintre canalele de comunicare intens folosite atât în interes de
afaceri cât şi în interes personal. Totuşi, diversele platforme ale mediei sociale nu pot fi
utilizate în acelaşi fel şi pentru comunicarea în scop personal şi pentru comunicarea
profesională ce vizează dezvoltarea afacerilor în turism.
Această lucrare urmăreşte să identifice care dintre platformele mediei sociale sunt
potrivite pentru a fi folosite în scopuri personale şi care sunt mai adecvate dezvoltării
afacerilor în turism, conform utilizatorilor de media socială. Lucrarea se bazează pe analiza
rezultatelor unui chestionar aplicat pe un eşantion reprezentativ de tineri români cu vârste
cuprinse între 18-35 ani implicaţi în mediul de afaceri al sectorului turistic, deoarece
cercetările în domeniu precum Lenhart, Purcell, Smith şi Zichur ( 2010) şi Cabral (2011)
indică faptul că acest segment este cel mai activ în zona mediei sociale.
Rezultatele cercetării indică faptul că toate cele patru tipuri de platforme ale
mediei sociale luate în considerare – reţelele sociale, blog-urile, micro blog-urile şi
platformele de partajare a fişierelor video pot fi utilizate atât în scop personal, cât şi în scop
business. Totuşi, în cadrul fiecărui tip de platformă se remarcă anumite preferinţe clare
pentru utilizarea lor în unul sau altul din scopuri.

Cuvinte cheie: media socială, afaceri în turism, comunicare, reţele sociale, partajarea
fişierelor video, blogging, micro-blogging.

JEL Classification: L14, L17, L22, L83, L86.

Introducere

Tehnologiile actuale oferă o diversitate în permanentă schimbare pentru susţinerea

şi dezvoltarea mediului socio-economic. Sectorul turismului nu face nici el excepţie, în
ultimii ani înregistrându-se schimbări în comportamentul şi atitudinea utilizatorilor de
servicii turistice. Aceste modificări sunt datorate faptului că Internetul şi aplicaţiile acestuia
le asigură utilizatorilor de servicii turistice conectarea rapidă la sursele de informaţii dorite
şi comunicarea online.

*
Autor de contact, Irina Maiorescu – irina.maiorescu@com.ase.ro

1064 Amfiteatru Economic

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE
Media socială, bazată pe Internet, a făcut posibil ca utilizatorii acesteia să
comunice cu sute, chiar mii de alte persoane despre diferite evenimente, oameni, produse şi
companii. Media socială îmbină modul tradiţional de comunicare a companiilor cu clienţii
lor, cu cel non-tradiţional în care li se permite clienţilor să interacţioneze direct unul cu
celălalt (Mangold şi Faulds, 2009).
Cantitatea uriaşă de informaţii care se răspândeşte între comunităţile de utilizatori
reprezintă o oportunitate pentru companii, care se pot folosi de acestea pentru a conecta
anumite date de profilele utilizatorilor, permiţându-le să facă previziuni referitoare la
comportamentul acestora (Onete et.al, 2013; Negrea, 2007). Astfel, se pot construi modele
în scopul predicţiei comportamentului consumatorilor în piaţa reală şi dezvoltării
campaniilor de marketing şi promovare adecvate (Asur şi Huberman, 2010).
Totuşi, numeroasele aplicaţii ale mediei sociale nu pot fi utilizate în acelaşi mod şi
pentru nevoile individului şi pentru cele ale organizaţiei (Isacsson şi Gretzel, 2011).
În această lucrare, plecând de la o analiză a literaturii de specialitate ce urmăreşte
implicaţiile mediei sociale asupra mediului de afaceri în sectorul turismului, se prezintă
rezultatele unei cercetări ce are ca scop identificarea acelor platforme ale mediei sociale
care sunt mai potrivite pentru comunicare. Astfel, reţelele sociale, blog-urile, micro blog-
urile şi platformele de partajare a fişierelor video sunt analizate din punct de vedere al
utilităţii acestora pentru comunicarea în scop personal şi pentru comunicarea ce urmăreşte
dezvoltarea unei afaceri în sectorul turismului.

Recenzia literaturii de specialitate

Media socială poate fi utilizată de către companii în multiple moduri, contribuind

la promovarea şi dezvoltarea activităţii acestora, dar şi la analiza imaginii pe care actualii şi
potenţialii clienţi o au asupra produselor şi serviciilor oferite. În acelaşi timp prin
intermediul platformelor de media socială, informaţii despre companii şi pieţe care până nu
de mult erau puţin difuzate sau erau deţinute de un grup restrâns de oameni, sunt accesibile
tuturor. Astfel organizaţiile au posibilitatea de a beneficia de noi idei şi cunoştinţe, iar
clienţii se pot informa şi îşi pot expune părerile asupra ofertelor şi companiilor (Melian-
Gonzalez, Bulchand-Gidumal şi Lopez-Valcarcel, 2013).
Sunt multe aplicaţii ale mediei sociale care sunt dezvoltate într-un ritm foarte
rapid. Acestea, prin facilităţile de comunicare şi partajare a informaţiilor şi ideilor, dau tot
mai multă putere vocii consumatorilor (Munar şi Jacobsen, 2014), permiţând grupurilor
foarte mari de utilizatori care au interese şi opinii comune să influenţeze pieţele globale.
Astfel, demersurile din media socială pot schimba echilibrul de forţe între companii,
asociaţii ale cosumatorilor, diferite organizaţii non-guvernamentale şi guvernamentale
(Kane et al., 2012).
Dacă până de curând comunicarea şi informarea în vederea alegerii unei excursii
se realiza în mare parte prin intermediul agenţiilor de turism, astăzi un număr foarte mare
de utilizatori aleg alternativele online de informare şi planificare a destinaţiilor turistice,
influenţaţi fiind de media socială (Dina şi Sabou, 2012). În consecinţă, numeroase companii
din sectorul turismului se adaptează acestor modificări ale comportamentului utilizatorilor
de servicii turistice, devenind tot mai active în media socială. Aplicaţiile mediei sociale au
revoluţionat comunicarea şi politicile de marketing legate de promovarea şi dezvoltarea
afacerilor din domeniul turistic (Sotiriadis şi Van Zyl, 2013). S-a constat astfel că la un
număr mare de postări despre un anumit obiectiv turistic numărul impresiilor pozitive îl

Vol. XVI • Nr. Special 8 • Noiembrie 2014 1065

AE Dualitatea mediei sociale în turism

depăşeşte pe cel al celor negative, ceea ce demonstrează utilitatea implicării cât mai active
în procesul de promovare prin utilizarea mediei sociale (Melian-Gonzalez et al., 2013).
Alegerea platformei potrivite pentru comunicare şi informare în scop personal sau
pentru comunicare în scop business trebuie să aibă în vedere în primul rând motivul pentru
care se doreşte utilizarea platformei, precum şi grupul ţintă al comunicării şi natura
mesajului comunicat. Fiecare aplicaţie a mediei sociale atrage în general un anumit grup de
persoane, cu trăsături comportamentale comune. Companiile ar trebui să fie conştiente de
stakeholderii lor şi să se implice în mod activ în media socială, oriunde clienţii lor sunt
prezenţi (Kaplan şi Haenlein, 2010).
O previziune a Forrester Research despre cum va evolua în perioada 2012-2017
marketingul prin media socială în ţările vest europene indică faptul că, în acest sector
cheltuielile vor creşte, datorită marii diversităţi a dispozitivelor high-tech ce permit
accesarea mediei sociale, dar şi a numărului tot mai mare de persoane vest europene ce vor
utiliza reţelele sociale. Există şi anumiţi factori care ar putea limita această dezvoltare a
cheltuielilor de marketing prin media socială, aceştia fiind legaţi de legislaţia ce
reglementează dreptul la intimitate în mediul online, conştientizarea drepturilor pe care
consumatorii le au în mediul online de către un număr din ce în ce mai mare de utilizatori,
precum şi dificultatea cuantificării efective a beneficiilor aduse de prezenţa şi campaniile în
media socială (Western European Social Media Marketing Forecast – 2012 to 2017, 2013).
Utilitatea mediei sociale în dezvoltarea unui business în turism variază de la
publicitate, la vânzări şi PR, deoarece comunicarea cu stakeholderii în mediul online se
bazează pe aceleaşi principii ca cea din celelalte medii tradiţionale de comunicare. Prin
media socială organizaţiile îşi pot construi foarte uşor imaginea dorită în spaţiul online
(Lee, Tyrrell şi Erdem, 2013).
Cercetările indică faptul că media socială se dovedeşte un canal de comunicare
benefic în situaţii de criză organizaţională. Chiar şi aşa, este important ca organizaţia să
recunoască şi să răspundă nevoile stakeholderilor in timpul situaţiilor dificile, întrucât
simpla prezenţă în media socială nu asigură şi rezolvarea problemelor (Hvass, 2013).

Metodologia cercetării

Cercetarea, desfăşurată cu ajutorului unui chestionar online, s-a desfăşurat asupra a

254 subiecţi de ambele sexe, cu vârste cuprinse între 18-35 ani, implicaţi în domeniul
turismului (au o afacere sau sunt angajaţi în sectorul turistic).
Cercetarea a avut ca scop determinarea modului în care sunt utilizate diferitele
platforme de media socială de către utilizatori români: în scopuri business, legate de
dezvoltarea afacerii în turism în care sunt implicaţi sau pentru interes personal. În acest
sens, s-au distribuit chestionare online – deoarece populaţia studiată trebuie să utilizeze
Internetul şi diferitele sale aplicaţii. Eşantionarea a fost non-probabilistică, raţională,
ghidată de scopurile cercetării, întrucât s-au distribuit chestionare online acelor persoane
care lucrează în sectorul turismului, cu vârste cuprinse între 18-35 ani, selecţionate de
autorii acestei cercetări. Datorită acestui mod de selecţie a respondenţilor, nu se poate
calcula eroarea de eşantionare, iar rezultatele prezentate nu pot fi asociate unei probabilităţi
de garantare a reprezentativităţii eşantionului la nivelul întregii populaţii de utilizatori tineri
români de Internet. Rezultatele cercetării nu pot garanta faptul că acestea reprezintă opiniile
întregii populaţii de utilizatori tineri români de Internet.

1066 Amfiteatru Economic

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE
În cadrul cercetării s-a făcut o distincţie clară între utilizarea blogurilor şi utilizarea
platformelor de micro-blogging. De asemenea, datorită faptului că un număr mic de
companii au platforme proprii de găzduire a forumurilor, majoritatea discuţiilor în forum
fiind deschise şi gestionate de comunităţile de clienţi pe diferite site-uri, cercetarea nu a luat
în considerare numărul foarte mare de forumuri. Luând în considerare aceste aspecte,
participanţii au fost rugaţi să selecteze, în cadrul fiecărei categorii de platforme de media
socială, pe cea pe care o folosesc, precum şi scopul pentru care o accesează: personal sau
pentru afaceri (indiferent de zona în care sunt angrenaţi: front office, marketing, vânzări,
PR, comunicare cu clienţii, dezvoltare afacere etc).

Rezultate şi discuţii

• Analiza reţelelor de socializare

Respondenţii au putut selecta una sau mai multe reţelele de socializare pe care le
folosesc în scop personal şi/sau pentru afacere. Includerea acestor reţele de socializare în
chestionar s-a bazat pe popularitatea acestora exprimată ca număr de utilizatori înregistraţi
(MySpace, 2014; Hi5,2014; Orkut,2014; Friendstar, 2014; Plaxo, 2014; Ning, 2014; Bebo,
2014; Facebook, 2014; Google+, 2014, LinkedIn, 2014). Rezultatele referitoare la utilizarea
diferitelor reţele de socializare pentru scopurile mai sus menţionate sunt prezentate în
Figura nr. 1.
După cum se observă în Figura nr. 1, Facebook este una dintre cele mai populare
reţele de socializare, atunci când se urmăreşte utilizarea în scop personal, 69.29% dintre
respondenţi confirmând acest lucru. HI5 – folosit de 38.58% respondenţi, Google+ -utilizat
de 35.43% respondenţi şi MySpace - de 29.92% respondenţi, sunt următoarele ca
popularitate în utilizare atunci când se urmăreşte comunicarea şi informarea în scopuri
personale, la o distanţă considerabilă ca număr de utilizatori faţă de Facebook.
LinkedIn, o reţea de socializare dedicată cercurilor de cunoştinţe din mediul de
business, este indicată ca fiind reţeaua de socializare preferată a românilor atunci când
aceştia urmăresc dezvoltarea afacerii în sectorul turismului (27.56%). O altă reţea de
socializare care este mai mult folosită în scopuri profesionale decât în scopuri personale
este Ning. Aceasta este o reţea orientată către comunităţi ce îşi împărtăşesc aceleaşi interese
şi hobby-uri, explicându-se astfel orientarea companiilor către o reţea de socializare unde
potenţialii clienţi ţintă sunt deja grupaţi în comunităţi evidente (Markova şi Petkovska-
Mirčevska, 2013).
Aproape o cincime din persoanele chestionate - 18,11%, folosesc în activitatea lor
profesională alte reţele sociale decât cele din grafic (Figura nr 1), indicând faptul că în
Romania există şi alte reţele de socializare locale, cum ar fi Puzzled.by sau Mamaloo.ro,
dedicate utilizatorilor români.
Un aspect interesant se remarcă la reţeaua de socializare Google+, care apare ca
fiind a treia cea mai accesată reţea în scop personal şi a doua în scop business. În această
reţea nu există diferenţe foarte mari între ponderea celor ce urmăresc socializarea în scop
personal şi a utilizatorilor business (35,43% vs. 26,77%), aşa cum se remarcă în cazul
Faceebook (69,49% vs. 20,47%).

Vol. XVI • Nr. Special 8 • Noiembrie 2014 1067

AE Dualitatea mediei sociale în turism

Figura nr. 1: Platforme ale reţelelor de socializare:

utilizare în scop personal versus utilizare în scop business
Sursa: autorii, conform rezultatelor cercetării

În general, se poate remarca faptul că reţelele de socializare sunt mai degrabă

folosite pentru scop personal, decât pentru comunicare şi informare legată de aspecte
business. Totuşi, nu se poate spune că numărul utilizatorilor români de reţele de socializare
în scop business este redus, deoarece, per total, doar 19.69% din respondenţi afirmă că nu
folosesc nicio reţea de socializare în acest scop. Distribuţia răspunsurilor cu privire la
reţeaua de socializare preferată pentru comunicare şi informare business este mult mai
echilibrată, aceasta însemnând că respondenţii nu au o reţea de socializare pentru business
care se detaşează în mod clar de celelalte, cum este cazul Facebook – preferată între reţelele
de socializare în scop personal.

• Analiza blog-urilor

Respondenţilor le-au fost prezentate cele mai accesate şi cunoscute platforme de

blogging la nivel mondial, aceştia fiind rugaţi să le selecteze pe acelea pe care le folosesc –
dacă le folosesc, precum şi scopul pentru care le accesează: personal sau legat de afaceri.

1068 Amfiteatru Economic

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE
Includerea acestor platformelor de blogging în chestionar s-a bazat pe
popularitatea acestora exprimată ca număr de utilizatori înregistraţi (Blogger, 2014;
TypePad, 2014; WordPress, 2014). Unii dintre respondenţi au afirmat că deţin mai multe
blog-uri pe mai multe platforme şi le utilizează în diferite scopuri. Aproximativ un sfert
dintre persoanele chestionate au răspuns că nu utilizează blogurile, nici în interes personal,
nici legat de muncă. Distribuţia generală a răspunsurilor este prezentată în Figura nr. 2.
Blogger este cea mai utilizată platformă de blogging pentru interes personal,
36,22% dintre respondenţi afirmând că au un blog aici, urmată de platforma WordPress –
utilizată de 27,56% respondenţi. Cu excepţia Blogger, care indică o utilizare preponderentă
pentru scopuri personale, celelalte platforme analizate arată faptul că sunt folosite relativ în
aceeaşi măsură atât pentru promovarea sau dezvoltarea afacerii în turism, cât şi pentru
interes personal. Aproximativ 15% dintre respondenţi au afirmat că utilizează alte
platforme, unele dintre acestea fiind private.

Figura nr. 2: Principalele platforme blogging:

utilizare în scop personal versus utilizare în scop business
Sursa: autorii, conform rezultatelor cercetării

TypePad este o platformă ce presupune costuri de înregistrare, acesta fiind un

posibil motiv pentru care înregistrează un număr mai mare de utilizatori business, decât
utilizatori în scop personal. De asemenea, se remarcă faptul că aici numărul general de
utilizatori este mai redus decât cel al celorlalte platforme ce oferă gratuit serviciul de
găzduire a blog-urilor.

• Analiza micro blog-urilor

O primă constatare este aceea că, spre deosebire de reţelele de socializare, de blog-
uri şi de platformele de partajare a fişierelor video, acest tip de platforme ale mediei sociale
înregistrează mai puţini utilizatori. Includerea acestor platformelor de micro - blogging în
chestionar s-a bazat pe popularitatea acestora exprimată ca număr de utilizatori înregistraţi
sau număr accesări (Plurk, 2014; Twitter, 2014; Twitxr, 2014).Rezultatele chestionarului cu
privire la folosirea platformelor de micro blogging sunt prezentate în Figura nr. 3.

Vol. XVI • Nr. Special 8 • Noiembrie 2014 1069

AE Dualitatea mediei sociale în turism

Figura nr. 3: Principalele platforme de micro-blogging: utilizare în scop personal

versus utilizare în scop business
Sursa: autorii, conform rezultatelor cercetării

Din totalul celor care utilizează platformele mediei sociale, 30,71% declară că nu
folosesc micro blog-urile în interes personal, iar 24,41% că nu le folosesc pentru afaceri.
Twitter este cea mai utilizată platformă de micro-blogging, atât pentru scopuri personale,
cât şi pentru business. Mai puţin utilizate, sunt Twitxr şi Plurk, fiecare având mai puţin de
15% utilizatori în ambele segmente: business şi personal.

• Analiza platformelor de partajare a fişierelor video

Una dintre cele mai utilizate platforme ale mediei sociale este cea de partajare a
fişierelor video, la nivel global existând un număr foarte mare. Includerea acestor
platformelor de partajare a fişierelor video în chestionar s-a bazat pe popularitatea lor
exprimată ca număr de utilizatori înregistraţi (Metacafe, 2014; Dailymotion, 2014;
Brightcove,2014; YouTube, 2014). Datorită faptului că şi în România există câteva
platforme de partajare a fişierelor video, două dintre cele mai accesate, conform raportărilor
acestora(Vplay, 2014; Trilulilu, 2014), au fost incluse în studiu: Vplay şi Trilulilu.
Distribuţia răspunsurilor persoanelor chestionate cu privire la utilizarea acestor
platforme pentru afaceri sau în interes personal este indicată în Figura nr. 4.
Cercetarea indică faptul că YouTube este cel mai accesat portal pentru partajarea
şi distribuirea fişierelor ce au conţinut video, atât în scopuri business, cât şi în scop
personal. Următoarele ca număr de utilizatori sunt platformele româneşti Vplay şi Trilulilu,
răspunsurile persoanelor chestionate indicând că acestea sunt populare pentru căutarea sau
partajarea fişierelor de interes personal. Unul dintre posibilele motive ar putea fi acela că
aceste platforme nu au politici de copyright foarte bine puse la punct.

1070 Amfiteatru Economic

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE

Figura nr. 4: Principalele platforme de partajare a fişierelor video:

utilizare în scop personal versus utilizare în scop business
Sursa: autorii, conform rezultatelor cercetării

Partajarea video este utilizată în scopuri business de 89,76% dintre respondenţi,

cele mai accesate fiind YouTube (18,90%) şi BrightCove (16,54%). Vplay (7,09%) şi
Trilulilu (9,45%) sunt puţin utilizate de respondenţii care urmăresc dezvoltarea afacerii.
Datorită numărului mare de platforme care permit partajarea fişierelor video, aproximativ
15% dintre respondenţi au afirmat că folosesc altele decât cele indicate în chestionar.

Concluzii

Internetul şi aplicaţiile sale, în mod special media socială, sunt tot mai mult
folosite de companii şi indivizi pentru comunicare. Există mai multe tipuri de platforme ale
mediei sociale: blog-uri, micro blog-uri, reţele de socializare, platforme de partajare a
fişierelor video. Nu orice platformă este adecvată pentru utilizare, atunci când se urmăresc
anumite obiective în comunicarea online. Din analiza efectuată a rezultat faptul ca toate
formele mediei sociale sunt utilizate atât pentru dezvoltarea şi promovarea afacerilor în

Vol. XVI • Nr. Special 8 • Noiembrie 2014 1071

AE Dualitatea mediei sociale în turism

sectorul turismului, cât şi pentru scopuri personale. Totuşi, respondenţii preferă să utilizeze
în mod diferit aplicaţiile mediei sociale, în funcţie de scopul comunicaţional propus: pentru
afacere sau pentru interes privat. De asemenea, a rezultat faptul că, în interiorul aceluiaşi tip
de platformă există diferenţe ale percepţiei în sensul că, în vreme ce de exemplu MySpace
sau Hi5 sunt considerate ca potrivite pentru comunicarea în scop personal, ele sunt privite
ca nepotrivite pentru comunicarea de afaceri. Cele mai utilizate platforme ale mediei
sociale pentru comunicarea în interes privat, dar si pentru comunicarea în afaceri sunt cele
de partajare a fişierelor video şi reţelele de socializare. Blog-urile şi micro blog-urile – ca
forme de manifestare ale mediei sociale sunt utilizate mai puţin, indiferent de scopul
urmărit în comunicare.
Datorită metodei de eşantionare, există anumite limite cercetarii. Astfel, deşi
rezultatele obţinute sunt reprezentative pentru comunitatea studiată, extrapolarea acestora la
nivelul întregii populaţii de utilizatori români tineri de Internet trebuie privită cu atenţie.
Totuşi, rezultatele obţinute sunt utile unei imagini de ansamblu a particularităţilor
comunicării prin media socială în sectorul turismului. Acestea pot fi dezvoltate prin
cercetări ulterioare care să analizeze posibilităţile promovării în media socială a
potenţialului cultural oferit de către România şi a ofertelor turistice româneşti.
În ansamblu, media socială este o formă extrem de populară de comunicare,
indiferent de scopul urmărit prin aceasta. Odată cu creşterea influenţei acesteia ca mediu de
comunicare, companiile din sectorul turismului trebuie să aibă în vedere transmiterea
mesajelor prin intermediul celor mai adecvate platforme, în funcţie de scopul urmărit.

Mulţumiri
Această lucrare a fost cofinantată din Fondul Social European, prin Programul Operaţional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, proiect numărul
POSDRU/159/1.5/S/138907 " Excelenta in cercetarea stiintifica, interdisciplinara, doctorala
si postdoctorala, in domeniile economic, social si medical – EXCELIS”, coordonator
Academia de Studii Economice din Bucureşti

Bibliografie

Asur, S. and Huberman, B., 2010. Predicting the Future with Social Media. In: WI-IAT
2010, IEEE/WIC/ACM International Conference on Web Intelligence and Intelligent
Agent Technology - Volume 01, pp.492-499, IEEE Computer Society Washington, DC,
USA, [pdf] Disponibil la: <http://arxiv.org/pdf/1003.5699v1.pdf> [Accesat 11 iunie
2014].
Blogger, 2014. [online] Disponibil la: <http://www.blogger.com> [Accesat 6 iulie 2014].
Brightcove, 2014. [online] Disponibil la: <http://www.brightcove.com> [Accesat 7 iulie
2014].
Cabral, J., 2011. Is Generation Y Addicted to Social Media?. The Elon Journal of
Undergraduate Research in Communications, 2(1), pp. 5-14.
Dailymotion, 2014. [online] Disponibil la: <http://www.dailymotion.com> [Accesat 8 iulie
2014].

1072 Amfiteatru Economic

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE
Dina, R. and Sabou, G., 2012. Influence of social media in choice of touristic destination.
Cactus Tourism Journal, 3(2), pp. 24-30.
Facebook, 2014. [online] Disponibil la: <http://facebook.com> [Accesat 8 iulie 2014].
Forrester, 2013. Western European Social Media Marketing Forecast-2012 to 2017.
[online] Disponibil la: <https://www.forrester.com/Western+European+Social+Media+
Marketing+Forecast+2012+To+2017/fulltext/-/E-RES95282> [Accesat 10 iunie 2013].
Friendstar, 2014. [online] Disponibil la: <http://www.friendstar.com> [Accesat 7 iulie
2014].
Google, 2014. Google+ [online] Disponibil la: <http://plus.google.com> [Accesat 7 iulie
2014].
Hi5, 2014. [online] Disponibil la: <http://www.hi5.com> [Accesat 9 iulie 2014].
Hvass, K.A., 2013. Tourism Social Media and Crisis Communication: An Erupting Trend.
In: A.M. Munar, S. Gyimóthy and L. Cai eds., Tourism Social Media: Transformations
in Identity, Community and Culture. Emerald Group Publishing Limited, Bingley,
Tourism Social Science Series, 18, pp. 177-191.
Isacsson, A. and Gretzel, U., 2011. Facebook as an edutainment medium to engage students
in sustainability and tourism. Journal of Hospitality and Tourism Technology, 2(1),
pp. 81-90.
Kane, K., Chiru, C. and Ciuchete, S.G., 2012. Exploring the Eco-attitudes and Buying
Behaviour of Facebook Users. Amfiteatru Economic, XIV(31), pp. 157-171.
Kaplan, A. and Haenlein, M., 2010. Users of the world, unite! The challenges and
opportunities of Social Media. Business Horizons, 53(1), pp. 59-68.
Lee, W., Tyrrell, T. and Erdem, M., 2013. Exploring the behavioral aspects of adopting
technology: Meeting planners' use of social network media and the impact of perceived
critical mass. Journal of Hospitality and Tourism Technology, 4(1), pp. 6-22.
LinkedIn, 2014. [online] Disponibil la: <http://linkedin.com> [Accesat 9 iulie 2014].
Lenhart, A., Purcell, K. Smith, A. and Zichur, K., 2010. Social Media & Mobile Internet
Use Among Teens & Young Adults. [pdf] Disponibil la: <http://www.pewinternet.org/
files/old-media/Files/Reports/2010/PIP_Social_Media_ and_Young_Adults_Report
_Final_with_toplines.pdf> [Accesat 9 iulie 2014].
LinkedIn, 2014. [online] Disponibil la: <http://linkedin.com> [Accesat 9 iulie 2014].
Mamaloo, 2014. [online] Disponibil la: <http://mamaloo.totuldespremame.ro> [Accesat
9 iulie 2014].
Mangold, W.G. and Faulds, D.J., 2009. Social media: The new hybrid element of the
promotion mix. Business Horizons, 52(4), pp. 357-365.
Markova, S. and Petkovska-Mirčevska, T., 2013. Social media and supply chain.
Amfiteatru Economic, XV(33), pp. 89-102.
Melian-Gonzalez, S., Bulchand-Gidumal, J. and Lopez-Valcarcel, B.G., 2013. Online
Customer Reviews of Hotels: As Participation Increases, Better Evaluation Is
Obtained. Cornell Hospitality Quarterly, 54(3), pp. 274-283.
Metacafe, 2014. [online] Disponibil la:<http://www.metacafe.com> [Accesat 8 iulie 2014].
Munar, A.M. and Jacobsen, J.K.S., 2014. Motivations for sharing tourism experiences
through social media. Tourism Management, 43, pp. 46-54.

Vol. XVI • Nr. Special 8 • Noiembrie 2014 1073

 AE Dualitatea mediei sociale în turism

MySpace, 2014. [online] Disponibil la: <https://myspace.com> [Accesat 7 iulie 2014].

Negrea, M.T., 2007. New style in communication: consumer-generated media. Amfiteatru
Economic, IX(21), pp. 121-127.
Ning, 2014. [online] Disponibil la: <http://www.ning.com> [Accesat 9 iulie 2014].
Onete, B., Dina, R. and Vlad, D., 2013. Social media in the development of sustainable
business. Amfiteatru Economic, XV(Special No. 7), pp. 659-670.
Orkut, 2014. [online] Disponibil la: <http://www.orkut.com> [Accesat 8 iulie 2014].
Plaxo, 2014. [online] Disponibil la: <www.plaxo.com> [Accesat 6 iulie 2014].
Plurk, 2014. [online] Disponibil la: <www.plurk.com> [Accesat 9 iulie 2014].
Puzzled, 2014. [online] Disponibil la: <http://puzzled.by> [Accesat 8 iulie 2014].
Sotiriadis, M.D. and van Zyl, C., 2013. Electronic word-of-mouth and online reviews in
tourism services: the use of twitter by tourists. Electronic Commerce Research, 13(1),
pp. 103-124.
Trilulilu, 2014. [online] Disponibil la: <http://www.trilulilu.ro> [Accesat 8 iulie 2014].
Twitter, 2014. [online] Disponibil la: <https://twitter.com> [Accesat 8 iulie 2014].
Twitxr, 2014. [online] Disponibil la: <http://www.twitxr.com> [Accesat 6 iulie 2014].
Typepad, 2014. [online] Disponibil la: <http://www.typepad.com> [Accesat 7 iulie 2014].
Vplay, 2014. [online] Disponibil la: <http://vplay.ro> [Accesat 8 iulie 2014].
Wordpress, 2014. [online] Disponibil la: <http://wordpress.com> [Accesat 7 iulie 2014].
YouTube, 2014. [online] Disponibil la: <https://www.youtube.com> [Accesat 6 iulie 2014].

1074 Amfiteatru Economic

View publication stats