Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul"

RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI STUDII DE

INTELLIGENCE

Disciplina: Economie și finanțe internaționale

Masterand: Dinescu Vlăduţ Constantin

Bucureşti, 2019
1 din 21
 Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul"

CUPRINS
I. ELVEȚIA

1. Perspectiva generală asupra dimensiunii economice a Elveției

2. Locul Elveției în economia globală

3. Situația balanței comerciale și a balanței de plăți

4. Analiza unui acord de împrumut extern

II. Piața litiului (aurului alb)

1. Caracteristici globale
2. Evoluția pieței sub impactul crizelor
3. Principalii actori de pe piața litiului

III. Poziția la export a României pe piața lemnului

IV. Poziția pe piața României a companiei de automobile Ford

1. Perspectivă generală asupra companiei

2. Strategia de poziționare pe piață
3. Producție/competitivitate
4. Acțiuni RSC

V. Bibliografie

Bucureşti, 2019
2 din 21
 Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul"

I. ELVEȚIA

Elveția sau mai bine zis Confederația Elvețiană este o republică federală situată în vestul
Europei Centrale, având ca vecini la nord Germania, la vest Franța, la sud Italia și la est
Liechtenstein și Austria.1
Din punct de vedere al parteneriatelor internaționale, Elveția este membră NATO, însă nu
și membră a Uniunii Europene și nici a Spațiului Economic European, dar acest fapt este
compensat de calitatea de fondator al Asociației Europene a Liberului Schimb și de membru al
Spațiului Schengen, care se pare că asigură Elveției un nivel de dezvoltare economică sustenabil
și foarte eficient.2
Relieful Elveției este în mare parte muntos, fiind brăzdat doar pe alocuri de platouri nu
foarte întinse, dar în care este concentrată majoritatea populației și a puterii economice a statului.

1. Perspectiva generală asupra dimensiunii economice a Elveției

Din punct de vedere al dimensiunii economice, Elveția este cotată a fi una dintre cele mai
bogate țări din lume după produsul intern brut pe cap de locuitor, nivelul de trai situându-se
constant la valori ridicate. Însă, Elveția nu este nici pe departe o țară deținătoare de mari rezerve
de subsol sau de mari bogății naturale. Confederația depinde în mare parte de materii prime
venite din import, însă se remarcă prin calitatea produselor finite, care ajung la export. Această
țară este și una dintre cele mai mari producătoare de medicamente, relieful muntos reprezentând
un atuu pentru acest fapt.
Pentru a stabili și repera în mod corespunzător dimensiunea economică a Elveției este
imperios necesară analiza acesteia în funcție de indicatorii macroeconomici.
Un prim indicator macroeconomic și unul dintre cei mai importanți, îl reprezintă produsul
intern brut (P.I.B.) ce reflectă valoric producția finală de bunuri și servicii obținute de către toți
agenții economici (autohtoni și străini) care își desfășoară activitatea în interiorul țării, destinate
consumului final.3 Valoarea acestui indicator calculată la nivelul anului 2017, în cazul Elveției
este de 678,9 miliarde de dolari, în ușoară creștere față de anul precedent cu aproximativ 10

1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Bia
2
https://europa.eu/european-union/about-eu/countries_ro
3
http://feaa.ucv.ro/one/images/docs/Admitere_2012/Master/Macro.pdf

Bucureşti, 2019
3 din 21
 Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul"

miliarde de dolari situându-se în fața Suediei și Austriei. Aceasta nu este însă cea mai mare
creștere din istoria recentă a Confederației, valoarea maximală stabilindu-se în anul 2014 cu
peste 700 de miliarde de dolari. 4 Stabilitatea economiei elvețiene și ,implicit, menținerea
produsului intern brut la valori ridicate sunt posibile datorită afluxului extern de investitori ce se
realizează în mod constant datorită politicii financiare și monetare a statului extrem de eficientă
și de bine fundamentată. Gradul de specializare al populației implicate în procesul de producție
este destul de limitat cu accent pe industria farmaceutică, fină și de precizie, lăsând loc
operațiilor financiare patronate de prosperitatea bacncară. Evoluția P.I.B. este materializata în
graficul nr. 1.
800

700

600

500
Elveția
400
Suedia

300 Austria

200

100

0
1990 2000 2010 2017

Graficul nr. 1
Rata inflației reprezintă este exprimată în procente și se definește prin raportul dintre
puterea de cumpărare a populației și evoluția prețurilor globale.5 Rata inflației în cazul Elveției s-
a situat în anul 2017 la nivelul de 0,5%, iar în 2018 a înregistrat o creștere ușoară atingând o
medie de 0,9%. Această creștere s-a datorat în special creșterii prețului bariliului de petrol, a
cărei consecință s-a făcut resimțită în prețul final al produselor și serviciilor. Din anul 1956 până

4
https://tradingeconomics.com/switzerland/gdp
5
http://feaa.ucv.ro/one/images/docs/Admitere_2012/Master/Macro.pdf

Bucureşti, 2019
4 din 21
 Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul"

în prezent rata inflației s-a situat în jurul valorii de 2,4%, ceea ce consemnează că fluctuațiile în
raportul dintre prețul global și puterea de cumpărare au fost foarte mici.6
Valoarea exporturilor reprezintă un indicator macroeconomic important cu rol de
monitorizare și echilibrare a balanței economice. Elveția a avut o valoare a exporturilor în anul
2017 de 441,1 miliarde de dolari ceea ce reprezintă o cotă foarte bună raportată la faptul că
aceasta nu deține cantități considerabile de materii prime care să fie utilizate în industrie.7
Valoarea importurilor de bunuri și servicii înregistrată în anul 2017 a fost de 366,1
miliarde de dolari, iar o mare parte din aceasta este reprezentată de importul de bunuri.8
Venitul național brut reprezintă venitul total realizat în economia națională, pe o perioadă
determinată. 9 La nivelul Confederației elvețiene acest nivel al indicatorului s-a situat în anul
2017 la o valoare de 558 de miliarde de dolari, cu o tendință în continuă creștere din anul 1980.10
Din aceste valori se poate observa gradul de sustenabilitate al economiei elvețiene și modul
eficient de gestionare a materiilor prime și transformarea lor în produse finite calitative, de
natură să asigure o creștere continuă a venitului național.
Rata șomajului este dată de procentul din populația activă care nu are loc de muncă.
Acest indicator s-a situat în anul 2018 la o valoare de 2,64% , mai scăzut decât media anterioară
de 3,3 realizată în perioada 1995-2017, ceea ce subliniază faptul că locurile de muncă sunt
atractive și bine remunerate.11
Ponderea datoriei publice în P.I.B. reprezintă gradul de îndatorare al statului în cadrul
organismelor special constituite în acest sens. Elveția înregistrează la nivelul anului 2017 o
pondere de 32,9 % din P.I.B., ceea ce este cu mult sub media mondială de 60%. Astfel, din acest
punct de vedere Confederația dă dovadă că este capabilă să se autosusțină și să găsească soluții
eficiente la problemele financiare pe care le întâmpină.12
Indicele prețurilor de consum este cel mai important indicator al inflației și a cărui
valoare ne prezintă cum fluctuează prețurile în cadrul economiei la nivelul prețurilor cu

6
https://tradingeconomics.com/switzerland/inflation-cpi
7
https://globaledge.msu.edu/countries/switzerland/economy
8
Ibidem
9
http://feaa.ucv.ro/one/images/docs/Admitere_2012/Master/Macro.pdf
10
https://www.google.com/search?ei=WcZJXML_FcmYsAejhZLgDw&q=national+income+switzerland&oq=NATI
ONAL+INCOME+Swit&gs_l=psy-ab.1.0.0i22i30l4.3100.15041..16984...7.0..0.259.4421.0j24j3......0....1..gws-
wiz.......0i71j0i131j0j0i67j33i160.kZpq1xVDOO0
11
https://tradingeconomics.com/switzerland/unemployment-rate
12
https://tradingeconomics.com/switzerland/government-debt-to-gdp

Bucureşti, 2019
5 din 21
 Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul"

amănuntul. Inflația este strâns legată de puterea de cumpărare a monedei și aceasta conferă
statului o anumită poziție pe piața internațională. Elveția în anul 2018 a înregistrat o fluctuație
scăzută a prețurilor, indicele prețurilor de consum situându-se sub nivelul de 0,3%, ceea ce
denotă faptul că puterea de cumpărare nu a suferit modificări importante și nici nivelul inflației
nu a atins cote ridicate.13
Indicatorul ocupării forței de muncă reprezintă acel indicator care reflectă starea de
sănătate a economiei în ceea ce privește gradul de ocupare a forței de muncă. În acest caz se
discută despre ce procent al forței de muncă muncește în mod activ și câți dintre cetățeni sunt
declarați șomeri. La acest capitol Elveția are o pondere foarte bună, ce se situează în prezent în
jurul valorii de 80,5%, dar interesant este faptul că din 1997 și până la momentul discuției acest
prag a fost în permanență de peste 77%. Așadar, Confederația reușește să aibă o productivitate
foarte bună, dat fiind și faptul că dispune de tehnologii moderne, iar nivelul de tehnologizare din
toate ramurile industriei este și el la un nivel ridicat. Unul dintre punctele tari pe faptul acestui
considerent îl constituie nivelul de trai ridicat și venitul mediu pe cap de locuitor foarte mare în
comparație cu media europeană, Elveția reușind să atragă atât investitori cât mai ales forță de
muncă înalt calificată.14
Comerțul cu amănuntul reprezintă cel mai important indicator al consumului populației și
indică puterea globală de cumpărare a consumatorilor și succesul magazinelor de vânzare cu
amănuntul, iar cu ajutorul acesteia se poate determina evoluția economiei pe termen scurt.15 La
capitolul acesta Elveția a înregistrat un regres, indicele de consum al populației fiind de -0,8 în
anul 2017 comparativ cu cel înregistrat în anul precedent.16
Politica fiscală și monetară reprezintă un set de indicatori prin care statul dorește să
asigure sustenabilitatea economică, fie prin politici fiscale care se referă la taxe impozite și
cheltuieli, fie la politica monetară și anume prin acțiunea de a supraveghea rezerva de bani,
lichiditățile din economie și, implicit, de a constrânge anumite activități din acele sectoare ale
economiei care au un impact negativ la nivel macroeconomic. Politica fiscală și monetară se
remarcă prin lipsa tensiunilor între ramurile sale. Politica fiscală se remarcă prin decizii
raționale, favorizate de statutul de fondator al Asociației Europene a Liberului Schimb. Politica

13
https://www.brkfinancialgroup.ro/uploads/tx_itanalizacalitativa/Info_Market__15_ianuarie_2018.pdf
14
https://tradingeconomics.com/switzerland/employment-rate
15
http://feaa.ucv.ro/one/images/docs/Admitere_2012/Master/Macro.pdf
16
http://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_5.5.3.pdf

Bucureşti, 2019
6 din 21
 Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul"

monetară s-a remarcat prin aprecierea monedei naționale în raport cu euro, prin stabilitate și
măsuri de natură a sprijini exporturile masive de bunuri și servicii.17
Întrucât Elveția nu este o țară membră a Uniunii Europene nu se poate vorbi despre
convergența nominală în în adevarata sa accepțiune. Însă, Confederația încheie periodic
înțelegeri bilaterale cu Uniunea în special în domeniul liberului schimb pentru a obține piață de
desfacere. Fără aceste acorduri Elvația nu ar putea să-și fructifice potențialul său de mare
exportatoare de produse finite, majoritatea bunurilor și serviciilor cu această destinație sunt
orientate către piețele europene. Totuși se poate discuta despre o anumită convergență prin
prisma tratatelor încheiate, acestea înlocuind statutul de membru și conferind părților aceeași
tendință de contributori la marea piață europeană. Tratatele bilaterale încheiate de Elveția nu sunt
însă cu caracter de gratuitate sau un bonus pentru marele imperiu financiar al acestei țări, ci
conțin și obligații și cerințe pe care trebuie să le îndeplinească. De fiecare dată când au fost
încheiate astfel de tratate Confederația a trebuit să-și modifice și adapteze politicile interne cu
cele ale Uniunii și să îndeplinească anumite condiții de flux și calitate ale producției. 18 De altfel,
statutul de membru al spațiului Schengen implică o convergență în ceea ce privește politicile
fiscale ale membrilor, de securitate, într-ajutorare, prevenire a incidentelor și combatere a
riscurilor ce discern din caracterul de liberă circulație.

2. Locul Elveției în economia globală

Deși din punct de vedere al suprafeței, al populației și al bogățiilor de subsol

Confederația elvețiană se poziționează la coada clasamentului mondial, din punct de vedere al
puterii economice se poziționează la polul opus. Prosperitatea acestei țări este dată în mare parte
de comerțul exterior. Dimensiunile reduse ale piețelor sale interne datorită populației (8,5 mil.
locuitori) au făcut ca producătorii autohtoni și investitorii străini să se orienteze către export. Nu
degeaba economia elvețiană este considerată a fi printre cele mai internaționalizate, deziderat
realizat prin importul mare de materii prime și produse semifinite și exportul de produse cu grad
ridicat de manufacturare. Strategia adoptată este specializarea intensă pe producția unei game
restrânse de bunuri, bunuri care ating de obicei standarde de calitate superioare. Succesul

17
http://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_5.5.3.pdf
18
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=International_trade_in_goods/ro

Bucureşti, 2019
7 din 21
 Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul"

comerțului din această mică țară se datorează în mare parte acordurilor bilaterale semnate cu
Uniunea Europeană, acorduri prin care s-a liberalizat piața europeană pentru produsele de
elvețiene de export. Deși nu este membră a U.E., ceea ce implică foarte multe obligații, Elveția a
fost constrânsă să-și actualizeze în permanență legislația cu cea europeană și să îndeplinească
cerințe specifice uniunii.
La capitolul comerț, Elveția a fost a treia cea mai importantă piață de destinație pentru
mărfurie exportate din U.E. În ceea ce privește importurile de mărfuri către uniune Confederația
elvețiană este al patrulea cel mai mare furnizor. Principalele specializări ale Elveției raportate la
categoriile de bunuri exportate sunt următoarele: produse chimice, mașinării, unelte de precizie,
ceasuri, bijuterii, produse agricole și piscicole, automobile, produse textile, încălțăminte,
îmbrăcăminte, produse din piele, cauciuc, plastic și hârtie. 19 Așadar, după cum s-a menționat
anterior, comerțul Elveției constă în mare măsură în exportul de bunuri, iar în acest sector
primează specializarea pe câteva categorii unde se poate genera cea mai multă valoare adăugată
și se deține resursă umană înalt calificată și tehnologie de vârf. Într-o țară al cărei relief este
dominat de munți, un loc aparte în acest capitol îl are comerțul cu servicii. Elveția excelează însă
la capitolul asigurărilor și în sistemul bancar privat. În anul 2017 Confederația a avut un total al
exporturilor în bunuri și servicii în cuantum de 64,98% din P.I.B. 20
La capitolul investiții străine directe, Elveția se află în topul preferințelor investitorilor
străini datorită stabilității sale politice și economice consacrate, unui sistem legislativ
transparent, infrastructurii extrem de bine pusă la punct (infrastructura feroviară este total
electrificată) și a piețelor eficiente de capital. Repartiția țării în 26 de cantoane permite fiecăruia
să-și stabilească și aplice taxe, legi ce favoriezează investitorii și alte reglementări în funcție de
specificul și specializările lor în mod diferit. Astfel, fiecare canton și-a trasat modul particular de
atragere a investitorilor străini, unele incluzând scutirea de la plata anumitor taxe pentru firmele
noi pentru o perioadă de până la 10 ani. Investițiile străine directe s-au ridicat la finalul anului
2017 la valoarea de 1.210,70 de miliarde de franci elvețieni, aceasta fiind și cea mai mare din
istorie la acest capitol. Din totalul de investiții străine 38,4 miliarde au reprezentat tranzacțiile de
capital, 1.088,4 rezervele de capital și 83,9 miliarde au reprezentat investițiile.21

19
http://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_5.5.3.pdf
20
https://globaledge.msu.edu/countries/switzerland/economy
21
https://www.snb.ch/en/mmr/reference/Direktinvestitionen_2017/source/Direktinvestitionen_2017_12.en.pdf

Bucureşti, 2019
8 din 21
 Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul"

Datorită nivelului de trai ridicat, stabilității economice și a legislației favorabile

dezvoltării în toate sectoarele, numărul emigranților din Confederația elvețiană a ajuns la un total
de 25% din populația totală, iar dintre aceștia mai mult de 80% vin din Europa 22. Astfel, nivelul
de emigranți raportat la populația totală este cel mai ridicat din lume însumând la sfărșitul anului
2017, 2.053.589 de străini. Cea mai mare comunitate de emigranți din Elveția provine din Italia,
urmată de Germania și Portugalia.23 Rata migrației a ajuns, astfel la 9,84 de migranți la 1000 de
locuitori.24

3. Situația balanței comerciale și a balanței de plăți

Balanța comercială a Confederației respectă același trend de stabilitate ca și politica

generală a statului. Fluctuațiile sunt determinate de raportul import-export înregistrat, care se
remarcă în ultima perioadă prin menținerea proporționalității ridicate a exportului. Balanța
comercială a Elveției se situează la nivelul anului 2018 la valoarea de 20,2 miliarde de franci
elvețieni, în ușor regres față de anul 2017, iar această valoare reprezintă 3% din P.I.B. Balanța
comercială medie înregistrată pe perioada 1950-2018 este de 76,8 milioane de franci elvețieni.25
Raportându-ne la valoarea acesteia din anul 2018 se observă aceeași tendință a exporturilor de
produse finite de înaltă calitate, dar și a importurilor mari de materie primă.
Situația balanței de plăți a Elveției, la nivelul anului 2017 se prezintă astfel: balanța
contului curent 65,536 miliarde de franci elvețieni, balanța contului de capital 0,817 miliarde de
franci elvețieni, cont financiar 39,215 miliarde de franci elvețieni.26 Elveția continuă să poarte
renumele de mare putere financiară, reușind prin politici fiscale și monetare bine delimitate să
dețină o economie competitivă și eficientă.

4. Analiza unui acord de împrumut extern

22
https://www.sem.admin.ch/dam/data/sem/publiservice/berichte/migration/migrationsbericht-2017-e.pdf
23
https://www.swissinfo.ch/eng/society/migration-series-part-1-_who-are-the-25-foreign-population-in-
switzerland/42412156
24
https://knoema.com/atlas/Switzerland/topics/Demographics/Population/Net-migration-rate
25
https://tradingeconomics.com/switzerland/balance-of-trade
26
https://www.snb.ch/en/mmr/reference/bopiip_2017/source/bopiip_2017.en.pd

Bucureşti, 2019
9 din 21
 Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul"

Elveția este membru al Fondului Monetar Internațional din anul 1992, iar Confederația
continuă să sprijine această organizație și în prezent pentru asigurarea stabilității și
competitivității. Datoria externă a Elveției măsoară 225,5 milioane de franci elvețieni.27 Totuși,
nu s-au putut identifica acorduri de împrumuturi externe pe care Elveția le-a contractat cu vreo
instituție bancară internațională. Fiind membră a Fondului Monetar Internațional, Confederația
elvețiană a împrumutat în nenumărate rânduri această organizație, însă nu figurează în arhivele
Fondului cu niciun împrumut contractat. Cel mai recent împrumut pe care Elveția l-a acordat
Fondului Monetar Internațional în scopul sprijinirii țărilor cu mari nevoie de resurse financiare
este de 8,5 milioane de franci elvețieni ce va intra în vigoare în perioada 2019-2020.28

II. Piața litiului (aurului alb)

1. Caracteristici globale

Litiul este un metal alcalin de culoare albă extrem de reactiv, fapt pentru care nu se
găsește în stare liberă în natură ci în compoziția unor compuși ionici. Este cel mai ușor metal
având foarte multe întrebuințări, fiind totodată și destul de rar. Principala utilizare a litiului este
în industria metalurgică cu scopul de a elimina impuritățile, fiind utilizat și pentru producția de
avioane, pentru renumitele baterii, dar și în medicină. Acest metal se găsește în cantități extrem
de mici la nivelul scoarței terestre fiind stocat în minerale și săruri.29 Litiul a devenit un element
de o importanță definitorie în actualul context tehnologic datorită întrebuințării sale în bateriile
echipamentelor electronice, iar acest concept pare să sufere mutații și mai ample odată cu
tendința de a reduce emisiile autovehiculelor prin dotarea acestora cu motoare electrice. De altfel
noua paradigmă a producerii și gestionării curentului electric se conturează a fi stocarea acestuia
în unități regenerabile, unități care să permită o utilizare îndelungată, dar și posibilitatea de a
stoca cantități mari de energie. În prezent litiul a căpătat accepțiunea de “aur alb” atât datorită
faptului că nu se găsește în cantități mari, dar și a importanței pe care o are în industria globală.
Astăzi litiul pare să fie de importanță crucială pentru funcționarea în parametri normali ai veții
27
https://www.nationaldebtclocks.org/debtclock/switzerland
28
https://www.imf.org/en/News/Articles/2018/06/25/pr18257-imf-successfully-completes-the-extension-of-access-
to-bilateral-borrowed-resources
29
https://www.livescience.com/28579-lithium.html

Bucureşti, 2019
10 din 21
 Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul"

moderne. Acest element este cu atât mai important astăzi când industria constructoare de mașini
se axează în proporție covârșitoare pe producția de autovehicule exclusiv electrice, cu posibilități
mari de stocare a energiei și cu performanțe superioare celor convenționale.30 De altfel, piața
gadget-urilor este și ea dependentă de litiu, iar cererea pentru astfel de dispozitive este în
continuă creștere. Bateriile pe bază de litiu sunt utilizate și la scară mai mare pentru stocarea
energiei provenite din instalațiile eoliene și hidrologice datorită dimensiunilor scăzute și a
capacității de stocare.

2. Evoluția pieței sub impactul crizelor

Piața litiului este una neașteptat de stabilă sub impactul schimbărilor majore în plan
economic global. Acest fapt este cu atât mai angrenat în realitate cu cât litiul este considerat a fi
un element de importanță strategică, țările puternic industrializate depinzând în proporție
covârșitoare de resursele de litiu extrase și ofertate pe plan internațional. Desigur, această
rezistență la crize este una relativă pentru că în cazul unei crize globale toate sectoarele vieții
sunt afectate. Piața litiului suferă și ea mutații sub impactul economic global, însă acestea se
produc cu o amplitudine scăzută datorită dependenței consacrate a populației de acest element. În
prezent litiul este considerat sângele ce irigă industria electrică și electronică, iar acestea domină
în prezent toate domeniile sociale. În cazul crizei mondiale din perioda 2008-2010 piața litiului a
suferit o scădere a cererii de echipamente pe fondul scăderii globale a puterii de cumpărare a
populației, dar și a declinului majorității companiilor mari producătoare sau deținătoare de astfel
de echipamente. Cel mai sever impact a fost înregistrat la nivelul anului 2009, când cererea în
constantă creștere cu 6-7% din perioada 2000-2008 a înregistrat o scădere considerabliă, însă
piața s-a menținut la un nivel optim sub impactul dependenței întregului sistem mondial de
echipamente pe bază de litiu.31 Decăderea nu a fost însă de durată, iar începând cu anul 2010
cererea globală a înregistrat o creștere de 26% față de anul precedent, ceea ce denotă că piața
litiului deține capacități de autoreglare rapidă. În perioada 2010-2018, ascensiunea a luat
proporții inimaginabile, ajungând ca cererea să depășească pe alocuri oferta. De altfel, reziliența

30
http://www.bursa.ro/consum-urias-in-industria-auto-si-a-telefoanelor-litiul-devine-un-metal-tot-mai-pretios-
82457929
31
https://www.americanchemistry.com/ProductsTechnology/Lithium-Battery-Materials/Lithium-An-Economic-
Overview.pdf

Bucureşti, 2019
11 din 21
 Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul"

acestui metal asupra impactului crizelor este conferită și de faptul că litiul nu are un preț standard
conferit de vreo autoritate internațională, prețul este dat de raportul cerere-ofertă și de înțelegerea
dintre cele două părți, în funcție de indicatori de cost de producție și de importanța acestuia în
plan global. Astfel, se poate ajunge a situații paradoxale, cum ar fi dublarea prețului în doar doi
anui în perioada 2016-2018. De altfel, se estimează că în următorii 10 ani producția de litiu va
crește de 8 ori față de nivelul actual. Speciliștii de pe piața litiului consideră că momentul de
cotitură pentru această creștere exponențială a avut loc odată cu aprobarea planului cincinal al
Chinei din anul 2013 ce se axa pe producția record de vehicule complet electrice.
Așadar, piața litiului se poate adapta unei viitoare crize mondiale, cu ușoare mutații,
principala caracteristică constând în caracterul de autoreglare și a dependenței globale a tuturor
sectoarelor societății de acest metal.

3. Principalii actori de pe piața litiului

Întrucât litiul este un metal ce se obține din săruri și minerale prin procese chimice
specifice, principalii actori de pe piața astfel creată sunt producătorii de materie primă, dar și
furnizorii de echipamente pe bază de litiu. Astfel, principalii actori sunt țările deținătoare de mari
rezerve de litiu, acestea fiind poziționate exclusiv în zona Americii de Sud. “Triunghiul litiului”
reprezintă cele trei țări ce dețin mai mult de jumătate din toate depozitele de litiu din lume și este
format din Argentina, Bolivia și Chile. Nu degeaba această regiune este considerată ca având
unul dintre cele mai aride climate din lume. Însă procesul extractil este destul de ieftin, dar
durată, timpul scurs între localizarea depozitelor și extracția propriu-zisă în aceste țări fiind de
12-18 luni. De asemenea, în decursul procesului extractil se consumă multă apă acest fapt
conducând la secătuirea țărilor deținătoare de litiu, fapt întâlnit cu preponderențî în Chile în
regiunea Salar de Atacama. Există și metode chimice de extracție a litiului cum este cazul
Tibetului care utilizează acid clorhidric pentru procesarea litiului în forma în care poate fi plasat
pe piața de desfacere. Alți actori care contribuie la producția de litiu sunt Australia și regiunile
din Nordul Americii, unde metalul se extrage din roci utilizând metode tradiționale, dar unde se
utilizează, de asemenea, produse chimice pentru a fi adus la forma mercantilă. Nici țările din
regiunea Asia-Pacific nu sunt de neglijat când vine vorba de depozitele de litiu, China, spre

Bucureşti, 2019
12 din 21
 Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul"

exemplu deține 26% din totalul mondial. De asemena, China furnizează 10% din totalul de litiu
pentru producția globală. 32
În sectorul “consumului” de litiu pentru fabricarea echipamentelor, bateriilor și pentru
industria metalurgică domină categoric triunghiul de state Japonia, China și Coreea deținând
supremația producției de baterii cu 96% din producția mondială. 33
În rândul companiilor multinaționale care gestionează acest tip de metal se numără marii
producători de telefoane, laptop-uri, gadget-uri utilizate în robotică și automatizări dintre care
amintim: Samsung, Apple, Asus, Acer, HP, NAO, Huawei, dar și marile companii constructoare
de autovehicule care și-au îndreptat producția către reducerea poluării cum ar fi producătorul
american, și cel mai mare pe acest palier, Tesla; producătorii japonezi Toyota, Hyundai sau
Honda, dar și producătorii consacrați germani cum ar fi BMW, Mercedes sau Volkswagen. În
acest top al marilor companii ce utilizează litiul în procesul de fabricație se enumeră și
producătorii de baterii cum ar fi BYD Co. din China, Panasonic din Japonia, LG Chem din
Coreea de Sud .34

III. Poziția la export a României pe piața lemnului

Pentru orice stat participarea în cadrul circuitului economic mondial nu este un obiectiv
ci o ingerință a dezvoltării, sustenabilității și bunăstării populației. România, stat membru U.E.
cu drepturi depline și o piață de desfacere uriașă lipsită de fiscalități abuzive este inclusă și ea în
această mare familie economică. România, stat cu resurse de suprafață și de subsol peste medie
în comparație cu întinderea geografică, cu o populație de 19,5 milioane de persoane, este unul
dintre cei mai mari exportatori de material lemnos din lume. România ocupa în anul 2013 locul
11 mondial în ceea ce privește exporturile de cherestea, în perioada 2002-2012 materializându-se
o creștere a exporturilor de buștean cu 50%. Din anul 2013 și până în prezent exporturile de
material lemnos au comportat scăderi graduale.35 În anul 2017 exportul de rășinoase a totalizat
20.000 mc., în scădere față de anul precedent cu 27%. Acestea au fost orientate în cea mai mare

32
https://www.freedoniagroup.com/industry-study/world-lithium-3331.htm
33
https://www.mordorintelligence.com/industry-reports/lithium-market
34
https://www.cambridge.org/core/journals/metallurgical-research-and-technology/article/how-to-assess-the-
availability-of-resources-for-new-technologies-case-study-lithium-a-strategic-metal-for-emerging-
technologies/CB400FB6FC56259D254B72ED00B8AF7D
35
http://www.cnp.ro/user/repository/evolutia_raportului_de_schimb_in_comertul_exterior_al_romaniei.pdf

Bucureşti, 2019
13 din 21
 Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul"

măsură către China (18.000 mc.) și în volume foarte mici către Ungaria și Austria. 36 De
asemenea, în același an România a înregistrat o valoare a exporturilor nete de material lemnos în
valoare de 2,44 miliarde de dolari. Din această valoare o mare parte a fost îndreptată către
Europa însumând 1,66 mld. de dolari, dar și către țări din zona Asia-Pacific, Orientul Mijlociu
sau Africa de Nord. În sectorul statal, România a exportat cea mai mare cantitate de material
lemnos către Italia, China, Japonia, Ungaria și Germania. 37
România reprezintă un actor important din punctul de vedere al exportului de material
lemnos în zona Europei, reușind să se mențină în top 10 cele mai mari furnizoare de lemnn pe
acest palier. De asemenea, în urma analizei valorii de cherestea exportată la nivel global în anul
2017, România ocupa locul 15 în lume, la exportul de cherestea ceea ce denotă faptul că rămâne
în continuare un pilon în industria lemnoasă.38 Însă România exportă, ca în multe alte ramuri
industriale, materie primă de calitate, nereușind să fructifice potențialul manufacturier al
populației și să obțină profit în urma valorii adăugate a produselor finite. Spre deosebire de țările
dezvoltate, România nu importă o cantitate chiar atât de mare de bunuri, însă balanța de plăți
înregistrată se menține negativă datorită faptului că valoarea importurilor de produse finite
depășesc cu mult valoarea exporturilor de materie primă, chiar dacă se exportă în cantități net
superioare importurilor.

IV. Poziția pe piața României a companiei de automobile Ford

1. Perspectivă generală asupra companiei

Ford este o companie multinațională de origine americană fondată de către Henry Ford în
anul 1903 specializată în producția de automobile.39 Grupul Ford este o companie de renume
peste tot în lume, reușind să se mențină în topul constructorilor decenii la rând și impresionând în
primă etapă prin modelele excentrice, după care, odată cu dezvoltarea tehnologiei și a tehnicilor
moderne de producție în masă, prin fiabilitatea produselor și calitatea dotărilor oferite la prețuri
rezonabile. Odată cu schimbarea acestei politici s-au remarcat și schimbări majore în

36
https://lemn.fordaq.com/news/bustean_cherestea_rasinoase_import_exoport_56561.html
37
https://wits.worldbank.org/CountryProfile/en/Country/ROM/Year/2017/TradeFlow/Export/Partner/all/Product/44-
49_Wood
38
http://www.worldstopexports.com/sawn-wood-exports-country/
39
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ford_Motor_Company

Bucureşti, 2019
14 din 21
 Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul"

particularitățile constructive ale modelelor, Ford fiind primul producător de autovehicule care a
deschis porțile motoarelor de capacitate mică și putere relativ egală cu ceea ce piața oferea. Acest
fapt nu a însemnat însă costuri mai mari pentru programe de cercetare asiduă și eficientizare la
maxim a acestor motoare ele fiind amortizate prin reducerea de materiale de înaltă rezistență
utilizate în fabricarea motoarelor și a componentelor lor. Situația financiară a companiei nu a fost
tot timpul în cea mai bună stare, un punct critic a fost reprezentat de anul 2000, an în care
vânzările companiei au înregistrat scăderi drastice, iar politica firmei nu își regăsea capacitatea
managerială suficientă pentru a gestiona criza. Grupul Ford a început să se clatine pentru
puținele momente din istoria sa, iar numirea noului director general Bill Ford avea să schimbe
total această slăbiciune într-un avantaj. Din acest punct compania a început să se axeze mai mult
pe calitatea autovehiculelor, în special a materialelor utilizate în fabricație, iar acest lucru a fost
primit cu brațele deschise de populația lumii.40 Vânzările în creștere și simpatia globală au făcut
posibilă extinderea companiei peste tot în lume, principiul motoarelor mici și foarte fiabile fiind
unul dintre cele mai căutate de pe piață.
În prezent Ford este cea mai valoroasă firmă americană de automobile, profiturile anuale
ridicându-se la peste 160 de miliarde de dolari, reușind să dețină totodată și recordul la cea mai
bine vândută mașină în 2017 reprezentată de Ford seria F cu peste un milion de unități. Ford
deține în companiile sale din toată lumea nu mai puțin de 200000 de angajați, iar acest număr
este în scădere datorită lanțului de producție complet automatizat și în comntinuă dezvoltare.41

2. Strategiile de poziționare pe piață

Ford a preluat în mod oficial Automobile Craiova în martie 2008, cu suma declarată de
57 de milioane de euro pentru 72% din acțiuni, iar producția efectivă a început pe 8 septembrie
2009. De asemenea, la momentul preluării uzinei, compania s-a angajat că până în anul 2013 va
deține capacitățile necesare pentru o producție de 350.000 de autovehicule pe an. 42 Acesta a
reprezentat un prim pas înspre întărirea relațiilor instituționale cu Statul Român și o garantare a
productivității este încadrabilă într-o primă strategie de poziționare pe piața Europei de Est.

40
https://corporate.ford.com/history.html
41
https://www.statista.com/topics/1886/ford/
42
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ford_Rom%C3%A2nia

Bucureşti, 2019
15 din 21
 Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul"

Promisiunea garanta practic prezența firmei pe piața românească cel puțin până la finalul anului
2013, chiar dacă această promisiune nu s-a împlinit. O strategie primordială adoptată de Ford a
fost căutarea de piețe unde resursa umană să fie relativ ieftină, iar statul să devină în scurt timp
dependent de câștigurile și prestigiul prezenței unei astfel de companii pe piața locală.
Compania Ford uzitează strategii de poziționare pe piața românească prin prisma
avantajelor multiple. Desigur, este binecunoscut faptul că orice firmă producătoare de
autovehicule ce se poziționează pe piața locală are de înfruntat ”marele zid” Dacia-Renault. Însă
Ford se pare că reușește să țină piept acestui brand printr-o strategie de poziționare mai
îndrăzneață bazată pe asigurarea unui confort sporit, a unei fiabilități foarte bune la un preț doar
puțin mai ridicat. De altfel, se prognozează o nouă perioadă de vânzări record pentru brand-ul
american generate de mașinile de clasă premium la prețuri accesibile și echipate cu motoare din
ce în ce mai optimizate. Un alt tip de strategie uzitat este poziționarea în funcție de atributele
produsului, iar la această gamă Ford excelează prin multitudinea de modele și variante fabricate,
ce se adresează unei mase eterogene de oameni, cu impresii și gusturi diferite. 43 Datorită
diversificării gamei de autovehicule, nu se face abstracție nici de poziționarea pe piață în funcție
de utilizarea produsului, Ford redefinind gama de produse multirol ( mașină de oraș, dar
disponibilă în versiuni cu garda la sol mai scăzută/mai ridicată, cu bandouri de protecție textile
pe părțile laterale, etc.).44 Ford se remarcă și printr-o strategie bazată pe categoria de produs,
oferind tuturor calitate la prețuri accesibile și modele adaptate dorințelor sau scopurilor pentru
care vor fi utilizate. Poate cea mai importantă și durabilă strategie de poziționare este cea bazată
pe utilizarea simbolurilor imprimate pe micile detalii care dau o nuanță de eleganță și impresia
unui autovehicul din clasa de lux cum este cea mai nouă variantă de imprimare a tapiseriei ,a
pragurilor interioare, a preșurilor cu opțiunea de echipare aleasă de client (de exemplu active,
vignale, titanium, ST)45.
O ultimă strategie și una dintre cele mai recente ale companiei este dată de percepția
calității de către client, Ford renunțând la sloganul consacrat feel the difference și înlocuindu-l cu
unul mult mai angrenat în evoluția alertă a tehnologiei și anume go further, ceea ce conferă
clientului un plus de încredere în capacitățile firmei, evocând totodată și fiabilitatea și investiția

43
http://www.qreferat.com/referate/marketing/Modalitati-de-pozitionare959.php
44
https://www.marketing91.com/marketing-strategy-ford/
45
https://www.marketing91.com/marketing-strategy-ford/

Bucureşti, 2019
16 din 21
 Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul"

de încredere în potențialul acesteia.46 De altfel, schimbarea sloganului face parte dintr-o strategie
globală și în construcția căruia s-a urmărit cu siguranță posibilitatea de a se interpreta în funcție
de constructul mental al fiecăruia și de percepția particulară asupra mărcii.

3. Producție/competitivitate

La capitolul producție, Ford a înregistrat în anul 2018 un număr de 150.000 de unități

produse în fabrica de la Craiova de cei 4400 de angajați ai companiei deși nu a existat decât un
singur model introdus pe linia de fabricație. Astfel, compania americană a înregistrat o valoare a
producției totale de peste 2,5 miliarde de euro. Un principal impediment în sporirea unităților
fabricate este reprezentat de lipsa infrastructturii de transport, iar durata medie de așteptare până
la ieșirea din țară a transporturilor este de 16 ore. Principala cale de a exporta autovehiculele este
cea feroviară, învechită și cu o capacitate de transport scăzută. Acest fapt se traduce printr-un
dezavantaj competitiv față de principalul contracandidat de pe piață, Dacia, care dispune de 3
autostrăzi de legătură, către capitala țării, către vest și către portul de la Marea Neagră. Totuși,
producția se preconizează a se dubla în anul curent datorită introducerii în fluxul de fabricație a
unui nou model și totodată prin sporirea numărului de angajați de la 4400 în prezent la peste
6000. 47
La capitolul competitivitate, compania dispune de nenumărate avantaje pentru a
contrabalansa lipsa infrastructurii și chiar a devansa în scurt timp principalul competitor. Ford
motor group beneficiază de avantajul competitiv al brandului deja format, pe când Dacia este în
curs de a-și forma un renume pe plan mondial, iar atunci când nu vinde compania, brandul este
cel care face diferența.48 Mai presus de acest fapt, momentele din prezent în care compania a fost
pusă într-o lumină proastă în presa internațională lipsesc cu desăvârșire. Spre deosebire de
Volkswagen despre care se vehiculau o mulțime de zvonuri legate de consumuri neconfirmate
practic, Ford și-a menținut imaginea nealterată și se păstrează un competitor important pe
principalele piețe auto globale. Caracterul de competitivitate este conferit de calitatea și
încrederea și mai recent de fiabilitatea renumită a motoarelor de capacitate mică, dar cu un

46
https://www.managementtoday.co.uk/slogan-doctor-ford-go-further/article/1146240
47
http://www.economica.net/ford-craiova-fabrica-romania-2018-ecosport-record-productie_151533.html
48
http://arcasadvertising.com/brand-positioning-ford/

Bucureşti, 2019
17 din 21
 Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul"

randament ridicat. Raportul preț-calitate, dar și renumele de “marcă accesibilă” sunt principalele
atuuri ale firmei. Printre factorii ce influențează competitivitatea firmei se enumeră și varietatea
de opțiuni asigurate către client, dintre care cele de siguranță fac parte mereu din pachetul de
bază, iar grupul țintă se bucură de avantajele materialelor și finisajelor de calitate la prețuri
accesibile. De altfel, Ford reușește să aibă vânzări record și din pricina faptului că se
autopromovează prin spoturi publicitare, prin campanii de publicitate extinse, prin mutarea
atenției către avantajul clientului și către interactivitate între vânzător și cumpărător.49

4. Acțiuni RSC

Acțiunile de responsabilitate socială corporatistă reprezintă o concepție referitoare la

contribuția pe care trebuie să o aibă o anumită companie la dezvoltarea societății moderne. 50
Conceptul Ford este bazat pe etica în afaceri și pe cultura organizațională proprie firmei,
pe integrarea în mod indiscutabil a acșiunilor RSC pentru construirea unei conștiințe sociale
profunde de natură a determina creșterea rentabilității. De altfel, este demonstrat faptul că
firmele care practică acest tip de strategie sunt mai profitabile, au o stabilitate mai mare pe
termen lung și constituie o investiție sigură pe termen lung. Ford execută constant astfel de
activități RSC fiind cotată ca una dintre cele mai etice companii din lume. Un prim exepmlu ce
face obiectul responsabilității sociale este un site creat special pentru angajați, disponibil în 13
limbi în care compania își educă angajații să se comporte în mod etic și să lanseze inclusiv
propuneri de îmbunătățire a activității pe care managerii le abordează și le expun în plen. De
asemenea compania americană s-a remarcat prin nenumărate acțiuni RSC pe care le-a întreprins
de-a lungul existenței sale recente cum ar fi: 12 vizionari ai mișcării sociale au fost răsplătiți de
fundația Ford, Ford a investit 5 milioane de dolari în modernizarea de licee, programe de
educație în școli cu privire la utilizarea energiei regenerabile și reducerea poluării, a fost prima
companie auto care a ajutat populația afectată de virusul HIV, donații de autovehicule către
diverse fundații caritabile, implicarea în programele naționale de reducere a poluării.51

49
http://www.csrwire.com/members/12932-ford-motor-company
50
http://store.ectap.ro/articole/650_ro.pdf
51
http://www.csrwire.com/members/12932-ford-motor-company

Bucureşti, 2019
18 din 21
 Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul"

Așadar, succesul și sustenabilitatea unei companii pot fi catalogate și dupa numărul

acțiunilor de responsabilitate socială pe care aceasta le întreprinde, accentul nu se pune neapărat
pe produsele oferite ci pe legătura dintre producător și client.

Bucureşti, 2019
19 din 21
 Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul"

V. BIBLIOGRAFIE
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Elve%C8%9Bia
2. https://europa.eu/european-union/about-eu/countries_ro
3. http://feaa.ucv.ro/one/images/docs/Admitere_2012/Master/Macro.pdf
4. https://tradingeconomics.com/switzerland/gdp
5. https://tradingeconomics.com/switzerland/inflation-cpi
6. https://globaledge.msu.edu/countries/switzerland/economy
7. https://www.google.com/search?ei=WcZJXML_FcmYsAejhZLgDw&q=national+income+switze
rland&oq=NATIONAL+INCOME+Swit&gs_l=psy-
ab.1.0.0i22i30l4.3100.15041..16984...7.0..0.259.4421.0j24j3......0....1..gws-
wiz.......0i71j0i131j0j0i67j33i160.kZpq1xVDOO0
8. https://tradingeconomics.com/switzerland/unemployment-rate
9. https://tradingeconomics.com/switzerland/government-debt-to-gdp
10. https://www.brkfinancialgroup.ro/uploads/tx_itanalizacalitativa/Info_Market__15_ianuarie_2018.
pdf
11. https://tradingeconomics.com/switzerland/employment-rate
12. http://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_5.5.3.pdf
13. https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=International_trade_in_goods/ro
14. https://globaledge.msu.edu/countries/switzerland/economy
15. https://www.snb.ch/en/mmr/reference/Direktinvestitionen_2017/source/Direktinvestitionen_2017
_12.en.pdf
16. https://www.sem.admin.ch/dam/data/sem/publiservice/berichte/migration/migrationsbericht-
2017-e.pdf
17. https://www.swissinfo.ch/eng/society/migration-series-part-1-_who-are-the-25-foreign-
population-in-switzerland/42412156
18. https://knoema.com/atlas/Switzerland/topics/Demographics/Population/Net-migration-rate
19. https://tradingeconomics.com/switzerland/balance-of-trade
20. https://www.snb.ch/en/mmr/reference/bopiip_2017/source/bopiip_2017.en.pd
21. https://www.nationaldebtclocks.org/debtclock/switzerland
22. https://www.imf.org/en/News/Articles/2018/06/25/pr18257-imf-successfully-completes-the-
extension-of-access-to-bilateral-borrowed-resources
23. https://www.livescience.com/28579-lithium.html
24. http://www.bursa.ro/consum-urias-in-industria-auto-si-a-telefoanelor-litiul-devine-un-metal-tot-
mai-pretios-82457929

Bucureşti, 2019
20 din 21
 Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul"

25. https://www.americanchemistry.com/ProductsTechnology/Lithium-Battery-Materials/Lithium-
An-Economic-Overview.pdf
26. https://www.freedoniagroup.com/industry-study/world-lithium-3331.htm
27. https://www.mordorintelligence.com/industry-reports/lithium-market
28. https://www.cambridge.org/core/journals/metallurgical-research-and-technology/article/how-to-
assess-the-availability-of-resources-for-new-technologies-case-study-lithium-a-strategic-metal-
for-emerging-technologies/CB400FB6FC56259D254B72ED00B8AF7D
29. http://www.cnp.ro/user/repository/evolutia_raportului_de_schimb_in_comertul_exterior_al_roma
niei.pdf
30. https://lemn.fordaq.com/news/bustean_cherestea_rasinoase_import_exoport_56561.html
31. https://wits.worldbank.org/CountryProfile/en/Country/ROM/Year/2017/TradeFlow/Export/Partne
r/all/Product/44-49_Wood
32. http://www.worldstopexports.com/sawn-wood-exports-country/
33. https://ro.wikipedia.org/wiki/Ford_Motor_Company
34. https://corporate.ford.com/history.html
35. https://www.statista.com/topics/1886/ford/
36. https://ro.wikipedia.org/wiki/Ford_Rom%C3%A2nia
37. https://www.managementtoday.co.uk/slogan-doctor-ford-go-further/article/1146240
38. http://www.economica.net/ford-craiova-fabrica-romania-2018-ecosport-record-
productie_151533.html
39. http://arcasadvertising.com/brand-positioning-ford/
40. http://www.csrwire.com/members/12932-ford-motor-company
41. http://store.ectap.ro/articole/650_ro.pdf

Bucureşti, 2019
21 din 21