Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ȊN ROMÂNIA ŞI ITALIA
2022
1. Introducere
Lucrarea de faţă analizează costul vietii în România si în Italia studiind preturile din cele doua
tari. Analizam si puterea de cumparare în România si în Italia; consumul si economisirea în România
pornind de la indicatori statistici si astfel vom vedea daca si cum a evoluat consumul si economisirea
de-a lungul timpului. Analizam evoluţia economisirii în România, pornind de la definirea economisirii
interne conform contabilităţii conturilor naţionale. În plus, economisirea in Romania este redata pe
sectoare instituţionale.
In ultimul secol, naţiunile europene dezvoltate s-au transformat din societăţi în care oamenii se
autoidentifică referindu-se la ocupaţiile lor, în societăţi în care autoidentitatea se conturează mai
sugestiv prin referinţele la consum.
Potrivit Numbeo.com, costurile lunare estimate pentru o singură persoană sunt de 2335,83 RON
(472,46 €), în timp ce costurile lunare pentru o familie de 4 persoane sunt de 8125,05 RON (1643,42 €).
În cei mai mulţi ani din intervalul 1990–2007, populatia din România au alocat mai mult de
jumătate din resursele destinate consumului pentru capitolul alimentar, băuturi şi ţigări, restul resurselor
fiind alocate, în proporţii apropiate, produselor nealimentare şi serviciilor.
Tabelul nr. 2
Structura cheltuielilor totale de consum ale gospodăriilor, în anii 1997 şi 2007
Categorii de cheltuieli Gospodării de:
Total gospodării Salariaţi Agricultori Şomeri Pensionari
1997 2007 1997 2007 1997 2007 1997 2007 1997 2007
RON lunar pe o gospodărie
Cheltuieli totale de consum 96,9 1104,7 115,6 1456,2 98,9 779,4 89,5 931,8 81,7 881,0
procente
Alimente şi băuturi 58,8 48,2 58,1 43,4 58,8 65,5 63,3 53,5 59,4 51,3
Îmbrăcăminte şi încălţăminte 7,5 6,8 9,5 7,9 6,3 5,8 7,7 6,1 5,3 5,2
Locuinţă şi înzestrare cu
19,3 20,1 14,4 20,4 27,4 15,2 15,3 19,0 23,7 21,1
bunuri
Medicamente şi îngrijire
2,0 3,9 1,6 2,2 0,7 1,9 1,3 2,4 2,8 6,9
medicală
Transport şi telecomunicaţii 6,0 11,0 7,9 13,7 3,5 6,3 6,3 10,1 4,1 8,1
Cultură, învăţământ, educaţie 2,7 4,5 3,9 6,6 1,1 2,6 2,3 4,4 1,8 4,2
Alte cheltuieli pentru uz
3,7 4,6 4,6 5,8 2,2 2,7 4,0 4,5 2,9 3,2
personal
Sursa: Anuarul statistic al României 1998 şi 2008, INS.
Tabelul nr. 3
procente
Cheltuieli bãnesti 87,8 92,6 93,1 96,0 58,4 67,5 85,2 90,5 85,1 89,3
Alimente şi
21,5 17,4 19,8 15,0 17,7 18,0 29,2 24,7 23,8 21,6
băuturi
Marfuri
22,8 23,2 22,1 21,0 19,7 24,8 20,1 25,5 24,7 27,5
nealimentare
Plata serviciilor 19,5 15,9 19,3 14,5 11,6 11,6 22,3 19,0 20,5 19,1
din care, Cheltuieli pentru
0,7 0,5 0,7 0,4 0,8 0,4 - - 0,7 0,8
pentru: investitii
Cheltuieli de
0,8 0,5 0,3 0,2 3,0 2,8 0,5 0,3 1,3 0,8
productie
Impozite,
contributii, 19,0 31,5 27,9 41,9 3,1 6,6 10,5 18,2 9,4 14,4
cotizatii, taxe
Contravaloarea consumului
de produse agricole din 12,2 7,4 6,9 4,0 41,6 32,5 14,8 9,5 14,9 10,7
resurse proprii
Notã: Datele au fost estimate pe baza populatei rezidente si nu sunt comparabile cu seriile de
date publicate pentru perioadele precedente
Sursa: Anuarul statistic al României 2019, INS.
În familiile cu copii (exceptând pe cele cu patru sau mai mulţi copii), tendinţa naturală a fost
aceea ca, pe măsura creşterii numărului de copii, cheltuielile alimentare şi nealimentare să crească, iar
ponderea cheltuielilor pentru servicii să scadă.
Gaficul nr. 1
50 46.4
45.5 44.3
40
36.3
31.5 Consum alimentar
29.8 29.6
30 27.5 Marfuri nealimentare
26.3
24.5 Plata serviciilor
22
20 18.3
13.6
10
0
fara copii 1 copil 2 copii 3 copii 4 si mai multi
copii
Tabelul nr. 4
Cheltuielile totale ale gospodăriilor grupate
dupa numarul persoanelor din componenta, în anul 2018
procente
Cheltuieli bãnesti 92,6 92,0 92,7 94,3 92,7 89,6 86,0
Alimente şi
17,4 22,0 18,0 15,5 16,5 17,8 19,0
băuturi
Marfuri
23,2 24,1 24,2 22,5 22,2 22,5 24,8
nealimentare
Plata serviciilor 15,9 21,0 17,1 14,8 14,7 13,7 12,6
din care, Cheltuieli pentru
0,5 0,1 0,5 0,6 0,4 0,5 0,7
pentru: investitii
Cheltuieli de
0,5 0,5 0,5 0,4 0,5 0,7 1,2
productie
Impozite,
contributii, 31,5 20,2 27,8 37,4 35,4 31,3 25,0
cotizatii, taxe
Contravaloarea consumului
de produse agricole din 7,4 8,0 7,3 5,7 7,3 10,4 14,0
resurse proprii
Notã: Datele au fost estimate pe baza populatei rezidente si nu sunt comparabile cu seriile de
date publicate pentru perioadele precedente
Sursa: Anuarul statistic al României 2019, INS.
Consumul alimentar. România este una dintre cele două ţări din Uniunea Europeană care
dispun de premise naturale optime pentru asigurarea unui nivel de hrănire corespunzător al populaţiei.
Într-o situaţie similară, în UE, se află Ungaria (Popovici, Veraart, van de Kerk, 2008).
Cu toate acestea, modelul de consum alimentar al populaţiei din ţara noastră se remarcă prin:
● ponderea relativ ridicată a cheltuielilor alimentare în cheltuielile totale de consum;
● ponderea relativ ridicată a consumului alimentar din producţia agricolă a propriei gospodării
(marketizare redusă a economiei rurale);
● consumul excesiv de cereale şi cartofi – alimente cu potenţial nutritiv relative scăzut şi risc ridicat
de generare a diabetului zaharat, în condiţii de stres intens;
● consumul excesiv de alcool, tutun şi grăsimi; ca urmare, creşte incidenţa unor afecţiuni precum
cancerul, bolile cardiovasculare, tuberculoza şi bolile de nutriţie, iar alcoolismul induce grave
disfuncţii în viaţa socială, în general;
● cel puţin 2,5% din populaţia ţării suferă de subnutriţie cronică;
● prezenţa relativ redusă a pieţelor ecologice autohtone în constituirea coşului alimentar zilnic al
gospodăriilor.
De-a lungul ultimilor 20 de ani, românii au alocat aproximativ jumătate din cheltuielile de
consum pe alimente – mai mult de jumătate, în anii foarte dificili economic (55,8%, în anul 2001), şi
între 45–50% în anii ceva mai prosperi (INS, 1990–2007). Acest fapt situează România între ţările
europene cu un model de consum puternic tensionat la nivelul diferitelor capitole ale consumului, în
primul rând din cauza capitolului alimentar.
Locuinţa. România s-a confruntat sistematic, în ultimele trei decenii, cu un mare deficit de
locuinţe. La nivel naţional, deficitul sau necesarul locativ naţional este de cel puţin un milion de
locuinţe.
Factorul care a impulsionat radical creşterea numărului de locuinţe construite de populaţie, în
special în regiunile mai sărace ale ţării, a fost şi este încă migraţia peste graniţă, în căutarea unor locuri
de muncă mai bine plătite. Mai mult de o treime din gospodăriile româneşti (aproximativ două milioane
şi jumătate) au avut cel puţin unul dintre membrii la lucru în străinătate, după anul 1989. In 2009 peste
două milioane de români se aflau la muncă în străinătate (cei mai mulţi în Spania şi Italia), mulţi dintre
aceştia având ca obiectiv principal achiziţionarea/construirea unei locuinţe, modernizarea celei existente
sau/şi înzestrarea locuinţeicu bunuri de folosinţă îndelungată, electrocasnice, automobil etc. (Agenţia
pentru Strategii Guvernamentale şi Gallup Organization).
În primele nouă luni ale anului 2008 au fost finalizate 36 600 de locuinţe noi, cu 8 213 locuinţe
mai mult decât în intervalul similar din 2007.
Multe familii de români suferă şi din cauza supraaglomerării locuinţei în care trăiesc. Preţurile
extrem de ridicate ale caselor fac însă ca, în multe apartamente, să locuiască două-trei generaţii.
Mărimea suprafeţelor locuibile din România este mai mică cu 15 metri pătraţi pe persoană decât în
orice ţară europeană.
Un alt capitol masiv deficitar, comparativ cu situaţia din ţările UE, este racordarea
gospodăriilor la reţelele de alimentare cu apă şi canalizare.
La nivelul anului 2008, doar 52% din populaţia României beneficia de servicii civilizate de
canalizare şi alimentare cu apă, dar 16% nu beneficia nici măcar de servicii de alimentare cu apă
potabilă. În mediul rural, doar 10% din populaţie are acces la reţeaua de canalizare. Gestionarea apelor
epurate şi a deşeurilor este, de asemenea, extrem de deficitară, peste 50% din apele contaminate nefiind
epurate.
Înzestrarea gospodăriilor cu bunuri de folosinţă îndelungată este puternic diferenţiată în profil
rezidenţial – dotarea fiind mai echilibrată în urban decât în rural – şi educaţional – dotarea devenind
mai echilibrată odată cu creşterea nivelului de educaţie şi cu ocuparea în muncă.
Cel mai ridicat nivel de dotare există în gospodăriile de patroni şi salariaţi, aceste gospodării
manifestând continuu preocupări în acest sens. În intervalul 2005–2007, a existat o tendinţă de creştere
a dotării locuinţelor per total (număr mediu de obiecte la 100 gospodării) cu articole de tipul : aragaz,
combină frigorifică, maşină de spălat rufe automată, aspirator, TV color (cea mai mare creştere), CD
player, calculatoare, telefon mobil, bicicletă, conectare la o reţea de internet.
Totodată, s-a conturat o tendinţă de diminuare a înzestrării gospodăriilor cu frigider, congelator,
maşină de spălat rufe neautomată, TV alb negru, telefon fix.
Tabelul nr. 5
1989 1991 1993 1995 1997 … 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
0,2 1,4 6,2 2,8 9,9 35,0 10,9 18,7 23,9 26,7 36,5 29,8
Dotarea cu autoturisme a crescut aproape continuu din 1990 până în 2001, când a avut loc
radierea din evidenţă a multora dintre automobilele mai vechi. Din anul 2007, de asemenea, numărul de
automobile a început să scadă, deoarece, în paralel cu radierea din evidenţă a unui număr de automobile
vechi, s-a schimbat regimul de acordare a creditelor bancare şi, astfel, s-a limitat achiziţionarea de noi
automobile.
Tabelul nr. 6
2015 2018
Aparate audio 76,0 65,5
Televizoare 145,5 163,0
Frigidere si congelatoare 74,7 69,9
Combina frigorifica 49,4 59,7
Masini de gatit cu gaze 96,2 98,3
Masini electrice de spalat rufe 81,3 87,0
Aspiratoare de praf 69,9 76,9
Autoturisme 28,3 38,3
Notã: Începând cu anul 2014, datele au fost estimate pe baza populaþiei rezidente si nu sunt
comparabile cu seriile de date publicate pentru perioadele precedente.
Sursa: Anuarul statistic al României 2019, INS.
Gaficul nr. 2
Televizoare 163
145.5
Autoturisme 38.3
28.3
Tabelul nr. 8
Potrivit Numbeo, cea mai mare bază de date din lume privind costul vieții, vă puteți aștepta să plătiți
următoarele prețuri în Italia
Cost mediu în Italia Costul mediu în Italia
Articol
(euro) (lei)
In magazine:
Lapte (1 litru) 1,14 € 5,65 RON
O paine 1,57 € 7,77 RON
Oua (12) 2,76 € 13,63 RON
File de pui (kg) 8,36 € 41,31 RON
Orez (alb) (kg) 1,91 € 9,46 RON
Cartofi (kg) 1,24 € 6,13 RON
Sticlă de apă (1,5 litri) 0,41 € 2,05 RON
Sticlă de vin de gamă medie 5,00 € 24,71 RON
Bere (0,5 litri) 1,37 € 6,77 RON
Pachet de țigări (20 buc) (Marlboro) 5,62 € 27,80 RON
La restaurant:
Masă pentru 2 persoane într-un restaurant de gamă
60,00 € 296,50 RON
medie (3 feluri)
Cappuccino 1,42 € 7,02 RON
Transport:
Bilet de autobuz (transport local) 1,50 € 7,41 RON
Taxi 1 km (tarif normal) 1,25 € 6,18 RON
Potrivit Numbeo, costurile lunare medii estimate pentru o singură persoană sunt de 3735,50
RON (755,56 €), în timp ce pentru o familie de 4 persoane sunt de 13180,69 RON (2.666,00 €). Cu
toate acestea, Italia este încă o opțiune excelentă pentru cei care doresc să trăiască bine și să aibă o
calitate ridicată a vieții fără a cheltui prea mult. În plus, unul dintre principalele avantaje ale vieții în
Italia este faptul că asistența medicală pentru rezidenți este gratuită, ca parte a serviciului național de
sănătate italian (Servizio Sanitario Nazionale, SSN).
În Italia, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor este de 17.242 EUR in anul 2021. Acest
lucru îi pune pe italieni cu aproximativ 14% peste media europeană și pe locul 16 dintre cele 42 de țări
europene participante la studiul GfK.
Există o divizare semnificativă nord-sud în distribuția puterii de cumpărare între nordul bogat al
Italiei și sudul mai sărac. Toate provinciile din primele zece sunt situate în nordul Italiei. Provincia
Milano rămâne în fruntea clasamentului. Zona din jurul metropolei modei are o putere de cumpărare pe
cap de locuitor de 24.604 euro, care este cu 43% peste media națională și cu peste 63% peste media
europeană. Cele zece provincii cele mai puțin bogate se află toate în sudul Italiei. Pe ultimul loc este
Crotone, provincie situată în sudul țării. Locuitorii din această provincie au o putere de cumpărare pe
cap de locuitor de 9.844 euro, ceea ce reprezintă cu aproximativ 57% mai puțin decât media națională și
cu aproximativ 65% mai puțin decât media europeană.
Analiză comparativa intre Romania si Italia
Potrivit site-ului numbeo.com:
Costul vieții în Italia este, în medie, cu 69,43% mai mare decât în România.
Chiria în România este, în medie, cu 54,47% mai mică decât în România.
Prețurile de consum în România sunt cu 40,98% mai mici decât în Italia (fără chirie).
Prețurile de consum, inclusiv chiria, în România sunt cu 44,37% mai mici decât în Italia.
Prețurile la restaurante în România sunt cu 49,68% mai mici decât în Italia.
Prețurile la alimente în România sunt cu 40,17% mai mici decât în Italia.
Puterea de cumpărare în România este cu 14,00% mai mică decât în Italia.
3. Concluzii
BIBLIOGRAFIE
1. http://www.imm.gov.ro
2. https://www.revistacalitateavietii.ro, articol scris de Mariana Stanciu in anul 2010
3. https://insse.ro, Anuarul statistic al Romaniei, 2019
4. https://mpra.ub.uni-muenchen.de/, articol scris de Ionuţ Dumitru, Romulus Mircea, Ionela
Jianu (Dumitru) in anul 2011
5. https://bnro.ro, Baza de date interactive
6. https://economedia.ro
7. www.numbeo.com
8. https://economie.hotnews.ro
9. www.gfk.com
10. www.revistabiz.ro
11. www.bancherul.ro