6. 1. Rolul și structura masei monetare.

Agregatele monetare

Desfășurarea normala a vieții economico-sociale implică prezența monedei,

categorie macroeconomica, la care toți subiecții economici dintr-o tara se raportează ca
la ceva de la sine înțeles. In prezent exista mai multe tipuri de moneda: biletele de banca
- puse în circulație de Banca de Emisiune; moneda bancara - care își are originea în
activitatea băncilor de credit pe baza unui depozit sau a unui credit; moneda comerciala -
cinstind din documente emise de întreprinderi particulare, persoane juridice cu obligația
de plăti la un termen cert.
In sens larg, moneda reprezintă totalitatea mijloacelor de plata utilizate în mod
direct pentru efectuarea unor tranzacții. Cantitatea de moneda aflata în circulație, sub
toate formele sale, poarta numele de masa monetara, care poate fi privita ca stoc și flux.
Ca stoc, masa monetara constituie ansamblul instrumentelor bănești de care dispune
sectorul nonfinanciar într-o economie naționala la un moment dat, destinate achiziționării
de bunuri materiale și de servicii, achitării datoriilor, constituirii economiilor în vederea
investițiilor și altor plasamente. Ca flux masa monetara reprezintă cantitatea medie de
bani care circula într-o anumita perioada de timp in economie.
Structura unei mase monetare releva doua mari componente:
- disponibilitățile bănești propriu-zise (bani lichizi, bani cash) care includ
acele instrumente monetare caracterizate prin lichiditate perfecta, capabile să stingă
imediat orice datorie și să mijlocească direct o tranzacție comerciala, fără ca deținătorul
lor sa cheltuiască timp și fără reducerea resurselor sale bănești.
- disponibilitățile semimonetare, ce cuprind acele instrumente monetare care
presupun una sau mai multe operațiuni pentru ca posesorul lor să ajungă la bani lichizi.
In prezent, ponderea primei componente a început sa se diminueze. Diferite tipuri
de moneda, ca expansiune a diferitor grade de lichiditate, evidenția existenta mai multor
agregate monetare.
“Agregatul monetar” desemnează o parte constitutiva a masei monetare și
semimonetare, parte autonomizata prin funcțiile ei specifice, prin agenții specialiști, care
emit instrumente de plata, prin organizațiile bancar-financiare care le gestionează, prin
circuitele economice reale pe cale le mijlocesc.

mxV=PxQ (1)

această ecuație descrie situația de stabilizare economica care, la rândul sau, presupune
echilibrul dintre piața monetara și piața marfară.
Luând în considerare ca în economie exista circuitul prin virament formula
determinării masei monetare poate fi interpretat astfel:

m =P - Kredit + Pn - Pr a/ V (2)

unde: P - prețul bunurilor, serviciilor; Kr - cantitatea de bunuri vândute în credit anterior,

termenul de plata al căruia expiră în prezent; Pra - plăti reciproc achitate; V - viteza de
rotație; Pn - prețul bunurilor vândute în credit anterior termenul de plata al căruia expiră
în prezent.
Agregatele masei monetare sunt: M1, M2, M3, M4.
M1 - reprezintă suma banilor în numerar, diferite depuneri tranzacționale, si inclusiv
cecurile de călătorie. Acesta se caracterizează prin cel mai înalt grad de lichiditate.
M2 - reprezintă M1 + depozitele pe termen mediu și scurt.
M3 - reprezintă M2 + depozitele în valută străină.
M4 - reprezintă M3 + depozitele pe perioada îndelungata, diferite documente comerciale,
obligațiuni ale statului.
Baza monetara reprezintă stocul de bani cu putere mare de cumpărare:
B = N + R , unde
B – bază monetară;
R – rezerve.
Multiplicatorul monetar, ne arata cu cât se va modifica masa monetara la creșterea cu o
unitate a bazei monetare.
Mm = M / B , unde
Mm – multiplicator monetar.
Rata rezervelor obligatorii calculată prin raportul dintre rezerve şi depozite.
rr = R / Dep.
Coeficientul depozitelor care se calculează dupa raportul dintre numerar si depozit.
cr = N / Dep.
Multiplicatorul bancar se va calcula:
Mb = 1 / rr