1

UNIVERSITATEA DIN PETROANI

FACULTATEA DE TIITE
Managementul Strategic al Afacerilor
Anul I

ANALIZA IMPACTULUI CORPORAIILOR TRANSNAIONALE

ASUPRA ECONOMIEI ROMNIEI

TRI ALINA CTLINA

PETROANI
2016
 2

CUPRINS

CAPITOLUL 1 Corporatia transnaionala..............3

CAPITOLUL 2. Relaiile companiilor transnaionale cu rile gazd........5
CAPITOLUL 2.1 Rolul potenial al investiiilor strine directe 7
CAPITOLUL 2.2 Indicele de transnaionalitate.9
CAPITOLUL 2.3 Relaia ISD deficit/excedent bugetar12
CAPITOLUL 3. Propuneri si masuri........15
CAPITOLUL 4. Previziuni la nivelul Romniei......17

CAPITOLUL 5.Impactul investiiilor companiilor strine in Romnia n

ultimii ani...........................................................................................................26

CAPITOLUL 5.2. Climatul investiional n anul 2016......................................30

CAPITOLUL 5.3. Principalele efecte ale investiiilor strine directe31

CAPITOLUL 5.4. Criticile aduse investiiilor strine directe...........................33

CAPITOLUL 6. Companii transnaionale din Romnia ......35

CAPITOLUL 6.1. Petrom-O Societate transnaionala romanesca.35

CAPITOLUL 6.2. Amprenta Coca-Cola asupra economiei din Romnia 36
CAPITOLUL 7. Concluzii..............................39
BIBLIOGRAFIE.42
 3

CAPITOLUL 1

Corporaia transnaional

Corporaia transnaional este un fenomen economic aflat n plin dinamic.

Teoriile privind corporaia transnaional nu sunt nici pe departe unitare i urmeaz
caracterul dinamic al obiectului lor de studiu.
n fapt, pe plan internaional, nu s-a conturat un consens nici mcar cu privire la nsi
denumirea fenomenului analizat.
Dup cum observ Anda Mazilu (1999), expresia "ntreprindere multinaional" este
utilizat cu precdere de autorii anglo-saxoni, fr ca ntre aceasta i cea de "corporaie
transnaional" s mai poat fi ntrevzute n prezent i alte diferene dect acelea de ordin
lingvistic6 .
Despre "corporaia transnaional" scriu rapoartele UNCTAD-ului, precum i toi
economitii agreai de aceast organizaie.
Viziunea UNCTAD asupra corporaiei transnaionale este una foarte larg, ea definindu-se
ca o entitate economic format dintr-o companie-mam i din filialele ei n strintate.
Firete, sintagma "corporaie transnaional are o anumit savoare i o putere de sugestie
mult mai mare dect banala "ntreprindere multinaional".
De aceea, economitii radicali vor folosi cu precdere corporaia transnaional ca int a
discursurilor lor antiglobaliste, ba chiar o vor nlocui cu noiunea de concern transnaional
(Martin, Schumann 1999), dac li se va prea c puterea reprezint o definiie prin ea nsi.
Mult mai nuanat este atitudinea lui Papp (1991) care descrie "corporaia multinaional"
(CMN) ca pe o corporaie care acioneaz ntr-o multitudine de medii naionale si identific
trei stadii de dezvoltare a acesteia.
n primul stadiu, CMN creeaz strategii de afaceri separate pentru fiecare ar n care
opereaz i poate fi numit mai degrab "corporaie multilocal".
n al doilea stadiu, corporaia se strduie s domine o pia global, dar i concentreaz
totui majoritatea eforturilor asupra rii de origine. Papp definete aici "corporaia global".
n cea de-a treia i ultim etap de dezvoltare, corporaia beneficiaz de resurse,
management, producie i alte capaciti globale care i confer statutul de "corporaie
transnaional".
Practic, o astfel de viziune se suprapune destul de bine peste teoria clasic a
internaionalizrii firmei, teorie n care se succedau: nti, exportul direct pe o anumit pia
naional, apoi apelul la intermediari locali, aflai ntr-o anumit relaie de cooperare cu
firma-mam, pentru ca n cele din urm s stabileasc o relaie de proprietate ntre ea i
reprezentanta sa pe piaa respectiv
Acelai lucru se poate spune i despre sintagma de "societate transnaional" versus cea de
corporaie transnaional.
Sterian Dumitrescu (1997) definete societatea transnaional ca alctuind un vast ansamblu
la scar mondo-economic, format dinr-o societate principal i un numr de filiale
importante n diferite ri (nu se ofer un criteriu al gradului de importan al filialelor -
n.n.).
Totui, la introducerea sa, conceptul de societate transnaional era mult mai generos,
referindu-se la ansamblul organismului social al unei ri, n care politicile de dezvoltare
 4

economic ale statului i politicile corporaiilor transnaionale sunt interdependente. (termen

generic "filial" ).
Aceast relaie de proprietate este esenial n definirea corporaiei transnaionale i se
justific prin atributul corporaiei de purttor de investiii strine directe.
Personal, consider corporaia transnaional forma modern a companiei multinaionale,
mbogit cu o gam mai larg de piee i cu strategii mai diversificate de cucerire a
acestora. Hood i Young (1990), actualiznd o mai veche preocupare a cercettorilor de la
Harvard, consider c, pentru a fi demn de numele su, o corporaie transnaional ar trebui
s aib filiale n cel puin 5-6 ri i s nregistreze o pondere minim de 25% a activelor
deinute n strintate n total active.
Astfel de definiii sunt ns conjuncturale i risc, spre exemplu, s prezinte drept corporaie
transnaional o mic firm maghiar care i extinde activitatea n zonele de frontier cu
statele nvecinate, pe teritoriul acestora din urm.
Chiar dac este evident ca nu putem compara o astfel de firm cu, sa zicem, Coca-Cola,
definiiile utilizate astzi de majoritatea specialitilor ar ncadra ambele companii n aceeai
categorie, a corporaiilor transnaionale.
De altfel, conform UNCTAD (1999) exist aproximativ 60000 de corporaii transnaionale,
cu peste 500000 de filiale n toat lumea. O simpl operaie de mprire atribuie, n medie, 8-
9 filiale fiecrei corporaii.
Cum ns primele 500 sau 1000 de corporaii au filiale aproape in fiecare ar, media
numrului de filiale ale celorlalte aa-zise corporaii este mult diminuat. Acestea din urm se
afl, probabil, n prima faz a procesului de transnaionalizare (strategii diferite pentru fiecare
pia).
Pentru a sintetiza, voi defini corporaia transnaional ca pe acea entitate economic format
dintr-o firm-mam i din filialele ei n mai multe ri, care este caracterizat de
internaionalizarea produciei, care se bazeaz pe un bazin internaional de resurse umane,
materiale i financiare, i care promoveaz la scar global un anumit set de valori proprii.
Introducem, astfel, un element de noutate n definirea corporaiei transnaionale, i anume
valorile corporaiei , noiune pe care o vom dezvolta n continuare.
 5

CAPITOLUL 2
Relaiile companiilor transnaionale cu rile gazd

Intre activitile companiilor transnaionale i concentrarea pieei exist, de regul, o relaie

pozitiv.
Extinderea firmelor dincolo de graniele propriei ri implic internaionalizarea firmei intr-
un mediu ce aparine atat rilor dezvoltate, cat i rilor in dezvoltare. Indiferent dac rile
gazd sunt ri dezvoltate sau ri in dezvoltare, efectele pozitive pe care le au implantrile in
strintate asupra acestora sunt urmtoarele:
creterea numrului locurilor de munc,
creterea volumului exporturilor i a produciei interne, mai ales dac ara de
implantare are o poziie strategic i poate constitui o baz pentru exportul i in regiune,
transformarea i innoirea industrial in ara gazd, prin modernizarea produciei,
transfer de tehnologie, crearea de noi ramuri industriale etc.,
creterea veniturilor, ca urmare a salariilor pltite angajailor, dar i a creterii
veniturilor incasate de ctre stat, din impozite,
noi practici de management, instruirea personalului i ridicarea nivelului de calificare
a forei de munc,
creterea concurenei, cu efect asupra reducerii costurilor, introducerea produselor
noi, creterea calitii i perfecionarea tehnicilor de vanzare,
efectul de antrenare asupra intregii economii, ca urmare a antrenrii i celorlalte
ramuri din economie la producerea bunului respectiv.
Efectele pozitive ale implantrilor firmelor in strintate, din perspectiva rilor gazd,
sunt demonstrate, de altfel, de politicile de susinere i atragere a investiiilor strine directe
promovate de acestea, in special din partea rilor in dezvoltare. In cazul rilor in tranziie,
de exemplu, volumul investiiilor strine a constituit i inc mai constituie un criteriu de
apreciere a eficienei economiei respective.
Cu toate aceste efecte pozitive, in relaia dintre rile gazd i cele de origine apar deseori
tensiuni. Se impune, totui, o precizare.
Impactul implantrii societilor transnaionale pe anumite piee depinde in mod esenial
de nivelul de dezvoltare al mediului economic al acestora. Pe pieele dezvoltate, intrarea de
noi firme contribuie la creterea concurenei i la o scdere a concentrrii produciei.
Acest lucru se datoreaz faptului c firmele locale, fiind puternice, reuesc s fac fa
concurenei, crescand productivitatea i ridicandu-se eficiena de ansamblu a economiei. In
rile mai puin avansate tendina de concentrare crete, firmele locale fiind prea puin
puternice pentru a opune o rezisten real marilor companii.
Se instaureaz poziia de monopol a companiei transnaionale, care nu are efecte benefice
asupra dezvoltrii de ansamblu a societii. Intrarea unei noi companii pe o pia afecteaz
numrul competitorilor de pe aceast pia i partea acestora din piaa unui produs. Pentru a
proteja agenii economici interni, in multe state (cum ar fi Japonia) implantarea unei
corporaii strine nu se poate realiza decat prin asocierea cu un partener local.
Pe alte piee, cum ar fi cea american, dei este considerat una dintre cele mai libere piee
din lume, accesul la capital sau alte faciliti in anumite state sunt mult mai uor de obinut
dac se realizeaz un parteneriat cu o firm local.
Impactul i implicaiile marilor firme asupra rilor gazd depinde de mai muli factori, cum
ar fi:
numrul i mrimea operaiunilor efectuate de companiile transnaionale fa de
competitorii din ara gazd. Mrimea filialelor strine ale companiilor transnaionale este
 6

adesea mai mare decat a competitorilor naionali, atat in rile dezvoltate, cat mai ales in
rile in dezvoltare. Tendina marilor firme de a efectua investiii succesive pentru a lrgi
capacitile de producie ale filialelor lor, achiziionarea competitorilor locali pot influena
concentrarea pieei;
reacia firmelor din ara gazd la intrarea unei mari firme poate fi una defensiv,
concretizat fie in combinarea operaiunilor acestora cu nou venita, fie in formarea de
societi mixte pentru a valorifica i potena avantajele ambilor parteneri. Dar poate fi i o
reacie de adversitate, datorit faptului c firma transnaional, prin agresivitatea competiiei
pe care o impune, poate determina prsirea pieei de ctre cei care nu reuesc s se adapteze
la noile standarde impuse. In cazul in care este introdus un nou produs, se poate atepta ca
firma strin s dein monopolul asupra acestuia, dac firmele autohtone nu au capacitatea
de a asimila noua tehnologie impus de fabricare respectivului produs sau de a atrage alte
firme strine care s realizeze produsul respectiv,
performana concurenial a societilor transnaionale fa de cea a firmelor locale
dat de faptul c filialele strine, ca i componente ale sistemului societilor transnaionale,
sunt cu mult mai eficiente i productive decat concurenii lor. Acestea ar putea avea efecte
diferite asupra concentrrii i a puterii firmelor transnaionale pe pieele respective. Efectul
pozitiv, ca urmare a creterii concurenei, se poate materializa in imbuntirea
performanelor firmelor locale, a calitii produselor, a diversificrii produciei etc. Pe de alt
parte, ins, de cele mai multe ori, marile companii se implanteaz acolo unde concurena
local este mai slab, determinand, nu de puine ori, preluarea controlului ramurii respective,
crearea de locuri de munc de ctre societile transnaionale este, in destul de multe
cazuri, mai degrab un mit decat realitate. Aplicand principiul eficienei, multe companii
recurg la disponibilizri masive, atunci cand ptrunderea pe piaa respectiv sa realizat prin
preluarea unei companii locale. Exemplele sunt multiple; in cazul rilor din fostul lagr
comunist, supradimensionarea cu personal din perioada comunist a determinat reduceri
masive de personal cand diverse societi au fost preluate de companii multinaionale.
In multe ri in dezvoltare, societile transnaionale sunt acuzate de practici
neloiale, ca mecanismul preurilor de transfer.
Prin mecanismul preurilor de transfer, marile corporaii obin beneficii:
prin reducerea impozitelor pltite guvernelor rii gazd i transferarea catigurilor din
rile cu impozitare ridicat ctre ri cu impozitare redus,
prin transferul fondurilor din rile unde se ateapt o depreciere valutar, reducandu-
i astfel expunerea la risc,
prin manipularea acestui mecanism pentru a transfera fondurile de la o filial ctre
compania mam sau un paradis fiscal, atunci cand repatrierea profiturilor este restricionat
de guvernele rii gazd,
prin utilizarea acestui mecanism pentru a reduce taxele vamale pltite, respectiv, prin
facturarea mrfurilor la export i la import in funcie de sistemul de impunere la frontier
practicat in rile filialelor.
i in ceea ce privete aportul investiiilor efectuate de societile transnaionale sub
forma tehnologiei, rile in dezvoltare apreciaz c spre ele nu este indreptat cea mai
avansat tehnologie. De asemenea, cercetarea - dezvoltarea este foarte rar cantonat in rile
in dezvoltare, iar societile transnaionale acioneaz mai degrab in sensul susinerii
migraiei creierelor decat in dezvoltarea unei piee care s absoarb atat produse din ce in
ce mai performante , cat i cadre din ce in ce mai calificate.
i in ceea ce privete protecia mediului ambiant sunt opinii mai degrab critice la
adresa societilor transnaionale. Atitudinea marilor corporaii se rezum la declaraii,
multe dintre ele fiind acuzate de neglijen i chiar violarea reglementrilor de protecie a
 7

mediului, mai ales in rile care nu au capacitatea de a monitoriza corespunztor inclcarea

acestor legi.
Acionand dincolo de graniele geografice ale rilor de origine, societile
transnaionale devin ceteni corporatiti in rile in care deruleaz activitile productive, de
marketing sau de alt tip. De altfel, in ultimele decenii au crescut preocuprile atat din partea
analitilor, cat i din partea societii civile de a privi mai atent la practicile firmelor
transnaionale i de a veghea la respectarea drepturilor cetenilor, a valorilor morale ale
societilor in care acioneaz. Tot mai des se vorbete despre responsabilitatea social a
corporaiilor, respectiv despre capacitatea societilor transnaionale de a indeplini sau de a
depi in mod constant ateptrile de natur etic, legal i comercial pe care respectiva
corporaie le are. The World Business Council for Sustainable Development consider c
marile corporaii trebuie s-i asume un angajament ferm de a urma un comportament etic i
de a contribui la dezvoltarea economic a rii pe teritoriului creia acioneaz, prin ridicarea
standardului de via al angajailor, al comunitii locale i al societii in ansamblul su.

CAPITOLUL 2.1
Rolul potenial al investiiilor strine directe

Problematica influenelor investiiilor strine directe (ISD) asupra rii gazd este nu numai
delicat, dar i interpretabil, datorit att diversitii efectelor posibile ct i potenialitii
generrii de efecte benefice sau negative n funcie de caracteristicile fluxurilor de ISD i
condiiile concrete existente n economia receptoare.
Astfel, practica a demonstrat c rile dezvoltate, n calitate de principale receptoare de ISD,
obin beneficii semnificativ mai mari dect cele n curs de dezvoltare, ceea ce justific
rezerva specialitilor n a judeca apriori caracterul negativ sau benefic al fluxurilor de
investiii strine directe receptate de o anumit ar.
Din punct de vedere conceptual ,implicaiile pozitive la nivel macroeconomic se refer, n
principal, la urmtoarele aspecte: susin creterea economic, fapt ce se realizeaz diferenia,
funcie de forma pe care o mbrac investiia strin direct.
n cazul unei investiii pe loc gol creterea economic se datoreaz crerii unei noi
capaciti de producie, locurilor de munc suplimentare, apariiei unui nou consumator i
pltitor de taxe.
n cazul participrii la privatizare, efectele pozitive apar n situaia eficientizrii activitii
agentului economic i creterii competitivitii acestuia, permind supravieuirea pe termen
lung a ntreprinderii privatizate; stimuleaz investiiile interne ntruct productorii autohtoni
vor fi interesai n creterea eficienei activitii i n mbuntirea calitii output-urilor, fie
pentru a face fa concurenei datorat prezenei Studii Financiare 4/2008 76 investitorilor
strini n sectorul de activitate respectiv, fie pentru a dobndi calitatea de furnizori ai
investitorului strin.
n plus, firmele locale pot dobndi acces la canalele de distribuie ale investitorului strin,
caz n care vor fi interesate n creterea produciei i a calitii bunurilor realizate; sprijin
restructurarea i privatizarea, aspect care prezint o importan deosebit n cazul statelor
central i est europene, n special n cazul firmelor care necesit un volum mare de capital i
capacitatea de a reorganiza i eficientiza activitatea.
Astfel, investitorii strini pot contribui nu numai cu resursele financiare necesare privatizrii,
n msura n care efectueaz ulterior investiii n vederea eficientizrii rapide a activitii
 8

firmei; susin creterea investiiilor de capital, datorit accesului investitorilor strini la

sursele externe de capital.
n cazul n care pieele locale de capital nu dispun de resurse financiare pentru finanarea
unor proiecte importante, investiiile strine pot acoperi acest deficit deoarece reprezint o
surs direct de capital strin.
Astfel, pot avea efecte pozitive asupra balanei de pli externe, prin finanarea deficitului de
cont curent; genereaz efecte pozitive asupra balanei comerciale, dac investitorul direct
produce prioritar pentru export sau n cazul produciei destinate pieei interne care substituie
importurile; susin creterea veniturilor la bugetul statului datorit apariiei de noi
contribuabili n economia rii gazd.
Chiar i n cazul n care se acord anumite stimulente fiscale, veniturile bugetare cresc ca
urmare a creterii ncasrilor din impozitele pe salarii; prin contribuiile pozitive mai sus
menionate susin mbuntirea standardului de via. Acesta este cel mai important efect al
investiiilor strine resimit n mod direct de ctre consumatorii locali. n esen, standardul
de via crete prin reducerea preurilor bunurilor i serviciilor ca urmare a accenturii
concurenei prin ptrunderea pe pia a noi firme.
Astfel, consumatorii locali vor beneficia nu numai de preuri mai reduse la majoritatea
produselor i serviciilor, dar i de o gam mai diversificat de produse, pe msur ce firmele
strine intr n ara gazd;
Dei investiiile strine directe pot genera o serie de efecte pozitive la nivelul rii de
implantare, nu este exclus posibilitatea apariiei unui impact negativ ,att la nivel
macroeconomic, ct i la nivel sectorial. Studii Financiare - Probleme financiare actuale 77
O parte dintre aceste efecte negative sunt inerente i se manifest, n general, pe termen
scurt, apariia lor fiind strns legat de implementarea investiiei i/sau eficientizarea acesteia,
ca de exemplu: creterea importurilor, reflectat negativ asupra soldului balanei comerciale,
se datoreaz importului de maini i utilaje finanat de investitorul strin, fr de care
implementarea investiiei nu ar fi posibil.
Pe termen lung, n msura n care retehnologizarea activitii se concretizeaz n creterea
productivitii i a competitivitii, se poate nregistra o diminuare a deficitului comercial, n
principal, atunci cnd investitorul strin este orientat preponderent ctre export sau
substituirea importurilor; creterea omajului n urma restructurrii ntreprinderilor
privatizate cu scopul eficientizrii rapide a activitii.
Este evident c, n acest caz, se poate nregistra o reducere a numrului locurilor de munc
n ntreprinderile privatizate. Pe termen lung, acest dezavantaj este nesemnificativ n situaia
n care ntreprinderile restructurate beneficiaz de creterea eficienei i competitivitii
activitii, caz n care, prin efecte de antrenare, pot genera noi locuri de munc (prin
dezvoltarea unor activiti aflate n amonte sau n aval); impact negativ asupra bugetului,
cauzat, pe de o parte, de facilitile fiscale acordate investitorilor strini (politica de
stimulente), faciliti care au ca efect imediat reducerea veniturilor bugetare.
Pe de alt parte, creterea numrului omerilor, ca urmare a privatizrii i restructurrii
ntreprinderilor de stat, genereaz cheltuieli suplimentare la buget, ntruct fora de munc
disponibilizat de sectoarele restructurate nu este imediat absorbit de activitile aflate n
dezvoltare. Pe termen lung, pe msur ce investiiile realizate ajung la maturitate, se poate
nregistra o cretere a veniturilor la bugetul statului datorit impozitelor i taxelor pltite de
noii contribuabili (firme i salariai).
 9

Pe lng aceste efecte negative, inerente pe termen scurt, ISD pot avea un impact negativ de
durat, n special n acele ri care nu dispun de o politic economic clar i coerent. De
exemplu, ntr-o economie n care au efectuat investiii un numr de societi transnaionale
este foarte puin probabil ca optimul fiecrei ST n parte s coincid cu optimul economiei
rii receptoare i, mai ales, ca rezultanta acestor decizii luate de societi diverse, din
domenii diverse, s corespund optimului de ansamblu al economiei rii gazd. n aceste
condiii, chiar dac toi actorii implicai ar fi de bun credin, n lipsa unei politici
economice clare, ara n cauz se poate confrunta cu distorsiuni economice n urma aciunii
investitorilor strini.
O alt situaie posibil este cea a investitorului strin care achiziioneaz o poziie de
monopol, ceea ce i va oferi acestuia avantaje sub forma ctigurilor suplimentare, dar va
genera efecte sociale i economice mai accentuat negative dect cele nregistrate n cazul
monopolurilor de stat. Dac aceast poziie de monopol este completat de existena unor
msuri protecioniste, atunci efectele negative (sociale, economice, asupra mediului etc.) se
amplific (Bonciu&Dinu, 2002, p.58,59).
n acest sens, studiile efectuate arat c, urmare a lipsei sau slbiciunilor politicilor din
domeniul angajrii, concurenei, falimentului etc., autoritile din majoritatea rilor central i
est europene au ncercat s obin de la investitorii strini angajamente suplimentare cu
privire la viitorul investiiei i numrul de salariai (Hunya&Kalotay, 2000, p.60).
Cu toate acestea, practica a demonstrat c nu toate angajamentele asumate au fost onorate,
existnd situaii n care investitorii strini nu au respectat contractele ncheiate cu autoritile
naionale/locale, ceea ce a generat efecte sociale i economice negative.
n concluzie, impactul investiiilor strine directe asupra economiei rii gazd este diferit de
la o ar la alta, n funcie de condiiile concrete existente la nivel economic, social i politic
i de gradul de ptrundere a capitalului strin. Plecnd de la aceast idee, n continuare, vom
evidenia implicarea capitalului strin n economiile central i est europene avnd n vedere
nivelul indicelui de transnaionalitate.

CAPITOLUL 2.2
Indicele de transnaionalitate

Indicatorul care reflect cel mai bine implicarea capitalului strin n economia rii gazd
este indicele de transnaionalitate, calculat de UNCTAD ca medie aritmetic simpl a
valorilor nregistrate de urmtorii indicatori:
ponderea stocului de ISD n PIB;
fluxurile anuale de ISD ca procentaj din FBCF;
valoarea adugat a filialelor strine ca pondere n PIB
; ponderea angajailor filialelor strine n populaia ocupat.
Datele empirice cu privire la valorile indicelui de transnaionalitate pentru rile central i est
europene n anul 2004, comparativ cu anul 1999, evideniaz decalajele accentuate existente
sub raportul Studii Financiare - Probleme financiare actuale
Astfel, la nivelul anului 1999, pe primele poziii se situeaz Ungaria (27,6) i Estonia (23,2),
state care au demarat procesul de privatizare nc din anul 1989, n timp ce Romnia ocup
 10

locul 6 (9,4), fiind devansat de majoritatea rilor analizate, cu excepia Slovaciei i

Sloveniei
n anul 2004, fa de 1999, se remarc o cretere semnificativ a nivelului indicelui de
transnaionalitate n cazul Slovaciei (cu 28,3), Estoniei (cu 23,8) i Bulgariei (cu 14,3),
concomitent cu mbuntirea situaiei i n celelalte ri din Europa Central i de Est (ECE).
Aceste evoluii s-au reflectat n modificarea ierarhiei, astfel nct pe primele locuri se situeaz
Estonia, Slovacia, Ungaria i Bulgaria, urmate la mic distan de Cehia, n timp ce Romnia
(22,5), Polonia (22,0) i Slovenia (19,0) ocup ultimele poziii.
Aadar, la nivelul anului 2004, cu excepia Romniei, Poloniei i Sloveniei, rile central i
est europene analizate se nscriu n categoria statelor ctigtoare, beneficiind de o
implicare semnificativ a capitalului strin n economie, fluxurile de ISD receptate
reflectndu-se semnificativ asupra produsului intern brut Studii Financiare 4/2008 (PIB),
formrii brute a capitalului fix (FBCF), valorii adugate i ocuprii forei de munc. Drept
urmare, pentru o mai bun fundamentare a rolului ISD n atingerea intelor de convergen
nominal vom grupa cele opt state din ECE supuse analizei n dou categorii, i anume: ri
care au beneficiat de implicarea semnificativ a ISD n economie, respectiv Estonia, Ungaria,
Slovacia, Cehia i Bulgaria (ISDS); ri n care implicarea capitalului strin n economie a
fost relativ redus, respectiv Polonia, Slovenia i Romnia (ISDNS)
Analize comparative, plecnd de la efectele poteniale ale ISD asupra economiilor de
implantare, anterior prezentate, precum i de la gruparea statelor central i est europene
funcie de gradul de ptrundere a capitalului strin, n continuare, ne propunem s prezentm
cteva analize comparative care urmresc evidenierea rolului investiiilor strine directe n
atingerea intelor de convergen nominal.
n acest sens, vom analiza evoluia unor indicatori economici reprezentativi, respectiv rata de
cretere a PIB real, soldul bugetar i rata inflaiei, pentru perioada 2000-2007, n strns
corelaie cu nivelul de implicare al ISD n economia gazd.
Relaia ISD cretere economic ,relaia bidirecional dintre investiiile strine directe i
creterea economic se datoreaz pe de o parte, impactului acestora asupra mediului
economic din fiecare ar i, pe de alt parte, influenelor pozitive pe care creterea
economic susinut i durabil le are asupra fluxurilor de capital strin receptate.
Potrivit specialitilor n domeniu, pentru o ar dat, perioadele de cretere economic
intens sunt caracterizate prin atragerea unor fluxuri importante de investiii strine directe
(Lipsey, 2000, p.72). n acelai timp, investiiile (autohtone i strine) reprezint un factor
esenial al creterii economice, modelele elaborate n acest sens (cel mai cunoscut fiind cel al
lui R.F.Harrod) reflectnd legtura funcional real dintre rata acumulrii i ritmul de
cretere a venitului naional, mijlocit de coeficientul capitalului.
Impactul pozitiv potenial al ISD atrase ntr-o anumit ar asupra creterii economice a
acesteia trebuie privit i prin prisma redistribuirii Studii Financiare - Probleme financiare
actuale.
Astfel, pe fondul globalizrii accentuate, susinute de internaionalizarea i diversificarea
produciei, ST realizeaz n strintate valori adugate mai mari dect n ara de origine, ca
urmare a costurilor de producie mai reduse
. Drept urmare, la acelai pre de vnzare al produselor realizate, valoarea adugat a
produciei realizate n strintate include un profit mai mare dect cel obinut n rile de
origine ale ST, astfel nct, prin ISD efectuate, aceste companii sunt un factor de redistribuire
a PIB din rile gazd. Datele empirice cu privire la rile din Europa Central i de Est
 11

supuse analizei permit evidenierea unor tendine principale n evoluia acestora ncepnd cu
anul 2000
Majoritatea statelor central i est europene analizate, respectiv Estonia, Ungaria, Slovacia,
Bulgaria i Romnia ,au cunoscut o cretere economic accentuat, cu un ritm mediu anual
care depete 4%. Comparativ, Cehia, Slovenia i Polonia au nregistrat n perioada 2000-
2007 o cretere economic moderat (ritm mediu anual sub 4%).
Corelnd aceste tendine cu datele referitoare la implicarea investiiilor strine directe n
economie putem grupa statele din ECE, funcie de criteriile menionate, n patru mari
categorii . Studii Financiare 4/2008 82
Cretere economic accentuat 1. Estonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria 3. Romnia Cretere
economic moderat 2. Cehia 4 Slovenia, Polonia Aa cum reiese de mai sus, n unele state
central i est europene investiiile strine atrase au contribuit semnificativ la creterea
economic, n timp ce n altele influena ISD asupra creterii economice a fost relativ sczut.
Astfel, evoluia statelor din grupa 1 evideniaz cel mai bine relaia bidirecional existent
ntre ISD receptate i creterea economic a rii de implantare.
n cadrul acestei grupe se detaeaz Estonia i Ungaria, ri n care intrrile semnificative de
investiii strine (dein o pondere n PIB de peste 70%) au generat accentuarea creterii
economice cu influene pozitive asupra influxurilor de capital strain.
Ca exemplu, ncepnd cu anul 2000, cnd ISD receptate s-au acumulat n stocuri
semnificative, Estonia a nregistrat ritmuri de cretere nalte, respectiv peste 7%. n acelai
timp, economia n cretere a atras fluxuri mai mari de capital strin, astfel nct, la nivelul
anului 2006 stocul de ISD atrase reprezint circa 77% din PIB.
ncetinirea ritmului de cretere economic n perioada 2001-2003 s-a datorat n cea mai
mare parte declinului economic nregistrat la nivel mondial (creterea preului ieiului,
scderea volumului investiiilor, atacurile teroriste din septembrie 2001 asupra SUA etc.).
O evoluie similar, dar la scar mai redus, a nregistrat i Ungaria, ar n care fluxurile de
ISD acumulate n stocuri semnificative au generat efecte de antrenare, accelernd, astfel,
procesul de cretere economic, cu influene benefice asupra intrrilor de capital strin.
n ceea ce privete Romnia, se remarc faptul c se situeaz n grupa 3 ntruct, dei a
cunoscut ritmuri nalte de cretere economic (ritmul mediu anual de cretere a PIB a fost de
circa 6%), aceasta nu a fost susinut n aceeai msur de investiii strine directe.
La nivelul anului 2006, ponderea stocului de investiii strine directe n PIB reprezenta circa
34%, valoare situat sub media european UE- 25 (38%) i semnificativ mai mic dect cea
nregistrat n unele Studii Financiare - Probleme financiare actuale 83 dintre rile noi
membre UE (ca de exemplu Estonia, Ungaria, Cehia i Slovacia).
Comparativ, n Bulgaria, creterea economic accentuat a fost susinut ntr-o msur
semnificativ de investiiile strine directe realizate, influennd, la rndul ei, intrrile de ISD,
astfel nct, la nivelul anului 2006, acest stat se situeaz n rndul rilor din grupa 1.
n consecin, n contextul globalizrii i al integrrii economice concretizate, n principal, n
internaionalizarea produciei, investiiile strine directe susin creterea economic, ntr-o
msur mai mare sau mai mic, n funcie de condiiile concrete existente n fiecare ar.
n acest sens, cel mai bun exemplu l constituie economiile central i est europene care, n
esen, pot fi ncadrate n dou categorii:
economii n care s-a atins masa critic de capital strin capabil s genereze efecte de
antrenare accelernd, astfel, procesul de cretere economic (ca de exemplu Estonia, Ungaria,
Cehia, Bulgaria i Slovacia);
 12

economii n care ritmurile nalte de cretere economic nu au fost susinute n mod

semnificativ de investiii strine (ca de exemplu Romnia).

CAPITOLUL 2.3.
Relaia ISD deficit/excedent bugetar

Un alt efect agregat al investiiilor strine directe este cel asupra bugetului, impact ce se poate
manifesta att sub forma unor contribuii pozitive, ct i negative.
n esen, specialitii consider c ntr-o prim faz impactul asupra bugetului este negativ
pentru ca ulterior, odat cu dezvoltarea activitilor i crearea de noi locuri de munc, acesta
s devin pozitiv.
Aadar, ca i n cazul celorlalte efecte agregate, efectul net al investiiilor strine directe
asupra bugetului este dificil de cuantificat, depinznd n bun msur de condiiile concrete
existente n ara gazd i, n special, de politicile guvernamentale practicate.
Similar analizei anterioare, n continuare, ne propunem s analizm evoluia soldului bugetar
pentru rile central i est europene grupate n funcie de gradul de implicare al ISD n
economie, cu scopul de a evidenia corelaia existent ntre cele dou variabile. n acest sens,
vom urmri datele empirice privitoare la excedentul/deficitul bugetar exprimat ca pondere n
PIB pentru perioada 2000-2007 (tab.3). Studii Financiare 4/2008 84
Tabelul nr.3 Evoluia soldului bugetar n perioada 2000-2007 (% n PIB)
ara 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2007/ 2000 (+/-)
Bulgaria - 0,4 -1,0 -0,5 1,4 1,8 3,0 3,4 +750%* Cehia -3,7 -5,7 -6,8 -6,6 -3,0 -3,6 -2,7 -1,6
-56,75%
Estonia -0,2 -0,1 0,4 1,8 1,6 1,8 3,4 2,8 -1500%
Ungaria -2,9 -4,0 -8,9 -7,2 -6,5 -7,8 -9,2 -5,5 +89,66 %
Polonia -3,0 -5,1 -5,0 -6,3 -5,7 -4,3 -3,8 -2,0 -33,33%
Romnia -4,4 -3,5 -2,0 -1,5 -1,2 -1,2 -2,2 -2,5 -43,18%
Slovenia -3,8 -4 -2,5 -2,7 -2,3 -1,5 -1,2 -0,1 -97,36%
Slovacia -12,2 -6,5 -8,2 -2,7 -2,4 -2,8 -3,6 -2,2 -81,96% * - calculat n baza valorii pentru
anul 2001 Sursa: raportrile statistice EUROSTAT
Datele de mai sus evideniaz urmtoarele tendine n evoluia soldului bugetar pentru rile
analizate:
Pe fondul unui trend divergent, deficitul bugetar s-a redus n 2007 fa de anul 2000 n
Cehia, Polonia, Romnia, Slovenia i Slovacia, n timp ce n Bulgaria se nregistreaz o
cretere semnificativ a excedentului bugetar.
O evoluie spectaculoas se remarc n cazul Estoniei care trece de la deficit bugetar n anul
2000 la excedent bugetar la nivelul anului 2007,Ungaria este singura ar din CEE care a avut
o evoluie negativ, concretizat n adncirea deficitului bugetar de la 2,9% din PIB, n anul
2000, la 5,5% din PIB n 2007, remarcndu-se perioada 2002-2006 cnd nivelurile
nregistrate au fost comparativ mai mari, respectiv ntre 6,5% i 9,2%.
DEFICIT/EXCEDENT BUGETAR pentru rile din CEE ISDS ISDNS
Diminuarea deficitului bugetar/Creterea excedentului bugetar 1 Estonia, Cehia, Slovacia,
Bulgaria 3 Slovenia, Polonia Romnia Accentuarea deficitului bugetar 2 Ungaria.
Trebuie s subliniem c nu avem pretenia de a stabili efectul net al intrrilor de ISD asupra
bugetului rii gazd dat fiind marea diversitate a factorilor care influeneaz soldul
exerciiului bugetar.
 13

Ca exemplu, n cazul rilor central i est europene care au aderat la UE n 2004 efortul
bugetar a crescut semnificativ datorit respectrii obligaiilor ce decurg din calitatea de
membru, respectiv aceea de a contribui la formarea bugetului european.
n acelai timp, rile din ECE noi membre, ct i cele candidate la aderare, au beneficiat de
sume importante de la bugetul Uniunii Europene pentru dezvoltarea unor proiecte care s-au
realizat cu co-finanare de la bugetele de stat.
De asemenea, rezultatul exerciiului bugetar este influenat i de factori conjuncturali. n acest
sens, cel mai bun exemplu l constituie chiar Romnia ,care a suportat o presiune
suplimentar asupra bugetului,de exemplu din cauza inundaiilor din ultimii ani.
n consecin, exist o multitudine de factori care pot influena ntr-un sens sau altul
rezultatul exerciiului bugetar. Cu toate acestea, datele prezentate demonstreaz c odat cu
atingerea maturitii investiiilor strine directe realizate n statele central i est europene
supuse analizei, impactul net asupra bugetului a fost pozitiv i, n unele cazuri, chiar
semnificativ, cel mai bun exemplu n acest sens fiind reprezentat de Estonia i Bulgaria.
Apreciem c Ungaria reprezint un caz particular, adncirea deficitului bugetar, cu precdere
n perioada 2002-2006, fiind datorat n principal politicilor practicate, axate pe o cretere
nesustenabil a cheltuielilor bugetare. Studii Financiare 4/2008 86 Relaia ISD rata
inflaiei
Unul dintre cele mai importante efecte ale ISD, resimit direct de ctre consumatorii locali, l
reprezint reducerea preurilor bunurilor i serviciilor cu impact pozitiv asupra standardului
de via al populaiei autohtone. Prin ptrunderea n economia local a firmelor strine
preurile scad, ca urmare a accenturii concurenei .
Desigur, n situaia n care investitorul strin reuete s acapareze piaa i s dein o poziie
de monopol, efectele sociale i economice sunt negative din cauza creterii preului bunului
sau serviciului respectiv n vederea obinerii unor ctiguri suplimentare.
Exceptnd aceste situaii extreme, favorizate de cele mai multe ori de slbiciunile politicilor
din domeniul concurenei sau de existena corupiei, n general, impactul ISD asupra reducerii
preurilor bunurilor i serviciilor n ara gazd este semnificativ.
n acest sens, studiile efectuate cu privire la rile din ECE au evideniat faptul c, n aproape
toate cazurile cercetate, consumatorii locali au ajuns s beneficieze de preuri mai mici la
produse sau de o mai mare diversitate a acestora, pe msur ce firmele strine au ptruns n
ara respectiv, ntruct majoritatea ST care au investit n aceast regiune au urmrit, cu
preponderen, ptrunderea pe pieele locale pentru a- i vinde produsele.
Exemple n acest sens sunt nenumrate, existnd o multitudine de mari ST din diverse
domenii de activitate care i-au deschis filiale att n ECE, ct i n rile n curs de dezvoltare
din America de Sud sau Asia (Metro, Carrefour, McDonalds, Citibank, Vodafone, majoritatea
productorilor de autoturisme etc.).
n aceast situaie, principalele efecte pozitive sunt legate de reducerea preurilor bunurilor
i serviciilor, simit de consumatorii locali, i, ntr-o msur mai redus, de cele care sunt n
beneficiul forei de munc autohtone (crearea de noi locuri de munc, creterea remunerrii i
pregtirii personalului angajat n aceste activiti).
Pentru a evidenia corelaia existent ntre intrrile de capital strin i rata inflaiei, vom
analiza evoluia preurilor bunurilor i serviciilor n cele opt state care au aderat la Uniunea
European n 2004 (UE-8), precum i n Romnia i Bulgaria, pentru perioada cuprins ntre
anul 2000 i anul anterior integrrii n Uniunea European (2003 pentru UE-8, respectiv 2006
n cazul Romniei i Bulgariei).
 14

Am recurs la aceast abordare pentru a diminua, pe ct posibil, influenele celorlali factori

asupra indicelui preurilor de consum (IPC), influene datorate particularitilor statelor
analizate. n primul Studii Financiare - precedent urmate de accentuarea inflaiei, care a avut
durate i intensiti diferite de la o ar la alta.
n acest context, creterea cererii interne (consumului privat), susinut de investiii
productive, autohtone i strine, va impulsiona creterea economic datorit, n principal,
creterii productivitii muncii ca urmare a mbuntirii calitii factorilor de producie
existeni.
Aadar, ptrunderea masiv a capitalului strin orientat, ntr-o mai mare msur, ctre
activitile care ncorporeaz un coninut ridicat de resurse locale i, n principal, de
tehnologie i cunotine, va favoriza ameliorarea calitii factorilor de producie existeni i
crearea unor factori de producie specializai, similar situaiei nregistrate n alte state central
i est europene care au aderat la Uniunea European la nivelul anului 2004, cu impact pozitiv
semnificativ la nivel economic i social.
 15

CAPITOLUL 3
Propuneri i msuri

Pe msur ce fluxuri din ce n ce mai mari de investiii strine directe vor ptrunde n
economie, impactul acestora asupra mediului economic i social va depinde semnificativ de
politicile guvernamentale aplicate de ctre factorii de decizie.
n acest sens, att teoria ct i practica economic, inclusiv experiena celorlalte state central
i est europene, demonstreaz att importana aplicrii unor msuri active, de orientare a ISD
atrase, ct i a aciunilor rii gazd n direcia modernizrii infrastructurii i creterii
nivelului de pregtire a forei de munc.
n acest context, apreciem c strategia de dezvoltare pe termen lung a Romniei trebuie s se
axeze cu prioritate pe mbuntirea capabilitilor umane i tehnologice, singura opiune
viabil n vederea reducerii decalajelor fa de celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Drept urmare, principalele msuri ar trebui s vizeze urmtoarele aspecte:
mbuntirea calitii resursei umane, prin creterea investiiilor n educaie, inclusiv a
celor care urmresc formarea continu a forei de munc, ntruct construirea unei societi
bazate pe cunoatere nu este posibil n condiiile n care educaia reprezint numai un
obiectiv marginal; Studii Financiare 4/2008 90
stimularea activitilor de cercetare-dezvoltare, inclusiv prin realizarea unor parteneriate
ntre sectorul public i cel privat;
ncurajarea iniiativei locale, prin reducerea birocraiei i crearea unui cadru administrativ
eficient;
ncurajarea firmelor investitoare s-i dezvolte activitile generatoare de valoare adugat
mare i s investeasc n acele activiti care sporesc avantajele comparative ale resurselor
autohtone;
stimularea formrii clusterelor bazate pe activiti nrudite, inclusiv prin implicarea mai
activ a administraiei locale n soluionarea problemelor i doleanelor investitorilor.
n acest sens, se pot obine rezultate notabile n condiiile aplicrii mai eficiente a politicii
Uniunii Europene n domeniul ajutoarelor de stat, inclusiv al celor privind investiiile (strine
i autohtone), prin direcionarea acestora cu prioritate ctre obiectivele care vizeaz efectele
benefice pe termen lung, cum ar fi dezvoltarea regional, dezvoltarea activitilor de inovare
i C&D, creterea nivelului de pregtire a forei de munc, susinerea ntreprinderilor mici i
mijlocii care constituie coloana vertebral a economiei romneti.
De asemenea, dat fiind faptul c o cretere economic susinut i durabil este posibil
numai n condiiile unei dezvoltri armonioase, care s includ toate zonele rii, atenuarea
decalajelor regionale, inclusiv prin participarea capitalului strin, ar trebui s reprezinte o
prioritate real a factorilor de decizie.
Drept urmare, se impune implicarea mai activ a ageniilor de dezvoltare i a ageniei
pentru investiii strine (ARIS) n promovarea regiunilor rii ca zone investiionale prin
elaborarea unor proiecte concrete i identificarea i abordarea potenialilor investitori strini.
Atragerea unor investitori strini prin proiecte punctuale care urmresc specificul zonei i
valorificarea la maximum a potenialului acesteia, n special n zonele defavorizate sub
aspectul dezvoltrii economice, ar putea contribui la reducerea decalajelor regionale. Avnd
n vedere calitatea Romniei de stat membru al Uniunii Europene, creterea semnificativ a
gradului de absorbie a fondurilor europene i utilizarea eficient i eficace a acestora ar
 16

trebui s reprezinte o prioritate real a factorilor de decizie, ntruct fondurile structurale i de

coeziune pot contribui semnificativ la dezvoltarea si evoluia ratei medii a inflaiei,
Aadar, fa de anul 2000, n anul 2003 pentru UE- i respectiv 2006 pentru Romnia i
Bulgaria, s-a nregistrat o reducere a preurilor bunurilor de consum.
Desigur, aceast evoluie favorabil nu se datoreaz numai ptrunderii firmelor strine pe
pieele locale, ci aciunii conjugate a unei multitudini de factori. Cu toate acestea, prin
accentuarea concurenei, investiiile strine directe atrase n statele central i est europene au
contribuit la reducerea preurilor bunurilor i serviciilor, cu efecte benefice la nivelul
consumatorilor locali al cror standard de via s-a mbuntit.
 17

CAPITOLUL 4
Previziuni la nivelul Romniei

Vom ncepe acest demers prin a sublinia faptul c, n perioada preaderrii la Uniunea
European, perioad caracterizat de stabilitate macroeconomic i mbuntirea cadrului
legislativ i instituional reflectate n creterea potenialului Romniei de atragere a
investitorilor strini, se remarc cteva evoluii favorabile sub aspectul dinamicii i structurii
influxurilor de investiii strine directe.
n primul rnd, ncepnd cu anul 2001, intrrile anuale de ISD s-au nscris pe un trend
ascendent cu creteri semnificative n ultimii trei ani premergtori integrrii europene cnd se
nregistreaz valori de peste cinci ori mai mari dect n 2001. Aceast tendin s-a meninut
i dup integrarea n Uniunea European, fluxurile de ISD receptate atingnd n anul 2007 un
nivel record, respectiv 7.076 milioane euro, iar n primul semestru al anului 2008 se constat
o dublare a intrrilor de capital strin (4.758 milioane euro) comparativ cu perioada aferent a
anului anterior (2.965 milioane euro).
n msura n care aceast evoluie pozitiv va continua, este de ateptat ca n anii urmtori
Romnia s acumuleze un stoc de ISD situat la nivelul de peste 40% din PIB, similar situaiei
nregistrate n Bulgaria.
n al doilea rnd, o parte din ce n ce mai mare a influxurilor de capital strin s-a ndreptat
ctre dezvoltarea unor afaceri pe teren gol, ceea ce creeaz premisele creterii impactului
pozitiv la nivel economic i social.
Apreciem c meninerea i accentuarea acestei tendine vor depinde, n bun msur, de
aciunile factorilor de decizie n direcia dezvoltrii clusterelor care, aa cum demonstreaz
att experiena proprie ct i a celorlalte state central i est europene, antreneaz investiii
suplimentare, n principal, de tip greenfield, pe orizontal sau pe vertical fa de domeniul
de activitate al firmei achiziionate iniial. n consecin, n msura n care rezolv i elimin
cauzele care au generat rmnerile n urm nregistrate pn n prezent, Romnia poate
atrage fluxuri mai mari de investiii strine. .
n acest context, creterea cererii interne (consumului privat), susinut de investiii
productive, autohtone i strine, va impulsiona creterea economic datorit, n principal,
creterii productivitii muncii ca urmare a mbuntirii calitii factorilor de producie
existeni.
Aadar, ptrunderea masiv a capitalului strin orientat, ntr-o mai mare msur, ctre
activitile care ncorporeaz un coninut ridicat de resurse locale i, n principal, de
tehnologie i cunotine, va favoriza ameliorarea calitii factorilor de producie existeni i
crearea unor factori de producie specializai, similar situaiei nregistrate n alte state central
i est europene care au aderat la Uniunea European la nivelul anului 2004, cu impact pozitiv
semnificativ la nivel economic i social.

CAPITOLUL 4.1
Strategii de dezvoltare a economiei romanesti

Pe msur ce fluxuri din ce n ce mai mari de investiii strine directe vor ptrunde n
economie, impactul acestora asupra mediului economic i social va depinde semnificativ de
politicile guvernamentale aplicate de ctre factorii de decizie.
 18

n acest sens, att teoria ct i practica economic, inclusiv experiena celorlalte state central
i est europene, demonstreaz att importana aplicrii unor msuri active, de orientare a ISD
atrase, ct i a aciunilor rii gazd n direcia modernizrii infrastructurii i creterii
nivelului de pregtire a forei de munc.
n acest context, apreciem c strategia de dezvoltare pe termen lung a Romniei trebuie s se
axeze cu prioritate pe mbuntirea capabilitilor umane i tehnologice, singura opiune
viabil n vederea reducerii decalajelor fa de celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Drept urmare, principalele msuri ar trebui s vizeze urmtoarele aspecte:
mbuntirea calitii resursei umane, prin creterea investiiilor n educaie, inclusiv a
celor care urmresc formarea continu a forei de munc, ntruct construirea unei societi
bazate pe cunoatere nu este posibil n condiiile n care educaia reprezint numai un
obiectiv marginal; Studii Financiare 4/2008 90
stimularea activitilor de cercetare-dezvoltare, inclusiv prin realizarea unor parteneriate
ntre sectorul public i cel privat;
ncurajarea iniiativei locale, prin reducerea birocraiei i crearea unui cadru administrativ
eficient; ncurajarea firmelor investitoare s-i dezvolte activitile generatoare de valoare
adugat mare i s investeasc n acele activiti care sporesc avantajele comparative ale
resurselor autohtone;
stimularea formrii clusterelor bazate pe activiti nrudite, inclusiv prin implicarea mai
activ a administraiei locale n soluionarea problemelor i doleanelor investitorilor.
n acest sens, se pot obine rezultate notabile n condiiile aplicrii mai eficiente a politicii
Uniunii Europene n domeniul ajutoarelor de stat, inclusiv al celor privind investiiile (strine
i autohtone), prin direcionarea acestora cu prioritate ctre obiectivele care vizeaz efectele
benefice pe termen lung, cum ar fi dezvoltarea regional, dezvoltarea activitilor de inovare
i C&D, creterea nivelului de pregtire a forei de munc, susinerea ntreprinderilor mici i
mijlocii care constituie coloana vertebral a economiei romneti.
De asemenea, dat fiind faptul c o cretere economic susinut i durabil este posibil
numai n condiiile unei dezvoltri armonioase, care s includ toate zonele rii, atenuarea
decalajelor regionale, inclusiv prin participarea capitalului strin, ar trebui s reprezinte o
prioritate real a factorilor de decizie. Drept urmare, se impune implicarea mai activ a
ageniilor de dezvoltare i a ageniei pentru investiii strine (ARIS) n promovarea regiunilor
rii ca zone investiionale prin elaborarea unor proiecte concrete i identificarea i abordarea
potenialilor investitori strini.
Atragerea unor investitori strini prin proiecte punctuale care urmresc specificul zonei i
valorificarea la maximum a potenialului acesteia, n special n zonele defavorizate sub
aspectul dezvoltrii economice, ar putea contribui la reducerea decalajelor regionale.
Avnd n vedere calitatea Romniei de stat membru al Uniunii Europene, creterea
semnificativ a gradului de absorbie a fondurilor europene i utilizarea eficient i eficace a
acestora ar trebui s reprezinte o prioritate real a factorilor de decizie, ntruct fondurile
structurale i de coeziune pot contribui semnificativ la dezvoltarea economiei.
 19

CAPITOLUL 5

Impactul investiiilor companiilor strine n Romania in ultimii ani

1.Evoluiile investiiilor strine directe n Romania

In ultimii ani, Romania a devenit o locatie atractiva pentru investitorii straini, numarul
celor prezenti in tara noastra fiind in crestere. Datorita aderarii la NATO si apoi la UE,
Romania si-a consolidate pozitia in zona EUro-Atlantica atat in plan economic cat si politic.
Investitiile straine directe vor facilita accesul direct la pietele straine precum si "importul" de
tehnologie si "know-how". Potrivit UNCTAD, Romania a atras cea mai mare parte a
investitiilor straine directe, volumul acestora ridicandu-se la 13 miliarde de euro, ocupand
primul loc in regiunea est-europeana . Totusi, comparand cu tari central-europene cum ar fi
Ungaria, Cehia si Polonia, aceasta realizare nu mai poate fi considerate de o amploare atat de
mare avand in vedere ca aceste tari au absorbit aprozimativ 80% din volumul investitiilor
straine directe din regiunea central-europena.

Factorii care au determinat avantul investitiilor directe au fost pozitia in Europa,

disponibilitatea resurselor materiale si umane costuri salaraile scazute si dupa indelungi
rectificari, legislatia. Pana in anul 1997, cadrul legal al tari noastre nu era considerat propice
pentru realizarea investitiilor de catre investitorii straini. Astfel in anul 2001 a fost
promulgata: "Legea 332/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ
in economie", care prevedea un numar de "stimulente" de care investitorii straini beneficiaza,
beneficii aditionale celor prevazute deja de codul fiscal. Printre acestea au fost incluse:
scutirea lata impozitelor a companiilor care realizeaza investitii cu un impact major asupra
economiei Romaniei, permiterea utilizarii accelerate in primul an de depreciere pentru
investitiile mai mari de un million de dolari ETC. Beneficiile au fost diferentiate in functie de
amploarea investitiei

2. Structura investiiilor strine directe n Romania funcie de ara de origine a

investitorilor

Tara noastra constiuie un pol de atractie investitional pentru tari din toate colturile
Europei si din toate colturile lumii datorita resurselor de cae disoune si in principal datorita
costurilor scazute cu forta de munca. In tara noastra, majoritatri sunt investitorii europeni,
fiecare detinand, la 31 decembrie 2015, un procent din totalul investitiilor straine directe
evidentiat prin graficul de mai jos:
 20

Fig nr. 1 - Structura pe tari a investitorilor straini din Romania

Investitiile olandeze

Din totalul investitiilor directe in Romania, Olanda detine peste 20% din acestea.
Peste 2700 de companii care activeaza in Romania detin capital olandez, investitii consistente
fiind facute de Unilever, ING, ABN AMRO, Frans Maas, Frans Maas, Remco, Philips,
Damen Shipyards Group, KPMG, Heineken, SPAR, Friesland,Verder Group, TNT, Golden
Tulip Hotels, KLG (Kuijken Logistics Group), Centrum Transport, etc.

Investitiile olandeze au fost realizate in principal in domenii de activitate precum IT,

productie si logistica, procesarea laptelui, sistemul bancar etc.

Investitiile austriece

Incepand din 1990, Austria a fost unul dintre partenerii principali ai Romaniei, in
materie de schimb commercial. Cu un capital subscris de 2,1 miliarde de euro, cu peste 4300
de companii care detin capital austriac.

Insa, tranzactia BCR schimba pozitia acestei tari printre investitorii straini. Venirea Erste
Bank in tara noastra si preluarea BCR a devenit uan dintre cele mai importante actiuni de
privatizare desfasurate in Romania. Principalii investitori austriaci din tara noastra, sunt
OMV, Raiffeisen, Schweighofer, Strabag, Porsche Romania, Bramac Baumit Wienerberger,
Volksbank, Vienna (detine Omniasig si Unita).
 21

Multe dintre companiile austriece sunt interesate sa investeasca in domeniul imobiliar

prin cumpararea terenurilor aflate in vecinatatea soselelor,a principalelor noduri de transport,
sa investeasca in industria constructoare de masini, in indutria metalurgica, productia de
echipament, industria alimentara etc

In domeniul bancar, Raiffeisen Bank si Volksbank detin un rol fruntas in topul investitorilor
din cadrul acestui sector. Dupa preluarea BCR, Austria a devenit principalul investitor strain
in Romania

Investitiile franceze

Peste 4800 de companii care detin capital farncez sunt inregistrate la Registrul
Comertului. Principalii investitori de origine franceza sunt: Orange, Socit Gnrale,
Lafarge Romcim, Renault-Dacia, Vivendi Environment, Carrefour, Auchan si
Alcatel. Companiile franceze au fost interesate in principal de companiile romanesti aflate in
procesul de privatizare. O exceptie o reprezinta Alcatel si Oraange. Alcatel a investit in
Romania inca din anul 1991

Investitiile nemtesti

Germania e un important partener commercial al tarii noastre. Peste 14500 companii

opereaza in Romania, aportul de capital in moneda straina fiind de peste 1,5 miliarde de euro.
Majoritatea investitiilor sunr effectuate in afaceri de mici proportii. Mai mult de peste 90%
din totalul investitiilor sunt de mai putin de 40000 de euro, insa contributia la cresterea
economica e Romaniei este substantiala. Totusi, statisticile nu iau in considerare investitiile
nemtesti effectuate in tara noastra de filialele din alte tari europene ale companiilor germane.

Principalele sectoare de investitie ale companiilor de origine germana sunt: industria

automotive, metalurgie, comert, indutria materialelor plastice, IT, servicii financiare,
principalii investitori fiind: Metro, Praktiker, Kaufland (membru al concernului Group Lidl &
Schwarz), Selgros, Billa, Tengelmann (Plus), E.ON Ruhrgas, Steilmann, Linde, Heidelberger
Cement (CarpatCement), Siemens, Dr. Oetker, etc

Ulima investitie majora a fost efectuata de Willy Kreutz (in Parcul Industrial din
Timisoara situate in Freidorf) care a investit peste 8 milioane de euro in productia de lampi
fluorescente si and Marquardt Schaltsysteme care e ainvestit aceeasi suma in facilitatea de
productie din Sibiu.

Investitiile italiene

Peste 22000 de companii din Italia activeaza in present in Romania. Sectoarele de

activitate in care sunt concentrate investitiile de origine italiana sunt: industria textile,
constructii, comert, servicii si agricultura.

Principalii investitori sunt: Italstrade, Unicredito Italiano, Radicifibres, Butangas,

Pirelli Telecom, Tenaris Dalmine, Radici, Natuzzi, Zoppas, Cefin.

Italstrade, Unicredito Italiano, Radicifibres, Butangas, Pirelli Telecom, Tenaris Dalmine,

Radici, Natuzzi, Zoppas, Cefininvesti.
 22

Investitiile americane

Investitorii americani au devenit investitori in sectoarele strategice ale Romaniei cum

ar fi: telecomunicatii, infrastructura, industria constructoare de masini, finante si agricultura.
Mai mult de 5000 de companii americane sunt prezente in Romania conform cu statisticile
effectuate in martie 2015.

Investitiile effectuate de companiile din SUA insumeaza peste 700 milioane de euro,
principalii investitori sunt: Qualcomm, Philip Morris, General Electric, UPC, Citigroup, AIG,
IBM, Procter&Gamble, Coca-Cola, Solectron, Timken, McDonald's, Trinity Industries, Kraft
Foods, American Life Insurance Company, Precision Cast Parts Corporation, Sara Lee,
Smithfield.

Investitiile britanice

Marea Britanie e considerat ca un alt mare investitor din Romania, cu intrari de

capital de peste 600 milioane de euro din cadrul a 2900 de companii. Domeniile predilecte
de investitie ale investitorilor englezi sunt domeniul imobiliar, cel al constructiilor, al
transporturilor feroviare, industria textila, electrica, si agricultura.

Investitoriisin Marea Britanie sunt: GlaxoSmithKline, BPB Gypsum Ltd, Mivan-Kier, Coats,
Aviva, Halewood, British Vita. DIY retailer Brithouse planuieste sa investeasca 25 de
milioane de euroin urmatorii 5 ani, in Romania.

Investitiile cipriote

Ciprul a investit peste 600 milioane de euro in 2700 de companii din Romania.
Domeniile de activitate in care actioneaza companiile cipriote in tara noastra sunt:
telecomunicatii, comert, servicii, industria alimentara, industria textila etc. Majoritatea
investitiilor straine directe au fost efectuate de companii off-shore cu sediul in Cipru (in
principal companii grecesti), si de catre fonduri de investitii.

Investitorii care s-au remarcat au fost: Synek (in ramura industriei alimentare) si Chroma
Holdings (industria vopselelor).

3. Structura pe sectoare a investiiilor strine directe

Investitiile straine directe pot fi clasificate si functie de ramura industriala in care

sunt effectuate. La sfarsitul anului 2015, structura sectoriala a investitiilor starine directe arata
astfel:

Investitiile in agricultura

Aproximativ 62% din teritoriul Romaniei este arabil (peste 10 milioane de hectare), in
timp ce 28% e ocupat de paduri. Avand in vedere privatizarea, in present 90% din totalul
terenului arabil e proprietate straina. Acest tip de reforma a generat un numar mare de ferme
cu o suprafata medie de 2 hectare si cu o productivitate scazuta. Romania ofera conditii
prielnice pentru cultivarea pomilor fructiferi, producerea de cereale, de floarea soarelui,
viticulture si pentru cresterea animalelor cum ar fi: bovine, porcine, oi si pasari.
 23

Investitiile straine directe in industria alimentara

Acest sector a fost printer primele sectoare abordate de catre investitorii straini, in
special din perspective dimensaiunii pietei (a doua dupa Polonia

Printre investitorii prezenti in Romania se numara: Coca-Cola, Pepsi Co., Danone,

Unilever, McDonalds', si Kraft Jacobs Suchard. De asemenea, investitorii autohtoni cum ar fi:
Pan Group, Dobrogea, Pambac, siEuropean Drinks au inceput sa isi consolideze pozitia pe
piata.

Investitiile din sectorul retail

Dezvoltarea producatorilor e puternic influentata de schimbarile din comportamentul

consumatorilor care a inceput sa imprumute caracteristici ale comportamentului cetatenilor
din comunitatea europeana. S-au dezvoltat foaret mult obiceiurile cetatenilor romani de a
achizitiona bunuri din supermarket-uri si din mall-uri si centre comerciale. Principalii retaileri
din Romania sunt:Cora, Carefour, Tengelmann (Plus Discount), Minimax, Metro Cash and
Carry, REWE(Billa, Sellgross, XXL), Univers'all,

Rapida expansiune a investitiilor in sectorul retails se datoreaza urmatorilor factori:

Schimbarile din comportamentul consumatorului

Cresterea puterii de cumpararea consumatorilor

Crestearea cererii pentru bunurile de consyum

Facilitatea accesului la creditele de consum

Este preconizat ca volumul investitiilor straine directe in sectorul retail va creste avand in
vedere calificarea fortei de munca si totodata faptul ca salariile din aceasta ramura sunt mici
comparativ cu alte tari din Uniunea Europeana.

Investitiile din sectorul materialelor de constructii

Aceasta ramura a industriei este foarte atractiva pentru investitorii straini, fiind
integraldeschisa privatizarii. French Lafarge, Swiss Holcim si German Heidelberg Cement
isi impart piata in mod egal, asteptandu-se o crestere in acest domeniu cu 5% in urmatorii ani.

Investitiile straine din industria automotive

Dezvoltarea industriei automotive in Romania a inceput in anul 1999 odata cu

preluarea uzinelor Dacia de catre Grupul Renault. Grupul francez a beneficiat de o scutire pe
5 ani e la plata impozitului pe profit, de la plata taxelor vamale etc. in anul 2015 Grupul
Renault a inceput modernizarea uzinelor, avand in vedere planurile investitorilor francezi de a
produce annual 200000 de masini, dintre care 80000 pentru export.

Pe piata automotive actioneaza si alti gigantic internationali cum ar fi: Continental

(care a deschis o facilitate de productie moderna de productie la Timisoara), Solvay, Autoliv,
Ina Schaeffer care a finalizat in 2012, o investitie de 180 milioane de euro.
 24

Si aceasta ramura reprezinta o sursa de oportunitati pentru investitorii straini.

Investitiile in sectorul petrolier si al gazelor naturale

Romania are rezerve mari de petrol si gaze naturale care au starnit interesul
investitorilor straini. Cu sprijinul Bancii Mondiale si BERD, Romania a inceput sa
implementeze un program cu durata de 20 de ani care isi propune sa revitalizeze indutria de
petrol si gaze naturale prin introducerea e noi metode de productie si prin sigurarea de
echipament nou pentru desfasurarea activitailor. Companiile care activeaza in Romania sunt:
Shell (Anglia- Olanda), Enterprise Oil (Marea Britanie), Paladin Resources (MArea Britanie),
Elf Aquitaine (Franta) si OMV (Austria). OMV a devenit unul dintre principalii investitori
din regiune dup ace a achizitionat Compania Natioanla Petrom. De asemenea, personalul
calificat din industria extractiva, apropierea de Marea Caspica (regiune importanta pentru
resursele de petrol si gaze naturale), precum si buenle relatii mentinute de tara noastra cu
tarile arabe si ex-sovietice sunt conditii propice pentru cresterea investitiilor in acest sector.

Investitiile din sectorul petrochimic

Romania are un sector industrial petrochimic diversificat, cu o capacitatea de

procesare care o depaseste pe cea de extractie a petrolului. Schimbarile din cadrul acestui
sector a inceput in anul 1997, prin reformarea companiei Petrom (preluata de OMV) care este
in prezent producatoare de petrol, detine trei rafinarii si o ramura de distributie, cea mai mare
de pe piata. Petrom se afla in competitie cu Rompetrol, Shell, Mol, Agip si alti producatori
private. In 1998, Lukoil Europe a achizitionat 51% din actiunile Petrotel (a treia rafinarie ca
marime din Romania).

De asemenea, multe companii straine ce activeaza in industria chimica, tintesc piata

din Romania. Acestia sunt: ICI, AstraZeneca, BASF etc.

Investitiile in energie electrica

RENEL, compania care detinea monopolul in aceasta ramura industriala, a fost

divizat in 5 companii intre anii 1998-2000. Guvernul a facut de asemenea investitii strategice
in Centrala de la Cernavoda.

In anul 2003, guvernul a inceput privatizarea companiei. La 19 iulie 2004 s-a semnat
contractul cu compania italiana ENEL. In viitor, vor fi de asemenea incurajate investitiile in
aceasta ramura industriala.

Investitiile in industria metalurgica

Industria otelului in Romania este diversificata. Comapniile ce activeaza in acest

sector se afla in process de restructurare. Cea mai importanta companie producatoare de otel,
Sidex GAlati a fost achizitionata de compania LNM Ispar. Privatizarea Sidex se considera a fi
foarte importanta pentru reforma industriei din tara noastra. Sectorul metalurgic ofera
posibilitati atractive de investitii.

Investitiile din sectorul industrial textile

 25

Investitiile din ramura industriala textila din tara noastra pot fi considerate un adevarat
model de privatizare de success, avand in vedere ca peste 98% din companiile din sector au
fost privatizate. Investitorii au fost atrasi de oportunitatile din ramura confectiilor, a
prelucrarii produselor din piele, a incaltamintei. Conditiile din Iugoslavia au favorizat de
asemenea acet tip de investitii.

Investitiile din acest sector au determinat o cresterea a exporturilor. Din anul 2000,
Romaina a devenit unul din principalii furnizori de confectii textile ai Uniunii Europene.
Totusi, cresterea costurilor salariale ii poate determina pe investitori sa gasesaca alte
oprtunitati in tari in care costul fortei de munca este mai scazut.

Investitille in telecomunicatii

Pentru a imbunatatii conditiile de telecomunicatie din tara noastra, Guvernula atras

fonduri in valoare de 8 miliarde de dolari de la Banca Mondiala si BERD. De asemenea , s-au
modernizat centralele telefonice prin introducerea celor digitale, cu ajutorul companiilor:
Alcatel, Siemens, Goldstar.

Intre anii 1997-2003, pachetul amjoritar de actiuni si drepturile de vot aferente au fost
achizitionate de comania greceasca OTE. La 1 ianuarie 2003, sectorul telecomunicatiilor a
fost deschis competitiei, astfel ca in bransa au patruns companii precum: CATV, NMT450,
GSM LEMS, DECT etc. Pana in anul 2005, ANRC a autorizat 2609 companii sa ofere
servicii comunicatie electronica.

Telefonia mobile a cunoscut o crestere surprinzatoare, pana la sfarsitul anului 2015,

peste 96% dintre romani detinand un telefon mobil. Piata telefoniei mobile e impartita intre 3
operatori: Orange, Vodafone (Mobifon), Cosmote (devizia mobila a OTE).

Investitiile in domeniul IT

Domeniul IT a cunoscut o dezvoltare rapida in Romania, aceste domeniu devenind

unul dintre cele mai atractive domenii de invsetitii. Romania ofera personal calificat in
aceasta ramura si de asemenea costul fortei de munca este mai scazut decat in tarile
dezvoltate. Una dintre cele mai important proicete de investitii derulate au vizat ramura
hardware creand peste 6500 locuri de munca. De aseenea, dezvoltarea investitiilor in aceasta
ramura e incurazata de "stimulnte fiscale" (impozite mai mici) desi exista o polemica in ceea
ce priveste modul lor de acordare.

Una dintre cele mai de success tranzactiia fost achizitionarea de catre Microsoft a
unui antivirus (RAV) produs de o companie locala GeCad. Valoarea tranzactiei nu e nici in
prezent cunoscuta insa e estimata la 10 milioane de dolari

De asemenea, exista alte companii ce actioneaza in domeniul IT si isi consoloideaza

pozitia pe piata devenind astfel mai atractive pentru investitorii straini.

Fondurile de investitii

Fondurile straine de investitii activeaza intr-o proportie mare pe piata din

Romania. Prezenta acestora pe piata s-a consolidat simultan cu sectorul privat.Companiile
 26

care au fost tintite au fost cele cu potential de dezvoltare, cu o cota de piata stabile si un
management competitiv.

Fondurile regionale devin din ce in ce mai atractive, pentru investitori chiar daca
competitia nu e foarte mare in acest domeniu.

CAPITOLUL 5.1

Climatul investiional in anul 2016

Ideea prezentata in capitolul anterior in favoarea investitiilor straine directe in

Romania a fost intarita intr-unul dintre ultimele studii efectuate de expertii prestigioasei
companii de consultanta Ernst & Young. Acestia considera tara noastra drept cea mai
atractiva destinatie pentru investitii din Europa de Sud - Est, in conditiile unei imbunatatiri
substantiale a perceptiei investitorilor straini asupra acestei parti a batranului continent.
Aceslasi studiu intitulat "South East Europe Attractiveness Survey" releva faptul ca exista
premisele necesare pentru o imbunatatire a pozitiei tarii noastre ca destinatie pentru investitii
in urmatorii trei ani, lucru ce il vom dezvolta pe parcursul lucrarii.

Imbunatatirea mediului de afaceri, efectele introducerii cotei unice de impozitare si

atitudinea pozitiva a partenerilor straini fata de Romania au condus la atragerea unui volum
de investitii straine directe in valoare de 9,1 miliarde euro doar in anul 2016. Aceasta valoare
record din 2016, in crestere cu 74,24% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent
(5,213 milioane euro), include suma de 2,2 miliarde euro, reprezentand preluarea de catre
Erste Bank a 36,8% din actiunile Bancii Comerciale Romane.

Cea mai importanta componenta a investitiilor straine directe atrase de Romania a fost
reprezentata de "participatiile la capital" ( in valoare de 4098 milioane Euro reprezentand
45,1% din volumul total investitiilor straine directe), urmata de "alte capitaluri", adica
imprumuturi acordate de compania mama structurilor afiliate din Romania (3029 milioane
euro reprezentand 33,3% din volumul total de investitiilor straine directe), si componenta
"profit reinvestit" (1956 milioane Euro reprezentand 21,5% din volumul total investitiilor
acestor categorii de investitii).

Asadar, anul 2016 reprezinta recordul absolut in ceea ce priveste investitiile straine
directe atrase de Romania. In 2016, volumul cumulat al investitiilor straine directe atrase de
Romania a depasit pragul de 30 de miliarde de euro, inregistrandu-se un stoc de 31,130
miliarde de euro

. Fluxurile anuale ale investitiilor straine directe intre anii 2010 - 2016 (Sursa datelor: Agentia
Romana pentru Investitii Straine - Raport anual 2016)
 27

Investitii Straine - Raport anual 2016)

Din punct de vedere al fluxurilor lunare ale investitiilor straine directe, valoarea
medie pentru anul record 2016 a fost de aproximativ 757 milioane euro, puternic influentata
de intrarea in luna octombrie a sumei de 2,2 miliardeeuro din amintita privatizare a Bancii
Comerciale Romane

Fluxurile lunare ale investitiilor straine directe din anul 2016 (Sursa datelor: Agentia
Romana pentru Investitii Straine - Raport anual 2016)

In anul 2016, in competitia acerba in atragerea de investitii straine in regiunea Europei

Centrale si de Est, Romania a detinut un binemeritat loc doi cu amintita valoare de 9,1
miliarde euro
 28

Comparatie regionala a fluxurilor de investitii straine directe (Sursa datelor: Agentia Romana
pentru Investitii Straine - Raport anual 2016)

Atractivitatea Romaniei ca tara de destinatie pentru investitorii straini a fost

manifestata si prin cresterea cu 9,2% in anul 2016, comparative cu anul precedent, a
numarului de societati comerciale cu participare straina nou inregistrate. Ca pondere anul
2016 reprezinta 9,1% din numarul total al societatilor comerciale cu participare straina la
capital inregistrate in Romania in perioada 2000-2016. Sub aspectul distributiei lunare
numarul societatilor comerciale cu participare straina la capital nou inregistrate a avut o
tendinta relativ constanta de crestere

Tarile europene reprezinta principalii parteneri de afaceri ai Romaniei, tinand cont ca

84% din valoarea capitalului social subscris din stocul acumulat in perioada 2000-2016
provine din aceste tari, iar procentul capitalului provenit din tarile Uniunii Europene este de
65%. In clasamentul pe tari de provenienta a investitiilor straine, primele cinci sunt tari ale
 29

Uniunii Europene, tari a caror prezenta in Romania reprezinta o traditie in domeniul

dezvoltarii afacerilor

Clasamentul pe tari de origine a capitalului social subscris (Sursa datelor: Agentia Romana
pentru Investitii Straine - Raport anual 2016)

Capitalul social subscris de societatile comerciale cu participare straina la capital

-indicator care exprima valoarea totala a aporturilor, in numerar si in natura, subscrise de
asociati la constituirea societatii, precum si la majorarea capitalului social in cursulexistentei
societatii comerciale - a inregistrat in anul 2016 valoarea de 2434 milioane Euro, in crestere
cu 0,5% fata de anul 2015.

Printre cele mai importante majorari de capital efectuate de investitorii straini in cursul anului
2016 se evidentiaza: Kaufland Romania SCS (comert cu amanuntul) - 164,6 milioane euro,
Doosan IMGB (productie masini grele) - 63,5 milioane euro, Astra Vagoane - 37,4 milioane
euro, Alexandrion Group Romania - 36,3 milioane euro, Celestica - 35,4 milioane euro,
Renault Mecanique (industria auto) - 34,6 milioane euro, Egger (industria lemnului) - 33,8
milioane euro, Lukoil (industria petroliera) - 31,1 milioane euro, Agri Concept - 27,4
milioane euro, Distrigaz Sud (distributie gaze naturale) - 24,9 milioane euro.

Distributia pe domenii de activitate a capitalului social subscris de societati

comerciale cu participare straina la capital ramane constanta comparativ cu anii anteriori, pe
primul loc in preferintele partenerilor straini fiind industria cu 50,6%, urmata de servicii
profesionale (26%), comert (13%), transporturi (6,4%). Cele mai putin atractive domenii
pentru partenerii straini sunt: constructiile (1,6%), turismul (1,5%) si agricultura, ceea ce
 30

atesta potentialul inca neexploatat al acestora

Valoarea capitalului subscris pe domenii de activitate (Sursa datelor: Agentia Romana pentru
Investitii Straine - Raport anual 2016)

Asadar, din punct de vedere al orientarii investitorilor straini spre ramuri economice,
in anul 2016, investitiile straine directe s-au localizat cu precadere in industria prelucratoare
(34,2% din total), in cadrul acesteia cele mai atractive investitii fiind in metalurgie (8,3%),
industria alimentara, a bauturilor si tutunului (5,5%), prelucrare de titei, produse chimice,
cauciuc si mase plastice (4,5%), precum si industria mijloacelor de transport (4,1%).

Alte activitati care au atras importante investitii straine directe pe parcursul anului 2006 sunt
intermedierile financiare si asigurarile, care cuprind activitatea bancara si de asigurari si
reprezinta 22,2% din totalul acestora, comertul cu amanuntul si cu ridicata (12,2%),
telecomunicatiile (8,2%), constructii si tranzactii imobiliare (6,4%) Se observa o pondere inca
redusa, fata de potential, a unor domenii cum ar fi industria textila, a confectiilor si pielariei
(2,1%), precum si hoteluri si restaurante (0,8% din total).

Din punct de vedere al tipului de investitii straine directe, sunt evidentiate investitiile
greenfield, care reprezinta 48,5% din soldul total existent la 31 decembrie 2015, respectiv
16725 mililoane de euro, diferenta reprezentand preluarile de firme.

CAPITOLUL 5.2.

Efectele si rolul investiiilor strine directe in Romnia

Valoarea investitiilor straine directe a crescut in primul semestru cu 63,5%,

comparativ cu perioada similara din 2007, la 4,85 miliarde de euro, potrivit Bancii Nationale
a Romaniei (BNR).

Investitiile straine directe au acoperit deficitul de cont curent in proportie de 61%, se

arata intr-un comunicat al BNR.
 31

Din valoarea totala a investitiilor, participatiile la capital si profitul reinvestit au

reprezentat 59%, iar creditele intra-grup 41%.

Anul trecut, valoarea totala a investitiilor straine directe a fost de 7,06 miliarde de
euro.

Pentru tarile Europei Centrale si de Est , investiitiile straine directe sunt de o

importanta cruciala pentru integrarea lor in economia mondiala. In mod evident, la inceputul
tranzitiei, tarilor din Centrul si Estul Europei le lipsea capitalul fizic si financiar care sa ajute
restructurarea si sa stimuleze cresterea economica

Investitiile straine directe genereaza beneficii suplimentare colaterale pentru tarile

recipiente si nu numai cele strict legate de producerea de bunuri si servicii. In cazul tarilor din
Europa Centrala si de Est, acestea sunt mai importante decat capitalul insusi.

Valoarea investitiilor straine directe a crescut in primul semestru cu 63,5%,

comparativ cu perioada similara din 20015, la 4,85 miliarde de euro, potrivit Bancii Nationale
a Romaniei (BNR).

Investitiile straine directe au acoperit deficitul de cont curent in proportie de 61%, se

arata intr-un comunicat al BNR.

Din valoarea totala a investitiilor, participatiile la capital si profitul reinvestit au

reprezentat 59%, iar creditele intra-grup 41%.

Anul trecut, valoarea totala a investitiilor straine directe a fost de 7,06 miliarde de
euro.

CAPITOLUL 5.3.

Principalele efecte ale investiiilor strine directe

Transferul tehnologic

In mod evident, este foarte probabil ca investitiile straine directe sa aduca tehnologii
din strainatate, inclusiv echipament si fabrici in sine, ca si procese moderne de productie.
Cumpararea firmelor de stat de catre firme din economii avansate a rezultat in modernizarea
acestor fabrici. Aceast fapt a dus la cresterea productivitatii care a fost dupa aceea
suplimentata prin programe de calificare in cadrul firmelor, rezultand in cele din urma o
crestere a calificarii si a salariului real.

Sume mari de investitii din partea investitorilor strategici nu garanteaza imbunatatiri

tehnice care creaza structuri de export cu valoare adaugata sporita. De exemplu, sucursala
Audi in Romania nu se foloseste de furnizorii locali, astfel incat furnizori locali nu au contact
cu tehnologii si metode noi si nici stimulente de a isi imbunatatii tehnologia proprie.

Dar exista si exemple pozitive. Tipul de investitie care imbunatateste puterea industriei de
export este cea facuta de Renault in Romania. Renault a investit in productia moderna si
exporta la preturi la nivelul celor occidentale.
 32

O intelegere a principiilor competitiei (atat interne cat si internationale), a fost

necesara, in timp ce practicile de marketing cum ar fi campaniile de publicitate atractive si
ambalajul diferentiat erau complet inexistente.

Practicile recente introduse de stilul nou de conducere erau de asemenea inexistente.

Logistica si managementul canalului de aprovizionare erau de asemenea necunoscute. Lipsea
de asemenea atentia indreptata asupra calitatii in procesul de productie si concentrarea pe
serviciul clienti, atat in sectorul de productie, cat si in cel de servicii. Noile practici de
management presupun competitie, oportunitate pentru succes, dar si o amenintare reala la
adresa existentei firmei.

Investitiile sunt benefice pentru piata

Investitiile straine directe realizate de firmele multinationale sunt probabil cea mai
contraversata forma de globalizare. Exista si critici care spun ca firmele straine exploateaza
lucratorii saraci si lacunele legislatiei muncii. Problema este ca acesti critici isi bazeaza
critica pe cazurile de abuzuri raportate. Exista si cei care au alta parere, si care spun ca
investitiile straine aduc capital nou, tehnologie, si locuri de munca in tarile care au nevoie
acuta de ele si aceste afirmatii se bazeaza pe studii la nivel macroeconomic.

Investitiile directe straine ajutata in mod cert economia locala. Acestea fac posibila
cresterea productivitatii si a productiei in sectoarele respective, sporind in acelasi timp venitul
national pe masura reducerii preturilor si a imbunatatirii calitatii si ofertei serviciilor si a
produselor pentru consumatori. Investitiile straine nu s-au dovedit a fi benefice numai pentru
industria in care s-a investit direct, ci au generat si efecte pozitive colaterale pentru intreaga
economie.

Standardul de viata se imbunatateste

Poate cel mai important efect al investitiilor straine directe este capacitatea de a ridica
standardul de viata local. Se estimeaza, ca aproximativ 80 la suta a investitiilor straine directe
facute astazi, sunt efectuate de firme care intra pe pietele locale si vand produse acolo si nu
de firme care produc ieftin pentru a exporta.

Consumatorii locali sunt cei mai mari beneficiari ai acestor investitii. In aproape toate
cazurile cercetate consumatorii locali ajung sa beneficieze de preturi mai mici la produse sau
o beneficiaza de o gama mai diversificata de produse, dupa ce firmele straine au venit in tara
respectiva.

Preturile scad pentru ca firmele straine imbunatatesc eficienta si productivitatea

sectorului in cauza prin introducerea de capital nou, tehnologie, know-how si prin
determinarea firmelor locale mai putin eficiente sa isi imbunatateasca ciclul economic sau sa
iasa de pe piata. Cu toate ca anumite firme vor pierde cota de piata, consumatorii la urma
urmei beneficiaza prin scaderea preturilor de imbunatatirea standardului de viata.

Se creaza locuri de munca

Exista critici la adresa investitiilor directe, facute de firme care cauta sa investeasca in
productia de produse ieftine care urmeaza sa fie exportate. S-a constatat totusi ca si astfel de
 33

investitii sunt pozitive pentru economiile locale pentru ca creaza locuri de munca si
determina crestere economica, fara sa ameninte firmele locale prin concurenta.

Firmele straine, indiferent daca sunt orientate catre export sau nu, platesc salarii care
sunt cel putin egale sau de multe ori mai mari decat salariile oferite de competitorii locali..
Asta vine in special de la faptul ca firmele straine platesc salarii mai ridicate pentru a atrage
cei mai buni muncitori, pentru a-i motiva si pentru a reduce fluctuatia de personal.

Firmele care fac investitii straine si sunt orientate catre export nu ameninta
producatorii locali deoarece firmele straine nu concureaza pentru cota de piata interna. Pe de
alta parte, firmele locale pot sa profite de pe urma acestei situatii actionad ca furnizori locali
pentru aceste firme. De asemenea, firmele locale pot castiga daca ajung sa copieze firmele
straine, daca preiau technologia si know-how-ul de la acestea.

CAPITOLUL 5.4.

Criticile aduse investiiilor strine directe

In cadrul valului de globalizare a economiilor nationale, criticii investitiilor straine

directe argumenteaza ca investitiile sunt o forma de neocolonialism prin care se prezerva
statutul de dependenta a tarilor care nu fac parte din clubul tarilor dezvoltate.

Alt argument este ca investitiile straine directe se concentreaza asupra sectorelor de

economie care sunt intensive in forta de munca si nu asupra acelora care sunt tehnologic
avansate si ca dimpotriva se submineza sectoarele acestea avansate pe plan local .

Pe de alta parte firmele straine ce actioneza intr-un mediul institutional slab utilizeaza
la scara larga practice de afaceri restrictive, in vederea prevenirii intrarii noilor firme intr-un
anumit sector. Acestea includ achizitia potentialilor competitori, preturi de dumping,
contracte restrictive cu furnizorii si distribuitori pentru a nu stoca produse competitive,
monopolizarea know-how-ului prin patentare si achizitia drepturilor de licente care nu sunt
apoi folosite, lobby pentru bariere tarifare ridicate si lobby pentru costuri ridicate intr-un
anumit sector.

Inca un argument este ca somajul in loc sa scada, pe termen lung este in crestere. De
asemenea, societatile multinationale sunt acuzate ca exclud cetatenii tarii gazda de la pozitii
manageriale si ca scot profituri nejustificate folosind tehnica preturilor de transfer.

In ultimul timp a aparut inca o temere: societatile multinationale transforma tarile

gazda in "oaze ale poluarii de mediu", investind cu precadere in acele industrii care in tarile
de origine au un impact ecologic negative ridicat .

Cel mai pronuntat efect al competitiei asupra fluxurilor de investitii este inghetarea
reglementarilor de mediu la un nivel mai scazut de protectie. Tarile se tem ca prin luarea unei
decizii unilaterale referitoare la cresterea standardelor de mediu o sa riste sa piarda un avantaj
competitiv in favoarea unor tari cu reglementari avand standarde mai scazute. Cu alte
cuvinte, angajamentele de mediu isi pierd valoarea pentru motive care sunt legate de
atragerea investitiilor.
 34

Globalizarea economica a extins foarte mult oportunitatile capitalului sa externalizeze

costurile impuse de restrictiile legate de protectia mediului asupra tarilor sarace, prin exportul
deseurilor si a factorilor de poluare.

Chiar si beneficiile fiscale sperate de tara gazda sunt de multe ori evitate cu succes de
firmele investitoare. De multe ori, firmele multinationale nu sunt supuse impozitarii efective
datorita abilitatii lor de a exploata preturile de transfer si alte metode in vederea minimalizarii
datoriilor.

O varietate de factori pot face ca investitiile straine directe sa aiba un impact negativ
asupra tarii gazda. Impactul investitiilor straine depinde de sectorul in care investitiile au loc
si de mediul legislativ, social si economic in care investitiile au loc.

Dezavantaje ale atragerii investitiilor straine in cazul unui mediul institutional slab si
ineficient:

Firmele atrase vin sa investeasca in dorinta sa obtina venituri suplimentare din

crearea structurilor monopoliste si sunt atrase exact de mediul institutional slab si
manipulabil;

Aceste investitii au mai degraba un efect negativ asupra societatii respective in

termeni de dezvoltare sociala (chiar daca in termeni de crestere economica nominala
se asista la o crestere);

Firmele multinationale care actioneaza intr-un mediu instutional slab sunt

periculoase chiar si pentru firmele locale competitive datorita puterii relativ mari pe
care o au.
 35

CAPITOLUL 6

Companii transnaionale din Romnia

CAPITOLUL 6.1. Petrom-O Societate transnaionala romnesca

Compania Petrom, principalul operator de pe piata petroliera autohtona, tinteste pentru anul
2010 pozitia de lider in productia de petrol si gaze din Europa de sud-est.

Preluata in urma cu un an de zile de grupul austriac OMV, firma romaneasca isi pastreaza
identitatea si face planuri de achizitie si dezvoltare dupa modelul unei transnationale.

Managementul Petrom a anuntat ca va investi in urmatorii cinci ani aproximativ 3 miliarde

de euro, jumatate in activitatea de explorare-exploatare de titei si gaze, jumatate in
retehnologizarea rafinariilor si marketing.

Actionarul majoritar, OMV mizeaza, la randul sau, pe firma romaneasca pentru a-si spori
veniturile si a deveni cea mai puternica companie integrata de talie medie in industria de
petrol si gaze. Petrom va contribui la jumatate din performanta grupului. Pentru aceasta,
Petrom isi va dubla productia de titei la 210.000 barili si va creste gradul de utilizare a celor
doua rafinarii, Arpechim si Petrobrazi, de la 79% cat este in prezent, la 95% in urmatorii cinci
ani.

Pentru a mentine insa rezervele de titei, compania romaneasca va investi doar in activitatea
de explorare circa 100 de milioane de euro/an, suma ce-i va permite sa creasca rata de
inlocuire a rezervelor de la 15% cat este acum, la 70% in 2010.

Cresterea gradului de utilizare a rafinariilor cu aproape 20% presupune investitii

suplimentare de circa un miliard de euro in urmatorii cinci ani. Investitii care vor duce si la
scadere a costurilor de productie de la 12,13 dolari/baril acum la circa 9 dolari/baril. Petrom
va cheltui nu mai putin de 500 de milioane de euro pentru marketing, compania romaneasca
vizand iesirea pe pietele externe. Petrom va avea o pozitie competitiva pe piata de export, a
Turciei, de exemplu si va deveni furnizor pe pietele de distributie invecinate, ca Bulgaria sau
Serbia, a explicat Ruttenstorfer.

In tara, Petrom vrea o cota de piata de 30% si un volum al vanzarilor pe fiecare benzinarie
de 2,9 milioane de litri/an. Nici productia de gaze naturale nu va fi neglijata, au precizat
reprezentantii Petrom.

Compania romaneasca este al doilea producator de gaze naturale al Romaniei, asigurand

circa o treime din cererea la nivel national. Planurile privind sectorul gazelor naturale in
urmatorii cinci ani prevad o crestere a volumului de vanzari de gaze la peste 7 miliarde de
metri cubi/an si atingerea unei cote de piata de 35%. OMV si Petrom vor sa atinga o
profitabilitate de 13% si vor sa devina cea mai buna companie integrata de talie medie din
lume, a explicat presedintele grupului, Wolfgang Ruttenstorfer.
 36

Politica de dezvoltare anuntata de Petrom completeaza politica agresiva de expansiune a

grupului austriac OMV.

In timp ce Petrom isi dubleaza cantitatea de titei exploatata, OMV isi sporeste cu 50%
productia zilnica si intentioneaza sa-si dubleze capacitatea de rafinare. Strategia de dezvoltare
prezentata la Viena ia in calcul noi oportunitati de explorare si productie in Africa de Nord,
Marea Neagra, Pakistan, Rusia si regiunea Marii Caspice. La nivelul intregului grup, OMV
intentioneaza sa creasca rata de inlocuire a rezervelor cu 160%, procent superior celui vizat
de subsidiara Petrom.

Potrivit planului de dezvoltare, OMV se va concentra pe operatiunile comerciale din regiunea

baltica si pana in Turcia, flancate la vest de membrii mai vechi ai Uniunii Europene si de
Ucraina si Belarus, numite centura de crestere est-europeana. OMV intentioneaza sa profite
in continuare de pe urma ritmului ridicat de dezvoltare din Europa rasariteana, conform
strategiei aplicate si pana acum.

In urmatorii cinci ani, gurpul austriac si-a propus investitii de 1,7 miliarde euro/anual, cu
aproximativ 400 de milioane de euro mai mult decat acum.

Strategia OMV prevede concentrarea activitatilor in sase regiuni considerate esentiale:

Rusia, regiunea dunareana a Marii Adriatice, Orientul Mijlociu si Marea Caspica, Marea
Nordului, nordul Africii, Austria si Noua Zeelanda.

Oportunitatile dintre Rusia, si regiunea caspica si compania de stat Pakistan Petroleum fac
parte dintre elementele de interes maxim pentru grupul austriac, in viitorul apropiat.

CAPITOLUL 6.2
Amprenta Coca-Cola asupra economiei din Romania

Studiul "Impactul socio-economic al Sistemului Coca-Cola in Romania", realizat de

profesorul Ethan B. Kapstein, in calitate de profesor de Economie Politica in cadrul INSEAD
(Institut Europeen d'Administration des Affaires), in colaborare cu firma de consultanta
Steward Redqueen (Haarlem, Olanda) detaliaza si cuantifica impactul pozitiv al Sistemului
Coca-Cola asupra economiei romanesti.
Conform rezultatelor studiului, Coca-Cola contribuie semnificativ la bunastarea generala din
Romania, oferind locuri de munca de calitate si generand plus valoare in restul sectoarelor
economice.

Rezultatele studiului de impact Coca-Cola asupra economiei romanesti au fost obtinute in

urma unei analize de intrari-iesiri la nivelul economiei nationale.
Acest model economic face posibila distinctia intre impactul direct, respectiv sistemul Coca-
Cola, impactul indirect, aferent partenerilor comerciali si furnizorilor Coca-Cola si impactul
indus, ce reprezinta consumului din salarii al angajatilor
AnalizaCalitativa
 37

Datorita analizei realizate cu ajutorul metodologiei descrise anterior este posibila

identificarea impactului socio-economic total al sistemului Coca-Cola, defalcat pe diverse
runde de impact.

Impact direct (runda 0):

Efectele direct legate de cheltuielile aferente companiilor locale Coca-Cola HBC Romania si
Coca-Cola Romania.
Acesta include salariile, impozitele platite la bugetul statului si profiturile generate, care sunt
capitalizate ulterior in economia locala, dar si locurile de munca create direct de sistemul
Coca-Cola
Impact indirect de runda intai

Efectele care apar in amonte la furnizori si in aval la clienti pe lantul de valoare Coca-Cola

Impact indirect de runda a doua

Efectele care rezulta atunci cand furnizorii si clientii din lantul de valoare Coca-Cola
achizitioneaza bunuri si servicii de la furnizorii lor si care, de asemenea, platesc salarii si
impozite
Impact indus de runda a treia
Efectele determinate de cheltuirea salariilor de catre angajatii sistemului Coca-Cola si
salariatii companiilor ale caror locuri de munca sunt direct sau indirect sustinute de catre
sistemulCoca-Cola.

Cele patru runde de impact - direct si indirect - reprezinta impactul economic total al
sistemului Coca-Cola in Romania.

AnalizaCantitativa
1)Valoarea adaugata directa

Valoarea adaugata directa a unei companii este definita ca diferenta dintre venituri si costul
cu bunurile si serviciile achizitionate. Pentru a ajunge la valoarea adaugata directa in
economia romaneasca, trebuie extrase salariile, impozitele si profitul care revine actionarilor.

In anul 2015, valoarea consumului total de produse din portofoliul Coca-Cola a fost de 668
milioane euro, din care 128 milioane euro reprezinta TVA (inclus in preturile de consum), 55
 38

milioane euro reprezinta marja de profit a canalului off-trade (comert cu amanuntul), 111
milioane euro constituie marja de profit a canalului on-trade (unitati de alimentatie publica),
iar diferenta de 374 milioane euro reprezinta venituri nete ale Coca-Cola HBC Romania.

Suma dintre veniturile nete ale Coca-Cola HBC Romania (vanzari locale plus exporturi nete)
si cheltuielile cu bunuri si servicii ale Coca-Cola Romania, in valoare de 399 milioane euro,
reprezinta dimensiunea sistemului Coca-Cola in Romania. Din aceasta suma, 19 milioane
euro reprezinta impozite platite, iar 30 milioane euro sunt salarii nete.

Salariile si impozitele platite reprezinta astfel valoarea adaugata directa de 48 milioane euro a
sistemului Coca-Cola, echivalentul a 0,04% din PIB.
2)Valoarea adaugata indirecta si indusa

Activitatea comerciala a unei companii contribuie la avutia nationala prin generarea de

valoare adaugata (venituri, profituri si impozite).

In anul 2015, sistemul Coca-Cola a contribuit la economia romaneasca cu o valoare adaugata

totala (directa si indirecta) in suma de 446 milioane euro (echivalentul a 0,37% din PIB). Din
aceasta, aproximativ 46% - 204 milioane euro - este varsat la bugetul statului sub forma de
taxe si impozite (0,57% din totalul veniturilor fiscale). Gospodariile au primit 121 milioane
euro sub forma de venituri salariale, profiturile companiilor alcatuind restul de valoare
adaugata. In plus, s-ar putea lua in considerare consumul suplimentar provenind din salariile
platite de catre Coca-Cola, furnizori si parteneri comerciali (efecte induse). Astfel, ar rezulta
o valoare adaugata suplimentara de 83 milioane euro.

Sintetizand valoarea adaugata pe ramuri de activitate, studiul evidentiaza ca industria

prelucratoare, sectorul serviciilor si unitatile de alimentatie publica (hoteluri, restaurante si
cafenele) genereaza o valoare adaugata semnificativa, de 241 milioane euro, determinata de
productia si consumul de produse din portofoliul Coca-Cola. Aceasta subliniaza nu numai
importanta pe care sistemul Coca-Cola o are in economia romaneasca, dar si relevanta pe
care ramurile de activitate strans legate de activitatea Coca-Cola le au la randul lor in
economia romaneasca.
 39

CAPITOLUL 7
CONCLUZII

Principala modalitate de expansiune a corporaiilor transnaionale, n varii

domenii deactivitate, a fost i a rmas investiia extern de capital. De aceea, uneori, nsui
conceptul de flux investiional este asociat automat prezenei i activitii acestor firme.
Pe parcursul ultimilor ani investiiile externe directe au fost unele
d i n t r e c e l e m a i importante trsturi ale economiei mondiale i ale globalizrii.
Acestea implic crearea noilor ntreprinderi peste hotare sau achiziionarea de aciuni
semnificative n firmele strine. Investiiile externe directe au nregistrat de la un an la altul
noi recorduri, fie pozitive, fie negative, ele fiind
o urmare fireasc a intensificrii activitii societilor transnaionale
i a e f o r t u r i l o r d e liberalizare a pieelor i comerului.
Promotorii principali ai investiiilor externe directe sunt statele dezvoltate i societile
transnaionale care i au originea acolo. rile dezvoltate au constituit
m o t o r u l c r e t e r i i economice mondiale i fora propulsatoare a globalizri. Ele au avut
un rol deosebit de activ ncreterea volumului investiiilor externe directe i
alctuirea arhitecturii economiei globale de astzi.
Aceast cretere a investiiilor directe n zona economiilor dezvoltate se explic prin
maimuli factori. n primul rnd, ea este rezultatul direct al procesului de formare a
capitalului intern,absorbit n bun msur de pieele autohtone, dar, pe de alt parte, aflat n
cutare de noi piee. n al doilea rnd, aceste ri s-au remarcat prin stabilitate politic i
social, legi clare i simple, careau oferit siguran i garanie investitorilor.
Totodat, aceste state au nlturat obstacolele din calea investiiilor externe directe,
asigurnd liberalizarea acestora. Desigur, liberalizarea nu s-a nfptuit dintr-o dat, unele ri
fiind nevoite s atrag atenia altor state asupra nlturrii unor restricii care mai persistau i
necesitii promovrii unor politici mai liberale n ceea ce priveteregimul investiiilor
externe.
Fr ndoial, principalul motiv care ndeamn o firm s-i
g l o b a l i z e z e a c t i v i t a t e a rmne maximizarea profitului.
 40

Mai exact, la baza deciziei unei corporaii de a opera peste grani stau trei factori,
i anume: necesitatea procurrii de resurse naturale i umane mai
ieftine, posibilitatea ptrunderii pe anumite piee, unde exportul ar putea oferi marje
mai mari de rentabilitate, iar cel de al treilea factor este condiionat de creterea
eficienei tuturor operaiunilor desfurate de o firm cu vocaie mondial.
n ultimii ani deschiderea economic a multor state n dezvoltare, le-a
i n c l u s c a o puternic pia potenial n rndul locaiilor investiionale avute n vedere de co
munitatea internaional de afaceri, de corporaiile transnaionale.
Interesul pe care l prezint aceste ri pentru investitori ine n primul rnd de masele
de consumatori crora li se pot adresa, dar i decosturile reduse ale unor factori de producie,
n primul rnd al forei de munc, putnd asigura o competitivitate prin pre a produselor sau
serviciilor.
n contextul actual, n care economia mondial se afl n plin proces de
globalizare,investiiile externe de capital tind s devin, alturi de resursele proprii fiecrei
ri, o principal a s u r s d e f i n a n a r e i a n t r e n a r e a d e z v o l t r i i e c o n o m i c e .
F i n a n a r e a c r e t e r i i e c o n o m i c e i restructurarea nu se pot face doar din surse
interne. De aceea, investiiile externe de capital sunt indispensabile.
Importana transnaionalelor n sporirea volumului exporturilor rilor gazd deriv din
capitalul i tehnologia adiional, din know-how-ul managerial implementat, dar i din
accesul la pieele regionale sau globale.
Totodat, resursele locale pot fi completate cu alte resurse
ce vor permite diversificarea tipurilor de produse consumate pe piaa intern sau
destinate exportului,ceea ce va conduce la creterea competitivitii i a avantajelor
economiei gazda
n cazul
rilor c o n f r u n t a t e c u i n v e s t i i i i n t e r n e r e d u s e , d a t o r i t c o n s t r n g e r i l o r
f i n a n c i a r e , c o r p o r a i i l et r a n s n a i o n a l e p o t c o n d u c e l a s p o r i r e a e x p o r t u r i
l o r p r i n s i m p l u l a p o r t d e c a p i t a l p e n t r u exploatarea resurselor naturale i a
forei de munc ieftine
.Astfel, societile transnaionale preiau riscul lansrii unor noi produse la export
. Acesta a constituit, de fapt, rolul societilor transnaionale n sporirea exporturilor rilor n
dezvoltare. n ultimul timp, acest rol s-a axat n special pe exporturile de produse
care ncorporeaz un grad nalt de tehnologizare, spre produse a cror cerere este
n continu cretere la nivel mondial: produsele electrice i electronice, aparatur,
maini etc.
Dezvoltarea sistemelor internaionale de producie ce au un rol cheie n
c r e t e r e a competitivitii exporturilor ageniilor economici din rile gazd,
reflect rspunsul corporaiilor transnaionale la schimbrile dramatice din mediul
economic global: accentuarea progresului tehnologic, liberalizarea politicilor
economice, creterea concurenei.
Societile transnaionale sunt ntr-o
continu cutare a avantajelor: costuri sczute, piee de desfacere, res
u r s e d i n abunden etc.
Schimbarea strategiilor i a sistemelor de producie specifice transnaionalelor, deschidenoi
oportuniti pentru economiile rilor gazd deoarece acestea au posibilitatea s
intre nactiviti intensive tehnologic i orientate ctre export, pe care altfel nu le-ar putea
aborda, i nuar putea deveni parte a sistemelor internaionale de producie. n plus, cererea n
cretere ridic o serie de bariere pentru furnizorii mai mici i mai noi din rile n
dezvoltare, care nu au atuulexperienei i al competitivitii pe care sistemul modern de
producie l solicita
 41

.Corporaiile transnaionale s-au dezvoltat n ultimele decenii, deoarece i-au exploatat

pe plan internaional avantajele competitive.
Aceste avantaje decurg din economii de scar, dintehnici superioare de management i/sau
reele mondiale de vnzri.Ceea ce trebuie s nelegem este faptul c nu vom putea stopa
avntul acestor motoareale creterii. Va fi necesar s ncercm s le acceptm cu laturile lor
pozitive i negative, i de cenu, s nvm din lupta lor pentru atingerea propriilor obiective.
ncepnd cu anii '70 ai secoluluiXX, ONU i-a intensificat preocuprile pe linia studierii i
reglementrii activitii societilor transnaionale, fiind creat Centrul ONU privind
societile transnaionale, organism autonom ceurmrete elaborarea unui cod de conduit,
negocierea unor aranjamente i acorduri ntre rile gazd i societile respective.
Se poate aprecia c, n prezent se fac pai tot mai importani ctre
acel cadru instituional mondial n care activitatea societilor
t r a n s n a i o n a l e s n u s e m a i desfoare n mod necontrolat, susinndu-se ideea
c ar putea deveni membrii ai unor organizaiiinternaionale, tocmai pentru c
reprezint cei mai importani ageni economici de pe glob.Ritmul rapid al
schimbrilor indus de globalizare genereaz noi i imense oportuniti pentru
cei capabili s gseasc rspunsurile corespunztoare noilor condiii, dar i expune la noii
grave riscuri pe cei ce nu se pot adapta.
Este tot mai clar c supravieuirea corporaiilor de a s t z i e s t e c o n d i i o n a t d e
c a p a c i t a t e a l o r d e a s e r e o r i e n t a c o m p l e t a t t n c e e a c e p r i v e t e propria
lor organizare intern, ct i n privina relaiilor lor cu mediul n care acioneaz.
Consider c, din momentul n care au devenit cei mai importani ageni economici de pe
glob, avnd o for economico-financiar mai mare dect a unor state mici
dezvoltate, n sfera preocuprilor lor trebuie s intre i sporirea responsabilitii pe plan
social i cultural, fapt benefic n u n u m a i p e n t r u c e t e n i i s t a t e l o r g a z d , d a r i
p e n t r u r i l e d e o r i g i n e i p e n t r u i m a g i n e a societilor transnaionale nsei.
Poate c aceste corporaii ar trebui s ncerce s creeze legturi mai puternice cu
rile gazd, n condiiile n care acest tip de relaii nu s-au soldat ntotdeauna cu cele mai
bune rezultate.
Astzi, cnd rolul imaginii proprii a devenit att de important, ea poate fi influenat pozitiv
nunumai prin performanele economice i financiare, ci i prin cele realizate pe
alte planuri.
Societile transnaionale sunt fundamentale n globalizarea concurenei. Produc
ia transnaional a interpus competiia global n cadrul pieelor naionale, astfel nct multe
firme sunt obligate s produc la grania internaional a eficienei sau s ias din afaceri.
Concurena contribuie la reducerea comportamentelor nedorite, iar politicile naionale
antitrust pot diminua oserie de activiti ndoielnice. Pentru aceste firme concurena nu se mai
duce n plan naional, ci n plan internaional, cu companii strine de acelai profil,
pentru ocuparea unor segmente ctmai mari din piaa global.
Societile transnaionale sunt recunoscute ca mari firme cu capaciti
competiionale verificate, care pot s fac fa nu numai competiiei obinuite, de pn
acum, ci i celei la scarglobal, care, de fapt, este declanat tot de ele.
Prin fora lor economic, financiar, tehnologic, de cercetare tiinific, societ
ile transnaionale reprezint o provocare pentru toi agenii economici de pe
glob, o chemare la ocompetiie dur, n care cei ce reuesc s se adapteze
concurenei rezist, iar cei mai slabi sunt eliminai.
Tr a n s n a i o n a l i t a t e a c o n s t i t u i e u n a t r i b u t n u a l f i r m e l o r s l a b e , c i a l c e
l o r m o d e r n e , dinamice, rentabile, deci purttoare de progres economic.Avantajele
globalizrii sunt vizibile, afirma secretarul general al ONU, Kofi Annan: o dezvoltare
economic mai rapid, condiii de trai mai bune, inovaie accelerat i
 42

rspndireatehnologiei, capaciti de administrare, noi posibiliti economice pentru

indivizi, firme i ri.
Insa pentru muli oameni globalizarea nseamn un grad mai mare de vulnerabilitate fa de
forele necunoscute i imprevizibile, care pot genera instabilitate economic i
problemesociale. i de aceea pentru a supravieui i progresa, o economie mondial trebuie
s dispun de
o baz mai solid n valori i practici instituionale ea trebuie s promoveze mai insistent
scopurile sociale
.Concluzionnd, societile transnaionale sunt o certitudine a economiei
mondiale itrebuie s ncercm s le acceptm cu avantajele i carenele lor,
deoarece influena pe care o exercit la nivel mondial aceti gladiatori globali
bulverseaz ordinea existent i modific regulile jocului.

Bibliografie

A l b u A . -"Cooperarea economica internationala" Editura Expert, Bucuresti, 2002.

A u v e r s D . -Economia mondial.Bucureti, 2013 .

B a r i I . -Economia mondial.Bucureti,2013.

B a l a u r e V . , A d s c l i e i V . , B o b o c t . Marketing, E d i
- i a a 2 a r e v z u t i adugit, Editura Uranus, Bucureti, 2005 .

Dobrot N . -ABC-ul economiei de pia moderne- Bucureti,1991.6

Dobrot N . -Economia politic- Economix- Bucureti, 1991

Feler, Creativitate si creativitate manageriala. Bucuresti, Export, 1999, p. 183

UNCTAD, World Investment Report 2004. The Shift Towards Services (New York and
Geneva, 2004). p. 468.

UNCTAD, World Investment Report 2004. The Shift Towards Services (New York
and Geneva, 2004). p. 468.

A Mazilu, Transnationalele si competitivitatea: o perspectiva est-europeana, Bucuresti, 1999,

p. 103

F. Iordache, Rolul STN in procesul globalizarii, Conferinta internationala 'Globalizarea vietii

sociale', Chisinau, Academia de Teologie Ortodoxa din Moldova, Societatea Internationala de
Management, 19 martie 2014, pp. 153-156.

Raportul Mondial al Investitiilor, ONU, 2005, pp. 5-9

N. A. Pop, I. Dumitrescu, Marketing international, Bucuresti, Uranus, 2001, p. 341.
 43

Fota Constantin, Comert international si politici comerciale internationale, Ed. Universitaria,

Craiova, 2002, p. 227.

Badrus Gheoghe, Radaceanu Eduard, Globalitate si management, Bucuresti, Editura All

Beck, 1999, p.81.

The Economist, 29 January 2016, p. 21.

DeAnne Julius, Global Companies and Public Policy: The Growing Challenge of Foreign
Direct Investment, London: Pinter, 1990.

Badrus Gheoghe, Radaceanu Eduard, Globalitate si management, Bucuresti, Editura All

Beck, 1999, p.50.

Ibidem, p.81.The Economist, 29 January 2016, p. 21.