Sunteți pe pagina 1din 25

Universitatea " Ovidius " Constanta Facultatea de Stiinte Economice Specializarea Administrarea Afacerilor in Turism, Comert si Servicii Forma

de invatamant Zi Master anul 1

Brazilia : Comert international

Coordonator: Conf.Univ.Dr. Dobre Claudia

Masterand: Ivan Alexandra Mihaela

Cuprins

Capitolul I. Prezentare generala a Braziliei.....3 Capitolul II. Economia tarii.....9 Capitolul III. Comertul international al Braziliei..14 Capitolul IV. Schimburi comerciale cu tari partenere...21 Concluzii....24 Bibliografie....25

Capitolul I. Prezentare generala


Date generale
Brazilia (portugheza Brasil), oficial Republica Federativa a Braziliei ( Repblica Federativa do Brasil), este o republica federativa formata din 27 de unitati federative Districtul Federal si 26 de state. Tara este impartita administrativ in 5.564 de municipii. In 2008 avea o populatie de 189.612.814 de locuitori si o suprafata de 8.511.965 km, ocupand 47% din teritoriul continentului sud-american. Comparata cu celelalte tari ale lumii, Brazilia ocupa locul al cincilea dupa numarul populatiei si aceeasi pozitie dupa suprafata. Fiind a noua putere economica din lume si cea mai mare din America Latina, Brazilia are astazi o influenta internationala mare, atat la nivel regional cat si la nivel global. De asemenea, aproximativ 15-20% din biodiversitatea mondiala se concentreaza aici, exemple ale acestei bogatii fiind Padurea Amazoniana, Pantanal si Cerrado. Brazilia se invecineaza cu Venezuela, Guyana, Surinam si Guyana Franceza la nord, cu statul columbian la nord-vest, cu Peru si Bolivia la vest, cu Paraguay si Argentina la sud-vest si cu Uruguay la sud. Dintre tarile Americii de Sud, doar Chile si Ecuador nu au frontiera comuna cu aceasta tara. La nord-est, est si sud-est, Brazilia are iesire la Oceanul Atlantic. De asemenea, in larg, departe de coasta, tara poseda si cateva arhipelaguri, cum ar fi Fernando de Noronha. In ciuda faptului ca Brazilia este a cincea tara a lumii ca populatie, ea are una dintre cele mai mici densitati ale populatiei. Majoritatea locuitorilor traiesc in zonele situate de-a lungul litoralului, pe cand interiorul si partea de vest se caracterizeaza printr-o populare extrem de scazuta. Brazilia este o federaie constituit prin uniunea indisolubil a celor 27 de uniti federative (26 de state membre i Districtul Federal), avnd un numr total de 5.564 de municipii. Toate unitile administrativ-teritoriale dispun de personalitatea juridic a dreptului public, astfel, similar fiecrei persoane fizice de pe teritoriul naional (cetean brazilian sau strin), posed drepturi i ndatoriri stabilite prin Constituia Federal. Dispun de autoadministraie, autoguvernare i autoorganizare, ceea ce nseamn c au dreptul s3

i aleag liderii i reprezentanii politici i s-i administreze afacerile publice fr ingerine din partea altor entiti administrative. Statele i municipiile pot s se separe n mai multe state sau municipii sau s se uneasc dac populaia aferent decide n acest sens printr-un referendum. De acest drept nu beneficiaz i Districtul Federal.

Geografie
Datorita intinderii tarii, geografia Braziliei este foarte diversificata, dispunand de regiuni semi-aride, muntoase, tropicale, subtropicale si de varietati climatice de la cea secetoasa, ploioasa ecuatoriala, la un climat mai temperat in zonele sudice. In Brazilia se regasesc o serie de superlative mondiale, cum ar fi Pantanal in Mato Grosso do Sul, una dintre cele mai mari mlastini ale lumii si rezervatie a biosferei declarata de UNESCO, Insula Bananal, cea mai mare insula fluviala a lumii, Insula Maraj, cea mai mare insula fluviomarina, Anavilhanas, unul dintre ce mai mari arhipelaguri fluviale sau fluviul Amazon, cel mai mare fluviu in raport cu debitul apei curgatoare si fluviul ce dispune de cel mai mare bazin hidrografic. De asemena, Amazonul este si unul dintre cele mai lungi din lume.

Clima
Din cauza efectelor cumulate a mai multor factori, cum ar fi relieful, intinderea teritoriala si mai ales dinamica maselor de aer, clima Braziliei este extrem de diversificata. Vanturile influenteaza atat temperaturile cat si pluviozitatea, provocand diferente climatice la nivel regional. Interferentele maselor de aer au loc cel mai frecvent intre masa ecuatoriala (continentala si oceanica), cea tropicala (continentala si oceanica) si cea polara oceanica.Clima Braziliei este foarte umeda, avand caracteristici diverse, spre exemplu este foarte umed-calduroasa ecuatoriala in tinuturile septentrionale, foarte umed-subtropicala in regiunea sudica si So Paulo sau foarte umed-calduroasa tropicala intr-o fasie ingusta a litoralului, intre orasele Rio de Janeiro si So Paulo. Clima umeda se intalneste si in alte regiuni ale tarii: umed-calduroasa ecuatoriala dominanta in Acre, Rondnia si Roraima si cu influente asupra vremii in Mato Grosso, Amazonas, Par si Amap si tropicala prezenta in So Paulo si Mato Grosso do Sul. Diferite varietati ale climei umede influenteaza si alte parti ale Braziliei. Clima arida si semi-arida este limitata la regiunea Nord-Est.Desi clima braziliana este foarte variata, ea ramane relativ stamlda, iar catastrofele meteorologice au loc cu o frecventa relativ redusa. Totusi, marele ciclon Catarina a cauzat in anul 2004 pierderi semnificative in regiuni din Rio Grande do Sul si Santa Catarina.Cea mai inalta temperatura inregistrata in Brazilia a fost de 44,7C in Bom Jesus, in Piau, la data de 21 noiembrie 2005. La extrema cealalta, cea mai scazuta temperatura a fost de 17,8C in Urubici, Santa Catarina, inregistrata la data de 29 iunie 1996.

Mediul inconjurator
Teritoriul Braziliei cuprinde o gama variata de ecosisteme diferite, cum ar fi Padurea Amazoniana, recunoscuta ca fiind cea mai diversificata din punct de vedere biologic din lume, Padurea Atlantica sau Cerrado. Bogatia naturala a Braziliei se reflecta prin varietatea biotopurilor, existand totusi multe aspecte necunoscute inca, specii noi de animale si plante fiind descoperite aproape zilnic. Oamenii de stiinta estimeaza ca numarul total al speciilor de animale si plante poate sa se apropie de patru milioane, existand peste 56.000 de specii de plante, 3.000 specii de pesti de apa dulce, 517 specii de amfibieni, 1.677 specii de pasari si 530 de specii de mamifere, numarul speciilor de insecte despasind 10.000.Printre mamiferele mari se numara puma, jaguarul, ocelotul, cainele sud-american si vulpea. Alte specii precum pecarul, tapirul, furnicarul, lenesul, oposumul si animalul tatu sunt de asemnea foarte raspandite si au un efectiv mare de indivizi. Padurile din sud 5

sunt populate de cerbi, iar maimutele, prezente sub diverse specii, sunt foarte raspandite in intinderile paduroase din partea de nord a tarii.

Ape
Brazilia dispune de cea mai intinsa retea hidrografica a lumii. Principale fluvii care formeaza cele mai importante bazine sunt Amazon, So Francisco, Paran, Uruguay si Paraguay. Amazonul este cel mai lung fluviu din lume (dupa Nil), traversand Brazilia de la est la vest prin Padurea Amazoniana. Bazinul sau este cel mai intins, peste 60% din acesta desfasurandu-se pe teritoriul acestei tari, cuprinzand fluviul propriu-zis si alte aproximativ 1.100 de rauri. Amazonul in sine se formeaza pe teritoriul Braziliei la confluenta raului Negro cu raul Solimes.

Demografie
Populaia Braziliei este compus din grupri etnice i rasiale diverse. Ultimul recensmnt, realizat de Institutul Brazilian de Geografie i Statistic, a pus n eviden urmtoarele date statistice: din punct de vedere rasial, o pondere de 77% a populaiei este reprezentat de albi, 13% pardo (brunii), 6% negri, 2% asiatici, iar 1% reprezentani ai populaiei indigene. n perioada de stpnire portughez, aproximativ 700.000 de coloniti din Portugalia i peste 2 milioane de sclavi adui din Africa au populat teritoriul actual al Braziliei. ncepnd cu perioada trzie a secolului al XIX-lea, Brazilia i-a deschis frontierele imigranilor i au intrat n ar persoane din aproximativ 60 de state. 5 milioane de imigrani europeni au ajuns n Brazilia numai ntre anii 1870 i 1953, majoritatea fiind de origine italian, portughez, spaniol i german. La nceputul secolului al XX-lea, fluxul de imigrani din Asia, mai ales din Japonia i Orientul Mijlociu, a cunoscut o cretere semnificativ n ponderea imigranilor. Acetia i urmaii lor au influenat puternic compoziia etnic a Braziliei, ducnd la apariia a nenumrate diaspore care exist i astzi. Aici triete cea mai mare populaie de origine italian din afara frontierelor Italiei, cea mai mare populaie de origine japonez din afara teritoriului Japoniei i cea de-a doua populaie ca numr de origine german care triete n afara statului german. n general, majoritatea cetenilor brazilieni au origine mixt, euro-afro-amerindian. ntreaga populaie poate fi considerat un amalgam etnic singular, dar fr subgrupuri etnice clare. 6

Structura economic i energetic


Portofoliul investiiilor n economia Braziliei este diversificat,

cuprinznd agricultura, industria i sfera serviciilor. Brazilia devine o putere global datorit economiei care a cunoscut o dezvoltare vertiginoas. Creterea susinut a economiei a fost posibil datorit conjuncturilor pieei mondiale favorabile exporturilor braziliene. Creterea preurilor la principalele mrfuri agro-zootehnice de export, cum ar fi carnea i soia a contribuit substanial la creterea PIB-ului. Agricultura, mpreun cu sectoarele dinPIB n nrudite, silvicultura, exploatarea anul 2007. Industria forestier i pescuitul, cuprinznd producea domenii 5,1% brazilian, diverse

industria automobilelor,

producia oelului i

produselor petrochimice,

industria

producerii calculatoarelor, aeronavelor i bunurilor durabile contribuia cu 30,8% la PIBul naional. Producia industrial, att cea tradiional ct i cea modern, avansat tehnologic, se concentreaz n partea de sud a rii. Brazilia ocup locul zece pe lista rilor dup consumul de energie electric. Energia electric se produce att pe baza resurselor regenerabile, mai ales prin valorificarea potenialului hidroenergetic i etanolului, ct i pe baza celor clasice, reprezentate de energia termoelectric bazat pe hidrocarburi, gaze naturale i pcur. Datorit recentelor descoperiri de zcminte de iei se presupune c ara ar putea deveni o putere energetic mondial. Ministerul Minelor i Energiei, Consiliul Naional pentru Politica Energetic, Agenia Naional a Petrolului, Gazului Natural i Biocombustibililor i Agenia Brazilian de Reglementare n Domeniul Energetic sunt organele guvernamentale responsabile de politica energetic a rii.

Transportul
Pe teritoriul Braziliei exist aproximativ 2.500 de aeroporturi, incluznd aici i pistele de aterizare, doar Statele Unite ale Americii avnd un numr mai mare de aerogri. Aeroportul Internaional So Paulo-Guarulhos, amplasat n apropierea oraului, este cel mai mare i mai aglomerat aeroport al rii, acest lucru datorndu-se traficului intern de mrfuri i persoane, dar i faptului c So Paulo are legturi aeriene permanente cu aproape fiecare ora important al lumii. n Brazilia exist 34 de aeroporturi internaionale.

Dat fiind faptul c Brazilia are 1.355.000 de kilometri de autostrzi i drumuri naionale, cile rutiere sunt cel mai des folosite n transportul mrfurilor, dar i al pasagerilor. Totui, guvernul brazilian a nceput recent s sprijine i alte infrastructuri de transport, mai ales extinderea reelei de ci ferate, un exemplu pentru iniiativele recente n acest sector fiind promovarea unui proiect de construire a unei linii feroviare de mare vitez care ar lega oraele So Paulo i Rio de Janeiro. De asemenea, pe teritoriul Braziliei exist i 37 de porturi maritime internaionale, cel mai mare fiind situat n oraul Santos.

Sport
Fotbalul este sportul cel mai popular n Brazilia. Selecionata de fotbal a acestei ri ocup n prezent locul patru n clasamentul echipelor naionale conform FIFA. Brazilia a ctigat Cupa Mondial de cinci ori (1958, 1962, 1970, 1994, 2002), deinnd astfel recordul mondial, fiind ara cu cele mai multe astfel de titluri. n domeniul automobilismului, oferii brazilieni de Formula 1 au devenit campioni mondiali de opt ori: Emerson Fittipaldi n 1972 i 1974, Nelson Piquet n 1981, 1983 i 1987, iar Ayrton Senna n 1988, 1990 i 1991.Baschetul, voleiul i artele mariale sunt i ele discipline sportive populare. De asemenea, tenisul, handbalul, notul i gimnastica devin din ce n ce mai practicate. Exist i cteva sporturi care s-au nfiinat sau dezvoltat n Brazilia, cum ar fi fotbalul pe plaj, futsalul i voleiul cu piciorul variantele fotbalului, capoeira, vale tudo i varianta brazilian de jiu-jitsu. Brazilia a gzduit o varietate de evenimente sportive: ara a organizat ediia din 1950 a Cupei Mondiale la fotbal i a fost aleas pentru a gzdui Campionatul Mondial de fotbal din 2014. Circuitul situat n So Paulo, Autdromo Jos Carlos Pace, gzduiete anual Marele Premiu al Braziliei n cadrul campionatului mondial de Formula 1. n So Paulo s-a organizat de asemenea i Jocurile Pan Americane din 1963, iar n Rio de Janeiro au avut loc Jocurile Pan Americane din 2007. De asemenea, Brazilia a ncercat pentru a patra oar s organizeze Jocurile Olimpice de Var la Rio de Janeiro, ultima dat participnd la selecia pentru ediia din 2016, ea fiind aleas ca organizatoare a Jocurilor Olimpice de la Rio de Janeiro din 2016.

Capitolul II
8

Economia tarii Prezentare generala


Brazilia este a 9-a putere economica mondiala conform Produsului Intern Brut.In prezent Brazilia se situeaza printre primele 20 tari exportatoare din lume. Brazilia este apreciata ca o tara cu mare potential, precum Rusia, ndia si China, facand parte din asa numitul grup BRIC, al tarilor emergente.Poltica externa adoptata de catre Brazilia priorizeaza aliantele dintre tarile in curs de dezvoltare, pentru a negocia cu tarile bogate. Brazilia are o piata libera si moderata si o economie orientata spre export. Masurata nominal, produsul sau intern brut depaseste un trilion de dolari, al 10-lea in lume si al doilea din cele 2 Americi;masurata prin paritatea puterii de cumparare, 1,9 trilioane $, economia Braziliei este a 9-a din lume si a doua in cele 2 Americi, ca marime, dupa SUA. In reais (moneda braziliana), PIB-ul sau este estimat la R 2.9 mii de miliarde dolari reais in 2008. Brazilia este membru al unor diverse organizatii economice, cum ar fi Mercosur, SACN,G85,G20 si Cairns Group. Brazilia, Argentina, Paraguay si Uruguay formeaza Piata Comuna a Conului sud (MERCOSUL), la care membri asociati sunt Chile si Bolvia, iar Venezuela se afla in proces de ratificare a acordului de aderare ca membru cu drepturi depline al MERCOSUL. In prezent, in componenta cu doar 4 membri, Mercosul reprezinta o piata de peste 220 milioane consumatori, cu un PIB de cca 2.000 mld USD, din care Brazilia detine aproape 70%.Brazilia este membra a G20, grup ce incearca sa dezvolte um dialog consistent intre tarile in curs de dezvoltare si cele dezvoltate si al carui rol este in plina crestere la nivel international. Brazilia face de asemenea parte din grupul de tari denumit generic BRIC (Brazilia, Rusia, India, China), care reprezinta tarile emergente cu cel mai mare potential de crestere si cu rolul cel mai important la nivel global, in fluxurile comerciale, financiare si de investitii. Are sute de parteneri comerciali, 60% din exporturi fiind cu produse fabricate sau semifabricate.Partenerii principali ai Braziliei in 2008 erau :Mercosur si America Latina,(25,9% din comert), UE(23,4%),Asia(18,9%), SUA(14%) si altele(17,8%). Brazilia a fost tara de top in evolutia ascendenta a competitivitatii in 2009,castigand 8 pozitii printer alte tari, depasind Rusia pentru prima data si inchizand partial decalajul de competitivitate cu India si China printre economiile BRIC. Pasi importanti au fost facuti din 1990 fata de viabilitatea fiscala si au fost luate masuri pentru liberalizarea si deschiderea economiei, care au marit semnficativ fundamentele competitivitatii tarii, asigurand un mediu mai bun pentru dezvoltarea 9

sectorului privat. Proprietarul unui sector tehnologic sofisticat, Brazilia dezvolta proiecte care variaza de la submarine, la aeronave si este implicata in cercetarea spatiului: tara poseda un centru de lansare a satelitilor si a fost singura tara din Emisfera de Sud care a integrat echipa responsabil pentru construirea Statiei Spatiale Internationale(ISS). Este de asemenea un pionier in numeroase domenii, inclusiv productia de etanol. Brazilia impreuna cu Mexic, a fost in fruntea fenomenului companiilor multinationale latinoamericane, prin care, datorita tehnologiei avansate si organizarii, companiile locale s-au transformat cu succes la nivel mondial. Aceste companii multinationale au facut aceasta tranzitie in special prin investirea masiv in strainatate, in regiune si dincolo de aceasta, si astfel realizand o parte tot mai mare a veniturilor lor pe plan international. Brazilia este de asemenea un pionier in domeniile de cercetare in adancime in apa de petrol, de unde 73% din rezervele sale sunt extrase. Conform statisticilor guvernamentale, Brazilia a fost prima tara capitalista pentru a reuni cele mai mari zece companii auto de asamblare in interiorul teritoriului sau national. Cu o populatie de 190 milioane si resurse naturale abundente, Brazilia este una din cele 10 mari pieti din lume, producand tone de otel, 26 milioane tone de ciment, 3,5 milioane seturi de televizoare si 3 milioane de frigidere. In plus, in jur de 70 milioane metri cubi de petrol au fost procesati anual in combustibili, lubrifianti, gaz propan, precum si o gama larga de produse petrochimice. Mai mult, Brazilia are cel putin 161,500 km de drumuri pavate si mai mult de 63 milioane de megawati capacitate de energie electrica instalata. PIB-ul sau real per capita a depasit 10500$ in 2008, ca urmare a aprecierii puternice si continue pentru prima data in aceste deceniu. Sectorul sau industrial reprezinta trei cincimi din productia industriala a economiei din America Latina. Dezvoltarea tehnologica si stiintifica a tarii este atractiva pentru investitiile straine directe, care au fost in medie de 30 miliarde$ pe an in ultimii ani, in comparatie cu doar 2 miliarde$ pe an in ultimul deceniu, prin urmare se observa o crestere remarcamlda. Sectorul agriculturii a fost de asemenea remarcat din punct de vedere dinamic: pentru 2 decenii, datorita acestui sector, Brazilia a fost printre cele mai productive tari in domenii legate de sectorul rural. Sectorul agriculturii si sectorul minier de asemenea au sprijinit excedentele comerciale care au permis castiguri masive de valuta si plata datoriei externe. Economia braziliana a crescut in anul 2007 cu circa 4,5 % iar inflatia a fost de 5%.Presedintele Lula, reales pentru inca un mandat de 4 ani (2007-2010), a lansat un pachet de masuri pentru impulsionarea economiei braziliene; Programul de Accelerare a Cresterii cuprinde un ansamblu de masuri si facilitati fiscale, reducerea unor impozite si initierea unor ample proiecte de investitii, prin care se pretinde stimularea economiei braziliene. Economia braziliana a crescut cu 10

2,3 % in anul 2005, 4,9 % in 2004. In medie, cresterea economica a Braziliei din 1995 pana in 2007 a fost de 2,5 % anual. Cursul de schimb al realului (moneda locala) fata de USD a fost la sfarsitul anului 2007 de 1,78 reali pentru 1 usd, iar in octombrie 2008 a ajuns la 2,26 reali, ca urmare a declansarii crizei financiar-bancare in SUA. Rezerve valutare braziliene la 01 octombrie 2008 au fost de USD 208 mld usd. Investitii straine in 2007: 32 miliarde USD,datoria externa (octombrie 2008): 192,5 miliarde USD

Inflatia Braziliei

Rata medie de crestere a Pib-ului

11

Componentele economiei
Sectorul serviciilor este cea mai mare componenta a PIB-ului de 66,8%, urmata de sectorul industrial in proportie de 29,7%(2007). Agricultura reprezinta 3,5% din PIB (2008). Forta de munca braziliana este estimate la 100,77 milioane din care 10% este ocupata in agricultura, 19% in sectorul industrial si 71% in sectorul serviciilor. Productia industriala - cu o participare de 36,5% la P.I.B. (2007), este concentrata in ramurile: siderurgie, constructii de masini, electrotehnica, materiale de constructii, zahar,cauciuc, prelucrarea lemnului, industria chimica, de autovehicule (2,6 milioane autoturisme produse in 2007), alimentara, telecomunicatii, constructii de nave si aeronave, textile,rafinarea petrolului etc. Sectoarele textil, confectii, alimente si bauturi reprezinta 50% din totalul industriei. Productia industriala a Braziliei a cunoscut ritmuri reduse de crestere in ultimii ani, cu o medie de cca. 2%, in principal in sectoarele metalurgic, textil, informatica si telecomunicatii,mecanica, materiale transport, electrice, vehicule, momlda, etc. Principalele productii industriale: otel - 37 mil. tone; laminate - 23,5 mil. tone;aluminiu 320 mii tone; motoare pentru autovehicule - 1.800 mii buc.; materiale militare si armament; pietre pretioase si semi-pretioase (acopera 65% din cererea mondiala); petrol - 45mil. tone; energie electrica 90.500 mii MW putere instalata, din care 90% de origine hidraulica. In ce priveste programul nuclear, Brazilia a semnat un acord cu Germania pentru construirea a 8 centrale nucleare, din care doua au fost deja puse in functiune (Angra I si Angra II), iar cea de-a treia, Angra III, este in curs de realizare. Energia nucleara contribuie in prezent cu 3% la productia totala energetica a tarii. In general, industria a cunoscut cresteri in ultimii zece ani, fiind folosita peste 81% din capacitatea instalata. Sectorul industrial asigura circa 70 % din exporturile tarii. Agricultura - impreuna cu activitatea forestiera si pescuitul - absoarbe peste otreime din populatia activa, contribuind cu 34% la produsul national brut si cu aproximativ 25 % la valoarea exporturilor. Brazilia se situeaza pe primele locuri in lume in randul tarilor exportatoare de produse agricole. Produsele principale de export sunt: cafea si zahar (primul loc pe glob),cacao si soia (locul 2), porumb, bumbac, orez, citrice, carne de vita si de pasare, suc deportocale, sisal, tutun, etc. Transporturi - Brazilia detine o retea de 1,6 milioane km sosele, situandu-se pe locul 2 in lume, dupa SUA, si 32.460 km cai ferate, ocupand locul 10 pe glob. Poseda peste 20,8milioane autovehicule in circulatie, avand o productie anuala de 2 milioane autovehicole (in cursul anului 12

2006, productia de autovehicole a fost de 2,9 milioane unitati). Are o capacitate de transporturi maritime de 6,8 milioane tone si detine un numar de 126 aeroporturi. Resurse naturale - potential impresionant de resurse naturale care ii confera acestei tari o serie de avantaje comparative in multe sectoare economice printre care produsele agricole (cafea, boabe de soia, grau, porumb, zahar, portocale, tutun si cacao ), cresterea animalelor ( carne de vaca, porc, pui, pielarie pentru incaltaminte ), lemn si produse din lemn (celuloza, hartie, PFL, MDF), minereuri (18 miliarde tone - 17% din rezervele mondiale), mangan, nichel, bauxita, uraniu (locul 6 pe glob), thoriu, aur, argint, cupru, cositor, crom, wolfram, beriliu, zirconiu, zacaminte de carbuni, pietre pretioase, petrol si gaze naturale - un important zacamant de gaze a fost descoperit in 2003, in statul So Paulo, cu reserve estimate de 419 miliarde m. Paduri: 5.511.000 km patrati. Forta de munca - populatia activa a Braziliei este de 100,77 milioane locuitori, distribuiti dupa cum urmeaza (in procente): 24,2 % - sectorul primar; 19,3 % - sectorul secundar; 13,4 % comert; 19,2 % - servicii; 4,6 % - administratia publica; 9,6 % -activitati sociale; 3,9 % - transporturi si comunicatii; 5,8 % - altele; Turismul. Republica Federativa a Braziliei sau Brazilia, este statul cu cea mai intinsa suprafata din America de Sud.Brazilia este o tara a contrastelor, fiind asociata cu jungle amazoniana, Podisul Guyanelor ce depaseste 3000 de m, fluviul Amazon care e unul dintre cele mai mari de pe glob, Rio de Janeiro, samba si celebrele carnavale. Cele mai mari orase din Brazilia sunt Sao Paolo si Rio de Janeiro. Capitala acesteia, Brasilia, e situata pe un platou inalt de 1000 de m, reprezentand centrul metropolitan al Districtului Federal. Orasul privit de sus are forma unui fluture, este singurul din lume construit in sec XX si care a fost clasificat ca si Patrimoniu Cultural al Umanitatii de catre UNESCO.Principalele puncte de atractie ale orasului sunt : Palacio de Alvorada, resedinta oficiala a presedintelui, cladire renumita pentru coloanele albe de marmura si pentru gradinile de dimensiuni impresionante.Palatul Itamaraty, cunoscut si ca Palatul Arcurilor, adaposteste o colectie impresionanta de opere de arta si antichitati iar Podul JK cuprinde trei cladiri importante: Congresul National, Palatul Justitiei si Palacio do Planalto.Turnul de Televiziune, are o inaltime de 224 de m oferind o priveliste superba asupra orasului. Acesta gazduieste Muzeul pietrelor pretioase iar in jurul sau se desfasoara cel mai mare targ de obiecte artizanale traditionale braziliene.Templul Legiao da Boa Vontade, in forma de piramida e decorat cu spirale de granit pe podele iar tavanul e pavat cu un imens cristal pentru a imprastia energie pozitiva. In interiorul acestuia se afla si o Camera Egipteana, o galerie de arta si un magazin de suveniruri.Rio de Janeiro, insemnand Rau de Ianuarie, e unul dintre cele mai spectaculoase orase de pe pamant ce debordeaza de vitalitate. Acesta e situat in jurul apelor golfului Guanabara si e vegheat de muntele Sugar Loaf si celebra statuie a lui Iisus, Cristo 13

Redentor.Numit pe buna dreptate Cidade Maravilhosa, orasul e faimos pentru plajele sale umbrite de palmieri, Copacabana, Ipanema, Muntele Corvocado iar festivalul sau atrage anual milioane de turisti din intreaga lume.Bine cunoscute sunt celebrele parade Escolas de Samba si blocos de carnaval care strabat intreg orasul. Piata XV noiembrie, reprezinta adevaratul centru al orasului si una din cele mai vechi piete al acestuia, unde se gasesc obiecte de artizanat, ceramica, monede vechi si tablouri.Paraty, situat la cateva ore de Rio de Janeiro, e un vechi orasel colonial ce dateaza din sec XVII.. Sao Paolo e cel mai mare oras de la sud de Ecuator, principalul centru economic, politic, industrial, financiar si tehnologic al Braziliei.

Capitolul III Comertul international al Braziliei


Comertul interior si exterior
Comertul sud-american este intercontinental, Statele Unite, Europa de Vest si Japonia fiind principalii parteneri. Sao Paulo este cel mai dezvoltat stat al federatiei braziliene, atat din punct de vedere industrial, cat si financiar si realizeaza peste 33% din PIB-ul Braziliei. Petrolul si derivatele lui sunt obiectul comertului strain. Brazilia si Venezuela domina comertul pentru export al continentului.Produsele cum ar fi graul, vitele, vinul si bananele fac obiectul comertului intercontinental, iar bunurile prelucrate cresc in importanta. Totusi, comertul extern al continentului cu produse din agricultura si din minerit ramane mai important decat comertul intern cu acestea. America de Sud contribuie in mod semnificativ la comertul mondial cu petrol, cafea, cupru, bauxita si peste. Comertul cu aceste bunuri si nu numai,este esential pentru dezvoltarea economica a continentului. Majoritatea productiei din recolte este destinata pentru consumul intern si pentru piete totusi veniturile din exportul agricol sunt foarte importante in multe din tarile sud americane. Marketingul intern si exportul produselor agricole justifica o parte substantiala din activitatea comerciala si de productie. Formele cele mai intensive ale agriculturii comerciale sunt concentrate in jurul oraselor. Produsele agricole perisamlde,ca legume, fructe si produse lactate sunt cele mai intensive. Producti de recolte radacinoase, fasole si porumb este mult mai dispersata. Industria animaliera este dispersata.Agricultura orientata spre export se practica cu precadere in zonele tropicale si temperate 14

unde pamantul aramld si accesul la porturi sunt optime. Printre recoltele tropicale cafeaua este cea mai importanta, aceasta fiind produsa in special in SE Braziliei. Bumbacul si trestia de zahar sunt cultivate atat pentru interior cat si pentru exterior in NE si SE Braziliei. Graul, porumbul, carnea de vita, de oaie si lana sunt produse importante pentru comertul international. Desi continentul este in procent de 50% impadurit si inconjurat de mari cu o viata marina foarte bogata, industria forestiera si cea piscicola sunt de mici proportii si sunt orientate spre pietele interne.Din sudul Braziliei se exporta cheresteaua de rasinoase. Zone semnificative de paduri destinate comertului au fost cultivate in Brazilia. In ceea ce priveste comertul cu peste apele din jurul Pacificului sunt cele mai importante. Apele braziliene sunt foarte renumite pentru crustacee. Mineritul pentru export se practica pe scara larga. Petrolul, bauxita, cuprul si fierul sunt principalele marfuri in ceea ce priveste valoarea si volumul, dar exportul de minerale este foarte diversificat. America de sud este un important producator mondial de plumb, zinc si mangan.. desi toate tarile sud-americane sunt producatoare de minerale, gazul si petrolul justifica mai mult de jumatate din totalul productiei externe. Totusi prelucrarea produselor agricole ramane cea mai importanta si cea mai raspandita industrie , chiar si-n Brazilia, una dintre tarile cele mai puternic industrializate. Rafinarea mineralelor estre de-asemenea importanta dar tinde a fi localizata in apropierea zacamintelor de minerale. Alte industrii care se ocupa cu rafinarea petrolului, producerea fierului, otelului si cimentului, producerea bunurilor de consum ca textilele, bauturile, vehiculele etc., sunt concentrate in apropierea marilor orase. Dezvoltarea industriala pe continent continua sa infrunte cateva probleme: mica dimensiune a pietelor nationale, tehnologia necorespunzatoare si slabe retele de distributie si transport. Petrolul si gazele naturale sunt principalele surse de energie in America de Sud. Surse mai primitive cum ar fi lemnul si manganul sunt folosite pe larg in industrie, in producerea fierului si otelului sau in procesul de rafinare a zaharului. Carbunele, ale carui rezerve sunt relativ mici, a fost important de la inceputul dezvoltarii transporturilor de cale ferata in Brazilia, dar acum a fost inlocuit. Alcoolul provenit din trestia de zahar este un important combustibil pentru masini in Brazilia.

Evolutia Comertului Exterior Brazilian din 2007 pana in 2009


15

Anul 2007 s-a incheiat cu exporturi in valoare de US$ 160,6 miliarde (crestere de 16,6% fata de 2006) si importuri de US$ 120,6 miliarde (crestere de 32,9%), balanta comerciala braziliana inregistrand um excedent de US$ 40 miliarde (in scadere cu 13,8% fata de anul anterior).Rezultatele obtinute in anul 2007 de comertul exterior brazilian reprezinta recorduri istorice, ce confirma consolidarea pozitiei Braziliei la nivelul Comertului mondial, evolutie confirmata si de cifrele anului 2008. In 2008, comertul exterior brazilian si-a mentinut tendinta de crestere puternica, atingand cifra 371,1 mld $ in fluxul sau, o crestere de 32% fata de 2007 cand 281,3 $ au fost tranzactionati. In ultimele 2 luni ale anului, fluxul commercial al importurilor si exporturilor a aratat scadere in comparatie cu expansiunea verificata pana in octombrie, din cauza crizei financiare internationale care a dus la o reducere a preturilor internationale ale produselor minerale si agricole si a cererii pentru bunuri. In anul 2008, exporturile au ajuns la 197,9 miliarde de dolari si importurile la 173,2 mld de dolari, ambele marci de varf. Avand in vedere anul 2007, exporturile au crescut cu 23,2% si importurile cu 43,6%. Aceste cifre arata cresterea liberalizarii economiei braziliene si introducerea in comertul mondial. Surplusul comercial a ajuns la 24,7 mld de dolari in 2008, o valoare mai scazuta decat cea inregistrata in 2007, de 40 mld de dolari, din cauza unui dinamism mai mare al importurilor care poate fi explicat intr-o masura de aprecierea monedei nationale si de cresterea economiei din Brazilia. Exporturile de toate categoriile de produse de baza, semifabricate si fabricate au inregistrat niveluri record pentru perioadele anuale. In comparatie cu 2007, exporturile de produse de baza au crescut cu 41,5%, exporturile de semi-fabricate erau mai mari cu 24,2% si exporturile de produse fabricate au crescut cu 10,4%. Bunurile industrializate au reprezentat 60,5% din compozitia exporturilor. Categoriile produselor importate in anul 2008 arata o stransa corelatie cu investitiile productive. Importurile materialelor brute si proviziile industriale si materialele au reprezentat 48,1% din total si importurile de bunuri capitale, 20,7%. In perioada de analiza, importurile de combustibili si petrol au crescut cu 56,7%, importurile de bunuri capitale cu 43%, bunurile de consum cu 40,5% si importurile de materiale brute,reservele industriale si materialele cu 40,2%. Procesul diversificarii pietelor pentru produsele braziliene continua. In 2008, exporturile catre Asia, Europa de est, Orientul mijlociu, America Latina, Caraibele si Africa inregistreaza cresteri. Mercosur , UE si USA care sunt deja parteneri comerciali traditional ai Braziliei si-au crescut de asemenea importurile lor din Brazilia. Expansiunea economica care este verificata in multe regiuni productive din Brazilia, a fost de asemenea un factor cheie pentru continuitatea expansiunii exporturilor braziliene. Participarea in 16

crestere a statelor exportatoare non-traditionale in comertul exterior al tarii arata ca cresterea actuala a exporturilor este durabila. In primele noua luni ale anului 2009, comertul brazilian a inregistrat un flux comercial de 202.3 miliarde dolari, in scadere cu 28,3% in aceeasi perioada a anului 2008, cand a ajuns la 282 miliarde dolari. Aceasta retragere este o urmare a crizei financiare internationale, ceea ce a condus la o reducere a preturilor internationale de produse agricole si minerale, precum si a cererii de bunuri. Exporturile au incheiat perioada cu o valoare de 111.8 miliarde dolari SUA, iar importurile 90.5 miliarde dolari. Pentru ianuarie-septembrie 2008, exporturile au scazut cu 25,9%, iar importurile 31%.Excedentul comercial a atins 21.3 miliarde dolari SUA in ianuarie-septembrie 2009, o crestere de 8% fata de aceeasi perioada inregistrata in 2008, de la 19.7 miliarde dolari, condus de o reducere mai mica a exporturilor fata de importuri . In comparatie cu ianuarie-septembrie 2008 a scazut comertul de produse de baza cu 15,3% , de produse fabricate si semi-fabricate cu 30,8% respectiv 32%. Chiar si cu reducerea exporturilor de bunuri industrializate, acest grup de produse a reprezentat mai mult de jumatate(56%) din totalul exporturilor din Brazilia in ianuarie-septembrie 2009. Se remarca o crestere de 0,3% din exporturi in perioada septembrie-august 2008, ceea ce indica o tendinta de recuperare pentru exporturile braziliene. Exporturile de produse fabricate au evoluat cu 10,3%, de produse semi fabricate cu 1,8% si cele de baza cu 9,6%.Pe partea de import, achizitiile de materii prime si bunuri intermediare au reprezentat 47% din totalul personalului, iar bunurile de capital, 23,7% ceea ce arata ca agenda braziliana de import este strans legata de bunuri directionate catre activitati productive. Importurile de bunuri de consum au reprezentat 16,4% si de combustibili si lubrifianti, 13%. In perioada ianuarie septembrie 2008, la categoria de combustibili si lubrifianti s-a raportat cea mai mare scadere, de 52,4% in principal datorita scaderii preturilor internationale ale petrolului, urmat de materii prime si bunuri intermediare(-32,4%), bunuri de capital(-20,8%) si bunuri de consum(-10,6). Pentru pietele de export in special in Asia, vanzarile au crescut cu 4,2% punand regiunea pe prima pozitie in calitate de comparator pe piata produselor braziliene in primele 9 luni ale anului 2009, depasind UE, America Latina si Caraibe. Principalii parteneri comerciali ai Braziliei. Export: Produsele de export braziliene se indreapta prioritar spre urmatoarele destinatii: SUA (14,3%), Argentina (9,5%), China (8,2%), Olanda (5,6%), Germania (4,2%), Japonia (2,8%), Italia (2,8%), Rusia (2,5%), Venezuela (2,4%), Chile (2,4%), Belgia (2,3%), Mexic (2,2%).Pe regiuni, exporturile braziliene se distribuie astfel: UE (24,4%), America Latina (22,1%), Asia (18%), SUA (14,3%), Africa (4,8%), Orientul Mijlociu (3,7%), Europa de Est (3%).

17

Structura exporturilor braziliene, pe cele mai importante grupe de marfuri livrate in exterior este urmatoarea: material de transport (13,5%), petrol, combustibili (11,3%), produse metalurgice (10%), soia (10%), minereu (7,9%), carne (7,6%), produse chimice (5,1%), echipamente electrice (3,5%), zahar si biocombustibil (3,3%), hartie si celuloza (3,1%), incaltaminte si articole din piele (2,4%). Import: Produsele importante de Brazilia, au, mai ales, urmatoarea provenienta: SUA, China, Argentina, Germania, Nigeria, Japonia, Franta, Chile, Coreea de Sud, Italia,Taiwan, Algeria. Pe regiuni, situatia se prezinta astfel: Asia (27%%), UE (21%), America Latina (16,3%), SUA (14,4%), Africa (9,9), Orientul Mijlociu (3,7) si Europa de Est (2,9%).Structura importurilor braziliene, pe grupe mari de produse, este urmatoarea: subansamble, parti, bunuri intermediare (48,5%), bunuri de capital (20,5%), petrol si combustibili (18,5%), bunuri de consum(12,5%).

Comertul international de servicii


Din 2007 in 2008, exporturile de servicii de brazilian a avut o crestere de 27,4%. In aceeasi perioada, cresterea importurilor a fost de 27,9%.Din punct de vedere al balantei de plati, exporturile braziliane de servicii este concentrat in trei subsectoare: a) servicii de afaceri, profesionale si tehnice b) de calatorii internationale si c) de transport. In 2008, cele trei au reprezentat 80% din veniturile din servicii. Pe de alta parte, importurile braziliane de servicii sunt concentrata in patru subsectoare: a) de calatorii internationale; b) transporturi c) inchirierea echipamentelor si d) servicii de afaceri, profesionale si tehnice. In 2008, cele patru au reprezentat 72% din costurile cu servicii. Fata de anul 2007, in 2008, exporturile de servicii au crescut intr-un ritm mai rapid decat exporturile de bunuri: 27,4% fata de 23,2%. Pe de alta parte, importurile de servicii au crescut intr-un ritm mai lent decat cel al importurilor de bunuri: 27,9% comparativ cu 43,6%.Avand in vedere ca rata de crestere a importurilor de servicii a fost semnificativ mai mare decat cea al exporturilor, Brazilia a acumulat, in termeni absoluti, deficite in crestere in comertul cu servicii: 7.6 miliarde dolari in 2005, 14,6 miliarde dolari in 2008. Din 2005 pana in 2008 exporturile cu servicii au fost relative mai mari decat exporturile de bunuri: 12,6% in 2005 si 14,6% in 2008. Exporturile braziliene de servicii sunt puternic concentrate in doua state: So Paulo (55%) si Rio de Janeiro (23,7%). Altele raspund pentru restul de 21,3%, din care 7,6% e corespunzatoare participarii Santa Catarina. In ceea ce priveste importurile de servicii concentrarea este ceva mai mica, desi inca destul de ridicat: Sao Paulo (45,5%), Rio de Janeiro (31,6%). Altele raspund pentru restul de 23%, din care 5,2% corespund cu participarea Minas Gerais. Exporturile braziliene de servicii sunt puternic orientate 18

catre SUA, care importa mai multe servicii braziliene decat suma tuturor celorlalte tari: 50,8%. Restul de 49,2% sunt impartite intre importatori diferiti, dintre care cele mai importante sunt tarile Uniunii Europene (27,6%). In ceea ce priveste importurile de servicii concentrarea este ceva mai mica, desi inca destul de ridicata: SUA raspund pentru 41,9% din importuri, 36,8% din UE, iar restul de 21,3%. Serviciile braziliene achizitionate de catre SUA se concentreaza pe urmatoarele sectoare de activitate (CNAE): a) fabricarea de produse alimentare (23,5%), b) comertul cu tractarea, cu exceptia accidentelor auto (12,9%) si c) servicii financiare auxiliare (7%). Alte sectoare corespund intr-o forma impartita la 56,6%. Serviciile importate in Brazilia de catre SUA sunt concentrate in urmatoarele sectoare de activitate (CNAE) : a) fabricarea de produse alimentare (16,7%), b) comertul cu tractarea cu exceptia accidentelor auto (12,1%) si; c) fabricarea de cocs si produse petroliere (8,8%). Alte sectoare intr-o forma impartita corespund la 62,4%. In 2008, numarul de personae fizice exportatoare a fost de 63560 si importatori de 14884, in timp ce cifrele corespunzatoare persoanelor juridice au fost de 28971 respectiv 20030. Exporturile de servicii braziliene au crescut la tarife mult mai mari decat exporturile din lume de servicii, astfel cum rezulta din numerele de mai jos (tarifele pentru lume in paranteze): In 2005, 27,8% (11,8%) in 2006, 20,9% (13,2%) in 2007, 25,9% (19,3%), iar in 2008, 27,4% (11,3%). Dezvoltarea exporturilor de servicii braziliene si din lume

Exporturi servicii - principale sectoare in 2008(mil$)

19

Statele principale exportatoare de servicii

Capitolul IV Schimburi comerciale cu tari partenere


20

Schimburile comerciale cu Romania


Brazilia este cea mai mare economie a Americii Latine, bazata in principal pe: agricultura, minerit, industrie si servicii, cu un accent tot mai mare pe petrol, in urma descoperirii de imense zacaminte in platforma continentala a Braziliei, ce urmeaza a fi exploatate de catre compania nationala PETROBRAS. Brazilia a evoluat rapid spre modernizare si reducerea rolului statului in economie, adoptand un regim de schimburi comerciale mai deschis, fleximld si transparent si privatizand majoritatea companiilor de stat. Brazilia este cel mai important partener comercial al Romaniei in America Latina, cu un export romanesc de 106,08 milioane USD si un import de 634,04 milioane USD, la nivelul anului 2008. Conform datelor oficiale ale statisticii braziliene (126,756 milioane USD export romanesc si 391,592 import romanesc), Romania detine 0,07% din totalul importului brazilian si 0,20 % din totalul exportului Braziliei. Comertul bilateral dintre Romania si Brazilia a crescut cu 77% in anul 2007 fata de 2006 si cu 23% in anul 2008 fata de 2007. In cadrul fluxurilor comerciale bilaterale, exportul romanesc a crescut mult mai repede si anume cu 375% in 2007 fata de 2006 si cu 52,3% in 2008 fata de 2007.In timp ce schimburile comerciale au inregistrat o tendinta accentuata de crestere, fluxurile de investitii intre Romania si Brazilia au pastrat valori mici, nesemnificative la nivelul investitiilor straine care intra in cele doua tari. In perioada cuprinsa intre ianuarie si iunie 2008, importurile de produse braziliene in Romania au totalizat 262,513 milioane usd, cu o crestere fata de aceeasi perioada a anului 2007, de 38%. Exporturile de produse romanesti in Brazilia au fost de 63,693 mil usd, inregistrand o accentuata crestere, de 2,6 ori fata de primul semestru 2007. Principalele produse importate de Romania sunt minereurile de fier si produsele agricole. Importurile de produse braziliene sunt constituite in proportie de 78,5 % din materii prime si 21,5 % din produse industrializate. Principalul produs exportat de Brazilia, in relatiile cu Romania, a fost srotul de soia (22,5%), urmat de minereu de fier (20,4 %), zahar brut (14,9%), carne de pui (14,5 %), carne bovina (12,9%), tutun brut (4,0%), minereuri de aluminiu (2,5%).Romania a exportat in Brazilia, in principal, produse industrializate, acestea raspunzand pentru 99,6 % din exporturile romanesti in primele 6 luni 2008. Principalele produse exportate de Romania au fost: autoturisme Logan, produse chimice(26,57%), piese si subansamble auto (23,92%), produse siderurgice, fier, 21

otel (11,50%), articole din cauciuc (5,46%), parti turbine si echipamente hidraulice (3,63%), echipamente petrolifere (2,98%). Evolutia schimburilor comerciale in perioada 2002 2008 (la sase luni)(mil dolari) 2002 TOTAL Export Import Sold 203,13 9,36 193,77 -184,41 2003 260,59 5,50 255,09 -249,59 2004 407,38 10,33 397,05 -386,72 2005 511,32 17,28 494,04 - 46,75 2006 2007 2008 6 luni 326,20 63,69 262,51 -198,82

337,28 599,08 10,62 69,65 326,66 529,4 -316,03 -9,77

Schimburile comerciale cu USA


Schimbul comercial de bunuri si servicii dintre USA si Brazilia a totalizat 64 miliarde de dolari in 2007din care exporturile 34 miliarde dolari si importurile 30 miliarde dolari. Surplusul comercial dintre USA si Brazilia a fost de 5 miliarde dolari in 2007. Brazilia este in present al 11-lea partener comercial al USA cu 63 mld dolari din totalul de schimburi cu bunuri in 2008. Exporturile de bunuri au totalizat 32 miliarde dolari, importurile 30 miliarde dolari si surplusul comercial a fost de 2,8 mld de dolari in 2008. Schimbul comercial de servicii cu Brazilia a totalizat 13,8% mld de dolari in 2007 din care exporturile au fost de 9,8 mld dolari, importurile de 4 miliarde dolari. Surplusul comercial a fost de 5,8 miliarde dolari in 2007. Importuri. Brazilia a fost a 9-a piata de exporturi a USA in 2008. Exporturile USA in Brazilia au fost de 32,5 miliarde dolari in 2008 de la 7,6 miliarde dolari in 2007 si au crescut cu 299% din 1994. Exporturile americane in Brazilia au reprezentat 2,5% din total exporturi in 2008 pana la 1,6% in 1994. Categoriile de produse exportate in 2008 au fost: masini si utilaje(6,7 mld dolari),transport aerian(5,6 mld dolari), masini electrice(3,5 mld dolari),minerale pentru combustibili(2,2 mld dolari), precum si produse chimice(2,1 mld dolari). Exporturile de produse agricole in Brazilia au totalizat 677$ mil dolari in 2008. Categoriile principale cuprind: produse de grau (295 mil dolari), bumbac (27 mil dolari), produse lactate (24 mil dolari), feed-uri si furaje (cu exceptia alimentelor pentru animale de companie) (24 mil dolari). Exporturile americane de servicii comerciale private (cu exceptia armatei si guvernului) au fost de 9,8 mld dolari in 2007, cu 30,7% mai mult decat in 2006 si

22

164% mai mult decat in 1994. Alte servicii private(de afaceri, profesionale si servicii tehnice) si categorii de calatorie au reprezentat cea mai mare pare a exporturilor americane in 2007. Exporturi. Brazilia a fost a 16-a furnizoare bunuri importate in 2008. Importurile USA in Brazilia au totalizat 30,5% mld in 2008, o crestere cu 18,8% fata de 2007 si cu 250% in ultimii 14 ani. Importurile din Brazilia au reprezentat 1,5% din totalul importurilor americane in 2008, cu o crestere de 1,3% in 1994. Cele 5 mari categorii de exporturi in SUA in 2008 au fost: minerale de combustibili si petrol(titei) (8,8 mld dolari), fonta si otel(3,2 mld dolari), masini si utilaje (2.7 mld dolari), transport aerian (2.3 mld dolari) si celuloza(858 mil dolari). Importurile USA de produse agricole din Brazilia au totalizat 2,6 mld dolari in 2008, Brazilia fiind al 6-lea mare furnizor de produse agricole. Categoriile principale include: cafea(neprajita)(725 mil dolari), tutun(304 mil dolari), tipuri de carne rosie preparate / conservate (303mil dolari), precum si de fructe si sucuri de legume (302 milioane dolari). Importurile USA in Brazilia de servicii comerciale private( cu exceptia armatei si guvernului) au fost de 4 mld dolari in 2007, cu 21,5% mai mult decat in 2006 si cu 339% mai mult decat in 1994. Celelalte categorii de servicii( de afaceri , profesionale,servicii tehnice si servicii de telecomunicatii) au condus importurile de servicii din Brazilia. Balanta comerciala.Surplusul comercial dintre Brazilia si USA a fost de 1,8 mld dolari in 2008. A fost un deficit de 1 mldion dolari in 2007. USA a avut un suplus comercial de servicii de 5,8 mld dolari cu Brazilia in 2007.

Concluzii
Brazilia este cea mai mare ar din America Latin i, de asemenea, ara cincea cea mai mare din lume. Este parts frontierele comune cu fiecare ar, cu excepia Ecuador i 23

Chile. Ea are o linie de coast de peste 9170 km, aproape toate din ea de-a lungul sudul Oceanului Atlantic. Mai mult de jumtate din Brazilia se afl la aproximativ 200 de metri deasupra nivelului mrii cu Escarpments Mare de-a lungul coastei. Terenul arabil se gsete n Sud, dar acest lucru se schimb cu dezvoltarea agriculturii n Europa CentralVest i de Nord. pduri tropicale acoper zone vaste din regiunea Amazonului. Cele mai multe dintre Brazilia se afl n zona tropical, cu excepia prii de sud, care este zona temperat. Este cald si umed de-a lungul coastei i n Nord. Nu este secet n regiunea Nord-Est. Brazilia este foarte bogat n resurse naturale. n afar de cacao i cafea tradiional, este, de asemenea, un exportator major de soia, sucuri de portocale si multe alte culturi tropicale. n ceea ce privete resursele minerale, acesta are unele dintre cele mai mari depozite de minereu de fier i este acum unul dintre cei mai mari producatori de aur. Ea produce, de asemenea, de iei i de la criza energetic este anii '70, a dezvoltat industria de alcool din trestie de zahr. Cel mai mare productor de energie hidroelectric din lume, barajul Itaipu, este n sud-vestul extrem.Potenial de pescuit de-a lungul liniei de coast este de asemenea semnificativ. Bazinul Amazonului, cu pduri de ploaie tropicale, de asemenea, ofer posibiliti mari pentru produse din lemn conexe, dei acest lucru este mult sub presiunea internaional.

Bibliografie
Negrut Silviu, Geografie economica mondiala, Editura Meteor Press 2007; Office of the United States Trade Representative 24

Indrumarul de afaceri Brazilia Ministrio Do Desenvolvimento, Industria e Comrcio Exterior Secretaria de Comrcio Exterior
Statele Lumii, Editura Steaua Nordului 2007;

www.businessday.ro www.dailybusiness.ro

25