Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bucureşti
1
-2019-
Cuprins
2
1. DESCRIEREA INSTITUTIEI PUBLICE DE INVATAMANT
1.1. Denumirea institutiei
Înființată în anul 1963 sub denumirea de „Şcoala Ajutătoare nr. 7″, instituţia și-a
desfășurat activitatea în str. Doamna Ghica nr. 5.
În primul an de activitate, erau înscriși 110 elevi, cuprinși în 7 clase, care desfășurau
activități instructiv-educative-recuperatorii. În anul 1965 și-a schimbat denumirea în „Școala
Ajutătoare nr. 2“, funcționând cu 9 clase în imobilul din strada Popa Petre nr.31.
Din 1976 s-a extins și în imobilul de pe aceeași stradă, la nr. 41, mărind planul de
școlarizare la 220 elevi, cuprinși în 14 clase.
În anul 1991 și-a schimbat denumirea în „Şcoala Specială nr. 2“. Începînd cu iunie
2005, școala își desfășoară activitatea în imobilul de la nr. 31 și funcționează în prezent cu 12
clase, derulând activitati în regim de zi, cu elevi cu deficiențe mintale moderate sau ușoare și cu
copii/elevi/tineri cu deficiențe mintale grave, severe, profunde sau asociate.
Din anul școlar 2011-2012 Centrul de Pedagogie Curativa și Terapie Socială
„Corabia” funcționează ca structură a Şcolii Gimnaziale Speciale nr. 2. Păstrându-și specificul
activităților de pedagogie curativă, acest centru are un număr de 10 clase și școlarizează copii/
elevi/ tineri cu deficiențe mintale grave, severe, profunde sau asociate.
Scoala Gimnaziala Speciala Nr.2, Bucuresti, Sector 2 este institutie de invatamant
special cu personalitate juridica – fiind ordonator tertiar de credite, aflata in subordinea
Ministerului Educatiei Nationale, subordonata financiar Directiei Generale de Administrare a
Patrimoniului Imobiliar din cadrul Consiliului Local al Sectorului 2 Bucuresti si Inspectoratului
Scolar al Municipiului Bucuresti.
1.2. Obiectul de activitate:
Obiectul principal de activitate este:
Activitatea de invatamant– cod CAEN 8559, si are inregistrarea fiscala 4837889.
Din punct de vedere al finantarii, Scoala Gimnaziala Speciala Nr.2 are umatoarele tipuri
de finantare:
a) -finantare integrala de la bugetul de stat, bugetul local si fondurile speciale;
b) -finantare integral din veniturile proprii acestea fiind de fapt venituri extrabugetare
provenite din donatii si sponsorizari;
Aceasta unitate de invatamant are finantare interna, de la ordonatorul ierarhic superior
primind creditele bugetare conform bugetului de venituri si cheltuieli aprobat, credite repartizate
de catre ordonatorul de credite superior sau poate avea venituri proprii, adica nu primeste
finantari de la institutia superioara. De asemenea, institutiile publice printre acestea fiind si
3
Scoala Gimnaziala Speciala Nr.2 poate primi donatii sau sponsorizari de la persoane fizice,
juridice, asociatii, fundatii sau alte categorii de persoane, ele constituind veniturile extrabugetare.
Repartizarea si utilizarea creditelor bugetare sunt in competenta si raspunderea
ordonatorilor de credite.
Ordonatorii de credite pot fi: principali, secundari si tertiari:
- ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de
stat si bugetelor fondurilor speciale sunt conducatorii autoritatilor publice, ministrii si
conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale
- repartizeaza creditele bugetare, aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurarilor
sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, pe unitati ierarhic inferioare, in raport cu sarcinile
acestora cuprinse in bugetele respective,
- aproba efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu. In cazul nostru, Ministerul Educatiei
Nationale,
- ordonatorii secundari sau tertiari de credite sunt conducatorii institutiilor publice cu
personalitate juridica din subordinea ordonatorilor principali de credite, finantati din bugetul de
stat, din bugetul asigurarilor sociale de stat si din bugetele fondurilor speciale,
- aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii si a celor din bugetele fondurilor
speciale;
- repartizeaza creditele bugetare aprobate pe unitati ierarhic inferioare, ai caror
conducatori sunt ordonatori de credite tertiari,
In cazul nostru, Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti si Directia Generala de
Administrare a Patrimoniului Imobiliar sector 2.
Ordonatorii tertiari de credite , categorie in care intra si Scoala Gimnaziala Speciala Nr.2
utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate doar pentru nevoile unitatilor pe care le
conduc.
Ordonatorii principali, secundari si tertiari au obligatia de a angaja si utiliza creditele
bugetare doar in limita prevederilor si destinatiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de
activitatea institutiilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor prevederilor legale.
4
1.3. Organigrama Scolii Gimnaziale Speciale Nr. 2
5
2. SALARIZAREA
2.1.Notiune
Salariul constituie o categorie economica, dar si una de factura juridica. Prin salariu se
intelege pretul muncii prestate in temeiul contractului individual de munca exprimat, de regula,
in bani. Prestarea muncii si salarizarea muncii sunt obligatiile principale ce rezulta pentru salariat
si, respectiv, pentru angajator. Prin incheierea contractului de munca se stabileste ca pentru
munca prestata, in conditiile prevazute in contractul individual de munca , fiecare presoana să
aibă dreptul la un salariu in bani, convenit la incheierea contractului respectiv.
2.2. Principii
Legislația în materie de salarizare este destul de poliferantă. Pricipiile sistemului de
salarizare se pot sistematiza astfel:
-la munca egală, salariu egal, la stabilirea salariului nu se pot face discriminări pe criterii politice,
etnice, confesionale, de vârstă, de sex sau de starea materială;
- diferențierea salarizării după:
Nivelul studiilor;
În raport cu funcția (meseria) îndeplinită și condițiile de muncă;
După cantitatea și calitatea muncii;
În funcție de vechimea în muncă (în mod obligatoriu în unitățile bugetare și în regiile
autonome cu specific deosebit și numai facultative la celelalte categorii de anagajatori);
Stabilirea, de regulă, a sistemului de salarizare și a salariilor în mod concret prin
negociere colectivă și/sau individuală.
2.3. Elemente
Elementele sistemului de salarizare sunt componentele salariului, respectiv salariul de
bază, sporurile și adaosurile la salariul de bază.
Salariul de bază constituie elementul principal al salariului și se determină pentru fiecare
salariat în raport cu următorii factori: importanța și complexitatea atribuțiilor de serviciu,
pregătirea și competența profesională.
Sporul la salariul de bază reprezintă un element accesoriu. În legislație și în contractele
colective, se regăsesc cele mai importante sporuri la salariul de bază:
spor de vechime: 25%
spor de stabilitate unde este cazul: 15%
spor de dirigentie: 10%
spor de zona: 15% pentru mediul rural
6
gradatie de merit: 25%
spor control financiar preventiv: 10% contabil responsabil cu CFPP
spor de noapte: 25% din salariul de incadrare pentru paznic
Sporurile la salariul de bază se stabilesc și se modifică la fel ca salariul (prin negociere
colectivă sau individuală).
Sistemul de salarizare pe baza căruia se fixează salariile individuale este stabilit prin lege
în raport cu forma de organizare a unității, modul de finanțare și caracterul activității sale.
2.4. Categorii de salarii
Salariul se prezintă în următoarele forme fundamentale:
salariul nominal sau brut reprezintă suma de bani cuvenită pentru munca prestată, pe
care persoana agajată o primește ca preț al forței de muncă vândută utilizatorului în
baza unui contract de muncă;
salariul net rezultă după ce din salariul nominal (brut) au fost reținute sumele aferente
impozitelor, contribuțiilor la asigurările sociale de stat, fondurilor de pensii sau de
șomaj, diferitelor taxe de asigurări.
8
d) principiul importanței sociale a muncii, în sensul că salarizarea personalului din sectorul
bugetar se realizează în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activității și nivelul
studiilor;
e) principiul stimulării personalului din sectorul bugetar, în contextul recunoașterii și
recompensării performanțelor profesionale obținute, pe baza criteriilor stabilite potrivit legii și
regulamentelor proprii;
f) principiul ierarhizării, pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în
funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate;
g) principiul transparenței mecanismului de stabilire a drepturilor salariale, în sensul
asigurării predictibilității salariale pentru personalul din sectorul bugetar;
h) principiul sustenabilității financiare, în sensul stabilirii nivelului de salarizare pentru
personalul bugetar, astfel încât să se asigure respectarea plafoanelor cheltuielilor de personal ale
bugetului general consolidat, stabilite în condițiile legii;
i) principiul publicității în sensul transparenței veniturilor de natură salarială, precum și a
altor drepturi în bani și/sau în natură pentru toate funcțiile din sectorul bugetar.
5. Salariile de bază și gradațiile
Salariile de bază sunt diferențiate pe funcții, grade/trepte și gradații.
Fiecărei funcții, fiecărui grad/treaptă profesională îi corespund 5 gradații, corespunzătoare
tranșelor de vechime în muncă, cu excepția funcțiilor de demnitate publică și funcțiilor de
conducere pentru care gradația este inclusă în indemnizația lunară/salariul de bază prevăzut
pentru aceste funcții în anexele nr. I - IX, precum și a personalului militar, polițiștilor și
funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare.
Salariile de bază prevăzute în anexele nr. I - VIII pentru funcțiile de execuție sunt la gradația
0. Tranșele de vechime în muncă în funcție de care se acordă cele 5 gradații, precum și cotele
procentuale corespunzătoare acestora, calculate la salariul de bază avut la data îndeplinirii
condițiilor de trecere în gradație și incluse în acesta, sunt următoarele:
a) gradația 1 - de la 3 ani la 5 ani - și se determină prin majorarea salariului de bază prevăzut
în anexele la prezenta lege cu cota procentuală de 7,5%, rezultând noul salariu de bază;
b) gradația 2 - de la 5 ani la 10 ani - și se determină prin majorarea salariului de bază avut cu
cota procentuală de 5%, rezultând noul salariu de bază;
c) gradația 3 - de la 10 ani la 15 ani - și se determină prin majorarea salariului de bază avut
cu cota procentuală de 5%, rezultând noul salariu de bază;
d) gradația 4 - de la 15 ani la 20 de ani - și se determină prin majorarea salariului de bază
avut cu cota procentuală de 2,5%, rezultând noul salariu de bază;
9
e) gradația 5 - peste 20 de ani - și se determină prin majorarea salariului de bază avut cu cota
procentuală de 2,5%, rezultând noul salariu de bază.
Gradația obținută se acordă cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au
împlinit condițiile de acordare.
Pentru personalul nou-încadrat, salariul de bază se determină prin aplicarea succesivă a
majorărilor, corespunzător gradației deținute.
6. Încadrarea și promovarea unor categorii de personal
Pentru personalul contractual sau alte categorii de personal care nu beneficiază de statute
speciale, ocuparea unui post vacant sau temporar vacant se face prin concurs sau examen, pe
baza regulamentului-cadru care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Încadrarea și promovarea personalului plătit din fonduri publice pe funcții, grade sau trepte
profesionale se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului
de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale Guvernului sau acte administrative ale ordonatorului
principal de credite, după caz.
În situația în care promovarea personalului contractual sau a altor categorii de personal
bugetar în funcție, grad sau treaptă profesională nu este reglementată prin statute proprii,
promovarea se face de regulă pe un post vacant existent în statul de funcții.
În situația în care nu există un post vacant, promovarea personalului plătit din fonduri publice
în funcții, grade sau trepte profesionale se va face prin transformarea postului din statul de funcții
în care acesta este încadrat într-unul de nivel imediat superior.
Promovarea în funcții, în grade sau trepte profesionale imediat superioare se realizează pe
baza criteriilor stabilite prin regulament-cadru, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, dacă
nu este reglementată altfel prin statute sau alte acte normative specifice.
Promovarea în grade sau trepte profesionale imediat superioare se face din 3 în 3 ani, în
funcție de performanțele profesionale individuale, apreciate cu calificativul "foarte bine", cel
puțin de două ori în ultimii 3 ani de activitate, de către comisia desemnată prin dispoziție a
ordonatorului de credite bugetare, din care fac parte reprezentanții organizațiilor sindicale
reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, reprezentanții salariaților, dacă în statute sau în
legi speciale nu se prevede altfel.
Activitatea profesională se apreciază anual, ca urmare a evaluării performanțelor profesionale
individuale, de către conducătorul instituției publice, la propunerea șefului ierarhic, prin
acordarea calificativelor "foarte bine", "bine", "satisfăcător" sau "nesatisfăcător", dacă în statute
sau în legi speciale nu se prevede altfel.
10
Ordonatorii de credite pot aproba demararea procedurilor privind promovarea pe funcții,
grade sau trepte profesionale a personalului numai cu condiția încadrării în cheltuielile de
personal aprobate în buget.
11
*) La anexa nr. VIII, capitolul II, litera C „12 Muncitor calificat, I M;G 3.850 coeficient 1,54
(Modificat prin O.U.G. nr. 91/2017).
-Se aplica succesiv procentajul aferent transelor de vechime: pentru gradatia 5 salariul de baza
este 4.794 lei.
-Se face diferenta 4.794 – 2.175 = 2.619 lei, se imparte la patru 2.619 : 4 = 654,75 si se
rotunjeste in favoarea salariatului.
In concluzie, salariul incepand cu 1 ianuarie 2019 pentru aceasta functie este urmatorul:
2.175 + 655 = 2.830 la care se adauga indemnizatia de hrana 347 lei, obtinandu-se 3.177 lei venit
salarial brut.
9. Premii speciale
Pentru realizări deosebit de valoroase sau de importanță națională din cultură, sănătate, cercetare,
tehnologie, sport HG 281/1993 prevede acordarea unor premii în sumă fixă a căror valoare se
aprobă de la caz la caz prin hotărâri de guvern și se suportă din rezerva bugetară.
Legea nr. 118/2002 a instituit indemnizația de merit. Legea prevede:
- Pentru realizări deosebite și pentru recompensarea unei activități de notorietate din
domeniul culturii, științei și sportului se instituie indemnizație de merit
- Cuantumul lunar al indemnizației de merit este egal cu 3 salarii minime brute pe țara și
este neimpozabil
- Numărul total al indemnizațiilor este de 1500, iar al celor ce se va acorda anual se
stabilește prin legea bugetului de stat.
12