Marea Criza Economica in SUA ( 1929 1933 )

Marea criz economic sau Marea depresiune a fost o perioad caracterizat printr-o scdere dramatic a activitii economice mondiale. Primele semne ale crizei s-au manifestat nc din anul 1928. nceputul marii crize economice n Statele Unite este de obicei asociat cu prbuirea bursei de aciuni din ziua de mari (aa-numita Marea neagr) 29 octombrie 1929. Criza economic a avut efecte devastatoare, att n rile puternic industrializate ct i n cel mai puin dezvoltate, a cror economii depindeau n cea mai mare msur de exporturile de materii prime. Nivelurile comerului mondial au sczut rapid, la fel cum au sczut de altfel i veniturile personale, veniturile bugetare i profitul din afaceri. Oraele din ntreaga lume au suferit puternic de pe urma crizei, n special cele care depindeau de industria grea. Activitatea n construcii a fost practic oprit. Zonele rurale a suferit de pe urmna scderii preurilor mrfurilor agricole cu 40 60%. Mineritul i exploatare lemnului au avut probabil cea mai dramatic scdere, deoarece cererea sczuse puternic iar alternativele de reangajare a a muncitorilor mineri sau forestieri erau cele mai reduse. Criza financiara a fost un indicator al depresiunii generale a economiei mondiale : productia si preturile industriale s-au prabusit, marasmul agricol, latent dupa sfarsitul Primului Razboi Mondial, s-a accentuat, comertul international s-a dezorganizat. Somajul, mizeria, antagonismele sociale s-au extins. Criza economica, acutizand infruntarile politice, a favorizat ascensiunea regimurilor autoritare, a agravat tensiunile internationale, a devenit o catastrofa la scara mondiala. Singura tara care nu a fost atinsa de criza a fost URSS. Anul de varf al crizei economice a fost 1932.Criza financiara interbelica a fost declansata de un exces investitional pe pietele bursiere si imobiliare, fiind asumate riscuri foarte mari, in cautarea unui profit pe masura. Abuzul de credite de consum, de speculatii bursiere si imobiliare a creat dezechilibre care, in final, au dus la o criza economica majora. Statul interventionist aparea ca singura solutie in depasirea crizei . In anii 30, statul american a concentrat uriase fonduri de imprumuturi bancare, a controlat preturile si creditul, a subventionat anumite activitati economice. Wall Street-ul se prabuseste prima data pe 24 octombrie 1929. la Bucuresti, vestile ajung insa mai greu. Era internetului nu transformase inca miile de kilometri in secunde-distanta. Trei zile mai tarziu, cel mai mare ziar al epocii, Universul, dedica o caseta evenimentului: La bursa de efecte din New York s-au facut tranzactiuni asupra unui numar de circa 14 milioane actiuni. Sedinta a decurs extraordinar de furtunos si in parte intr-o atmosfera de panica, inregistranu-se scaderi colosale la cursurile celor mai multe hartii.

La bursa din New-York numerosi actionari ne mai avand incredere in intreprinderi au incercat sa-si vanda actiunile, pretul actiunilor scazand brusc. Criza bursiera provocand o criza financiara, depunatorii grabindu-se sa-si retraga banii, foarte multe banci au dat faliment. Dupa crahul Bursei din New York a urmat prabusirea in lant a economiei in toate zonele, in toate tarile.S-a exprimat prin fenomene diverse. Unul dintre ele a fost reducerea productiei industriale, care a fost in SUA de aproape o treime intre anii 1929-1931. in Germania reducerea productiei industriale a fost cam tot de o treime. La fel si inalte tari, inclusiv in Romania, unde in 1930 productia industriala reprezenta 79.3% din cea a anului 1928 pantru ca in 1931-1932 sa tinda aproape catre 50%. In unele tari, cetatenii disperati s-au intors importiva demagogilor nationalisti- cel mai infam fiind Adolf Hitler- pregatind scena pentru cel de-al Doilea Razboi Mondial in 1939. Irving Fisher a argumentat ca factorii predominanti care au dus la Marea Criza au fost indatoarea prea mare si deflatia. El a subliniat apoi 9 factori care interactioneaza unul cu celalat in conditii de creante si deflatie si care au dus la aceasta criza. Lantul de evenimente s-a produs dupa cum urmeaza: 1. Creantele si greutatea de a mai vinde 2. Contractarea de noi depozite bancare 3. O scadere a pretului de achizitie 4. O mai mare scadere a valorii nete, falimente bancare 5. Scadere a profiturilor 6. O reducere a productiei in comert si reducerea fortelor de munca 7. Pesimismul si lipsa de incredere 8. Adunarea de bani 9. O scadere a ratelor dobanzii nominale si o crestere a deflatiei ajustate ratelor dobanzii A iesit in evidenta o accentuata criza a produselor primare, materii prime si alimnetare, intrucat preturile lor au intrat in cadere libera de vreme ce nu se mai putea recurge la consituirea de depozite. Asa, de pilda, la produse la graul si ceaiul preturile au scazut cu 2/3, ceea ce s-a rasfrant de o maniera catasrofala asupra economiilor unui numar mare de tari al caror comert international era dependent de cateva produse primare: Argentina , Canada, Finlanda, Ungaria, Romania, Tarile balcanice sau Japonia. Exemplul Braziliei a fost renumit in epoca pentru faptul ca producatorii de cafea, incercand sa evite o prabusire de proportii a preturilor la acest produs, au transformat cafeaua in combustibil pentru locomotivele de la caile ferate in loc de carbune. Marea depresiune economic s-a ncheiat n momente diferite n rile globului. n majoritatea rilor au fost concepute programe de refacere i cele mai multe au trecut prin diferite prefaceri politice, care le-au mpins spre extremele dreapt sau stng. Societile bazate pe democraia liberal au ieit puternic slbite din criz i dictatorii precum Adolf Hitler sau Benito Mussolini au ajuns la conducerea unora dintre cele mai puternice state i au pregtit condiiile pentru declanarea n 1939 a celui de-al doilea rzboi mondial. .