Tema 3.

Politica investiţionlă la nivel micro şi macroeconomic

3.1. Politica investiţionlă la nivel macroeconomic
3.2. Politica investiţională a Republicii Moldova. Cadrul legal şi instituţional de asigurare
a realizării activităţii investiţionale în Republica Moldova
3.3. Politica de dezvoltare regională
3.4. Politica investiţionlă la nivel microeconomic

3.1. Politica investiţionlă la nivel macroeconomic

Politica investiţională la nivel macroeconomic constituie o parte componentă a politicii
economice promovate de stat.
Politica investiţională de stat reprezintă un ansamblu de acţiuni socio-economice, juridice
şi organizatorice, orientate spre utilizarea raţională a resurselor acestuia prin investire în
sferele prioritare în scopul dezvoltării durabile a economiei; spre stimularea atragerii
investiţiilor corporative, private şi străine la realizarea celor mai de perspectivă proiecte
investiţionale.
Este de menţionat, că, tradiţional, în arealul intervenţiei statului se înscriu acele sfere ale
economiei care necesită investiţii centralizate masive, pentru care orientarea spre realizarea
profiturilor nu este criteriu unic de eficienţă economică. Drept criteriu se impune interesul social.
Aceste sfere sînt, de obicei, ramurile de bază: energetica, complexul industrial, infrastructura
productivă (transportul, reţelele electrice, comunicaţiile etc.), infrastructura socială (ocrotirea
sănătăţii, învăţămîntul, protecţia socială), ştiinţa fundamentală şi producţia scientofagă etc.
Bazele teoretice ale procesului investiţional şi politicii investiţionale sînt cercetate în
numeroase monografii. Un grup însemnat din acestea este dedicat politicii investiţionale a
statului. Încă în anii ’60 ai secolului XX a fost demonstrat faptul că politica investiţională
reprezintă prin sine elementul de bază al politicii economice a unui stat. Drept exemplu poate
servi corelaţia dintre activitatea investiţională şi creşterea economică în SUA: descreşterea
activităţii investiţionale din SUA în anii ’60 a avut un impact negativ asupra competitivităţii
economiei naţionale. Anume în acea perioadă Congresul şi Senatul SUA au elaborat „Actul cu
privire la politica investiţională”1, act care a stabilit căile de sporire a ponderii investiţiilor în PIB
şi a concretizat setul de înlesniri prevăzute pentru investitori.
După caracterul orientării sale, politica investiţională a ţării poate fi agresivă sau
conservativă.

1
Vezi: US. Congress Senate. Investment policy act, Washington, 1964.
 Politica investiţională agresivă este politica orientată spre atingerea unei profitabilităţi
maxime în condiţii de risc accentuat, adică, realizându-se, preponderent, plasamente în obiective
riscante. De regulă, la acestea se referă ramurile şi domeniile inovaţionale.
Politica investiţională conservativă este politica orientată spre minimizarea riscurilor
investiţionale în condiţiile obţinerii unor venituri moderate. O astfel de politică vizează, în
special, favorizarea plasamentelor în ramurile şi domeniile economice tradiţionale.
Actualmente, majoritatea ţărilor dezvoltate, precum şi unele ţări în tranziţie promovează
politici investiţionale agresive, inovaţionale, care au ca obiectiv asigurarea creşterii economice
pe calea social-inovaţională, adică acumulând capital uman.
În funcţie de politica investiţională promovată la nivel macroeconomic (agresivă sau
conservativă, orientată preponderent spre mobilizarea investiţiilor interne sau a celor externe,
etc.), statul va favoriza unele tipuri de investiţii, prin asigurarea unui climat investiţional
respectiv.
Politica investiţională promovată de stat poate fi analizată prin intermediul politicilor
sectoriale, politicilor regionale etc.

3.2. Politica investiţională în Republica Moldova. Cadrul legal şi instituţional de asigurare

a realizării activităţii investiţionale în Republica Moldova

Documentele principale, care în mod expres stabilesc politica Guvernului R.Moldova în

domeniul investiţiilor sunt:
- Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pe perioada 2016-
2020 (atenție! de studiat d.s.s! La seminare se va analiza in cadrul referatelor);
- Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2020” (SND) aprobată prin Legea
nr.166 din 11 iulie 2012;
- Strategia de dezvoltare a sectorului IMM pentru perioada 2012-2020 ;
- Strategia națională pentru dezvoltarea societății informaționale „Moldova digitală
2020” ;
- Strategia națională de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2014-2020 ;
- Prevederi din alte strategii sectoriale.
Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pe perioada 2016-2020,
aprobată prin Hotărârea de Guvern Nr. 511
din 25.04.2016, este un document de planificare strategică ce reprezintă cadrul
politicilor de stat în domeniul atragerii investiţiilor şi promovării exporturilor.

Strategia de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exporturilor pentru perioada 2016-2020

(denumită în continuare „Strategie”) a fost concepută pentru a contribui la sporirea valorică și
diversificarea structurală a exporturilor moldovenești, care în mod tradițional erau axate pe un
spectru îngust de produse. Exporturile mai productive și mai diversificate vor constitui factorul-
cheie pentru echilibrarea balanței comerciale, pentru crearea de noi locuri de muncă decente și
pentru asigurarea unei dezvoltări economice durabile. Investițiile, în special ISD și cele care
conectează IMM-urile la ISD, sunt văzute în această Strategie ca principalul instrument pentru
valorificarea potențialului de export al țării, de aceea, creșterea volumului ISD este un obiectiv
fundamental al Strategiei. Strategia va susține îndeplinirea angajamentelor asumate de Guvern în
cadrul Acordului de Asociere cu UE, care pune accentul pe îmbunătățirea esențială a climatului
investițional și pe sporirea competitivității țării pe piețele externe. Strategia va contribui la
reducerea decalajului competitiv al țării, va stimula potențialul productiv și va modifica structura
economiei prin reducerea rolului sectoarelor și tehnologiilor neproductive, contribuind astfel la
atingerea obiectivelor de dezvoltare stabilite de Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova
2020” (SND) aprobată prin Legea nr.166 din 11 iulie 2012. Investițiile (în special, ISD) vor fi
principalul pilon al acestei tranziții, prin generarea unor bunuri și servicii care vor ținti în mod
direct piețele externe, prin crearea unor noi lanțuri tehnologice și aprofundarea celor existente,
precum și prin difuzia cunoștințelor tehnologice și a expertizei manageriale avansate, inclusiv
către sectoarele care nu sunt orientate spre comerțul extern sau care nu beneficiază de ISD.
Un aspect important al Strategiei este faptul că aceasta vizează sectoarele cele mai
promițătoare din punct de vedere al potențialului în atragerea ISD, în crearea locurilor de muncă
și în generarea exporturilor pentru următorii 4-5 ani. Aceste sectoare au fost identificate, în mare
parte, prin analizarea tendințelor recente ale ISD în Europa Centrală și de Est, inclusiv și a celor
din Republica Moldova, prin evaluarea capacităților de absorbție a ISD, a nevoilor stringente
și a constrîngerilor interne din Republica Moldova în raport cu oportunitățile de ISD care există
la nivel regional, precum și prin identificarea clară a avantajelor competitive ale țării (în special,
cu ajutorul indicelui Avantajelor Competitive Relevate). Astfel, au fost identificate 7 sectoare
prioritare pentru politicile orientate spre atragerea investițiilor și promovarea
exporturilor: (i) informații și comunicații; (ii) fabricarea de mașini și echipamente; (iii)
activități de servicii administrative și activități de servicii suport; (iv) fabricarea de utilaje
și piese; (v) fabricarea produselor textile, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte și
fabricarea încălțămintei; (vi) echipamente electrice ; (vii) industria alimentară și
agricultura.
Strategia țintește în mod clar eliminarea constrîngerilor orizontale care împiedică
deopotrivă investițiile străine și locale în toate sectoarele.
Aspectul esențial care diferențiază noua Strategie de cea precedentă constă în abordarea
complexă și integrată. ISD nu mai sunt văzute ca un set de tranzacții unice menite să atragă în
țară investitori străini, dar ca o relație în continuă dezvoltare cu investitorii pe parcursul
întregului ciclu de viață al investițiilor. Schimbarea logicii de politici pe care o reflectă
Strategia constă în faptul că se urmărește nu doar atragerea, dar și menținerea, și dezvoltarea
legăturilor dintre sectoarele care beneficiază de ISD și restul economiei, inclusiv cu IMM-urile
moldovenești, astfel maximizînd beneficiile pe termen lung de dezvoltare pentru Republica
Moldova provenite din investițiile străine și din interacțiunea acestora cu cele locale.
Prntre principalele tendințe în evoluția exporturilor se poate consemna că, pe parcursul
ultimului deceniu, comerțul extern cu bunuri a crescut cu ritmuri alerte, deși exporturile – mai
lent decît importurile. În perioada 2005-2014, valoarea exporturilor de bunuri din Republica
Moldova a crescut, în medie, cu circa 10,4% anual, în timp ce importurile - cu circa 13,9%, ceea
ce a rezultat în creșterea valorii absolute a deficitului în comerțul cu bunuri. Comerțul cu
servicii a fost ceva mai echilibrat în perioada de referință, soldul comercial fiind, episodic, chiar
pozitiv. Importurile au crescut cu o rată medie anuală de 11,7%, iar exporturile - cu 10,7%.
Aderînd la o serie de acorduri de liber schimb regionale, Republica Moldova și-a îmbunătățit
esențial accesul la piețele externe pe parcursul ultimilor zece ani. Zona de Liber Schimb
Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC) creată de Republica Moldova cu UE asigură accesul la o
piață de desfacere de peste 500 milioane consumatori, iar Acordul de Liber Schimb multilateral
în cadrul CSI oferă țării un alt debușeu important care cuprinde aproape 280 milioane de
consumatori.
 Deși Republica Moldova și-a extins considerabil și geografia exporturilor, de la 83 țări în
2005 la 107 în 2014, trezește anumite îngrijorări faptul că în perioada 2011-2014, numărul
absolut de articole exportate de Moldova denotă o tendință clară de scădere.
Per ansamblu, pe parcursul ultimului deceniu exporturile de produse industriale le-au depășit
pe cele de produse agroalimentare. Dacă în 2005, peste jumătate (53,4%) din produsele exportate
constituiau produse agroalimentare, ponderea acestora s-a diminuat pînă la 45,5% în 2014, fiind
depășite de produsele industriale. Principalele categorii de exporturi sunt reprezentate de: (i)
produsele alimentare și animale vii; (ii) articole manufacturate diverse; și (iii) mașini și
echipamente pentru transport. Aceste categorii largi de produse au constituit în 2014 circa 63%
din volumul total de exporturi
Asortimentul exporturilor de mărfuri, la fel, a suferit schimbări majore. Astfel, în top-10
produse exportate în 2014, cinci au fost noi în raport cu anul 2005: (i) echipament și utilaje
electrice; (ii) semințe și fructe oleaginoase; (iii) mobilier; lenjerie de pat, saltele, perne și articole
similare; (iv) zahăr și preparate din zahăr; (v) sticlă și articole din sticlă.
Per ansamblu, pe parcursul ultimului deceniu exporturile de produse industriale le-au
depășit pe cele de produse agroalimentare. Dacă în 2005, peste jumătate (53,4%) din
produsele exportate constituiau produse agroalimentare, ponderea acestora s-a diminuat pînă la
45,5% în 2014, fiind depășite de produsele industriale. Principalele categorii de exporturi sunt
reprezentate de: (i) produsele alimentare și animale vii; (ii) articole manufacturate diverse; și (iii)
mașini și echipamente pentru transport. Aceste categorii largi de produse au constituit în 2014
circa 63% din volumul total de exporturi
Reorientarea geografică a exporturilor s-a datorat mai multor oportunități, dar și multor
constrîngeri. Pe de o parte, s-au înrăutățit relațiile comerciale cu Federația Rusă, aceasta aplicînd
restricții comerciale în anul 2006 și anul 2013 împotriva importurilor de băuturi alcoolice din
țara noastră, iar în anul 2014 a interzis și importul de carne procesată și fructe. Pe de altă parte,
relațiile comerciale cu Uniunea Europeană au cunoscut o dinamică ascendentă, odată cu intrarea
în vigoare a Sistemului Generalizat de Preferințe (GSP) în 2006, extinderea acestuia în 2007
(GSP plus), aplicarea Preferințelor Comerciale Autonome (ATP) în 2008, culminînd cu
instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător dintre Republica Moldova și
Uniunea Europeană odată cu intrarea în vigoare a Acordului de Asociere în septembrie 2014.
Investițiile au un rol important în dezvoltarea exporturilor. Începînd cu anul 2000,
investițiile de capital în Republica Moldova, au crescut în termeni reali, dar sectoarele orientate
la export au rămas în urmă față de celelalte. În ansamblu, volumul anual de investiții de capital în
anul 2014 era de 3,2 ori mai mare decît în anul 2000 (Figura 10). Criza financiară din anul 2009
a avut un impact foarte puternic asupra investițiilor, întrerupînd o tendință de creștere alertă care
se conturase în perioada 2001-2008. Volumul de investiții încă nu a revenit la nivelul anterior
crizei, ceea ce semnifică o stagnare a procesului de expansiune a capacităților interne de
producție. Totodată, în ultimii 3-4 ani numai 30% din investiții sunt alocate în sectoarele care în
mod direct sunt orientate la exportul de mărfuri.
Evoluția ISD totale în Republica Moldova a fost una sinuoasă. Chiar dacă stocul de ISD a
crescut de la 448,8 milioane USD în anul 2000 la 3,61 miliarde USD în anul 2014, fluxurile de
ISD au fost extrem de volatile. Nivelul actual al fluxurilor de ISD încă nu a revenit la nivelul
precedent crizei din 2009. Cele mai mari fluxuri nete de ISD în valoare de 711 milioane USD,
atinse în 2008, au fost determinate în principal de ISD orientate spre piață, care ținteau sectoare
prestatoare de servicii, cum ar fi comerțul cu amănuntul și cel financiar (precum și de o
reevaluare contabilă a activelor în energetică). O particularitate structurală a ISD în Republica
Moldova este faptul că fluxurile de ISD s-au bazat în mare parte pe investiții în capital social, dar
au demonstrat un nivel modest de profituri reinvestite
În comparație cu alte țări din regiune, Republica Moldova a înregistrat performanțe mai
reduse în atragerea ISD. Nivelul mediu estimat al influxurilor nete de ISD pe cap de locuitor în
perioada 2005-2014 este de 87 USD, unul dintre cele mai scăzute din regiune. Din cauza
insuficienței și costului ridicat al capitalului investițional intern, un nivel atît de scăzut al ISD nu
face decît să submineze competitivitatea și dezvoltarea durabilă a țării. De asemenea, Republica
Moldova a atras puține investiții de tip „greenfield”. În medie, Republica Moldova atrage anual
doar 65 USD pe cap de locuitor de investiții „greenfield” (investițiile de tip „greenfield” sunt
investițiile în construcția unor spații de producere noi; investițiile de tip „brownfield” sunt
investițiile în modernizarea/dezvoltarea unor spații de producere deja existente.), în timp ce în
țările de comparație, această valoare este de 357 USD în medie. Grupul țărilor de comparație
include statele care fac concurență directă Republicii Moldova pe dimensiunea ISD orientate
spre eficiență (România, FRI Macedonia, Ucraina și Serbia) sau aparțin Europei de Sud-Est
(Albania, Bulgaria, Croația și Muntenegru).
ISD au contribuit la apariția unui nou sector în Republica Moldova, industria automotive.
Industria automotive (piese, echipamente, utilaje și agregate pentru industria constructoare de
automobile) se situează printre primele patru în Europa în ceea ce privește numărul de noi
proiecte de ISD. Proiectele bazate pe ISD în acest sector generează cele mai multe locuri de
muncă în Europa – circa 50.000 anual. Republica Moldova a reușit să atragă cîteva proiecte ISD
din partea unor mari companii din industria auto, inclusiv Draexlmaier (Germania), Lear
Corporation (SUA), Gebauer & Griller (Austria), Confezioni Andrea Covercar (Italia), precum și
investiții de tipul „non-equity investment” efectuate de compania Leoni (Germania) la SA
Introscop. Contribuția industriei automotive a reprezentat în 2014 circa 8% din totalul
exporturilor.
Zonele Economice Libere și Parcurile Industriale au jucat un rol esențial în atragerea
ISD. Aproape toate ISD din industria automotive au fost localizate în Zone Economice Libere
(ZEL). În prezent, Moldova are șapte ZELuri situate în diferite regiuni ale țării, cu un număr
total de 161 rezidenți care dispun de 6620 angajați18. Republica Moldova mai are și Portul
Internațional
Liber Giurgiulești (raionul Cahul, regiunea de sud a țării), precum și Aeroportul
Internațional Liber Mărculești (raionul Florești, regiunea de nord), ambele dispunînd de un statut
juridic aproape similar cu cel al ZEL-urilor. Suma totală a investițiilor efectuate de către
rezidenții ZEL-urilor pe parcursul întregii perioade de existență a acestora depășește 210
milioane USD. În afară de aceasta, începînd cu anul 2011 în Republica Moldova s-a inițiat
implementarea unui nou instrument de atragere a investițiilor precum Parcurile Industriale
(PI). Pînă în prezent titlul de parc industrial s-a acordat la 9 întreprinderi care au demarat
realizarea proiectelor privind crearea și dezvoltarea a 9 parcuri industriale. Din punct de vedere
geografic, parcurile industriale sunt repartizate pe tot teritoriul țării, pe o suprafață totală de
179,9 ha. În doar 4 ani de zile în cadrul parurilor industriale s-au efectuat investiții în sumă de
722,9 mil lei, s-au înregistrat în calitate de rezidenți 51 agenți economici, s-au creat 1859 locuri
de muncă. După cum arată exemplele altor state (Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia),
ZEL-urile și parcurile industriale au un rol semnificativ în atragerea ISD, deoarece acestea
permit investitorilor străini și autohtoni să își dezvolte producția și serviciile într-un termen
avantajos și la costuri rezonabile. Din aceste considerente, cele mai eficiente şi mai atractive
ZEL-uri și parcuri industriale municipale/regionale din Republica Moldova vor continua să se
dezvolte și să se extindă.
În scopul definirii unor măsuri de politici potrivite, este important ca Strategia să se bazeze
pe o tipologie clară privind ISD [14], iar resursele de care dispune țara să fie concentrate pe
atragerea acelor investiții, care generează cele mai multe exporturi. Ținînd cont de necesitățile și
realitățile Republicii Moldova, cea mai relevantă tipologie adoptată de Strategie include trei
categorii de investiții: ISD orientate spre valorificarea resurselor naturale, ISD orientate spre
piață și ISD orientate spre maximizarea eficienței. Structura estimată a ISD conform acestei
clasificări pentru cazul Republicii Moldova este: ISD orientate spre valorificarea resurselor
naturale (8% din total ISD), ISD orientate spre piață (63%) și ISD orientate spre maximizarea
eficienței (29%).
ISD orientate spre valorificarea resurselor naturale reflectă situația în care un investitor
urmărește să își asigure accesul la anumite resurse localizate în țara-gazdă. Resursele naturale de
potențial interes pot fi solul, petrolul, zăcămintele de minerale, materiile prime agricole și altele.
În condițiile unui fond de resurse naturale limitat, ale unei infrastructuri agricole depășite și ale
interdicției privind procurarea terenurilor agricole de către nerezidenți, Republica Moldova a
beneficiat de relativ puține ISD orientate spre valorificarea resurselor naturale, iar cele pe
care le-a atras, în special, în urma privatizării, s-au concentrat în doar cîteva sectoare ale
industriei (cum ar fi producția cimentului, ghipsului sau zahărului). ISD orientate spre resursele
naturale au impact direct asupra exporturilor, dar fac țara vulnerabilă în fața fluctuațiilor
prețurilor globale. Or, se cunoaște că prețurile globale la mărfurile de bază se caracterizează
printr-o volatilitate înaltă. Strategia recunoaște
importanța atragerii ISD orientate spre resurse naturale, mai ales luînd în considerare faptul
că unele produse agricole moldovenești au demonstrat un înalt avantaj competitiv pe piețele
internaționale – fiind vorba, în special, de nuci, struguri de masă, cireșe, piersici, ulei din seminţe
de struguri și altele. Însă atragerea unui volum mare de ISD în sectorul agricol implică
eliminarea unor constrîngeri critice, cum ar fi: interdicția de vînzare a terenurilor agricole
nerezidenților, proprietatea fragmentată a terenurilor şi a capacităților de producţie insuficiente,
infrastructura de irigație deteriorată şi productivitatea extrem de mică a muncii (30% din media
pe economie). Barierele care limitează intrarea ISD în agricultură complică și atragerea
investițiilor în industria alimentară și a băuturilor. Chiar dacă constrîngerile politice sunt destul
de severe, Guvernul se angajează să identifice opțiuni pe termen lung pentru atenuarea sau
eliminarea constrîngerilor critice în calea ISD în agricultură și industria alimentară și să
promoveze mai bine alternativele legale care există, cum ar fi contractele de arendă pe termen
lung și formarea întreprinderilor mixte și a parteneriatelor. În viitorul apropiat, însă, sectorul
agricol se va dezvolta în mod prioritar din contul investițiilor locale și, eventual, a celor finanțate
de partenerii de dezvoltare externi (Banca Mondială, BERD, BEI).
ISD orientate spre piață cuprind investițiile ghidate de potențialul de a furniza bunuri și
servicii clienților în țara-gazdă. Acest potențial, la rîndul său, este determinat de dimensiunea și
caracteristicile pieței interne. Spațiul de intervenții directe din partea Guvernului pentru a
promova acest tip de investiții este destul de limitat, cel puțin pe termen scurt, deoarece și piața
internă a Republicii Moldova este limitată. Guvernul va încuraja ISD orientate spre piaţă prin
atenuarea și eliminarea constrîngerilor orizontale, fortificarea drepturilor de proprietate,
înlăturarea barierelor comerciale inoportune și asigurarea unei concurențe loiale pe piață.
Conform estimărilor, 63% din stocul de investiții în Republica Moldova este compus din ISD
orientate spre piață, care au cuprins în mare parte servicii care nu sunt orientate la export
(servicii bancare, servicii de depozitare, servicii profesionale, servicii de transport, etc.). Deși
dominante valoric, impactul direct al acestor investiții asupra capacității de export a Republicii
Moldova este destul de redus. Cu toate acestea, ISD orientate spre piaţă majorează în mod
indirect eficienţa industriilor exportatoare care utilizează serviciile ISD orientate spre piaţă prin
intermediul aporturilor tehnologice pentru producţie. Din acest motiv, ISD orientate spre piaţă
sunt în continuare binevenite în Republica Moldova.
ISD orientate spre eficiență țintesc oferirea de bunuri și servicii de export și se
materializează atunci cînd investitorii caută să sporească costeficiența în baza avantajelor oferite
de factorii de producție ce influențează competitivitatea întreprinderilor. Investițiile atrase de
forța de muncă ieftină sunt incluse în această categorie. Faptul că investițiile orientate spre
eficiență constituie o prea mică parte din stocul total al ISD, sugerează că Republica Moldova nu
a reușit încă să exploateze în totalitate nici potențialul pe care-l oferă lanțurile valorice
regionale/globale, nici accesul său preferențial pe piețele internaționale în cadrul unor acorduri
de liber schimb. Ponderea mică a ISD orientate spre eficiență (circa o treime din total) mai arată
că performanțele țării în atragerea investițiilor nu au fost suficiente pentru a materializa viziunea
de dezvoltare a Republicii Moldova, viziune bazată pe exporturi, transferul de tehnologii și
locurile de muncă decente, precum și pe construirea unei economii a cunoașterii, după cum
prevede SND „Moldova 2020”.
 Politicile fiscale și administrarea fiscală. Republica Moldova aplică un impozit pe venit
moderat. Valoarea impozitului pe venit (IPV) al persoanelor juridice în Republica Moldova este
de 12% și se aplică în mod egal tuturor companiilor, indiferent de originea capitalului. Acest
nivel este unul dintre cele mai joase din regiune, doar Armenia, Bulgaria și Macedonia avînd un
IPV mai mic, de 10%. Totuși, în cazul administrării fiscale, avantajele Republicii Moldova nu
sunt atît de evidente: în medie, achitarea IPV durează 42 de ore, mai mult decît în Bulgaria,
Lituania, Letonia, România și Macedonia
Deși nivelul IPV din activitatea de întreprinzător este unul relativ mic, sarcina fiscală totală
depășește media regională. Sarcina fiscală totală, care mai include contribuțiile pentru
asigurările sociale și de sănătate, impozitul funciar, impozitul pe bunuri imobiliare și taxele
rutiere și care este calculată ca pondere a acestor impozite în profit, la fel ca și numărul asociat al
procedurilor fiscale, sunt mai mari în Republica Moldova în comparație cu alte țări din regiune
O altă problemă majoră vizează nivelul înalt de fragmentare și neclaritate a prevederilor
privind deductibilitatea fiscală. Aceste carențe au cauzat mai multe litigii dintre investitori și
autoritățile publice, care de regulă se soluționează destul de problematic din cauza lipsei unei
surse unificate de date, informații, clarificări și decizii anterioare privind litigiile și disputele
investiționale.
Stimulentele investiționale. În Republica Moldova sunt oferite diverse stimulente menite să
susțină investițiile străine directe. Astfel, anumite stimulente investiționale se aplică la nivel de
sectoare economice, cum ar fi TIC și agricultura. Companiile din sectorul TIC beneficiază de
facilități privind costurile forței de muncă - impozitul pe venit al persoanelor fizice și
contribuțiile la asigurările sociale deduse din salariul lucrătorilor din industria TIC sunt calculate
din venitul plafonat la 2 salarii medii prognozate pe economie. În sectorul agricol, gama de
stimulente este ceva mai largă. Astfel, Fondul de Subvenționare a Producătorilor Agricoli susține
fermierii în contractarea creditelor bancare, asigurările în agricultură, investițiile în tehnologiile
și echipamentul agricol, inovațiile tehnologice din sector etc. Suplimentar, în cazul
producătorilor agricoli se aplică o serie de stimulente fiscale: scutire de TVA pentru serviciile
cooperativelor agricole de prestări servicii livrate membrilor acestei cooperative, condiţia fiind
ca cel puţin 75% din valoarea totală a livrărilor cooperativei să corespundă anumitor criterii;
gospodăriile ţărăneşti (de fermier) sunt impozitate doar cu 7% din profitul impozabil în
comparaţie cu cota de 12% din profitul impozabil aplicată persoanelor juridice; angajatorii achită
o cotă preferențială de asigurări sociale de stat de 16% comparativ cu 23% în cazul cotei
standard.
Un loc aparte il au stimulentele suplimentare pentru investiții se aplică rezidenților din
Zonele Economice Libere, Portul Internațional Giurgiulești și Parcurile Industriale.
Alte stimulente pentru investiții sunt aplicate orizontal tuturor sectoarelor.
Republica Moldova este pregătită pentru utilizarea tehnologiilor digitale, însă nivelul de
utilizare propriu-zisă este destul de redus. Conform Raportului privind Competitivitatea Globală
pentru 2014-2015, Republica Moldova ocupă poziția 51 din 144 de state în ceea ce privește
dezvoltarea tehnologiilor, depășind țări precum Serbia, Azerbaidjan sau Macedonia (Figura 17).
Unul din cele mai importante avantaje pe care le oferă Republica Moldova este calitatea bună a
conexiunilor internet.
Cea mai mare parte a infrastructurii fizice necesită o modernizare substanțială. Starea
proastă a infrastructurii reprezintă actualmente unul dintre principalele impedimente pentru
dezvoltarea țării. Conform Raportului privind Competitivitatea Globală pentru 2014-2015,
Republica Moldova ocupă locul 118 din 144 de state după calitatea infrastructurii de transport,
cel mai scăzut punctaj fiind acordat infrastructurii rutiere, iar cel mai bun – infrastructurii de
transport aerian.
În pofida unor reforme din ultimii 10 ani, climatul de afaceri moldovenesc rămîne unul
dintre cele mai slabe din regiune. Aceasta subminează semnificativ efortul țării de a stimula
competitivitatea prin atragerea investițiilor pentru dezvoltarea exportului și face ca Republica
Moldova să piardă în competiția regională pentru investiții. În cele din urmă, aceste deficiențe
limitează oportunitățile pentru economie şi duc la scăderea nivelului de trai al populației.

3.3.1. Cadrul legal de asigurare a realizării activităţii investiţionale în Republica Moldova

Pentru derularea eficientă a procesului investiţional este necesară asigurarea unui cadru
legislativ şi normativ adecvat. Pot fi menţionaţi unii paşi în vederea perfectării cadrului legal,
cum ar fi:

 aprobarea în 2000 a primei Strategii investiţionale a Republicii Moldova pentru anii 2001-
2005.
 aprobarea în 2005 a Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru
pentru anii 2006-2015, elaborată de Ministerul Economiei şi Comerţului al R.Moldova;
 aprobarea în 2016 a Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru
pentru anii 2016-2020;
 aprobarea Programul naţional de implementare a Planului de Acţiuni Republica Moldova -
Uniunea Europeană etc.
 îniţierea reformei regulatorii, care a avut ca scop reducerea gradului de dependenţă a
întreprinderilor de reglementarea administrativa, diminuarea cheltuielilor financiare şi de
timp pentru obţinerea autorizaţiilor, certificatelor şi altor permisiuni;
 adoptarea unor strategii şi programe naţionale care prevăd realizarea măsurilor ce vor
contribui la creşterea economică prin imbunataţirea climatului investiţional;
încheierea acordurilor bilaterale în vederea protecţiei investiţiilor;
au fost aprobate un şir de legi şi acte normative ce au drept scop îmbunătăţirea climatului
investiţional şi/sau antreprenorial:
 Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi 845 –XIX din 03.01.1992;
 Legea cu privire la societăţile pe acţiuni – nr.1134 din 02.04.1997 (modificată);
 Legea cu privire la zonele economice libere nr.440-XV din 27 iulie 2001 (detalii cu privire
la ZEL – anexa 1);
 Legea cu privire la SRL – nr.135-XVI din 14.07.2007;
 Legea cu privire la parcurile industriale – nr.164-XVI din 13.07.2007
 şi alte acte normative, precum: Legea cu privire la leasing (în redacţia nouă) 2, Legea cu
privire la organizaţiile de microfinanţare3, Legea cu privire la patenta de întreprinzător4 etc.

2
Legea cu privire la leasing Nr.731 din 15.02.96 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.49-50 din 25.07.1996.
3
Legea cu privire la organizaţiile de microfinanţare. Nr.280-XV din 22.07.2004. Monitorul Oficial al R.Moldova
nr.138-146/737 din 13.08.2004.
4
Legea cu privire la patenta de întreprinzător. Nr.93-XIV din 15.07.98. Monitorul Oficial al R.Moldova nr.72-
73/485 din 06.08.1998.
 Au fost introduse anumite modificări în legislaţia vamală şi fiscală, ce prevăd facilităţi
fiscale şi vamale pentru investiţii. Însă, procesul perfecţionării legislaţiei este unul continuu.
Reglementarea activităţii investiţionale în R.Moldova are la bază, în primul, rând,

Constituţia Republicii Moldova, care prevede:

 manifestarea liberei iniţiative economice, libertatea comerţului şi activităţii de

întreprinzător;
 protecţia concurenţei loiale;
 crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie;
 dreptul la proprietatea privată, precum şi dreptul la moştenirea proprietăţii;
 inviolabilitatea investiţiilor persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine.

Legea nr. 81 din 18 martie 2004 “Cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător”
este documentul de bază, care reglementează activitatea investitorilor în Republica Moldova,
legea cu privire la investiţiile străine fiind abrogată.
Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător stabileşte:
„…principiile juridice, sociale şi economice de organizare şi dezvoltare a activităţii
investiţionale din Republica Moldova, drepturile şi obligaţiile investitorilor, atribuţiile şi
competenţa autorităţilor publice în domeniul activităţii investiţionale, garanţiile pe care statul le
acordă investitorilor autohtoni şi străini, modalitatea de soluţionare a diferendelor
investiţionale, precum şi reglementări referitoare la activitatea întreprinderilor cu investiţii
străine”.
Legea respectivă întruneşte următoarele compartimente:

Capitolul I - DISPOZIŢII GENERALE;

Capitolul II - RINCIPIILE EFECTUĂRII INVESTIŢIEI;

Capitolul III - PROTEJAREA INVESTIŢIILOR;

Capitolul IV - DIFERENDELE INVESTIŢIONALE;

Capitolul V - DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND INVESTITORII STRĂINI ŞI

INVESTIŢIILE STRĂINE;

Capitolul VI - ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR PUBLICE ÎN DOMENIUL

ACTIVITĂŢII INVESTIŢIONALE;

Capitolul VII - DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII.

Investitorii autohtoni efectuează investiţii sub formă de mijloace băneşti numai în

moneda naţională a Republicii Moldova, iar investitorii străini şi în alta valută convertibilă.
 Legea cu privire la investiţii în activitatea de întreprinzător:
- permite activitatea investiţională în toate sectoarele economiei, repatrierea totală a
veniturilor;
- asigură transparenţă între autorităţi publice şi investitori;
- oferă un şir de garanţii privind exproprierea investiţiilor, întreruperea forţată a
activităţii;
- reprezintă un mecanism real pentru soluţionarea diferendelor investiţionale şi achitării
despăgubirilor etc.
Legea cu privire la constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale are drept scop
promovarea politicii de constituire şi dezvoltare a parcurilor industriale intru asigurarea unui
climat investiţional favorabil şi încurajarea fluxului de investiţii în regiunile ţării. La elaborarea
acestui proiect de lege s-a ţinut cont de practica ţărilor dezvoltate şi celor cu economiile
emergente, în special Ungariei, Turciei şi Chinei (detalii despre PI – anexa 2).
Obiectivul legii respective constă în stimularea plasării investiţiilor private în teritoriile
speciale prin:
 oferirea din contul statului infrastructurii tehnice pentru plasarea activităţilor de producere
(alimentare cu energie electrică, reţele de comunicaţii, reţea de alimentare cu gaz, alimentare
cu apă, canalizare, inclusiv pluvială, căile de transport, iluminat public);

 valorificarea resurselor materiale existente (infrastructură, spaţiile şi capacităţile

întreprinderilor de stat sau societăţilor pe acţiuni, activele cărora nu se utilizează la nivelul
eficient);

 favorizarea dezvoltării agenţilor economici din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii;

 creşterea locurilor de muncă în regiuni;

Aceste obiective conduc în mod direct la realizarea unei afaceri profitabile de către agenţii
economici amplasaţi.
Dezvoltarea procesului investiţional în R.Moldova este strîns legat de nivelul de
dezvoltare şi funcţionare a pieţei de capital, în cadrul căreia se efctuează importante investiţii în
valori mobiliare. Legea cu privire la Piaţa de Capital reglementează activitatea pe piaţa de
capital, inclusiv activitatea investiţională pe această piaţă. În 2012 a fost aprobata de Parlament o
espectiva lege, care a intrat în vigoare din septembrie, 2013, înlocuind Legea privind PVM.
Un moment pozitiv pentru investitori constă în faptul, că Republica Moldova a încheiat
acorduri de comerţ liber cu ţările CSI, CEFTA şi Uniunii Europene, precum şi existenţa
preferinţelor comerciale autonome în comerţul cu Uniunea Europeană.
 Prin urmare, aceşti factori au contribuit la majorarea semnificativă a fluxului investiţiilor
străine în Republica Moldova. Aşadar, volumul investiţiilor străine directe acumulat în economia
naţională, la sfîrşitul anului 2008 a constituit 2604 mil. dolari SUA, majorîndu-se circa cu 2 mld.
dolari SUA în comparaţie cu sfîrşitul anului 2001.
Existenţa cadrului normativ bilateral este o premisă importantă pentru atragerea
investiţilor străine şi promovarea exporturilor. În prezent, R. Moldova este parte la 40 Acorduri
bilaterale privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, la 38 Acorduri bilaterale
privind colaborarea comercial-economică şi la 13 Acorduri internaţionale privind evitarea
dublei impuneri fiscale.

În vederea atragerii investiţiilor, Codul Fiscal al Republicii Moldova oferă o serie de

facilităţi fiscale. Astfel, investitorii beneficiază de următoarele facilităţi fiscale:
 Rezidenţii zonelor economice libere beneficiază de avantaje fiscale conform articolului
49 al Codului Fiscal în ceea ce priveşte impozitul pe venit, cît şi de cota zero a TVA
pentru mărfurile, serviciile livrate în/din zona economică liberă din afara teritoriului
vamal al Republicii Moldova, livrate în zona economică liberă din restul teritoriului
vamal al Republicii Moldova, precum şi cele livrate unul altuia de către rezidenţii
diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova, conform articolului 104, şi
scutirea de plata accizelor a mărfurilor supuse accizelor introduse în zona economica
libera din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, din alte zone economice libere,
din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi mărfurile originare din
această zonă şi scoase în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova conform art. 124.
De asemenea, există facilităţi fiscale pentru anumite genuri de activităţi. Spre exemplu:
 Investitorii în sectorul agricol beneficiază de: i) scutire de impozitul pe venit din
activitatea de bază pe parcursul a 5 ani; ii) scutirea de plata taxei în fondul rutier; iii)
facilităţi fiscale la achitarea taxelor locale.

 Companiile al căror venit provine în valoare de peste 50% din vînzările programelor de
calculator elaborate personal sunt scutite de impozitul pe venit pe o perioadă de 5 ani.

Generalizarea informaţiei privind cadrul legislativ privind activitatea de investiţii

în Republica Moldova este prezentată în tabelul ce urmează.

Tabelul 3.2.2

Cadrul legal privind activitatea de investiţii în Republica Moldova

Actul legislativ Prevederi legislative, care au stat la baza studiului comparativ cu
practicile legislative internaţionale
1. Constituţia art.9 - manifestarea liberei iniţiative economice
Republicii Moldova art.46, 126-127 - dreptul la proprietatea privată, precum şi dreptul la
moştenirea proprietăţii
art.46 - nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate
publică stabilită conform legii şi cu oferirea unei drepte şi prealabile
despăgubiri. Investiţiile nu pot fi expropriate ori supuse unor măsuri
cu efect similar, care privează în mod direct sau indirect investitorii
de titlul de proprietate sau de control asupra investiţiei.
art. 126 - statul asigură inviolabilitatea investiţiilor persoanelor fizice
şi juridice, inclusiv străine şi ocroteşte proprietatea cetăţenilor
Republicii Moldova, străini şi apatrizi.
2 Codul Civil al Libertatea contractelor private
Republicii Moldova
nr.1107-XV din 6.06.
2002
3 Codul fiscal al Facilităţi şi scutiri fiscale
Republicii Moldova
nr. 1163–XIII din
24.04.97
4 Codul Vamal al Scutiri la plata taxelor vamale
Republicii Moldova
nr. 1149–XIV din
20.07. 2000
5 Legea Republicii Art. 5 - investitorii îşi pot plasa investiţiile pe întreg teritoriul
Moldova cu privire Republicii Moldova şi în toate domeniile activităţii de întreprinzător
la investiţiile în în condiţiile respectării legislaţiei antimonopol, ecologice, privind
activitatea de securitatea statului etc.; statul asigură un regim de securitate şi
întreprinzător nr. 81- protecţie deplină şi permanentă tuturor investiţiilor indiferent de
XV din 18.03.2004 forma lor.
Art. 6 - investiţiile şi facilităţile acordate acestora nu pot fi supuse
discriminării în funcţie de cetăţenie, domiciliu, loc de înregistrare
etc.; tuturor investitorilor li se acordă drepturi egale.
Art 22 - drepturile investitorilor asupra bunurilor imobile,
art. 8, 9, 10, 11, 12, 13 - garanţiile oferite investitorilor şi obligaţiile
acestora.
6 Legea Republicii art. 10 - întreprinderea este în drept să practice orice genuri de
Moldova cu privire activitate, cu excepţia celor interzise de lege.
la antreprenoriat şi
întreprinderi nr. 845-
XII din 3.01.1992
7 Legea nr.438-XVI stabileşte obiectivele, cadrul instituţional, competenţele şi
privind dezvoltarea instrumentele specifice pentru realizarea politicii de dezvoltare
regională din regională în RM. Această lege corespunde aspiraţiilor RM de
integrare europeană şi prevede crearea a două regiuni de nivel
28.12.2006
European NUTS II (Nord, Centru), precum şi a regiunilor mai mici
de nivelul NUTS III (Sud, UTA Găgăuzia, regiunea transnistreană şi
municipiul Chişinău), luându-se în consideraţie numărul locuitorilor
din regiune.
8 Legea Republicii Zonele economice libere administrează teritorii în care, pentru
Moldova cu privire investitorii străini, sunt permise, în regim preferenţial anumite genuri
la zonele economice de activităţi de întreprinzător. Oferă investitorilor terenuri şi spaţii de
libere nr.440-XV din producere înzestrate cu infrastructura necesară pentru iniţierea
 27.07.2001 activităţii de antreprenoriat cu posibilitatea de utilizare a facilităţilor
fiscale şi vamale.
9 Legea cu privire la stabileşte bazele juridice de reglementare a raporturilor de leasing,
leasing nr.59-XVI obiectul leasingului, participanţii la operaţiunile de leasing,
din 28.04.2005 drepturile, obligaţiile şi răspunderea acestora.
10 Legea cu privire la stabileste modul de infiintare si statutul juridic al societatilor pe
Societăţile pe actiuni, drepturile si obligatiile actionarilor, asigura apararea
Acţiuni nr. 1134- drepturilor si intereselor legale ale creditorilor si actionarilor acestor
XIII din 02.04.97 societati.

11 Legea privind Piaţa reglementează activitatea pe piaţa de capital, inclusiv activitatea

de Capital investiţională pe această piaţă.

12 Acorduri bilaterale
privind colaborarea
comercial-economică
13 Acorduri
internaţionale cu
privire la evitarea
dublei impuneri
fiscale
14 Acorduri bilaterale
privind promovarea
si protejarea
reciproca a
investiţiilor

Sursa: adaptare efectuată, în baza legislaţiei autohtone analizate

3.3.2. Cadrul instituţional de asigurare a realizării activităţii investiţionale în Republica

Moldova

În vederea constituirii şi îmbunătăţirii cadrului instituţional de asigurare a realizării

activităţii investiţionale, în R. Moldova au fost întreprinşi în timp următorii paşi:
 crearea în anul 1997 a Agenţiei pentru Atragerea Investiţiilor Străine, care din 2001 a
devenit parte a Organizaţiei de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exporturilor
(MIEPO) din cadrul ME al R.M.;

 în anul 2001 Republica Moldova a devenit membru al Organizaţiei Internaţionale a

Comerţului (OMC);

 la 7 septembrie 2004 a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat Asociaţia

investitorilor străini;

 în anul 2007 a fost înfiinţată Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei, ca

 autoritate permanentă în administraţia publică, avînd ca scop promovarea politicii statului
în domeniul protecţiei concurenţei, limitarea şi reprimarea activităţii anticoncurenţă a
agenţilor economici, a autorităţilor administraţiei publice, precum şi efectuarea
controlului asupra executării legislaţiei cu privire la protecţia concurenţei;

 în scopul executării Legii nr.438-XVI din 28.12.2006 a fost adoptată Hotărârea

Guvernului nr.127 din 08.02.2008, prin care s-a decis crearea cadrului instituțional și s-
au aprobat Regulamentele de funcționare a respectivelor instituții;

 în cadrul ME al R.Moldova au fost create structuri speciale (Direcţia “Politici

investiţionale şi de promovare a exporturilor”, Direcţia „Analiză, monitorizare şi
evaluare a politicilor” etc.), care sunt chemate să contribuie la elaborarea şi realizarea
politicii investiţionale, să atragă investitori etc.

MIEPO are anumite obiective principale5, printre care:

1. de a ajuta întreprinderile autohtone să atingă valori profitabile ale exporturilor şi de a le oferi
asistenţă în domeniul promovării exportului pentru a corespunde concurenţei pe plan
internaţional;
2. de a promova investiţiile străine directe în Moldova şi rolul acestora ca o principală forţă
motrice pentru dezvoltarea economică a ţării.
Ideea creării Asociaţiei investitorilor străini (AIS) a apărut graţie susţinerii proiectului
,,Carta Investiţiilor”, iniţiat în vederea încurajării reformelor şi îmbunătăţirii climatului de afaceri
în ţările Europei de Sud-Est, implimentat de Organizaţia de Cooperare Economică şi Dezvoltare,
cu suportul ţărilor membre ale Uniunii Europene. Moldova participă la acest proiect din
momentul aderării la Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Odată cu crearea AIS
Moldova a aderat în cadrul Europei de Sud-Est la reţeaua regională a Consiliului de investitori
străini (detalii despre AIS – anexa 4).
Principalul scop al AIS este promovarea dialogului între investitori şi organele puterii,
orientat spre îmbunătăţirea climatului de afaceri şi a competitivităţii Moldovei la nivel regional
şi internaţional, prezentarea opiniilor membrilor ei în vederea promovării intereselor comune, să
încurajeze investiţiile străine, să stabilească un dialog eficient şi constructiv cu autorităţile
R.Moldova în vederea lichidării barierelor, care ar putea apărea în relaţiile cu investitorii străini.

Cadrul instituţional actual de asigurare a realizării activităţii investiţionale în Republica

Moldova poate fi prezentat succint în următorul tabel.

5
Moldavian Investment and Export Promotion Organisation.// http://miepo.md/ 15.11.2007.
 Tabelul 3.3.1.

Cadrul instituţional de asigurare a activităţii investiţionale în Republica Moldova

Denumirea Atribuţiile de bază

instituţiei
1. Ministerul  elaborarea şi promovarea politicii de stat în domeniul
Economiei al investiţiilor, gestionarea patrimoniului public şi zonelor
R.Moldova economice libere;
Direcţia “Politici  elaborarea proiectelor de acte legislative şi normative în
investiţionale şi domeniile sus enunţate;
de promovare a  monitorizarea proceselor creării şi dezvoltării zonelor
exporturilor” economice libere, precum şi examinarea şi analiza celor mai
esenţiale proiecte investiţionale, programe şi măsuri în
domeniul administrării patrimoniului public.
2. Organizaţia  realizarea activităţilor de atragere a investiţiilor străine directe în
pentru atragerea proiecte investiţionale strategice;
investiţiilor şi  acordarea asistenţei informaţionale reprezentanţilor businessului
promovare a privat din ţară şi străinătate;
exporturilor din  elaborarea propunerilor de ameliorare a climatului investiţional
Moldova din ţară;
(MIEPO), ca  promovarea imaginii Republicii Moldova peste hotarele acesteia.
instituţie
subordonată a ME
3. Asociaţia  încurajarea reformelor şi îmbunătăţirea climatului de afaceri în
investitorilor ţările Europei de Sud-Est;
străini  stabilirea unui dialog eficient şi constructiv cu autorităţile
Republicii Moldova în vederea lichidării barierelor, care ar
putea apărea în relaţiile cu investitorii străini.

Sursa: adaptare efectuată, în baza surselor bibliografice analizate

Cu toate cele menționate mai sus, in Strategie se sublinieaza, că cadrul legal și cadrul
instituțional al Republicii Moldova nu sunt adecvate pentru atragerea investițiilor și
dezvoltarea exportului. În legislația propriu-zisă, precum și în felul în care aceasta este
implementată, există lacune majore, cauzate de guvernarea inadecvată a economiei,
vulnerabilitatea instituțiilor, cultura de afaceri slab dezvoltată, instabilitatea politică şi
macroeconomică și imprevizibilitatea mediului de afaceri. Cadrul de reglementare al afacerilor
nu prevede garanții eficiente și clare pentru investitori: nu există practica unor Acorduri de
Investiții care să ofere claritate privind drepturile și obligațiile ambelor părți; nu există
mecanisme de soluționare a problemelor de impozitare (cum ar fi soluția fiscală anticipată),
precum și un mecanism de soluționare a reclamațiilor din partea investitorilor. Investitorii străini
în Republica Moldova sunt mai sensibili la deficiențele climatului investițional, din cauza
mobilității ISD orientate spre eficiență, dar și a concurenței internaționale intense pentru ISD la
momentul de față.
 3.3. Politica e dezvoltare regională
Cadrul legal al politicii şi dezvoltării regionale este asigurat, în principal, de Legea
nr.438-XVI din 28.12.2006 privind dezvoltarea regională, care stabileşte obiectivele, cadrul
instituţional, competenţele şi instrumentele specifice pentru realizarea politicii de dezvoltare
regională în RM. Această lege corespunde aspiraţiilor RM de integrare europeană şi prevede
crearea a două regiuni de nivel European NUTS II (Nord, Centru), precum şi a regiunilor mai
mici de nivelul NUTS III (Sud, UTA Găgăuzia, regiunea transnistreană şi municipiul Chişinău),
luându-se în consideraţie numărul locuitorilor din regiune.

În R.Moldova, politica de dezvoltare regională reprezintă un ansamblu de măsuri

planificate şi promovate de Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, autorităţile
administraţiei publice locale, în parteneriat cu diverşi actori (privaţi, publici, voluntari), în
scopul asigurării unei creşteri economice, dinamice şi durabile, prin valorificarea eficientă a
potenţialului regional şi local.
Pentru a putea fi aplicată politica de dezvoltare regională, au fost înfiinţate regiuni de
dezvoltare, care cuprind tot teritoriul Republicii Moldova. Principalele domenii care pot fi vizate
de politicile regionale sunt: dezvoltarea întreprinderilor, piaţa forţei de muncă, atragerea
investiţiilor, transferul de tehnologie, dezvoltarea sectorului Î.M.M.-urilor, îmbunătăţirea
infrastructurii, calitatea mediului înconjurător, dezvoltare rurală, sănătate, educaţie, învăţământ,
cultura.
In conformitate cu prevederile legale privind dezvoltarea regionala în Republica
Moldova, obiectivele de baza ale dezvoltării regionale sunt următoarele:
 Diminuarea dezechilibrelor regionale existente, prin stimularea dezvoltării
echilibrate, prin recuperarea accelerată a întârzierilor în dezvoltarea zonelor
defavorizate ca urmare a unor condiţii istorice, geografice, economice, sociale,
politice, şi preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;

 Corelarea politicilor şi activităţilor sectoriale guvernamentale la nivelul

regiunilor, prin stimularea iniţiativelor şi prin valorificarea resurselor locale şi
regionale, în scopul dezvoltării economico-sociale durabile şi al dezvoltării culturale
a acestora;

 Stimularea cooperării interregionale, interne şi internaţionale, a celei

transfrontaliere, inclusiv în cadrul euroregiunilor, precum şi participarea regiunilor
de dezvoltare la structurile şi organizaţiile europene care promovează dezvoltarea
economică şi instituţională a acestora, în scopul realizării unor proiecte de interes
comun.
 Experienţa internaţională în domeniu demonstrează faptul că unul dintre cei mai
importanţi factori pentru atragerea capitalului, inclusiv a celui străin în economie este
existenţa unui cadrul instituţional adecvat şi a bazei legislative stabile, care ar asigura
protecţia eficientă maximă a intereselor investitorilor şi ale altor participanţi la procesul
investiţional.
Astfel, climatul investiţional, menit să stimuleze atragerea investiţiilor, este un cadru
complex, fiind determinat de un mix de elemente interdependente de origine economică,
politică, de infrastructură ş.a., în cadrul acestora aspectele instituţional şi legislativ fiind
foarte importante.

Insuficienţa resurselor proprii pentru investiţii, precum şi acţiunile întreprinse de către

alte ţări au condus la schimbarea viziunii autorităţilor privind investiţiile şi rolul acestora în
economia Republicii Moldova. Ca rezultat, au fost întreprinşi paşi concreţi în sensul ameliorării
climatului de afaceri şi atragerii investiţiilor atît autohtone cît şi celor străine. Paşii respectivi au
vizat atît cadrul istituţional, cît şi cel legislativ.

Atît cadrul instituţional cît şi cel legal au evoluat în timp.

3.4. Politica investiţionlă la nivel microeconomic

Politica investiţională la nivel macroeconomic este strîns legată de politica, pe care o

stabilesc firmele la nivel microeconomic.
Activitatea investiţională caracterizează procesul fundamentării şi realizării celor mai
eficiente forme de alocare a capitalului în scopul creşterii potenţialului economic al
întreprinderii.
Activitatea investiţională a întreprinderii se caracterizează prin următoarele
particularităţi de bază:
1. Este principala formă de realizare a strategiei economice a întreprinderii, de
asigurare a creşterii activităţii sale operaţionale. Practic, toate sarcinile dezvoltării economice
a întreprinderii necesită creşterea volumului sau înnoirea structurii activelor operaţionale.
Această creştere a activelor şi înnoire a lor se efectuează în procesul diferitelor forme ale
activităţii investiţionale a întreprinderii. Politica investiţională a întreprinderii este o parte
componentă a strategiei generale a dezvoltării sale economice.
2. Activitatea investiţională poartă un caracter subordonat faţă de scopurile şi
sarcinile activităţii operaţionale ale întreprinderii, deşi unele forme ale investiţiilor
întreprinderii pot genera temporar un venit mai mare decât cel din activitatea operaţională.
Totuşi principala sarcină strategică a întreprinderii constă în dezvoltarea activităţii operaţionale
şi asigurarea condiţiilor sporirii venitului generat de ea. Activitatea investiţională a întreprinderii
are ca scop să asigure creşterea formării venitului său operaţional în perspectivă pe două căi: pe
calea asigurării creşterii venitului operaţional din contul măririi volumului activităţii economice;
şi pe calea asigurării micşorării cheltuielilor operaţionale specifice.
3. Activitatea investiţională a întreprinderii se caracterizează printr-o ritmicitate
periodică. Periodicitatea acestei activităţi e determinată de o serie de condiţii: necesitatea
acumulării preliminare a resurselor financiare pentru iniţierea realizării unor proiecte
investiţionale; folosirea condiţiilor externe favorabile pentru realizarea activităţii investiţionale;
crearea condiţiilor interne pentru “salturi” investiţionale esenţiale.
4. Activităţii investiţionale a întreprinderii îi sunt caracteristice riscuri specifice,
generalizate prin noţiunea de “risc investiţional”. Nivelul riscului investiţional, de obicei,
depăşeşte nivelul riscului operaţional. Aceasta se datorează faptului că în procesul activităţii
investiţionale riscul pierderii capitalului are o probabilitate de apariţie mai mare decât în procesul
activităţii operaţionale.
5. Venitul investiţional al întreprinderi în procesul activităţii sale investiţionale se
formează, de obicei, cu întârzieri. Aceasta înseamnă că între efectuarea cheltuielilor
investiţionale şi obţinerea venitului investiţional trece, de regulă, o anumită perioadă de timp.
6. În procesul activităţii investiţionale, soldul balanţei fluxurilor de numerar în
perioadele iniţiale este negativ. Soldul devine pozitiv pe parcursul compensării cheltuielilor
investiţionale prin veniturile obţinute.
Baza activităţii investiţionale a întreprinderii o constituie investiţiile reale. În
majoritatea întreprinderilor, acestea reprezintă unica direcţie a activităţii investiţionale.
Realizarea investiţiilor reale se caracterizează printr-o serie de particularităţi esenţiale de bază:
a. Investiţiile reale reprezintă principala formă de realizare a strategiei de dezvoltare
economică a întreprinderii. Realizarea principalului scop al acestei dezvoltări este asigurată
prin implementarea proiectelor de investiţii reale, dar însuşi procesul strategic de dezvoltare a
întreprinderii reprezintă ansamblul acestor proiecte realizate în timp.
b. Investiţiile reale se află în legătură reciprocă cu activitatea operaţională a
întreprinderii. Sarcinile creşterii volumului producţiei şi comercializării acesteia, lărgirii gamei
produselor şi sporirii calităţii lor, micşorării cheltuielilor operaţionale curente se îndeplinesc, de
regulă, în urma efectuării investiţiilor reale.
c. Investiţiile reale asigură, de regulă, un nivel de rentabilitate mai mare în
comparaţie cu investiţiile financiare. Această posibilitate de a genera un înalt nivel al
profitului este un motiv stimulator pentru a activa în sectorul real al economiei.
 d. Investiţiile reale au un nivel înalt de protecţie împotriva inflaţiei. Practica
demonstrează că, în condiţiile inflaţiei, rata creşterii costurilor multor investiţii reale nu numai că
este egală, ci, în multe cazuri, depăşeşte rata inflaţiei.
Politica investiţională reprezintă o parte a strategiei financiare a întreprinderii, ce constă
în alegerea şi realizarea celor mai eficiente forme ale investiţiilor sale reale şi financiare cu
scopul asigurării unui nivel înalt al dezvoltării şi majorării potenţialului economic al activităţii
sale.6
După ce s-au stabilit obiectivele, urmează să se elaboreze programul investiţional. Baza
acestui program o constituie proiectul investiţional, ce transformă obiectivul într-un sistem de
operaţiuni complexe.

Bibliografie:
1. Strategia Republicii Moldova de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor
pentru perioada 2016-2020, aprobată prin Hotărîrea Guvernului HOTĂRÎRE Nr.
511 din 25.04.2016 // Monitorul oficial al Republicii Moldova nr.43-45 din
29.04.2016;
2. Legea Republicii Moldova cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător
nr. 81-XV din 18.03.2004 // Monitorul oficial al Republicii Moldova Nr. 114-122 din
23.04.2004;
3. Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII
din 3.01.1992;
4. Legea Republicii Moldova cu privire la zonele economice libere nr.440-XV din
27.07.2001;
5. Legea cu privire la leasing nr.59-XVI din 28.04.2005;
6. Legea cu privire la Societăţile pe Acţiuni nr. 1134-XIII din 02.04.97;
7. Legea cu privire la SRL – nr.135-XVI din 14.07.2007;
8. Legea cu privire la parcurile industriale – nr.164-XVI din 13.07.2007;
9. Buhociu F. şi Negoescu Gh. Investiţiile în economia de tranziţie;
10. Caraganciu A., Domenti O., Ciobu S., Bazele activităţii investiţionale, Editura
A.S.E.M., Chişinău, 2004.
11. Vasilescu I., Romînu I., Cicea C. Investiţii, Bucureşti, 2000.
12. Hîncu R. Economia informaţională: aspecte manageriale şi investiţionale, Chişinău,
2002.
13. Ernst & Young, Investment Monitoring, 2015. 18 Ministerul Economiei al Republicii
Moldova, „Principalele rezultate ale activității desfășurate în Zonele Economice Libere în
2014”, http://www.mec.gov.md/sites/default/files/document/attachments/zel.docx.
14. John H. Dunning, 1993. ,,Multinational enterprises and the global economy”.
Wokingham, England: Addison-Wesley

6
Ion Românu, Ion Vasilescu. ”Managementul investiţiilor”, Editura Mărgăritar, Bucureşti, 1997.
 Anexa 1
Zonele Antreprenoriatului Liber din R.Moldova
 Zona Antreprenoriatului Liber "Expo-Business-Chişinău"

Zona liberă a fost creată prin Legea Republicii Moldova "Cu privire la Zona Antreprenoriatului
Liber "Expo-Business-Chişinău" nr. 625 din 3 noiembrie 1995. Termenul de activitate constituie
30 ani, cu posibila prelungire încă pentru 10 ani. În prezent, în zona economică activează 59 de
rezidenţi, dintre care 11 autohtoni şi 48 în comun cu investitori din diferite ţări, inclusiv Rusia,
SUA, România, Ucraina, Germania, Bulgaria, Irlanda, Italia, Israel, Marea Britanie etc. De la
începutul activităţii zonei libere, investiţiile rezidenţilor au constituit mai mult de 43 mil. dolari
SUA. Rezidenţii zonei "Expo-Business-Chişinău" au produs circa 30% din volumul producţiei
industriale, fabricat în zonele libere, precum şi au prestat servicii mai mult de 42 % din volumul
total al acestora.

Direcţiile prioritare de activitate ale zonei libere: producerea echipamentului electronic,

articolelor din peliculă polimerică, îmbutelierea băuturilor alcoolice, producerea şi asamblarea
mobilei, producerea articolelor din plută pentru îmbutelierea băuturilor alcoolice etc.

 Zona Antreprenoriatului Liber “Tvardiţa”

Zona liberă a fost creată prin Legea Republicii Moldova “Cu privire la Zona Antreprenoriatului
Liber “Tvardiţa” nr.626-XIII din 3 noiembrie 1995. Suprafaţa zonei este de 3,57 ha. Termenul de
activitate a zonei libere este de 30 de ani cu posibilitate de prelungire. În prezent, în zona
antreprenoriatului liber activează 5 rezidenţi, ce ocupă un teritoriu de 2,5 ha. Aceşti rezidenţi
fabrică producţie alcoolică (vin, divin, distilate pentru divin) şi brînză. În principiu, marfa
produsă este exportată în Rusia. Pe parcursul întregii perioade de activitate a zonei, rezidenţii au
atras investiţii în sumă de 11,2 mil. dolari SUA.

 Zona Antreprenoriatului Liber “Parcul de producţie “Taraclia”

Creată prin Legea Republicii Moldova nr.1529-XIII de la 19 februarie 1998 “Cu privire la zona
antreprenoriatului liber “Parcul de producţie “ Taraclia”, pe un termen de 25 de ani şi include o
suprafaţă de 36 ha. În zonă sînt înregistraţi 12 rezidenţi, 4 dintre care sînt autohtoni şi 8 au fost
creaţi în comun cu investitorii din Ucraina, Rusia şi Belorus. În prezent, în zonă funcţionează 2
subzone izolate, ce se află la distanţa de 800m una de alta. Suprafaţa de aproximativ 26 ha la
moment nefiind ocupată de rezidenţi. Principalele direcţii de activitate sînt fabricarea plăcilor de
ceramică, prestarea serviciilor, comerţul angro. Investiţiile rezidenţilor, de la începutul activităţii
zonei libere constituie circa 15 mil. dolari SUA.

 Zona Antreprenoriatului Liber “Parcul de producţie “Valkaneş”

Zona a fost creată prin legea Republicii Moldova nr.1526-XIII de la 19 februarie 1998 “Cu
privire la zona antreprenoriatului liber “Parcul de producţie “Valkaneş”, pe un termen de 25 de
ani. Zona are un caracter complex şi include în sine un lot de pămînt cu suprafaţa de 122,3 ha. În
zonă sînt înregistraţi 20 rezidenţi, 6 dintre care sînt autohtoni, iar 14 au fost creaţi în comun cu
investitorii din 5 ţări: Ucraina, Rusia, Egipt, Elveţia şi România. Activitatea industrială este
efectuată numai pe teritoriul primei subzone, perimetrul căreia este complet îngrădit, în
conformitate cu legislaţia în vigoare. Principalele direcţii de activitate sînt: fabricarea producţiei
alcoolice (vin) şi articolelor de confecţii, sortarea ambalarea, marcarea şi alte asemenea
operaţiuni, comerţul angro. Investiţiile rezidenţilor, de la începutul activităţii zonei libere,
constituie mai mult de 10 mil. dolari SUA.

 Zona Antreprenoriatului Liber “Parcul de producţie “Otaci-Business”

Zona este creată prin legea Republicii Moldova nr.1565-XIII de la 26 februarie 1998 “Cu privire
la antreprenoriatul liber “Parcul de producţie “Otaci-Business” pe un termen de 25 de ani, cu
suprafaţa de 34,19 ha, constituit din 2 subzone. În zonă sînt înregistraţi 10 rezidenţi. Principalele
direcţii de activitate sînt fabricarea articolelor de confecţii şi cusutul manoperei încălţămintei.
Investiţiile rezidenţilor, de la începutul activităţii zonei libere constituie circa 700 mii. dolari
SUA.

 Zona Economică Liberă "Ungheni -Business"

Zona a fost creată prin Legea Republicii Moldova “Cu privire la Zona Economică Liberă
“Ungheni-Business” nr.1295-XV din 25 iulie 2002, pe un termen de 25 ani, şi include o
suprafaţă de 42,34 ha. În prezent, în zonă sînt înregistraţi 44 rezidenţi, 17 dintre care sînt
autohtoni şi 27 fiind creaţi în comun cu investitorii din 6 ţări: Italia, Austria, Rusia, România,
Belgia şi Polonia. Volumul investiţiilor în zonă constituie 33,2 mil. dolari SUA. Principalele
direcţii de activitate: producerea şi asamblarea mobilei, fabricarea PET-preform, îmbutelierea
băuturilor nealcoolice şi apei potabile, producerea covoarelor, modulelor electronice,
ambalajelor pentru bijuterii, vopselelor şi lacurilor industriale, scîndurii şi a lemnului tăiat,
paletelor din lemn etc. Administraţia continuă să înregistreze noi rezidenţi, duce negocieri cu
potenţialii investitori industriali.
În regiunea de nord a ţării a fost creată Zona Economică Liberă „Bălţi”7. Aceasta include două
subzone cu o suprafaţă totală de 11,85 ha cu o infrastructură deja existentă (depozite, spaţii de
producere, infrastructură comunală), amplasate convenabil din punct de vedere geografic, avînd
acces la calea ferată şi la drumurile auto de importanţă republicană şi internaţională. În cadrul
primelor proiecte economice sa-u planificat investiţii de cca. 25 mil. euro, creşterea de la 5 pînă
la 7 mii locuri de muncă noi, iar volumul vînzărilor producţiei industriale se estimează peste 0,5
mild. lei anual, dintre care nu mai puţin de 90% urmează a fi exportate.

 Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti”

Actualmente, în Portul Internaţional Liber "Giurgiulesti" sînt înregistraţi 22 rezidenţi. Volumul
total al investiţiilor în Portul Internaţional, pe întreaga perioadă de activitate a acestuia, conform
situaţiei din 1 octombrie 2008, a constituit mai mult de 33 mil. dolari SUA, dintre care în 9 luni
ale anului 2008 au fost investite cca. 1,9 mil. dolari SUA. Investitorul General, ÎCS "Danube
Logistic" SRL, a investit 29,1 mil. dolari SUA, iar S.C. "Trans Cargo Terminal" SRL, care se
efectuează construcţia terminalului cerealier – 4,0 mil. dolari SUA. În 9 luni 2008 rezidenţii au
achitat diverse impozite şi taxe în sumă de 8,5 mil. lei, inclusiv 4,9 mil. lei accize şi 1,3 mil. lei
defalcări în fondul de asigurări sociale.

Obiectele primordiale ale Portului Internaţional:

Terminalul petrolier. Potrivit Acordului de investiţii „Cu privire la Portul Internaţional Liber
„Giurgiuleşti” capacitatea de trecere anuală minimală a acestuia trebuie să constituie aproximativ
1 milion tone. Pînă în prezent, la terminalul petrolier au fost acostate 4 vase petroliere. În 9 luni
a.c. de pe teritoriul terminalului petrolier al Portului Internaţional, a fost livrat 7 mii tone de
producţie petrolieră, dintre care partea considerabilă a acestora a fost realizată la staţiile de
alimentare cu combustibil ÎCS ”Bemol Retail” SRL. Potrivit, Acordului de investiţii „Cu privire
la Portul Internaţional Liber „Giurgiuleşti”, Investitorul preconizează să construiască şi să dea în
exploatare pe teritoriul Republicii Moldova 50 de SAC. La moment, au fost date în exploatare 18
SAC (mun. Chişinău - 5, Sîngerei – 2, Cimişlia - 1, Leova - 1, Taraclia - 1, Cahul - 1, Orhei – 1,
Rîşcani – 1, Comrat – 1, Soroca – 1, Bălţi – 1, Făleşti - 1 şi una pe teritoriul Portului
Internaţional pentru deservirea ÎS „Calea ferată din Moldova”). În timpul apropiat urmează să se
dea în exploatare alte 10 staţii.

7
Legea nr. 26 din 4 martie 2010
Portul de mărfuri. Potrivit Acordului de investiţii „Cu privire la Portul Internaţional Liber
„Giurgiuleşti” capacitatea de trecere anuală minimă a portului de mărfuri constituie 500 mii tone.
Termenul dării în exploatare a obiectului – aprilie 2010. Actualmente, proiectarea portului de
mărfuri se află la etapa finală. După definitivarea proiectării va urma aprobarea ajustărilor
necesare a normativelor în construcţii, ce ţin de distanţele între cheiuri. În scopul asigurării
securităţii în exploatarea Portului Internaţional Liber „Giurgiuleşti” atît la ţărm, cît şi pe apă, a
fost invitată o societate cu renume mondial în domeniul evaluării şi consultanţei în materie de
riscuri ce pot surveni în rezultatul creării unui nou port de mărfuri uscate cu chei maritim,
„Germanischer Lloyd, Hamburg”. În rezultatul investigaţiilor efectuate a fost elaborat un raport,
prin care se propune diminuarea distantelor între cheiuri, cu argumentele şi măsurile de rigoare.
Raportul în cauză este acum prezentat organelor de resort pentru aprobare. Potrivit informaţiei
parvenite de la investitor construcţia va demara orientativ în luna martie 2009.

Portul de pasageri. Potrivit Acordului de investiţii se prevede construcţia portului de pasageri

cu capacitatea de trecere anuală minimă de 10 mii pasageri. Termenul dării în exploatare a
obiectului a fost preconizat pentru luna aprilie 2010. În prezent, Agenţia Transporturilor
întreprind măsurile de rigoare vizînd darea în exploatare a obiectului în trimestrul I anul 2009.

Terminalul cerealier. În afară de obiectele menţionate pentru construcţie, rezidentul Portului

Internaţional SC „TransCargoTerminal” SRL efectuează construcţia terminalului cerealier. La
moment, rezidentul a investit cca. 4 mil. dolari SUA.

Anexa 2
Parcurile industriale din R.Moldova

Parcurile industriale sînt terenurile industriale pentru dezvoltarea întregului sector al activităţii
de producere, nelimitînd concret tipuri de producere şi servicii, care pot fi desfăşurate în cadrul
parcului industrial, cu excepţia celor interzise de lege.
Parcurile industriale pot fi create pe principiul de „greenfield” (teren neocupat de imobil),
precum şi în baza întreprinderilor de stat, societăţilor pe acţiuni cu cota majoritară de stat şi pe
baza întreprinderilor municipale.
Prin constituirea parcurilor industriale, statul va crea condiţii necesare pentru atragerea
investiţiilor străine cît şi autohtone în dezvoltarea infrastructurii, inclusiv infrastructurii
regionale, în baza activelor aflate în gestiunea autorităţilor publice în vederea plasării activităţilor
de producere.
Apariţia în Moldova a zonelor similare de concentrare a producţiei industriale şi concomitent a
business-lui va permite crearea structurilor economice de mare eficacitate, tipice pentru
economia ţărilor dezvoltate.
La 24.07.2008 Guvernul Republicii Moldova a aprobat decizia privind crearea in oraşul Căinari
a primului Parc industrial din Moldova, pe o suprafata de cca 24 de hectare.
În acest scop, Guvernul a decis crearea Intreprinderii de Stat „Parcul industrial Căinari” şi a
alocat 10 mii de lei pentru depunere în capitalul social al acesteia.

Parcul industrial Căinari a fost creat pentru o perioadă de 15 ani, cu posibilitatea extinderii
termenului respectiv, în funcţie de necesitate. ÎS ”Parcul industrial Căinari” va asigura crearea şi
gestionarea infrastructurii necesare pentru rezidenţii parcului.

Anexa 3
Evoluţia pieţei valorilor mobiliare a R.Moldova

Condiţiile în care evoluează piaţa de valori mobiliare (PVM) reflectă particularităţile şi

problemele cu care se confruntă economia autohtonă. Apariţia şi dezvoltarea PVM a fost
favorizată de privatizarea în masă a proprietăţii publice, iniţiată în anul 1993. Apariţia diverşilor
participanţi profesionişti pe PVM a contribuit la acumularea experienţei de lucru cu valorile
mobiliare, iar existenţa pe piaţa de capital a diferiţi emitenţi şi acţionari cu diverse interese a
determinat apariţia instituţiei de echilibrare şi de asigurare a reglementării acestei pieţe - Bursa
de Valori. S-a format şi se dezvoltă piaţa secundară a valorilor mobiliare. Totodată, se dezvoltă
şi piaţa hîrtiilor de valoare de stat (HVS), care are drept scop acoperirea deficitului bugetului de
stat şi asigurarea băncilor comerciale cu instrumente de gestiune a lichidităţii acestora
(actualmente circa 90% din HVS sînt concentrate în portofoliile BC).
În 2007, ca urmare a constituirii Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF), piaţa
financiară nebancară autohtonă a înregistrat importante modificări în plan instituţional şi
regulator. În calitate de autoritate unificată de reglementare, autorizare şi supraveghere a pieţei
financiare nebancare, CNPF este succesoarea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare
(CNVM), a Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor şi Fondurilor Nestatale de
Pensii şi a Serviciului supravegherii de stat a activităţii asociaţiilor de economii şi împrumut ale
cetăţenilor de pe lîngă Ministerul Finanţelor.
În acelaşi an, la CNPF au fost înregistrate 87 de emisiuni de valori mobiliare, în volum
total de 1 274,5 mil. lei - o creştere semnificativă faţă de anii precedenţi; ponderea pieţei bursiere
în volumul total al tranzacţiilor a atins cota de 66,2%, iar valoarea anuală a PVM autohtone a
depăşit pragul de 3 mlrd. lei.8
Cadrul legal care reglementează activitatea economică în Republica Moldova poate fi
considerat ca unul liberal, favorabil şi încurajator pentru investiţiile străine.
Din cele menţionate mai sus se poate concluziona că statul prin legislaţia sa garantează
un mediu de afaceri precum şi un climat de investiţii ambiant.

Anexa 4
Asociaţia IS din R.Moldova

La moment Asociaţia IS reuneşte 19 membri. Fondatorii ei au fost companiile „Carmez

International”, Grupul „Lafarge”, „Compudava”, „Efes Vitanta Moldova Brewery”, „Leogrant”,
„SudZucker Moldova”, „Tirex-Petrol”, „Voxtel”.
În afară de fondatori în componenţa strcturii au intrat astfel de companii cum sunt
„Kelley Grains Oil”, „Kentford Capital Corporation”, „Moldavian Airlines”,
„PricewaterhouseCoopers”, „QBE Asito”. Volumul investiţiilor memebrilor asociaţiei constituie
aproape 15% din volumul total a investiţiilor în economia Republicii Moldova, adică circa 185
mil dolari SUA. Companiile-membre ale asociaţiei în comun oferă circa 5 mii de locuri de
muncă în Republica Moldova.

8
http://www.cnpf.md/file/rapoarte/Raport_anual_2007_CNPF.pdf