UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE

Departamentul „Finanţe şi Bănci”

CLIMATULUI INVESTIȚIONAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Finanțe și bănci

Lucrul individual la disciplina: Bazele activității investiționale

Autorul: Manole Angela

Gr. FB 1503

Conducător ştiinţific: Mihalachi Ruslan

dr., conf. univ.

CHIŞINĂU, 2017
1
 CUPRINS:
Introducere.....................................................................................................................................3
1. Particularităţile procesului investiţional în Republica Moldova................................................4
2. Estimarea climatului investiţional din Republica Moldova.......................................................7
Concluzii și recomandări...............................................................................................................12
Bibliografie....................................................................................................................................14

2
 INTRODUCERE
Actualitatea temei cercetării. Globalizarea economiei mondiale se caracterizează în
primul rând printr-o stabilitate a relaţiilor şi legăturilor informaţionale, financiare, tehnologice
între ţări. O însemnătate deosebită în cadrul apariţiei, dezvoltării şi menţinerii acestor relaţii
internaţionale o au investiţiile. Investiţiile reprezintă suportul material al dezvoltării economico
-sociale a ţării. Ele stau la baza suplinirii, diversificării şi creşterii calitative a tuturor factorilor
de producţie. Sporirea capitalului fix sau circulant, creşterea randamentului tehnic şi economic al
utilajelor, sporirea productivităţii muncii, crearea de noi locuri de muncă, diversificarea
producţiei nu pot fi asigurate fără un consum de resurse financiare, fără investiţii. În acest
context investiţiile reprezintă elementul decisiv al creşterii economice, al promovării factorilor
intensivi, calitativi şi de eficienţă.
Obiectul cercetării: îl constituie procesul investiţional din Republica Moldova analizat în
intercorelare şi interdependenţă cu alte procese şi efecte ale rezultatelor la nivel micro şi
macroeconomic
Scopul cercetării: constă în abordarea temei climatului investiţional în cadrul economiei
naţionale, stabilirea unor direcţii de perfecţionare a cadrului metodologic .
Termeni-cheie: investiţii, proces investiţional, sistem de indicatori, investiţii străine
directe, climat investiţional, fluxuri de investiţii, ţări receptoare, politici investiţionale, risc
investiţional.

3
 1. Particularităţile procesului investiţional în Republica Moldova
Economia Republicii Moldova a parcurs mai mult decât un deceniu de tranziţie de la o
economie supercentralizată la o economie de piaţă bazată pe cerere şi ofertă. Această perioadă se
caracterizează, în principal, prin accentuarea dezechilibrelor structurale la nivel macroeconomic,
prin amplificarea evoluţiei descendente (cu mici excepţii de la o perioadă la alta) a principalelor
variabile macroeconomice cu valoare de barometru (PIB, şomaj, inflaţie), prin caracterul
incomplex şi incoerent al reformelor economice. În această situaţie, este necesar să conştientizăm
esenţialul deziderat, că există o criză managerială, iar la nivel naţional, o criză a puterii, care
conduce la o criză economică. Toate acestea au făcut ca azi să nu se mai vorbească de relansare
economică, ci de redresare economică, care nu se poate face decât prin reabilitarea şi relansarea
procesului investiţional, ca singură posibilitate de mobilizare a resurselor, ca factor dinamizator,
capabil să înfrunte inerţia stării actuale, care este caracterizată ca fiind deosebit de gravă.
Referitor la caracteristicile investiţiilor din Republica Moldova în perioada de tranziţie,
trebuie să menţionăm că, în principal, se conturează o dinamică diferită a acestora de la o etapă
la alta, cu o serie de schimbări în structura lor.
Politica investiţională în Republica Moldova se bazează pe Strategia Investiţională a
Republicii Moldova adoptată la 27 februarie 2002. Ea este elaborată în conformitate cu cerinţele
de activitate a Guvernului pe perioada 2001-2005. Scopul principal al acestei strategii este
accelerarea dezvoltării economice a Republicii Moldova cu ajutorul atragerii investiţiilor. Acest
plan se efectuează cu scopul ridicării nivelului de trai al populaţiei şi creşterii numărului de
locuri de muncă.
Sarcinile principale ale strategiei investiţionale constau în atragerea investiţiilor străine
directe cu scopul creării de noi locuri de muncă, creşterea volumului de investiţii în tehnologiile
inovaţionale, atragerea investiţiilor în regiuni social-vulnerabile, creşterea numărului de investiţii
ce au ca scop protecţia mediului, atragerea investiţiilor cu scopul creării mărfurilor pentru
export, consolidarea tuturor instituţiilor ce sunt implicate în procesul investiţional.
În politica investiţională a Republicii Moldova se evidenţiază trei tendinţe. Prima constă în
reducerea ponderii investiţiilor alocate din bugetul republican şi în creşterea ponderii investiţiilor
finanţate din bugetele locale. Această tendinţă pozitivă corespunde cerinţelor economiei de piaţă,
în care creşte rolul administraţiei locale şi se reduce rolul organelor de stat centrale. A doua
tendinţă este negativă, deoarece exprimă reducerea rolului populaţiei în finanţarea investiţiilor.
Ponderea investiţiilor în capital fix, finanţate de populaţie, s-a redus, ceea ce demonstrează înrău-
tăţirea situaţiei sociale în ţară. A treia tendinţă, evidenţiază creşterea continuă a ponderii
investitorilor străini în finanţarea şi formarea capitalului fix al economiei republicii. Dacă în
repartizarea investiţiilor în capital fix în Republica Moldova, pe surse de finanţare, în anul 1996
4
investitorilor străini le reveneau numai 6,2%, apoi în anul 2001 deja 19,4% din volumul total de
finanţare a acestor investiţii.
Chiar de la iniţierea tranziţiei la economia de piaţă politica economică promovată în ţară s-
a bazat pe liberalizarea totală a activităţilor economice. Liberalizarea totală a activităţii
economice, inclusiv a comerţului, într-un timp scurt a lipsit majoritatea întreprinderilor
autohtone de piaţa internă. De asemenea, a dus la invadarea pieţei interne cu produse de import
care, deseori, se comercializează la preţuri mai reduse faţă de produsele similare autohtone.
Astfel, producţia autohtonă a devenit incapabilă de a suporta concurenţa cu produsele de import.
Multe întreprinderi, care înainte de începerea tranziţiei funcţionau normal, din cauza pierderii
pieţei interne, au staţionat. Staţionarea şi falimentarea întreprinderilor a dus, pe de o parte, la
creşterea datoriilor creditoare care, pe de altă parte, a determinat disponibilizarea salariaţilor şi a
veniturilor populaţiei. Reducerea veniturilor populaţiei a frânat şi mai mult desfacerea producţiei
fabricate, pentru că populaţia a fost lipsită de puterea de cumpărare. Acesta este unul din factorii
esenţiali ai acutizării treptate a blocajului financiar – frâna principală a activităţii investiţionale.
Una din sursele principale ale finanţării investiţiilor pot fi creditele bancare. Dar datorită
politicii bancare promovate în anii tranziţiei în republică, această sursă n-a avut o influenţă
decisivă asupra activităţii economice.

Analiza efectuată permite să concluzionăm că la etapa actuală, când posibilităţile

investiţionale ale agenţilor economici autohtoni sunt destul de limitate, sursa principală în
modernizarea şi retehnologizarea economiei naţionale reprezintă investiţiile străine. Deci este
necesar elaborarea unui mecanism bine argumentat şi atractiv pentru atragerea investiţiilor
străine în economia naţională. Fără asigurarea creşterii investiţiilor în acest domeniu nu poate fi
garantată nici creşterea economică.
O dată cu proclamarea independenţei Republicii Moldova şi demararea reformelor
economice în scopul asigurării tranziţiei la economia de piaţă, Parlamentul şi Guvernul au
început să acorde o deosebită atenţie atragerii investiţiilor străine în economia ţării. Baza
legislativă a atragerii investiţiilor străine o constituie „Legea cu privire la investiţiile străine",
adoptată de Parlament în anul 1992 care, pe parcursul ultimilor ani, a fost perfectată de mai
multe ori.
Totuşi, deşi a fost adoptată legea respectivă şi au fost acordate unele înlesniri prin lege
investitorilor străini, în primii ani de realizare a reformelor economice investiţiile străine directe
în economia Moldovei au fost neînsemnate. Din acestea şi din alte considerente, guvernele
republicii din anii tranziţiei spre economia de piaţă s-au bazat în activitatea economică, în primul
rând, pe creditele acordate de diferite organisme financiare internaţionale şi de diferite ţări.
Investigaţiile efectuate şi analiza politicii investiţionale a Republicii Moldova în anii

5
tranziţiei la economia de piaţă permit să concludem că în primii ani ai realizării reformelor
economice accentul principal în această direcţie a fost pus pe atragerea creditelor externe în
economia naţională (pe parcursul anului 2001 au fost contractate 92,05 mil. dolari S.U.A. şi
rambursate 96,31 mil. dolari S.U.A.).
Accentul în politica investiţională de stat, în ultimii ani, a fost transferat de pe atragerea
creditelor externe pe atragerea investiţiilor străine directe în economia naţională.
Datorită acestui fapt, investiţiile străine directe în economia Republicii Moldova au
înregistrat o oarecare creştere a volumului absolut. Volumul investiţiilor străine directe, alocate
în economia naţională în ultimii ani, variază în diferite direcţii. Sporirea considerabilă a
investiţiilor străine directe în economia republicii în anul 2000 faţă de anii precedenţi este
condiţionată, în primul rând, de desfăşurarea procesului de privatizare a sectorului energetic şi de
dezvoltarea telecomunicaţiilor. Numai compania „Union Fenosa" (Spania), care a procurat în
anul 2000, în cadrul privatizării, acţiunile societăţilor „Reţelele electrice de distribuţie – Centru",
„Reţelele electrice – Chişinău" şi „Reţelele electrice – Sud", a efectuat investiţii străine în sumă
de 264,5 mil. lei.
La data de l ianuarie 2002, în Republica Moldova au fost înregistrate 2402 întreprinderi cu
capital străin. Volumul total al capitalului statutar al întreprinderilor cu capital străin a constituit
637,8 mil. dolari, dintre care 385,8 mil. dolari au constituit investiţiile străine alocate în econo-
mia naţională de către 81 de ţări. Dar în economia republicii au alocat investiţii relativ de
proporţii un număr limitat de state. Din cele 81 de ţări care au alocat investiţii în capitalul
statutar al întreprinderilor cu capital străin din Moldova, numai 8 au făcut investiţii în volume
mai mari de l mil. dolari S.U.A. Cele mai mari volume de investiţii le revin Federaţiei Ruse
(23,4%), Spaniei (7,3%) şi S.U.A. (6,1%). Acestor trei ţări le revin 36,8% din volumul total al
depunerilor în capitalul statutar al întreprinderilor cu capital străin.

Federaţia Rusă deţine primul loc în alocarea investiţiilor străine directe în economia
Republicii Moldova. Dar trebuie menţionat că din suma totală de investiţii, o mare parte a fost
convertită de către Guvernul republicii din contul datoriilor faţă de Rusia pentru gazul natural şi
energia electrică. Astfel, au fost transmise către S.A. „Gazprom" din Federaţia Rusă 51% din
activele S.A. „Moldova-gaz", în sumă de 666,4 mil. lei (145 mil. dolari) şi s-a creat o societate
pe acţiuni mixtă moldo-rusă, în care pachetul de control al acţiunilor aparţine părţii ruse. Din
suma totală a capitalului statutar al întreprinderilor cu investiţii străine, circa 60,5% din capitalul
statutar a fost subscris de investitorii străini.
Pe parcursul ultimilor ani se află în creştere continuă nu numai numărul întreprinderilor cu
investiţii străine, ci şi indicatorii ce caracterizează activitatea lor economică. Majorarea
numărului întreprinderilor cu investiţii străine şi a volumului producţiei fabricate de ele a

6
asigurat un număr de 33,5 mii locuitori cu locuri de muncă, ceea ce în condiţiile când majoritatea
întreprinderilor autohtone reduc numărul locurilor de muncă, este foarte important. În anii 1996-
2001 numărul lucrătorilor unităţilor economice cu investiţii străine a crescut de 3,5 ori, iar
cheltuielile pentru remunerarea muncii în aceste întreprinderi s-au majorat de 9,5 ori.
Cel mai mare investitor străin pentru Republica Moldova până în prezent rămâne compania
spaniolă „Union Fenosa”. Investitori străini considerabili sunt, de asemenea, S.A. „Gazprom" din
Federaţia Rusă, compania germană „Sudzucker", care a procurat acţiunile a patru fabrici de
zahăr: Alexandreni, Făleşti, Donduşeni şi Drochia. Capitalul statutar al acestor fabrici constituie
94 mil. lei, 49% de acţiuni ale acestora aparţin companiei „Sudzucker". Compania franceză
„France Telecom" prima a organizat şi a desfăşurat pe larg în republica noastră serviciile de
telefonie mobilă. Cu participarea acestei companii, a fost organizată S.A. mixtă moldo-franceză
„Voxtel". Compania franceză a plasat investiţii în sumă de 115,5 mil. lei. Ei îi aparţine 92,3% din
numărul total de acţiuni ale S.A. „Voxtel". Printre investitorii străini importanţi este şi compania
rusă „LUKOIL" din Federaţia Rusă, care a investit în economia republicii peste 50 mil. dolari
S.U.A.

2. Estimarea climatului investiţional din Republica Moldova

Factorii determinanţi ai climatului investiţional cu manifestare pozitivă includ:
Amplasarea geografică favorabilă. Moldova este unica ţară din regiunea de Sud-Est a
Europei care are acces liber la piaţa C.S.I. şi a României. Numai piaţa de desfacere regională, a
Ucrainei şi României, presupune 80 mil. de consumatori. Pentru ţară există posibilitatea de a juca
rolul unui „coridor de tranzit: luând în considerare planificarea investiţiilor în cadrul Sistemului
Transeuropean („Coridorul A-9”, ce uneşte statele Baltice cu Balcanii) şi oportunităţile
investiţionale ce reies din calitatea Moldovei de membru al Pactului de Stabilitate în Europa de
Sud-Est;

Calitatea excepţională a solurilor (cele mai bune în Europa, deoarece circa 80% din
suprafaţa ţării o ocupă solurile negre (cernoziomurile) cu cea mai înaltă productivitate naturală,
care determină componenţe chimice şi calităţi gustative excepţionale ale plantelor agricole
(îndeosebi a fructelor, legumelor, poamei, plantelor medicinale şi etero-oleaginoase) şi
oportunităţi sporite de a produce producţie ecologic pură;

Existenţa forţei de muncă relativ calificată şi mai ieftină decât în ţările membre ale Uniunii
Europene. Acest factor determină în mare măsură o rată relativ înaltă a profitului în unele ramuri,
cum ar fi: industria uşoară (textile, marochinărie), producerea mobilei, materialelor de
construcţii, electronica, construcţia de maşini şi utilaje, unele subcomplexe ale sectorului agro-
alimentar;

7
 Cererea la unele produse de origine moldovenească pe piaţa C.S.I. Stereotipul încă existent
privind produsele ecologic pure de origine moldovenească la un preţ accesibil, care se menţine
pe piaţa C.S.I., merită a fi luat în considerare, deoarece producând produsele respective de
calitate superioară nu vor fi necesare cheltuieli mari la promovarea lor pe aceste pieţe;
Existenţa multor spaţii de producţie care staţionează, precum şi terenuri aferente cu
suprafeţe mari.
Lista factorilor determinanţi ai climatului cu manifestare nesatisfăcătoare sau
negativă care generează riscuri investiţionale sporite în Republica Moldova este mult mai
mare, motiv din care am încercat o anumită grupare a lor după cum urmează:
Factorii stabilităţii economice (situaţia bugetară, datoria publică, inclusiv cea externă).
Stabilitatea economică este exprimată, în mare parte, prin starea factorilor macroeconomici
generali, care determină conjunctura economică a unei ţări, şi care, într-un fel sau altul au un
impact sistematic asupra tuturor investitorilor. Este evident, că investitorul nu are la dispoziţie
decât mijloace foarte slabe de influenţare a conjuncturii economice, de aceea, el va dori să poată
estima cât mai exact măsura în care obiectivele sale investiţionale vor corela cu conjunctura
pieţei economice naţionale. În marea majoritate a situaţiilor, imposibilitatea de a prognoza
evoluţia acestor factori economici generali contribuie la blocajul investiţional.
Datoria publică externă, ridicată în sine, creează, două probleme. Prima este cea a costului
serviciului datoriei, care este o problemă atât valutară, cât şi bugetară. Înainte de criza datoriilor
în Republica Moldova, datoria externă nu crea probleme, deoarece accesul la noi credite era
suficient pentru a acoperi toate sau cel puţin majoritatea plăţilor legate de dobânzi. În condiţiile
actuale acest lucru nu mai este valabil. Chiar dacă se mai găsesc totuşi noi credite disponibile
rareori, acestea nu sunt suficiente pentru a acoperi datoria. A doua problemă este prejudiciul adus
încrederii în climatul intern investiţional prin existenţa unei datorii ridicate. Dacă investitorii
consideră că datoria urmează să constituie o povară pentru creşterea economică, sau să creeze
instabilitate economică şi inflaţie sporită pentru mai mulţi ani, ei nu mai sunt tentaţi să
investească. Şi această problemă este valabilă pentru ţara noastră care se confruntă cu probleme
serioase legate de serviciul datoriei externe.
O situaţie alarmantă pentru investitori este starea deficitară a bugetului. Deficitul bugetar se
formează atunci când cheltuielile statului depăşesc veniturile încasate de la contribuabili sau din
alte surse. Statul are la dispoziţie două posibilităţi de finanţare a deficitului: împrumuturi publice
şi emisiunea de monedă, la care dacă se recurge în mod excesiv se poate genera o inflaţie, cu
toate consecinţele negative ale acesteia. Din acest motiv, investitorii consideră starea deficitară a
bugetului o stare de incertitudine pentru ei, fapt ce se va reflecta asupra comportamentului
investiţional. Orice redresare în acest sens poate contribui la sporirea încrederii şi a motivaţiilor
de a investi. Specialiştii consideră că deficitul bugetar din Republica Moldova are drept cauze
8
majore subvenţiile acordate firmelor neeficiente, evaziunea fiscală care capătă proporţii tot mai
mari precum şi unele cheltuieli guvernamentale neraţionale.
Situaţia balanţei de plăţi reflectă capacitatea unei ţări de a obţine valuta necesară acoperirii
datoriei externe şi vulnerabilitatea respectivei ţări la şocurile externe. Astfel, deficitul balanţei de
plăţi determină o restrângere a comportamentului investiţional, iar excedentul acesteia va genera
încrederea investitorilor în politica economică a statului.
Factorii politici şi sociali (stabilitatea politică, nivelul corupţiei şi a criminalităţii, nivelul de
previziune a situaţiei politice.)
Categoria de stabilitate politică este foarte complexă, dată fiind multitudinea de variabile
politice care interacţionează în orice stat independent. Starea de instabilitate politică este un
impediment serios prin lipsa de siguranţă de a obţine profiturile scontate de către investitori în
Republica Moldova. În acest context, luptele continue pentru putere ale structurilor politice (de
menţionat că în perioada anilor 1991-2001 am avut în ţară 8 guverne, ambiţiile personale şi
incapacitatea, în unele situaţii, ale elitei politice de a găsi compromise contribuie la crearea unui
climat investiţional nefavorabil. Starea politică deosebit de vulnerabilă în ţara noastră este
influenţată, în mare parte şi de problemele nesoluţionate ce ţin de Transnistria şi Gagauz-Yeri. Se
ştie, că amplasarea geografică a Transnistriei este foarte importantă pentru transportul terestru,
producerea energiei electrice şi conexiunile prin conductele de energie electrică cu partenerii
comerciali tradiţionali ai Moldovei din fosta URSS.
O trăsătură distinctivă a climatului investiţional autohton o constituie şi criminalizarea
puternică a economiei.

Vom menţiona, în acest context, şi factorii sociali care determină atitudinea negativă faţă de
investiţii în Republica Moldova, printre aceştia enumerând-se numărul considerabil al şomerilor
etc.
Factorii de evaluare redaţi prin preţuri (inflaţia, dobânda, cursul valutar)
Inflaţia cu o rată mare şi persistentă reprezintă un factor de mare dezechilibru în relaţia
venit-consum-economii-investiţii, ea subminând poziţia celor care fac plasamente pe termen
lung. Consecinţa directă şi vizibilă este reducerea puterii surselor de venituri, înregistrarea
pierderilor de valori reale şi descurajarea investiţiilor productive. Este bine cunoscut impactul
inflaţiei asupra activelor agenţilor economici în Republica Moldova din perioada tranziţiei, în
special în perioada primilor ani ai acesteia (care ajunge să atingă mai mult de 2000%, în anul
1993), unde în lipsa existenţei reglementărilor ce ţineau de evaluarea fondurilor fixe, fondurile
de amortizare acumulate nici pe de parte nu îndestulau necesităţile întreprinderilor în dezvoltare.
În perioada recentă, pare a fi obţinut un nivel moderat al inflaţiei (18,4% în anul 2000), însă
constituie o problemă distinctă, în viziunea noastră, măsurile antiinflaţioniste întreprinse de către

9
Banca Naţională a Moldovei, printre care reducerea drastică a masei monetare în circulaţie
(raportul masei monetare M2 faţă de PIB constituind doar 20%), ceea ce a condiţionat o
insuficienţă acută de monedă, reflectată în blocajul proceselor investiţionale.
Cursul valutar. În linii mari se poate vorbi despre existenţa unei monede naţionale relativ
constantă în Moldova. Totuşi, deprecierea considerabilă a monedei naţionale în 1998, când
activele agenţilor economici deţinute în lei au fost depreciate mai mult decât dublu, ceea ce a
determinat o reducere a încrederii investitorilor autohtoni şi a celor externi în moneda noastră
naţională. Totodată, acest fenomen a contribuit la intensificarea fenomenului de dolarizare în
economie.
Dobânda. În condiţiile în care sursele proprii ale unităţilor economice nu sunt suficiente pentru
dezvoltarea ulterioară (fenomen specific agenţilor economici ai Republicii Moldova) sau acestea
îşi propun iniţierea unor proiecte investiţionale de anvergură, se va recurge la împrumuturi. O
rată a dobânzii sporită este un factor potenţial negativ în obţinerea unei rentabilităţi viitoare
aşteptate, deoarece dobânzile reprezintă costul capitalului de împrumut.
Factorii de natură fiscală (calitatea sistemului fiscal, presiunea fiscală, politica fiscală,
disciplină fiscală)
Prin intermediul instrumentelor politicii impozitare statul poate să influenţeze direct
activitatea economică a agenţilor economici, frânându-le rezultatele şi descurajând motivaţia de a
investi prin intermediul unei presiuni fiscale exagerate, deoarece privându-i de o parte a
veniturilor sale care se extrage din procesul de reproducere sunt afectate beneficiile acestora, şi
respectiv capacităţile lor de dezvoltare. Totodată, sistemul impozitar are la dispoziţie diferite
instrumente de stimulare a comportamentului investiţional, care dacă sunt exact orientate şi
recepţionate pot aduce beneficii reflectate în dinamizarea activităţii investiţionale.
Factori ce determină nivelul de dezvoltare al sistemului bancar şi al altor instituţii
financiare, instituţiilor pieţei de valori mobiliare
Sistemul bancar slab dezvoltat al Republicii Moldova constituie o serioasă piedică în
activitatea investiţională, constituind un important factor de risc investiţional. Pe lângă faptul că
agenţii economici întâlnesc obstacole majore de a obţine credite pe termen mediu şi lung la
costuri accesibile, care le-ar permite dezvoltarea în condiţiile rentabilităţilor existente, mai există
şi probleme ce ţin de durata mare a decontărilor, de costurile tranzacţionale înalte, lipsa unui
sistem de asigurare a depunerilor care subminează încrederea în instituţiile financiare şi astfel nu
încurajează economiile. Din acest motiv statul trebuie să utilizeze economiile guvernamentale,
care presupun, în ultimă instanţă impozite mai mari, ce pot reprezenta, după cum am demonstrat
deja în capitolele anterioare, contrastimulente pentru comportamentul investiţional.
Factori ce determină cadrul legislativ (calitatea cadrului legislativ, nivelul de previziune a
modificărilor cadrului juridic, stabilitatea legislaţiei )
10
 Orice ţară care îşi propune crearea unui climat investiţional favorabil trebuie să-şi asigure
ca nivel minim de pornire un cadru juridic general adecvat, inclusiv şi un cadru legislativ
investiţional. Un cadru legislativ inoportun, care se poate manifesta prin nedesăvârşirea actelor
legislative, caracterul lor contradictoriu, instabilitate legislativă, lipsa de transparenţă a unor
reglementări specifice va spori riscurile investiţionale, constituind un factor obstructiv al
comportamentului investiţional. De o semnificaţie majoră pentru investitori atât autohtoni, dar
mai cu seamă a celor externi, o constituie existenţa prevederilor de asigurare a investiţiilor,
precum şi existenţa mecanismelor interstatale de reglementare a proceselor de transfer al
capitalului. Din acest motiv, la elaborarea unui cadru juridic ce-şi propune favorizarea
investiţiilor, trebuie să se ţină cont de aceste aspecte.
De-a lungul ultimilor ani, în ţara noastră s-au făcut progrese substanţiale în adoptarea
legislaţiei specifice întru reglementarea activităţii investiţionale. Totodată, existenţa unor
disfuncţionalităţi ale cadrului juridic, precum şi caracterul instabil al acestuia, care este oarecum
firească pentru perioada de tranziţie, generează efecte negative asupra comportamentului
investiţional al unităţilor economice din Republica Moldova, împiedicând efectuarea unor
estimări investiţionale corecte. Un exemplu, în acest sens, este legislaţia fiscală din Republica
Moldova, despre al cărei caracter nedesăvârşit şi deosebit de instabil ne putem da seama din
anexa N a lucrării.
Pe lângă factorii analizaţi anterior, vom include în lista factorilor care determină un climat
investiţional nefavorabil şi următoarele aspecte: prezenţa pericolului deconectării sistemului
republican energetic şi de gaze de la sursele respective din cauza datoriilor enorme faţă de
furnizori; stoparea procesului de privatizare şi ineficienţa companiilor de stat; starea de confuzie
în întreprinderile privatizate contra bonuri patrimoniale şi incapacitatea lor de a stabili relaţii de
parteneriat cu companiile străine; concurenţa puternică, în continuă creştere, cu alte ţări pe
pieţele mondiale şi, îndeosebi, pe pieţele regionale, din cauza stării deplorabile şi de permanent
declin a sferei inovaţionale autohtone; gradul insuficient de calificare a antreprenorilor autohtoni;
insuficienţa dezvoltării sistemului inovaţional şi a celui de diseminare a cunoştinţelor;
dimensiunile îngrijorătoare ale economiei tenebre, existenţa unui număr mare de organe publice
centrale şi locale care sunt investite cu dreptul de a stabili reguli obligatorii pentru agenţii
economici, precum şi de a controla respectarea legislaţiei economice etc.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

11
 În concluzie pot spune, cauzele şi factorii determinanţi ai crizei investiţionale în RM sunt:
distorsiunile şi dezechilibrele structurale moştenite de la economia de comandă, în care cererea şi
oferta nu erau în relaţie compatibilă nemijlocită; lipsa unei corelaţii dintre politica investiţională
şi cea fiscală, monetar-creditară, bugetară, industrială; riscurile înalte economice, politice,
sociale, caracterul nedesăvărşit, instabil , imprevizibil şi cu inadvertenţe al legislaţiei, care face
imposibilă realizarea unor estimări investiţionale corecte; lipsa unei culturi investiţionale a
antreprenorilor; activitatea nesatisfăcătoare a pieţii de capital; rezultatele insuficiente ale
privatizării, care în multe cazuri s-a petrecut formal; lipsa practicării activităţii de dezinvestiţii;
nivelul înalt al corupţiei şi a criminalităţii; lipsa unei transparenţe informaţionale.
Atragerea investiţiilor străine pe viitor va fi considerată drept remediu cu efect imediat
pentru revitalizarea economiei ţării atât timp cât nu vor începe să funcţioneze satisfăcător
propriile mecanisme de piaţă. Fără investiţii străine este imposibilă menţinerea şi amplificarea
tendinţei de creştere economică care s-a conturat în ultimul un an şi jumătate.

Astfel, pentru dinamizarea procesului investiţional este necesară implementarea unor astfel
de măsuri, care ar ţine cont de aceste cauze şi factori cu influenţă negativă.
În conformitate cu politica investiţională a Republicii Moldova pentru atragerea
investiţiilor este necesar:
1. crearea unui mediu favorabil pentru activitatea economică;
2. stabilirea priorităţilor şi acţiunilor pentru promovarea investiţiilor;
3. creşterea fluxului de investiţii străine directe.
Pentru crearea unui mediu favorabil pentru activitatea economică este necesar de
întreprins:
 îmbunătăţirea legislaţiei în domeniu;
 adaptarea infrastructurii de transport şi telecomunicaţii la cerinţele economiei
moderne;
 înnoirea şi adaptarea infrastructurii sectorului energetic la cerinţele economiei de
piaţă;
 crearea sistemei de facilităţi pentru investitori.
Stabilirea priorităţilor şi acţiunilor pentru promovarea investiţiilor se va efectua în
contextul:
* creării noilor locuri de muncă şi creşterea exportului;
* elaborarea, implementarea şi dezvoltarea tehnologiilor informaţionale, inovaţionale şi
"know-how";
* creşterea fluxului de investiţii în regiuni;
* creşterea numărului de investiţii având ca scop protecţia mediului;

12
 * creşterea investiţiilor în sectoarele cu necesitate vitală; apă potabilă, neutralizarea
deşeurilor etc.
Pentru intensificarea procesului investiţional sunt necesare următoarele măsuri:
 restructurizarea sistemei şi optimizarea legăturilor între elementele componente;
 stabilirea direcţiilor de activitate şi principiile de funcţionare a acestui sistem;
 organizarea procesului de prestare a serviciilor investitorilor.

13
 BIBLIOGRAFIE
1. Viorel Chivriga, Valeriu Prohniţchi “Cadrul legislativ şi climatul investiţional in
Republica Moldova”. Realizat de către Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative
Sociale „Viitorul”.
2. Strategia de promovare a investiţiilor, No. 234, MO 33-35/305, 07.03.2002;
3. Legea privind investiţiile străine, No. 988-XII, MO 4/88, 1992;
4. Investment Guide 2002 – Republic of Moldova, MEPO.

14