Afaceri Internaţionale, An II, Grupa II

Suedia

Descriere generală
Suedia este o ţară dezvoltată, cu o economie de piaţă stabilă, membră a
Uniunii Europene. Forma de guvernământ este monarhia constituţională,
condusă de regele Carl XVI Gustaf. Din punct de vedere administrativ, Suedia
este împărţită în 21 regiuni şi 289 municipalităţi. Parlamentul (Riksdag) este
organizat în sistem unicameral. Sistemul judecătoresc se compune din 6
instanţe superioare şi 108 instanţe inferioare. Limba oficială este suedeza, însă
limba engleză este foarte larg utilizată. Moneda naţională este coroana
suedeză (SEK). Ziua naţionala este 6 iunie. Capitala ţării este Stockholm.

Relatii comerciale externe

Comertul exterior - Conform ultimelor date ale Biroului de Statistica al Suediei

(2009)
Pe fondul crizei economic-financiare globale, exporturile Suedeze au avut
o evolutie negativa, comparativ cu anii anteriori, valoarea din 2009 atingand
nivelul de 998 mld. SEK (aproximativ 100 mld. Euro), cu 16% mai putin decât in
2008.
In acelasi timp, importurile s-au situat la nivelul de 911 mld. SEK
(aproximativ 91 mld. Euro), in scadere cu 17% fata de valoarea inregistrata in
2008.
Astfel, s-a mentinut excedentul balantei comerciale a Suediei la valoarea
de 87 mld. SEK (aproximativ 8,7 mld. Euro) la sfârsitul anului 2009, in scadere
cu 11,5% fata de cifra inregistrata in 2008 (97 mld. SEK).
Europa ramane principalul partener comercial al companiilor suedeze. In
2009, 73,7% din exporturile Suediei s-au indreptat catre aceasta zona si 83,4%
din importuri proveneau din aceasta.
Exporturile Suediei catre tarile UE-27 reprezinta 58,5% din totalul
exporturilor suedeze, in scadere cu 19% fata de nivelul anului 2008, in timp ce
importurile din aceste tari reprezinta 69% din totalul importurilor suedeze, in
scadere cu 18% fata de nivelul anului 2008. Exporturile catre tarile din ‘zona
euro’ au scazut cu 19%, iar importurile din aceste tari, cu 16%, comparativ cu
nivelul anului precedent.
Celelalte state europene ocupa si ele un loc important in comertul
Suediei, detinând o pondere de 15,2% in totalul exporturilor si 14,4% la
importuri.
America si Asia reprezinta debuşee (piață pe care producătorii își pot desface

produsele ușor și în mari cantități.) pentru exporturile suedeze, 9,5% din totalul
exporturilor indreptându-se spre America si 11,9% spre Asia; importurile din
aceste arii geografice sunt mai reduse, astfel ca numai 5,4% din totalul
importurilor provin din America si 9,7% din Asia.
Relatiile comerciale cu tarile continentului African sunt in favoarea
Suediei, 3,3% din exporturi având ca destinatie statele Africii, dar numai 1,2%
din importuri provenind din acestea.
In ceea ce priveste structura exporturilor suedeze, in 2009, ponderea cea
mai ridicata o detin exporturile de masini si echipamente (44,3% din totalul
exporturilor), urmate de exporturile de produse chimice (14,1%), produse din
lemn si hârtie (12,4%), metale comune si articole din acestea (9,1%) si energie
electrica (6,6%). Majorari ale cuantumului exporturilor s-au inregistrat, in anul
2009, in domeniul produselor chimice, cu o crestere de 2 % fata de anul
precedent. Diminuari accentuate s-au inregistrat in sectorul ‘metale comune si
articole din acestea’ (-33%) si ‘energie electrica’ (-30%).
Cea mai mare pondere la import o detin, de asemenea, masinile si
echipamentele (41,3% din totalul impoturilor), urmate de produse chimice
(13,8%), combustibili minerali si energie electrica (11,6%), metale comune si
articole din acestea (8,0%) si produse din lemn si hârtie (3,1%). In 2009, s-au
inregistrat majorari la importul de ‘produse alimentare, bauturi si tutun’ (+6%
fata de 2008), importurile diminuandu-se dramatic la produsele apartinând
grupei ‘energie electrica’ (-34%) si ‘metale comune si articole din acestea’ (-
33%).

Regimul investitiilor in Suedia

Investitii
 Suedia este unul din marii receptori de investitii straine directe. In
perioada 1999-2003 investitorii straini au investit 111 mld. $, aproximativ 47%
din totalul capitalului strain investit in zona Marii Baltice.
Prin faptul ca Suedia si-a creat imaginea de pionier in adoptarea
tehnologiilor de vârf, cu o populatie educata, destul de diversa din punct de
vedere etnic si foarte deschisa, Suedia este vazuta de multe companii
internationale ca o piata test pentru noile produse.
Conform Forvarv & Fusioner, investitorii straini au achizitionat in medie
135 companii suedeze in fiecare an in perioada 2000-2004. Nivelul investitiilor
straine raportate la PIB a fost de 48% in 2003, fata de 12% in 1995. Sectoarele
care atrag cele mai multe investitii straine sunt: chimie (28%), masini si
echipamente (18%), celuloza si hârtie (9%), agro-alimentar (2%).
Cei mai importanti investitori provin din: Germania, Finlanda, SUA, Marea
Britanie, Olanda, Norvegia, Danemarca, Elvetia, Canada si Franta.
In Suedia nu exista restrictii privind utilizarea valutelor straine; transferul
in strainatate al profiturilor sau altor sume provenind din lichidari de investitii,
royalitate sau din alte incasari sau taxe percepute de companii este liber. O
filiala a unei companii straine poate transfera catre firma mama din afara
Suediei orice suma provenita din servicii de management, pentru cheltuieli de
cercetare, etc. In general, veniturile realizate din fonduri de investitii, precum
dividende, dobânzi etc pot fi liber transferate in strainatate. O firma suedeza cu
capital strain poate primi credite de la compania-mama sau de la orice alte
institutii financiar-bancare straine.

Tipuri de companii
Urmatoarele tipuri de companii se pot constitui in Suedia: societati cu
raspundere limitata, filiala a unei companii straine, societati in comandita
simpla sau pe actiuni, companii cu actionar unic.
In general investitorii straini infiinteaza in Suedia companii cu raspundere
limitata sau filiale ale companiei mama. O filiala a unei companii internationale,
conform legislatiei suedeze, este trata ca si o companie suedeza. Acelasi regim
jurudic se aplica atât companiilor ai caror actionari sunt strini, cât si celor cu
actionari suedezi.
Capitalul minim necesar pentru infiintarea unei companii este de 100.000 SEK,
in cazul companiilor private si de 500.000 SEK in cazul celor publice.
Fiscalitate
Regim fiscal aplicat companiilor
Impozitul pe profit aplicat companiilor este de 28%, in general, in
anumite situatii putând ajunge numai 25%. Toate veniturile unei companii sunt
taxate cu 28%, inclusiv câstigurile din capital. Determinarea venitului impozabil
se face in baza bilantului anual, contul de profit si pierderi. Companiile sunt
obligate sa completeze registrele contabile in conformitate cu GAAP (principiile
contabile general acceptate). De altfel, legislatia interna privind taxarea
urmareste indeaproape GAAP in ceea ce priveste evaluarea bunurilor curente
(current assets).
Dividendele si câstigurile din capital rezultate in urma vânzarii de actiuni
sunt exceptate de la plata impozitului in anumite situatii. Suedia a introdus
participation exemption rules in ceea ce priveste dividendele si câstigurile din
capital aferente actiunilor detinute de companii in scopuri de afaceri.
Regim fiscal aplicat angajatilor
Suedia are o schema progresiva de impozitare a veniturilor persoanelor
fizice (de la 32-57% in functie de nivelul venitului).
Se pot deduce din venitul impozabil cheltuielile cu transportul, daca sunt
mai mari de 7000 SEK, de asemenea, se pot deduce orice costuri mai mari de
1000 SEK, daca se prezinta dovezile necesare.
Impozitul aplicat pentru dividende, câstiguri de capital si veniturilor din
proprietati imobiliare este de 30%.
Taxe si impozite indirecte
TVA este 25%. Pentru anumite categorii de produse TVA este redusa la
12% sau 9% (in special produse agrolaimentare si tiparituri, servicii hoteliere).
Alte taxe se percep pentru benzina, alcool, tutun, energie, loterie, jocuri de
noroc si vehicule cu motor.

Structura pietei suedeze

Un potential exportator in Suedia trebuie sa analizeze doua aspecte

principale strâns legate, respectiv cum poate penetra piata suedeza si cum se
poate mentine pe piata. Strategia privind aceste obiective trebuie construita
inainte de efectuarea primelor exporturi, in scopul evitarii comiterii unor greseli
costisitoare care pot intrerupe vânzarile sale pe aceasta piata. Exista mai multe
optiuni deschise, fiecare presupunând o serie de consecinte particulare. Daca
optiunea de a deschide o filiala in Suedia se exclude apriori, aceasta
constituind o solutie costisitoare, exista , in principiu, doua alternative
principale: vânzarea directa catre un importator sau vânzarea printr-un agent.
Este imposibil a se face o recomandare privind alegerea optiunii privind cele
doua alternative. Totul depinde de capaciatea exportatorului de investigare a
pietei produsului vizat, ce profil vrea sa construiasca pe piata suedeza si cât
control doreste sa obtina si sa aiba pe piata produsului respectiv. Succesul
vânzarilor pe piata suedeza nu este legat numai de buna cooperare dintre
exportator si importator sau agent; exportatorul trebuie sa participe activ la
activitatatile de promovare si marketing, impreuna cu importatorul sau agentul
de vânzari.

Canale de distributie
Sistemele de distributie a marfurilor in Suedia au devenit deosebit de
rafinate si se caracterizeaza in prezent printr-un nivel foarte ridicat al
eficientei. Aproximativ doua treimi din totalul importurilor suedeze sunt
realizate prin angrosisti-importatori. Bunurile de consum si materialele
industriale (materiile prime) sunt de regula importate prin aceste canale. Cele
mai importante centre de distributie sunt in Stockholm, Goteborg, Malmo si
Helsingborg.
Stockholm este capitala si centrul principal de afaceri din Suedia.
Goteborg este principala poarta maritima si unul din centrele industriale
principale ale constructiei de autovehicole si produselor petrochimice.
Malmo si Helsingborg sunt situate in sudul Suediei, in apropiere de
Danemarca, fiind, de asemenea, porturi comerciale importante. In 2001 a fost
dat in exploatare podul Molmo-Copenhaga, care leaga practic nordul Europei
de Vechiul Continent. Cu toate ca doua treimi din teritorilul suedez (situat in
partea de nord) este foarte slab populat, si in aceasta zona exista activitate
industriala in special in domeniile exploatarii/prelucrarii lemnului, minerit,
productia de energie hidro-electrica etc; cele mai importante centre populate
din partea nordica a Suediei sunt Sundsvall, Skelleftea, Lulea si Umea.
Comertul cu amanuntul
Comertul en-detail este in mod conventional divizat in doua segmente:
piata bunurilor alimentare si de convenienta ( 58% ) si piata bunurilor
specializate (42%). Bunurile specializate cuprind trei domenii principale,
respectiv imbracamintea (41%), produsele de uz casnic (30%) si produse de
agrement (29%).
Comertul en-gros si en-detail cu produse alimentare este dominat de trei
mari grupuri specializate: ICA Group, Konsum Cooperative si D&D Dagligvaror
AB (Ax Food). Oficiile lor de achizitii sunt localizate pe intreg teritoriul Suediei.
In plus, ele coopereaza cu peste 300 de companii mici si mijlocii care
actioneaza ca agenti-angrosisti, specializati pe diverse profile de produse sau
pe grupuri specifice de clienti. Concentrarea comertului cu amanuntul a
produselor alimentare in mâna unui grup restrâns de companii a condus la
aparitia unor mari angrosisti, foarte puternici in relatiile lor cu producatorii
(exportatorii). Intentia de a patrunde pe piata cu un nou produs alimentar, in
marea majoritate a cazurilor, poate fi concretizata daca se negociaza cu un
numar limitat de angrosisti.
Piata produselor alimentare si bunurilor de convenienta este dominata, in
proportie de 90%, de cele 3 grupuri mai sus mentionate; ele detin si 20% din
piata bunurilor specializate.
Comercializarea en-gros si en-detail a bunurilor specializate difera
sensibil de comertul cu produse alimentare. Piata acestor produse este
caracterizata prin existenta unui numar mare de companii specializate pe tipuri
de produse. In general, acestea sunt situate in jurul marilor orase fiind
organizate ca mari societati cu retele proprii de magazine, lanturi voluntare,
precum si magazine individuale.
Tele-marketingul este relativ rar, dar livrarile la domiciliu prin comenzi
lansate prin posta sau sistemele de cablu TV sunt in crestere. Marketingul
direct este utilizat, de asemenea, in vânzarea cu amanuntul a cartilor si
revistelor. Companiile specializate in livrari prin comanda ocupa un loc din ce in
ce mai important in comercializarea cu amanuntul a bunurilor specializate.
Comercializarea cu amanuntul prin comenzi lansate prin Internet este in
crestere. Companiile implicate in acest tip de comert livreaza atât produse
alimentare cât si bunuri specializate. De regula, marile companii de comert cu
amanuntul au recurs si la introducerea sistemului de comercializare prin
Internet.
Chiar daca un producator nu reuseste initial sa-si vânda produsele printr-
unul din marii angrosisti el trebuie sa insiste pentru identificarea unui angrosist
mai mic, bine specializat in piata produsului respectiv. Este, de asemenea,
posibil sa poata vinde loturi en-gros direct catre departamente si lanturi de
magazine, cooperative de consum, companii mari de vânzari cu amanuntul sau
grupuri voluntare de achizitii. Aceste alternative vizeaza marfurile ieftine.

Preturi
Competitia libera de piata este principiul de baza al industriei si
comertului suedez. Fortele pietei determina nivelul preturilor, cu exceptia
locuintelor si fermelor agricole. Preturile sunt stabilite individual de catre
companii. Potrivit noii legi a concurentei (care corespunde reglementarilor in
materie ale UE), nu este permisa practicarea preturilor de cartel. Toate
bunurile si serviciile sunt purtatoare de TVA.
La stabilirea preturilor companiile trebuie sa tina cont de trei factori de
baza:
• costurile de productie;
• dispozitia cumparatorilor de a accepta un anumit nivel de pret;
• preturile produselor similare.
Politica de preturi a exportatorilor va tine seama de o serie de elemente
esentiale determinante in efortul de patrundere pe piata suedeza, precum
eventualul cost ridicat al tranportului din tara de origine, taxele vamale si alte
taxe specifice indigenizarii marfii, nivelul TVA, dar si de salariile ridicate, in
cazul procesarii marfii sau/si in reteaua de desfacere cu amanuntul. Alti factori
ce pot influenta pretul sunt ambalajul, intretinerea si service-ul, costurile de
marketing si desigur, tipul produsului.
In cazul unei cooperari pe termen lung, devin naturale eforturile comune
de marketing si distributie ale exportatorului si importatorului.
Este foarte important ca exportatorul sa cunoasca toate elementele
privind competitivitatea produsului sau pe piata si in special nivelul preturilor
practicate de concurenta. Asociatia Camerelor de Comert suedeze elaboreaza
studii privind piata unui anumit fel de produse.
Infrastructura (transporturi si expeditii internationale)
Marea majoritate a transporturilor in si din Suedia se fac pe mare. Exista
linii maritime cu legaturi rapide care leaga porturile suedeze de cele din
Germania, Olanda, Marea Britanie; transporturile feroviare si rutriere, asistate
de feriboturi, sunt de asemenea, foarte utilizate.
Liniile maritime sunt deservite de porturi bine dotate. Exista facilitati
excelente de depozitare ce asigura conditii propice pentru produse agricole si
orice alte marfuri, in conditii de umiditate si temperatura controlate, inclusiv
depozite frigorifice (congelatoare). Distribuitorii interni dispun de retele
eficiente si dotari ce asigura transportarea marfurilor in cel mai departat colt al
tarii in cel mai scurt timp.
Transportul de marfuri pe calea aerului este de multe ori foarte
competitiv si eficient. Modalitatea de transport cea mai eficienta va fi stabilita
impreuna de exportator si importator.
De regula, conditiile de livrare contractuale se stabilesc in conformitate
cu regulile
Incoterms” elaborate de Camra Internationala de Comert de la Paris (ICC).
Aceste reguli sunt international unanim acceptate in comertul exterior ele
aratând si momentul transferului riscurilor si proprietatii de la exportator la
importator. Brosura Incoterms poate fi comandata la CCI Paris, intr-o limba de
circulatie internationala, dar poate fi cumparata , tradusa in limba româna, de
la toate camere de comert din Romania sau de la Centrul Român de Comert
Exterior din cadrul Departamentului de Comert Exterior aflat in subordinea
Guvernului României.
Casele de expeditii si transport suedeze sunt organizate in asociatia
denumita Freight Forwarders’ Association”, institutie afiliata la FIATA
(Federation of International Freight Forwarders). Fara responsabilitati ca
transportator, casele de expeditii pot executa servicii de vamuire, manipulare
si marketing, asigurari ale marfurilor transportate si intocmirea documentelor
de transport, putând asista exportatorii si importatorii la incasarea pretului
marfurilor livrate (in conditia de livrare CCD) si la depozitarea acestora, de cele
mai multe ori in propriile depozite.

Comunicatiile
 Sistemele de telecomunicatii si bazele de date suedeze sunt printre cele
mai performante din lume. Societatea suedeza acorda prioritate asigurarii
instruirii, atât in scoli cât si institutiile publice, in domeniul IT & C.
In 1993 a inceput procesul de privatizare a sistemelor de telecomunicatii,
in prezent existând pe piata mai multi operatori; Suedia este una din tarile cu
cele mai multe posturi telefonice pe cap de locuitor.
Suedia si Finlanda au lansat practic telefonia celulara in lume. Reteaua
scandinava de telefonie mobila este deosebit de dezvoltata. 75% din
gospodariile suedeze au cel putin un telefon mobil si cel putin 40% din acestia
utilizeaza cel putin o data pe zi telefonul celular.
Nokia (Finlanda) si Ericsson (Suedia), sunt puternic angajate in procesul de
producere si lansare a celei de a treia generatii de telefoane mobile si a
echipamentelor necesare.
Companiile, autoritatile guvernamentale si publicul - in general - au acceptat
rapid introducerea noilor tehnologii si servicii IT&C.
De asemenea, Suedia este liderul mondial privind numarul de computere
pe cap de locuitor. La incepulul anului 2000, la fiecare doua familii exista un
computer performant, jumatate din acestea fiind conectate la Internet.
In prezent, peste 60% din populatia Suediei cuprinsa intre 16 si 64 ani,
utilizeaza in mod regulat computerul, in timp ce circa 90% din functionarii
publici folosesc computerul in activitatea profesionala.

Organizatiile Suedeze de Comert

Potentialii exportatori in Suedia se pot adresa mai multor institutii in
scopul otinerii unor informatii de piata si contacte cu companii suedeze.
Federatia Suedeza de Comert (www.svenskhandel.se) este principala
organizatie centrala a importatorilor, angrosistilor si detailistilor din Suedia.
Cea mai mare parte a activitatii de import si comert interior este desfasurata
de peste 20000 de firme membre ale acestei organizatii. Din organizatie mai
fac parte circa 60 de asociatii profesionale de ramura orientate catre bunurile
de larg consum si produsele industriale.

Camerele de Comert
In Suedia exista 12 camere de comert cu un numar total de peste 12.000
de membri. Asociatia Camerelor de Comert din Suedia (The Swedish Chambers
of Commerce) a semnat un acord cu „Sida” (Swedish International
Development Cooperation Agency) pentru cooperarea in domeniul serviciilor de
promovare a cometului. Scopul este acela de a facilita contacte de afaceri cu
exportatori din Africa, Asia si America Latina. Camerele publica solicitari de
afaceri din tari in curs de dezvoltare in presa proprie, pe Internet (www.cci.se)
si in revista de specialitate editata de Sida „Global Affairs”
(www.globala.sida.se) . Camerele de comert furnizeaza informatiile cele mai
importante cu privire la situatia pietei suedeze pentru anumite produse.
Potentialii exportatori sunt invitati sa publice ofertele lor pe website-ul
www.chambertrade.com.

Asociatia Suedeza a Agentilor

Intreprinderilor mici si mijlocii care doresc sa intre pe piata Suediei
pentru prima data li se recomanda sa utilizeze agenti comerciali. Circa 700 de
agenti comerciali suedezi sunt membri ai Asociatiei Suedeze a Agentilor „The
Federation of Commercial Agents of Sweden” (www.agenturforetagen.se);
jumatate din acestia sunt implicati in afaceri cu produse textile. Ceilalti sunt
implicati in comertul cu incaltaminte, produse electrice si electronice si agro-
alimentare. 90% din totalul agentilor sunt firme mici cu pâna la 10 salariati. Ele
actioneaza ca agenti comerciali si/sau distribuitori exclusivi in comertul
exterior.
Asociatia editeaza o publicatie periodica (newsletter) impreuna cu un
supliment in care se pot publica anunturi privind oportunitati de afaceri in
scopul facilitarii realizarii de contacte cu agenti, importatori sau angrosisti
suedezi. Aceste publicatii se distribuie catre toti membri asociatiei.

Institutul Suedez de Cercetari pentru Comert

Institutul ( www.hui.se) poate furniza informatii de piata privind comertul
en-gros si en-detail din Suedia. Natura informatiilor oferite acopera o arie
specifica ca de exemplu: statistici privind piata incaltamintei, etc; numarul
companiilor prezente pe piata cu un anumit produs; numele celor mai mari
companii prezente pe piata si cifra lor de afaceri, numarul de magazine de care
dispune, etc.
Oportunitati de afaceri in cadrul industriei auto suedeze

Suedia este unul din liderii industriei auto mondiale, una din tarile cu cele
mai numeroase activitati in acest domeniu. Companiile suedeze detin
competente exceptionale pe tot lantul valoric, de la cercetare si design, la
productie si testare.
Exista 4 producatori de automobile, camioane si autobuze in Suedia,
companii cu reputatie la nivel mondial si cu o lunga traditie in domeniu: Volvo
Cars, Volvo Trucks, Scania si SAAB.
Suedia detine unii dintre cei mai importanti furnizori pentru industria auto
mondiala, cum ar fi: Autoliv, Haldex si SKF. Datorita dezvoltarii puternice a
industriei auto suedeze, câteva sute de companii care sunt furnizori sau sub-
contractanti pentru aceasta desfasoara activitati pe teritoriul Suediei.
In Suedia functioneaza mai multe retele de companii (clusters) in
domeniul industriei auto. Companiile din domeniu desfasoara, pe scara larga,
activitati de cercetare-dezvoltare pentru dezvoltarea de “vehicule verzi”,
pentru imbunatatirea sigurantei vehiculelor si a circulatiei, pentru dezvoltarea
de tehnologii noi in acest domeniu etc.
Guvernul suedez ofera stimulente (inclusiv financiare) pentru companiile
straine care desfasoara activitati de cercetare si dezvoltare, in Suedia, pentru
unele dintre tehnologiile cheie din domeniul acestei industrii. Prin programul
guvernamental Strategic Vehicle Research and Innovative Initiative, care se
deruleaza in perioada 2009-2012, se finanteaza proiecte care se incadreaza in
urmatorele domenii de cercetare: energie si mediu, eficienta transporturilor,
siguranta vehiculelor si traficului, dezvoltarea vehiculelor si productie
sustenabila.
Având in vedere faptul ca cel putin 50% din orice autovehicul produs in
Suedia reprezinta componente care provin din import, piata suedeza ofera
oportunitati excelente de export pentru producatorii români de componente
pentru industria auto. Multe dintre companiile suedeze care sunt furnizori
pentru producatorii din industria auto, au, la rândul lor, subcontractanti in afara
tarii, in multe cazuri, acestia provenind din tari din Europa Centrala si de Est.
Aceasta situatie creeaza oportunitati suplimentare pentru exportatorii români.
Relatii comerciale bilaterale

1. Evolutia schimburilor comerciale bilaterale romano-suedeze, in perioada

2005 – 2009, se prezinta astfel:

-milioane euro-
2005 2006 2007 2008 2009
Total 421,8 561,3 720,37 636,46 496,35
Export 108 142,3 188,98 201,9 246,08
Import 313,18 419 531,39 434,56 250,28
Sold -205,8 -276,7 -342,4 - -4,2
Balanta 232,66
Comerci
ala

La data de 31 decembrie 2009 volumul total al schimburilor comerciale

romano-suedeze a fost de 496,35 mil. Euro, din care export din Romania
246,08 mil. Euro, in crestere cu 21,88% fata de perioada similara a anului
precedent si import din Suedia 250,28 mil. Euro, in scadere cu 42,41%,
comparativ cu aceeasi perioada a anului 2008. Soldul balantei comerciale,
deficitar partii romane, a fost de -4,2 mil. Euro.
Ponderea schimburilor cu Suedia in totalul schimburilor comerciale ale
Romaniei:
Suedia se afla pe locul 23 in topul tarilor beneficiare de marfuri romanesti
cu o pondere de 0,85% si pe locul 26 in topul tarilor de provenienta a
marfurilor, cu o pondere de 0,64%.
Principalele categorii de produse care fac obictul schimburilor bilaterale:
Export:
· vehicule si echipamente de transport – 20,1%,
· mobila, jucarii si articole diverse – 10,1%,
· metale comune si articole din acestea - 7,6%,
· masini si aparate, echipamente electrice si parti ale acestora 4,8%,
· materiale textile si articole din acestea – 4,3%.
Aceste categorii de produse reprezinta 46,9% din exportul românesc catre
Suedia.
Import:
· masini si aparate, echipamente electrice si parti ale acestora – 41,5%,
· metale comune si articole din acestea – 16,0%,
· vehicule si echipamente de transport – 11,2%,
· produse ale industriei chimice si conexe - 6,2%,
· pasta din lemn, deseuri de hartie sau carton - 5,6%.
Aceste categorii de produse asigura 80,5% din exporturile suedeze catre
România.

2. Evolutia comertului exterior al Suediei in perioada 2005-2009:

-miliarde coroane suedeze-
2005 2006 2007 2008 2009
Total 971 1085 1140 1194 998
EXPORT
Total 832 935 1020 1097 911
IMPORT
SOLD 141 150 120 97 87
Balanta
Comerciala
Curs mediu
USD/SEK 7,4775 7,376 6,7607 6,580 7,6457
EURO/SEK 9,2849 6 9,2481 8 10,6213
9,254 9,605
9 5

Sursa: Riksbank (Banca Nationala a Suediei)

Principalii parteneri comerciali ai Suediei in 2009 (comparat cu 2008)

EXPORT
Locul Tara % in 2009 /
2008 2009
total 2008
export
2 1 Norvegia 10.6% -7%
1 2 Germania 10.2% -18%
4 3 Marea Britanie 7.4% -15%
3 4 Danemarca 7.3% -17%
6 5 Finlanda 6.4% -15%
5 6 SUA 6.4% -19%
8 7 Franta 5.1% -13%
7 8 Olanda 4.7% -24%
9 9 Belgia 3.7% -30%
14 10 China 3.1% 21%
Sursa: SCB (Biroul Central de Statistica al Suediei)

IMPORT
Locul Tara % in 2009 /
2008 2009
total 2008
import
1 1 Germania 17.9% -16%
3 2 Norvegia 9.0% -15%
2 3 Danemarca 9.0% -21%
5 4 Olanda 6.5% -9%
4 5 Marea 5.7% -26%
Britanie
6 6 Finlanda 5.2% -26%
7 7 Franta 5.1% -17%
9 8 Belgia 3.9% -17%
11 9 China 3.8% -6%
13 10 SUA 3.8% 2%

3. Cooperarea economica
In prezent, principalul domeniu de cooperare intre cele doua parti este
energia si mediul. Companiile suedeze participa in special la proiecte de
reabilitare a sistemului energetic national.

Bibliografie:
• http://stockholm.mae.ro – Diplomacy.ro
• http://www.dce.gov.ro – Suedia