Sunteți pe pagina 1din 13

Finlanda

Finlanda supranumita i "ara celor o mie de lacuri este o republic situata n nordul Europei, nvecinat la nord cu Norvegia, la est cu Rusia, la sud cu Rusia i Golful Finlandei, la sud-vest cu Marea Baltic i la vest cu Golful Botnic i Suedia. Aproape o treime din ar se afl la nord n Cercul Arctic. Aria Finlandei, incluznd cei 33 551 km de ap din interiorul rii, are un total de 338 145 km. Helsinki este capitala tarii i cel mai mare ora al Finlandei. Finlanda, ara pdurilor i a lacurilor, este renumit n special pentru frumuseea naturii sale. n nord, nopile albe de var, n care soarele nu apune niciodat, dureaz aproape 10 sptmni. Iarna, pe de alt parte, soarele nu urc deasupra liniei orizontului timp de aproape opt sptmni. ntruct Finlanda a fost sub stpnire suedez timp de circa apte secole (din sec. al XIIlea pn n 1809), aproximativ 6% din populaie vorbete aceast limb. Finlanda i-a ctigat independena dup Revoluia rus din 1917, devenind republic. Parlamentul su este unicameral i numr 200 de membri alei o dat la patru ani. Frumuseea peisajelor izolate, tipic nordice, ale Finlandei a inspirat muli artiti, printre care compozitorul Jean Sibelius i designer-ul Alvar Aalto. Numeroi sportivi de renume internaional provin din aceast ar - printre ei, piloii de Formula 1 Mika Hkkinen i Kimi Rikknen. Arta culinar finlandez reunete influene continentale, ruse i suedeze. Specialitile tradiionale includ petele (n special somon i icre de calcan) i carnea de ren. Nu trebuie uitate karjalanpiirakka (produse de patiserie din orez sau cartofi) i kalakukko (pine umplut cu pete i carne de porc).

Economia Economia rii este modern i competitiv, Finlanda fiind unul dintre liderii mondiali n domeniul echipamentelor pentru telecomunicaii. Export echipamente pentru telecomunicaii , firma Nokia pentru multi ani fiind lider mondial in domeniu, utilaje, hrtie, celuloz i lemn pentru construcii, oel, produse din sticl i ceramic. Inca de la mijlocul
1

anilor 1980, cand Finlanda a fost clasata pe locul 15 mondial in randul tarilor constructoare de nave avand 8 santiere navale majore in care mai mult de 14.000 de persoane sunt angajate, de o mare importanta in economia Finlandei sunt constructiile de nave maritime . Orasul Helsinki este un port de transport maritim major la Marea Baltica conectand tarile situate in nordul Europei cu SUA, Groenlanda, Islanda si alte multe alte locuri din lume. Finlanda detine o mare rezerva de petrol , fiind pe locul 3 in lume. Este in topurile mondiale si cu realizarile in silvicultur, cu comerul de marfuri prin transport maritim n alte ri, energie si producia de produse chimice. Finlanda are o economie bine industrializat, n mare parte de pia liber, cu un PIB per capita asemntor celor din Regatul Unit, Frana, Italia sau Germania. Comerul este important pentru exporturi, acestea reprezentnd peste o treime din PIB n ultimii ani. Economia Finlandei este puternic competitiva n producie - n principal din lemn, metale, inginerie, telecomunicaii i industria electronic. Finlanda exceleaz n hightech, cum ar fi exporturile de telefoane mobile. Cu excepia productiei de cherestea i a extractiei de minerale, Finlanda depinde de importurile de materii prime si energie. Din cauza climei, dezvoltarea agriculturii este limitata la meninerea producerii produselor de baz necesare populatiei . In ultimii ani Finlanda a devenit si un centru financiar de mare importanta . Pentru ca Finlanda a fost una din economiile cele mai performante din cadrul UE n ultimii ani, bncile sale i pieele financiare interne au reusit in mare parte sa evite criza financiar global. Cu toate acestea, ncetinirea exporturilor mondiale cat si a cererii interne din anul 2009 au avut efecte negative si in Finlanda. Recesiunea care a avut loc a lsat un semn profund asupra finanelor publice generale i a ratei datoriei, ducand la transformarea bugetelor excedentare din anii anteriori n deficite. Se observa insa o revenire a exporturilor, a comerului intern i a consumul de uz casnic, toate acestea stimuland creterea economic n 2010. n ciuda perspectivelor de cretere bune, se estimeaza ca finanele publice generale vor rmne inca n deficit n urmtorii civa ani. Marea provocare a politicilor economice finlandeze va fi s pun n aplicare o strategie post-recesiune n care msurile de cretere economic de sprijin sa fie combinate cu msuri generale de ajustare guvernamentale. Pe termen lung, Finlanda isi propune s combata scaderea productivitatii care amenin competitivitatea, sustenabilitatea fiscal i creterea economic a anilor urmatori.
2

Scurt Istoric : Producia naional a Finlandei n 1994, asa cum o arata rapoartele Bncii Mondiale din 1992 i 1994, a fost de aproximativ 95.800.000$ , cu un venit mediu de aproximativ 18.850$. Al Doilea Rzboi Mondial a lsat Finlandei mari probleme economice, inflaie mare, omaj i un bilan comercial nefavorabil. In anii urmatori sectorul industrial a fost extins rapid, pentru a satisface indeosebi cerinele fostei Uniuni Sovietice ( aceasta fiind principalul importator al produselor fabricate in Finlanda in acei ani). S-a ajuns astfel ca in 1960 mai muli oameni sa fie angajai n industrie dect n agricultur i silvicultur la un loc. Cu toate acestea pdurile i industria bazat pe lemn au fost i rmn temelia economiei, dac ne orientm dup cele 40% din ctigurile ncasate din export. Cu excepia serviciului public, industria i comerul sunt private. Guvernul a exercitat in toti acesti ani si continua sa exercite un control considerabil n economie prin numeroase dispoziii legale emise.

Sectorul industrial este dominat de urmtoarele produse: Metale i produse din metal

Electronic

Maini i instrumente tiinifice

Construciilor navale

Celuloz i hrtie Produse alimentare


Chimicale Textile Imbrcminte

In contrast cu industrializarea accentuata a tarii, finlandezii continua sa-si pastreze modul tradiional de via. Chiar dac incepand cu anii 1980 Finlanda poate fi considerata o ar avansata industrial, finlandezii au continuat sa considere ca modul de via al agricultorului ar trebui s fie pstrat astfel nct ara s nu piard contactul cu rdcinile sale rurale.

In agricultur se cultiva:
3

Orz Gru

Sfecl de zahr Cartofi Vaci de lapte Pete

Finlanda Comert: Exporturile i importurile exporturile 85.4 miliarde dolari (estimare 2011) 69.4 miliarde dolari (estimare 2010) importurile 80.79 miliarde dolari (estimare 2011) 65 miliarde dolari (estimare 2010) Exporturile Finlanda Exporturile au fost in Finlanda n valoare de 4520 de milioane de euro, n ianuarie 2012. Comerul internaional reprezinta o treime din PIB-ul Finlandei. Exporturile finlandeze principale sunt echipamentele de telecomunicaii si mainile de pasageri i de produse forestiere. Finlanda este un productor major de hrtie i carton realizand 10,7% din piaa mondial de export din acest domeniu. ara este clasata pe locul 40 n lume, n ceea ce privete volumul de export.

Principalele mrfuri exporturile sunt:


4

Echipamente electrice i optice


Maini Echipamente de transport Hrtie i celuloz Chimicale Metale de baz Cherestea

Parteneri de export Finlanda : Rusia Suedia Germania SUA UK

Importuri : ara este clasata pe locul 43 n lume n ceea ce privete volumul de import, indeosebi constituit din cantitati de materii prime i componente pentru bunurile fabricate. Cele mai importante produse importate au fost:

Produse alimentare

Petrol i produse petroliere

Chimicale

echipamente de transport Fier i oel maini fire textile tesaturi boabe


5

n ceea ce privete importurile, produse electrice i electronice domina constituind 17% , urmate de produse chimice cu un procent de 16,8%. Finlanda are urmatorii parteneri de import : Rusia Germania Suedia

China

Marea Britanie PIB (paritatea puterii de cumprare):

195.6 miliarde dolari (estimare pt. 2011) claseaza cu ara n lume pe pozitia 56

190.4 miliarde dolari (2010)

184.7 miliarde dolari ( 2009)

Not: datele sunt n dolari SUA PIB-ul (rata de schimb oficial):

270.6 miliarde dolari (estimare pt. 2011)

PIB - rata de cretere real:


2,7% (estimare pt. 2011) claseaza ara n lume pe pozitia 131 3,1% (2010)

-7,8% (2009) PIB - pe cap de locuitor:

38.300 dolari (estimare pt. 2011) claseaza cu ara n lume pe pozitia 25

36.700 dolari (2010) 35.700 dolari (2009) Not: datele sunt n dolari SUA 2011

PIB - compoziia de sectoare de activitate (estimare pt. 2011): agricultura: 2,8% industrie: 29,2%

servicii: 68%

Fora de munc:
2.676 milioane (estimare pt. 2011) claseaza ara n lume pe pozitia 106

Fora de munc pe ramuri de ocupaie(2009) : agricultur i silvicultur: 4,9% industrie: 16.7% construcii: 7,1% Comert: 19,4% Finane, Asigurri, i servicii de afaceri: 12,8% de transport i comunicaii: 6,3% servicii publice: 32,8% Rata omajului:

7,7% (estimare pt. 2011 ) claseaza ara n lume pe pozitia 89

8,4% (2010) Buget: Venituri: 141.7 miliarde dolari

Cheltuieli: 146.3 miliarde dolari

Not: bugetul guvernului central (estimare pt. 2011 ) Taxe i alte venituri : (estimare pt. 2011)
52,4% din PIB claseaza ara n lume pe pozitia 13

Excedentul bugetar (+) sau deficitul (-):


-1,7% Din PIB (2011 est) claseaza ara n lume pe pozitia 70

Datoria publica:
7

49% din PIB (estimare pt. 2011) claseaza ara n lume pe pozitia 53

48,4% din PIB (2010) Not: Datele constituind datoria public includ : -titlurile de crean emise ( de stat sau de ctre entiti guvernamentale, altele dect trezorerie), -datoria deinut de ctre entiti strine, -datoriile emise de entiti sub-naionale precum i datoria intra-guvernamentala ( intra-datoria guvernamental const n mprumuturi de trezorerie din excedentele din fondurile sociale, cum ar fi pentru pensionare, ngrijire medical, i omaj). Titlurile de crean pentru fondurile sociale nu sunt vndute la licitaii publice. Rata inflaiei (preurile de consum):

3,3% (estimare pt. 2011) claseaza ara n lume pe pozitia 63 1,7% (2010)

ANALIZA SWOT Afaceri si Economie

Puncte tari:
-Finlanda reprezinta un maxim de interes economic -Rapida crestere economica a clasat finlanda in topul celor mai bogate tari din lume -Economie bazata pe inovare puternica -Una dintre economiile cele mai puternice -Cea mai mica rata a inflatiei din europa -Credina n puterea de capital social i cooperare este un avantaj competitiv major. -Una dintre rile cele mai avansate n ceea ce privete exploatarea potenialului de IT. -Continuarea investiiilor din sectorul public i privat -Cooperarea ntre universiti i sectorul privat
8

-Continuarea investiiilor n educaie i formare. -Liderul mondial n tehnologia de comunicaii mobile.

Puncte slabe
-Amplasarea si populatia mica au reprezentat provocari economice de-a lungul timpului -Rata ridicat a omajului -Preurile ridicate de consum

Oportunitati
-Progresele tehnologice a dus la eliminarea barierelor n calea comerului internaional. -Cresterea sectorului biotehnologiei in Viikki

Amenintari
-Creterea inegalitii n nivelurile de venituri cu caracter personal -Dominaia sectorului comunicaiilor las economia vulnerabila in fata recesiunii -Imbatranirea populatiei reprezinta o provocare pentru creterea continua a veniturilor

Transporturi( Helsinki) Puncte tari


-Sistem de transport public Curat i eficient cu reputatie internationala. -Preturile scazute ale biletelor de transport public. -Extinderea sistemului de metrou in zonele periferice -Sistem de transport public cu vehicule ecologice -Legaturi bune de transport international de persoane si de marfuri -Legaturi feroviare bune prin Rusia ctre China i coasta Pacificului.
9

Puncte slabe
- Consumul de energie pe cap de locuitor este de doua ori mai mare decat media europeana - Din cauza faptului ca Transportul public se realizeaza n direcii ncruciate creste riscul blocajelor in trafic - Iarna face ca rutele maritime sa inghete

Oportuniti
-

Oportunitatea de a fi un lider mondial in privinta implementarii unui transport public durabil

Amenintari
- Creterea populaiei duce la creterea emisiilor de gaze - Investiii insuficiente n transportul public

Invatamant Puncte tari:


-sistemul de invatamant finlandez este unul in slujba elevului , care pune accent pe formare profesionala -invatamantul si formarea profesionala de domeniul muncii(sunt facute eforturi pentru a mari proportia formarii prin ucenicie la aproximativ 10 % din participanti) -activitatea universitatilor se bazeaza pe legatura dintre cercetare si invatare

10

-acei copii care au finalizat invatamantul obligatoriu dar nu continua studiile, pot lua parte in invatamantul voluntar ce are drept scop de a-i ajuta sa-si planifice cariera - in scolile secundare superioare nu exista nivele de calificare, ceea ce inseamna ca elevii isi pot intocmi un plan de cariera individual - invatamantul si materialele necesare sudiului sunt gratuite -copiii primesc o masa calda gratuita pe zi. - transportul este este organizat de furnizorul de educatie pentru distante mai mari de 5 km - Universitatile decid in mod independent asupra modului de organizare a invatarii si cercetarii -Politehnicile ofera studentilor aptitudini si cunostinte necesare in locurile de munca pentru experti -Abandonul scolar este redus 4%, la liceu, 10 % la scolile tehnologice -Aproape 50% dintre absolventi urmeaza studii universitare -Orientarea profesionala a viitorului licean sau student este urmarita permanent de profesor -Sistemul de invatamant ofera educatie pentru adulti, eLearning si invatamant pentru persoanele cu nevoi speciale -La varsta de 14-15 ani elevul este informat de meseriile cele mai solicitate(electrician. Instalator etc), cati oameni lucreaza intr-o meserie in intreaga tara, care sunt domeniile cele mai cautate la momentul respectiv

Puncte slabe
-sistemul scolar finlandez nu cuprinde si gradinite -modalitatea principala de solicitare a inscrierii la politehnici din cadrul invatamantului superior o constituie sistemul national de selectie -Majoritatea studentilor sunt selectati pe baza certificatelor scolare si a specializarilor, dar in unele cazuri experienta de munca sau trasaturile individuale pot fi de asemenea luate in considerare

Amenintari
11

-Majoritatea scolilor din sectorul primar sunt scoli de stat, astfel sursele de finantare sunt exclusiv de la bugetul public -Datorita numarului mare de studenti licentiati creste somajul academic -Scolile profesionale au din ce in ce mai putini elevi

Oportunitati
-orientarea institutiilor de invatamant asupra obtinerii unor fonduri suplim,entare pentru finantare, care sa le permita dezvoltarea si diversificarea serviciilor - introducerea sistemului de invatamant prescolar prin gradinite - continuarea dezvoltarii aptitudinilor elevilor prin cursurile de formare profesionala - stimularea elevilor sa se implice in activitatio de cercetare - transfer de know-how in tarile europene

CONCLUZII
12

Economia rii este modern i competitiv, Finlanda fiind unul dintre liderii mondiali n domeniul echipamentelor pentru telecomunicaii. Export echipamente pentru telecomunicaii , firma Nokia pentru multi ani fiind lider mondial in domeniu, utilaje, hrtie, celuloz i lemn pentru construcii, oel, produse din sticl i ceramic. Inca de la mijlocul anilor 1980, cand Finlanda a fost clasata pe locul 15 mondial in randul tarilor constructoare de nave avand 8 santiere navale majore in care mai mult de 14.000 de persoane sunt angajate, de o mare importanta in economia Finlandei sunt constructiile de nave maritime Finlanda detine o mare rezerva de petrol , fiind pe locul 3 in lume. Este in topurile mondiale si cu realizarile in silvicultur, cu comerul de marfuri prin transport maritim n alte ri, energie si producia de produse chimice. Finlanda are o economie bine industrializat, n mare parte de pia liber, cu un PIB per capita asemntor celor din Regatul Unit, Frana, Italia sau Germania. Comerul este important pentru exporturi, acestea reprezentnd peste o treime din PIB n ultimii ani. Economia Finlandei este puternic competitiva n producie - n principal din lemn, metale, inginerie, telecomunicaii i industria electronic. Finlanda exceleaz n hightech, cum ar fi exporturile de telefoane mobile. Pentru ca Finlanda a fost una din economiile cele mai performante din cadrul UE n ultimii ani, bncile sale i pieele financiare interne au reusit in mare parte sa evite criza financiar global. Asadar,pe termen lung, Finlanda isi propune s combata scaderea productivitatii care amenin competitivitatea, sustenabilitatea fiscal i creterea economic a anilor urmatori.

13