Sunteți pe pagina 1din 19

Romania-turism

intern si
international
Turismul intern si international

Romania, dispunand de un potenrial turistic bogat si variat, face parte din cateforia tarilor cu
traditie si experienta in domeniul turismului, ceea ce a situat-o, de-alungul timpului, intre
destinatiile de vacanta recunscoute si apreciate in lume. Evident, situatie economic-sociala,
regimul politic au influentat, in masura importanta, pozitia Romaniei in piata turistica
international, cat si locul turismului in consumul populatiei si in structura economiei.

Ca urmare, circulatia turistica a tarii noastre a cunoscut, pentru fiecare dintre componentele
sale-interna si international-, evolutii diferite, determinate de schimbarile majore din economia
mondiala si din cea interna, precum si de gradul de receptivitate la aceste evenimente.

In aceste conditii, o analiza pertinent a fenomenului touristic romanesc presupune o abordare


distinct a celor doua compenente ale circulatiei turistice, cu descifrarea sensibilitatii lor,
tendintelor si perspectivelor si implicit, cu jalonarea strategiei de dezvoltare.

Fluxuri turistice din si spre Romania

Circulatia turistica international a Romaniei, inregistrate cu rigurozitate nicepand din 1996, se


caracterizeaza printr-o evolutie contradictoriece confirma receptivitatea sa la transformarile din
plan economic, social si politic ale lumii contemporane.

Astfel, o serie de fenomene positive, specific economiei mondiale1, ca: intensificarea


procesului de integrare si cooperare international, globalizarea si internationalizarea vietii
economice si sociale, patrunderea tehnologiilor de varf in toate sectoarele economiei,
industrializarea si tertiarizarea, dar si cele negative, precum crizele sau perioadele de recesiune
economica, extinderea saraciei si somajului isi pun amprenta asupra dinamicii si structurii
circulatiei turistice. Alturi de acestea, desigur, evolutiile proprii fiecareai economii joaca un rol
important asupra configuratiei fluxurilor turistice.

1
I. Bari, Economie Mondiala, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1997
Circulatia turistica interntionala se subdivide in doua fluxuri distince-sosiri(incoming) si
plecari(outgoing)-avand comportament diferit.

In privinta sosirilor de turisti straini, o incursiune in timp, pe o perioada relative lunga,


evidentiaza existent a cel putin trei perioada distinct(vezi fig 1). O prima perioada, delimitate de
debut al inregistrarilor statistice riguroase (1966) si inceputul anilor `80, este marcata de o
evolutie ascendenta, in ritmuri deosebit de inalte. Atfel anul 1981-anul record al sosirilor de
turisti straini, cu peste 7.0 mil.-a marcat o crestere de peste 10 ori fata de 1996 si de circa 3 ori
fata de 1970. In mare masura, aceasta perioada coincide cu o dezvoltare sustinuta a economiei
romanesti, cu procesul de industrializare masiva, iar pe plan extern, cu o intensificare si
diversificare a schimburilor international. O a doua etapa, situate in intervalul 1982-1989, este
caracterizata printr-o tendinta descrescatoare a sosirilor de turisti straini si corespunde unei
perioade de evolutii contradictorii in economia romaneasca. De inceitnire a ritmurilor de crestere
so de o politica de relative izolare pe plan international. Dupa evenimentele din 1989 se poate
vorbi de o noua era in turismul romanesc; politica de deschidere international, tranzitia spre o
economie de piata, eforturile de integrare europeana au relansat circulatia turistica; au fost
reluate legaturile traditionale cu partenerii europeni(Germania, tarile nordice, Israel), s-au
conturat noi zone de emisie( din Extremul Orient). In noile conditii, sosirile de turisti au avoluat
de la 4.850 mii in 1989 la 6.532 mii in 1990; aceasta politica, nesustinuta insa de transformari
profunde in economia romaneasca, de o baza materiala turistica adecvata s/sau de servicii de
calitate etc., nu a favorizat o crestere semnificativa si de durata a sosirilor de turisti. Ca urmare,
numarul lor a continuat sa scada pana in 2002. (vezi tabel 1).
Evolutia comparativa a sosirilor si plecarilor de turisti in si din Romania

Aceasta evolutie s-a reflectat si in locul ocupat de Romania in ierarhia tarilor receptoare si
implicit in cota de piata detinuta. Astfel, de la un loc in primele 15 tari turistice ale lumii si o cota
de circa 2.5% inregistrate in 1981, in prezent, cota de piata este de 0.8% si in Romania se
situeaza abia pe locul 40 in ierarhia mondiala si in primele 20 de tari receptoare de turisti din
Europa.

Tabel 1.

Evolutia sosirilor de turisti straini in Romania


( la punctele de frontiera)

Anii Sosiri de turisti Dinamica Ritm mediu anual Cota de piata


-mii- % pe perioade de 5 %
ani
1966 676 29.5 - …….
1970 2.289 100.0 29.1 1.38
1975 3.736 163.2 10.2 1.68
1980 6.742 294.5 12.5 2.34
1985 4.772 208.5 -5.3 1.46
1990 6.532 285.4 6.5 1.43
1995 5.445 237.9 -3.2 0.96
2000 5.264 230.0 -0.9* 0.76
2001 4.938 215.7 -6.2* 0.71
2002 4.794 209.4 -2.9* 0.68
2003 5.595 244.4 16.7* 0.81
2004 6.600 288.3 17.9 0.95
*ritm pe an
Sursa: Statistici MT; Statistici WTO; IS, Anuarul statistic al Romaniei, 2003, INSm Buletin de
informare statistica nr.4/2004.

De mentionat ca informatiile analizate se refera la indicatorul “ sosiri de turisti in punctele de


frontier”. O cercetare de profunzime, utilizand indicatori ca “ turisti straini in spatiile de cazare”
sau “ incasari din turismul international”, releva, cu si mai multa pregnant, involutiile din
turismul romanesc, decalajul, in acest domeniu, intre tara noastra si tarile cu vocative turistica,
europene si/sau vecine. De exemplu, raportul dinstre sosirile de turisti in punctele de frontier si
turistii straini in spatiile de cazare este de 5-6/1 si a cunoscut o tendinta descrescatoare ( vezi
tabelul 2); de asemenea, incasarile din turismul international al Romaniei, de ordinal 5-600
milioane USD, sunt modeste in comparative cu cele inregistrate de tari cu un potential touristic
apropiat.
Evolutia comparativa a sosirilor de turisti straini la punctele de frontier si a celor
inregistrati in spatiiile de cazare

Anii Sosiri de Dinamica Turistii straini Dinamica Pondere


turisti % in spatiile de % %
-mii- cazare
-mii-
1980 6.742 100.0 1.196 100.0 17.7
1985 4.772 70.8 1.598 133.6 33.5
1990 6.532 96.9 1.432 119.7 21.9
1995 5.445 80.7 766 64.0 14.1
2000 5.264 78.1 867 72.5 16.5
2001 4.938 73.2 915 76.5 18.5
2002 4.794 71.1 999 83.5 20.8
2003 5.595 83.0 1.105 92.4 19.7
2004 6.600 97.9 1.359 113.6 20.6

Sursa : calculate dupa INS, Anuarul statistic al Romaniei, in 2003,INS, Buletin de informare
statistica , nr. 4/2004.

Din punctual de vedere al distributiei spatial, fluxul touristic receptor cunoscte o concentrare
puternica. Astfel, la nivelul ultimilor ani, peste 95% din sosirile de turisti straini au fost de
provenienta europeana, 3/5 din total revenind tarilor vecine. Un numar redus de tari- Rep.
Moldova, Ucraina, Bulgaria, Iugoslavia, Polonia, Turcia, Germania-concentreaza o mare parte a
emisiei turistice spre Romania( vezi tabelul 3, si fig. 2). Aceasta situatie se explica prin distantele
relative intre tarile de origine a turistilor si Romania, prin existent unor acorduri de liberalizare
graduala a circulatiei, prin similitudini de limba cultura si istorie, prin traditie-o buna perioada de
timp erau promovate doar destinatiile apartinand spatiului est-european.

Distributia sosirilor de turisti straini in Romania, dupa zona sau tara de origine( tabel 3)
Continental Ponderea %

Africa 0.2
America de nord si de sud 2.1
Asia 2.1
Australia, Oceania si alte teritorii 0.1
Europa 95.5

Sursa : calculate dupa INS, Turismul international al Romaniei in anul 2004


Fig. 2- repartitia sosirilor de turisti straini pe principalele tari de provenienta in 2004

O serie de aspect interesante privind coordonatele circulatiei turistice international ofera analiza
structurii vizitatorilor in functie de motivul calatoriei. Potrivit declaratiilor turistilor( declaratii ce
nu corespund intru totul realitatii) principalul mobil al calatoriei -57.6% din totalul intrarilor in
Romania- il constituie odihna, recreerea, tratamentul; o pondere insemnata- 26.7%- detine
tranzitul. Explicabila prin pozitia geografica a Romaniei;de asemenea, mai recent, s-a afirmat
turismul de afaceri, deocamdata cu o pozitie modeste-3.8%; desigur, in alcatuirea circulatiei
turistice mai figureaza personalul insotitor de bord si micul 6rontie de 6rontier(vezi tabelul 4).
Situatia se prezenta asemanator si in cazul circulatiei interne ( vezi fig. 3)
Fig. 3- Cererea turistica a rezidentilor in Romania, dupa motivatii, in 2004
(Sursa: INS, Ancheta cererii turistice a rezidentilor, aprilie 2005.

Se mai poate adauga ca, analizata in timp, structura fluxului touristic receptor, in functie de
motivatii, nu prezinta modificari majore( vezi tabelul 4), datorita , in principal mentinerii situatii
economice si sociale.

Structura sosirilot de turisti straini in Romania-dupa motivul calatoriei


(tabel 4)
Scopul calatoriei 1991 1998
Odihna, recreere, vacante 52.7 57.6
In tranzit 33.8 26.7
Personal insotitor 8.8 11.6
Afaceri si motive 3.3 3.8
profesionale
Mic trafic de frontiera 1.4 0.3

TOTAL 100.0 100.0


Sursa: CNS, Anuarul statistic al Romaniei, in 1995 si CNS, INformatiile statistice operative, in
1998(dupa 1998, nu s-a mai inregistrat structura circulatiei turistice internationale pe motive de
calatori).

In privinta celui de-al doilea flux , plecarile turistilor romani in strainatate, trebuie remarcata
cresterea spectaculoasa a numarului acestora in 1990- aproape 11.3 milioane fata de 898.000 in
1989 si fata de variatii in jurul de 1.0 mil. In perioada 1985-1989- si mentinerea la un nivel
relative ridicat 9-10 mil. Annual pana in 1995. Explicatia acestei evolutii explozive rezida in
deschiderea politica international a R omaniei, realizata dupa 1989, in facilitatile acordate de
guvernul Roman turistilor potentiali si in receptivitatea tarilor europene fata de dorintele
populatiei. Aceasta crestere deosebita a plecarilor de turisti a transformat Romania dintr-o tara
receptoare intr-un emitatoare: noul statut este argumentat, mai curand, de cauza subiective
(dorinta de cunoastere, limitarea dreptului de calatorie pana in 1989, si altele) decat de cele
obiective, cum sunt: nivelul de dezvoltare economica si posibilitatile financiare ale populatiei,
insuficienta ofertei sau preturi mai avantajoase. In legatura cu acest ultimo aspect, trebuie
mentionat ca Romania dispune de un potential turistic ce justifica, cu prisosinta statutul de
receptor.

Dupa 1995, numarul plecarilor de turisti a scazut sensibil, ca rezultat al deteriorarii conditiilor
de viata ale populatiei Romaniei, dar al unor restrictii ( in principal obligativitatea unui minim
disponibil de cheltuieli in suma de 500 de euro) impuse de majoritatea tarilor europene; in
present, el se situeaza in limite normale- 5.7-7.0 mil. anual ( vezi figura 4 si tabelul 5).

Evolutia plecarilor turistilor romani in strainatate ( tabel 5)


Anii Plecari de turisti –mii- Indici de dinamica %
1970 255 14.9
1975 805 47.1
1980 1.711 100.0
1985 1.147 67.0
1990 11.275 659.0
1995 5.737 335.3
2000 6.388 373.3
2001 6.408 374.5
2002 5.757 336.5
2003 6.497 379.7
2004 6.972 407.5

Sursa: INS, Anuarul statistic al Romaniei, 1995, 2002 si INS, Buletin de informare statistica mr
4/2004.

Si in cazul plecarilor in strainatate se mentine aceeasi concentrare puternica in privinta


destinatiei de calatorie. Astfel, majoritatea romanilor-97.8% in 2002- isi indreapta preferintele
spre tarile Europei si, in mod deosebit, catre tarile vecine( Vezi fig 4). Intre tarile mai cautate de
turistii romani se numara: Ungaria (35.2%), datorita unor relatii traditionale si comunitatii
maghiare din Romania, Iugoslavia (12.1%), Bulgaria (8.7%), Turcia(6.5%).
( Fig. 4)

Principalele tari in care au calatorit turistii romani, in 2003

Din punctual de vedere al scopului calatoriei, ponderea covarsitoare o reprezinta “ odihna,


recreerea si tratamentul “, cu 88.9% in 1998, restul distribuindu-se intre personalul insotitor de
bord- 6.4%-, turismul de afaceri – 3.0%- si micul trafic de frontier- 1.7%( vezi fig 5). O prima
observatie desprinsa din sudierea acestei structure este ponderea foarte redusa a turimului de
afaceri , ca de altfel si in cazul sosirilor, ceeea ce atesta faptul ca Romania se afla abia la
inceputul unei colaborari international de anvergura pe acest plan. Un alt aspect priveste
ponderea relativ mare a personalului insotitor- statutul de turisti ai acestei catagorii fiind unul
dintre cele mai controversate.
Fig.5

Distributia plecarilor turistilor romani, dupa motivatii, 1998

Pe de alta parte, o analiza in dinamica a structurii plecarilor in functie de motivul calatoriei nu


evidentiaza, pe parcursul ultimilor ani , schimbari esentiale in ierarhia acestor ( vezi tabelul 6)

Structura plecarilor turistilor romani in strainatate, dupa motivul vizitei ( tabelul 6)


-in procente-
Scopul calatoriei 1991 1998
Odihna, recreere, vacante 93.5 88.9
Afaceri si motive personale 1.2 3.0
Mic trafic de frontier 3.1 1.7
Personal insotitor de bord 2.2 6.4

TOTAL 100.0 100.0

Sursa: calculate duoa CNS, Anuarul statistic al Romaniei, 1995 si CNS, Informatii statistice
operative mr. 4/1998.

Analiza circulatiei turistice international nu poate fi completa fara discutarea efectelor


wacesteia in plan economic. In acest sens, prezinta iimportanta deosebita cunoasterea evolutiei
incasarilor si cheltuielilor din turismul international-indicatori obisnuiti de altfel, in toate studiile
de referinta si statisticile in domeniu.

Treacand in revista rezultatele globale ale turimului international al Romaniei, respectiv soldul
balantei de plati, se remarca, pe de o parte, nivelul modest al activitatii-turismul contribuie cu 5
-6 % la incasarile in contul curent al balantei de plati-, iar pe de alta parte, relatia stransa dintre
aceasta si dinamica sosirilor si plecarilor de turisti ( vezi tabelul7)
Balanta de plati a turismului international (tabel 7)
-mil USD-
Anii Incasari Plati Sold
1985 182 64 118
1990 106 103 3
1995 590 697 -107
2000 359* 420 -61
2001 362* 449 -87
2002 335* 396 -61
2003 447 478 -31
2004 458 490 -32
*variatiile foarte mari se datoreaza unor modificari de natura metodologica

Sursa : INS, Anuarul statistic al Romaniei, 2003 si www.bnro.ro .

Astfel, dupa o perioada indelungata cu sold pozitiv, caracteristica statutului de tara receptoare,
a urmat momentul cu rezultate simbolice(2-3 mil USD) positive sau negative, pentru ca, dupa
1995, soldul sa devina cronic negative. Aceasta situatie este cauzata , in present, mai putin de
statutl de emitator si mai mult de structura circulatiei (ponderea mare a tranzitului) si calitatea
turistilor ( cu mijloace financiare reduse, cu sederi de scurta durata).

Analiza de ansamblu a circulatiei turistice internationale a Romaniei evidentiaza nivelul


modest al acesteia, comparativ cu resursele de care dispune tara noastra, si implicit rezervele de
crestere in viitor; dar, dezvoltarea turismului international si valorificarea mai buna a
potentialului natural si antropic, presupun, pe de o parte, eforturi de relansare a economiei
romanesti, de care turismul este puternic dependent si , pe de alta parte, elaborarea unei strategi
adecvate, aveand ca principale obiective ridicarea nivelului calitativ al servciilor, modernizarea
bazei materiale specific si a infrastructurii generale, realizarea unei politici promotionale
agresive, largirea cooperari internationale in domeniu .
Circulatia turistica interna

Turismul intern – consituit din calatoriile/ vacantele populatiei autohtone in limitele granitelor
nationale- s-a afirmat in Romania, cu foarte mult timp in urma iar evolutiile sale au reflectat cu
fidelitate transformarile din viata economica si sociala a tarii. Astfel perioadele de avent
economic si cele de criza, evenimentele politice, facilitatile sau restrictiile de calatorie s-au
concretizat in cresteri sau scaderi ale numarului turistilor, in variatii ale duratei vacantelor, in
modificarea locului turismului in consumul populatiei.

Indicatorul cel mai expresiv pentru caracterizarea dinamicii circulatiei turistice interne este
numarul turistilor sau al persoanelor cazate in unitatile turistice si asociat acestuia, numarul
innoptarilor si durata medie a sejurului; de asemenea se mai utilizeaza indicatori referitori la
numarul actiunilor, incasari din prestatii turistice.

Analizat in dinamica , numarul turistilor inregistrati in unitatile de cazare a cunoscut perioade


de crestere in ritmuri relative inalte, de stagnate si declin ( vezi figura 6).

Evolutia numarului turistilor romani cazati in unitati turistice


Astfel in 1970- momentul in care inregsitrarile statice sunt riguroase si respecta o metodologie
unitara- si pana in 1980, tendinta generala a circulatiei turistice interne a fost ascendenta,
cresterea in ritmuri relativ inalte( 6-7% in medie pe an) reflectand preocuparile pentru
stimularea calatoriilor, pentru afirmarea turismului ca o componenta importanta a existentei. In
deceniul urmato, tendinta a ramas tot pozitiva, dar evolutiile au fost foarte lente- ritmuri medii
anuale sub 1% -datorita apropierii, pentru acea etapa, de un prag de saturare a cererii( la nivelul
anilor 1988-1989, circa ½ din populatia tarii petrecea un sejur intr-o statiune turistica- situataie
comparabila cu cea a multor tari europene dezoltate). Dupa 1990 s-a instalat o tendinta
descrescatoare in ritmuri accelerate- aproape 10% pe an ( vezi tabelul 8); deterioararea sensibila
a conditiilor de viata pentru majoritatea romanilor si calitatea tot mai slaba a serviciilor turistice,
care a determinat petrecerea vacantei in strainatate de catre cei cu posibilitati financiare mai
ridicate, sunt principalele cauze ale reducerii dramatice a numarului turistilor ( la mai putin de
jumatate fata de anul de varf – 1988).

Evolutia principalilor indicatori ai circulatiei turistice interne ( tabelul 8)


Anii Numar Dinamica R 10 ani Numar Dinamica Durata
turisti in % innoptari – % medie a
spatiile de mii- sejurului –
cazare- zile-
mii-
1970 5.555 100.0 … __ __
1975 8.027 147.4 6.4 … __ __
1980 10.154 186.5 32.728 100.0 3.2
1985 10.361 190.3 0.7 39.915 122.0 3.9
1990 10.865 196.6 40.314 123.2 3.7
1995 6.304 115.8 -9.3 21.730 66.4 3.5
2000 4.054 73.0 15.497 47.4 3.8
2001 3.960 71.3 15.731 48.1 4.0
2002 3.848 69.3 14.743 45.0 3.8
2003 3.952 71.1 1.3* 15.080 46.1 3.8
2004 4.279 77.0 18.500 56.5 3.5

*ritm mdiu anual pe o perioada de 4 ani

Sursa : INS, Anuarul statistic al Romaniei, in 2002 si Buletin de informatii statistice nr.4/2004.

Trebuie totusi adaugat ca indicatorul “persoane cazate” nu reda cu fidelitate dimensiunile


circulatie turistice; o serie de categorii de turisti,cum sunt: persoanele care merg in vizita la rude
sau prieteni si beneficiaza de gazduire in locuintele acestora,cei care apeleaza la spatiile de
cazare neomologate(locuinte de cetateni,camping-uri improvizate etc)si cei care isi petrec
vacanta sau sfarsitul de saptamana in propria resedinta secundara,nu sunt inregistrate in
indicatorul mentionat si,potrivit unor evaluari,numarul acestora se ridica la 1.0-1.5
milioane.Operand rectificarile cuvenite,circulatia turistica interna capata dimensiuni globale mai
mari,dar tendinta descrescatoare se pastreaza.

O evolutie asemanatoare cu cea a numarului de turisti,dar cu variatii de mai mica aptitudine,se


remarca si in cazul indicatorilor innoptari(zile-turist) si durata medie a sejurului.

In ceea ce priveste volumul valoric al activitatii(indicatorul incasari),aceasta este mai greu


identificabil in statisticile romanesti-incasarile din prestatii hoteliere sunt cumulate cu cele ale
restaurantelor ,unitati care se adreseaza deopotriva turistilor si rezidentilor.Chiar si in aceste
conditii,pe baza evaluarilor indirect ,analize comparative efectuate pentru perioada 1990-2003
evidentiaza o scadere,in termeni reali,a cheltuielilor populatiei pentru vacante.

Din punctul de vedere al destinatiei/distributiei spatiale, optiunile de vacanta ale turistilor


romani se indreapta in proportie de 52% spre orase-in principal,pentru turismul cultural sic el de
afaceri-de circa 17% in cote apropiate de 15-16% spre zona Montana si spre statiunile
balneare(vezi figura 6).De-a lungul timpului,aceasta orientare a suferit modificari importante,in
mod deosebit,in sensul diminuarii fluxului de turisti spre litoral,situatie explicabila prin decajul
tot mai accentuat intre nivelul caltativ al serviciilor sic el al preturilor practicate.

Figura 6
Distributia pe zone a obtiunilor de vacanta ale turistilor romani
Un alt aspect interesant al structurii circulatiei turistice interne este ilustrat de distributia
preferintelor in functie de durata calatoriei.Astfel,in totalul celor care au beneficiat,in 2002,de un
program touristic organizat,oferind prin intermediul agentilor de voiaj(turism),21,1% au
participat la actiuni cu durata de 1 zi(excursii,fara innoptare),24,2% la programe cu durata de 1-3
zile si 54,7% la actiuni cu durata de minimum 4 zile(vacantieri)

Desigur,un tablou complet al dimensiunilor,evolutiei si structurii circulatiei turistice interne


presupune mobilizarea unui numar mai mare de indicatori,cat si aprofundarea cauzelor/factorilor
determinant ai acestora;uneledintre aceste problem fac obiectul cercetarii din capitolele
urmatoare.

Analiza succinta a fenomenului touristic romanesc,intreprinsa in paginile anterioare


evidentiaza realizarile si minusurile inregistrate ,mai els, in ultimul deceniu,subliniind totodata ca
relansarea acestei activitati este conditionata de dezvoltarea economico-sociala a tarii noastre si
de imbunatatirea substantiala a calitatii serviciilor specific.
STUDIU DE CAZ

Uniunea Europeana si turismul

Modul de alocare al fondurilor structurale din turism

Fondurile alocade de Uniunea Europeana pentru dezvoltarea turismului pana in anul 2007, au
fost cele de pre-aderate, prin intermediul diferitelor programe. Programul SAPARD a sprijinit
dezvoltarea turismului in mediul rural si in zonele periurbane. Prigramul PHARE a sustinut
dezvoltarea durabila a turismului sau zonelor turistice.

Posibilitatile de finantare a activitatilor turistice prin fondurile europene post-aderare se


regasesc in Programul Operational Regional, Axa5, domeniul mojor de interventie.

Uniunea Europeana acorda importanta cuvenita turismului, care contribuie substantial la


atingerea obiectivelor sale economice.

Optiunile pe care le ofera regiunilor mai putin dezoltate de a progresa economic, contributiile
la protejarea mediului inconjurator la consolidarea identitatii si viziunii europene, justifica
interesul Uniunii Europene si al fiecarui stat membru pentru dezoltarea industriei turistice.

Turismul, este astazi cea mai dezvoltata industrie in economia europeana, cu cea mai mare rata
de crestere( 2-4,5% pe an in ceea ce proveste cifra de afaceri si 1-1,5% ca oportunitate de creare
a noi locuri de munca), afirmatie bazata pe caracterul national si international al activitatii
turistice si faptul ca formeaza elemental constitutive al multor politici sectoriale in cadrul UE/

Activitatea sa este bazata pe obiectivele tintaprivind imbunatatirea calitatii, competitivitatii,


dezvoltarea durabila si protejarea intereselor turistilor. Aceasta abordare ne asigura ca turismul in
genera; isi adduce o contributie optima la obiectivele fundamentale ale Uniunii Europene.

Directia Turism isi defasoara activitatea in stransa cooperare cu Comitetul Consultiv pentru
Turism care are reprezentante in statele membre ca si late institutii europene: Perlamentul
European, Consiliul de Ministri, Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor.
Urmandu-si aceasta politica bazata pe consultant si parteneriat Directia Turism pastreaza o
relatie stransa cu organizatiilr representative din industria turistica precum si cu alte grupuri de
interes, in special atunci cand este vorba de actiuni specific.

Preocuparile UE in turism arata implicarea directa la nivelul comunitatii, prin actiunea


institutiilor specializate,implicare necesara pentru mentinerea la un nivel redus, competitive al
pretului pachetului de servicii turistice prin contributia financiara alocata industriei turistice de
autoritatile publice: UE, guvernele nationale si administratiile locale; cresterea atractivitatii
turistice prin alocarea de fonduri special(fonduri structural) pentru regiuni ale caror venituri pe
locuitor sunt foarte mici; promovarea UE ca destinatie turistica pentru turistii de pe alte
continente, factor major in cresterea ponderii turismului comunitar receptor, crearea unei singure
piete turistice comunitare ceea ce presupune actiuni concrete ale Comisiei Europenel asistenta si
sprijin acordate IMM-urilor pentru a se adapta noilor conditii socio-economice.

Obiectivul principal al politicii turistice comunitare este sa favorizeze dezcoltarea armonioasa a


activitatii turistice in tarile membre. Pentru aceasta Comisia a identificat domeniile prioritare in
cadrul carora actiunile comuniatre ar contribui la rezolvarea problemelor specific domeniului si
expansiunii turismului in tarile membre.

Obiectivele politicii UE in domeniul touristic se refera in principal la libera circulatie a


persoanelor in interiorul UE si protectia turistilor, armonizarea si apropierea legislatiilor
nationale in domeniul turismului, protejarea traditiilor cultural si a mediului inconjurator,
dezvoltarea turistica in plan regional, conditiile de lucru specific profesiunilor turistice si
perfectionarea profesionala, infrastructura si transportul, crearea unui sistem statistic European.

Fonduri structurale pentru turismul romanesc

Romania are un potential touristic urias, insufficient exploatat. Din puncte de vedere touristic
Romania a ramas insa in urma statelor invecinate, precum Ungaria si Bulgaria. Aceasta chiar
daca turismul a fost declarat de catre Guvern un sector prioritar. Totusi , perspectivele sunt
imbucuratoare, turismul romanesc avand mari sanse sa devina competitive. Potrivit unui raport al
Consiliului Mondial al Turismului si Calatoriilor ( WTTC), din punct de vedere al
prespectivelor de crestere a industriei turismului si calatorilor, Romania ocupa locul sapte din
cele 176 de tari analizate.

Romania are o mostenire cultural unica si diversificata care o diferentiaza de tarile vecine.
Imprastiata in tara, aceasta mostenire ofera oportunitatea pentru ca turismul sa beneficieze de ea,
chiar si in cele mai indepartate zone ale Romaniei. Astfel, pastrarea mostenirii cultural este
vitala, exista déjà sapte zone “ Worl Heritage Site” inclusive Delta Dunarii, manastirile din
Moldova, manastirea de la Horezu, staele cu biserici fortificate din Transilvania, fortaretele
dacice din muntii Orastie, central istoric din Sighisoara si bisericile de lemn din Maramures.

Turismul romanesc va beneficia de fonduri structural in valoarea de circa 710 milioane de


euro, in perioada 2007-2013, bani care vor fi alocari pentru dezvoltarea a doua programe
operationale ale Guvernului Romaniei.

Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, turismul romanesc va beneficia de fonduri


nerambursabile importante, sub forma fondurilor structural, existand numeroare posibilitati de
atragere a banilor europeni, fie sub forma investitiilor directe in infrastructura turistica, pentru
cresterea calitatii serviciilor turistice, fie pentru pregatirea si perfectionarea personalului din
domeniu, fie pentru dezvoltaea serviciilor de agreement tuistic, precum si pentru valorififcarea,
protejarea si conservarea patrimoniului turistic natural.

Potrivit presedintelui Agentiei Nationale a Turismului, in vederea accesarii fondurilor


structural, Romania a elaborate programe operationale sectoriale pentru perioada 2007-2013,
care curpinde masurile ce urmeaza a fi finantate, precum si bugetele allocate. Aceste programe
urmeaza a fi negociate si aprobate de Comisia Eurpeana. Turismul se regaseste ca axa in doua
programe operationale.

Programul Operational Regional are ca obiectic accelerarea cresterii aconomiei tuturor


regiunilor, cu prioritate a celor mai slab dezvoltate, si comtine Axa prioritara nr. 3, “Dezvoltarea
turismului regional si local”. Aceasta axa vizeaza valorificarea resurselor turistice existente,
precum si a celor neintroduse inca in circuirul touristic( resurse turistice istorice, cultural,
natural), crearea de noi locuri de munca si cresterea veniturilor sin activitatile turistice, crearea
de noi surse de venit in zonele izolate-potential turistic.

Bugetul total al acestei axe pentru perioada 2007-2013, este de circa 577.94 milioane euro, din
care 491.25 milioane euro proveniti de la Uniunea Europeana, prin intermediul Fondului
European de Dezvoltare Regioanala, si 86.69 milioane euro, fnduri nationale publice. Fondurile
vor putea fi atrase direct si de catre operatorii din turismul balnear, prin intermediul proiectelor
de investitii pentru cresterea calitatii serviciilor de cazare, achizitionarea de aparatura medicala si
tratament, servicii de agrement turistic.

Programul Operational Sectorial “ Cresterea Competitivitatii Econimice” are ca obiectiv


cresterea productivitatii intrepinderilor romanesti, in vederea reducerii decalajelor fata de
productivitatea medie europeana. In cadrul acestui program, turismmul se regaseste la Axa
prioritara nr.5- “Romania-destinatie turistica atractiva pentru turism si afaceri”, care vizeaza
sustinerea cresterii competitivitatii economice, prin imbunatatirea imaginii Romaniei,
promovand turismul romanesc.

Axa 5 va aloca fonduri pentru doua domenii de interventie nationale majore: promovarea
turistica si dezvoltarea retelei nationale de Centre de Infornare si Promovare Turistica. Bugetul
total al acestei axe pentru perioada 2007-2013 este circa 131.76 milioane euro, din care 112
milioane euro proveniti de la Uniunea Europeana , prin intermediul Fondului European de
Dezoltare Regionala, si 19.76 milioane euro, fonduri nationale publice.

In plus, activitati specific din domeniul turismului vor putea si finantate de catre operatorii din
domeniul turismului si in cadrul altor programe operationale sectoriale, si anume Programul
operational sectorial “ Dezvoltarea Resurselor Umane”, pentru activitatii de formare si
perfectionare profesionala, programul Operational Sectorial pentru Infrastructura de Mediu,
pentru alinierea la standardele UE in materie de mediu, respective protectie si conservarea
mediului.