ECONOMIA FINLANDEI

2024
 Finlanda denumită oficial Republica Finlanda, este o țară nordică situată în regiunea finoscandică a
Europei de Nord. Se învecinează cu Suedia la vest, cu Norvegia la nord și cu Rusia la est, în timp ce
Estonia se află la sud, peste Golful Finlandei.

În Finlanda trăiesc circa 5,6 milioane de oameni, majoritatea fiind concentrată în

regiunile sudice. Circa un milion de locuitori trăiesc în Zona Metropolitană Helsinki
(formată din Helsinki, Espoo, Kauniainen și Vantaa) și o treime din PIB se produce
acolo. Alte mari orașe sunt Tampere, Turku, Oulu, Jyväskylä, Lahti și Kuopio.

În termeni de suprafață, este a opta țară din Europa și cea mai rarefiat populată țară a
Uniunii Europene.

Finlanda are cel mai bun sistem de educație din Europa și este considerată una dintre
cele mai pașnice și mai competitive din punct de vedere economic țări din lume. S-a
clasat și ca una dintre țările lumii cu cea mai mare calitate a vieții.
 Finlanda este o republică parlamentară. Președintele Republicii Finlanda este șeful statului. Președintele
este ales direct prin vot universal pentru un mandat de șase ani. Guvernul finlandez reprezintă puterea
executivă și este principala sursă de legislație propusă în Parlament. În actuala guvernare, guvernul
cuprinde 17 miniștri care conduc 12 ministere şi care reprezintă Finlanda în Consiliul Uniunii Europene.

 Capitala şi principalele oraşe: Helsinki (capitala), Turku, Espoo, Tampere, Lahti,

Vantaa, Oulu.
 Suprafaţă și diviziuni teritoriale: 338.424 km². Finlanda este împărțită în 19 regiuni
și 310 municipalități.
 Populaţia: 5 548 097 locuitori (noiembrie 2021).
 Limbi oficiale principale: finlandeză și suedeză.
 Ziua naţională: 6 decembrie (1917), Ziua proclamării Independenţei.
 Moneda naţională: Euro (din 1999).
 Finlanda are o economie mixtă deosebit de industrializată, produc ția pe cap de
locuitori fiind egală cu cea a altor economii europene, cum ar fi Franța, Germania
, Belgia sau Regatul Unit. Cel mai mare sector al economiei îl constituie
serviciile, cu 66%, urmat de produc ția industrială și rafinare cu 31%. Produc ția de
materii prime reprezintă 2,9%. În raport cu comer țul exterior, sectorul economic
cel mai important este producția industrială. Cele mai mari industrii sunt cele de
electronice (22%), mașini, autovehicule și alte produse de metal (21,1%),
industria forestieră (13%) și cea chimică (11%).
 Economia finlandeză a înregistrat o creștere de 2,3 % a PIB în 2018, și
de 1,1% în 2019, menținând trendul ascendent început în 2014. Pe
fondul crizei sanitare, volumul PIB-ului Finlandei a scăzut cu 2,9% în
2020 comparativ cu 2019, conform datelor preliminare ale Statistics
Finland. Banca Finlandei prognozează că economia finlandeză va
crește cu 2,6% în anul 2021. Principalii parteneri comerciali: Germania,
Suedia, Statele Unite ale Americii, Țările de Jos, China, Federaţia Rusă,
Marea Britanie. Politica comercială este gestionată de Uniunea
Europeană, unde Finlanda este în mod tradițional printre sus ținătorii
comerțului liber.
 Finlanda deține resurse naturale diverse: lemn, minereuri (fier, crom, cupru,
nichel și aur) și resurse de apă dulce. Silvicultura, fabricile de hârtie și sectorul
agricol sunt importante pentru locuitorii din mediul rural, astfel încât orice
schimbare a politicilor care afectează aceste sectoare este sensibilă politic
pentru politicienii dependenți de voturile din mediul rural.
Zona Helsinki generează aproximativ o treime din PIB-ul Finlandei.
Inițial, cea mai mare parte a dezvoltării economice s-a bazat pe două grupuri
mari de industrii cu preponderen ță la export, industria metalurgică și industria
lemnului.
Industria lemnului include silvicultura, prelucrarea lemnului, celuloză și hârtie și
este o dezvoltare logică bazată pe resursele forestiere extinse ale Finlandei
(77% din suprafață este acoperită de păduri, cea mai mare parte din acestea
fiind utilizată din surse regenerabile).
 În industria celulozei și hârtiei, multe dintre cele mai mari companii mondiale se află în
Finlanda (Ahlstrom, Board Metsä și UPM).
Începând cu anii ΄90, industria finlandeză, care de secole se bazase pe lemnul din vechile
păduri ale țării, a devenit din ce în ce mai dominată de industria electronică și servicii,
deoarece globalizarea a dus la declinul industriilor tradiționale. Outsourcing-ul a dus la
transferul mai multor fabrici în străinătate, industria finlandeză concentrânduse mai mult pe
cercetare și dezvoltare și pe înalta tehnologie.
 Economia finlandeză s-a diversificat, dezvoltându-se în domenii cum ar fi industria
electronică (de exemplu, Nokia), metrologie (Vaisala), combustibili pentru transport
(Neste), produse chimice (Kemira), consultanță tehnică (Pöyry) și nu mai este dominată
de cele două sectoare tradiţionale. Structura s-a schimbat, sectorul serviciilor crescând,
agricultura este doar o parte minoră a economiei. În ciuda acestui fapt, producția pentru
export este încă mai proeminentă decât în Europa de Vest, făcând astfel Finlanda mai
vulnerabilă la tendințele economice globale.
 Industria construcţiilor de maşini

Finlanda diferă de celelalte țări cu producţii importante în domeniu, cum ar fi

Germania și Japonia, deoarece accentul se pune pe mașinile industriale. Industria
auto este compusă în principal din producătorii de mașini forestiere, tractoare,
camioane, vehicule militare și autobuze. Finlanda este de asemenea renumită pentru
că are o industrie robustă de construcții navale. Unele dintre cele mai mari și foarte
renumite nave de croazieră din lume au fost construite în Finlanda. Există cel puțin
opt șantiere navale în toată țara, care au aproape 20000 de angajați. În total,
industria prelucrătoare are aproximativ 400.000 de angajați.
 Industria energetică

Finlanda nu dispune de surse interne de energie fosilă și trebuie să importe cantități importante
de petrol, gaze naturale și alte resurse energetice, inclusiv uraniu pentru energia nucleară.
Consumul de energie pe cap de locuitor în Finlanda este cel mai ridicat în Uniunea Europeană.
Printre acestea se numără industriile cu un consum ridicat de energie (jumătate din consumul de
energie este înregistrat de industrie), standarde ridicate de viață, climă rece (25% din consumul
de energie este pentru încălzire) și distanțe mari (16% din consum este înregistrat în transporturi).
Producția de energie din Finlanda este împărțită astfel: 24% petrol, 21% combustibil lemnos,
18% energie nucleară, 14% cărbune și 11% gaz natural. Turba, energia 10 hidroelectrică și cea
eoliană sunt neglijabile prin comparație cu celelalte, la fel ca și importurile de energie electrică.
Finlanda are patru reactoare nucleare private care produc 18% din energia țării și un reactor de
cercetare în campusul Otaniemi.
 Sistemul educațional

Copiii încep școala NUMAI la 7 ani. Este interzis să fie înscriși la vârste mai
mici.

În primii șase ani de școală, elevii NU primesc note.

Unul din marile avantaje ale educației finlandeze este susținerea

financiară 100% din partea statului, astfel asigurându-se accesul tuturor la
învățătură. Rata celor care termină o facultate în Finlanda este de 93%.

Un sistem educativ construit pe încredere și echitate, care încurajează

cooperarea, care urmărește, în primul rând, stare de bine a elevilor, care
asigură mâncare, asistență medicală și consiliere tuturor.
analiză
facută de
Ella Kállai,
economist
Șef Alpha
Bank
România.
Sursa imaginii:
Eurostat
 Tabloul inflației în UE
Inflația anuală din Uniunea Europeană a fost de 10,9% în septembrie 2022, în creștere de la 10,1% în august, în vreme ce cu un
an înainte rata a fost de 3,6%, conform datelor publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Cele mai mici rate
anuale au fost înregistrate în Franța (6,2%), Malta (7,4%) și Finlanda (8,4%). Cele mai ridicate rate anuale rate anuale cele mai
ridicate au fost înregistrate în Estonia (24,1%), Lituania (22,5%) și Letonia (22,0%). România e pe locul 10 în clasamentul celor
mai ridicate rate ale inflației.
 În 2020, cele mai importante sectoare ale economiei Finlandei erau:
industria (20,3 %); administrația publică, apărarea, educa ția, sănătatea și
asistența socială (20,6 %) și comerțul cu ridicata și cu amănuntul,
transporturile, serviciile de cazare și alimenta ție publică (14,0 %).

 55 % din exporturile Finlandei se efectuează în UE (Germania 14 %, Suedia

10 % și Țările de Jos 7 %). În afara UE, 9 % din exporturi se realizează către
Statele Unite și 5 % către China.

 Importurile Finlandei provin în propor ție de 72 % din celelalte state membre

ale UE (Germania și Suedia 17 %, Țările de Jos 9 %). Printre importurile din
afara UE, se remarcă cele din Rusia (10 %) și din China (4 %).
 Comerțul exterior
Regimul comerțului exterior finlandez este dat de apartenența Finlandei la Uniunea
Europeană şi la Organizația Mondială a Comerțului.

Finlanda este foarte bine integrată în economia globală, iar comerțul internațional produce
o treime din PIB. Cele mai mari fluxuri comerciale sunt cu Germania, Suedia, Marea Britanie,
Statele Unite ale Americii, Țările de Jos și China. Politica comercială este gestionată de
Uniunea Europeană, unde Finlanda este în mod tradițional printre susținătorii comerțului
liber, cu excepția politicii agricole.
 Provocările și viitorul economiei Finlandei:
În ciuda faptului că una dintre cele mai bune economii din cadrul Uniunii
Europene, înainte de criza financiară globală, a fost afectată de criza financiară
globală, economia a încetinit și pre țurile locuin țelor au scăzut. Băncile și sectorul
financiar din Finlanda au trecut prin criză mai bine decât majoritatea țărilor, însă
economia sa a fost afectată de încetinirea globală a exporturilor și a cererii
interne.
Finlanda, la fel ca alte națiuni pe deplin industrializate, va trebui să se ocupe de
îmbătrânirea rapidă a populației și de scăderea productivită ții în industriile sale
tradiționale, care ar putea amenința competitivitatea acesteia.
 În incheiere vă mulțumesc pentru atenție și vă mai re țin cu câteva curiozită ți
despre Finlanda:
când auzim de Finlanda, ne gândim automat la zăpadă, Laponia și Mo ș
Crăciun. Însă, în ciuda climei neprimitoare, această țară din nordul Europei
este un loc fascinant și divers, în care natura și relaxarea ocupă un loc
important.
Deși este cunoscută drept țara celor o mie de lacuri, Finlanda are, de fapt,
188.000 de lacuri. Cele mai multe sunt situate în districtul Lakeland, care este
un adevărat labirint de lacuri, insule, râuri și canale.
Iată una dintre cele mai puțin cunoscute curiozită ți despre Finlanda. Cei mai
mari băutori de cafea din lume nu sunt italienii, turcii sau brazilienii, ci
finlandezii. În fiecare an, un finlandez consumă, în medie, 12 kilograme de
cafea. Locurile doi și trei din clasament sunt ocupate de alte două popoare
nordice, norvegienii și islandezii.
Le plac sporturile bizare. În această țară nordică au loc o sumedenie de competiții
neconvenționale, printre care concursul de cărat neveste (eukonkanto). Alte sporturi bizare
practicate de finlandezi sunt prinsul de țânțari și aruncarea cu telefonul mobil.

 Finlanda are cel mai mare consum de lapte. Pe lângă consumul mare de cafea, finlandezii
consumă și foarte mult lapte. De fapt, conform statisticilor, au cel mai mare consum de
lapte pe cap de locuitor din lume.

o Bibliografie
o http://www.mae.ro/
o http://www.imm.gov.ro/adaugare_fisiere_imm/2018/11/Indrumar-de-afaceri-FINLANDA-201
9.pdf
o https://ro.wikipedia.org/wiki/Finlanda
o https://european-union.europa.eu/principles-countries-history/country-profiles/finland_ro