Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CANADA
Nume prenume
Nume prenume
Grupa
PREZENTAREA TARII
CANADA
Canada este un stat situat în partea de nord a continentului american. Ca suprafață, Canada este a
doua țară a lumii ca întindere după Rusia, teritoriul său fiind organizat asemenea unui stat
federal, în zece provincii și trei teritorii. Este mărginita la est de Oceanul Atlantic, la nord de
Oceanul Arctic iar la vest de Oceanul Pacific. La sud se învecineaza cu Statele Unite ale
Americii.
Canada este alcatuită din zece provincii și trei teritorii. Provinciile au un grad crescut de
autonomie fată de guvernul federal, în timp ce teritoriile sunt controlate mai îndeaproape de
acesta. Suprafața: 9.984.670 km p
ECONOMIA CANADEI
Canada este una dintre cele mai bogate națiuni ale lumii, membră a Organizației pentru
Cooperare Economică și Dezvoltare (OCED) și G8. La fel ca în alte țări dezvoltate, economia
canadiană este dominată de sectorul de servicii, în care lucrează trei sferturi din populație.
Totuși, Canada este neobișnuită între țările dezvoltate în ceea ce privește importanța industriilor
primare, printre care cele forestieră și extractivă de țiței sunt două dintre cele mai importante
ramuri industriale. Parțial datorită acestui fapt, Canada este dependentă de comerțul exterior, în
special cu Statele Unite. Astfel, menținerea independenței față de Statele Unite a reprezentat
întotdeauna o chestiune politică de cea mai mare importanță. Canada deține o industrie
producătoare activă, cu centrul în sudul provinciei Ontario, unde industria de autovehicule este
printre cele mai dezvoltate.
Toronto, Ontario
Canada de astăzi este o societate industrializată bogată, asemănându-se îndeaproape cu Statele
Unite în ceea ce privește orientarea spre economia de piață, metodele de producție și nivelul de
trai ridicat. În ultimul secol, creșterea impresionantă a industriei producătoare, mineritului și a
sectorului de servicii a transformat națiunea dintr-o economie eminamente rurală într-una
predominant urbană și industrială. Canada are depozite vaste de gaze naturale pe coasta de est și
în vest, și o multitudine de alte resurse naturale care contribuie la independența energetică.
Canada este o economie de piață, în care intervențiile guvernamentale sunt ceva mai prezente
decât în Statele Unite, dar semnificativ mai reduse decât în majoritatea națiunilor europene. În
mod tradițional, Canada are un PNB pe cap de locuitor mai mic decât cel al vecinului sudic, dar
mai ridicat decât al principalelor țări vest-europene. În ultimul deceniu, urmând o perioadă de
turbulențe, economia Canadei s-a dezvoltat rapid, pe fondul unui șomaj scăzut și al unor
excedente bugetare în creștere la nivel federal.
Industria serviciilor din Canada este diversă și reprezintă aproape de 70% din PIB. Sectorul
comerțului cu amănuntul este un angajator uriaș, cu mai mult de 12% din canadieni care lucrează
în această parte a industriei de servicii. Clasamentul celui de-al doilea în această industrie este
sectorul de servicii pentru întreprinderi care include imobiliare, servicii financiare și comunicații.
În ultimii ani sa înregistrat o creștere semnificativă în acest sector al economiei, în primul rând
datorită creșterii cererii. Educația și asistența medicală sunt două dintre cele mai mari sectoare
ale Canadei, dar ambele sunt predominant sub influența guvernului. Asistența medicală a
înregistrat o creștere semnificativă în ultimul deceniu și este în prezent cel de-al treilea cel mai
mare sector din țară. Turismul se situează, de asemenea, ca o componentă vitală a industriei
canadiene a serviciilor. Cea mai rapidă creștere a sectorului turismului din Canada este jocurile
de noroc care, începând cu 2001, au angajat persoane din grupul 41,000 și au redus anual
miliarde de dolari pentru guvern.
ENERGIE
Canada se situează în fruntea liderului global al producției de energie și exportă o parte din
energia pe care o creează. Exporturile nete de produse energetice în țară au reprezentat
aproximativ 2.9% din PIB în 2009. Canada deține rezerve uriașe de petrol și gaze concentrate în
Teritoriile de Nord, Alberta și British Columbia. Nisipurile de petrol ale Athabasca au plasat
Canada la a treia mărime a rezervelor globale de petrol după Venezuela și Arabia Saudită.
Energia hidroelectrică este o sursă comună și ieftină de energie în țară. Disponibilitatea energiei
ieftine a permis dezvoltarea și dezvoltarea unor industrii cruciale, cum ar fi industria aluminiului
din Quebec și British Columbia.
PRODUCTIA
Producția este unul dintre pilonii critici ai economiilor țărilor dezvoltate. În general, calea de
dezvoltare a țărilor bogate a fost întotdeauna o tranziție de la o economie condusă de industriile
primare, cum ar fi agricultura, la cea bazată pe producție, care apoi se transformă într-o
economie bazată pe servicii. Canada are o industrie de servicii vibrante și, de asemenea, are
industrii primare și industriale foarte vibrante care susțin industria de servicii. Condițiile de
producție reprezintă mai mult de 10% din PIB-ul canadian cu producătorii care exportă în fiecare
an mai mult de $ 350 în valoare de miliarde de mărfuri și servicii. Industria prelucrătoare din
Canada a creat aproximativ milioane de locuri de muncă full-time și bine plătite la nivel național.
Printre cei mai mari jucători din această industrie se numără producătorii de aeronave și
automobile, cu sucursalele centrale din Canada care găzduiesc fabrici de automobile japoneze și
americane majore. Canada este în prezent cea de-a patra cea mai mare exportatoare de
automobile, în valoare de peste 400 de vehicule în valoare de 1.7 în 48.8.
AFRICULTURA
Canada este un furnizor important de produse agricole, în special grâu și alte produse din cereale.
Piețele asiatice și SUA sunt importatorii majori ai produselor din cereale canadiene. Sectorul
agricol din Canada primește sprijin semnificativ și subvenții din partea guvernului. Silvicultura
este, de asemenea, un contribuabil sănătos în economia Canadei. Pădurile acoperă aproximativ
42% din suprafața terenurilor din Canada pentru industria forestieră vibrantă. Canada se situează
pe locul doi printre cele mai mari exporturi de produse forestiere. Sectorul agricol oferă
populației 2% locuri de muncă stabile și bine plătite. Pe parcursul secolului 20, Canada a
înregistrat o scădere a ponderii populației care este dedicată activităților agricole, însă această
industrie rămâne vitală pentru PIB-ul țării.
MINERIT
Mineritul a fost unul dintre industriile primare din Canada încă din secolul 16. Guvernul
finanțează în mare măsură prospectarea și explorarea mineralelor, dar există o proporție
considerabilă de companii străine care participă activ la industria minieră canadiană. Produsele
minerale esențiale exploatate în Canada includ metale prețioase, cum ar fi platina, aurul și
argintul, metalele de bază precum nichelul, cuprul, fierul, plumbul și zincul, diamantele, precum
și mineralele industriale, cum ar fi potasiul, calcarul și gipsul. Canada deține rezerve
semnificative de minerale energetice, inclusiv uraniu și cărbune. În ciuda crizei grele împotriva
impactului asupra mediului al industriei miniere, Canada rămâne una dintre cele mai importante
națiuni miniere și este identificată ca un centru de expertiză minieră și finanțare la nivel global.
PESCUIT
Canada are cea mai lungă linie de coastă din lume, care a încurajat creșterea industriei
pescuitului. Numărul de mașini de recoltat de pește care funcționează pe lungimea liniei de
coastă a Canadei este aproximat pentru a fi în tonul lui 45,000. Majoritatea activităților de
pescuit se desfășoară în largul coastei atlantice a țării, de la Nunavut până la frontiera americană.
Există, de asemenea, o cantitate considerabilă de activități de pescuit în apele columbiene
britanice, care sunt terenuri fertile de reproducere pentru diferite specii de pește și alte fructe de
mare. Marile Lacuri experimentează, de asemenea, o cantitate bună de recoltare a peștelui. În
ansamblu, industria pescuitului oferă mai mult decât canadieni 120,000 cu locuri de muncă și
este o bază economică pentru comunitățile 1,500 aproximativ în comunitățile de coastă și rurale
din Canada. Contribuția anuală a pescuitului la economie este estimată la $ 3.8 miliarde.
CRESTEREA INDUSTRIILOR
Stabilitatea economică a Canadei se datorează în mod semnificativ sprijinului guvernamental pe
care industria îl primește, precum și legislației care include acorduri de liber schimb cu unele
dintre cele mai mari economii din lume. Parteneriatele comerciale pe care Canada le are cu
Uniunea Europeană, Mexic, Japonia, China și SUA au văzut creșterea industriilor canadiene.
Există, de asemenea, o interacțiune aproape fără întreruperi între industriile din țară datorită
infrastructurii avansate care a facilitat transportul facil al mărfurilor la nivel național. Industriile
canadiene au beneficiat de investițiile serioase în cercetare și dezvoltare, care au promovat
dezvoltarea tehnologică în industriile canadiene și creșterea lor considerabilă.
PIATA MONETARA SI SECTOUL EXTERN
Scopul declarat al politicii monetare a unei ţări este de a contribui la realizarea şi menţinerea unei
ocupări depline a resurselor de muncă precum şi asigurarea unui nivel neiflaţionist al preţurilor.
Acest lucru se realizează printr-un ansamblu de acţiuni exercitate asupra masei monetare şi a
activelor financiare. Banii reprezintă unul dintre elementele cruciale ale unei economii. Ei sunt
mult mai mult decât o componentă pasivă a sistemului economic. Un sistem monetar bine dirijat
duce la creştere economică şi ocupare deplină a forţei de muncă. Spre deosebire de acest caz, un
sistem monetar prost condus duce la stagnarea producţiei, şomaj, inflaţie. Cea care are
responsabilitatea acestor operaţiuni este Banca Centrală, care are ca atribuţie şi supravegherea şi
controlul întregului sistem bancar şi monetar al ţării. În continuare vom prezenta un caz
particular de sistem bancar şi anume sistemul bancar din Canada.
Conform Constituţiei canadiene banii şi sistemul bancar sunt considerate responsabilităţi
federale. În baza Legii Bancare (Bank Act) fiecare bancă comercială este înfiinţată printr-o lege
specială a Parlamentului prin acordarea unui privilegiu (charter). De aceea băncile comerciale
sunt denumite bănci privilegiate (chartered banks). Sistemul bancar canadian este compus dintr-o
bancă centrală numită Banca Canadei (Bank of Canada) şi băncile comerciale, din care 8 bănci
private canadiene şi 58 bănci străine. Banca centrală, numită Banca Canadei este cea care are
responsabilitatea supravegherii şi controlului modului de operare al sistemelor monetar şi
sistemului bancar.
Ea este cea care formulează principalele politici după care se desfăşoară activitatea sistemului
bancar. Principalele funcţiuni ale Băncii Canadei – banca bancherilor – pot fi împărţite în cinci
categorii. Acestea sunt: 1. Păstrarea depozitelor băncilor privilegiate (chartered banks). Băncile
privilegiate îşi păstrează rezervele – formate din depuneri de bani – la Banca Canadei. De
remarcat că rezervele în numerar reprezintă numai un mic procent din depuneri. Sistemul bancar
canadian este un sistem cu rezerve fracţionate, băncile privilegiate împrumutând cea mai mare
parte a depunerilor, ele păstrându-şi doar un mic procent pentru retragerile zilnice de numerar.
Dacă toţi deponenţii băncilor privilegiate ar dori să-şi scoată deodată depunerile, băncile nu ar
avea suficiente rezerve de numerar în vederea onorării acestei cereri. În acest caz nedorit băncile
privilegiate au posibilitatea să se împrumute de la Banca Canadei. 2.
Emisiunea monetară pentru economie. Banca Canadei are responsabilitatea să aprovizioneze
economia cu necesarul de bilete de bancă şi moneda divizionară. Moneda divizionară reprezintă
o cantitate foarte mică din totalul banilor. Bancnotele totalizează aproximativ 21 mii de milioane
dolari canadieni. 3. Agent fiscal pentru Guvern. Banca Canadei acţionează ca principal bancher
şi agent fiscal pentru guvernul federal. Guvernul federal colectează fonduri prin impozite şi
cheltuieşte aceste fonduri pentru diverse bunuri şi servicii, vinde şi colectează fonduri prin
impozite şi cheltuieşte aceste fonduri pentru diverse bunuri şi servicii şi, de asemenea, vinde şi
colectează plăţile la scadenţa obligaţiunilor. Banca Canadei deţine o parte din conturile curente
ale guvernului federal, ajută guvernul în colectarea plăţilor la scadenţa obligaţiunilor. 4.
Supravegherea şi controlul băncilor privilegiate. Operaţiunile băncilor privilegiate sunt direct
controlate de Departamentul de finanţe şi Banca Canadei. Menţinerea sistemului bancar se
realizează în funcţie de solvabilitatea fiecărei bănci privilegiate din care este compus. Practicile
bancare nejudicioase pot avea repercusiuni deosebit de ample, ajungând până în punctul de a
ameninţa structura financiară a întregii economii. Câtă vreme activitatea băncilor privilegiate
este investită cu un interes public ea este supusă supravegherii şi controlului guvernamental. 5.
Controlul cantităţii de bani din economie (împreună cu departamentul de finanţe). Ultima, dar
cea mai importantă funcţie a Băncii Canadei este responsabilitatea acesteia de a regla emisiunea
de bani. Sarcina majoră a băncii centrale este să dirijeze aprovizionarea cu bani în concordanţă
cu necesităţile economiei pentru a menţine stabilitatea economică. Această sarcină impune
producerea unei cantităţi de bani care să fie în concordanţă cu nivelele permanent crescătoare ale
rezultatelor economice, a forţei de muncă şi cu un nivel relativ constant al preţurilor. În timp ce
toate celelalte funcţii ale băncii au un caracter mai mult sau mai puţin de rutină, dirijarea corectă
a emisiunii de bani impune decizii cu caracter specific. Guvernatorul şi guvernatorul adjunct al
Băncii Canadei sunt numiţi pe termen de şapte ani şi pot fi înlocuiţi din funcţie printr-o lege
emisă de Parlament. Această măsură le asigură acestora independenţă faţă de orice presiune
IMPORTUL
Normele de bază pentru examinarea simultană sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 1301/2006
al Comisiei de stabilire a normelor comune pentru administrarea contingentelor tarifare de
import pentru produsele agricole gestionate printr-un sistem de licențe de import.
Ratele de alocare a contingentelor tarifare ale UE, în ceea ce privește licențele de import
eliberate, sunt publicate în fiecare lună și sunt accesibile prin intermediul Observatorului pieței
cărnii.
EXPORTUL
Mai multe informații cu privire la alocarea contingentelor tarifare pentru produsele lactate
exportate din UE către Canada în temeiul CETA pot fi găsite la rubrica „Anunțuri” la adresa
„ Global Affairs Canada”.
SERVICII MARITIME
Ambele orașe sunt porturi importante pe coasta de est a Canadei. Montreal este un port
mare care manipulează 1.4 milioane de containere standard (totalul containerelor de
import și export în 2015), în timp ce Halifax gestionează 0.4 milioane de unități
echivalente douăzeci de picioare (TEU) (2015).
UE este de departe liderul mondial în domeniul serviciilor de dragare. Prin CETA,
Canada își deschide, de asemenea, piața activităților de dragare pentru operatorii din UE,
o piață estimată între 150 milioane CAD și 400 milioane CAD pe an (aproximativ 104
milioane EUR – 278 milioane EUR pe an).
MONEDA
Moneda Canadei este dolarul canadian. Este prescurtat cu semnul dolarului $ , sau
uneori CA$ , Can$ sau C$ pentru a-l deosebi de alte valute denominate în dolari. Este împărțit
în 100 de (¢).
Datorită imaginii unui LOON obisnuit pe spatele său, moneda dolarului și, uneori,
unitatea monetară în sine, sunt uneori menționate ca loonei de către canadienii vorbitori de
limbă engleză și comercianții și analiștii de schimb valutar.
Reprezentând aproximativ 2% din toate rezervele globale, dolarul canadian este a cincea
monedă de rezervă cea mai deținută din lume, după dolarul american , euro , yenul și lira
sterlină. Dolarul canadian este popular în rândul băncilor centrale din cauza solidității economice
relative a Canadei, a poziției suverane puternice a guvernului canadian și a stabilității sistemelor
juridice și politice ale țării.
VALOARE
Întrucât 76,7% din exporturile Canadei merg în SUA, iar 53,3% din importurile în
Canada provin din SUA, canadienii sunt interesați de valoarea monedei lor în principal față de
dolarul american. Deși preocupările interne apar atunci când dolarul se tranzacționează mult mai
puțin decât omologul său din SUA, există și îngrijorări în rândul exportatorilor când dolarul se
apreciază rapid. O creștere a valorii dolarului crește prețul exporturilor canadiene către SUA. Pe
de altă parte, există avantaje la creșterea dolarului, prin faptul că este mai ieftin pentru industriile
canadiene să achiziționeze materiale și afaceri străine.
Banca Canadei nu are în prezent o valoare țintă specifică pentru dolarul canadian și nu a
intervenit pe piețele valutare din 1998. Poziția oficială a Băncii este că condițiile de piață ar
trebui să determine valoarea dolarului canadian, deși ocazional face o valoare minoră. încearcă
să-i influențeze valoarea.
Pe piețele mondiale, dolarul canadian a avut tendința să se miște în tandem cu dolarul
american. Un dolar canadian aparent în creștere (față de dolarul american) era în scădere față de
alte valute internaționale; cu toate acestea, în timpul creșterii dolarului canadian între 2002 și
2013, acesta a câștigat valoare față de dolarul american, precum și de alte valute
internaționale. În ultimii ani, fluctuațiile dramatice ale valorii dolarului canadian au avut tendința
de a se corela cu schimbările prețurilor petrolului, reflectând statutul dolarului canadian
ca petromonedă datorită exporturilor semnificative de petrol ale Canadei.
RATA DOBÂNZII
Ratele dobânzilor relativ mai mari în Canada cresc cererea investitorilor străini pentru
titluri de valoare denominate în dolari canadieni. Cu toate acestea, rata de rentabilitate a
investitorilor străini depinde de performanța viitoare așteptată a dolarului canadian. Dacă
investitorii străini anticipează o scădere a valorii dolarului canadian, ei cer o rată mai mare a
dobânzii la titlurile de valoare în dolar canadian.
PREȚURILE MĂRFURILOR
RATA INFLAȚIEI
Inflația este rata la care nivelurile generale ale prețurilor cresc în timp. Dacă inflația din
Canada ar depăși ratele inflației străine, aceasta ar reduce puterea de cumpărare a dolarului
canadian în raport cu valutele străine. Această reducere s-ar reflecta într-o scădere relativă a
valorii dolarului canadian. Este adevărat și contrariul. Inflația susținută, relativ scăzută, în
Canada are o influență pozitivă asupra cursului de schimb.
Când o țară are un excedent comercial, exporturile depășesc importurile, punând presiune
în sus asupra cursului de schimb (cererea de monedă depășește oferta). Când o țară are un deficit
comercial, importurile depășesc exporturile, punând presiune în scădere asupra cursului de
schimb (oferta pentru monedă depășește cererea).
PRODUCTIVITATEA
Productivitatea unei țări – cantitatea de producție care poate fi produsă cu un anumit nivel
de intrări – poate fi un factor în determinarea cursului de schimb prin efectul său asupra
prețurilor relative și a competitivității internaționale. De exemplu, dacă productivitatea în Canada
ar crește mai repede decât în Statele Unite, prețurile mărfurilor canadiene ar deveni mai
competitive și, în timp, producția și exporturile canadiene ar crește, ceea ce duce la o cerere mai
mare de dolari canadieni.
\
APLICATIA NUMERICA
Avem modificarea vanzarilor din exportul de energie descris de un model de regresie liniara:
y=ax-b
y=1,55x+3055,9
aflam a apeland functia SLOPE
b apeland functia INTERCEPT
coeficientul de corelație=0,971365
coeficientul de determinare=0,941604
80
70
60
50
40
30
20
10
0
90 92 994 996 998 000 002 004 006 008 010 012 014 016 018 020
19 19 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
ANI
coeficientul de corelatie=0.971365
SUMMARY OUTPUT
Regression Statistics
Multiple R 0,971365
R Square 0,943551
Adjusted R Square 0,941604
Standard Error 2,197135
Observations 31
ANOVA
Significanc
df SS MS F eF
2340,00 484,734
Regression 1 2340,005 5 1 1,2E-19
Residual 29 139,9946 4,8274
Total 30 2480
RESIDUAL OUTPUT
Predicted
Observation ANI Residuals
1 1986,335 3,665146
2 1989,982 1,018384
3 1993,628 -1,62838
4 1997,883 -4,88293
5 1992,413 1,58721
6 1999,099 -4,09852
7 1997,275 -1,27514
8 1998,491 -1,49073
9 1996,667 1,332654
10 1999,099 -0,09852
11 2003,353 -3,35308
12 2003,961 -2,96087
13 2002,745 -0,74528
14 2004,569 -1,56866
15 2003,353 0,646925
16 2000,922 4,078099
17 2002,745 3,254718
18 2007 0,000163
19 2008,215 -0,21542
20 2010,039 -1,03881
21 2009,431 0,568989
22 2011,254 -0,25439
23 2008,823 3,176782
24 2012,47 0,53002
25 2011,254 2,745608
26 2013,078 1,922227
27 2016,117 -0,11674
28 2017,332 -0,33233
29 2017,94 0,059878
30 2019,156 -0,15571
31 2020,371 -0,3713