ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE MANAGEMENT

TRENDURILE GLOBALE si TENDINTELE de

CONSUM ale GENERATIEI Y

Manolescu Ioan - grupa 3, anul I

Marinca Andreea – grupa 3, anul I

Stefanescu Sabina – grupa 4, anul I

 TRENDURILE GLOBALE SI TENDINTELE de CONSUM ale GENERATIEI Y

- Globalizare , trenduri globale

Schimbarile in coordonatele mediului economico-social vizeaza economia mondiala in

ansamblu precum si, in mod diferentiat, fiecare economie nationala. Pentru intreprinderea moderna,
mediul extern la care isi raporteaza activitatea are tendinta extinderii spatiale. Nu este vorba insa
numai de firmele care prin profilul, dimensiunile si amplasarea lor isi finalizeaza activitatea pe piete
ale mai multor tari. Chiar si intreprinderile care isi circumscriu activitatea in limitele pietei interne
sau numai locale sunt expuse efectului unor mutatii inregistrate pe o scara mult mai larga decat cea
nationala.
Situatia este explicabila in conditiile cresterii interdependentelor dintre componentele economiei
si, respectiv, pietei mondiale. Mecanismele economiei de piata implica confruntarea si tendinta de
echilibrare a cererii cu oferta pe spatii geografice din ce in ce mai largi, fluxurile peste granite
avand drept obiect marfuri, servicii, capitaluri, tehnologii, forta de munca; mai mult chiar, se
inregistreaza un “export-import” de crize, de inflatie si alte asemenea fenomene ale mecanismului
de piata.
In acest cadru se inscrie fenomenul globalizarii afacerilor la nivel international, fenomen ce
impune o modificare de atitudine din partea firmelor in raport cu problemele pietei mondiale.
Efortul de integrare economica pe spatii tot mai largi ale globului (exemplul Comunitatii Europene
poate fi cel mai elocvent) determina schimbari in exigentele pietei internationale, ce nu pot fi
ignorate de nici o firma ce se doreste competitiva.

Consiliul National de Informatii al SUA a publicat la sfarsitul anului 2012 o analiza complexa
despre viziunea americana asupra transformarilor lumii pana in 2030. Raportul denumit „Global
Trends 2030” face parte dintr-o serie ce prezinta prezicerile SUA in materie de politica
internationala, o data la 4 ani.

Cele mai importante trenduri identificate in acest raport, sau “megatrenduri” cum le numesc
autorii, fac referire la un transfer de putere de la vest catre est si sud, evidentiaza o evolutie
pesimista, cea a imbatranirii populatiei si in acelasi timp dezvoltarea clasei de mijloc, dar si
diminuarea resurselor nationale.

Se preconizeaza ca in urmatorii 20 de ani ponderea populatiei urbane va creste, iar SUA isi va
obtine independenta energetica. Problema imbatranirii populatiei va duce la incetinirea cresterii
economice si va afecta standardele de trai din statele avansate.

Raporturile de forte se vor modifica, studiul subliniind ca nu vom mai avea un hegemon
responsabil de bunastarea lumii, ci mai multe centre de putere. De exemplu Asia va deveni un
centru important de putere, mai mare decat SUA, Europa si America la un loc, pana in 2030.

Totusi, raportul trimite la moderatie si sustine ca o superputere, asa cum este (sau a fost)
SUA nu va avea sanse sa se ridice si in niciun caz nu va avea numele de China, deoarece nu are
capacitatea de a coaliza forte si vointe in scopul de a rezolva problemele internationale.
 Observam ca SUA nu isi mai asuma responsabilitatea unui leadership mondial, fiind mai
concentrata pe problemele interne. Avand in vedere ca o serie de amenintari la adresa statului
american vin din interior, comportamentul sau de reorientare si de restrangere este facil de inteles.
Modificarea sistemului international pe centre de putere va produce evolutii interesante in anii ce
vor urma, iar statul, ca entitate, va deveni din ce in ce mai puternic.

Pe de alta parte, economia si interdependentele economice vor avea un rol covarsitor in

evolutiile internationale si in raportul dintre state si regiuni. Statele emergente si-au constientizat
rolul si vor demara actiuni prin care sa obtina o pozitie mai favorabila in sistemul de decizie, in
special in institutiile de management financiar.

Ascensiunea clasei de mijloc este o caracteristica pe care o vom intalni cu precadere in

aceste state si pe langa faptul ca a declansat un consumerism avantajos pentru economiile
emergente, va deveni si o provocare in sensul consumului ridicat de resurse.

Tema furnizorului de securitate si a superputerii globale care asigura ordinea mondiala pare
sa apuna, lumea parcurgand un proces de transformare substantial. Lumea conflictuala in care ne
aflam va fi gestionata mai greoi si probabil va produce implicatii mai profunde pentru statele lumii
cu multe schimbari neasteptate. Lumea va fi mai dinamica.

Specialistii de la Consiliul National de Informatii al SUA considera ca jocul va fi schimbat

prin prisma a sase elemente precum economia mondiala, guvernanta, conflictul, instabilitatea
regionala, tehnologia si rolul Statelor Unite ale Americii. Sub influenta acestor elemente lumea se
va putea transforma in moduri radical diferite pana in 2030.

Pe baza megatendintelor, a elementelor mentionate mai sus si a posibilelor interactiuni

dintre ele, autorii au realizat patru scenarii de evolutie pentru transformarea lumii pana in 2030. Cel
mai probabil, viitorul nu va fi reflectat integral de unul dintre aceste scenarii, ci se va constitui ca un
mix de elemente extrase din aceste scenarii.

Tendinte de consum ( puternic influentate de generatia tanara ) :

Principalele tendinte din studiul Deloitte "Consumatorul in 2020 - Citeste semnele"

1. Ca urmare a crizei, consumatorii sunt mai atenti la preturi, valoare si cheltuieli, astfel ca
oamenii cauta retaileri tip discount, produse sub marcile private ale retailerilor, mananca acasa si
aloca un procent mai mic din venit pentru articolele mari din locuinta.

2. Factorii care vor duce la cresterea consumului global sunt cresterea clasei medii din tarile
emergente (China, India, Mexic, Rusia, Brazilia, Indonezia, Turcia si Vietnam), cresterea nivelului
de educatie din aceste tari, femeile intra pe piata muncii, creste accesul la creditele de consum. Ca
intr-un domino, dezvoltarea clasei medii va duce la aparitia celorlaltii factori, iar cresterea va incepe
cu piata alimentara si va ajunge la restul pietelor.

3. Pe masura ce tarile se dezvolta, populatia se micsoreaza, forta de munca si forta de consum

nationala se reduc proportional, slabind potentialul de crestere a productiei economice a tarii.
Problemele se multiplica prin rapida imbunatatire a sperantei de viata, rezultand un dezechilibru in
distribuirea pe varste. Toate acestea pun presiune financiara pe generatia care munceste si care
trebuie sa sustina populatia pensionata.
Fenomenul se manifesta si va continua mai ales in SUA, Europa. Una din solutiile gasite a fost de a
creste varsta de pensionare. In tarile cu sisteme de pensionare insuficiente, oamenii vor continua sa
munceasca, vor fi incurajati sa economiseasca si sa-si faca propriile pensii.

4. Imbatranirea populatiei poate crea noii oportunitati pentru pietele de consum. Pe masura ce
generatia Baby Boomers (n.red. - persoane nascute in perioada de dupa al doilea razboi mondial -
anii '45 - '65) imbatraneste, acesteia i se ofera tot mai multe produse de infrumusetare si de
mentinere a tineretii.

5. Un rol important asupra consumului il va avea China, care, spre sfarsitul acestui deceniu, va avea
probleme demografice, astfel ca va avea nevoie imigranti, vor creste salariile si a preturile, iar unele
zone ale tarii vor fi foarte sarace.
O situatie similara poate fi si in Africa, unde cresterea populatiei va pune si mai multa presiune pe
resursele rare si va impiedica o viitoare dezvoltare. Cresterea populatiei din India si Africa este
peste nivelul sustenabil. 

6. In tarile in curs de dezvoltare va creste obezitatea, deoarece oamenii isi permit sa-si modifice
dieta si urbanizarea ii face sa se miste mai putin, iar in tarile dezvoltate tendinta va fi de a consuma,
in general, mai putina carne, accentul fiind pe cea proaspata, ca urmare a presiunilor
guvernamentale in acest sens.

7. Mancarea variata si cu o valoare ridicata pe care oamenii se asteapta s-o consume in urmatoarele
decenii este, de asemenea, un mare consumator de resurse, astfel ca va creste pretul alimentelor, iar
orientarea va fi spre consumul mesei pregatite acasa, cumpararea de produse locale, ieftine si
sezoniere. Impactul crizei mancarii, in multe tari, poate implica guvernul, pentru a gasi o solutie
globala, deoarece va duce la instabilitate politica, cresterea preturilor si la revolte.

8. Raspandirea lanturilor de retail creste riscul contaminarii, nevoia de transparenta a originii

produselor si putini consumatori vor tolera practicele iresponsabile.

9. In urmatorul deceniu, va fi nevoie de modele de productie si de consum durabile nu numai pe

pentru alimente, dar si pentru restul produselor si serviciilor.

In 2030, daca toti oameni ar avea stilul de viata al celor mai multi dintre cetatenii britanici, atunci ar
mai fi nevoie de trei planete, dar daca l-ar avea pe cel al unui american ar mai fi nevoie de cinci
planete.

10. Factorii care vor face ca oamenii sa traiasca mai durabil, chiar daca vor sau nu, sunt: costurile
resurselor, constientizarea si educatia, interesul propriu (al valorii in economisirea pe termen lung:
eficienta energetica, durabilitate, revanzarea unor produse), sentimentul cetatenesc, stimulentele
pozitive si negative (reduceri, scaderea facturii la energie, plata unor amenzi pentru nereciclarea
produselor), obiceiurile si lipsa altor optiuni.

11. In urmatorii zece ani, industriile de consum vor fi lideri in a-i angaja pe consumatori sa-si
schimbe modelul lor de consum si vor inova pentru a satisface cererea de maine. Aceasta va
necesita o schimbare fundamentala in modul in care industriile gandesc si functioneaza, prin aceea
ca firmele vor trebui sa foloseasca dezvoltarea durabila ca pe o lentila in dezvoltarea inovativa de
noi produse si servicii, precum si modul de a le transmite informatii consumatorilor.
12. Angajarea consumatorilor in a adopta un comportament mai durabil sau doar sa cumpere mai
multe produse si servicii nu va mai fi legata de marketing si comunicare cu ei, dar va tine si de
conectare si socializare cu ei. Tehnologiile social media, precum Facebook, Twitter si blogurile, le-
au oferit consumatorilor o mare platforma nu doar pentru a comunica informatii unul cu celalalt, dar
si pentru a interactiona si a socializa. Aceasta revolutie nu este numai despre tehnologie, ci despre
cum sunt oamenii - umani si sociabili.

13. Este posibil ca telefonul mobil sa fie una din tehnologiile care se vor transforma cel mai mult in
viitor.

14. Consumatorii vor avea incredere tot in informatiile de la apropiati si nu in cele de la companii,
iar consumatorii vor examina produsele, serviciile si companiile.

15. Loialitatea urmatoarei generatii de consumatori este pe termen mai scurt si influentata de
reteaua de prieteni, inclusiv cei din lumea intreaga cu care sunt conectati.

16. Afacerile vor avea nevoie sa aiba un rol mult mai activ in a modela conversatia cu consumatori.
Pentru a realiza asta vor avea nevoie sa angajeze consumatorii in cateva subiecte cheie. Companiile
vor trebui sa mearga oriunde sunt consumatorii lor si oriunde acestia isi comunica experientele.

17. Consumatorii din 2020 isi vor modela deciziile de cumparare si consum pe baza valorilor si
credintelor bazate pe un timp cand lumea va recunoaste ca exista limite - cat de indatorat poate fi
cineva, cata apa poate folosi, cata energie si cate alimente pot fi produse.

18. Consumatorii din tarile in curs de dezvoltare vor produce schimbarile in consumul global si
inovarea produselor.

19. Factorii care vor imbunatati practicile durabile - sustinerea consumatorilor in aceasta
alegere, optiunea sa fie comoda (lazi de gunoi si recipiente de depozitare aflate in apropiere),
reducerea ambalajului (dimensiune si costuri), companiile vor fi nevoite sa se uite la noi surse de
materiale si autoritatile sa colaboreze. Afacerile trebuie sa vada dezvoltarea durabila ca o lentila
pentru inovatie, relevanta brandului, importanta in crestere si valoarea creatiei.

20. Afacerile de consum au nevoie sa-si vada angajatii ca ambasadori ai brandului si sa le arate
cum sa-i angajeze pe consumatori intr-un mod pozitiv.

21. In urmatorii zece ani, consumatorii se vor schimba rapid. Companiile care iau parte ele insele
la acest proces de schimbare, care raman agile si atente la toti stakeholderii lor au mai multe sanse
sa ramana relevante si interesante pentru consumatori si sa se diferentieze pozitiv in piata.

Raport Ericsson: Cele mai importante tendinte de consum in 2015 - De la robotii domestici la
portofelul digital

Anul care abia a inceput are mari sanse sa fie primul in care mai multi oameni vor urmari
continut video online decat transmisiuni TV clasice, iar smartphone-urile isi fac loc in tot mai multe
capitole ale vietii noastre, arata un raport al Ericsson despre cele mai importante tendinte de consum
in 2015. In plus, servicii si produse care nu demult pareau desprinse din filme SF sunt astazi
acceptate usor si multi cred ca ele vor fi disponibile publicului larg pana in 2020, mai arata raportul
realizat din opiniile a peste 5.000 de utilizatori de smartphone-uri din cele mai mari orase ale lumii.

La inceput de an, Ericsson prezinta concluziile celei de-a patra editii a studiului ConsumerLab,
subliniind cele mai importante tendinte de consum din acest an.

Cele mai importante 10 tendinte ale anului sunt:

Viitorul vizionat online. Din ce in ce mai des, utilizam continutul media in acelasi fel la nivel
mondial. Utilizatorii prefera tot mai des sa foloseasca servicii la cerere care sa le permita sa
urmareasca continut video de pe diferite platforme. 2015 va marca un moment unic, fiind primul an
in care mai multi oameni vor urmari continut video online decat transmisiuni TV clasice.

Case care iti dau o mana de ajutor. Consumatorii sunt tot mai interesati de senzori instalati in case
care sa ii alerteze in cazul unor probleme cu apa sau energia electrica, sau sa ii anunte cand vin si
pleaca alti membri ai familiei.

Telepatie digitala. Vom vedea in continuare cum apar modalitati sa comunicam si sa tinem
legatura unii cu altii. Multi dintre cei ce detin deja un smartphone ar dori sa foloseasca un dispozitiv
purtabil care sa ii ajute sa comunice cu ceilalti direct prin ganduri - mai mult, multi cred ca un astfel
de mod de a comunica va fi obisnuit pana in 2020.

Cetateni inteligenti. Ideea oraselor inteligente este interesanta ￢ dar o mare parte din aceste
caracteristici inteligente sunt de fapt doar un efect secundar al comportamentului diferit al
cetatenilor. Pe masura ce devenim mai informati cu ajutorul Internetului, putem sa luam decizii din
ce in ce mai bune. Consumatorii cred ca, pana in 2020, aplicatiile ce ofera informatii despre traficul
din orase si cele ce permit compararea uzului de energie electrica sau verificarea in timp real a
calitatii apei vor fi aplicatii cat se poate de obisnuite.

Economie colaborativa. Internetul ne da posibilitatea sa facem schimb de informatii foarte usor,

ceea ce face conceptul unei economii colaborative din ce in ce mai atragator. Jumatate dintre
utilizatorii de smartphone-uri ar fi deschisi sa inchirieze sau chiar electrocasnicele si echipamentele
pentru petrecerea timpului liber pe care nu le folosesc pentru a putea economisi mai multi bani.
 
Portofelul digital. 48% dintre utilizatorii de smartphone ar prefera sa plateasca pentru bunurile si
serviciile pe care le achizitioneaza cu ajutorul telefonului, in timp ce 80% dintre ei cred ca
smartphone-ul le va inlocui portofelul in intregime pana in 2020.

Informatia mea. Chiar daca sunt de acord cu schimbul de informatii pentru a obtine anumite
beneficii, utilizatorii de smartphone nu considera ca actiunile lor ar trebui sa fie vizibile pentru
oricine. 47% dintre ei si-ar dori sa poata plati electronic fara sa fie necesar transferul automat al
informatiilor lor personale. In acelasi timp, 56% dintre ei ar vrea ca toate comunicarile pe Internet
sa fie criptate.

O viata mai lunga. Utilizatorii de smartphone sunt de parere ca unele servicii din cloud le dau
posibilitatea sa traiasca mai mult si mai sanatos. Astfel, ei cred ca aplicatiile de jogging, cele de
masurare a pulsului si de evaluare a dietei ar putea sa le prelungeasca viata cu pana la 2 ani fiecare.

Roboti domestici. Consumatorii nu ar refuza ajutorul robotilor domestici pentru sarcinile de zi cu zi

din casa. 64% dintre ei cred ca acestia vor fi un lucru comun in gospodarii pana in 2020. Intrebatii
la ce lucruri din gospodarie i-ar putea ajuta robotii, cei mai multi au mentionat spalatul ruferlor si
gatitul unor mancaruri simple.

Copiii conecteaza totul. Copiii vor fi in continuare vectorii dezvoltarii unui Internet mai tangibil,
in care lumea fizica va fi la fel de conectata precum aplicatiile de pe ecranele dispozitivelor lor.
46% dintre utilizatorii de smartphone sunt de parere ca cei mici vor cere ca toate obiectele sa fie
conectate.

"Este uimitor in ce masura smartphone-urile si-au facut loc in viata noastra de zi cu zi. Ca
utilizatori, incercam cele mai noi aplicatii si le pastram pe cele care credem ca ne imbunatatesc
sau ne vietile si facem asta atat de rapid incat nici nu ne dam seama ca si ceea ce credem si cum ne
comportam se schimba cu aceeasi viteza. Servicii si produse care nu demult pareau desprinse din
filme stiintifico-fantastice sunt astazi acceptate usor si credem ca ele vor fi curand disponibile
publicului larg. Mai sunt doar cinci ani pana in 2020, iar viitorul pare mai aproape ca niciodata.",
explica Michael Bjorn, Head of Research Ericsson ConsumerLab.

Raportul "Top 10 tendinte de consum in 2015 si mai departe" a fost realizat in baza informatiilor
obtinute din programul global de cercetare al Ericsson ConsumerLab, un plus de atentie fiind
acordat anul acesta utilizatorilor de smartphone cu varste cuprinse intre 15 si 69 de ani din
Johannesburg, Londra, Ciudad de Mexico, New York, Moscova, San Francisco, Sao Paolo,
Shanghai, Sydney si Tokyo - acestia reprezinta statistic opiniile a 85 de milioane de utilizatori
frecventi de Internet.

Generatia Y ( Millennials )– caracteristici si tendinte de consum

S-au născut între 1981 şi 2000. Au o perspectivă cu totul diferită faţă de lume şi viaţă, comparativ
cu generaţiile anterioare – „baby boomers” (1946-1964) şi generaţia X (1965-1980). Tehnologia de
ultimă oră nu le pune nicio problemă, dar au nevoie de feedback constant pentru propria dezvoltare.
Preţuiesc timpul liber şi viaţa personală, dar îşi construiesc mai multe opţiuni de carieră în paralel
pentru că sunt interesaţi de teme foarte diverse, care să le solicite creativitatea. Ce face specială
generaţia Y? Care sunt caracteristicile ei definitorii?

Parinti le-au fost cei din generatia X, care in Romania a coincis cu cea de tranzitie de la comunism
la capitalism, cea de "sacrificiu". Frustrati de propriile lipsuri, au oferit copiilor tot ce-au putut.
Acum, tinerii pun pe timpul liber pret mai mare decat pe salariu. Vor program flexibil.

In fata angajatorilor, tinerii absolventi par adesea lenesi, comozi si plini de pretentii. Cum scoala nu
le da nicio directie, isi aleg meseria ignorandu-si complet potentialul profesional. . Unii sociologi
vorbesc deja de "generatia pierduta". Daca ne uitam la cifre, au dreptate: jumatate din liceeni nu-si
iau bacalaureatul, iar din jumatatea care reuseste, un procent urias esueaza imediat.

Intuind ca flexibilitatea, creativitatea si informatia sunt atuul generatiei Y, managementul unei

fabrici s-a gandit ca n-ar fi rau sa acorde burse studentilor exemplari indiferent de domeniul studiat.
Si sa le foloseasca la maxim dorinta de a schimba lumea pentru a inova si a deveni lider de piata

Asadar generatia Y nu e neaparat pierduta. Doar ca isi doreste un job care sa conteze, mult timp
liber si bani suficienti..
1. Au aşteptări de responsabilitate socială de la angajatori
Diferite studii globale arată că, până în anul 2025, 75% din forţa de muncă de la nivel global va fi
alcătuită din membrii generaţiei Y, iar 15% dintre ei sunt deja la nivel managerial. De asemenea,
mai mult de 92% dintre membrii generaţiei Y consideră că succesul în afaceri nu se măsoară doar
prin profitul generat, ci şi prin implicarea socială a companiei. 

În România, un studiu similar1 arată că prestigiul companiei şi calitatea produselor şi serviciilor

oferite de aceasta sunt aspecte importante pentru tinerii din generaţia Y. Astfel, 81% dintre
respondenţi spun că bunul renume al companiei este un criteriu pentru selectarea viitorului loc de
muncă, iar 94% dintre ei acordă aceeaşi importanţă impactului asupra mediului şi calităţii pe care o
au produsele şi serviciile firmei la care sunt în proces de recrutare. Tot tinerii din generaţia Y spun
că pe lângă responsabilitatea socială, inovaţia este un criteriu cu cote mari de relevanţă în alegerea
unui loc de muncă. 

2. Au nevoie de mobilitatea pe care le-o oferă tehnologia şi mediul digital

Acelaşi studiu menţionat mai sus relevă faptul că în momentul alegerii unui loc de muncă, 68%
dintre respondenţi, tineri din generaţia Y din România, spun că iau în considerare ca principal
criteriu oportunităţile de dezvoltare personală şi evoluţie în carieră pe care acesta le oferă.
Următorul criteriu menţionat este siguranţa locului de muncă (59%). 

Pe de altă parte, 69% dintre respondenţii unui alt studiu, realizat de această dată în S.U.A.,
consideră că nu este neapărat necesar să meargă la birou în fiecare zi pentru îndeplinirea sarcinilor
de serviciu şi nu sunt interesaţi să lucreze aşa cum o fac părinţii lor, de la 9am la 5pm. Mobilitatea
pe care le-o oferă accesul la tehnologie şi mediul digital, dublată de uşurinţa cu care accesează
informaţiile în mediul online, le dă acestora posibilitatea de a-şi lua biroul cu ei în orice loc s-ar
afla: acasă, la cafenea, în oraş, la sala de sport sau în parc.

La nivel global, se pare că tinerii generaţiei Y îşi schimbă locul de muncă în medie la 2 ani, faţă de
cei din generaţia X, la care media este de 5 ani. Lucrează ca angajaţi, însă, pe termen lung, 62%
sunt de părere că scopul lor este de a face bani pe cont propriu, ca antreprenori.

3. Sunt consumatori exigenţi

Deoarece au fost crescuţi de părinţi care le-au încurajat alegerile şi, de cele mai multe ori, le-au
structurat educaţia, tinerii generaţiei Y îşi vor exprima fără ezitare opiniile. Accesul la internet şi la
tehnologie le-a dat o percepţie mai fluidă asupra vieţii, mediul virtual fiind parte integrantă din
“realitatea lor”. Ca nativi digitali, în general, nu au reţineri în a-şi exprima punctul de vedere cu
privire la produse şi servicii în mediul online şi fac asta mai ales prin intermediul reţelelor de
socializare.

Este de precizat că, tocmai felul lor specific de a reacţiona ca şi consumatori exigenţi, determină
companiile să fie mai atente la relaţiile cu clienţii. Nu mai puţin de 42% dintre respondenţii la un
studiu al companiei de cercetare de piaţă Nielsen, cu vârste între 18 şi 34 de ani, au spus că se
aşteaptă ca firmele să răspundă într-un interval de timp de maximum 12 ore la reclamaţiile făcute de
ei prin canalele de social media. Ca urmare, firmele încearcă să îi mulţumească pe tinerii generaţiei
Y înainte ca plângerile lor să devină virale, fapt ce le conferă multă putere în calitate de 
consumatori.

4. Au o misiune de viaţă prin care vor să facă diferenţa

O cercetare privind generaţia Y realizată în S.U.A. de Bentley University Center a indicat că pentru
84% dintre participanţi, mai importantă decât recunoaşterea profesională este posibilitatea ca prin
aportul lor să aducă o contribuţie pozitivă în comunitate.

Mulţi dintre ei, pasionaţi de cauzele sociale, îşi dedică timpul liber voluntariatului. Alţii sunt
implicaţi în proiecte personale prin care îşi exprimă creativitatea, fiind sprijiniţi de numeroase
aplicaţii tehologice care au liberalizat accesul digital la creaţie în muzică, fotografie, film, arte
plastice (aici, un exemplu, de ultimă oră este tehnologia imprimării 3-D).

Fiecare generaţie are experienţele ei specifice care îi modeleză preferinţele, aspiraţiile, credinţele şi
atitudinea faţă de muncă. Tinerii generaţiei Y şi-au făcut intrarea cu dreptul în mediul de afaceri şi
în plan social, aducând cu ei atât un nou set de provocări pentru lideri, cât şi valori care decurg din
expunerea lor la intercontectarea pe care o prilejuieşte tehnologia.

Extras din proiectul YouBus - studiu de tip OMNIBUS, cel mai recent raport de cercetare despre
tineri realizat de platforma Youth Monitor. Extrasul pentru conferinta a dezvaluit tendinte din
perioada primavara-vara 2013. Studiul este efectuat cu frecventa lunara, pe un esantion de 300 de
tineri cu varste cuprinse intre 14-26 ani. Desfasurat la nivel national, datele au fost analizate in
functie de grupe de varsta, sex, footprint regional, prin metoda mediilor mobile pe orizont de 3 luni.
In raport sunt prezente toate sectoarele relevante pentru tineri, cum ar fi ingrijire, alimentatie,
bauturi carbogazoase si necarbogazoase, bauturi alcoolice, servicii, branduri, tehnologie, internet.

"Proiectul a luat nastere in urma necesitatii de a avea un instrument recurent prin care marketerii sa
fie in orice moment informati cu evolutia anumitor indicatori pe care ii urmaresc", sustine Radu
Bogdan.

Rezultatele studiului YouBus au fost prezentate de Alexandru Dincovici (Project Manager, Youth

Monitor).

In ceea ce priveste activitatile din timpul liber, in topul preferintelor tinerilor muzica ocupa pozitia
dominanta, iar TV-ul, usor devansat de vizionatul de filme si internet, se mentine totusi in
top. Participarea la concertele live inregistreaza o crestere semnificativa in perioada iunie – august,
fiind un fenomen al verii apreciat de tineri. O treime din baieti sunt foarte optimisti din punct de
vedere financiar si obisnuiesc sa joace la pariuri, jocuri de noroc sau Loto.

In ceea ce priveste cumparaturile, 95% din tineri merg la cumparaturi pentru ei si se implica in
achizitionarea tuturor produselor din gospodarie.

Tinerilor nu le place conducerea tarii. Conducerea localitatii, in schimb, este privita mai optimist de
respondenti. Fiind mai aproape de ei si avand alt tip de relatie, schimbarile in localitate se pot
observa imediat. Uniunea Europeana, desi un concept destul de incert in acceptiunea tinerilor,
primeste o nota buna pentru o institutie. Sistemul romanesc de invatamant, in schimb, nu are parte
de aceeasi incredere de care se bucura Uniunea Europeana, 60% din tineri considerand ca se invata
mult mai bine in afara tarii.

Tinerii sunt optimisti in privinta evolutiei veniturilor proprii in urmatorul an. Astfel, 60% se
asteapta la o crestere a veniturilor, 33% se asteapta sa ramana constante, pe cand sub 10% se
asteapta la o scadere a acestora. Desi nivelul de trai al tinerilor este apreciat pozitiv, in mod
similar cu nivelul veniturilor acestora, respondentii nu sunt multumiti de nivelul preturilor.
In ceea ce priveste detinerea de electronice, camerele foto digitale si laptopurile se situeaza inca in
fata smartphone-urilor. Tabletele sunt detinute de putin peste 10% dintre tinerii de 14-26 ani.

In privinta serviciilor detinute, 70% din tinerii intervievati au internet pe mobil. In ceea ce priveste
online bankingul, acesta inregistreaza un trend in crestere, desi in momentul de fata este foarte jos
in topul serviciilor detinute.

In acest moment in topul preferintelor tinerilor se regasesc brandurile mamut, care inca detin
suprematia si se afla de mult timp pe piata. Samsung este brandul preferat al tinerilor din segmentul
studiat, 14-26 ani. Desi paleta de branduri disponibila in Romania este foarte mica, se astepta o
crestere a concurentei la raft in urmatorii ani.

Datele prezentate fac parte din modulul de baza YouBus, care ofera o imagine macro asupra
trendurilor si pot suporta completari calitative. De asemenea, exista si module proprietare detinute
in totalitate de brandurile care doresc sa monitorizeze anumite aspecte.

Datele obtinute arata ca 62% din tineri cer sfaturi inainte de a cumpara un nou produs, 52% dau
sfaturi prietenilor si cunostintelor lor referitoare la produse si servicii, pe cand doar 35% cauta
informatii online despre produsele si serviciile pe care intentioneaza sa le achizitioneze. Tinerii
influenteaza decizia de cumparare cu 13% mai mult decat alte persoane si tot ei cauta informatii
despre produse si servicii cu 75% mai mult decat alte persoane.

In cel putin 3 din cele 5 categorii studiate, top influentatori sunt retelele de socializare, pe urmatorul
loc situandu-se prietenii si rudele, site-urile si revistele de specialitate. De recomandarile
celebritatilor sunt influentati doar 22% din respondenti, iar 19% admit ca au incredere in produsele
recomandate de acestia. Dintre celebritati, cei mai puternici influentatori sunt actorii.
In cazul dulciurilor si gustarilor, nu se cauta in mod activ informatii privind produsele, ci se iau de
la TV sau direct din magazine. Driver de consum este apetitul si principali influentatori sunt
persoanele apropiate, iar pentru baieti un rol important in decizie il are mama.

In privinta bauturilor, doar 18% din tineri decid pentru ei brandul de bere pe care il consuma, iar
32% lasa pe altcineva sa decida in locul lor. Influentatorii principali sunt din grupul persoanelor
apropiate, prieteni, rude, iar pentru baieti si barmanul are o opinie importanta. In ce priveste
bauturile nonalcoolice, pe langa apa, Coca-Cola este bautura preferata a tinerilor.

Tinerii detin si intentioneaza sa cumpere un numar mai mare de gadget-uri decat populatia generala.
17% din respondenti intentioneaza sa cumpere un smartphone in urmatoarele 12 luni. Influentatori
principali sunt publicatiile de specialitate, rudele apropiate (cu conditia ca acestea sa aiba o opinie
pertinenta sau sa detina gadgetul in cauza), retelele de socializare si personalul din magazinele de
specialitate.

Moda este categorie aspirationala pentru majoritatea tinerilor, care se informeaza din surse de
specialitate, celebritati, reviste, site-uri de specialitate. 78% din tineri cumpara articole de
imbracaminte si incaltaminte de la magazine de renume.

Ingrijirea personala este o categorie cu impact puternic asupra tinerilor, fiind strans legata de
imaginea personala. Datorita infomatiilor abundente si a surselor de informare diverse, influentatorii
sunt necesari doar in cazul unor opinii avizate. Medicii, farmacistii, site-urile de specialitate sunt
influentatori puternici pentru fete, pe cand baietii pretuiesc opinia persoanelor apropiate.
Din concluziile studiului prezentat rezulta ca retelele sociale se regasesc ca top influentatori in toate
categoriile, concentrand in acelasi loc interese multiple si livrand pe 2 dintre cele mai importante
criterii, si anume continut de actualitate sociala si experienta personala cu produsul.

Daca in cadrul categoriilor de consum regulat, precum bauturi, dulciuri si gustari, cei mai puternici
influentatori sunt rudele si persoanele apropiate, in ariile ce tin de status si imagine influentatorii de
specialitate au cel mai mare impact.

Romanian Youth Focus 2013 este o conferinta ce face parte din seria de evenimente SMARK
KnowHow si a avut loc pe 21 si 22 octombrie.

Bibliografie

“Trendurile Globale in Raportul Consiliului National de Informatii al SUA”[online]. Data adaugare

[12 Ianuarie 2013]. Disponibil pe internet < http://www.caleaeuropeana.ro/trendurile-globale-in-
raportul-consiliului-national-de-informatii-al-sua-amd/ >

“Principalele tendinte din studiul Deloitte "Consumatorul in 2020 - Citeste semnele"”[online].

Disponibil pe internet < http://www.startups.ro/principalele-tendinte-din-studiul-deloitte-
consumatorul-in-2020-citeste-semnele >

BARZA, Vlad. “Raport Ericsson: Cele mai importante tendinte de consum in 2015 - De la robotii
domestici la portofelul digital” [online]. Data adaugare [7 ianuarie 2015]. Disponibil pe internet <
http://economie.hotnews.ro/stiri-it-19034617-raport-ericsson-cele-mai-importante-tendinte-consum-
2015-robotii-domestici-portofelul-digital.htm >

“Generatia care a spus NU serviciului de 8 ore. De ce tinerii din Romania nu isi gasesc un loc de
munca“ [online]. Disponibil pe internet <
http://romaniateiubesc.stirileprotv.ro/emisiuni/2014/sezonul-1/generatia-care-a-spus-nu-serviciului-
de-8-ore-de-ce-tinerii-din-romania-nu-isi-gasesc-un-serviciu.html >

RAILEANU, Iacob. “De ce este atat de specială generaţia Y”. [online]. Data adaugare [17 iulie
2014]. Disponibil pe internet < http://incomemagazine.ro/articole/ce-face-asa-speciala-generatia-y >

SUHAN, Maria. “Generatia Y: Tendinte in activitati - atitudini - preferinte si influentatorii tinerilor”

[online]. Data adaugare [23 octombrie 2013]. Disponibil pe internet < <
http://www.smark.ro/articol/27599/generatia-y-tendinte-in-activitati-atitudini-preferinte-si-
influentatorii >