PEŞTERA TĂUŞOARE - RO SCI 0193

102 ha

Alpind

Eroma Carpații Orientali

Locos a: Lat. N47 26 34, Long 124 37 S7

Астана: 1433 903 x 1166

nălțimea

najul la

nastine

lemn

Stoa-

stoc

tea

MN

Accesul in sit OF se poate face denal si Geralt, dupa cational secundar Naskud Carlibaie. Din
Rebrisoara, pe drumul forestier Artra-Parva, cu continuare pe Valea Rebra. O altă cale de
acces este din DN17C. pe ruta Bedean-Salea Cosbuc-Telciu dupa care se tena per coborand in
gara Nasaud sau in halla Rebrijanatică Vatra Dornel, coborând in Năsăud până la pestera in sit
se mai poate ajunge coemua

SPECIILE DE INTERES COMUNITAR DIN SIT

Mamifere: Liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposi ders) - Liliac comun (Myotis myotis) -
Liliac comun mic (Myotis Byehi) - Liliac cărămiziu (Myotis emarginatus)

CARACTERIZAREA SITULUI

PREZENTARE GENERALA
Pestera Tausoare face parte din complexul carstic Tausoare- Palion, declarat Monument al
Naturi, fiind o peșteră activă de Importanță deosebită datorită faptului că sunt conservate va lori
geomorfologice şi biologice importante, dintre care unele sunt originale sau au fost descrise
pentru prima dată de aici. Dintre acestea se remarcă formațiunile geologice unice în lume
numite bilele de Tăușoare", asociația unică a fosilelor ursului de peșteră şi de urs brun, dar şi o
specie endemică de miriapod, care are în acest sistem cavernicol mediul ideal de viaţă (terro
typica). De asemenea, situl conservă populaţii mari ale unor specii de lilieci protejate, find atât
loc de reproducere cât şi de hibernare pentru acestea,

CA

BIOTOPUL

GEOLOGIE/GEOMORFOLOGIE

Zona in care se găseşte Peştera Tăuşoare se află la sud de creas- ta orografică a Munţilor
Rodnei, o ramură sudică a acestui ax find masivul Birlea, care adăposteşte peştera. Aici faliile
crista- line fac parte din două sisteme principale, perpendiculare unul pe altul, dezvoltate în
două direcţii: NV-SE, care este sistemul mai vechi şi pe care este orientată peştera şi direcţia
NE-SV, constituit din falii transversale care formează galeriile secun- dare ale peșterii, în mare
parte perpendiculare pe direcţia ge- nerală. Formaţiunile sedimentare sunt reprezentate de
calcare de culoare cenuşiu-albicioasă. Dezvoltarea peşterii, de aproape 20 km (find una dintre
cele mai lungi din ţară), se face printr-o succesiune de săli mari, legate prin galerii lungi şi de
multe ori înguste. Peştera este săracă în speleotemele curente (stalacti- te, stalagmite,
draperii), dar sunt prezente unele foarte rare, precum anthoditele, care sunt cristale de gips sau
aragonit ale căror petale" corbate grupate sub forma corolei unei crizante- me de piatră ajung
să depăşească 10 cm, find cele mai mari

din ţară. În peșteră se găseşte şi mineralul rar numit mirabilit, precum și bilele de Tausoare",
formațiuni unicate speologice

mondiale a căror formare și morfologie încă nu au fost elucida te. Prezenţa unor depozite
aluvionare stratificate, cu grosime de peste 10 m, care colmatează unele diaclaze ale pesteri,
face ca aceasta să fie deosebit de importantă pentru multe studii de paleoclimatologie.

PEDOLOGIE

Solurile predominante sunt cele podzolice, precum și solul brun-roșcat de pădure. Există indicii
că în subsol se găsesc de pozite de lignit superior în bazinul Valea Lungă.

HIDROLOGIE

Părăul Izvorul Tăuşoarelor, care formează cursul de apă al peșterii Tăuşoare, este afluent al
râului Gersei, care se varsă în Someşul Mare. Densitatea reţelei hidrografice în această zonă
este cuprinsă între 0,7 şi 0,9 km/km², regimul de scurgere al apei fiind permanent, cu debit
maxim la sfârşitul primăverii, în lunile mai-iunie şi minim la sfârşitul verii, în lunile august-sep-
tembrie. Interiorul peşterii adăpostește patru răuri subterane şi o cascadă de 15 m.

ASPECTE CLIMATOLOGICE

Situl se află în zona de climat temperat-continental, cu tempe- ratura medie anuală de 9,8 °C.
Primul îngheţ are loc la începu tul lunii noiembrie, iar primele valori pozitive ale temperaturii
apar la începutul lunii martie, astfel încât temperaturile nega- tive acoperă circa 110 zile din an.
Viteza vântului este de 3,1 m/s şi se intensifică în lunile aprilie-iunie, iar în lunile noiem- brie-
decembrie se reduce. Vänturile dominante sunt cele vesti- ce, iar în timpul iernii pătrund în zonă
curenții de natură polară nordică şi cei nord-vestici. Precipitaţiile medii multianuale sunt de
peste 1000 mm, iar gradul de nebulozitate este de peste 0,6. Cea mai ploioasă lună este iunie,
iar cea mai secetoasă este ianuarie. Climatul peşterii propriu-zise reflectă altitudinea şi
latitudinea la care este situată, precum și faptul că este o peş- teră activă descendentă. Astfel,
temperatura aerului cavernicol este cuprinsă între 5,5 °C și 8°C, iar temperatura apei păraielor

subterane este mai coborâtă (în medie 7°C. Umiditatea aera- lul se apropie de 100%, iar
curenții de ser sunt destul de slabi

Vesrama

Situl este acoperit aproape în totalitate de păduri de molid şi foinase, în care pe lângă fagul care
domină se mai pot întâlni carpeni, paltini, plopi, cireși, meri sau tei. De asemenea, sunt prezente
în sit şi păduri de amestec în care predomină molidul,

FAINA

In pădurile care se găsesc deasupra sitului se întâlnesc mami- fere de talie mare şi mijlocie
precum capra neagră, cerbul, mis- trețul, capriorul, vulpea şi iepurele, alături de carnivorele
strict protejate la nivel european, urs, rås şi lup. Până în secolul al XVIII-lea, se puteau observa
în aceste păduri şi zimbrii, însă ei sunt dispăruți în prezent în totalitate din zonă. Fauna de
păsări este una tipică pentru pădurile de molid şi amestec și inclu- de cocosul de munte,
ierunca, huhurezul mare, ciocănitoarea neagră etc. In interiorul peșterii sunt semnalate
următoarele specdi de lilieci, toate protejate la nivel european: liliacul mic cu potcoavă, Illiacul
mare cu potcoavă, liliacul comun, liliacul comun mic şi liliacul cărămiziu. Fauna cavernicolă de
neverte- brate este puţin studiată, dar până în prezent se cunosc deja specii endemice de
crustacee, miriapode, păianjeni şi insecte, cu adaptări pentru acest ecosistem cavernicol cu
condiţii ex- treme de viaţă. In peșteră au fost identificate împreună oase de urs de peșteră şi urs
brun, asociaţie unică ce demonstrează că cele două specii trăiau în acelaşi tip de habitat sau
foloseau aceleaşi adăposturi. In stivele calcaroase ale peşterii au fost

Identificate un număr mare de forme foule de meld jok precum și resturi de corali solitari și
coloniali
ASPECTE SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE

Cel 4992 de locuitori din comuna Rebrişoara, sitiată inve tatea situlul, se ocupă ca exploatarea
și prelucrarea lemmatu creşterea animalelor şi prelucrarea pietrei pentru constructi Racordate la
alimentarea cu apă sunt doar o parte din gospo dării, toate fiind însă incalzite in sistem
individual os lemne. In localitatea Gersa 1, aflată în vecinătatea situlul, se remarcă biserica de
lemn declarată Monument istoric, construită la începutul secolul al XVIII-lea, cu elemente
originale de arhi tectură. Tot în vecinătatea sitului localnicii sărbătoresc Zilele Rebrişoarei,
Rebrişoreana.

ACTIVITĂŢI CARE SE DESFĂŞOARĂ ÎN SIT ŞI ÎN AFARA PERIMETRULUI ACESTUIA

Din cauza importanței deosebite a peșterii, accesul în acest ecosistem este limitat şi are loc
numai cu aprobare specială şi ghid şi doar pentru cercetări geospeologice şi biospeologice.

ADMINISTRAREA SITULUI

Situl este prevăzut cu panouri de avertizare şi atenţionare situate la limita acestuia, conținând
informații referitoare la valorile conservate şi normele de vizitare a sitului. Peştera este închisă
cu o poartă de tip grătar care permite libera deplasare a liliecilor, însă opreşte accesul
neautorizat al turiştilor.

PESTERA TAUŞOARE-RO SCI 0193

mpe-

33

lara

sunt

este

ste

Des

icol

elor

Valea Pietrelor