UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA“ din IAŞI

Facultatea de Geografie și Geologie

Munții Iezer-Păpușa

Student:
Grecu Andreea
GT33
 Așezare Munții Iezer-Păpușa
• Masivul Iezer este delimitat la N
de Culoarul Oticului
(cuprinzand partea superioara a
Dâmboviței si al afluentului
Râului Doamnei-Văsălat), in V
este delimitat de Râul Doamnei
iar in E de Valea Dâmboviței
( despartind masivul de muntii
Piatra Craiului) si de Culoarul
Rucăr-Bran-Dragoslavele.In S
masivul este delimitat de
Depresiunea Câmpulung si
Muscelele Argeșului.

http://www.turistmania.ro/images/2015/02/poza_harta_54.jpg
 Potentialul turistic al reliefului

Muntii Iezer-Papusa sunt localizati in lantul Carpati, grupa majora sudica din Carpatii
Meridionali. Cel mai inalt punct este Varful Rosu din centrul masivului, avand o altitudine de
2.470 m.

Acesti munti sunt impartiti in doua mari compartimente:

- Iezerul Mare, compartimentul de apus al muntilor Iezer, delimitat de vaile raului

Targului, la est, incepand de la izvoarele vaii Cuca, precum si de raul Doamnei, la
vest si nord-vest.
-Papusa, compartimentul de rasarit al muntilor Iezer, apare ca un imens trunchi de
con a carui baza s-ar identifica cu cursul superior al raului Dambovita, al carui varf
atinge altitudinea de 2391 m.
Google maps
 Relieful prezinta forme greoaie, pe alocuri
cu infatisare de dom, picioare de munte
voluminoase sau abrupturi cu evidente urme de
glaciatie cuantenara.
Sisturile cristaline, slab metamorfozate, sunt
deosebit de raspandite, din acest punct devedere
muntii Iezer reprezinta o prelungire sudica a
lantului fagarasan. Calcarele, de varsta jurasic-
cretacica, apar doar in coltul extrem sud-estic.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Vârful_Păpu șa,_Mun ții_Iezer-P ăpu șa

 Clima

Prezintă un climat montan cu temperatura medie anuală de -2°C, cu ierni reci şi

vânturi puternice.
Precipitatiile sunt abundente, valoarea medie anuala atinge 1200-1300 mm anual. In
muntii Iezer ninsorile incep prin octombrie si dureaza pana in mai, ceea ce echivaleaza cu o
medie anuala de 180-220 zile cu zapada la sol si 250-260 zile cu inghet la sol. In luna mai se
poate schia inca, iar in caldarile din jurul piscului Papusa se mentine zapada compacta,
intarita, pana catre mijlocul lunii iunie.
https://www.exploregis.ro/jurnal-de-calatorii/explorand-muntii-iezerpapusa/vf-papusa-muntii-iezer/
 Hidrografie

Masivul Iezer prezinta o bogata retea

hidrografica, avand un total de 90 de izvoare.
Raurile care izvorasc din Iezer sunt tributare
Argesului, remarcandu-se doua bazine
hidrografice : Raul Doamnei si Dambovita.
Lacurile naturale sunt reduse ca numar, cel
mai important fiind Lacul Iezer, ( 2130m ) avand
o adancime de 4-5m.
Exista un numar de trei lacuri artificiale,
doua situate la limita regiunii : Pecineagul, Baciul
si Lacul Rausor situat in centrul masivului la
confluenta Rausorului cu Raul Targului.

Barajul
https://www.hoinarind-prin-romania.fotoiustin.ro/iezer- Rausor
papusa-noaptea/
 Caracteristici ale vegetatiei si faunei
Vegetatia este oranduita pe etaje de altitudine.
Padurea ocupa o mare pondere la poale, intre
850-1250 m, fiind reprezentata prin fagete pure sau
prin elemente de amestec, fag predominant (Fagus
silvatica), cu mesteacan (Betula pendulata) sau paltin
(Acer pseudoplatanus).
Etajul urmator, 1250-1450 m, este cel de amestec de
fag cu rasinoase-brad alb (Abies alba) si molid (Picea
abies), dupa care, mai sus de 1450-1500 m pana catre
1800-1850 m, urmeaza etajul coniferelor.
Mai sus de 1850 m apar jnepenisurile (Pinus mughus),
smirdarul (Rhododendron kotschyi), afinisurile
(Vaccinium myrtillus) si ienuparul (Juniperus nana),
etajate sau chiar in amestec.

https://www.calebatuta.ro/peripetii-in-muntii-iezer-
papusa/a23
 In poienile din paduri avem
brandusele (Crocus heuffelianus), ghioceii
(Galanthus nivalis), floarea pastelui
(Anemone nemorosa), margaretele
(Chrysanthemum leucanthemum),
clopoteii (Campanula obietina) etc. In
etajele subalpin si alpin vom intalni specii
de clopotei, gentiene, omagul (Aconitum
anthora), cimbrisorul (Thymus alpestris),
garofita de munte (Dianthus gelidus),
cateva specii de toporasi si viorele, primule
sau ochiul gainii (Primula minima). In
zonele stancoase - garofite de munte si
specii de gentiene.
 Fauna de padure cuprinde exemplare
de urs carpatin sau brun (Ursus arctos),
mistreti (Sus scrofa), lupi (Canis
lupus), vulpi (Canis vulpes), caprioare
(Capreolus capreolus), rare exemplare
de cerbi (Cervus elaphus) sau de rasi
(Lynx lynx) si foarte multa fauna
marunta - jderi, dihori, veverita etc.
Golul alpin adaposteste cateva ciopoare
de capre negre, cantonate prin
stancariile Boarcasului. Dintre pasari,
intalnim: vulturul sau acvila (Aquila
chrysaetos), bufnita (Bubo bubo),
corbul (Corvus corax), mierla (Turdus
alpestris), ciocanitoarea (Dendrocopus
leucotus), si cocosul de munte (Tetrao
urogallus), ocrotit ca monument al
naturii.
 
In apele de munte intalnim pastravul
(Salmo trutta fario), lipani (Thymallus
thymallus), zglavoace (Cottus gobio).
https://photolife.ro/ro/stiri-si-evenimente/album-romania-
salbatica
POPULAŢIA ŞI AŞEZĂRILE

• Populaţia se concentrează în zonele

depresionare din sudul munţilor.
• Cea mai mare aşezare este oraşul
Câmpulung.
•Alături de oraşul Câmpulung există şi
o serie de comune: Podu Dâmboviţei,
Rucăr, Lereşti, Bughea, Albeşti,
Valea Mare-Pravăţ, Godeni,
Berevoieşti.

https://www.hoinarind-prin-romania.fotoiustin.ro/iezer-
papusa-noaptea/
TIPURI DE TURISM

 Turism de recreere
 Turism cultural
 Turism balneo-climateric
 Turism sportiv
 Turism religios

https://www.logout.ro/raiul-pe-pamant-adica-muntii-iezer-papusa-12312.html
Obiective turistice

Oraşul Câmpulung: Curtea Domnească,

Muzeul de istorie, Castrul Jidava, Complexul
Bărăţia, Biserica Şubeşti,
-Lereşti şi Voineşti: arhitectura musceleană,
barajul Râuşor;
- Mateiaş: Muzeul şi Mausoleul Mateiaş
- Nămăieşti: schitul rupestru şi Casa
Topârceanu
- Bughea de Sus: izvoare minerale
- Albeşti “Rezervaţia paleontologică şi
geologică”