CARPATII DE CURBURA

ELEV: Danilov Tudor

CLASA : A VIII-A B
 ASPECTE
GENERALE

Asezare: -in sudul Carpatilor Orientali

Limite:
-in nord-Depr. Brasov si valea
Oituzului
-in vest-Valea Prahovei
-in interior-Pod. Transilvaniei
-in exterior-Subcarpatii de Curbura
 ASPECTE GENERALE

Aspecte specifice: -s-au format prin

incretirea scoartei terestre in
orogeneza Alpina
-predomina flisul
-altitudinea maxima 1954m -
Vf.Ciucas din Muntii Ciucas
-culmile muntilor sunt orientate in
toate directiile
-pasuri multe si la mare altitudine
-vai inguste si adanci
-depresiuni (Depr. Brasov este cea
mai mare)
-relief carstic
 CLIMA
Etaj climatic

0 montan(800-1800m,
800-1200mm, 0-6 C)
1
0 etajul climatic al
depresiunilor
2 intramontane
0 culoarelor de vale cu frecvente
inversiuni de temperatura
3
0 inversiuni ale etajelor de
vegetatie
4
Influente climatice: de
0 ariditate in est si oceanice in
5 vest
 RETEAUA HIDROGRAFICA

In Carpatii de Curbura isi au izvoarele numeroase riuri (densitatea 0,40 – 0,80 km /km patrati) care se
indreapta fie catre exterior :Putna , Bisca , Buzau , Teleajen , Timis ,fie catre interior : Talug si
Ghelinita cu un regim de alimentare predominant pluvionival si scurgere frecvent de tip torential
(Geografia Romaniei vol III).

Reteaua hidrografica existenta este foarte divestificata incluzand:

a.apele curgatoare

In zona Carpatilor de Curbura intalnim o are densitate a apelor curgatoare cu provenienta pluviala si
mai putin nivala si subterana:

*Barsa - conflueaza cu Oltul in Depresiunea Brasov

*Basca Mare – afluent al Buzaului

*Basca Mica – se uneste cu Basca Mare

*Buzau – tributar Siretului

* Izvoarele din Muntii Ciucas fac “cotul” in Depresiunea Intorsaturi Buzaului si curg paralel cu Muntii
Siriu . Insa la iesirea din zona muntoasa primeste Basca Mare si Mica riul Casin ce este un afluent
al Trotusul
 RETEAUA HIDROGRAFICA

*Doftana conflueaza cu Prahova in zona subcarpatica si desparte Muntii Ciucas de Muntii Baiului

*Naruja – afluent de dreapta a Putnei

*Oituzul – afluent al Trotusului

*Depresiunea Brasov conflueaza cu afluentii din partea stanga:Raul Negru ;Timis ; Barsa

*Prahova – delimiteaza grupa la vest

*Putna isi are izvoarele in Muntii Vrancei si este tributar Siretului

*Ramnicu Sarat:de sub vf. Furul Mare (1.415 m.) spre zona subcarpatica si acesta este tributar
Siretului

*Raul Negru conflueaza cu Oltul in Depresiunea Brasov

*Teleajen cu izvoarele in Muntii Ciucas

*Zabala – afluent de dreapta al Putnei

 RETEAUA HIDROGRAFICA

b.Apele statatoare

Zona Carpatilor de Curbura este recunoscuta si datorita existentei lacurilor antropice construite cu
scop energetic si pentru regularizari de debit ex:Lacul Siriu pe Buzau , Lacul Paltinu pe Doftana.

c.Apele subterane

Intilnim ape freatice de mica adancime influentate de precipitatii lipsite de continuitate si

mineralizate ca urmare a eruptiilor vulcanice si aureolei mofetice.
 VEGETATIA

Vegetatia se caracterizeza print-o etajare altitudinala bine exprimata dar cu evidente

contraste locale legate de particularitati litologice , edafice si topoclimatice .

Zona padurilor de foioase ,este cea mai bine reprezentata, alcatuita din : paduri de stejar
(Qercus robur) pe alocuri cu gorun (Qercus robur) si capen(Carpinus betulus) in
alternanta cu pajiati secundare mezofile si terenuri agrivole,insa intalnim si specii de
mojdrean (Fraxinus ornus) , corn (Cornus mas), iar datorita defrisarii masive au aparut
si specii de paiusuri (festuca sulcata) , iarba campului (Agrostis tenuis) si mai intalnim
in Clabucele Intorsurii specii de fag (fagis silvatica).In pajistile umede din zona
montana sunt raspanditi bulbucii de munte (Trollius europaeus )ce este o planta
ocrotita , pe Tampa se mai intalnesc specii de colilie (Stipa pulcherrima) , migdal pitic
(prunus tenella),visin de stepa (Prunus fruticosa) , rogoz pitic(Carex humilis).

Etajul padurilor de molid , se intalneste in muntii inalti fiid alcatuit din paduri de molid si
pajisti secundare (Picea abies) , pajisti secundare cu Festuca rubra , tufarisurile de afin
(Vaccinium myrtillus),smardar (Rhododendron kotschyi) , ienupar (Juniperus communis
ssp.nana) , ocupa suprafete restranse in cursul superior al Zabalei si Putnei , coacaz
(Brukenthalia spiculifolia).
 VEGETATIA

Etajul subalpin si alpin , ocupa un areal important fiind constituit din pajisti ce alterneaza cu tufarisiri
subalpine in care domina smardarul si coacaza,se intalnesc tufarisuri de jneapan (Pinus mugo) ,
ienupar , anin de munte (Alnus viridis ) , ce alterneaza cu pajisti secundare de parusca (Festuca
supina ).

Etajul padurilor de conifere are o extensiune redusa fiind alcatuit din molidisuri in care apare uneori si
zada (Larix decidua )si pajisti cu paius rosu (Festuca rubra ).

Zona stepei , ocupa o suprafata mai restransa alcatuita din pajisti secundare cu barboasa
(Botriochloa ischaemum sau Andropogon is chaemum) ,paius( Festuca valesiaca ) , colilie ( Stipa
pennata ) , firuta ( Poa bulbosa ) , pelinita (Artemisia austriaca ) , cuprinde cateva palcuri de
paduri de stejar brumariu (Qercus peduculiflora) cu artar tatarasc , paduri de salcam si culturi
agricole .

Zona silvistepei in marea parte transformata antropic , este aproape lipsita de paduri . In pajisti
predomina paiusul (Festuca valesiaca ) dar sunt frecvente si diverse asociatii halofile , specii de
colilie (Stipa capillata ) , firuta sau barboasa, uneori apare stejarul pufos (Quercus pubescens ) ,
stejar brumariu ( Quercus pedunculiflora ) , si stejar ( Quercus robur ) , gorun cu carpinita
( Carpinus orientalis ) si mojdrean ( Fraxinus ornus ).
 VEGETATIA

Vegetatie azonala si intrazonala Luncile raurilor ,larg dezvoltate indeosebi in depresiuni ,sunt acoperite cu pajisti
mezohigrofile cu iarba moale (Agrostis stolonifera) si Agrostis canina alternind cu terenuri agricole , zavoiae
de anin salcii si plop si complexe de vegetatie palustra . In sesul umed al depresiunilor , cu terenuri agricole si
pajisti mezogrofile , apar local palcuri de stejar , iar in portiunile cu exces de umiditate , mlastini eutrofe ce
adapostesc numeroase specii rare precum jimla (Armeria alpina spp. Barcensis ) , coada calului (Equisetum
palustris ) ,bumbacarita ( Eriophorum angustifolium ),se mai intalnesc specii de rogoz ( Carex gracilis ) ,
stanjenelul de balta (Iris pseudacorus ).Aceasta vegetatie apare si in lungul Buzaului asiciatii de lunca fiind
alcatuite din pir (Agropyron repens ) si catina rosie (Tamarix ramosissima ) si zavoaie de anin negru si plop .

In cadrul Carpatilor de Curbura intalnim o vegetatie foarte diversificata alcatuita din mai multe tipuri de vegetatii.

Vegetatie de padure ce cuprinde:etajul coniferelor , etajul fagului , altitudinal, cele doua etaje nu sunt deliminate
strict, ele se interfereaza formand, in zone de tranzitie, paduri de amestec de fag,rasinoase,inverse de
vegetatie pe alocuri prin vai reci si in depresiuni esentele termofile urca pe culmi , esentele de clima rece
coboara pe vaile umbrite , etajul stejarului in Depresiunea Brasovului pe culmile mai joase cuvertura vegetala
resimte influentele climatice existente.

O larga raspandire a etajului rasinoaselor (coniferelor) in nord si pe versantii estici predominanta a etajului
fagului in vest la altitudini mai mari vegetatie subalpina alcatuita din:ienuparul,jnepenul,arbustii pitici ,
afinul, merisorul.

Intalnim si timpul de vegetatie insulara in : Muntii Vrancei , Muntii Ciucas , Muntele Postavaru si vegetatiei alpina
in zona de stepa rece ce are in componenta flori viu colorate pe crestele stancoase
VA MULTUMESC !