Facultatea de Științe –Universitatea din Craiova

RESURESE ECOTURISTICE DIN ROMÂNIA

ℙ𝔸ℝℂ𝕌𝕃 ℕ𝔸Ț𝕀𝕆ℕ𝔸𝕃
ℂĂ𝕃𝕀𝕄𝔸ℕ𝕀
Student:Ștefănică Mihăiță
Specializare : Geografia
turismului
Cadru didactic:
Dobrescu Sorin Alexandru
Anul : III
 𝒞𝒰𝒫𝑅𝐼𝒩𝒮

1. Localizarea geograficĂ
2. Caracterizarea ariei
2.1 Cadrul natural
2.2 Obiective turistice
2.3 CĂI de acces
2.4 Infrastructura turisticĂ
3. MĂsuri Și strategii pentru dezvoltarea ecoturismului
3.1 SituaȚia actualĂ
3.2 Propuneri proprii. Exemple de bune practici
1. LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ

Parcul Naţional Călimani se întinde parțial peste masivul

Călimani din CarpaţiiOrientali, între 47°1’49.17’’ - 47°
14’51.70’’ latitudine nordică şi 25°0’19.92’’ -
25°19’47.11’’ longitudine estică. Se desfăşoară pe teritoriul a
patru judeţe: Suceava, Mureş,Harghita şi Bistriţa- Năsăud,
cuprinzând zona superioară a masivului Călimani, delimitat
la est de şirul depresiunilor Păltiniş, Drăgoiasa, Bilbor şi Secu,
la nord, de zona depresionară a Dornelor şi munţii mărunţi
ai Bârgăului, la sud de defileul Mureşului iar la vest,
piemontul colinar al Călimanului face trecerea spre partea
estică a Podişului Transilvaniei.

Fig.1 Harta Parcului Național Călimani

Sursă:http://2.bp.blogspot.com/_qQKviVGnmto/RlvKO38xUwI/
AAAAAAAAAAM/zyMCCYnpfzs/s1600-h/calimani.jpg
 2. CARACTERIZAREA ARIEI
2.1 Cadrul natural
RELIEF
Arie protejată de interes naţional recunoscută, Parcul Naţional Călimani face parte din categoria parcurilor naţionale, ca zonă de
conservare, aşa-numita categorie a II-a IUCN. Parcul Naţional Munţii Călimani se află în regiunea vulcanică cea mai importantă
din ţară, importanţă care rezidă atât din întinderea sa cât şi ca amploare - volum de rocă precum durata în timp a erupţiilor.
Munţii Călimani aparţin de grupul de munţi vulcanici ai Carpaţilor Orientali, constituit dintr-o uriaşă construcţie vulcanică
aşezată pe un substrat format din şisturi cristaline caracteristice Carpaţilor şi sedimentele mezozoice ale bazinului ardelean.
Elementul principal al munţilor Călimani îl constituie caldera ce reprezintă şi limita Parcului Naţional Călimani Sud, cu un
diametru de cca 10 km formată în urma activităţilor vulcanice din pliocen şi care este deschisă spre nordul masivului. Din punct
de vedere geologic masivul are o structură simplă. Structurile geologice mai vechi sunt constituite din sedimente vulcanice
pontice-brecii. Structurile geologice mai noi ale munţilor Călimani sunt constituite din roci efuzive scurgeri de lave.
În zona Negoiului Românesc s-au format şi stocuri de sulf exploatate până nu demult. Structura geomorfologică a Munţilor
Călimani se aseamănă cu cea a Munţilor Gurghiu şi Harghita, din lanţul eruptiv sudic. În partea vestică se întind platouri
alcătuite din aglomerate, piroclastite şi lave, iar în partea estică se înalţă formaţiuni vulcanice care domină cu câteva sute de
metri platourile vestice.Masivitatea întregului munte este accentuată de prezenţa unor arii coborâte, cu depresiunile marginale,
Topliţa şi Defileul Mureşului între Topliţa şi Deda. Regiunea este dominată de culmea înaltă, care, în parte, constituie marginea
calderei: Călimanul (2013 m), Iezerul Călimanului (2031 m), Bradu Ciont (1899 m), Răchitiş (2021 m), Pietricelu (1993 m),
Negoiul Unguresc (2081 m), Pietrosul (2100 m) etc. Energia reliefului este concretizată prin valori de 500-800 m, cele maxime
înregistrându-se în jurul calderei. Altitudinea minimă din Parcul Naţional Călimani Sud propus este de 900 m (limita sudică
Tihu), iar altitudinea maximă este de 2100 m (Vârful Pietrosul), diferenţă de 1200 m.
CLIMĂ
În cadrul complexului fizico-geografic al munţilor Călimani, în geneza elementelor
climei, un rol primordial îl are relieful. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 2,4-4,0 °C. Amplitudinile termice anuale
sunt cuprinse între 15,1 şi 24,9°C.
În zona montană, masele dezăpadă frânează încălzirea din primăvară. De asemenea toamnele sunt mai calde.Acest fapt explică
de ce climatul din Călimani are o continentalitate termică scăzută, dar anii bogaţi în precipitaţii hibernale pot conferi şi un
caracter oceanic.Acestea sunt însă situaţii accidentale.Durata stratului de zăpadă se întinde pe o periodă cuprinsă între 139-208
zile. Aportul de precipitaţii este cuprins între 97-502 mm.Cantitatea anuală de precipitaţii este foarte variabilă având ecartul între
579-1653 mm. Media multianuală este 1022mm. Cea mai bogată lună în precipitaţii este iulie -198,2 mm, iar cea mai săracă este
noiembrie -33,5 mm.
HIDROGRAFIE
Masivul Călimani contribuie prin apele sale, la alimentarea râurilor mari: Someş, Mureş şi Bistriţa. Râul Neagra
Şarului izvorăşte de sub Voievodeasa şi Bradul Ciont, de la înalţimea de 1700 m; are numeroși afluenți: Reţiţiş, Pietricelul,
Dumitrelul, Tarniţa, Paltinul, Hârla, Băuca, Pârâul Ţiganului şi pârâul Haitii. Neagra Șarului, după parcurgerea văii cu același
nume, se varsă în Bistrița. Râul Dorna şi afluenţii săi, străbat partea nordică, izvorând de la o altitudine de 1760 m, sub Vf. Gruiu,
și vărsîndu-se în final în Bistrița, la ieșirea din localitatea Vatra Dornei.
Afluenţi importanţi: Bârsanul şi Voroava, ce izvorăsc de sub Vf. Măieriş, şi Dornişoara – de sub Dealul Cornii. Versanții
sudici ai Munților Călimani alimentează râul Mureș: Râul Bistra, care-şi adună izvoarele de sub Dealul Cofii și are afluenţi Stegea,
Zapodea, Calul şi Bidireasa; Pârâul Răstoliţa format din Secu și Tihu; bazinul râului Ilva cu afluenţii săi Tihu pe partea dreaptă,
cele două Ilişoare -Mare şi Mică, şi Unguraşul pe partea stângă. Bistriţa transilvană, adună apele de pe flancul vestic al
Zurzugăului, Bistriciorului, Străciorului, Dalbidanului, Tomnatecului, Bubei si Dealului Cornului. Bistriţa se varsă în Şieu, ca mai
apoi, acesta să se unească cu Someşul Mare. Există un singur la în Parcul Național Călimani, Iezerul Reţiţiş, lac de baraj natural
de unde îşi adună izvoarele pârâul Puturosul.
Fig.2 Lacul Colibița Fig .3 Lacul Iezer
Sursă https://ideipentruvacanta.ro/colibita-marea-din- Sursă:https://www.ziarulinformatia.ro/timp-
muntii-calimani/ liber/muntii-calimani
 Flora
Flora ariei protejate are în componență specii vegetale (arbori, arbusti și ierburi) distribuite etajat, în concordanță cu structura
geologică și geomorfologică, caracteristicile solului, climei, sau altitudinii unde acestea sunt întâlnite. Conifere cu specii
arboricole de: brad , larice, zâmbru ,tisă ,pin de pădure, jneapăn ,ienupăr .
Păduri de foioase cu arboret de: fag ,gorun, stejar ,carpen ,paltin de munte ,arțar ,tei ,frasin, jugastru,
mesteacăn ,ulm ,arțar, răchită ,salcie albă ,arin de, arin negru .Arbusti cu specii de: smârdar ,corn ,alun , ,afin ,soc
negru ,mur ,zmeur, măceș ,merișor.
La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște, de stâncărie, de mlaștină), dintre care unele
foarte rare și protejate prin lege sau endemice pentru această zonă.
Specii rare: Bupleurum longifolium , Cephalanthera longifolia, Epipactis atrorubens, Epipactis helleborine, Festuca
porcii, Festuca carpatica, Gentiana punctata, Gymnadenia odoratissima, Listera cordata, Listera ovata, Luzula pallescens,
Filipendula ulmaria, Geranium sylvaticum, Melampyrum saxuosum, Minuartia verna, Orchis ustulata, Pedicularis exaltata,
Phyteuma tetramerum, Phyteuma wagneri, Platanthera bifolia, Pleurospermum austriaca, Potentilla tabernaemontani, Ranunculus
carpaticus, Salix bicolor, Scorzonera purpurea, Senecio aquaticus ssp. barbareifolius, Senecio fluviatilis, Soldanella montana,
Thymus comosus, Thymus glabrescens, Traunsteinera globosa, Trifolium lupinaster, Trollius europaeus.
Plante vulnerabile: Angelica archangelica Viola dacica
Specii rare

Sursă
https://en.wikipedia.org/wiki/Traunsteinera
https://zanaflorilor.eu/flori-padure-orhidee-alba-muntii-
macinului-cephalanthera-longifolia/
https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Listera_cordata_-_Flickr_003.jpg
http://www.calimani.ro/index.php?lang=ro&p=flora
https://ukrbin.com/show_image.php?imageid=46884
 FAUNA
Fauna parcului este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii (unele aflate pe lista roșie a
IUCN) de mamifere și păsări.

Mamifere cu specii de: urs brun, cerb, căprioară ,lup cenușiu , mistreț ,vulpe ,râs ,vidră ,veveriță ,
jder ,dihor ,cârtiță, chițcan de munte, chițcan de pădure ,șoarece de câmp sau specii de lilieci.

Păsări cu specii de: acvilă de munte ,uliu-păsărar, pițigoi moțat ,cocoș de munte, uliu porumbar, acvilă-
țipătoare-mică ,corb ,mierlă de apă, codobatură galbenă, mugurar ,codobatură-de-munte , ciocănitoare-de-munte ,
scatiu, pițigoi-de-brădet, forfecuță, sticlete, pițigoi-moțat , șoim călător , aușel ,sturz-cântător ,sitar de pădure .
Pe lângă mamifere și păsării regăsim și o serie de reptile ( salamadră , viperă ,șarpele de alun,sopârla
ageră). Șarpele de alun si Șopârla ageră sunt listate in anexa IV a Directivei Habitate, fiind specii care necesita o
protectie stricta. Primavara, in ochiurile de apa provenite din topirea zapezii, urca pentru depunerea pontei, specii
de triton dar si broscutele fara coada in zona Voievodesei, Izvorul Calimani, Piciorul Iancului, Haita, Retitis.
Nevertebratele, dintre care cel mai bine reprezentat grup, artropodele, ocupa un loc important in lantul
trofic. Specia de interes european prezenta in parc este croitorul alpin , intâlnit in habitate de paduri de amestec de
fag si brad din zona sudica a parcului.
SPECII DE ANIMALE DIN
CADRUL PARCULUI CĂLIMANI

https://destepti.ro/lupul-stiati-ca
https://www.libertatea.ro/stiri/lilieci-romania-c
oronavirus-cercetatori-biologi-2955175
https://ro.wikipedia.org/wiki/Triton_(animal)
https://www.gimnaziu.info/amfibieni-broasca-
de-lac-broaste-fara-coada-broaste-cu-coada
 Peisajele

Principalele unităţi peisagistice sunt:

a) caldera vulcanică, impresionantă, străjuită de vârfuri cu altitudini de peste 2000 m, a
cărei diametru depăşeşte 10 km;
b) pajiştile alpine, stâncoase, cu specii de plante acidofile, cu insule de jneapăn şi smirdar,
adevărate comori ale parcului. În timpul verii aici apare şi elementul antropic reprezentat de
ciobanii cu turme de oi; în zona Pietrele Roşii- 12 Apostoli, jneapănul este înlocuit cu ienupăr;
c) grohotişurile silicioase, de o mare frumuseţe.
d) pădurile de amestec şi coniferele, care urcă până în golul alpin;
e) jnepenişuri şi ienupărete care fac tranziţia între pădurile de limită şi păşunile cu
ţăpoşică;
f) peisaj antropic –fosta exploatare de sulf cu impact negativ deosebit; pe versantul sudic
al Vf. Bistricioru, Strunioru şi Tihu, se observă suprafeţe întinse dezgolite în urma doborâturilor
de vânt exploatate.
PEISAJE DIN PARCUL NATIONAL CĂLIMANI

Sursă
https://www.facebook.co
m/251248654928246/pos
ts/4399999750053095/
2.2 Obiective turistice
Atractii turistice Naturale:
Rezervatia naturala 12 Apostoli
Cascada Tihu
Rezervatia Iezerul Calimanului
Negoiul Unguresc – Pietrosul
Cascadele Băuca
Vârful Pietrosul Călimanilor
Scaunul Domnului
Tinovul Poiana Stampe
Lacul Colibiţa
Atractii turistice Antropice
 Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Răstolița,
(sec XVIII),
 Biserica de lemn din Răstolița
 Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Poiana
Stampei, (sec XIX)
 Biserica de lemn din Bilbor (1795-1797)
 Mănăstirea de călugări de la Toplița
 Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra
Dornei (1902)
 Biserica romano-catolică Schimbarea la Față a lui
Isus (1905)
 Cazinoul Băilor din Vatra Dornei (1898)
 Gara Vatra Dornei (1902)
 Clădirea Izvorului „Sentinela” din Vatra
Dornei (1896)
 Moara de lemn din satul Șaru Dornei (1890)
 Casa Gavril Candrea din Dorna
Candrenilor (sec. XIX)
 Gura Haitii
 Vatra Dornei
Fig.4 Rezervatia naturala 12 Apostoli Fig .5 Vârful Pietrosul Călimanilor
Sursă:https://www.vatra-dornei.info/obiective- Sursă https://muntiiromaniei.ro/muntii-calimani-traseu-pietrosul-calimanilor/
turistice/rezervatia-12-apostoli.html

Fig .6 Scaunul Domnulu

Sursa
https://www.punctul.ro/scaunul-
domnului-muntii-calimani/
 Fig 9 Dorna Candrenilor
Sursă
Fig.8 Izvorul Sentinela https://ro.wikipedia.org/wiki/Dor
Fig.7 Biserica romano-catolică Sursă
na_Candrenilor,_Suceava
https://ro.wikipedia.org/wiki/Izvorul_Senti
Schimbarea la Față a lui Isus (1905) nela
Sursă http://www.ercis.ro/dieceza/parohii/fisa.asp?
id=124
2.3 Cai de acces
Drumurile de acces în Parcul Naţional Călimani sunt:
a) drumul european E576 suprapus cu DN17 Suceava - Vatra
Dornei – Bistriţa Năsăud,până la Vatra Dornei apoi DN17B până la
Gura Negrii, după care, urmând drumul judeţean spre Neagra
Şarului se ajunge la una dintre porţile de intrare de la Gura Haitii;
b) drumul european E576 suprapus cu DN17 Suceava - Vatra
Dornei – Bistriţa Năsăud,
până la Vatra Dornei apoi DN17B până la Gura Negrii, după
care, urmând drumul judeţean spre
Panaci se ajunge la una dintre porţile de intrare de la Drăgoiasa
sau Păltiniş;
c) drumul european E576 suprapus cu DN17 Suceava - Vatra
Dornei – Bistriţa Năsăud,
până la Dorna Candrenilor, după care, urmând drumul comunal şi
forestier spre Poiana Negrii se
ajunge la una dintre porţile de intrare de la Poiana Negrii;
d) drumul european E576 suprapus cu DN17 Suceava - Vatra
Dornei – Bistriţa Năsăud,
până la Poiana Stampei, după care, urmând drumul comunal şi
forestier se ajunge la Dornişoara
una dintre porţile de intrare în Parcul Călimani;
e) drumul naţional DN15 Tulgheş – Topliţa – Răstoliţa -
Deda, până la Topliţa, după care
urmând drumul comunal până „ La Monument ” şi apoi
drumul forestier spre porţile de intrare
Gura Voivodesei şi Poiana Puturosu;
f) drumul naţional DN15 Tulgheş – Topliţa – Răstoliţa -
Deda, până la Lunca Bradului –
poartă de intrare în Masivul Călimani;
g) drumul naţional DN15 Tulgheş – Topliţa – Răstoliţa -
Deda, până la Răstoliţa – poartă
de intrare în Masivul Călimani;
h) drumul european E576 suprapus cu DN17 Suceava -
Vatra Dornei – Bistriţa Năsăud,
până la Mureşenii Bârgăului, după care, urmând drumul
comunal şi forestier se ajunge la
Colibiţa una dintre porţile de intrare în Parcul Călimani.
Fig.10 Accesul la punctele de intrare în parc
Sursă :http://www.tasuleasasocial.ro/wp-content/uploads/2016/08/Plan-de-management-Calimani-
revizuit-octombrie-2015.pdf
2.4 Infrastructura turisticĂ
Posibilităţile de cazare în parc sau în apropiere sunt următoarele:

Fig.11 Principalele posibilități de cazare

Sursă:https://www.calimani.ro/documente/PlanDeManagementCalimaniAugust2015.pdf
 Centrul de vizitare al Parcului NaȚional CĂimani

• este amplasat pe principalul drum de acces în Masivul

Călimani;

• oferă o experiență de cel puțin o jumătate de zi pentru

vizitatorii care îi calcă pragul;

• reprezintă o atracție turistică importantă la nivelul

destinației de ecoturism Țara Dornelor;

• este rezultatul muncii de doi ani a unei echipe de 10

oameni: specialiști în ecoturism, specialiști în
interpretare, arhitect, designer, fotograf și biologi;

• te format din: o expoziție interioară, magazin cu

suveniruri locale, galerie cu imagini vechi de la
localnici, sală de proiecție filme, jocuri exterioare Fig.12 Centrul de vizitare al Parcului Călimani
Sursă https://asociatiaaer.ro/centre-de-vizitare/
pentru copii și adulți, potecă tematică în curtea
centrului, potecă tematică în tinovul Șaru Dornei.
TRASEE
TURISTICE

Sursă: https://ghid-de-bucovina.ro/trasee-
turistice-in-parcul-national-calimani/
 Fig 14 Principalele indicatoare din cadrul parcului
Sursă http://www.calimani.ro/index.php?
lang=ro&p=trasee

Fig 13 Harta traseelor turistice

Sursă https://judetulsuceava.ro/descopera/harti/harta-traseelor-turistice-montane-din-parcul-national-calimani/
Fig 15 Harta
traseelor turistice
Sursă
http://www.monta
niarzi.ro/trasee-in-
parcul-national-
calimani/
3 . MĂSURI ȘI STRATEGII PENTRU DEZVOLTAREA ECOTURISMULUI
3.1 SituaȚia actualĂ
Parcul Naţional Călimani deţine, datorită finanţărilor derulate prin Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, o dotare
suficientă cu echipamente de birou şi de calcul pentru o bună desfăşurare a activităţilor, personalul are un nivel înalt de
educaţie, este tânăr şi entuziast. De asemenea, faptul că administraţia parcului este unitate cu personalitate juridică a Regiei
Naţionale a Pădurilor- Romsilva îi conferă prestanţă, dar în acelaşi timp şi obligaţii. Sunt înfiinţate consiliile ştiinţific şi
consultativ ale parcului, care îndeplinesc rolurile de îndrumare şi consultare asupra activităţilor desfăşurate.
Dotarea administraţiei mai trebuie îmbunătăţită, în special pentru partea de sud a parcului, unde din cauza lipsei
mijloacelor de transport în trecut şi a distanţelor mari din localităţi până la limita parcului, orizonele de risc pentru
biodiversitate, activitatea este oarecum îngreunată.
Totodată, dat fiind caracterul de noutate al activităţilor specifice, pentru România, personalul trebuie să-şi dezvolte
în continuare aptitudinile necesare ducerii la bun sfârşit a activităţilor. Scopurile şi acţiunile parcului trebuie materializate cât
mai repede într-un plan de management care să fie aprobat şi legalizat, însotit de un regulament de funcţionare, şi care să se
desfăşoare într-o zonă cu limite precise şi legal constituite, iar promovarea acestor acţiuni trebuie făcută o dată cu promovarea
imaginii parcului.
Administraţia beneficiază de studii efectuate anterior în Călimani de cercetători în diverse domenii, dar informaţia
conţinută trebuie structurată pentru a putea fi folosită cât mai eficient.suprafaţă semnificativă a pădurilor din parc a fost şi este
strict protejată prin amenjamentele silvice, restul pădurilor fiind gospodărite în regim silvic, cu promovarea pe scară largă a
regenerării naturale.
În parc, în special în zona alpină, există suprafeţe greu accesibile, care s-au păstrat intacte tocmai datorită
imposibilităţii accesului pentru majoritatea turiştilor, însă cu toate acestea, Călimanul are un ridicat potenţial turistic, care
poate şi trebuie exploatat în mod durabil, în beneficial tuturor factorilor interesaţi din zonă.
 Pe lângă traseele turistice, există şi infrastructura proprie a RNP, în special drumuri forestiere, precum şi viitoarea
infrastructură care urmează a fi creată : centre de vizitare, puncte de informare, refugii, locuri de campare amenajate, care o
să îmbunătăţească condiţiile oferite turiştilor care vor să viziteze masivul.
Administraţia beneficiază de suportul ONG-urilor cu specific de mediu care acţionează în zonă, de cel al instituţiilor
descentralizate ale statului din domeniul protecţiei mediului, precum şi de cel al autorităţilor administraţiilor publice locale.
Prin înfiinţarea administraţiei parcului, şi prin promovarea acestuia mai ales pe plan internaţional, în viitor se speră
că beneficiile obţinute în special de pe urma ecoturismului să ducă la o îmbunătăţire a situaţiei economice a populaţiei din
zonă, la păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor, precum şi la păstrarea unui nivel durabil al exploatării resurselor naturale din parc

♦ Marcajele traseelor nu sunt refăcute în cea mai mare parte

♦ Traseele nu sunt corespunzător marcate în special în partea de sud a calderei (Călimaniul cerbului -
Călimani Izvor) și în partea de V și NV (Strunior, Bistricior, Gruiu)
♦ Sunt necesare refacerea marcajelor, semnalizarea și deschiderea traseelor
♦ Nu există refugii
♦ Locuri de campare amenajate la: Pietrele Roșii,
Poiana Izvoarelor, Negoiu
3.2 Propuneri proprii. Exemple de bune practici
 Practicarea unui turismului responsabil pentru a nu se distruge
parcul
 Dezvoltarea activităților ecoturistice
 Organizarea acţiunilor de voluntariate
 Înlocuirea marcajelor deteriorate
 Amenajarea unor puncte turistice, accesibile și pentru cei mai
pasionațide ecoturism în sezonul rece, precum și trasee pentru
turismul ecvestru
 Impiedicarea oricărei forme de recoltare, capturare, ucidere,
distrugere sau vătămare exemplarelor aflate în mediul lor
natural
 Impiedicarea recoltarea florilor şi a fructelor, culegerea,
tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu
 intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale
 Amenajarea unor locuri de servit masa
 Amaenajarea unor spații speciale pentru colectarea deșeurilor Fig 16 Activități desfăsurate in cadrul parcului
Sursă http://scoalasfilie.ro/proiecte/cunoasterea-
starii-de-conservare-a-peisajelor-naturale-de-
interes-comunitar-din-rezervatia-naturala-parcul-
national-calimani/
 BIBLIOGRAFIE:

http://www.calimani.ro/index.php?lang=ro&p=atractii
http://www.tasuleasasocial.ro/wp-content/uploads/2016/11/Ghidul-vizitatorului.pdf
http://www.tasuleasasocial.ro/wp-content/uploads/2016/08/Plan-de-management-Calimani-revizuit-oct
ombrie-2015.pdf
http://suceava.rosilva.ro/articole/parcul_national_calimani__p_2236.htm
https://asociatiaaer.ro/centre-de-vizitare/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_C%C4%83limani
https://www.proalpin.ro/harta-drumetie-muntii-calimani.html
https://www.edusoft.ro/parcul-national-calimani/
https://www.vatradorneilive.ro/2016/04/cele-mai-frumoase-locuri-din-muntii.html
https://www.romaniaroute.ro/pobiectiv.php?nume=17281585023&Parcul%20National%20Calimani
https://www.juridice.ro/wp-content/uploads/2018/03/Regulamentul.pdf
http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/07/2011-
1213_protectia_naturii_planmanagementcalimani.pdf
file:///C:/Users/Eu/Desktop/Concept%20de%20dezvoltare%20Tara%20Dornelor.pd