Proiect Geografie

Munții Harghita

Elev: Sava Mihai-Alexandru

Profesor: Mirela Gherca
Clasa a VIII-a
Așezare:

Munții Harghitei formează un lanț muntos de peste 70 km. lungime și circa 25 km. lățime.
Ei sunt delimitați de pasul Sicaș și obârșia Târnavei Mari spre nord, spre vest de linia
localităților Feliceni, Văleni, Merești și Mărtiniș, spre sud-vest de linia ce traversează
interfluviul dintre Homorodul Mic și Vârghiș iar spre sud de Depresiunea și Munții
Baraolt pe linia localităților Filia și Herculian, în lungul văii Ozunca și peste pasul Hatod
până în valea Oltului. În sud se mai învecinează cu Munții Bodocului (despărțiți de Valea
Roșie și pasul Jimbor) iar în est limita trece pe la baza conului vulcanic Puciosu
și Depresiunea Ciucului.
Relieful:
 -se prezinta ca un platou inalt, cu orientare nord-nord-vest/sud-sud-est, neted, lung de peste 70 km si cu
o lățime de 25 km;

- craterele vulcanice sunt legate intre ele prin pantele conurilor vulcanice. După gradul de conservare, cel
mai bine păstrate sunt craterele Ostoros (1.384 m), Harghita (1.800 m), caldeira Luci (1.390 m), Cucu
(1.558 m), dar si craterele îngemănate Mohoș si Sfântă Ana;

- datorita complexității reliefului se disting trei sectoare ale acestor munți, puse in evidenta de doua arii de
discontinuitate morfologica: Defileul Oltului de la Tușnad si Pasul Vlăhița;

- sectorul nordic este cel mai inalt din acești munți, culminând cu Vârful Harghita (1.800 m), înconjurat de
alte vârfuri mai mici precum Muntele Mic (1.589 m), Ascuțit (1.685 m) etc.;

- sectorul sudic are aspectul unei depresiuni cu predominarea caldeirei Luci , ocupând cea mai mare
suprafața a acestor munți;

- sectorul sud-estic adăpostește aparatul vulcanic Puciosu (Ciumatu sau Ciumadu) având la partea
superioara cele doua cratere îngemănate Mohoș si Sfântă Ana (cu lacul de crater cu același nume).
Clima:
 
- temperatura medie anuala înregistrează valori sub 2°C pe crestele cele mai înalte, ajungând pana la 4-6°C
pe platourile vulcanice din vest. Se înregistrează multiple inversiuni de temperatura datorita vecinătății cu
Depresiunea Ciuc;

- precipitațiile sunt destul de mari, atingând 1.000 mm anual pe platourile vulcanice in partea de vest si
1.200 mm pe culmi;

- Munții Harghitei sunt expuși vanturilor de vest si nord-vest.

Vegetația:
- Munții Harghitei sunt acoperiți cu păduri de conifere predominând molidul (Picea abies),
care urca pana la altitudini de 1.700 m;

- in partea vestica întâlnim si păduri de gorun (Quercus petraea) in amestec cu făgete, cu

jugastrul (Acer platanoides), ulmul (Ulmus procera), cireș păsăresc (Cerasus avium). La
aceste esențe se adaugă fagul (Fagul sylvatica);

- la peste 1.500 in altitudine au apărut pajiștile cu păiuș roșu (Festuca rubra), păiușca
(Agrostis tenuis), sunătoare (Hypericum maculatum), rogoz (Carex leporina) etc.;

- o vegetație specifica o reprezintă cea a mlaștinilor de turba care au dus si la crearea de

rezervații naturale in Mohoș si Luci pentru protejarea unor specii ca Betula humulis,
Ligularia sibirica, Carex dioica, Saxifraga hirculus etc.
Fauna:

- in zona forestiera traiesc mamifere precum lupul (Canis lupus), mistretul (Sus scrofa),
vulpea (Canis vulpes), pisica salbatica (Felis silvestris), ursul carpatin (Ursus arctos),
cerbul carpatin (Cervus elaphus),veverita (Sciurus vulgaris) etc.;

- lumea pasarilor este si ea variata cu cocosul de munte (Tetrao urogallus), cinteza

(Frigitella coelebis), bufnita (Bubo bubo), forfecuta (Loxia curvirostra), sturzul (Turdus
viscivorus), pitigoiul de munte (Parus montanus), corbul (Corvus corax), ciocanitoarea
(Picoides tridactylus) etc.
ezervații naturale:- Tinovul Mohoș este situat la nord-est de lacul Sfântă Ana, in crateru
l geamăn din Masivul Puciosu (Ciomatu). Numele de “mohos” înseamnă “loc cu mușchi
” ceea ce subliniază caracterul de mlaștina oligotrofa. Cu o suprafață de 80 ha, tinovul se afl
a la o altitudine de 1.040 m. Cuprinde un număr de 56 de plante biofite, dintre care numai
o parte au caracter relict: Sparganium minimum, Calamagrostis neglecta, Betula pubesce
ns var. rhomboidalis etc. Turba formata are o grosime de peste 10 m si este estimata la un
volum de 3 milioane metri cubi. Din loc in loc, ochiurile de apa adânci de câțiva zeci de me
tri, adăpostesc rate

lițar (Anas acuta);- Tinovul Luci este o mlaștina oligotrofa, dezvoltata pe o suprafața d
e 273 ha, situata pe creasta acestor munți, la o altitudine de 1.800 m, in partea vestica. M
laștina propriu-zisa are dimensiuni mai mari (4 km lungime si 3 km lățime). A fost declarat
rezervație naturala datorita plantelor ocrotite pe care le adăpostește, cel mai important fiin
d relictul glaciar - mesteacănul pitic (Betula nana) aflat in punctul cel mai sudic din
arealul sau montan. Partea centrala a mlaștinii este bombata, alcătuită dintr-un strat com
pact de Sphagnum sp. pe care cresc sălcii si mesteacăn pufos (Betul apubescens). Mai întâl
nim planta carnivora roua cerului (Drosera sp.) si o vegetație oligotrofa cu Eriophorum
vaginatus, Vaccinium myrtillus si local Riber nigrum;
Trasee turistice Munții Harghita:

1 - Banda albastra
Pasul Sicas (Liban) - Poiana Fagul Roșu - Lacul Dracului - Cabana Brădet - Poiana Piatra
Altarului - Cabana Harghita-Madaraș - Stațiunea Harghita Bai - Pasul Vlăhița - Poiana
Lupilor - Poiana Apei Dulci - Poiana Hartelen - Băile Sântimbru - Muntele Cucului - Vârful
Mitaci - Vârful Pilisca Mare - Vârful Pilisca Mica

2 - Cruce albastra
C.F.R. Izvorul Mureșului - Vârful Mogoș - Vârful Ostoros - Vârful Fagu Roșu

3 - Cruce albastra
Comuna Carta - Băile Madicea - Muntele Observator - Lacul Dracului

4 - Triunghi albastru
Satul Madaraș - D.F. Mădărașu Mare - Cabana Harghita-Madaraș
biografia:

http://www.turistmania.ro/ghid-montan/zone-montane/harghita.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Harghita

https://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/harghita-22/prezentare/

VĂ MULȚUMESC PENTRU TIMPUL ACORDAT!!!