SUBIECTE EXAMEN SĂNDULACHE

1. Enumerați muntii formați din fliș din Grupa Centrală a Carpaților Orientali

Munții Giumalău, Rarău, Stânișoarei, Ceahlău, Goșmanu, Tarcău, Nemirei.

2. Enumerați și localizați 10 mânăstiri ortodoxe din Munții Stânișoara

Voroneț, Slatina, Slatioara, Râșca, Bogdănești, Neamț, Secu, Sihăstria, Agapia, Sihla, Văratec

3. Caracterizați Munții Rodnei din punct de vedere turistic

 Vârfuri de peste 2000 de metri (Pietrosul – 2303 m; Ineu – 2279 m; Ineuț - 2222 m;
Gărgălău – 2159 m; Omul – 2134 m; Buhăescu Mare – 2119 m)
 Relief glaciar complex grupat în jurul vârfurilor mai înalte ale crestei principale
(Pietrosu, Buhăescu, Izvorul Repede, Negoescu, Ineu, Lala, Bistrița Aurie)
 Lacuri glaciare: Buhăescu, Negoiescu, Lala Mare, Lala Mică
 Relief carstic: Peștera lui Măglei, Peștera Jgheabul lui Zalion, Peștera Zânelor, Peștera de
sub Paltin, Peștera de la Izvorul Izei, Peștera de la Obârșie
 Ape minerale: localitățile Parva, Sângeorz Băi, Rodna, Valea Vinului, Anieș, Borșa,
Zăvoaiele Borcutului
 Cascada Cailor, Cascada Pietrosului

4. Caracterizați Munții Bucegi din punct de vedere turistic

 Vârfuri: Omu – 2505 m; Bucura – 2501 m; Obârșia – 2480 m; Coștila – 2490 m;

Caraiman – 2384 m; Furnica – 2143 m; Piatra Arsă – 2044 m
 Chei pe valea Ialomiței ( Cheile Urșilor, Tătarul Mic, Tătarul Mare, Zănoaga Mică,
Zănoaga Mare, Orzei)
 Bazinete depresionare: Peștera, Padina, Bolboci, Scropoasa
 Relief ruiniform: Babele și Sfinxul
 Relief glaciar: complexe devoltate în jurul vârfului Omu (Mălăești, Țigănești, Gaura,
Obârșia Ialomiței, Valea Cerbului)
 Relief carstic: Peștera Ialomiței, Pustnicului, Tătarului
 Rezervații naturale: Marea Rezervație, Babele, zona carstică cheile Urșilor-Peștera,
Pădurea Cocora
 Lacuri antropice: Scropoasa, Tătaru

5. Caracterizați Munții Făgăraș din punct de vedere turistic

 Vârfuri: Moldoveanu – 2544 m; Negoiu – 2535 m; Călțun – 2522 m; Vânătoarea lui

Buteanu – 2507 m; Viștea Mare – 2527 m; Dara – 2500 m)
 Cascade: Bâlea, Capra, Șerbota, Zârnei, Urlei
 Relief ruiniform: colți, turnuri, șei înguste și adânci, ace, creste
  Relief glaciar: complexe în jurul vârfurilor Moldoveanu, Negoiu, Paltinul, Arpaș,
Podragu, Urlea, Scara, Ciortea, etc
 Lacuri glaciare: Avrigul, Podragu, Bâlea, Călțun, Mioarele, Paltinul, Capra, Căprița,
Buda
 Lacuri în scop hidroenergetic: pe râurile Argeș, Vâlsa, Topolog

6. Caracterizați Masivul Ceahlău din punct de vedere turistic

 Vârfuri: Ocolașu Mare – 1907 m; Toaca – 1900 m

 Relief ruiniform: coloane și turnuri (Căciula Dorobanțului, Pietrele lui Baciu, Piatra Lată,
Turnul Sihăstria, Piatra Lăcrimată, Turnu lui Budu, Clăia lui Miron, Dochia)
 Parcul Național Ceahlău cuprinde: Polița cu Crini, Cascada Duruitoarea, Complexul
Lespezi, Piciorul Șchiop, Scaunele Zeilor.
 Localități:

- Durău (stațiune climaterică; biserica din stațiune, muzeul etnografic, Centrul pastoral Sf. Daniil
Sihastrul, pârtii de schi)

- Ceahlău (localitatea unde se află ruinele Palatului Cnezilor și o păstrăvărie

- Borsec (23 de izvoare minerale cu ape carbogazoase, calcice, bicarbonatate, magneziene;

turbărie, stațiune balneară)

- Bicaz (Cheile Bicazului și stațiunea Lacul Roșu)

 Lacul Izvorul Muntelu

7. Pădurile de molid din Carpați: localizare (în suprafață și în altitudine), alcătuire (speciile
cu care molidul se asociază), fauna caracteristică

 Etajul boreal (al pădurilor de molid) cunoaşte o mare dezvoltare în Carpaţii Orientali, în
interiorul masei montane, chiar şi la altitudini de sub 1000 m (altitudini la care, în alte
ramuri carpatice, este domeniul fagului sau chiar al gorunului).
 Unităţile montane cu cele mai întinse păduri de molid sunt: Maramureşului, Suhard,
Obcina Mestecănişului, Obcina Feredeului
 În alte masive, etajul molidului se dezvoltă ca o centură ce înconjoară muntele la
altitudini de 1100 (1200 în sud) – 1700 (1800 în sud) m: Ţibleş, Rodnei, Ceahlău,
Nemira, Penteleu, Siriu, Ciucaş, Piatra Mare, Postăvaru. Aceasta este şi situat și în
Carpaţii Meridionali; aici doar în munţii Cindrel şi Şureanu etajul molidului este mai
extins în suprafaţă, la fel ca în Orientali, dată fiind dezvoltarea mare a masei muntoase şi
înclinarea generală spre nord.
 În munţii Mehedinţi, Cernei şi pe faţada sudică a munţilor Vâlcan, Ţarcu şi Godeanu,
etajul molidului lipseşte.
 În Meridionali, etajul molidului se dezvoltă, în general, între 1200 (1300) m şi 1800
(1900 m).
  În Carpaţii Occidentali, etajul molidului este prezent doar în Munţii Apuseni, mai precis
în munţii Bihor, Bătrâna, Vlădeasa, Muntele Mare şi Gilău.
 Pe lângă molid, în unele masive vegetează laricele sau zada (Larix decidua), conifer cu
frunze căzătoare numit şi „stejarul munţilor” pentru lemnul său foarte tare, zâmbrul, tisă.
 Fauna: râs, lup, cocoș de munte, păstră, omida molidului, ciocănitoare, pițigoi de brădet,
forfecuță, șoarece vărgat, jder

8. Pădurile de fag din Carpați: localizare (în suprafață și în altitudine), alcătuire (speciile cu
care fagul se asociază),fauna caracteristică

 Subetajul făgetelor include, la partea inferioară, păduri de fag în amestec cu carpen, iar în
zonele mai umbrite, mai răcoroase, păduri pure de fag (făgete). Cele mai importante
suprafeţe cu făgete pure şi cu făgete în amestec cu carpen sunt în munţii: Oaş, Igniş,
Gutâi, Lăpuş, Ţibleş, Perşani, Baraolt, Bodoc, Siriu, Grohotiş, Baiu, Cozia, Căpăţânii,
Vâlcan, Mehedinţi, Almăjului, Locvei, Aninei, Semenic, Ţarcu, Poiana Ruscă, Şureanu,
Metaliferi, Trascăului, Zarand, Codru Moma, Pădurea Craiului, Plopiş, Meseş.
 Fagul este un element atlantic, astfel că el se întâlneşte mai ales în Carpaţii Occidentali,
în munţii vulcanici din grupa nordică a Orientalilor şi pe faţada sudică a Meridionalilor şi
a Grupei Curburii a Orientalilor (ce primesc influenţe oceanice şi eventual,
mediteraneene, la care se adaugă gradul mare de însorire; de altfel, pădurile pure de fag
urcă, în munţii Mehedinţi, Vâlcan și Cernei până la 1500 m altitudine).
 Subetajul pădurilor de amestec de fag cu răşinoase este, de asemenea, bine reprezentat. În
Carpaţii Occidentali, în cei Meridionali şi în Orientali doar între Prahova şi Buzău, acest
subetaj face de obicei trecerea între subetajul făgetelor şi etajul pădurilor de molid,
formând practic o fâşie, o centură în jurul muntelui la altitudini de 800 – 1200 m. În
munţii Semenic, Aninei şi Poiana Ruscă acest subetaj ocupă suprafeţe mari, fiind
dominant ca altitudine (aici etajul molidului nu este prezent), fiind dezvoltat ceva mai sus
decât în restul Carpaţilor, adică la 1000 – 1400 m (pe fondul influențelor climatice
submediteraneene).
 Fauna: ciocanitoare, gaiță, huhurez, cerb, urs brun, jder, râs, veveriță, mistret, pisică
salbatică, insecte (cărăbuș de pădure, croitorul fagului)

9. Lacurile naturale din Carpații Românești: geneză, exemple din toate cele trei ramuri
carpatice

 Lacuri glaciare: Lala, Buhăescu, Iezerul Pietrosului (în Munţii Rodnei), Capra, Bâlea,
Podragu, Podrăgel, Podu Giurgiului, Călţun, Avrig, Urlea, Mioarele, cu poziţia altimetrică
cea mai înaltă: 2282 m(în Munţii Făgăraş), Gâlcescu sau Câlcescu, Roşiile, Zănoaga
Mare, Păsări, Mândra, Verde (în Munţii Parâng), Iezerul Latoriţei (în Munţii Latoriţei, cu
poziţia altimetrică cea mai joasă: 1520 m), Bucura (cel mai mare din ţară ca suprafaţă:
8,8 ha), Zănoaga (cel mai adânc lac glaciar din România: 29 m), Galeşul, Gemenele,
Negru, Peleaga, Lia, Ana, Florica, Viorica (în Munţii Retezat), Iezerul Mare şi Iezerul
Mic (în Cindrel), Şureanu (Munţii Şureanu), Pietrele Albe (Munţii Ţarcu), Scărişoara,
Borăscu, Godeanu (Munţii Godeanu), Iezer (Munţii Iezer).
  Lacuri vulcanice: Sfânta Ana – singurul de acest fel din ţară, situat într-unul din craterele
Masivului Ciomatu Mare, Munţii Harghita (în celălalt crater se află Tinovul Mohoş, o
turbărie oligotrofă).
 Lacuri cu apă sărată (situate în vechi ocne de sare): Ocna Şugatag şi Coştiui (în
Depresiunea Maramureşului).
 Lacuri de baraj natural: Betiş (în Munţii Maramureşului), Cuejdel sau Crucii (în Munţii
Stânişoara), Lacul Roşu (format în anul 1837 prin bararea râului Bicaz), Bălătău (pe
Izvorul Negru, bazinul Uzului, în Munţii Nemira, colmatat aproape integral).
 Lacuri nivale: Lacul Vulturilor (Munţii Siriu)
 Lacuri carstice: Lacul Dracului şi Ochiul Beului (în Munţii Aninei, în zona cu cel mai
mare şi mai compact areal calcaros din Carpaţii Româneşti), Vărăşoaia (în Munţii Bihor),
Ighiu (în Munţii Trascău)

10. Lacurile antropice din Carpații Românești: geneză, exemple din toate cele trei ramuri
carpatice

 Lacuri de baraj antropic: Firiza pe râul Firiza (în Munţii Igniş), Izvoru Muntelui pe
Bistriţa (cel mai mare lac de acumulare de pe râurile interioare ale României, 33 km2 ,
1,123 mld. m3 ), Poiana Uzului pe Uz (între Munţii Nemira şi cei ai Ciucului), Siriu pe
Buzău, Paltinul pe Doftana, Măneciu pe Teleajen, Bolboci şi Scropoasa pe Ialomiţa,
Pecineagu pe Dâmboviţa, Vidraru pe Argeş, Vidra pe Lotru, Negovanu pe Sadu, Oaşa,
Gâlceag, Şugag pe Sebeş, Gura Apelor pe Râul Mare, Valea lui Iovan (sau Ivan) şi
Herculane pe Cerna, Porţile de Fier I pe Dunăre (cel mai mare lac de baraj antropic din
România, amenajat în 1972 împreună cu Serbia, la acel moment R.S.F. Iugoslavia),
Văliug şi Secu pe Bârzava, Trei Ape pe Timiş, Cinciş – Teliuc pe Cerna Mureşului (sau
Hunedoreană), Leşu pe Iada, Drăgan pe Drăgan, Fântânele (Mărişel) şi Tarniţa pe
Someşul Cald, Gilău pe Someşul Mic, Aştileu pe Crişul Repede.
 Lacuri în foste excavaţii miniere: Lacul Albastru (de la Baia Sprie, Munţii Gutâi)

11. Râurile din Carpații Orientali: enumerare, localizare (locul izvorului, traseul prin
Carpați, afluenți primiți, orașele prin care trece, locul de vărsare)

 Tisa, izvorăşte din Carpaţii Păduroşi, de pe teritoriul Ucrainei şi formează un scurt sector
de graniţă în nordul ţării (60 km), în zona oraşului Sighetul Marmaţiei;
 Someşul Mare, izvorăşte din Munţii Rodnei şi străbate oraşul – staţiune Sângeorz – Băi;
primeşte ca afluenţi Anieş, Cormaia, Rebra, Sălăuţa, Şieu, Bistriţa (ardeleană)
 Bistriţa (moldovenească) izvorăşte din Munţii Rodnei şi de la izvoare până la Vatra
Dornei se numeşte Bistriţa Aurie. Primeşte cei mai importanţi afluenţi pe dreapta: Dorna,
Neagra Şarului (izvorăsc din Munţii Călimani şi se varsă în Bistriţa în cadrul Depresiunii
Dornelor), Neagra Broştenilor (izvorăşte din Munţii Călimani şi străbate Depresiunea
Drăgoiasa), Bistricioara (izvorăşte din Munţii Călimani şi străbate depresiunea şi satul
Bilbor; primeşte ca afluent pe Vinul, în maghiară Bor, care străbate depresiunea şi oraşul
– staţiune Borsec), Bicaz (izvorăşte din Munţii Hăşmaşu Mare şi străbate oraşul Bicaz),
Tarcău (izvorăşte din Munţii Tarcăului şi îi separă pe aceştia de Munţii Goşmanului);
Bistriţa străbate oraşele: Vatra Dornei, Broşteni, Bicaz, Piatra – Neamţ; se varsă în Siret
în Podişul Moldovei, avale de Bacău. Afluenţii pe stânga sunt mult mai mici; amintim
 doar Cotârgaşi (limită între munţii Rarău şi Stânişoara), Sabasa (care vine de sub Vf.
Bivolul din Stânişoara, 1530 m) şi Cuejdiul (vine tot din Munţii Stânişoara, la confluenţa
acestuia cu Bistriţa fiind desfăşurat oraşul Piatra – Neamţ).
 Vişeul izvorăşte din Munţii Rodnei, străbate Depresiunea Maramureşului, traversează
oraşele Borşa şi Vişeul de Sus; se varsă în Tisa;
 Iza izvorăşte din Munţii Rodnei, străbate Depresiunea Maramureşului paralel cu Vişeul.
Primeşte pe partea stângă afluentul Mara (cu izvoare în Munţii Gutâi); se varsă în Tisa, la
confluenţa acestora fiind localizat municipiul Sighetul Marmaţiei.
 Turul izvorăşte din Munţii Oaşului şi străbate Depresiunea (Ţara) Oaşului şi oraşul
Negreşti – Oaş, se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei.
 Săsarul izvorăşte din Munţii Gutâi, străbate oraşul Baia Sprie şi primeşte ca afluent pe
Firiza (cu izvoare în Munţii Igniş).
 Lăpuşul izvorăşte din Munţii Ţibleş şi se varsă în Someş în regiunea Baia Mare
(Dealurile de Vest).
 Suceava izvorăşte din Obcina Mestecănişului, străbate nordul Obcinelor Bucovinei şi
primeşte ca afluenţi pe dreapta pe Putna şi Suceviţa; se varsă în Siret în Podişul
Moldovei.
 Moldova izvorăşte din Obcina Mestecănişului, străbate Depresiunea Câmpulung
Moldovenesc şi oraşele Câmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului. Primeşte afluentul
Moldoviţa (care izvorăşte din Obcina Feredeului şi formează limita dintre aceasta şi
Obcina Mare). În Subcarpaţii Moldovei primeşte afluentul Neamţ (care izvorăşte din
Munţii Stânişoara); se varsă în Siret în Podişul Moldovei, la Roman.
 Trotuşul izvorăşte din Munţii Ciucului, străbate Depresiunea Comăneşti şi oraşele
Comăneşti, Dărmăneşti, Târgu Ocna. Primeşte ca afluenţi pe: Asău, Uz, Slănic (care
străbate oraşul – staţiune Slănic Moldova), Oituz, iar în regiunea subcarpatică – pe Caşin
(cu izvoare în Munţii Vrancei) şi Tazlău (cu izvoare în Munţii Goşmanu); se varsă în Siret
în sudul Podişului Moldovei, la Adjud.
 Mureşul izvorăşte din Munţii Hăşmaşu Mare sau Hăghimaş, drenează Depresiunea
Giurgeului, formează Defileul Topliţa – Deda (între munţii Călimani şi Gurghiu), după
care iese în Podişul Transilvaniei. Primeşte ca afluenţi (în cadul Podişului Transilvaniei)
pe: Târnava Mică, Târnava Mare, Niraj şi Gurghiu (toate cu obârşiile în Munţii Gurghiu).
 Oltul izvorăşte din Munţii Hăşmaşu Mare, drenează Depresiunea Ciucului, unde trece
prin oraşul Miercurea Ciuc, formează defileul de la Băile Tuşnad, unde traversează
Munţii Harghita, ocoleşte pe la sud Munţii Baraolt, drenează nordul Depresiunii Braşov,
unde străbate oraşul Sfântu Gheorghe, traversează Munţii Perşani, formând defileul de la
Racoş, după care iese din Carpații Orientali. Primeşte ca afluenţi pe: Râul Negru
(izvorăşte din Munţii Nemira şi străbate oraşul Târgu Secuiesc), Bârsa (izvorăşte din
Munţii Piatra Craiului şi străbate oraşul Zărneşti), Timiş (izvorăşte din Munţii Piatra
Mare), Turlung (izvorăşte din Munţii Ciucaş. Aceste patru râuri se varsă în Olt în cadrul
Depresiunii Braşovului), Homorodul Mic şi Homorodul Mare (care izvorăsc din Munţii
Harghita şi se varsă în Olt în Podişul Transilvaniei).
 Şuşiţa izvorăşte din Munţii Vrancei, curgând spre est (se varsă în Siret la Mărăşeşti, în
Câmpia Română).
 Putna (de Vrancea) izvorăşte din Munţii Vrancei, străbate localităţile Lepşa şi Tulnici,
primeşte ca afluent în spaţiul subcarpatic pe Zăbala, cu Năruja (care izvorăsc tot din
Munţii Vrancei).
  Buzăul izvorăşte din Munţii Ciucaş, străbate Depresiunea Întorsura Buzăului şi oraşul cu
acelaşi nume, primeşte ca afluent pe stânga pe Bâsca Rozilei, formată din unirea râurilor
Bâsca Mare şi Bâsca Mică(acestea delimitează la est şi la vest Masivul Penteleu).
 Doftana (izvorăşte din Munţii Baiului, curge pe direcţia nord – sud şi îi separă pe aceştia
de Munţii Grohotiş)
 Teleajen (izvorăşte din Munţii Ciucaş, străbate staţiunea Cheia şi curge pe direcţia nord –
sud) sunt afluenţi ai Prahovei în spaţiul extracarpatic.

12. Râurile din Carpații Meridionali: enumerare, localizare (locul izvorului, traseul prin
Carpați, afluenți primiți, orașele prin care trece, locul de vărsare)

 Ialomiţa izvorăşte din Munţii Bucegi şi primeşte ca afluent în regiunea de câmpie pe

Prahova (care izvorăşte din arealul oraşului Predeal, formează limita dintre Carpaţii
Meridionali şi cei Orientali şi de-a lungul său sunt situate oraşele montane Azuga,
Buşteni, Sinaia).
 Dâmboviţa izvorăşte din Munţii Făgăraş şi formează limita dintre grupele montane
Bucegi şi Făgăraş;
 Argeşul izvorăşte din Munţii Făgăraş (se formează din unirea râurilor Capra şi Buda, în
zona Lacului de acumulare Vidraru) şi primeşte ca afluenţi pe stânga pe Vâlsan şi Râul
Doamnei (care vin de sub Vârful Moldoveanu, 2544 m); în Râul Doamnei se varsă Râul
Târgului,care izvorăşte din Munţii Iezer şi primeşte ca afluenţi pe Argeşel şi Bratia
(aceştia doi vin tot din Munţii Iezer).
 Oltul traversează Carpaţii Meridionali, formând limita dintre grupele montane Făgăraş şi
Parâng şi două defilee: Turnu Roşu (în nord) şi Cozia (în sud), străbate Depresiunea
Loviştei situată între aceste două grupe montane şi între cele două defilee. Primeşte ca
afluenţi, în Depresiunea Făgăraş, numeroase râuri cu izvoare pe versantul nordic al
Munţilor Făgăraş (Berivoi, Cârţişoara, Arpaş, Ucea, Viştea, Sâmbăta, Făgărăşel, Avrig) şi
care, la ieşirea din această depresiune, îi dublează debitul faţă de cel de la intrarea în
cadrul ei, apoi Cibinul, cu afluentul său Sadu (care izvorăsc din Munţii Cindrel şi se varsă
în Olt înainte de defileul de la Turnu Roşu), Lotrul, cu afluentul său Latoriţa (Lotrul
izvorăşte din Munţii Parâng, se varsă în Olt în cadrul Depresiunii Loviştei, unde străbate
şi oraşul Brezoi), Topolog (izvorăşte de pe versantul sudic al Munţilor Făgăraş şi se varsă
în Olt în nordul Podişului Getic), Luncavăţ, Olteţul,cu afluentul său Cerna (Luncavăţul şi
Cerna izvorăsc din Munţii Căpăţânii şi se varsă în Olt în nordul Podişului Getic, iar
Olteţul izvorăşte de sub Curmătura Olteţului, care se interpune între munţii Parâng şi
Căpăţânii şi se varsă tot în Olt, dar în cadrul Câmpiei Române, la sud de Slatina).
 Jiul se formează în Depresiunea Petroşani, prin unirea Jiului de Est (cu izvoare în Munţii
Şureanu şi care străbate oraşele Petrila şi Petroşani) cu Jiul de Vest (cu izvoare în Munţii
Retezat, de-alungul căruia sunt prezente oraşele Uricani, Lupeni, Vulcan). Primeşte ca
afluenţi în regiunea subcarpatică pe Şuşiţa, Jaleşul sau Runcul, Bistriţa, Tismana (care
izvorăsc din Munţii Vâlcan) şi în sudul Podişului Getic, la Filiaşi, primeşte Gilortul
(izvorăşte din Munţii Parâng) şi Motrul (izvorăşte din Munţii Vâlcan şi formează limita
dintre aceştia şi Munţii Mehedinţi).
 Cerna izvorăşte din Munţii Godeanu, formează limita dintre Munţii Cernei şi Munţii
Mehedinţi, traversează oraşul – staţiune Băile Herculane, drenează sudul Culoarului
Timiş – Cerna, unde primeşte afluentul Belareca, ce vine din Munţii Cernei şi trece prin
 depresiunea Cornereva; Belareca, la rândul său, primeşte afluentul Mehadia, care
izvorăşte din Munţii Semenic.
 Sebeşul izvorăşte din Munţii Lotrului (pe cursul superior se numeşte Frumoasa),
formează limita dintre Munţii Şureanu şi Munţii Cindrel şi se varsă în Mureş în cadrul
Podişului Transilvaniei (la Sebeş).
 Cugir şi Orăştie izvorăsc din Munţii Şureanu (Munţii Orăştiei) şi ambele se varsă în
Mureş, în cadrul Culoarului Orăştiei.
 Streiul izvorăşte din Munţii Şureanu, drenează Depresiunea Haţegului, unde primeşte ca
afluent pe Râul Mare (cu izvoare în Munţii Retezat) şi se varsă în Mureş, la Simeria.
 Bistra izvorăşte din Munţii Ţarcu, formează limita acestora cu Munţii Poiana Ruscă şi se
varsă în Timiş în apropiere de Caransebeş

13. Alcătuirea geologică a Carpaților Meridionali

În Carpaţii Meridionali în sens geografic (adică de la văile Prahova – Râşnoava – Bârsa şi

până la Culoarul Timiş – Cerna, Culoarul Bistrei, Valea Cerna de Hunedoara şi Valea Mureşului),
predomină rocile metamorfice.

Acestea sunt angrenate în structuri de tip pânză, ca şi în celelalte două ramuri carpatice.
Predomină în suprafaţă: Pânza Getică, Autohtonul Danubian şi Unităţile Supragetice – structuri
definitorii ale Carpaţilor Meridionali în sens geologic. În partea de est a Meridionalilor, însă, se
regăsesc structuri din Carpaţii Orientali (în sens geologic). Este vorba de formaţiuni ce aparţin
zonei cristalino – mezozoice a acestora: conglomerate albiene în Bucegi, calcare jurasice în
Piatra Craiului şi Culoarul Rucăr – Bran, cristalin vechi (proterozoic – paleozoic) pe care stau şi
rocile sedimentare menţionate anterior – în munţii Leaota şi Iezer.

Munţii Făgăraş şi Munţii Ţaga sunt alcătuiţi aproape exclusiv din roci metamorfice
(predomină cele mezometamorfice, adică mediu şi puternic metamorfozate: gnaise, amfibolite,
cuarţite, calcare cristaline, micaşisturi).

În sudul grupei Făgăraşului sunt munţii Cozia, Frunţi, Ghiţu, formaţi pe o bară de gnaise
oculare dure (de Cozia). Între bara de gnaise de Cozia şi cristalinul din Făgăraş se
individualizează un „culoar” de roci sedimentare relativ tinere, ca şi la sud de bara de gnaise, mai
exact în regiunea de ieşire a Oltului din Carpaţi.

La vest de Olt (grupele Parâng şi Retezat – Godeanu), munţii sunt grefaţi pe structuri
aparţinând în principal Autohtonului Danubian şi Pânzei Getice. În grupa Retezat – Godeanu
predomină Autohtonul, iar în grupa Parângului predomină Pânza Getică. În grupa Parângului,
doar Munţii Parâng şi Munţii Latoriţei se dispun pe autohton, alcătuit din cristalin
mezometamorfic foarte vechi dar şi din granite (corpuri magmatice).

Celelalte unităţi (munţii Şureanu, Cindrel, Lotrului şi Căpăţânii) sunt alcătuite din roci
mezometamorfice ale Pânzei Getice. În nordul extrem al Munţilor Şureanu sunt roci
metamorfice. În sud – vestul Munţilor Şureanu şi în Masivul Buila – Vânturariţa din Căpăţânii
apar calcare şi alte roci sedimentare mezozoice depuse în cadrul Pânzei Getice (asemănătoare
celor din Zona cristalino – mezozoică a Carpaților Orientali).
 În grupa Retezat – Godeanu, doar Munţii Godeanu şi o parte din Munţii Cernei şi Munţii
Ţarcu sunt alcătuiţi din cristalin mezometamorfic al Pânzei Getice (în Godeanu şi Cernei este
vorba despre aşa – numitul „petec de Godeanu” sau „petecul de acoperire Godeanu”, cum îl
numesc mulţi dintre geologi).

Ceilalţi munţi din această grupă sunt grefaţi predominant pe roci ale Autohtonului Danubian.
De exemplu, în Munţii Retezat predomină granitele. În munţii Ţarcu şi Vâlcan sunt aproximativ
în egală măsură granite, roci mezometamorfice şi sedimentar mezozoic (predomină calcarele).

În Munţii Cernei şi Munţii Mehedinţi predomină calcarele mezozoice (jurasice). În Munţii

Mehedinţi, ca o fâşie foarte îngustă orientată NE – SV, aflorează şi aşa – numita Pânză de
Severin (Parautohtonul de Severin, V. Mutihac, 1990), o structură prinsă între Autohtonul
Danubian şi Pânza Getică şi alcătuită din strate de Sinaia (similare celor din flişul intern al
Carpaţilor Orientali) – fliş grezos – argilos şistos.

Depresiunea Petroşani reprezintă un bazin de sedimentare ce a fost scufundat în paleogen şi

a fost sedimentat în paleogen şi neogen. Orizonturile sedimentare conţin cărbuni (huilă)
exploatabili, intercalaţi între marne şi argile, la care se adaugă gresii şi conglomerate.

Depresiunea Haţegului s-a format şi a evoluat în comun cu bazinul Transilvaniei, al cărui

golf (împreună şi cu Depresiunea Petroşani) era, în paleogen şi neogen. Este alcătuită din
depozite cretacic superioare (incluzând şi rezervaţia paleontologică „Parcul cu Dinozauri de la
Haţeg” din sudul depresiunii), paleogene şi neogene, similare celor din Podişul Transilvaniei.
Compartimentul sudic (Haţeg – Pui) este constituit, practic, dintr-un şes acumulativ de vârstă
cuaternară (similar celui din Depresiunea Braşovului).

14. Alcătuirea geologică a Grupei Sudice a Carpaților Orientali

 Sunt alcătuiți din fliș (Vrancea, Buzău, Baiului, Bârsei, Ciucaș)

 În Ciucaș există relief pe conglomerate: Sfinxul Bratocei, babe, ciuperci.
 În Depresiunea Brașov există dune de nisip.

15. Alcătuirea geologică a Grupei Centrale a Carpaților Orientali

 Roci vulcanice ( Călimani, Gurghiu, Harghita),

 metamorfice ( Bistrița, Giurgiu, Ceahlău, Hășmașu Mare),
 sedimentare/fliș (Stânișoara, Tarcău, Ciucului, Goșmanu, Nemira, Burzunti),
 conglomerate (Ceahlău), calcar ( Hășmașu Mare).

16. Alcătuirea geologică a Grupei Nordice a Carpaților Orientali

 Roci metamorfice (Rodnei, Maramureșului, Suhad)

 Roci sedimentare/fliș ( Ob. Mestecăniș, Ob. Feredeu, Ob. Mare)
 Roci vulcanice (Oaș, Gutâi, Țibleși)
17. Carpații – date morfometrice și morfografice

Dintre cele trei ramuri carpatice, altitudinile cele mai mari se înregistrează în Meridionali:
Moldoveanu, 2544 m şi Negoiu, 2535 m – în Făgăraş, Parângul Mare, 2519 m – în Parâng,
Peleaga, 2509 m şi Păpuşa, 2508 m – în Retezat, Omu, 2505 m – în Bucegi. Foarte multe masive
din Meridionali depăşesc 2000 m. Excepţie fac doar munţii Mehedinţi (1466 m), Cernei (1928
m), Vâlcan (1868 m), Cozia (1668 m), Ghiţu (1622 m), Frunţi (1534 m).

Carpaţii Meridionali, sunt cei mai înalţi, dar şi cei mai masivi din ţară; sunt fragmentaţi de
mai puţine văi decât celelalte două ramuri. De asemenea, depresiunile sunt puţine şi relativ mici;
această situaţie se explică prin duritatea mare a rocilor, precum şi prin înălţarea importantă (1000
m) din timpul fazei orogenetice valahe din Cuaternar.

Pe poziţia a doua ca altitudine sunt Carpaţii Orientali: 2303 m în Vf. Pietrosu din Munţii
Rodnei. Al doilea vârf din M. Rodnei este Ineul (2279 m), urmat de Farcăul (1957) şi Toroioaga
(1930 m) ambele din Munţii Maramureşului. Vf. Omu din Munţii Suhard atinge 1932 m.

Din grupa centrală, cel mai înalt vârf este Pietrosul Călimanilor (2100 m), urmat de
Bistriciorul (1990 m), tot din Călimani, apoi Ocolaşul Mare (1907 m) şi Toaca (1900 m), ambele
din Ceahlău, Budacul (1859 m) din Munţii Bistriţei, Vf. Giumalău (1857 m), din masivul
omonim.

Din grupa sudică, cele mai mari altitudini se înregistrează în Munţii Ciucaş (Vf. Ciucaş, 1954
m); apoi, urmează Munţii Baiului (Vf. Neamţu, 1923 m), Masivul Piatra Mare (1843 m),
Masivul Postăvaru (1799 m), Vârfurile Goru (1784 m) şi Lăcăuţi (1777 m) – ambele din Munţii
Vrancei, Vf. Penteleu (1772 m) din masivul omonim.

Carpaţii Orientali, spre deosebire de Meridionali, sunt fragmentaţi de multe văi şi depresiuni
intramontane.
18. Suprafețele de nivelare din Carpați
19. Relieful petrografic din Carpați (cu excepția celui carstic)

Prin relief petrografic se înţelege totalitatea formelor impuse de trăsăturile morfologice ale
rocilor (duritate, masivitate, omogenitate, permeabilitate, solubilitate), ignorând oarecum
condiţiile climatice (pornim de la ideea că, pe calcar, spre exemplu, se formează un relief
specific, numit carstic, indiferent de zona sau etajul climatic în care ne aflăm, pe granite – relief
granitic ş.a.m.d.).

Relieful pe roci metamorfice şi pe roci magmatice masive (granite, sienite, diorite,

granodiorite) se remarcă prin: masivitate (culmi larg bombate, boltite), văi înguste, întunecoase,
adesea sub formă de chei sau defilee, versanţi convecşi, culmi rotunjite, păstrând adeseori
crâmpeie de suprafeţe de nivelare, forme ale reliefului glaciar din Cuaternar bine păstrate.
Masivele în care predomină aceste trăsături se întâlnesc în toate cele trei ramuri carpatice:
Giumalău, Bistriţei, Giurgeu, Rodnei, Leaota, Iezer, Făgăraș, Cindrel, Lotrului, Parâng, Retezat,
Godeanu, Ţarcu, Semenic, Almăjului, Poiana Ruscă, Bihor, Vlădeasa, Muntele Mare, Gilău.

20. Relieful carstic din Carpați și importanța turistică a acestuia

Relieful carstic se dezvoltă pe roci solubile, în primul rând pe calcare, dar şi pe alte roci cu
conţinut carbonatic, cum sunt unele gresii şi conglomerate (în Subcarpaţi sau în zonele de podiş
se întâlneşte relief carstic şi pe sare şi gips).

Calcarul este o rocă dură, dar solubilă, mai ales dacă apa care îl atacă (îl dizolvă) este
încărcată cu CO2. Rezultatul acestei solubilităţi sunt formele carstice (exo – şi endocarstice).
Apa se infiltrează iniţial pe fisurile tectonice ale masei de calcar, pe care ulterior, prin dizolvare,
le lărgeşte, rezultatul fiind o reţea complicată de canale subterane, adică de peşteri. Stadiul final
al unui ciclu de eroziune carstică este carstoplena, din nivelul căreia se mai ridică ici şi colo
martori de eroziune numiţi „humuri”.

Formele exocarstice (relief carstic de suprafaţă) care se întâlnesc în Carpaţi sunt: lapiezurile,
dolinele, uvalele, poliile, cheile, iar cele endocarstice (relief carstic de adâncime) sunt peşterile
(cu toate formaţiunile ce iau naştere în cadrul acestora: stalactite, stalagmite, coloane, draperii,
domuri, piei de leopard, gours-uri) şi avenurile (canale verticale de legătură a peşterilor cu
suprafaţa).

Munţii Apuseni au cel mai dezvoltat carst din România, îndeosebi în munţii: Bihor, Bătrâna,
Pădurea Craiului, Codru – Moma, Trascău şi mai puţin în Metaliferi; aici se găsesc cele mai
multe peşteri şi avenuri din ţară, câmpuri mari de lapiezuri şi doline, polii, văi oarbe, trepte
antitetice şi 5 gheţari subterani: Scărişoara, Vârtop (bazinul Gârda Seacă), Focul Viu şi Barsa
(bazinul Crişul Pietros) şi gheţarul din avenul Borţig.
21. Relieful vulcanic din Carpați

Relief vulcanic (cu cratere, conuri şi platouri), îndeosebi în munţii Călimani, Gurghiului şi
Harghitei.

În Carpaţii Orientali în sens geografic (adică de la graniţa de nord şi până la văile Prahova –
Râşnoava – Bârsa), caracteristică este dispunerea rocilor în fâşii longitudinale, orientate nord –
sud: roci vulcanice în vest, roci metamorfice acoperite din loc în loc de petice sedimentare
mezozoice – în fâşia centrală, roci sedimentare cutate (fliş) – în fâşia estică.

Munţii vulcanici, se grupează pe latura de vest a Carpaţilor Orientali. Pornind de la nord spre
sud, aceştia sunt: Oaş, Igniş, Gutâi, Lăpuş, Călimani, Gurghiu, Harghita, la care se adaugă munţii
sedimentaro – vulcanici Ţibleş şi Bârgău, plus un crâmpei de bazalte în Munţii Perşani. Cei din
grupa nordică sunt ceva mai vechi, în timp ce Călimanii, Gurghiul şi Harghita sunt mai tineri, iar
bazaltele din Perşani sunt cuaternare.Ca urmare, aparatele vulcanice (conurile) sunt încă relativ
bine conservate în grupa centrală şi mult mai erodate în cea nordică.

Aparatele vulcanice din Carpaţii Orientali sunt în general de tip stratovulcan, adică alcătuite
dintr-o succesiune de lave şi de piroclastite (lavele sunt rezultatul erupţiilor liniştite, sub formă
de curgeri, în timp ce piroclastitele sunt rezultatul unor erupţii explozive, cu expulzare de cenuşă,
bombe, lapili). Ca roci, predomină andezitele, urmate de dacite şi riolite, fie sub forma lavelor
consolidate (roci compacte şi dure), fie sub forma piroclastitelor (sau tufuri, în general mai puţin
dure).

22. Relieful glaciar și periglaciar din Carpați

În Cuaternar, clima globală a cunoscut o răcire accentuată, acum succedându-se patru ere
glaciare (în Europa sunt cunoscute cu numele: Günz, Mindel, Riss şi Würm). În timpul acestor
ere cu climă rece, în Carpaţi, la peste 2000 m altitudine, s-au instalat gheţari, în timp ce mai jos
de această altitudine se manifesta o modelare de tip periglaciar sau crio – nival.

La trecerea dintre două perioade glaciare, însă, avea loc o încălzire a climei (sunt aşa –
numitele perioade interglaciare), acum pe crestele Carpaţilor predominând modelarea
periglaciară, iar spre poala acestora – cea fluviatilă, aproximativ la fel cum se întâmplă şi în
prezent.

Formele de relief glaciar din Carpaţi sunt:

 văile glaciare (acele văi în formă de „U” în profil transversal),

 circurile sau căldările glaciare sau „zănoage” (acele scobituri mai mari sau mai mici în
masa muntelui, situate de regulă la obârşia văilor glaciare),
 morenele (valuri de materiale cărate de gheţar),
 pragurile glaciare (contrapante care separă două porţiuni de pantă relativ mică în profilul
longitudinal al văilor glaciare),
 spinările de berbece sau rocile mutonate (acele rotunjimi ale stâncilor aflate în cadrul
pragurilor glaciare),
  custuri sau karlinguri (acele creste foarte înguste, crenelate, ascuţite, ruiniforme, ce
separă două circuri sau două văi glaciare alăturate),
 striaţiile (şănţuleţe cu trasee rectilinii sau neregulate, trasate în masa rocilor mutonate de
către pietrele prinse în masa gheţarului).

Văile glaciare s-au format ca urmare a eroziunii glaciare. Gheţarul, nu s-a instalat pe un relief
plat, uniform, ci în cadrul unor văi preexistente, fluviatile (în formă de „V”), pe care le-au
adâncit sau le-au lărgit şi mai mult, schimbându-le morfologia.

Circurile glaciare s-au format îndeosebi pe versanţii sudici (însoriţi), acolo unde condiţiile nu
au fost prielnice dezvoltării de limbi glaciare.

Cele mai dezvoltate şi mai complexe văi glaciare s-au format în munţii:

 Retezat (Stânişoara, Pietrele, Valea Rea, Galeşu, Peleaga, Bucura ş.a.),

 Parâng (îndeosebi versantul nordic – văile Roşiile, Ghereşu, Slivei, Câlcescu, Găuri),
 Făgăraş (pe ambii versanţi, văile: Bâlea, Topolog, Capra, Buda, Lăiţa, Arpăşel, Ucea
Mare, Râu Doamnei, Urlea, Sâmbăta, Viştea Mare, Podragu ş.a.),
 Rodnei (îndeosebi pe versantul nordic și pe cel nord–estic – Putreda, Pietrosul, Buhăescu
Mare, Zănoaga, Bistricioara, Lala, Bila),
 Bucegi (în jurul Vârfului Omu: Gaura, Mălăeşti, Ţigăneşti, Ciubotea, Cerbului, Ialomița,
Morarului)

Văi glaciare ceva mai slab dezvoltate se întâlnesc în munţii: Iezer, Godeanu, Ţarcu.

Circurile sunt specifice munților: Şureanu, Cindrel, Lotrului, Leaota, Călimani,

Maramureşului.

Circuri glacio – nivale s-au format în munţii Suhard, Vlădeasa, Căpăţînii etc.

Totuşi, după Posea (1981), ar fi vorba de o singură glaciaţie în Carpaţi (Würm), ale cărei
urme se păstrează în peisajul actual.

În masivele în care urmele modelării glaciare sunt mai discrete (Leaota, Călimani),
circurile (considerate uneori glacio – nivale) s-au format pe versanţii nordici, mai reci, în
timp ce pe cei sudici urmele glaciare lipsesc. În Munţii Parâng şi Rodnei, pe versanţii sudici,
însoriţi, s-au format doar circuri (excepţie: valea glaciară a Cobăşelului, în Rodnei), iar pe cei
nordici – văi glaciare bine dezvoltate, uneori care se conjugă, se îmbină, formând complexe
(văi glaciare foarte largi), precum Complexul Bucura din Retezat, Complexul Roşiile din
Parâng etc.

La altitudini de peste 1800 – 1900 m, în majoritatea masivelor era domeniul zăpezilor

veşnice, adică al gheţarilor, iar mai jos de acest nivel, era domeniul modelării periglaciare.
Procesele ce se desfăşurau în acest spaţiu erau: dezagregările puternice, solifluxiunile,
nivaţia, crioturbaţia (amestecul pe verticală al depozitelor datorită alternanţelor îngheţ –
dezgheţ).
 Procesele de nivaţie (acţiunea zăpezii) au fost active şi la altitudini mai mici de 1800 – 1900
m şi sunt prezente şi în zilele noastre mai sus de această limită. Formele rezultate sunt:

 nişe nivale (microdepresiuni în cadrul culmilor montane, formate ca urmare a tasării

exercitate de zăpada în cantităţi mari),
 culoare de avalanşă (în multe cazuri acestea sunt culoare mixte – de avalanşă şi
torenţiale),
 potcoave nivale (depozitul format prin acumulare de către avalanşe),
 circuri glacio – nivale.

Formele mixte, glacio – nivale, în special circurile glacio – nivale se întâlnesc în masivele cu
altitudini apropiate sau foarte puţin peste limita zăpezilor permanente: Suhard (1923 m),
Călimani (2100 m), Leaota (2133 m), Şureanu (2130 m), versantul sudic al Parângului şi al
Munţilor Rodnei, Bihor (1849 m), Căpăţânii (2130 m), Maramureşului (1957 m), Vlădeasa (1836
m).

23. Relieful fluvio - torențial din Carpați

Relieful fluvio – torenţial este relieful construit de către râuri şi fluviul Dunărea, precum şi
de către torenţi, prin eroziune şi acumulare: albii, lunci, terase, conuri aluviale, glacisuri, bazine
de recepţie, văi torenţiale, conuri de dejecţie.

Albiile de râu („albie” este termen geomorfologic, „albie minoră” – termen hidrologic)
constituie patul aluvial al râului, prin care acesta curge în cea mai mare parte a timpului. Din
punct de vedere morfologic sunt cele mai dinamice sectoare din Carpaţi.

În Carpaţi, spre deosebire de zonele de deal, podiş şi câmpie, albiile sunt pavate cu prundiş şi
bolovăniş, mai rar cu nisip şi mâl, datorită rocilor dure şi pantei hidraulice mari.

Fenomenele de împletire a albiei sunt rare, la fel şi meandrarea, datorită pantei hidraulice
mari. În general, albiile sunt unitare (fără braţe secundare) şi au maluri clare, de regulă abrupte.

Morfologia albiilor din Carpaţi se schimbă repede, de la un an la altul. Aceste schimbări se

produc mai ales primăvara şi vara, anotimpurile cu cea mai bogată scurgere. În timpul unei
singure viituri este posibil ca albia unui râu să migreze în plan orizontal cu câteva zeci de metri,
ca efect al eroziunii laterale.

Luncile („luncă” este termenul geomorfologic, „albie majoră” – cel hidrologic) reprezintă
şesurile create de râuri de o parte şi de alta a lor, prin eroziune laterală dar şi prin acumulare.
Spre deosebire de zonele de deal, podiş şi câmpie din ţara noastră, în Carpaţi luncile sunt înguste.

Terasele sunt acele trepte situate de o parte şi de alta a râurilor, create de acestea prin
acumulare şi prin eroziunea în adâncime. Ele reprezintă foste lunci, rămase suspendate ca urmare
a adâncirii râului care le-a creat.
 Terasele din Carpaţi, spre deosebire de cele din spaţiul deluros şi de câmpie, sunt restrânse ca
suprafaţă, sunt mai slab exprimate morfologic, greu de racordat şi în multe situaţii le lipseşte
stratul de aluviuni. Ele sunt greu de racordat datorită faptului că în Carpaţi s-a manifestat o
dinamică tectonică cuaternară şi actuală accentuată (anumite sectoare din cursul unei văi se înalţă
mai repede, altele mai încet, altele stagnează sau chiar coboară), ceea ce face ca aceeaşi terasă să
se afle la înălţimi foarte diferite de la un sector la altul.

Mai bine dezvoltate sunt terasele inferioare; terasele medii şi superioare de regulă apar ca
„boturi de deal”, „dâmburi”, pe care uneori se mai pot găsi aluviuni; aceste resturi de terasă se
găsesc cel mai frecvent la confluenţe, pe partea cu afluentul.

Terasele inferioare, de obicei, sunt tăiate în aluviuni, mai precis în aceeaşi pânză de aluviuni;
altfel râul a depus o pânză aluvială, groasă de 20 – 40 m (după mai mulţi autori, aceasta s-a
întâmplat în timpul ultimei glaciaţiuni – Würm), apoi, prin adâncire sacadată (în perioada
postglaciară – Holocen) a detaşat (sculptat), în aceste aluviuni, două – trei nivele de terasă.

Acest adevăr se probează în sectoarele de vale unde, pentru terasele I, a II-a şi a III-a, nu
poate fi observată baza pachetului aluvial, iar fântânile localnicilor au adâncimi mari, uneori
nivelul hidrostatic coborând sub altitudinea râului respectiv (văile Bistriţei şi Bistricioarei în
domeniul flişului, valea Moldovei, văile Suha Bucovineană, Neamţ, văile Buzău, Bâsca Rozilei,
Pârâul Berii sau Teleajenul superior)

Conurile aluviale şi conurile de dejecţie sunt acele forme acumulative create de către râuri şi
de către torenţi, acolo unde acestea debuşează în lunca sau pe una din terasele râului colector al
lor. În cea mai mare parte a văilor carpatice se întâlnesc astfel de forme. Ele supraînalţă podurile
de terasă sau luncile râurilor cu câţiva metri.

Cele mai mari conuri aluviale, se întâlnesc în cadrul depresiunilor intramontane, unde adesea
se asociază, se conjugă, formând piemonturi (Piemontul Săcele, Piemontul Timişului, ambele în
Depresiunea Braşovului, Piemontul Clopotivei în Depresiunea Haţegului, Piemontul Osteana în
nordul Munţilor Apuseni, Piemontul Negreşti în Depresiunea Oaş, Câmpia fluvio – lacustră
Voşlăbeni – Remetea în Depresiunea Giurgeului).

Există, însă şi conuri aluviale individuale bine evidenţiate, cum ar fi Conul Belcinei (pe care
se află amplasat oraşul Gheorgheni, în Depresiunea Giurgeului).

24. Morfodinamica actuală din Carpați

Este influenţată de mai mulţi factori:

 pantele mari
 cantităţile mari de precipitaţii
 etajarea pe altitudine a principalilor parametri climatici şi a vegetaţiei şi solurilor
 prezenţa argilelor şi a marnelor pe spaţii mari în arealul flişului şi în celelalte areale cu
roci sedimentare
 prezenţa calcarelor pe areale uneori foarte compacte şi extinse
  păşunatul vitelor
 activităţile turistice
 expunerea versanţilor
 suprafaţa mare împădurită
 duritatea în general mare a substratului, ceea ce încetineşte ritmul eroziunii;
 frecvenţa mare a rocilor gelive (roci vulnerabile la dezagregarea prin îngheţ – dezgheţ)
 caracterul torenţial al ploilor, mai accentuat pe versantul exterior al Carpaţilor Orientali şi
al celor Meridionali
 intensitatea şi frecvenţa mare a vântului, mai ales pe crestele înalte, ceea ce favorizează
procesele eoliene.

În Carpaţi putem vorbi de două etaje morfoclimatice:

 etajul modelării fluvio – torenţiale sau etajul forestier - corespunde zonei forestiere, adică
zonei montane desfăşurate de la cele mai mici altitudini ale Carpaţilor până la limita
superioară a pădurii. Procesele geomorfologice cele mai frecvente în acest etaj sunt:
torenţialitatea, spălarea în suprafaţă, şiroirea, modelarea fluviatilă, dar şi alunecările de
teren şi prăbuşirile, acolo unde substratul şi panta le permit.

 etajul modelării crio – nivale sau etajul alpin – subalpin - se suprapune peste etajele
subalpin şi alpin din Carpaţi (la peste 1700 – 1800 m altitudine). Aici, procesele
dominante în modelarea reliefului sunt: gelivaţia (dezagregarea prin îngheţ – dezgheţ),
solifluxiunile, nivaţia (forme de tasare de genul nişelor nivale, dar şi avalanşe,
generatoare de culoare de avalanşă şi potcoave nivale), eolizaţia (datorită vântului intens
de la aceste altitudini şi datorită covorului vegetal sărac şi discontinuu).

25. Regimul eolian din Carpați (inclusiv calmul atmosferic, direcția și intensitatea vântului pe
nivele altitudinale, vânturile locale)

Regiunile cu cel mai ridicat potenţial eolian sunt Carpaţii (7-10 m/s pe creste şi 3-7 m/s pe
versanţi şi văi).

Circulaţia vestică, are ca loc de generare Oceanul Atlantic. Este prezentă în orice sezon şi
asigură precipitaţii bogate (zăpezi şi ploi) şi temperaturi ceva mai ridicate iarna şi stări de vreme
răcoroasă şi instabilă, cu precipitaţii, vara.

Circulaţia polară şi subpolară aduce mai ales iarna mase de aer nordic şi nord-vestic (din
Scandinavia, Marea Baltică, nord – vestul Oceanului Atlantic şi Groenlanda). Acestea sunt reci şi
umede, provocând în nordul Carpaţilor Orientali căderi importante de zăpadă, vânturi puternice
generatoare de viscole în sezonul rece şi timp răcoros, cu precipitaţii relativ bogate în celelalte
luni ale anului.

Circulaţia sudică antrenează fie aer cald şi umed, adus de ciclonii mediteraneeni, fie aer
cald şi uscat, transportat din Africa de Nord şi Orientul Apropiat. Afectează masivele din Munţii
Banatului, sudul Carpaţilor Meridionali. Prin depăşirea Carpaţilor Meridionali, pe clina nordică a
Munţilor Făgăraş şi Cindrel dezvoltă efecte foehnale, îndeosebi la finalul sezonului rece („Vântul
Mare” sau „Mâncătorul de Zăpadă”). În cea de-a doua situaţie (aer cald şi uscat), masele de aer
influenţează rama montană sudică, inclusiv cea a Carpaţilor de Curbură, accentuând fenomenele
de uscăciune (se manifestă mai ales în lunile iulie – septembrie).

Circulaţia estică are caracter net continental, facilitând iarna (Anticiclonul Siberian)
temperaturi foarte scăzute, ce conduc la îngheţ de durată, ger şi fenomene de iarnă (viscol,
chiciură), iar vara lungi intervale de uscăciune şi secetă. Influenţează rama estică a Carpaţilor
Orientali, iar prin pătrunderea maselor de aer pe culoarele de vale orientate vest – est, nord-vest –
sud-est şi sud-vest – nord-est (vântul respectiv se numeşte „Nemira”), ajung până în marile
depresiuni ale Carpaţilor Orientali (Braşovului, Ciuc, Giurgeu), unde prin stagnare provoacă
fenomenele de inversiune termică, impunând temepraturi minime absolute sub – 35 grd.

Calmul atmosferic este din ce în ce mai redus odată cu altitudinea (sub 7 % în spaţiul
subalpin – alpin: 4 % la Vf. Toaca, 5 % la Vf. Omu, 6 % la Vf. Vlădeasa).

Viteza medie a vântului variază de la 2 – 3 m/s în depresiuni, la 4 – 5 m/s în munţii joşi, 6 –

8 m/s pe culmile aflate la 1500 – 1800 m şi 8 – 10 m/s pe crestele alpine. Vânturile tari (peste 16
m/s) se produc anual de la peste 140 zile în etajul alpin, 100 – 125 zile la înălţimi de 1600 – 1800
m şi sub 60 zile la periferia munţilor şi în culoarele de vale. Frecvenţa lor mare în etajele alpin şi
subalpin explică dezvoltarea aici a vegetaţiei de talie scundă; în etajul forestier, îndeosebi în
pădurile de conifere (molidul are sistemul radicular dezvoltat în suprafaţă şi nuîn profunzime).

Vânturile cu viteză mai mare de 20 m/s provoacă doborâturi importante de pădure.

Vânturile locale: sunt facilitate de o anumită configuraţie orografică în raport cu circulaţia

generală a maselor de aer:

 Crivăţul afectează iarna culmile estice ale Carpaţilor Orientali, pătrunzând şi pe culoarele
principale de vale ale acestora;
 Nemira este o variantă a Crivăţului, prezentă în masivele Berzunţi – Nemira – Breţcului,
dar care se extinde prin pasurile Oituz şi Uz până în depresiunile Braşovului şi Ciucului.
 Foehn-ul este prezent pe culmile exterioare (estice, sud-estice, sudice) ale Carpaţilor de
Curbură, pe versanţii nordici ai Carpaţilor Meridionali (depresiunile Făgăraş şi Sibiu,
unde este numit „Vântul Mare” sau „Mâncătorul de Zăpadă”, întrucât în multe situaţii
contribuie la topirea stratului de zăpadă, spre sfârşitul iernii), pe versantul estic al
Munţilor Apuseni etc.
 Coşava este prezent în spaţiul montan bănăţean.
 Brizele de munte (sau de munte – vale) se realizează diurn, sub forma unei circulaţii
locale, produsă ziua dinspre văi spre culmi şi vârfuri, şi invers noaptea

26. Temperatura aerului și precipitațiile din Carpați

TEMPERATURA AERULUI

Temperaturile medii anuale variază în raport cu altitudinea:

  izoterma de 8 grade se desfăşoară la periferia Carpaţilor, la altitudini în jur de 600 m,
 izoterma de 6 grade este legată de altitudinile cuprinse între 800 şi 1000 m,
 izoterma de 0 grade se desfăşoară la altitidini de 2000 m,
 izoterma de – 2 grade se circumscrie vârfurilor şi crestelor alpine desfăşurate la peste
2200 m.

TEMPERATURILE MEDII ÎN TIMPUL ANULUI

 Lunile ianuarie şi februarie sunt cele mai reci:

o Intre -2 și – 3 grd C în Banat şi Crişana,
o Intre – 6 și – 8 grd C la altitudini de 1000 – 1200 m
o <– 10 grd. C pe crestele cele mai înalte.
 Lunile iulie şi august sunt cele mai calde:
o Intre 12 și 16 grd în munţii cu altitudini sub 1500 m,
o Intre 8 și 12 grd în masivele de până la 2000 m
o <8 grd pe vârfurile şi crestele de peste 2000 m.

NUMĂRUL DE ZILE CU TEMPERATURI CARACTERISTICE:

 Zile cu îngheţ (minima zilnică ≤ 0 grd): în general numărul de zile cu îngheţ creşte de la
100 la 120 zile/an (la altitudinea de 800 m şi în vest) la peste 250 zile/an pe crestele
alpine din Carpaţii Meridionali (Vf. Omu, 263 zile/an) şi nordul Carpaţilor Orientali; în
depresiunile intramontane, datorită frecventei stagnării a maselor de aer şi răcirii
nocturne, îngheţul este posibil între 110 şi 170 zile.
 Zile de iarnă (maxima zilnică ≤ 0 grd) şi nopţile geroase (minima zilnică ≤ – 10 grd) au o
frecvenţă ridicată pe crestele alpine şi subalpine (peste 150 zile de iarnă şi în jur de 100
nopţi geroase) şi scad spre periferia Carpaţilor; în depresiuni şi pe fundul văilor adânci
sunt în jur de 30 de zile de iarnă şi 10 – 25 nopţi geroase/an.
 Zile de vară (maxima zilnică ≥ 25 grd) sunt posibile doar la altitudini de sub 1200 m, mai
rar sub 1500 m, unde sunt posibile în medie 1 – 2 zile pe an; numărul lor creşte spre
periferia munţilor şi în depresiuni, unde pot ajunge la 20 de zile în sud–vest (Clisura
Dunării reprezintă, practic, locul cel mai cald din Carpaţii Româneşti şi unde şi verile
sunt cele mai calde).

NEBULOZITATEA

Nebulozitatea prezintă valori ridicate în etajul alpin (7 – 8 zecimi la Vf. Omu din Bucegi.
Pe ansamblu, numărul de zile cu cer senin variază între 80 (etajul alpin) şi 100 – 120 în restul
ariei montane. Numărul zilelor cu cer acoperit este de peste 180 în etajul alpin, în raport cu
140 – 160 zile în rest.

PRECIPITAȚIILE

Precipitaţiile medii anuale oscilează între 600 și 700 mm la contactul cu regiunile

limitrofe şi peste 1200 mm în etajul alpin.
 Mediile lunare şi pe sezoane:

 valori ridicate de precipitaţii se înregistrează în lunile de primăvară şi vară (cu

maxime în luna iunie, dar uneori şi în iulie sau august)
 valori mai reduse în celelalte anotimpuri, cu valori lunare apropiate.

27. Vegetația și fauna din etajele subalpin și alpin din Carpați

VEGETAȚIA ȘI FAUNA ALPINĂ

Zona nemorală (pădurilor de foioase) are răspândire doar în unele unităţi montane din vest şi
sud – vest; este vorba de păduri de cer şi gârniţă, două specii de stejari termofili întâlnite pe
areale mici în munţii Zarandului, Metaliferi, Dognecea, Almăjului (Depresiunea Liubcova,
Cazanele Dunării), în general la altitudini mici (sub 500 m) şi mai ales pe versanţii însoriţi.

Etajul nemoral (al pădurilor de foioase) se desfăşoară pe suprafeţe foarte mari, incluzând
subetajele: gorunului, fagului şi de amestec fag – răşinoase.

 Subetajul gorunului include trei asociaţii vegetale prezente în Carpaţi:

a. Pădurile de gorun cu cer se întâlnesc îndeosebi pe faţada vestică a Carpaţilor Occidentali,

în munţii: Codru Moma, Zarandului, Poiana Ruscă, Dognecea, dar şi pe faţada sudică a
Apusenilor (Munţii Metaliferi), în Depresiunea Haţegului şi Culoarul Orăştiei, pe suprafeţe
mici în munţii Almăj şi Aninei

b. Pădurile de gorun cu carpen sunt mai răspândite: depresiunile Maramureşului şi Oaşului,

munţii Oaş, Igniş, sudul Stânişoarei, depresiunile Comăneşti – Dărmăneşti, Braşovului,
Loviştei, Brad – Hălmagiu, Munţii Almăjului, Munţii Codru Moma şi Meseş, Munţii
Trascăului şi mai restrânse din Munţii Metaliferi.

c. În zonele mai calde şi însorite gorunul se asociază cu specii termofile precum mojdreanul,
cornul, cărpiniţa, de exemplu în defileele Oltului şi Jiului din Carpaţii Meridionali, Munţii
Vâlcan, Munţii Mehedinţi, în Defileul Dunării, pe cursul inferior al Cernei (Banat), în Munţii
Locvei.

VEGETAȚIA ȘI FAUNA SUBALPINĂ

Vegetaţia subalpină este alcătuită din arbuşti ce cresc puţin în înălţime (tufărişuri scunde),
datorită vântului puternic specific acestui etaj și sezonului de vegetație scurt (mai - septembrie):
jneapăn, ienupăr, afin, merişor, rododendron sau smârdar, anin de munte şi ierburi – în special
graminee: păiuş, ţepoşică, iarba vântului, firuţa.

Etajul subalpin se întâlneşte în masivele: Rodnei, Ţibleş, Maramureşului, Suhard, Giumalău,

Rarău, Bistriţei, Ceahlău, Hăghimaş, Vrancei, Penteleu, Siriu, Ciucaş, Grohotiş, Baiului, Bucegi,
Leaota, Piatra Craiului, Iezer, Făgăraş, Căpăţânii, Lotrului, Cindrel, Şureanu, Latoriţei, Parâng,
Retezat, Vâlcan, Godeanu, Ţarcu, Cernei, Bihor, Muntele Mare, Vlădeasa.
 Elementele cele mai caracteristice ale faunei Carpaţilor sunt mamifere precum: ursul (prezent
în pădurile din Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi Munţii Apuseni, lipsind din munţii
Banatului), cerbul (mai bine reprezentat în Orientali, recolonizat în unele zone din Meridionali şi
Occidentali, inclusiv în Banat), capra neagră (mai numeroasă în Făgăraş, Retezat, Bucegi,
Rodnei, dar prezentă și în alte masive precum Ceahlău, Vrancei, Hăghimaș), râsul (prezent în
pădurile de molid, chiar şi în etajul subalpin), jderul (caracteristic atât pădurilor de răşinoase cât
şi făgetelor, mai rar gorunetelor), căpriorul (în pădurile de fag şi respective de gorun), mistreţul
(specific pădurilor de foioase), veveriţa, lupul, viezurele.

Păsări: cocoşul de munte (în pădurile de molid), acvila de munte, şorecarul, corbul,
ciocănitoarea.

Reptile: şopârla de munte, vipera comună, vipera cu corn (munţii Mehedinţi, Almăj, Aninei),
broasca ţestoasă de uscat, salamandra, broasca brună, tritonii de munte

28. Caracteristicile generale ale solurilor din Carpați

În Carpaţi, spre deosebire de regiunile de deal, podiş şi câmpie din România, solurile sunt
scurte (profilul lor are, de regulă, sub 50 – 60 cm) şi bogate în schelet (bucăţi de rocă, pietre);
totodată, în Carpați predomină solurile la care componenta organică sau humusul este slab
amestecată cu cea minerală (roca), motiv pentru care ele sunt extrem de vulnerabile la eroziunea
prin spălare în suprafață și șiroire.

În general, solurile din Carpaţi se supun etajării climatice (soluri zonale), dar există şi soluri
azonale (a căror formare este dictată de factori locali precum roca, excesul de umiditate etc, care
primează în anumite regiuni în faţa factorilor zonali, impuşi de etajarea bio – climatică.

29. Carcaterizarea Parcului Național Munții Rodnei

Parcul Național Munții Rodnei se află în Carpați Oriental, decretat în anul 1990, protejează:

→ splendide forme de relief glaciar, precum: circuri, văi, morene, praguri,

→ lacuri glaciare: Lala, Buhăiescu. → animale precum: capra neagră, cocoşul de mesteacăn,
ursul brun, râsul, cerbul carpatin, marmota, acvila de munte;

→ specii vegetale precum zâmbrul (Pinus cembra), Centaurea carpatica, Soldanela hungarica,
clopoțeii de munte (Campanula carpatica), floarea de colț (Leontopodium alpinum);

→ peşteri precum Izvorul Tăuşoarelor (aproape 400 m diferenţă de nivel între punctele extreme),

→ cascada Izvorul Cailor.

30. Carcaterizarea Parcului Național Ceahlău

Parcul Naţional Ceahlău se află în Carpați Orientali și a fost înființat în anul 1994.
→ în cadrul său există rezervaţia ştiinţifică „Ocolaşu Mare”, care protejează turbăria subalpină
cu specii de muşchi, afin, merişor, jneapăn de pe platoul dintre Bâtca lui Ghedeon şi Ocolaşul
Mare);

→ pe versantul estic există rezervaţia forestieră „Poliţa cu Crini”, decretată în anul 1941, care
ocroteşte arboretul excepţional de larice (zadă sau „crini”, în limbajul local) – Larix decidua var.
Carpatica – în amestec cu molid şi pin; de asemenea, se urmăreşte protejarea reliefului de turnuri
(„clăi” sau „cuşme”) şi alte formaţiuni stâncoase din conglomerate (Panaghia, Piatra Ciobanului,
Cuşma Dorobanţului, Piatra Lăcrimată, Coloana Dorică, Clăile lui Miron),

→ numeroaselor specii vegetale (1111 în total, între care unele sunt ocrotite sau endemice,
precum floarea de colţ, genţiene galbene şi albastre, sângele voinicului, papucul doamnei,
Saxifraga sp., Campanula sp., vulturica)

→ şi animale (anumiţi şoimi precum vânturelul, dar şi capra neagră, râsul, ursul brun, lupul,
cerbul carpatin, cocoşul de munte),

→ a pădurilor bătrâne de amestec (fag, brad şi molid), a tufărişurilor şi pajiştilor subalpine (cu
jneapăn, ienupăr, afin, merişor, anin de munte, salcie pitică),

→a apelor (cascada Duruitoarea) etc.

31. Carcaterizarea Parcului Național Munții Călimani

Parcul Naţional Munţii Călimani se află în Carpați Oriental, decretat tot în 1990, protejează:
→ forme de relief rezidual pe piroclastite, precum ansamblul “12 Apostoli”, “Moşul”; grote (Tr.
Naum, în 1962, propune pentru acestea termenul de “vulcanocarst”);

→ specii floristice precum zâmbrul, tisa, rododendronul sau smârdarul, sângele voinicului

→ specii de animale precum cinteza alpină, cocoşul de mesteacăn, cocoşul de munte, ierunca,
ursul brun, jderul, lupul, cerbul carpatin.

32. Carcaterizarea Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș

Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş se află în Carpați Orientali și a fost înfințat în
1990. Aici se regăsește un ansablu geomorfologic extraordinar, format din Cheile Bicazului (cele
mai spectaculoase chei din ţara noastră, având o lungime de numai 7 km, însă cu pereți
impresionanți, înalți de peste 300 m, stânci impozante precum Piatra Altarului, abrupturi precum
cele ale Surducului, Suhardului Mic.

→ Lacului Roșu (cel mai cunoscut lac de baraj natural din România, format ca efect al prăbușirii
unei părți din grohotișul puternic alterat din cadrul Muntelui Ucigașul),
→ peisajului pitoresc al zonei centrale a Masivului Hăşmaşu Mare (depresiuni carstice precum
Poiana Albă, stânci impozante precum Piatra Singuratică, abrupturi precum cele ale
Hăghimaşului Mare, Fratelui),

→ specii vegetale (omagul, barba ungurului, cosacii bicăjeni, vulturica de Pojorâta, cetina de
negi)

→animale (râs, urs, cerb ş.a.)

33. Carcaterizarea Parcului Natural Bucegi

Parcul natural Munții Bucegi se suprapune pe cea mai mare parte a acestor munți, în cadrul
său existând mai multe rezervații, dintre care cea mai mare (3478 ha) și cu peisajul cel mai variat
și atrăgător este Abruptul Prahovean.

Munții Bucegi sunt formați din conglomerate cu intercalații de gresii (vârstă cretacică), la
care se adaugă (îndeosebi în vest) calcare (vârstă jurasică); conglomeratele, care predomină, sunt
o rocă foarte dură (de unde altitudinea de peste 2500 m a acestor munți, precum și relieful
spectaculos de abrupturi, „clăi” (Claia Mare a Jepilor etc), „colți” (Colții Morarului sunt cei mai
cunoscuți și spectaculoși), „hornuri” (văi seci, în pantă mare, mai cunoscute fiind Hornurile
Mălăeștilor), sau cel glaciar bine dezvoltat și încă menținut ca relief relict, din Pleistocen).

Văile glaciare pornesc radiar din Vârful Omu (2505): Mălăești, Țigănești (către nord), Gaura
(către vest), Doamnele, Ialomiței (către sud), Cerbului, Morarului (către est); duritatea mare a
conglomeratelor și structura sinclinală (întreg masivul reprezintă un sinclinal suspendat) a
condus la dezvoltarea reliefului structural, în primul rând a cuestelor cu fruntea către est (către
Valea Prahovei), dar și către vest (pe calcare);

→ cele mai cunoscute stânci din acești munți sunt Sfinxul și Babele (monumente ale naturii),
modelate de agenții externi, în primul rând alternanța îngheț – dezgheț și secundar acțiunea
vântului (eolizație sau coraziune);

→ dintre plantele ocrotite sau rare care vegetează îndeosebi pe abrupturile care înconjoară
muntele spre est, nord și vest, amintim: floarea de colț, tisa, gențiana, zâmbrul (un singur
exemplar mai poate fi găsit pe valea glaciară a Ialomiței), bulbucii de munte, sângele voinicului,
rododendronul (în luna iunie), diferite garofițe, specii de păiuș, cuișoara;

→ dintre animalele ocrotite iese în evidență capra neagră, care populează abrupturile cu stâncărie
dar și cu pâlcuri de iarbă (efective mai mari sunt pe masivele Bucșoiu, Morarul, Padina Crucii,
abrupturile estice ale Coștilei și Caraimanului).

34. Carcaterizarea Parcului Național Retezat

Parcul Naţional Retezat se află în Carpații Meridionali și a fost decretat încă din 1935;
Retezatul este unul din cele mai frumoase şi mai spectaculoase masive montane din ţară, cu
peisaje unice, relief glaciar (căldări sau zănoage, văi, morene, blocuri eratice), multe lacuri
glaciare, pâraie năvalnice, creste sau custuri, pereţi verticali,

→ specii vegetale rare, ocrotite sau endemice (zâmbrul, flămânzica, vulturica)

→ animale ocrotite (capra neagră, marmota, urs, mistreţ);

→ în Retezat se află şi rezervaţia ştiinţifică Gemenele (1630 ha), în care accesul uman este
restricţionat şi în cadrul căreia se află cele mai multe dintre speciile vegetale ocrotite din acest
masiv, precum şi peisajul subalpin şi alpin cu forme de relief şi lacuri glaciare.

35. Carcaterizarea Parcului Național Cozia

– în acest masiv (cu altitudinea de 1668 m) se pun în evidenţă: o foarte expresivă etajare a
vegetaţiei (de la etajul gorunului până la etajul molidului), dar şi fenomenul de inversiune de
vegetaţie (gorunul poate fi întâlnit până la 1300 m altitudine pe versantul sudic, în timp ce fagul
şi bradul coboară până la 400 m, pe versantul nordic);

→un spectaculos relief ruiniform pe gnaise oculare de Cozia; cascade (Gardului); chei (Bulzului,
Ciuhei Mari); specii endemice de plante (măceşul de Cozia – Rosa).

36. Carcaterizarea Parcului Natural Putna – Vrancea

Parcul natural Putna – Vrancea se află în Carpații Orientali. A fost declarat în anul 2004 și
ocupă o suprafață importantă din partea centrală și de nord-vest a Munților Vrancei;

→ aceștia sunt formați exclusiv din fliș (predomină gresiile) și au un aspect deosebit de sălbatic,
fiind foarte bine împăduriți, cu molid în zona centrală și mai sus de 1200 m și cu păduri de
amestec din molid, brad și fag mai jos de această altitudine, iar pe vârfurile cele mai înalte (Goru
1784 m, Lăcăuți 1777 m, Coza 1629 m, Giurgiu 1721 m, Zboina Frumoasă 1657 m) se pot
întâlni asociații vegetale subalpine (jneapăn, ienupăr, afin, merișor);

→ aici sunt văi adânci, întunecoase, care prezintă numeroase sectoare de îngustare (cum sunt, de
exemplu Cheile Tișiței , dar și pe celelalte văi importante precum Zăbala, Năruja, Coza etc);

→ poate fi întâlnită tisa, un arbore de talie redusă, tot mai puțin răspândit în Carpații, iar dintre
animalele care populează pădurile sau stâncăriile sălbatice ale Vrancei amintim: ursul, lupul,
râsul, mai nou capra neagră.

37. Populația din Carpați.

Teritoriul carpatic a intrat în sfera oicumenică încă din zorile preistoriei. Extinderea
oicumenei, procesele de umanizare a muntelui, de populare a versanţilor şi a culmilor joase şi
domoale s-au desfăşurat mai ales prin despăduriri, iar pe alocuri, în unele depresiuni, şi prin
desecarea mlaştinilor.
 Cercetările arheologice au scos la iveală materiale aparţinând culturilor paleoliticului
(musterian, aurignacian, gravetian oriental), epipaleoliticului (romanello – azilian, swiderian,
tardenoisian), neoliticului şi eneoliticului (culturile de Criş, de Boian, precucuteniene, Vinča –
Rast, Cucuteni, Sălcuţa).

Perioada de tranziţie spre epoca bronzului şi aceea de la începutul epocii bronzului sunt
reprezentate prin culturile Horodiştea şi Coţofeni, iar epoca bronzului se remarcă prin culturile
Costişa, Monteoru, Tei, Sighişoara (Wietenberg) şi Verbicioara.

Prezenţa culturii neolitice şi în Carpaţi are o importanţă majoră, dată fiind trecerea de la viaţa
nomadă la cultivarea plantelor în depresiuni şi pe terasele râurilor şi la creşterea animalelor sub
forma păstoritului agricol.

Perioada de trecere de la epoca bronzului spre statul organizat al geto – dacilor este apreciată
de istorici ca o etapă lungă, în cadrul căreia a avut loc o importantă mişcare migratorie a unor
populaţii indo – europene, în speţă prototracii.

Carpaţii au reprezentat o parte din vatra permanentă de vieţuire a geto – dacilor, aici aflându-
se înseşi sanctuarele statului dac, precum şi capitala – Sarmisegetusa Regia din Munţii Orăştiei
(Şureanu). Aşezări şi cetăţi geto – dace se aflau în aproape toţi Carpaţii Româneşti, de la Onceşti
(Maramureş), până la Dunăre.

Ulterior, capitala Daciei Romane, Ulpia Traiana Sarmisegetusa, se află tot în Carpaţi (Ţara
Haţegului). Castrele romane şi punctele fortificate se aflau de regulă în depresiunile şi pasurile
carpatice, mai ales în cele din Meridionali şi Occidentali.

Carpaţii Româneşti au contribuit la păstrarea romanităţii orientale, ei fiind în general ocoliţi

de populaţiile migratoare. În perioadele medievală şi modernă, Carpaţii, în general, nu au respins
populaţia, ci au atras-o. Între anii 1867 şi 1910 populaţia creşte neîncetat, pe seama dezvoltării
industriale în general şi a exploatărilor forestiere şi a industriei lemnului în special.

În perioada comunistă se conturează câteva areale în care creşterea numerică a populaţiei

este „explozivă” (depresiunile Petroşani şi Haţeg din Carpaţii Meridionali) sau ceva mai
moderată (depresiunile Loviştei, Culoarul Timiş – Cerna, Mărginimea Sibiului – Munţii Cindrel).

Regiunile menţionate anterior şi în general mediul urban din spaţiul carpatic înregistrează, în
perioada comunistă, un spor numeric important, atrăgând locuitori nu numai din zonele
carpatice, ci şi din celelalte trepte de relief ale ţării.

În mediul rural din Carpaţi, însă, creşterea este lentă sau se înregistrează stagnări şi chiar
descreşteri.

În general, se constată o repartizare neuniformă a populaţiei Carpaţilor pe altitudine, în

sensul unei frecvenţe maxime între 500 şi 800 m, mai ales în depresiuni şi văi, marea majoritate
a populaţiei grupându-se la o altitudine medie de 750 m.
 Începând cu secolul XIX, odată cu organizarea industriei, a căilor de comunicaţie, odată cu
dezvoltarea serviciilor în aşezările mari, localizate în regiunile joase, asistăm la o revenire a
populaţiei spre vetrele depresiunilor şi spre văile largi, cu caracter de culoar.

38. Așezările umane din Carpați

Aşezările din regiunea de munte poartă amprenta condiţiilor naturale, prin poziţia lor
geografică, prin întinderea şi fizionomia lor, prin materialele de construcţie, prin tipurile de
acoperişuri ori prin modul de organizare a gospodăriei, prin funcţiile lor (pastorală, agro –
pastorală, forestieră, extractivă etc). De asemenea, preocupările economice ale locuitorilor au
imprimat şi ele trăsăturile şi particularităţile geografice ale aşezărilor carpatice.

Aşezările, situate iniţial pe malurile apelor şi în preajma pădurii, şi-au extins ulterior vetrele
la intersecţia drumurilor cu apele, iar mai târziu cât mai aproape de şosele şi de căile ferate.

În ce priveşte formele de relief, aşezările carpatice preferă conurile de dejecţie şi conurile

aluviale, glacisurile şi podurile teraselor, care oferă protecţie împotriva inundaţiilor şi asigură apă
potabilă.

Frecvenţa maximă a aşezărilor permanente în Carpaţi este pe văile râurilor principale şi pe

fundul depresiunilor. Vetrele aşezărilor sunt grupate în funcţie de influenţele climatice mai ales
pe faţa muntelui, pe versanţii mai însoriţi şi în regiuni ferite de vânturi reci. Surplusul de apă, ca
şi lipsa ei, au impus discontinuităţi în desfăşurarea aşezărilor. Este vorba fie de zone mlăştinoase,
fie de zone frecvent inundabile, fie de prezenţa calcarelor, în care apa se pierde prin fisuri spre
adâncime.

Pădurea a avut şi are o însemnătate capitală pentru aşezările carpatice. Primele aşezări s-au
înfiripat pe seama pădurii şi în preajma apelor.

Funcţia celor mai multe aşezări carpatice este silvo – pastorală (exploatarea şi fasonarea
lemnului şi creşterea animalelor, în speţă cornute mari şi mici), cu unele deosebiri locale:

 în depresiuni predomină cultura plantelor,

 în regiunile turistice – funcţia de servicii,
 în zonele cu resurse – industria extractivă.

Din punct de vedere al structurii şi al texturii, predomină tipul risipit, iar în depresiuni – tipul
adunat, cu tendinţe de răsfirare în lungul văilor şi pe versanţi.

Începând cu secolul XIX, ca urmare a dezvoltării industriei, procesul de urbanizare a atins

valori relativ mari şi în Carpaţii Meridionali. Se conturează chiar unele concentrări de oraşe
(conurbaţii), ca de exemplu:

 în depresiunea Petroşani,
 pe Valea Mureşului: Orăştie, Simeria, Deva;
 pe valea Streiului: Haţeg, Călan, Simeria.
39. Activitățile economice din Carpați

Economia celor mai multe localităţi din spaţiul carpatic este dominată de două domenii de
activitate: exploatarea şi prelucrarea primară a lemnului şi respectiv creşterea animalelor, în
special cornute (mari şi mici), astfel că putem spune că avem de-a face cu o economie
predominant silvo – pastorală.

De la această regulă generală se abat, în primul rând, spaţiile depresiunilor mai mari şi
situate la altitudini sub 700 m, unde pe primul plan este cultura plantelor. Astfel, cultura
cartofului ocupă locul cel mai important în depresiunea Braşovului (este prima zonă ca
importanţă pentru această cultură la nivelul ţării), dar şi în depresiunile Ciucului, Giurgeu,
Borsec, Bilbor. Cereale se cultivă în cele mai multe dintre depresiunile aflate la mai puţin de 700
m altitudine: grâu, secară, orz, porumb (Braşovului, Haţeg, Bozovici, Loviştei, Culoarul Timiş –
Cerna). În depresiunile joase din vestul Carpaţilor Occidentali apar chiar culturi de floarea
soarelui şi viţă de vie.

În zonele unde se cultivă intensiv cartoful, acesta reprezintă şi furaj pentru animale (în
special porcine) – depresiunile Giurgeu, Ciuc, Braşov.

În depresiunile şi culoarele de vale situate la altitudini peste 700 m, pe lângă cultura

cartofului, predomină suprafeţele cu fâneaţă (depresiunile Bilbor, Borsec, Dornelor, Giurgeu,
Plăieşi, văile Bistriţa Aurie, Arieşul superior, Someşul Mare ş.a.).

Sfecla de zahăr se cultivă în unele depresiuni, în primul rând în cea a Braşovului (aici există
fabrica de zahăr de la Bod).

De asemenea, în depresiunile cu climat mai răcoros, se cultivă plante textile (in pentru fuior şi
cânepă).

Creşterea ovinelor şi a bovinelor reprezintă o îndeletnicire de mare tradiţie în spaţiul carpatic

românesc, în multe dintre localităţi aceasta fiind şi în prezent ocupaţia de bază. Aceste animale
sunt crescute în primul rând pentru lapte şi toate produsele care se pot obţine din lapte, dar şi
pentru carne şi pentru lână (în cazul oilor).

40. Apele minerale din Carpați: geneză, răspândire, calitate, proprietăți curative

Geneza şi apariţia apelor minerale din Carpaţi sub forma izvoarelor sunt legate de prezenţa
faliilor de adâncime, de existenţa lanţului vulcanic, precum şi în mai mică măsură de zăcămintele
de petrol, gaz metan, cărbuni şi sare.

Apele sulfuroase şi sulfatate sunt asociate cu sulfaţii din formaţiunile gipsifere existente în
Subcarpaţii Moldovei şi în cei ai Curburii, dar pot fi întâlnite și în zona flișului din Carpații
Orientali, sau asociate cu sulfurile din rocile metamorfice şi cu zăcămintele de cărbuni existente
în Carpați.
 Apele carbogazoase („borvizuri” sau „borcuturi”) se formează ca urmare a amestecului intim
dintre apă şi bioxidul de carbon (acesta din urmă fiind produs postvulcanic), în adâncul scoarţei
terestre, sub presiune mare. Emanaţiile de bioxid de carbon ca atare (fără a se combina cu apa)
poartă numele de „mofete” şi sunt folosite în scop terapeutic în unele staţiuni din Carpaţii
Orientali (Borsec, Covasna, Balvanyoş etc). Toate aceste emanaţii de gaz, precum şi izvoarele
carbogazoase din perimetrul Carpaţilor Orientali formează aşa – numita „aureolă mofetică” a
acestora: Vişeul de Sus, Jigodin – Băi, Parva, Sângeorz – Băi, Oraşu Nou, Bixad (de Oaş),
Bilbor, Borsec, Biborţeni, Bodoc, Câlnic, Olteni, Turia, Zizin, Vatra Dornei, Poiana Negrii,
Bicaz, Miecurea – Ciuc, Tuşnad (sat), Băile Tuşnad, Sântimbru, Malnaş – Băi, Bixad (de
Covasna). Astfel de izvoare se întâlnesc, însă şi în Carpaţii Occidentali (Culoarul Mureşului:
Banpotoc, Băcia, Şoimuş, Veţel). Apele minerale carbogazoase poartă și numele (populare) de
„borviz” („borvizuri” la plural), de la cuvintele maghiare „bor” (adică „vin”) și „vis” (adică
„apă”) sau „borcut”, „borcuturi”, din aceeași limbă.

O categorie aparte o constituie apele termominerale. Acestea se întâlnesc pe Valea Cernei la

Băile Herculane şi în amonte de această staţiune, dar şi în unele areale din Munţii Apuseni
(Moneasa, Răbăgani, Geoagiu – Băi) şi din munţii vulcanici din Carpaţii Orientali: Băile Tuşnad,
Topliţa (toponimul „Toplița” sau „Topolița” sau „Topleț” desemnează un izvor cu apă călduță,
care iarna nu îngheață niciodată), Lunca etc.

41. Stațiunile carpatice pentru sporturi de iarnă: enumerare, localizare, infrastructură

Staţiunile cele mai căutate pentru sporturi de iarnă sunt: Poiana Braşov (tot versantul nord –
vestic al Masivului Postăvaru); INFRASTRUCTURĂ - O urcare cu telecabina pe Vârful
Postăvaru oferă niște imagini care iți taie pur și simplu răsuflarea. Un zbor cu parapanta deasupra
muntelui oferă senzații tari pe care poate nu ai avut încă ocazia să le trăiești. Iar peisajul cu
adevărat deosebit te face să te simți ca într-o poveste)

 Predeal (îndeosebi Muntele Clăbucet),

 Azuga (Muntele Sorica),
 Buşteni (pârtia Calinderu),
 Sinaia (pârtia Furnica, dar şi Muntele Furnica, atât spre Cota 1400 cât şi spre Izvoru
Dorului),
 Vatra Dornei (Dealul Negru), Borşa (Munţii Rodnei),
 Arieşeni (Munţii Bihor), Semenic (zona superioară a muntelui, accesibilă cu mijloace de
transport pe cablu şi pe şosea),
 Straja (M. Vâlcan),
 Parâng (cota 1500 şi Vf. Parângul Mic),
 Rânca (Muntele Păpuşa, tot în Masivul Parâng).

42. Potențialul turistic antropic al Carpaților Orientali.

 Mânăstiri: Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Humor, Putna, Secu, Sihăstria, Bistriţa, Durău,
Pângăraţi, Petru Vodă, Bârsana, Sinaia,Crasna (de Prahova), Suzana, Cheia, Cozia, Iezer,
Pahomie, Pătrunsa, Arnota, Lainici, Tismana, Prislop, Râmeţ.
 Unele dintre ele având biserici monumente UNESCO (Voroneţ, Sucevița), iar celelalte
fiind, în majoritate, monumente istorice sau arhitectonice, fiind vechi de până la 600 ani şi
ctitorii voievodale (Bistriţa – Alexandru cel Bun, Cozia – Mircea cel Bătrân, Arnota – Matei
Basarab, Voroneţ şi Putna – Ştefan cel Mare, Moldoviţa – Petru Rareş).

De multe dintre aceste mânăstiri se leagă, de secole, o intensă viaţă duhovnicească, ele
fiind căutate de credincioşi şi pelerini pe tot parcursul anului, dar mai ales la sărbătoarea
hramului: Adormirea Maicii Domnului (15 august) – Putna, Tismana, Bistriţa de Neamţ;
Sfânta Treime (a doua zi de Rusalii) – Cozia, Sinaia, Cheia; Soborul celor 12 Apostoli (30
iunie) – Bârsana; Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie) – Sihăstria (de Neamţ);
Schimbarea la Faţă (6 august) – Mânăstirea de pe Muntele Ceahlău, Schitul Locurele (de
Lainici), Schitul Sihla (de Neamţ); Sf. Gheorghe (23 aprilie) – Voroneţ;Sf. Arhangheli (8
noiembrie) – Petru Vodă; Acoperământul Maicii Domnului (1 octombrie) – Crasna şi Suzana,
ambele în judeţul Prahova.

La numeroase din mânăstirile ortodoxe din Carpaţii noştri se realizează, de asemenea,

importante pelerinaje legate de zilele de pomenire a sfinţilor români care le-au întemeiat, sau
ale căror morminte se află în cadrul lor, sau care au trăit în locurile respective: Ştefan cel
Mare şi Sfânt (2 iulie, Mânăstirea Putna), Cuv. Daniil Sihastrul (18 decembrie, Voroneţ),
Cuv. Nicodim de la Tismana (26 decembrie, Tismana), Cuv. Teodora de la Sihla (7 august,
mânăstirile Sihla şi Sihastria din judeţul Neamţ),Sf. Ierarh Ghelasie de la Râmeţ (30 iunie,
Mânăstirea Râmeţ) ş.a. Un pelerinaj deosebit de frumos şi de amplu se desfăşoară în fiecare
an pe, 6 august, pe Muntele Ceahlău, legat de sărbătoarea creştină Schimbarea la Faţă,
hramul acestui munte (este singurul munte din România cu hram bisericesc).
 TEMA NR. 1 - CARPAȚII ORIENTALI, GRUPELE NORDICĂ ȘI SUDICĂ

1. Care este arealul din Carpați în care se folosește termenul de "obcină"? Ce desemnează acest
termen?

Grupa Nordică a Carpaților Orientali - Carpații Maramureșului și Bucovinei

Obcinele Bucovinei – Obcina Mestecănişului, Obcina Feredeului, Obcina Brodinei, Obcina

Mare

"Obcină" reprezintă o culme, coamă prelungită de deal sau de munte care unește două
piscuri.

2. Care este înțelesul toponimului "chiceră", menționați un sinonim al acestuia. Unde se întâlnește
el în spațiul Grupei Nordice a Carpaților Orientali ?

"Chiceră" reprezintă un vârf de munte izolat, înalt, conic, mai înalt decât o colină, în forma
acoperișului casei.

Sinonim: bâtcă, măgură

Se întâlnește în Munții Rodnei, Ex: Chicera Frăsinișului. Râul Chicera, Cârțibașu Mare.

3. Care este și ce altitudine are al doilea vârf din Munții Rodnei?

Vârful Ineu – 2279 m

4. Care este temperatura medie anuală a aerului la Vârful Pietrosul Rodnei?

Între – 2 şi +4oC,

5. Care sunt și la ce altitudini se desfășoară suprafețele de nivelare din Munții Rodnei?

 Nedeia la 1800 – 2000 m,

 Bătrâna sau Cerbu la 1500 – 1600 m,
 Rotunda la 1100 – 1200 m

6. Ce este flişul carpatic? Care sunt cele două tipuri de fliş din Carpaţii Orientali, unde sunt
localizate şi ce vârste au fiecare? Daţi 4 - 5 exemple de roci ale flişului.

Flișul – roci sedimentare cutate, reprezintă ansamblul de roci care s-au sedimentat pe fundul
mării în timpul când acesta se afla într-o continuă mișcare de ridicare spre a deveni un lanț
muntos (Marea Paratethys în Carpați).

În Carpații Orientali există două tipuri de fliș:

→ 1. Flișul intern (de vârstă cretacică) se întâlnește în: Grupa Nordică: Munții Maramureșului,
Obcina Mestecănişului, Grupa Centrală: Munții Stânişoara, Munții Bistriţei, Ceahlău, Tarcău,
Ciucului, Bodoc, Baraolt. Grupa Sudică: Întorsurii, Ciucaş, Grohotiş, Baiului, trecând şi în sudul
Bucegilor.

→2. Flișul extern (de vârstă cretacic-paleogenă) se găsește în Grupa Nordică:Obcina Mare,
Grupa Centrală: Stânişoara, Goşmanu, Berzunţi, Ciucului, Nemira, Grupa Sudică: Vrancei,
Penteleu, Ivăneţu, Podu Calului, dar şi pe areale mai mici în: Ceahlău, Obcina Feredeului,
Tarcău, Tătaru – Siriu.

Exemple: conglomerate, gresii, șisturi, brecii, argile, marne, calcare

7. Ce oraş se află în Depresiunea Oaş?

Negrești-Oaș

8. Ce pas face legătura între Borșa și Cârlibaba? La ce altitudine se află el?

Pasul Prislop (1416 m)

9. Ce pas face legătura între depresiunile Maramureșului și Oașului și la ce altitudine se află el?

Pasul Huta (587 m)

10. Ce pas face legătura între orașele Vatra Dornei și Bistrița? La ce altitudine se află el?

Pasul Tihuța (1201 m) - Munții Bârgăului

11. Ce pas face legătura între orașele Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc? La ce altitudine se
află el?

Pasul Mestecăniș (1096 m)

12. Ce pas face legătura între orașele Vișeul de Sus și Borșa pe de o parte și Năsăud (pe de alta) și
la ce altitudine se află el?

Pasul Șetref (818 m)

13. Ce pas leagă municipiul Baia Mare de Depresiunea Maramureşului şi la ce altitudine se află
el?

Pasul Gutâi (987 m)

14. Ce personalitate a poporului român și în ce ani a ctitorit mânăstirile Voroneț (din Grupa
Centrală) și Putna ? Ce personalitate se află înmormântată la Putna ? Dar la Voroneț ?
Ștefan cel Mare a ctitorit mănăstirea Voroneț în 1488 și Mănăstirea Putna între 1466 și 1469.

La Voroneț este înmormântat Daniil Sihastru, iar la Putna – Ștefan cel Mare.

15. Ce râu trece prin oraşul Sângeorz - Băi ? Cum se numeşte izvorul cel mai cunoscut din această
staţiune?

Somesul mare, Cu izvorul hebe

16. Ce râuri confluează în zona oraşului Sighetul Marmaţiei?

Râul Tisa și Râul Iza

17. Ce reprezintă Creasta Cocoşului şi unde se află ?

Creasta Cocoșului este un dyke în Munții Gutâi

18. Enumearaţi şi localizaţi râurile care drenează Depresiunea Dornelor.

Dorna, Coșna, Bistrița Aurie

19. Enumeraţi (precizându-le şi numele) două fabrici de lactate din Grupa Nordică a Carpaţilor
Orientali.

In Carpaţi există numeroase fabrici de lactate şi brânzeturi: „La Dorna” (Vatra Dornei), „Rarăul”
(Câmpulung Moldovenesc), etc.

20. Enumeraţi cinci roci metamorfice. Formulaţi definiţia rocilor metamorfice.

Rocile metamorfice iau naștere din alte roci, prin procese de metamorfoză (transformare)
produse la presiuni sau temperaturi înalte, care atrag după sine un schimb de elemente chimice.

Exemple: marmură, gneiss, cuarțit, șist cristalin, micașist.

21. Enumerați depresiunile din Grupa Nordică a Carpaților Orientali.

Depresiunea Oaș, Depresiunea Maramureșului, Depresiunea Dornelor

22. Enumerați masivele alcătuite predominant din roci metamorfice din Grupa Nordică a
Carpaților Orientali.

Munții Rodnei, Maramureşului, Suhard, versantul vestic al Obcinei Mestecănişului

23. Enumerați masivele vulcanice și pe cele sedimentaro - vulcanice din Carpații Orientali.
Masivele vulcanice Oaş, Igniş, Gutâi, Lăpuş, Călimani, Gurghiu, Harghita, la care se adaugă
munţii sedimentaro – vulcanici Ţibleş şi Bârgău, plus un crâmpei de bazalte în Munţii Perşani.

24. Enumeraţi oraşele din Depresiunea Maramureşului.

Sighetul Marmației, Vișeu de Sus, Borșa

25. Enumeraţi râurile din Depresiunea Maramureşului.

Mara, Iza, Vișeu, Tisa

26. Enumeraţi şi localizaţi 10 aşezări miniere din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali.

Herja, Nistru, Ilba, Cavnic, Săsar, Bixad, Cămârzana, Baia Sprie, Baia Borşa, Cârlibaba, Pojorâta

27. Enumeraţi şi localizaţi oraşele de pe Valea Moldovei în sectorul montan.

De la Nord la Sud: Gura Humorului, Cîmpulung Moldovenesc, Piatra Neamț, Bicaz, Moinești,
Comănești, Târgu Ocna, Slănic Moldova.

28. Enumeraţi şi localizaţi trei obiective turistice de prim rang din Depresiunea Maramureşului.

Valea Vaserului (Mocănița cu aburi), Cimitirul Vesel Săpânța, Cascada Cailor

29. Enumerați trei masive cu relief periglaciar din Grupa Nordică a Carpaților Orientali.
Enumerați trei forme de relief periglaciar întâlnite în aceste masive.

Masive cu relief periglaciar: Munții Rodnei, Munții Maramureș, Munții Suhard

Forme de relief periglaciar: Văi glacire, morene, circuri glacio-nivale

30. Enumerați trei roci vulcanice. Formulați definiția rocilor vulcanice.

Rocile vulcanice sunt rocile care s-au format prin solidificarea magmei sau a lavei vulcanice.

Exemple: granit, bazalt, andezit

31. Enumerați trei văi glaciare din Munții Rodnei. Enumerați și trei lacuri glaciare din aceiași
munți.

Văi glaciare: Valea Zănoaga, Valea Putreda, Valea Bistricioara

Lacuri glaciare :Lacul Lala, Lacul Buhăiescu, Iezerul Pietrosului

32. Enumerați trei vârfuri montane din Grupa Nordică, cu altitudini cuprinse între 1900 și 2000 m.

 Vf. Toroioaga (1930 m) - Munții Maramureșului

 Vf. Omu (1932 m) – Munții Suhard
 Vf. Farcău (1956 m) – Munții Maramureșului

33. Enumerați unitățile montane din Grupa Nordică a Carpaților Orientali alcătuite predominant
din fliș. În care alte unități din aceeași grupă se mai întâlnește, în diferite proporții, flișul ?

Predominant fliș: Obcina Mare, Obcina Feredeu

Alte unități: Munții Țibleș, Munții Maramureșului

34. Între ce localităţi face legătura şoseaua "Trans - Rarău" ?

Între Pojorâta și Chiril

35. Limitele şi unităţile vecine ale Obcinei Mari.

 Nord: Râul Suceava

 Est: Podișul Suceava
 Sud: Râul Moldova, Munții Stânișoarei
 Vest: Obcina Feredeu

36. Localizați următoarele așezări: Cămârzana, Baia Borșa, Cârlibaba, Sucevița, Pojorâta.

 Cămârzana- jud. Satu Mare, Transilvania

 Baia Borșa- jud. Maramureș
 Cârlibaba- jud. Suceava, Bucovina
 Sucevița- jud. Suceava, Bucovina
 Pojorâta- jud. Suceava, Bucovina

37. Potențialul turistic al Munților Rodnei.

Obiective turistice: Vârful Pietrosul Rodnei, Parcul Național Munții Rodnei, Cascada Cailor,
Peștera Izvorul Tăușoarelor, Pasul Șetref, Mănăstirea Moisei

38. Precizați în ce an și prin ce construcție a ieșit din izolare Depresiunea Maramureșului.

În 1915 prin construcția căii ferate militare Iacobeni-Prislop-Borșa

39. Prin ce element comun sunt renumite mânăstririle Sucevița, Moldovița, Humor, Voroneț
(ultima este în Grupa Centrală) ?
Sunt renumite prin picturile în frescă și culorile deosebite

Patrimoniul UNESCO

40. Unde se află defileul de la Prisaca Dornei ? Ce rocă este responsabilă de formarea acestuia ?

Defileul Prisaca Dornei se află la Sud-Est de Obcina Feredeu și este format în roci metamorfice
și roci magmatice masive.

41. Unde se află şi ce fel de lac este Lacul Firiza ?

Lacul Firiza este un lac de acumulare în Munții Igniș

42. Caracterizaţi Masivul Postăvaru din punct de vedere turistic.

Masivul Postăvaru este o stațiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii, vara fiind
frecventată atât de turişti ce străbat potecile montane, cât şi de biciclişti.

Accesul se face pe diferite trasee montane atât din Braşov şi Poiana Braşov, cât şi din zonele
adiacente: Râşnov, Predeal, Timişul de Sus.

Există numeroase rezervații naturale cu plantele si animalele rare, declarate monumente ale
naturii, și care sunt ocrotit. De ex: rezervația și parcul natural Tâmpa, Stejarul Mare și rezervația
peisagistică Postavaru - Vf. Postăvaru -1799m

De asemenea există și numeroase trasee turistice.

43. Care este al doilea vârf ca altitudine din Munţii Ciucaş ? Ce altitudine are el ?

Vârful Gropșoare -1883 m

44. Care sunt cele două compartimente distincte ale Munţilor Baiului şi ce altitudini maxime au
ele?

Vârful Baiu Mare (1908 m), Vârful Dragan (1775 m), Vornicu (1627 m), Baiu Mic (1826 m) si
Cazacu (1753m)

45. Care sunt cele două vârfuri principale ale Masivului Siriu şi ce altitudini au ele ?

Vârful Mălâia (1662m), Vârful Bocârnea (1657)

46. Care sunt cele mai înalte două vârfuri ale Munţilor Vrancei şi ce valori de altitudine au ele ?

Vârful Goru (1784,6 m), Vârful Lăcăuți (1776,7 m), Vârful Pietrosul (1676,2 m)

47. Care sunt două cele mai înalte masive din Munţii Buzăului şi ce valori de altitudine au ele ?
Munții Penteleu cu vf. Pentele (1772 m), Munții Șirului cu vf. Mălaia, (1662 m)

48. Care sunt cele două subunități ale Munţilor Bârsei şi ce altitudini maxime au ele ? Cum se mai
numesc acești munți ?

Munții Bârsei (Munții Gârbova) - cele două subunități sunt: Masivul Piatra Mare (1.844 m) și
Masivul Postăvarul (1799 m)

49. Ce altitudini generală şi respectiv maximă au Clăbucetele Predealului ?

Altitudine generală:1000-1100 m

Altitudine maximă: Clăbucetul Azugii, 1586 m

50. Ce cultură agricolă este posibilă cu precădere în depresiunile Întorsura Buzăului şi

Comandău? De ce ?

Cartoful, datorită condițiilor climatice reci

51. Ce este flişul de Bobu ? Unde se întâlneşte el şi ce vârstă are ?

Flişul de Bobu reprezintă o formațiune grezoasă.

Se întâlnește în Munții Grohotiși, iar vârsta este cretacicul mediu.

52. Ce este rhododendronul şi în ce masive din Grupa Sudică a C.O. poate fi întâlnit ? Cum se mai
numeşte el ?

Rhododendronul (Bujorul de munte )este o plantă perenă care creștecrește spontan în tufe pitice
în zona alpină, numit și Smârdarul sau Bujorul de munte se găsește în Muntele Roşu din Masivul
Ciucaş.

53. Care etaj de vegetaţie lipseşte din munţii Baiu - Grohotiş şi de ce ?

Molid – din cauza defrișărilor pt a le înlocui cu păsuni

54. Ce masiv delimitează râurile Bâsca Mare şi Bâsca Mică ?

Masivul care delimitează Bâsca Mare și Bâsca Mică este: Masivul Penteleu.

55. Ce râu drenează Depresiunea Comandău, în ce unitate montană se află această depresiune şi
în cadrul cărui judeţ ?

Depresiunea Comandău este drenată de râul Bâsca Mare. Este situată în partea de nord a
Munților Buzăului, în localitatea Comandău, comună suburbană a oraşului Covasna, județul
Covasna, Transilvania.
56. Ce specie arboricolă (denumire populară, denumire ştiinţifică) predomină în zona centrală a
Munţilor Vrancei şi de ce ?

Specia arboricolă ce predomină în zona centrală a munților Vrancei este molidul Picea abies,
întrucât aceste păduri de molid formează un areal întins și compact în zona centrală a Munților
Vrancei atât prin altitudinii cât și dezvoltarea mare a zonei montane.

57. Cum se numeşte suprafaţa de nivelare care "retează" Munţii Podu Calului şi la ce altitudine se
află ea ?

Suprafața de nivelare care retează Munții Podu Calului se numește: Podu Calului, cu dezvoltare
foarte expresivă. Munţii Tătaru, Munţii Zmeuret – Muntioru sunt retezați de suprafața de nivelare
Podu Calului.

58. Daţi 5 exemple de stânci celebre din Munţii Ciucaş.

Stânci din Munții Ciucaș:

→Babele la Sfat;

→ Colții Bratocei;

→Turnul lui Goliat;

→Colții Nitrii;

→Turnul Vulturilor;

→ Tigăile.

59. Descrieţi limita estică a Munţilor Vrancei.

Limita estică a Munților Vrancei este reprezentată de Subcarpaţii Curburii (limită de natrură
tectonică – falia externă a flişului, marcată printr-un abrupt de 100 – 300 m);

60. Din ce rocă sunt formaţi predominant Munţii Siriu ?

Masivul Siriu este alcătuit din gresii dure („gresia de Siriu“), sisturi si marne cretacice.

61. Enumeraţi 3 mânăstiri ortodoxe din Munţii Ciucaş - Grohotiş.

 Mânăstirea Suzana
 Mânăstirea Cheia
 Mânăstirea Crasna
62. Enumeraţi cel puţin patru pasuri (trecători) prin care se poate intra/ieşi în/din Depresiunea
Braşovului.

→Pasul Vlădeni,

→Pasul Bratocea,

→Pasul Predeal,

→Pasul Oituz.

63. Enumeraţi cel puţin trei suprafeţe de nivelare şi altitudinile lor din Grupa Sudică a Carpaţilor
Orientali.

→ Făget – Mezovești (1250 – 1450 m),

→Malnaș – Dosu Cheosrezului (1000 – 1200 m), cu dezvoltare mare;

→ Șețu, la 1400 – 1500 m și Simila (1000 – 1100 m, numai în sud și sud–est).

64. Enumeraţi toate oraşele din Depresiunea Braşovului.

Zărnești, Râșnov, Codlea, Brașov, Săcel, Sfântul Gheorghe, Covasna, Târgul Secuiesc, Brețcu

65. Explicaţi de ce eroziunea torenţială este deosebit de activă în Munţii Baiului.

66. Explicaţi formarea Lacului Vulturilor.

Lacul Vulturilor, este un lac periglaciar, se mai numește Lacul fără Fund, căruia i se atribuie
origine nivală (format în spatele unui val de morenă nivală, creată ca urmare a avalanșelor de pe
versantul estic al Culmii Mălâia).

67. Importanţa turistică a oraşului Braşov.

Orașul Brașov are o puternică importanță turistică, întrucât dispune de numeroase obiective
turistice:

→ Biserica Neagră,

→Cartierul Șchei, unde se află prima școală românească și biserica ortodoxă „Sf. Nicolae”,

→Piața Sfatului,
→Strada Sforii ,dar și prin situarea în apropierea Masivului Postăvaru cu stațiunea Poiana
Brașov, a Masivului Piatra Mare, a Văii Râșnoavei și a Cheilor Grădiștei, recent amenajate
pentru competiții internaționale de schi și alte sporturi de iarnă).

68. Menţionaţi două obiective turistice de pe valea râului Putna (de Vrancea).

Cele două obiective turistice de pe Valea râului Putna sunt:

→mănăstirea Putna

→ Parcul Natural Putna.

Cascada Putnei - Are o lungime de 80 m, iar apa cade de la 14 m, deversand intr-un lac adanc.
Anual, indiferent de sezon, sute de vizitatori ajung aici pentru a se bucura de proprietatile
curative ale caderii de apa.

69. Pe ce rocă se dezvoltă Masivul Ciucaş ? Ce unitate montană din Carpaţii Orientali este
constituită din aceeaşi rocă ?

Conglomeratea, Munții Bucegi

70. Pe ce roci este modelat Masivul Postăvaru ? Dar Masivul Piatra Mare ?

Masivul Postăvarul este alcătuit din calcare jurasice (Cheile Râșnovului și Muchia Cheii,
culminând în partea înaltă a masivului cu Vârful Postăvarul-1799 m.) și din conglomerate și
gresii atribuite erei geologice a cretacicului.

Masivului Piatra Mare predomină conglomeratele şi calcarele de vârstă mezo-zoică. Se mai

întălnesc gresii, marne şi argile.

71. Pe ce roci sunt modelaţi Munţii Baiului ?

Roci dure – șișturi cristaline, conglomerate

72. Precizaţi altitudinea maximă a Masivului Penteleu şi explicaţi aspectul său impozant.

Vf. Penteleu -1772m

Un adevărat paradis al drumeţiilor, masivul are trasee marcate accesibile atât pentru începători,
cât şi pentru experimentaţi.

Masivul Penteleu impresionează prin culmile sale prelungi, pajiştile întinse şi extraordinara
frumuseţe a peisajelor ce pot fi admirate aici.

73. Precizaţi ce unităţi montane separă valea şi pasul Oituz.

Munții Nemira, Munții Vrancei

74. Precizaţi cel puţin doi factori geografici favorizanţi ai apariţiei şi dezvoltării oraşului Braşov.

- poziția geografică într-o zonă depresionară

- climatul temperat-continental, umed răcoros în zonele de munte, precipitații mai reduse și

temăeraturi ușor scăzute în zonele mai joase

- prezența unei arii de convergență rutieră și feroviară, respectiv prezența unor legături transcarpatine
cu toate regiunile istorice ale țării

75. Prezentaţi importanţa turistică a Culmii Ivăneţu.

Masivul Culmea Ivanetu, situat la granița cu dealurile Subcarpaților de curbura, prezinta

importanta prin cele cateva obiective turistice aflate pe cei doi versanti.

Culmea Ivăneţu, se menține la circa 1000 m altitudine. Câteva vârfuri mai importante formate
din gresie depășesc aceasta nivel: Ivăneţu (1191 m), Arsenie (1115 m), Vârful Oii (1038 m),
Zboiu (1114 m), iar în şeile dintre ele înălţimea oscilează între 800 şi 950 m.

Zona prezintă un relief deosebit de accidentat. În locurile unde văile s-au adâncit în gresii
găsim cascade şi chei.

La sud de vârful Ivăneţu existã un platou larg, Plaiul Nucului. Masivul adaposteste câteva
microdepresiuni, reprezentativă fiind cea în care se află cantonat Lacul Mocearu. Ea a rezultat
prin dizolvarea sării din adânc, urmată de procese de tasare. Un alt lac, al Talharilor, a luat
nastere intre valurile de alunecare. Se afla la baza unei vechi rape de desprindere.

De asemenea, masivul Culmea Ivanetu adăpostește cea mai mare parte a asezarilor rupestre
buzoiene ( săpături în blocurile masive de stâncă pentru a se construi mici biserici sau chilii care
aveau să devină adevărate centre cu o intensă activitate religioasă creștină), atractia turistica
numarul unu a zonei.

76. Unde (în ce unitate montană) se află şi ce fel de lac este (ca geneză) Lacul Vulturilor ?

Lacul Vulturilor (denumit și Lacul Fără Fund) este un lac periglaciar aflat în Munții Siriului

77. Care sunt și ce sunt cei doi "pinteni" din Grupa Sudică a Carpaților Orientali ? Din ce fel de
roci (și de ce vârstă) sunt ei alcătuiți ?

Pintenul Ivarutu – 1021 m

 TEMA NR. 2 - CARPAȚII ORIENTALI, GRUPA CENTRALĂ

1. Care este cea mai extinsă calderă din Munții Călimani - Gurghiu - Harghita și câți kilometri are
ea în diametru ?

Caldera din Călimani cu 10 km diametru.

2. Care este denumirea științifică a florii de colți ? Unde poate fi întâlnită în Carpații Românești ?
(în ce masive ?) Ce regim de protecție există în România în legătură cu această specie ?

Leontopodium alpinum Cass.

Floarea reginei poate fi întâlnită în Munții Maramureșului și Munții Rodnei, Obcinele Bucovinei,
Rarău, Ceahlău, Ciucaș, Munții Bucegi, Făgăraș, Cozia și Retezat.

Floarea de colț este ocrotită prin lege încă din 1931. Floarea de colt este protejată în rezervații
naturale cum ar fi cele din Piatra Craiului, Munții Bucegi, Ciucaș, județul Alba.

3. Care este specia dominantă ce alcătuiește pădurile din Munții Hăghimaș? Dar din Munții
Perșani?

Pantele munților Perșani sunt acoperite cu păduri de fag și carpen.

In Munții Haghimas predomina coniferele si fagul.

4. Care este temperatura medie anuală a aerului la Vârful Ceahlău - Toaca ?

Temperatura medie anuală este de 0,7 grade C pe vârful Toaca și 7,2 grade C la poalele muntelui.

5. Care sunt cele două subunităţi geografice ale Masivului Ceahlău ? Care sunt principalele două
aspecte prin care se deosebesc între ele acestea ?

Masivul Ceahlău este alcătuit din două unități geografice:

→una centrală înaltă

→alta exterioară joasă

Deosebiri:

Subunitatea geografică centrală înaltă este extinsă pe o suprafață mai mică, respectiv 10%,
comparativ cu subunitatea periferică joasă, respectiv 90%. Subunitatea geografică centrală înaltă
are altitudini medii de 600-700 m cu vf, semețe, precum: Ocolașul Mare (1907), Ocolașul Mic,
Toaca(1904m), Panachia (1900m), spre deosebire subunitatea geografica periferica joasă care
este formată din culmi mici și văi adânci cu alt. medii cuprinse între 80-100m.
6. Ce este calmul atmosferic ? Ce procent are calmul atmosferic pe crestele și vârfurile din Carpați
de peste 1700 m ? Exemple (Ceahlău, Bucegi, Vlădeasa - localizare la toate trei).

Calm atmosferic = perioada în care acțiunea vântul nu influențează dispersia si transportul

poluanților. Calmul are un procent de sub 10%.

7. Ce este și în ce masiv montan se află Tinovul Mohoș ? Dați exemplu de o specie care vegetează
aici.

Tinovul Mohoș este o arie protejată de interes național situată în județul Harghita, în Masivul
Harghita, mai exact în Masivul Ciomatu.

Ex. specie: roua cerului (Drosera rotundifolia

8. Ce fel de lac este "Sfânta Ana"? În ce masiv, din cadrul cărei unități geografice se află el ?

Lac vulcanic.

Este situat în masivul Ciomatu din județul Harghita, în apropiere de stațiunea Tușnad.

9. Ce fel de rocă este conglomeratul ? Dați două exemple de masive din Carpații Orientali alcătuite
predominant din această rocă.

Conglomerat = roca sedimentara detritica cimentata.

Masivul Ceahlău și Ciucaș-Zărgan

10. Ce fel de rocă este sienitul și în care masiv (masive) din Grupa Centrală a Carpaților Orientali
se întâlnește ?

Sienitul este o rocă eruptivă alcătuită din feldspați alcalini și alte minerale.

Se găsește în Munții Ditrău

11. Ce oraș se află la confluența Bistrița - Neagra? Dar la confluența Bistrița - Bicaz?

confluența Bistrița – Neagra - Orașul Broșteni

confluența Bistrița – Bicaz - Orașul Mărceni,

12. Ce pas face legătura între orașele Gheorgheni și Odorheiul Secuiesc ? La ce altitudine se află
el?

Pasul Șicaș, 1000m.

13. Ce pas face legătura între orașele Gheorgheni și Sovata ? La ce altitudine se află el ?
Pasul Bucin. 1287 m

14. Ce râu formează Defileul Toplița - Deda ? Ce munți separă acest defileu ?

Râul Mureș . Munții Călimani și Munții Gurghiu.

15. Dați 5 exemple de mânăstiri ortodoxe din Munții Stânișoara.

Mânăstirile Voroneț, Secu, Sihăstria, Văratic, Sf. Cruce

16. Dați 5 exemple de stânci celebre din Masivul Ceahlău, precizând și roca din care ele sunt
alcătuite.

→ Dochia

→Panaghia

→Detunatele

→Căciula Dorobanțului

→Toaca

→Polițele cu Crini

→Turnurile lui Butu și Ana

 Stâncăria Piatra Ciobanului,

 Zidul Ocolașului Mic,
 Stâncăria de sub Vf. Toaca,
 Stănilele Mici și Mari,
 Zidul Ocolașului Mare.

17. Dați exemple de 5 localități din Grupa Centrală în care se află izvoare de apă minerală;
localizați pe harta rutieră aceste așezări.

Băile Tușnad, Slănic Moldova, Tg. Ocna, Moinești, Comănești

18. Din ce rocă este alcătuit predominant Masivul Hășmașu Mare? Ce tip de relief se dezvoltă pe
acest fel de rocă? Daţi 5 exemple de astfel de forme de relief.
Șisturi cristaline, calcare jurasice și cretacice, șisturi argiloase și straturi calcaroase, andezite,
dolomite și calcare .

Forme de relief: varfuri stancoase, doline, lapiezuri, chei, vai

19. Din ce roci sunt alcătuiți Munții Goșmanu și ce implicații are acest fapt în modelarea
reliefului?

Alcătuiți din fliș. Formează teșițe și spinări domoale.

20. Enumeraţi 5 staţiuni balneoclimaterice din Grupa Centrală. În ce unităţi montane se află
acestea ?

 Borsec – Depresiunea Borsec, Munții Giurgeu

 Băile Tușnad – Masivul Harghita
 Sovata și Praid - Depresiunea Praid-Sovata, poalele Munților Gurghiu
 Lacul Roșu - poalele Munților Hășmașu Mare
 Vatra Dornei – Depresiunea Dornelor

21. Enumerați masivele alcătuite predominant din roci metamorfice din Grupa Centrală a
Carpaților Orientali.

Bistrița, Giurgeu, Ceahlău, Hășmașu Mare

22. Enumerați masivele din Grupa Centrală a Carpaților Orientali, alcătuite din fliș.

Stânișoara, Tarcău, Ciucului, Goșmanu, Nemira, Berzunti.

23. Enumerați masivele vulcanice din Grupa Centrală, precizând și altitudinile lor maxime.

 Călimani – 2100m, Vf. Pietrosu

 Gurghiu – 1776m, Vf. Saca
 Harghita – 1800m, Vf. Harghita-Mădăra

24. Enumerați orașele din Depresiunea Dărmănești. În ce județ se află ele ?

Dărmănești, Comănești, judetul Bacău

25. Enumerați patru afluenți ai Trotușului în zona montană.

Uz, Cașin, Slănic, Oituz

26. Enumerați șase orașe din Grupa Centrală, situate în depresiuni; precizaţi la fiecare dintre ele şi
numele depresiunii.

 Depresiunea Ciucului (Miercurea-Ciuc)

  Depresiunea Dărmănești (Comănești, Dărmănești)
 Depresiunea Giurgeu (Toplița, Gheorgheni)
 Depresiunea Dornelor (Vatra Dornelor)
 Depresiunea Borsec ( Borsec)
 Depresiune Bihor (Bihor)
 Depresiunea Drăgoiasa (Drăgoiasa)

27. Enumeraţi şi localizaţi (în ce masive se află) 8 vârfuri cu altitudini cuprinse între 1400 şi 1800
m (inclusiv) din Grupa Centrală.

 Munții Goșmanu – Vf. Geamăna 1442m

 Munții Tarcău – Vf. Grindușu 1664m
 Munții Hășmașu Mare – Vf. Hăghimașu Mare 1792m
 Munții Giurgeu – Vf. Vf. Prișca 1544m
 Munții Gurghiu – Vf. Saca 1776m
 Munții Harghita – Vf. Harghita-Mădăraș 1800m
 Munții Sănișoara –Vf. Bivolului – 1530m
 Munții Rarău – Vf. Rarău -1651

28. Enumeraţi şi precizaţi între ce aşezări umane se desfăşoară (localităţile cele mai apropiate) trei
sectoare de îngustare ale Văii Bistriţei, precizând la fiecare dintre acestea şi roca responsabilă de
formarea lor.

Valea Bistriței se desfășoară între: Piatra Neamț; Bicaz; Broșteni

Roca responsabilă de formarea lor: flișul

29. Explicați altitudinea mare (la nivelul Grupei Centrale) a Masivului Ceahlău.

Altitudinea mare este data de conglomeratele de Ceahlau, roci eterogene cimentate care sunt
destul de dure cat sa explice altitudinea mare.

30. Explicați în ce constă potențialul turistic antropic al Masivului Ceahlău.

 Cascada Duruitoarea
 Poiana Macilor
 Cheile Bicazului – defileu pitoresc. V
 ârful Toaca (1904 metri) si Ocolașul Mare (1907 metri)
 O importantă atracție turistică a zonei este lacul de acumulare Izvorul Muntelui (Lacul
Bicaz). Acest lac a fost format pe râul Bistrița, prin crearea barajului de acumulare Bicaz.
 Căciula Dorobanțului - conglomerate
 Panachia - conglomerate
 Stânca Dochia - conglomerate
 Detunatele- conglomerate
 Mănăstirea Ceahlău
31. Explicaţi predominarea molidului în zona centrală a Grupei Centrale a Carpaţilor Orientali. În
ce masive se întâlneşte acelaşi fenomen în grupele nordică şi sudică ?

32. În ce masiv se află Cheile Bicazului ? Ce lungime au ele ?

In Munții Hășmașu Mare, cu o lungime de 6 km.

33. În ce rocă este amplasat barajul de la Izvoru Muntelui şi ce înălţime are acesta ?

Roca de baza este alcătuita din gresii, șisturi argiloase si conglomerate/127 de metri

34. Localizaţi masivul Negoiu Românesc şi explicaţi ce problemă de mediu există aici ?

În Muntii Făgăraș, Este cunoscut drept fiind polul instabilității atmosferice din România

35. Până la ce altitudine "urcă" fagul în Grupa Centrală?

Pana la 1100m

36. Pe ce vale și în ce județ sunt localizate mânăstirile Pângărați și Bistrița ?

Județul Neamț, pe valea Bistriței

37. Potenţialul turistic al municipiului Piatra Neamţ.

 Piatra Neamț este considerată Perla Moldovei

 Telecondola
 Curtea Domnească care cuprinde Biserica domnească Nașterea Sf. Ioan Botezătorul,
 Turnul lui Ștefan cel Mare,
 Muzeul Curții Domnești, ruinele din incintă
 Muzeul de Etnografie

38 Potenţialul turistic al Munţilor Călimani.

 Munții Călimani sunt cei mai sălbatici și cei mai înalți munți vulcanici de pe teritoriul
României
 Lacul Colibița
 Rezervația 12 Apostoli
 Parcul Național Călimani
 Cascada Tihu
 Scaunul Domnului

39. Potenţialul turistic al munţilor Tarcău - Goşmanu.

  Munții Tarcău – 1664m Vf. Grindușu
 Trasee pt o zi
 Lacuri și cascade ascunse
 Munții Goșmanu – 1442 m Vf. Geamăna

40. Potențialul turistic și infrastructura turistică ale Masivului Rarău.

 Pietrele Doamnei –stânci calcaroase

 Cheile Moara Dracului
 Peștera Liliecilor
 Schitul Sihastru Rarău
 Rezervația Slătioara
 Pietrele Duhei

41. Precizați care sunt și spre ce direcție se află masivele montane cu care se învecinează Munții
Giurgeului.

 S- M Gurghiu,
 V- M Călimani,
 N- M Bistriței,
 E- M Hășmașu Mare

42. Precizați care sunt și spre ce direcție se află masivele montane cu care se învecinează Munții
Tarcăului.

 S- M Hășmașu mare,
 V- M Ceahlău,
 N- M Goșmanu,
 E-M Ciucului

43. Unde se află (între ce munţi şi pe ce râu) și ce fel de lac este Lacul "Izvoru Muntelui" ? Ce
superlativ deține la nivelul țării ? În ce interval de timp (între ce ani) a fost el amenajat ?

Lacul "Izvoru Muntelui" (Lacul Bicaz) este cel mai mare lac de acumulare din România
acesta se află situat pe râul Bistrița, între Muntele Gicovanu și Obcina Horștei

A fost construit intre 1950-1960.

Pentru construcția barajului și amenajarea lacului au fost strămutate 22 de sate din zonă, și
peisajul natural a fost drastic schimbat, el fiind declarat rezervație naturală acvatică în 2000.

44. Unde se află și ce fel de lac este Poiana Uzului ?

Lac de acumulare antropic, Masivul Nemira

45. Unde se află și ce fel de lac este Lacul Roșu ? Când s-a format acesta ?

Lac de baraj natural, în județul Harghita, la poalele Muntelui Hășmașul Mare.

Lacul Roșu s-a format în anul 1838

46. Unde se află și ce fel de lac este Lacul Cuejdel ? Cum se mai numește el ?

Lac de baraj natural, în Munții Stânișoarei, comuna Gârcina.

Se mai numește și Lacul Crucii.

47. Ce specie arboricolă este ocrotită pe abruptul estic al Ceahlăului ? Cum se numește rezervația
respectivă ?

Arboretul de larice sau crini în limbaj popular/ Rezervația Polița cu Crini

TEMA NR. 3 - CARPAȚII MERIDIONALI, GRUPELE BUCEGI ȘI FĂGĂRAȘ

1. De ce în Munții Bucegi nu există lacuri glaciare, deși altitudinea lor ajunge la 2505?

Lacul Țigănești (lac glaciare)

Din cauza prezenței conglomeratelor care sunt roci permeabile

2. De ce în Munții Piatra Craiului nu există relief glaciar, deși altitudinea lor ajunge la 2238 m ?

Trebuie sa existe văi largi, platouri largi

Condițiile de relief nu factorizează formarea ghetarilor

3. Numiți cei doi afluenți din unirea cărora rezultă râul Argeș.

Buda și Capra (M-ții Făgărași)

4. Enumerați șase vârfuri de cel puțin 2500 m altitudine, din Munții Făgăraș.

 Vârful Moldoveanu 2.544 m

 Vârful Negoiu 2.535 m
 Vârful Viștea Mare 2.527 m
 Vârful Lespezi 2.522 m
  Vârful Cornul Călțunului 2.510 m
 Vârful Vânătarea lui Buteanu 2.507 m
 Vârful Hârtopul Darei 2.506 m
 Vârful Dara 2.501 m

5. Enumerați șase văi glaciare din Munții Bucegi. În jurul cărui vârf se grupează ele ?

În jurul Vârfului Omu: Gaura, Mălăeşti, Ţigăneşti, Ciubotea, Cerbului, Ialomița, Morarului,
Doamnei.

6. Enumerați 5 râuri ce izvorăsc din Munții Făgăraș și curg spre sud și alte 5 care curg spre nord.

N → Porumbacu, Arpașu, Viștea, Breaza, Sebeș, Bâlea, Sâmbăta, Avrig

S →Topolog, Capra, Buda, Vâlsan, Râul Doamnei

7. Pe ce râu este amenajat și între ce munți se află lacul Pecineagu ?

Lacu Pecineagu este situat într-o depresiune dintre muntii Piatra Craiului si muntii Iezer-Papusa,
pe cursul superior al raului Dambovita.

8. Din ce rocă sunt clădite masivele Cozia, Ghițu, Poiana Spinului și Frunți ? Ce altitudini au ele ?

Masivele sunt formate pe o bară de gnaise oculare dure („de Cozia”).

 Masivul Cozia - Vf. Cozia (Ciuha Mare) 1668 m - (gnaise oculare de Cozia) și din roci
sedimentare (calcare, conglomerate și gresii).
 Masivul Frunți – Vf. Muntișor 1534 m
 Masivul Ghițu – Vf. Ghițu (cunoscut și ca Ghițu Mare sau Ghițu Brădet), cu 1.622 m.

9. Numiți două roci din care sunt alcătuiți Munții Bucegi (una care predomină și una care apare
pe spații mai restrânse decât prima).

Conglomerate și calcare

10. Unde se află și ce geneză are lacul Bolboci ?

Lacul Bolboci este un lac de baraj antropic/antopic și se află pe râul Ialomița, Munții Bucegi

11. Care este altitudinea maximă a Munților Iezer și cum se numește vârful în care ea este atinsă ?

Vf. Iezerul Mare (Rosu) - 2462m

12. Unde se află și ce geneză are Lacul Râușor ?

Lacul Râușor este un lac de acumulare și se află situat pe Râul Târgului, Munții Iezer.
13. Cum se numește trecătoarea (pasul) care leagă orașele Brașov și Câmpulung Muscel ?

Pasul Giuvala

14. Din ce rocă este alcătuit Masivul Piatra Craiului ? Ce reprezintă acest munte ca relief
structural ?

Masivul Piatra Craiului este alcătuit din calcare jurasice. Ca relief structural acesta reprezintă
structură faliată (grabene)

15. Ce reprezintă ca relief structural Abruptul Prahovean al Bucegilor ?

Frunte de cuestă – formă de relief asimetrică, într-o regiune unde stratele moi alternează cu
stratele dure.

16. Numiți 6 cabane turistice din Munții Bucegi.

Cabana: Omu, Babele, Caraiman, Piatra Arsa, Peștera, Padina, Valea Dorului, Miorița

17. Numiți 5 cabane turistice din Munții Făgăraș.

Cabana Valea Sâmbetei; Cabana Arpaș; Cabana Negoiu, Cabana Bâlea-Lac, Cabana Turnuri;
Cabana Capra, Cabana Cumpuna, Cavana Valea cu Pești

18. În ce lună se dezgheață în fiecare an majoritatea lacurilor glaciare din Munții Făgăraș ?

August

19. Din ce categorie genetică de roci sunt alcătuiți predominant Munții Făgăraș ?

Munții Făgăraş sunt alcătuiţi aproape exclusiv din roci metamorfice (predomină cele
mezometamorfice, adică mediu şi puternic metamorfozate: gnaise, amfibolite, cuarţite, calcare
cristaline, micaşisturi şi numai pe mici suprafeţe se întâlnesc cele epimetamorfice).

20. În ce munți se află și ce reprezintă ca formă de relief Acul Cleopatrei ?

Acul Cleopatrei – M-ții Făgărași

21. Unde se află și pe ce formă de relief se dezvoltă satul Poiana Mărului (de Brașov) ? Ce fel de sat
este acesta (după fizionomie) ?

Satul Poiana Mărului este localizată în sud-vestul Județului Brașov, în vecinătatea Munților
Piatra Craiului, fiind alcătuită în cea mai mare parte din gospodării risipite. Acesta se dezvoltă pe
o unitate montană

22. Numiți două peșteri amenajate pentru vizitare din grupa montană Bucegi - Leaota.
Peștera Ialomiței, Peștera Dâmbovicioarei.

23. Ce este zâmbrul, care este denumirea sa științifică și unde poate fi el întâlnit în munții Făgăraș
și Iezer ?

Zâmbrul (Pinus cembra), este un arbore conifer, specific zonelor montane. Specie indigenă, se
găsește la limita superioară a zonei forestiere în văi cu fenomene glaciare din munții, unde urcă
la peste 2000 m. – are nevoie de pp bogate

24. Între ce nivele altitudinale se dezvoltă pădurile de molid pe versantul sudic al Munților
Făgăraș?

etajul pădurilor de molid se instalează între 1.200-1600 (1.700) m altitudine.

25. În afară de molid (Picea abies), ce alt conifer predomină pe Abruptul Prahovean al Bucegilor ?
Care este denumirea sa științifică și prin ce se deosebește el de celelalte conifere ?

Pinus cembra – un singur exemplar mai poate fi găsit pe valea glaciară a Ialomiței

26. Ce tip de sol predomină în etajul alpin din Făgăraș, Iezer și Bucegi ?

solurilor humicosilicatice - sunt soluri scurte, cu mult schelet.

Acestea se întâlnesc, aşadar, la peste 2200 m,

27. Între ce altitudini se desfășoară etajul subalpin în Munții Făgăraș, Iezer și Bucegi ? Numiți trei
specii vegetale care predomină în acest etaj, în aceste masive.

Iezer, Făgăraș (peste 2200m) Bucegi (peste 2300m)

Aici se întâlnesc în principal ierburi, mușchi, licheni, dar și tufe pipernicite de jneapăn, afin,
merișori, rododendron

28. Ce reprezintă din punct de vedere biogeografic garofița Pietrei Craiului ? Care este denumirea
sa științifică ?

Garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizonus) este o floare endemică

Parcului Național Piatra Craiului, aici fiind singurul loc din lume în care o putem întâlni

29. Numiți două specii de plante ocrotite (inclusiv denumirea lor științifică) din Parcul Național
Cozia.

Printre plantele ocrotite de lege care se afla aici avem floarea de colt (Leontopodium alpinum),
iedera alba (daphne blagayana), precum si un relicta glaciar, anume Pinul de pământ.
30. Ce sunt brânele ca forme de relief și în ce masiv din Grupa Bucegi - Leaota pot fi întâlnite ?
Dați două exemple de brâne din respectivul masiv.

Brânele - cărare îngustă de-a lungul unui perete de stâncă, pe care se poate trece cu piciorul,
relief pe structură monoclinală.

 Brâne pe Abruptul Prahovean al Bucegilor

 Brâna Mare a Coștilei

31. Prezentați importanța turistică a orașului Sinaia.

Sinaia una dintre cele mai frumoase stațiuni montane din Romania. Se prezinta vizitatorului cu
un bogat trecut cultural si social.

Atracții turistice:

 Castelul Peleș
 Cazinoul din Sinaia
 Gările regale
 Mănăstirea Sinaia R
 ezervația Poiana cu Narcise
 Cimitirul Eroilor din Sinaia
 Stânca Sfânta Ana
 Casa memorială George Enescu

32. În ce an a fost dată în folosință șoseaua Transfăgărășan ? Ce hazarde naturale afectează cel
mai intens această șosea ? În care luni ale anului este ea deschisă circulației publice ?

Anul 1974

Avalanșe

Iulie - noiembrie T

ransfăgărășanul a fost construit între anii 1970 – 1974, la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu. La
data de 20 septembrie1974 a fost inaugurat drumul național Transfăgărăşan, Se deschide oficial
la 1 iulie și se închide la 1 noiembrie. În afara acestei perioade, drumul este blocat cu barieră la
Cabana Capra (Sud) și Bâlea Cascadă (Nord). Decizia a fost luată din cauza riscului crescut de
avalanșă în zona alpină, la peste 1.800 de metri

33. Numiți șase lacuri glaciare din Munții Făgăraș. Numiți care este lacul glaciar din Făgăraș
situat la cea mai mare altitudine din România.

 Lacul Căprița – 2282m

 Lacul Capra
  Lacul Bâlea
 Lacul Avrig
 Lacul Urlea
 Lacul Gurgiului
 Lacul Podragul
 Lacul Podragele

34. Care sunt principalele trei deosebiri dintre munții Leaota și Piatra Craiului ?

 În timp ce Munții Leaota sunt formați aproape exclusiv din roci cristaline, Munții Piatra
Craiului sunt o „lamă” tăioasă și abruptă de roci sedimentare, în special roci calcaroase.
 În M-ții Leaota se găsește relief glaciar spre deosebire de M-ții Piatra Craiului.
 În M-ții Leaota nu se găsește relief carstic spre deosebire de M-ții Piatra Craiului – cea
mai lungă creastă din roci calcaroase din țară.
 Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful Vârful La Om, cunoscut și ca
Piscul Baciului, având 2.238 m comparativ cu Vârful Leaota, din centrul masivului
Leaota, care are 2.133 m.

35. Menționați două asemănări și două deosebiri între munții Bucegi și Iezer.

 Ambele unități montane s-au format prin cutare și înălțarea scoarței terestre.
 Ambele unități montane au în alcătuirea petrografică roci dure (șisturi cristaline).
 Ambele unități montane au relief glaciar.
 Munții Bucegi au în plus conglomerate, relief dezvoltat pe conglomerate și relief carstic.

TEMA NR. 4 - CARPAȚII MERIDIONALI, GRUPELE PARÂNG ȘI RETEZAT –

GODEANU

1. Precizați ce unități montane separă râul Sadu și cum se numește lacul de acumulare amenajat
pe acesta ?

Râul Sadu separă unitățile montane de relief: M-ții Cindrelului în N și M-ții Lotrului în S.

Lacul de amenajare pe care se află situat râul Sadu se numește Lacul Negovanu.

2. Ce fel de stațiune este Rânca, în ce munți se află ea și la ce altitudine ?

Stațiune montană, ea se află situată la 1600m altitudine, la poalele vf. Păpușa, în M-ții
Novaciului din Masivul Parâng, la 18 km de orașul Novaci pe șoseaua Transalpina.

3. Menționați numele și altitudinile celor mai înalte două vârfuri din Munții Retezat.
  M-ții Retezat cu vf. Peleaga - 2509 m
 M-ții Godeanu cu vf. Gugu - 2291 m
 M-ții Țarcu cu vf. Țarcu - 2190 m
 M-ții Mehedinți cu vf. lui Stan - 1466 m

4. Precizați numele capitalei Statului Dac și numele munților în care ea se afla.

Sarmizegetusa Regia, din Munții Orăștiei

5. Precizați numele capitalei Daciei Romane și numele unității geografice în care ea se afla.

Capitala Daciei de sub dominația romanilor, Ulpia Traiana Sarmizegetusa se afla în Depresiunea
Hategului, mărginită la nord de Munții Poiana Rusca iar la sud de Munții Retezat.

6. Precizați ce fosile (de la ce animale și din ce perioadă geologică) sunt protejate în Geoparcul din
Depresiunea Hațeg.

Dinozauri - perioada Triasică

7. Ce animale sunt protejate în rezervația din Pădurea Slivuț ? Unde se află aceasta (în ce unitate
geografică)?

Zimbrul, Depresiunea Hategului,

8. Menționați numele a două lacuri de baraj antropic amenajate pe râul Cerna de Banat

Lacul de acumulare Cinciș și Priseaca.

9. Menționați numele a trei lacuri de baraj antropic amenajate pe râul Sebeș.

 Lacul Oașa
 Lacul Tăul Bistrei
 Lacul Obrejii
 Lacul Petrești

10. Cum se numește șoseaua cea mai înaltă din România ? Ce orașe leagă ea ? Cum se numește
pasul cel mai înalt din țară și ce altitudine are el ?

Transalpina - Drumul face legătura între orașele Novaci din județul Gorj și Sebeș din județul
Alba.

Pasul Urdele, punctul cel mai înalt al unei șosele din România (2145m)

11. Ce sunt Ciucevele Cernei ? Cum se mai numesc ele și unde se află ?
 Ciucevele Cernei alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a
IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt). Aria naturală se află în extremitatea nord-vestică a
județului Gorj, în teritoriul satului Cerna-Sat, în valea superioară a râului Cerna, intre acesta și
valea Cărbunelui, la poalele vestice ale Munților Vâlcan.

12. Cum se numește, unde se află și ce putere instalată are cea mai mare hidrocentrală de pe
râurile interioare ale României ?

Hidrocentrala Lotru-Ciunget este o hidrocentrală subterană situată în județul Vâlcea, situată pe

râul Lotru și are o putere instalată de 510 MW(megawatt)

13. Cum se numește și ce altitudine are vârful cel mai înalt al Munților Lotrului ?

Vârful Șteflești, având 2.242 m.

14. Numiți patru lacuri glaciare din Munții Parâng și patru din Retezat.

 Munții Parâng: Lacul Lala Mare, lacul Lala Mică, Lacul Vidal, Lacul Gâlcescu - cel mai
mare lac glaciar din Parâng
 Munții Retezat: Lacul Zănoaga Mare – cel mai adânc lac glaciar din România, Lacul
Bucura – cel mai mare lac glaciar din România , Lacul Peleaga, Lacul Pia, Lacul Florica,
Lacul Viorica, Lacul Stânișoara

15. Din ce rocă sunt alcătuiți predominant Munții Retezat ? Care este principala ei proprietate
fizică și care sunt efectele acesteia în relieful acestor munți ?

Șisturi cristaline – roci dure, șistozitate (de a se desface în plăci subțiri sau în foi cu suprafețe
paralele)

16. Ce rocă predomină la alcătuirea Munților Mehedinți ? Care este altitudinea maximă a acestor
munți și cum se numește vârful în care ea este atinsă ?

calcare jurasice

M-ții Mehedinți cu vf. lui Stan - 1466 m

17. Dați 2 - 3 exemple de polii și uvale din Munții Mehedinți. Ce fel de forme de relief sunt acestea
(din ce tip de relief) ?

Crovul Medved, Uvala Porcului, Poiana Beletina

Relief carstic

18. Ce altitudine are Muntele Domogled și unde se află el ?

Masivul Domogled, vf. Domogled Mare 1105 metri., județului Caraș-Severin

19. Cum se numește și ce altitudine are cel mai înalt vârf din Munții Vâlcan ?

Vârful Oslea, având 1.946 m.

20. Cum se numește și ce altitudine are cel mai înalt vârf din Munții Cernei ?

Vârful Dobrii, având 1.928 m

21. Precizați care este resursa principală care se exploatează în Depresiunea Petroșani și la ce este
ea folosită (principala sa întrebuințare).

Industria extractivă→ huilă, cărbune brun.

Din huilă se prepara cocsul, folosit în cuptoare la topirea metalelor. Mai este folosită la
fabricarea medicamentelor și a vopselelor. Această substanță arde bine, dar poate exploda în
timpul răcirii.

22. Localizați comuna Cornereva (în ce unitate montană se află ea ?). Prin ce se remarcă ea la
nivel național ?

Comuna Cornereva a devenit un important reper turistic din Munții Cernei, tot mai mulţi turişti
vizitând cătunele izolate din această zonă, este cea mai mare comună din România ca număr de
sate și cătune, 40, dar și ca suprafață, depășind suprafața Capitalei României.

23. Cum se mai numesc Munții Tulișa ? Unde se află și ce altitudini au ei ?

Masivul Tulișa, uneori Munții Tulișa. sunt o grupă muntoasă a Munților RetezatGodeanu. Sunt
dispuși la vest de Munții Retezat. Vârful Tulișa, având 1.792 m

24. Unde se află și ce altitudine are Muntele Oslea ? Din ce roci este el alcătuit ?

Muntele Oslea este situat în județul Gorj, pe teritoriul administrativ al orașului Tismana și al
comunei Padeș.

Vârful Oslea 1946m - Munții Vâlcan Roci – calcare

25. Numiți trei mânăstiri ortodoxe care se află pe versantul sud-estic al masivului Buila -
Vânturarița.

 Schitul Iezer
 Mânăstirea Frăsinei
 Mânăstirea Sărăcinești

26. Localizați Munceii Olăneștilor. În ce constă importanța lor turistică ?

Munceii Olănești localizare – Munții Căpățânii, jud. Vâlcea - Meridionali

Rezervația geomorfologică Rădița – Mânzat → relief dezvoltat pe gresii și conglomerate

 Valea Rădița
 Valea Olănești
 Valea Cheile

27. În ce unitate montană se află zona etnografică Mărginimea Sibiului ? Care sunt principalele
activități economice ale locuitorilor din această regiune ?

Mărginimea Sibiului→ Munții Cindrel – predomină creșterea ovinelor

28. Precizați unde se află arealul cel mai extins și compact cu păduri de molid din Carpații
Meridionali și explicați de ce.

În munții Cindrel, Lotrului şi Şureanu etajul molidului este mai extins în suprafaţă, la fel ca în
Orientali, dată fiind dezvoltarea mare a masei muntoase şi înclinarea generală spre nord.

29. Cum se numește și ce altitudine are vârful cel mai înalt din Munții Șureanu ?

Vârfu lui Pătru, având 2.130 m.

30. Cum se numește și ce altitudine are vârful cel mai înalt din Munții Godeanu ?

Vârful Gugu cu 2.291 m

31. Precizați care este principala diferență dintre munții Țarcu și Vâlcan.

Munții Țarcu și Vâlcan sunt alcătuiți din granite, roci mezometamorfice și sedimentar mezozoic
(predomină calcarele).

Diferența: Munții Țarcu sunt alcătuiți din cristalin mezometamorfic al Pânzei Getice

32. Ce este "petecul de Godeanu", așa cum îl numesc geologii ?

În Grupa Retezat – Godeanu, doar Munții Godeanu și o parte din Munții Cernei și Munții Țarcu
sunt alcătuiți din cristalin mezometamorfic al Pânzei Getice.

Petecul de Godeanu – fragmentul de Godeanu ( martorul ca pânza Getică există)

33. Numiți și localizați patru stațiuni pentru sporturi de iarnă din Grupa Parângului.

 Stațiunea Parâng sau Petroșani-Parâng

 Stațiunea Rânca – Masivul Novaci
 Stațiunea Păltiniși – Munții Cindrelului (cea mai veche din țară)
 Domeniul Schiabil Poarta Raiului din Munții Șureanu
34. Numiți trei obiective turistice religioase din Depresiunea Hațeg și arătați în ce constă
importanța fiecăruia dintre acestea.

 Mănăstirea Prislop este unul dintre cele mai importante locuri din țară pentru pelerini. O
perioadă, starețul mănăstirii a fost Arsenie Boca.
 Biserica din Densuș - Biserica „Sfântul Nicolae” e cel mai vechi edificiu religios
românesc, biserici de rit bizantin, declarată monument istoric și se face remarcată prin
aspectul său straniu.
 Biserica de colț se află în satul Suseni al comunei Râu de Mori, pe o culme vizavi de
ruinele cetății cu același nume,.

→se află Biserica de Colț, un schit cu obște de călugări, construit între 1310-1315, care a
aparținut, deopotrivă cu cetatea (care a inspirat scrierea Castelul din Carpați, a lui Jules
Verne) familiei cnezilor Cândea.

→are ca element reprezentativ excepțional turnul fortificat de piatră construit chiar deasupra
altarului, biserica a fost inițial ridicată din piatră brută și ceea ce se poate vedea azi este doar
o rămășiță a unui complex monahal mai vast.

 Biserica de piatră din Sântamaria Orlea este biserică de piatră brută, în stil romanogotic,
una dintre cele mai vechi biserici din România. Inițial, biserica a servit unei comunități de
catolici apoi a trecut în proprietatea creștinilor ortodocși, care aveau să o picteze în stil
bizantin.

35. Cum se numesc și la ce altitudini se află cele trei platforme de eroziune principale din grupele
Parângului și Retezat - Godeanu ?

Cea mai veche suprafață este așa – numita PEDIPLENA CARPATICĂ (SUPRAFAŢA
CULMILOR ÎNALTE CARPATICE). Astfel, în Carpații Meridionali este numită -„Platforma
Borăscu ” și se desfășurată la altitudini de 1900 - 2200 m.

Urmată de, SUPRAFAŢA CULMILOR MEDII CARPATICE. În Meridionali, aceasta se

numește, „Râu – Şes”, fiind la altitudini în general de 1500 – 1800 m.

A treia suprafață de nivelare din Carpați poartă numele generic „SUPRAFAŢA CARPATICĂ
DE BORDURĂ”. În Carpații Meridionali ea poartă numele de „Gârbovița”, sau „Platforma
Predealului”, având altitudini de 800 – 1000 m.

36. Cum se numește și ce altitudine are vârful cel mai înalt din Munții Căpățânii ?

Vârful Nedeia, având 2.130 m.

37. De ce în munții Cernei (1928 m) și Mehedinți (1466 m) nu există păduri de molid și brad ?

dezvoltarea redusă a masei muntoase şi înclinarea generală spre sud.

38. Ce specie de conifere (denumirea populară și denumirea științifică) vegetează pe versanții Văii
Cernei, inclusiv la Băile Herculane ?

Sequoia Gigantera

39. Menționați două specii de animale termofile, sudice (denumirea populară și denumirea
științifică), care pot fi întâlnite numai în zona de sud-vest a munților din Grupa Retezat - Godeanu.

→vipera cu corn (Vipera ammodytes),

→scorpionul (Euscorpius carpathicus),