Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Facultatea de Geografie şi Geologie

Departamentul de Geografie

Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 – Iaşi, România

Tel.: +4.0232.20.1075, e-mail: geografie@uaic.ro
http://www.geo.uaic.ro/

Munții Carpați din interiorul României

-- Materia: Geografie Fizică Generală --

Cadru didactic Lucrări Practice:

Dr. Iosub Marina

Autori:
Manta Ana-Maria
Căruntu Nicolae-Dragoș
 Munții Carpați din interiorul României

Cuprins

I. Introducerea..................................................................................................................................2
II. Conținut.......................................................................................................................................3
II.1. Clima........................................................................................................................................6
II.2. Turism montan.........................................................................................................................7
III. Concluzii..................................................................................................................................10
IV. Bibliografia..............................................................................................................................10
Anexa 1. Lista de figuri................................................................................................................10

1
 Munții Carpați din interiorul României

I. Introducerea

Numele provine de la tribul dacic al Carpilor ( Karpathos-Horos), care trăia în Moldova, pe

pantele Carpaților Orientali, nume care, la rândul său, probabil provenea de la un cuvânt indo-
european însemnând piatră.
Munții Carpați reprezintă un lanț muntos, aparținând marelui sistem muntos central al Europei.
Carpații cuprinși între Bazinul Vienei (care-l separă de lanțul alpin) și culoarul Timokului (care îl
separă de Stara Planina, în Peninsula Balcanică) formează un arc cu o lungime de 1500 km și o
lățime maximă de 130 km, desfășurându-se pe 6 grade în latitudine și aproximativ 10 grade în
longitudine, Munții se întind pe teritoriul a opt state: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria,
Ucraina, România și Serbia.

Cel mai înalt vârf al întregului lanț Carpatic este vârful Gerlachovsky (2.655 m), în Slovacia-
Munții Tatra. În Polonia, cel mai înalt vârf este vârful Rysy (2.499 m ), în Ungaria, cea mai înaltă
altitudine se înregistrează în vârful Kekes (1.014 m), în Ucraina ce la înalt este vârful Hovârla
(2.061 m), iar în România este vârful Moldoveanu (2.544 m), situat în Munții Făgăraș din
Carpații Meridionali.

În perioada neogenă s-au produs puternice erupții vulcanice, care au dus la formarea celui mai
lung lanț vulcanic din Europa, situat pe rama interioară a arcului carpatic, în România, din
Munții Oaș până în Munții Harghitei. Caracteristică pentru Carpați este prezența platformelor de
eroziune rezultate în urma acțiunii agenților modelatori externi și a ridicărilor succesive, pe
verticală. Deși nu există ghețari actuali, urmele glaciației cuaternare sunt evidente în relieful
culmilor mai înalte ( Tatra, Cernogora, Rodna, Făgăraș, Retezat etc. ) prin circuri, custuri, văi
glaciare etc.

2
 Munții Carpați din interiorul României

Figure 1. Harta României împărțită în Lanțul Carpaților

3
 Munții Carpați din interiorul României

II. Conținut

Carpații Românești fac parte din categoria munților mijlocii, care depășesc peste 2500 m numai
pe arii foarte restrânse, în Carpații Meridionali. Altitudinea medie este de 840 m. În adâncurile
pământului, din cauza apăsării și căldurii foarte mari , rocile sunt topite, formând o materie
vâscoasă și foarte fierbinte. Prin izbucnirile vulcanilor, această materie a ieșit la suprafață, unde
s-a răcit și s-a întărit formând roci vulcanice și chiar munți vulcanici.
După felul cum sunt așezate șirurile muntoase din România, Munții Carpați se împart în trei
ramuri muntoase, respectiv:
1. Munții Orientali (Răsăriteni), care se întind de la hotarul de nord al țării, către sud, până
la valea râului Prahova.
2. Munții Meridionali (de Miazăzi), care se întind de la Valea Prahovei, către vest, până la
văile râurilor Timiș și Cerna.
3. Munții Occidentali (Apuseni), care închid arcul muntos în partea de vest a țării, începând
de la Dunăre, către nord, până lavalea râului Barcău.

Figure 2. Harta României-Carpați

4
 Munții Carpați din interiorul României

Carpații Orietali sunt situați în estul Depresiunii Transilvaniei. Ei se desfășoară de la granița cu

Ucraina și până la Valea Prahovei, având o lățime de peste 100 km. Au altitudini între 1800 și
2303 m (Pietrosul Rodnei). În cadrul lor se disting: munți vulcanici, depresiuni (cele mai mari
din România - Maramureș, Dorna,Gheorgheni, Ciuc, Brașov), masive din roci cristaline și
sedimentar mezozoic (Maramureș, Rodnei, Giumalău, Rarău, Bistriței, Hășmaș, Ciuc) și munți
din sedimentar flișoid. Au văi transversale și depresiuni, ce facilitează habitatul și comunicarea.
Apare relieful glaciar (în Munții Rodnei) și cel carstic.

Figure 3. Carpații Orientali

Carpații Meridionali sunt situați în sudul Depresiunii Transilvaniei. Ei se află între Valea
Prahovei și culoarul depresionar Timiș-Cerna. Sunt alcătuiți din sișturi cristaline și mase de roci
magmatice, iar periferic din calcare (Piatra Craiului, Vâturarița-Buila, Orăștiei) . Se impun prin
masivitate, înălțimi de peste 1900 m, chei (Argeș, Olteț, Jaleș) sau defilee (Olt, Jiu, Cerna etc.),
relief glaciar (Făgăraș, Retezat-Godeanu, Parâng, Bucegi etc.).
Carpații Meridionali se divid în grupele Bucegi (Bucegi, Piatra Craiului și Leaota, culoarul
depresionar Rucăr-Bran), Făgăraș (o unitate monolit în nord, cu o lungime de peste 80 km,
masivele Iezer, Ghițu, Frunți, Cozia, în sud, și o parte din depresiunea Țara Loviștei, în centru),
Parâng (asocierea a cinci masive - Parâng, Șureanu, Căpățânei, Lotrului și Cindrel, separate de
culoare de vale adânci și de depresiunile Brezoi și Vidra), Retezat (masivul Godeanu, din care
diverg Retezatul, Vâlcanul, Țarcu, Cernei și Mehedinți).

5
 Munții Carpați din interiorul României

Figure 4. Carpații Meridionali

Carpații Occidentali sunt situați în vestul Depresiunii Transilvaniei. Ei se desfășoară de la

Dunăre (S) la Someș (N).Constituie cea mai fragmentată unitate, alcătuită din roci eruptive,
șisturi cristaline, sedimentare. Carpații Occidentali au înălțimi reduse (vârful Cucurbăta, 1849
m), un număr mare de depresiuni tectonice (Vad-Borod, Beiuș, Brad-Hălmagiu, Bozovici etc.) și
de defilee (cel mai lung pe Dunăre, de la Baziaș la Orșova; pe Mureș în aval de Deva, Crișul
Repede etc.), masivele cristaline ocupă sectoarele principale ale grupelor, din ele desprinzându-
se munți mai joși.
La sud de Mureș sunt Munții Banatului (Semenic, Almăj, Locvei, Aninei, Dognecei,cu
depresiunile Bozovici, Carașova-Reșița-Brebu) și Munții Poiana Ruscă, iar la nord Munții
Apuseni (Munții Bihor, Vlădeasa și Muntele Mare, din care se desprind Munții Meseș și Munții
Plopiș, în nord, Munții Pădurea Craiului, Codru Moma, Zarand, în vest, Munții Metaliferi și
Trascău, în sud și sud-est).

6
 Munții Carpați din interiorul României

Figure 5. Carpații Occidentali

În interiorul arcului carpatic găsim cea mai mare parte a numărului de urși bruni, lupi și lincși din
Europa. În România se află cea mai mare populație de urși bruni din Europa.
Sfinxul din Munții Bucegi are aceeași dimensiune precum mul faimosul Sfinx din Egipt și de
aceea unii oameni consideră că Sfinxul românesc nu a fost creat de natură ci de oameni pentru a
întruchipa o zeitate. România are cel mai lung lanț de munți vulcanici din Europa, acesta fiind în
componența Carpaților Orientali.

II.1. Clima

Din punct de vedere climatic, Carpații se înscriu în zona climatică temperat-continentală,

prezentând nuanțe diferite, ca urmare a desfășurării în latitudine, longitudine și altitudine.
Clima în zona Carpaților este una răcoroasă și umedă, temperatura modificându-se în funcție de
înălțimea munților. Totodată, Carpații prezintă o floră bogată și diversificată, în funcție de
condițiile climatice, dar și de înălțime , cuprinzând aproximativ 1300 de specii. Întâlnim păduri
de fag, molid, brad, paltin, plop tremurător, mesteacăn, tufișuri pitice, afin merișor etc.
Munții Carpați dețin recordul pentru cea mai mică temperatură înregistrată în țara noastră. În
data de 25 ianuarie 1942, în localitatea Bod situată în Depresiunea Brașovului, s-a înregistrat o
temperatură de -38,5 grade Celsius.

7
 Munții Carpați din interiorul României

II.2. Turism montan

Munții Făgăraș.Țara Făgărașului

Țara Făgărașului este un ținut istoric din Transilvania, situat de-a lungul cursului mijlociu al
râului Olt, cu centrul în cetatea medievală Făgăraș. Impresia pe care o lasă zona este puternica ei
unitate geografică. Munții Făgărașului reprezintă un masiv muntos care face parte din Carpații
Meridionali și în care se află cea mai mare altitudine din România, vârful Moldoveanu de
2544m.
Dinspre munte, spre șes, Țara Făgărașului este brăzdată de numeroase văi ale căror nume sunt
împrumutate de la satele așezate perechi, unul în susul, iar altul în josul apelor.
Totodată, Munții Făgăraș reprezintă un paradis al lacurilor glaciare, nu mai puțin de 100 de astfel
de perle găsindu-și cuib adânc în inima muntelui.

Țara Bârsei - Brașov

Țara Bârsei, denumită și Depresiunea Curburii Carpatice sau Depresiunea Brașovului este o
regiune istorică și etnografică din sud-estul Transilvaniei, cu Brașov cea mai importantă
localitate. Denumirea provine de la râul Bârsa, care se varsă în râul Olt.
Geografic, Țara Bârsei este o depresiune dispusă în interiorul arcului Carpatic, delimitată de
localitățile Apata la nord, Bran la sud, Vlădeni la vest și Prejmer la est. Este străbătută de
numeroase râuri și pârâuri repezi de munte, fiind delmitată pe o bună porțiune de râul Olt.

Nordul Olteniei

Nordul Olteniei reprezintă o zonă montană cel puțin interesantă din punct de vedere al
posibilităților turistice.
Geografic, această regiune este mărginită de Valea Cernei în vest, Munții Godeanu Retezat,
Șureanu și Lotrului la nord, precum și de Valea Oltului la est. Astfel, Nordul Olteniei cuprinde o
parte semnificativă din masivele Retezat și Parâng ale Carpaților Meridionali.
Nordul Olteniei a facilitat apariția și dezvoltare infrastructurii corespunzătoare unor stațiuni
montane de top, printre care se numără Straja, Rânca și Parâng.

Bucovina

8
 Munții Carpați din interiorul României

Bucovina, devenită Ducatul Bucovinei în Imperiul Austriac, este o regiune istorică cuprinzând
un teritoriu care acoperă zona adiacentă orașelor Rădăuți, Suceava, Gura Humorului, Câmpulung
Moldovenesc, Vatra Dornei, Siret și Vicovu de Sus, precum și Cernăuți, Cozmeni sau Zastavna
din Ucraina.
Turismul rural deține o pondere considerabilă. Acesta este concentrat în jurul zonelor: Vatra
Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului și în general în localitățile învecinate
mănăstirilor.

Maramureș

Maramureșul este o regiune geografică și etno-culturală alcătuită din depresiunea omonimă,

aflată pe cursul superior al văii Tisei și versanții munților care o delimitează: Munții Oașului,
Gutâi, Țibleș și Rodnei spre vest și sud, Munții Maramureșului și Carpații Păduroși la est și nord.
Datinile străvechi s-au păstrat curate și neașteptat de vii în Maramureș. Cântecele, dansurile,
portul țărănesc, mâncărurile. precum și meșteșugul olăritului și al lucrului cu lemn la construcția
caselor, bisericilor, porților, troițelor sau obiectelor casnice ca fusele de zurgălăi sau pecetarele
au constituit un valoros subiect pentru etnografii din mai multe țări, dar și de admirație pentru
vizitatorii zonei.

Ceahlău - Bicaz

Masivul Ceahlău este unul din munții cu cea mai mare importanță turistică din Carpații Orientali.
Este situat pe teritoriul județului Neamț, la mică distanță de orașul Bicaz și de lacul Izvorul
Muntelui. La circa 900 m altitudine se află stațiunea turistică Durău.
Ceahlăul are două vârfuri cu înălțimi foarte apropiate: Ocolașul Mare (1907 m) și Toaca (1904
m).
Masivul Ceahlău face parte din Carpații Orientali, grupa Carpaților Moldo-Transilvani și este cel
mai înalt din Munții Bistriței. Este străbătut de paralela 47 grade latitudine nordică și de
meridianul 25 grade longitutine estică. Drept limite are la nord, Valea Bistricioarei, la est lacul
Izvorul Muntelui, la sud Valea Bicazului, iar la vest văile Bistrelor și a Pinticului.
Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș prezintă un deosebit interes științific din punct de
vedere geologic, geomorfologic, paleontologic, peisagistic, dar și din punct de vedere al
diversității biologice generate de marea varietate a condițiilor climatice.
Cheile Bicazului sunt renumite în România, datorită mărimii lor impresionante.

9
 Munții Carpați din interiorul României

Figure 6. Masivul Ceahlău

Sinaia

Sinaia este un oraș în România, situat la poalele munților Bucegi, cunoscut mai ales datorită
importanței sale turistice. Aici se află și Castelul Peleș, fosta reședință de vară a regelui Carol I.
Sinaia se află în județul Prahova. Altitudinea orașului variază între 767 m și 1055 m, deoarece
este amplasat într-o zonă muntoasă pe valea râului Prahova. Sinaia are statut de stațiune turistică
și balneo-climaterică.
Câteva din hotelurile și spațiile de cazare disponibile în Sinaia: Hotel Sinaia, Păltiniș, Palace,
Caraiman, New Montana, Internațional, Economat, Rowa Dany, Casa Noastră, Bulevard, Anda,
Marami, Cota 1400 și altele.
Orașul Sinaia oferă turiștilor numeroase posibilități de practicare a sporturilor de iarnă.

III. Concluzii

10
 Munții Carpați din interiorul României

Munții Carpați românești sunt doar o parte din tot lanțul Munților Carpați, lanț care reprezintă
marele sistem muntos central al Europei.
Munții Carpați se întind pe teritoriul a opt state: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria,
Ucraina, Româna și Serbia.
Cel mai înalt vârf al întregului lanț Carpatic în România este vârful Moldoveanu (2544 m).
Carpații sunt situați într-o zonă climatică temperat-continentală.

IV. Bibliografia

1. https://www.edusoft.ro/muntii-carpati-coloana-vertebrala-romaniei/
2. https://sites.google.com/site/muntiicarpatigeo2/turism-montan
3. http://www.universdecopil.ro/muntii-carpati-din-romania-prezentare-generala.html
4. Manual pentru clasa a XII - a " Geografie " ; Silviu Neguț, Mihai Ielenicz, Dan Bălteanu,
Marius- Cristian Neacșu, Alexandru Bărbulescu

Anexa 1. Lista de figuri

Figure 1. Harta României împărțită în Lanțul Carpaților (http://ro-geo.ro/wp-

content/uploads/images/stories/harta_relief_base.jpg )...................................................................2
Figure 2. Harta României-Carpați (http://www.romanianmonasteries.org/rom/images/harta-
romania-carpati.jpg).........................................................................................................................3
Figure 3. Carpații Orientali (http://www.ipedia.ro/o_stiri/634.jpg).............................................4
Figure 4. Carpații Meridionali
(http://elearning.masterprof.ro/lectiile/geografie/lectie_07/CaMeridionali.GIF)............................5
Figure 5. Carpații Occidentali
(http://elearning.masterprof.ro/lectiile/geografie/lectie_07/CaOccidentali.GIF)............................6
Figure 6. Masivul Ceahlău (http://www.istorie-pe-scurt.ro/wp-
content/uploads/2015/03/Muntele-ceahlau.jpg) .............................................................................9

11
Munții Carpați din interiorul României

12
Munții Carpați din interiorul României

13
Munții Carpați din interiorul României

14
Munții Carpați din interiorul României

15
Munții Carpați din interiorul României

16
Munții Carpați din interiorul României

17