GHITESCU MIRUNA MARIA

Muntii Carpati
Munții Carpați reprezintă un lanț muntos, aparținând marelui sistem muntos central al Europei. Carpații
cuprinși între Bazinul Vienei (care-l separă de lanțul alpin) și culoarul Timocului (care îl separă de Stara
Planina, în Peninsula Balcanică) formează un arc cu o lungime de circa 1.700 km și lățimea maximă de
130 km, desfășurându-se pe 6° în latitudine și aproximativ 10° în longitudine. Munții Carpați se întind pe
teritoriul a șapte state: Cehia (3%), Slovacia (17%), Polonia (10%), Ungaria (4%), Ucraina (11%), România
(51%) și Serbia (4%).Carpații se înfățișează ca fiind niște munți mijlocii sau scunzi, doar câteva sectoare
depășind 2000 de metri în altitudine.

Cel mai înalt vârf al întregului lanț Carpatic este vârful Gerlachovský, 2.655 m, în Slovacia - Munții Tatra.
În Polonia, cel mai înalt vârf este vârful Rysy (2.499 m), în Ungaria, cea mai înaltă altitudine se
înregistrează în vârful Kékes, de 1.014 m, în Ucraina cel mai înalt este Vârful Hovârla (2.061 m), iar în
România este vârful Moldoveanu, 2.544 m, situat în Munții Făgăraș din Carpații Meridionali.

Spre deosebire de Alpi, Carpații au mari depresiuni intramontane, iar culmile lor se prezintă sub forma
unor suprafețe întinse, acoperite cu pajiști. Carpaților le aparține și cel mai mare lanț vulcanic din
Europa. Alături de rocile cristaline și eruptive o mare extensiune o au rocile sedimentare, care dau un
relief cu pante domoale.

Clima Carpaților este continentală, precipitațiile cresc în raport cu altitudinea iar vegetația este dispusă
în etaje (pajiști alpine sus, păduri de conifere și făget pe pante și pe înălțimile mai mici). Din munții
Carpați izvorăsc: Vistula, Nistrul, Tisa, Prutul, Siretul, Mureșul si Oltul.

Geografie:
Carpații încep de la Dunăre lângă Bratislava. Ei înconjoară Transcarpatia și Transilvania într-un semicerc
larg, continuă spre sud-est , și se sfârșesc la Dunăre lângă Orșova, în România. Lungimea totală a
Carpaților este de 1500 km, iar lățimea lanțului montan variază între 12 km și 500 km. Lanțul muntos are
cea mai mare lățime în Depresiunea colinară a Transilvaniei și cea mai mare înălțime la poalele Munților
Tatra (Gerlachovský štít, care are 2 655 m altitudine, pe teritoriul Slovaciei la granița cu Polonia). Se
întinde pe o suprafață de 190.000 km2 și, după Alpi, este cel mai extins lanț muntos din Europa.

Deși în mod obișnuit se face referire la Carpați ca fiind un lanț muntos, ei de fapt nu formează un lanț
neîntrerupt de munți. Mai degrabă, constă în câteva grupuri geologic distincte, prezentând o mare
varietate structurală ca Alpii. Carpații, care doar în rare locuri depășesc altitudinea de 2500 m, nu
prezintă vârfuri stâncoase, zone înzăpezite extinse, ghețari întinși, cascade înalte, sau lacuri întinse care
sunt comune în Alpi. Nici o zonă din Carpați nu este inzăpezită tot anul și nu prezintă niciun ghețar.
Carpații la altitudinea lor maximă, sunt la fel de înalți ca Alpii Orientali Centrali, cu care împarte un
aspect, climat și floră comună.
Carpații sunt separați de Alpi de către Dunăre. Cele două lanțuri muntoase se întâlnesc într-un singur
punct: în Muntii Leitha la Bratislava. Fluviul desparte de asemenea, Carpații de lanțul Munților Balcani, la
Orșova.

Carpatii Romanesti:

Carpații românești fac parte din sectorul estic al sistemului muntos alpin, bine individualizat prin direcția
generală a culmilor principale, prin altitudine, prin masivitate și structură. Rezistența Platformei Ruse le-a
impus Carpaților la formare o direcție de la nord-nord-vest spre sud-sud-est, direcție modificată apoi
spre vest de horstul hercinic dobrogean.

Altitudinea medie a Carpaților este de circa 1000 m, înălțimile maxime depășind rar 2500 m (în Bucegi,
Munții Făgărașului, Parângului, Retezatului). În Carpații Occidentali, înălțimile culmilor coboară frecvent
sub 800 m (în Munții Codru-Moma, Pădurea Craiului, Banatului etc). Lățimea sistemului muntos carpatin
pe teritoriul României variază între 120 km (în Munții Rodnei) și 70 km (în Munții Parângului).

Carpații sunt caracterizați prin prezența unor numeroase depresiuni intramontane și văi transversale,
totale sau parțiale (Dunărea, Jiul, Oltul, Râul Bistrița, Mureș, Crișul Repede, etc.) Ei au o vechime de 204
milioane ani.

Potrivit deosebirilor geomorfologice și geologice, lanțul carpatic românesc se împarte în trei mari unități
morfotectonice:Carpații Orientali - cu 3 grupe mai mari și 40 de grupe montane, care sunt distincte
morfologic, geofizic și geografic:

Munții Poiana RuscăCarpații Maramureșului și Bucovinei

Carpații Moldo-Transilvani

Carpații de Curbură

Carpații Meridionali - cu 4 grupe mai mari, subdivizate în 24 de grupe montane, ce sunt distincte
geografic:

Munții Bucegi

Munții Făgăraș

Munții Parâng

Munții Retezat-Godeanu

Carpații Occidentali Românești- cu 3 grupe mai mari, împărțite la rândul lor în 18 grupe montane
distincte morfologic, geofizic și geografic:

Munții Banatului

Munții Apuseni
Cele mai înalte 12 vârfuri ale Carpaților românești sunt:

Moldoveanu (Munții Făgăraș) - 2.544 m.

Negoiu (Munții Făgăraș) - 2.535 m.

Viștea Mare (Munții Făgăraș) - 2.527 m.

Parângul Mare (Munții Parâng) - 2.519 m.

Lespezi (Munții Făgăraș) - 2.517 m.

Peleaga (Munții Retezat) - 2.509 m.

Păpușa Mare (Munții Retezat) - 2.508 m.

Vânătoarea lui Buteanu (Munții Făgăraș) - 2.507 m.

Călțun (Munții Făgăraș) - 2.505 m.

Omu (Munții Bucegi) - 2.505 m.

Bucura (Munții Bucegi) - 2.503 m.

Dara (Munții Făgăraș) - 2.500m

Clima
Din punct de vedere climatic, Carpații se înscriu în zona climatică temperat-continentală, prezentând
nuanțe diferite, ca urmare a desfășurării în latitudine, longitudine și altitudine.

Se poate vorbi de un climat montan, caracterizat de etajare altitudinală, ceea ce generează o scădere a
temperaturii și o creștere a cantității de precipitații, pe măsură ce altitudinea crește. Temperaturile medii
anuale oscilează între 8 °C la poalele munților și -2 °C pe culmile cele mai înalte. Cantitatea medie anuală
de precipitații oscilează între 750 mm și 2000 mm. La altitudini de peste 2000 m, precipitațiile sunt, în
cele mai multe cazuri, sub formă de zăpadă.

În partea nordică se resimt influențe climatice baltice, în vest oceanice, în est influențe climatice dinspre
Campia Rusa(reci si uscate,iarna) iar in sud mediteraneene.

Muntii Carpati:
 · Muntii Fagaras

Muntii Retezat
jmMuntii Bucegi