Carpatii Meridionali.

Altitudine: 2.544 m
Cel mai înalt vârf: Vârful Moldoveanu
Lanț muntos: Munții Carpați
Lanț montan principal: Munții Carpați
Țară: România
Trecători: Pasul Turnu Roșu

Carpații Meridionali, numiți și Alpii Transilvaniei, Alpii

Transilvăneni, alături de Carpații Orientali și Carpații
Occidentali reprezintă cele trei mari grupe muntoase
ale României. Denumirea lor este dată referitor la poziția lor
geografică (la sud, deci meridionali ca poziție) față de
Depresiunea Colinară a Transilvaniei, care reprezintă simultan și
limita lor nordică.
Carpații Meridionali reprezintă cea mai masivă, tipică și
spectaculoasă regiune montană a țării, având unele similitudini
cu Alpii. Parte distinctă a Carpaților Meridionali, Munții Făgăraș,
cei mai spectaculoși, înalți și sălbatici munți ai României.
Limita lor vestică, spre Carpații Occidentali, este culoarul
depresionar Cerna-Timiș-Bistra-Hațeg-Ștei-Orăștie, iar limita lor
estică (spre Carpații Curburii) o reprezintă Valea Prahovei și
Valea Timișului din județul Brașov.
În Carpații Meridionali se disting patru grupe majore de
munți:

 Grupa montană Bucegi-Leaota-Piatra Craiului, sau grupa

extrem estică
 Grupa montană Iezer-Păpușa-Făgăraș, sau grupa estică
 Grupa montană Șureanu-Parâng-Lotrului, sau grupa centrală
 Grupa montană Retezat-Godeanu, sau grupa vestică,
respectiv 24 de sub-grupe montane în total.
Limita sudică a Carpaților Meridionali o reprezintă un abrupt
major (pe alocuri având o diferență de nivel până la 1000 m)
format din trei grupe: Subcarpații
Curburii (între Prahova și Dâmbovița), Subcarpații
Getici (între Dâmbovița și Motru) și Podișul
Mehedinți (între Motru și Dunăre). În zilele senine pot fii observați
de la o distanță de până la 100-120 kilometri în sud.
   1.   GRUPA MUNȚILOR BUCEGI 

Pozitia geografică si limitele:  
     Sunt situaţi în partea de vest a Carpaților Meridionali, și sunt
delimitați de: Valea Prahovei (în est), valea Dâmboviței (în vest),
Carpații de curbură (în nord), Subcarpații curburii (în sud).

Caracteristici:

 Altitudinea maximă se află in Munții Bucegi propriu-

zisâși  (varful Omu, 2505m).
 Formează o grupare bine închegată cu masivitate ridicată,
delimitată de abrupturi pe trei laturi (nordică, estică, vestică).
 Culmile au aspect neted - poduri (Bucegi) sau rotunjite
(Leaota).
 Sunt alcatuiți din roci felurite: conglomerate calcaroase
(Bucegi), șisturi cristaline (Leaota), calcare (Piatra Craiului).
 Relieful carstic cuprinde peșteri, chei.
 Relieful glaciar cuprinde vîi glaciare.
 Întâlnim stânci cu aspect deosebit, (Babele, Sfinxul).
 Este o zonă turistică importantă.
Diviziuni:

 Munții Bucegi propriu-ziși, Munții Leaota, Munții Piatra

Craiului.
 Trecătorile: Predeal, culoarul Rucar - Bran.

 2.   GRUPA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

Poziția geografică și limitele:

   Sunt situați în partea de est a Carpaților Meridionali, fiind

delimitați de: Valea Dâmbovitei (în est), Valea Oltului (în vest),
Depresiunea Transilvaniei (în nord), Subcarpații Getici (în sud).

Caracteristici:

 Cuprinde cele mai mari înalțimi din Carpații românești,

(varful Moldoveanu 2544m și vârful Negoiu - 2535m, din
Munții Făgăraș).
 Este alcatuită din roci dure (șisturi cristaline și granite).
 Formează o grupare bine închegată cu masivitate ridicată,
cuprinzând o culme unitară la nord orientată vest-est, iar la
sud un șir de masive joase, despărțite de văi.
 Pe culmile înalte se întalnesc urmele vechilor ghețari (creste
dintate, circuri și văi glaciare).
 Pe crestele Făgărașului sunt insirate minunate lacuri
glaciare (Bâlea, Capra, Podragul).

Diviziuni:

 Culmea nordică (Munții Făgărașului).

  Sirul de miazazi (Munții Cozia, Munții Frunți, Muntii Ghitu,
Munții Iezer - Papusa).
 Depresienea Loviștei.
 Trecătorile : Turnu Roșu, Cozia, șoseaua
"Transfăgărașanul".

 3.   GRUPA MUNȚILOR PARÂNG

Poziția geografică și limitele:

    Sunt situați în partea de vest a Carpaților Meridionali, delimitați
de: Valea Oltului (în est), Valea Jiului (în vest), Depresiunea
Transilvaniei (în nord), Subcarpații Getici (în sud).

Caracteristici:

 Altitudinea maximă se află în Munții Parâng (vârful Parângu

Mare, 2519m).
 Este alcatuită din roci dure (șisturi cristaline și granite).
 Ocupă cea mai întinsă suprafață din cele patru grupe de
munți.
 Formează o grupare bine închegată cu masivitate ridicată.
 Culmile muntoase pornesc ca niște raze din Munții Parâng.
 Pe culmile cele mai înalte ale munților se întâlnesc urmele
vechilor ghețari.

Diviziuni:

 Munții: Parâng, Sureanu, Candrel, Lotrului, Capatanii.

 Depresiunea Loviștei și trecătorile Turnu Rosu, Cozia.

4.   GRUPA MUNȚILOR RETEZAT - GODEANU

Poziția geografică și limitele:
   Situați în partea vestică a Carpaților Meridionali delimitați de
Valea Jiului (în est), Culoarul Timiș-Cerna (în vest), Culoarul
Bistrei (în nord), Subcarpații Getici și Podișul Mehedinți (în sud).

Caracteristici:

 Altitudinea maximă depășește 2500m în Munții Retezat

(vârful Peleaga, 2509m).
 Este alcatuită din roci dure (șisturi cristaline și granite), dar si
din calcare (Munții Mehedinți și Cernei).
 Formează o grupare bine închegată cu masivitate ridicată,
înconjurată de regiuni joase.
 Are formă triunghiulară, culmile pornesc din Munții Godeanu
în toate direcțiile.
 Pe culmile cele mai înalte ale munților se întâlnesc urmele
vechilor ghețari (creste dințate, numeroase circuri, văi
glaciare).
 Fenomenele carstice sunt prezente în rocile calcaroase.

Diviziuni:

 Munții Godeanu, Munții Retezat, Munții Tarcu, Munții Cernei,

Munții Mehedinți, Munții Valcanului.
 Depresiunile Petroșani și Hațeg.
 Trecatorile Lainici (Surduc) in defileul Jiului, Merisor, Poarta
de Fier a Transilvaniei, Poarta Orientala (Damasnea).