Joc și joaca

Jocul este o dimensiune fundamentala omului indiferent de varsta, caci jocul cultiva imaginatia,spiritul de
competitie si de prietenie. Jocul a fost adesea tema a numeroase opere ale unor scriitori ca Ion Creanga, Ion
Barbu, Tudor Arghezi, George Cosbuc,  si multi, multi altii. Opere ce dezvolta tema joc joaca, sunt;

-’Adam si Eva ‘ de Tudor Arghezi, tema poeziei reprezinta crearea umanitatii, prezentata ca un joc. Autorul
explica intr-o varianta mai amuzanta, cum a fost creata lumea. Adam si Eva au fost creati dupa chipul si
asemanarea Domnului. Acesta se hotaraste sa-i faca din materiala pretioase si delicate ‘promoroaca’,
‘argint’ si ‘borangic’. Adam este facut din praf si nitelus scuipat, neiseind cum si-a dorit Domnul. Astfel
Arghezi transforma procesul de creatie intr-un joc familiar copiilor ‘ jocul in nisip’.
-’Porunca’ de Tudor Arghezi, in aceasta creatie autorul compara durata copilariei cu raiul. Acesta priveste
jocurile copilariei ca pe un privilegiu ceresc, ideea principala a acestei poezii fiind copilaria.
Arghezi evidentiaza lipsa de responsabilitate si de griji pe care le avem in copilarie, astfel singurul lucru pe
care il avem de facut este sa ne jucam. Autorul compara momentul maturizarii, moment in care inlocuim
jocul cu griji si responsabilitati cu evenimentul biblic al creerii primilor oameni.
-’La Medeleni’ de Ionel Teodoreanu, actiunea se petreace la mosia familiei Deleanu,la Medelenii,
personajele peincipale fiind Danut, sora sa Olguta si prietena lor Monoica.
Tema este joc si joaca, deoarece primul volum prezinta aventurile celor trei copii aflati in vacanta . Relatiile
existente intre acestia si modul in care personajele relationeaza sugereaza tema joc joaca.
-’Dupa melci’ de Ion Barbu, tema jocului este pusa in slujba exprimarii unei viziuni profunde si
complexe asupra universului si asupra puterii creatoare a cuvantului.
Intr-o aura infantila ,pur naiva, copilul, nefiind constient de puterile pe care le poate descatusa,
initeaza un descantec catre melc spre a se arata din cochilie, a caror urmari tragice – moartea
melcului- nu le-a putut constentiza, deoarece varsta nu-i permite acest lucru, nefiind capabil sa
cunoasca responsabilitatile implicate de joc, jocul fiind pentru el doar unealta indispersabila a
crearii unei lumi lipsite de griji si constrangeri.
- ‘ Homo Ludens’ de Johan Huizinga, tema jocului este sugerata inca de la inceputul textului,
autorul precizeaza ca ‘ jocul este mai vechi ca cultura’. Noua, cititorilor ne se dezvaluie ca jocul a
aparut odata cu creatia lumii, inainte de aparitia culturii si ca jocul este un fenomen instinctiv,
autorul dandu-ne ca exemplu jocul intre caini. Jocul ocupa un loc fundamental in existenta umana,
fiind insa caracteristic nu numai omului, ci si animalelor.
- ‘ Jocurile si oamenii’ de Roger Caillois,tema jocului este prezenta inca de la inceputul textului, Roger Caillois
a formulat o teorie a jocurilor, si le-a clasificat pe acestea in doua mari categorii: PAIDIA si LUDUS, pe care le-a
impartit apoi in alte doua sub-categorii: PAIDIA = AGON si ALEA, iar LUDUS = MIMICRY si ILINX. Acesta
este preocupat de descifrarea adevarurilor majore ale lumii. La baza acestora se afla si jocul ca activitate umana.
Fiind extreme de numeroase ele nu pot fi clasificate cu usurinta: “Multitudina si varietatea infinita a jocurilor te
face sa pierzi nadejdea de a descoperi un principiu al clasarii lor care sa permita repartizarea tuturor intr-un
numar mic de categorii bine definite” Totusi, pe baza tabelului de mai sus, scriitorul francez a alcatuit cea mai
completa teorie si clasificare a jocurilor de pana acum.
-’ Aventurile lui Tom Sawyer’, una dintre temelele acestei opere este joaca, deoarece ne sunt prezentate jocurile
lui Tom si al prietenului sau.  In acest roman ne sunt relatate nazbatiile lui Tom, personajul principal, care
impreuna cu Huckleberry Finn, cel mai bun prieten al sau, se joaca de-a detectivii. Aventura este tema romanelui
si jocul devine un motiv adiacent ei.
- ‘Prefata’ de Tudor Arghezi, in poezia Prefata se face referire la cuvant ca la o jucarie simpla cu care te poti juca.
Cuvantul cuprinde lumea in forma simpla dar complexa
; prin apelul la cuvant lumea poate fi recreata,schimbata. Jocul cuvintelor 
poate fi unul periculos atunci cand nu stim semnificatia lor sau puterea lor magic, aici, apare viziunea omului
matur asupra jocului facandu-se un indemn de intoarcere catre varsta copilariei nedeformate de nelinistile
maturitatii.Prin apelul la joc poate fi imaginata o transpunere in plan fictiv, in acea zona a inocentei copilului,
Eul liric considera ca jocul ar trebui sa existe in viata fiecarui adult, in ciuda problemelor fiecaruia. Jocul este o
metoda simpla de detasare si de relaxare. Prin folosirea diferitelor cuvinte uzuale, eul liric doreste ca poezia sa
fie simpla si accesibila, intocmai ca un joc si chiar sustine ca textul este unul copilaresc denuminu-se "analfabet’.

-’ Amintiri din copilarie’ de Ion Creanga, evocarea jocului înAmintiri din copilărie
se realizează atât la modul concret prin descrierea copilăriei ca varstă a jocurilor, cât şi la modul simbolic, prin
jocul cu măşti pe care şi-l asumă naratorul însuşi, un joc cu maşti al adultului, al naratorului ajunsla maturitate,
nostalgic în evocarea propriei copilării, exprimând filozofia relativităţiitimpului ce se scurge ireversibil, lasând în
urmă o viaţă bogată în trăiri şi sentimente pure
-’ Cartea junglei’ de Rudyard Kipling, tematica jocului este data de infantilitatea baiatului, Mowgli, crescut de
lupi in jungla indiana. El nu avea frica de animalele salbatice din jungla, era foarte fericit luand totul in joaca.
Bataia cu puii de lup pentru mancare, calaritul Bagheerei, urcatul in copaci, scaldatul in apa elefantilor sunt doar
cateva moduri prin care baiatul isi petrece anii copilariei.